julion barnes tour - libris.ro de france...opera lui julian barnes numsre peste cincisprezece volume...
TRANSCRIPT
Juunru Banrlrs s-a n6scut in Leicester, Anglia, in 1946. A studiat la
City of London School intre 1957 ;i 1964, apoi la Magdalen
College, Oxford, absolvind (cu onoruri)in 1968 seclia de limbi
moderne. Dup6 incheierea studiilor, a lucrat ca lexicograf pentru
Oxford English Dictionary timp de trei ani. Din 1977, a devenit
redactor literar ;i a semnat recenzii in New Statesrnen 5i New
Review. lntre 1979 ;i 1986 a realizat cronici de televiziune, mai
int6i pentru Neuz Sfatesmen 5i apoi pentru Observer. Opera lui
Julian Barnes numSrE peste cincisprezece volume de proz6 ;i ese-
uri, cariera sa literari fiind incununati de numeroase premii 5i
distinclii: Somerset Maugham Award pentru Metroland (1981),
Geoffrey Faber Memorial Prize (1985), Prix M6dicis pentru
Papagalut lui Ftaubert (1986). E.M. Forster Award (decernat de
American Academy and lnstitute of Arts and Letters. 1986),
Gutenberg Prize (1987), Grinzane Cavour Prize (1988), Prix Femina
pentru Irois (1992). A fost de trei ori finalist la Booker Prize: in
1984 pentru Papagalul tui Flaubert, in'1998 pentru Anglia' Anglia
;i in 2005 penlru Arthur & George. Statul francez i-a acordat in
1988 titlul de Chevalier des Arts et des Lettres, in 1995 a fost
numit Officier de l'Ordre des Arts et des Lettres, iar in 2004 a
primit titlul de Commandeur de I'Ordre des Arts et des Lettres. De
asemenea, in 1993 Fundalia FVS i-a acordat Shakespeare Prize,
iar in 2004 a fost recompensat cu Premiul Statului Austriac pentru
Literaturi EuropeanS. ln prezent locuiegte la Londra. ln 2011, i-a
fost decernat Man Booker Prize pentru romanul Sentimentul unui
sfdrsit (Editura Nemira, 20 1 7).
JulionBARNES
Tourde France
Edigia a lI-a, revizltitd
Traducere din limba englezdMrHer Monoru
NEMIRA
CUPRINS
Prefapa ........................................ .......... 7
L. Un englez in pribegie2.Din moartea lor rimAne o vacanli ....................... 41
3. Figlduielile hirotonisirii lor .......,........................ 61
4.larafdrdvarzd de Bruxelles .............795. Tour de France L907 ...........' ......,,.... 97'
6. Tour de France 2000 ........... ........... 115
.7. Vulturul ..........;,........8. Epistolar francez ........ 155
9. Mlgtile mortuare ale lui Flaubert ....................... 20L
10. Nu se ineaci, ci doar ne face cu mina,Cazul Louise Colet .......... .............. 233
11. Bea cerneale! ............... 26I12. O pereche de soboli ...................... 281
13. ConsolaretfaTilc'tdezolarea ..........28914.Jupuitul co2ii,............ ..................... 313
15. Costul acribiei literare......... ............ 33L
16.Trddareloiala .......... ...................... 353
17. Justin: un mare personaj minor ..... 377
Mulpurniri. ............'......'. 395
Ultimul Jeran tipic
TOUR D.E FRANCE 23
In primivara anului 1998 eraminvacangdgi pornisem in drumelie prin Vercors, la sud de Grenoble.tntr-o perfecti dimineagl de mai, doi dintre noi rraver-sam un platou inalt, chiar sub limita zdpezii. Gazon,a,l
impecabil, care i-ar fi f;cut cinste gi circuitului de golfde la Augusta, erasrrlberur de pAraie subqiri 9i limpezi;natura demonstra aici ce gtie ea sI faci dacd. e ldsate inpace - o extraordinari intindere de flori stI mirrurie -genfiane, floare-de-col1, narcise pitice, piciorul-cocoqului
9i orhidee; o dati sau de doui ori, pe fondul alb al zdpe-
zii, amzdrit cdte o vulpe micl, probabil, dacd nu cumvamarmotele cresc ata de mari. O colibi cu lacdt sugera
prezenta omeneasci temporari ln ceea ce, altfel, era unpetic al Frangei dintotdeauna. Dupd-amiazd tirzht amcoborAt intr-un sat mic, vreo patrvzeci de case ingrdmd-dite tntre doi mun1i. CAnd potec a diniarbxa lesat loculunei alei pe care se turnase asfalt, am intAlnit un altelement al Franjei dintotdeauna: rngdrancare-gi pigteacaprele ln zonapublicl, chiar la gardul viu. Un batrinrubicond gi gtirb, tnsogit de un duleu ostil pAna la obse-
sie, de rasi incertd; omul ne-a povestit lunga istorie areumatismului siu, lovind din cAnd in cAnd cu be1ul, in
chip de punctualie, cea mai la indemAni caprtr gi stAr-
nind noriqori de praf.
