Oono Sloiccr-MuieoMoscorodo

Copyright@ 20l6 OANA STOICA-MUJEACopyrighl@CRlMESCENEPREsS,20l6pentruoceostdedi}ie.

Toote drepturile rezervote, inclusiv dreptul de o reproduce frogmente din corte.

CRIME SCENE PRESS

PioJo Presei [ibere nr. I

, emoil: redocfio@crimescenepress.rotel.: O2l .317 .91 .37; O2l .317.91 .42; [ox.: O21 .317.91 .43www.crimescenepless. ro

CRIME SCENE PRESS

Director editoriol: GEORGE ARION

Ihrcrtreroe CIP r Blbhotecll NrSondc e RomlnleltTlffffik""#1*"rrea.

- Busuresti : crime scene pr,ess, 201 6rsBN 978-60&94t8s-2-9

Coperto colecliei: ATEXANDRA BARDANRedoclor: AIEXANDRU ARIONCoreclurd: MANUELA RUXANDRA ARIONTehnoredoctor: LAURA IBARBun de tipor: moi 2016Tipdrltin Romdnio, FED PRINT

Corte opdrutd cu spriiinul fundoliei Premiile Flocdro

Orice reproducere, tolold sou porliold, o oceslei lucrdri, fdrd ocor-dul scris ol editorului, esfi-. slrict interzisd 9i se pedepsegte conformlegii dreptului de oulor.

Acest volum este o operd de,fic1iune. Orice osemdnore cupersonoie sou fopte reole.esle int0mpldtcore gi neintenjionold

0ana Stoica-}lujea

Jrlascarada

Oana Stoica-Muiea s-a nescut pe 20 mai 1981 it:tptefnnegti, jud. Argeg. Pasiunile autoarei sunt dintre cele maidiverse, oscilAnd firhe gtiinfe exacte 9i literaturd. Astfel a ter-minat Facultatea de Elechonica Aplicati dar, ulterior, s-a ca-

nalizat pe scris gi relafii publice. A fost jumalist pentru oscurttr perioadtr 9i scenarist la Media Pro Pictures.

A irceput sd scrie fircH din anul doi de facultate, iar primacarte apiruttr a fost ir 2002,|a editura Napoca-Star din Cluj.Are numeroase colabordri ca redactor la reviste culturale.

P6nd ln prezent a publicat gaisprezece cdrli,fantasy, cime,thrillerla care se adaugi alte gase pentru colecfia,,Evenimen-tulZilei' . Membru al Uniunii Scriiitorilor din Bucureg6 seclia

,,Copii gi Tineret". Cel mai cunoscut roman fantasy este,,Re-gina Elfi", din seria ,,Dinastiile" apirut la editura Tritonic, ir2009 (premiul pentru ,,Cea mai buntr carte pentm adolescenlia anului" acordat de Biblioteca |udefeantr din Deva).

Tot ln 2009, Oana Stoica-Mujea publici primul romanmystery&tlrriller -,,Indicii anatomice" (Cime Scene Publis-hizg). Volumul devine rapid un succes de public, fiind unuldintre pufinele romane polifiste romAnegti traduse in limbaeng)ezd (Prcfusion, Londra, 2012). Seria inauguratii de,,tndi-cii anatomice", ir care personajul principal este Iolanda $ti-reanu, un criminalist agorafob gi cu metode neconvenlionalede anciretd, este continuati de volumele,,Parfumul vdduveinegre" (Crime Scene Publishing, 2010),,,Gregelile trecutului"(Crime Scene Publishing,2012) 9i ,,jucltorul" (Crime Scme Press,

2015)

$i nebuniiau dreptul sd fie aparali

ZODIA COPILARIEI I

Leaganul se zguduie cu putere. Copacii par maiaproape $ifrun-zele i$i doresc sE o pilmuiasci. Plinge.li e teami. Copacul acela mareunde e improvizat leaginul nu o vrea acolo. O ureste. Doar ci nu-ipoate striga asta. Nu o vrea. O urSgte.l5i simte membrele incordate.Maxilarul i se Cnclegteazi gi dinlii Ci scr6gnesc.li va rupe daci tatdl nuse va opri. Dar el ride. I se pare amuzant. Gina pl6nge. Leaginul se

opre$te brusc gi, parc5, de undeva, nevezut, iese gi soarele. El o ia inbrale gi-izdmbegte.

