judetul cluj
DESCRIPTION
Lucrarea de fata isi propune sa prezinte strategia de dezvoltare a judetului Cluj intre anii 2012-2013.TRANSCRIPT
- 2009 -
2
Cuprins
Cuvant introductiv ................................................................................... ……………….4
1. Mesaj din partea Presedintelui Consiliului Judetean ................................................ 4
2. Scurta prezentare a Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj ................................ 5
2.1. Context ........................................................................................................................ 5
2.2. Consideratii generale ................................................................................................. 5
2.3. Principiile si obiectivele strategiei de dezvoltare durabila ..................................... 6
Partea I – Analiza socio-economica a Judetului Cluj ................................................. …8
1. Judetul Cluj – analiza teritoriala ................................................................................ 8
1.1. Pozitionare teritoriala ................................................................................................ 8
1.2. Relief ............................................................................................................................ 8
1.3. Clima ......................................................................................................................... 10
1.4. Apele .......................................................................................................................... 11
1.5. Resurse naturale ....................................................................................................... 12
1.6. Resursele subsolului ................................................................................................. 13
1.7. Resursele balneare .................................................................................................... 13
2. Mediul inconjurator. Zone de risc natural si antropic ............................................. 14
2.1. Calitatea solurilor ..................................................................................................... 14
2.2. Calitatea aerului ....................................................................................................... 14
2.3. Calitatea apelor ........................................................................................................ 15
2.4. Gestiunea deseurilor menajere ............................................................................... 16
2.5. Arii protejate ............................................................................................................ 18
3. Metodologia de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare ........................... 25
3.1.Administrativ ............................................................................................................. 25
3.2 Particularitati ............................................................................................................ 26
3.3. Metodologie de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare ........................ 27
4. Demografie ................................................................................................................... 39
4.1.Structura localitatilor ............................................................................................... 39
4.2. Populatia ................................................................................................................... 40
4.3. Prognoze demografice .............................................................................................. 46
5. Mediul de afaceri ......................................................................................................... 47
5.1. Economie si mediu de afaceri .................................................................................. 47
5.2. Agentii economici ..................................................................................................... 52
3
5.3. Industria ................................................................................................................... 54
5.4. Comert exterior ........................................................................................................ 56
5.5. Constructii ................................................................................................................. 58
5.6. Parcuri industriale ................................................................................................... 59
5.7. Fiscalitatea si fondurile publice .............................................................................. 64
5.8. Cercetare - dezvoltare ............................................................................................. 65
5.9. Agricultura ................................................................................................................ 65
5.10. Turism ..................................................................................................................... 70
6. Infrastructura .............................................................................................................. 88
6.1. Infrastructura rutiera si feroviara .......................................................................... 88
6.2. Infrastructura de comunicatii ................................................................................. 92
6.3. Infrastructura tehnico-edilitara .............................................................................. 94
7. Social ............................................................................................................................. 97
7.1. Sanatate ..................................................................................................................... 97
7.2. Resurse umane .......................................................................................................... 97
7.3. Protectia sociala ........................................................................................................ 99
8. Cultura ....................................................................................................................... 105
9. Educatie ...................................................................................................................... 110
10. Sport ......................................................................................................................... 115
Partea II a - Analiza SWOT ......................................................................................... 117
Prezentarea metodologica a analizei SWOT ............................................................. 117
Partea a III a - Perspective de dezvoltare a Judetului Cluj ....................................... 133
Partea IV – Concluzii .................................................................................................... 208
Anexa 1………………………………………………………………………………...208
Anexa 2………………………………………………………………………………...217
Anexa 3………………………………………………………………………….……..221
Anexa 4……………………………………………………………………….………. 236
4
Cuvant introductiv
1. Mesaj din partea Presedintelui Consiliului Judetean
Judetul Cluj reprezinta, conform tuturor indicatorilor, un punct de referinta pe harta
Romaniei, dinamica din ultimii patru ani avand ca locomotiva ritmul deosebit de dezvoltare
care a caracterizat redimensionarea municipiului Cluj-Napoca, a facut ca acesta sa devina
un model de dezvoltare pentru multe regiuni din tara noastra.
Din pacate, dezvoltarea judetului Cluj nu a tinut pasul cu dezvoltarea municipiului si
a ramas tributara unor sechele inregistrate in trecutul mai indepartat sau recent al acestei
zone. Puterea comunista, prin reorganizarea administrativa a teritoriului, a incercat sa
inlature solidaritatile create de vechiul sistem de organizare. Astfel, judetul Cluj a inglobat
zone care au apartinut altor judete (Somes, Aries), fara a oferi insa un program coerent de
dezvoltare armonioasa, unitara.
Nici perioada de dupa Decembrie 1989 nu a reusit sa dea argumente in plus fata de
cele pe care aceasta regiune le mostenise din perioadele anterioare. S-a pus accentul pe
anumite zone, altele, precum zona Turda – Campia Turzii, sau Gherla – Dej, reprezentand in
acest moment adevarate repere ale defavorizarii.
Investitiile realizate in ultimii ani se dovedesc a fi insuficiente pentru a rezolva
problemele acumulate de judetul Cluj. S-a acordat atentie dezvoltarii marilor parcuri
industriale, fapt insuficient pentru ridicarea nivelului de trai al tuturor cetatenilor judetului.
Prin aceste proiecte s-a incercat sa se induca ideea ca s-a reusit ridicarea prestigiului zonei
noastre, fapt care a creat o falsa perceptie asupra gradului de dezvoltare al Clujului. In
continuare judetul are probleme deosebite in ceea ce priveste infrastructura si coerenta
proiectelor destinate dezvoltarii durabile si unitare. In acest moment asistam, din pacate, la o
polarizare nefasta intre diferite regiuni ale Clujului.
Dezvoltarea judetului Cluj trebuie axata pe cateva criterii fundamentale care sa
aduca trainicie la baza drumului pe care dorim sa-l urmam, trainicie care trebuie sa se
fundamenteze pe cateva prioritati :
1. depolitizarea reala a actului de administratie si apropierea acestuia de cetatean;
2. transformarea cetateanului intr-un partener, nu intr-un subiect al promisiunilor;
3. descentralizarea actului de administratie;
4. depolitizarea banului public;
5. armonizarea dezvoltarii judetului;
6. aplicarea responsabila a principiilor dezvoltarii durabile.
Doar pornind de aici, urmatorii pasi vor duce Judetul pe drumul sigur al unei
dezvoltari care sa ne garanteze performanta si durabilitatea .
Presedintele Consiliului Judetean
Alin Tise
5
2. Scurta prezentare a Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj
2.1. Context
Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj pentru perioada 2007- 2013 a fost redactata
in anul 2005 si a fost aprobata de Consiliul Judetean Cluj prin Hotararea nr. 210 din 28
septembrie 2005.
La 1 ianuarie 2007 Romania a devenit membra a Uniunii Europene, cu consecinte in
toate domeniile: economico-politic, social, cultural, iar Consiliul Judetean Cluj a considerat
necesara o evaluare si actualizare a strategiei judetene.
Elaborarea proiectului strategiei actualizate a fost realizata de o Comisie formata din
consilieri judeteni, functionari din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judetean
Cluj si echipa de consultanti ai S.C. Leader A.T.E.C. SRL.
Comisia astfel formata a stabilit ca strategia actualizata sa analizeze si sa evalueze
documentul existent, precum si Planul de Dezvoltare al Judetului Cluj, realizat in anul 2007,
si sa realizeze actualizarea datelor, analizei socio-economice, precum si a planului de actiuni
in conformitate cu discutiile si consultarile cu toti factorii locali implicati.
Din acest punct de vedere s-au luat in considerare in analiza si viziune propunerile
reprezentantilor institutiilor publice si agentilor economici.
2.2. Consideratii generale
In timp ce globalizarea devine un fenomen tot mai raspandit in intreaga lume, noi
manifestari ale „europenizarii‖ isi fac simtita prezenta pe continentul european. Cetatenii din
diferite tari vin in contact direct, iar comunitatile concureaza intre ele pe o scara globala.
Unele concepte cheie cum ar fi dezvoltarea durabila, siguranta cetatenilor, serviciile de
sanatate, asistenta medicala, devin probleme din ce in ce mai sensibile pentru procesul de
planificare.
O provocare importanta o reprezinta dezvoltarea proceselor inovative bazate pe noi
moduri de implicare a tuturor factorilor de decizie pentru a spori nivelul de participare si
pentru a satisface interesele cetatenilor.
Participarea cetatenilor ofera o mai buna intelegere a necesitatilor oamenilor.
Strategiile pe termen mediu si lung trebuie luate in considerare cu atentie, mai ales cu privire
la viitoarele rezultate pe care acestea le vor produce.
6
Prezenta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp
rezonabil, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta, propulsat de
interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre imbunatatirea continua a calitatii vietii
oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie cu mediul natural.
2.3. Principiile si obiectivele strategiei de dezvoltare durabila
Principii
Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor economice,
ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia statueaza urmatoarele principii
directoare:
- Cultivarea unei societati deschise si democratice;
- Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii;
- Informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional;
- Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali;
- Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional si national;
- Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si
consultarea factorilor interesati;
- Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si
investitionale;
- Aplicarea principiului - poluatorul plateste.
Obiective
Obiectivul general al strategiei este imbunatatirea continua a calitatii vietii pentru
generatiile prezente si viitoare prin crearea unor comunitati sustenabile, capabile sa gestioneze
si sa foloseasca resursele in mod eficient, sa valorifie potentialul de inovare ecologica si
sociala al economiei in vederea asigurarii prosperitaii, protectiei mediului si coeziunii sociale.
Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine tuturor componentelor
institutionale de la nivel judetean si local. Astfel, in conformitate cu prevederile art.36, alin.2
lit.b) din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, cu modificarile si completarile
ulterioare, Consiliul local are atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a
comunei, orasului sau municipiului, exercitandu-si aceasta atributie prin aprobarea strategiei
privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale
respective. Potrivit aceluiasi act normativ, art. 91, alin.2, lit.b), Consiliul judetean are atributii
privind dezvoltarea economico-sociala a judetului, exercitandu-si aceasta atributie prin faptul
ca adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala si de mediu a
judetului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; totodata, dispune, aproba si
urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti
interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.
In acest context, este de o deosebita importanta stransa colaborare dintre autoritatile
judetene si locale si societatea civila, partenerii sociali, comunitatile locale si cetatenii pentru
atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile.
In acest scop au fost identificate urmatoarele obiective- cheie:
- Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de
impactul negativ asupra mediului;
7
- Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale,
diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice
fel;
- Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii
pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca
abundente si bine platite.
Obiectivele specifice ale Strategiei sunt:
- Dezvoltarea urbana durabila la nivel judetean prin regenerarea/revitalizarea
oraselor cu potential de crestere economica;
- Imbunatatirea infrastructurii judetene prin reabilitarea si modernizarea
infrastructurii de transport;
- Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si educationale la nivel
judetean si local;
- Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri judetean si local in scopul imbunatatirii
competitivitatii activitatilor economice prioritare si inovatoare;
- Dezvoltarea turismului judetean prin cresterea competitivitatii serviciilor turistice
si prezervarea valorilor culturale;
- Dezvoltarea rurala durabila la nivel judetean;
- Protectia mediului inconjurator.
Astfel, Strategia de dezvoltare durabila, este privita ca un proces de planificare care
promoveaza parteneriatul in randul diferitilor actori de pe plan regional:
1.Consiliul Judetean si administratiile publice locale,
2. comunitatile locale,
3. sectorul privat,
4. reprezentantii societatii civile ,
cu scopul de a analiza impreuna problemele legate de dezvoltare, de imaginea creata pentru
viitor/previziuni de viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare, a
proiectelor, precum si de implementarea, monitorizarea si evaluarea acestora.
Pentru actualizarea Strategiei de dezvoltare a judetului Cluj, s-au urmarit raspunsurile
la 4 intrebari fundamentale:
1. Unde se situeaza judetul Cluj in acest moment?
2. Unde se doreste a se ajunge ?
3. Ce probleme trebuie rezolvate si cum se va ajunge la nivelul dorit?
4. Cum trebuie sa se actioneze pentru a se atinge acest nivel?
8
Partea I – Analiza socio-economica a Judetului Cluj
1. Judetul Cluj – analiza teritoriala
1.1. Pozitionare teritoriala
Judetul Cluj, cea mai importanta unitate administrativ-teritoriala a Romaniei din zona
Transilvaniei, se situeaza in jumatatea de Nord – Vest a tarii, la contactul a trei unitati
naturale reprezentative: Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, fiind
situat intre paralele 47º 28' 44" si 46º 24' 47" latitudine nordica si 23º 39' 22" si 24º 13'46"
longitudine estica.
Intins pe o suprafata de 6674,4 km², judetul Cluj reprezinta 2,8% din teritoriul tarii.
1.2. Relief
Relieful judetului Cluj este in majoritate deluros, restul (mai putin de o treime) fiind
constituit din munti. Lipsesc campiile propriu-zise, in compensatie fiind prezente vaile larg
terasate si luncile Somesului (Mic si Mare) si Ariesului inferior. Campia Transilvaniei
prezinta trasaturile unei regiuni de podis cu aspecte colinare, toponimul de campie fiind legat
de exploatarea preponderent agricola a terenurilor.
Muntii sunt situati in vestul si sud-vestul judetului si apartin Apusenilor. Acestia sunt
inconjurati de zone mai joase, bazinete si culoare depresionare, care au prezentat in evolutia
lor paleogeografica subsidente importante. Muntii Apuseni sunt cunoscuti ca un „mozaic‖
petrografic, fapt ce determina o mare varietate morfologica, amplificata in parte si de un
tectonism accentuat. O parte din acest mozaic se afla inclus in teritoriul judetului Cluj:
Muntele Mare, Muntii Gilaului, Muntii Vladeasa, Muntii Trascaului.
Treapta montana se desfasoara altitudinal deasupra izohipsei de 700 m si inscrie
catenele muntoase ale Muntilor Apuseni, respectiv Masivul Muntele Mare (1826 m), Muntii
Gilaului, Muntii Vladeasa (1839 m), Muntii Trascaului si se defineste din punct de vedere
petrografic, ca o structura constituita din sisturi cristaline cu intruziuni granitice (granitele de
Muntele Mare si Gilau), magmatite laramice: granodiorite, granodiorite porfirice, diorite
(Muntii Vladeasa), ofiolite jurasic inferioare, calcare cristaline, calcare tithonice recifale in
facies de Stramberg (Muntii Trascaului). Relieful specific este argumentat de interfluviile
largi si netede, despartite de vai adanci si inguste.
Muntii Gilau – Muntele Mare reprezinta un compartiment monolitic al Muntilor
Apuseni si unitatea orografica centrala a treptei montane pe teritoriul Judetului Cluj, avand ca
limita in nord Depresiunea Huedin, iar in sud Valea Ariesului, in timp ce in est ajung pana la
Culoarul Iara –Savadisla, iar in vest se delimiteaza de Muntii Batrana si Vladeasa. In spatiul
geografic al judetului Cluj, aceasta grupa montana se desfasoara intre vaile Ariesului si
Somesului Mic cu afluentul lui Capus si se prelungesc spre est, dincolo de vaile Fenesului si
Hasdatelor, in Dealul Feleacului. Spre vest, legatura cu Bihorul este mai stransa, separarea
fata de acest masiv facandu-se prin intermediul vailor Belisului si Ariesului Mare. Sunt
alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice (granitul de Muntele Mare), acesta din
urma prezentandu-se, relativ central, sub forma literei ―L―, la care se alatura, in sud-vest,
sedimentarul cretacic, in care vaile s-au adancit puternic. Relieful se prezinta sub forma unor
culmi largi si netede, separate de vai adanci si inguste. Altitudinile cele mai mari se afla in
partea sudica in varful Muntele Mare (1826 m) si scad spre nord si spre est (Balomireasa 1632
m; Dumitreasa, 1638 m).
9
Anumite suprafete ale celor doua masive sunt ocupate de calcare, in care s-a format
reliful carstic: chei (Runcului, Valea Ocolis), izbucuri, cum sunt cele ale Bujorului
(intermitent) si Feredeului, ambele pe Valea Posaga.
Muntii Vladeasa fac parte din prelungirea zonei inalte a Bihorului. Acest
compartiment muntos se desfasoara (in perimetrul judetului Cluj) de la nord la sud, de la
Crisul Repede pana la Somesul Cald, continuandu-se limita printr-un aliniament peste Platoul
Padis pana la Crisul Pietros. Limita estica este reprezentata de Podisul Huedin – Paniceni si
culoarul depresionar Huedin – Ciucea - Capus. Prezinta un relief greoi, cu dezvoltarea clasica
a celor trei suprafete de nivelare, iar versantii puternic inclinati (>550) prezinta procese active
de meteorizare, demonstrate de prezenta grohotisului. Rocile caracteristice sunt cele
magmatice, dar apar si roci cristaline ori sedimentare (calcare). Diversitatea rocilor determina
o relativa varietate a formelor de relief. Partea centrala reprezinta o uriasa cupola prelungita
spre nord si est cu niste culmi prelungi si relativ inguste. In aceasta regiune se inregistreaza si
altitudinile cele mai mari de pe teritoriul judetului (Vf. Vladeasa, 1836 m).
Muntii Trascaului sunt reprezentati in spatiul geografic al Judetului Cluj prin
compartimentul lor nordic ―ariesan‖ si ― bara calcaroasa‖ a Culmii Petrenilor dintre vaile
Hasdate si Turenilor. In munte s-au format o serie de bazinete depresionare: Racatau, Somesul
Cald, Giurcuta, Poieni, Ciucea, Negreni, iar pe cele doua Somese s-au construit numeroase
lacuri de acumulare.
Treapta dealurilor si depresiunilor (sau deluroasa), conturata altitudinal de izohipsele
de 400 m si 700 m este reprezentata prin: Dealul Feleacului, Culmea Petrenilor; unitatile de
Coline joase si inalte ale Campiei Transilvaniei si depresiunile Vlaha – Savadisla si Huedin.
Aceasta treapta morfogenetica se constituie ca o unitate de tranzitie spre zona montana.
Altitudinile medii se situeaza intre 500-700 m, in timp ce energia de relief inregistreaza valori
de 30-200 m, demonstrand maturitatea vailor si implicit a reliefului.
Zona deluroasa este incadrata in Podisul Someselor, Podisul Huedin - Paniceni,
Campia Transilvaniei si ocupa nordul, nord-vestul, nord-estul si estul judetului, extinzandu-se
intre Muntii Apuseni si Carpatii Orientali. Interfluviile au altitudini de 500 - 650 m si mai rar
ajung la 850 - 900 m. Inclinarea stratelor si alternanta acestora (cu rezistente diferite la
eroziune) au determinat formarea a numeroase cueste cu frontul spre Apuseni si spre
interiorul bazinului transilvanean. Sunt foarte frecvente alunecarile de teren de tip glimee,
cum sunt cele de pe Valea Chintaului si Borsei.
Vaile raurilor sunt in general largi, cu ingustari acolo unde apar roci mai dure. Energia
reliefului creste spre periferie spre valori de 250 – 300 m, in Dealurile Dejului si Clujului. Se
remarca urmatoarele subunitati: Dealurile Ciceului, Dealurile Dejului si Clujului, Dealurile
Ungurasului, Dealurile Sicului, Campia Fizesului si Masivul Feleacului, cu aspect insolit, o
zona de trecere spre Muntii Apuseni. Ca aspect se apropie mai mult de ce al Podisului
Somesan caruia ii apartine. Altitudinile urca pana la 756 m in varful Feleac, 833 m in varful
Peana si 872 m in Magura Salicii. Versantul nordic e mai abrupt si margineste bazinul
depresionar subsecvent al Clujului. Procesele de alunecare sunt favorizate de prezenta
marnelor, argilelor si nisipurilor sarmatiene. Versantul nordic este mult mai prelung si cu
pante domoale. In spatele barierei culmii Sandulestilor s-au format o serie de depresiuni
(Depresiunea Hasdatelor), iar pe valea Fenesului un uluc depresionar asimetric (Vlaha –
Savadisla).
Campia Transilvaniei, prezinta aspect colinar cu relief monoton legat de prezenta
rocilor sedimentare putin rezistente (argile, argile carbonatice, argile marnoase, gips, sare).
Numele de campie e legat nu de formele de relief, ci de folosintele agricole.
Inaltimile nu depasesc decat in putine locuri 500 m, iar energia reliefului se mentine
intre 40 m si 100 m. Campia Inalta (Dealurile Ungurasului, Dealurile Sicului, Dealurile
Gadalinului) ocupa partea din vecinatatea culoarului Somesului si are inaltimi in jur de 500 –
10
550 m, trecand uneori chiar de 600 m, fragmentarea este accentuata, iar reteaua hidrografica
puternic ramificata. Specifice sunt cuestele pe care se dezvolta organisme torentiale active si
alunecari de teren (Jucu de Sus). Versantii Coastei Grindului prezinta numeroase organisme
torentiale active, dar si pante partial stabilizate.
Depresiunea Vlaha - Savadisla situata in bazinul mijlociu al raului omonim este legata
genetic de fracturile tectonice locale, dar mai ales de eroziunea diferentiata datorata varietatii
petrografice, eroziune amplificata mult dupa taierea defileului de la Surduc.
Depresiunea Huedin este mai extinsa decat prima si reprezinta fundul unui vechi golf-
paleogen. Este marginita in sud-vest de Masivul Vladeasa. La limita muntelui prezenta liniilor
tectonice o contureaza clar, in schimb trecerea spre Podisul Paniceni – Huedin se realizeaza
treptat. Morfologia culoarului depresionar este definita de confluentele largi ale vailor si
dezvoltarea monolaterala a luncilor, datorita meandrarilor puternice ale Crisului
Repede.Terasele fluviale sunt bine reprezentate prin primele doua trepte, iar nivelul terasei a –
III –a este doar partial conservat, aspect demonstrat si de dezvoltarea asimetrica a orasului
Huedin.
Treapta culoarelor depresionare si luncilor se inscrie altitudinal intre 200–300 m si
350 -600 m. Se remarca subunitati joase (200-300 m): Culoarul Somesului (Dej-Vad),
Culoarul depresionar al Somesului Mic (Dej-Apahida), Depresiunea Turda – Campia
Turzii,Culoarul depresionar Poieni – Negreni, luncile raurilor Fizes si Valea Batinului sau
Ungurasului si subunitati mai inalte (350-600 m): Culoarul depresionar Huedin - Capusu
Mare; Depresiunea Vlaha – Savadisla; Culoarul Somesului Mic (sectorul Apahida – Gilau,
ce prezinta altitudini cuprinse intre 350 m si 500 m), luncile raurilor: V. Florilor, V. Morii, V.
Ariesului, V. Racilor, V. Sarata, V. Fenesul, V. Ierii, V. Hasdate, V.Turenilor, V. Larga, V.
Tritenilor, V. Lata.
Aceste culoare depresionare reprezinta arii de convergenta ale fluxurilor energetice
(curenti de aer, apa), materiale (cai de comunicatie rutiera, feroviara) sau umane (frecventa si
densitatea asezarilor, concentrarea populatiei). Morfometric, depresiunile amintite se definesc
printr-o altitudine moderata 200-300m, energia reliefului mica (0.1-10 m), iar peisajele
geografice se inscriu prin reflexele canalizarii curentilor aerieni si hidrici, cu o nota de
discordanta in raport cu treapta deluroasa si montana.
1.3. Clima
La nivelul intregii tari clima este temperat-continentala de tranzitie, specifica Europei
Centrale, cu patru anotimpuri bine definite.
Datorita pozitiei sale, clima judetelui Cluj exprima etajarea reliefului, beneficiind de
un climat continental moderat. In medie temperatura anuala se situeaza in jurul valorilor 8 -
9ºC, fiind usor mai ridicata decat temperatura medie anuala din nordul tarii (8ºC).
Media precipitatiilor se situeaza intre valorile de 670 – 1000 mm, peste media pe tara
care este 677 mm.
Circulatia aerului este predominant vestica. Aceasta circulatie a aerului este evidenta
numai pe varfurile inalte, respectiv la Statia Meteorologica Vladeasa (1836 m). In podisul
Somesan si Campia Transilvaniei, ca urmare a rolului de paravan al masivelor muntoase,
vanturile se canalizeaza de-a lungul vailor. La Cluj-Napoca frecventele maxime apartin
directiilor nord–vest (12,6 % ), vest (10,5 %), nord–est (8,5%), sud–est (8%).
Vitezele medii ale circulatiei aerului sunt cuprinse intre 20 si 30 m/s, aceleasi viteze
inregistrandu-se si in cea mai mare parte a Podisului Transilvaniei, in centrul si nordul
Campiei de Vest si pe Culoarul Muresului.
Durata de stralucire a soarelui la nivelul judetului se incadreaza in valorile
corespunzatoare zonei deluroase si de munte a Romaniei, unde ceata si zilele cu cerul noros
11
sau cu cerul acoperit prezinta o frecventa mai mare. In aceste cazuri numarul mediu anul de
ore de stralucire a Soarelui fiind de 1800 – 2000.
Valori extreme ale unor elemente climatice inregistrate la statiile meteorologice din
Judetul Cluj
Nr
.
crt
.
Statia
meteo
Temperatura aerului Precipitatiile atmosferice
Temp.
min.
absoluta
(ºC)
Temp.
max.
absoluta
(ºC)
Primul si
ultimul
inghet
(decada,
luna)
Cant.
anuala
max. de
precipitatii
(mm)
Cant.
anuala
min. de
precipitatii
(mm)
Prec.
max. in
24 h
(mm)
1 Baisoar
a -25,3 29,2
3,IX…3,V
I 966,9 655,2 56,5
2 Cluj-
Napoca -34,2 37,0 1,IX…3,V 876,0 360,3 81,5
3 Dej -31,4 36,2 1,IX…3,V 1007,1 446,7 70,0
4 Huedin -29,4 35,4 1,IX…3,V 940,1 325,3 92,6
5 Turda -30,5 38,5 1,IX…3,V 865,0 295,3 120,0
6 Vladeas
a - varf -30,0 29,4
Posibil tot
anul 1360,1 689,9 97,3
Sursa: Centrul regional de meteorologie
1.4. Apele
Judetul Cluj dispune de un potential hidrografic ridicat constituit din retele
hidrografice de suprafata, cascade, acvifere cu ape minerale, lacuri sarate si cu apa dulce,
cascade.
Reteaua hidrografica a judetului Cluj este reprezentata de bazinele a trei rauri
principale: Somesul, Crisul Repede si Ariesul.
Configuratia reliefului imprima retelei hidrografice caracter radiar pe versantii
muntosi si o scurgere subsecventa in perimetrul depresionar.
Densitatea retelei de rauri este mai ridicata la munte (0,7 – 0,9 km/km²), fata de deal
(0,4 – 0,6 km/km²) sau campie (0,1 – 0,3 km/km²). Teritoriile cu resurse de apa moderate
corespund regiunilor limitrofe spatiului montan (4-8 l/s.km²) si ariilor depresionare
intramontane (5 – 10 l/s.km²). Spatiile aferente Campiei Transilvaniei, Dealurilor Clujului si
Dejului reprezinta teritorii cu resurse de apa deficitare ( 1 – 2 l/s.km²), mult sub valoarea
medie a tarii (4,57 l/s.km²).
Necesarul de apa potabila a judetului este asigurat prin lacuri de acumulare cu functii
complexe (Belis – Fantanele, Tarnita, Somesu Cald, Gilau, Floresti, Dragan) precum si o
salba de lacuri pe raul Fizes – afluent al Somesului, si afluentii sai cu utilitate piscicola dar si
mici lacuri pe paraul Chinteni, Hasdate, Valea Racilor.
O categorie aparte o constituie lacurile sarate utilizate in scopuri balneare si de
agrement care apar solitar (Ocna Dej) sau sub forma de complexe lacustre (Cojocna).
Apele subterane sunt exploatabile pentru alimentarea cu apa potabila, industriala si
tratament balnear.
Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de apa regenerabile in lunca si
terasele Somesului Mic din care se alimenteaza numeroase localitati urbane si rurale ale
judetului. Majoritatea apelor freatice din regiunile de deal si campie nu au calitati potabile
datorita mineralizarii si duritatii ridicate, cat si proprietatilor biologice si bacteriologice
necorespunzatoare.
12
Se impune realizarea unui sistem de protejare a acviferului avand in vedere faptul ca
reprezinta rezerva de apa pentru viitor.
Acest lucru impune evaluarea resurselor de apa potabila disponibila in cazul extinderii
retelei de alimentare cu apa potabila a tuturor satelor din judet. In acest sens este necesara
introducerea in portofoliul de proiecte a unor analize si studii privind resursele de apa
subterana existente si posibilitatea extinderii gradului de exploatare intr-un mod sustenabil.
1.5. Resurse naturale
Resursele biogeografice
Pe teritoriul judetului Cluj se regasesc urmatoarele formatiuni de biocenoze zonale:
- Zona silvostepei continentale transilvane prezenta in Podisul Mahaceni, estul
Dealurilor Clujului, in sud-est si centrul judetului este reprezentata de graminee
stepice, palcuri de gorun si stejar. Productivitatea pajistilor si a padurilor de silvostepa
este redusa.
- Zona nemorala inferioara are caracter subcontinental si se extinde in Dealurile
Clujului si Dejului, vestul podisului Mahaceni, Campia Transilvaniei pana la
altitudinea de 650 m. Este reprezentata in special de gorunetele si carpenetele
transilvane cu productivitate mare (7,5 – 11,5 mc/ha/an).
- Etajul nemoral atlantic (al fagetelor) este regasit in Muntii Apuseni, dar si pe
dealurile inalte la altitudini cuprinse intre 650 –1 200 m. Productivitatea fagetelor este
cea mai ridicata din toate formatiunile forestiere nemorale fiind intre 7,8 – 12
mc/ha/an.
- Etajul boreonemoral de tranzitie este caracterizat prin prezenta padurilor de amestec
de molid si fag situate in principalele masive muntoase la altitudini de 1200 – 1400m.
- Etajul boreal sau al taigalei montane carpatine este caracterizat prin predominanta
padurilor de molid la altitudini de 1400 – 1600 – 1800 m regasit in Muntele Mare,
Vladeasa. Pe vaile montane poate cobori pana la 1000 m datorita inversiunilor termice.
Principala asociatie este a molodisurilor carpatine si se caracterizeaza prin
productivitate mare 11,7 – 17 mc/ha/an.
- Etajul subalpin ocupat de tufarisuri criofile se afla fragmentar in Muntele Mare si
Vladeasa la altitudini intre 1600 – 1800m. Principala asociatie este cea de ienupar
pitic, jneapan sau rododenron fara importanta economica din punctul de vedere al
productivitatii.
Unele areale sunt grav afectate prin pasunat, turism „salbatic‖, iar zona Parcului
Natural Muntii Apuseni , chiar si prin extragerea vegetatiei forestiere de pe asa numitele
pasuni impadurite. Cele mai periclitate (!) zone protejate sunt: Paraul Dumbrava, Valea
Legiilor, Valea Morilor, Lacul Stiucilor, Fagetul Clujului si Cheile Turenilor.
Rezervatia Fagetul Clujului este pe cale de disparitie in urma taieturilor realizate in perioada
2004-2005.
Soluri
Categoriile majore de soluri prezente in Judetul Cluj se grupeaza in felul urmator:
- argilovisolurile sunt solurile dominante in judetul Cluj foarte afectate de procese de
degradare;
- molisolurile sunt solurile cu cea mai mare productivitate, desi sunt dispuse pe o
suprafata mai restransa;
- cambisolurile grupeaza soluri specifice etajului forestier mijlociu si inferior avand o
larga extindere la nivelul treptei orografice intermediare (dealuri inalte si munti
josi).
13
Alaturi de gruparile majore mentionate, o larga extindere o au solurile cu caracter
azonal si intrazonal, cu productivitate redusa.
Marile unitati pedografice din Judetul Cluj sunt urmatoarele:
- Muntii Apuseni se caracterizeaza printr-o diversitate mare de soluri data de marea
varietate litologica;
- Zona deluroasa si depresionara se caracterizeaza prin prezenta luvisolurilor,
pondere mare detinand si solurile cu caracter intrazonal;
- Zona campiei Transilvaniei se caracterizeaza prin prezenta cernoziomurilor
cambice si a celor argiloiluviale;
Din punct de vedere a claselor de calitate a solurilor:
- clasele superioare (I-II) cu potential de productie ridicat ocupa suprafete mai
restranse in Campia Transilvaniei, Depresiunea Turda – Campia Turzii, precum si
in luncile raurilor Somesul Mic si Somes;
- clasele medii (II – IV) cu potential de productie medie sunt cele mai mari suprafete
la nivel de judet;
- clasele slabe (IV – V) cu potential de productie scazuta. Aici sunt incluse regiunile
montane (factori limitativi climatici), cat si unele suprafete din regiunile de deal si
podis (factori limitativi datorati eroziunii, hidromorfismului, etc.).
1.6. Resursele subsolului
Judetul Cluj detine o gama variata de resurse, precum minereurile neferoase exploatate
la Baisoara – Cacova Ierii, Valea Lita, minereuri de fier exploatate la Capus, Vlaha,
Savadisla, Masca, Baisoara, Buru. Minereurile nemetalifere se exploataeaza la Turda, Dej.
Sarea se extrage la Ocna Dej.
Se remarca modestia resurselor energetice (petrol, carbuni si gaze) care sunt departe de
a satisface necesarul. Exploatarea nerationala in cariere a calcarului (Sandulesti), tufului
vulcanic si a altor roci de constructie conduce la apartitia unor grave dezechilibre in versanti,
precum si la schimbarea partiala sau totala a fizionomiei unei regiuni (Bologa – Poieni,
Aschileu).
De-a lungul principalelor cursuri de apa exista un numar mare de balastiere (Buru,
Mihai Viteazu, Luna, Luncani, Floresti, Bontida, Iclod, Catcau, etc). In toate aceste zone, pe
langa modificarea esentiala a albiei, flora si vegetatia sunt puternic perturbate, iar apa raurilor
este poluata cu produse pertoliere.
La nivel judetean resursele subsolului reprezinta potential de dezvoltare, eficienta sau
profitabilitatea exploatarii acestor resurse poate fi subiectul unor evaluari sau studii efectuate
de institutii abilitate.
1.7. Resursele balneare
Judetul poseda o serie de resurse hidrominerale reprezentate prin acvifere
preponderant clorosodice si cu continut sulfuros. De prezenta acestor acumulari sunt legate
existenta izvoarelor, lacurilor sarate si a namolurilor terapeutice. Intre acestea mentionam:
Baile Sarate Turda, un complex de lacuri si bazine artificiale, completate cu o salina
uriasa;
Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru tratarea
afectiunilor reumatismale;
Baile Baita, langa Gherla;
14
Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca pentru
care au fost intocmite proiecte de amenajare si marire a capacitatii prin decolmatarea
izvoarelor minerale si suplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adancime;
Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape sarate si de o salina amenajata.
2. Mediul inconjurator. Zone de risc natural si antropic
2.1. Calitatea solurilor
In stransa corelatie cu relieful s-a format, in timp, o cuvertura de sol in care se
disting:
solurile montane (Vladeasa, Gilau, Muntele Mare), pe care se dezvolta o vegetatie
forestiera (fagaceae si conifere) si de pajisti subalpine. Fondul pedologic este
dominat de cambisoluri si spodosoluri, cu un potential scazut datorat chimismului
global defavorabil si prezentei unei cantitati ridicate de schelet.
solurile din unitatile depresionare submontane, Campia Transilvaniei, Dealurile
Clujului, culoarele de vale sunt dominate de luvisoluri si cernoziomuri, cu
potential de fertilitate ridicat, pretabile la o gama larga de folosinte agricole;
ambele areale se remarca prin prezenta, pe suprafete relativ mari, a unor soluri cu
caracter intrazonal (hidrisoluri, protisoluri–soluri neevoluate, salsodisoluri,
histisoluri), care pun mari probleme pedoameliorative;
principalele procese care contribuie la degradarea cuverturii de sol sunt: eroziunea
in suprafata si adancime; hidromorfismul (exces de umiditate); poluare cu depuneri
(in vecinatatea centrelor urbane).
In judetul Cluj degradarea solului este in general o consecinta a producerii si
depozitarii neigienice a reziduurilor lichide, solide, rezultate din activitatile menajere si
industriale, ca urmare a exploatarii nerationale a resurselor (lemn, balast, gaz) sau prin
folosirea in practica agricola a unor substante chimice.
Din datele furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Cluj nu au fost semnalate
afectari ale starii si calitatii solului pe areale semnificative in perimetrul judetului.
Fenomenele legate de poluarea solului se manifesta in general punctual in jurul surselor.
Orice unitate economica activa isi aduce aportul sau la poluarea solului, fie prin imprastierea
de pulberi, hidrocarburi, uleiuri minerale, substante chimice toxice, emisii de noxe in aer care
apoi se depun pe sol, toate acestea constituind surse de poluare care se insumeaza. Deoarece
poluarea solului nu este luata in observatie sistematica, pentru masuratori periodice, datele de
care dispunem sunt sporadice si se refera doar la situatia salubrizarii localitatilor, in special
depozitarea deseurilor menajere, industriale si agricole si calitatea solurilor urbane.
Un risc major este reprezentat de depozitarea celor aproximativ 15.000 tone de HCH
(hexaclor ciclohexan) continute in cca. 60.000 tone de amestec neomogen de HCH, pamant si
alte reziduuri din zona Turda, pentru care inca nu s-a reusit implementarea nici unei solutii de
neutralizare sau eliminare. Tot in asteptare se afla si situatia celor 3.566 kg Hg si 1,5 tone
deseu cu continut de mercur, cca. 70 tone rodanura de potasiu si cca. 20 tone acrilat de butil -
toate provenind de la S.C. Uzinele Chimice Turda S.A. Turda, cu deosebirea ca acestea se afla
in paza si sub supravegherea agentilor economici.
2.2. Calitatea aerului
Principalele surse de poluare a aerului din judetul Cluj sunt legate de activitatile
antropice si pot fi grupate pe 3 categorii:
- activitati industriale diverse, cu emisia de noxe (gaze, vapori sau pulberi) specifice in
functie de procesele tehnologice;
15
- traficul auto, cu emisia de poluanti specifici arderii combustibililor;
- activitati urbane specifice datorate in principal arderii combustibililor (in sistem
centralizat sau individual)
In judetul Cluj, activitatea industriala care genereaza fenomene importante de poluare
a aerului este concentrata in patru mari zone industriale situate in municipiile Cluj-Napoca,
Dej, Turda si Campia Turzii. Aceasta situatie influenteaza evolutia calitatii aerului, in aceste
zone existand o concentrare mai mare a noxelor evacuate decat in restul teritoriului judetului.
De altfel si reteaua de monitoring este cu precadere amplasata pentru a surprinde evolutia
parametrilor calitatii aerului in aceste areale.
2.3. Calitatea apelor
Monitorizarea apelor subterane se face in special pentru cele freatice in vederea
evaluarii potentialului de potabilizare al acestora. In judetul Cluj calitatea apelor subterane
este urmarita prin intermediul laboratoarelor: DAST (Directia Apelor Somes-Tisa), Cluj (cinci
foraje de retea: Gherla, Iclod, Jucu, Reteag si Dej), APM Cluj, DSP Cluj si SC Terapia SA.
Analizele efectuate au evidentiat frecvente depasiri la indicatorii NO2 si CCOMn si la cei
bacteriologici.
Depasirile limitelor admise pentru indicatorii de potabilitate se datoreaza:
lipsei sistemelor de colectare, transport si epurare a apelor uzate menajere, in
localitatile rurale;
existenta rampelor neamenajate si neorganizate de deseuri menajere, precum si cele
rezultate din activitatile zootehnice;
lipsa in unele localitati rurale a puturilor seci, amenajate, pentru animalele moarte;
grupurile sociale din gospodariile individuale, in majoritatea cazurilor, sunt construite
impropriu in apropierea fantanilor sau a surselor de apa, nefiind protejate prin
betonarea peretilor;
Impurificarea chimica cu NO2, se datoreaza compozitiei chimice a solului, respectiv
cantitatilor prea mari de ingrasaminte aplicate. Se constata numeroase cazuri de continut peste
concentratia maxima admisibila (CMA) la NO2, de exemplu in zona Urisor, Coplean,
Salatruc, Turda, Caseiu, Chiuesti, Mintiul Gherlei, Fizesu Gherlei.
Depasirile la indicatorii regimului de oxigen (CCOMn) si indicatori bacteriologici se
datoreaza inundatiilor din lunile de primavara, precum si neigienizarii periodice a acestor
surse de apa potabila. S-au luat masuri de reconditionare a fantanilor, izvoarelor, dezinfectia
apei si refacerea perimetrului sanitar de protectie a acestora.
Calitatea apelor de suprafata este redata cel mai bine prin intermediul categoriilor
sintetice de calitate atribuite unor sectoare de retea pe baza indicatorilor de calitate
determinati in sectiunile de control. Calculul incadrarii in categoriile de calitate se face pe
grupe de indicatori prin raportarea concentratiilor determinate la CMA.
Cele mai importante surse de poluare a apelor in judetul Cluj sunt: S.C.‖ Terapia‖ S.A
Cluj, S.C.‖ Somes ―Dej, R.A.G.C.L. Gherla, ‖Agroflip‖ Bontida, R.A.G.C.L. Campia-Turzii.
Exista inca si numeroase cursuri de apa care sunt afectate de depozitari ilegale de deseuri
industriale sau menajere.
Bazinul hidrografic Somes
Calculul incadrarii in categoriile de calitate se face pe baza indicatorilor fizico-chimici
determinati in sectiunile de control de catre laboratorul Directiei Apele Romane Somes-Tisa
in cadrul monitorizarii in flux lent. Astfel majoritatea sectiunilor de control se incadreaza in
categoriile I si II conform STAS 4706/1988.
16
Incadrarile in categoria a III-a de calitate semnalate pe cursurile Somesului Mic si
Somesului sunt datorate unor factori conjuncturali si mai putin fenomenelor de poluare
antropica directa:
- debite mari datorate topirii zapezilor care au provocat cresteri ale cantitatilor de
aluviuni in suspensie (depasiri la „gradul de mineralizare‖);
- scaderea debitelor in perioadele de vara cu depasirea indicatorilor la „regim de oxigen‖
– O dizolvat, CCO-Mn.
Bazinul hidrografic Crisuri
Calitatea apelor raului Crisul Repede pe teritoriul judetului Cluj, pe tronsonul de 54
km de la izvor pana la limita judetului se incadreaza in general in categoria I de calitate sau a
II-a in sectorul aval. Situatiile in care categoria de calitate este inferioara sunt in general
produse de aparitia concentratiilor importante de metale (zinc) care provin din fondul natural.
Bazinul hidrografic Mures
Bazinul hidrografic al raului Aries (afluent de dreapta al raului Mures) in judetul Cluj
cuprinde un numar de 36 cursuri de apa codificate, cu lungime totala de 500 km si suprafata
de 1542 km2
. Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,32 km/km2.
Raul Aries este incadrat in categoria „degradat‖ aproape pe toata lungimea sa in aval
de confluenta cu paraul Abrud, din cauza deversarilor de ape incarcate cu metale grele
provenite de la exploatarile miniere din arealele Rosia Montana, Abrud si Baia de Aries.
Aceasta incadrare se pastreaza in multe intervale de timp si pana la confluenta cu Muresul.
Paraul Hasdate se incadreaza in categoria a II-a de calitate din cauza continutului in fenoli.
2.4. Gestiunea deseurilor menajere
In orase, municipii, cat si in sapte comune depozitarea deseurilor menajere se face
centralizat, fara a dispune de rampe de gunoi ecologice autorizate. In judetul Cluj sase regii de
salubritate deservesc un numar de peste 500 de mii de locuitori din cei peste 700 de mii ai
judetului, ceea ce reprezinta aproximativ 70%. Deseurile sunt depozitate in cele 6 rampe de
deseuri menajere urbane, insa nici una dintre aceste rampe nu are autorizatie de mediu.
Suprafata totala ocupata de aceste depozite este de peste 20 ha si toate au durata de
functionare depasita.
In judetul Cluj colectarea deseurilor se realizeaza in amestec, fara a dispune de rampe
ecologice de depozitare autorizate.In judetul Cluj 14 societati au ca obiect de activitate
serviciul de salubritate si deservesc un numar de peste 500 de mii de locuitori din cei peste
700 de mii ai judetului, ceea ce reprezinta aproximativ 70%. Deseurile sunt depozitate in 6
depozite neconforme de deseuri menajere urbane.Suprafata totala ocupata de aceste depozite
este de peste 20 ha si toate au durata de functionare depasita.
Prin HGR nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor se impune ca depozitele neconforme
situate in Judetul Cluj sa isi sisteze activitatea , dupa cum urmeaza:Pata Rat si Cetan Dej pana
la data de 16 iulie 2010, iar depozitele de la Gherla, Campia Turzii, Huedin, Turda pana la
data de 16 iulie 2012.
Dupa inchiderea depozitelor existente neconforme, depozitarea deseurilor se va realiza intr-un
depozit conform, judetean, care este prevazut a se realiza pana la data de 16 iulie 2010.
La nivelul Judetului Cluj se afla in derulare pregatirea proiectului privind SISTEMUL
INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DESEURILOR, proiect finantat de catre M.M.D.D.
prin Masura ISPA 2005/RO/16/P/PA 001-05 si derulat prin P.O.S.Mediu in cadrul Axei
prioritare 2- Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea
17
siturilor istorice contaminate- , care este prevazut a se finanta prin Fondul European de
Dezvoltare Regionala.
Prin proiectul sus mentionat se prevede realizarea unui Centru de Management Integrat al
Deseurilor ( prevazut cu Statie de Sortare, Statie de Compostare si Celule pentru depozitare)
si a trei statii de transfer, dupa cum urmeaza:
- depozitul ecologic la nivel judetean se va amplasa in Municipiul Cluj-Napoca , zona
Postata sub Paduri;
- statiile de transfer vor fi amplasate in Municipiul Gherla, orasul Huedin si in comuna
Mihai Viteazu.
In vedrea optimizarii transportului deseurilor la Centru de Management Integrat al Deseurilor,
judetul Cluj a fost impartit in 4 zone de gestiune, dupa cum urmeaza
- Zona 1- pentru Centru de Management Integrat al Deseurilor compus din zona tehnica;
- Zona 2- pentru statia de transfer Huedin;
- Zona 3 - pentru statia de transfer Mihai Viteazu;
- Zona 4 - pentru statia de transfer Gherla.
Gruparea localităţilor judeţului Cluj în zone de gestiune a deşeurilor
Pentru modernizarea infrastructurii in domeniul deseurilor, in judetul Cluj se afla in curs de
derulare urmatoare proiecte, care au obtinut finantare prin programul Phare Coeziune
Economica si Sociala 2004 si 2005 si de la fondul pentru mediu si care, dupa realizarea lor,
vor fi integrate in proiectul judetean de gestionare a deseurilor.
18
Nr
crt. Beneficiar Tip proiect Titlul proiectului
1
Consiliul
Judetean CJ Măsura ISPA
2005/RO/16/P/PA/001-05
Managementul integrat al deşeurilor , în vederea
finanţării de la Fondul European de Dezvoltare
Regională
2
Consiliul Local
Gherla PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
Colectare selectiva si transport a deseurilor menajere
din municipiul Gherla si localitatile inconjuratoare
3
Consiliul Local
Huedin PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
Imbunatatirea calitatii si cresterea capacitatii de
colectare a deseurilor in regiunea Huedin si Cluj prin
prisma programului Phare 2004 CES
4
Consiliul Local
Campia Turzii PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
ECO Campia Turzii
5
Consiliul Local
Dej
PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
Statie regionala pentru reciclarea deseurilor din
constructii si demolari
6
Consiliul Local
Dej
PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
Platforma zonala de compost
7
Consiliul Local
Miahi Viteazu PHARE CES 2005 SP
Publici
Dezvoltarea sistemului de Management integrat al
deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate in
regiunea Mihai Viteazu, incluzand statie de
compostare, punct de transfer si statie de sortare
8
Consiliul Local
Gilau
PHARE CES 2005 -SI-
Publici
Proiect de colectare selectiva a deseurilor si transport in
microregiunea Gilau
9
Consiliul Local
Baciu PHARE CES 2005 -SI-
Publici
Eco-sistem Baciu-Aghiresu, proiect pentru
implementarea unui sistem eficient de gestionare a
deseurilor municipale si asimilate
10
S.C.
ECOPRISAL
S.R.L. CLUJ-
NAPOCA
FM 2008
Managmentul integrat al deseurilor, depozit ecologic
pentru deseuri nepericuloase-clasa B
FM-fondul de mediu ; SP schema pregatitoare; SI-schema de investitii
2.5. Arii protejate
Biodiversitatea biologica include toate speciile de plante, animale si microorganisme,
ca si ecosistemele si procesele ecologice din care ele fac parte. Importanta biodiveristatii este
esentiala atat pentru stabilitatea (homeostaza) mediului natural, cat si pentru stabilitatea
sistemelor antropice, de unde rezulta necesitatea imperioasa de conservare a acestora.
Conservarea biodiversitatii este o conditie fundamentala a dezvoltarii durabile. Valorificarea
tuturor resurselor naturale (biotice si minerale) si intensificarea exploatarilor materiilor prime,
au determinat anumite dezechilibre in cadrul mediului natural (geografic).
Pe teritoriul judetului Cluj, procesul de despadurire (cea mai profunda interventie
asupra mediului natural) a determinat restrangerea arealului forestier cu efecte in lant asupra
tuturor componentelor mediului: modificarea conditiilor microclimatice si topoclimatice,
modificarea regimului de scurgere a apelor, rarirea (disparitia) unor specii de plante si
animale.
Dezechilibrele in cadrul mediului natural au repercusiuni asupra calitatii acestuia,
crescand riscul disparitiei unor specii de plante si animale devenite rare. Aceste efecte
profunde au determinat adoptarea unor masuri cuprinse intr-un corp legislativ a carui aplicare
sa conduca la: diminuarea presiunii antropice asupra mediilor afectate, ocrotirea unor specii
de plante si animale, realizarea unor areale de protectie complexa (asupra unor ecosisteme
vegetale, animale, componente morfo-peisagistice) de interes stiintific sau de interes general.
19
Valorificarea habitatelor si a speciilor identificate in urma unor cercetari stiintifice
sistematice, a fost certificata la nivelul judetului Cluj si prin infiintarea unui numar important
de rezervatii naturale, insa suprafata ariilor protejate ocupa doar 1% din totalul suprafetei
judetului Cluj. Aceasta proportie situeaza judetul Cluj mult sub media pe tara (4.8 %).
Ariile protejate de interes national de pe teritoriul judetului Cluj
Nr Cod
Denumire
arie
protejata
Ammplasament Valoare Categorie Supr.
(ha)
Anul
infiintarii
1 2.324 Cariera
Corabia com.Gilau geologica
Monument
al naturii 2,0 1966
2 2.325 Pestera
Varfurasu com. Margau speologica
Monument
al naturii 1,0 1974
3 2.326 Fanatele
Suatu (I si
II)
com. Suatu botanica Rezervatie
naturala 11,30 1932
4 2.327 Fanatele
Clujului-
Coparsaie
Cluj-Napoca botanica
Rezervatie
naturala 97,0 1932
5 2.328
Fanatele
Clujului-
Valea lui
Craiu
Cluj-Napoca botanica
Rezervatie
naturala 2,20 1932
6 2.329 Valea
Morilor com. Feleacu botanica
Rezervatie
naturala 1,0 1974
7 2.330 Paraul
Dumbrava com. Ciurila botanica
Rezervatie
naturala 0,5 1974
8 2.331 Cheile
Turzii
com. Mihai
Viteazu
com.Petresti
mixta Rezervatie
naturala 324,0 1938
9 2.332 Lacul
Stiucilor
com. Fizesu
Gherlii zoologica
Rezervatie
naturala 140,0 1966
10 2.333 Valea
Legiilor com. Geaca zoologica
Rezervatie
naturala 125,0 1966
11 2.334 Stufarisurile
de la Sic com. Sic zoologica
Rezervatie
naturala 505,0 1974
12 2.335 Fagetul
Clujului Cluj-Napoca mixta
Rezervatie
naturala 10,0
13 2.336
Pestera
Mare (de pe
Valea Firei)
PN-F
com. Margau speologica Monument
al naturii (2,0)
14 2.337
Pestera din
Piatra
Ponorului
PN-F
com. Margau speologica Monument
al naturii (2,0)
15 2.338 Gipsurile de
la Leghia com. Aghiresu botanica
Monument
al naturii 1,0
16 2.339 Locul
fosilifer
Corusu
com. Baciu paleontologica Monument
al naturii 2,0
17 2.340 Molhasu com. Belis botanica Rezervatie 8,0
20
mare de la
Izbuc
naturala
18 2.341 Cheile
Baciului com.Baciu mixta
Rezervatie
naturala 3,0
19 2.342 Cheile
Turenilor com. Tureni mixta
Rezervatie
naturala 25,0 1977
20 2.343 Saraturile si
Ocna Veche Turda botanica
Rezervatie
naturala 10,0
21 2.344
Parcul
Natural
Muntii
Apuseni
com. Belis mixta Parc
natural (6200,0)
22 Dealul cu
fluturi Com.Viisoara zoologica
Rezervatie
naturala 20,0 2004
23 Rezervatia
de orbeti Apahida zoologica
Rezervatie
naturala 31,11 2007
Multe dintre ariile naturale protejate de importanta judeteana declarate de-a lungul
timpului de autoritatile judetene au fost preluate de catre Legea 5/2000 ca fiind de importanta
nationala. In 1994, la sugestia organizatiilor neguvernamentale ecologiste prin Decizia
147/1994 a Consiliului Judetean Cluj au fost puse sub protectie o serie de arii naturale. Fiind
declarate pe baza legislatiei de amenajarea teritoriului, zonele protejate naturale au fost tratate
comun cu cele construite, balneare, sau cinegetice. Din cauza ca o serie dintre acestea din
urma contin elemente naturale valoroase a fost mentinuta lista initiala.
Arii naturale protejate de importanta judeteana
Nr.
Crt. Obiectiv/Zona
Amplasament
oras/comuna Valoare
0 1 2 3
1 ACUMULARE SOMESU CALD
GILAU Comuna Gilau p
2 ACUMULARE
TARNITA Comuna Gilau p
3 ACUMULARE
FANTANELE
Comuna Rasca
Comuna Belis p
4 ACUMULARE
VALEA DRAGANULUI Comuna Poieni p
5 ACUMULARE
BONDUREASA Comuna V. Ierii p
6 VALEA SOMESULUI RECE Comuna Gilau
Mariselu, Rasca p
7 VALEA IERII Comuna V. Ierii p
8 VALEA CAPUSULUI
intre Bedeciu si Capusu Mic
Comuna Capusu
Mare p
9 VALEA CAPRIOARELOR Comuna Feleacu p
10 DEFILEUL SOMESULUI CALD Comuna Rasca,
Mariselu m
11 DEFILEUL ARIESULUI Comuna Iara m
12 DEFILEUL SURDUC Comuna Iara m
13 DEFILEUL SOMESULUI RECE
amonte de Racatau
Comuna Maguri
Racatau m
14 DEFILEUL RACATAULUI Comuna Maguri m
21
Racatau
si Marisel
15 DEFILEUL HASDATELOR Comuna Mihai
Viteazu m
16 CHEILE BORZESTI Comuna Iara p
17 CHEILE OCOLISELULUI Comuna Iara p
18 CHEILE VAII STANCIULUI SI
CASCADA RACHITELE Comuna Margau p
19 CHEILE DUMITRESEI Comuna Maguri
Racatau p
20 CHEILE PANICENI Comuna Capusu
Mare p
21 PIETRELE ALBE Comuna Margau p
22 PIATRA BANISORULUI Comuna Sacuieu p
23 MUNTELE BAISORII Comuna Baisoara m
24 ZONA LACURILOR GEACA-TAGA Comuna Geaca
Comuna Taga m
25 FAGETUL CLUJULUI Cluj-Napoca m
26 BAILE SOMESENI Cluj-Napoca ba
27 BAILE TURDA Turda ba
28 BAILE BAITA Gherla ba
29 BAILE OCNA DEJ Dej ba
30 BAILE COJOCNA Comuna Cojocna ba
31 OBARSIA SOMESULUI RECE
SI V. RACATAU
Comuna Muguri
Racatau ci
32 MUNTII VLADEASA –
PIATRA ARSA Comuna Rachitele ci
33 VALEA SOIMULUI Comuna V. Ierii ci
34 LUNCA VISAGULUI –
VALEA DRAGANULUI Comuna Poieni ci
35 LUNCA CU LALEA PESTRITA Valea Sardului-
Com.Sanpaul m
Sursa: Consiliul Judetean Cluj
NOTA: p = valoarea peisagistica;
m = valoarea mixta (peisagistica + cinegetica + geologica + botanica, etc.)
ba = resurse balneare;
ci = rezervatii cinegetice (urs, cerb, mistret)
Categoriile de arii naturale protejate In conformitate cu clasificarea Uniunii Nationale pentru Conservarea Naturii (UICN),
ariile protejate, in special cele de importanta nationala, pot fi incadrate la urmatoarele
categorii:
A. UICN III – Monumente ale naturii:
Pestera Varfurasu (Muntii Vladeasa); Pestera Mare de pe Valea Firii (Dealul
Humpleului); Pestera din Piatra Ponorului; Cariera Corabia; Gipsurile de la
Leghia; Zona Fosilifera Corus;
B. UICN IV – Rezervatii Naturale:
Fanatele Clujului – Coparsaie; Fanatele Clujului – Valea lui Craiu; Suatu I si II;
Valea Morilor; Paraul Dumbrava; Molhasul Mare de la Izbuc; Turbaria Capatana;
Lacul Stiucilor; Lacul Legii; Rezervatia Sic; Cheile Baciului; Cheile Turzii; Cheile
Turenilor; Saraturile si Ocna Veche (Turda); Dealul cu Fluturi.
C. UICN V –Peisaje protejate:
22
Fagetul Clujului; Parcul natural Muntii Apuseni.
Ariile protejate din judetul Cluj
Identificarea zonelor de risc natural si antropic
a. Procese geomorfologice de risc
factorul geologic. S-au identificat sase clase de structuri litologice (roci foarte
dure, roci dure, roci compacte, roci sedimentare, slab consolidate si roci
sedimentare neconsolidate), cu comportament geotehnic diferentiat. Pentru fiecare
clasa stabilita s-au indicat procesele generatoare de riscuri (conform harta scara 1:
400000).
factorul relief. S-au separat pante prag si domenii de inclinare specifice pentru
procese de modelare (harta pantelor). Apoi, au fost analizate fragmentarea
(orizontala si verticala) si hipsometria. Functie de acesti parametri s-au evidentiat
prezenta si intensitatea proceselor. Toti acesti parametri au fost calculati pentru
unitatile teritorial-administrative si s-au reprezentat pe harti speciale.
factorul climatic - regimul precipitatiilor. S-au remarcat perioadele cu ploi
consecutive de trei zile suficiente pentru declansarea eroziunii in suprafata si a
celei torentiale, a alunecarilor de teren si chiar a inundatiilor a fost, in medie, intr-
un an, de 9.4 perioade la Cluj-Napoca si de 8.0 perioade la Dej.
factorul antropic. Interventia umana la nivelul ecosistemelor naturale este
deosebit de agresiva in ultimele decenii. Antropicul tinde sa se extinda tot mai
mult in dauna naturalului datorita cresterii populatiei si a dezvoltarii economice.
Interventia antropica cauzeaza dezechilibre la nivelul celorlalte sisteme si
23
subsisteme, care conduc la sporirea frecventei evenimentelor extreme cu efecte
dezastruoase asupra societatii.
y = -0.0269x2 + 0.4631x + 2.6683
0
1
2
3
4
5
6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
nr. zile consecutive cu ploi
cant
itate
a m
edie
de
prec
ipita
tii/z
i
Series1
Linear (Series1)
Poly. (Series1)
Analiza de frecventa a precipitatiilor la statia Cluj-Napoca (1961-2000)
Cele mai dramatice situatii sunt inregistrate intr-un areal delimitat de comunele
Cornesti, Iclod, Bontida, Caianu, Mociu, Geaca, Buza in nord; Borsa, Apahida, Aiton,
Sandulesti, Mihai Viteazu, Calarasi in vest. Aceasta situatie vine sa marcheze presiunea
antropica exercitata asupra teritoriului prin defrisari masive si prin dispersia zonelor
rezidentiale.
O alta zona critica o consideram pentru comunele care-si dezvolta vatra in ariile de
contact unde se practica o agricultura de subzistenta neperformanta, ce se extinde ca areal in
dauna suprafetelor de padure (Huedin, Sancraiu, Manastireni, Aghires, Chinteni, Ciurila,
Tureni, Petrestii de Jos) sau in interiorul Dealurilor Somesene (Recea Cristur, Bobalna,
Alunis) si Campiei Transilvaniei (Sic, Palatca, Taga).
In concluzie, consideram ca frecventa proceselor cauzatoare de riscuri este mai
ridicata in arealele cu peisaje foarte puternic si puternic degradate acolo unde padurea, ca
element de protectie si de filtrare a elementelor climatice, lipseste sau este prezenta intr-o
proportie foarte scazuta.
Luand in considerare vulnerabilitatea si celelalte elemente, dar si evenimentele
produse, am intocmit o harta a riscurilor naturale pe judetul Cluj. Din analiza acesteia
reiese clar ca pentru comunele amplasate in Campia Transilvaniei, Dealurile Clujului si
Dejului si partial in cele din spatiile depresionare, riscul se extinde pe o plaja de la mediu (36
de comune, 2 municipii) spre mare (14 comune si 2 municipii) si foarte mare (1 comuna). In
spatiul montan riscul este mic si foarte mic.
24
Harta riscurilor naturale
Nota:o pondere mare o au riscurile mici la nivelul comunelor. Factorii restrictivi sunt
roca, folosinta terenurilor si faptul ca zonele rezidentiale sunt dispersate astfel incat
probabilitatea afectarii unui numar mare de spatii locuite se reduce.
- riscul mediu este prezent in spatiul montan si submontan in Margau, Sancraiu,
Savadisla, Ciurila, Turda, Campia Turzii, Calarasi.
- acelasi risc mediu se inregistreaza in 31 de comune situate in spatiul deluros al
Dealurilor Somesene si Campia Transilvaniei.
- intr-o singura comuna riscul se inscrie in categoria foarte mare (Sanmartin), prin
evenimentele multiple produse si pierderi materiale.
b. Procese hidrice de risc
Inundatiile reprezinta fenomene hidrice extreme generate de apele mari sau de viituri.
Apele mari au o frecventa ridicata primavara, cand conditile climatice de formare a lor
sunt cele mai favorabile, imprimand o regularitate in aparitia lor.
Apele mari de la inceputul verii au o frecventa mai redusa si sunt generate de ploile
frontale, care se combina cu cele de natura convectiva.
Apele mari din timpul iernii sunt caracteristice pentru paraurile din nordul Campiei
Transilvaniei. Viiturile au o geneza diferita. In intervalul mai-noiembrie frecventa maxima
revine viiturilor de origine pluviala.
25
%
0
5
10
15
20
25
30
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
A
Bonţida Fizeşu Gherlii Rusu de Jos Chiraleş
Frecventa lunara a viiturilor de pe paraurile din nordul Campiei Transilvaniei (1980 -
2000)
Modul de folosinta al terenurilor in judetul Cluj si implicatiile pe care le induce
Modul de folosinta al terenurilor reprezinta un indicator important pentru
caracterizarea proceselor geomorfologice de risc care pot apare intr-un anumit areal.
Suprafetele antropizate: includ spatiile urbane continue (111) sau discontinue (112),
unitatile industriale sau comerciale (121), retele de sosele, cai ferate si terenurile adiacente
(122), aeroportul (124), cariere (131), gropi de gunoi (132), spatii urbane verzi (141), facilitati
pentru sport si agrement (142).
Terenurile agricole cuprind terenurile arabile neirigate (211), vii (221), pomi
fructiferi si arbusti pentru fructe de padure (222), pasuni (231), suprafete cultivate complexe
(242), terenuri ocupate in principal de agricultura, cu areale importante de vegetatie naturala
(243).
In general, terenurile agricole ocupa mai mult de o treime din totalul suprafetei
judetului Cluj, cu diferentieri in functie de treptele de relief (creste odata cu altitudinea) si de
tipul localitatilor (rurale sau urbane).
3. Metodologia de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare
3.1.Administrativ
Organizarea administrativ teritoriala a judetului Cluj s-a pastrat, in linii mari,
neschimbata din anul 1968, cuprinzand 81 unitati administrativ - teritoriale:
- un municipiu resedinta de judet - Cluj-Napoca;
- municipiile Turda, Dej, Campia Turzii, Gherla;
- orasul Huedin;
- 75 de comune.
26
3.2 Particularitati
In vederea dezvoltarii economico-sociale armonioase a fost realizata o analiza
stiintifica directionata spre identificarea potentialului si a vocatiei de dezvoltare economico-
sociala locala, utilizand metodologia delimitarii unitatilor teritoriale de planificare (sau micro-
regiuni de dezvoltare).
Acestea nu corespund in mod obligatoriu cu conturul unitatilor administrativ-
teritoriale, ci cuprind un teritoriu coerent din punct de vedere geografic si functional, in care
functioneaza inter-relatii traditionale si viabile intre localitati.
Studiul include analiza comparata teritoriala si sectoriala – axata pe activitati
economice, pe identificarea disfunctiilor, dar si a „ofertei‖ spatiale si umane. Directiile de
investigare pornesc de la macro-teritoriu spre micro-regiuni, dar si de la unitatile teritorial
administrative actuale spre micro-regiuni.
Demersul nu aduce sub nici o forma atingere delimitarii unitatilor administrativ-
teritoriale si nici formei actuale de administrare, ci identifica posibilitatile de asociere pe plan
economic, investitional, avand ca obiectiv crearea cadrului de implementare a unor proiecte
care – spatial si financiar depasesc limitele geografice si posibilitatile unei singure unitati
administrativ teritoriale.
