Coperta de DAMO TEFAN Ed'tia original a aprui sub1 titlu! : Karen Blixen, OUT OF AFRICA, Putnam and Co. Ltd.. Londra, 1937 (E. Gyldendal, Copenhaga KAREN BLIXEN DIN INIMA AFRICII Traducere si postfat de GABRIEL GAFITA CARTEA ROMNEASCA 1988 Equitare, Arcum tepdere, Veritatem dicere." (S mergi' clare, s ntinzi arcul, s spui adpvrul.) KAMANTE I LULU "Din f duri si de pe dealuri Venim, venim." 1 FERMA DE IA NGONG. Am avut- o ferm n Africa, la poalele colinelor Ngong. Ecuatorul taie de-a curmezisul' peste aceste nltimi, iar ferma se gsea la o altitudine de peste sase mii de -picioare. * n timpul zilei simteai c te.afli sus, aproape de soare, n schimb zorii de zi si serile erau limpezi si linistite, iar noptile reci. Pozitia geografic si nltimea tinutului concurau n a crea un peisaj fr pereche n lume. Nimic n plus si nimic din abundent nicieri ; doar Africa distilat pe parcursul a sase mii de picioare altitudine, precum esenta rafinat si tare a unui ntreg continent. Culorile erau uscate si arse, asemeni culorilor din olrit. Copacii, aveau un frunzis delicat si usor, a crui alctuire arta diferit de cea a copacilor europeni ; el nu crestea n arcuri, sau cupole, ci n straturi orizontale, iar aceast form ddea copacilor nalti si solitari aspectul unor palmieri sau aerul proic si romantic al unor corbii construite cu toat velatura, vnd pnzele strnse, iar marginilor pdurii o straniefile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (1 of 339)28.01.2005 15:21:00

aparent, de parc ntreaga pdure ar fi vibrat. Pe pajistile marilor cmpii se ntindeau, nclcite si golase, tufele de mrcini si iarba mirosea iute a cimbru si a mirt ; pe alocuri mirosul era att de tare net nrile te usturau. Toate florile ce le-ntlne'ai pe cmpuri sau rsrind pe plantele trtoare si lianele din pdurea virgin erau mrunte ca florile ce cresc prin vi numai la nceputul lungului sezon de ploi rsreau pe cmpuri niste crini nalti, masivi, puternic mirositori. Privelistile erau infinit de largi. Tot ce vedeai cu ochii respira mretie si libertate-si o noblete fr egal. Principala component a peisajului, si a vietii tale n. mijlocul lui, era aerul. Evocndu-ti vremea petrecut n. * 1 picior 0,305 metri. (N. trad.) tinuturile nalte ale Africii, te izbeste sentimentul de a fi trit, pentru ctva tirnp, n aer. Numai arareori cerul era mai mult dect albastru pal sau violet, cu o risip de nori imensi, imponderabili, vesnic schimbtori, adunndu-tw ori plutind pe ntinsul lui, dar avnd n el si o vigoare ncrcat de sineal, iar, la mic distant,- picta conturel-' dealurilor si pdurile ntr-un albastru proaspt si profund, n miezul zilei aerul prindea viat deasupra pmntuiui, ca o flacr arznd ; scntei, se mldia si strlucea ca apa cnd curge, reflecta si dubla toate obiectele, dnd nastere unui miraj nemrginit. n acest aer puteai respira fur efort, dobndeai sigurant n fata vietii si o inim usoar n piept. La munte dimineata te trezeai spunndu-ti : fat-m, snt aici, unde trebuia s fiu. Muntele Ngong e un masiv prelung ce se ntinde de la nord la sud. ncununat de patru nobile piscuri, proiectate ca niste valuri ultramarine ncremenite pe fundalul cerului. EI se ridic pn la opt mii de picioare deasupra nivelului mrii, iar nspre est cu dou mii de picioare deasupra ntregului tinut nconjurtor ; spre vest n schimb clina e mai adnc si mai abrupt, dealurile coboar vertical spre Valea Faliei celei Mari. ^ La munte vntul bate constant dinspre nord-nord-est, E acelasi vnt care jos, pe coastele Africii si ale Arabiei, este numit muson, adic vntul de est, armsarul favorit al regelui Solomon. Sus ns nu-l simti dect ca pe o mpotrivire a aerului fat de pmntul ce se semeteste n spatiu. Vntul se loveste din plin de colinele Ngong, nctfile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (2 of 339)28.01.2005 15:21:00