- Prinlesei mele nu trebuie si-ifie frici de nimic at6ta timp c6t miare langS ea.

Dar ei ii era fric6.li era frici de insecte, de copaci gi mai ales defrunze.ln special vara, cdnd se strangeau in jurul coroanei gi formauochi, guri gi nas. Strigau la ea. O batjocoreau. Era Gina cea uritd. Decele mai multe ori stetea in casi picdnta la pian.,,Zinele" de Wagner,una dintre operele mai putin cunoscute. O ficea si viseze. Mama iispunea ce e prea mic6, ci nu inlelege. Dar ea $tia. Zaneh trdiau in co-paci. Adesea se certau cu frunzele, dar dacd n-ar fi fost zAnele, frun-zele nu ar mai fi inverzit niciodati. Lumea nu ar mai fi inverzitnlciodatd. Ele fdceau magia. Wagner gtia, ea gtia. Numai mama nu gtia.

Pentru ci nu inlelegea lumea a$a cum era ea. Lumea nu are o singuriculoare. Dar culorile sunt periculoase. Sunt peste tot. Trebuie sd gtiiincare se ai incredere. Zinele creeazi culorile, de aia Wagner le-a

MASCARADA 5

compus opera. El le-a vizut, le-a cunoscut. Rele, bune, cu incantagiile

lor magice...

- Ajunge, Gina!

Muzica s-a oprit. Pianul a incremenit giGina a inceput sE pl6ngi.

- Uite ce-aificut, o apostrofeazi tatdl pe mam5. Ai ficut-o iar sd

pl6ngd.

Femeia pirea nervoasi, Gina o percepea mereu supiratS.

- De ce nu poate si cinte $i ea ,,FUr Elise", ca orice copil normal?

Melodia asta md intristeazS.

- Sufletul omului e in cel al copilului, spuse tatil, ldsdnd-o pe Gina

sd inleleagd ci mai bine ar ldsa-o moarti pentru moment. Mama era

bolnavS. Tata ii spusese.

- Suferi cu nervii, nu e bine sd-icredm disconfort sau tristete.

Gina nu voia decdt sA cante, dar, in acelaSi timp, nu voia. si o in-

tristeze pe mama. Dar mama nu $tia ci gi ea e triste' Ce vrea si se joace

cu zinele. Cd vrea si le atingS, sd le vorbeasci, si inleleagd de ce o

urisc frunzele $i toate gazeh acelea care se repezeau spre ea fdcind-o

si urle. Uneori le visa. Frunze inconjurate de diverse insecte care

r6deau de ea givoiau s-o sperie. Doar s-o sperie 5i s-o atingi pulin. Se

scirpini nervoasi gi o lud la fugi spre camera ei. Noroc cd se putea

incuia pe diniuntru. Aga fusese construiti casa. Tatdl ii povestise ciaceea a fost casa unor oameni cu mulli copii, iar unii dintre ei, mai re-

beli, au ales s5-gifaci incuietori pe dinduntru pentru ca pdringii si nu

intre pe neanunlate. li plecuse gi ei ideea cAnd a decis ci aceea avea

s6-ifie camera. Atunci c6nd simlea nevoia si plSngi, Gina igidorea sd

fie singurS.

Uneori nu ttia niciea de ce plinge, dar pirul rogu ii intra in ochi gi

i se intindea pe obraji umplindu-se de lacrimi. Cineva spusese, dintr-o

eroare, ci unii s-au niscut suferinzi. Aga e natura lor. Suferi din orice,

iarde cele mai multe ori, habar nu au nicieicare e motivul. SuferS pen-

tru ci suferi. Poate ci e o modi. Dar Gina era prea mici pentru a urma

vreo modd. Gina avea doar gase ani giiSi plSngea propria soarti.

