? Perle de-ale elevilor Sarea in bucate ?Proces literar-Amintiri din copilarie-var ianta a II-a Posted on februarie 24, 2011 by calliope22 Proces literar/Nica varianta 2 Modalitati de valorificare a lecturii particulare in activitatea de invatare Viata pe care o traim la inceput de secol XXI este marcata de amprenta marilor d escoperiri stiintifice. Televizorul, calculatorul, internetul au devenit repede perechea pentru fiecare generatie din ultimii ani. Aceste mijloace de informare rapida si comoda ofera elevilor posibilitatea informarii n orice domeniu al cunoa sterii. Si atunci se naste ntrebarea: mai este cartea o fagaduinta, o bucurie, o calatorie prin suflete, gnduri si frumuseti asa cum mentiona poetul Tudor Arghezi ? Ramne asadar obligatia scolii de a repune cartea n drepturile ei. Trezirea interesului si a gustului pentru lectura implica pentru scoala o respon sabilitate incontestabila. Ce citesc copiii? Cum citesc? Cnd si unde citesc? Cum s i selecteaza lecturile? Cum poate fi ndrumata lectura si n ce masura interventiile sunt oportune? Cum contribuie lectura la formarea elevilor? sunt cteva din ntreba rile care se ridica n fata nvatatorilor si si cer raspuns. Micii cititori trebuie initiati si deprinsi ct mai de timpuriu cu utilizarea conc omitenta a cartii si a mijloacelor moderne audio vizuale ca premisa esentiala a unei nvatari eficiente. Din partea factorilor educativi este nevoie de rabdare, p erseverenta, vointa, precum si de modelul propriu. Pasiunea pentru lectura este un mare castig pentru invatator si mai ales pentru elevii care indragesc cartea. Ei citesc pentru a se instrui fara eforturi prea m ari, adesea delectandu-se. Cand pasiunea aceasta se impleteste armonios, organic cu pasiunea pentru studiu, cand elevul intelege literatura avand puterea de a r aporta impresiile, trairile autorului la propria lui experienta de viata, lectur a devine necesara ca apa pe care o bem . Raportul dintre lectura extrascolara si mat eria prevazuta de programa scolara este unul de consolidare si clarificare a uno r probleme. ndrumarea lecturii suplimentare a elevilor presupune, pe lnga recomandari de titlu ri si autori, o evaluare cantitativa si calitativa corespunzatoare. Aceasta ofer a posibilitatea de a examina cu discernamnt ce citesc elevii si de a lua decizii corecte . Controlul lecturii elevilor trebuie sa fie o activitate permanenta a nv atatorului spre a preveni comoditatea, efectuarea de lecturi facile, superficial itatea, neglijarea cartilor. Pentru a forma buni cititori de carti si pentru a cultiva gustul pentru lectura, colaborez cu parintii elevilor spre a-i avea n ajutor; mediul familial poate sti mula elevii n lecturarea cartilor specifice vrstei lor. Cresterea interesului pentru achizitionarea sau multiplicarea de informatii se r ealizeaza printr-o ndrumare sistematica a lecturii elevilor. O secventa foarte im portanta n stimularea interesului pentru lectura si formarea de cititori pasionat i este legata de felul n care se recomanda ce sa citeasca si cum sa citeasca elev ii. 1 Pentru organizarea si desfasurarea ndrumarii lecturii suplimentare a elevilor, fo losesc urmatoarele metode si procedee de nvatamnt: 1. citirea expresiva, efectuata de mine, textele alese fiind scurte, cu naratiun e concentrata, cu dialog si cu o actiune atragatoare; 2. povestirea efectuata de mine; cnd o realizeaza nvatatoarea, povestirea este mod el, adica va ndeplini conditiile de a fi expresiva, logica si spectaculoasa; 3. organizarea de serbari scolare ,prin sezatori literare, montaje literare, tea tru scolar, procese si jocuri literare; 4.O modalitate de abordare a textelor literare, destul de interesanta si captiva nta in acelasi timp este procesul literar. In cadrul acestuia, din procedura juridica se retin doar cateva elemente care au menirea de a asigura dezbaterii o tinuta oficiala. Elevilor li se atribuie func