Satul se prezenta conform a$teptirilor: o bisericI, o
f|ntinlt secati, o fostl gcoale, pe frontonul cdreia se mai
distingea vag RF, o brutirie deschisl o orl pe zi, r:ri,hart
gi doui cabane pentru drume1i. Unele case erau abia re-
novate, cu gresie ca pergamentul gi mortar cremosl cele-
lalte se aflatinrestauro.ln timpul cinei, am intrebat-o pe
Madame ci4i indigbnes mai locuiau in sat. Numai unul
singur, ne-a rtrspuns, cel pe careJ intAlnisem. Chiar dacd
i-ai da optzeci de ani, a adeugat ea, nu are decAt vreo
gaizeci. ,,$i, cu toate astea, duce o existenli f.oarte bio,
foarte 6colo." Am cizut de acord ci in viaqd poate si existe
gi un exces de bio Ei de 6colo. Str fie cumvabdutura cauza
aparentei sale uzuri? Nu, nu el, doarvdrul lui, penultimul
ldran alsatului, tdgeala mdsea. Sau cel pufin a tras pAnd
in ziuain care a coborAt din munte ca sl.vofieze, iar ci-
neva dintr-o caleneai-a spus cd mt aratdprea bine. Aga cil-au dus la spital sdl consulte, unde n-a putut si bea opt
zilelarAnd, qi aqa, subit, s-a stins.
Ultimul leransupraviequitor urma un plan riguros:
setrezeala cinci dimineala gi urca pe munte, ca si adune
lemne pentru focul aprins, ritualic, la cinci dupd'amiaza,
indiferent de anotimp qi de vreme . Trdia impreuni cu
gi de pe urma caprelor; avea ceva bani, dar nu cheltuia
nimic. Nu fusese niciodati cdsdtorit. ,,Cred cd ar putea
si ia o rusoaicd", a comentat Madame. Se mai organi-
zeazd o sirbdtoare a holteilor, nu prea departe, unde,
prin tradigie, femeile vin sd-gi caute barbali. Cu ani inurmi, se adunau portugheze gi spanioloaice; acum sunt
numai poloneze qi rusoaice. Dar solulia este pulin
24 JurreN BanNrs I'OUR DE FRANCE 25
probabila. tntre timp, toati lumea din sat a ajuns s5-i
facl diverse servicii Ultimului ldran (,A fost nevoie
de cincisprezece anica sd spund: "Vi mulpmescr'"). Nuconduce magina gi - potrivit noilor sosiqi - nu ar trece
iarna fdrd ajutorul lor. Iar intr-o b,and. zi el, ultimulindigdnevamuri, gi atunci acest sat, carelaprima vedere
pare atit de autentic, se va transforma lntr-un fals com-
plet - sau, dacd. preferati, va desivArgi propria sa rein-
ventare pentru lumea modernd. Va fi suslinut de turism
rnai mult decAt de agriculturi; va depinde de magini gi
de cumpirituri din afard; iarna va fi nelocuit. Un sat
sezonier, implinind din timp in timp canoane comuni-
tare pe care intemeietorii aqezdrii 9i urmagii lor le im-
plineau din necesitate, din credingi 9i din obignuinpd.
La France profonde a dispirut de-a lungul secolului
nostru; sau, cel pufin, acum poate fi perceputi doar
intr-o formi alteratd. Edith \Tharton a avut revelalia ciircest lucru se va petrece, in timp ce stribitea Franga
vAjAind cu automobilul, aleturi de Henry James.
,,Automobilista triviale", cum se caracteriza ea, avea sise dovedeascl premergltoare gi altor agenli distructivi:rdzboiul, pacea, tehnologiile de comunicare, turismulin masi, industrializarea agriculturii, piala libern gi neli-
mitatd", americanizarea, europen izar ea, lecomia, gAndirea
pe termen scurt qi anistorismul tnglmfat.