pantele lor par locul ideal de lansare a unui planor, pe care curentii, s-l ridice maj sus dect piscul muntelui. Norii purtati de vnt se izbeau de flancurile dealurilor si pluteau n jurul lor, sau rmneau agtati de vrfui muntelui, revrsndu-si preaplinul de ploaie. Dar aceia care, aflndu-se mai sus, reuseau s navigheze dincolo de culmi, se frmitau la vest de ele, peste desertul ncins al Vii Faliei. De la casa mea adesea urmream naintarea acestor masive alaiuri, minunndu-m s vd cum masele lor mret plutitoare, de ndat ce treceau de dealuri, se mistuiau n aerul albastru si dispreau. * ? 8 ' I ? Dealurile de la ferm si schimbau nftisarea de mai multe ori n cursul zilei .: uneori preau foarte aproape, alteori extrem de ndeprtate. Pe sear, cnd se las ntunericul, privindu-le, aveai la nceput impresia c o linie subtire de argint fusese trasat urmnd pe cer silueta muntelui ntvmecat ; apoi. la cderea noptii, cele patru vrfur preau turtite si,netezi te, ca si cum muntele s-ar fi ntins si ltit singur. De pe, colinele Ngong ai o panoram unic : spre .sud ? vezi ntinsa Rezervatie de Animale ce se pierde n zare tocmai pn spre Kilimanjaro ; spre est si nord, ca un parc, fsia de la poalele colinelor, cu pdurea n spate si relieful unduitor al Rezervatiei Kikuyu, care se ntinde, pret de o sut de mile. pn la Mount Kenya uit mozaic de mici lanuri ptrate de porumb, pilcuri de bananieri yi psuni, cu fumurile albastre, ridicndu-seJtci si colo, ale cte unui sat de bstinasi, ca un mic mnunchi de musuroaie" ascutite. Spre vest ns, departe, n vale. domneste peisajul uscat, selenar al sesului african. Desertul cel brun e presrat la ntmplare cu micile ghemotoace ale mrcinisurilor, iar albiile serpuitoare de ruri snt ncadrate de dungi ntortocheate de un verde nchis ; acestea snt crn^ gurile puternicilor arbori de mimoza cu crengile lor late si spinii ca niste crlige ; aici creste cactusul si tot aici e patria girafei si a rinocerului. Zona de deal, cnd ptrunzi n ea, se dovedeste infinit de mare, de pitoreasc si de misterioas ; si deasemeni variat, cu vile ei lungi, cu desisurile, cu pantele verzi sifile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (3 of 339)28.01.2005 15:21:00

rpele stncoase. Sus de tot,- sub unul din piscuri, exist chiar si un crng de bambusi. Printre coline snt izvoare si fntni ; am ridicat adesea cortul n vecintatea lor. Pe vremea mea triau aici bivolul, antilopa si rinocerul, dar bstinasii foarte btrni si mai aminteau nc de timpurile cjnd aveau si elefanti si regretau ntotdeauna c muntele Ngong nu fusese inclus cu totul n Rezervatia de Animale. Numai o mic portiune fcea parte din ea si limita acesteia era marcat prin indicatorul de pe vriul sudic. Cnd colonia va mai prospera, iar capitala e, Nairobi, va fi un mare oras, colinele Ngong ar putea deveni parcul ei zoologie fr egal n lume, Dar, n timpul ultimilor ani petrecuti de mine n, Africa, multi tineri tejghetari din Nairobi ddeau fuga duminicile pe dealuri clare pe motocicletele lor si trgeau n tot ce le cdea sub ochi, nct cred c animalele mari vor fi migrat de acolo, printre htisuri si peste pmntul pietros, mai departe, ? spre sud. >Sus, pe culme si pe cele patru vrfuri, era usor de umblat ; iarba crestea pitic. ntocmai ca pe un gazon, cu piatra cenusie rzbtnd pe alocuri la suprafat. De-a lungul culmii, apoi n sus si-n jos pe cele patru vrfuri, se ntindea, ca 0 serpentin domoal, o crare ngust fcut de animale. ntr-o dimineat, dup ce nnoptasem n munti, am urcat pn sus si am pornit pe aceast crare ; curnd am dat peste urme proaspete si blegar de la o turm de antilope. Marile si blndele animale trebuie s fi fost deja pe culme la rsritul soarelui, mergnd ntr-un sir lung si linistit si nu-ti puteai imagina c ar fi venit pentru alt motiv tocmai pn acolo dect ca s priveasc n jos, de-o parte si de alta, la peisajul de la picioarele lor. Cultivam cafea la ferma, mea. Ce-i drept, altitudinea era cam mare pentru aceast cultur si trebuia muncit din greu ca s nu se nruiasc totul, nct bogati n-am fost niciodat la ferm. Dar o. plantatie de cafea e un lucru care te acapareaz si nu-ti mai d drumul si pentru care ntotdeauna mai ai cte ceva de fcut : n general esti mereu putin rmas cu muncile n urm. n acea slbticie si iregularitate a tinutului, o parcel de pmnt amenajat si plantat dup toate regulile arta foarte bine. Mai trziu, cnd am zburat cu avionul n Africa si m-am obisnuit cu configuratia fermei vzut din aer, m-a coplesit o mare admiratie pentru plantatia meafile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (4 of 339)28.01.2005 15:21:00