27
Demersul se inscrie in prevederile obiectivului prioritar al aderarii la U.E.:
„convergenta‖, conturand structuri asociative compatibile cu cele existente in tarile membre.
Studiul fundamenteaza necesitatea extinderii analizei asupra intregii regiuni de Nord-Vest,
identificand relatii intre localitati situate in judete invecinate ca exemplu: Dej – Beclean
(judetul Bistrita-Nasaud), Campia Turzii – Unirea (judetul Alba) etc.
Analiza este aprofundata pana la identificarea unor unitati teritoriale locale de
planificare formate prin asocierea a 2 – 3 comune. Specializarile functionale au fost stabilite
pe baza indicatorilor CAEN, a ponderii activitatilor economice in teritoriul Unitatilor
Teritoriale de Planificare, identificand coeficienti de crestere prin aplicarea metodei mediei
ponderate.
3.3. Metodologie de delimitare a unitatilor teritoriale de planificare
1.
Relief –conditii
naturale zona favorizata zona medie zona nefavorizata
punctaj 3 2 1
2. Resurse naturale mari in zona satisfacator in zona deficitare
punctaj 3 2 1
3.
Structura si dinamica
populatiei si resursele
de munca
crescator stagnare descrescator
punctaj 3 2 1
4.
Dezvoltarea asezarilor
umane
rang 1+2+3
centre polarizatoare
rang 2+3
centru polarizator rang 3
punctaj 3 2 1
5.
Dezvoltarea
infrastructurilor
tehnico-edilitare
buna medie insuficient
punctaj 3 2 1
6.
Protectia si
valorificarea mediului
natural si construit
grad poluare minim grad poluare mediu grad poluare
maxim
punctaj 3 2 1
obiective naturale
si construite
protejate
obiective numai
naturale sau numai
construite protejate
fara obiective
punctaj 3 2 1
7. Stabilirea relatiilor urban-rural rural-rural urban-urban
punctaj 1 1 1
8. Sectoare economice dezvoltate medie slabe
punctaj 3 2 1
9.
Sectoare sociale
(invatamant, sanatate,
cultura, etc.)
dezvoltate satisfacator nesatisfacator
punctaj 3 2 1
10. Accesibilitate dezvoltate satisfacator nesatisfacator
punctaj 3 2 1
28
29
Judetul CLUJ
Nr.
crt.
Unitatea
teritoriala
de
planificare
Motivatie
delimitare UTP
Sectoare prioritare
pentru fiecare UTP
(ierarhizate in ordinea
importantei)
Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale
fiecarui sector prioritar Puncte slabe sau
amenintari care
afecteaza
dezvoltarea
sectorului in
UTP
Pol(i) de
dezvoltare
propus(i) Acces la
resurse
Acces la forta
de munca
adecvat
calificata
Structura economiei
locale
UTP1 –
Cluj-
Napoca
Apahida
Cojocna
Suatu
Caianu
Jucu
Palatca
Sic
Bontida
Dabaca
Borsa
Chinteni
Alunis
Cornesti
Panticeu
Vultureni
Aschileu
Sanpaul
Baciu
Garbau
Aghiresu
Capusu
Mare
Zona de interes
major pentru
investitii straine
Forta de munca
de inalta
specializare
Retea de servicii
bine dezvoltata
Accesibilitate
facila
Existenta
aeroportului
international –
transporturi
internationale
aeriene persoane
si marfa
Magistrala de
cale ferata
Retea autostrazi
si drumuri
europene
Retea comerciala
bine dezvoltata
Infrastructura si
Invatamant superior
Informatica si activitati
conexe
Cercetare
Transporturi aeriene
Industrie de masini si
aparate electrice
Gospodarirea
resurselor de apa,
captarea, tratarea si
distributia apei
Transporturi terestre;
transporturi prin
conducte
Hoteluri si restaurante
Productia, transportul
si distributia energiei
electrice
Industria de mijloace
de tehnica de calcul si
de birou
11 universitati
retea licee si
scoli
profesionale
pozitie
geografica
strategica
(zona centrala
a
Transilvaniei)
Zona aflata pe
axul de
dezvoltare al
Somesului
Retea
feroviara
Retea aeriana
Retea rutiera
Autostrada in
lucru
Nod comercial
de transporturi
si depozite
Acces la
resurse
Universitate si
specialisti
Centre de
cercetare si
cercetatori
supercalificati
Licee de cultura
generala
specializate
Scoli
profesionale
Scoli post
liceale si de
maistri
S.C.Electrosigma
S.C.Electrometal
S.C.Brinel S.A.
S.C.Terapia
S.C.Napolact
S.C.Bonas
S.C.Prodvinalco
S.C.Ursus
S.C.Napoca S.A.
Transilvania
Constructii
S.C.Remarul 16
Februarie
S.C.Armatura
S.C.Unirea
S.C.Carbochim
S.C.ACE S.A.
S.C.Sanex S.A.
S.C.Somesul
S.C.Leotex
S.C.Jolidon S.A.
S.C.Libertatea S.A.
R.A. Aeroportul
Internationa Cluj-
Napoca
S.C.Turism
Incapacitatea de
a retine intreaga
forta de munca
inalt calificata
Cresterea
numarului
persoanelor de
sex feminin in
totalul populatiei
Tendinta de
reducere a
sporului natural
de imbatranire a
populatiei
Cluj-
Napoca
Floresti
Gilau
Apahida
Baciu
30
Gilau
Floresti
Savadisla
Ciurila
Feleacu
Aiton
Recea
Cristur
echipare tehnico-
edilitara
dezvoltate
Industrii
specializate si
diversificate
balneare si
climaterice
Centre de
cercetare in
toate
domeniile
Productie in
lohn
Sector
productie
dezvoltat
Parc industrial
de inalta
tehnologie
Structura
spitaliceasca
universitara
Transilvania S.A.
S.C.Turism
NapocaS.A.
S.C.ContinentalS.A
S.C.Onix S.R.L.
S.C.Melody S.A.
Nr.
crt.
Unitatea
teritoriala de
planificare
Motivatie
delimitare UTP
Sectoare
prioritare
pentru
fiecare UTP
(ierarhizate
in ordinea
importantei)
Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale
fiecarui sector prioritar
Puncte slabe sau
amenintari care
afecteaza
dezvoltarea
sectorului in UTP
Pol(i) de dezvoltare
propus(i)
Acces la
resurse
Acces la forta
de munca
adecvat
calificata
Structura
economiei locale
2. UTP2 – ● Zona situata pe ● Industria ● Viitoare ● Colegii ● Societati ● Imbatranirea Dej
31
Gherla
Dej
Mociu
Camarasu
Catina
Geaca
Buza
Taga
Sanmartin
Fizesu Gherlii
Mintiu Gherlii
Unguras
Becleanu
(BN)
Branistea
(BN)
Mica
Bobalna
Vad
Catcau
Caseiu
Cuzdrioara
Petru Rares
(BN)
Jichisu de Jos
Uriu (BN)
Ciceu
Giurgesti
(BN)
Chiuesti
culoarul raului
Somes
● Zona dezvoltata
in lungul
drumurilor
nationale si
europene
● Zona de interes
pentru investitii
straine
celulozei
hartiei si
cartonului
● Productia de
mobilier si
alte activitati
industriale
n.c.a.
● Industria
alimentara si a
bauturilor
● Extractia
petrolului si a
gazelor
naturale
● Agricultura
● Piscicultura
● Industria
hoteliera
(turism,
comert, turism
balenear)
parcuri
industriale
● Apropierea de
Aeroportul
International
Cluj-Napoca
● Magistrala
cale ferata si
drumuri
nationale
● Retea de
societati
comerciale
specializata si
diversificata
● Existenta de
lacuri si iazuri
piscicole
● Zacaminte de
gaze naturale
● Ape minerale
● Retea hoteliera
● Teren agricol
de calitate buna
(lunca raului
Somes)
● Sector
pomicol
dezvoltat)
industriale
● Licee de
specialitate
● Scoli
postliceale si de
maistri
● Scoli
profesionale
comerciale
specializate:
SC Samus S.A.
S.C. Sortilemn SA
SC Somvetra SA
SC Prodvinalcool
SA
SC Produse
ceramice SA
SC Covoare
manuale Gherla
SC RomCons SA
SC ExproGaz
SC Transgaz
Exploatatii agricole
SC Piscicola SA
SRL – specializat
SC Turism Somes-
Dej
SC Turism Gherla-
Baita
populatiei
● Feminizarea
populatiei
● Existenta unor
areale
cu riscuri
geomorfologice
Gherla
32
Nr.
crt.
Unitatea
teritoriala de
planificare
Motivatie
delimitare UTP
Sectoare
prioritare
pentru fiecare
UTP
(ierarhizate in
ordinea
importantei)
Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare
ale fiecarui sector prioritar Puncte slabe sau
amenintari care
afecteaza
dezvoltarea
sectorului in
UTP
Pol(i) de dezvoltare
propus(i) Acces la
resurse
Acces la
forta de
munca
adecvat
calificata
Structura
economiei locale
3. UTP3 - Turda
Campia-Turzii
Moldovenesti
Calarasi
Luna
Viisoara
Tritenii de Jos
Ceanu Mare
Ploscos
Mihai Viteazu
Sandulesti
Tureni
Petrestii de Jos
Iara
Baisoara
Valea Ierii
Frata
Zona de
interes pentru
investitii
Zona
dezvoltata in
arealul raului
Aries
Zona
dezvoltata in
lungul
drumurilor
nationale si
europene
Nod de
cale ferata
Viitoare
autostrada
Industria
metalurgica
Industria
constructiilor
metalice si a
produselor din
metal
Constructi
i – materiale de
constructii
Industria
chimica si a
fibrelor sintetice
si artificiale
Hoteluri si
restaurante
Agricultur
a
Silvicultur
a
Extractia
si prepararea
Mediu
atractiv pentru
investitii
straine
Existenta de
materii prime
in zona
Materii prime
pentru
fondanti in
zona
Locuri de
agrement:
- Baisoara
-Valea Ierii
Turism
balnear:
Salinele
Turda si Bai
Sarate
Teren agricol
de buna
calitate
Zacaminte,
Colegii
Universitare
Licee
de specialitate
Scoli
Postliceale si
de Maistri
Scoli
Profesionale
Centre
de Cercetare
Agricole
Societati
comerciale
specializate:
S.C. Industria
Sarmei Campia-
Turzii
S.C. Holcim Turda
S.C. Turdeana
S.C.
Electroceramica
S.C. Chimica
S.C. Sticla Turda
S.C. Cominex
Nemetalifere
S.C. Turism
Ariesul
S.C. Iara Min
Existenta unor
areale cu riscuri
geomorfologice
Imbatranir
ea populatiei
Faramitare
a terenului agricol
Turda
Campia-Turzii
33
minereurilor
metalifere
Alte
activitati
extractive
minereuri
feroase si
complexe
Existenta
ariilor
protejate
naturale
Nr.
crt.
Unitatea
teritoriala de
planificare
Motivatie
delimitare
UTP
Sectoare
prioritare
pentru fiecare
UTP
(ierarhizate in
ordinea
importantei)
Punctele tari si oportunitatile de dezvoltare ale fiecarui
sector prioritar Puncte slabe sau
amenintari care
afecteaza
dezvoltarea
sectorului in
UTP
Pol(i) de
dezvoltare
propus(i) Acces la resurse
Acces la forta de
munca adecvat
calificata
Structura
economiei locale
4. UTP4 - Huedin
Maguri-Racatau
Belis
Marisel
Rasca
Calatele
Margau
Sacuieu
Sancraiu
Sancraiu
Manastireni
Izvoru Crisului
Poieni
Fildu de Jos (SJ)
Negreni
Ciucea
Zona situata in
depresiunea
Huedin
Zona de
influenta
asupra
arealului
Muntilor
Apuseni
Zona situata in
lungul
drumurilor
nationale si
europene
Zona situata
partial in
culoarul raului
Cris
Industria de
prelucrare a
lemnului
(exclusiv
productia de
mobila)
Activitati anexe
si auxiliare de
transport,
activitati ale
agentiilor de
turism
Industria
alimentara si a
bauturilor
Silvicultura
Productia de
mobilier si alte
Existenta in zona
a unui potential
ridicat de turism
Materie prima
pentru industria
lemnului si
mobilier
Materii prime
pentru industria
materialelor de
constructii
Zacaminte
minerale
nemetalifere
Fond forestier
bine reprezentat
Potential
hidroenergetic
Apropierea de
centrul universitar
Cluj-Napoca
Liceu specializat in
turism
Scoli profesionale
- Exploatare si
prelucrare lemn
Societati
comerciale de
prelucrare lemn
(gatere) – sector
particular
- Productie
mobilier
S.C.Vladeasa SA
SC Gloria Bucea
- Societati de
prelucrarea
laptelului – sector
particular
1. riscuri
biogeografice -
despaduriri
2. imbatranirea
populatiei
3. decalaje ale
dezvoltarii
rurale intre
satele din zona
montana
Huedin
34
activitati
industriale
n.c.a.
Gospodarirea
resurselor de
apa, captarea,
tratarea si
distributia apei
Hoteluri si
restaurante
Alte activitati
extractive
Constructii
ridicat
Materii prime
pentru industria
de prelucrare a
laptelui
Viitor Parc
industrial
S.C.Hidroelec
trica SA
S.C. Grandemar
SA – Carierele
Poieni
S.C.Cominex
nemetalifere l
S.A.
S.C.Turism
Transilvania –
Statiune
Fantanele Baza de primire
turistica UBB
Pensiuni
turistice si
agropensiuni
35
36
Prin Hotararea nr.415/2008 s-a constituit Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara – Zona
Metropolitana Cluj din care fac parte:
- Municipiul Cluj Napoca
- Judetul Cluj ( Consiliul Judetean)
- Comuna Aiton
- Comuna Apahida
- Comuna Baciu
- Comuna Bontida
- Comuna Borsa
- Comuna Caianu
- Comuna Chinteni
- Comuna Ciurila
- Comuna Cojocna
- Comuna Feleacu
- Comuna Floresti
- Comuna gilau
- Comuna Girbau
- Comuna Jucu
- Comuna Petrestii de Jos
- Comuna Tureni
- Comuna Vultureni
Obiectivele generale ale asocierii sunt:
- dezvoltarea economica si investitionala zonala, urbana si rurala;
- protectia mediului inconjurator;
- ameliorarea si dezvoltarea infrastructurilor;
- dezvoltarea serviciilor oferite cetatenilor in scopul cresterii bunastarii acestora.
De asemenea, se considera ca asocierea va contribui la dezvoltarea durabila locala, la coeziunea
economica si sociala, precum si la atragerea de fonduri comunitare si nationale avand in vedere
ca municipiul Cluj Napoca a fost declarat pol de crestere.
Obiectivele cu caracter specific sunt:
- incurajarea dezvoltarii socio-economice, cu abordare integrata a cresterii
economice, dezvoltarii sociale si protectiei mediului in Zona Metropolitana Cluj,
exploatand statutul de pol de crestere al municipiului Cluj-Napoca;
- coordonarea dezvoltarii spatiale a unitatilor administrativ teritoriale membre
corelat cu dezvoltarea infrastructurii;
- incurajarea dezvoltarii in Zona Metropolitana Cluj a unei economii de piata
competitive international;
- cresterea calitatii vietii si promovarea coeziunii teritoriale, economice si sociale
din Zona Metropolitana Cluj;
- inlaturarea disparitatilor dintre localitati in conditiile indicatorilor si a nivelului de
dotare prevazut in Legea nr.351/2001;
- promovarea protectiei mediului, cu utilizarea rationala a resurselor naturale,
conservarea biodiversitatii;
- stimularea inovarii si a folosirii tehnologiei informationale si a comunicatiilor in
dezvoltarea durabila a polului de crestere;
- imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicatii si energie
si a coordonarii dezvoltarii serviciilor publice.
37
Asocierea se directioneaza catre urmatoarele activitati principale:
elaborarea,mentinerea si implementarea unui concept strategic coerent de dezvoltare
durabila a zonei metropolitane;
dezvoltarea de proiecte si programe proprii si in regim de parteneriat cu alte persoane
fizice si juridice din tara si strainatate, pentru dezvoltarea zonei metropolitane;
elaborarea de documentatii tehnico-economice pentru atragerea de fonduri de finantare
nerambursabila in vederea dezvoltarii zonei metropolitane, luand in considerare toate
obiectivele specifice precizate;
promovarea strategiei de dezvoltare economica a zonei si realizarea marketingului
acesteia in relatiile cu investitorii;
atragerea de investitii directe pentru zona, atat din categoria celor straine cat si a celor
autohtone;
promovarea si sustinerea activitatii sectorului de intreprinderi mici si mijlocii, incluzand
facilitarea acestora de a accede la finantari de pe pietele de capital sau din surse provenite
din fonduri internationale;
alte activitati relevante pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane Cluj;
orice alte activitati care vizeaza generarea resurselor proprii de functionare;
elaborarea, pe baza Planurilor Urbanistice Generale ale fiecarei unitati administrativ-
teritoriale ale zonei, a Planului de Amenajare a Teritoriului Intercomunal al Zonei
Metropolitane Cluj;
imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicatii si energie a
unitatilor administrativ-teritoriale care compun Asociatia si a intregii zone metropolitane;
dezvoltarea, modernizarea si imbunatatirea serviciilor publice;
dezvoltarea turismului si a sectorului tertiar;
dezvoltarea resurselor umane, cresterea ratei de ocupare si combaterea excluziunii sociale
si a dezechilibrelor sociale;
promovarea de solutii integrate si eficiente in vederea constructiei de locuinte sociale,
participarea activa la programe privind crearea de locuri de munca si imbunatatire a
nivelului general de trai;
elaborarea de strategii, programe, studii si anchete de specialitate in scopul inventarierii
problemelor cu care se confrunta populatia si diferitele categorii de cetateni din zona
metropolitana;
prevenirea si combaterea infractionalitatii si a diferitelor comportamente de risc in randul
populatiei din unitatile administrativ-teritoriale care compun Asociatia;
incurajarea si promovarea participarii scolare si a cresterii nivelului de educatie si cultura
in randul tinerilor si al altor categorii vulnerabile;
organizarea de colecte publice si strangere de fonduri;
acordarea de consultanta si consiliere persoanelor interesate, in domeniile respectarii
drepturilor omului, dezvoltarii constiintei civice, dezvoltarii economice durabile,
protectiei mediului, precum si in alte domenii de interes general ce privesc viata publica;
alte activitati prevazute de lege, potrivit scopului asociatiei.
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Cluj s-a constituit pe termen
nelimitat si este persoana juridica fara scop patrimonial, de drept privat si de utilitate publica,
apolitica.
Principiile asociatiei
Unitatile administrativ-teritoriale membre au pornit la constituirea Asociatiei de
Dezvoltare Intercomunitara ZONA METROPOLITANA CLUJ determinate de nevoia de
colaborare, pentru a realiza un teritoriu solidar din punct de vedere social si competitiv din punct
38
de vedere economic, avand ca baza principiile expuse in Carta Europeana a autoguvernarii
locale:
Principiile dezvoltarii durabile ;
Principiul coeziunii economice si sociale: unitatile administrativ-teritoriale membre vor
sustine promovarea unei dezvoltari generale armonioase a zonei, in vederea formarii unui
teritoriu unitar coeziv si competitiv;
Principiul specializarii: unitatile administrativ-teritoriale membre pot transfera catre
asociatie unele activitati specifice intrand in sfera lor de competenta, cu acordul
consiliului deliberativ al unitatii respective. Ca un principiu general, activitatile cu arie de
aplicatie la nivelul zonei metropolitane pe care autoritatea nu le poate adresa singura se
vor transfera asociatiei, ramanand ca activitatile cu impact mai restrans, local, din cadrul
aceleiasi competente sa ramana a fi in continuare la latitudinea unitatii administrativ-
teritoriale respective.
Asociatii fondatori au hotarat de comun acord delegarea urmatoarelor competente legate de:
Actualizarea Planului integrat de dezvoltare pentru ZONA METROPOLITANA CLUJ;
Adaptarea si dezvoltarea continua a Planului integrat de dezvoltare pentru ZONA
METROPOLITANA CLUJ tinand cont de evolutia demografica, economica si culturala
locala si de contextul macro-economic;
Amenajarea teritoriului;
Sustinerea activitatii directiilor de urbanism ale municipiului si judetului in vederea
armonizarii planurilor urbanistice (PUG, PUZ, PUD) ale zonei de referinta cu strategia de
dezvoltare a Zonei Metropolitane, prin furnizarea documentatiilor solicitate;
Initierea si realizarea de planuri de amenajare teritoriala de interes comun;
Promovarea ZONEI METROPOLITANE CLUJ;
Crearea unui concept de marca ('brand') a ZONEI METROPOLITANE CLUJ, respectiv
promovarea acesteia pe piata conform unui plan coerent si viabil, cu efectuarea, direct
sau prin servicii contractate, de actiuni de atragere a investitorilor privati, cu precadere a
investitiilor directe. Gestionarea investitiilor atrase se transfera de catre asociatie in
beneficiul unitatilor administrative membre care detin teritoriile respective;
Servicii si utilitati publice;
Elaborarea studiilor necesare pentru realizarea de cereri de finantare nerambursabila in
vederea reabilitarii si modernizarii elementelor de infrastructura urbana si metropolitana,
necesare sustinerii dezvoltarii economice: sisteme de apa, canalizare si epurare,
salubritate, termice, infrastructura de transport etc.;
Organizarea transportului metropolitan al zonei, respectiv organizarea si gestionarea
serviciilor publice comune ale zonei, ca activitati care se transfera ulterior unitatilor
administrativ-teritoriale membre;
Managementul finantarilor pentru proiecte de dezvoltare;
Programe si proiecte de impact pentru zona, care beneficiaza de finantari si co-finantari
internationale;
Programe si proiecte realizate prin finantari proprii ale unitatilor administrativ-teritoriale
membre;
Subventiile si contributiile membrilor pentru sustinerea activitatilor zonei;
Reprezentarea ZONEI METROPOLITANE CLUJ;
Reprezentarea ZONEI METROPOLITANE CLUJ ca si zona de dezvoltare economica si
spatiu urbanistic, in scopuri care privesc interesele generale ale zonei (promovarea ZMC
ca destinatie pentru investitori, promovarea unor sectoare economice specifice, cum ar fi
turismul, sectorul manufacturier etc);
39
Alte competente ( se stabilesc in baza aprobarii Adunarii generale sau Consiliului
Director si de administratie, dupa caz).
4. Demografie
4.1. Structura localitatilor
Potrivit datelor de la Directia Regionala de Statistica Cluj, la nivelul anului 2008, judetul
Cluj are o populatie de 692.021 persoane, 67% dintre acestia traiesc in mediul urban si 33% in
mediul rural.
45% din populatia judetului locuieste in municipiul Cluj - Napoca, care reprezinta mai
mult de 67% din locuitorii mediului urban.
Mediul urban, cu o populatie de 463.719 locuitori are in componenta 5 municipii si un.
oras, cu o densitate medie de 66,3% locuitori-km2, ceea ce inseamna ca la fiecare 3 persoane, 2
traiesc in mediul urban.
Municipii si orase Populatia la data de
1 ianuarie 2008
Cluj - Napoca 309.338
Campia Turzii 26.358
Dej 38.639
Gherla 22.129
Turda 57.548
Huedin 9707
In mediul rural densitatea medie este de 33,7% locuitori-km2.
Conform datelor statistice de la recensamantul din anul 2002, din punct de vedere etnic,
judetul Cluj se prezinta astfel:
Romani Maghiari Rromi Germani Alte
nationalitati
Judetul Cluj 557.891 122.301 19.834 944 1785
Urban 380.660 80.681 8744 893 1644
Rural 177.231 41.620 11.090 51 141
Populatia majoritara este de etnie romana, reprezentand 79,38%. Populatia de
nationalitate maghiara reprezinta 17,4%., etnicii germani reprezinta 0,13%, iar populatia de etnie
rroma este in procent de 2,82%.
Locuinte
Suprafata locuibila a judetului Cluj in anul 2007 este de 10.599 km2 Numarul locuintelor
inregistrate in acelasi an este de 276.631.
Fondul de locuinte
Anii
Total
Locuinte
(numar)
Camere de
locuit
(numar)
Suprafata
locuibila (mii
m²)
Cluj
2002 269288 618915 10088,7
2003 270110 622129 10161,0
40
2004 271479 626271 10260,8
2005 272826 630574 10349,7
2006 274562 636113 10467,9
2007 276631 642342 10599,07
2008 283562 658587 10858,67
4.2. Populatia
Evolutia populatiei
La recensamantul din anul 2002, populatia judetului Cluj era de 702.755, iar la nivelul
anului 2008, populatia este de 692.021.
Evolutia populatiei in perioada 2002 - 2008
2002 2006 2007 2008
Modificare 2008/2002
Absoluta Relativa
702.755 683.550 693.691 692.021 - 10.734 -1,53%
Urban 472.622 454.158 466.012 463.719 - 8903 -1,88%
Rural 230.133 229.392 227.679 228.302 - 1831 -0,80%
0 100000 200000 300000 400000 500000
2002
2006
2007
2008
Rural
Urban
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Dupa cum se observa din diagrama de mai sus, populatia a scazut in anul 2008 relativ la
anul 2002 cu 10.734.Scaderea nu a fost semnificativa, marcand o stabilitate a ritmului de
fluctuatie a populatiei.
De asemnea, daca urmarim evolutia populatiei dupa anul 2006, observam o crestere atat
in anul 2007, fata de 2006 cat si in anul 2008 fata de 2007.
41
Populatia pe grupe de varsta
Evolutia populatiei pe grupe de varsta (anii 2006, 2007, 2008)
Grupa de
varsta
2006 2007 2008 Diferenta 2008-2006
Absoluta Procentuala
0-14 ani 92210 91393 90644 -1566 -1,70%
15-64 ani 487730 497610 495636 7906 1,016%
Peste 65 ani 103610 104688 105741 2131 1,02%
Populatia judetului pe grupe de varsta in mediul urban
Grupa de
varsta
2006 2007 2008 Diferenta 2008-2006
Absoluta Procentuala
0-14 ani 57829 57254 56667 - 1162 - 2,01%
15-64 ani 340992 352298 349723 8731 1,025%
Peste 65 ani 55337 56460 57329 1992 1,036%
0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000 400000
0-14 ani
15-64
Peste 65 ani
2008
2007
2006
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Populatia judetului pe grupe de varsta in mediul rural
Grupa de
varsta
2006 2007 2008 Diferenta 2008-2006
Absoluta Procentuala
0-14 ani 34381 34139 33977 -404 -1,18%
15-64 ani 146738 145312 145913 -825 -0,56%
Peste 65 ani 48273 48228 48412 139 1,003%
0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000
0-14 ani
15-64
Peste 65 ani
2008
2007
2006
42
Asa cum observam din diagramele de mai sus, evolutia populatiei in general stabila, nu
se inregistreaza fluctuatii mari de la un an la altul, chiar mici cresteri, mai ales in mediul urban a
populatiei cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani.
De asemenea este de remarcat faptul ca se inregistreaza o usoara scadere a natalitatii atat
in mediul urban cat si in mediul rural (cu procente ce nu depasesc 1%), dar este o scadere ce se
mentine de la un an la altul.
Si pentru categoriile de varsta de peste 64 de ani se constata o crestere usoara mentinuta
la pragul de 1% in fiecare an, luand ca referinta anul 2006. Nu este vorba de o imbatranire
accelerata a polulatiei tinand cont de faptul ca numarul acestora este cu mult sub numarul
populatiei in varsta de munca.
Cifrele inregistrate sunt imbucuratoare, stabilitatea populatiei si chiar cresterea numarului
de persoane in varsta de munca insemnand o economie stabila, chiar in crestere la nivelul
regiunii, in conditiile migrarii puternice la nivel national a fortei de munca spre tarile dezvoltate
ale Uniunii Europene.
Miscarea naturala a populatiei
Evolutia populatiei este influentata de sporul natural si de cel al migratiei. Sporul natural
reprezinta diferenta dintre numarul nasterilor si cel al deceselor inregistrate pe parcursul unui an.
MISCAREA NATURALA A POPULATIEI – la nivel national
2007 2008
aug.
sep.
oct.
nov.
dec.
ian.
feb.
mar.
apr.
mai
iun.
iul.
aug.
Nascuti-vii 19163 18941 18545 17263 17582 20098 17708 17514 16820 17597 17566 21054 18912
Decedati 18192 18104 20931 21535 23098 24438 21825 21982 21387 20740 19845 18900 18721
Spor natural +971 +837 -2386 -4272 -5516 -4340 -4117 -4468 -4567 -3143 -2279 2154 191
Casatorii 24622 22168 16706 10353 6351 5328 7255 7202 4817 13354 14267 18429 29151
Divorturi 1799 2507 3014 3645 3206 1508 3301 3033 3150 3519 2780 2594 3063
Decedati sub
1 an 202 216 206 184 223 218 194 219 189 234 214 177 201
Miscarea naturala a populatiei, pe medii in anul 2007
Judetul Cluj Total Urban Rural
Date absolute (numar)
Nascuti-vii 6277 4230 2047
Decese 7832 4245 3587
Sporul natural -1555 -15 -1540
Casatorii 5249 3765 1484
Divorturi 1053 861 192
Nascuti-morti 18 13 5
Decese la o varsta sub 1 an 51 30 21
Rate (la 1000 locuitori)
Nascuti-vii 9,3 9,5 8,9
Decese 11,6 9,5 15,6
Sporul natural -2,3 0 -6,7
Casatorii -7,8 -8,4 -6,5
Divorturi 1,56 1,93 0,84
Nascuti-morti la 1000 nascuti
(vii+morti) 2,9 3,1 2,4
Decese la o varsta sub 1 an la
1000 nascuti-vii 8,1 7,1 10,3
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
43
Nascuti vii Decedati Spor natural Rata sporului
natural (la 1000
de locuitori)
2006 6601 8347 -1746 -2,5
2007 6277 7832 -1555 -2,3
Sporul natural in mediul urban si mediul rural
2006 2007
Urban -52 -15
Rural -1694 -1540
Dupa cum se observa din datele obtinute de la Directia Regionala de Statistica a judetului
Cluj, sporul natural nu are valori semnificative in mediul urban, ceea ce inseamna ca nu joaca un
rol decisiv in diminuarea populatiei.
In schimb in mediul rural sporul natural are valori mari atat in anul 2006 cat si in anul
2007, chiar daca creste un pic in 2007.
-8 -6 -4 -2 0
Spor natural 2006
Spor natural 2007
Rata spor natural la 1000 locuitori
Rural
Urban
Deci numarul nasterilor in zonele rurale este mult mai mic decat cel a deceselor, ceea ce
implica, daca este sa analizam aceste date o tendinta de imbatranire a populatiei mediul rural.
Sigur, cifrele arata o oarecare crestere a numarului de nasteri in anul 2007 fata de anul 2006, dar
nesemnificativa.
In ceea ce priveste mediul urban s-a ajuns la o egalitate aproximativa in anul 2007 a
numarului nasterilor in comparatie cu numarul deceselor, ceea ce implica o omogenitate la
nivelul sporului natural si mentinerea echilibrului populatiei in ceea ce priveste media de virsta.
Migratia populatiei in judet
Soldul migratiei reprezinta diferenta dintre numarul persoanelor care si-au stabilit
domiciliul in localitate si cel al persoanelor care au plecat din localitate in decursul unui an.
Sositi in localitate Plecati din localitate Soldul migratiei
2002 7680 8274 -594
2003 8927 9037 -110
2004 11330 10920 410
2005 7535 6880 655
2006 9681 7734 1947
2007 10900 8969 1931
44
Dupa cum se observa, dupa un sold negativ, insignificant ca valoare, incepand cu anul
2004 numarul persoanelor care parasesc localitatile judetului este din ce in ce mai mic in raport
cu persoanele care se stabilesc in judetul Cluj.
Si de aceasta data, cifrele arata cresterea nivelului de trai si stabilitatea economico-sociala
din regiune.
Populatia activa din punct de vedere profesional
Resursele de munca reprezinta acea categorie de populatie care dispune de ansamblul
capacitatilor fizice si intelectuale ce ii permit sa desfasoare o munca utila intr-una din activitatile
economiei nationale.
Acesta categorie cuprinde: populatia in varsta de munca, apta de lucru – barbatii cu varsta
cuprinsa intre 16 si 62 de ani, femeile intre 16 si 57 de ani – precum si persoanele sub si peste
varsta de munca si care desfasoara o activitate.
La nivelul judetului Cluj, balanta fortei de munca raportata la data de 1 ianuarie 2008, pe
anul 2007, ilustreaza faptul ca, din totalul populatiei judetului de 692.021 de persoane, resursa de
munca reprezinta 66,53% fiind distribuita astfel
(mii persoane)
Resursa de
munca
Total Barbati Femei
Populatia in varsta
de munca
439,3 227,2 211,6
Salariati sub si
peste varsta de
munca
1,2 0,5 0,7
Alte persoane sub
si peste varsta de
munca
22,2 7,8 14,4
Din populatia in varsta de munca se exclud persoanele cu incapacitate permanenta de
munca, precum si pensionarii in varsta de munca ce nu lucreaza, aceste categorii reprezentand
18,9 mii persoane la nivelul anului 2007.
Din totalul celor care reprezinta resursa de munca, raportata la data de 1 ianuarie 2008
pentru anul 2007 (459,4 mii persoane), 71,83 sunt persoane active ocupate.
Distributia resursei de munca
Populatia civila ocupata, distribuita pe domenii de activitate la nivelul anului 2007
Total (mii pers) % din populatia ocupata
Industrie 72,9 22,09
Constructii 26,8 8,12
0 100 200 300 400
Populatia civila
Someri Pregatire profesionala, alte categorii
Populatia civila Someri Pregatire profesionala, alte categorii
45
Servicii 60,2 18,24
Comert 53,5 16,21
Administratie publica 5 1,52
Sanatate 17,8 5,39
Invatamant 20,6 6,24
Agricultura 73,2 22,18
Dupa cum se poate observa agricultura (cu un procent de 22,18% ) si industria (cu un
procent de 22,09%) se situeaza in domeniile cu cel mai mare numar al populatiei active.
Numarul mare al fortei de munca distribuita in aceste domenii demonstreaza mentinerea si chiar
dezvoltarea acestor ramuri in localitatile din judetul Cluj.
Somajul
Rata somajului este raportata la populatia civila activa. Numarul somerilor inregistrati la
nivel judetean este in scadere, asa cum se poate vedea si din datele statistice la nivel judetean:
NUMARUL SOMERILOR INREGISTRATI (mii persoane) - la sfarsitul perioadei
2007
2008
Dec. Ian. Feb. Mart. April Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Total judet 10,20 10,40 10,33 10,37 10,16 10,33 9,88 9,60 9,25 9,01 9,22 9,36 9,99
Barbati 4, 94 5,13 5,17 5,10 4,97 4,99 4,74 4,57 4,31 4,17 4,42 4,34 4,74
Femei 5,26 5,27 5,16 5,27 5,19 5,34 5,14 5,03 4,94 4,84 4,80 5,02 5,25
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
RATA SOMAJULUI INREGISTRAT (%) - la sfarsitul perioadei
2007 2008
Dec. Ian. Feb. Mart. April Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Total judet 3,0 3,2 3,2 3,2 3,1 3,2 3,0 2,9 2,8 2,6 2,7 2,8 2,9
Barbati 2,7 2,9 2,9 2,9 2,8 2,8 2,7 2,6 2,4 2,3 2,4 2,4 2,6
Femei 3,4 3,6 3,5 3,6 3,5 3,6 3,5 3,4 3,3 3,1 3,1 3,2 3,4
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
Evolutia somajului in judetul Cluj
Numar someri Rata somajului
2002 33 157 10%
Industrie
Construcţii
Servicii
Comerţ
Administraţie publică
Sănătate
Învăţământ
Agricultură
46
2003 24 822 7,6%
2004 16 307 5,1%
2005 14 373 4,4%
2006 11 200 3,4%
2007 10 203 3,1%
2008 9 998 2,9 %
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
Asa cum se poate vedea, numarul somerilor (implicit rata somajului) a scazut in anul
2008 cu 71,0% fata de anul 2002, ceea ce demonstreaza o crestere economica accelerata in
ultimii ani.
4.3. Prognoze demografice
Populatia totala a judetului continua sa descreasca de la 702 755 cati au fost recenzati in
2002, pana catre 691 000 – 693 000 locuitori in 2007. Scaderea este mai accentuata in varianta
realista a prognozei demografice pentru ca, in ciuda imbunatatirii conditiilor de viata prevazute,
nu s-a prevazut nici o imbunatatire a fertilitatii sau o eventuala diminuare a soldului migratoriu
negativ.
Dupa 2007 se prognozeaza o scadere brusca a efectivelor de tineri adulti in primul
cincinal, si alte scaderi din ce in ce mai diminuate apoi.
Evolutia populatiei si procente fata de anul 2002 dupa varianta de proiectie, pentru perioada
2002-2027
2002 2007 2012 2017 2022 2027
Scenariu referinta 702 755 693 920 680 506 660 666 634 685 603 805
100,0% 98,7% 96,8% 94,0% 90,3% 85,9%
Scenariu realist 702 755 691 017 677 319 659 456 637 270 611 653
100,0% 98,3% 96,4% 93,8% 90,7% 87,0%
Scenariu optimist 702 755 692 018 681 661 668 787 652 526 633 674
100,0% 98,5% 97,0% 95,2% 92,9% 90,2%
Evolutia sporului natural dupa varianta de proiectie, pentru perioada 2002-2027
2002 2007 2012 2017 2022 2027
Scenariu referinta - 3 086 - 2 057 - 3 156 - 4 510 - 5 611 - 6 519
Scenariu realist - 3 086 - 2 109 - 2 709 - 3 648 - 4 417 - 5 058
Scenariu optimist - 3 086 - 1 760 - 1 998 - 2 738 - 3 419 - 3 923
Tabel I.1. Evolutia soldului migratoriu dupa varianta de proiectie, pentru perioada 2002-2027
2002 2007 2012 2017 2022 2027
Scenariu referinta
Scenariu realist
Scenariu optimist
- 312
- 312
- 312
0
-312
-260
0
-312
-195
0
-312
-130
0
-312
-65
0
-312
0
Evolutia rapoartelor de dependenta generala dupa varianta de proiectie, pentru perioada 2002-
2027
2002 2007 2012 2017 2022 2027
Scenariu referinta 57% 54% 50% 52% 55% 55%
47
Scenariu realist 57% 53% 50% 51% 55% 55%
Scenariu optimist 57% 53% 50% 53% 58% 59%
Natalitatea urmeaza sa creasca in primii zece ani (2002-2012) ai orizontului de proiectare
demografica (2002-2027), in ciuda ipotezelor pesimiste de fertilitate, datorita structurii pe varste
deosebit de favorabile natalitatii in aceasta perioada. Doar varianta Optimista permite ca si in
2012 numarul de nasteri sa fie superior celui inregistrat in 2002. Declinul numarului de nasteri se
va instala insa apoi, indiferent de varianta de proiectare.
Raportul de dependenta, adica raportul numeric dintre tineri si batrani pe de o parte si
populatia de varsta activa pe de alta parte, va tinde sa scada in urmatorii 10 ani de la 57% cat era
la momentul recensamantului pana la 50% in 2012, indiferent de varianta de proiectare
demografica.
Efectivele de tineri vor scadea in continuare, dar nu atat de mult ca pana acum, urmand sa
se stabilizeze o perioada (2007-2017). Dupa aceasta perioada de stagnare este prognozata, iar din
nou o scadere a efectivelor de tineri.
Efectivele de tineri adulti au scazut in judetul Cluj mult mai putin decat au facut-o in
Romania si aceasta tendinta se mentine pana in 2007. Este un punct forte pentru judetul nostru
care atrage, prin institutiile sale de invatamant, aceasta categorie de varsta deosebit de dinamica.
Este important de remarcat ca numarul adultilor care lucreaza ramane aproape acelasi in
perioada 2002-2007, dar va creste foarte mult in cea urmatoare 2007-2012. Din nou un punct
forte pentru economia judetului (dar si a tarii), nu insa si pentru perioada de dupa 2017, cand
aceasta categorie aducatoare de venituri la bugetele locale si nationale, va incepe sa descreasca
numeric.
Categoria persoanelor de varsta mijlocie (50-64 ani) este cea care poate deschide ferestre
de oportunitati demografice, daca ea ramane activa, pentru ca are castiguri insemnate datorate
acumularilor in experienta si posibilitatea practica de economisire si investitie pe care le poate ea
realiza acum, spre deosebire de cei putin mai tineri care desi castiga trebuie sa cheltuie pe bunuri
de folosinta indelungata sau cu cresterea copiilor. Pana in 2012 vom avea o usoara crestere a
acestei categorii de populatie, dar urmata de turbulente. Fenomenul este identic si la scara
nationala.
Indicele proiectat al tensiunii demografice asupra pietei muncii devine, dupa anul 2002,
tot mai scazut atat la nivel judetean, cat si national, dar mereu mai mic la nivel judetean.
Evolutii ale populatiei - raportul rural urban
Cresterea proiectata a populatiei judetului Cluj, pe medii (2002=100%)
2002 2007 2012 2017 2022 2027
Urban 100,0% 98,9% 97,3% 94,6% 90,9% 86,3%
Rural 100,0% 97,2% 94,5% 92,2% 90,2% 88,6%
Punctam cateva diferente intre urbanul si ruralul clujean:
- efectivele de nasteri prognozate au crescut in orasele clujene pana in 2007 urmand apoi o
usoara scadere, in schimb, in mediul rural ritmul de scadere a natalitatii este constant;
- efectivele de adulti de varsta mijlocie (50-64 ani) cresc in orase, dar scad la sate in
perioada (2002-2012), urmand sa aiba evolutii similare;
- conform estimarilor , efectivele populatiei in varsta (peste 65 ani) vor creste in orasele
clujene, in localitatile rurale urmand ca aceasta categorie de varsta sa aiba un trend descendent.
5. Mediul de afaceri
5.1. Economie si mediu de afaceri
Multe dintre afacerile de anvergura nationala se desfasoara in judetul Cluj, regiune
privilegiata ca asezare geografica.
48
Principalele atuuri, din punct de vedere economic, pe care le detine judetul Cluj, sunt
forta de munca specializata, infrastructura de transport dezvoltata (aeroportul a carui pista si
oferta de servicii sunt in extindere), vocatia multiculturala a regiunii, potentialul turistic, mediul
de afaceri dinamic si rata scazuta a somajului.
In cadrul activitatilor industriale locul preponderent il ocupa industria prelucratoare in
cadrul careia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel national. Este ilustrativ
faptul ca peste 22,2 % din populatyia ocupata isi desfasoara activitatea in subramurile
industriale.
In ultimii ani s-au dezvoltat prestarile de servicii.Au cunoscut, de asemenea o dezvoltare
accentuata , incepand indeosebi cu anul 2000, constructiile de locuinte.
Fondul forestier, inclusiv suprafetele cu vegetatie forestiera care acopera o suprafata de
170 036 ha( 25,5 % din suprafata judetului) a fost si este organic conectat la dezvoltarea mai
multor ramuri economice, indeosebi a industriei si constructiilor.
Mai mult, orasul de pe Somes a fost desemnat ca pol national de crestere conform
Hotararii de Guvern nr. 998 din 27 august 2008 – care desemneaza municipiile Brasov, Cluj-
Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Ploiesti si Timisoara ca poli nationali de crestere in care se
realizeaza cu prioritate investitii din programele cu finantare comunitara si nationala, scopul
fiind promovarea oraselor ca motoare ale dezvoltarii regionale si nationale, crearea unor noi
relatii urban-rural si configurarea retelelor policentrice.
De asemenea, in Cluj – Napoca si-au stabilit centrul de activitate institutii care asigura
dezvoltarea economica a orasului si a intregii regiuni, precum Camera de Comert si Industrie,
Centrul de Afaceri Transilvania, care ofera firmelor posibilitatea de a investi in Cluj-Napoca si
de a gasi noi parteneri, centre de afaceri straine, precum Asociatia Intreprinderilor Italiene si, in
perspectiva, un Centru de afaceri olandez. Ambasada Americana din Bucuresti a acordat Clujului
titlul de ―Oras de 5 stele‖, pentru simplificarea procedurilor birocratice din administratia locala.
Este important de mentionat ca rata de crestere a produsului intern brut real al Romaniei
se afla peste media regionala, iar in anul 2008, tara noastra a realizat una din cele mai mari rate
de crestere la nivelul regiunii. Acest ritm alert de expansiune este partial explicat de evolutia
pozitiva a cererii interne, care a fost in principal finantata de sistemul creditelor aflate in
dezvoltare.
De asemenea se pot observa categoriile cu contributia cea mai mare in cresterea PIB-ului
national , respectiv constructiile si serviciile.
Sursa: Institutul National de Statistica
• trend ascendent pe intreaga perioada 2002-2008
• varfuri inregistrate in 2004 – 2006 cu un maxim in 2008.
100
105
110
115
120
125
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
PIB real
Deflator PIB
Evolutia contributiei principalelor categorii de resurse la
cresterea PIB, in sem. I al anilor 2002-2008
3,8
0,2 0,20,10,0
-0,2-0,3
0,3
1,61,6
1,8
1,1
1,6
1,0
1,71,7
2,2
0,30,3
1,0
0,20,4
2,0
3,23,6
3,33,4
2,5
1,0
1,1
-0,4
1,11,0
0,90,7
-2
-1
0
1
2
3
4
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
puncte
procentuale
Agricultura, silv., pisc., expl. forest.
Industrie
Constructii
Servicii
Impozite nete pe produs
49
Produsul intern brut
sem.I 2008 / sem.I 2007
% cresteri (%)
- Produsul Intern Brut 108,8 8,8
- Investitii straine directe 159,5 59,5
- Indicele deflator al valorii adaugate brute 114,5 14,5
- Dinamica exporturilor de bunuri 1) 118,1 18,1
- Dinamica importurilor de bunuri 1) 115,3 15,3
- Dinamica cererii interne 112,4 12,4
- Dinamica formarii brute de capital fix 131,1 31,1
- Indicele preturilor de consum:
- iunie 2008 / decembrie 2007
- iunie 2008 / iunie 2007
- iul.2007-iun. 2008 / iul.2006- iun.2007
103,57
108,61
107,07
-
-
-
- Efectivul de salariati la 31 iulie (4833,2 mii
persoane)2) 101,8 1,8
- Rata locurilor de munca vacante (2,02% in
trim. II 2008)3) 95,7 -4,3
1) calculat din valori exprimate in euro
2) 31 iulie 2008 fata de 31 iulie 2007
3) trimestrul II 2008 fata de trimestrul II
2007
Crestere trimestriala a PIB 2008/ 2007- in % -
Trim.I Trim.II
ROMANIA 8,2 9,3
UE (27) 2,0 2,0
Danemarca -0,9 1,2
Germania 1,8 3,1
Spania 2,8 1,6
Franta 1,7 1,6
Ungaria 1,7 2,2
Lituania 7,0 5,3
Olanda 3,3 2,8
Austria 2,7 2,0
Polonia 6,3 6,0
Slovacia 8,7 7,6
Suedia 1,0 2,6
Contributia categoriilor de resurse la deflatorul Valorii adaugate brute, sem.I 2008 / sem.I
2007
0 2 4 6 8 10 12 14 16
Agricultura 0,9%
Constructii 1,3%
Servicii 7,6%
Industrie 4,7%
VAB
14,5%
50
Cresterea Produsului intern brut
Evolutia PIB
Produs Intern Brut
2008
Trim.I Trim.II Sem.I
- milioane lei*) 86745,0 109019,1 195764,1
- milioane euro*) 23513,2 29847,3 53360,5
In % fata de perioada corespunzatoare:
- din anul precedent 108,2 109,3 108,8
- din anul 2000 157,8 162,4 160,3
*) preturi curente
Deflatorul PIB – in
% fata de perioada
corespunzatoare din
anul precedent
116,5 114,5 115,4
Aceasta rata de crestere a PIB-ului a fost cea mai semnificativa din ultimii cincisprezece
ani si se datoreaza, in principal, majorarii nivelului de consum pe pietele autohtone si a cresterii
investitiilor.
Politicile macroeconomice si evolutiile politice la nivel national au un efect important
asupra performantelor. Evolutia principalilor indicatori macroeconomici la nivel national indica
un mediu favorabil dezvoltarii la nivel de judet. Conform asteptarilor analistilor regiunea Nord-
Vest va continua sa detina un ritm alert de expansiune economica, devenind una din regiunile cu
rata cea mai mare de crestere.
Veniturile si bunastarea populatiei
Conform datelor din Ancheta asupra Fortei de Munca sintetizate in Anuarul Statistic al
Romaniei, avem:
Evolutia castigului salarial mediu brut (la nivel national)
- lei -
iun. 2008 iul. 2008 aug. 2008
Total tara 1738 1769 1728
Agricultura, vanatoare si
servicii anexe 1148 1188 1191
Silvicultura, exploatare
forestiera si servicii anexe 1372 1435 1373
Industrie 1594 1659 1609
Constructii 1436 1493 1498
Comert cu ridicata si cu
amanuntul; repararea
autovehiculelor,
motocicletelor si a bunurilor
personale si de uz
gospodaresc
1376 1402 1401
Hoteluri si restaurante 939 985 984
Transporturi terestre;
transporturi prin conducte 1616 1707 1715
51
Transporturi pe apa 2225 2303 2311
Transporturi aeriene 4467 4491 4452
Activitati anexe si auxiliare
de transport; activitati ale
agentiilor de turism
2343 2500 2552
Posta si telecomunicatii 2802 2672 2701
Intermedieri financiare (cu
exceptia activitatilor de
asigurari si ale caselor de
pensii)
4513 4390 4203
Activitati de asigurari si ale
caselor de pensii (cu exceptia
celor din sistemul public de
asigurari sociale)
2771 3071 3100
Cercetare-dezvoltare si
informatica 3024 3186 3155
Administratie publica si
aparare; asigurari sociale din
sistemul public
2964 3152 2851
Invatamant 2042 1982 1902
Sanatate si asistenta sociala 1844 1669 1645
Eliminarea deseurilor si a
apelor uzate; asanare,
salubritate si activitati
similare
1181 1222 1203
Alte activitati 1527 1599 1579
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Evolutia castigului salarial mediu brut (la nivel judetean)
lei/persoana
2007 2008
aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug.
Total judet 1500 1468 1595 1677 1828 1669 1612 1823 1820 1837 1837 1890 1841
Agricultura, vanatoare si servicii
anexe, Silvicultura si
Piscicultura
1392 1246 1248 1458 1541 1285 1231 1291 1319 1278 1323 1369 1489
Industrie si constructii *)
1454 1408 1490 1546 1700 1477 1510 1624 1663 1693 1735 1755 1728
Servicii *)
1533 1511 1669 1765 1914 1796 1679 1958 1926 1934 1906 1982 1917
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
In judetul Cluj, castigul salarial mediu nominal brut realizat in luna august 2008 a fost
de 1841 lei si cel net de 1361 lei. Castigul salarial mediu net din luna august 2008 a fost mai
mare cu 22,9% fata de aceeasi luna din anul 2007.
Daca ne raportam la nivel national, castigurile salariale medii in judetul Cluj au fost mai
ridicate decat media nationala, pentru lunile iunie-iulie-august 2008, conform datelor statistice.
Efectivul salariatilor din economie (la nivel judetean) –anii 2005 – 2006 mii persoane
2005 2006
mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai
52
Total judet 1877
08 188389
18798
8
18782
0
18748
6
18683
9 186822
1854
02
19107
8
1936
56
1957
19
1960
18
1965
78
Agricultura,
vanatoare si
servicii anexe,
Silvicultura si
Piscicultura
3076 3087 3080 3078 3072 3061 3061 3038 3131 3173 3207 3212 3221
Industrie si
constructii
8588
4 86195 86012 85935 85782 85486 85478
8482
8 87425
8860
5
8954
9
8968
6
8994
2
Servicii 9874
8 99107 98896 98807 98632 98292 98283
9753
6
10052
2
1018
78
1029
63
1031
20
1034
15
Efectivul salariatilor din economie (la nivel judetean) – anii 2007 - 2008
mii persoane
2007 2008
aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug.
Total judet 20488
2
2047
89
20469
5
2044
26
2037
59
2100
05
2119
00
2130
26
2136
79
2140
50
2139
76
2142
08
2140
38
Agricultura, vanatoare si
servicii anexe, Silvicultura
si Piscicultura
2090 2089 2088 2086 2079 2014 2032 2043 2049 2053 2052 2054 2053
Industrie si constructii
84817 8477
9 84740
8462
8
8435
2
8163
9
8237
5
8281
3
8306
7
8321
1
8318
2
8327
3
8320
6
Servicii si alte activitati 11797
5
1179
21
11786
7
1177
12
1173
28
1263
52
1274
93
1281
70
1285
63
1287
86
1287
42
1288
81
1287
79
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Pe termen mediu, perioada 2005-2008, se remarca o crestere a numarului total de salariati
la nivel regional. Totusi, daca ne raportam la agricultura, numarul a scazut in august 2008 la
2053 mii persoane de la 3221 mii persoane cati au fost inregistrati la mijlocul anului 2006.
De asemnea, in industrie, la nivelul lunii mai 2006, numarul mediu de angajati era de
89.942 mii persoane in timp ce in august 2008 numarul inregistrat este de 83.206 mii persoane.
In schimb, in domeniul serviciilor cresterea este constanta, in decembrie 2005 este de
97.536, in mai 2006 este de 10.3415 iar in august 2008 se inregistreaza un numar de 128.779 mii
persoane.
Sectorul primar (agricultura) inregistreaza o reducere a salariatilor
Se inregistreaza o reducere a sectorului secundar (industrie)
Crestere spectaculoasa a ponderii populatiei salariate la nivel de judet in sectorul tertiar.
Sectorul tertiar retine peste jumatate din numarul de salariati la nivel de judet.
Acest lucru ne arata ca economia la nivelul judetului, cum de altfel se intampla si la nivel
national, se concentreaza mai mult pe servicii, lasand in urma sectoarele productive (agricultura
si industria).
5.2. Agentii economici
Unitatile locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati si
clase de marime, in anul 2007:
numar unitati
Judet
Activitati (sectiuni CAEN, Rev. 1)
Total
din care: pe clase de marime, dupa
numarul de salariati
0-9 10-49 50-249 250
si
53
peste
Cluj 25623 22578 2530 438 77
Industrie extractiva 61 38 18 4 1
Industrie prelucratoare 2898 2128 566 170 34
Energie electrica si termica, gaze si apa 42 23 5 10 4
Constructii 2937 2509 359 56 13
Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si 8899 7912 877 101 9
Hoteluri si restaurante 991 813 162 16 0
Transport, depozitare si comunicatii 2161 1957 180 15 9
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de 5924 5615 259 45 5
servicii prestate in principal intreprinderilor
Invatamant 95 87 8 0 0
Sanatate si asistenta sociala 413 389 22 2 0
Alte activitati de servicii colective, 807 753 39 14 1
Diverse activitati 395 354 35 5 1
Sursa:Directia Regionala de Statistica Cluj
Dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii este deosebit de importanta
deoarece reprezinta principala sursa de locuri de munca si creeaza o cultura a competitiei bazata
pe flexibilitate si productivitate.
In ultimii ani, numarul intreprinderilor mici, cu mai putin de 50 de angajati, a crescut ca
urmare a dezvoltarii microintreprinderilor si datorita programelor de finantare guvernamentale si
europene, in timp ce numarul firmelor mari, cu peste 250 de angajati, este cu mult mai mic in
special datorita restructurarii marilor intreprinderi de stat.
Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si alte
servicii, pe activitati ale economiei nationale, in anul 2007:
Judetul
Activitati (sectiuni CAEN, Rev. 1)
Cifra de afaceri
(milioane lei
preturi curente)
Cluj
Total 30518
Industrie extractiva 181
Industrie prelucratoare 5897
Energie electrica si termica, gaze si apa 1209
Constructii 4162
Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si
intretinerea autovehiculelor si motocicletelor
si a bunurilor personale si casnice 13838
Hoteluri si restaurante 409
Transport, depozitare si comunicatii 2229
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de
servicii prestate in principal intreprinderilor 1970
Invatamant 16
Sanatate si asistenta sociala 84
Alte activitati de servicii colective, sociale si
personale 340
Diverse activitati 183
Sursa:Directia Regionala de Statistica Cluj
In anul 2007 cifra de afaceri a insumat 30517,5 milioane lei , numarul unitatilor active
in judetul Cluj fiind de 25 623.Dintre acestea, 24 809 sunt SRL-uri, 549 sunt societati pe actiuni,
22 sunt regii autonome.
54
Cifra de afaceri corespunzatoare SRL-rilor, in anul 2007 a fost de 22 402,6 milioane lei,
reprezentand 73,4% din total.
Investitiile brute ale unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si alte
servicii, pe activitati ale economiei nationale, in anul 2007:
Judetul
Activitati (sectiuni CAEN, Rev. 1)
Investitii brute
(miliarde lei
preturi curente)
Cluj
Total 5928
Industrie extractiva 52
Industrie prelucratoare 829
Energie electrica si termica, gaze si apa 216
Constructii 846
Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si
intretinerea autovehiculelor si motocicletelor
si a bunurilor personale si casnice 1368
Hoteluri si restaurante 101
Transport, depozitare si comunicatii 691
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de
servicii prestate in principal intreprinderilor 1632
Invatamant 4
Sanatate si asistenta sociala 27
Alte activitati de servicii colective, sociale si
personale 68
Diverse activitati 94
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
In ceea ce priveste aportul intreprinderilor la realizarea cifrei de afaceri totale la nivelul
judetului, din datele puse la dispozitie de catre Directia Regionala de Statistica Cluj rezulta ca la
finele anului 2007 din 25 623 de agenti economici activi, I.M.M.-urile numarau 25 546 ,
respectiv 99,7 %; ponderea cifrei de afaceri realizata de acestea era 80,3% din totalul cifrei de
afaceri realizata la nivelul judetului (30 518 milione lei); investitiile brute realizate de I.M.M.-uri
au fost de 4883 milioane lei , adica 82,4% din totalul investitiilor inregistrate la nivel de judet
(5928 milioane lei).
5.3 Industria
Productia industriala ce se realizeaza in judetul Cluj este destinata acoperirii cerintelor de
consum pe piata interna, cat si livrarii catre partenerii externi.
Valoarea productiei industriale realizata in anul 2007 se cifreaza la 4363,3 milioane lei
(preturi curente) reprezentand in conditii comparabile de preturi, o crestere de 7,4 % fata de
nivelul inregistrat in anul 2006. Realizarea volunului productiei industriale a avut loc in cea mai
mare parte pe seama industriei prelucratoare, ponderea acesteia, in totalul productiei industriale
fiind de 92,5%.
Indicele productiei industriale pe opt luni din anul 2008 comparativ cu aceeasi perioada
din anul 2007 a fost de 100,9%, iar in luna august 2008 comparativ cu luna august 2007 a fost de
93,0% (Sursa: Directia Regionala de
Statistica Cluj).
Indici superiori fata de perioada 1
ianuarie – 31 august 2007 s-au inregistrat in
activitatile: fabricarea produselor din
cauciuc si mase plastice, industria
constructiilor metalice si a produselor din
0
20
40
60
80
100
120
140
IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUNIE IULIE AUGUST
Valoarea productiei industriale realizate pe fiecare luna
din anii 2007 si 2008
- milioane lei -
(preturi comparabile)
2007
2008
55
metal, alte activitati extractive, industria metalurgica si a produselor din metal, productia de
mobilier si alte activitati industriale, productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze
si apa calda, edituri poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor, fabricarea substantelor,
a produselor chimice si a fibrelor si firelor sintetice si artificiale, industria altor mijloace de
transport, industria de aparatura si instrumente medicale de precizie, optice si fotografice,
ceasornicarie, industria altor produse din minerale nemetalice.
ACTIVITATI INDUSTRIALE Structura
%
2004
Structura
%
2005
Structura
%
2006
Structura
%
2007
Structura
%
2008
TOTAL INDUSTRIE 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Silvicultura, exploatarea forestiera si
servicii anexe
see
servicii anexe
0,2 0,1 - - -
Extractia si prepararea minereurilor
metalifere
0,2 0,2 0,1 - 0,1
Alte activitati extractive 3,0 2,4 2,4 3,5 2,7
Industria alimentara si a bauturilor 18,6 16,3 14,0 13,3 10,3
Industria textila si a produselor textile 3,9 2,9 2,5 2,2 2,0
Fabricarea articolelor de imbracaminte 5,1 8,2 6,7 6,7 3,4
Industria pielariei si a produselor din
piele
0,5 4,5 4,1 2,8 1,7
Fabricarea lemnului si a produselor din
lemn
0,3 1,0 1,1 1,3 0,9
Fabricarea celulozei, hirtiei si a
produselor din hartie
7,0 7,9 7,1 6,3 4,3
Edituri, poligrafie si reproducere
pe suporti a inregistrarilor
1,2 2,2 3,0 2,7 2,5
Fabricarea substantelor, a produselor
chimice si a fibrelor si firelor sintetice
si artificiale
8,0 8,3 10,0 9,3 5,7
Fabricarea produselor din cauciuc si
mase plastice
0,7 0,8 1,7 2,2 1,7
Fabricarea altor produse din minerale
nemetalice
12,4 9,9 8,9 9,0 6,4
Industria metalurgica si a produselor din
metal
16,5 11,2 10,5 10,5 10,0
Industria constructiilor metalice si a
produselor din metal
3,4 3,9 6,1 8,1 6,9
Industria de masini si echipamente 4,2 4,2 3,4 3,8 2,3
Industria de miji. de tehnica de calcul si
de birou
1,3 1,5 0,9 0,3 0,1
Productia de aparate pentru comanda si
distributia electricitatii
0,1 2,2 4,0 3,9 3,2
Echipamente, aparate de radio,
televiziune si comunicatii - 1,0 0,8 0,5 24,5
Industria de aparatura si instrumente
medicale de precizie, optice si
fotografice, ceasornicarie
- 0,1 0,5 0,5 0,3
Industria mijloacelor de transport rutier 0,5 0,7 0,5 0,4 0,6
56
Industria altor mijloace de transport 1,5 1,5 2,0 1,5 2,0
Productia de mobilier si alte activitati
industriale
7,0 5,6 5,7 7,2 5,0
Recuperarea deseurilor si resturilor
de materiale reciclabile
0,8 0,1 0,1 0,1 0,1
Productia si furnizarea de energie
electrica si termica, gaze si apa calda
2,3 2,2 2,6 2,8 2,4
Captarea, tratarea si distributia apei 1,3 1,1 1,3 1,1 0,9
Sursa:Directia Regionala de Statistica Cluj
Descresteri mai importante s-au inregistrat in anul 2008 in : industria alimentara si a
bauturilor, fabricarea articolelor de imbracaminte. Industria pielariei si a produselor din piele,
fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie,fabricarea substantelor, a produselor
chimice si a fibrelor sintetice si artificiale, industria metalurgica si a produselor din
metal,industria constructiilor metalice si a produselor din metal, industria de masini si
echipamente,productia de mobilier si alte activitati industriale s.a.
O crestere spectaculoasa s-a inregistrat la activitatea de productie a echipamentelor,
aparatelor de radio, televiziune si comunicatii si in mai mica masura la industria altor mijloace
de transport.
Valoarea productiei livrata la export pe opt luni din anul 2008 reprezinta 30,3% din
totalul productiei livrate.
Principalele ramuri industriale in judetul Cluj sunt: industria alimentara si a bauturilor, industria
altor produse din materiale nemetalice (sticlarie, ceramica, materiale de constructii), industria
metalurgica, industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale, productia de mobilier si alte
activitati industriale.
Dinamica produc\iei industriale [n anii 1990-2007
- procente -
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
5.4. Comert exterior
Activitatea de comert exterior din judetul Cluj, in perioada ianuarie –decembrie 2008, se
concretizeaza in realizarea unui volum de export in valoare de 978,7 milioane euro si a unor
importuri care insumeaza 2 189,9 milioane euro.
Judetul Cluj Mii Euro
Export Import
2005 499 117 906 137
2006 552 325 1 225 805
2007 566 386 1 687 546
2008 978 692 2 189 934
57
Comparativ cu aceeasi perioada din anul 2007, exportul a crescut cu 72,8%, iar importul
a crescut cu 29,8%.
Dintre produsele livrate la export mentionam hartie si carton, articole si accesorii de
imbracaminte, tricotaje, incaltaminte, produse din fonta, fier sau otel, cazane, masini si
dispozitive mecanice, masini, aparate si materiale electrice si parti ale acestora, mobila.
Au fost importate in cantitati mari combustibili, uleiuri minerale, produse farmaceutice,
materiale plastice si articole din material plastic, hartie si carton, articole din pasta de celuloza,
produse din fonta, fier sau otel, cazane, masini si dispozitive mecanice, masini, aparate si
materiale electrice, automobile, instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice,
mobila.
Comertul cu amanuntul
Datele la nivel national indica cresteri semnificative pentru produse nealimentare, este
vorba in principal de produse de folosinta indelungata la care populatia are acces in baza
creditelor neguvernamentale. Accesul relativ facil la credite de consum de uz personal poate
reprezenta un element care produce crestere, este in egala masura un potential pericol odata cu
atingerea nivelului de saturatie in ceea ce priveste gradul de indatorare al populatiei.
Se remarca cresteri valorice ale comertului cu amanuntul incepand din anul 2001, corelat
cu cresterea puterii de cumparare a populatiei. In ultimii ani au fost deschise diverse
super/hipermarketuri, cum ar fi Selgros, Kaufland, Cora, Real, Auchan, Carrefour mai ales in
municipul Cluj-Napoca sau in mediul urban.
Investitii Nivelul investitiilor reflecta motivatia si dinamismul sectorului economic privat si
reprezinta gradul de armonizare a strategiilor de dezvoltare locale, judetene sau regionale.