Vechile naqiuni-stat ale Europei sunt treptat omo-
genizate in gloate de consumatori internalionali,separate doar de limba. Se fie acesta un pre! cinstit - sau
unic, cel pulin - care trebuie pletit pentru evitarea con-
vulsiilor rezboinice la nivel continental ce au marcat
istoria noastrl recente? Se poate. Ar prefera oare
Ultimul leran sd-gi inceapi viala acum, beneficiind de
o munci mai ugoarl, de privilegii sociale, de subvenlii
de la Bruxelles, de pornografie prin satelit gi de vehicule de
teren? Se poate. Dar trebuie sI remarclm atXt sciderea
ambiliei in rAndul conducdtorilor europeni, cAt gi sci-
der ea caracterului specific al populaliilor europene. Noi
atribuim caracter propriei noastre regiuni de monoto-
nie prin anumite culte totemice gi, acolo unde e nevoie,
prin inventareatradiliei. Francezii s-au priceput cAt se
poate de bine; iar exasperarea francofilului fala de ac-
ceptareadilunrii esenlei galice este cu atdt mai mare, cu
cit francezii au avut cele mai multe pretenlii, in ceea
ce-i privegte, ca gi in numele Europei.
Istoricul Richard Cobb a vizitatErantaprima dati in
1935 9i Parisul tn care se afla (incI) Edith \7harton, degi
s-a lesat fascinat mai degrabd de viaga popularl decAt de
pelerinajul liter ar : negustorii ambulanli 9i tn ghilitorii de
fleceri, muzicienii ambulanli gi prostituatele, tinerii so-
Iizi, cucituge, bucurAndu-s e de ,droit de pavd petrotuarul
nemdsurat de lat"; lumea barurilor intunecoase qi a resta-
urantelor minuscule, cu doar patru mese; exuberanqa,
volubilitatea 9i anarhia vesele a cotidianului; 9i, in culise,
combinajia de invidiat dintre tihnd 9i pldcere, care ti
atrage aga de tare pe englezii cei rezervagi. il incAntau
cdhtoriile pline de atrac19ii picante cu M6tro-ul gi cu
simpaticele plateforrnes d'autobus (un laitmotiv al lui
Cobb, tmpreund cu zidurile leproase ale lui Utrillo;ifawx
manoir normand), afirmAnd gi demonstrAnd tn acelagi
timp ci un ora$ poate fi cu adevirat explorat doar la pas.
A dobAndit ceea cb el numea ,,a doua identitate", fara se
regrete pierde re paqi^daspirinrlui englez, bucurAndu-se la
26 Jurr,r.N BenNrsI OUR DE FRANCE
nebunie cind eraintrebat daci esre belgian (degi, in mod
normal, e un compliment otrivit cAnd e ficut de un fran-
cez unui francofon). A avut fie o sogie franjuzoaicd,(dacd
tLxm crezare indicelui din cartea sa Paris and Elsezahere),
lie doui (dacd urmim logica descrierilor sale foarte dife-
rit fecute, teoretic vorbind, uneia gi aceleiagi femei), iar*poi una englezoaicir;au existat gi copii, se pare. inainte,
siru poate intre timp, a dobAndit cunogtinge vrednice de
run specialist in prostituqie: ,,Majoritatea bordelurilor dinl)aris aritau ca nigte toalete publice - englezegti, nu fran-
luze;ti." Stilul vielii lui Cobb a devenit intr-atit de fran-
cez, incAt au inceput si i se intAmple lucruri tipicl'ranjuzegti: a frecventat-o pe Gaby la Landaise, o prosti-
tuati din Dax, in fiecare zi de salariu, vreme de un an
(crred cd era pe la sfArgitul deceniului cinci sau inceputul
t:elui urmdtor), pAni in vinerea cAnd a allat cd.ea-gi vArAse
in gurl leava unui revolver gi se impugcase, ,,tntr-unul dindormitoarele risipite pe etajul cinci, la numirul 78".incd,
rn mic caz pentru comisarul Maigret. tr, "..rt
ristimp,istoria carel-a absorbit pe Cobb a devenit ror arar de
li,rancezd,pe cAt identitatea sa. Nu numai ci se referea doar
la Franga, mai exact la Revolulie gi, mai exacr, la perioa-
dele ei tirzii, ci a fost scrisi gi publicati infrancezd: cea
clintAi carte a lui in limba englezd a apdrut de-abia dupd
c,e implinise cincizeci 9i doi de ani.