tii de avocati sau martori, presedinti ai completului de judecata, procurori sau inculpati. Ei se vad nevoiti sa dea frau liber fanteziei si totodata retraiesc intamplarile din diverse perspective, intelegand si mai bine textul literar deca t la simpla lectura. In efectuarea unor astfel de aplicatii invatatorul va avea grija sa aleaga bine textul care urmeaza a fi tratat sub forma unui proces liter ar. Acesta va trebui sa fie fie in primul rand valoros sub aspect artistic, iar in al doilea rand sa contina un fapt sau un personaj cu un caracter de problema pentru a incita la o discutie in contradictoriu. Daca opera literara aleasa contine un personaj problema, se stabilesc capetele d e acuzare, adica invinuirile care se pot aduce personajului respectiv. Invatator ul va desemna pentru fiecare cap de acuzare un acuzator si un aparator, in scopu l documentarii cat mai amanuntite in problema respectiva .Dupa aceasta distribui re a sarcinilor, se trece la adunarea probelor, elevii vor reciti cu atentie ope ra literara , extragand citate pe care le vor nota pe fise de lectura , urmand c a acuzarea sau apararea sa se bazeze pe acestea. Urmeaza intocmirea planului detaliat al interventiei ce trebuie sustinuta in tim pul procesului. Textul va fi mai intai scris, apoi citit de mai multe ori cu voc e tare, interpretat cu mimica si gestica adecvata. Pentru ca interventia sa fie cat mai oficiala, invatatorul va insista asupra termenilor juridici pe care ii v a explica in detaliu, pentru ca acestia sa-i poata utiliza cu degajare ; -inculpat sau parat persoana acuzata de o vina ; -martor persoana care a asistat la un eveniment ; -circumstante atenuante imprejurari care micsoreaza vina cuiva ; -probe dovezi -instanta organ insarcinat cu solutionarea problemelor juridice ; -delict fapt nepermis de lege ; -sentinta decizie a unui tribunal ; In desfasurarea propriu-zisa a procesului, succesiunea momentelor va fi urmatoar ea : 2 1. deschiderea facuta de un aprod care anunta cu glas tare ; Onorata instanta , Curtea !; 2. intrarea completului de judecata, salutat de public prin ridicarea in picioar e ; 3. punerea in tema a publicului de catre presedintele completului de judecata pr intr-o alocutiune prin care se precizeaza cine va fi judecat si pentru care culp a ; 4. audierea acuzatilor si a aparatorilor (dupa fiecare acuzator va lua cuvantul si apararea), precum si a martorilor respectivi ; 5. retragerea completului de judecata pentru deliberare ; 6. concluziile si sentinta ; In cele ce urmeaza va vom prezenta un proces literar, realizat dupa opera Aminti ri din copilarie prezentat de elevii clasei a II a de la Scoala cu clasele I-IV Schitu. Aprodul ;( deschide usa si anunta cu voce puternica ) Onorata asistenta, Curtea !(intra completul de judecata salutat de public prin ridicarea in picioare) Aprod: Acuzatul este prezent! Judecator: Acuzat, spune-ti numele! Nica: Pai ; Nica a lui Stefan a Petrei din Humulesti,tinutul Neamt Judecator: Alte nume mai ai? Nica: mi spune .Ion Torcalau Judecator: Asta-i porecla! Nica : Porecla e numai Torcalau. Ion nu-i porecla. Presedintele : Pe ordinea de zi, figureaza judecarea inculpatului Nica al lui St efan a Petrei si a Smarandei Creanga,cu domiciliul in satul Humulesti peste apa Ozanei, tinutul Neamt. Inculpatul se face vinovat de savarsirea urmatoarelor culpe : -furt calificat din bunurile matusei Marioara si din bunurile publice. El a fura

t ciresele din gradina matusei si pupaza care era ceasornicul satului ; -tulburarea linistei publice ; in ziua de 30-31- decembrie orele 12, cand impreu na cu alti tovarasi de joaca a facut mare taraboi pe la casele satenilor, culmin and cu scandalul de la casa popii Oslobanu ; -insulta si calomnie la adresa lui Ion Oslobanu, caruia i a aplicat poste, si a lu i mos Chiorpec Ciubotarul , caruia i s-a adresat cu injurii de tipul chiupercaru l dracului ! -degradarea bunurilor publice si profanarea celor sfinte, prin uciderea nevinova telor muste intre copertile ceaslovului bisericesc ; -tulburarea de posesie, prin daramarea casei Irinucai si omorarea unei capre ; -abandonarea locului de munca, prin fuga la scaldat, precum si alte fapte reprob abile ; smantanitul oalelor, luarea in