Ponderea cea mai mare a investitiilor straine o reprezinta investitorii din Ungaria.
Lista principalilor investitori in judetul Cluj
(La 30.06.2005)
TARA NUMAR FIRME PARTICIPARE STRAINA ($)
1. Ungaria 512 117688590
2. Luxemburg 24 38133178
3 Italia 1022 22092132
4 Germania 524 10563603
5. Austria 244 9926686
6. Spania 53 6735963
7. Marea Britanie 84 5400276
8. Franta 167 3635458
9. SUA 192 3450043
10. Olanda 129 2969743
Alte 71 tari 1222 9126320
TOTAL 4173 229721990
Sursa: CCIA Cluj
Investitorii din primele 10 tari reprezinta 70,7% din numarul firmelor cu participare
straina din judetul Cluj si 96% din capitalul strain subscris.
Una dintre cele mai importante investitii attt la nivel regional cat si national o reprezinta
prezenta companiei finlandeze Nokia.
58
Terenul pe care se afla parcul industrial Tetarom III, in care firma Nokia are un centru de
cercetare si isi va deschide linia de productie, se aflã la 18 kilometri de municipiul Cluj-Napoca ,
in localitatea Jucu. Suprafata totalã pe care se intinde parcul va fi de 159 de hectare, din care
Nokia are 90 de hectare.
Investitia totalã se ridica la 200 de milioane de euro. De asemenea, in anul 2010, sumele
care se vor aduna doar din taxele salariale ale angajatilor Nokia si ale firmelor conexe care vor
lucra in cadrul acestui proiect vor fi de 59 de milioane de euro.
Ramurile economice cele mai atractive apartin domeniilor: energetic, industrie
prelucratoare, industria bunurilor de consum, precum si activitatile de transport si depozitare.
O pozitie importanta este ocupata de sectorul de servicii prestate populatiei si domeniile
IT si comunicatii.
5.5. Constructii
Procesul de transformare a economiei judetului vizand atingerea unor parametri de
performanta specifici unei economii de piata concurentiale a fost si este indisolubil conditionat
de existenta unor resurse financiare care sa permita agentilor economici sa-si restructureze,
reorganizeze si modernizeze potentialul productiv , astfel incat rezultatele activitatii sa satisfaca
in masura crescanda cererile solvabile interne si pe piata externa.
In ultimii ani s-a inregistart o revigorare a capacitatii investitionale, volumul fondurilor
utilizate fiind superior fata de anii precedenti si s-a concretizat in numeroase
amenajari,modernizari si extinderi de spatii si constrctii noi indeosebi in sectorul
privat.Comparativ cu anul 2006 s-a inregistrat o crestere cu 41,9% pe total investitii.
Volumul investitiilor realizat de principalii agenti economici in cursul anului 2007
reprezinta 1390,9 milioane lei, din care, sectorul de stat detine 24,5%, sectorul majoritar de stat
0,1%,majoritar privat 4,4%, privat 70,8% si proprietate cooperatista 0,2%.Din totalul
investitiilor, 57,7% au fost efectuate in domeniul industriei, 1,9% in agricultura si silvicultura,
23,1% in constructii si 17,3% in comert.In anul 2007 au fost construite 2330 locuinte,
majoritatea(2327) fiind realizate de catre populati din fonduri proprii.
Un rol important il constituie constructia de locuinte :
Comunele din zona de munte reprezinta o atractivitate pentru constructia
locuintelor/caselor de vacanta: Belis, Baisoara, Rasca, etc.
Zona situata in proximitatea orasului reprezinta atractivitate pentru investitia in locuinte,
tocmai prin apropierea fata de centrul urban: comunele Apahida, Floresti, Feleacu, Baciu
– in jurul Municipiului Cluj-Napoca; Sandulesti sau Tureni in vecinatatea Turzii;
Cuzdrioara in apropierea Municipiului Dej.
Aproximativ 43%, adica un numar de 116026 din locuintele din judet se afla concentrate
in municipiul Cluj-Napoca. Este important de mentionat ca circa 98% din locuinte se afla in
proprietate privata. In ceea ce priveste distributia suprafetei locuibile ,Cluj-Napoca detine 44%
din totalul disponibil la nivel judetean, in ciuda problemelor legate de costurile ridicate ale
proprietatii si a aglomeratiei urbane.
Indicii investitiilor realizate
%
trimestrul corespunzator din anul precedent = 100
2007 2008
trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II
Investitii – total 120,1 206,5 111,7 154,7 177,5 92,4
din care:
lucrari de constructii 135,7 174,5 143,0 154,9 297,9 126,0
59
utilaje (inclusiv mijloace de
transport) 101,6 240,8 95,7 174,8 126,0 67,0
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Nota: Indicele investitiilor realizate este calculat pe baza unei cercetari statistice selective care
cuprinde toate intreprinderile cu peste 50 de salariati si un esantion de intreprinderi cu 4 – 49
salariati. Raportarea investitiilor pe judete se face dupa sediul central al intreprinderii furnizoare
de date.
Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale
numar
2007 2008
aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai iun. Iul. Aug.
Total judet 214 392 375 151 186 213 238 160 226 262 292 202 328
Locuinte terminate
numar
2007 2008
trim. I
trim. II
trim. III
trim. IV
trim. I
trim. II 1)
Locuinte terminate 364 338 795 833 1716 799
mediul urban 178 173 372 654 189 298
mediul rural 186 165 423 179 1527 501
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
- Date provizorii
Nota: Indicatorul „Locuinte terminate‖ se refera la totalul locuintelor finalizate in cursul
trimestrului.
De asemenea, observam ca in primul trimestrul al anului 2008 investitiile in domeniul
constructiilor au atins o crestere maxima de peste 4 ori fata de primul trimestrul al anului 2007,
urmand ca in al doilea trimestru al anului 2008, procentul de crestere sa se diminueze simtitor,
ceea ce implica o nivelare la nivel de investitii.
Cifrele date de statistica demonstreaza, mai ales pentru primul trimestru al anului 2008
un maxim de crestere in domeniul constructiilor (peste 1700 de locuinte terminate, peste 300 de
autorizatii de constructie eliberate pentru cladiri rezidentiale).
Aceste investitii majore demonstreaza gradul crescut de bunastare precum si investitia masiva in
turism (crearea de infrastructura).
5.6. Parcuri industriale
Parc
industrial
Locatie Cai de acces Regimul
juridic
Servicii Suprafata
(ha)
Tetarom
I
Str.
Taietura
Turcului,
nr. 47,
400221,
Cluj-
Napoca
Rutier:
- E60 – Viena /
Budapesta /
Oradea / Cluj /
Bucuresti – la 2
Km distanta
- Autostrada
Bucuresti / Cluj /
Oradea (termen
de finalizare
2010) – la 8 Km
distanta
Cale ferata:
Terenul si
infrastructura
aferente
Parcului
industrial
TETAROM I
sunt
proprietatea
Consiliului
Judetean Cluj
si sunt in
administrarea
TETAROM
SC TETAROM SA,
in cadrul Parcului
TETAROM I ofera:
- servicii de
infrastructura (apa-
canal, electricitate,
gaz metan, energie
termica,
telecomunicatii)
- servicii conexe :
curatenie,
mentenanta, paza
32 ha
60
- Viena /
Budapesta
/ Oradea /
Cluj /
Bucuresti
Aerian:
Aeroportul
International
Cluj: situat la
aproximativ 8
Km distanta fata
de Tetarom I
SA. si protectie, posta,
comunicatii,
transport).
- Servicii de uz
general:
o Servicii
bancare
o Consultanta
in investitii
(infrastructura,
cladiri, investitii
nepoluante,
juridica,
economica,
financiara)
o Asistenta
(tehnica,
financiara,
asistenta fortei de
munca)
o Spatii
polivalente
o Sali de
conferinta
o Servicii
hoteliere
o Spatii
agrement
o Centru
comercial
- Servicii ce sprijina
dezvoltarea
(inventii, transfer
tehnologic, contact
cu autoritatile
publice locale)
- Sediu
Multifunctional si
Incubator de
afaceri
Tetarom
II
Bulevardul
Muncii,
400461,
Cluj-
Napoca,
(Zona
Depoului
de
Tramvaie)
- Situat la
Rutier:
E 60 - Viena /
Budapesta /
Oradea / Cluj /
Bucuresti – la 12
Km distanta
Cale ferata:
Viena /
Budapesta /
Oradea / Cluj /
Terenul este
proprietatea
TETAROM
SA.
Infrastructura
aferenta
parcului
industrial este
proprietatea
SC TETAROM SA,
in cadrul Parcului
TETAROM II
ofera:
- servicii de
infrastructura (apa-
canal, electricitate,
gaz metan, energie
termica,
telecomunicatii,)
12 ha
61
o distanta
de 12 km
de centrul
orasului si
la 2 km
fata de
aeroport
Bucuresti
Aerian:
Aeroportul
International Cluj
– la aproximativ
2 Km distanta
Consiliului
Judetean Cluj
si este in
administrarea
TETAROM
SA.
Principalul
client al
TETAROM II
este compania
americana
Emerson.
Valoarea
investitiilor
acesteia se
ridica la peste
75 milioane
euro, iar
numarul
locurilor de
munca create
la peste 3500.
- servicii conexe:
curatenie,
mentenanta, paza si
protectie, posta,
comunicatii,
transport).
- Servicii de uz
general:
o Servicii
bancare
o Consultanta in
investitii
(infrastructura,
cladiri, investitii
nepoluante,
juridica,
economica,
financiara)
o Asistenta
(tehnica, financiara,
asistenta fortei de
munca)
o Spatii
polivalente
o Sali de
conferinta
o Servicii
hoteliere
o Spatii
agrement
o Centru
comercial
- Servicii ce sprijina
dezvoltarea
(inventii, transfer
tehnologic, contact
cu autoritatile
publice locale)
Tetarom
III
Comuna
Jucu, jud.
Cluj
Rutier:
E 576 – 20 Km
distanta pana la
autostrada
Transilvania
Cale ferata:
Cluj/Dej
Aerian:
Aeroportul
International Cluj
– la aproximativ
10 Km distanta
Terenul este
proprietatea
TETAROM
SA.
Infrastructura
aferenta
parcului
industrial este
proprietatea
Consiliului
Judetean Cluj
si este in
administrarea
SC TETAROM SA,
in cadrul Parcului
TETAROM III
ofera:
- servicii de
infrastructura
(apa-canal,
electricitate, gaz
metan, energie
termica,
telecomunicatii)
- servicii conexe:
154 ha
62
TETAROM
SA.
curatenie,
mentenanta, paza
si protectie, posta,
comunicatii,
transport).
- Servicii de uz
general:
o Servicii bancare
o Consultanta in
investitii
(infrastructura,
cladiri, investitii
nepoluante,
juridica,
economica,
financiara)
o Asistenta
(tehnica,
financiara,
asistenta fortei de
munca)
o Spatii
polivalente
o Sali de
conferinta
o Servicii
hoteliere
o Spatii agrement
o Centru
comercial
Servicii ce sprijina
dezvoltarea
(inventii, transfer
tehnologic, contact
cu autoritatile
publice locale).
Alte informatii:
Tetarom I
Infrastructura
drumuri de acces si trotuare in suprafata de 14 000 m2
parcari de uz general (54 locuri) si spatii verzi (20.000 m2)
27 parcele inegale datorita configuratiei terenului, in suprafata utila de 190.000 m2, dotate
cu urmatoarele utilitati:
1. alimentare cu apa: 3000 ml de conducte, debit 180 m3/h
2. energie electrica: alimentare dubla, 2 linii de 8MW, 10 KV
3. gaz: 2 300 ml de conducte, debit 2.580 m3/h
4. canalizare: 4 000 ml de conducte
5. telefonie si Internet: 4 operatori, UPC, RDS, Romtelecom, Radiocom
63
Sediul central Tetarom SA si Incubator de afaceri (D+P+1)
Hala Multifunctionala de productie (P+1) in suprafata de 5 055 m2 (cu toate utilitatile
incluse) ce ofera:
o 1 955 m2 birouri + spatii comune
o 3 100 m2 spatii de productie
Parcul Industrial de Inalta Tehnologie (Tetarom I) a fost creat ca o necesitate de a stimula
cresterea economica in zona, de a incuraja dezvoltarea inaltei tehnologii, nepoluante,
valorificand astfel potentialul extraordinar creat de mana de lucru inalt calificata, asigurata de
mediul universitar clujean (peste 100.000 studenti).
Astfel in anul 2000, Consiliul Judetean Cluj a realizat proiectul „Dezvoltarea zonei
economice de Vest – parc industrial pentru tehnologii avansate‖. Pentru finantarea acestui
proiect s-a obtinut un Grant PHARE, restul finantarii fiind acoperite din surse locale si
guvernamentale.
Valoarea totala a Proiectului Parcului Industrial TETAROM I a fost de 5.188.679,9 EURO si a
fost asigurata in cote parti astfel:
Uniunea Europeana – 64,8% -3.362.260,69 EURO
Guvernul Romaniei – 21,6% - 1.120.753,56 EURO
Consiliul Judetean Cluj – 13,6%-705.659,65 EURO
Pentru asigurarea reusitei proiectului a fost infiintata societatea TETAROM SA care, ulterior, s-a
constituit si ca si Unitate de Implemetare a Proiectului.
Desi termenul final pentru ocuparea integrala, conform Raportului de Fezabilitate intocmit de
UE era 2015, la data inaugurarii Parcului Industrial de Inalta Tehnologie TETAROM I,
noiembrie 2005, era in intregime contractat.
Valoarea investitiilor atrase prin contractele semnate este de peste 115 milioane de Euro.
Numarul de locuri de munca create ( conform declaratiilor firmelor in contractele semnate) este
de 3000.
Activitatile care se vor desfasura vor fi cu preponderenta din domeniile:
Software
Electronica
Telecomunicatii
Automatizari industriale
Servicii de uz general
Tetarom II
Infrastructura
drumuri de acces si trotuare in suprafata de 3 500 m2
trotuare si spatii verzi in suprafata de 3.350 m2
3 parcele repartizate astfel:
1. Emerson – suprafata utila de 110.000 m2, cu urmatoarele constructii:
o Sediu administrativ si cercetare-proiectare
o 6 fabrici (cca. 48.000 m2, realizat 12.000 m2)
o alimentare cu apa: 500 ml de conducte, debit: 180 m3/h
o energie electrica: alimentare dubla, 2 linii de 8MW, 20 KV
o gaz: 1500 ml de conducte, debit 2.50 m3/h
o canalizare: 600 ml de conducte
o telefonie si Internet: 3 operatori – UPC, RDS, Romtelecom
64
2. CBC Development Design – sediu administrativ si cladire (cca. 9.000 m2, in constructie)
3. Eon Gaz – suprafata utila de 144 m2 – statie reglare masurare gaz
Suprafata este dotata cu urmatoarele utilitati:
o Alimentare cu apa:
o Energie electrica
o Gaz
o Canalizare
o Telecomunicatii
o Drumuri de acces si trotuare
o Parcari
o Spatii verzi
o servicii de uz general (hotel, spatii comerciale, banca, policlinica)
Tetarom III
In Parcul industrial se asigura urmatoarele utilitati:
o Drumuri asfaltate – 8 km
o Energie electrica – 50 MW
o Gaze naturale – 100 000 m3 / zi
o Apa – 15 l / s, 500 m3 / zi
o Canalizare – 460 m3 / zi
o Telecomunicatii – 128 Mb (Romtelecom, Vodafone, Orange).
In judetul Cluj exista mari posibilitati de investire, cei interesati avand la dispozitie o puternica si
diversificata baza tehnico-materiala, forta de munca corespunzator calificata, piata de desfacere
si o legislatie corespunzatoare ce garanteaza drepturile investitorilor straini in Romania.
5.7. Fiscalitatea si fondurile publice
Dinamica incasarilor la bugetul consolidat Activitatea de colectare a veniturilor la bugetul general consolidat se prezinta astfel:
- mil RON –
Incasari
octombrie 2008
Incasari
octombrie 2007
%
2008/2007
Buget de stat 266,4 202,4 131,6
Buget Asigurari Sociale de
Stat
100,0 85,1 117,5
Buget Fond National Unic
de Asigurari Sanatate
39,2 40,1 97,7
Buget Asigurari Somaj 5,1 8,2 62,1
Total buget general
consolidat – judetul Cluj
410,6 336,0 122,2
Sursa: Directia Generala a Finantelor Publice Cluj
Exercitiul financiar pe luna octombrie 2008 s-a incheiat cu un excedent pe total judet, in
suma de 39.066 mii lei.
Directia Generala a Finantelor Publice Cluj mentioneaza ca prelevarile din bugetul de stat
pentru bugetele locale in luna octombrie 2008, in suma de 81.231 mii lei reprezinta 30,5 % din
incasarile totale la bugetul de stat in suma de 266.172 mii lei.
Dupa cum se observa, in ultimul an, dinamica incasarilor la bugetul consolidat a
inregistrat o crestere importanta a incasarii veniturilor la bugetul consolidat (cu peste 120% fata
de anul 2007), atat la nivel national, cat si la nivelul judetului Cluj.
Aceasta se datoreaza imbunatatirii de la an la an a capacitatii administratiei fiscale
nationale, dar si a celei judetene, de administrare a veniturilor, totul pe fondul cresterii
65
economice inregistrate la nivelul judetului, dar – in principal – prin actiunile sustinute de crestere
a gradului de conformare voluntara din partea contribuabililor privind declararea si plata
obligatiilor bugetare.
5.8. Cercetare - dezvoltare
Componenta educationalã in stransã legãturã cu cercetarea stiintificã trebuie sã asigure
competentele de care au nevoie viitorii specialisti la un nivel competitiv pe o piatã liberã a
muncii.
In judetul Cluj, numarul salariatilor din domeniul cercetarii – dezvoltarii a crescut in anul
2006 cu peste 43%. Astfel in 2005 existau un numar de 2080 de angajati in timp ce la nivelul
anului 2006 numarul de angajati trecea de 2990.
Institutiile universitare din judetul Cluj sunt:
- Universitatea ―Babeş-Bolyai‖;
- Universitatea Tehnică;
- Universitatea de Medicină şi Farmacie ― Iuliu Haţieganu‖;
- Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară;
- Academia de Muzică ―Gheorghe Dima‖;
- Universitatea de Artă şi Design;
- Universitatea Avram Iancu;
- Universitatea Creştină ―Dimitrie Cantemir‖;
- Universitatea ―Bogdan Vodă‖;
- Universitatea ―Sapientia‖.
Cercetarea-dezvoltarea, alaturi de inovare, redevine unul dintre factorii importanti ai
cresterii competitivitatii judetului, orientandu-se catre nevoile actuale ale mediului economic.
Un exemplu important il reprezinta investitia in cercetare – dezvoltare a companiei
finlandeze Nokia.
Centrul Nokia de la Cluj a fost creat in 2006, dupã ce compania americana de IT
Intellisync, care detinea o subsidiara la Cluj, a fost cumparata de compania finlandeza.
Compania Intellisync era la momentul achizitiei unul din liderii mondiali in platformele de
mesagerie wireless si in aplicatiile pentru telefonia mobila.
Producatorul de telefoane mobile Nokia a dezvoltat in Cluj-Napoca o divizie de
cercetare. Centrul de cercetare si dezvoltare al Nokia din Cluj-Napoca se va extinde in
urmatoarea perioadã angajand ingineri specializati in dezvoltarea de software.
Centrul de cercetare Nokia (Nokia Reasearch & Development) este structurat pe patru
departamente, echipa Nokia Cluj fiind implicatã in 10 proiecte.
Prezenta Nokia in Romania include Nokia Enterprise Solutions, cu un centru de
cercetare si dezvoltare (Nokia Reasearch & Development), care face parte din divizia
Enterprise Solutions Business Group‖ precum si Nokia Village din Jucu, unde se vor construi
liniile de productie ale Nokia, care fac parte din divizia Customer & Market Operations a
companiei finlandeze.
Reprezentantii Nokia au specificat ca diviziile sunt entitati distincte in cadrul companiei.
Din aprilie 2008 s-au mutat intr-o noua clãdire din cadrul Olimpia Business Center ‖,
schimbarea sediului facand parte din strategia Nokia de a oferi cele mai bune conditii de muncã
angajatilor.
Noul sediu Nokia este dotat cu birouri de clasa A, o terasa la ultimul nivel, sali de
conferinta, parcare subterana, o sala de gimnastica si o sauna.
5.9. Agricultura
Sectorul agricol
66
Conditiile naturale variate ale judetului ofera posibilitatea dezvoltarii unei agriculturi
complexe, care constituie o ramura importanta in economia judetului participand semnificativ la
realizarea produsului intern brut.
Suprafata totala a judetului este de 667.440 ha, in care se regasesc toate formele de relief:
dealuri si podisuri 395.210 ha, munti 104.075 ha, depresiuni montane si intracolinare 108.000 ha,
campie 60.155 ha.
Diversitatea productiilor agricole ale comunelor reprezinta caracteristica definitorie a
agriculturii judetului:
- Exploatatii agricole mici caracterizate de practicarea unei agriculturi de subsistenta si
diversitate in alegerea tipurilor de culturi agricole;
- Surplusurile de productie sunt mici;
- Resurse umane reduse datorita migratiei rural – urban. In anul 2003 trendul emigratiei si
al imigratiei urmareste acelasi tipar ca in 1995: cresteri ale populatiei datorate imigratiei
nete se constata in aria proxim urbana, iar scaderi ale populatiei datorate emigratiei nete
se constata in aria ce insumeaza comunele din Campia Transilvaniei si cele montane;
- Procedura pentru comasarea terenurilor destul de anevoioasa din cauza birocratiei
conduce la faramitarea activitatilor antreprenoriale in domeniul agricol;
- Surplusurile sunt convertite in produse necesare traiului prin intermediul pietelor
agroalimentare fiind prea mici pentru a putea fi convertite in mijloace de productie pentru
a rentabiliza exploatatia agricola;
- Cu cat urcam pe scala altitudinii geografice, cu atat volumul si gama productiilor agricole
scad: comunele ce apartin arealului Muntilor Apuseni se incadreaza in grupa ce
insumeaza cote inferioare ale productiei agricole;
- Rentabilizarea activitatilor zootehnice este in mare masura dependenta de gradul de
prelucrare pe plan local a produselor animaliere in unitati industriale de capacitate mica si
mijlocie.
Categorii de folosinta a terenurilor
Total (ha) din care:
sector majoritar
privat (ha)
sector majoritar de
stat (ha)
Suprafata agricola 424.381 419.907 4.474
Patrimoniul viticol
- Vii pe rod 340 340 0
Patrimoniul pomicol 4.169 3.979 190
- Livezi pe rod 802 645 157
Pajisti naturale 242.079 240.478 1.601
- pasuni naturale 162.467 161.402 1.065
- fanete naturala 79.612 79.076 536
Suprafata arabila 177.793 175.110 2.683
- Suprafata arabila
totala amenajata
pentru irigatii in
sistem
5720
5504
216
67
Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj
Suprafaţa agricolă
sector
majoritar
privat (ha)
99%
sector
majoritar de
stat (ha)
1%
sector majoritar privat (ha) sector majoritar de stat (ha)
Rezulta ca din suprafata agricola 99% este sector privat si 1% sector de stat si domeniu
public. Suprafata agricola din domeniul privat de 419.907 ha este detinuta de 129.207
proprietari, revenind pe proprietar 3,25 ha, iar la suprafata arabila incarcatura pe producator este
de 1,36 ha
La inceputul anului 2008 in judet functionau 316 exploatatii agricole comerciale
constituite in conformitate cu prevederile OUG nr.108/2001 privind exploatatiile agricole.
Acestea exploataza 42.442 ha teren agricol din care 33.463 ha arabil, 1584 ha plantatii pomicole,
88 ha vii, 7.646 pajisti naturale
Din cele 316 exploatatii agricole comerciale 215 sunt exploatatii vegetale, 48 sunt
exploatatii zootehnice, 53 sunt exploatatii mixte.
In baza legii 31/1990 sunt constituite 68 ca societati comerciale (SRL), in baza Legii
nr.36/1991, sunt constituite 14 societati agricole , iar in baza altor acte normative sunt constituite
9 societati comerciale.
Structura culturilor din arabil si productiile medii, pentru anul 2008
Cultura
suprafata
-ha-
Productia medie
programata
Kg/ha
Grau+secara+triticale 11.495 3.147
Orz de toamna 751 3.578
Orzoaica de primavara 9.532 2.716
Ovaz 6.574 1.838
Porumb 30.436 2.779
Soia 1000 1.849
Floarea soarelui 3.116 1.727
Rapita 726 2.142
Sfecla de zahar 1.792 33.032
Tutun 26 1.350
Fasole boabe 1.516 1.634
Mazare boabe 285 3.530
Cartofi total 12.671 18.169
Legume de camp 11.886 17.847
Plante de nutret (perene+anuale) 27.048 x
Alte culturi 404 x
Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj
68
Teren ocupat: 119.558 ha
Ogoare: 58.235 ha
Suprafata arabila: 177.793 ha
Productia agricola de bunuri si servicii agricole (date statistice inregistrate pana in anul
2006) - mii RON –
Anii Total Vegetala Animala
Servicii
agricole
Cluj
2002 10628790 6713256 3878714 36820
2003 14132758 9567345 4529352 36061
2004 16362591 10633561 5690080 38950
2005 1591116 922061 662490 6565
2006 1827308 1130360 686701 10247
2007 1620268 974842 633911 11515
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Silvicultura si vanatoare
Suprafata totala a fondului forestier al judetului Cluj este de 153.497 ha, repartizata pe
cele opt Ocoale Silvice astfel: Cluj-Napoca: 18.259 ha; Gherla: 18.972 ha; Huedin: 22.324 ha;
Dej: 18.350 ha; Gilau: 14.874 ha: Turda: 25.101 ha; Belis: 17.066 ha si Somesul Rece: 18.551
ha.
In registrele Directiei Silvice Cluj, pe ocoale silvice, figureaza urmatoarele fonduri de
vanatoare:
- Ocolul Silvic Dej cuprinde 7 fonduri de vanatoare;
- Ocolul Silvic Gherla cuprinde 10 fonduri de vanatoare;.
- Ocolul Silvic Turda cuprinde 12 fonduri de vanatoare;
- Ocolul Silvic Huedin cuprinde 1 fond de vanatoare;
- Ocolul Silvic Cluj-Napoca cuprinde 13 fonduri de vanatoare;
- Ocolul Silvic Somesul Rece cuprinde 2 fonduri de vanatoare;
- Ocolul Silvic Belis cuprinde 2 fonduri de vanatoare;
Fondul forestier este administrat de opt ocoluri silvice, conform Directiei Sivice Cluj, si
sunt 166 de padurari care intreprind actiuni specifice pentru paza si controlul circulatiei
materialului lemnos.
Fondul forestier de stat administrat de DSC se intinde pe 70.344 ha, iar cel privat
administrat pe baza de contracte cu Directia Silvica este de 42.053 ha. Pentru alte peste 40.000
de ha nu au fost incheiate contracte de administrare.
In anul 2008 au fost regenerate 292 ha din fondul forestier de stat din judetul Cluj, 182 ha
fiind impadurite, in timp ce pe suprafetele private administrate cu contract au fost impadurite 20
ha, conform Directiei Silvice Cluj (DSC).
In padurile judetului Cluj salasluieste o varietate fascinanta de animale salbatice.
Maiestuosul cocos de munte, falnicul cerb, delicatul caprior si agilul iepure pun in valoare din
plin biotipurile prielnice fiecaruia, laolalta cu flamandul lup, fiorosul mistret si masivul urs.
O preocupare de baza pentru Directia Silvica Cluj o constituie activitatea de ocrotire a
efectivelor de vanat. Mentinerea efectivelor optime pe specii se realizeaza prin practicarea
vanatorii recreativ-sportive.
Se organizeaza vanatori cu turistii straini la speciile de vanat principale, bine
reprezentate, cum ar fi: urs, cerb, cocos de munte, mistret, caprior si vanat mic, la ocoalele
silvice : Cluj, Belis, Turda, Somesul Rece , Gilau si Huedin.
69
Fondurile de vanatoare sunt amenajate cu instalatii vanatoresti specifice, iar casele de
vanatoare din cadrul ocoalelor silvice mai sus mentionate pot asigura o atmosfera tihnita, departe
de tumultul citadin. Casele de vanatoare si cabanele forestiere satisfac toate cerintele de confort
ale vanatorilor.
Zootehnie
Cresterea animalelor in cadrul judetului Cluj reprezinta o ramura de baza a agriculturii,
aceasta activitate detinand aproape 60% din valoarea totala a productiei agricole din judet, avand
la baza o indelungata traditie si o importanta economica deosebita si care rezida din valorificarea
superioara a resurselor vegetale si a unor subproduse rezultate de pe urma industrializarii ca:
borhot de vin, borhot de spirt, tarite, taietei de sfecla, etc
Productia agricola animala, in anul 2006
- RON -
Judetul Cluj Total
din care:
proprietate
majoritara
privata
Carne – total (tone greutate vie) 58033 57886
Carne de bovine (tone greutate vie) 16840 16809
Carne de porcine (tone greutate vie) 24678 24580
Carne de ovine si caprine (tone
greutate vie)
4301 4283
Carne de pasare (tone greutate vie) 12196 12196
Lapte – total (mii hl) 2283 2277
Lapte de vaca si bivolita (mii hl) 2032 2026
Lana –total (tone) 795 789
Oua – total (milioane bucati) 246 246
Miere (tone) 283 283
Sursa:Directia Regionala de Statistica Cluj
Efectivele de animale pe specii la data de 1.01.2008 pe judet si pe cele 2 sectoare (de stat
si privat) se prezinta astfel
capete
Specie Total judet din care:
sector de stat sector privat
Bovine 78.109 379 77.730
d.c. matca 49.791 182 49.609
Porcine total 112.582 151 112.431
d.c. matca 5.546 44 5.502
Ovine si caprine
total 346.203 2.036 344.167
d.c. matca 240.020 1.675 238.345
Pasari total 1.706.050 - 1.706.050
d.c. gaini ouatoare 655.411 - 655.411
Cabaline total 22.635 - 22.635
70
d.c. cai de munca 15.000 - 15.000
Iepuri 10.896 - 10.896
Familii de albine 20.160 - 20.160
Animale de blana 220 - 220
Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj
Pentru finele anului 2008 se propune obtinerea unei cresteri a efectivelor de animale pe
specii cu 6% la bovine, 6% la porcine, 6% la ovine si 9% la pasari. De asemenea, pentru finele
anului 2008 se propune obtinerea urmatoarelor productii medii :
- lapte de vaca 3624 l/cap
- lapte de oaie+ capra 70.9 l /cap
- oua 201 oua/cap
- lana 2.2 kg/cap
si totale
- lapte vaca 1912 mii hl
- lapte oaie 159.6 mii hl
- oua 181.350 mii buc.
- lana 650 tone
- carne -bovine 15.600 T
- ovine 5.000 T
- porcine 12.330 T
- pasari 8.250 T
Conform datelor statistice obtinute de la Directia Regionala de Statistica si Directia
pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj, productia agricola animala a anului 2008 este mai
scazuta fata de anul 2006. Totusi estimarile anului 2008 sunt de crestere a productiei pana la
sfarsitul anului.
Piscicultura
In apele de munte se remarca prezenta salmonidelor, in primul rand pastravul.
Principalele fonduri de pescuit din aceasta categorie sunt reprezentate de:
- fondul de pescuit Lacul Fantanele (pastrav indigen, pastrav curcubeu, lostrita);
- fondul de pescuit nr.5 Somesul Cald (pastrav, lipan, alte specii);
- fondul de pescuit nr.6 Valea Belisului;
- fondurile de pescuit din apele de munte cum ar fi Valea Racatau, Somesu Rece, Secuieu,
Valea Draganului, Scrind-lac si Floroiu-lac, Valea Ierii, Valea Vadului, Bondureasa si
Valea Calului, Somesul Cald, Tarnita si Gilau.
In zona colinara si de ses a judetului diversitatea piscicola e reprezentata de ciprinide,
intre care predomina crapul, dar si alte specii precum: stiuca, somnul, carasul, platica, mreana si
cleanul.
In Campia Transilvaniei, apar 20 de lacuri fluviatile, din care 8 sunt amenajate ca
helesteie si folosite pentru agrement si pescuit sportiv.
5.10. Turism
Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de
relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii
confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de
impresionantele sale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin
culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si
pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de
71
la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie
puncte turistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datand din timpuri
stravechi, monumente de arta si elemente folclorice originale.
Judetul Cluj beneficiaza de un potential turistic impresionant dar care este foarte putin
exploatat (facem in principal referire la turismul montan - zona Muntilor Apuseni, turismul
istoric – Cluj-Napoca, agro-turism – zona rurala etc.)
Conform profilului turistic al judetului, fixat in liniile sale majore in PATR, principalele
tipuri de turism competitive pentru judetul Cluj sunt:
Turismul cultural se situeaza in varful piramidei posibilitatilor de afirmare datorita unui
potential atractiv constituit din numeroase si variate obiective istorice, religioase, etnografice,
culturale, monumente, obiective economice cu atribute turistice existente in perimetrul judetului.
Turismul cultural poate fi:
- Turismul urban are un camp de practicare larg deschis in municipiile Cluj Napoca, in
primul rand, respectiv in Turda, Dej si Gherla in intravilanul carora exista o mare
concentrare de atractii turistice: muzee, edificii religioase, Gradina Botanica, monumente
(statui, busturi, case memoriale), vestigiile istorice, institutii de arta si cultura etc.
- Turismul rural are o puternica tenta culturala prin valorificarea obiceiurilor, traditiilor sau
folclorului local.
- Turismul religios are in vedere valorificarea obiectivelor religioase ale judetului, dar mai
ales manifestarile organizate de acestea (hramuri, pelerinaje).
Turismul recreativ montan ocupa locul secund al ierarhiei si se poate practica pe cca 25
% din suprafata judetului. Varietatea resurselor determina posibilitatea practicarii mai multor
forme de turism si anume:
o Turismul de agrement hibernal (pentru sporturi de iarna-schi, bob, saniute, patinaj)
o Speoturismul
o Alpinismul
o Turismul de drumetie
o Turismul cinegetic
o Turismul de agrement piscicol
o Turismul extrem
Turismul curativ detine resurse importante, legate de saliferul ce strabate axial, de la
nord-est la sud-vest judetul, ceea ce poate genera, prin amenajari adecvate cresterea
competitivitatii sale in plan regional. El imbraca doua forme si anume :
o Turismul balnear
o Turismul climateric
Turismul mixt sau polivalent rezulta din asocierea a doua sau a tuturor tipurilor
precedente in vederea oferirii unor servicii rapide si complexe care raspund nevoilor turistilor.
Frecventa este asocierea dintre turismul recreativ si cel cultural in cadrul turismului rural,
devenit o forma in dezvoltare efervescenta la nivelul judetului
Alte forme de turism ce se pot practica cu succes la nivelul Judetului Cluj sunt:
o Turismul stiintific,
o Turismul de afaceri,
o Turismul de tranzit.
72
Obiective turistice naturale
GRADINA BOTANICA CLUJ-NAPOCA
Este una din cele mai frumoase si mai complexe gradini botanice din sud-estul Europei.
A fost infiintata in anul 1920 de catre profesorul universitar Alexandru Borza. Asezata in partea
de sud a orasului, la o altitudine de 400-410 m, gradina se intinde pe 14 ha. Toata aceasta
suprafata este accidentata, constituind un cadrul propice celor mai variate peisaje. In cuprinsul
acestui muzeu al naturii, arborii si plantele specifice tuturor continentelor gasesc conditii optime
de dezvoltare.Piriul Tiganilor imparte gradina in doua parti aproape egale, brazdate de cei trei
afluenti ai sai, adaugind astfel o nota finala farmecului si pitorescului acestui loc.
BAILE SOMESENI
Sunt situate in partea estica a Clujului, la aproximativ 4 km de zona centrala. Aflate la o
altitudine de 360 m, Baile Someseni stau pe un masiv de sare situat la mica adincime. Gratie
virtutilor lor terapeutice, numeroasele izvoare minerale cu ape bicarbonate, cloruro-sodice si
radioactive ofera posibilitati de tratare a diferitelor boli.
BAILE COJOCNA
Sunt situate in partea estica a comunei Cojocna, pe versantul stang al paraului Valea
Sarata, la o altitudine de 340 m. Climatul bland al statiunii si cadrul pitoresc imbogatit de doua
lacuri de acumulare (Lacul Toroc si Lacul Mare) constituie locul ideal pentru tratarea multor
afectiuni. Statiunea pune la dispozitia oaspetilor sai bai reci si bai calde. Pentru baile calde exista
bazine amenajate pe locul vechilor exploatari de sare care au fost active din timpul romanilor
pana in Evul Mediu.
73
BAILE BAITA
Statiune balneoclimaterica, situata la 265 m altitudine, in apropierea satului cu acelasi
nume, aflandu-se in zona Dealurilor Dejului, langa localitatea Baita si la 1 Km de municipiul
Gherla, fiind parte componenta a acestuia.Statiunea are o existenta milenara, atestata de dovezi
privind folosirea apelor minerale inca din vremea romanilor. Climatul bland, cele doua izvoare
minerale hipotermale (18-20 0C) bicarbonate, sarate si slab sulfuroase sunt indicate in special
pentru tratarea bolilor de piele si a bolilor reumatice.
Tratarea afectiunilor reumatismale si a celor neurologice periferice se realizeaza in 4
bazine, astfel: 2 bazine acoperite (unul cu apa sarata si calda si unul cu apa dulce) si 2 bazine
extertioare ( unul cu apa sarata si calda si unul cu apa dulce).
STATIUNEA TURDA BAI
Se afla intr-o zona depresionara inconjurata de paduri, in partea de sud a municipiului
Turda, la o altitudine medie de 360 m. Baile datand din vremea romanilor au fost mentionate
inca din Evul Mediu si pana la sfarsitul secolului al XVII-lea sub numele de "Ocnele de sare de
la Turda". Cele mai importante lacuri din statiune sunt: Lacul Roman, Lacul Privighetoarea etc.
Statiunea este recomandata in tratarea diferitelor afectiuni, in special celor ale aparatului
locomotor.
CHEILE TURZII
S-au format in urma erodarii calcarelor din componenta Culmii Petridului de catre raul
Hasdate, pe o lungime de aproximativ 2 km. Cunoscute inca din vremea romanilor, Cheile Turzii
s-au impus prin maretia peisajului si complexitatea faunei si florei. Relieful lor este caracterizat
de pereti verticali, stanci in dezordine si numeroase pesteri. Pesterile din cheile Turzii: Pestera
Calastur (751m), Pestera Liliecilor, Pestera Cuptorului etc. Majoritatea acestor pesteri sunt
uscate si prezinta interes arheologic datorita descoperirii unor unelte datand din epoca de piatra
si din epoca bronzului. Incepand cu perioada navalirilor tatare, localnicii au folosit aceste pesteri
ca loc de refugiu.
In zona turistica a Cheilor Turzii se afla si cabana Cheile Turzii, amplasata la o altitudine
de 1385 m.
BAILE OCNA DEJULUI
Situata la o altitudine de 320 m, statiunea dispune de o serie de piscine amenajate pe
locul unei vechi exploatari de sare. Apa acestora are o concentratie de pana la 250 g/l, fiind
indicata in special in tratarea afectiunilor reumatice.
MUNTELE BAISORII
Este situat la 800 m de comuna Baisoara si are o altitudine de 1600m. Zona este extrem
de apreciata de amatorii de schi, iar vara exista conditii prielnice pentru vinat si pescuit.
Complexul turistic Baisoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare si spre
Cheile Runcului. Aici se pot practica diverse sporturi si jocuri, mai ales cele montane, in special
drumetie, schi alpin, schi de tura, ciclism montan, parapanta.
Sezonul de schi dureaza 4 luni pe an, din decembrie pana in martie.
Partia Baisoara are un grad mediu de dificultate, iar dotarile pot oferi o vacanta la schi cu
adevarat placuta.
Statiunea Baisoara este una dintre cele mai importante statiuni turistice montane din
judetul Cluj si din ansamblul Muntilor Apuseni, prin cadrul natural, prin accesibilitate, prin
dotarile existente, prin valorile naturale si culturale din imprejurimi.
Statiunea este considerata ca fiind a doua zona turistica din Europa bogata in ozon.
74
LACUL FANTANELE - BELIS
Zona lacului Fantanele este situata in vestul judetului Cluj in partea nordica a muntilor
Apuseni , la o altitudine de aproximativ 1000 metri, la confluenta dintre muntii Gilaului situati la
est, muntii Vladeasa situati la vest si Muntele Mare situat in sud.
In nordul acestui lac localizam satele Dealul Botii, Balcesti si Belis, in partea sudica
catunul Ciurtuci si satul Poiana Horii, in vest Giurcuta de Sus si catunul Smida iar in est satul
Marisel.
Lacul Fantanele este cea mai mare acumulare pe cursul Somesului Cald, barajul in
spatele caruia se afla fiind din anrocamente si are inaltimea de 92 de metri.Lacul are o suprafata
de 826 hectare si un volum de 225 milioane de metri cubi si a fost dat in folosinta in 1977.
In zona lacului Belis Fantanele, pe o raza de cativa Km, se poate vizita: Monumentul
dedicat evenimentului de la 1918, Biserica de lemn (monument istoric), Biserica fortificata de la
Valeni, Valea Iadului si Stana de Vale, Rezervatia naturala Cetatile Ponorului, Poiana Florilor,
Cetatile Radesei, Pestera Ursilor, Pestera Alunu, Cascada de la Rachitele, Cheile Somesului
Cald, Pestera Zmeilor, Pestera Humpleului, Pestera Ghetarul Scarisoara, Cheile Galbenei si
Izbucul Galbenei, Bradul lui Horea din padurea Scoruset, Pestera Piatra Ponorului.
In zona se pot face drumetii, sport nautic pe lac (exista si barci cu rame, hidrobiciclete),
iar iarna se poate schia pe partia de schi de la Fantanele.
MASIVUL VLADEASA
Este un masiv format din doua ramuri ce coboara spre nord si sunt separate de riul
Dragan. Mai importanta din punct de vedere turistic este ramura estica, marginita de Crisul
repede la nord, raul Dragan la vest, Raul Hent la est si de cumpana Cris-Somes. Aspectul general
este acela al unui podis vulcanic. Masivul Vladeasa este vizitat de un numar mare de turisti
datorita numeroaselor sale trasee accesibile.
ZONA GILAU TARNITA
Este o zona deosebit de pitoreasca, ale carei principale puncte de atractie sunt constituite
de barajul ridicat in zona Tarnita (87m) si de lacul Tarnita, care se intinde pe o suprafata de 216
ha.
MUNTII TRASCAULUI
Munti extrem de spectaculosi datorita formelor de relief modelate in calcar. Dintre
obiective de atractie turistica ale zonei se cuvine sa mentionam Cheile Turzii si Cheile Turenilor,
sapate de cursurile riurilor Hasdate si Racilor.
Rezervatii Naturale Fanetele Clujului - datorita florei sale extrem de variate este una dintre cele mai
interesante rezervatii botanice. Situata la nord de municipiul Cluj-Napoca si strabatuta de paraul
Valea Calda, aceasta se intinde pe o suprafata de 72,5 ha pe cuprinsul carora relieful este destul
de accidentat si variat. Aici exista peste 450 de specii de plante asemanatoare cu cele din stepele
din sudul Ucrainei.
Rezervatia naturala Cheile Turzii
Creata in anul 1938, rezervatia reprezinta unul dintre cele mai importante monumente ale
naturii din judetul Cluj. Diversitatea formelor de relief ofera conditiile necesare unei flore si
faune caracteristice: usturoiul salbatic, stanjenelul, specii de ferigi, etc.
Rezervatia botanica de la Suatu
75
Situata la 26 km de Cluj-Napoca, aceasta rezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, in cadrul
ei regasindu-se adevarate comori botanice care au atras atentia oamenilor de stiinta inca din anul
1911.
Rezervatia Lacul Stiucii
Este un lac natural cu apa dulce si limpede format in urma unui proces de dizolvare pe
sare. Vegetatia care-l inconjoara asigura conditiile necesare dezvoltarii unei flore si faune
bogate, oferind totodata un loc de popas pasarilor migratoare de balta.
Rezervatia ornitologica "Lacul si Valea Legii"
Situata in bazinul superior al Raului Fizes, rezervatia a fost declarata monument al naturii
in anul 1967. Are o suprafata de peste 45 ha, iar pe cuprinsul ei se afla numeroase vai
mlastinoase acoperite de sulf.
Rezervatia naturala Cheile Turenilor( sau Cheile Turului)
Este o rezervatie naturala salbateca, cu o suprafata de 25 ha aflata la nord de municipiul Turda,
in judetul Cluj. Este declarata rezervatie floristica naturala de interes national cu valoare mixta.
Muzee
Muzeul etnografic al Transilvaniei
Este cel mai mare muzeu cu acest specific in Romania; meritul sau deosebit este de a-si fi
desfasurat neintrerupt activitatea pe o perioada de 75 de ani deja. Infiintarea lui, la 16 iunie 1922,
reprezenta una dintre realizarile culturale ale perioadei imediat urmatoare infaptuirii, la 1
Decembrie 1918, a Romaniei Mari.
Inca de la infiintare, s-a urmarit ca pe baza cercetarilor efectuate de personalul de
specialitate, sa se formeze un fond documentar care sa permita muzeului sa se transforme intr-un
"institut de cercetari stiintifice avand ca scop principal studiul vietii si civilizatiei poporului
roman si ale popoarelor conlocuitoare".Rezultatele activitatii desfasurate de-a lungul celor 75 ani
sunt concretizate in: 43000 de obiecte etnografice, pastrate in cele 8 sectii-Ocupatii, Locuinta-
alimentatie, Ceramica, Textile, Port, Obiceiuri, Sectia in aer liber, Sectia internationala; 50000
de documente fotografice;5000 de diapozitive;12 000 de volume si reviste de specialitate;Arhiva
etnografico-folclorica.
In prezent, Muzeul Etnografic al Transilvaniei- Parcul Etnografic "Romulus Vuia" este
primul muzeu in aer liber din Romania si al saselea din Europa. A fost infiintat la 12 aprilie
1929. In prezent, in Parcul Etnografic "Romulus Vuia" sunt prezentate 34 de instalatii tehnice
taranesti; 5 case- atelier;12 gospodarii cu 90 de constructii caracteristice pentru zonele
Maramures, Tara Oasului, Nasaud, Secuime, Campia Transilvaniei, Zarand, Potgoria Alba,
Mocanimea Muntilor Apuseni, Depresiunea Calatele, Bran, Bistrita (sasi), Gurghiu; 3 biserici de
lemn si o poarta de cimitir. Dintre aceste exponate, un numar de 19 dateaza din perioada 1678-
1913.
Casa Memoriala Emil Isac
Muzeul memorial Emil Isac, situat pe strada care îi poartă numele, este un muzeu dedicat
poetului Emil Isac (1886-1954), cu profil de istoria literaturii. Muzeul funcţionează în casa
locuită de familia Isac încă din anul 1895, casă în care a trăit şi poetul. Emil Isac a fost un
exponent al literaturii progresiste din Transilvania în prima jumătate a sec. al XX-lea. Muzeul
conţine o colecţie de fotografii, manuscrise, corespondenţă a familiei poetului, documente, ziare,
reviste şi obiecte ce au aparţinut poetului.
76
Colectia de Istorie a Farmaciei
Muzeul national de istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca include o colectie unica
privind istoria farmaciei care este expusa intr-o cladire separata. Cladirea in sine este monument
istoric , aici fiind infiintata prima farmacie din Cluj in anul 1573.
Colectia de istorie a farmaciei a fost alcatuita de catre profesorul Iuliu Orient si este
expusa in patru camere, fiind respectata utilizarea initiala a camerelor farmaciei vechi: biroul,
magazia si laboratorul.
In cadrul expozitiei sunt expuse , in dulapuri stil empire,obiecte de uz farmaceutic din
lemn,ceramica, faianta,portelan si sticla datand din secolele 17-19.In biroul de receptie se gasesc
medicamente,retete vechi, sigilii ale farmaciilor medievale.
Magazia adaposteste cateva piese de mobilier din vechile farmacii cu o bogata colectie de
uz farmaceutic colectionate din toata Transilvania.
In laborator sunt expuse numeroase mojare din bronz ( secolele 16-19), marmura si fier
forjat, balante, prese si greutati.
Muzeul farmaciei reprezinta o colectie deosebita de obiecte artizanale vechi.
Gradina Botanica
Grădina Botanică „Alexandru Borza‖ a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca,
România a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Întinsă pe o suprafaţă de
aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea
Transilvaniei cu România, în anii activităţii de aşezare pe temeiuri solide a universităţii clujene,
a reuşit să se dezvolte în timp atât ca şi un obiectiv turistic clujean cât şi ca important spaţiu
didactic şi ştiinţific din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.
Grădina conţine pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colţurile lumii,
fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi
medicinal. Flora şi vegetaţia românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane,
Munţii Carpaţi, Banat, etc.
Printre atracţiile grădinii se numără Grădina japoneză (o grădină în stil japonez cu un
pârâu şi o căsuţă în stil japonez), Grădina romană cu vestigii arheologice din vechea colonie
romană Napoca, printre care şi o statuie a lui Ceres, zeiţa cerealelor şi a pâinii, alături de
plante cultivate care domină agricultura contemporană românească.
Muzeul de Mineralogie al Universitatii Babes Bolayi
Muzeul de Mineralogie al Universitatii Babes-Bolyai este locul unde se poate admira cea
mai variata si reprezentativa colectie de acest gen din Transilvania!
Conceput initial ca o colectie didactica, un loc de studiu si aprofundare a cunostiintelor
pentru studentii geologi si specialisti, din anul 2002 muzeul si-a deschis portile publicului larg.
Cei mai frecventi vizitatori sunt elevii din scoli generale si licee, pentru care au fost create
special cateva proiecte atragatoare (Educatie in muzeu).
Printre altele, colectia cuprinde:
Singura colectie propriu-zisa de meteoriti din Romania (Colectia de meteoriti);
Una dintre cele mai bogate si variate colectii de aur din Romania (Colectia de aur);
O spectaculoasa si diversificata expozitie de pietre pretioase si fine fatetate (Colectia de
geme);
Cea mai bogata si completa colectie de pietre de podoaba fine romanesti (Colectia de
geme din Romania);
Numarul cel mai mare de specii minerale in muzeele din Romania (Colectia sistematica).
Muzeul National de Arta al Transilvaniei
77
Muzeul este adăpostit într-un important edificiu baroc din secolul al XVIII-lea, opera
arhitectului german Johann Eberhard Blaumann, şi posedă un patrimoniu deosebit de valoros de
artă românească şi europeană: pictură, grafică şi artă decorativă (secolele XV - XX). Înfiinţat în
anul 1951, muzeul a beneficiat, încă de la constituirea sa, de unele fonduri mai vechi: o mică
parte din colecţia de curiozităţi, orfevrărie, piese de mobilier şi artă plastică europeană,
provenind de la Muzeul Ardelean şi mai ales colecţia cunoscută sub numele "Pinacoteca Virgil
Cioflec". De numele lui Virgil Cioflec (1876 - 1948), autor al unor monografii de referinţă
dedicate pictorilor Ştefan Luchian (1924) şi Nicolae Grigorescu (1925), precum şi al unor scrieri
pertinente despre artă publicate în presa vremii, se leagă un act de cultură de mare însemnătate
pentru viaţa Clujului interbelic: donarea colecţiei sale de artă românească, Universităţii Clujene
(1929 - 1930). Deschiderea către public a pinacotecii Virgil Cioflec (1933) însemna, de fapt,
deschiderea la Cluj a primului muzeu de artă românească modernă, al cărui succesor a devenit
Muzeul Naţional de Artă Cluj. Alcătuită cu pasiunea şi competenţa cunoscătorului capabil să
preţuiască valorile consacrate (Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea) şi să
susţină cu clarviziune afirmarea talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile
Popescu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Cornel Medrea), Colecţia Virgil
Cioflec reprezintă şi astăzi nucleul valoric al patrimoniului Muzeului Naţional de Artă Cluj.
Amplificarea fondului muzeal s-a realizat în anii care au urmat înfiinţării lui, pe seama unor
transferuri, donaţii şi achiziţii. Operelor de artă transferate de către Ministerul Culturii, Muzeul
Naţional de Artă Bucureşti şi Administraţia locală (Barbu Iscovescu, Constantin David
Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Gheorghe Panaitescu Bagdasare, Carol Popp
de Szathmary, Ioan Andreescu, Karl Storck) li se adaugă un fond însemnat provenind de la
Filiala Cluj a Academiei Române (1971). Cuprinzând piese importante de artă din Transilvania
(pictori necunoscuţi din secolele XVIII - XIX, Franz Neuhauser, Joseph Neuhauser, Franz Anton
Bergman, Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc), acest fond a contribuit
substanţial la conturarea unei fizionomii a patrimoniului. Spaţiul de la etajul palatului este
destinat Galeriei Naţionale.
Galeria Naţională, redeschisă pentru public în luna ianuarie 1996 propune o sinteză de
patru secole de artă românească cu un accent firesc pe fenomenul artistic din Transilvania:
Altarul de la Jimbor (secolul al XVI-lea), pictură Biedermeier, artă stil 1900, avangarda, artiştii
legaţi de Şcoala Superioară de Arte Frumoase şi de Centrul Artistic Cluj.
Muzeul National de Istorie a Transilvaniei
Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca este continuatorul celei dintai
asociatii muzeale din Transilvania, Asociatia Muzeului Ardelean, infiintata in anul 1859.
Sub obladuirea acestei asociatii s-au constituit colectii de antichitati (peste 24.000 piese
arheologice si numismatice), botanica, zoologie si mineralogie. Toate aceste colectii au trecut, in
1872, in administrarea universitatii clujene, infiintata in acel an. Dupa Unirea din 1918, si
anume din 1929, colectia de antichitati a fost preluata de catre Institutul de Studii Clasice.
Muzeul s-a deschis pentru public in anul 1937 in actuala incinta (Str. C. Daicoviciu nr. 2),
prezentand vizitatorilor colectii de antichitati, ceramica medievala si moderna, un lapidar
medieval, o pinacoteca si o colectie etnografica. Din 1948, colectiile de mai sus au functionat in
cadrul Academiei Romane, Filiala Cluj. Pinacoteca si colectia etnografica au stat la baza
infiintarii altor doua muzee clujene, cel de arta si de etnografie. Din luna ianuarie 1963 Muzeul
de Istorie functioneaza ca institutie de sine statatoare. Din 1994 muzeul a fost clasificat de
importanta nationala. In prezent, patrimoniul muzeului numara peste 400.000 de obiecte,
cuprinzand numeroase unicate, piese rare sau de valoare exceptionala. Muzeul dispune si de un
cabinet numismatic, de o colectie de istorie a farmaciei, precum si un bogat tezaur, deschis in
anul 1999, la sediul muzeului.
78
Muzeul Universitatii Babes Bolyai – Istorie
Muzeul a fost conceput pentru a pune în valoare istoria deosebit de bogatã a
învãţãmântului universitar clujean de-a lungul secolelor, activitatea profesorilor şi studentilor
care au frecventat diferitele facultãţi, dar mai ales contribuţiile deosebite ale intelectualilor
români din Transilvania la patrimoniul culturii şi ştiinţei mondiale.
Colecţiile sale numãrã în prezent peste 750 de piese originale şi facsimile (carnete de
student, anuare, manuale universitare, documente, diplome, cãrţi poştale, fotografii, diferite
aparate ştiinţifice, medalii, etc.).
Dintre exponate se remarcã în mod special colecţia de fotografii de epocã – totalizând
circa 500 de clişee – care prezintã în imagini elocvente momente marcante din viaţa universitarã,
în special din perioada interbelicã.
Muzeul este structurat în douã pãrţi principale, anume: expoziţia permanentã şi rezerva
muzeului – accesibilã numai specialiştilor, pentru cercetare şi documentare.
În cadrul expoziţiei de bazã, exponatele sunt grupate în mai multe secţiuni, respectând
criteriile cronologic şi tematic. Astfel, primele panouri înfãţişeazã date legate de elevii şi
profesorii de la colegiile pe care diferitele ordine religioase catolice şi protestante le-au înfiinţat
şi condus în Cluj între secolul al XVI-lea şi al XIX-lea. Sunt ilustrate apoi cele mai semnificative
aspecte din activitatea universitãţii maghiare „Franz Joseph‖ care a funcţionat în Cluj între 1872-
1918, când Transilvania era parte integrantã a Imperiului Austro-Ungar. Prezentarea evoluţiei
universitãţii româneşti „Regele Ferdinand‖ (1919-1945) formeazã cea mai amplã secţiune a
muzeului.
O altã serie de vitrine reflectã perioada celui de-al doilea rãzboi mondial, când
Universitatea româneascã din Cluj a fost nevoitã sã se refugieze la Sibiu şi Timişoara, şi sã-şi
reorganizeze integral procesul instructiv-educativ pentru a-l adapta noilor condiţii. Evoluţia vieţii
universitare clujene în perioada comunistã ocupã şi ea un spaţiu important. Aici au fost realizate
douã mari secţiuni, bine ilustrate cu documente şi fotografii.
Ultima parte a expoziţiei permanente cuprinde informaţii despre Universitatea „Babeş-
Bolyai‖ din 1990 şi pânã azi, când aceastã instituţie a devenit o universitate multiculturalã de
nivel european, cu numeroase şi variate specializãri oferite studenţilor, precum şi cu o activitate
de cercetare ştiinţificã performantã. O secţiune specialã a Muzeului Universitãţii este consacratã
exclusiv marilor personalitãţi din universitatea clujeanã care de-a lungul timpului au avut
contribuţii deosebite la dezvoltarea acestei instituţii şi la progresul ştiinţei şi culturii mondiale:
Emil Racoviţã, Constantin Daicoviciu, Hermann Oberth, Lucian Blaga, Petre Sergescu, Augustin
Maior, Eugen Speranţia.
Muzeul Zoologic al Universitatii Babes Bolyai- Stiintele naturii
Muzeul Zoologic este adapostit la parterul cladirii in care se afla Facultatea de Biologie.
Planul după care a fost construita aceasta cladire este identic cu cel al Institutului de Zoologie
din Napoli si a fost ridicat in jurul anului 1912. Numarul de sali de care muzeul dispune este de
10, dar numai sapte dintre acestea sunt destinate publicului vizitator. Infiintat in 1859, ca o sectie
a Muzeului Ardelean, muzeul si-a sporit treptat zestrea, numarand in prezent peste 200.000 de
piese.
Parcul etnografic Romulus Vuia
La baza formării Fondului Documentar au stat campaniile de cercetări şi achiziţii
întreprinse de personalul muzeului pe teren.
A. Prima campanie de cercetări şi achiziţii a fost întreprinsă de profesorul Romulus Vuia în
august-septembrie 1922 în Ţara Haţegului şi regiunea Pădurenilor şi s-a finalizat prin
79
cumpărarea a 1.230 de obiecte şi efectuarea a 160 de fotografii etnografice. Colecţia
realizată atunci cuprinde obiecte de vânătoare, pescuit, păstorit, agricultură, diferite
îndeletniciri şi meşteşuguri, piese de port, diferite ţesături şi broderii, podoabe, obiecte de
uz casnic, furci de tors, obiecte legate de cultura spirituală, obiceiuri etc, care au fost
prezentate, pentru prima dată, în cadrul unei expoziţii temporare în primăvara anului
1923. În 1925, se organizează campanii de teren în Beiuş şi Maramureş pentru a se
cumpăra ţesături, obiecte din lemn, mobilier ţărănesc, obiecte păstoreşti. În 1928 se fac
campanii de cercetări şi achiziţii de obiecte în zona Clujului, în Munţii Apuseni, în sudul
Ardealului, Baia Mare, Sălaj, Bistriţa, Năsăud, îmbogăţindu sepatrimoniul Muzeului cu
550 obiecte etnografice.
În 1929, după ce s-a obţinut terenul de la Hoia, pentru Parcul Etnografic, în imediata
apropiere a Clujului, se achiziţionează şi se transferă casa din Vidra, comuna Avram
Iancu, prima casă care a fost reconstruită într-un muzeu în are liber din România. În 1939
s-a cumpărat de la anticarul Samuel Leitner din Sibiu, colecţia Teglas formată din 273
obiecte care conţinea icoane pe sticlă, vase de ceramică, pomelnice şi obiecte ale ţiganilor
nomazi (mărgele şi diferite obiecte utlizate în practicile magice).
În 1940 se achiziţionează o colecţie de săgeţi şi arcuri cu săgeţi din Noua Guinee, de
mare valoare didactică şi ştiinţifică. În timpul războiului s-au făcut doar achiziţii din zona
Sibiului, unde se refugiase Muzeul etnografic.
După război, primele achiziţii importante se fac în 1949 când se studiază din punct de
vedere etnografic judeţul Cluj. Obiectele provin din Măguri, Mărişel, Bonţida. În 1950 se
achiziţionează colecţia de xilogravuri şi stampe - 34 exemplare - aparţinând profesorului
I. Muşlea. Tot acum se primeşte o donaţie de ceramică de la olarii din Prundu Bârgăului.
În 1950-1951 se fac cercetări în Câmpia Transilvaniei la Cătina, apoi la Mediaş
(viticultură), Râmetea-Trascău (fierărit), Iara (olărit). În 1951 se achiziţionează biblioteca
de specialitate a profesorului Romulus Vuia, Muzeul devenind posesorul celei mai bogate
şi mai complete biblioteci de specialitate din ţară.
B. Campaniile de cercetări şi achiziţii au continuat, după 1956, în zonele Sălaj, Ţara
Moţilor, Maramureş, Năsăud, Mărginimea Sibiului, Câmpia Transilvaniei, Depresiunea
Călăţele, Zarand etc. achiziţionându-se obiecte etnografice (textile, piese de port,
ceramică, mobilier pictat, furci de tors), precum şi monumente de arhitectură populară
pentru Parcul Etnografic.
C. Colecţiile particulare constituie o altă sursă de completare a fondului documentar:
COLECŢIA ANDREI OROSZ a fost achiziţionată în 1923. Colecţia cuprindea 5.600 de
obiecte provenite de la diferite naţionalităţi din Ardeal (români, unguri, secui, ţigani,
bulgari, evrei). COLECŢIA SAMUEL LEITNER, a chiziţionată în 1923, era alcătuită din
300 de piese de ceramică între care şi vasele de breaslă, de o valoare etnografică şi
artistică deosebită.
D. Donaţiile, care s-au constituit în colecţii de sine stătătoare, sunt: DONAŢIA SEXTIL
PUŞCARIU (1923) DONAŢIA "MURGOCI", donaţie făcută de Ministerul Artelor, prin
Alexandru Lapedatu (1925). Profesorul Murgoci a avut o colecţie internaţională compusă
din broderii şi piese de port ucrainean, ii femeieşti din Moldova şi Bucovina, ceramică
autohtonă şi obiecte extraeuropene, ceramică şi împletituri ale indienilor din America,
obiecte ale maorilor din Noua Zeelandă, stampe japoneze.DONAŢIA SABINA
CANTACUZINO (1934), cu piese de port din Vechiul Regat. DONAŢIA MARIA PANEA
(1975), cu peste 1.200 de obiecte etnografice din Zona Călăţele (Cluj).
E. În afara colecţiilor mari, muzeul a mai achiziţionat sau a fost înzestrat şi cu câteva
colecţii mai mici: COLECŢIA ŞTEFANIA BACIU, achiziţionată în 1923 de la Ştefania
Baciu, profesoară din Lugoj, alcătuită din 25 de piese de port bănăţean: cămăşi, cătrinţe,
oprege, petece de oprege etc. COLECŢIA GEORGE OPRESCU, achiziţionată în 1923 de
la profesorul G. Oprescu alcătuită din 140 de negative şi diapozitive şi alte obiecte din
Oltenia şi Muntenia. COLECŢIA DENIS GALLOWAY, achiziţionată în anul 1927.
80
Pictorul englez Denis Galloway a avut o colecţie etnografică de peste 600 de obiecte din
zona Pădurenilor (Hunedoara).
Fondul Documentar Auxiliar este accesibil atât specialiştilor cât şi publicului larg.
- Biblioteca: 13 225 volume(carti si publicatii de specialitate)
- Fototeca: 45387 fotografii
- Fotografii de arhivă
- Diapozitivoteca: 10.005 diapozitive (pe sticlă şi film)
- Negativotecă: 46.102 negative (pe sticlă şi film)
- Arhiva etnografico-folclorică: 350 de caiete (conţinând răspunsuri la chestionarul
Muzeului Etnografic al Ardealului "Obiceiuri de iarnă", 30 de lucrări de seminar
întocmite de studenţii care au participat la cursurile de etnografie şi folclor ţinute de
Romulus Vuia, în perioada 1926-1947)
- Arhiva ştiinţifică.
Vivariul Universitatii Babes Bolyai
Vivariul a fost construit între anii 1998-2001 din fondurile UBB şi ale Facultăţii de
Biologie şi Geologie.
Expoziţia permanentă cuprinde aproximativ 57 de specii de animale. La deschidere, în
2001, Vivariul adăpostea doar o colecţie de reptile şi amfibieni. La ora actuală, pe lângă acestea,
Vivariul mai adăposteşte 10 specii de peşti, 9 specii de micromamifere şi 6 specii de păsări.
Dintre acestea amintim: Vipera pufăitoare, Boa curcubeu, Gekko leopard, Varanul de Nil,
Chinchilla, Ţestoasa dobrogeană, Salamandra etc.
Vivariul oferă, cu titlu de voluntariat, asistenţă de specialitate (veterinară) pentru speciile
de reptile sau păsări bolnave, accidentate; de asemenea, poate găzdui animale de companie de
talie mică în cazurile când stăpânii sunt plecaţi din localitate pe perioada concediului.