6 OANA STOICA-MUJEA

osPrcruL I

- A cerut o oglindi, a spus asistenta mignoni, care se finea cupas gribit dupi doctorul Simion. Spune ci vrea si c6nte in oglindd ca

o pasire tinutd in colivie.

Doctoruls-a oprit. Dintr-o dati culoarul is-a pirut nespus de lung

5i de alb. $i-a gters ochii cu ambele miini. Era prea obosit. Suferinfa

din locul acela il coplegise. Uneori i se pirea ci simte exact ceea ce

treiesc gi pacienlii lui. Unii dintre ei. Pentru ci pe Gina nu o inlelegea.Mirturisea crima, dar nu exista nicio dovadi cd aceasta ar fi fostcomisi. Nu aveau nicio dovadd ci birbatul 5la a existat micar.ln urma

controlului ginecologic se dovedise ci avuseseri loc mai multe con-

tacte sexuale. Dar pdrinlii ei susfineau ci Gina nu mai iegise din caside la cincisprezece ani. Stitea gi asculta Wagner gi, uneori, cind credea

cd nu o aude nimeni, cobora in salon gi cdnta chiar ea la pianul mare.lnvSfase si-l acordeze de una singuri 5i se enerva atunci c6nd vreo

noti o lua nzna. izenele" luiWagner. Se certa mereu cu ele. Le doje-nea pentru neputinla lor de a-i aduce fericirea.

- Nu-i putem oferi o oglindS! s-a revoltat doctorul. Se poate sinu-

cide.

- Se simte inchisS.

- Scoate-o in gridind.

Asistenta ofti enervatS.

- De ce facem asta?

MASCARADA 7

Doctorul-s-a intors incet spre ea, pentru a-i induce efectul de teamS

interlocutorului. Darcu Andra nu funcgiona. Din contri, nu fdcea decits-o scoati din sirite. Dar deja ii intraserd in ADN intoarcerea gi privirea.

Constatd imediat ci femeia bitea nervoasi din picior.

- Zinele, da, spuse el, cu glas moale.

Ea ridici din sprdncene.

- Nu gtiu, e aici de doar doud zile.lncd nu ii pot oferi nimic. Am

nevoie s-o cunosc mai bine.

Andra a tecut ti i-a fdcut semn doctoruluisi meargi maideparte,

iar el s-a supus. O ura pe femeia asta. O angajaserd de gase luni gideja

se credea mai buna decit doctorii.lnci mai urma Facultatea de Psihi-

atrie, in maximum un.an avea s5-i devind colegi, iar asta il enerva.Si

mai tare. S-a oprit brusc in fala unei ugi capitonate in alb. Oricum,

acolo totul era la fel * alb sau capitonat in alb.

- Poate ar trebui s-o preiei tu, i s-a adresat fetei firi a se intoarce

spre ea. Mai bine mi duc si vorbesc cu Gina.

Andra simlea ci-gi pierde controlul. Miinile ei aveau si i se

incoliceasci in jurul g6tului gi urma s5-l lase acolo firi suflare.

- Fdri supirare, domnule doctor, dar directorul a fost foarte pre-

cis cd nimeni nu va discuta cu ea firi sd fiu prezentS.

Simion nu inlelegea. Tratase peste o suti de pacienli gi optzeci la

suti iegiseri intregi de acolo. Scdpaserd de fobii, de nebunie, de orice

i-ar putea trece cuiva prin minte. Avea cele mai bune rezultate dinpunctul dsta de vedere giabia implinise patruzeci de ani. Nu avusese

niciodati nevoie de nimeni care s5-l asiste, dar nu, pentru Gina tre-

buia si fie Andra. Mereu. Vizibili sau invizibild, trebuia sd fie acolo.

- E cumva teza ta? intrebi el pe un ton neutru.