Franla lui Cobb nu este acee ^
francofilului englez
tradijional, care preferd,, in general, sudul, spajiul rural,
soarele, amigitorul sat originar, cIruia ii plac lucrurile cAt
rnai diferite de Anglia. Cobb prefera oragele (aproape cd
rrici nu abe,gat de seami latura pastorale); ti pldceafoarte
rnult in nord, inclusiv Belgia, iar cind pornea spre sud
alegea marile centre caLyon sau Marsilia. Avea Patima
mersului pe jos, dar in marile orage; nu este limpede dacS'a
gofat vreodatd, dar cu sigurangi a ales transportul public,
care-i oferea ocdra de atrage cu urechea gi de a vedea tot
soiul de intAmpliri. Nu era defel snob - perioada petrecuta
inarmatabritanicl, pretindea el, il lipsise de apartenenla la
vreo clasi -, doar cd, eran tentat sd nu acorde privilegiul
indoielii claselor mijlocii gi de sus (privilegiu acordatdela,
am putea spune, chiar de istorie). Prefera les petites gms atdt'
inviald,,cAt gi tn scrierile sale: mici negustori, muncitori,
servitori, spilStorese, calfe de peruchieri, triqori, sacagii,
prostituate, vagabonzi, firrtdcercrimdrun1i; cel mai apro-
piat prieten al sdu francez era dezertor, dar gi ho1.
Degi democ rat, prininclinaliile sale sociale, cuno$tea
Partidul Comunist Francezsuficient de bine pentru a fi
nelncrezdtor in sistemele de credinld generalizatd; ntavea apetit pentru farfuriile tovtrrigegti care, Pe mdsurl
ce se goleau, dezvrluiau incetul cu incetul icoana benigni
fdctrtd de Picasso lui Stalin. Era, potrivit propriei sale
descrieri, ,,o persoani extrem de singuraticl", dar ii ple-
ceau, in acelagi timp, societatea 9i petrecerile gi era bun
companion la chefuri. IJn om paradoxal, un solitar care
socializa frecvent; qi un istoric paradoxal, de vreme ce,
a$a cum se vede limpede, avea nevoie in viala lui de or-
dine qi de ritual pentru a iine in frAu haosul gi violenp,
dar gi-a dedicat cariera uneia dintre cele mai haotice gi
mai violente perioade din istoria Frangei.
Stilul scrierilor lui sociale este personal gi impresio-
nist, in vreme ce istoria sa e aproape un fel de arhivistici
prin fanatismul pentru detaliu. tnsd ambele depind de
aceleagi principii qi de aceeagi convergenfd: un gust foarte
28 JurraN BanNts 'I'OUR DE FRANCE so
cnglezesc pentru ceea ce este particular gi local, descon-
siderAnd teoria, schemele gi structura de bolta, precum
9i generalizirile peste secole, ca si nu mai vorbim de
,,rnodele". tn mijlocul unei f.razecaracteristice, enorme,
dcspre dificultatea stabilirii adeviratei identitali a diferi-
telor personaje istorice, dupi cinci ani de risturnlri re-
volulionare, mai ales la nivelul cel mai de jos al societlqii,
Oobb se referdla,istoric ca organ de poliqie sau o altilutoritate de represiune dinaintea ei". ii plicea urmltoa-rca comparagie, in forma ei benigni: istoricul este ca un
detectiv care nu se gribegte, nu se repede sI tragl con-
r:luzii, studiazd,geografiacrimei, merge pe strdzi, bea un
pahar de absint, adulmecl aerul gi pune intrebdriaparent
irelevante. Figura de stil se poate gi inversa: astfel, pentru
Oobb, inspectorul Maigret este ,,un istoric al conduitei,
illui d.6j) ou... un istoric al imprevizibilului... un istoric
de clasd"; s-ar putea sI nu ia in seami schimbarea, dAnd
semne de limitare, fiind insi extrem de vigilent cu tot ce
se cheaml ,,obicei, rutini, presupunere, banalitate, coti-
dian, oportunitate, conservatorism popular". Acesta este
istoricul-detectiv tn postura sa de investigator desivArqit,
dar aluzia aparent intAmpletoare a lui Cobb la ,,altd. ar-
t oritate de represiune" (abordare a gr amaticald vag dez-
llnati permite un grad de ambiguitate) ne pune in garde
pi in legdturi cu neajunsul ciutlrii claritilii gi certitudinii
flcute tocmai de specialistul in istorie: punerea omenirii
in ordine, clasificarea ei rigide qi hotlrArile luate de la
distanld, depersonalizarea;i disparilia unor oameni gi
inchisoarea subterani - spre uitare convenabila.