Muzeul Municipal Dej
Muzeul Municipal Dej funcţionează într-o clădire din centrul istoric al municipiului Dej,
fiind aşezat în piaţa centrală - Piaţa Bobâlna. Clădirea a fost construită în anul 1860 de arhitectul
Grigore Pongracz, iar proprietarul clădirii a fost baronul Naláczi Carol. Destinaţia iniţială a fost
aceea de Restaurant şi Hotel ,,Lemnul Verde‖, în perioada interbelică îşi schimbă denumirea în
Restaurant şi Hotel "Europa".
În 1899 membrii "Societăţii pentru literatură, istorie şi etnografie a comitatului Solnoc-
Dăbâca" pun bazele unei colecţii muzeale care cuprinde 3.791 piese de arheologie, artă,
etnografie etc., pe lângă Liceul de Stat din Dej.
În 1900, în urma unui control din partea Inspectoratului muzeelor, s-a dispus desfiinţarea
acesteia din cauza condiţiilor necorespunzătoare de întreţinere şi funcţionare. Până în 1904
materialele au fost transferate la Muzeul Ardelean din Cluj şi la Muzeul de Belle-Arte din
Budapesta.
În 1925 Consiliul oraşului a luat hotărârea de a pune bazele unui mic muzeu comunal, iar
în 1932 este semnat "Regulamentul Muzeului şi Bibliotecii Oraşului Dej".
La 8 septembrie 1940 oraşul a fost invadat de horttyşti, care au devastat muzeul, iar directorul
Liviu Deac este forţat să se refugieze. La întoarcerea lui, în 1944, încearcă să recupereze resturile
risipite ale muzeului, dar autorităţile kominterniste ard o parte din patrimoniul muzeistic şi de
carte veche.
În 1952 - 1953 patrimoniul este mutat la parterul Prefecturii (în actualul edificiu al
Primăriei). În 1968 muzeul ajunge de rang municipal şi reuşeşte să se extindă în clădirea vechii
Primării, dar în 1974, în condiţii de totală insecuritate, i se impune să se mute în alt spaţiu, în
demisolul igrasios al Claustrului franciscan.
81
Colecţia de artă plastică şi decorativă cuprinde picturi şi sculpturi realizate de studenţii
Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu‖ din Bucureşti, ele fiind donate muzeului în
anul 1971, prin grija prof. univ. dr. Raoul Şorban. Colecţia de arheologie cuprinde descoperiri
arheologice realizate pe teritoriul municipiului Dej, dar şi în împrejurimile oraşului. Piesele
descoperite pot fi clasificate în funcţie de epoca cărora aparţin după cum urmează: preistorie -
din această perioadă au fost descoperite şi se află în muzeu mai multe piese litice (lame din silex,
topoare din piatră cioplită sau şlefuită, dălţi şi răzuitoare din piatră, brăzdare de plug, greutăţi din
piatră, mojar şi piuliţă din piatră), fragmente de vase ceramice, greutăţi din ceramică şi alte
ustensile din os sau corn.
O categorie aparte o constituie resturile fosile ale unor mamuţi: defense, molari şi oase.
Epoca bronzului este bine reprezentată în colecţia muzeului şi are în inventar diferite piese de
bronz: topoare de diferite tipuri şi mărimi, seceri, lame de cuţit, brăţări simple sau spiralate,
inele, verigi, vârfuri de lance, piese de harnaşament şi chiar material brut neprelucrat (cocă de
bronz). Alte descoperiri din epoca bronzului costau din fragmente de vase din ceramică şi
greutăţi din ceramică pentru războiul de ţesut.
Din perioada clasică (daco-romană) se păstrează în muzeu vase ceramice, urne funerare,
obiecte şi unelte din fier. Cele mai multe piese le reprezintă inscripţiile romane (altare votive sau
funerare), fragmente arhitectonice, tuburi ceramice de aducţiunea apei, fragmente ceramice,
opaiţe, arme, monezi şi alte obiecte. Toate aceste piese au fost descoperite în castrul roman de
Căşeiu - Samum, aflat la 6 Km de Dej.
Epoca prefeudală este mai slab reprezentată din cauza lipsei unei cercetări arheologice
sistematice în zona Dejului. Totuşi există descoperiri izolate importante, ar fi de amintit opaiţul
de bronz cu însemne creştine (crucea şi porumbelul - simbolul Sfântului Duh), datat în secolul al
IV-lea, acesta se află în colecţia Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti Colecţia de istorie
cuprinde mai multe categorii de obiecte muzeistice: steme şi blazoane nobiliare sculptate în
piatră, arme şi echipament militar (săbii, iatagane, vârfuri de lance, halebarde, flinte, puşti,
pistoale, căşti, lăzi de campanie etc.) din diferite perioade istorice, lăzi de breaslă, unelte ale
meşterilor, steaguri, ştampile şi convocatoare de breaslă, vase din ceramică, documente istorice
originale sau fotocopiate, cărţi vechi scrise în limba slavonă, latină, maghiară şi germană.
Colecţia de ştiinţă şi tehnică în cadrul muzeului există o secţie destinată istoriei
mineritului - exploatarea sării de la Ocna Dej.
O secţiune bine reprezentată în cadrul muzeului o reprezintă colecţia numismatică care
numără peste 2.000 de monede, din perioade diferite (secolele XIV - XX). O descoperire aparte,
aflată in muzeu, o reprezintă tezaurul monetar descoperit întâmplător la Nireş (în apropierea
Dejului), format din 30 de monede de argint. Colecţia iconografică este formată din icoane vechi
pictate pe lemn din secolele XVIII - XIX. Ele redau reprezentări ale unor Sfinţi, Iisus Hristos în
diferite ipostaze, Fecioara Maria şi alte scene biblice. În Galeria de artă, inaugurată la 4 martie
1972, se organizează expoziţii temporare, în special de artă plastică contemporană.
Muzeul Apei- comuna Floresti
La 14 Octombrie 1992, COMPANIA DE APĂ "SOMEŞ" (pe atunci Regia Autonomă
Judeţeană Apă-Canal Cluj) inaugura, marcând astfel aniversarea Centenarului Uzinelor de Apă şi
Canalizare Cluj, primul şi singurul Muzeu al Apei din România, dealtfel unul dintre puţinele de
acest gen din întreaga lume. Situat în comuna Floreşti, Muzeul a fost amenajat într-un cadru
natural deosebit, în clădirea primei staţii de pompare de la sursa subterană, pusă în functiune in
anul 1898.
Zestrea muzeului este constituita din: documente, hărţi, fotografii, planuri tehnice,
registre, unelte şi utilaje, toate dovedind dincolo de orice îndoială, profesionalismul remarcabil,
demn de urmat, pe care veteranii Uzinelor de Apă l-au pus în slujba concetăţenilor.
Deviza aleasă acum zece ani pentru Muzeu, a fost adevărul de necontestat: "APA ESTE
VIAŢA!", ilustrat sugestiv printr-o fântână arteziană ornamentală situată la intrare. Pe parcursul
82
celor zece ani de existenţă, colecţia Muzeului a fost îmbogăţită constant cu piese de mare valoare
istorică din România sau ţările lumii, preocupare care rămâne constantă .
Muzeul de Istorie Gherla
Clădirea care adăposteşte muzeul a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea în stil
baroc şi s-a numit casa Karaciany (proprietate personală). În 1976 s-a început restaurarea şi
clădirea a devenit muzeu. Din 1993 a reintrăat în proprietatea Episcopiei Greco-Catolice Unite,
dar funcţionează în continuare ca muzeu. Clădirea este în curs de restaurare. Înfiinţat sub
denumirea de Muzeul armenesc, muzeul a fost reorganizat în 1952. Expune piese de arheologie:
materiale din paleolitic şi neolitic, epoca metalelor, unelte dacice, diplome militare provenite din
castrul roman Gherla (secolul al II-lea), dintre care una din anul 123; etnografie: unelte de
pescuit, de apicultură, icoane pe lemn şi sticlă; lapidariu: trei inscripţii romane şi trei medievale;
colecţie de obiecte de cult armeneşti: dalmatică şi pluviale, mitre episcopale, acoperitori de potir,
potire, crucifixe; colecţia Anuarelor Liceului Petru Maior (17 numere); numismatică;
iconografie; heraldică şi bibliotecă (peste 5.000 volume). Unele obiecte de cult armeneşti, datate
la înc. sec. XVIII, care fac parte din categoria Tezaur, sunt constituite într-o expoziţie
permanentă. Alte piese deosebite: orologiu - mecanism din secolul al XVII-lea; aparat de
proiecţie Lumiere; velociped; mobilier provenit de la castelele Bänffy şi Petöfi (sfârşitul
secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea). Un exponat de atracţie pentru copiii din
localitate este un urs naturalizat, împuşcat în 1904 pe domeniul nobilului Wass din comuna
Ţaga, judeţul Cluj. Muzeul are o sală francofonă, inaugurată în aprilie 1997, cu sprijin francez
(Primăria şi Asociaţia de prietenie din Yzeure). Sala expune o donaţie de peste 500 de volume:
clasici literari, enciclopedii, cărţi pentru copii, albume de artă etc. Muzeul mai deţine şi un
Lapidarium, înfiinţat de curând. Deţine bunuri culturale clasate în Tezaurul patrimoniului
cultural naţional.
Muzeul Satesc- Arheologie comuna Iclod
Este un Muzeu comunal, cu profilul general de arheologie, in special arheologie
preistorica.
Contine colectii de arheologie preistorica si antica descoperite in statiunea arheologica
Iclod (ceramica, arme, unelte, podoabe etc).
Colectia muzeala a Manastirii Nicula
Mănăstirea Nicula a fost ridicată pe urmele unei alte biserici. Ea cuprinde o biserică de
lemn de la mijlocul secolului al XVI-lea, la care s-a intervenit pentru o reparaţie capitală în 1974,
iar între anii 1997 - 2004 au fost ridicate alte două clădiri noi. Cuprinde obiecte de artă religioasă
şi icoane pe sticlă, icoane pe lemn şi carte veche.
Gradina Zoologica- Stiintele naturii Turda
Parcul Zoologic a luat fiinta la Turda in 1953, ocupa o suprafata de 2,7 ha si este situat
intr-un cadru natural deosebit, in zona Baile Sarate Turda. La inceput gazduia 368 de animale din
care 12 exotice si restul autohtone. In zilele noastre Parcul Zoolgic gazduieste 400 de animale si
1300 pesti exotici.
Muzeul de Istorie Turda
După înfiinţarea Comisiunii Monumentelor Istorice (1921), aceasta obţine în 1925,
pentru ASTRA, clădirea Casei Culturale (Casa Princiară), în vederea amenajării unui muzeu. În
83
22 noiembrie 1943 s-a semnat actul de constituire a "Muzeului oraşului şi judeţului Turda" în
prezenţa profesorilor Constantin Daicoviciu şi Ion Berciu. Primăria pune la dispoziţie pentru
muzeu fosta Casă Culturală. În 1945, I.I. Russu va fi delegat pentru organizarea "Muzeului
Arheologic din Turda", iar între 1947 - 1948 începe înjghebarea colecţiilor muzeului cu
contribuţia importantă a lui Ion Ţigăra, primul director al instituţiei. Deschiderea muzeului a avut
loc la 23 august 1951; la baza organizării lui au stat piesele de arheologie. "Palatul voievodal" de
la Turda, care adăposteşte muzeul, cunoscut şi sub denumirile de: Casa Princiară, Conacul
Princiar, Casa Bathory, este cea mai veche clădire medievală civilă din Turda. Monumentul
poate fi datat la sfârşitul secolului al XVI-lea, dar are în componenţă şi elemente mai vechi de
factură gotică şi renascentistă.
Monumentul, renovat şi refăcut de-a lungul anilor, si-a schimbat radical înfăţişarea
exterioară şi interioară. Este vorba de renovările făcute după 1658, când clădirea a fost
incendiată de trupele turco-tătare şi după incendiul de la începutul secolului al XVIII-lea.
Ultimele mari renovări atestate documentar s-au petrecut în anii 1818, 1886 - 1887, 1910 - 1913
şi, începând cu anul 1951, în această clădire funcţionează Muzeul de Istorie.
Sunt conservate şi valorificate expoziţional piese de arheologie preistorică, colecţia de
ceramică romană: ceramică de import - terra sigillata şi amfore, ceramică de provenienţă locală -
vase de uz comun, ceramică ştampilată, opaiţe, teracote etc., statuete din bronz înfăţişând diferite
divinităţi, opaiţe şi sfeşnice din bronz, piese de echipament militar, arme şi piese mărunte de
bronz, monumente votive şi funerare (stele, edicule, statui, lei, conuri de pin, sarcofage),
elemente arhitectonice şi materiale de construcţie.
Perioada medievală este ilustrată de tezaure monetare, piese de armură, convocatoare de
breaslă, inscripţii şi unelte de minerit. Sala consacrată luptătorului memorandist dr. Ion Raţiu
adăposteşte documente, fotografii şi fotocopii din epoca modernă. Colecţia de etnografie se
compune din : costume şi piese componente ale costumului popular din zona Văii Arieşului,
ţesături, ceramică, icoane pe lemn şi sticlă, piese de mobilier.
Baza de cazare
Unitati de cazare turistica existente in luna iunie 2008:
Numar
Numar
de locuri
Total 184 6299
Hoteluri 45 3554
Hoteluri pt. tineret 2 44
Hosteluri 2 32
Hanuri si moteluri 2 130
Vile turistice 14 330
Cabane turistice 7 750
Pensiuni urbane si
rurale
109 1309
Campinguri 1 86
Popasuri turistice 2 64
Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,in functiune, la sfarsitul anului
2008:
numar
Judetul Cluj
Total, din care : 183
Hoteluri 44
Hosteluri 2
84
Cabane turistice 7
Campinguri 1
Vile turistice 14
Moteluri 2
Pensiuni turistice
urbane si rurale
109
Hoteluri pentru tineret 2
Popasuri turistice 2
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Dinamica locurilor de cazare existente la nivelul judetului Cluj
Anii
Existenta
(locuri)
Cluj
1995 4533
2000 5792
2001 5905
2002 5325
2003 4606
2004 5095
2005 6669
2006 6866
2007 7070
2008 6239
Daca facem o comparatie intre datele statistice prezentate mai sus, referitoare atat la
numarul unitatilor turistice de primire cat si numarul locurilor de cazare existente, observam o
crestere continua pana in anul 2002, urmata in anul 2003 de o scadere cu aproximativ 10% a
acestora, urmand ca din anul 2004 sa se inregistreze din nou cresteri pana in anul 2007, moment
in care incepe din nou o scadere la nivelul unitatilor turistice si implicit a locurilor de cazare.
Scaderea numarului de turisti cazati in stabilimente turistice se maninfesta la toate
nivelele – national, regional si judetean.
In acest context consideram ca este necesara o implicare mai mare la nivelul tuturor
structurilor, atat locale cat si centrale in a asigura infrastructura de baza pentru dezvoltarea
turismului, tinand cont de posibilitatea atragerii de fonduri europene si de potentialul turistic
existent.
85
Structura locurilor de cazare turistica pe tipuri de structuri de
primire turistica, in semestrul I 2008
campinguri 1.4%
popasuri turistice
1.0%
pensiuni urbane si
rurale 20.8%
hoteluri 56.4%
hanuri si moteluri
2.1%
hosteluri 0.5%hoteluri pt. tineret
0.7%
cabane turistice
11.9%
vile turistice 5.2%
Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare :
Anii
Indicii de utilizare
neta a capacitatii in
functiune (%)
Cluj
1995 28,4
2000 17,2
2001 15,3
2002 18,4
2003 28,3
2004 27,5
2005 25,2
2006 25,6
2008 30,3
Dinamica principalilor indicatori ai activitatii turistice:
numar
SEM. I
2007
SEM. I
2008
Sem I
2008
fata de
sem. I
2007
- % -
Sosiri-total 165455 188151 113,7
-turisti
romani
136059 155319 114,2
-turisti
straini
29396 32832 111,7
Innoptari- 322024 351301 109,1
86
total
-turisti
romani
264058 207055 108,7
-turisti
straini
57966 64246 110,8
SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI
DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ număr
Tipuri de structuri de primire turistică 2006 2007
dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.1)
Total judeţ 21774 20540 24214 26002 27334 34665 32703 33529 35297 34333 38198 36325 28867
din care:
Hoteluri 12845 12541 15387 15804 16672 21984 19882 19672 21063 19860 24243 23355 16622
Moteluri 562 268 441 598 387 442 494 473 530 639 446 334 280
Vile turistice 2483 2410 2587 2845 2976 3685 3495 3427 3622 3784 3090 3029 2486
Cabane turistice 468 395 441 493 500 506 540 646 627 620 612 636 625
Pensiuni turistice urbane 1281 1297 1516 1901 1948 2292 2276 2395 2487 2535 2628 2504 2421
Pensiuni turistice rurale 3366 2897 3206 3594 3903 4323 4619 4998 4659 5145 5402 5385 5586
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
1) date provizorii
SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI
DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ număr
Tipuri de structuri de primire turistică 2007 2008
dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.
Total judeţ 28867 24342 30288 30060 29769 38133 35686 35524 35040 35951 37903 32494 26724
din care:
Hoteluri 16622 13798 18539 17877 16959 23568 20933 19325 18965 21033 22078 17588 12663
Moteluri 280 256 258 208 194 213 208 218 228 240 232 234 220
Vile turistice 2486 2203 2940 2811 2781 3621 3411 4197 3798 2967 3681 2923 2195
Cabane turistice 625 580 672 712 752 787 812 848 872 816 838 780 777
Pensiuni turistice urbane 2421 1987 2184 2421 2452 2848 2650 2857 2814 2875 2860 2835 2662
Pensiuni turistice rurale 5586 4877 5044 5422 5843 6133 6477 6798 7034 6785 7050 7313 7493
Sursa: Directia Gerionala de Statistica Cluj
Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica, in semestrul. I 2008
numar
Total
sosiri
din care
Sosiri
turisti
romani
Sosiri
turisti
straini
Total judet 188151 155319 32832
Hoteluri 111674 84736 26938
Pensiuni
urbane si
rurale
48338 46418 1920
Vile turistice 17767 13933 3834
Innoptari in structurile de primire turistica pe tipuri si categorii de structuri, in semestrul I 2008
87
numar
Tipuri de
structuri
de primire
Total
Innop
-tari
Din care, pe categorii :
5
stele
4
stele
3
stele
2
stele
1
stea
Total 351301 12357 50804 105086 145665 33651
Romani 287055 9700 28573 88309 125610 31125
Straini 64246 2657 22231 16777 20055 2526
Hoteluri
Total 214090 9974 46919 68269 68366 16824
Romani 161296 7579 25775 52983 56813 14408
Straini 52794 2395 21144 15286 11553 2416
Pensiuni turistice urbane si rurale
Total 91975 2383 764 25290 55157 8381
Romani 87990 2121 764 25243 51481 8381
Straini 3985 262 - 47 3676 -
Vile turistice
Total 26806 - 3121 10098 13587 -
Romani 19605 - 2034 8767 8804 -
Straini 7201 - 1087 1331 4783 -
Infrastructura de acces turistic. In general exista posibilitati de acces auto spre
majoritatea obiectivelor turistice din judet. Caile rutiere au densitatea cea mai ridicata,
0,39km/km² si o lungime totala de 2637,7 km, dar si starea cea mai variata, de la drumurile
asfaltate la cele de pamant, nemodernizate. Caile ferate traverseaza judetul prin intermediul
magistralelor, cu conexiune internationala, Bucuresti-Cluj-Napoca-Epsicopia Bihorului si
Bucuresti-Saratel-Dej-Baia Mare. Aeroportul International Cluj ofera legaturi aeriene nationale
si internationale.
Infrastructura logistica a turismului include institutiile si organizatiile care au ca obiect
de activitate promovarea si afirmarea turismului ca activitate social-economica., ex. agentiile de
turism a caror activitate complexa este recunoscuta: Eximtur, Calibra, Eurolines, Air
Transilvania etc.
Ca o concluzie generala, privind atat potentialul turistic oferit de aceasta zona, cat si
infrastructura deja existenta, precum si fluctuatile ei in timp, putem spune ca eterogenitatea
cadrului natural ce se remarca printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adauga vestigii istorice
evocatoare ale unor momente din trecutul tarii noastre, numeroase monumente de arta si
elemente etnografice si folclorice originale fac din teritoriul judetului Cluj un centru de mare
atractivitate turistica, pe plan intern si international.
Potentialul turistic se reflecta in conditiile deosebit de favorabile oferite pentru
practicarea unei game variate de forme : drumetie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna si de
vara, odihna de scurta si lunga durata, tabere de copii si tineret, tratament balnear etc.
Statiunile balneoclimaterice prezinta, in general, interes doar la nivel local, insa Baile
Someseni, Cojocna, Baita, Turda si Ocna Dejului, cu proprietati terapeutice deosebite, justifica
eforturi pentru modernizarea si largirea amenajarilor, care ar putea extinde aria de interes dincolo
de limitele judetului.
Transformarea turismului intr-o activitate de tip industrial, care sa ridice la adevarata
valoare importantul potential de care judetul Cluj dispune, cu profitabilitate atat pentru ofertanti
cat si pentru tot mai numerosi beneficiari, obliga la schimbari de mentalitate, stimularea pe
multiple cai a initiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atributiuni de decizie,
care sa constientizeze inepuizabila sursa de venit a acestei activitati, reorganizarea si
modernizarea amenajarilor turistice si o sustinuta campanie publicitara atat in tara cat si peste
hotare.
88
6. Infrastructura
6.1. Infrastructura rutiera si feroviara
Infrastructura rutiera Densitatea retelei rutiere - judetul Cluj inregistreaza o densitate de 0,39 Km/ Km
2 fiind devansat
de judetul Salaj cu o densitate de 0,40 Km/Km2
. Acest nivel al densitatii retelei rutiere plaseaza judetul
Cluj la putin peste nivelul la care se afla media nationala (0,33 Km/ Km2 ).
Judetul Cluj dispune de o densa retea de drumuri publice in lungime totala de 2625 km din care
348 km reprezinta drumuri nationale. Din total, 612 km sunt drumuri modernizate, in majoritate portiuni
ale unor sosele de interes national si international. In interiorul teritoriului, legaturile sunt asigurate de
2277 km de drumuri judetene si comunale, din care 264 km sunt modernizate, iar pe 739 km sunt
acoperite cu imbracaminti usoare.
Problema majora este data de cresterea semnificativa a parcului auto, a traficului rutier (marfa si
persoane) fapt ce impune modernizarea si intretinerea corespunzatoare a retelei de transport rutier, atat pe
drumurile nationale, cat si pe cele judetene. Alaturi de drumurile nationale sau judetene o atentie aparte ar
trebui sa fie acordata drumurilor comunale sau forestiere avand in vedere importanta acestora in
valorificarea potentialului turistic, piscicol sau cinegetic de care dispune judetul Cluj.
De asemenea se remarca o lipsa de capacitate rutiera si de infrastructura (modernizari si
largiri de drumuri, drumuri noi, tuneluri, cai de acces in regim de drum expres, etc.) care sa ii
sustina dezvoltarea. Nu exista sosea de centura practicabila (ceea ce obliga tot traficul de tranzit
sa treaca prin oras) cu toate ca activitatea economica creste constant.
Drumuri in judetul Cluj:
Drumuri
nationale
(km)
Modernizate
(km)
Drumuri
judetene si
comunale (km)
Modernizate
(km)
Densitatea
drumurilor
publice
(pe 100 km de
teritoriu)
343 343 2296 246 39,5
La nivel regional, autostrada Bors-Oradea-Zalau-Cluj-Napoca-Turda-Brasov va scurta
distanta dintre principalele centre ale regiunii; aceasta autostrada va fi directionata prin partea
centrala a regiunii permitand pe de-o parte scoaterea «dintr-un con de umbra» a judetelor mai
slab dezvoltate iar din punct de vedere logistic si socio-economic permitand totodata conectarea
la infrastructurile de transport est-vest cu relatia Moldova.
Transportul in comun prezinta urmatoarele caracteristici:
Lungimea liniei simple Numarul vehiculelor an inventar Pasageri transportati
Tramvai Troleibuz Tramvai Autobuz Troleibuz Tramvai Autobuz Troleibiz
km km nr nr nr mii pers mii pers mii pers
26 49 56 318 101 27542 63115.5 37601
89
Harta drumurilor din judetul Cluj
90
Reteaua de transport feroviar La nivel de judet liniile duble au o pondere de 87,9%, fiind cele mai ridicate din Regiunea NV,
gradul de electrificare fiind de peste 50% din totalul liniilor de cale ferata existente la nivel de judet.
Referitor la transportul de marfuri, statiile primitoare la nivel de judet ocupa pozitii de prim rang la nivel
regional, este vorba de statiile Dej, Campia Turzii, Turda, Aghires, Gherla si Cluj-Napoca.
Lungimea cailor ferate care strabat teritoriul judetului este de 240 km , din care: 129 km linie
electrificata. Prin localitatile Campia Turzii-Cluj-Huedin trece magistrala Bucuresti-Episcopia Bihor care
face legatura cu tarile din centrul si vestul Europei. Unul din marile noduri de cale ferata ale tarii se afla in
municipiul Dej de unde se asigura legatura cu importante centre din partea nordica a tarii pe rutele:Dej-
Baia-Mare-Satu-Mare;Dej-Beclean-Ilva Mica; Dej-Salva-Sighetul Marmatiei;Dej-Beclean-Deda.
Caracteristicile retelei feroviare
Lungimea CF
(km)
Din care: Electrificate
(km)
Densitate
(km/1000km2) Linie
normala cu o
cale
Linie cu 2 cai Linii in statii
si triaj
240 72 168 129 36,0
Retea de cai ferate din judetul Cluj
Au fost introduse trenurile „Sageata albastra‖, dar calitatea precara a materialului rulant,
restrictiile de viteza reduc foarte mult impactul acestora. Principalele probleme raman insa
legaturile deficitare in zona (mai ales cele interjudetene) si existenta a numeroase zone cu
restrictii de viteza. Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate, Regiunea Nord-Vest
(Transilvania de Nord) se situeaza pe ultimul loc la nivel national avand o pondere de doar 4%
din reteaua nationala, in conditiile in care regiunea este teritoriul de,,legatura‖ infrastructurala a
Romaniei cu Vestul european. Materialul rulant este inca insuficient.
91
Transport aerian
Aeroportul International Cluj-Napoca dispune acum de un terminal modern, cu o
capacitate de prelucrare de 300 pasageri / ora de varf/flux pentru zborurile internationale si 150
pasageri/ora de varf/flux pentru zborurile interne. Intre anii 2004-2008 s-au realizat urmatoarele:
- cresterae traficului intern si extern de pasageri;
- realizarea unor noi legaturi aeriene internationale;
- modernizarea si dezvoltarea infrastructurii;
- diversificarea si imbunatatirea calitatii serviciilor;
- finalizarea construirii terminalului de pasageri plecari;
- construirea unui Terminal Cargo;
- extinderea platformei de imbarcare debarcare in doua etape;
- modernizarea balizajului luminos la CAT II de la CAT I;
- extindere parcari auto si construirea unui parking auto;
- sistematizarea accesului din soseaua europeana E576;
- modernizarea si dezvoltarea retelelor exterioare de utilitati ( apa canal,termice,
electrice,curenti slabi,rezervoare apa, statii pompare);
- racord alimentare energie electrica medie tensiune 20 KV.
In prezent Aeroportul International Cluj-Napoca este printre primele din tara, din punct
de vedere al traficului de pasageri.
In anul 2005 s-a reusit o crestere importanta a traficului de pasageri, ajungandu-se la un
numar de 202.556 pasageri. Numarul total de pasageri a crescut in anul 2006 la 244 366, in anul
2007 la 390 521, iar in 2008 la 752 181 pasageri.
Pe aeroport opereaza zboruri regulate patru companii aeriene: TAROM, CARPATAIR,
WIZZ AIR, LUFTHANSA, MALEV si avioane in sistem charter.
Pentru Aeroportul International Cluj-Napoca potentialul de dezvoltare si afirmare ca
aeroport regional este foarte ridicat.
Previziunile de trafic pentru acest aeroport spun ca pentru anul 2010 numarul de pasageri
va atinge valoarea de 1.400.000, iar pentru anul 2015 se vor atinge 2.500.000 de pasageri.
Concomitent se va intensifica si activitatea cargo.
Valorificarea acestui potential insa presupune realizarea cat mai rapida a planului de
investitii necesar pentru ca infrastructura aeroportului sa poata face fata cerintelor viitoare.
Conform Strategiei de Dezvoltare a Aeroportului International Cluj, modernizarea si extinderea
Aeroportului presupune:
- cresterea traficului intern si extern de pasageri prin realizarea unor noi legaturi aeriene
internationale regulate;
- atragerea unor noi companii aeriene care sa efectueze zboruri de pe Aeroportul
International Cluj, prin atragerea in special a companiilor low – cost;
- modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de pe Aeroportul international Cluj – Napoca,
prin lucrari de investitii in vederea modernizarii si dezvoltarii infrastructurii, astfel incat
sa se poate face fata cresterilor de trafic prognozate:
- dezvoltarea si diversificarea serviciilor pentru pasageri si aeronave, prin furnizarea de noi
servicii.
Principalul obiectiv de investitii pntru modernizarea si dezvoltarea Aeroportului
International Cluj-Napoca este realizarea unei piste de decolare – aterizare de 3500 metri.
Realizarea unei piste de 3500 metri la acest aeroport cu toate facilitatile aferente- balizaj
luminos si sisteme de apropiere,cale de rulare si bretele de legatura, platforme de stationare,
echipamente de radionavigatie- pe langa faptul ca poate deservi un trafic cu aeronave de lung
curier ducand la cresterea capacitatii aeroportuare, promoveaza dezvoltarea turismului,
dezvoltarea economica a municipiului Cluj-Napoca, a judetului Cluj si a regiunii Transilvania.
92
Necesitatea realizarii unei piste de decolare-aterizare de 3500 m la Aeroportul Cluj-
Napoca rezida din faptul ca, in viitor, pe aeroport vor opera intr-o pondere semnificativa
aeronave din gama lung curier cu capacitati net superioare aeronavelor care opereaza in prezent.
Pentru atragerea acestei categorii de trafic pista trebuie sa corespunda din punct de vedere
al dimensiunilor fizice si a capacitatii portante, astfel incat aeronavele ce opereaza sa nu fie
restrictionate din punct de vedere al greutatii de operare, respectiv de scadere a eficientei
economice a transportatorului aerian.
Prin obtinerea terenurilor ( aproximativ 200 ha prin exproprieri) pentru pista de 3500 m
se vor putea realiza si alte obiective de investitii de importanta majora pentru infrastructura
aeroportului:
- cale de rulare si bretelele de legatura;
- platfome de stationare;
- construirea unui terminal cargo;
- balizajul luminos al pistei de decolare-aterizare si sistemele de apropiere de cat.3 ICAO;
- echipamente de radionavigatie:sistemILS( Instrument Landing Sistem) de cat. 3 ICAO;
- instalare radiofaruri(panta si directie) si radar de precizie;
- construirea unui nou turn de control.
6.2. Infrastructura de comunicatii
Abordarile ce vizeaza dezvoltarea economica locala vad in dimensiunea spatiala un
determinant ce contribuie esential la inegalitatea sanselor in dezvoltare. Capitalul informational
al comunelor se bazeaza pe trei indicatori principali care pun in evidenta existenta
abonamentelor radio-tv si telefonie fixa raportate la 1000 locuitori.
Terminalele prin care comunicarea se realizeaza (televizor, radio si telefon) reprezinta
bunuri pe care le detine o gospodarie. Este in fapt si abordarea cea mai buna, devreme ce la ora
actuala abonamentele TV sunt inregistrate pentru toti posesorii de aparate TV in plata facturilor
de energie electrica.
Referitor la retelele de telefonie, in 2003 existau 19 abonamente telefonice la 100
locuitori. Pe langa Romtelecom, companii de specialitate au inceput sa castige cote de piata prin
oferirea de pachete de servicii si preturi competitive (ex: UPC, RDS, etc).
Telefonia mobila s-a dezvoltat rapid la nivel national si implicit si in regiune, piata fiind
disputata in principal intre companiile Orange si Vodafone.
Numar de abonamente telefonice in anul 2007 – reteaua de telefonie fixa
2005 2006 2007
Judetul Cluj 157 991 148 323 168 529
Reteaua de telefonie fixa Romtelecom, s-a dezvoltat in ultimii ani, tinind cont de statistici
si datorita deiversificarii serviciilor oferite (televiziune prin cablu, internet). Sigur, aceasta
dezvoltare a venit pe fondul existentei concurentei pe piata.
In ceea ce priveste societatea informationala, aceasta este caracterizata prin cresterea
exploziva a informatiei „digitale‖, disponibila prin intermediul produselor tehnologiei
informatiilor si comunicatiilor.
Parametrii acestei cresteri in judetul Cluj, la nivelul anului 2004, sunt:
o cresterea numarului de abonati la serviciile de telefonie mobila a crescut cu 38%,
ajungand la 235 abonati la 1000 locuitori;
o ponderea gospodariilor care detin PC in total gospodarii a crescut de la 6% la 7,3%;
o numarul salariatilor angajati in teleworking, din sectorul economico-financiar a crescut
cu 66%.
La nivel national, intre 1999 si 2003 s-a inregistrat o rata de crestere a numarului de
PCuri de 228%, cu o crestere anuala medie de 34,5% (8,3 PC-uri la 100 locuitori in 2004 ) iar
93
numarul utilizatorilor internet a crescut in aceeasi perioada cu 563%, cu o rata spectaculoasa de
crestere de 60% pe an (19,1 utilizatori Internet la 100 locuitori in 2004).
In acelasi timp, in ceea ce priveste dezvoltarea in domeniul IT, in 2006 tara noastra avea
4,44 puncte, anul trecut crescuse la 5,32 iar anul acesta am ajuns la 5,46 puncte, fiind pozitionati
pe penultimul loc in clasamentul tarilor comunitare, devansand doar Bulgaria.
In aceasta situatie, cel mai mult ne-a tras in jos lipsa internetului. Astfel, cel mai mic
punctaj a fost obtinut la gradul de conectare la internet al populatiei si firmelor.
Statisticile la nivel national indica faptul ca intreprinderile mari (peste 250 de angajati)
sunt cele care utilizeaza produsele ITC in cea mai mare masura, procentele in randul IMM-urilor
fiind reduse in randul tuturor indicatorilor: ponderea intreprinderilor ce detin PC-uri, ponderea
numarului de salariati ce utilizeaza PC/Internet, ponderea intreprinderilor care au un web-site
propriu.
Vanzarile prin internet sunt inca slab dezvoltate, atat la nivelul regiunii cat si la nivel
national (in medie sub 2% din intreprinderi vand prin internet iar procentul celor care cumpara
prin internet este asemanator).
In judetul Cluj, numarul firmelor cu capital romanesc care dezvolta produse software
pentru pietele din strainatate este in crestere, cu sanse de diversificare si dezvoltare de produse
software proprii cu valoare adaugata ridicata. (solutii ERP, solutii in domeniul multi-media,
managementul calitatii, e-learning, e-government, inovatia de proces, etc).
De asemenea, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) a conectat la
internet de mare viteza zece comune din judetul Cluj prin includerea acestora in proiectul
'Economia Bazata pe Cunoastere'.
Prin acest proiect s-au informatizat: primaria, scoala, biblioteca publica si Punctul de
Acces Public la Informatie (PAPI) din fiecare localitate inclusa in proiect.
Cele zece comune in care au fost implementate Retelele Electronice Locale (RECL) sunt:
Marisel, Viisoara, Sanpaul, Suatu, Catina, Cornesti, Baisoara, Frata, Bobalna si Iara.
Acesta este doar un inceput tinand cont de fondurile europene alocate pentru dezvoltarea
infrastructurii de IT la toate nivelele: de stat sau privat. Vom asista in urmatorii ani la o explozie
de proiecte de dezvoltare pe platforme informatizate.
Servicii postale
In anul 2007, numarul unitatilor postale existente in judet era de 220, din care:
oficii (23 in mediul urban si 23 in mediul rural)
ghisee (6 in mediul urban si 29 in mediul rural)
agentii: 118
circumscriptii: 21
Dezvoltarea serviciilor postale rapide pe intreg teritoriul tarii reduce monopolul postei
romane, mai ales ca la nivel european este urmarita eliminarea monopolului si dezvoltarea pietei
concurentiale.
Mass – media
Publicatii locale, cotidiane si saptamanale din judetul Cluj
Tipul publicatiei 2007
Cotidiane 8
Saptamanale 2
La nivelul judetului Cluj functioneaza doua Agentii de presa (AlterMedia si Artistic
Transilvania), 29 de publicatii locale si regionale, un numar de opt posturi de radio, printre care
94
si posturi regionale ale posturilor centrale: ProFM, Guerilla, precum si 5 posturi de televiziune
locale si regionale, de exemplu: TVR Cluj, ProTV, Antena 1 Cluj, Alfa TV.
Domeniul mass - media este bine reprezentat, existand deschidere spre si inspre reteaua nationala
de informare.
6.3. Infrastructura tehnico-edilitara
Energie electrica
Societatea comerciala care furnizeaza energie electrica, SC Filiala de Furnizare a
Energiei Electrice ‖Electrica Furnizare Transilvania Nord‖ SA, la peste 1,120,000 de clienti din
judetele: Cluj, Bihor, Maramures, Satu Mare, Salaj si Bistrita Nasaud, se bazeaza pe o experienta
si traditie de peste 100 de ani in domeniul energetic.
Structura clientilor este urmatoarea: 7% agenti economici si 93% consumatori casnici.
FFEE Electrica Furnizare Transilvania Nord functioneaza in actuala structura de la 1 august
2007, in conformitate cu H.G. 675/2007, urmare a reorganizarii prin divizare partiala, in scopul
separarii activitatii de furnizare a energiei electrice de activitatea de distributie a energiei
electrice.
Electrica Furnizare Transilvania Nord, cu sediul in Cluj, isi desfasoara activitatea pe o
arie de 34,160 km² prin intermediul celor sase Agentii de Furnizare pe care le are in componenta.
Agentia de Furnizare Cluj Napoca, furnizeaza energie electrica pentru 307 614 clienti din
judetul Cluj.
Structura clientilor este urmatoarea:
- 23 165 agenti economici (din care 229 mari consumatori si 22 936 mici consumatori);
- 284 449 consumatori casnici.
Energie termica
Energia termica distribuita in anul 2007 pe teritoriul Romaniei, a fost, potrivit INS, de
14,18 milioane gigacalorii, cu 2,37 milioane gigacalorii mai putin fata de anul 2006. Cea mai
mare parte din totalul energiei termice (86%) a fost distribuita catre populatie, cu 1,7 milioane
gigacalorii mai putin decat in anul 2006.
Diminuarea energiei termice distribuita in anul 2007 a avut mai multe cauze, cea mai
importanta fiind uzura fizica si morala a instalatiilor de producere si distributie a energiei termice
cu o vechime in exploatare de 30-40 ani. Un rol important l-a avut si debransarea de la reteaua
centralizata a unui numar mai mare de consumatori, acestia apeland la incalzirea cu lemne sau la
instalarea unor centrale termice proprii.
De energia termica distribuita la nivel national au beneficiat locuitorii din 131 de
localitati, respectiv din 116 municipii si orase. Sase orase au renuntat anul trecut la distributia de
energie termica.
Localitati in care se distribuie energie termica (la 31 decembrie 2006):
numar
Judetul Cluj Localitati in care se distribuie
energie temica
Total 4
din care: municipii si orase 2
- surse de incalzire existente la nivelul judetului
o centrale de termoficare (numar de puncte termice)
o cazane
o alte tipuri de centrale (ex cu combustibil gazos...)
Gaze naturale si combustibili lichizi
Reteaua de gaze naturale
Evolutia deservirii judetului cu gaze naturale 2005 – 2007
Lungimea 2005 2006 2007
95
conductelor de
distributie (km)
1532,1 1583,7 1610,5
Reteaua de gaze naturale in judetul Cluj este intr-o continua extindere asa cum se vede
si din statistici. Se preconizeaza ca pana la finele anului 2010 intregul judet sa poata beneficia de
retea de gaze naturale.
Sisteme bazate pe energii regenerabile
In ultima perioada am devenit constienti de riscurile la care suntem expusi folosind
energia electrica, petrolul si alte surse de poluare. Aceste riscuri s-au transformat in probleme
odata cu schimbarea, pe plan mondial, a climei din cauza poluarii, produsa prin arderea
combustibililor fosili, ceea ce a produs efectul de sera.
In acest scop se duc multe campanii pentru protejarea mediului, insa daca nu renuntam la
energia conventionala si sa ne axam pe dezvoltarea energiilor regenerabile, vom ajunge in
postura in care nu vom mai putea trai pe Pamant. Un al doilea motiv pentru care cercetatorii
indeamna liderii lumii sa foloseasca alternative verzi este si faptul ca aceste resurse sunt pe cale
de a se epuiza. Energiile regenerabile sunt irosite continuu de natura. Acestea se refera la energii
bazate pe razele Soarelui, nucleul Pamantului si interactiunile gravitationale ale Lunii si ale
Soarelui cu oceanele.
Prin urmare, exista energii regenerabile de origine eoliana, solara, hidro, geotermica si
provenind de la biomasa.
Energia eoliana, teoretic, poate acoperi necesarul de electricitate pe plan mondial, insa,
principala problema intampinata in ceea ce priveste aceasta sursa de energie, este reprezentata de
instabilitatea vantului.
Energia solara termica este bazata atat pe producerea apei calde, ce este folosita mai
apoi ca apa menajera in cladiri, cat si cu scopul de a produce energie electrica prin actionarea
turbinelor (in centrale experimentale cu randament mic, de 15%).
Sursa hidro de mare putere este exploatata intr-un procent maxim in tarile
industrializate, ajungand ca productia de energie hidro in anul 2000 sa fie de 2.700 TWh pe an.
Energia produsa prin aceasta sursa este stocata in baraje pentru momentele in care este cererea
mare.
Sucursala Hidrocentrale Cluj are in componenta sa trei mari amenajari hidroenergetice in
bazinele raurilor Somes, Cris si Bistrita Transilvana.
Potentialul hidroenergetic din aceste bazine este fructificat prin 9 centrale hidroelectrice,
44 microhidrocentrale (din care 12 sunt retrase din exploatare) si o statie de pompare, amplasate
in judetele: Cluj, Bihor, Bistrita Nasaud, Mures, Maramures, Satu Mare.
Pe langa producerea de energie electrica in hidrocentrale, sucursala asigura:
- furnizarea de servicii de sistem pentru Sistemul Energetic National
- furnizarea de energie electrica consumatorilor casnici, micilor consumatori industriali si
pentru consumurile proprii activitatilor sucursalei
- protectia civila
- reducerea impactului amenajarilor hidroenergetice asupra mediului
- furnizarea de apa bruta pentru sistemele de alimentare cu apa a municipiilor Cluj-Napoca,
Oradea si Bistrita.
Putere instalata totala: - 551 MW in CHE si 10 MW in Statia de Pompare
Numar total de hidroagregate in CHE: 17 hidroagregate si 2 agregate pompare
Numar total de hidroagregate in MHE: 107
Productia de energie in anul mediu hidrologic: 1,1 TWh/an
In cadrul SH Cluj este implementat si functioneaza Sistemul Integrat de Management
Calitate -Mediu, conform ISO 9001:2000 si ISO 14001:1996.
96
Canalizare publica si spatii verzi, la 31 decembrie 2006
Judetul Cluj UM
Localitati cu instalatii de canalizare publica
Total* numar 30
municipii si orase numar 6
Lungimea totala simpla a conductelor de
canalizare publica km
689
Suprafata spatiilor verzi in municipii si orase ha 665
*municipii, orase si comune
Apa potabila
In Romania anului 2008, sunt oameni care nu beneficiaza de retele de distributie a apei
potabile.
Astfel, in Romania, sistemele existente de furnizare a apei curente, acopera consumul a
doar 68% din populatie. Calitatea apei furnizate de cele circa 1.400 instalatii de tratare a apei
potabile (in majoritate cu tehnologii invechite si ineficiente) se afla adesea sub standardele
acceptate din punctul de vedere al parametrilor chimici. Aceasta concluzie a fost trasa de
Administratia Nationala „Apele Romane‖.
Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor in judetul Cluj
Anii
Apa potabila distribuita
consumatorilor
Total
(mii m3)
din care:
pentru uz casnic
Cluj
1995 99296 63247
2000 73912 53088
2001 61883 42182
2002 60818 35182
2003 56470 34657
2004 69364 47794
2005 43435 24757
2006 40868 23575
2007 51792 35741
2008 52306 39945
Se remarca o scadere a cantitatii de apa potabila distribuita consumatorilor in ultimii ani
(2005 - 2006), urmata de crestere in anii 2007 si 2008 . O cauza a scaderii volumului de apa
potabila ar fi pierderile mari de apa datorita retelelor invechite, precum si lipsa infrastructurii
pentru distributia apei potabile in zonele rurale in special.
Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), pierderile de apa potabila au
fost foarte mari, de aproape 41% din consum la nivelul tarii.
In municipii si orase, pierderile au reprezentant circa 44 %. Pierderile de apa au fost
cauzate de uzura avansata a conductelor de aductiune si distributie a apei potabile, precum si de
uzura fizica si morala a echipamentelor de captare si pompare.
97
7. Social
7.1. Sanatate
Clujul este si un puternic centru clinic, solicitat de pacinti din multe judete ale
Transilvaniei si chiar din alte zone ale tarii.In anul 2007 asistenta medicala a populatiei judetului
a fost asigurata in 24 spitale cu 7195 paturi, un sanatoriu antituberculos (95 paturi) , o policlinica
in sistemul de ocrotire a sanatatii de stat, numeroase cabinete private si 5 policlinici particulare,
in activitatea medico-sanitara fiind antrenati 3803 medici si stomatologi si 5611 personal sanitar
cu pregatire medie.Raportand numarul populatiei la cel al medicilor revine, in medie, la fiecare
medic, 219 locuitori.
In anul 2007 au beneficiat de asistenta medicala, in unitati spitalicesti, 261 mii persoane,
totalizand 1994 mii om-zile spitalizare, durata medie de internare pentru o persoana fiind de 7,6
zile.In ultimii ani au aparut in reteaua sanitara un numar apreciabil de unitati de asistenta
medicala prin cabinete private, preponderent cu profil stomatologic, cat si pentru prepararea si
comercializarea medicamentelor si pentru analize de laborator.La finele anului 2007 functionau
in acest sector 5 spitale,5 policlinici, 371 cabinete medicale de specialitate, 428 cabinete
stomatologice, 50 laboratoare medicale si 143 laboratoare de tehnica dentara, 34 depozite
farmaceutice si 206 farmacii.
Consiliul Judetean Cluj a achizitionat un numar de 5 autospeciale pentru Serviciul
S.M.U.R.D din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta. Repartizarea acestora este
urmatoarea: 1 autospeciala pentru zona Huedin, 1 pentru zona Dej-Gherla, 1 pentru zona Turda-
Campia Turzii si 2 autospeciale pentru Municipiul Cluj Napoca.
Indicatori privind asistenţa socială
- număr -
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000
1995
1998
2000
2004
2005
2006
2007
Paturi asist. med. Medici - total Farmacişti Pers. sanit. mediu
Judetul Cluj se afla printre judetele cu traditie in ceea ce priveste domeniul medical.
Centru universitar este recunoscut si ca centru medical, cu medici foarte bine pregatiti si spitale
dotate la standarde europene..
7.2. Resurse umane
Resursa umana este reprezentata de acel personal medical sau non-medical care face
posibila interventia individuala sau colectiva in domeniul sanatatii publice si reprezinta cea mai
importanta resursa a sistemului de sanatate.
In Romania se intalnesc probleme majore legate de resursele umane ale sistemului de
sanatate, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.
98
Dezechilibrul numeric este reprezentat la nivel national de o subacoperire sau, in unele
cazuri cu lipsa de personal. Acest lucru se refera atat la numarul total de personal, care pentru
majoritatea profesiilor medicale situeaza Romania pe ultima pozitie in UE, raportat la numarul
de locuitori, dar si la distributia pe anumite domenii.
Analiza densitatii medicilor in tarile din regiunea Europeana a Organizatiei Mondiale a
Sanatatii, arata ca Romania se afla pe locul 31 din 33 de tari, cu o densitate de 1,9 medici la 1000
locuitori, doar Albania si Bosnia-Hertegovina inregistrand densitati mai mici decat tara noastra.
Romania ocupa ultimele locuri, inregistrand o situatie la fel de critica, si pentru asistentele
medicale (3,89 asistente medicale la 1000 locuitori), dentisti (cu 0,22 dentisti la 1000 locuitori) si
farmacisti (0,06 farmacisti la 1000 locuitori).
Aceleasi comentarii se pot face si pentru moase, in toate aceste situatii, Romania avand
un numar cu cel putin 1/3 mai mic decat media europeana in conditii de mortalitate si
morbiditate mult superioare mediei UE, iar la nivelul anumitor specialitati medicale deficitul
de personal este si mai mare. Trebuie mentionat ca aceasta situatie reprezinta o continuitate a
sistemului sanitar din Romania ultimelor 4 decenii, resursele umane sanitare din Romania fiind
in permanenta mult reduse fata de media europeana.
Evolutia personalului medico-sanitar in judetul Cluj (la 31 decembrie 2007)
Anii
Medici-
total
Din
care:Stomatologi Farmacisti
Personal
sanitar
mediu
Cluj
1990 2156 263 279 5329
1995 2916 341 233 5657
2000 3748 492 502 5020
2005 3690 608 562 5229
2006 3756 641 535 5446
2007 3803 645 533 5611
2008 3840 628 532 5429
Se observa o scadere a numarului personalului medico-sanitar intre anii 1995 – 2000,
dupa care o crestere relativ la anul 2006, 2007, apoi o usoara descrestere in anul 2008. Tot in
acest timp incep sa apara si unitatile medicale din sistemul privat si sa se dezvolte cele din
sistemul de stat prin reabilitari si retehnologizari.
Cresterea numarului de unitati medico-sanitare precum si cresterea numarului
personalului medical in ultimii ani este un semnal pozitiv in sensul dezvoltarii in continuare a
domeniului medical din judetul Cluj si pastrarea traditiei acestuia ca important centru medical al
tarii.
0
2000
4000
6000
1995 2001 2003 2004 2006
Medici2)
Stomatologi
Farmacişti
Personal sanitar mediu
99
Asigurarea populatiei cu personal medical este mult mai buna la nivelul municipiului
Cluj-Napoca, data fiind si diversitatea unitatilor medicale de la acest nivel, dar si complexitatea
dotarilor tehnice aferente acestora, care cresc calitatea ingrijirii medicale, dar si costul acestora.
Astfel, in municipiu Cluj – Napoca, isi desfasoara activitatea mai multe spitale: Spitalul
Clinic de Adulti, Spitalul Clinic de Copii, Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Clinic de Boli
Infectioase, Spitalul Clinic de Intreprinderi, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Spitalul
Militar, Spitalul C.F.R., Centrul de Diagnostic si Tratament.
In subordinea directa a Ministerului Sanatatii sunt: Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion
Chiricuta‖, Institutul Inimii „Prof. dr. Niculae Stancioiu‖, Institutul de Transplant Renal
Principalele clinici – Medicina interna, Chirurgie, Obstetrica si Ginecologie, Radiologie,
Urologie, O.R.L., Nefrologie si hemodializa, Gastroenterologie, Dermato-Venerice,
Endocrinologie, Pediatrie, Neurologie, Neurochirurugie, Psihiatrie, Ortopedie si Traumatologie,
Oftalmologie, Reumatologie, Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Boli Profesionale etc. – cunosc
un accentuat proces de modernizare si de dotare cu aparatura de inalta performanta.
7.3. Protectia sociala
In cadrul umanismului european, protectia sociala reprezinta un capitol fundamental cu
privire la existenta umana si la drepturile omului. In perioada de tranzitie de la sistemul comunist
la aderarea la Uniunea Europeana, protectia sociala s-a aflat intr-o stare de formare latenta.
In ultimul deceniu, problematica saraciei si a incluziunii sociale a devenit un punct
esential pe agenda politica a diferitelor state ale lumii. Ca urmare, s-au adoptat la nivel
european si mondial o serie de obiective comune, tinte si prioritati de actiune care sa conduca la
combaterea saraciei si a excluziunii sociale.
Asistenta sociala este componenta non-contributiva a sistemului de protectie sociala si
reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei
locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau
permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor
persoane.
O problema de actualitate este lipsa locuintelor sociale , lipsa locuintelor pentru tinerii
dezinstitutionalizati si locuinte fara utilitati a micilor comunitati de romi existente la periferiile
urbane. In municipiul Cluj la sfarsitul anului 2005 erau monitorizate in zona urbana 2372
persoane fara adapost. Din cei 48 de tineri care au parasit institutiile de ocrotire sau scolile
speciale, doar 2 au primit locuinte permanente iar 1 s-a intors in familie.
De asemenea, numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii august 2008, a fost de 9250
persoane, iar rata somajului ,calculata fata de fata de populatia activa , reprezinta 2,8 % , in
scadere fata de media pe tara si fata de aceeasi perioada a anului 2007. Ratei somajului la femei
de 3,3% se mentine mai ridicata decat la barbati si manifesta o usoara scadere pe parcursul
lunilor de vara.
Directia de Munca si Incluziune Sociala Cluj a realizat o strategie vizand scaderea
gradului de saracie si cresterea gradului de incluziune sociala, pe perioada 2006 – 2010.
In acest sens, problemele identificate in ceea ce priveste cauzele probabile ale saraciei si
a incluziunii sociale in judetul Cluj, sunt in principal urmatoarele:
100
Nr. Probleme identificate Domeniul
Insuficienta terenurilor din domeniul public pentru construirea de locuinte sociale Infrastructura sociala
Insuficinta locuintelor pentru persoanele in situatie de risc,tineri dezinstitutionalizati, persoanele varstnice,
persoane eliberate din detentie, familii cu venituri mici Infrastructura sociala
Accesul limitat la utilitati pentru gospodariile din mediul rural (drumuri, alimentare cu apa, canalizare, gropi
ecologice, electrificare etc.) Infrastructura sociala
Resurse primare insuficiente pentru cheltuieli curente si imbunatatirea conditiilor de locuire Infrastructura sociala
Insuficinte facilitati/ sprijin pentru realizarea de parteneriate public-private (servicii sociale, locuinte sociale,
dezvoltare locala) Problema orizontala
Transferul responsabilitatii de la nivel national la nivel local, fara alocarea resurselor suficiente (spitale, scoli,
VMG, ajutor social, asistenta sociala, cantine sociale) Problema orizontala
Insuficinte facilitati/ sprijin pentru realizarea de parteneriate public-private (servicii sociale, locuinte sociale,
dezvoltare locala) Problema orizontala
Insuficienta preocupare a autoritatilor pentru asigurarea conditiilor de activitate in centrele de zi Problema orizontala
Insuficientul sprijin pentru sustinerea unui sistem articulat de servicii pentru tinerii dezinstitutionalizati Infrastructura sociala
Insuficienta informare a angajatorilor si disponibilitatea limitata a acestora de a angaja tineri
dezinstitutionalizati Ocupare si formare prof.
Insuficinta dezvoltare a serviciului de consiliere pentru contruirea carierei in cazul tinerilor
dezinstitutionalizati Ocupare si formare prof.
Insuficienta receptivitate a centrelor de formare a adultilor pentru a sustine integrarea in munca a tinerilor
dezinstitutionalizati Ocupare si formare prof.
Insuficienta serviciilor de reintegrare sociala a persoanelor aflate in detentie si a delincventilor juvenili As. sociala si socio-med
Insuficienta locurilor in institutiile de primire in regim de urgenta a victimelor violentei si a violentei
domestice As. sociala si socio-med
Venituri reduse a femeilor Ocupare si formare prof.
Discriminare existenta pe piata muncii in raport cu incadrarea in munca a acestora Ocupare si formare prof.
Insuficenta campaniilor de informare a femeilor, a copiilor, a tinerilor despre existenta centrelor de primire
in regim de urgenta As. sociala si socio-med
Adresabilitatea redusa a femeilor , a copiilor catre serviciile specializate As. sociala si socio-med
Insuficienta/ calitatea nesatisfacatoare a serviciilor de consiliere familiala (pentru familiile cu copii in
plasament, femeile insarcinate cu risc de abandon) As. sociala si socio-med
Insuficienta informare a angajatorilor pentru facilitati si disponibilitatea limitata a acestora de a angaja
persoane cu handicap Ocupare si formare prof.
Oferta limitata de locuri de munca pentru persoane cu dizabilitati Ocupare si formare prof.
Calificari profesionale inadecvate a tinerilor cu dizabilitati Ocupare si formare prof.
101
Lipsa receptivitatii pentru programe specifice de integrare profesionala pentru persoanele cu dizabilitati
Cadrul legal incomplet pentru infiintarea si/sau functionarea atelierelor protejate As. sociala, medicala si
socio-med
Insuficienta informare a persoanelor cu handicap din mediu rural cu privire la facilitatile existente/create
pentru acestia
As. sociala, medicala si
socio-med
Insuficienta materialelor specifice (proteze) pentru persoanele cu handicap As. sociala, medicala si
socio-med
Insuficienta serviciilor de recuperare in centre rezidentiale si centre de zi pentru persoanele cu handicap,
persoanele aflate la tratament de dezalcoolizare
As. sociala, medicala si
socio-med
Nevoi de realizare a unui sitem articulat socio – medical, care sa sutina problematica persoanelor varstnice As. sociala, medicala si
socio-med
Deficiente majore in implemetarea la nivel local , in mediul rural, al legii 17 / 2000, se sustinere a serviciilor
pentru varstnici
As. sociala, medicala si
socio-med
Veniturile reduse ale persoanelor varstnice limiteaza acessul la servicii socio – medicale specifice As. sociala, medicala si
socio-med
Campanii de informare insuficinte cu privire la facilitatile de care ar putea beneficia persoanele varstnice As. sociala, medicala si
socio-med
Insuficinta personalului – in mediul rural - pentru servicii specifice pentru varstnici la domiciliu As. sociala, medicala si
socio-med
Accesul limitat la servicii medicale al persoanelor sarace neasigurate CAS, al bolnavilor cronici, persoanelor
varstnice partial sau total dependente (fara sustinatori, cu pensii foarte mici, fara asistent personal)
As. sociala, medicala si
socio-med
Insuficienta serviciilor alternative - de tip ingrijire la domiciliu, de tip centre de zi, servicii de recuperare - ,
servicii rezidentiale pentru persoanele cu handicap, persoanele aflate la tratament de dezalcoolizare
As. sociala, medicala si
socio-med
Discriminarea populatiei roma pe piata muncii Ocupare si formare prof.
Comunitatile de romi existente la periferia oraselor sunt insuficent dotate cu utilitati Infrastructura sociala
Lipsa de receptivitate pentru formare profesionala pentru romi Ocupare si formare prof.
Risc crescut de abandon scolar datorita mentalitatii de grup Educatie
Analfabetism in randul populatiei rome Educatie
Inaccesarea gratuitatii serviciilor medicale de planificare de catre femeile de etnie roma Sanatate
Accesul limitat la servicii medicale al persoanelor sarace neasigurate in sistemul asigurarilor sociale, al
bolnavilor cronici, al persoanelor varstnice partial/ total dependente (fara sustinatori, cu pensii foarte mici,
fara asistent personal)
As. sociala, medicala si
socio-med
Planul judetean Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale Cluj (PJA-inc)
De asemenea, ca probleme majore, au fost identificate urmatoarele:
102
Nr. Probleme-cheie
Domeniul
1
Insuficinta locuintelor pentru persoanele in situatie de risc,tineri dezinstitutionalizati, persoanele varstnice,
persoanel eliberate din detentie, familii cu venituri mici
Infrastructura sociala
2 Accesibilitatea redusa la utilitati pentru gospodariile din mediul rural (drumuri, alimentare cu apa, canalizare,
gropi ecologice, electrificare etc.) Infrastructura sociala
3 Nevoia de realizare a unui sistem articulat de servicii pentru tinerii dezinstitutionalizati Infrastructura sociala
4 Insuficienta locurilor in institutiile de primire in regim de urgenta a victimelor violentei si a violentei
domestice As. sociala si socio-med
5 Oferta limitata de locuri de munca pentru persoane aflate in situatie de riosc , persoane cu dizabilitati, tineri
dezinstitutionalizati, etnici romi, persoane eliberate din detentie Ocupare si formare prof.
6 Insuficienta receptivitate a centrelor de formare a adultilor pentru a sustine programe de calificare si
integrarea in munca a persoanelor la risc, tinerilor dezinstitutionalizati, persoane cu handicap
7 Insuficienta materialelor specifice (proteze) pentru persoanele cu handicap As. sociala, medicala si
socio-med
8 Deficiente majore in implemetarea la nivel local , in mediul rural, al Legii 17 / 2000 As. sociala, medicala si
socio-med
9 Insuficienta personalului – in mediul rural - pentru servicii specifice la domiciliu As. sociala, medicala si
socio-med
10 Insuficienta serviciilor alternative - de tip ingrijire la domiciliu, de tip centre de zi, servicii de recuperare - ,
servicii rezidentiale pentru persoanele cu handicap, persoanele aflate la tratament de dezalcoolizare
As. sociala, medicala si
socio-med
11 Discriminarea populatiei roma pe piata muncii Ocupare si formare prof.
12 Risc crescut de abandon scolar la populatia roma datorita mentalitatii de grup Educatie
13 Insuficienta/ calitatea nesatisfacatoare a serviciilor de consiliere familiala (pentru familiile cu copii in
plasament, femeile insarcinate cu risc de abandon) As. Sociala si socio-med
14 Insuficienta locurilor in institutiile de primire in regim de urgenta a victimelor violentei si a violentei
domestice As. Sociala si socio-med
Planul judetean Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale Cluj (PJA-inc)
103
In vederea eliminarii sau reducerii impactului problemelor identificate, s-au stabilit o
serie de masuri, de exemplu:
- dezvoltarea unui sistem functional de servicii care sa asigure integrarea sociala si
profesionala a tinerilor dezinstitutionalizati / tineri delicventi prin cresterea ofertei de
munca pe durata nedeterminata pentru cel putin 10% din tineri dezinstitutionalizati / tineri
delicventi, dublarea anuala a ofertei de formare profesionala in conformitate cu tendintele
inregistrate pe piata muncii pentru persoanele neocupate in munca, in special pentru tineri
dezinstitutionalizati, dezvoltarea unui sistem de monitorizare a tinerilor
dezinstitutionalizati , care sa permita identificare, consiliere pentru orientarea in cariera,
gazduire in case sociale;
- dezvoltarea unui sistem integrat de servicii care sa cuprinda femei/copii victime ale
violentei domestice, copii abuzati, prin devoltarea unor servicii tip centru de criza pentru
primirea in regim de urgenta a persoanelor , victime ale violentei, cresterea accesibilitatii
serviciilor medicale de catre persoanele victime ale abuzurilor;
- dezvoltarea si diversificarea retelei de servicii integrate pentru persoane marginalizate,
persoanele cu handicap si persoane in situatie de risc din judetul Cluj prin dezvoltarea
activitatii de consiliere pentru integrare in munca a persoanelor cu handicap, recuperarea,
infiintarea de centre sociale multifunctionale zonale pentru persoanele persoane cu
handicap etc.;
- dezvoltarea unui sistem integrat de servicii pentru sustinerea persoanelor varstnice, prin
dezvoltarea sistemului de servicii sociale specializate pentru asistenta la domiciliu.
In judetul Cluj functioneaza peste 70 de institutii si ONG-uri de protectie sociala
pentru copii, persoane varstnice, persoane cu handicap si dizabilitati, etc.
De asemenea exista peste 30 de insitutii si ONG-uri pentru protectia copilului, centre
pentru pregatirea, sprijinirea integrarii sau reintegrarii copilului in familie, pentru copii strazii:
consiliere sociala, reintegrare familiala si comunitara. Centre pentru monitorizare, asistenta si
sprijin al femeii gravide, de prevenire a aboandonului si sarcini nedorite.
Numarul relativ mare a acestor institutii/ONG-uri demonstreaza interesul autoritatilor
locale si de stat precum si a fundatiilor si altor organizatii nonguvernamentale de a incerca sa
ofere asistenta si protectie sociala persoanelor cu probleme, fie ei copii, femei, varstnici, cu
probleme de handicap sau someri ramasi fara adapost si loc de munca.
Situatia privind beneficiarii de ajutor social
Nr.
rd.
Categoria de
beneficiari
Numarul total al beneficiarilor
de ajutor social
Existente in
plata la
sfarsitul
anului 2005
Existente in
plata la
sfarsitul
anului
2006
Existente in
plata la
sfarsitul
anului 2007
Existente in
plata la
sfarsitul
anului 2008
A. B. 1. 2. 3. 4.
1. Persoane singure 2439 1917 1664 1577
2. Familii cu 2 persoane 1454 1110 823 737
3. Familii cu 3 persoane 1374 1005 689 592
4. Familii cu 4 persoane 921 691 458 377
5. Familii cu 5 persoane 588 446 293 266
6. Familii cu peste 5 persoane 493 435 280 250
7. TOTAL(rd.1+……+6) 7269 5604 4207 3799 Sursa: Directia de Munca si Protectie Sociala Cluj- Raport de monitorizare privind incluziunea sociala 2008
104
Delicventa juvenila si siguranta comunitatii
Din punct de vedere a mediului de savarsire a infractiunilor, cel urban prezinta un
numar mai mare de participanti, fata de cel rural.
Situatia infractionalitatii (la nivelul anului 2005), centrata pe grupul de minori si tineri
(18 – 26 ) ani releva faptul ca minorii sub 14 ani nu au fost trimisi in judecata. La grupa de
varsta 14 – 18 ani , din cei 54 de minori trimisi in judecata 24 % erau elevi. Fata de 10 minori
cercetati penal nu s-a dispus trimiterea in judecata , 8 minori fiind sanctionati cu amenzi de
natura administrativa; iar fata de 2 minori dispunandu-se netrimiterea in judecata pentru
lipsa de discernamant , fiind sesizata D.G.A.S.P.C Cluj.