- Nu, a spus fituca sec.

Nu avea rost si pund urmitoarea lntrebare pentru c5 gtia rdspun-

sul:,,Daci vrei si aflitrebuie si vorbegticu domnuldirector". O ura pe

ea gi-l ura pe director, dar, mai ales, o ura pe Gina. Pentru cd avea im-presia cd femeia igidorise cu tot dinadinsul sd fie inchisi acolo. Linigte,

cameri proprie, sali de lecturS, pian, gridini, mdncare. PAni giel, din

8 OANA STOICA.MUJEA

cind in cind, simtea nevoia sd se ascundS in una dintre camerele ace-

lea capitonate gi si uite de intreaga lume. Si uite chiar gi de propria e-

xistentS.

- Mi-ag dori si gtil ce e in mintea ei. Ag vrea sd pot fi doar eu cu ea.

- Mi puteli ignora, spuse Andra neclintiti.A scos minunchiul de chei gi a descuiat. Era un rizboi pierdut din

start $i nu ingelegea de ce. Trebuia sd vorbeasci cu directorul. Femeia

asta avea si-lomoare p6ni la urmd.

Uga s-a deschis larg. Pacientul era un birbat trecut de cincizeci.

Stitea intotdeauna intr-un coll al patului privind pe jumitate de fe-

reastrS, intotdeauna spre cer. Spunea,ci doar cerul nu-l caut5. Doar el

ilingelege. Dacd arfi fost dupd doctorul Simion, l-arfi trimis acolo, dar

trebuia sd-l trateze.lnsi gtia ci acesta este unul dintre cei pierdufi. ll

prezenti asistentei:

- Marian Stancu, are cincizeci 5itrei de anigi suferi de mania per-

secutiei.

Bdrbatul nu a reaclionat in niciun fel. Doctorul a 1inut sd explice ingoapti:

- Se comport6 adesea in acest mod. Crede ci vreau si aflu ceva

de la el, aga cd preferd sd tac6. $i daci l-ag tortura, el ar indura cu sto-

icism. Presupun cd asta e una dintre acele zile in care se va preface cinu exist.

Andra, cu pirulei blond rivigit gi privirea aceea pierduti, se puse

drept in fata lui. Omul a tres5rit.

- A, te-au trimis pe tine. Cred ci daci egti... frumugicS, o sd spun?

- Nu md intereseaze ce ai de spus, a z6mbit ea nongalant. Stiu ce

se petrece aici. $tiu la fel de bine ca gi tine.

Apoia plecat, iegind ugor pe lSngi doctor.

- Stai! strige pacientul. Stai!

Dar ea nu s-a oprit. Pacientul striga in continuare, iar doctorul nu

$tia ce se facd. Femeia asta era diavolul pe pdm6nt.

lncerci s5-l opreasci, dar pacientul nu voia s5 vorbeascS. dec6t cu

ea. Apoi, de parci totul ar fi fost un vis, s-a oprit.

MASCARADA 9

- Ai vdzut-o pi tu, nu?

Doctorul oft6.

- Da, sigur ci am vizut-o.

- Atunci..., bSrbatul s-a oprit. Atunci, cine e ea?

Un jog gi-a dat seama doctorul. Un joc. A5tia mici invitau tot felulde t6mpenii la facultatea aia.

- Poate un inger, a rispuns.

- Crezi ci se va mai intoarce?

Disperarea din glasul birbatuluiilfdcu pe Simion si se clatine.

- Da, sunt convins de asta. lntr- o zi va reveni.A iegit din cameri bulversat. Asistenta il a$tepta, rdnjind,la capitul

holului.

- D6-le un impuls, doctore, gi vor dori si spuni tot.A z6mbit 5i el, dar deja se gSndea la citeva moduri de-a o ucide.