de cafea, ce se decupa verde aprins pe fondul cenusiu-verzui al solului si mi-am dat seama ct de intens tnjeste de fapt spiritul uman dup formele geometrice. Toat regiunea din jurul orasului Nairobi, si mai cu seam n par-tea lui de nord, e amenajat n mod asemntor ; aici trieste o lume care nu se gndeste si nu vorbeste1 dect despre plantatul, p.livitul sau culesul cafelei si care noptile st si medjteaz 3a mbunttirile ce mai pot fi aduse atelierelor de prelucrat cafeaua. Cultivarea cafelei e o munc de durat. Planta nu rsare cum ti nchipui tu cnd, tnr fiind si plin de sperant, sub o ploaie torential,.cari cutiile cu puieti de arbori de cafea din rsadnite si. mpreun cu toti lucrtorii fermei, privesti plantele cum snt asezate n siruri drepte de gropi spate n pmntul ud. apoi le acoperi bine, s le feresti de soare, cu crengi rupte din htis, cci obscuritatea e privilegiul exclusiv al fiintelor tinere. Dureaz patru-cinci ani pn ce copacii dau rod ; ntre timp se abat peste ei seceta sau bolile, iar ndrznetele buruieni locale npdesc din gros pmntul mai ales cea numit black-jack, cu pericarpuri lungi si scabroase, ce ti se agat de haine si de ciorapi. Unii copaci au fost plantati gresit, cu rdcinile pivotante ndoite ; acestia vor muri chiar cnd vor ncepe s nfloreasc. Se planteaz ceva mai mult de sase sute de copaci la un acru, * iar eu aveam sase sute de acri plantati cu cafea ; boii mei trgeau ncolo si ncoace pe cmp masinile-eultivator printre sirurile de copaci, mii si mii de mile, cu rbdare, asteptnd rsplata ce va s vin. Snt clipe de o mare frumusete la o ferm de cafea. Cnd nflorea toat plantatia la nceputul sezonului de ploi, era o priveliste luminoas, ca un 'nor de cret, prin ceata si ploaia, mrunt, pe .ntinderea a sase sute de acri de pmint. Floarea arborelui de cafea are un miros gingas, vag amrui, asemeni florii de porumbar. La vremea cind tot cmpul se nrosea de fructe coapte, femeile si copiii, numiti aici tolos, erau chemati s culeag cafeaua din copaci, mpreun cu brbatii ; apoi carele si crutele o duceau jos. la atelierul" de prelucrare de pe malul rului. Tehnica noastr nu era ntocmai ce-ar fi trebuit s fie, dar plnuisem noi nsine atelierul si singuri l construisem, nct eram foarte mndri de el. Odat a ars pn n temelii si afile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (5 of 339)28.01.2005 15:21:00

trebuit construit din nou. Usctorul cel mare de cafea se nvrtea si se tot nvrtea, fcnd boabele s zuruie n pntecele su de-fier asemeni pietricelelor plimbate nainte, si napoi de valuri pe- un trm de mare. Cteodat cafeaua se usca si era gata de scos din usctor n toiul noptii. Asemenea momente erau de neuitat : multe lmpi de vnt apreau atunci n sala cea mare a atelierului, n care peste * 1 acru = 2 046.78 m2, aproximativ echivalent cu 1 pogon. (N. trad.) ? tot atrnau pnze de pienjeni si psti de cafea, iar n jurul usctorului, la lumina felinarelor, se adunau, mnatc de curiozitate, chipuri ntunecate si lucioase ; parc simteai c atelierul atrn liber n mreata noapte african, ca o nestemat sclipitoare n urechea unei etiopience. Mai trziu cafeaua era curtat de coji, triat si sortat manual, apoi ncrcat n saci, iar acestia cusuti cu acul de selrie. In fine, la prima gean a zorilor, nc pe ntuneric, stnd culcat n patul meu, auzeam, trase fiecare de cte opt perechi de boi,' crutele umplute vrf cu sacii de cafea, cte doisprezece la o ton, pornind la drum spre gara din Nairobi, pieptis pe dealul cu atelierul de prelucrare, nsotit"c dr~ strigte si scrsnete de roti si cu vizitiii alcrgnd alturi de crute. M gndeam cu plcere c era singurul deal ce .trebuiau-s-l urce la acest drum, cci ferma mea se gsea la o mie de picioare -mai Sus dect orasul Nairobi. Scara porneam pe jos n ntmpinarea alaiului care se ntorcea, boii obositi, cu capetele plecate, trgnd crutele goale, minati de cte un toto, iar vizitiii trndu-si absenti bicele prin colbul drumului. Din partea noastr fcusem tot ce ne sttuse n putint. ntr-o zi sau dou cafeaua avea s fie pe mare si nu ne rmnea dect s sperm c vom avea noroc la licitatiile cele mari de la Londra. Aveam sase mii de acri de pmnt, net mi rmnea destul teren n plus peste plantatia.de cafea. O parte a formei era ocupat de pdurea virgin, iar vreo mie de acri erau pmnturi|e clcasilor, pe care ci le numeau sha mbas. Clcasii. snt bstinasi care, mpreun cu familiile lor, detin ctiva acri de pmnt din suprafata fermei unui alb si care, n schimb, trebuie s. munceasc pentru i-\ an anumit, numr de zile pe an. ns clcasii mei, cred,file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (6 of 339)28.01.2005 15:21:00