Pentru grupa de varsta 18 – 20 ani au fost cercetati 5 tineri care nu au fost trimisi in
judecata, 2 dintre acesti fiind sanctionati cu amenzi administrative, iar fata de ceilalti 3
dispunandu-se alte solutii de netrimitere in judecata. S – au intocmit doua sesizari catre
D.G.A.S.P.C. Cluj in doua dosare penale fata de fata de 7 minori din cadrul institutiei. Toate
aceste si faptul ca cele mai frevente infractiuni sunt talharii indica vulnerabilitatea
segmentului de tineri proveniti din institutiile de ocrotire si lipsa unui sistem de servicii
specializate pentru sustinerea lor
Un indicator important prin prisma dezvoltarii sale si a implicatiilor de natura
economica si morala in cadrul societatii, in perioada care a trecut dupa anul 1989 il reprezinta
numarul de persoane care practica prostitutia in mod independent.
Cuantificarea acestui indicator indica faptul ca pe raza judetului sunt 353 de persoane,
care practica prostitutia, din care 30 % sunt persoane active, care practica prostitutia in mod
independent. Din categoria persoanelor care se regasesc in calitate de victima, sunt cele
obligate sa se prostitueze, mentionate mai sus, apoi cele consumatoare de droguri, ―copiii
strazii‖ si persoane agresate de familie.
Cele de mai sus le regasim in interiorul intregii societati si coboara pana la un nivel
apropiat de baza acesteia, respectiv la cel a familiei. Prin educatie, cultura, comportament
reusesc sa genereze un mediu stabil intre membrii familiei, insa in celelalte cazuri se intalnesc
factori agresivi, dinamici, care fac ca acel mediu familial sa fie propice aparitiei unor
comportamente negative.
Aceste cazuri prin definitie reprezinta totalitatea faptelor de violenta care au loc intr-o
familie, generate de catre unul din membrii acesteia, dintre care in unele cazuri victima a fost
copilul.
Tot o consecinta a celor mentionate mai sus sunt si ―copii strazii‖, aceasta categorie,
care in majoritatea cazurilor de comitere a unor infractiuni sunt cei mai afectati, fie gasindu-se
in calitate de autor, fie in calitate de victima.
Cunoasterea acestei categorii expusa in permanenta la risc este necesara deoarece
cuprinde cel putin trei categorii de persoane, care pot fi numiti ―copiii strazii‖, respectiv,
vagabonzii circumstantiali, fugiti din familie ori institutie, atrasi de mirajul strazii si al vietii
libertine; minorii ―fara domiciliu‖, care traiesc efectiv in locuri publice; copii care desfasoara
o munca fizica necalificata, se afla in abandon scolar si pastreaza sporadic contactul cu
familia.
In judetul Cluj, prin Serviciul de Monitorizare a Copiilor Strazii, din cadrul DGASPC
Cluj, existau la sfarsitul anului 2005, 130 copii in astfel de situatii.
Un alt grup de persoane, care poate fi considerat ca si victima este cel al
consumatorilor de droguri. Acestia, sunt totodata, dupa consumarea unor cantitati de drog
predispusi la savarsirea de fapte de natura penala sau contraventionala creand un mediu nociv
atat lor, ca si persoana, cat si celor care sunt in imediata lor vecinatate.
In diagnoza sociala un capitol aparte se refera la copii la risc care cuprinde date
despre tinerii instititionalizati. In anul 2004 au parasit institutiile de octotire 29 de tineri, iar
105
in anul 2005, 48 de tineri, o parte fiind preluati de catre ONG – uri care deruleaza programe
specifice de integrare a lor.
Rata de saracie
Conform Directiei de Munca si Incluziune Sociala Cluj, nu detine informatii
referitoare la rata saraciei in judetul Cluj. Exista o corelatie directa intre saracie si existenta
unui loc de munca si lipsa unor slujbe permanente in zona, lipsa unui loc de munca permanent
simtindu-se cel mai tare in zonele rurale, unde predomina munca sezoniera.
Factorii care contribuie la saracia in zona rurala:
• accentuata tendinta de imbatranire;
• nivelul extrem de mic al pensiilor ca fosti membri ai cooperativelor agricole de
productie si persoane dependente de VMG;
• acces dificil la servicii sociale si medicale specializate;
• costul ridicat al transportului in conditiile de naveta;
• infrastructura rurala insuficient dezvoltata;
• un segment important de populatie in varsta, detinatori de terenuri slab productive,
care nu pot beneficia de venitul minim garantat, numit in continuare VMG, si care nu
au resurse financiare si fizice de a exploata aceste terenuri si de a obtine venituri.
Factorii care contribuie la saracia in zona urbana:
• pensii mici si venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor zilnice; ponderea
populatiei varstnice in totalul populatiei 19,8%
• conditii improprii de locuit in special in cazul familiilor numeroase
• insuficienta locuintelor sociale pentru tinerii care provin din institutiile de ingrijire ;
• costurile foarte ridicate ale utilitatilor
Acesti factori au implicatii economice, cresterea economica implica o cresterea
nivelului de trai in randul populatiei si implicit determina scaderea numarului de probleme
sociale la nivelul regiunii.
Desi inca mai sunt multe probleme economice , cresterea economica rapida la nivelul
judetului Cluj, prin atragerea investitorilor strategici, demonsteaza potentialul regiunii de a se
dezvolta in viitor.
8. Cultura
In spatiul comunitar european cultura se axeaza pe doua principii fundamentale.
Primul este pluriculturalismul caracterizat prin multilingvism si plurietnism. Al doilea
principiu este cel al unei relatii spirituale si materiale intre persoane si institutii. De altfel,
cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create in cadrul unei comunitati
umane si a institutiilor necesare pentru comunicarea acestor valori.
Judetul Cluj detine inca din trecut statutul de pluriculturalism, multilingvism si
plurietnism, deoarece este incadrat in regiunea Transilvania, care face parte din Europa
Centrala sau din cea de-a treia Europa, concept definit de valorile pluralismului si ale
tolerantei culturale. Astfel, pe langa o populatie predominanta (de peste 79%) de romani,
exista si populatie de etnie maghiara, 17% si germana, 0,13%, precum si alte etnii, mai slab
reprezentate ca procent.
Dintre aceste comunitati, cea romaneasca este majoritara si participa in mod
preponderent la viata culturala, spirituala si artistica a judetului.
Comunitatea maghiara este bine reprezentata in viata culturala prin existenta teatrelor,
organizatii si institutii culturale, precum si scoli in limba maghiara.
Celelalte comunitati s-au restrans atat ca numar, cat si ca mod de vietuire si activitate
in planul vietii spirituale si culturale a Clujului. Astfel, aceste comunitati isi afirma valorile
106
culturale intr-un spatiu ce polarizeaza in jurul sediilor comunitare, al publicatiilor si scolilor in
limba materna, precum si al bisericilor.
Astfel, formele lor de exprimare culturala sunt festivalurile, spectacolele sau
reprezentarile culturale si sarbatorile traditionale si bisericesti.
In ceea ce priveste comunitatea rroma, aceasta este caracterizata de o crestere
demografica si de o viata culturala exprimata prin muzica, dansuri traditionale si preocupari in
arta mestesugareasca.
Resedinta judetului, municipiul Cluj-Napoca este o adevarata cetate culturala cu
prestigiu recunoscut si peste hotarele tarii.Aici functioneaza o filiala a Academiei Romane,
filiale ale uniunilor de scriitori,compozitori si artisti plastici, teatrul national si Opera Romana
de stat, Teatrul maghiar si Opera Maghiara de Stat, Teatrul de papusi cu sectii in limba
romana si maghiara, Filarmonica de Stat, studiouri teritoriale ale Societatilor Nationale de
Radio si Televiziune, posturi private de radio si televiziune prin cablu, Muzeul de Arta,
Muzeul de Istorie, Muzeul Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o sectie in aer
liber, muzee care, prin numarul impresionant de exponate reprezinta cultura materiala si
spirituala a populatiei romane si a etniilor conlocuitoare din Transilvania faurita si traita de-a
lungul secolelor de viata in comun.
De asemenea, functioneaza de multi ani un teatru dramatic in municipiul Turda,
muzeele de istorie din Turda,Dej si Gherla, Muzeul Memorial Octavian Goga din comuna
Ciucea, Gradina Botanica din Cluj-Napoca – puternic centru de atractie a turistilor romani si
straini- care dispune de o colectie de specii rare realizate prin colaborare cu institutii de profil
de pe diferite meridiane ale globului.
Institutii culturale importante:
Muzeul National de Istorie a Transilvaniei
Inceputurile muzeului dateaza din secolul al XIX-lea (1859) cand a luat fiinta
Societatea Muzeului Ardelean, dispunand de colectii de antichitati, de botanica, de zoologie
si de mineralogie. Din 1929 colectia de antichitati a trecut in patrimoniul Institului de Studii
Clasice. Dupa repetate mutari, determinate de lipsa unui spatiu adecvat, ea si-a redeschis
portile in 1937 in actuala incinta (Str. C. Daicoviciu nr. 2).
Filarmonica de stat „Transilvania” Filarmonica clujeana a fost infiintata printr-un decret oficial al Consiliului de Ministri
al Romaniei in toamna anului 1955, cu numele oficial de „Filarmonica de Stat Cluj‖. La data
infiintarii, formatiile muzicale au fost orchestra simfonica mare cu un numar de 75 muzicieni
si un ansamblu instrumental de muzica traditionala (populara) cu un numar de 20 muzicieni.
Sub directia initiala a dirijorului Wilhelm Demian, s-a realizat o selectie a membrilor
proaspetei institutii prin concurs, comisiile fiind prezidate de catre marele dirijor Antonin
Ciolan, cu participarea celor mai reputati specialisti clujeni ai epocii. Ciolan a fost numit
dirijor principal al orchestrei simfonice, dirijand primul concert al acesteia pe data de 4
decembrie 1956. La inceputul anului 1956, el a preluat si functia de director al Filarmonicii.
Inca de la fondarea institutiei, alaturi de ansamblurile muzicale au fost cooptati cei mai
prestigiosi solisti clujeni ai momentului – flautistul Dumitru Pop si pianistul Gheorghe
Halmos, carora li s-a adaugat curand violonistul Stefan Ruha, cel care urma sa marcheze o
remarcabila cariera internationala, ramanand in acelasi timp fidel Filarmonicii de-a lungul a
trei decenii. Deja din primii ani s-au afirmat la pupitrul orchestrei simfonice exceptionalii
discipoli ai Maestrului Ciolan – dirijorii Emil Simon si Erich Bergel. O alta bagheta renumita
a Romaniei, Cristian Mandeal, a parcurs la pupitrul orchestrei clujene una dintre cele mai
fructuoase perioade ale devenirii sale artistice.
107
In 1966 a luat fiinta Orchestra de camera a Filarmonicii, rod al colaborarii cu reputatul
dirijor oaspete Mircea Cristescu.
In 1965, Filarmonica a lansat propriul sau festival anual, „Toamna Muzicala
Clujeana‖, manifestare de referinta continuata cu succes si in prezent.
In 1972, sub directoratul compozitorului Sigismund Toduta (care i-a succedat lui
Antonin Ciolan), a luat fiinta Corul Filarmonicii, format de neuitatul maestru Dorin Pop,
urmat apoi de discipolii sai Florentin Mihaescu si Cornel Groza.
Oaspetii de marca ai Filarmonicii – intre care nume legendare ale artei interpretative si
componistice ca Sviatoslav Richter, Kurt Masur, Kyril Kondrashin, Stanislaw Wislocky,
Jean-Pierre Rampal, Witold Lutoslawsky, Carlo Zecchi, Yannis Xenakis, János Ferencsik,
Aldo Ciccolini, Krisztof Penderecky, Michi Inoue, Stefan Anton Reck si multi altii, au
contribuit la edificarea unui standard valoric international si in egala masura la dobandirea
unui solid renume al ansamblului in cercurile muzicale internationale. Turneele numeroase in
strainatate realizate cu regularitate de catre orchestra simfonica, dar si de ansamblul coral, au
confirmat si reconfirmat acest renume. O importanta productie discografica ramane marturie a
valorilor temeinice create de-a lungul deceniilor de muzicienii clujeni.
La carma Filarmonicii, celor doi mari ctitori le-au urmat personalitati ale vietii
culturale clujene – scriitorul Dumitru Mircea, muzicologul Rodica Oana Pop, violonistul
Radu Grecu, compozitorul Adrian Pop (sub directia caruia, in 1993, a fost adoptata denumirea
actuala de Filarmonica de Stat „Transilvania‖), violonistul George Dudea, dirijorul Emil
Simon, managerul Denisa Piteiu – care, parcurgand etape mai faste sau mai dificile, au stiut sa
pastreze si sa dezvolte traditiile si valorile institutiei.
Opera Maghiara din Cluj-Napoca Infiintata in 1948 printr-un decret de stat a avut menirea de a sustine si sluji pastrarea
traditiilor culturii scenei lirice maghiare prin prezentarea spectacolelor in limba maghiara,
traditii ale caror radacini se cunosc incepand cu anul 1792, data primului spectacol de limba
maghiara in Clujul epocii respective
Opera Maghiara inca de la infiintarea sa si-a propus prezentarea tezaurului creatiei
lirice mondiale si maghiare (opere, operete si balet), obiectiv pastrat si continuat si in zilele
noastre. Acest obiectiv a insumat spectacolele rulate in orasul Cluj, dar si acoperirea
teritoriului Transilvanei, atat orasele sale cat si asezarile mai importante.
Opera Romana din Cluj-Napoca
Este prima institutie lirico-dramatica de stat din Romania, care a lua fiinta sub
titulatura de Opera Nationala din Cluj, odata cu Teatrul National si Conservatorul de
Muzica, prin decizia Consiliului Dirigent- organ executiv al Marelui Sfat National Roman
instituit pentru administrarea Transilvaniei, decizie data la Sibiu in 18 septembrie 1919.
Teatrul Maghiar de Stat Cluj Este cea mai veche companie teatrala de limba maghiara, infiintata in anul 1792.
Astazi teatru de repertoriu, este subordonat Ministerului Culturii si Cultelor, avand in prezent
un numar de 130 angajati din care personal artistic 45 (actori, regizor, scenograf).
Majoritatea spectacolelor, jucate in limba maghiara sunt traduse simultan la casca in
limba romana. Momentele de varf ale teatrului au fost marcate de animatori de teatru,
directori si regizori de rezonanta internationala care au intrat pe buna dreptate in istoria
teatrala de limba maghiara, dar si europeana.
Teatrul National “Lucian Blaga”din Cluj
Este cea mai importanta institutie teatrala din Transilvania si printre cele mai
prestigioase din Romania. Spectacolul inaugural al Nationalului clujean a avut loc la 1
Decembrie 1919. Cladirea, construita intre 1904 - 1906 este opera renumitilor arhitecti
108
austrieci Helmer si Fellner, l din Cluj este cea mai importanta institutie teatrala din
Transilvania si printre cele mai prestigioase din Romania. Spectacolul inaugural al
Nationalului clujean a avut loc la 1 Decembrie 1919. Cladirea, construita intre 1904 - 1906
este opera renumitilor arhitecti austrieci iar la 8 septembrie 1906 a avut loc spectacolul
inaugural. Sala are o capacitate de 928 de locuri, fiind conceputa in stil neobaroc, cu
inflexiuni stilistice inspirate de secesionism in decorarea holului. Fondatorul Teatrului
National din Cluj si primul sau director a fost Zaharia Barsan, actor, regizor, autor dramatic,
animator, cel mai important om de teatru din Transilvania.
Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, cu sprijin financiar primit din partea Consiliului Judetean Cluj, la nivelul anului 2007
a realizat o serie de manifestari culturale. Aceste manifestari s-au derulat in cadrul celor 6
programe pe care s-a structurat activitatea centrului in ultimii ani, si anume:
• programul de prospectare-cercetare a culturii traditionale din judetul Cluj
• programul de conservare si promovare prin spectacol
• programul de educatie permanenta si perfectionare profesionala
• programul de editare de carte (albume, studii, cercetari, culegeri de folclor)
• programul de editare muzicala
• programul de arhivare a culturii traditionale
Dupa cum se observa, municipiul Cluj Napoca concentreaza peste 80% din volumul
activitatilor culturale.
In mediul rural al judetului, datorita situatiei caminelor culturale, centrelor de cultura
si arta populara traditionala, bibliotecilor comunale, punctelor muzeale, activitatea culturala
nu este prea bine reprezentata.
Astfel, caminele culturale din judetul Cluj sint in prag de renovare. Peisajul satelor de
munte si-a pierdut, de mult timp, izul unei sarbatori culturale. In cladirile menite sa reprezinte
cultura din mediul rural nu a mai calcat, de ani intregi, picior de om. Au ramas doar incaperi
prafuite, geamuri sparte si lacate pe usi, invechite si ele. Locul, unde se tineau multe nunti si-a
pierdut chiar si ecoul unei melodii folclorice, cintata de lautari. Astfel, Caminul cultural din
comuna Marisel este in curs de reabilitare, in Somesul Rece, de 15 ani s-a pus lacatul pe usa,
iar acum e in prag de darimare, in Gilau, activitatile din caminul cultural sint in floare, iar
satenii se pot bucura de diferite serbari culturale, precum spectacolul etniilor, care a adus la un
loc romi , maghiari si romani, sau festivaluri folclorice.
In comuna Margau, caminul cultural nu si-a inchis inca portile si serveste mai ales la
intruniri de partid sau parastase, un alt mod de a privi cultura.
Dupa anul 1989, bibliotecile si librariile au cunoscut un reviriment cultural, prin
deschiderea unor noi edituri, traducerea de carti, organizarea targurilor de carte, lansari si
expozitii de carte. In ultima perioada se resimte, insa, o scadere a interesului pentru cartea
tiparita, justificata de o crestere a pretului cartilor si de un acces usor la informatie si lectura
prin utilizarea Internetului.
Numarul si activitatea bibliotecilor
Anii
Biblioteci (total) din care: biblioteci publice
Unitati
(numar)
Volume
existente
(mii)
Volume
eliberate
(mii)
Unitati
(numar)
Volume
existente
(mii)
Volume
eliberate
(mii)
Cluj
1995 443 10085 5046 79 1624 1295
2000 454 10058 5314 77 1674 1543
2001 450 10061 4955 79 1700 1253
109
2002 460 10476 5916 79 1699 1249
2003 439 10574 4830 81 1744 1320
2004 437 10442 5117 81 1736 1381
2005 403 10453 4823 81 1742 1285
2006 432 10530 4328 81 1774 1519
2007 420 10568 4030 81 1705 1536
2008 81 1791 1163
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Se observa o scadere la numarului de biblioteci in perioada 2003 – 2006 fata de anii
1995 – 2002. Totodata creste numarul de biblioteci publice, nu semnificativ dar este
inregistrata o crestere.
Numarul Bibliotecilor
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Unităţi total
Unităţi publice
Biblioteca Judeteana „Octavian Goga”
Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" Cluj este continuatoarea unei bogate traditii de
lectura publica la Cluj (sec. XIX), iar in decursul anilor a reusit sa-si dezvolte colectiile cu
caracter enciclopedic si serviciile oferite utilizatorilor, devenind azi una dintre cele mai mari
si importante biblioteci publice judetene din Romania. De la infiintarea ei biblioteca a
functionat in diferite localuri si sub diferite denumiri:
ca Biblioteca Populara infiintata de stat in 1921 - in cadrul Universitatii "Regele
Ferdinand I"
ca Biblioteca a Consiliului Judetean al Sindicatelor - pe strada Emile Zola nr. 1 (1949)
ca Biblioteca Populara a Municipiului Cluj - in P-ta Libertatii nr. 2 (1949)
ca Biblioteca Centrala Regionala - in P-ta Malinovsky nr. 5 (azi P-ta A. Iancu) (1950)
si in P-ta Stefan cel Mare nr. 1
ca Biblioteca Municipala (1963) si ca Biblioteca Judeteana - in P-ta Stefan cel Mare
nr. 1 in Palatul Culturii (1956) fostul Palat al Justitiei
Astazi, Biblioteca Judeteana "Octavian Goga" Cluj, este o institutie publica in slujba
comunitatii clujene cu scopul de a contribui la cresterea prosperitatii spirituale si materiale a
membrilor comunitatii locale, prin crearea si promovarea accesului la o vasta arie de idei si
informatii, prin asistenta de specialitate oferita, prin promovarea interesului pentru lectura si
invatare pe tot parcursul vietii.
Achizitia de carti si alte tipuri de documente relevante, organizarea si punerea la
dispozitia publicului a intregii colectii de documente, informarea prompta prin servicii
specializate, programele culturale si educative sunt modalitati prin care colectivul de
specialisti ai bibliotecii vin in intampinarea cerintelor utilizatorilor bibliotecii.
La finele anului 2007 existau in judet 420 de biblioteci czre detineau 10 568 mii
volume .Din totalul unitatilor functionau: o bibioteca de interes national, 12 biblioteci
110
apartinand institutiilor de invatamant superior, 60 biblioteci specializate, 267 biblioteci
scolare si 81 de biblioteci publice.
Biserici
Un alt tip de institutii culturale vii sunt bisericile. Si in aceasta privinta situatia este
diferita. Bisericile crestine traditionale (Ortodoxa, Catolica, Greco-Catolica) au cunoscut un
reviriment spiritual semnificativ atat prin afluenta de credinciosi, cat si prin extinderea
lacasurilor de cult. Bisericile protestante (Evanghelica, Reformata si Unitariana) si sinagogile
evreiesti au conservat intr-o forma simbolica ritualul de cult, printr-un numar restrans de
enoriasi si prin mentinerea intr-o forma istorica a unor lacasuri de cult.
Structura populatiei in judetul Cluj este: - in functie de nationalitate: romani - 77,59 %, maghiari – 19, 85 %, rromi – 2,22 %,
germani – 0,15 %, alte nationalitari – 0,19 %
- in functie de religie: romani ortodocsi – 69,9 %, greco-catolici – 5,1 %, romano-
catolici – 4,4 %, reformati – 14,1 %, alte confesiuni – 6,5 %.
9. Educatie
Evolutia populatiei scolare (numar de elevi)
numar
Anii
scolari Total
Pre-
scolar
Primar si gimnazial
Lic
eal
Profe
sio-
nal si
de
uceni
ci
Postlic
eal
si de
maistr
i
Super
ior Tot
al
Prim
ar
(cl.I-
IV)
Gimna
zial
(cl.V-
VIII)
Invatam
antul
special
(cl.I-
VIII)
Cluj
1995/1
996
1712
49
224
58
747
58
3830
3 34288 2167
256
19 11019 2646 34749
2000/2
001
1760
52
200
07
687
34
3009
1 36451 2192
248
51 7930 4046 50484
2001/2
002
1768
40
197
61
657
69
2813
9 35740 1890
257
73 7660 3167 54710
2002/2
003
1728
98
198
47
620
41
2651
6 33732 1793
258
14 8126 2641 54429
2003/2
004
1731
58
196
25
593
65
2642
2 31341 1602
250
27 8098 2600 58443
2004/2
005
1713
45
202
70
551
23
2527
5 28429 1419
241
44 8505 2169 61134
2005/2
006
1714
21
202
30
516
51
2409
6 26271 1284
235
53 8426 1870 65691
2006/2
007
1687
35
196
65
495
25
2357
2 24841 1112
240
80 7659 1773 66033
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
Din datele statistice se observa o scadere a numarului de elevi la nivel de invatamant
primar si preuniversitar, in principal prin scaderea numarului de copii fata de anul 1990, apoi
o alta cauza ar fi emigrarea (politica de atragere a capitalului uman in America de Nord si
111
Canada, posibilitatile nascute in perioada de pre-aderare si post-aderare de a munci in afara
granitelor tarii ), si bineinteles retragerea de la scoala a copiilor, mai ales in zona rurala, din
lipsa posibilitatilor financiare de a sustine copilul la scoala.
In acelasi timp, la nivelul invatamantului superior, numarul studentilor a crescut
considerabil, chiar s-a dublat, explicatia constand in nevoia de calificare datorita cresterii
cerintelor angajatorilor de calificare a personalului angajat.
Acest lucru este important in dezvoltarea economica si sociala a regiunii prin faptul ca
investitorii (mai ales cei straini), se orienteaza sa investeasca in regiuni unde gaseste personal
calificat, apoi sunt suficiente de cursuri scurte de specializare, prin aceast reducand costurile
privind resursele umane.
Evolutia personalului didactic:
Niveluri de
instruire
Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare si judete
Medii de rezidenta Ani
2004 2005 2006 2007
UM= numar persoane
Nr.pers. Nr.pers. Nr.pers. nr.pers.
Total Cluj Total medii 11892 11725 11494 11552
- - Urban 9748 9645 9430 9502
- - Rural 2144 2080 2064 2050
Invatamant
prescolar
Cluj Total medii 1266 1278 1285 1308
- - Urban 899 903 906 917
- - Rural 367 375 379 391
Invatamant
preuniversitar
Cluj Total medii 7143 6922 6740 6683
- - Urban 5366 5217 5055 5024
- - Rural 1777 1705 1685 1659
Invatamant primar
si gimnazial
(inclusiv
invatamant
special)
Cluj Total medii 4728 4543 4460 4316
- - Urban 2977 2869 2795 2689
- - Rural 1751 1674 1665 1627
Invatamant primar
(inclusiv
invatamant
special)
Cluj Total medii 1647 1630 1631 1625
- - Urban 945 962 956 986
- - Rural 702 668 675 639
Invatamant
gimnazial
(inclusiv
invatamant
special)
Cluj Total medii 3081 2913 2829 2691
- - Urban 2032 1907 1839 1703
- - Rural 1049 1006 990 988
Invatamant primar Cluj Total medii 4268 4077 4003 3853
112
si gimnazial
- - Urban 2567 2451 2378 2251
- - Rural 1701 1626 1625 1602
Invatamant primar Cluj Total medii 1504 1450 1450 1437
- - Urban 816 800 794 811
- - Rural 688 650 656 626
Invatamant
gimnazial
Cluj Total medii 2764 2627 2553 2416
- - Urban 1751 1651 1584 1440
-
Invatamant primar
si gimnazial
special
-
Cluj
Rural
Total medii
1013
460
976
466
969
457
976
463
- - Urban 410 418 417 438
- - Rural 50 48 40 25
Invatamant primar
special
Cluj Total medii 143 180 181 188
- - Urban 129 162 162 175
- - Rural 14 18 19 13
Invatamant
gimnazial special
Cluj Total medii 317 286 276 275
- - Urban 281 256 255 263
- - Rural 36 30 21 12
Invatamant
secundar ciclul 2
(liceal si
profesional)
Cluj Total medii 2387 2356 2251 2363
- - Urban 2361 2325 2231 2331
- - Rural 26 31 20 32
Invatamant liceal Cluj Total medii 2144 2145 2148 2272
- - Urban 2122 2125 2130 2255
- - Rural 22 20 18 17
Invatamant
profesional
Cluj Total medii 243 211 103 91
- - Urban 239 200 101 76
- - Rural 4 11 2 15
Invatamant post
liceal
Cluj Total medii 28 23 29 4
- - Urban 28 23 29 4
- - Rural - - - -
Invatamant
superior
Cluj Total medii 3483 3525 3469 3561
- - Urban 3483 3525 3469 3561
- - Rural - - - -
Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj
113
In ceea ce priveste evolutia personalului didactic, din situatia de mai sus rezulta ca la
nivelul zonei rurale numarul personalului a scazut in 2007 fata de anul 2005, la toate formele
de invatamant.
Motivele sunt usor de inteles, personalul didactic nu este suficient de motivat pentru a
se stabili in zona rurala. Sporurile primite pentru izolare nu reprezinta o motivatie atat de
mare mai ales in aceasta regiune unde potentialul de dezvoltare economica este atat de mare
iar investitorii straini au inceput sa apara si sa atraga tot mai mult personal tanar si instruit.
Nici in zona urbana, personalul didactic nu a crescut foarte mult, fiind destul de
variabil cu usoare cresteri in invatamantul liceal.
Acest fenomen nu este unul izolat, la nivelul acestei regiuni, ci din contra este la nivel
national, deci este imperativ necesara schimbarea politicilor de incurajare si motivare a
viitorilor dascali mai ales din punct de vedere financiar. Acest lucru ar duce la acoperirea
necesarului de educatori/invatatori/profesori cat si la o crestere calitativa insemnata a
educatiei in tara noastra si implicit in judetul Cluj.
Situatia principalilor indicatori din educatie , pentru anii 2007 si 2008 este prezentata in
tabelul urmator:
Educatie
Anul 2007 Anul 2008
Unitati de invatamant – total- nr. 263 259
Elevi inscrisi- total -persoane 80720 78743
Personal didactic - persoane 11552 11722
Gradinite de copii - nr. 59 59
Copii inscrişi -persoane 20170 20908
Personal didactic -persoane 1308 1326
Scoli din invatamantul primar si gimnazial – nr. 124 120
Elevi inscrisi -persoane 47813 46701
Personal didactic -persoane 4316 4284
Licee- nr. 67 67
Elevi inscrisi - persoane 24537 24144
Personal didactic -persoane 2272 2273
Scoli profesionale, complementare sau de ucenici 1 1
Elevi inscrisi -persoane 6414 5536
Personal didactic- persoane 91 77
Scoli postliceale –nr. 2 2
Elevi inscrisi -persoane 1602 1949
Personal didactic -persoane 4 13
Scoli tehnice maistri –nr.
Elevi inscrisi -persoane 354 413
Personal didactic -persoane
Institute de invatamant universitar –nr. 10 10
Studenti inscrisi -persoane 67987 61209
Personal didactic -persoane 3561 3749
Sali de clasa si cabinete scolare –nr. 5066 5045
Laboratoare scolare –nr. 1907 1982
Ateliere scolare –nr. 289 324
114
Invatamant universitar
Un punct forte al judetului Cluj il reprezinta invatamantul superior, centrul universitar
de aici detinand ponderea majora a invatamantului superior din Transilvania.
Centrul universitar Cluj-Napoca are un profil universitar complex si complet (38 de
facultati, peste 300 de specializari universitare, atat in romana cat si in limbi de circulatie
internationala sau ale minoritatilor etnice, la care se adauga cele postuniversitare si doctorale),
numarul studentilor fiind in crestere, conform datelor statistice.
Astfel, in municipiul Cluj – Napoca functioneaza urmatoarele universitati:
Universitati de stat: Universitatea ―Babes - Bolyai‖, Universitatea Tehnica,
Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu‖, Universitatea de Stiinte Agricole si
de Medicina Veterinara, Universitatea de Arta si Design si Academia de Muzica „Gheorghe
Dima‖.
Universitati particulare: Institutul Teologic Protestant, Universitatea ―Avram Iancu‖,
Universitatea ―Bogdan Voda‖, Universitatea Crestina ―Dimitrie Cantemir‖, Institutul Greco-
Catolic Cluj – Gherla si Universitatea Sapientia.
Formarea profesionala continua
Invatamantul pentru formare continua este caracterizat prin programe de pregatire ale
caror componente dominante sunt: obiectivele centrate pe completarea profilului de
competente sau reconversia profesionala, perioadele compacte de instruire, utilizarea unor
resurse specifice unui invatamant informatizat, instruirea combinata cu autoinstruirea.
Grupul tinta dominant este cel al persoanelor adulte, angajate sau care cauta un loc de
munca.
In judetul Cluj exista o serie de astfel de centre de formare, dintre care amintim:
Centrul regional de Formare a Adultilor, este unul din cele sase centre de formare
profesionala pentru adulti, dezvoltate prin proiectul „FORTA DE MUNCA SI
PROTECTIE SOCIALA‖ implementat de MMFES prin ANOFM, cofinantat de Banca
Mondiala si Guvernul Romaniei, avand asistenta tehnica asigurata de Asociatia
Colegiilor Comunitare din Canada (ACCC).
Serviciile oferite de Centru sunt:
- Formarea profesionala a adultilor in vederea dobandirii, mentinerii si ridicarii nivelului
competitivitatii profesionale pe piata muncii, precum si evaluarea si monitorizarea formarii
profesionale,
- Evaluarea competentelor profesionale in raport cu standardele ocupationale si de calitate
existente pe piata muncii
- Certificarea formarii profesionale a adultilor
- Informare si consiliere privind cariera.
Centrul Regional de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala
Cluj-Napoca are ca obiect de activitate formarea continuã a alesilor locali, a
functionarilor publici si a personalului contractual din administratia publica din aria
teritoriala arondata.
Asociatia Patronilor si Meseriasilor (APM) Cluj a inaugurat la Gilau un centru-
pilot de formare profesionala in turismul rural, in urma unui proiect Phare dus la
finalizare de asociatia clujeana.
Institutul de Formare Economica si Sociala are ca misiune promovarea conceptului
de educatie continua a adultilor prin identificarea si aplicarea de strategii si solutii
adaptate la nevoile salariatilor de dezvoltare personala,organizationala sau comunitara.
Infiintat in regim de fundatie, Institutul si-a inceput activitatea la 1 octombrie 1996.
115
Procesul de constructie institutionala s-a desfasurat cu concursul si sub supravegherea
unor parteneri externi, dar si interni, si a beneficiat de suportul material al Comisiei Europene
prin intermediul programului Phare Partenership.
10. Sport
In judetul Cluj se practica un numar de 45 ramuri de sport din totalul de 64 ramuri
recunoscute oficial care se practica in tara.
- Numarul de unitati sportive de drept public – 62
- Numarul de unitati sportive de drept privat – 635
- Numarul de sectii pe ramuri sportive afiliate la Federatiile de specialitate – 185
- Numarul Asociatiilor Sportive Judetene - 164 din care :
- Asociatii sportive fara personalitate juridica - 145
- Asociatii Judetene pe ramuri de sport - 19
In cadrul structurilor sportive cu sectii de performanta isi desfasoara activitatea un
numar de 4440 sportivi legitimati din care 13 sportivi la 7 ramuri de sport au fost nominalizati
in loturile olimpice in vederea participarii la J.O. 2008.
Aproximativ 800 de sportivi au indeplinit baremurile pentru obtinerea clasificarii
sportive specifice fiecarei ramuri de sport. Procesul de selectie, initiere si promovare este
asigurat de 208 profesori, antrenori si instructori sportivi. In cadrul finalelor C.N. s-au obtinut
un nr. de 167 medalii de aur, 192 argint si 163 bronz.
Pe plan international participarea sportivilor clujeni s-a materializat prin obtinerea a
unui total de 76 medalii din care 24 de aur, 40 de argint si 12 de bronz.
- S-au desfasurat un numar de 443 competitii sportive.
- 109 sportivi de performanta au beneficiat de sprijin financiar.
- Au avut loc 24 actiuni de selectie cu un numar de 1617 participanti la selectii.
- 219 sportivi au fost selectionati la cluburi.
La finele anului 2007 – Directia pentru Sport a Judetului Cluj, in colaborare New Idea
Group si partenerii Consiliul Judetean Cluj si Consiliul Local al municipiului Cluj - Napoca,
partenerii media - TV, radio si presa scrisa, a organizat premierea celor mai buni sportivi ai
judetului Cluj sub denumirea ―Gala Campionilor Clujeni‖, eveniment de mare amploare,
organizat la Teatrul National Cluj, unde in cadrul unui spectacol deosebit au fost premiati
sportivii cu rezultate deosebite pe plan mondial si european precum si antrenorii si managerii
echipelor, care si-au adus contributia la realizarea obiectivelor generele ale activitatii sportive
judetene.
Consiliul Local si Primaria Cluj-Napoca, Consiliul Judetean Cluj si Agentia Nationala
pentru Sport au acordat sprijin financiar pentru Sport in anul 2007 pentru aducerea bazelor
sportive la standarde internationale in vederea organizarii la Cluj – Napoca a unor competitii
de mare anvergura.
La Sala sporturilor “Horea Demian” s-au executat lucrari de reparatii capitale si
renovare a 2 vestiare, amenajarea grupurilor sociale cu spatii special amenajate pentru
persoane cu dizabilitati, s-a amenajat vestiarul pentru. arbitrii, sala de conferinte si sala
antidoping, s-a inlocuit partial suprafata de joc, s-au adus instalatii pentru iluminatul salii, s-
au modernizat fotoliile de la tribuna oficiala precum si bancile pentru public la tribuna A.
La Sala de judo s-a reusit confectionarea podiumului pentru competitii si refacerea
partiala a instalatiilor sanitare si electrice.
La Sala de gimnastica s-a achizitionat aparatura si materiale pentru antrenament si
competitie sala primind din luna septembrie noua denumire in onoarea primei gimnaste
clujene medaliata la J.O. – Melbourne -1956 ―Sonia Iovan‖ iar la sala de scrima s-a inlocuit
suprafata de antrenament si concurs.
116
La Hotel STADION – s-au achizitionat materiale necesare bunei functionari a
acestuia.
In ceea ce priveste situatia sportului scolar din judetul Cluj, Directia pentru Sport a
Judetului Cluj a colaborat cu Inspectoratul Scolar Judetean privind sustinerea calendarului
sportiv scolar.
Pentru actiunile desfasurate in colaborare cu I.S.J. Cluj, Directia pentru Sport a pus la
dispozitie atat bazele sportive cat si asistenta tehnica de specialitate. Astfel, pe parcursul
anului 2007 s-au desfasurat actiuni precum Campionatele Nationale ale Liceelor, fazele finale
desfasurandu-se in Sala Sporturilor ―Horea Demian‖ si Campania ―Mesajul Meu Antidrog‖ –
sport, organizata de catre Centrul Judetean de Prevenire si Consiliere Antidrog in colaborare
cu Primaria Municipiului Cluj, Inspectoratul Scolar Judetean, organizandu-se competitii la
ramurile de sport atletism, baschet handbal, fotbal, fotbal – tenis, natatie, tenis de masa si sah.
117
Partea II a - Analiza SWOT
Prezentarea metodologica a analizei SWOT
Analiza SWOT reprezinta o analiza a punctelor tari, a punctelor slabe, a
oportunitatilor si a amenintarilor care a fost creata si utilizata de intreprinderi ca instrument de
formulare a strategiilor.
Acest instrument face posibila analizarea rapida a punctelor strategice cheie, precum
si identificarea alternativelor strategice. Astazi, analiza SWOT este aplicata in cadrul analizei
teritoriului si este utilizata ca instrument pentru facilitarea planificarii in cadrul
administratiilor publice.
Inainte de a incepe o analiza SWOT este absolut necesara prezentarea unei descrieri a
cadrului general al situatiei existente pentru ca in cadrul discutiilor toti participantii sa aiba o
―baza comuna‖.
Aceasta etapa preliminara reprezinta un element fundamental din moment ce, de cele
mai multe ori, persoanele active de la nivel comunitatii dispun de o informare asimetrica si au
viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.
Tehnica SWOT de discutie/analiza si cercetare se bazeaza pe metoda
―brainstorming‖-ului, care s-ar traduce printr-o discutie intre persoanele implicate in
activitatea de elaborare a strategiei.
Analiza SWOT se bazeaza pe urmatoarele elemente: puncte tari, puncte slabe,
oportunitati si amenintari.
Ce inseamna un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o intrebare
fundamentala la care trebuie sa se raspunda. Dintr-o analiza a indicatorilor comunitatii pot
rezulta o intreaga gama de puncte tari. Acestea pot fi ―puncte tari-grele (hard)‖ si ―puncte tari-
usoare (soft)‖. Daca, in mod normal, primele se identifica destul de repede, celelalte se
contureaza prin discutii ulteriore sau din activitati de cercetare.
Al doilea parametru il reprezinta punctele slabe. Aflate la polul opus fata de punctele
tari, acestea reprezinta slabiciunile cadrului local. Si in cazul analizei punctelor slabe este
posibil sa facem distinctia intre ―puncte slabe-grele‖ si ―puncte slabe-usoare.
Al treilea parametru se refera la zona oportunitatilor. Acestea pot fi studiate si
discutate doar daca a fost proiectata o alegere preliminara. In acest stadiu, se impune o noua
descriere, mult mai clara a persoanelor implicate.
Ar putea exista probleme in cadrul analizei daca punctele tari si oportunitatile se
suprapun. Exista o diferenta clara intre acesti doi parametri. O regula simpla, dar folositoare
pentru o analiza SWOT corecta, este aceea de a verifica daca exista o distinctie clara intre
punctele tari si oportunitati.
Amenintarile includ implicatiile negative ale masurilor adoptate. Analiza
oportunitatilor si a amenintarilor implica un melanj al efectelor interne si externe ale politicii.
Efectele externe pot genera intr-un fel amenintari.
In analiza SWOT nu exista o corespondenta exclusiva intre puncte tari si oportunitati,
pe de o parte, si puncte slabe si amenintari pe de alta parte. Uneori, unele elemente de forta
pot conduce la amenintati intr-un scenariu ― dupa politica‖.
Punctele tari si punctele slabe sunt concepte ―statice‖, bazate pe parametrii descriptivi
ai unei zone, intr-o perioada determinata de timp = CEEA CE EXISTA.
Oportunitatile si amenintarile au in vedere viitorul, si se refera la alegerile pe care le
au de facut persoanele implicate in procesul de planificare = CEEA CE VA FI.
Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela ca, indiferent de actiunile
stabilite, procesul decizional ar trebui sa includa urmatoarele elemente:
construieste pe Punctele Tari,
elimina Punctele Slabe,
118
exploateaza Oportunitatile,
indeparteaza Amenintarile.
Judetul Cluj
1. Plasare geografica
Puncte tari
o Plasare strategica, centrala pentru regiunea de
nord-vest a tarii, posibilitatea realizarii de
conexiuni cu celelalte orase si judete din
regiune.
o Situata in zona de contact a trei unitati
geografice majore: Muntii Apuseni, Platoul
Somesan si Campia Transilvaniei.
o Situarea pe raul Somesul Mic, fapt ce ii
asigura necesarul de apa potabila pentru
orasul resedinta de judet, cat si de energie
electrica, aceasta din urma fiind chiar
exportata si in alte judete.
o Plasarea judetului la intersectia coridoarelor
majore de transport european.
o Judetul Cluj este traversat de coridorul de
sud-vest care leaga Bucurestiul de Budapesta.
o Situat la intersectia unor importante
magistrale feroviare si rutiere care-i asigura
legaturi facile cu toate zonele tarii - in judetul
Cluj se regasesc cai de acces rutier si feroviar
de interes national si international.
o Judetul Cluj face parte dintr-o regiune mediu-
dezvoltata care in viitor poate detine un rol
coordonator.
o Judetul Cluj se prezinta ca spatiu cu risc
seismic redus si ca zona cu risc scazut pentru
inundatii.
Puncte slabe
o Exista comune situate in zona montana, la
inaltimi mari, ingreunand conditiile de
viata, comunicare, productie si dezvoltare.
o Distanta relativ mare de granitele tarii.
o Existenta unor comune relativ izolate.
o Lacurile naturale sunt putine si de
importanta secundara ca utilitate
economica.
o Torentialitate ridicata a precipitatiilor
atmosferice.
o Existenta unor zone cu risc de inundare.
o Nivel redus al investitiilor in domeniul
amenajarilor funciare.
Oportunitati
o Traseul proiectat al autostrazii Bors-Brasov
traverseaza teritoriul judetului. Distanta
punctelor de racordare la autostrada este la
aproximativ 15 km de municipiul resedinta de
judet.
o Modernizarea unor drumuri care sa creasca
interconectarea cu judete limitrofe, in special
cu cele din zona montana (M-tii Apuseni).
o Drumul judetean (DJ) care trece prin Bazinul
Ponor si Padis, leaga judetul Cluj de judetul
Bihor.
o Modernizarea drumului forestier care leaga
judetul Cluj de judetul Alba prin bazinul
Ponor.
Riscuri
o Aglomerarea urbana.
o Versanti lipsiti de vegetatie forestiera,
care favorizeaza instalarea proceselor de
risc.
o Incapacitatea de a cofinanta proiectele de
investitii in infrastructura locala sau
judeteana
o Nivel relativ scazut al investitiilor in
infrastructura care sa valorifice avantajele
plasarii geografice a judetului.
119
o Existenta in zona periurbana a unor comune
dezvoltate si cu potential mare de dezvoltare
poate conduce la constituirea unei arii
metropolitane.
Mediu
Puncte tari
o Lipsa unor zone critice, cu poluari masive ale
factorilor de mediu si pe arii extinse.
o Tendinta pozitiva de scadere a gradului de
poluare a aerului.
o Preocuparea agentilor economici de a se
conforma la reglementarile de mediu
o Folosirea gazelor naturale in detrimentul
combustibililor mai poluanti.
o Cresterea ponderii sectorului economic tertiar
fata de cel primar.
o Suprafata mare de vegetatie forestiera in zona
montana.
o Existenta pe teritoriul judetului a ariilor
naturale protejate.
o Existenta unei retele puternice de ONG-uri cu
activitate in domeniul protectiei mediului.
o Arealul montan caracterizat printr-un
echilibru ecologic relativ stabil, apropiat de
cel initial.
o Suprafetele antropizate sunt reduse ca
pondere.
o Migrarea spatiilor rezidentiale spre glacisurile
de la baza versantilor, in cazul zonelor
deluroase.
o Prezenta nisipurilor asigura o relativa
stabilitate a terenurilor.
Puncte slabe
o Functionarea unor companii poluatoare cu
sisteme de retinere ineficiente.
o Degradarea calitatii aerului, datorita starii
infrastructurii edilitare, starii tehnice a
autovehiculelor, calitatii combustibilului
si salubrizarii ineficiente.
o Lipsa retelelor de preluare a apelor uzate
in zonele unde exista retele de alimentare
cu apa.
o Suprafata insuficienta a spatiilor verzi in
raport cu numarul de locuitori.
o Inexistenta unui sistem de colectare
selectiva a deseurilor reciclabile.
o Lipsa unui sistem corespunzator de
eliminare a deseurilor spitalicesti.
o Lipsa unui amplasament adecvat pentru
amenajarea depozitului ecologic in
municipiul Cluj-Napoca.
o Educatie ecologica insuficienta in cadrul
sistemului de invatamant.
o Slaba atitudine civica a cetatenilor in
protejarea factorilor de mediu.
o Personal insuficient in institutiile publice,
cu atributii in domeniul protectiei
mediului.
o Un sfert din comunele judetului aflate la
limita echilibrului ecologic.
o Lipsa unei baze de date solide si
accesibile privitoare la evenimentele
extreme.
o Grad de instruire scazut in ceea ce
priveste hazardele naturale.
o Procent deosebit de scazut al asigurarilor
in caz de calamitati naturale.
o Lipsa unor organisme non-
guvernamentale implicate in procesul de
evaluare si gestionare a riscurilor naturale.
Oportunitati
o Cadru legislativ complet in domeniul
protectiei mediului.
o Armonizarea cadrului legislativ cu cel din
UE.
Riscuri
o Cresterea numarului de agenti economici
care desfasoara activitati cu impact
negativ asupra mediului.
o Agenti economici care functioneaza fara
120
o Ariile protejate beneficiaza de protectie
legislativa si au administratori.
o Parteneriate si colaborari intre autoritatile si
institutiile publice locale, agenti economici si
ONG-uri.
o Absorbtia fondurilor nerambursabile ale UE
pentru proiectele prioritare.
o Incurajarea infiintarii unor ONG-uri cu profil
de activitate orientat spre evaluarea si
gestionarea riscurilor.
o Completarea cadrului legislativ privitor la
riscurile naturale.
o Derularea unor campanii de informare
privitoare la masurile care trebuie luate in
cazul producerii unor evenimente extreme.
o Facilitarea accesului populatiei la incheierea
asigurarilor pentru bunurile mobile si imobile.
o Introducerea unei arii curiculare legate de
hazarde si riscuri in scoli.
respectarea legislatiei de mediu.
o Zone industriale cu potential ridicat de
poluare accidentala.
o Diminuarea spatiilor verzi in favoarea
amplasarii de obiective economice si
edilitare.
o Cresterea numarului de autovehicule.
o Descarcarea in reteaua de canalizare a
unor ape care nu se incadreaza in
prevederile in vigoare.
o Functionarea in continuare a actualelor
rampe de deseuri.
o Atitudinea indiferenta a populatiei fata de
protectia factorilor de mediu (apa, aer, sol,
vegetatie).
o O treime dintre comune au un echilibru
ecologic foarte puternic sau puternic
afectat.
o 10 comune si Campia Turzii au un indice
ridicat de transformare environmentala.
o Buget scazut alocat masurilor structurale.
o Extinderea intravilanului in zonele cu
vulnerabilitate mare.
o Acordarea avizelor de constructie in
zonele cu grad ridicat de vulnerabilitate.
Forta de munca si populatia judetului
Puncte tari
o Speranta de viata este superioara cu circa 1,5
ani fata de media nationala.
o Un fond de locuinte aflat preponderent in
proprietate privata.
o O piata a locuintelor constituita si functionala
cu o dinamica proprie.
o Cel mai mare numar de absolventi de studii
superioare din Regiune, poate din tara.
o La nivel de judet existenta unui numar mare
de specialisti in domenii de varf.
o Forta de munca inalt calificata.
o Ponderea urbana a judetului Cluj este cea mai
ridicata in comparatie cu alte judete.
o Posibilitati de instruire la standarde ridicate.
o Existenta programelor de formare continua si
de invatamant la distanta in cadrul
universitatilor prezente in Cluj-Napoca.
o Numarul mare de persoane calificate si
numarul mare de specializari oferite de
universitatile clujene contribuie la cresterea
atractivitatii pentru investitori.
o Cresterea exponentiala a numarului de
Puncte slabe
o Scaderea populatiei cu 4,56% implicand si
scaderea in densitate.
o Scaderea natalitatii, si gradul mare de
mortalitate se datoreaza fertilitatatii
extrem de scazute si imbatranirii
populatiei.
o Discrepanta ridicata dintre mediul urban si
rural in ceea ce priveste accesul la servicii
sociale.
o Diferenta mica intre ajutorul de somaj si
salarii incurajeaza somajul mascat si
munca la negru.
o Rata ridicata a somajului si a somajului de
lunga durata in orasele mici.
o Lipsa de corelare a sistemului
educational-vocational cu cerintele pietei
muncii si dezvoltarii viitoare a economiei
judetului.
o Decalaje mari intre pregatirea oferita de
scolile vocationale si cererile de pe piata
muncii.
o Migratia interna (spre alte orase mari ale
121
studenti in toate universitatile clujene.
o Formarea unei clase de mijloc cu o pondere
insemnata in populatia totala.
Romaniei) si externa a tinerilor spre
destinatii care le ofera mai multe
oportunitati de realizare profesionala.
o Capacitate scazuta de retentie a fortei de
munca superior calificate, forta de munca
superior calificata prefera plecarea in
strainatate.
o Potentiale probleme pentru meserii sau
calificari cum ar fi: instalator, sudor, fierar
betonist (acestia fie pleaca, fie nu sunt
calificati in mod adecvat in scoli).
Oportunitati
o Programe europene pe domeniul resurselor
umane, accesibile mediului public si privat.
o Programe guvernamentale sprijin pentru
calificare recalificare sau incadrarea
somerilor.
o Orientarea programelor spre specializari in
domeniile cerute de piata fortei de munca.
o Reorientarea interesului in sensul cresterii
cererilor pentru meserii de genul: strungar,
lacatus, dulgher, tamplar etc.
o Rata scazuta a angajarii in sectorul serviciilor
mult mai mica decat in UE ofera oportunitati
pentru dezvoltarea sectorului.
o Existenta parcurilor industriale si a
investitorilor strategici care atrag un numar
mare de specialisti.
o Posibilitatea legala si disponibilitatea spre
parteneriate public privat (parteneriat intre
institutiile de instruire si angajatori).
o Disponibilitatea realizarii de parteneriate intre
mediul academic si mediul de afaceri: in
vederea stabilirii de obiective comune,
compatibilizarii ofertei educationale cu
cerintele pietei etc.
o Realizarea de parteneriate transfrontaliere
institutii sau agentii din Romania si tarile nou
intarte in UE (in special cu cele din Ungaria ,
Cehia , Slovacia.
Riscuri
o Emigrarea fortei de munca calificata in
special in UE si spatiul nord american
(SUA, Canada), reprezinta incercari de
schimbare a situatiei socio- economice din
tara.
o Exodul masiv al fortei de munca in UE o
data cu integrarea.
o Imbatranirea populatiei cu consecinte
negative asupra sistemului de sanatate si a
celui de pensii.
o Scaderea accentuata a numarului de
absolventi de liceu si de studii superioare
in viitorul apropiat, datorita sporului
natural negativ inregistrat dupa 1990.
o Populatia activa raportata la populatia de
varsta activa in jur de 63-65%, ceea ce
indica o slaba utilizare a resurselor de
munca.
o Lipsa in momentul de fata a unui stoc de
locuinte in proprietate publica care sa
permita rezolvarea cazurilor sociale de
urgenta sau cronice.
o Segregarea spatiala a populatiei (separarea
spatiala a populatiei in functie de venit,
status social, profesie, scolaritate, etnie)
o Subfinatarea programelor sociale
descentralizate; dificultatile de adaptare la
conditiile reducerii finantarilor externe
private in domeniul social.
o Excluderea unor localitati rurale din
procesul de dezvoltare economica si
sociala.
o Insuficienta si caracterul deficitar al
serviciilor sociale pentru varstnici,
persoane fara adapost si victimele
violentei domestice.
122
o Eficacitatea redusa a transferurilor sociale
datorita dezechilibrelor demografice, a
tintirii inadecvate si subfinantarii.
Infrastructura
Puncte tari
o Existenta pe teritoriul judetului a unor
magistrale rutiere sau feroviare importante
(nod cale ferata la Dej si Cluj-Napoca).
o Traseul proiectat al autostrazii Bors-Brasov
traverseaza teritoriul judetului. Distanta
punctelor de racordare la autostrada este la
aproximativ 15 km de municipiul resedinta de
judet.
o Aeroportul International din Cluj-Napoca a
fost modernizat in ultimii ani si are un trafic
international consistent avand legaturi aeriene
interne cu Bucuresti, Timisoara, iar externe cu
Bergamo, Bologna, Budapesta, München,
Treviso, Verona, Trieste, Viena, Frankfurt
etc. si este deservit de catre mai multe
companii aeriene interne si externe.
o Proiectul de modernizare a garii Cluj-Napoca.
o Densitatea retelei feroviara dezvoltata.
o Judetul Cluj este traversat de magistrala
rutiera E60 (DN1): Bucuresti - Brasov - Cluj-
Napoca - Oradea – Budapesta – Viena.
o Parc auto transport public partial reinnoit.
Puncte slabe
o Timp nefavorabil (ceata) pentru lunile de
toamna iarna si partiala primavara) pentru
functionarea aeroportului lucru care face
dificila operarea activititatilor aeriene.
o Calea ferata inca neelectrificata Cluj-
Napoca—Oradea.
o Lipsa unor sosele rapide sau expres in
judet.
o Prezenta vehiculelor cu tractiune animala
reduce viteza de traversare a judetului.
o Lipsa unor centuri si a unor trasee de
ocolire pentru cea mai mare aglomerare
urbana a judetului – Cluj-Napoca.
o Parcari insuficiente la nivelul resedintei de
judet.
o Depasirea duratei medii de viata a unei
parti insemnate din conductele ce asigura
furnizarea apei potabile.
o Lipsa unei retele de transport apa potabila
catre Dej si comunele limitrofe din
acumularea Gilau.
Oportunitati
o Deschiderea unor zboruri internationale cu
alte destinatii Spania, Elvetia, Israel s.a.m.d.
o Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare in
vederea pregatirii transportului combinat:
persoane si marfa.
o Electrificarea caii ferate ce leaga Cluj-Napoca
de Oradea.
o Realizarea unor sosele de centura pentru
municipiul Cluj-Napoca.
o Fluidizarea si descongestionarea traficului in
judet si in zona Cluj-Napoca o data cu
utilizarea autostrazii Bors-Brasov.
Riscuri
o Aglomerarea traficului pe caile rutiere
spre : Oradea, Dej.
o Aglomerarea rutiera din Cluj-Napoca
poate cauza evitarea de catre turisti.
o Cresterea numarului de accidente rutiere
pe drumurile din judet datorita aglomerarii
sau calitatii slabe a infrastructurii rutiere a
judetului.
Energie si telecomunicatii
Puncte tari
o Rata crescuta a numarului de abonati la
serviciul de telefonie fixa in mediile urbane
ale judetului, precum si in comunele
periurbane.
o Inlocuirea vechilor linii de telecomunicatie cu
Puncte slabe
o Cresterea preturilor la serviciile de
telecomunicatii, energie electrica,
combustibili si transport.
123
retele de fibra optica.
o Aparitia in judet a unor operatori noi, privati,
in domeniul telecomunicatiilor.
o Pentru municipiul Cluj-Napoca asistam la
extinderea gamei de activitati curier pentru
tara si strainatate – post mesager, prioripost,
ultrapost, express mail service, postfax, case
de expeditii.
o Judetul are potential energetic, judetul Cluj
fiind exportator de energie electrica
(amenajarea hidrotehnica Tarnita are o
capacitate de productie de 225 KW/h, in
vreme ce municipiul Cluj-Napoca consuma
aprox. 40 MW/h). Mare parte a energiei
electrice este produsa in hidrocentrale de pe
Somesul Cald, acestea fiind nepoluante si
mult mai eficiente in raport cu cele pe pacura
sau carbune.
o Modernizarea in mare parte a statiilor,
releelor si transformatoarelor de curent
electric.
o Modernizarea statiilor de transformare de 220
KV si 400 KV (in prezent sunt centrale ABB
Siemens de nivel tehnologic comparabil cu
cele din UE).
o Introducerea fibrei optice pe liniile de 110 V,
ceea ce permite folosirea lor si pentru
telecomunicatii.
Oportunitati
o Constructia unei hidrocentrale in regim
reversibil cu o capacitate de 1.000 MW la
Tarnita, in judetul Cluj.
o In vederea cresterii eficientei in exploatare
exista posibilitatea montarii de centrale
moderne de bloc sau de scara in zonele in
care exista locuinte comune.
Riscuri
o Perioadele de seceta prelungita pot afecta
productia de energie electrica obtinuta in
amenajarile hidrotehnice de pe Somesul
Cald.
o Furnizarea la standarde inferioare a
alimentarii cu gaze naturale datorita
cresterii consumului in gospodariile
individuale.
o Defectiuni la sistemele de transport si
distributie a apei potabile, agent termic
datorita depasirii duratei maxime de viata
a acestora.
o Interesul scazut pentru introducerea de noi
tehnologii.
Economia judetului
Puncte tari
o Cluj-Napoca se situeaza pe locul II in ierarhia
nationala ca potential de polarizare, dupa
capitala, influenta acestuia manifestandu-se
Puncte slabe
o Cresteri ale volumului de marfuri
importate, la nivel de judet.
o Dezvoltarea slaba a ramurilor industriale
124
asupra intregului spatiu al Transilvaniei. Cluj-
Napoca ocupa prima pozitie in clasamentul
oraselor din regiune.
o Structura economica diversificata la nivel de
judet, Cluj-Napoca aduce o contributie
semnificativa la ceea ce inseamna tertializarea
activitatilor economice.
o Indice de dezvoltare ridicat al intregii zone
(categoria I).
o O mare piata de consum, sub raport al
populatiei, dar si al puterii de cumparare.
o Preponderenta proprietatii private.
o Cresterea continua a volumului exporturilor si
a importurilor la nivelul judetului.
o Industria prelucratoare detine un procent mai
insemnat fata de industria producatoare in
cadrul economiei judetului.
o Cresterea volumului exporturilor.
o Activitatile de cercetare dezvoltare sunt
reevaluate, iar sectorul IT&C este in
expansiune.
o Existenta si dezvoltarea parcurilor industriale
Tetarom.
o Schimbarea in bine a perceptiei investitorilor
straini privind municipiul Cluj-Napoca.
o Existenta unor asociatii patronale si ONG-uri
capabile sa ofere servicii de consultanta si
asistenta.
o La nivelul judetului se inregistreaza cresteri ai
indicelui productivitatii muncii pe un salariat
din industrie.
o Ponderea somajului este scazuta mai ales in
mediul urban
o Tendinte de crestere a numarului de muncitori
angajati in sectoarele secundare si tertiare.
o Sectorul de servicii prestate populatiei ocupa
un loc important in cea ce priveste
atractivitatea pentru investitii.
o Sector bancar puternic: Banca ―Transilvania‖
sediul principal in Cluj-Napoca, alaturi de alte
zeci de sucursale ale altor banci private.
o Existenta unor asociatii patronale capabile sa
ofere servicii de consultanta si asistenta.
o Forta de munca ieftina in orase mici si
mijlocii ale judetului faciliteaza dezvoltarea
sistemului lohn.
o Climat favorabil investitiilor la nivelul
intregului judet, inclusiv Cluj-Napoca.
o Agricultura ramane o ramura importanta a
economiei.
de varf.
o Valorizare insuficienta a parteneriatelor
public-privat.
o Lipsa unor produse de marca (brand)
judetene recunoscute pe plan national sau
international.
o Lipsa informatiilor de piata necesare
planificarii strategice.
o Competitivitate slaba a firmelor in plan
international, pe fondul unei culturi
manageriale extrem de precara.
Consecinta: neglijarea investitiilor in
resurse umane din IMM.
o Proprietate agricola extrem de faramitata
la nivel de judet.
o Lipsa unei burse de valori/burse de
marfuri in judet.
o Zonele montane sunt zone cu productii
agricole reduse (ca volum si gama),
emigrare neta inalta, izolate nu doar
datorita distantei fata de mediul urban, ci
si fata de retelele de transport rutier sau
informational.
o Lipsesc investitiile din partea unor tari cu
piete de capital dezvoltate care nu au
considerat oportuna sau atractiva
economia judetului Cluj.
o Productivitatea industriala este inca
scazuta, raportata la cea din Uniunea
Europeana.
o Lipsa unei culturi manageriale in sectorul
privat.
o Gradul redus de competitivitate a
companiilor locale pe plan extern.
o Nivelul redus al investitiilor in resursele
umane din cadrul IMM-urilor.
o Utilizarea pe o scara relativ mica a
tehnologiilor avansate.
125
o Este proiectata o viitoare piata de gros.
o Contributii majore la dezvoltarea si
modernizarea agriculturii a centrelor de
cercetare specializate.
o Productie semnificativa de carne si produse
din carne la nivel de judet.
o Existenta unor capacitati insemnate de
prelucrare a laptelui.
o Societati de asigurare-reasigurare cu sediile
centrale in judetul Cluj.
o Existenta Centrului de Afaceri Transilvania.
o Existenta unor societati de valori mobiliare
competitive.
o Expansiunea sectorului IT&C in raport cu
restul sectoarelor economiei.
o Existenta unui targ expozitional - Expo
Transilvania.
o Extinderea lanturilor de supermarketuri.
o Prezenta in judet a reprezentantelor
principalelor marci de automobile.
Oportunitati
o Aparitia de structuri specializate pentru
atragerea de investitii straine sau crearea de
facilitati pentru investitiile la nivel de judet.
o Stimularea exportului de produse cu valoare
adaugata mare, crearea de branduri judetene.
o Realizarea Zonei Metropolitane in jurul
polului national de crestere Cluj – Napoca, cu
rolul de a impulsiona si diversifica activitatile
economice. Autoritatile locale pot accesa
peste 80.000.000 de euro prin Programul
Operational Regional 2007-2013, fonduri
destinate unor proiecte de reabilitare a
infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea
serviciilor urbane, inclusiv transportul urban,
de dezvoltare durabila a mediului de afceri si
de reabilitare a infrastructurii sociale.
o Existenta la nivelul regiunii Nord-Vest a unor
schimburi transfrontaliere.
o Construirea autostrazii Transilvania Brasov-
Bors.
o Integrarea in Uniunea Europeana si accesul la
Fondurile Structurale.
o Programe cu finantare internationala.
o Existenta Agentiei de Dezvoltare a Regiunii
Nord-Vest si implicarea acesteia in atragerea
de fonduri europene si in activitati de
consultanta.
o Dezvoltarea de parteneriate intre
Riscuri
o Comunicare ineficienta intre sectorul
public si cel privat.
o Prezenta fenomenelor de coruptie.
o Lipsa unor centre de transfer tehnologic
pentru introducerea de noi tehnologii.
o Migrarea fortei de munca inalt calificata.
o Integrarea in UE va insemna caderea
sistemului de lohn – pericol pentru orasele
mici si mijlocii ale judetului.
o Dezechilibre pe piata fortei de munca din
mediul urban: subocuparea sau somajul
fortei de munca inalt calificate.
o Investitii si profituri reduse in sectorul
agricol; perpetuarea productiei agricole de
subzistenta.
o Tintirea inadecvata a transferurilor sociale
pentru asigurarea venitului minim
garantat.
o Intarzieri semnificative in implementarea
prevederilor de concesionare a serviciilor
sociale si organizare a serviciilor primare.
o Lipsa sau insuficienta unor date valide la
nivel de localitate privind bunastarea
populatiei.
o Sporuri naturale negative, schimbari ale
ponderilor intre diferite grupe de varsta,
imbatranirea populatiei la nivel regional,
fapt care poate reprezenta o amenintare
126
intreprinzatorii locali si cei straini.
o Constituirea de parteneriate public-private.
o Implicarea mediului academic in rezolvarea
problemelor social-economice ale judetului.
o Dezvoltarea sectorului ICT – comertului
electronic.
o Promovarea unor produse agroalimentare
traditionale pe pietele nationale si/sau
internationale.
o Promovarea unor produse si servicii prin
intermediul firmelor de publicitate.
o Rentabilizarea activitatilor zootehnice prin
prelucrarea pe plan local a produselor
animaliere in unitati industriale de capacitate
mica si mijlocie.
o Atragerea mediului academic in rezolvarea
problemelor social-economice ale judetului.
o Dezvoltarea la nivel de judet a firmelor
specializate in studii de piata, consultanta in
afaceri, consultanta financiara, proiecte etc.
o Cresterea cererii de locuinte, si modificari in
ceea ce priveste cererea si oferta pe piata
fortei de munca ca urmare a cresterii
numarului de studenti.
viitoare majora pentru populatia activa.