Nu avea sd moari nimeniin ;JrJ"."". giAndra gtia asta, aga cum

$tia cA, in curSnd, cineva tot avea sd pdgeascd pe lumea cealalt5. Era unfel de al gaselea siml al ei. Poate ci era doar un copil spre deosebire deceilalli colegi ai sii, dar avea tot timpul acest fel de premonifie. ln plus,

Stia sd se poarte cu pacienlii, chiar 5i cu cei mai nebunidintre ei, toc-mai de aceea atregea o grdmadi de antipatii. Doar directorul o pldcea.

Eliiinlelegea talentul. Pentru director, Andra era deja unul dintre psi-

hiatrii de top. O vedea departe. Aga mic6, cu pdrul ei blond gi r6v5git,privirea pierduti care o fdcea mereu si pari cipiati. Dar el gtia ci din-colo de aparenle e vorba de o inteligenf5 nativi. Talent. Ceva destulde rarin psihiatrie.

Andra mergea inaintea doctoruluiSimion, era neribditoare si ovadS pe Gina. O pldcea. $tia cd ascunde ceva, dar nu avea sE afle cepSni la urmd. Gina era o femeie degteaptS. Avusese o copilirie ne-fericiti. Mama ii spusese mereu ci e bolnavd 5i nu are voie sd se

supere. Aga ci Gina a fost educati acasi, incerc6nd si nu-gi superemama sensibil6. Andra nu credea ci la treizeci gi opt de ani, o femeie

10 OANA STOICA.MUJEA

atat de frumoasd 9i educati a venit la ospiciu firi un motiv anume.

Nu credea in totalitate nici in faptul ci povestea ei e inventati, ceva

era adevirat, dar ce anume?

Doctorul Simion gi-a fdcut loc pe lingi ea gi a deschis uga. Gina

stetea linistiti in pat. Nu 5i-a intors privirea a$a cum fdcea de obicei.

Camera ei era destul de colorati 9i plini de cir[i. O lSsau si aibd

carfi, Andra ii convinsese pe toli cd nu va incerca si se sinucidi cu hdr-

tia gi avusese dreptate. Gina avea nevoie s5 citeascS. Asta gtia sd fac5,

asta ficuse toatd viala. Era lumea ei specialS 5i aga avea si riminipdni la sfirSitul vietii.

- Ultima viziti, anuntd doctorul Simion ridicdnd ugor glasul.

Gina nu a tresirit. S-a ridicat in Sezut gi a fixat-o pe Andra.

- Sir Arthur Conan Doyle a cdutat toate viala si vadd zinele, le-a

vizut, $tii asta?

Andra s-a a$ezat l6ngi ea gi a prins-o de m6n5, spre disperarea doc-

torului. Se documentase giea. Stia ce vrea Gina si audd.

- Da, a spus Andra. Le-a vizut, fotografiate in cuibul lor de frunze

dintr-un tufig, intr-un sat din nordul Angliei.

- Erau pi gnomi 5i spiridugi, continu5 Gina incdntatS, doar ci erau

poze false. Dar el nu s-a lSsat gi a tot investigat pentru a dovedi cE

existi cu adevirat.

-$i-a dorit ca totul sd fie real, a intrat din nou Andra in joc. $i, cine

gtie, poate chiar e. Gdndegte-te cdte lucruri nu cunoa$tem pe lumea

asta. Multe sunt real.e doar cd noi nu le percepem, niciodati nu iese

fum fird foc, nu?

- Doamnelor, a intervenit doctorul, ag dori sd discut cu Gina des-

pre ziua de azi.

Femeia s-a intristat brusc. Pirul ei rogu, gi aga rivigit, i-a cizut pe

frunte acoperindu-iochii. A inceput s5-gi migte mAinile haotic. Mama

ei spunea ci s-a niscut nelinigtitS. Tot timpul d5dea din miini gi din pi-

cioare pirind cd umple intreg spatiul disponibil dintr-o incipere.Andra gtia ci acum nu o mai putea linigti. Simion iificea riu. Doar

cdnd ii auzea glasul se enerva. Nu era vina.ei, ajunsese aga din cauza

MASCARADA 11