vedeau aceast relatie ntr-o alt lumin, cci multi dintre vi se nscuser la 'ferm si printii lor deasemeni, si fc probabil c m priveau ca pe un fel de clcas-sef, aseza1 eu pe mosiile lor. Pmnturile acestor oameni erau mult mai pline de viat dect restul fermei si se schimbau, dun anotimp, n tot cursul anului. Porumbul crestea mai nalt do un stat de om cnd treceai pe potecile nguste si vAu.lt bttorite dintre regimentele verzi fosnitoare, dup vuve venea vremea recoltei. Fasolea se cocea pe cmp, era 12 , adunat si treierat de femei, iar tulpinile si pstile fcute grmezi si arse. astfel incit, n anumite perioade ale anului, fuioare subtiri si albastre de fum se ridicau ici-colo de pe tot cuprinsul fermei. Bstinasii Kikuyu cultiva de asemenea si cartofi dulci, care au frunzele ca ale vitei-de' vie si care se ntind pe sol formnd o saltea nclcit si dens, precum si mai multe specii de dovleci mari, cu pete galbene si verzui, " Ori de cte ori te plimbi printre acele shambas ale celor din neamul Kikuyu, primul lucru care-ti retine privirea este partea din spate a cte unei femei btrne greblndu-si pmntul, care seamn cu imaginea unui strut cnd" si ngroap capul n nisip. Fiecare familie Kikuyu avea v:n -numr de to-libe si magazii mici, rotunde si tuguiate ; terenul dintre aceste colibe era un loc ce pulsa de viat, iar pmntul era dur ca betonul ; aici se mcina porumbul si se mulgeau caprele si tot aici alergau copiii si puii de gin. Obisnuiam s mpusc psri spurfawl n dup-amiezele Urzii si albastre prin- cmpurile de cartofi dulci din jurul caselor de clcasi ; porumbeii slbatici gungureau o melodie sonor prin arborii cu tulpini nalte si smocuri de frunte, rmasi ici si colo n shambas din pdurea ce acoperise' endva ntreaga ferm. Mai aveam si cteva mii de acri de psune. Iarba nalt se tlzuia ca marea sub vntul puternic si micutii Kikuyu si pstoreau aici vacile printilor lor. n sezonul rece si aduceau cu ei de la colibe crbuni aprinsi n cosulete de . rchit, provocnd uneori incendii puternice, cci lua foc iarba,, ceea ce era dezastruos pentru psunatul animalelor noastre. n anii mai secetosi, zebra si antilopa coborau si ele pe psunile de la ferm. -Nairobi" era orasul cel mai apropiat, la dousprezecefile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (7 of 339)28.01.2005 15:21:00

mile 'distant, situat pe un petec de pmnt neted, ntre dealuri. Aici se aflau sediul guvernului colonial si marile birouri centrale ; de aici era guvernat tara. E imposibil ca un oras s nu joace nici un rol n viata noastr ; diferenta nici mcar nu-i mare dac ai mai multe lucruri bune sau mai multe rele de spus pe seama lui, el ti atrage gndurile printr-un fel de lege mintal a gravitatiei. Bura luminoas ce plutea.noaptea pe cer deasupra orasului, si care se vedea din unele puncte ale fermei mele, mi ?rscolea gndurile, amntindumi de marile orase ale Europei. La nceput, cnd am sosit n Africa, n tar nu erau masini, 'nct la Nairobi mergeam clare sau ntr-o crut cu trei perechi de catri si ne lsam animalele n grajdul de la Transportul montan. n tot timpul sederii mele, Nairobi a fost un loc ce-ti oferea un peisaj pestrit, cu cteva frumoase cldiri noi de piatr -si cartiere ntregi de vechi prvlii din tabl ondulat, cu cteva birouri si bungalowuri, umbrite de siruri lungi de eucalipti plantati de-a lungul strzilor prfuite si goale. Birourile Tribunalului, ale Departamentului pentru Problemele Bstinase si ale Departamentului Veterinar aveau niste sedii jalnice si nutream, un deosebit respect pentru acei functionari guvernamentali ce reuseau ? s mai si lucreze cte ceva n cmrutele lor sufocante.si cu peretii plini numai de pete de cerneal. Dar Nairobi era totusi ua oras ; ti puteai face cumprturile acolo, puteai afla noutti, puteai prnzi sau cina Ia vreun hocel ori dansa la club. Era un oras viu, n permanent miscare, asemeni apei curgtoai'e si n plin crestere, asemeni fiintelor tinere, care se transforma de la an la an, sau chiar pe durata unei expeditii safari. S-a construit noul sediu al guvernului, o cldire impozant si rcoroas, cu o elegant sal de baluri si o grdin cochet, au rsrit hoteluri nalte, se organizau mari si impresionante expozitii agricole si florale, iar lumea cvasibun a coloniei mai nviora cteodat orasul cu reprezentatii de melodrame sprintare. Nairobi te ndemna : Profit cit poti de mine si de viat. Wir komnien nie wieder. so jung att de mprstiati si apuctori zusammen *"'. n general, eu si Nairobi ne ntelegeam de minune si odat,file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (8 of 339)28.01.2005 15:21:00