Invatamant
Puncte tari
o Grad ridicat de dotare a institutiilor de
invatamant cu retele de calculatoare
performante, conectare la Internet – sunt
disparitati evidente rural – urban.
o Modernizarea celor mai multe sali de sport si
construirea altora noi - la fel disparitati urban
– rural.
o Pregatire profesionala buna a cadrelor
didactice din invatamant – mediu urban
o Cel mai important centru universitar din nord-
vestul Romaniei, al doilea centru universitar
din tara.
o Cel mai mare numar de absolventi de studii
superioare din Regiune.
o Numarul mare de studenti clujeni ce
beneficiaza de burse de studii in strainatate.
o Existenta unor universitati cu renume nu
numai pe plan national, ci si international,
amintind aici Universitatea Babes-Bolyai,
Universitatea Tehnica, Universitatea de
Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu,
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina
Veterinara.
Puncte slabe
o Lipsa unor scoli tehnice de maistri.
o Lipsa dotarilor corespunzatoare pentru
specializarile universitare de varf – numar
redus de cadre universitare si incarcatura
mare de studenti pe sali de seminar.
o Infrastructura invechita, in special in rural.
o Nivelul scazut al salariilor in sistemul de
invatamant.
o Numarul de sali si de terenuri de sport
este insuficient.
o Locuri de cazare insuficiente si conditii de
cazare necorespunzatoare in unele cazuri.
o Probleme cu asigurarea necesarului de
spatii pentru activitatile didactice in
conditii care sa respecte cerintele psiho-
pedagogice.
o Echipamente relativ insuficiente in
domeniile stiintelor naturii si ingineriei.
o Comunicare interna insuficient dezvoltata.
o Slaba implicare a studentilor in activitatile
universitatii.
o Organizare ineficienta a asociatiilor
studentilor.
127
o Universitatile clujene ofera specializari in
cele mai diverse domenii.
o Existenta unor centre de cercetare universitare
sau ale Academiei Romane.
o Conectarea la sistemul european de
invatamant prin implicarea in proiecte
internationale constand in derularea de
parteneriate cu scoli din Uniunea Europeana.
o Implementarea unor masuri de sprijinire a
copiilor si tinerilor aflati in dificultate, in
scopul integrarii sau reintegrarii acestora intr-
un tip corespunzator de invatamant.
o Personalul didactic este relativ tanar si are un
grad ridicat de calificare.
o Raportat la nivel national, judetul Cluj se
situeaza intre primele cinci judete in privinta
indicatorilor referitori la biblioteci si
serviciile oferite de acestea, precum si la
activitatea cinematografelor.
o Judetul Cluj si in special Municipiul Cluj-
Napoca reprezinta cel mai important centru
din Regiunea de Nord-Vest si chiar la nivelul
Transilvaniei in domeniul activitatii
institutiilor de spectacol artistic.
o Numar destul de mic de studenti si
doctoranzi straini platitori de taxe de
studii.
o Exploatarea insuficienta a resurselor
existente in universitate (umane,
materiale).
o Resurse extrabugetare putin diversificate.
o Sustinerea pe baza de abonament a
radioului si televiziunii publice este, mai
ales in privinta televiziunii, foarte slaba in
raport cu nivelul national (sub medie).
o Reducerea activitatii filarmonicii incepand
cu 2003, lipsa unui spatiu optim pentru
activitatile specifice.
Oportunitati
o Infrastructura existenta si acoperirea cu
personal didactic, in conditiile scaderii
numarului de elevi poate conduce la cresterea
calitatii actului didactic.
o Dezvoltarea sistemului de invatamant privat
si alternativ la nivelul tuturor ciclurilor de
invatamant.
o Invatamantul liceal atrage absolventi ai
ciclului gimnazial din judetele invecinate.
o Extinderea participarii unitatilor scolare la
programele europene, inclusiv prin accesarea
unor resurse de finantare pe proiecte
educationale si de infrastructura.
o Implementarea noului sistem de finantare si
administrare, reorganizarea si (restructurarea)
retelei unitatilor de invatamant pre-
universitar.
o Dezvoltarea specializarilor ce sustin
dezvoltarea in domenii precum tehnologia
informatiei, a comunicatiilor sau cele legate
de producerea si dezvoltarea informaticii.
o Existenta programelor pentru imbunatatirea
infrastructurii scolare din mediul rural si
urban.
Riscuri
o Pe fondul scaderii natalitatii si al
imbatranirii populatiei, scade continuu
numarul de elevi.
o Tendinta de reducere a autonomiei
universitare.
o Subfinantare bugetara cronica, generata de
starea economiei si de cresterea numarului
de universitati din alte localitati.
o Motivarea insuficienta a personalului in
cadrul national general, nefavorabil
dezvoltarii.
o Concurenta sistemelor educationale
vestice.
o Atractivitatea sistemului de invatamant
este extrem de scazuta - salarii mici.
o Scaderea normelor didactice la unele
discipline si scaderea numarului de elevi,
poate conduce la disponibilizarea unor
cadre didactice.
o Tendinta este de crestere a numarului de
elevi inscrisi la liceele teoretice si
vocationale, si de reducere a numarului de
elevi inscrisi la liceele tehnologice.
o Cresterea ponderii populatiei de varsta
128
o Cursuri de formare pentru manageri scolari,
profesori in diferite domenii.
o Cresterea implicarii in rezolvarea problemelor
comunitatii, direct si in colaborare cu
institutiile administratiei locale, ONG-uri,
agenti economici de stat si privati.
o Atragerea de studenti din tarile mai putin
dezvoltate si nu numai, printr-o calitate
ridicata a educatiei, in conditiile unor taxe
mai scazute comparativ cu cele din institutiile
occidentale.
o Imaginea pozitiva a universitatilor pe plan
intern si international.
o Aderarea Romaniei in 2007 la UE va duce la
cresterea resurselor bugetare, dar mai ales la
accesul la programe de cercetare-dezvoltare-
inovare cu finantare europeana.
o Resursa umana inalt calificata poate fi
orientata intr-o masura mai mare spre
activitati de expertiza, consultanta si transfer
tehnologic.
o Dezvoltarea programelor de specializare la
nivel de masterat sau doctorat si in scurt timp
a studiilor post-doctorale.
o Oferirea unor cadre institutionale pentru „Life
Long Learning‖ in cazul populatiei care nu se
mai afla in perioada obisnuita de scolarizare.
o Implicarea institutiilor de cultura subordonate
Consiliului Judetean si Primariilor municipale
si orasenesti in programe cu finantare
internationala pentru consolidarea
infrastructurii.
o Atragerea unor categorii de varsta (tinerii) cu
pondere mica in publicul institutiilor de
spectacol.
scolara din mediul rural va accentua
dificultatile existente in asigurarea
accesului la o educatie performanta a
copiilor din rural daca nu vor fi adoptate
masuri de restructurare si reorganizare
care sa tina cont de aceste tendinte.
o Exista o pondere ridicata de posturi
didactice acoperite de catre suplinitori
(30% in anul scolar 2004-2005).
Mentinerea acestei situatii sau continuarea
tendintei din ultimii 2 ani poate afecta
calitatea actului didactic.
o Referitor la infrastructura, mai multe
cladiri in care functioneaza unitati de
invatamant au fost revendicate de vechii
proprietari, ceea ce ar putea impune
gasirea unor solutii pentru functionarea in
viitor a acestor unitati.
o Descresterea investitiilor alocate din
bugetul de stat si cresterea ponderii
comunitatilor locale in finantarea
unitatilor de invatamant poate constitui o
problema majora in absenta resurselor
financiare la nivel local, principalele
unitati afectate fiind cele din mediul rural.
o Tendintele, la nivel national, dar si
mondial, de involutie a pietei
spectacolelor publice, prin cresterea
exponentiala a mijloacelor personalizate
de divertisment (televiziune prin cablu,
satelit, internet etc.), utilizate indeosebi de
catre tineri.
o Limitarea accesului la studii datorita
nevoii de sustinere financiara.
Turism
Puncte tari
o Judetul Cluj este un centru activ din punct de
vedere turistic, pe plan intern si international.
o Prezenta unui cadru natural variat morfologic,
alcatuit din podisuri si munti, care, peisagistic
exclude „monotonia turistica‖.
o Judetul Cluj se inscrie intr-un climat temperat
moderat, fara extreme deosebite, ceea ce
favorizeaza desfasurarea activitatilor turistice
intregul an. Durata zapezii in muntii de peste
1 800 m altitudine este de 4-5 luni/an.
o Datorita unui substrat geologic salifer, la
bordura Campiei Transilvaniei apare o
Puncte slabe
o Ponderea dominanta a resurselor atractive
ale judetului este exploatata la un nivel
inferior de eficienta.
o Lipsa amenajarilor specifice unei oferte
atractive competitive.
o Introducerea deficitara, cu amenajari de
circumstanta, in circulatia turistica a
multor obiective.
o Lipsa cailor de acces modernizate spre
numeroase obiective si zone turistice; ca
urmare, initiativele amenajarii turistice se
blocheaza din lipsa acestei facilitati
129
aureola de izvoare si lacuri sarate, cu o
importanta remarcabila in turismul curativ. In
anumite areale sunt cantonate namoluri
terapeutice.
o Extensiunea mare a padurilor de foioase si
conifere atribuie peisajului o valenta estetica
certa, functia turistica a padurii (prin efectele
de „margine‖ si de „insula‖, prin rolul
antipoluant) fiind recunoscuta.
o Fauna cinegetica si piscicola variata creeaza
conditiile optime practicarii turismului
cinegetic si a pescuitului sportiv sau de
agrement.
o Judetul detine numeroase situri arheologice
antice, cetati si castele medievale, biserici si
manastiri, monumente, edificii culturale si
economice cu rol decisiv in practicarea
turismului cultural.
o Diversitatea resurselor turistice face posibila
afirmarea unor tipuri si forme variate de
turism (recreativ, curativ, cultural, mixt:
speoturism, alpinism, turism cinegetic si
piscicol, turism extrem, rural, urban).
o Prezenta unei populatii urbane numeroasa in
judet, cu nevoi turistice mai ridicate, ce
asigura o cerere potential numeroasa pentru
servicii turistice.
o Cresterea numerica a practicantilor
turismului, fenomen specific oraselor cu
standard de dezvoltare economica si sociala
mai ridicat.
o Largi posibilitati de afirmare a turismului
rural, indeosebi in localitatile zonei montane,
dar si in unele asezari, mai dotate ca
infrastructura din Podisul Somesan sau
Campia Transilvaniei.
o Existenta unei infrastructuri de cazare de
peste 5.000 locuri intre care se inscriu baze
moderne, cu confort competitiv.
o Pozitia geografica favorabila a judetului in
raport cu axele majore de circulatie interna si
internationala (E60, magistralele feroviare
Bucuresti-Episcopia Bihorului; Bucuresti-
Halmeu; aeroportul din Cluj-Napoca).
o Rolul de tranzit al spatiului judetean inspre
centrul si vestul Europei, dar si in sens invers,
spre centrul, estul si sudul Romaniei.
o Existenta unui oras mare, Cluj-Napoca,
recunoscut prin multiculturalismul sau,
posesor al unei infrastructuri turistice ce poate
elementare sau devin nerentabile.
o Oferta turistica actuala de nivel scazut sub
aspectul confortului si serviciilor.
o Produs turistic sablonar. Nu se pun in
valoare elementele de specificitate,
originalitate ale ofertei.
o Lipsa materialelor promotionale.
o Lipsa promovarii ofertei turistice la toate
nivelurile (regional national, international)
o Quasiinexistenta site-urilor informative
ale promotorilor turismului.
o Lipsa unui „brand‖ turistic al judetului.
o Grad de specializare profesionala limitat
al multor promotori ai turismului (in
special cei din mediul rural). Amatorismul
si improvizatia sunt frecvente.
o Lipsa unor institutii indispensabile
informarii si organizarii activitatilor
turistice (centre de informare turistica,
asociatii ale promotorilor turismului din
diferite subramuri ale acestuia, sindicatul
lucratorilor din turism etc).
130
satisface o cerere din ce in ce mai
pretentioasa.
o Cresterea numarului celor care considera
turismul ca o sansa a dezvoltarii locale si
regionale, inclusiv a promotorilor unor
activitati specifice in domeniu (consolidarea
unei mentalitati pro turism in cercul
investitorilor).
o Functionarea in Cluj-Napoca a unor institutii
de invatamant superior prestigioase cu
specializari in domeniul turismului ce asigura
forta de munca inalt calificata necesara.
o Conditii potentiale pentru practicarea unei
game variate de turism la nivel judetean:
agro-turism, turism montan turism istoric,
balnear - tratament balnear etc.
o Obiective turistice judetene: Cheile Turzii,
Muntii Apuseni, 50 km pana la muntii
Baisoara, 70 km pana la varful Vladeasa, 80
pana la Bazinul Ponor (in care pot fi intalnite
numeroase pesteri, unele dintre ele unice in
lume prin caracteristicile lor) precum si Padis,
Baile Cojocna.
o Atractie sporita cel putin pentru Cluj-Napoca
(numar mare de restaurante si cluburi).
o Traditia indelungata a practicarii turismului in
unele zone ale judetului.
Oportunitati
o Valorificarea superioara a potentialului
turistic al judetului, in special zona montana
si municipiul Cluj-Napoca.
o Posibil parc de distractii in Cluj-Napoca.
o Prezenta autostrazii Bors-Brasov va permite
accesul mai multor turisti.
o Cererea crescanda de servicii turistice pe piata
interna si externa a domeniului.
o Nevoia de conservare si protejare prin turism
organizat a unor resurse supuse degradarii
naturale sau antropice.
o Afirmarea recenta a turismului rural pe plan
mondial. Existenta in Judetul Cluj a unor
valori etnografice de exceptie justifica o astfel
de abordare prioritara.
o Crearea complementaritatii economice si
sociale in conditiile regresului industriei si
stagnarii agriculturii judetului.
o Reconstructia ecologica prin turism a unor
areale afectate de alte forme de valorificare
economica (minerit, forestier, pastoral).
Riscuri
o Starea precara a unor drumuri, densitate
rutiera redusa in zona montana a judetului.
o Subutilizarea potentialului turistic existent
la nivel de judet.
o Mentinerea in stare latenta, ineficienta
economic si social, a valorificarii
potentialului atractiv al judetului.
o Proliferarea amenajarilor ad-hoc.
o Afectarea si degradarea resurselor
turistice naturale sau antropice, prin
exploatare inadecvata.
o Dezvoltarea altor forme de valorificare
economica concurentiale (industrie,
exploatari forestiere, agricultura) cu efect
negativ asupra structurii si compozitiei
fondului turistic.
o Extinderea concurentei neloiale.
o Ineficienta unor amenajari turistice.
o Nesatisfacerea nevoilor sociale
(recreative, culturale sau curative) a
cererii turistice.
131
o Existenta in judet a unor institutii universitare
implicate in formarea specialistilor pentru
domeniul turistic.
o Afirmarea speoturismului si turismului
cinegetic in conditiile existentei in judet a
unor resurse deosebite si a lipsei acestora
(fauna cinegetica) in tarile din vestul Europei
(mari emitatoare de fluxuri turistice).
o Existenta unor programe europene de
dezvoltare a activitatilor si infrastructurilor
turistice, finantate, predominant, din fonduri
comunitare ce trebuie astfel accesate.
o Cresterea rolului administratiei locale in
gestionarea resurselor teritoriului aferent
comunelor sau judetului conform principiului
autonomiei locale.
o Pierderea clientelei proprii atrasa de alte
zone cu standard turistic superior.
o Crearea unei imagini negative asupra
obiectivelor zonei (judetului) prin vectorul
unei cereri turistice nesatisfacute.
o Participarea redusa a turismului la
dezvoltarea judetului.
Sanatate
Puncte tari
o Repartizarea teritoriala si acoperirea cu unitati
medicale in concordanta cu numarul
populatiei beneficiare mai buna decat cea de
la nivel national.
o Asigurarea sistemului cu personal
medicosanitar, pe baza statisticilor globale
este favorabila, comparativ cu cea de la nivel
national si regional, chiar daca exista
disparitati mari intre mediul urban/rural la
nivel de judet.
o Cresterea ponderii asistentei ambulatorii a
inlesnit cresterea accesibilitatii populatiei la
asistenta medicala.
o Avantajul mediului urban in cea ce priveste
asistenta medicala dar si sanatatea publica
o Diminuarea numarului de consultatii acordate
populatiei precum si scaderea numarului
tratamentelor acordate populatiei.
Puncte slabe
o In unele zone, in speta din mediul rural,
accesibilitatea populatiei la asistenta
medicala a scazut.
o Exista inca un procent important de
persoane neinscrise la medicul de familie
si, de asemenea, comune cu putini medici
de familie.
o Nivelurile ratelor mortalitatii infantile
difera apreciabil in rural si urban, fapt
care face necesara o abordare speciala a
ruralului, mai ales in comunitatile cu
acces dificil la serviciile medicale.
o Morbiditatea prin boli cardiovasculare si
prin boli tumorale, mai ridicata in rural
decat in urban.
o Programele de promovare a sanatatii in
rural sunt limitate, sarcina profilaxiei
revenind aproape in exclusivitate
medicilor generalisti din teritorii, care au
oricum un numar ridicat de locuitori
arondati.
o Nivelul de instruire si programe de
educatie pentru sanatate mai reduse in
rural.
o Resursele sistemului de sanatate
diminuate mai ales in rural.
o A crescut numarul internatilor in spitale,
numarul om-zile spitalizare raportat la 100
de locuitori, concomitent cu un rulaj mai
mare pe pat de spital si scaderea duratei
de spitalizare.
132
o Eficienta scazuta a asistentei primare si
ambulatorii de specialitate.
Oportunitati
o Supraveghere mai responsabila din partea
sectorului sanitar in plan teritorial, dar si
masuri de protectie sociala destinate sprijinirii
populatiei defavorizate expuse la risc.
o Evaluare in dinamica a fumatului si
consumului de alcool in judet, factori de risc
in patologia cronica, urmarindu-se prevalenta
pe localitati si medii de locuire, identificarea
factorilor care favorizeaza consumul de
tutun/alcool, intensificarea actiunilor de
prevenire in rural si evaluarea eficientei
actiunilor de prevenire deja demarate, destul
de timide, in rural, o incercare de cuantificare
a riscului de imbolnavire dupa metode
moderne.
o Alocarea resurselor pentru programele de
sanatate publica pana la nivelul medicului
specialist si al medicului de familie, ar putea
pe viitor sa conduca la crearea unor echipe
mixte care sa fie pregatite in depistarea,
evaluarea si monitorizarea factorilor de risc si
in rural, astfel incat sa se poata vorbi si la
acest nivel de servicii preventive si nu doar
curative.
o Utilizarea voluntarilor in difuzarea
informatiilor direct populatiei rurale si
dezvoltarea unor programe comunitare de
promovare a unui stil de viata sanatos in rural.
o Crearea unor unitati medico-sociale, care pe
de o parte ar permite reducerea zilelor de
spitalizare pentru unele categorii de bolnavi
internati in unitati din urban.
o Constituirea serviciilor de medicina
preventiva.
o Implementarea asigurarilor private de
sanatate.
Riscuri
o Printre factorii care au contribuit la
accesibilitatea inegala la servicii de
sanatate pot fi enumerati: infrastructura
zonala si baza materiala precara existenta
in zonele deficitare, motivatia medicului
si a celorlalte cadre medicale de a lucra in
zona, motivatia si interesul manifestat de
administratiile locale de a oferi facilitati
pentru medicii din zonele respective.
o Miscarea migratorie a populatiei creeaza
probleme medicale, mai ales in domeniul
supravegherii si controlului bolilor
transmisibile si al ocrotirii mamei si
copilului, deplasarile teritoriale
constituind fie un efort, fie o noua
adaptare la sistemul de ingrijiri medicale
nou despre care migrantul nu este bine
informat.
o Fumatul, sedentarismul, obezitatea,
alimentatia irationala bogata in colesterol
si glucide, consum excesiv de grasimi
alimentare, alcool.
o Scaderea nivelului de trai pe fondul
stagnarii economiei si accentuarii inflatiei
pot duce la recrudescenta unor boli ca
tuberculoza, boala saraciei.
o Mentinerea fenomenului de navetism
dinspre urbanul apropiat, locuitorii din
rural beneficiind doar de 2-3 zile pe
saptamana de asistenta medicala.
133
Partea a III a - Perspective de dezvoltare a Judetului Cluj
Scopul proiectului de fata este de a evalua si actualiza Strategia de Dezvoltare a
Judetului Cluj, precum si Planul de Dezvoltare Judetean, din perspectiva proiectelor propuse
si a celor realizate.
Am pornit de la conceptul de ―dezvoltare durabila‖ ce-si propune sa rezolve problemele
prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile
nevoi, planificarile, intentiile si masurile ce vizeaza dezvoltarea judetului sunt in interesul
cetatenilor.
Asa cum a reiesit din analiza socio-economica de mai sus, precum si analiza SWOT,
perspectivele de dezvoltare ale judetului sunt reale prin avantajele oferite de locatia judetului,
de faptul ca este un vestit centru universitar si medical, precum si de faptul ca are o istorie
bogata si peisaje deosebite.
Infrastructura existenta este de asemenea un punct important. Existenta unui aeroport
modernizat fata de anul 1990, desi nu indeajuns, a deschis foarte mult judetul si a dat un
impuls pozitiv dezvoltarii lui atat din punct de vedere turistic, cat si economic.
Sigur, toate obiectivele stabilite atat in Strategia de Dezvoltare cat si in Planul Judetean
de Dezvoltare, necesita o perioada de timp mai lunga, atat pentru realizarea lor cat si pentru a
vedea impactul preconizat.
Astfel, din evaluarea Planului de Actiuni propus la realizarea Strategiei de Dezvoltare
a Judetului Cluj, o serie de proiecte au fost depuse si au obtinut finantarea. O mare parte din
proiectele de infrastructura prevazute in planul de actiuni au fost selectate in vederea
finantarii, ca de exemplu:
- „Modernizarea infrastructurii de acces in zona turistica Rachitele – Prislop - Ic
Ponor‖- in data de 08.08.2008 s-a semnat contractul de finantare intre Consiliul Judetean
Cluj, in calitate de beneficiar, si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, in calitate de
Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional, pentru proiectul
„Modernizarea infrastructurii de acces in zona turistica Rachitele – Prislop - Ic Ponor‖.
- „Reabilitarea drumului Ciucea – Crasna - Virsolt‖ – in data de 08.08.2008 - s-a
semnat contractul de finantare intre Consiliul Judetean Salaj (exista un parteneriat intre
Consiliul Judetean Cluj si Salaj, proiectul fiind de interes pentru ambele judete), in calitate de
beneficiar, si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, in calitate de Autoritate de
Management pentru Programul Operational Regional.
In domeniul infrastructurii turistice sunt in implementare urmatoarele proiecte:
- „Creşterea atractivităţii turistice a zonei cu potenţial balnear – Lacurile sărate
– Zona Durgău – Valea Sărată şi Salina Turda”;
- „Dezvoltarea potentialului balnear al lacurilor sarate din regiunea Nord-Vest”.
Ambele proiecte sunt finantate prin Programul Phare 2005 – Coeziune Economică şi Socială –
Proiecte Mari de Infrastructură Regională – componenta Infrastructura de turism.
In ceea ce priveste imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si
educationale la nivel judetean si local, s-a semnat contractul de finantare nr. 31/23.02.2009
pentru proiectul:
- „Reabilitarea şi modernizarea Ambulatoriului Corp „F” – Hidroterapie al
Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca”, finantat prin Programul Operational
Regional, Axa prioritara 3 – Imbunatatirea infrastructurii sociale, Domeniul major de
interventie 3.1 – „Reabilitarea/ modernizarea echiparea infrastructurii serviciilor de
sanatate‖.
In domeniul protectiei mediului, sunt de asemenea cateva exemple de proiecte care au
obtinut finantare:
134
- „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din judeţele Cluj-
Sălaj – îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare în zona
Cluj-Sălaj‖, finantat prin prin Programul Operational Sectorial Mediu. Aplicaţia a fost
aprobată prin Decizia de Aprobare a Comisiei Europene nr. 1311 din 02.04.2008.
- „Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in regiunea Turda -
Campia Turzii” – Studiu de Fezabilitate aprobat la Bruxelles prin Decizia nr. C (2008)
1312/03.04.2008, finantarea fiind asigurata prin Programul Operational Sectorial Mediu.
- Managementul deseurilor – Primaria Dej – in curs de implementare.
Obtinerea finantarii pentru aceste proiecte reprezinta pasul important spre
implementarea lor. Astfel, indicatorii masurabili, de rezultat imediat: numar de kilometrii
asfaltati, numar de gospodarii care beneficiaza de alimentare cu apa, numarul statiilor de
epurare, si asa mai departe, precum si indicatorii de impact vor determina stabilirea
urmatoarelor directii de dezvoltare ale regiunii.
Rezultatele obtinute dupa realizarea acestor proiecte si impactul lor asupra regiunii se
vor materializa prin cresterea atractivitatii regiunii atat din punct de vedere al investitiilor in
turism, cat si a investitiilor strategice (crearea de parcuri industriale in apropiere datorita
existentei infrastructurii de baza).
Aceste rezultate vor fi materializate prin cresterea locurilor de munca datorita
investitiilor, a calitatii vietii si reducerea disparitatii in dezvoltarea economica de ansamblu.
Pentru a realiza actualizarea Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj, s-au luat in
considerare acesti primi pasi realizati pentru dezvoltarea regiunii.
De asemenea, s-a considerat foarte importanta implicarea societatii civile, a
institutiilor, oamenilor de afaceri, ONG-urilor. Din acest motiv, s-au folosit chestionare
(Anexa 1), prin cooperare cu actorii locali: administratiile publice locale, celelalte institutii de
la nivelul judetului, agentii economici, organizatiile non-guvernamentale si societatea civila.
Astfel, in urma acestor consultari, precum si a rezultatelor obtinute in urma analizarii
chestionarelor, principalele campuri de actiune identificate sunt: infrastructura; mediul;
social; turism; economia, mediul de afaceri.
Din punct de vedere al dezvoltarii localitatilor judetului, cea mai importanta directie s-a
considerat a fi aceea de realizare a zonei metropolitane in jurul polului national Cluj –
Napoca, cu rolul de a impulsiona si diversifica activitatile economice. Rezultatul demersurilor
trebuie sa fie stimularea investitiilor, reducerea somajului, imbunatatirea nivelului de trai,
stoparea migratiei externe, dezvoltarea sistemelor de sanatate, sociale si de infrastructura.
Perspectivele de dezvoltare rezultate in urma discutiilor si a chestionarelor, care sa
asigure si sa dezvolte pe mai departe potentialul zonelor, asigurand astfel cresterea calitatii
vietii cetatenilor, sunt descrise mai jos.
I. Perspective de dezvoltare ale Judetului Cluj
Perspectivele de dezvoltare ale judetului Cluj au ca obiectiv general stabilirea
directiilor de alocare a fondurilor publice pentru investitiile cu impact major asupra
dezvoltarii economice si sociale a judetului, in scopul diminuarii decalajelor existente fata de
entitatile similare din statele membre ale Uniunii Europene, cat si a disparitatilor interne
(urban-rural, disparitati zonale s.a).
Domeniile care contribuie la definirea provocarilor de dezvoltare pentru judetul Cluj
sunt:
- Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin regenerarea/revitalizarea oraselor cu
potential de crestere economica;
- Infrastructura judeteana si locala de transport;
- Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educationala;
- Domeniul economic si social;
135
- Turismul;
- Mediul inconjurator;
- Dezvoltarea rurala.
Consiliul Judetean Cluj impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice
locale din mediul urban si cel rural au stabilit impreuna investitiile publice carora trebuie sa li
se acorde prioritate la finantare, precum si politicile care vor sta la baza realizarii acestor
investitii.
La nivel judetean se va actiona pentru:
- atragerea in cat mai mare masura a fondurilor nerambursabile europene prin proiecte
viabile de interes regional/judetean/local;
- promovarea parteneriatului public in proiectele de dezvoltare pentru sectorul public;
- sporirea cofinantarii locale la proiectele de investitii care sa conduca la dezvoltarea
economica locala si, pe aceasta baza, la cresterea veniturilor proprii ale localitatilor;
- analizarea conditiilor de utilizare a imprumuturilor bancare ca suport alternativ la
cofinantarea proiectelor de interes pentru colectivitatile locale.
I. In contextul unei economii globale, Strategia de Dezvoltare a Romaniei si implicit a
judetului Cluj trebuie sa puna accentul pe dezvoltarea urbana durabila prin
regenerarea/revitalizarea oraselor cu potential de crestere economica.
Cresterea economica,care in prezent este considerata de repondentii Chestionarului
privind Economia si Mediul de Afaceri ca fiind moderata, reprezinta modalitatea prin care va
creste nivelul de trai, vor creste investitiile in sectorul productiv, se va dezvolta infrasctructura
si va creste calitatea serviciilore publice. Nu in ultimul rand, cresterea economica va
contribui, prin realizarea de noi investitii, la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca
din judet.
In prezent, conform aprecierilor factorilor locali, sectorul economic preponderent in
cadrul judetului este cel al serviciilor, care are si cel mai mare aport la produsul intern brut,
precum si cea mai mare contributie la crearea de noi locuri de munca.
Pentru o dezvoltare economica durabila in zona se considera necesar a se dezvolta
activitatile din agricultura, industria alimentara, zootehnie, industria prelucrarii
laptelui, industria prelucrarii carnii, fermele zootehnice integrate, precum si din comert,
mestesuguri traditionale, agroturism si turism rural.
In contextul unei economii globale din ce in ce mai integrate, cresterea economica
rezulta din:
- productivitate a muncii mai mare;
- baza antreprenoriala dinamica;
- valorificare efectiva a rezultatelor cercetarii, dezvoltarii si inovarii menite sa
contribuie la revigorarea ramurilor industriale cu traditie la nivel local;
- investitii in infrastructura de baza pentru imbunatatirea accesabilitatii;
- guvernanta eficienta atat in domeniul public, cat si in cel privat;
- asumarea principiilor dezvoltarii durabile care sa conduca la o dezvoltare spatiala
echilibrata si complementara intre localitatile judetului.
Avand ca principale puncte forte: traditia, personalul calificat, avantajul de a fi o zona
geografica cu potential ridicat de dezvoltare si fiind un centru polarizator in regiunea de
dezvoltare Nord-Vest (pol national de crestere), judetul Cluj trebuie sa dezvolte o economie
generatoare de valoare adaugata ridicata, cresterea productivitatii muncii realizandu-se
prin:
- investitii in capitalul productiv din industria locala a judetului, precum si din sectorul
agricol;
- investitii in echipamente si tehnologie in toate sectoarele de activitate;
136
- investitii in capitalul uman pentru obtinerea unei forte de munca inalt calificata, cu
nivel de educatie ridicat si capacitate de adaptabilitate la nevoile in schimbare ale
pietelor;
- o abordare pro-activa in ceea ce priveste absorbtia investitiilor straine directe care sa
permita obtinerea unor produse si servicii cu valoare adaugata mare in toate sectoarele
de activitate;
- cresterea eficientei in ceea ce priveste consumul de energie, acordandu-i-se acestui
domeniu o importanta deosebita in activitatile de cercetare-inovare.
Pentru crearea unei baze antreprenoriale dinamice, avand in vedere ca mediul de
afaceri existent in judet este preocupat de diversificarea economica si ca acesta raspunde cu
promptitudine la oportunitatile de piata atat locale, cat si regionale, la nivel judetean trebuie sa
se actioneze pentru:
- realizarea de investitii in extinderea bazei si promovarea culturii antreprenoriale, astfel
incat companiile sa-si optimizeze operatiunile si costurile si sa raspunda
oportunitatilor de dezvoltare, atat pe piata interna, cat si in cadrul pietelor regionale
sau globale;
- construirea/extinderea/modernizarea spatiilor care vor fi utilizate de operatorii
economici in cadrul parcurilor industriale ca structuri de sprijinire a afacerilor;
- dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor din judetul Cluj, in zonele in care
exista o cerere reala pentru locatii de afaceri, oferind astfel conditii adecvate pentru
localizarea intreprinderilor, in special a IMM-urilor productive si a serviciilor de
sprijinire a acestora;
- atragerea de noi investitii in judet si sustinerea integrarii atat pe verticala, cat si pe
orizontala prin crearea de clustere si retele de companii care sa conduca la obtinerea
unor avantaje competitive;
- asigurarea de servicii suport pentru afaceri in toate zonele urbane ale judetului,
extinderea infrastructurii existente de cazare si conferinte pentru mediul de afaceri;
- extinderea infrastructurilor de transport existente necesare mediului de afaceri (in
special Aeroportul International Cluj-Napoca) si realizarea unor noi cai si mijloace de
transport in judet (autostazi, centuri ocolitoare s.a);
- imbunatatirea si extinderea infrastructurii tehnologice si informationale dedicate
mediului de afaceri la nivel judetean.
In vederea cresterii competitivitatii economice si pentru incurajarea dezvoltarii, in
continuare a cercetarii-dezvoltarii si valorificarii economice a rezultatelor acestor activitati,
la nivel judetean trebuie sa se actioneze pentru dezvoltarea puternica a unor centre de
competenta menite sa revigoreze ramurile industriale cu traditie la nivel local.
De asemenea, trebuie promovata o mai buna colaborare intre mediul de afaceri si
cel academic de la nivel judetean si local pentru stimularea cercetarii, dezvoltarii si inovarii
in cadrul companiilor din domeniul public, dar si din cel privat.
Modernizarea infrastructurii judetene si locale de transport si imbunatatirea, pe
aceasta cale, a accesabilitatii reprezinta unul din cele mai importante domenii din sfera de
competenta a Consiliului Judetean.
Din examinarea situatiei actuale, pe care am expus-o in capitolele anterioare reiese in
mod clar necesitatea modernizarii intregului sistem de drumuri judetene si locale.
Calitatea drumurilor de acces catre orice localitate sau obiectiv economic sau social
situat in judet constitue elementul vital in localizarea companiilor, dezvoltarea mediului de
afaceri si turismului, realizarea de fapt a coeziunii teritoriale la nivel judetean si regional.
Pe langa rolul pe care il au in cresterea mobilitatii, investitiile in infrastructura de
transport vor contribui la dezvoltarea unor coridoare de oportunitate si a unor poli de
crestere, precum si la formarea de clustere economice.
137
In cadrul prioritatilor stabilite pe plan judetean se va actiona si pentru:
- promovarea unor proiecte care sa conduca la imbunatatirea eficientei energetice cu
influente favorabile atat pentru cresterea economica, cat si pentru colectivitatile locale,
creindu-se astfel un avantaj competitiv prin reducerea costurilor de productie si
crearea unui mediu sanatos de viata pentru populatie;
- promovarea unor proiecte de investitii pentru cresterea conectivitatii digitale care vor
crea noi oportunitati in domeniul comertului electronic, al e-guvernare, dar si al altor
servicii electronice accesibile populatiei;
- promovarea unor proiecte de dezvoltare a centrelor urbane ca locatii atractive pentru
forta de munca si, pe cale de consecinta, cresterea importantei capitalei de judet,
precum si al celorlalte centre urbane cheie, promovand in acest mod o dezvoltare
echilibrata a judetului.
In domeniul infrastructurii de transport rutier vor fi promovate proiecte ca :
- decongestionarea traficului rutier general din Municipiul Cluj-Napoca (inclusiv
varianta ocolitoare), precum si variante ocolitoare de decongestionare a traficului
rutier la Turda, Campia Turzii, Huedin, Dej, Gherla;
- construirea autostrazii Transilvania si conexiunea Cluj-Napoca-Ciurila;
- extinderea transportului urban cu tractiune electrica;
- dezvoltarea Aeroportului International Cluj-Napoca corelat cu Gara de Marfuri
Someseni, Terminal Cargo;
- promovarea transportului rapid in zona metropolitana (metrou usor/monorail,
extinderea retelei de tramvai, troleibuze s.a):
In Anexa nr. 3 sunt prezentate si alte proiecte prioritare, in domeniul infrastructurii de
transport si in special al celei rutiere propuse de catre principalii repondenti la Chestionarul
privind Infrastructura.
Avand in vedere atingerea tintelor propuse, Consiliul Judetean Cluj impreuna cu
celelalte autoritati locale trebuie sa foloseasca in principal urmatoarele instrumente:
- promovarea cererilor de finantare pentru proiectele de interes major prin Axele
prioritare ale Programului Operational Regional;
- nominalizarea drumurilor care urmeaza a fi modernizate anual cu finantare din
fondurile cu destinatie speciala alocate de Guvern;
- prevederi corespunzatoare in bugetele anuale proprii ale Consiliului Judetean;
- utilizarea imprumuturilor bancare contractate la cofinantarea unor proiecte de interes
judetean.
In ceea ce priveste buna guvernanta, pe plan local trebuie sporite eforturile pentru
eliminarea barierelor administrative de la acest nivel, acest proces contribuind in mod
substantial la sporirea transparentei mediului de afaceri si atractivitatea pentru investitori.
Trebuie promovat un mediu corect si nedisciminatoriu, bazat pe achizitii publice
transparente si o administare eficienta a investitiilor publice si a sistemelor de reglementare.
In acest sens subliniem rolul deosebit de important al autoritatilor locale in sustinerea
reformelor reale si in managementul schimbarii, in contextul unei dezvoltari durabile la nivel
regional si local.
Prin urmare, este necesar sa se intreprinda masuri de consolidare a capacitatii
administrative a acestor autoritati pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare, inclusiv in
ceea ce priveste accesarea diverselor surse de finantare interne si externe.
Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative va contribui la
formularea de politici publice si la furnizarea de servicii publice care includ si schimbari in
ceea ce priveste competentele si pregatirea functionarilor publici de la toate nivelurile.
In acest context, tintele abordate in perioada urmatoare vor viza:
138
- participarea Consiliului Judetean impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei
locale, in parteneriat cu institutii de invatamant superior, la programe post universitare
de dezvoltare manageriala a personalului cu functii de conducere din administratia
publica;
- module de pregatire in domenii ca achizitiile publice, ECDL, limbi straine, dezvoltare
de proiecte, managementul proiectelor;
- revizuire de structuri si implementare de instrumente moderne de management.
Pentru o buna guvernanta trebuie sa se actioneze si pentru:
- furnizarea de servicii publice on-line catre cetateni/mediul de afaceri/administratie
publica;
- eficientizarea activitatilor interne ale Consiliului judetean si al autoritatilor
administatiei locale care contribuie la furnizarea respectivului serviciu, utilizand
mijloace specifice tehnologiei informatiilor si comunicatiilor;
- imbunatatirea reglementarilor administrative din punct de vedere al raportului cost-
eficienta.
Administratia publica judeteana si administratia publica de la nivelul fiecarei localitati
din judet trebuie sa gaseasca mijloacele prin care sa initieze si sa promoveze proiecte care sa
sporeasca eficienta in relatia cu cetatenii si sa preia cu succes noile competente in procesul de
descentralizare administrativa, caracteristic unei societati democratice moderne.
Dezvoltarea judetului trebuie sa aiba un caracter durabil din punct de vedere
economic, social si al protectiei mediului.
Pentru a se realiza aceasta dezvoltare trebuie sa se actioneze pentru:
- utilizarea in mod eficient si responsabil a resurselor naturale existente in judet;
- intreprinderea de actiuni in vederea eficientizarii consumului energetic;
- reducerea cantitatii de deseuri produse si dezvoltarea managementului acestora;
- imbunatatirea prevenirii si controlului poluarii;
- dezvoltarea proceselor si sistemelor in domeniul agriculturii.
Totodata, trebuie sa se continue promovarea egalitatii de sanse intre femei si barbati si
pentru toate grupurile sociale, creindu-se astfel conditiile ca un segment cat mai extins al
societatii si economiei de la nivelul judetului sa contribuie la dezvoltare si inovare.
II. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii judetene si locale de transport
Asa cum am definit anterior, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii judetene si
locale de transport vizeaza cresterea gradului de accesabilitate a regiunii, al mobilitatii
populatiei, bunurilor si serviciilor in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile.
Dezvoltarea retelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea interregionala
si va contribui semnificativ la cresterea competitivitatii intreprinderilor/firmelor si a
mobilitatii fortei de munca, si, prin urmare, la o dezvoltare mai rapida a judetului.
In perioada vizata de prezenta Strategie de Dezvoltare, factorii de decizie de la nivel
judetean si local vor trebui sa actioneze pentru:
- conectarea drumurilor judetene la reteaua de drumuri nationale si la reteaua TEN,
acest proces conducand la cresterea fluxurilor de capital, a mobilitatii fortei de munca,
a accesabilitatii spre si in interiorul tarii, crearea de noi oportunitati de locuri de
munca, inclusiv in zonele rurale;
- reabilitarea si modernizarea strazilor urbane;
- construirea si modernizarea soselelor de centura (cu statut de drum judetean si/sau
urban).
139
Proiectele prioritare care urmeaza a fi promovate au fost enumerate mai sus, in cadrul
domeniului de dezvoltare durabila, infrastructura de transport fiind una din caile principale de
stimulare a cresterii economice.
De asemenea, in Planul de Actiuni, la capitolul Infrastructura judeteana si locala
se gasesc proiectele prioritare din domeniul infrastructurii de transport care vor fi promovate
spre finantare prin Programul Operational Regional/alte programe de finantare.
In Anexa nr.3 se regasesc, de asemenea, propunerile de proiecte considerate prioritare
de catre repondentii la Chestionarul privind Infrastructura.
III. Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educationale
Dezvoltarea economica a unei regiuni este influentata de calitatea serviciilor de
sanatate, educatie, sociale. De aceea investitiile realizate in aceste domenii au ca scop
imbunatatirea calitatii si ridicarea acestor servicii la standarde europene, cu implicatii asupra
gradului de sanatate si al participarii populatiei la piata muncii, precum si in ceea ce priveste
gradul general de atractivitate al regiunilor, respectiv al judetelor.
Orientarile Strategice Comunitare pentru perioada 2007-2013 prevad necesitatea
reducerii disparitatilor in ceea ce priveste calitatea si gradul de acces al populatiei la servicii
de sanatate si servicii sociale la nivel regional, precum si necesitatea unor activitati concrete
pentru cresterea calitatii si eficacitatii sistemului educational si de training.
Serviciile sociale de la nivel local trebuie sa raspunda nevoilor tuturor grupurilor
dezavantajate, nivelul local fiind actorul principal in rezolvarea problemelor grupurilor sociale
vulnerabile. Strategia Nationala pentru servicii sociale (elaborata in anul 2004) propune
reorganizarea sistemului, de la acordarea asistentei in urma producerii efectelor de excludere
sociala la interventii pro-active, de constientizare si de prevenire la nivelul populatiei si al
potentialelor grupuri dezavantajate.
Pentru a atinge acest obiectiv sunt necesare investitii in infrastructura si
echipamente pentru ca acestea sa fie in concordanta cu standardele europene in materie. De
mentionat faptul ca trebuie luat in considerare principiul dezinstitutionalizarii promovat de
politicile europene si nationale in domeniul social.
Principalele linii directoare de dezvoltare a serviciilor sociale sunt:
- imbunatatirea comunicarii si informarii asupra drepturilor si beneficiilor serviciilor
sociale;
- imbunatatirea managementului si organizarea sistemului de furnizare a serviciilor
sociale;
- facilitarea participarii tuturor actorilor sociali la dezvoltarea sistemului de servicii
sociale.
Consiliul Judetean impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei locale trebuie sa
acorde prioritate unor proiecte vizand centre sociale cu destinatie multifunctionala care pot
acoperi o gama variata de servicii, cu scopul de a ajuta persoanele in dificultate, incepand cu
acceptarea lor in centru, pana la rezolvarea unor probleme specifice cu care acestea se
confrunta, temporar, inclusiv prin organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea
deprinderilor de viata independente si a competentelor profesionale.
De asemenea, trebuie acordata atentie investitiilor in centrele rezidentiale care sa
asigure servicii de cazare de lunga durata, realizandu-se astfel un cadru de gazduire adecvat
precum si de ingrijire a persoanelor aflate in dificultate.
Din analiza situatiei existente in judetul Cluj a rezultat ca Sistemul de interventii
pentru situatii de urgenta, inclusiv pentru interventii prespitalicesti, nu este dotat cu
echipamente suficiente si, in acest context, nu poate actiona in timp util.
140
Strategia Nationala in domeniu prevede eficientizarea activitatii, astfel incat timpul de
raspuns in situatii de urgenta sa fie aliniat standardelor europene in domeniu, ceea ce impune
achizitionarea echipamentelor necesare.
Obiectivele operationale si programele privind asistenta sociala si protectia copilului
sunt cuprinse in Strategia Judeteana in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului
2008-2013 adoptata prin Hotararea Consiliului Judetean Cluj nr.128/2009.
Avand in vedere caracterul deosebit al acestui domeniu, Consiliul Judetean - Directia
Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - impreuna cu consiliile locale trebuie sa
identifice si sa promoveze proiecte de modernizare/extindere a unitatilor de asistenta
sociala destinate persoanelor cu nevoi speciale (copii cu dizabilitati, persoane cu
handicap si batrani).
Strategia Nationala de Sanatate Publica ( O.M.S. nr.923/2004) vizeaza dezvoltarea
unui sistem de prevenire si tratare modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de
persoane afectate, precum si a unui sistem eficient de servicii de urgenta. Pentru a eficientiza
sistemul de sanatate, Strategia Nationala prevede imbunatatirea infrastructurii spitalicesti.
Prin intermediul fondurilor structurale pot fi eficientizate serviciile de sanatate prin
reabilitarea si dotarea infrastructurii spitalicesti, precum si prin reabilitarea si
echiparea ambulatoriilor.
Intrucat spitalul judetean de urgenta din Cluj nu a fost selectat spre
reabilitare/modernizare cu finantare prin Programul Operational Regional, in luna aprilie
2009, Guvernul a luat hotararea de a finanta din fonduri guvernamentale construirea a inca 8
spitale regionale de urgenta dintre care unul va fi cel din judetul Cluj.
Consiliul Judetean trebuie sa acopere cheltuielile curente si fondurile destinate
investitiilor/reparatiilor capitale prin alocari bugetare anuale, astfel incat sa raspunda
cerintelor impuse de reforma sistemului de sanatate publica.
Educatia reprezinta un element de baza in dezvoltarea unui individ si a unei societati
pe ansamblu, forta de munca pregatita, calificata contribuind la dezvoltarea economica.Din
studiile efectuate a rezultat ca rata rentabilitatii investitiilor in educatie si formare este
ridicata si cresterea participarii la educatie a fortei de munca se traduce in crestere
economica.
In acelasi timp, calitatea serviciilor educationale este influentata de conditiile de
invatare, respectiv de starea si calitatea infrastructurii.
Investitiile in reabilitarea, imbunatatirea si extinderea infrastructurii educationale vor asigura premisele cresterii capacitatii de scolarizare a unitatilor din
invatamantul obligatoriu, imbunatatind astfel conditiile de acces la educatie. Interventiile
Programului Operational Regional 2007-2013 vor fi complementare interventiilor realizate
din alte surse, respectiv bugetul de stat,bugetele locale, imprumuturi externe.
Accesul la educatie al copiilor din localitatile cu economie in declin, in special din
mediul rural si medii sociale vulnerabile este dificil din cauza infrastructurii scolare slabe, a
distantelor mari pana la cele mai apropiate scoli, insuficientei mijloacelor de transport, a unor
spatii scolare de cazare in apropierea scolilor.
In acest context o prioritate pentru autoritatile judetene si locale trebuie sa devina
crearea si dezvoltarea de campusuri preuniversitare. Acestea pot fi create pe nucleul
unitatilor de invatamant profesional si tehnic din mediile urban si rural.
Domeniile de pregatire si calificarile profesionale oferite in cadrul campusului trebuie
sa fie corelate cu necesitatile de dezvoltare economica locala, conform Planului Local de
Actiune in domeniul Invatamantului Profesional si Tehnic.
In invatamantul superior sunt necesare alaturi de investitiile in spatiile de
invatamant, dotarea laboratoarelor didactice si de cercetare si investitii in spatiile de
rezidenta. Starea actuala a cladirilor, a echipamentelor si a facilitatilor justifica investitiile
141
pentru consolidarea si modernizarea conditiilor de rezidenta, pentru infrastructura si dotari,
ceea ce va permite universitatilor sa-si indeplineasca rolul in dezvoltarea reginala si locala,
ducand implicit la dezvoltarea nationala.
O atentie deosebita, pe plan judetean, trebuie acordata si Centrelor de perfectionare
continua a adultilor.
Consiliul Judetean Cluj va acorda in perioada 2007-2013 un important sprijin
financiar si logistic consiliilor locale din judet in special prin intermediul parteneriatelor, asfel
incat la sfarsitul acestei perioade toate categoriile de elevi si prescolari, atat din mediul urban
cat si din cel rural sa beneficieze de conditii decente pentru procesul educational propriu-zis
precum si din punct de vedere al infrastructurii de acces si a utilitatilor aferente spatiilor
scolare.
In Planul de Actiuni, la capitolul – Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale,
de sanatate si educationale la nivel judetean si local - sunt prezentate proiectele prioritare
identificate de Consiliul Judetean Cluj si consiliile locale din judet, ca si stadiul in care se afla
aceste proiecte, precum si sursele potentiale de finantare.
De asemenea, in Anexa nr. 3 se regasesc propunerile de proiecte identificate ca fiind
prioritare de catre repondentii la Chestionarul privind aspectele din domeniul Social,
Turism,Infrastructura.
IV. Dezvoltarea mediului de afaceri judetean si local
Economia judetului Cluj are un inalt grad de complexitate, cu reale posibilitati de
dezvoltare. Promovarea si definitivarea unor programe economice in acest judet dau garantia
dezvoltarii si consolidarii structurilor economiei de piata.
Alegerea ca prioritate de dezvoltare a judetului Cluj - Dezvoltarea mediului de afaceri
judetean si local - are ca motivatie faptul ca premisele pentru afaceri sunt insuficient
dezvoltate, iar IMM-urile, in special microintreprinderile, au dificultati in accesul la
finantare.
Promovarea unor proiecte adecvate identificate la nivel local si dezvoltarea structurilor
de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, parcuri de afaceri, parcuri logistice) in zonele
mai putin dezvoltate si aflate in declin economic vor conduce la atragerea investitorilor care
isi vor localiza afacerile in aceste zone, la crearea de noi locuri de munca, la modernizarea
sectoarelor productive locale si la consolidarea mediului de afaceri. De asemenea, reabilitarea
siturilor va constitui un factor economic important pentru dezvoltarea locala.
Structurile de sprijinire a afacerilor pot fi axate pe dezvoltarea activitatilor de
cercetare si microproductie, pe dezvoltarea activitatilor de cercetare in vederea dezvoltarii de
noi modele si prototipuri, pe oferirea de facilitati pentru dezvoltarea intreprinderilor cu
activitate productiva sau pe dezvoltarea de noi afaceri prin oferirea de servicii specializate
(consultanta, asistenta la inceputul activitatii respectivelor afaceri).
Parcurile industriale infiintate in judetul Cluj au avut un impact pozitiv atat asupra
dezvoltarii economice la nivel local, cat si asupra crearii de noi locuri de munca. In
consecinta, mediul de afaceri local a fost consolidat si IMM-urile au fost incurajate sa
desfasoare activitati economice in beneficiul colectiviotatii locale.
Beneficiind de avantaje competitive, prin utilizarea resurselor specifice, neutilizate sau
subutilizate pana in prezent si de un potential productiv important, structurile de sprijinire a
afacerilor din judetul Cluj vor fi dezvoltate in zonele in care exista o cerere reala pentru locatii
de afaceri.
Pentru consolidarea mediului de afaceri, Consiliul Judetean Cluj are ca obiectiv
atragerea de investitori si crearea de locuri de munca durabile atat in cadrul parcurilor
142
industriale existente, cat si in noile structuri amplasate in zonele in care exista o cerere reala
pentru locatii de afaceri.
O atentie deosebita va fi acordata de catre Consiliul Judetean Cluj si consiliile locale
reabilitarii siturilor industriale poluate si neutilizate.
Reabilitarea acestor areale industriale este necesara pentru imbunatatirea mediului
inconjurator oferind conditii mai bune pentru investitii noi datorita infrastructurii existente
care trebuie doar imbunatatita si nu total innoita.
Siturile industriale in care nu se mai desfasoara activitati economice sunt prezente si in
judetul Cluj oferind investitorilor o imagine negativa. Acestea detin retele de utilitati
nefolosite care pot fi reabilitate , imbunatatite si dezvoltate.
Reabilitarea siturilor industriale va avea impact asupra :
- mediului inconjurator, prin curatarea zonelor poluate;
- economiei, prin incurajarea investitorilor de a se localiza in zonele respective datorita
costurilor reduse pentru dezvoltare;
- domeniului social, prin corelarea proiectelor pentru revitalizarea zonelor nefolosite si
poluate cu cele pentru promovarea ocuparii fortei de munca si a masurilor de instruire.
In Planul de Actiuni, la capitolul - Dezvoltarea mediului de afaceri judetean si
local - sunt prezentate proiectele prioritare identificate atat de catre Consiliul Judetean Cluj
cat si de catre celelalte Consilii locale din judet.
V. Dezvoltarea turismului judetean prin creterea competitivitatii serviciilor turistice si
prezervarea valorilor culturale
Dezvoltarea turismului contribuie la imbunatatirea gradului de atractivitate a regiunii
si la crearea de noi locuri de munca.
Imbunatatirea infrastructurii in zonele turistice si a serviciilor de cazare si agrement va
determina cresterea calitativa, la standarde europene a ansamblului conditiilor de practicare a
turismului, cu impact direct asupra cresterii cererii de turism pentru judet, implicit pentru
Romania.
Prin pozitia sa geografica, judetul Cluj dispune de potential turistic, cu resurse naturale
de o mare diversitate si armonios repartizate, care dau posibilitatea practicarii diverselor
forme de turism.
Turismul creeaza oportunitati de crestere economica locala si contribuie la crearea de
noi locuri de munca prin valorificarea patrimoniului cultural si natural, specific diverselor
localitati.
Potentialul turistic al judetului Cluj este caracterizat prin:
- calitatea mediului inconjurator si satrea de conservare a resurselor naturale;
- infrastructura generala a teritoriului (retea de cai rutiere si feroviare, surse de energie,
infrastructura tehnico-edilitara, telecomunicatii);
- existenta unor capacitati turistice variate ca structura, volum si grad de modernizare;
- concentrarea in teritoriu a resurselor turistice care determina tipul de turism prin care
se pot valorifica: obiective cultural-istorice, elemente naturale cu valoare stiintifica,
forme de relief spectaculoase, zone impadurite, lacuri de agrement s.a.
Unul dintre domeniile spre care trebuie sa se indrepte Consiliul judetean impreuna cu
consiliile locale este turismul cultural.
Pentru judetul Cluj este foarte important sa se conserve ceea ce a mai ramas din
mostenirea culturala a judetului (cladiri istorice, monumente, muzee, teatre, lucrari istorice de
arta). Aceste initiative de conservare culturala, propuse de autoritatile locale, vor trebui
insotite de o planificare serioasa prin care sa se conserve (si unde este posibil sa se restaureze)
centrele istorice ale oraselor, sa se mentina stilul arhitectonic traditional.
143
O atentie deosebita trebuie acordata asa–zisului turism de nisa, care se bazeaza pe
resursele naturale si culturale: statiuni balneare, areale silvice, arii naturale protejate, zone
care ofera posibilitatea practicarii sporturilor de iarna s.a.
In cadrul acestei categorii pot fi avute in vedere si dezvoltate si alte activitati,
respectiv: turismul ecvestru, speo-turismul, turismul de aventura, turismul memorial-
istoric, turismul de perinaj, turismul de afaceri etc.
Orientativ , trebuie sa se actioneze pentru:
- amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic;
- valorificarea turismului montan prin construirea infrastructurii necesare;
- dezvoltarea turismului balnear prin imbunatatirea, modernizarea, amenajarea si
dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice;
- reabilitarea, modernizarea si extinderea structurilor de cazare precum si a utilitatilor
aferente;
- crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatilor
aferente (piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, parcuri amenajate, piste de
biciclete amenajate, locuri de recreere si popas amenajate etc.).
In acelasi timp trebuie sprijinita infrastructura turistica de informare si promovare
si furnizare de informatii turistice catre si de la turisti si tour operatori, vizand dezvoltarea
durabila a produselor turistice si cresterea utilizarii internetului in serviciile de rezervare si
promovare turistica.
Judetul Cluj are de promovat un potential turistic foarte divers care ofera posibilitatea
practicarii intregii game de forme de turism, pe toata durata anului.
Privatizarea sectorului turistic a contribuit la realizarea de investitii pentru
modernizarea infrastructurii turistice si in consecinta a cresterii calitatii si diversitatii
serviciilor turistice oferite.
Au aparut si s-au dezvoltat noi forme de turism, se dezvolta turismul de afaceri in
contextul dezvoltarii activitatilor legate de organizarea de congrese, simpozioane si expozitii,
actiuni si intalniri cu caracter diplomatic, manifestari cultural-stiintifice si de afaceri, interne
si internationale.
In Anexa nr. 3 sunt prezentate propunerile de proiecte considerate prioritare de catre
repondentii la Chestionarul privind aspecte de ordin social, turismul si infrastructura.
In Planul de Actiuni sunt prezentate proiectele prioritare din domeniul turismului, din
judetul Cluj, precum si sursele de finantare pentru realizarea acestor proiecte.
Consideram ca investitiile in turism si cultura vor permite judetului Cluj sa foloseasca
avantajele oferite de potentialul sau turistic si de patrimoniul cultural in identificarea si
consolidarea identitatii proprii.
Este de asteptat ca implementarea unor proiecte ca cele propuse in Planul de Actiuni sa
contribuie la imbunatatirea infrastructurii zonelor turistice, a serviciilor de cazare si agrement
si, printr-o promovare sustinuta a imaginii judetului, sa determine cresterea calitativa a
ansamblului conditiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra cererii de turism
pentru Cluj, ca destinatie turistica.
VI. Dezvoltarea rurala durabila la nivel judetean
Zonele rurale prezinta o importanta deosebita in dezvoltarea de ansamblu a judetului,
atat din punct de vedere economic cat si social.
Dezvoltarea economica si sociala durabila a spatiului rural este indinspensabil legata
de imbunatatirea infrastructurii rurale existente si a serviciilor de baza.
144
In spatiul rural se impune ca prioritate dezvoltarea infrastructurii de baza, a
serviciilor pentru comunitatile rurale, precum si mentinerea si pastrarea identitatii
culturale.
Modernizarea si extinderea infrastructurii fizice rurale de baza influenteaza in mod
direct dezvoltarea activitatilor sociale, culturale si economice si, implicit, crearea de
oportunitati ocupationale.
In acest context prioritatile trebuie sa se orienteze spre:
- dezvoltarea infrastructurii de drumuri;
- alimentarea cu apa si tratarea apelor uzate;
- alimentarea cu energie electrica/termica/gaz/deseuri;
- sistemul de colectare si depozitare a deseurilor solide;
- servicii pentru comunitatea rurala (centre rezidentiale pentru copii, centre de ingrijire
si asistenta sociala pentru adulti, spatii recreationale, servicii de transport public care
sa asigure legatura cu alte localitati sau cu centru administrativ al comunei s.a.);
- mentinerea si pastrarea mostenirii rurale si a identitatii culturale.
Complexitatea nevoilor de renovare, dezvoltare si modernizare a localitatilor rurale
reclama necesitatea unei abordari integrate, care presupune combinarea activitatilor si
masurilor oferite de cadrul legal de dezvoltare rurala definite prin Programul National de
Dezvoltare Rurala.
In acest context Consiliul Judetean considera ca fiind prioritara dezvoltarea rurala in
toata complexitatea sa:
- Infrastructura fizica de baza: extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de
interes local; infiintarea, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa, infiintarea,
extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata, retele publice de joasa
tensiune si/sau a retelei publice de iluminat; infiintarea si extinderea retelei publice
locale de alimentare cu gaz; investitii in spatii de transfer pentru deseuri etc.
- Dezvoltarea serviciilor pentru comunitatea rurala: infiintarea, amenajarea de spatii
publice de recreere (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport - inclusiv
Sali de sport, piste de biciclete etc); renovarea cladirilor publice (ex. primarii) si
parcari, piete, spatii pentru organizarea de targuri; investitii in sisteme de producere si
furnizare de energie din surse regenerabile; infrastructura aferenta serviciilor sociale
(centre de ingrijire copii, crese si alte centre de asigurare a serviciilor sociale, centre
de ingrijire batrani si persoane cu nevoi speciale); constructia de gradinite si dotarea
acestora; microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea locala;
utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, intretinere spatii verzi,
infiintare unitati de pompieri etc); renovare, modernizare si dotarea aferenta
asezamintelor culturale s. a.
- Mentinerea si pastrarea identitatii culturale: restaurarea, consolidarea si
conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural din spatiul rural;
- Dezvoltarea activitatilor turistce in mediul rural: centre locale de informare in
scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice; amenajare de marcaje turistice,
refugii turistice de utilitate publica etc; refacerea in scop turistic a vechilor trasee de
cale ferata cu ecartament ingust, a amenajarilor complementare acestora,
reconditionarea echipamentelor si utilajelor; infiintarea si amenajarea de trasee
tematice; elaborarea de materiale promotionale in scopul promovarii actiunilor
turistice etc.
- Toate acele activitati care au menirea de a stimula dezvoltarea economico-sociala
a mediului rural.
145
De asemenea, o atentie deosebita trebuie acordata demararii si functionarii
initiativelor de dezvoltare locala.
Prin aceste initiative se urmareste implementarea strategiilor integrate de dezvoltare,
elaborate de actorii locali organizati in Grupuri de Actiune Locala (dintr-un astfel de grup
face parte un singur oras, iar in conditii exceptionale vor fi acceptate 2 sau mai multe orase,
dar care sa nu insumeze mai mult de 20 000 locuitori).
In atentia Consiliului Judetean trebuie sa stea si o puternica actiune de informare a
autoritatilor publice locale in ceea ce priveste masurile prioritare din PNDR cu impact
asupra populatiei din mediul rural, pe de o parte, precum si asistenta tehnica de specialitate
pentru consiile locale si potentialii investitori privati care sa sprijine identificarea, promovarea
si monitorizarea proiectelor.
In Planul de Actiuni, la capitolul privind Dezvoltarea rurala durabila la nivel
judetean sunt inserate propunerile de proiecte prioritare identificate, atat la nivel
judetean, cat si la nivelul consiliilor locale, precum si sursele de finantare ale acestora.
VII. Protectia mediului inconjurator
In domeniul protectiei mediului inconjurator, obiectivul care trebuie urmarit atat de
catre Consiliul Judetean Cluj, cat si de consiliile locale, este acela de reducere a decalajului
fata de Uniunea Europeana in ceea ce priveste infrastructura de mediu, atat din punct de
vedere cantitativ, cat si calitativ. Aceasta trebuie sa se concretizeze in servicii publice
eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului
poluatorul plateste.
Obiectivele care trebuie urmarite de catre autoritatile judetene si locale in acest
domeniu se refera la:
- imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in zonele urbane si stabilirea
structurilor regionale pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata;
- dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor;
- reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor
climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana;
- protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin
sprijinirea managementului ariilor protejate inclusiv prin implementarea retelei
Natura 2000;
- reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei
prin implementarea masurilor in cele mai vulnerabile zone.
Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata vizeaza unul din
sectoarele in care necesitatile investitionale sunt foarte mari si de aceea in Planul de Actiuni
se regaseste un proiect prioritar in acest domeniu care acopera mai multe aglomerari urbane la
nivel judetean si care urmeaza sa se realizeze cu finantare din Programul Operational de
Mediu. Proiectul va fi finantat din Fondul de Coeziune, este localizat in zona Turda-Campia
Turzii, si are o valoare de 80,0 milioane euro. De asemenea, inca un proiect din aceasta
categorie va fi finantat tot din Fondul de Coeziune si este un proiect comun pentru judetele
Cluj si Salaj, in valoare de 197 milioane euro.
Proiectul din zona Turda - Campia Turzii a fost pregatit in cadrul Masurii ISPA
2003/16/P/PA/013-05. De asemenea, proiectul comun pentru Judetele Cluj si Salaj a fost
pregatit in cadrul aceleiasi Masuri ISPA.
Investitiile din sectorul de apa, necesare pentru conformarea cu acquis-ul comunitar,
sunt sensibil mai mari decat cele care pot fi implementate la nivelul POS Mediu in perioada
2007-2013.
146
Investitii suplimentare in sectorul de apa sunt planificate din alte surse:
- Programul National pentru Dezvoltare Rurala, co-finantat de UE in perioada 2007-
2013, va include investitii in infrastructura de apa in zonele rurale;
- Programe Guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu si apa 2006-
2009, care includ investitii prioritate conform Planurilor Nationale pentru
Implementarea Acquis-ului de Mediu;
- Fondul Nationa de Mediu asigura co-finantarea unor investitii limitate in sectorul de
apa;
- Imprumuturi externe sau diferite forme de parteneriate public-private sunt de
asemenea solutii avute in vedere pentru anumite aglomerari urbane.
La stabilirea prioritatilor sale in domeniul protectiei mediului inconjurator, Consiliul
Judetean Cluj acorda o deosebita atentie si problemelor referitoare la sistemele de
management integrat al deseurilor.
Politicile UE din domeniul managementului deseurilor evidentiaza importanta unei
abordari integrate in gestionarea deseurilor, care include constructia facilitatilor de eliminare a
deseurilor, impreuna cu masuri de prevenire a producerii deseurilor si reciclare, conforme cu
ierarhia principiilor:
- prevenirea productiei de deseuri si a impactului negativ al acesteia;
- recuperarea deseurilor prin reciclare, refolosire;
- depozitarea finala sigura a deseurilor acolo unde nu exista posibilitatea recuperarii.