deradere a fetelor bisericesti. Are cuvantul acuzarea ! Avocatul acuzarii ; Domnule presedinte, onorata instanta ! Avem in fata noastra un caz de o deosebita gravitate ; acest minor inconstient de faptele sale poate fi delincventul de maine daca instanta nu va lua masurile necesare pentru stopar ea actiunilor sale. 3 In acuzarea inculpatului ma voi sprijini pe depozitiile unor martori oculari, da r mai ales pe insemnarile facute de acesta in jurnalul sau intim care dovedesc i ncontestabil gravitatea faptelor sale. Iata ce noteaza inculpatul la pagina 32 ; In lipsa parintelui si a dascalului , intram in tintirim, tineam ceaslovul desc his si, cum erau filele cam unse , trageau mustele si bondarii la ele, si cand c lampaneam ceaslovul, cate zece , douazeci de suflete prapadeam deodata, potop er a pe capul mustelor ! Asadar, zece-douazeci, de suflete ale cuvioaselor muste patimeau la fiecare inch idere a sfantului ceaslov, la care se adauga profanarea cartii sfinte, patarea a cesteia cu sangele unor fiinte nevinovate. Mai departe, la pagina 49 citim ; intr-o zi , fiind Irinuca dusa in sat si avand obiceiul a sedea uitata ca fata vatamatului noi n-avem ce lucra ? Ne suim pe mun te, la deal de casa ei , cu cate o bucata de razlog in mana, si cum curgeau para iele grozav, mai ales unul alb ca laptele, ne pune dracul sa urnim o stanca din locul ei, care era numai intanata, si unde nu porneste stanca la vale, saltand t ot mai sus de un stat de om ; si trece prin grajdul si tinda Irinucai, pe la cap re si se duce drept in Bistrita de clocotea apa ! Asta era in sambata lui Lazar pe la amiaza. Ei, ei, ce-i de facut ? Gardul si casa femeii daramate la pamant, o capra rupta in bucati nu-i lucru de saga ! Presedintele ; are cuvantul avocatul Ion Spataru Domnule presedinte Faptele paratului intrec deja masura lucrurilor, daramarea locuintei unor oameni saraci care au muncit din greu pentru constructia ei, omorarea unei capre, sunt pagube majore pentru varsta inculpatului. Mai departe, la pagina 63 citim ; Odata , vara pe aproape de mosi, ma furisez din casa si ma duc ziua miaza-mare, la mos Vasile, fratele tatalui cel mai mare, sa fur cirese ..Si ma chitesc eu in mine, cum s-o dau ca sa nu ma prinda Iata deci o fapta savarsita cu premeditare, incu lpatul declara deschis : ma duc sa fur cirese cu nonsalanta cu care ar spune ma duc sa cumpar cirese Dar acest fapt a atras dupa sine un altul, caci dupa cum bine veti observa, aces tea se inlantuiesc intre ele . La pagina 63 citim : pana ce dam canepa palanca la pamant Procuror : Recunosti ca ai calcat 12 prajini de cnepa? Nica: Ba numai jumatate! Judecator: Explica-ne si noua! Nica : E la mintea cocosului, onorat tribunal. Daca matusa Marioara m-a fugarit prin gradina, n-am calcat cnepa numai eu. Cealalta jumatate a pagubit-o chiar mat usa Marioara. Judecator: Asta cam asa e. Dupa esecul furtului de cirese, inculpatul pune la cale un alt furt, al pupezei din tei , furt iarasi premeditat, in scopul valorificarii bunului respectiv. La pagina 70 citim ;

-De vanzare ti-e gainusa ceea mai baiete ? 4 -De vanzare, mosule ! -Si cat ceri pe dansa ? -Cat crezi si dumneata ca face ! Onorata instanta, pentru aceasta acuza , va rog sa-mi admiteti depozitiile unor martori ca probe la dosar. PROCURORUL : Se admite. Aprodul Sa intre in sala martorul Vasile Nautu ! Martorul : Onorata instanta, in dimineata zilei de 12 aprilie, pe cand mergeam l a lucrul campului , l-am vazut pe consateanul meu Nica a lui Stefan a Petrei, ur cat in teiul de pe coasta dealului , la mos Andrei, cu caciula in mana, pe care a pus-o apoi la gura scorburei unde scotocise de mai multe ori . AVOCATUL : Dar pupaza, unde era ? Martorul : Pupaza , n-am vazut-o, dar el dupa ce a luat caciula de la gura scorb urei a pus o lespede, apoi a plecat cu demancare la lingurari . De atunci nu s-a mai auzit pupaza cantand, probabil a luat-o la intoarcere. Aprodul : Sa pofteasca in sala martorul Ion Baltatu. Procurorul : Spune mosule, ce stii despre inculpatul Nica a lui Stefan a Petrei ? Martorul : Apoi, domnilor, in ziua de 15 aprilie intr-o luni caci era o zi de ta rg , m-am dus la obor cu vitica de vanzare, si cum am ajuns in iarmaroc, am dat de Nica a lui Stefan a Petrei care se purta tantos printre oameni cu un cuc arme nesc in mana . L-am intrebat daca pupaza e de vanzare si cat cere pe ea. El n a ce rut un pret fix, rugandu-ma pe mine s-o cantaresc din ochi. Eu atunci , n-am ce lucra ? iau pupaza si, prefacandu-ma ca o dramaluiesc, ii de zleg frumusel ata de la picior, si ea isi ia direct zborul catre Humulesti. Presedintele : Ce are de spus prtul? Nica: Spun ca mosul nu are tinere de minte. Procurorul : Sa audiem depozitiile celui de al treilea avocat! Avocatul III (acuzare) : Suficient mosule ! Esti liber ! Onorata instanta, cer a dmiterea unei ultime probe pentru a sublinia inca o data pornirile aproape drace sti, ale inculpatului. La pagina 103, in jurnal, citim ; cateva paturi de hartie lipite una peste alta cu sau de lumanare topit langa foc, pus incet la talpa can d omul doarme greu, si aprinse cu un chibrit, mai sfant lucru nici ca trebuie ! In consecinta, acest individ certat cu legea ,constatam ca are o deosebita place re in savarsirea unor fapte josnice manifestand o anumita apetenta pentru culpa, aceasta repetandu-se cu frecventa. Este uimitoare detasarea cu care paratu isi apreciaza apoi comportamentul. La pagina 80 din acelasi jurnal citim ; S-apoi ma i aveam si alte bunuri ; cand ma lua cineva cu raul , putina treaba facea cu min e ; cand ma lua cu binisorul nici atat, iar cand ma lasa de capul meu, faceam ca te-o dragulita de trebusoara ca nici sfanta Nastasia izbavitoarea de otrava , nu era in stare a o desface cu tot mestesugul ei . 5 Domnule presedinte, onorata instanta , avand in vedere gravitatea faptelor comis e de inculpat dar mai ales pentru prevenirea unor abateri mai grave, si tinand c ont de predispozitiile vadite ale inculpatului pentru actiuni contrare, propun p edepsirea acestuia. Fiind minor, pedeapsa cu inchisoarea este exclusa, dar consi der ca inscrierea intr-o scoala de reeducare ar fi binevenita. Presedintele : Multumesc, are cuvantul apararea ! Avocatul apararii : Onorata instanta , fara a infirma spusele colegilor mei, sun t de acord ca faptele paratului constituie culpe puse sub acuzare juridica . Eu nu contest faptul in sine, nici modul expunerilor , ci ma declar intru totul ost il modului in care s-au administrat probe de catre acuzare. S-a folosit ca proba decisiva in acuzare, jurnalul intim al paratului intitulat Amintiri din copilar ie din care s-au extras doar acele pasaje favorabile incriminarii faptelor negli jandu-se voit de fiecare data circumstantele in care s-au produs acestea . Din i nsemnarile facute in jurnalul paratului, rezulta clar, ca acestea au fost percep ute de autor ca niste copilarii specifice varstei si nicidecum nu au fost savars ite cu premeditare, asa cum insinuiaza acuzarea. La pagina 55, gasim, asa eram eu

la la varsta cea fericita, si asa cred ca au fost toti copiii, de cand e lumea asta si pamantul, macar sa zica cine ce-o zice . Prin urmare , cazul incriminat d e acuzare reprezinta doar o particularizare, varsta copilariei fiind pretutinden i aceeasi, singura vesela si nevinovata , dupa insemnarile aceluiasi jurnal. Toat e faptele incriminate de acuzare au circumstante atenuante, dupa cum rezulta din insemnarile aceluiasi jurnal, iar multe dintre ele au fost deja sanctionate la vremea respectiva , dar acuzarea a omis intentionat aceste detalii. Iata cateva argumente ; pentru prapadirea sufletelor acelor cuvioase muste sacai toare si enervante, inculpatul a fost poftit la calul Balan si mangaiat cu Sf. I erarh Nicolae dupa cum rezulta la pagina 33 a aceluiasi jurnal. Si cum afla prici na , incepe a ne pofti pe fiecare la Balan si a ne mangaia cu SF. Ierarh Nicolai e pentru durerile cuvioaselor muste si ale cuviosilor bondari, care din pricina noastra au patimit Presedintele : Are cuvantul avocatul Ionescu Marina. Domnule presedinte, onorata instanta ; despre furt calificat, nu poate fi vorba