pe cnd minam cruta prin oras, m gndeam c lumea n-ar fi lume fac strzile din Nairobi. Cartierele bstinasilor si ale imigrantilor de culoare erau deosebit -de ntinse prin comparatie cu orasul euro*>Nu ne mai mtnim niciodat att de tineri (lb. germ.). i'N: trad.) -Orasul Swahili, situat pe drumul spre Clubul Muthavga. n-avea deloc un renume grozav, era un loc murdar, ns colorat si plin de viat, unde n fiecare clip se ntmpla cile ceva. Era construit n cea mai mare parte din bidoane vechi de parafin turtite cu ciocanul si aflate n diferite faze de coroziune, asemeni stncilor .de corali, o structur fosilizat din care spiritul civilizatiei n plin avnt se eutoexila fr ntrerupere. Orasul somalez era situat si mai departe de Nairobi, datorit, cred, sistemului propriu somalezilor de a-si izola femeile. Erau pe vremea mea cteva tinere somaleze foarte frumoase, ale cror nume le cunostea tot orasul si care triau^n Bazar, dnd mult de furc politiei din Nairobi ; erau fiinte inteligente si care te, fermecau. Ins femeile somaleze cinstite nu apreau niciodat pe strzi'. Orasul somalez era btut de toate vnturile, fr pic de umbr si praf os, aminiindu-le probabil somalezilor de atmosfera din deserturile lor natale. Europenii care triesc' mult timp, cteva generatii chiar, n acelasi loc, nu se pot mpca niciodat cu totala indiferent a neamurilor de .nomazi fat'de preajma casei lor. Colibele somaleze erau mprstiate la n'tmplare pe pmntul gol si nu preau tinute laolalt dect, pentru cel mult o sptmn, cu ajutorul unui pumn de cuie lungi. Surprinztor era ns, cnd intrai n ele, c ddeai peste un interior extrem de curat si proaspt si nmiresmat cu tot felul de ? tmi arabe, cu covoare frumoase si obiecte de pret, cu vase de alam si argint si iatagane cu minere de fildes si lame din oteluri no'oi.'.e. Femeile somaleze aveau un fel de a fi blnd si demn, erau ospitaliere si vesele, iar rsul lor prea clinchetul unor clopotei de argint. n satul' somalezilor m simteam ca la mine acas, datorit servitorului meu somalez Fatah Aden, care m-a nsotit n tot timpul cit am stat n Africa si am luat parte la multe din srbtorile lor. Ca invitat de onoare, am fost poftit n camera nuptial. unde..pe:file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (9 of 339)28.01.2005 15:21:00

pereti si pe patul de nunt atrnau mpletituri si broderii vechi cu luciu moale si unde nssi tnra mireas, cu ochi mari negri, sedea teapn ca un baston de maresal, mpodobit cum era cu mtsuri grele, cu aur si cu chihlimbare. Somalezii erau negustori de vite si fceau comert n toat tara. Pentru transportul mrfurilor.lor tineau n sat un numr de mgrusi suri, dar am vzut la ei si cmile : produse nepstoare, semete ale desertului, mai presus. de toate suferintele, pmntesti, asemeni cactusului si asemeni somalezului. Somalezii si atrag multe necazuri pe cap din cauza teribilelor lor certuri tribale. n aceast privint ei simt si rationeaz cu totul altfel dect ceilalti oameni. Farah apartinea tribului Habr Yunis, net, personal, n cazul unui conflict, le luam acestora din urm partea. Odat n orasul somalez a izbucnit o lupt n toat legea ntre cele dou triburi Dulba Hantis si Habr Chaolo, cu focuri de arm si case incendiate1 si cu vreo zece sau doisprezece morti, nainte ca guvernai s apuce s intervin. Pe atunci Farah avea un prieten tnr din acelasi trib cu el, pe nume Sayid, care-venea,uneori s-l vad la ferm si care era un biat foarte delicat, net mi-a prut nespus de ru end am aflat de la argatii mei c Sayid tocmai - era n vizit Ia o familie Habr Chaolo.cnd un membru suprat al tribului Dulba Hantis a trecut pe acolo si a tras dou focuri la ntmplare prin peretii casei, nimerind chiar n piciorul lui Sayid. I-am comunicat regretul meu lui Farah pentru ghinionul prietenului su. Ce ? Sayid ?", a strigat vehement. Farah. Asa-i trebuie lui Sayid. Ce nevoie a avut s mearg la ceai n casa unui Habr Chaolo ?" Indienii din Nairobi dominau marele sector al afacelilor indigene din Bazar, iar vestitii negustori indieni aveau toti micile lor vile n afara orasului : Jeranjec, Suleiman -Virjee, Allidina Visram. mprtseau toti acelasi gust pentru scrile, balustrii ,si vazele destul de prost sculptate in piatra moale a tinutului, ca niste constructii ridicate de copii din crmizi ornamentale roz. Ddeau petreceri n grdinile lor, .la care serveau prjituri n acelasi stil ca si vilele respective, dar erau oameni inteligenti, umblati prin lume si extrem de politicosi. Indienii din Africa snt ns negustori att de insistenti, net cu ei nu stiifile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (10 of 339)28.01.2005 15:21:00