Legislatia din domeniul managementului deseurilor este in conformitate cu Acquis-ul
comunitar. Romania a obtinut in cadrul procesului de negociere perioade de tranzitie pana in
2017 pentru anumite tipuri de depozite de deseuri, in vederea conformarii cu Directivele UE:
- depozite de deseuri municipale - perioada de tranzitie pana in 2017;
- stocarea temporara a deseurilor industriale periculoase - 2009;
- depozite de deseuri industriale nepericuloase - 2013.
La nivelul judetului Cluj este elaborat si adoptat Planul Judetean de Gestionare a
Deseurilor( PJGD).
Planul isi propune sa contribuie la sustinerea cresterii competitivitatii economiei si
dezvoltarii economice durabile prin:
- cuantificarea aspectelor de neconformare referitoare la gestionarea deseurilor;
- stabilirea obiectivelor, tintelor si masurilor necesare pentru gestionarea deseurilor;
- minimizarea generarii deseurilor;
- imbunatatirea mediului inconjurator.
Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor respecta cerintele Directivei europene in
materie si se integreaza in Planul Regional si prevederile acestuia. Evaluarea Strategica de
Mediu a Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor identifica o serie de masuri
suplimentare ce pot conduce la sporirea impactului de mediu pozitiv a implementarii PJGD.
Actiunile majore prevazute a fi realizate se concentreaza pe etapele de
colectare,transport, prelucrare, eliminare finala, reciclare, prelucrarea deseurilor
biodegradabile, monitorizare, fiind detaliate categoriile de constructii, echipamente
specifice si actiuni care intra in atributiile Consiliului Judetean si ale consiliilor locale.
PJGD prevede o serie de masuri ce au ca scop minimizarea impactului negativ asupra
mediului in judetul Cluj, confirmate de evaluarea strategica de mediu.
O alta directie spre care trebuie sa se indrepte autoritatile judetene si locale trebuie sa
fie aceea a reabilitarii zonelor poluate istoric.
Se pot avea in vedere:
- reabilitarea si ecologizarea terenurilor prin utilizarea masurilor adecvate pentru
categorii specifice de situri contaminate;
- Asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte.
147
Cresterea gradului de constientizare in ceea ce priveste protectia mediului si
comportamentul prietenos pentru mediu – ca baza pentru dezvoltarea durabila este, de
asemenea, un element cheie care trebuie avut in vedere de catre Consiliul Judetean si
consiliile locale din judetul Cluj.
In Anexa nr.4 sunt prezentate propunerile de proiecte considerate prioritare de catre
repondentii la Chestionarul privind mediul.
In Planul de Actiuni sunt prezentate proiectele prioritare din domeniul mediului, din
judetul Cluj, precum si sursele de finantare pentru realizarea acestor proiecte.
148
PLAN DE ACTIUNI
A. Proiecte prioritare, in conformitate cu obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare a Judetului Cluj
OBIECTIV SPECIFIC 1. DEZVOLTARE URBANA DURABILA LA NIVEL JUDETEAN PRIN REGENERAREA
/ REVITALIZAREA ORASELOR CU POTENTIAL DE CRESTERE ECONOMICA
Nr.
Crt.
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu-
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente/finantare
1. Proiectarea si
executia unui
stadion la
standarde
internationale pe
terenul situat in
municipiul Cluj–
Napoca, Aleea
Parcului f.n. (pe
amplasamentul
fostului stadion
municipal „Ion
Moina‖)
Consiliul
Judetean Cluj
45.378.150
(fără TVA)
2009-
2011
Stadion cu
capacitate de
29.648 locuri la
gradene, 948 locuri
in loje pt VIP,
amenajare teren de
fotbal respectand
norme impuse de
criteriile FIFA si
UEFA, amenajare
pista de atletism de
categoria A, accese,
parcaje cu
capacitatea de 281
autovehicule,
realizarea retelelor
si racordurilor la
utilitati.
SF, PAC
Surse de finantare:
buget local/alte surse de
finantare
În data de 30.06.2009 a
fost anuntat castigatorul
licitaţiei pentru atribuirea
contractului privind
executarea noului stadion,
contractul urmand a fi
semnat in cursul lunii iulie
2009. Oferta castigatoare a
fost inaintata de consortiul
„SC Aci Cluj SA, SC
Transilvania Constructii
SA Cluj, SC Con-A SRL
Sibiu, Universitatea
Tehnica Cluj, SC Dico &
Tiganas, SC Bogart
Constructii SRL, SC Das
Eng Group SRL, SC Grup
149
Nr.
Crt.
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu-
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente/finantare
4 Instalatii Cluj‖. Valoarea
ofertei este de 115.548.400
lei fără TVA, durata de
execuţie fiind de 24 luni.
2. Dezvoltarea Zonei
Metropolitane
Cluj – Planul
integrat de
dezvoltare urbana
al polului de
crestere Cluj
Asociatia de
Dezvoltare
Intercomunitara
Zona
Metropolitana
Cluj
82.410.000 66.216.435 14.545.365 1.648.200 2009 -
2013
Dezvoltarea
multifunctionala a
Zonei
Metropolitane Cluj
- Proiect integrat
Surse de finantare:
Axa 1 a Programului
Operational Regional „Sprijinirea dezvoltarii
durabile a oraselor – poli
urbani de crestere‖,
domeniul major de
interventie 1.1. „Planuri
integrate de dezvoltare
urbana‖, sub-domeniul
„Poli de crestere‖.
3. Planurile
integrate de
dezvoltare
urbana ale
centrelor urbane
din judetul Cluj
Consilii locale 2009 -
2013
Proiectele incluse
in Planurile
integrate de
dezvoltare urbana
Surse de finantare:
Axa 1 a Programului
Operational Regional „Sprijinirea dezvoltarii
durabile a oraselor – poli
urbani de crestere‖,
domeniul major de
interventie 1.1. „Planuri
integrate de dezvoltare
urbana‖, sub-domeniul
„Centre urbane‖.
4. Transport rapid
de persoane est-
vest-zona
Consiliul
Judetean Cluj,
Consiliile
4.650.000 4.200.000 336.000 114.000 2009 -
2013
Realizarea
infrastructurii de
transport si dotarea
Surse de finantare: Axa 1 a
Programului Operational
Regional „Sprijinirea
150
Nr.
Crt.
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu-
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente/finantare
metropolitana
Cluj
Locale Gilau,
Apahida, Jucu
corespunzatoare in
vederea fluidizarii
circulatiei si
ridicarea calitatii
vietii in mediul
urban si rural
dezvoltarii durabile a
oraselor – poli urbani de
crestere‖, domeniul major
de interventie 1.1. „Planuri
integrate de dezvoltare
urbana‖, sub-domeniul
„Poli de crestere‖.
5. Reabilitarea
infrastructurii –
Parc etnografic
„Romulus Vuia‖
– Sectia in aer
liber Cluj-
Napoca
Consiliul
Judetean Cluj
si Muzeul
Etnografic al
Transilvaniei
2.300.000 2.000.000 160.000 140.000 2009 -
2013
Lucrari de
amenajare a
scurgerii apelor de
suprafata, refacerea
sistemului rutier si
a acostamentelor
din incinta,
consolidare versanti
Exista SF/PT
Surse de finantare: Axa 1 a
Programului Operational
Regional „Sprijinirea
dezvoltarii durabile a
oraselor – poli urbani de
crestere‖, domeniul major
de interventie 1.1. „Planuri
integrate de dezvoltare
urbana‖, sub-domeniul
„Poli de crestere‖.
151
OBIECTIV SPECIFIC 2. IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURII JUDETENE PRIN REABILITAREA SI
MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT
Nr.
Crt.
Titlul
Proiectului
Aplicantul SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
Totala
Fonduri
structurale
Bugetul
de stat
Bugetul
local
Descrierea
Proiectului
Studii existente /
finantare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Pista
aterizare/decolare de
3500 metri
Aeroportul
Internatio-
nal Cluj-
Napoca
89.983.000 Detalierea bugetului depinde de
finantarea obtinuta prin POS
Transport. Alocarea financiara
pentru Domeniului major de
interventie 2.4 este de 74.515.743
euro.
2009-2012 Realizarea unei
piste de 3500 m
la Aeroportul
Cluj-Napoca, cu
toate facilitatile
aferente- balizaj
luminos,sisteme
de apropiere,cale
de rulare,bretele
de legatura,
platforme de
stationare,
echipamente de
radionavigatie
Studiu de Fezabilitate
Surse de finantare:
POS Transport - Axa
prioritara 2, domeniu de
interventie 4 –
Modernizarea si
dezvoltarea infrastructurii
de transport aerian
- Buget de stat/buget local
- Alte surse de finantare
2. Dezvoltarea,
extinderea şi
modernizarea
Aeroportului
Internaţional Cluj-
Napoca (terminal
cargo)
Aeroportul
Internatio-
nal Cluj-
Napoca
10.000.000 2009-2013 Se are în vedere
prelucrarea
traficului aerian
de marfă pe linia
Europa Centrală
şi de Vest şi
deservirea
activităţilor
economice din
regiunea de
Surse de finantare:
Buget local
Alte surse de finantare
152
Nr.
Crt.
Titlul
Proiectului
Aplicantul SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
Totala
Fonduri
structurale
Bugetul
de stat
Bugetul
local
Descrierea
Proiectului
Studii existente /
finantare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Nord-Vest.
2. Modernizarea
infrastructurii de
acces in zona turistica
Rachitele-Prislop-Ic
Ponor
Consiliul
Judeten
Cluj
14.919.603 10.782.955
1.433.572 249.316
TVA:
2.350.824
2008-2011 Scopul
proiectului este
este reabilitarea
drumului
judetean
DJ 108 C si DJ
763 pe o lungime
totala de 20,5
km.
SF,PT,DDE
In data de 8.08.2008 a
fost semnat contractul de
finantare in cadrul POR.
3. „Reabilitarea
drumului Ciucea –
Crasna - Vîrşolţ‖
Consiliul
Judetean
Sălaj,
Consiliul
Judeţean
Cluj -
partener
19.868.063 14.153.340 2.164.629 333.020
(din care
jud.Cluj:
63.295)
TVA:
3.127.712
(din care
jud.Cluj:
594.426)
2008-2011 Creşterea
accesibilităţii
zonei de
confluenţă
interjudeţeană
prin racordarea la
drumul european
E 60, DN 1H,
DN 19B (Zalău-
Oradea) şi
Autostrada
Braşov – Borş.
SF, PT şi DDE
In data de 08.08.2008 a
fost semnat contractul de
finanţare in cadrul POR.
4. „Decongestionarea
traficului rutier în
principalii poli
economici ai Regiunii
Nord-Vest – Centura
Consiliul
Judetean
Cluj
23.028.534 19.574.254 2.993.709 460.570 2009-2010 Modernizare
drum judetean
L=18,97 km
- prin HG 811/2006 a
fost actualizat studiul de
fezabilitate (SF) şi a fost
elaborat proiectul tehnic
(PT) şi detaliile de
153
Nr.
Crt.
Titlul
Proiectului
Aplicantul SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
Totala
Fonduri
structurale
Bugetul
de stat
Bugetul
local
Descrierea
Proiectului
Studii existente /
finantare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
municipiului Cluj-
Napoca. Optimizarea
şi reabilitarea
traseului DJ103G şi a
DJ105S‖
execuţie (DDE)
Surse de finantare:
Programul Operational
Regional, AXA
PRIORITARA 2 -
Imbunatatirea
infrastructurii de
transport regionale si
locale - 2.1 Reabilitarea si
modernizarea retelei de
drumuri judetene, strazi
urbane – inclusiv
constructia/reabilitarea
soselelor de centura
Buget de stat/buget local
Alte surse de finantare
5. Varianta ocolitoare
Nord-Vest Tronson
Apahida(DN1C)-
Floresti(DN1)
Consiliul
Judetean
Cluj
78.750.000 66.937.500 10.237.500 1.575.000 2012-2013 Constructie
tronson nou
L=31,5 km
Surse de finantare: POR-
Axa prioritara 2 -
Imbunatatirea
infrastructurii de
transport regionale si
locale - 2.1 Reabilitarea si
modernizarea retelei de
drumuri judetene, strazi
urbane – inclusiv
constructia/reabilitarea
soselelor de centura
154
Nr.
Crt.
Titlul
Proiectului
Aplicantul SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
Totala
Fonduri
structurale
Bugetul
de stat
Bugetul
local
Descrierea
Proiectului
Studii existente /
finantare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Buget de stat/buget local
Alte surse de finantare
6. BY – PAS DEJ
Varianta ocolitoare
Compania
Naţională
de
Autostrăzi
şi
Drumuri
Naţionale
din
România
S.A.
Valoarea eligibila a proiectului „Variante de
ocolire (Mihailesti, Filiasi, Targu Frumos,
Falticeni, Targu Jiu, Dej, Pucioasa, Budesti,
Buftea, Mangalia, Craiova S, Adjud,
Pascani)‖ este de 37.200.000 euro.
2009-2011 Centura de
ocolire a
municipiului Dej
Surse de finantare:
Programul Operational
sectorial Transport, Axa
prioritara 2 –
―Modernizarea şi
dezvoltarea infrastructurii
naţionale de
transport în afara axelor
prioritare TEN-T în
scopul dezvoltării unui
sistem de transport
naţional durabil‖,
Domeniul major de
interventie 2.1 –
―Modernizarea şi
dezvoltarea infrastructurii
naţionale rutiere‖
7. Pregătire pachet
proiecte 2 pentru
completarea listei
variantelor de ocolire
(Bicaz, Sighişoara,
Făgăraş, Huedin,
Bârlad, Topliţa,
Tuşnad, Timişoara
Compania
Naţională
de
Autostrăzi
şi
Drumuri
Naţionale
din
36.689.626 Prezentul proiect
îşi propune
realizarea
analizei
fezabilităţii
pentru
identificarea
alternativelor
În curs de evaluare la
nivelul AM POST.
Surse de finantare:
Programul Operational
sectorial Transport, Axa
prioritara 2 –
―Modernizarea şi
dezvoltarea infrastructurii
155
Nr.
Crt.
Titlul
Proiectului
Aplicantul SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
Totala
Fonduri
structurale
Bugetul
de stat
Bugetul
local
Descrierea
Proiectului
Studii existente /
finantare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Sud) România
S.A.
optime din punct
de vedere tehnic,
economic şi al
impactului
asupra
mediului (studiu
de fezabilitate),
prin pregătirea
proiectelor
tehnice pentru
construcţia
variantelor de
ocolire
menţionate mai
sus, inclusiv a
detaliilor de
execuţie, a
documentaţiilor
de atribuire a
contractelor de
lucrări şi
achiziţia propriu-
zisă a
terenurilor.
naţionale de
transport în afara axelor
prioritare TEN-T în
scopul dezvoltării unui
sistem de transport
naţional durabil‖,
Domeniul major de
interventie 2.1 –
―Modernizarea şi
dezvoltarea infrastructurii
naţionale rutiere‖
8. Reabilitarea
drumurilor judetene
din judetul Cluj
Consiliul
Judetean
Cluj
Bugetul urmeaza a fi determinat. 2009-2013 Reabilitare
drumuri
judetene
Surse de finantare: POR
- Axa prioritara
2 - Imbunatatirea
156
Nr.
Crt.
Titlul
Proiectului
Aplicantul SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
Totala
Fonduri
structurale
Bugetul
de stat
Bugetul
local
Descrierea
Proiectului
Studii existente /
finantare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
infrastructurii de
transport regionale si
locale - 2.1 Reabilitarea si
modernizarea retelei de
drumuri judetene, strazi
urbane – inclusiv
constructia/reabilitarea
soselelor de centura
Buget de stat/buget local
Alte surse de finantare
9. Modernizare strazi in
municipiul Dej
Primaria
Dej
14.200.000 10.437.000 3.479.000 284.000 2009-2013 Modernizarea
drumurilor de
interes judetean
din municipiul
Dej
Surse de finantare: POR-
Axa prioritara 2 -
Imbunatatirea
infrastructurii de
transport regionale si
locale - 2.1 Reabilitarea si
modernizarea retelei de
drumuri judetene, strazi
urbane – inclusiv
constructia/reabilitarea
soselelor de centura.
157
Nr.
Crt.
Titlul
Proiectului
Aplicantul SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
Totala
Fonduri
structurale
Bugetul
de stat
Bugetul
local
Descrierea
Proiectului
Studii existente /
finantare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10. Prelungire strada
Eremia Grigorescu –
Autostrada
Transilvania
Consiliul
Judetean
Cluj
Bugetul
urmeaza a fi
determinat
2009-2013 Extinderea si
modernizarea
strazii Eremia
Grigorescu –
municipiul Cluj
Napoca
Surse de finantare: POR-
Axa prioritara 2 -
Imbunatatirea
infrastructurii de
transport regionale si
locale - 2.1 Reabilitarea si
modernizarea retelei de
drumuri judetene, strazi
urbane – inclusiv
constructia/reabilitarea
soselelor de centura
Buget de stat/buget local
Alte surse de finantare
11. Prelungirea Bd.
Muncii de la limita
municipiului Cluj-
Napoca pana la
intersectia cu DN 1C
Consiliul
Judetean
Cluj
Bugetul
urmeaza a fi
determinat
2009-2013 Prelungirea Bd.
Muncii de la
limita
municipiului
Cluj-Napoca
pana la
intersectia cu DN
1C
Surse de finantare: POR-
Axa prioritara 2 -
Imbunatatirea
infrastructurii de
transport regionale si
locale - 2.1 Reabilitarea si
modernizarea retelei de
drumuri judetene, strazi
urbane – inclusiv
constructia/reabilitarea
soselelor de centura
Buget de stat/buget local
Alte surse de finantare
12. Realizare acces la Consiliul Bugetul 2009-2013 Realizare acces Surse de finantare: POR-
158
Nr.
Crt.
Titlul
Proiectului
Aplicantul SUMA PROIECTULUI (EURO) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
Totala
Fonduri
structurale
Bugetul
de stat
Bugetul
local
Descrierea
Proiectului
Studii existente /
finantare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
autostrada
„Transilvania‖ Cluj-
Napoca - Ciurila
Judetean
Cluj
urmeaza a fi
determinat
la autostrada
„Transilvania‖
Cluj-Napoca -
Ciurila
Axa prioritara 2 -
Imbunatatirea
infrastructurii de
transport regionale si
locale - 2.1 Reabilitarea si
modernizarea retelei de
drumuri judetene, strazi
urbane – inclusiv
constructia/reabilitarea
soselelor de centura
Buget de stat/buget local
Alte surse de finantare
13. Reabilitare /
modernizare drumuri
comunale in judetul
Cluj
Consilii
locale din
judetul
Cluj
Bugetul
urmeaza a fi
determinat
2009-2013 Reabilitarea /
modernizarea
drumurilor
comunale in
judetul Cluj
Surse de finantare:
PNDR, Masura 322 -
Renovarea, dezvoltarea
satelor, conservarea si
imbunatatirea mostenirii
rurale
NOTA: Finantarea in cadrul Programului Operational Regional, Axa Prioritara 2- Imbunatatirea infrastructurii regionale de transport
regionale si locale - se va face in limita fondurilor disponibile alocate Regiunii Nord- Vest pentru perioada 2007-2013
159
OBIECTIV SPECIFIC 3. IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURII SERVICIILOR SOCIALE, DE SANATATE SI
EDUCATIONALE LA NIVEL JUDETEAN SI LOCAL
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
1. Construirea unui
spital regional de
urgenta
Consiliul
Judetean
Cluj
25.000.000 21.250.000 3.250.000 500.000 2008 –
2013
Construirea si
echiparea cu
aparatura
moderna a unui
spital regional de
urgenta unde sa
fie deservite
cazurile de
urgenta
Studiu de Fezabilitate
finalizat si aprobat
Surse de finantare:
conform HG 564/2008
finantarea obiectivului
de investitii se va face
prin bugetul
Ministerului Sanatatii
Publice, in limita
sumelor aprobate anual
cu aceasta destinatie si,
in completare, din alte
surse legal constituite
2. Reabilitarea şi
modernizarea
Ambulatoriului
Corp „F‖ –
Hidroterapie al
Spitalului Clinic
De Recuperare
Cluj-Napoca
Consiliul
Judetean
Cluj
1.472.314 1.051.653 160.841 24.745
TVA:
235.075
2009-
2011
Obiectivul
general al
proiectului este
dezvoltarea unui
sistem de
prevenire si
tratament
modern,
performant,
accesibil tuturor
categoriilor de
persoane afectate
si imbunatatirea
SF, PT
Contract de finantare nr.
31/23.02.2009 (POR,
Axa prioritară 3 –
Îmbunătăţirea
infrastructurii sociale,
Domeniul major de
intervenţie 3.1 –
„Reabilitarea/
modernizarea echiparea
infrastructurii serviciilor
de sănătate‖).
160
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
calitatii
infrastructurii
serviciilor de
asistenta
medicala la
Ambulatoriul din
Spitalul Clinic de
Recuperare Cluj-
Napoca.
3. Reabilitare,
modernizare
si echipare
ambulator de
specialitate
Spitalul clinic
Municipal Cluj-
Napoca
Consiliul
Local al
municipiului
Cluj- Napoca
1.000.000 850.000 130.000 20.000 2009-
2013
Lucrari de
reabilitare si
modernizare,
dotarea
ambulatoriului de
specialitate cu
aparatura
moderna de
investigatie,
recuperare,
fizioterapie si
tratament.
Studiu de Fezabilitate
finalizat
Surse de finantare:
POR- Axa prioritara 3
- Imbunatatirea
infrastructurii sociale
3.1 Reabilitarea
/modernizarea /
echiparea infrastructurii
serviciilor de sanatate
4. Crearea unui
compartiment de
ventilatie asistata
de lunga durata in
cadrul Spitalului
Clinic de Copii
Cluj-Napoca
Consiliul
Judetean
Cluj
240.000 204.000 31.200 4.800 2009 –
2013
Pentru a rezolva
problema
sustinerii
functiilor vitale pe
termen lung la
copii, este
esentiala
infiintarea unui
Concept/fisa de proiect
Surse de finantare:
Buget de stat / Buget
local
Alte surse de finantare
161
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
compartiment
destinat ventilatiei
mecanice de lunga
durata care poate
ameliora
substantial
prognosticul
copiilor cu
afectiuni critice,
atat in judetul
Cluj, cat si
regiunea de nord-
vest a tarii.
5. Dotarea
ambulatoriului de
specialitate al
spitalului Clinic
de Urgenta Prof
Dr. Octavian-
Fodor Cluj-
Napoca cu
aparatura
medicala
performanta
Consiliul
Judetean
Cluj
950.000 807.500 123.500 19.000 2009 –
2011
Dotarea cu
aparatura
moderna
performanta si de
inalta
performanta si
aparatura
medicala de
stricta necesitate
(aparatura pentru
radiologie,
sistem digital de
prelucrare
imagistica
medicala,
aparatura
Surse de finantare:
- fonduri solicitate de
la Ministerul Sanatatii
-POR- Axa prioritara
3 - Imbunatatirea
infrastructurii sociale
3.1 Reabilitarea
/modernizarea /
echiparea infrastructurii
serviciilor de sanatate
Buget de stat / Buget
local
Alte surse de finantare
162
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
chirurgicala,
laparoscopica,
endoscopica,
ecograf,
analizator
automat pentru
laboratorul de
analize medicale
etc.)
6. Reabilitarea si
modernizarea
ambulatoriului de
specialitate al
Spitalului Clinic
de Boli
Infectioase Cluj-
Napoca si dotarea
cu aparatura
medicala de inalta
performanta
Consiliul
Judetean
Cluj
600.000 510.000 78.000 12.000 2009 –
2011
Reparatii capitale
constructii si
intalatii corp C al
cladirii spitalului
unde este
amenajat spatiul
destinat
ambulatoriului de
specialitate;
dotarea cu
aparatura
moderna de
inalta
performanta si de
stricta necesitate;
Informatizarea
ambulatoriului de
specialitate;
imbunatatirea
sistemelor si
- realizat partial
Surse de finantare:
POR- Axa prioritara 3
- Imbunatatirea
infrastructurii sociale
3.1 Reabilitarea
/modernizarea /
echiparea infrastructurii
serviciilor de sanatate
Buget de stat / Buget
local
Alte surse de finantare
163
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
retelelor de
alimentare
existente.
7. Dotarea cu
echipamente
medicale a
compartimentului
de chirurgie
toracica si terapie
intensiva
Consiliul
Judetean
Cluj
581.000 493.850 755.300 11.620 2009 –
2011
Reabilitarea si
dotarea cu
echipamente
medicale de
chirurgie a
ambulatoriului
Surse de finantare:
Buget de stat / Buget
local
Alte surse de finantare
8. Reabilitarea,
modernizarea si
echiparea
ambulatoriului
Spitalului Clinic
de Copii Cluj-
Napoca
Consiliul
Judetean
Cluj
240.000 204.000 31.200 4.800 2009 -
2011
Reabilitarea,
modernizarea
infrastructurii in
cabinetele:
Pediatrie I,
Pediatrie III,
ORL, Chirurgie
Pediatrica si
echiparea
ambulatoriului
intraspitalicesc
Surse de finantare:
POR- Axa prioritara 3
- Imbunatatirea
infrastructurii sociale
3.1 Reabilitarea
/modernizarea /
echiparea infrastructurii
serviciilor de sanatate
Buget de stat / Buget
local
Alte surse de finantare
9. Dezvoltarea
infrastructurii
specifice pentru
imbunatatirea
capacitatii si
calitatii
sistemului de
interventie in
A.D.I-
Transilvania
de Nord
12.030.000
10.225.500
1.563.900
240.600
2009 -
2013
Dotarea cu
echipamente a
bazei operationale
regionale pentru
interventii in
situatii de urgenta.
Dotarea cu
echipamente a
Surse de
finantare:POR- Axa
prioritara 3 –
„Imbunatatirea
infrastructurii
sociale”, domeniul
major de interventie 3.3
– „Imbunatatirea dotarii
164
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
situatii de urgenta
si a primului
ajutor calificat
bazelor
operationale
judetene din
Regiunea de Nord
– Vest.
cu echipamente a
bazelor operationale
pentru interventii in
situatii de urgenta‖.
10. Reabilitarea,
modernizare si
echiparea
Centrului de
Sanatate Mociu
Consiliul
Judetean
Cluj
Consiliul
Local
Mociu
500.000 425.000 40.000 35.000 2009 –
2013
Reabilitare,
modernizare,
reorganizare
circuite
functionale,
dotare cu
echipamente,
reabilitare
infrastructura.
Exista studiu de
fezabilitate
Surse de finantare:
Buget de stat / Buget
local
Alte surse de finantare
11. Centru European
de Sport si
Agrement
Primaria
Dej
3.100.000 2 278 500 759 500 62 000 2009-
2013
Centru european
de sport si
agrement:
Modernizarea
bazei sportive a
municipiului
pentru recuperare
si formarea
abilitatilor fizice
Surse de finantare :
Buget de stat/buget
local
Alte surse de finantare
12. Liceul pentru
Deficienti de
Vedere
Consiliul
Judetean
Cluj
6.500.000 5.525.000 845.000 130.000 2009 –
2012
Proiectul
urmareste
imbunatatirea
Surse de finantare:
POR - Axa prioritara 3 - 3.4 Reabilitarea
165
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
infrastructurii
educationale si a
dotarii scolii la
standarde
europene,
asigurarea unui
proces educational
la standarde
europene avand ca
si grup tinta copii
cu deficiente
asociate si sau cu
multiple
deficiente.
/modernizarea/
dezvoltarea si echiparea
infrastructurii
preuniversitare,
universitare si a
infrastructurii pentru
formare profesionala
continua
13. Liceul pentru
Deficienti de Auz
Cluj
Consiliul
Judetean
Cluj
420.000 357.000 546.000 8.400 2009 –
2013
Proiectul
urmareste
imbunatatirea
infrastructurii
educationale si a
dotarii atelierelor
scolare la
standarde
europene pentru
asigurarea unui
proces educational
la standarde
europene si la
elevi deficenti
atelierele speciale
Surse de finantare:
POR - Axa prioritara
3 - 3.4 Reabilitarea
/modernizarea/
dezvoltarea si echiparea
infrastructurii
preuniversitare,
universitare si a
infrastructurii pentru
formare profesionala
continua
166
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
pentru dezvoltarea
capacitatilor
practice avand ca
si grup sinta copii
din judetul Cluj si
din alte judete din
nordul si vestul
tarii.
14. Scoala de Arte si
Meserii „Samus‖
Consiliul
Judetean
Cluj
3.000.000 2.550.000 450.000 - 2009 –
2011
Reabilitarea,
modernizarea si
dotarea Scoalii de
Arte si Meserii
„Samus‖ in
vederea
promovarii
sanselor egale la
educatie, a
imbunatatirii
procesului
instructiv-
educativ si de
pregatire
profesionala a
elevilor cu
deficiente
educative speciale
avand ca si grup
tinta copii cu
deficiente de auz
Surse de finantare:
POR- Axa prioritara 3
- 3.4 Reabilitarea
/modernizarea/
dezvoltarea si echiparea
infrastructurii
preuniversitare,
universitare si a
infrastructurii pentru
formare profesionala
continua
167
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
si sau asociate din
judetul Cluj si din
judetele limitrofe,
cu varste intre
15/16 – 19-20 ani.
15. Scoala Speciala
pentru Deficenti
de Auz nr. 2
Consiliul
Judetean
Cluj
730.000 620.500 949.000 14.600 2009 -
2013
Mansardarea,
reabilitarea si
modernizarea
cladirii unitatii
scolare in
vederea
imbunatatirii
calitatii
infrastructurii
scolii avand ca si
grup tinta copii
cu deficente de
auz si/sau
asociate din
judetul Cluj si
din judetele
limitrofe
Extindere cladire
internat si
cantina.
Surse de finantare:
POR - Axa prioritara
3 - Imbunatatirea
infrastructurii sociale Domeniul major de
interventie 3.4 -
Reabilitarea
/modernizarea/
dezvoltarea si echiparea
infrastructurii
preuniversitare,
universitare si a
infrastructurii pentru
formare profesionala
continua.
16. Consolidarea,
modernizarea şi
dotarea Şcolii
Speciale Dej
Consiliul
Judetean
Cluj
Bugetul
urmeaza a fi
determinat
2009-
2013
Consolidarea,
modernizarea şi
dotarea Şcolii
Speciale Dej
Surse de finantare:
POR - Axa prioritara
3 - Imbunatatirea
infrastructurii sociale
168
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
Domeniul major de
interventie 3.4 -
Reabilitarea
/modernizarea/
dezvoltarea si echiparea
infrastructurii
preuniversitare,
universitare si a
infrastructurii pentru
formare profesionala
continua.
17. Scoala speciala
nr.1
Consiliul
Judetean
Cluj
1.000.000
850.000
130.000
20.000
2009 –
2013
Modernizarea
spatiilor de
scolarizare a
cabinetelor,
atelierelor,
cantinei si a
birourilor precum
si dotarea la
standarde
europene cu
echipamente
scolare, didactice
si IT pentru
imbunatatirea
procesului
educational si
atragerea
populatiei scolare
Surse de finantare:
POR - Axa prioritara 3 - Imbunatatirea
infrastructurii sociale Domeniul major de
interventie 3.4 -
Reabilitarea
/modernizarea/
dezvoltarea si echiparea
infrastructurii
preuniversitare,
universitare si a
infrastructurii pentru
formare profesionala
continua.
169
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
avand ca grup
tinta elevii cu
cerinte educative
speciale din
municipiul Cluj-
Napoca precum si
din judet.
18. Reabilitarea
Liceului Andrei
Muresanu, Dej
Consiliul
Local Dej
820.000 697.000 106.600 16.400 2009 –
2011
Reabilitarea
Liceului Andrei
Muresanu, Dej
Documentatia tehnico-
economica aferenta
proiectului a fost
finantata din bugetul
Ministerului Dezvoltarii,
Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor, conform
HG nr. 1.424 din 28
noiembrie 2007 privind
aprobarea Programului
multianual "Asistenta
tehnica pentru sprijinirea
autoritatilor
administratiei publice
locale in pregatirea
tehnica a proiectelor de
investitii publice,
finantate prin Programul
operational regional
2007-2013".
Surse de finantare:
POR- Axa prioritara 3
170
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
- 3.4 Reabilitarea
/modernizarea/
dezvoltarea si echiparea
infrastructurii
preuniversitare,
universitare si a
infrastructurii pentru
formare profesionala
continua.
19. Reabilitarea
Liceului Teoretic
Petru Maior,
Gherla
Consiliul
Local
Gherla
1.476.000 1.254.600 191.880 29.520 2009 -
2011
Reabilitarea
Liceului Teoretic
Petru Maior,
Gherla
Documentatia tehnico-
economica aferenta
proiectului a fost
finantata din bugetul
Ministerului Dezvoltarii,
Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor, conform
HG nr. 1.424 din 28
noiembrie 2007 privind
aprobarea Programului
multianual "Asistenta
tehnica pentru sprijinirea
autoritatilor
administratiei publice
locale in pregatirea
tehnica a proiectelor de
investitii publice,
finantate prin Programul
operational regional
2007-2013" .
171
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
Surse de finantare:
POR- Axa prioritara 3
- 3.4 Reabilitarea
/modernizarea/
dezvoltarea si echiparea
infrastructurii
preuniversitare,
universitare si a
infrastructurii pentru
formare profesionala
continua.
20. Constructia de
locuinte pentru
stabilirea in Dej a
profesiilor
deficitare
Primaria
Dej
2.200.000 1.617.000 539.000 44.000 2009-
2013
Constructia de
locuinte pentru
stabilirea in Dej a
profesiilor
deficitare
BUGET DE STAT
prin MDRL
21. Pachet de formare
profesionala
pentru
functionarii din
administratia
publica locala
Consiliul
Judetean
Cluj si
Centrul
Regional de
Formare
profesionala
Continua
pentru
Functionarii
Publici
500.000 425.000 65.000 10.000 2009 -
2013
Dezvoltarea unor
module de curs
bazate pe nevoile
existente in
randul
functionarilor
publici cu scopul
dezvoltarii
capacitatii
administrative a
institutiilor
publice locale
Sursa de finantare:–
PODCA Axa
prioritara 1:
Imbunatatiri de
structura si proces ale
managementului
ciclului de politici
publice, Domeniu
major de interventie-
1.3 Imbunatatirea
eficacitatii
organizationale
22. Crearea si Consilii Bugetul 2009- Crearea si Surse de finantare:
172
Nr
Crt
Titlul
Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
dezvoltarea
serviciilor de
baza pentru
populatia rurala
locale din
judetul Cluj
urmeaza a fi
determinat
2013 dezvoltarea
serviciilor de
baza pentru
populatia rurala
PNDR, Masura 322 -
Renovarea, dezvoltarea
satelor, conservarea si
imbunatatirea mostenirii
rurale
NOTA : Finantarea in cadrul Programului Operational Regional se va realiza in limita fondurilor disponibile alocate Regiunii Nord-
Vest, pentru perioada 2007-2013.
173
OBIECTIV SPECIFIC 4. SPRIJINIREA DEZVOLTARII MEDIULUI DE AFACERI JUDETEAN SI
LOCAL IN SCOPUL IMBUNATATIRII COMPETITIVITATII ACTIVITATILOR
ECONOMICE PRIORITARE SI INOVATOARE
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
1. Pol de competitivitate Consiliul
Judetean
Cluj
Bugetul
urmeaza a
fi
determinat
2009-
2013
Realizarea cladirilor
si infrastructurii IT,
dotarea cu
echipamentele
necesare: servere,
statii, calculatoare
portabile etc.
necesare pentru
buna functionare a
acestui centru
regional..
Sursa de finantare:
POR- Axa
prioritara 4 -
Sprijinirea
dezvoltarii
mediului de
afaceri regional
si local 4.1
Dezvoltarea
durabila a
structurilor de
sprijinire a
afacerilor de
importanta
regionala si locala
2. Centrul expozitional
regional
Consiliul
Judetean
Cluj si
Camera de
Comert si
Industrie
Cluj
4.963.000 4.316.000 345.000 302.000 2009-
2013
Realizarea unei
cladiri de
organiaare a
expozitiilor cu
achizitionarea
dotarilor aferente
Buget de
stat/buget local
Alte surse de
finantare
3. Parcul industrial
„Tetarom III‖
Consiliul
Judeţean
Cluj
55.352.000 47.049.200 4.428.160 3.874.640 2007-
2010
Crearea şi
îmbunătăţirea
structurilor de
SF
Realizat parţial
Sursa de
174
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
sprijinire a
afacerilor prin
construirea parcului
tehnologic
finantare: -
POR- Axa
prioritara 4 -
Sprijinirea
dezvoltarii
mediului de
afaceri regional
si local 4.1
Dezvoltarea
durabila a
structurilor de
sprijinire a
afacerilor de
importanta
regionala si
locala
4. Parc Industrial
Campia Turzii
Consiliul
Judetean
Cluj,
Consilul
Local
Campia
Turzii
7.500.000 6.375.000 600.000 525.000 2010-
2012
Sursa de
finantare: -
POR- Axa
prioritara 4 -
Sprijinirea
dezvoltarii
mediului de
afaceri regional
si local 4.1
Dezvoltarea
durabila a
structurilor de
sprijinire a
175
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
afacerilor de
importanta
regionala si
locala
5. Parc Industrial Dej Consiliul
Judetean
Cluj
Consilul
Local Dej
5.500.000 4.675.000 440.000 385.000 2009-
2011
Sursa de
finantare: POR-
Axa prioritara 4
- Sprijinirea
dezvoltarii
mediului de
afaceri regional
si local 4.1
Dezvoltarea
durabila a
structurilor de
sprijinire a
afacerilor de
importanta
regionala si
locala
6. Reabilitarea zonelor
industriale Turda
Consiliul
Judetean
Cluj,
Consilul
Local Turda
15.000.000 12.750.000 1.200.000 1.050.000 2009-
2013
- depozit substante
chimice
Sursa de
finantare: -
POR- Axa
prioritara 4 -
Sprijinirea
dezvoltarii
mediului de
afaceri regional
si local - 4.2
176
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
Reabilitarea
centrelor
industriale
poluante si
neutilizate si
pregatirea pentru
noi activitati
- Alte surse de
finantare
Siturile
industriale nu
sunt in
proprietatea
Consiliului
Judetean Cluj
sau a
Consiliului
Local Turda
7. Reabilitarea zonelor
industriale Dej
Consiliul
Judetean
Cluj,
Consilul
Local Dej
8.000.000 6.800.000 640.000 560.000 2009-
2013
-zona garii
-depozit constructie
Sursa de
finantare: POR-
Axa prioritara 4
- Sprijinirea
dezvoltarii
mediului de
afaceri regional
si local – 4.2
Reabilitarea
centrelor
industriale
177
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
poluante si
neutilizate si
pregatirea pentru
noi activitati
- Alte surse de
finantare
8. Sistem integrat
zonal/baze de date
pentru gestionarea
teritoriului (GIS)
Consiliul
Judetean
Cluj, Consilii
Locale
4.000.000 3.400.000 320.000 280.000 2009-
2013
Realizarea si
implementarea unui
sistem informatic
judetean, care sa
exploateze o banca
de date geospatiala
(GIS). Crearea si
publicarea pe
Internet a unui
Portal care sa
exploateze aceasta
banca de date
geospatiala, in care
orice utilizator sa
beneficieze de
servicii online.
Actualizarea bancii
de date sa se
realizeze online prin
Portal, de catre
utilizatorii
autorizati. Instruirea
personalului.
Surse de
finantare:
-POSCCE -Axa
prioritara 3 –
Tehnologia
informatiei si
comunicatiilor
pentru
sectoarele privat
si public 3.2.
Dezvoltarea si
eficientizarea
serviciilor
publice
electronice –
Operatiunea
3.2.1
178
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
9. Marketing N-V retea
regionala de centre de
afaceri si marketing
Primaria Dej 4.500.000 3.307.500 1.102.500 90.000 2009-
2013
Realizarea unei
infrastructuri pentru
sustinerea
dezvoltarii de
afaceri in domeniu
mestesugurilor
traditionale
Documentaţia
tehnico-
economică
aferentă
proiectului a fost
finanţată din
bugetul
Ministerului
Integrării
Europene,
conform HG nr.
898/2007 pentru
modificarea şi
completarea HG
811/2006.
Sursa de finantare:
POR- Axa
prioritara 4 -
Sprijinirea
dezvoltarii
mediului de
afaceri regional
si local - 4.1
Dezvoltarea
durabila a
structurilor de
sprijinire a
afacerilor de
importanta
179
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
regionala si locala
10. Incubator de afaceri Primaria Dej 800.000 588.000 196.000 16.000 2009-
2013
Incubator pentru
dezvoltarea
afacerilor
Sursa de
finantare: POR-
Axa prioritara
4 - Sprijinirea
dezvoltarii
mediului de
afaceri regional
si local - 4.1
Dezvoltarea
durabila a
structurilor de
sprijinire a
afacerilor de
importanta
regionala si
locala
11. Sistem informatic de
management al
documentelor si
arhivare electronica
pentru Consiliul
Judetean Cluj
Consiliul
Judetean
Cluj
5.000.000 4.250.000 400.000 350.000 2009-
2013
Surse de
finantare:
POS CCE- Axa
prioritara 3 –
Tehnologia
informatiei si
comunicatiilor
pentru
sectoarele privat
si public 3.2.
Dezvoltarea si
eficientizarea
180
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
serviciilor
publice
electronice –
Operatiunea
3.2.1
NOTA : Finantarea in cadrul Programului Operational Regional se va realiza in limita fondurilor disponibile alocate Regiunii Nord-
Vest, pentru perioada 2007-2013.
181
OBIECTIV SPECIFIC 5. DEZVOLTAREA TURISMULUI JUDETEAN PRIN CRESTEREA COMPETITIVITATII
SERVICIILOR TURISTICE SI PREZERVAREA VALORILOR CULTURALE
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
1. Palatul Banffy din
municipiul Cluj-
Napoca
Restaurarea,
refunctionalizarea
cladirii Muzeului de
Arta
Consiliul
Judetean
Cluj
8.746.678 7.609.610 91.000 1.046.068 2009-
2013
Valorificarea
potentialului turistic si
cultural al judetului si
regiunii prin:
- restaurarea cladirii,
refunctionalizarea unor
parti ale cladirii in
acord cu statutul de
monument istoric. Se
propun noi functiuni
cum ar fi: sala de
conferinte, depozit de
sculptura, magazin.
Axa prioritara 5 –
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului,
Domeniul major de
interventie 5.1 –
„Restaurarea si
valorificarea
durabila a
patrimoniului
cultural, precum si
crearea /
modernizarea
infrastructurilor
conexe‖.
Buget local/Alte
surse de finantare
2. Creşterea
atractivităţii turistice
a zonei cu potenţial
balnear – Lacurile
sărate – Zona Durgău
– Valea Sărată şi
Salina Turda
Consiliul
Local
Turda,
Consiliul
Judetean
Cluj
6.910.473 3.658.485 1.219.495 929.139
(din care
Consiliul
Judetean
Cluj:
92.914)
2007-
2009
Amenajarea Salinei
Turda în vederea
utilizării acesteia ca
zonă de turism balnear
si reabilitarea zonei cu
valoare turistică şi
proprietăţi curative
Lacul Sărat Durgău –
Proiectul este finantat
prin Programul
Phare 2005 –
Coeziune Economică
şi Socială – Proiecte
Mari de
Infrastructură
Regională –
182
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
Valea sărată Turda componenta
Infrastructura de
turism (contract
semnat in
19.11.2007).
3. Dezvoltarea
potentialului balnear
al lacurilor sarate din
regiunea Nord-Vest
Consiliul
Local Dej,
Consiliul
Local
Cojocna,
Consiliul
Local
Beclean,
Consiliul
Judetean
Cluj,
Consiliul
Judetean
Bistrita-
Nasaud
6.478.666 Pt. locatia
Dej:
753.969
Pt. locatia
Cojocna:
1.359.025
Pt. locatia
Dej:
314.141
Pt. locatia
Cojocna5
66.261
Pt. locatia
Dej:
188.505
Pt. locatia
Cojocna:
339.756
Consiliul
Judetean
Cluj:
274.394
2007-
2009
Proiectul are ca scop
reabilitarea arealului
turistic din zona
lacurilor sarate din
localitatile Dej si
Cojocna din judetul
Cluj, respectiv
Beclean-Figa din
judetul Bistrita-Nasaud.
Proiectul este finantat
prin Programul
Phare 2005 –
Coeziune Economică
şi Socială – Proiecte
Mari de
Infrastructură
Regională –
componenta
Infrastructura de
turism (contract
semnat in
31.08.2007).
4. Reabilitarea centrului
istoric baroc Gherla
Consiliul
Judetean
Cluj si
Consiliul
local Gherla
2.863.000 2.490.000 200.000 173.000 2007-
2010
Reabilitarea cladirilor
de patrimoniu istoric si
schimbarea destinatiei
multifunctionale –
proiect integrat
PUG Gherla
Surse de finantare:
POR Axa
prioritara 5 - Dezvoltarea durabila
si promovarea
turismului –
Domeniul de
interventie 5.1.
183
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
Restaurarea si
valorificarea durabila
a patrimoniului
cultural, precum si
crearea/modernizare
a infrastructurilor
conexe
5. Reabilitarea centrului
istoric Dej
Primaria
Dej
7.500.000 5.512.500 1.837.500 150.000 2009-
2013
Reabilitarea urbana a
centrului istoric
Documentatia
tehnico-economica
aferenta proiectului a
fost finantata din
bugetul Ministerului
Dezvoltarii,
Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor, conform
HG nr. 1.424 din 28
noiembrie 2007
privind aprobarea
Programului
multianual "Asistenta
tehnica pentru
sprijinirea
autoritatilor
administratiei publice
locale in pregatirea
tehnica a proiectelor
de investitii publice,
finantate prin
Programul
184
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
operational regional
2007-2013".
Surse de finantare:
POR Axa prioritara
5 - Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului –
Domeniul de
interventie 5.1.
Restaurarea si
valorificarea durabila
a patrimoniului
cultural, precum si
crearea/modernizarea
infrastructurilor
conexe
6. Staţiune turistică
Vlădeasa, comuna
Sacuieu
Consiliul
Judeţean
Cluj şi
Consiliul
Local
Sacuieu
2.686.000 2.336.000 187.000 163.000 2007-
2012
Amenajarea
domeniului schiabli,
realizarea de dotări
turistice, reabilitarea
căi de acces
PUG Staţiunea
Turistică Vlădeasa
Surse de finantare:
POR- Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului - 5.2
Crearea, dezvoltarea,
modernizarea
infrastructurilor
185
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
specifice pentru
valorificarea durabila
a resurselor naturale
si pentru cresterea
calitatii serviciilor
turistice
7. Statiune turistica
Valea Draganului –
Muntii Apuseni
Consiliul
Judetean
Cluj si
Consiliul
Local Poieni
4.800.000 4.080.000 384.000 336.000 2009-
2013
Amenajarea
domeniului schiabil,
realizarea de dotari
turistice, reabilitare cai
de acces
PUZ Valea
Draganului si PUG
Poieni
Surse de finantare:
POR- Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului - 5.2
Crearea, dezvoltarea,
modernizarea
infrastructurilor
specifice pentru
valorificarea durabila
a resurselor naturale
si pentru cresterea
calitatii serviciilor
turistice
8. Dezvoltarea
domeniului schiabil -
Statiunea Baisoara
Consiliul
Local
Baisoara
Bugetul
urmeaza a
fi
determinat
2009-
2013
Scopul este de
dezvoltare a
domeniului schiabil si a
practicarii sporturilor
Surse de finantare:
-Buget de stat/
Buget local
-POR-Axa
186
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
de iarna, precum si
cresterea interesului
turistic pentru zona
prioritara 5
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului - 5.2
Crearea, dezvoltarea,
modernizarea
infrastructurilor
specifice pentru
valorificarea durabila
a resurselor naturale
si pentru cresterea
calitatii serviciilor
turistice
9. Reabilitarea
statiunilor Someseni,
Baita, Sic
Consiliul
Judetean
Cluj
Consiliul
Local
Gherla si
Sic
Consiliul
Local Cluj-
Napoca
Bugetul
urmeaza a
fi
determinat
2009-
2013
Dezvoltarea si
aducerea serviciilor din
cadrul statiunilor la
nivelul unor standarde
superioare cu scopul
de a creste numarul
turistilor si a interesului
turistic pentru zona
Surse de finantare:
POR - Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului D.M.I
5.2 Crearea,
dezvoltarea,
modernizarea
infrastructurilor
specifice pentru
valorificarea durabila
a resurselor naturale
si pentru cresterea
187
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
calitatii serviciilor
turistice
10. Modernizare salinei
Ocna Dej
Consiliul
Local Dej
Bugetul
urmeaza a
fi
determinat
2009-
2013
Modernizarea statiunii
la nivelul unor
standarde superioare cu
scopul de a creste
numarul turistilor si a
interesului turistic
pentru zona
Surse de finantare:
POR - Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului D.M.I
5.2 Crearea,
dezvoltarea,
modernizarea
infrastructurilor
specifice pentru
valorificarea durabila
a resurselor naturale
si pentru cresterea
calitatii serviciilor
turistice
11. Reabilitarea liniei de
cale ferata ingusta pe
Valea Ariesului -
Mocanita
Consiliul
Judetean
Cluj
Bugetul
urmeaza a
fi
determinat
2009-
2013
Scopul este de utilitare
a mocanitei in scop
turistic, sa devina un
trenulet de agrement,
una dintre atractiile
Vaii Ariesului
Surse de finantare:
POR- Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului D.M.I
5.2 Crearea,
dezvoltarea,
modernizarea
188
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
infrastructurilor
specifice pentru
valorificarea durabila
a resurselor naturale
si pentru cresterea
calitatii serviciilor
turistice
12. Crearea Centrului
National de
Informare si
Promovare Turistica
si dotarea acestuia
Consiliul
Judetean
Cluj
Bugetul
urmeaza a
fi
determinat
2009-
2013
Amenajarea unui
centru de informare
turistica, dotarea
corespunzatoare,
realizarea unei banci de
date, centru de instruire
si formare
Surse de finantare:
POR-Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului - 5.3
Promovarea
potentialului turistic
si crearea
infrastructurii
necesare in scopul
cresterii atractivitatii
Romaniei ca
destinatie turistica
pentru Cluj Napoca
-Bugetul de
Stat/bugetul local
-Alte surse de
finantare
13. Restaurarea castelului
Rascruci, Cluj –
Consiliul
Judetean
3.177.000 2.763.000 222.000 192.000 2009-
2013
Punerea in valoare si
restaurare castel si parc
SF, PT, in curs de
elaborare
189
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
valorificarea
patrimoniului istoric,
cultural si natural
Cluj si
consiliul
Local
Bontida
baroc Surse de finantare:
POR-Axa prioritara
5 - Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului - 5.1
Restaurarea si
valorificarea durabila
a patrimoniului
cultural, precum si
crearea/modernizare
a infrastructurilor
conexe.
14. Valorificarea zonei
lacurilor naturale din
Campia Transilvaniei
(Lacul Stiucilor,
Suatu, Geaca, Catina,
Taga – judetul Cluj)
Consiliul
Judetean
Cluj
Consiliile
locale Taga,
Geaca,
Catina,
Fizesu
Gherlii,
Suatu
3.500.000 2.975.000 280.000 245.000 2009-
2013
Realizarea de
infrastructura turistica
si reabilitarea cailor de
acces
PUG Taga, Geaca,
Catina, Fizesu
Gherlii, Suatu
Surse de finantare:
POR- Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului - 5.2
Crearea, dezvoltarea,
modernizarea
infrastructurilor
specifice pentru
valorificarea durabila
a resurselor naturale
190
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
si pentru cresterea
calitatii serviciilor
turistice
15. Dezvoltarea speo-
turismului in Muntii
Apuseni
Consiliul
Judetean
Cluj,
Consiliile
Locale si
Administrati
a Parcului
Natural
„Muntii
Apuseni‖
2.500.000 2.125.000 200.000 175.000 2009-
2013
Realizarea de
amenajari specifice ale
cavitatilor subterane si
realizare cai de acces in
zona pentru cresterea
numarului de vizitatori
si practicanti ai
speoturismului
concomitent cu
protejarea fondului
speologic clujean
PATJ Cluj si PATZ
Muntii Apuseni
Surse de finantare:
POR-Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului - 5.2
Crearea, dezvoltarea,
modernizarea
infrastructurilor
specifice pentru
valorificarea durabila
a resurselor naturale
si pentru cresterea
calitatii serviciilor
turistice
16. Centrul cultural eco-
etnografic Belis –
Fantanele (parc eco-
etnografic viu)
Consiliul
Judetean Cluj
Muzeul
Etnografic al
Transilvaniei,
Consiliile
Locale Rasca
si Belis
3.500.000 2.975.000 280.000 245.000 2009-
2013
Amenajarea unui parc
care sa ofere turistilor
traditii, obiceiuri, port
popular, activitati
mestesugaresti
traditionale
PUG Rasca, DAST
Fantanele, PUZ
Fantanele
Surse de finantare:
POR- Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
durabila si
191
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
promovarea
turismului - 5.2
Crearea, dezvoltarea,
modernizarea
infrastructurilor
specifice pentru
valorificarea durabila
a resurselor naturale
si pentru cresterea
calitatii serviciilor
turistice
17. Cetatea Bologa,
judetul Cluj –
renovare
refunctionalizare ca
centru cultural/muzeu
Consiliul
Judetean
Cluj si
Consiliul
Local Poieni
2.000.000 1.700.000 160.000 140.000 2010-
2013
Restaurarea cladirii
cetatii Bologa ca centru
cultural si muzeu in
vederea introducerii in
circuitul turistic
Surse de finantare:
POR- Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului - 5.1
Restaurarea si
valorificarea durabila
a patrimoniului
cultural, precum si
crearea/modernizare
a infrastructurilor
conexe
18. Moara de langa
castelul Banffy,
Bontida
Consiliul
Judetean
Cluj si
consiliul
Bugetul
urmeaza a
fi
determinat
Restaurarea si punerea
in valoare a obiectivului
Surse de finantare: -
POR - Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
192
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
Local
Bontida durabila si
promovarea
turismului - 5.1
Restaurarea si
valorificarea durabila
a patrimoniului
cultural, precum si
crearea/modernizare
a infrastructurilor
conexe
- bugetul de stat
(Ministerul Culturii,
Cultelor si
Patrimoniului
National).
19. PADUREA
MAGICA
Primaria Dej 3.400.000 2 499 000 833 000 68 000 2009-
2013
Parc tematic si de
agrement
Exista SF
Surse de finantare:
POR- Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului - 5.2
Crearea, dezvoltarea,
modernizarea
infrastructurilor
specifice pentru
valorificarea durabila
a resurselor naturale
193
Nr
Crt Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectu
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente/
finantare
si pentru cresterea
calitatii serviciilor
turistice
20. BALNEOTERAPIE Primaria
Dej
3.100.000 2 278 500 759 500 62 000 2009-
2013
Constructia unei baze
de tratament balnear in
municipiul Dej
Exista SPF
Surse de finantare:
POR- Axa
prioritara 5 -
Dezvoltarea
durabila si
promovarea
turismului - 5.2
Crearea, dezvoltarea,
modernizarea
infrastructurilor
specifice pentru
valorificarea durabila
a resurselor naturale
si pentru cresterea
calitatii serviciilor
turistice
21. Protejarea
patrimoniului cultural
de interes local si
natural din spatiul
rural
Consilii
locale din
judetul Cluj
Bugetul
urmeaza a
fi
determinat
2009-
2013
Protejarea
patrimoniului cultural
de interes local si
natural din spatiul rural
Surse de finantare:
PNDR, Masura 322 -
Renovarea,
dezvoltarea satelor,
conservarea si
imbunatatirea
mostenirii rurale
NOTA: Finantarea in cadrul Programului Operational Regional se va realiza in limita fondurilor disponibile alocate Regiunii Nord
Vest, pentru perioada 2007-2013
194
OBIECTIV SPECIFIC 6. DEZVOLTARE RURALA DURABILA LA NIVEL JUDETEAN
Nr.
Crt.
Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (milioane Euro) Durata
Proiectu-
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
1. Promovarea
asocierilor micro-
regionale intre
comune
Consiliul
Judetean
Cluj
1.500.000 1.275.000 195.000 30.000 2010 –
2012
Stimularea crearii
unor structuri
institutionale
functionale care sa
devina active in
domeniul serviciilor
locale in conformitate
cu legislatia in
vigoare
La nivelul judeţului
Cluj s-au constituit
Asociaţii de
Dezvoltare
Intercomunitară.
ADI Microregiunea
Vlădeasa-Huedin
(Călăţele,
Mănăstireni, Râşca),
ADI Câmpia
Transilvaniei (Ţaga,
Geaca) şi ADI
Măgura (Mărgău,
Beliş) au în
implementare
proiecte finanţate
prin Măsura 322 a
Planului Naţional de
Dezvoltare Rurală.
Alte surse de
finantare: Axa 4 -
LEADER a
Programului
National pentru
Dezvoltare Rurala.
2. Microregiunea
― Somes‖
Primaria Dej 600.000 441.000 147.000 12.000 2008-
2010
Leader – noi
oportunitati de
Exista SPF
Surse de finantare:
195
Nr.
Crt.
Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (milioane Euro) Durata
Proiectu-
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
dezvoltare rurala
prin identificarea
nevoilor locale,
intarirea capacitatii
de dezvoltare si
implementarii
stagiilor locale de
dezvoltare in
vederea conservarii
patrimoniului rural
si cultural,
dezvoltarii mediului
economic si
imbunatatirea
abilitatilor
organizatorice ale
comunitatilor locale
Axa 4 LEADER a
Programului
National pentru
Dezvoltare Rurala
3. Infiintare Centru de
Excelenta pentru
consultanta agricola
OJCA Cluj 530.000 0 530 000 0 2009 –
2010
Constructia
amenajarea si
dotarea cu
echipamente
specifice a unui
centru de instituire
destinat in special
producatorilor
agricoli care
participa la
programe de
pregatire
Surse de finantare:
Bugetul de stat
196
Nr.
Crt.
Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (milioane Euro) Durata
Proiectu-
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
profesionala
organizate de OJCA
Cluj
4. Centru european
pentru dezvoltarea
agriculturii
Primaria Dej 1.200.000 882.000 294.000 24.000 2009 -
2013
Centru european
pentru dezvoltarea
agriculturii:
Realizarea unei
infrastructuri de tip
incubator pentru
dezvoltarea
agriculturii in
regiunea Somes
Exista SPF
Surse de finantare:
Buget de stat/Buget
local
Alte surse de
finantare
5. Modernizare,
extindere si dotare
laborator sanitar
veterinar – DSVSA
Cluj
Directia
Sanitara
Veterinara si
pentru
Siguranta
Alimentelor
3.069.692 2 000 000 1 069 692 - 2010 –
2013
Prin proiect se
doreste realizarea
lucrarilor de
constructie in
vederea extinderii si
modernizarii
corpului
administrativ al
laboratorului,
cladirile
laboratorului,
cladirile
laboratorului (corp
B,C si D) biobaza+
adapost protectie
civila, statia de
epurare si dotarea
Surse de finantare:
Buget de stat/Buget
local
Alte surse de
finantare
197
Nr.
Crt.
Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (milioane Euro) Durata
Proiectu-
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
laboratorului cu
echipamente
performante.
6. Crearea unei retele
de telecentre/centre
comunitare
functionale
Consiliul
Judetean,
Consiliile
locale
1.200.000 1.020.000 156.000 24.000 2009 -
2011
Crearea unor centre
de dezvoltare la
nivel local care sa
sporeasca accesul la
informatii,
organizarea unor
cursuri de
perfectionare pentru
locuitorii
comunitatii
Crearea unei retele
de telecentre/centre
comunitare
functionale / POS
CCE- Axa
prioritara 3 –
Tehnologia
informatiei si
comunicatiilor
pentru sectoarele
privat si public 3.2.
Dezvoltarea si
eficientizarea
serviciilor publice
electronice –
Operatiunea 3.2.2
7. Imbunatatirea
conditiilor acordarii
asistentei medicale
pentru toate
categoriile de
populatie
Consiliul
Judetean Cluj
4.000.000 3.400.000 520.000 80.000 2009-
2013
Modernizarea
infrastructurilor
medicale de la nivel
local din mediul
rural
Surse de finantare:
Buget de stat/Buget
local
Alte surse de
finantare
8. Crearea si
dezvoltarea
infrastructurii fizice
de baza in mediul
Consilii
locale din
judetul Cluj
Bugetul
urmeaza a
fi
determinat
2009-
2013
Crearea si
dezvoltarea
infrastructurii fizice
de baza in mediul
Surse de finantare:
Programul
National de
Dezvoltare Rurala
198
Nr.
Crt.
Titlul Proiectului Aplicantul
Suma Proiectului (milioane Euro) Durata
Proiectu-
lui
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea
proiectului
Studii existente /
finantare
rural rural (retele publice
de apa/apa uzata,
retele publice de
joasa tensiune, retele
publice de iluminat,
retele publice de
alimentare cu gaz,
statii de transfer
pentru deseuri)
– Masura 322
„Renovarea,
dezvoltarea satelor,
conservarea si
imbunatatirea
mostenirii rurale
199
OBIECTIV SPECIFIC 7. PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR
Nr
Crt. Titlul Proiectului Aplicant
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente
1. Managementul
integrat al deseurilor
din judetul Cluj
- Centru zonal de
procesare ecologica
a deseurilor
Consiliul
Judetean
Cluj
42.720.000 28.000.000 6.300.000 700.000
Cheltuieli
ne-
eligibile:
7.720.000
2009-
2013
Colectare selectiva a
deseurilor la sursa si
transport la centre,
Operatii: maruntirea,
recuperarea elementelor
feroase cu ajutorul
magnetilor, macerarea
resturilor si
transformarea
substantelor organice in
energie,
Avantaje: nu rezulta
zgura, prafuri si
namoluri.
Studiu de
fezabilitate
- POS Mediu
Axa prioritara 2
- Dezvoltarea
sistemelor de
management
integrat al
deseurilor si
reabilitarea
siturilor
contaminate
istoric 2.1
Dezvoltarea
sistemelor
integrate de
management al
deseurilor si
extinderea
infrastructurii de
management al
deseurilor
2. Extinderea şi
reabilitarea
sistemelor de apă şi
SC
Compani
a de Apă
197.000.000 145.600.000 22.300.000 3.700.000
(din care
Consiliul
2008-
2013
Extinderea şi
reabilitarea sistemelor
de apă şi apă uzată din
- aplicaţie
aprobată prin
Decizia de
200
Nr
Crt. Titlul Proiectului Aplicant
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente
apă uzată din
judeţele Cluj- Sălaj
– îmbunătăţirea
sistemelor de
alimentare cu apă,
canalizare şi epurare
în zona Cluj-Sălaj
Someş
SA
Judetean
Cluj:
1.754.404)
judeţele Cluj- Sălaj –
îmbunătăţirea
sistemelor de alimentare
cu apă, canalizare şi
epurare în zona Cluj-
Sălaj
Aprobare a
Comisiei
Europene nr.
1311 din
02.04.2008
- contract de
finanţare nr.
91.778
/01.10.2008,
semnat cu
Ministerul
Mediului şi
Dezvoltării
Durabile (POS
Mediu)
3. Modernizarea
infrastructurii de
apa si apa uzata in
zona Turda -
Cimpia Turzii Turda
- Cimpia Turzii,
Aiton, Calarasi,
Frata, Luna, Mihai
Viteazu, Petrestii de
Jos, Sandulesti,
Tritenii de Jos,
Viisoara
RATACFL
TURDA
58.060.278 49.351.236 7.547.836 1.161.206 2008-
2013
Protectia si
eficientizarea surselor
de apa, protejarea
popualtiei din zonele
inundabile,
reconstruire/reamplasar
e statie de epurare ape
uzate din Cimpia Turzii
inafara zonei
rezidentiale actuale,
reabilitarea canalelor
colectoare si extinderea
sistemului de
canalizare, reabilitarea
- SF aprobat la
Bruxelles prin
Decizia nr. C
(2008)
1312/03.04.2008
Finantare
obtinuta prin
POS Mediu
201
Nr
Crt. Titlul Proiectului Aplicant
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente
si extinderea sistemului
de alimentare cu apa;
4. Conservarea
biodiversitatii in
Rezervatiile
Naturale Cheile
Turzii si Cheile
Turenilor
Consiliul
Judetean
Cluj
400.666 269.881 67.470 63.314 2009-
2012
Scopul proiectului este
conservarea diversităţii
biologice şi a
habitatelor naturale, a
speciilor de floră şi
faună de interes
comunitar şi naţional
din rezervaţiile naturale
Cheile Turzii şi Cheile
Turenilor.
Proiectul a fost
depus spre
finanţare.
Sursa de
finanţare: POS
Mediu, Axa
prioritara 4,
domeniul 4.1-
Dezvoltarea
infrastructurii
si a planurilor
de management
in vederea
protejarii
biodiversitatii si
Natura 2000
5. Oameni pentru
Natura in
Rezervatiile
Naturale Cheile
Turzii si Cheile
Turenilor
Consiliul
Judetean
Cluj
500.000 425.000 40.000 35.000 2009-
2013
Fisa de proiect
Surse de
finantare : Buget
de stat/buget
local
Alte surse de
finantare
6. Management
deseuri:
„Staţie regională
pentru colectarea,
Primaria
Dej
1.024.600
914.600
110.000
2007-
2009
Colectarea selectiva a
deseurilor si prelucrarea
lor in materii prime
pentru alte industrii.