nicidecum in cazul cireselor matusii Marioara, despre care se face in text menti unea : harasita de matusa la fel ca si despre sotul ei un carpanos si un zgarie b ranza In ceea ce priveste deteriorarea canepei, pagubele au fost platite , dupa cum se mentioneaza la pagina 65 : tata a dat gloaba pentru mine si in plus mi-a tras si o chelfaneala. A doua tentativa de furt, cum a fost calificata, cea a pu pezei din tei , nu trebuie privita nici ea ca un furt premeditat. Iata ce graies te textul : Eu atunci , sa nu-mi caut de drum tot inainte ? ma abat pe la teiu , cu gandul s a prind pupaza , caci aveam grozava ciuda pe dansa ; nu numai pentru pupat ,cum zicea mama, ci pentru ca ma scula cu noaptea n cap din pricina ei Avocat.: Onorata curte ,cer sa fie ascultat si prtul. 6 Judecator: Ce ai de spus? Nica: Din cauza pupezei, mama ma trezea n fiecare dimineata cu noaptea n cap. Prin urmare, asistam mai bine zis la o rafuiala a paratului cu o vrajtoare de pu paza pe care a vrut sa o pedepseasca prin vanzare, si nicidecum la furt califica t. In plus, vanzarea in sine nici nu a avut loc, dupa cum a rezultat din depozit iile martorului audiat anterior. Si parasirea locului de munca, despre care s-a facut vorbire la alineatul 7, are circumstante atenuante. La pagina75citim ; Dar in ziua aceea era un senin de cer iu si asa de frumos si cald afara ca-ti venea sa te scalzi ca gainile pe uscat , dupa cum, in cazul blestematelor de poste, autorul moral este cu siguranta Zahar ia lui Gatlan, dupa cum rezulta din declaratiile martorilor si in plus , aceasta era singura modalitate de a scapa de un mancau ca Zaharia , a carui tovarasie n u prea era dreapta. As dori sa adaug probelor , depozitia colegului meu Ion Mogo rogea ! Procurorul : Se admite. Aprodul : Sa pofteasca in sala avocatul Ion Mogorogea ! AVOCATUL III (aparare) Onorata instanta , in seara zinei de 23 februarie , noi t oti baietii, care stateam in gazda la Pavel Ciubotarul, ii ascultam cu mare aten tie povestile lui Mos Bodarga , un mosneag fara capatai, insa de tot hazul. In t impul acesta Nica a lui Oslobanu a adormit si a inceput sa sforaie de se cutremu rau peretii. Atunci, Zaharia lui Gatlan, enervat peste masura, i-a propus lui Ni ca sa faca impreuna niste poste pe care sa i le puna lui Oslobanu la talpi, caci amandoi aveau grozava ciuda din cauza ca le manca toata mancarea. Zaharia i-a a ratat lui Nica cum sa impatureasca hartiile, cum sa le unga cu seu de la lumanar e topit langa foc, iar Nica i le-a pus incet la talpi lui Oslobanu si Zaharia a venit cu chibritul si i le-a aprins . Dupa cum bine observati, clientul meu, dom nule Procuror a fost doar partas, si nicidecum autor in actiunea de punere a pos telor. In consecinta, toate aceste fapte, considerate de acuzare incriminante, s unt in esenta niste zburdalnicii , specifice varstei . Acela dintre dumneavoastra c are macar o data in copilarie n-a fost la furat mere, cirese sau struguri,care n -a fugit la scaldat intr-o frumoasa zi de vara , care n-a fost cu plugusorul, in serile frumoase de Anul Nou, acela n-a avut copilarie, iar cine nu are copilari

e n-are nimic pe lume. Un copil care smantaneste oalele pe ascuns, care toarce r aze de luna din caier de aur pentru mama sa , care se scalda in apele reci ale B istritei vijelioase, este de fapt un nazdravan si nicidecum un posibil infractor . Procurorul : Completul se retrage pentru deliberare. Presedintele : Sentinta civila numarul 512 din 18 martie 2010. In urma deliberarii, Curtea de Apel l-a gasit pe Nica a lui Stefan a Petrei nevinovat. In baza articolelor mentionate, din Codul Penal , instanta constata ca faptele paratului nu au vizat incalcarea ordinii publice, nu au fost savarsite cu intent ie sau premeditare, ci au fost, datorate in egala masura nazdravaniilor specifice 7 varstei si afectiunii materne exagerate ; eram copilul mamei dar mai ales acelei varste care l-a facut nemuritor prin memorabilele sale Amintiri din copilarie Judecator: Curtea se socoteste multumita cu acest raspuns si declara sedinta nchi sa.