Cobb rimAne un ,,istoric al individualitljii", in am-
bele sensuri ale expresiei. Pentru el, istoria ,,nu a fost
niciodatd o dezbatere intelectuale", nu porneqte de la
un argument sau de la o teorie. Cu pragmatism robust
gi deliberat agresiv, suslinea: oEu nu $tiu ce anume este
istoria, nici ce funcfe sociali indeplineqte. Nu am acor-
dat in niciun fel atenlie acestei chestiuni." Prefera sitnceapd de la capdtul opus, cu o persoani anume,
lntr-un loc anume gi tntr-un moment anume. Iar dupd
ce a bdtut strade cu strade Cobb avea con$tiinla gi ima-
ginea efectelor geografiei urbane asupra desfiguririlor
posibile ale unui eveniment istoric: un fluviu aduce gtiri,
a$a cum aduce bugteni; gi podurile determini migcarea
populajiei din orag, in favoarea verificirii identitaqii, a
arestirilor, ba chiar gi a asasinatelor. Maniera in care
dezvrluie efectul dispunerii geografice gi al graniqelor
administrative asupra dezvolteriilyonului - clediri mai
inalte, strdzi mai intunecoase, societate mai perpendi-
culardgi o relea de pasaje propice pentru delicte gi fugd -reprezintd momentul lui Cobb de adevdratd miiestrie.
El igi cautd personajele istorice tot la nivelul strazli.
Cei care au proclamat Revolugia il intereseazi mai pufndecAt micelarul zelos, brutarul sceptic gi lumAnlrarul
beat, care se afld undeva, jos, pe lanlul de comande.
trrt.-o declaralie de intengie, Cobb face o deosebire esen-
giali dintre maniera lui de abordare a elitelor revoluli-
onare qi aceea a lui Albert Soboul:
ti amintegte pe militanli, dar nu le acordd statut de
personalitili. Vedem cum au acjionat, dar nu oblinem
nicio impresie despre cum erau ei in realitate, posibil
sinceri sau doar pierde-vari, daci urmireau publicita-
tea sau beneficiile funcgiei, dacd aveau capul pe umeri
30 JurraN BanNes,I'OUR DE FRANCE J7
sau minte pufini. Nu ne rimAne decAt sd acceptdm cierau militangi 9i ceva anume, ambilia ori sinceritatea,
ii deosebea de masa informd a vecinilor 1or.
Cobb ingelegeaclo mullime de indivizi - chiar dacl,
tparent idealigti - se alituri unor migciri din motive
arnestecate, dar cd. miqcirile in sine preferd si pretindl,
in timp ce sustinetorii lor sorb din farfuriile lui Stalin,
ci motivele care le animl sunt de o puritate desivArgitl;
mai gtia cd indivizii igi vor purifica motivele, retrospec-
tiv, numai daci ;i atunci cAnd migcareavafiincununatd
de succes. Cobb se arati impotriva unei motivaqii abso-
lute - cineva cu un motiv absolut intre probabil in cate-
goria celor cu ,,mintea dusi", intr-un fel sau altul (nu ciasemenea nebuni nlr
^r ^vea influenga lor asupra isto-
riei) -, precum gi impotriva solugiilor absolute. Indiferent
daci examinim o revolulie pornind delabazd,in sus oride la teorie in jos, mereu vom intAlni ,mister gi intAm-
plare" chiar in inima evenimentului sau foarte aproape.()a adept al lui Maigret, gi el crede in ,,rutini,'presupu-nere, banalitate". Studiul momentului de violenll revo-
lupionarl este necesar; dar Cobb nu uitd nicio clipd cd
irsemenea momente sunt rare in istoria omenirii. Frica,
itnticiparea gi amintirea violengei pot fi universale, dar
tnomentul insuqi este inconjurat gi primeqte un context
din partea unei vieqi intregi de muncd, dragoste, jale,
lroald, cumpdrdturi,joaci, plictiseald gi cAte altele.