niciodat dac stai fat n fat cu o fiint omeneasc sau cu un proprietar de firm. Fusesem n casa lui Suleiman Virjee si cnd, ntr-o zi, am vzut steagul cobort la jumtatea 'catargului pe cldirea cea mare a depozitului su. i-am ntrebat pe Farah : A murit cumva Suleiman Vier ?joe? '" .,E pe jumtate mort", mi-a rspuns Farah. i asa se pune steagul, la jumtatea catargului, cnd e pe jumtate mort ?", am ntrebat eu nedumerit. Suleiman a murit", spuse Farah. Virjee trieste". nainte s preiau administrarea fermei, mi plcuse sa vnez si fusesem n multe expeditii safari. Dar, cnd am devenit fermier, am pus deoparte pustile de vntoare. Neamul nomad si cresctor de vite al Masailor erau vecinii fermei mele si triau de cealalt parte a rului; din cnd n cnd veneau la mine s mi se plng de vreun leu ce le ataca vacile si s m roage s-l mpusc, ceea ce si fceam, dac-mi sttea n putint. Uneori, smbetelp, ieseam pe cmpiile de la Orungi s mpusc vreo zebrdou, pentru hrana muncitorilor de la ferm, urmat de un lung alai de tineri Kikuyu remtnd de optimism, mpuscam si psri la ferm, si spurfowls, si bibilici, care snt foarte bune la gust. ns ani n sir n-am fost n nici o singur expeditie de vntoare. i, totusi, adesea la ferm povesteam de acele safariuri n care fusesem cndva. Locurile de popas ti se fixeaz n minte ca si cum ai fi petrecut lungi perioade din viata ta acolo. i-ti amintesti de o curb a urmelor lsate de crut prin iarba din cmpie de parc ar fi fost nsesi trsturile unui prieten. Odat, ntr-o expeditie safari, am vzut o turm de bivoli, o sut douzeci si nou de capete, rsrind din ceata diminetii sub un cer de cupru, unul cte unul, de parc ntunecatele si masivele animale de culoarea fiorului, cvi coarnele lor puternice rsucite .orizontal nu s-ar fi apropiat, ci ar fi fost create chiar atunci sub ochii moi, iesind afar din ceat pe msur ce prindeau viat. Mai vzusem n pdufea virgin deas, unde razele soarelui tes printre plantele trtoare de pe sol mici pete si petece de lumin, o turm de elefanti strbtnd-o cu pasi hotrti, ca si cum la captul himii ar fi avut ntlnire cu cineva. Prea, la scar urias, marginea unui foarte vechi si nefile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (11 of 339)28.01.2005 15:21:00

pretuit covor persan, tesut n nuante de verde, galben si negru-cafeniu. i nu o dat am privit naintarea peste cmpie a girafelor, cu acea gratie a lor vegetal, stranio. inimitabil, ca si cum n-ar-fi fost g turm de animale, ci o familie de flori rare gigantice, ptate, cu tulpina lung. avansnd ncet peste suprafata pmntului. Am urmrit doi rinoceri n promenada lor matinal, cnd adulmecau si forniau prin aerul tare al diminetii att de rece nci ti rneste nrile si care preau dou pietre mari, unghiulare, hrjonindu-se n valea prelung si bucurndu-se mpreun de viat. Am vzut si leul maiestuos, nainte. de rsritul soarelui, traversnd sub discul palid al lunii empia cenusie n drum spre brlogul su dup o vntoare-s lsnd n urm o dr ntunecat^ prin ierburile argintii, cu chipul nc rosu pn'ctre urechi, sau n timpul siestei sale de la amiaz, cnd se odihnea multumit n mijlocul a lor lui, culcat pe ierburile cele mrunte si la 4umbra delicat, primvratic a uriaselor acacii din. marele parc african. Erau amintiri plcute la. care m puteam gndi cnd viata devenea monoton la ferm. Iar animalele cele mari triau mereu acolo, pe teritoriul lor : n-aveam dect s merg s ie caut dac voiam. Proximitatea lor ddea un caracter senin si jucus atmosferei de la ferm. Far ah desi cu timpul a ajuns s dobndeasc un interes-foarte viu pentru lucrrile de la ferm si btrnii mei nsotitori localnici la safari-uri triau ns mereu cu speranta unor noi expeditii mpreun. Afar, n slbticie, am nvtat s m feresc de miscrile bruste. Fiintele cu care ai de-a face acolo snt timide si vesnic n stare de alert, avnd un adevrat talent de a-ti scpa tocmai cnd te astepti mai putin. Nici un animal domestic nu poate sta att de imobil ca cele slbatice. Lu-' mea civilizat si-a pierdut aptitudinea nemiscrii si trebuie s ia lectii de tcere de la slbticiuni nainte de a fi acceptat de ele. Arta de a te misca, usor, fr bruschete, e prima lectie a vniorului si cu att mai mult a vntorului. narmat nu cu pusca, ci cu aparatul de fotografiat. Vntorii nu pot face dup placul lor, ei trebuie . s se mldie dup vnt si dup culorile si mirosurile peisajului si trebuie ssi nsuseasc ritmul ntregului ca si cum ar fi al lor. Uneori o miscare se repet la nesfrsit,file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (12 of 339)28.01.2005 15:21:00