Exista SF
Surse de
finantare:
Proiectele sunt
202
Nr
Crt. Titlul Proiectului Aplicant
Suma Proiectului (Euro) Durata
Proiectului
Observatii
Suma
totala
Fonduri
Structurale
Bugetul
de Stat
Bugetul
Local
Descrierea proiectului Studii existente
reciclarea şi
refolosirea
deşeurilor provenite
din construcţii şi
demolări‖ şi
„Platformă zonală
de compostare a
deşeurilor organice‖
906.342,85
786.342,85
120.000
Platforma zona de
compost, statie de
reciclare a deseurilor
din demolari si
constructii, statie de
sortare a deseurilor
menajere, servicii de
colectare si transport a
deseurilor din mediul
rural, etc.
finanţate prin
Programul
Phare 2004
„Schema de
investiţii pentru
proiecte mici de
gestionare a
deşeurilor”.
7. Educatie, informare
si constientizare
publica pentru ariile
protejate Fagetul
Clujului, Cariera
Corabia, Dealul cu
fluturi, Padurea
Ciucasului
Directia
Silvica
Cluj-
Napoca
250.000 212.500 20.000 17.500 2009 -
2013
Fisa de proiect care va
identifica obiectivele si
activitatile propuse este
in curs de finalizare.
Sursa de
finantare : POS
Mediu
Axa Prioritara
4 -
„Implementare
a Sistemelor
Adecvate de
Management
pentru
Protectia
Naturii”.
203
B. Proiecte in faza de Propunere
Fata de proiectele prioritare identificate mai sus si care se afla in stadii avansate de elaborare a studiilor sau de dimensionare a bugetelor
necesare si sunt in concordanta cu obiectivele specifice ale Strategiei, din discutiile purtate cu oficialitatile Consiliului Judetean Cluj au reiesit si
alte propuneri, aflate in acest moment intr-o faza incipienta, dar de interes atat pentru Consiliul Judetean ,cat si pentru ceilalti aplicanti eligibili
pentru finantarile nerambursabile, fie din fondurile structurale, fie din alte fonduri.
Prezentam mai jos aceste propuneri, care in perioda de timp urmatoare se pot transforma in proiecte viabile menite sa sprijine dezvoltarea
economica si sociala a judetului Cluj:
Titlul proiectului Buget
estimativ
(euro)
Posibile surse de finantare Stadiul de pregatire
Constructia unui Palat al Culturii (sediul
Filarmonicii si un centru de conferinte)
Bugetul
urmeaza a fi
determinat.
Buget local
Alte surse de finantare
Faza de propunere
Dezvoltarea resurselor umane pentru personalul
Aeroportului International Cluj-Napoca
500.000 POS Dezvoltarea resurselor umane, axa 3, domeniul
3.2 - Formare si sprijin pentru intreprinderi si
angajati pentru promovarea adaptabilitatii
Faza de propunere
Statie de epurare si incinerator pentru Aeroportul
International Cluj-Napoca
460.000 Fondul de Mediu Faza de propunere
Cladire multifunctionala (Hala productie si
birouri) in Parcul Industrial Tetarom III
1.250.000 POR - Axa prioritara 4, domeniul 4.1 - Dezvoltarea
durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de
importanta regionala si locala
Proiect tehnic realizat
in anul 2008
Complex piata mixta (cu structuri de vanzare
produse agroalimentare cu amanuntul si en-gros)
si spatii de cazare pentru comercianti si
producatori
4.990.000 Buget local
Alte surse de finantare
Consultari cu
potentialii parteneri
(beneficiari ai
investitiei)
Imbunatatirea gradului de protectie a mediului si
cresterea eficientei energetice prin implementarea
la Centru Agro Transilvania Cluj a unui sistem
1.950.000 Buget local
POS Cresterea competitivitatii economice, Axa
prioritara 4, domeniul 4.2 - Valorificarea resurselor
Consultari cu
specialisti
204
pentru producerea biogazului regenerabile de energie pentru producerea de
energie verde
Cresterea gradului de protectie a mediului si
cresterea eficientei energetice prin implementarea
la Centrul Agro Transilvania Cluj a unui sistem
pentru producerea energiei electrice cu panouri
solare fotovoltaice
2.315.000 Buget local
POS Cresterea competitivitatii economice, Axa
prioritara 4, domeniul 4.2 - Valorificarea resurselor
regenerabile de energie pentru producerea de
energie verde
Faza de propunere
Cresterea competitivitatii produselor
agroalimentare autohtone prin etichetare
ecologica la Centrul Agro Transilvania Cluj
185.000 POS Cresterea competitivitatii economice, Axa
prioritara 1, domeniul 1.1 - Investitii productive si
pregatirea pentru competitia pe piata a
intreprinderilor, in special a IMM-urilor,
operatiunea b)
Buget local
Faza de propunere
Cresterea competitivitatii produselor
agroalimentare autohtone pe pietele UE prin
certificarea acestora la standarde ecologice
conforme UE
185.000 POS Cresterea competitivitatii economice, Axa
prioritara 1, domeniul 1.1- Investitii productive si
pregatirea pentru competitia pe piata a
intreprinderilor, in special a IMM-urilor,
operatiunea b)
Buget local
Faza de propunere
Promovarea intensa a produselor agroalimentare
autohtone de catre Centrul Agro Transilvania
Cluj la targurile agroalimentare internationale
145.000 POS Cresterea competitivitatii economice, Axa
prioritara 1, domeniul 1.1 - Investitii productive si
pregatirea pentru competitia pe piata a
intreprinderilor, in special a IMM-urilor,
operatiunea c)
Faza de propunere
Modernizarea spatiilor de depozitare ale
Centrului Agro Transilvania Cluj prin
implementarea noilor tehnologii de depozitare in
atmosfera controlata a produselor agroalimentare
1.715.000 POS Cresterea competitivitatii economice, Axa
prioritara 2, operatiunea 2.3.2 - Dezvoltarea
infrastructurii de cercetare -dezvoltare a
intreprinderilor si crearea de noi locuri de munca
pentru cercetare-dezvoltare
Faza de propunere
Reabilitarea, modernizarea si echiparea Centrului
de Recuperare si reabilitare Neuropsihiatrica
Gherla
880.000 POR, Axa prioritara 3, domeniul 3.2 – Reabilitarea
/modernizarea si echiparea infrastructurii serviciilor
sociale
In pregatire
205
Reabilitarea, modernizarea, echiparea si
extinderea Centrului pentru Persoane Varstnice
Recea- Cristur
614.000 POR, Axa prioritara 3, domeniul 3.2 - Reabilitarea
/modernizarea si echiparea infrastructurii serviciilor
sociale
In pregatire
Tehnici moderne de furnizare a serviciilor catre
cetateni
-completarea arhivei electronice de stare civila
- managementul documentelor si arhivarea
electronica
- cresterea eficientei activitatii desfasurate de
catre salariatii DJEP Cluj
231.750 POS Dezvoltarea capacitatii administrative, Axa
prioritara 2, domeniul 2.2 - Imbunatatirea calitatii si
eficientei furnizarii serviciilor, operatiunea -
Sprijinirea initiativelor de reducere a duratei de
livrare a serviciilor publice
Faza de propunere
Consolidarea, modernizarea, extinderea si dotarea
cladirilor scolilor speciale: spatii de invatamant,
spatii de cazare, cantine, diferite facilitati pentru
acces si activitati didactice
5.400.000 POR, Axa prioritara 3, domeniul 3.4 - Reabilitarea,
modernizarea, dezvoltarea si echiparea
infrastructurii educationale preuniversitare,
universitare si a infrastructurii pentru formare
profesionala continua
Faza de propunere
Centrul Muzeal de Informare Turistica, str.
Taietura Turcului Cluj- Napoca
59.250 POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.3 - Promovarea
potentialului turistic si crearea infrastructurii
necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei
ca destinatie turistica
Faza de propunere
Incursiuni virtuale in lumea satelor clujene 42.500 POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.3 - Promovarea
potentialului turistic si crearea infrastructurii
necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei
ca desinatie turistica
Faza de propunere
Civilizatia traditionala rurala - componenta
esentiala a turismului cultural
42.500 POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.3 - Promovarea
potentialului turistic si crearea infrastructurii
necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei
ca desinatie turistica
Faza de propunere
Sanse egale de acces la cultura (rampe de acces
pentru persoanele cu disabilitati)
100.000 POR, axa prioritara 3, domeniul 3.2 - Reablitarea
/modernizarea /dezvoltarea si echiparea
infrastructurii serviciilor sociale
Faza de propunere
Crearea unei baze de date privind potentialul
turistic al spatiului rural apartinand judetului Cluj
Bugetul
urmeaza a fi
POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.3 - Promovarea
potentialului turistic si crearea infrastructurii
Faza de propunere
206
si punerea acesteia la dispozitia Centrului de
Informare si Promovare Turistica a Judetului Cluj
determinat necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei
ca desinatie turistica
Harta etnoculturala a judetului Cluj 75.000 POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.3 - Promovarea
potentialului turistic si crearea infrastructurii
necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei
ca destinatie turistica
Faza de propunere
Refacerea aleilor auto si pietonale, a zidurilor de
sprijin si drenuri, a gardului de imprejmuire,
precum si refacerea dendrologica a parcului
Muzeului Octavian Goga
10.500 Programul National de imbunatatire a calitatii
mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati
Studiu de Fezabilitate
si Proiect Tehnic in
derulare
Strategii pentru cultura si competitivitate in
judetul Cluj
Bugetul
urmeaza a fi
determinat
PO Dezvoltarea capacitatii administrative Faza de propunere
Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii
serviciilor publice in cadrul Consiliului Judetean
Cluj
Bugetul
urmeaza a fi
determinat
PO Dezvoltarea capacitatii administrative, Axa
prioritară 1, domeniul 1.1, operaţiunea: Strategii de
dezvoltare locală
Faza de propunere
Optimizarea structurilor pentru noile servicii
descentralizate /deconcentrate din cele trei
sectoare prioritare
Bugetul
urmeaza a fi
determinat
PO Dezvoltarea capacitatii administrative, Axa
prioritară 2, domeniul 2.1 - Optimizarea structurilor
pentru noile servicii descentralizate /deconcentrate
din cele trei sectoare prioritare
Faza de propunere
Realizarea unui Centru educational in Castelul
din Rascruci
Bugetul
urmeaza a fi
determinat
Buget de stat/buget local
POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.1 - Restaurarea
si valorificarea durabila a patrimoniului cultural
precum si crearea/modernizarea infrastructurilor
conexe
Faza de propunere
Realizarea unor drumuri culturale (de ex. Drumul
bisericilor din lemn/medievale din Cluj, drumul
castelelor si cetatilor din Cluj)
Bugetul
urmeaza a fi
determinat
POR, Axa prioritara 5, domeniul 5.3 - Promovarea
potentialului turistic si crearea infrastructurii
necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei
ca destinatie turistica
Faza de propunere
Infiintarea centrelor de promovare a
mestesugurilor traditionale
Bugetul
urmeaza a fi
determinat
Buget local
Faza de propunere
207
Spital boli psihice Bugetul
urmeaza a fi
determinat
Buget de stat/buget local
Faza de propunere
Realizare centru pentru pregatire SMURD Bugetul
urmeaza a fi
determinat
Buget de stat/buget local
Faza de propunere
Realizarea unor centre de sanatate zonale Bugetul
urmeaza a fi
determinat
Buget de stat/buget local
Faza de propunere
Actualizare PATJ, Realizare studii sectoriale Bugetul
urmeaza a fi
determinat
Buget de stat/buget local
Faza de propunere
Reactualizarea studiului zonelor de risc natural şi
antropic din judeţul Cluj
Bugetul total
urmeaza a fi
determinat
Buget de stat/buget local
In anul 2009 au fost
alocaţi 20.000 lei
pentru 4 comune.
In conditiile in care aceste propuneri de proiecte se vor concretiza prin definirea clara a obiectivelor se va face o revizuie a incadrarii
acestora din punct de vedere al eligibilitatii lor, precum si al aplicantilor (solicitantilor eligibili) in diferitele programe operationale sectoriale si
programul operational regional.
208
Partea IV – Concluzii
Orientarea de baza a Strategiei Consiliului Judetean Cluj o constituie potentarea
punctelor tari, in vederea valorificarii oportunitatilor de crestere si minimizarea efectelor
punctelor slabe, prin eliminarea factorilor care blocheaza dezvoltarea.
In esenta, prin aceasta Strategie se urmareste luarea unor masuri care sa permita
redresarea economica a judetului si imbunatatirea situatiei, luand in considerare protectia sociala
si conservarea mediului.
Masurile prin care se urmareste implementarea Strategiei vizeaza urmatoarele campuri de
actiune:
infrastructura;
industria si IMM-urile;
turismul;
dotarile edilitare;
serviciile sociale si de sanatate;
resursele umane si piata fortei de munca;
autoritatile publice;
calitatea factorilor de mediu.
Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj, prin prioritatile stabilite urmareste dezvoltarea
in aceasta regiune a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor naturale si
umane in corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului, care sa conduca la cresterea
nivelului de viata al populatiei.
Pentru punerea in aplicare a prezentei Strategii de Dezvoltare Durabila a Judetului Cluj
propunem :
- Aprobarea proiectului actualizat al Strategiei de Dezvoltare Durabila a Judetului Cluj de
catre Consiliul Judetean Cluj ;
- Instituirea unui Comitet Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabila la nivel executiv,
sub coordonarea directa a presedintelui Consiliului Judetean, incluzand reprezentanti ai
directiilor si compartimentelor de specialitate cu atributii in domeniu, precum si ai
institutiilor de la nivel judetean si local implicate, reprezentati ai societatii civile, inclusiv
ai partenerilor sociali, precum si ai mediului de afaceri reprezentativi pe plan judetean;
- Stabilirea responsabilitatii Comitetului Interdepartamental de a coordona activitatile
legate de actualizarea permanenta a Planului de Actiuni si de a detalia in cadrul acestuia
responsabilitatile directe si termenele de finalizare concrete pentru fiecare proiect;
- Stabilirea obligatiei Comitetului Interdepartamental de a prezenta rapoarte periodice
asupra modului de implementare a Strategiei, asupra eventualelor ramaneri in urma si
asupra masurilor de remediere a acestora, incluzand si posibile propuneri de ajustare a
obiectivelor, respectiv a proiectelor pe plan judetean, in functie de situatia reala si de
prevederile legale in materie, adoptate pe parcurs.
209
Anexa 1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI CLUJ
ÎN PERIOADA 2007-2013
În vederea reactualizării strategiei de dezvoltare economico-socială a judeţului Cluj, care
să răspundă nevoilor şi aspiraţiilor comunităţiilor din regiune, vă rugăm să aveţi
amabilitatea de a completa următorul chestionar. În cazul în care doriţi să adăugaţi şi alte
comentarii suplimentare puteţi adăuga noi pagini la prezentul chestionar.
ECONOMIA, MEDIUL DE AFACERI ŞI INDUSTRIA
1. Care este, după părerea dumneavoastră, stadiul în care se află judeţul Cluj:
Creştere economică Stagnare economică Descreştere economică
2. Ce sector economic predomină?
3. Ce sector are cel mai mare impact asupra dezvoltării economice a Judeţului Cluj? (prin
crearea de locuri de muncă, aportul la produsul intern brut, etc.)
4. Ce sector este mai preocupat de inovare şi dezvoltare tehnologică?
5. Care ar fi în opinia dvs principalele puncte forte ale economiei judeţului Cluj?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________
6. Care ar fi în opinia dvs principalele puncte slabe ale economiei judeţului?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
210
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________
7. Vi se pare mediul de afaceri preocupat de diversificarea economică?
Da Nu
8. Răspunde mediul de afaceri judeţean la oportunităţile de piaţă atât locale cât şi regionale?
Da Nu
9. Ce activităţi / afaceri consideraţi că ar fi oportun a fi înfiinţate/dezvoltate, pentru o
dezvoltare economică durabilă în zonă?
Agricultură şi cultură vegetală
Industrie alimentară
Zootehnie, creşterea animalelor
Prelucrarea laptelui
Prelucrarea cărnii
Ferme zootehnice integrate: creşterea animalelor şi valorificarea
produselor agro-zootehnice
Prelucrarea lânii şi a pieilor
Pomicultura
Prelucrarea produselor agricole
Exploataţii agricole
Morărit şi panificaţie
Fabrici de conserve
Apicultură
Pescării
Activităţi de cofetărie şi patiserie
Presa de ulei
Viticultura
Cultura răchitei
Produse expandate: pufuleţi, cartofi; paste făinoase
Legumicultură
Servicii prestate în special populaţiei (reparaţii auto, vulcanizare, croitorie,
coafură, cosmetică, frizerie, reparaţii RTV, tapiţerie, etc.)
Comerţ
Înfiinţarea de depozite
Dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale
Artizanat
Fabricarea jucăriilor
Prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilierului
Industrie textilă
Minerit
Industrie mecanică - producţie de subansambluri, inclusiv pentru
agricultură
Confecţii metalice
Producţie piese auto
Producţie de feronerie
Industria materialelor de construcţie
Farmacii
211
Activităţi de divertisment (discoteci, baruri, parcuri de distracţie)
Educaţie - învăţământ privat preuniversitar
Activităţi culturale
Activităţi de munca la domiciliu
TIC
Organizarea de târguri
Activităţi de protecţie a mediului
Dezvoltarea cooperării regionale
Activităţi de consultanta
Export
Reluarea activităţii în unităţile închise. Repuneri în funcţiune
Prelucrarea deşeurilor
Activităţi de refacere a infrastructurii
Construcţii de locuinţe
Turism
Agroturism şi turism rural
Altele:
10. Argumentaţi raspunsul dvs:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
__________________________________________________
11. Care credeţi că sunt priorităţlei spre care se va orienta dezvoltarea acestei regiuni în
următorii ani? (ex. noi produse, procurarea de noi tehnologii şi echipamente, calificarea
personalului, extinderea pe piaţa internă, extinderea pe piaţa externă, etc.)
12. În ce proporţie credeţi că foloseşte economia locală resursele naturale (ex. piatra de
construcţii, produse agricole pentru prelucrare, produse agricole pentru industria
alimentară şi restaurante, etc.)
Foarte mare Mare Satisfăcătoare Scăzută De loc Nu ştiu
13. Care este părerea dvs despre forţa de muncă locală? Este forţa de muncă locală un avantaj
pentru dezvoltarea economică sau o piedică? De ce?
212
14. Se implică mediul de afaceri în problemele comunităţii? (ex. prin iniţiative legate de
amenajare a unei zone, de pregătire a resurselor umane într-un anumit domeniu, prin acţiuni
de caritate, etc.)
Da Nu
15. Există suficiente spaţii de birouri? Dacă nu, cum s-ar putea rezolva această problemă?
Da Nu
16. Ce obstacole credeţi că ar putea exista în dezvoltarea societăţilor comerciale?
- lipsa spaţiilor comerciale / de producţie
- facilităţi fiscale locale
- acces slab la finanţare
- lipsa unei pieţe stabile
- piaţă cu putere de cumpărare limitată
- forţă de muncă slab pregătită
- lipsa forţei de muncă locale
- lipsa locuinţelor
17. Cum consideraţi că se pot depăşi aceste obstacole?
18. Vă rugăm să numiţi cel puţin trei idei de proiecte destinate dezvoltării Judeţului Cluj, în
ordinea priorităţii lor:
1. ___________________________________________________________________
2. ___________________________________________________________________
3. ___________________________________________________________________
4. ___________________________________________________________________
5. ___________________________________________________________________
Vă mulţumim şi vă asigurăm că răspunsurile dumneavoastră sunt deosebit de importante
pentru reactualizarea strategiei de dezvoltare şi vor fi tratate cu cea mai mare atenţie.
Instituţia:
Numele şi prenumele:
Funcţia:
213
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI CLUJ
ÎN PERIOADA 2007-2013
În vederea reactualizării strategiei de dezvoltare economico-socială a judeţului Cluj, care
să răspundă nevoilor şi aspiraţiilor comunităţiilor din regiune, vă rugăm să aveţi
amabilitatea de a completa următorul chestionar. În cazul în care doriţi să adăugaţi şi alte
comentarii suplimentare puteţi adăuga noi pagini la prezentul chestionar.
SOCIAL, TURISM, INFRASTRUCTURĂ
1. Enumeraţi cel puţin trei proiecte cu acţiune socială care aţi dori să fie implementate în viitor.
2. Enumeraţi cel puţin trei proiecte de dezvoltare a turismului care aţi dori să fie implementate
în viitor.
3. Enumeraţi cel puţin trei proiecte de dezvoltare a infrastructurii care aţi dori să fie
implementate în viitor (infrastructura de utilităţi, rutieră, comunicaţii, învăţământ, educaţie,
sănătate etc.)
4. Care credeţi că sunt principalele obiective turistice şi culturale reprezentative pentru judeţul
Cluj?
214
5. Consideraţi că judeţul Cluj este suficient de bine promovat la nivel naţional şi internaţional?
Argumentaţi răspunsul.
Da Nu
6. Ce acţiuni credeţi că ar putea fi întreprinse pentru ca locurile/obiective turistice să fie
valorificate în regiune?
8. Consideraţi că există suficiente spaţii verzi/parcuri deschise pentru timpul liber?
Da Nu
9. Consideraţi că spaţiile verzi/parcurile deschise existente sunt amenajate corespunzător? Dacă
nu de ce?
Da Nu
10. Enumeraţi principalele probleme cu care se confruntă infrastructura rutieră a judeţului.
11. Enumeraţi principalele probleme cu care se confruntă infrastructura de utilităţi a judeţului.
Apă şi canalizare
Energie termică şi gaz
215
Energie electrică şi iluminat public
12. Care credeţi că sunt principalele probleme cu care se confruntă învăţământul din judeţ
(infrastructură, servicii oferite, numărul scăzut de cadre didactice,etc.)?
13. Enumeraţi cel puţin o instituţie de învăţământ cu rezultate deosebite şi dotări
corespunzătoare? Cum credeti ca au reusit sa ajunga la aceste rezultate?
14. Care credeţi că sunt principalele probleme cu care se confruntă sistemul de sănătate din
judeţ?
15. Enumeraţi o serie de acţiuni care ar putea îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale.
16. Sunteţi mulţumit/ă de serviciile sociale existente în judeţul Cluj?
Foarte mulţumit Mulţumit Nemulţumit
17. Exemplificaţi o serie de acţiuni care, după părerea dvs ar putea îmbunătăţii calitatea
serviciilor sociale.
Vă mulţumim şi vă asigurăm că răspunsurile dumneavoastră sunt deosebit de importante
pentru elaborarea strategiei de dezvoltare şi vor fi tratate cu cea mai mare atenţie.
Instituţia:
Numele şi prenumele:
Funcţia:
216
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI CLUJ
ÎN PERIOADA 2007-2013
În vederea reactualizării strategiei de dezvoltare economico-socială a judeţului Cluj, care
să răspundă nevoilor şi aspiraţiilor comunităţiilor din regiune, vă rugăm să aveţi
amabilitatea de a completa următorul chestionar. În cazul în care doriţi să adăugaţi şi alte
comentarii suplimentare puteţi adăuga noi pagini la prezentul chestionar.
MEDIU
1. Numiţi cel puţin trei idei de proiecte destinate protejării şi îmbunătăţirii mediului
înconjurător din judeţul Cluj.
2. Care este opinia dumneavoastră referitoare la:
Calitatea aerului
Foarte bună Bună Medie Scăzută Foarte scăzută Nu ştiu
Calitatea apei potabile
Foarte bună Bună Medie Scăzută Foarte scăzută Nu ştiu
Nivelul zgomotului
Ridicat Satisfăcător Scăzut Nu ştiu
Gestionarea deşeurilor
Foarte bună Bună Medie Scăzută Foarte scăzută Nu ştiu
3. Care consideraţi că este principalul(principalii) factor de poluare în judeţul Cluj?
unităţile industriale populaţia depozitul de deşeuri
traficul rutier altele _________________________________
4. Realizaţi colectare selectivă a deşeurilor din proprie iniţiativă? Dacă nu de ce?
Da Nu
5. Dacă da care sunt materialele care sunt colectate selectiv?
Hârtie Sticlă Metal PET Baterii Altele _________
217
6. Realizaţi reciclarea deşeurilor din proprie iniţiativă? Dacă nu de ce?
Hârtie Sticlă Metal PET Baterii Altele _________
7. Sunteţi dispus/ă să vă implicaţi ca persoană fizică/juridică în iniţiativele Consiliului
Judeţan/Consiliilor Locale de a proteja mediul?
Da Nu
8. Enumeraţi o serie de acţiuni care credeţi dvs că ar putea fi demarate pentru ameliorarea şi
combaterea problemelor de mediu.
Vă mulţumim şi vă asigurăm că răspunsurile dumneavoastră sunt deosebit de importante
pentru elaborarea strategiei de dezvoltare şi vor fi tratate cu cea mai mare atenţie.
Instituţia:
Numele şi prenumele:
Funcţia:
218
Anexa 2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI CLUJ
2007-2013
În vederea reactualizării strategiei de dezvoltare economico-socială a judeţului Cluj, care
să răspundă nevoilor şi aspiraţiilor comunităţiilor din regiune, vă rugăm să aveţi
amabilitatea de a completa următorul chestionar. În cazul în care doriţi să adăugaţi şi alte
comentarii suplimentare puteţi adăuga noi pagini la prezentul chestionar.
ECONOMIA, MEDIUL DE AFACERI ŞI INDUSTRIA
19. Care este, după părerea dumneavoastră, stadiul în care se află judeţul Cluj:
Creştere economică x Stagnare economică Descreştere economică
moderată
20. Ce sector economic predomină?
Sectorul terţiar (serviciile)
21. Ce sector are cel mai mare impact asupra dezvoltării economice a Judeţului Cluj? (prin
crearea de locuri de muncă, aportul la produsul intern brut, etc.)
Idem pct. 2
22. Ce sector este mai preocupat de inovare şi dezvoltare tehnologică?
23. Care ar fi în opinia dvs principalele puncte forte ale economiei judeţului Cluj?
- tradiţia
- personal calificat
- zonă (geografică) cu potenţial de dezvoltare
- centru polarizator / Transilvania
24. Care ar fi în opinia dvs principalele puncte slabe ale economiei judeţului?
a. cadru legislativ şi fiscal
b. accesibilitate greoaie
R O M Â N I A
JUDEŢUL CLUJ
CONSILIUL JUDEŢEAN
B-dul 21 Decembrie 1989, nr.58, 400094, Cluj-Napoca, România
Tel. .+40-264-503330,Fax.+40-264-596726
www.cjcluj.ro; Email: [email protected]
219
25. Vi se pare mediul de afaceri preocupat de diversificarea economică?
Da x Nu
26. Răspunde mediul de afaceri judeţean la oportunităţile de piaţă atât locale cât şi regionale?
Da x Nu
27. Ce activităţi / afaceri consideraţi că ar fi oportun a fi înfiinţate/dezvoltate, pentru o
dezvoltare economică durabilă în zonă?
O dezvoltare regională echilibrată, încurajarea dezvoltării economice
Agricultură şi cultură vegetală x
Industrie alimentară x
Zootehnie, creşterea animalelor x
Prelucrarea laptelui x
Prelucrarea cărnii x
Ferme zootehnice integrate: creşterea animalelor şi valorificarea
produselor agro-zootehnice x
Prelucrarea lânii şi a pieilor
Pomicultura x
Prelucrarea produselor agricole
Exploataţii agricole
Morărit şi panificaţie
Fabrici de conserve
Apicultură
Pescării
Activităţi de cofetărie şi patiserie
Presa de ulei
Viticultura
Cultura răchitei
Produse expandate: pufuleţi, cartofi; paste făinoase
Legumicultură
Servicii prestate în special populaţiei (reparaţii auto, vulcanizare, croitorie,
coafură, cosmetică, frizerie, reparaţii RTV, tapiţerie, etc.)
Comerţ x
Înfiinţarea de depozite x
Dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale x
Artizanat
Fabricarea jucăriilor
Prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilierului
Industrie textilă
Minerit
Industrie mecanică - producţie de subansambluri, inclusiv pentru
agricultură
Confecţii metalice
Producţie piese auto
Producţie de feronerie
Industria materialelor de construcţie
Farmacii
Activităţi de divertisment (discoteci, baruri, parcuri de distracţie)
Educaţie - învăţământ privat preuniversitar
220
Activităţi culturale
Activităţi de munca la domiciliu
TIC
Organizarea de târguri
Activităţi de protecţie a mediului
Dezvoltarea cooperării regionale
Activităţi de consultanta
Export
Reluarea activităţii în unităţile închise. Repuneri în funcţiune
Prelucrarea deşeurilor
Activităţi de refacere a infrastructurii
Construcţii de locuinţe
Turism
Agroturism şi turism rural x
Altele:
28. Argumentaţi raspunsul dvs:
Studiu de profil
29. Care credeţi că sunt priorităţlei spre care se va orienta dezvoltarea acestei regiuni în
următorii ani? (ex. noi produse, procurarea de noi tehnologii şi echipamente, calificarea
personalului, extinderea pe piaţa internă, extinderea pe piaţa externă, etc.)
Cf. sublinierilor
30. În ce proporţie credeţi că foloseşte economia locală resursele naturale (ex. piatra de
construcţii, produse agricole pentru prelucrare, produse agricole pentru industria
alimentară şi restaurante, etc.)
Foarte mare x Mare Satisfăcătoare x Scăzută De loc Nu ştiu
piatra prod. agr.
31. Care este părerea dvs despre forţa de muncă locală? Este forţa de muncă locală un avantaj
pentru dezvoltarea economică sau o piedică? De ce?
Avantaj / tradiţie şi pregătire
F. deficitar la ivelul şcolilor profesionale
32. Se implică mediul de afaceri în problemele comunităţii? (ex. prin iniţiative legate de
amenajare a unei zone, de pregătire a resurselor umane într-un anumit domeniu, prin acţiuni
de caritate, etc.)
Da x Nu
33. Există suficiente spaţii de birouri? Dacă nu, cum s-ar putea rezolva această problemă?
Da x Nu
34. Ce obstacole credeţi că ar putea exista în dezvoltarea societăţilor comerciale?
221
- lipsa spaţiilor comerciale / de producţie
- facilităţi fiscale locale x
- acces slab la finanţare x
- lipsa unei pieţe stabile
- piaţă cu putere de cumpărare limitată x
- forţă de muncă slab pregătită
- lipsa forţei de muncă locale
- lipsa locuinţelor
35. Cum consideraţi că se pot depăşi aceste obstacole?
Prin planning teritorial
36. Vă rugăm să numiţi cel puţin trei idei de proiecte destinate dezvoltării Judeţului Cluj, în
ordinea priorităţii lor:
Căi de comunicaţie şi circulaţie:
6. Dezvoltarea Aeroportului Internaţional Cluj
7. Autostrada „Transilvania‖ + autostrăzi urbane
Mediu:
8. Centru zonal deşeuri
Vă mulţumim şi vă asigurăm că răspunsurile dumneavoastră sunt deosebit de importante
pentru reactualizarea strategiei de dezvoltare şi vor fi tratate cu cea mai mare atenţie.
Instituţia: Camera de Comerţ şi Industrie Cluj
Numele şi prenumele: Spânu Radu
Funcţia: Director / Birou arhitectură şi urbanism
222
Anexa 3. Intrebari chestionar Social-Turism-Infrastructura
Intrebari chestionar
Social-Turism-
Infrastructura
RESPONDENTI
Campia Turzii Cluj Napoca Fundatia Estuar Huedin Fundatia
Transylvania
Trust
Turda Gherla Fundatia Teka
1. Enumerati cel
putin 3 proiecte cu
actiune sociala care
ati dori sa fie
implementate in
viitor
Centru de asistenta
si sprijin pentru
copii si parinti;
Reabilitarea
locuintelor in
comunitatea de
rromi Goldis;
Infiintarea unui
centru pentru
educatie timpurie;
Dezvoltarea
serviciilor de
asistenta oferite
varstnicilor: centre
de zi pentru
varstnici, dezvoltarea
programului de
servicii de ingrijiri la
domiciliu pentru
persoanele varstnice,
servicii rezidentiale
temporare pentru
persoanele varstnice;
Dezvoltarea
serviciilor de
asistenta pentru
persoane cu
handicap – centre de
zi pentru persoane cu
handicap
neuromotor, centre
de zi pentru persoane
cu handicap mental;
Centru pentru
asistarea victimelor
violentei domestice;
Centru rezidential
temporar pentru
persoane cu
dizabilitati;
Centru de
consiliere pentru
adulti cu probleme
psihice;
Integrarea in
munca a
persoanelor cu
dizabilitati;
Locuinte protejate
pentru categorii
defavorizate;
Proiect ANL;
Locuinte pentru
rromi;
Reamenajare si
modernizare Casa
de Cultura si Sala
Tineretului;
Centru de
excelenta pentru
copii scolari;
Infiintare centre
de recreere pentru
copii (inclusiv
biblioteca, sala
multimedia, sala
de sport, etc);
Sustinerea ONG-
urilor care au ca
obiect protectia
animalelor si
elaborarea unor
strategii in acest
sens;
Centru pentru
copii cu
dizabilitati;
Centru comunitar
integrat de
asistenta sociala,
cu evitarea
institutionalizarii
beneficiarilor;
Centru de
ergoterapie,
sustinere si
valorificare a
potentialului
varstei a III-a;
Construire
locuinte sociale;
Construire
locuinte sociale
pentru rromi;
Centru de zi
pentru persoane
de varsta a treia;
Centre de primire
temporara pentru
persoane fara
adapost;
Centre de
consiliere pentru
evitarea
abandonului
familial;
Largirea la nivel
judetean a
programului de
ingrijire la
domiciliu;
Sprijinirea
ONG-urilor care
activeaza in
domeniul social;
223
Campanii periodice
de sensibilizare a
comunitatii;
2. Enumerati cel
putin 3 proiecte de
dezvoltare a
turismului care ati
dori sa fie
implementate in
viitor
Amenajarea unui
loc de agrement;
Amenajare strand
cu utilitatile
corespunzatoare;
Amenajare lac
artificial;
Reabilitarea unor
cladiri din
patrimoniul cultural
national din centrul
municipiului Cluj
Napoca, cu mai buna
promovare in
circuitul turistic –
Palatul Banffy, unde
se afla Muzeul de
Arta, Bastionul
Croitorilor, Muzeul
de speologie, etc;
Dezvoltarea unui
centru de informare
turistica la nivel
regional care sa
colaboreze cu centrul
municipal de
informare turistica,
in vederea
promovarii Clujului,
pentru atragerea si
informarea unui
numar mare de
turisti;
Reabilitarea Bailor
Someseni;
Amenajarea
malurilor Somesului
si a Canalului Morii
ca zone de agrement;
Amenajarea unui
Imbunatatirea
conditiilor in
gradina zoologica
Turda;
Dezvoltarea
regiunii ―Cheile
Baciului‖;
Valorificarea
obiectelor
artizanale ale
taranilor din Mera;
Huedinul – centru
turistic al zonei
montane si punct
de plecare spre
Muntii Apuseni;
Crearea unei baze
de date solide cu
privire la
punctele de
atractie turistica
(turism cultural,
de petrecere a
timpului liber,
etc);
Crearea unor
centre de
informare
turistica si a unui
portal adecvat
pentru a promova
valorile culturale
ale judetului;
Cofinantarea
evenimentelor
culturale care
atrag turistii in
judet;
Promovarea
obiceiurilor,
legendelor si
meseriilor vechi
(patrimoniu
imaterial);
Restaurarea si
introducerea in
circuitul turistic a
Castrului
Legiunii V
Macedonica,
Turda;
Reabilitarea
infrastructurii de
turism balnear
Bai Sarate,
Turda;
Reabailitarea si
amenajarea
centrului istoric
al municipiului
Turda;
Centru de
informare si
promovare
turistica a
orasului Gherla si
imprejurimilor
sale;
Reabilitare
monumente
istorico-
religioase:
Catedrala
armeano-catolica,
Biserica
Solomon,
Sinagoga,
Biserica romano-
catolica Sf.
Francisc;
Reabilitare centru
istoric al orasului;
Creare baza
turistica "Parc";
Reabilitare zona
turistica
"Saratura";
Modernizare
statiune turistica
"Baile Baita";
Promovarea
valorilor
arhitecturale;
Infiintarea de
"drumuri
culturale" (ex:
drumul
cetatilor,
castelelor din
judet);
Dezvoltarea
activitatilor
turistice in
zonele rurale;
224
teatru de vara in
zona Hoia;
3. Enumerati cel
putin 3 proiecte de
dezvoltare a
infrastructurii care
ati dori sa fie
implementate in
viitor (infrastructura
de utilitati, rutiera,
comunicatii,
invatamant,
educatie, sanatate,
etc)
Reparatie capitala
pasaj;
Centura ocolitoare;
Modernizare strazi
cartier Sarat;
Modernizare
trafic;
Centuri de ocolire a
municipiului Cluj
Napoca, legaturi cu
autostrada urbana si
autostrada
Transilvania;
Extinderea retelelor
de utilitati si
reabilitarea/moderniz
area celor existente;
Inchiderea rampei de
gunoi de la Pata Rat;
Modernizarea liniei
de tramvai din
municipiul Cluj
Napoca si extinderea
ei pana in 2020;
Reabilitarea
ambulatoriilor unor
spitale si
modernizarea
dotarilor lor;
Banda separata
pentru transportul
in comun pentru
fluidizarea
circulatiei;
Asfaltarea strazilor
adiacente din
apropierea
Clujului;
Imbunatatirea
conditiilor de viata
la Spitalul de boli
cronice psihice
Borsa;
Introducerea
gazului;
Inceperea
constructiei
campusului scolar;
Extindere
alimentare apa –
Bicalat;
Construirea
centurilor de
ocolire ale
localitatii Cluj
Napoca;
Reabilitarea
drumurilor
judetene;
Desfiintarea
gropii Pata Rat;
Colectarea
selectiva a
gunoiului;
Inasprirea
masurilor pentru
protejarea
sustenabila a
mediului
inconjurator;
Infiintarea
centrului de
excelenta
multicultural
pentru stimularea
dialogului
interetnic;
Reabilitare,
modernizare si
eficientizare
energetica a
Colegiului
National Mihai
Viteazul Turda;
Reabilitare si
modernizare
infrastructura
rutiera la nivelul
tramei stradale
din municipiul
Turda, dotare cu
mobilier urban,
amenajare parcari
supraetajate;
Varianta
ocolitoare a
municipiului
Turda;
Reabilitare,
modernizare si
echipare
pavilioane Spital
Municipal Turda;
Apa, analizare,
gaz in localitatile
componente
Hasdate, Silivas,
Baita;
Modernizare,
reabilitare
drumuri DC37 si
DC39;
Introducere retele
de comunicatii in
localitatile
componente
Hasdate, Silivas,
Baita;
Creare campus
scolar;
Modernizarea
spitalului
municipal Gherla;
Refacerea si
reabilitarea
retelei de
drumuri
judetene;
Reabilitarea
centrelor
istorice din
orase si
municipii;
4. Care credeti ca
sunt principalele
obiective turistice si
culturale
reprezentative
pentru judetul Cluj?
Salina Turda;
Cheile Turzii;
Lacurile Sarate
Turda;
Centrul cultural-
istoric al
municipiului Cluj
Napoca – cu
multiplele
monumente istorice
si institutii de
Muzeul Satului;
Cheile Turzii;
Cheile Tureni;
Baisoara;
Lacuri (Ciurlia,
Catedrala si statuia
lui Matias Rex;
Zona Muntilor
Apuseni +
statiunile Fantanele
si Baisoara;
Castelul Banffy
Bontida;
Centrul istoric
Cluj;
Gherla – oras
Muzeul de istorie
Turda si Castrul
legiunii V
Macedonica,
Potaissa (Turda);
Bisericile
Rezervatia
naturala "Lacul
Stiucii";
Rezervatia
ornitologica
"Lacul si Valea
Arhitectura;
Natura;
Folclorul;
225
cultura;
Statiunea montana
Baisoara;
Zona montana Belis-
Fantanele;
Chinteni, Geaca,
Martinesti);
Cetatuia Cluj
Napoca;
Faget;
Opera;
Teatrul National si
Teatrul Maghiar;
Castelul Goga +
cetatea Bologa,
comuna Poieni;
armean baroc;
Muzeul in aer
liber Cluj;
Manastirea
Nicula;
Lacul Tarnita –
Belis;
Baile
Cojocna/Somesen
i;
Turda – centru
istoric si Salina;
Cheile Turzii si
Cheile Tureni;
Baisoara;
Vladeasa;
Dabaca;
Muntii Apuseni;
Tara Motilor;
monumente
istorice;
Mormantul lui
Mihai Viteazul;
Salina Turda;
Statiunea turistica
Baile Turda;
Parc zoologic
Turda;
Legii";
Baile Baita;
Manastirea
Nicula;
5. Considerati ca
judetul Cluj este
suficient de bine
promovat la nivel
national si
international?
Argumentati
raspunsul
Nu
Obiectivele
turistice necesita
promovare
sustinuta.
Nu
Judetul Cluj nu este
suficient de vizibil la
nivel international,
nu are mare
vizibilitate online,
sunt insuficient
dezvoltate legaturile
cu institutiile care au
legatura cu turismul
din tara si din
strainatate;
Pana acum s-a mers
Nu
Nu este sufiient
promovata la nivel
national, iar la
nivel international
este cunoscuta
doar Transilvania
nu si Clujul, ca si
―capitala a
Transilvaniei‖;
Da Nu
Nu exista puncte
de promovare sau
materiale
informative in
punctele de
primire turistica
(ex. Aeroportul
Cluj). Nu exista
un site adecvat
pentru
promovarea
valorilor turistice
Nu
Nu exista o
conceptie unitara
care sa fie
cunoscuta si
recunoscuta la
nivel national si
international;
Nu sunt suficient
promovate
proiecte
interjudetene/regi
onale, care sa
Da – promovare
economica:
Parcurile
industriale
Tetarom-Nokia,
autostrada
Bechtel;
Nu – promovare
turistica;
Nu
Nu este
suficient de bine
promovat;
De ex. nu sunt
folosite
mijloace
moderne de
promovare;
226
mai mult pe turism
de afaceri, cel putin
la nivel de
municipiu, s-a
dezvoltat partea ce
tine de infrastructura
de cazare; ar trebui
sa fie mai dezvoltate
si alte nise de turism,
cum ar fi turismul
cultural, turismul de
evenimente.
ale judetelor; conduca la
coagularea
intereselor locale
spre interese
regionale;
6. Ce actiuni credeti
ca ar putea fi
intreprinse pentru
ca locurile/obiective
turistice sa fie
valorificate in
regiune?
Actiuni de
popularizare si
informare
Reabilitarea
cladirilor din
patrimoniul cultural
national;
Participarea mai
activa la targuri de
turism din tara si
strainatate;
Realizarea unui site
turistic care sa
promoveze judetul
Cluj;
Legaturi mai stranse
cu institutii care au
legatura cu turismul
din tara si din
strainatate;
Curatare;
Promovare,
pliante;
Implicarea
persoanelor din
regiune;
Panouri publicitare
pe E60;
Mass media;
A se vedea
intrebarea 2;
organizarea si
participarea la
targuri de profil;
editarea de
materiale
promotionale;
difuzare spoturi
publicitare in
mass-media
internationala;
Actiuni comune
de promovare,
materiale de
promovare care
sa contina toate
obiectivele la
nivel regional;
Targuri regionale
de
promovare/partici
pare comuna,
regionala la
targuri
internationale;
Reabilitarea
infrastructurii
rutiere si de
cazare;
Promovare
media;
"Educatie"
turistica;
Nu
Folosirea unor
mijloace si
metode
moderne de
promovare;
Reabilitarea
acestor
obiective si
cointeresarea
populatiei in
oferirea de
servicii
turistice;
7. Considerati ca
exista suficiente
spatii verzi/parcuri
deschise pentru
timpul liber?
Nu
Da
In anumite cartiere
ale municipiului;
Nu Nu Nu Nu Nu Nu
Insuficiente
227
8. Considerati ca
spatiile
verzi/parcurile
deschise existente
sunt amenajate
corespunzator?
Daca nu de ce?
Nu
Din lipsa
fondurilor
Sunt necesare
interventii pentru
reabilitarea
diferitelor parcuri;
Da
Sunt amenajate
corespunzator insa
nu sunt intretinute
si supravegheate;
Da Nu
oferta nu este
suficient
diversificata;
intretinerea lor
lasa de dorit;
nu exista
suficiente
stranduri/bazine
de inot;
nu exista loc
special de
plimbare a
animalelor de
companie;
Nu
Deoarece in
zonele
rezidentiale de
blocuri sunt la tot
pasul zone verzi
lasate in paragina,
care au devenit
parcari. Marcarea
acestora,
bordurarea si
plantarea cu
diverse materiale
dendro-floricole
le-ar reda
folosintei initiale.
Cat priveste
parcurile
―amenajate‖,
acestea sunt
putine si nu
satisfac toate
genurile de
consumatori
(copii, tineri,
persoane de
varsta a IIIa),
fiecare cu nevoile
specifice varstei;
Nu
Lipsa cosuri de
gunoi;
Lipsa mobilier
urban;
Lipsa educatie
ecologica;
Nu
Nu sunt
amenajate
corespunzator;
Nu sunt
respectate
cerintele de
igiena ale
parcurilor;
9. Enumerati
principalele
probleme cu care se
confrunta
infrastructura
rutiera a judetului
Trafic intens
Capacitate mica de
preluare a
traficului
In interiorul
localitatilor,
infrastructura rutiera
necesita interventii
pentru
amenajare/moderniz
are, in cazul
municipiului Cluj
Napoca fiind
Construirea
centurii de ocolire
a orasului pentru a
diminua poluarea
si a fluidiza
circulatia;
Drumuri proaste in
zona Muntilor
Apuseni;
Este slab
dezvoltata;
Parcari
insuficiente;
Nu exista
autostrazi;
Lipsa soselelor de
centura;
Lipsa
autostrazilor;
Lipsa punctelor
de salubrizare a
mijloacelor auto
la iesirea pe
Lipsa calitate
drumuri judetene,
comunale;
Lipsa centuri de
ocolire;
Lipsa semnalizare
corespunzatoare;
Centurile
ocolitoare ale
Clujului;
Starea
deplorabila a
drumurilor
judetene (ex.
Gherla-
228
necesara realizarea
infrastructurii rutiere
in cartiere noi, iar in
anumite parti ale
municipiului fiind
nevoie de
modernizari ale
infrastructurii
existente.
Traficul greu
deterioreaza
infrastructura rutiera
din municipiu,
aparand nevoia
devierii traficului
greu din municipiu;
Insuficienta corelare
a calendarelor
lucrarilor pentru
reabilitarea retelelor
de utilitati cu
reabilitarea
infrastructurii rutiere
duce la realizarea de
lucrari de reabilitare
a infrastructurii
rutiere la interval
mic de timp de la
ultima reabilitare;
In judet drumurile
judetene sunt
deteriorate,
necesitand lucrari de
reabilitare si
modernizare;
drumul public
dintr-un santier;
Lipsa utilitati
publice de-a
lungul cailor de
comunicatie:
parcari, toalete,
zone de odihna;
Camaras);
Lipsa centurii
ocolitoare
Gherla, ceea ce
duce la
distrugerea
singurului oras
cu structura si
conceptie
baroca din
Europa
Centrala;
10. Enumerati
principalele
a)
subdimensionare
a) lipsa canalizare in
cartierul Someseni-
a) canalele sunt
amplasate dupa
a) apa, canalizare
in toate localitatile;
a) sistemul de
canalizare este
a) lipsa
sistemului de
a) lipsa in zonele -
229
probleme cu care se
confrunta
infrastructura de
utilitati a judetului
a) Apa si canalizare
b) Energie termica
si gaz
c) Energie electrica
si iluminat public
canalizare:
- durata de viata
depasita
- epurarea apei
b) pretul gazului
exagerat
lipsa surse
alternative
c) modernizarea
retelei electrice si
a statiei 110
partial, Colonia
Sopor, Colonia
Borhanci, Str.
Uliului, Str. Donath-
partial;
Lipsa apa potabila in
Colonia Sopor,
Colonia Borhanci,
Str. Uliului;
b) centrale termice
nemodernizate in
proportie de 50%;
retele de termoficare
deteriorate,
necesitand
reabilitare;
retelele de gaz sunt
deteriorate, nu
acopera anumite
zone nou dezvoltate,
necesitand
extinderea acestora,
reabilitarea tuturor
retelelor de gaz
existente;
c) modernizarea
iluminatului public
in municipiu si
extinderea acestuia
in cartierele nou
create;
renuntarea la retelele
aeriene si crearea
retelelor subterane
de iluminat public;
asfaltarea strazilor;
b) -
c) -
extindere sat
Bicalat, apartinator
Huedin;
b) introducerea
gazului in Huedin;
c) terminarea
electrificarii in tor
judetul;
invechit in orase,
iar in sate nu
exista;
calitatea apei
potabile este
slaba;
b) incalzirea in
sistem colectiv
este foarte slaba
si functioneaza cu
pierderi foarte
mari;
presiunea gazului
nu este constanta
in anumite
regiuni;
nu exista masuri
de promovare a
energiilor
alternative
ecologice;
c) nu exista
iluminat public
pe drumurile
judetene/locale;
in regiunile rurale
capacitatea
electrica furnizata
este slaba;
canalizare la toata
populatia atat
urban cat si rural;
sisteme de
canalizare vechi
si depasite ca
dimensiune care
nu fac fata
ritmului de
dezvoltare;
lipsa statiilor de
epurare
performante care
sa permita
refolosirea apei
menajere macar
industrial;
b) desfiintarea
sistemelor
centralizate de
furnizare a
energiei termice;
lipsa legislatiei
care sa oblige
proprietarii,
macar de astazi
inainte, sa
foloseasca
sisteme de
furnizare a
energiei termice,
comune, pe scara
de bloc;
lipsa legislatiei
care sa stimuleze
interesul
cetateanului fata
rurale;
b) lipsa in zonele
rurale;
c) -
230
de energiile
neconventionale;
c) lipsa legislatiei
care sa stimuleze
interesul
cetateanului fata
de energiile
neconventionale;
retele vechi,
depasite ca
dimensiune, in
care se produc
suprasarcini si
scurtcircuite;
11. Care credeti ca
sunt principalele
probleme cu care se
confrunta
invatamantul din
judet
(infrastructura,
servicii oferite,
numarul scazut de
cadre didactice,
etc)?
Serviciile oferite
nu sunt
intotdeauna
indreptate catre
scoli;
Lipsa unor
pedagogi,
psihopedagogi si
psihologi in
institutiile de
invatamant;
Infrastructura
invatamant
preuniversitar
Datorita reducerii
numarului unitatilor
scolare si cresterii
numarului de elevi,
in cazul unor scoli
din municipiu orele
se desfasoara in doua
schimburi. Apare
astfel nevoia
mansardarii unor
cladiri ale unitatilor
scolare. Datorita
vechimii cladirilor si
a tipului de
constructii (pereti
din prefabricatede
beton), aspecte ce tin
de termoficare sunt
deficitare in cazul
Dotarea scolilor cu
echipamente si
mobilier;
Cadre didactice
suplimentare
(suplinitorii)
insuficient
pregatite;
Nivelul
educational
variaza mult in
functie de zona,
limba de predare,
etc;
Nu exista un
centru de
excelenta pentru
copii talentati
proveniti din
diverse straturi
sociale;
Insuficienta
programelor de
educatie civica;
Lipsa activitatilor
extracurriculare
(excursii de
studiu, protejarea
mediului
Infrastructura
slaba – numar de
sali de clasa
insuficiente,
insuficient dotate;
serviciile oferite
sunt de slaba
calitate, sunt elevi
in clasa a XII a
care abia stiu sa
citeasca;
numarul scazut
de cadre didactice
titularizate, cel
putin in anumite
zone din judet;
Infrastructura
mediu
corespunzatoare;
Abandon scolar,
lipsa cantinelor
scolare, lipsa in
cele mai multe
dintre unitatile de
invatamant a
cabinetelor de
consiliere si
psihoterapie,
atitudinea
neprofesionala a
unor cadre
didactice si slaba
implicare afectiva
a profesorilor in
procesul
educational;
Este necesara
constructia unui
campus Scolar
regional pentru
elevii din
diaspora
maghiara din
Campia
Transilvaniei
(Microregiunea
Somesului Mic
si a Lacurilor);
231
cladirilor unitatilor
de invatamant
preuniversitar, fiind
necesara reabilitarea
termica a acestora. In
mare parte din
scolile din municipiu
este semnalata
nevoia dezvoltarii
infrastructurii pentru
orele de sport –
amenajare de
terenuri de sport,
amenajarea unei sali
de sport. In unele
scoli laboratoarele si
cabinetele sunt
folosite ca sali de
cursuri, astfel incat
disciplinele care au
nevoie de aceste
dotari nu le pot
folosi in mod optim.
Servicii invatamant
preuniversitar
Echipamentele din
unitatile de
invatamant
preuniversitar
necesita modernizari,
pentru a putea oferi
servicii de calitate
elevilor. Mentionam
nevoia modernizarii
bibliotecilor scolare
si transformarea lor
in centre de
informare si
inconjurator, etc);
232
documentare.
Infrastructura
invatamant
preuniversitar
La nivelul
universitar, numarul
studentilor are un
trend clar ascendent.
Datorita numarului
crescand de studenti,
apare nevoia
dezvoltarii
campusului
universitar/construiri
i unuia nou. Este
necesara oferirea de
spatiu pentru
desfasurarea de
activitati de cercetare
in care sa fie
implicati si studentii,
de conlucrare la
nivel universitar
intre diferite facultati
in proiecte de
cercetare
fundamentala si
aplicata.
12. Enumerati cel
putin o institutie de
invatamant cu
rezultate deosebite
si dotari
corespunzatoare.
Cum credeti ca au
reusit sa ajunga la
aceste rezultate?
Sc. Avram Iancu –
prin proiecte de
finantare, prin
implicare,
initiativa
Universitatea Babes-
Bolyai si
Universitatea
Tehnica din Cluj
Napoca au rezultate
foarte bune atat pe
partea de educatie,
cat si in cercetare.
Acestea se datoreaza
Liceul de
Informatica
―Tiberiu
Popovici‖;
- Universitatea de
Stiinte Agricole
si Medicina
Veterinara;
O parte din
scolile din centrul
Clujului sunt
dotate
corespunzator cu
Colegiul Tehnic
Turda –
management
institutional
performant –
finantari
guvernamentale,
finantari prin
PHARE TVET –
Liceul Teoretic
"Petru Maior";
Liceul "Ana
Ipatescu";
Sc. Gen. nr. 1;
-
233
si managementului
bun de la nivel
universitar.
materiale
didactice in
laboratoare;
pastrarea cadrelor
didactice, conditii
de pregatire
academica;
13. Care credeti ca
sunt principalele
probleme cu care se
confrunta sistemul
de sanatate din
judet?
Lipsa cadre
medicale;
Spatii insuficiente
si nedotate
corespunzator;
Context: Functia de
monopol a
municipiului Cluj
Napoca in domeniul
sanatatii, asistentei
medicale din
Transilvania este
demonstrata si
recunoscuta.
Controlul medical
Cluj Napoca serveste
nu doar populatiei
judetului ci absoarbe
si fluxurile venite
dinspre alte judete
apropiate si chiar
indepartate. Pacientii
veniti in aceste
fluxuri sufera de
diverse boli.
Majoritatea cladirilor
care adapostesc
aceste unitati
sanitare, precum si
echipamentele care
le deservesc sunt
intr-o stare precara,
necesitand investitii
importante pentru a
oferi populatiei
servicii la nivelul
standardelor minime
intr-un domeniu.
Lipsa
medicamentelor in
spitale;
Ineficienta oferirii
serviciilor
medicale in timp
util celor asigurati,
care sunt nevoiti sa
mearga la clinici
particulare;
Lipsa finantarii
suficiente;
Insalubritatea
spatiilor;
Nerespectarea
dreptului la
confidentialitate,
intimitate si
informare;
Insuficienta si
slaba dotare a
laboratoarelor,
spitalelor si
cabinetelor
medicale;
Lipsa
infrastructurii:
cabinete
medicale,
aparatura si dotari
necesare;
Lipsa de interes si
responsabilitate a
personalului
medical;
Lipsa
infrastructura si
logistica;
Lipsa cadre
specializate;
Problema
"atentiilor";
Slaba implicare
afectiva a
cadrelor
medicale;
-
234
Serviciile de sanatate
se confrunta cu
probleme
operationale si ca
urmare a
echipamentelor si
utilitatilor depasite
tehnic si moral – din
camere de boiler,
spalatorii, bucatarii,
si din alte
infrastructuri conexe
care asigura
functionarea
spitalului, acestea
fiind mai vechi de 25
de ani in majoritatea
cazurilor.
Sistemul medical de
urgenta este
insuficient dezvoltat;
Lipsesc servicii
specifice de e-
sanatate.
14. Enumerati o
serie de actiuni care
ar putea imbunatati
calitatea serviciilor
medicale
Respectarea
juramantului lui
Hipocrate;
Reabilitarea
ambulatoriilor
spitalelor si
echiparea acestora
pentru a putea fi
oferite servicii de
calitate mai ridicata
de asistenta medicala
ambulatorie;
Realizarea unui
spital de urgenta
regional;
Renovarea
spitalelor, dotarea
cu medicamente si
echipamentele
necesare;
Dotarea cu
aparatura;
Privatizarea
cabinetelor
medicilor de
familie;
Rezolvarea
problemelor
existente;
Investitii masive
in sistemul
sanitar;
Pregatire
speciala,
psihologica a
cadrelor medicale
in vederea
imbunatatirii
modului in care
acestea se
manifesta in
relatia directa cu
Alocare de
resurse financiare
suficiente;
Cresterea
salariala la
nivelul UE;
Locuinte pentru
medicii rezidenti;
-
235
Dezvoltarea
serviciilor e-sanatate;
pacientii;
Responsabilizare
a cadrelor
medicale;
15. Sunteti multumit
de serviciile sociale
existente in judetul
Cluj?
Multumit Partial Multumit Multumit Nemultumit Nemultumit Multumit -
16. Exemplificati o
serie de actiuni care,
dupa parerea dvs. ar
putea imbunatati
calitatea serviciilor
sociale.
Atragere de
fonduri pentru
construire de
locuinte sociale si
centre protectie a
celor defavorizati
A se vedea raspunsul
de la pct 1.
Sprijinirea ONG-
urilor cu
experienta in
domeniul social;
Parteneriate public
privat pentru
atingerea
scopurilor;
- A se vedea
punctele de mai
sus;
Crearea
conditiilor demne
de viata pentru
varstnici si
categoriile sociale
defavorizate;
Serviciile sociale
nu inseamna
numai plata
ajutorului social.
Pregatire
speciala,
psihologica a
asistentilor sociali
pentru a schimba
modul in care
acestia se
manifesta in
relatia directa cu
asistatii sociali;
Responsabilizare
a asistentilor
sociali;
Asistenta sociala
ar trebui sa se
ocupe de minorii
abuzati, de
consilierea
familiilor cu
nevoi de toate
felurile si aceasta
nu doar pe hartie,
Medicamente
gratuite pentru
varstnici cu
ocazia
sarbatorilor;
Extinderea
cantinei de ajutor
social;
Integrarea activa
a somerilor sau a
celor fara loc de
munca;
Programe de
munca pentru
comunitatile
dezavantajate;
Este necesara
largirea la nivel
judetean a
programului de
ingrijire la
domiciliu, in
special in satele
in acre
majoritatea
populatiei este
in varsta;
236
ci in fapt, pe
teren;
Crearea
sistemelor
integrate de
acordare a
serviciilor
sociale, cu
evitarea
institutionalizarii
persoanelor;
237
Anexa 4. Intrebari chestionar Mediu
Intrebari chestionar
MEDIU
RESPONDENTI
Campia Turzii Cluj Napoca Eco-Media Huedin OI POS Mediu Cluj
Napoca
Turda
1. Numiti cel putin 3
idei de proiecte destinate
protejarii si
imbunatatirii mediului
inconjurator din judetul
Cluj
Rampe ecologice;
Sisteme de filtrare a
emisiilor de noxe;
Poluarea aerului,
ecrane de protectie
fonica DN;
Realizarea hartii de
zgomot;
Depozit ecologic;
Extinderea parcurilor
si spatiilor verzi;
Gestionarea deseurilor – un
proiect real implementat cu
responsabilitate de
administratia locala si
monitorizat de autoritati
responsabile;
Asigurarea conditiilor
pentru un transport durabil
de marfuri si persoane pe
intreg teritoriul judetului;
Gestionarea responsabila a
resurselor naturale aflate in
pericol – ape, paduri (cate au
mai ramas);
Valorificarea optima a
potentialului turistic al
judetului prin promovarea,
protejarea si administrarea
responsabila a tuturor ariilor
naturale protejate;
Asigurarea conditiilor
administrative pentru
indeplinirea normelor legale
privind suprafetele minime de
spatiu verde obligatoriu raportat la numarul de
locuitori, in special pentru
Cluj Napoca.
- Extinderea si
modernizarea sistemelor
de alimentare cu apa si
canalizare;
Gestionarea deseurilor
in concordanta cu
legislatia nationala;
Reabilitarea sistemului
de incalzire urbana;
Management
conservativ al siturilor
Natura 2000;
Prevenirea inundatiilor;
Reabilitarea siturilor
contaminate
Gestiunea integrata a
deseurilor in judetul
Cluj;
Amenajare si dezvoltare
zona Durgau-Bai Sarate
Turda;
Extindere sisteme de
alimentare cu apa si
canalizare
2. Care este opinia
dumneavoastra
a) medie a) medie a) scazuta a) buna a) medie a) buna
238
referitoare la:
a) calitatea aerului
b) Calitatea apei
potabile
c) Nivelul zgomotului
d) Gestionarea
deseurilor
b) medie
c) ridicat
d) foarte scazuta
b) buna
c) ridicat
d) medie
b) medie
c) ridicat
d) scazuta
b) buna
c)
satisfacator
d) medie
b) buna
c) ridicat
d) scazuta
b) buna
c) satisfacator
d) medie
3. Care considerati ca
este principalul factor
de poluare in judetul
Cluj?
Traficul rutier Unitatile Industriale
Depozitul de deseuri
Traficul rutier
Populatia
Depozitul de deseuri
Traficul rutier
Iresponsabilitatea si
inactivismul autoritatilor
care au responsabilitati
delegate prin lege in
gestionarea mediului
Unitatile
industriale
Traficul
rutier
Traficul rutier Populatia
Traficul rutier
4. Realizati colectare
selectiva a deseurilor?
Daca nu de ce?
Da Da Nu
Am renuntat la colectarea
selectiva pentru ca zecile de
“colete” preselectate cu pet-
uri, hartie, sticla etc au
ajuns, pana la urma, in
acelasi loc: bunkerul
masinii de gunoi! Nu exista
recipienti/pubele distincte
pentru deseurile selectate de
populatie sau intreprinderi
Da Da Nu
Deoarece nu exista sistem
de preluare a deseurilor
pe categorii. Exceptie
pentru DEEE-uri care se
colecteaza separat.
5. Daca da care sunt
materialele care sunt
colectate selectiv?
Hartie
Sticla
Metal
PET
Hartie
Metal
PET
Baterii
- PET Hartie -
239
Baterii
6. Realizati reciclarea
deseurilor din proprie
initiativa? Daca nu de
ce?
- Da,
Hartie
Metal
PET
Hartie
Refolosesc hartia de scris
printata pe o singura fata.
Sticla
Metal
PET
- Nu
Deoarece nu sunt unitati
dispuse sa preia
materialele reciclate, in
cantitati mici; exceptie
pentru categoria metale
(dar sunt in cantitati mici
intr-o gospodarie).
7. Sunteti dispus sa va
implicati ca persoana
fizica/juridica in
initiativele Consiliului
Judetean/Consiliilor
Locale de a proteja
mediul?
Da Da Da Da Da Da
8. Enumerati o serie de
actiuni care credeti dvs.
ca ar putea fi demarate
pentru ameliorarea si
combaterea problemelor
de mediu.
Voluntariat Finalizarea hartii de
zgomot si luarea
masurilor necesare
reducerii acestuia;
Inchiderea
depozitului Pata Rat
si realizarea unui
depozit ecologic;
Realizarea
infrastructurii rutiere
de ocolire a
municipiului pentru
devierea traficului
greu
Campanie de sensibilizare a
populatiei si agentilor
economici pentru colectarea
selectiva a deseurilor, fie ele
menajere sau de
productie/servicii;
Inventarierea spatiilor verzi
si a zonelor de agrement
urban/periurban si arondarea
acestora vecinatatilor sau
organizatiilor care doresc sa-
si asume responsabilitatea
gestionarii lor (asociatii de
locatari, asociatii sportive,
ecologiste, civice, etc);
Implicarea cetatenilor in
supravegherea mediului
prin Infiintarea unui corp de
voluntari pentru
- Cresterea gradului de
informare al populatiei
privind necesitatea
protejarii mediului
inconjurator;
Implementarea unui
sistem integrat de
gestionare a deseurilor;
Modernizarea sectorului
industrial;
Realizarea unor centuri
ocolitoare;
Amenajarea de noi
spatii verzi;
Dezvoltarea eco-
turismului;
Dezvoltarea sectorului
Modificarea legislatiei in
vederea sanctionarii
severe a tuturor
persoanelor fizice si
juridice care incalca
normele de mediu (amenzi
mari si retragere de licente
de functionare);
Restructurarea legislatiei
de mediu in vederea
condensarii acesteia pentru
o aplicare unitara care sa
lase posibilitati cat mai
reduse de interpretare;
Alocarea de fonduri
pentru dezvoltarea
infrastructurii urbane si
rurale: apa-canal, drumuri,
alte servicii, zone de
240
supravegherea vecinatatii;
Sanctionarea drastica atat a
faptuitorilor vinovati de
poluarea mediului
inconjurator, cat si a
autoritatilor care nu-si
indeplinesc
responsabilitatile/atributiile in
acest domeniu
de reciclare a
deseurilor;
recreere si zone
rezidentiale;