Individualismul pornind de jos gi scormonirea neo-
bositd prin arhive l-au ferit pe Cobb de picatul recon-
sideririi. Desigur, istoria este prin firea ei un act de
reconsiderare, de ingelegere, de inlelegere mai buni a
ceea ce a fost inleles mai puqin bine la momentul respec-
tiv, ori de inqelegere din nou a ceea ce a fost o vreme
uitat. Dar istorio grafia este intotdeauna vulner abrle faga
de prezentul contaminat, fa1d, de ce s-a petrecut intre
acolo qi aici, Comuna cunogtea Revolulia, dar Revoluqia
nu avea cum si-gi imagineze Comuna. Pare evident, dar
existi tentagia si uitdm. Pe urmi, Revolugia, prin exem-
pful 9i declaraliile ei, a fost, poate, pa4iaI rdsptnzdtoare
pentru societatea care a:urmat, tn care cei siraci gi deza-
'vantdati au ajuns sd fie mai bine tratagi; dar istoricul
trebuie sI descopere qi si insiste ctr, in timpul Revolujiei
propriu-zise, sxracii au trdit mai rtru decAt oricAnd, invreme ce noii stnpAni nu numai ctr nu au abrogat legis-
lagia monarhistd represivd, menitd sl-i mengini sub con-
trol, ci au gi aplicat-o cu multd vigoare. Singura izbbnde
a oamenilor de rAnd in urma Revolugiei, dupl pdrerea
lui Cobb, a fost o scurtl liclrire de putere - o putere pe
care nu au mai avut-o niciodati dupi aceea, in pofida
tuturor ipocriziilor plauzibile lansate de formele de gu-
vernare care au urmat.
Istoriografia lui Cobb este arhivistici, discursivd,
captivante, nedogmaticd, incompleti, compitimi-tor-imaginativd", amtzanti; uneori haotici, adesea ma-
niacd gi intotdeauna coplegitor de detaliati. in Classical
Edwcation (Educapia clasicd,1985) descrie cum a urmiritun jurnal de qtiri cinematografic despre asasinarea la
Marsilia a regelui Alexandru al Iugoslaviei: ,ConlineapAnn 9i o imagine filmatl a regelui, prin uga din spate,
deschisi, a maginii - probabil Panhard-Levassor -, zi-cAnd pe podea." ,Probabil Panhard-Levassor": tocmai
in asimenea aparteuri picante - plasate de regule intre
qqJurraN Banrsrs
,I'OUR DE FRANCE
linii de pauzd; ingrimidite de-avalma, despd4ite prinpunct gi virgule, intre liniile de pauzd, - descoperim far.
mecul scriiturii lui Cobb. Se tntAmpla adesea ca{razele
sale, forme miniaturale ale manierei narative generale,
str creasci qi iar sI creasci; dar desfigurarea se petrece instilul lui Byron mai degrabd decAt al'lui Proust, in iz-
bucniri fufiunoase, furios de vii, furios de iscoditoare.
lstoricul ca romancier? PAnd la un punct . in Paris and
Elsezuhere, Cobb propune ,,cadrul unui roman care nu
s-a scris, pe care eu, probabil, nu am siJ scriu nicio-
datl". Acliunea se petrece la Ixelles, una dintre munici-
palitilile independente din Bruxelles, intre mijlocul
irnilor patruzeci qi mijlocul anilor cincizeci. Cobb de-
scrie, grijuliu 9i viguros, peisajul citadin gi populagia, cu
straturile ei sociale, amintegte diversele itinerare ale
locuitorilor qi evoci scene stradale pitoregti; nu uite de
iocul schimberilor de lumini; face aluzie la moarte gi
crimi gi transformare. Dar are dreptate: nu ar fi scris
rriciodatl romanul. Istoricul, mai ales cel din specia lui()obb, este un soi de romancier, dar, in loc si inventeze
intriga gi pgrsonajele,-se vede silit sd le descopere 9i, inloc sd le punl in acliune, unele impotriva celorlalte,
.rvAnd o oarecare idee despre firea gi destinul lor, in-
ccarcl sI le ghiceasci migcirile, de multe ori incoerente,
in mijlocul unei confuzii de minciuni gi de relineri. S-ar
putea foarte bine sd fie exact partea cea mai dificil;, mai
iiles daci deznoddmAnttl e zadarnic, fragmentat gi celcat
in picioare de algi cercetltori pAni devine de nerecunos-
c ut ; s au, o datd. dezv dluit, po ate fi dezagr eabil cititorului,
sau chiar istoricului insusi.