iar ei snt nevoiti s-o urmeze ntocmai. n clipa cnd ai prins ritmul Africii, ti dai seama ce. el este acelasi n toat muzica ei. Ceea ce am nvtat de la slbticiunile tinutului mi-a folosit si n relatiile mele cu bstinasii. Dragostea pentru femeie si feminitate este o trstur masculin, dup cum dragostea pentru brbat si brbtie o trstur feminin si exist o sensibilitate pentru trile si rasele sudice, care este o calitate a omului nordic' Normanzii trebuie s se fi ndrgostit de trile strine, nti de Franta, apoi de Anglia. Acei btrni.aristocrati ce apai n literatura si istoria secolului al XVIII-lea ca neobositi cltori prin Italia, Spania si Grecia nu aveau nici o singur trstur sudic n toat constitutia lor, ns erau atrasi si retinuti de fascinatia unor lucruri total diferite de felul lor de a fi. Cnd acei vechi pictori, filozofi si poeti germani si scandinavi au ajuns prima oar la Florenta sau Roma, ei au czut n genunchi cuprinsi de' adoratie fat de Miazzi. O ciudat rbdare ilogic pentru o lume strin sa instalat la acesti oameni nerbdtori. i, asa cum pentru o femeie este practic imposibil s enerveze un brbat adevrat, iai' pentru femei un brbat nu este niciodat ah- solut demn de dispretuit si nici cu totul de lepdat cit vreme rmne brbat, tot asa s-au artat si freneticii nordici, cu prul lor rosu. nesfrsit de suferitori fat de trile si. popoarele tropicale. Ei, care n-ar fi acceptat pentru nimic n lume vreun moft n tara lor si de la neamurile lor, ndurau seceta din muntii Africii si attea insolatii si pesta bovin ntre vite si nepriceperea servitorilor localnici cu o imens resemnare si supunere. Oamenii din sudul Europei si cei de snge amestecat nu au aceast calitate : ei fie o condamn, fie o dispretuiesc. Astfel c brbatii n toat puterea cuvntului l batjocoresc pe ndrgostitul suspintor, iar femeile rationale, care n-au rbdare cu brbatii lor, sint n mod similar indignate de Griselda. In ce m priveste, nc din primele "mele sptmni in Africa, am ncercat o mare afectiune pentru bstinasi. Era un sentiment puternic ce mbrtisa toate vrstelc si amndou sexele. Descoperirea raselor negre a nsemrfai pentru mine o lrgire mirific a universului meu. Dacfile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (13 of 339)28.01.2005 15:21:00

* 19 cineva cu o pasiune nnscut pentru animale av fi croseut ntr-un, mediu lipsit de animale si-ar fi venit n contact, cu ele doar mult mai trziu n viat, sau dac cineva cu o aplecare instinctiv spre arbori si pdure ar fi.ptruns prima oar ntr-un codru la vrsta de douzeci de ani, sau dac, n fine, cineva cu o ureche muzical s-ar fi ntmplat s aud prima oar o melodie abia la vrsta maturittii, cazurile lor s-ar fi asemnat ntocmai cu al meu. Dup ce am avut primul contact cu bstinasii, mi-am acordat rutina existentei la aceea a orchestrei lor. Tatl meu a fost ofiter n armatele danez si francez s, ca tnr locotenent n luptele de la Duppel, * scria acas: ,,La Duppel am comandat o lung coloan de soldati. Era o munc grea, ns magnific. Dragostea de rzboi e o patim ca orisicare alta, iubesti soldatifla fel cum iubesti fetele tinere adic la nebunie, fr ca o dragoste s~o exclud pe alta, dup cum stiu foarte bine si fetele. ns ; dragostea pentru o femeie implic o singur femeie o dat, pe cnd dragostea pentru soldatii ti cuprinde ntreg regimentul, pe care l-ai vrea s fie ct mai numeros, dac ar fi cu putint". Acelasi lucru l simteam si eu pentru bstinasi. Pe acestia nu era usor s ajungi s-i cunosti. Aveau auzul fin si erau evanescenti; dac-i speriai, se puteau retrage, n decurs de o secund, ntr-o lume numai a lor, asemeni slbticiunilor care, la orice miscare mai brusc a ta, au fugit ti-au disprut din fata ochilor. Pn s apuci s cunosti bine un bstinas, ti-era aproape cu neputint s scoti de la el un rspuns precis. La o ntrebare direct, ca de pild cte vaci avea, rspunsul lui suna evaziv : Cte v-am spus si ieri". Europenii se simt contrariati de un asemenea gen de rspuns, dar e foarte probabil c bstinasii snt la rndul lor contrariati de un asemenea gen de ntrebare. Dac insistam sau i urmream pentru a scoate de la ei o explicatie a atitudinii lor, bteau n retragere ct puteau, apoi se foloseau de ,vreo fantezie caraghioas ori grotesc pentru a ne ndrepta pe o pist * Sat n partea danez a provinciei Schleswig (care, pn n 1920, a apartinut Germaniei). n rzboaiele dano-prusace din IJ54850 si 1864 s-au purtat lupte aprige pentru cucerirea si recucerirea transeelor de la Duppel. (N". trad.)file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (14 of 339)28.01.2005 15:21:00

20 gresit. Pn si copiii mici afjati in astfel de situatii erau versatili ca niste vechi juctori de poker, care nu se sinchisesc dac le supra- sau le subapreciezi cartea din ran atta timp ct nu stii exact ce figuri au. Dac ptrundeam vreodat efectiv n existenta localnicilor, acestia se purtau asemeni furnicilor cnd le nfigi un bt n musuroi ; nlturau cu o energie neobosit stricciunea, n vitez si pe tcute, ca si cum ar fi sters de pe fata pmntului urmrile unei fapte necuviincioase. N-aveam de unde sti, si nu. ne puteam imagina, la ce pericole se asteptau din partea noastr. Personal cred c erau mai speriati de noi, asa cum te sperii ndeobste de un zgomot puternic si neasteptat mai degrab dect ti-e fric de suferint sau de moarte. i totusi era greu de spus cu certitudine, cci bstinasii snt mari maestri n arta simulrii. Uneori diminetile n shambas ddeai pes'a ? o spurfowl care alerga n fata calului tu ca si cum ai: fi avut o arip rupt si acum fugea ngrozit s n-o prind cinii. Dar n-avea nimic la ai'ip si nu-i era team de cirti cci si putea lua oricnd ? zborul chiar de sub nasul lor , ci probabil avea undeva aproape puii si ncerca s ne abat atentia dinspre ei. Ca si aceast spurfowl, bstinasii puteau simula teama de noi din cauza vreunei frici mai profunde, a crei natur ns nu o puteam ghici. .Sau, la urm, purtarea lor se putea dovedi a fi fost doar o glum ciudat, cci acei oameni timizi nu se temeau de noi ctusi de putin. Bstinasii au, n mult mai mic msur dect oamenii albi, acel simt al riscului n viat. Cteodat la un safari, sau pe lng ferm, n^ vreun moment de tensiune extrem, am ntlnit privirea nsotitorilor mei si am simtit c ne aflam la mare deprtare unii de altii si c erau mirati din cale-afar de acea team' a mea n J'ata riscului. Ceea ce m-a fcut s reflectez la faptul c ci se miscau n viat cum nu vom reusi noi niciodat, ca in elementul lor, ntocmai ca pestii de ape adnci care nu pot piicepe de ce ne temem noi de nec. Aceast sigurant, aceast art de a nota ei o aveau, mi-am zis, pentru c pstreaz stiinta pierdut pentru noi de printii nostri ; Africa, dintre toate continentele, te nvat c Dumnezeu si Diavolul una snt, o maiestate co-etern, .nu dou ne21file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (15 of 339)28.01.2005 15:21:00

nscute, ei o singur nenscut, iar bstinasii nici nu confundau cele dou persoane, nici nu divizau substanta lor, n timpul safari-urilor si la ferm cunostinta mea cu bstinasii a evoluat ntr-o relatiestabil si personal. Eram prieteni buni. M-am mpcat si cu faptul c, n vreme ce eu nu-i. voi cunoaste sau nu-i voi ntelege niciodat bine, ei vedeau prin mine ca prin sticl si erau constienti ce anume hotrre aveam s iau nainte chiar ca eu nsmi s fiu sigur de ea. O vreme am avut o mic ferm la Gil-Gil, unde triam n cort si tot umblam ncoace si ncolo cu trenul ntre Gil-Gil si Ngong. Cnd ncepea s plou la Gil-Gil, se ntmpla s m hotrsc subit s m ntorc acas. Dar, cnd ajungeam la Kikuyu, gara noastr la calea ferat, de unde mai erau nc zece mile pn la ferm, unul din oamenii mei m astepta cu un catr, ca s nu merg tot drumul pe jos. Cnd i-am ntrebat de unde stiuser c m ntorc, au privit n zare si mi .s-au prut . ncurcati, parc temtori sau plictisiti, cum am fi noi dac uri surd ar insista s-i explicm o simfonie. Cnd bstinasii se simteau n sigurant din partea noastr c nu vom face miscri bruste sau zgomote neasteptate, ne vorbeau cu mult mai deschis dect vorbesc de obicei european cu european. Nu erau niciodat de ncredere, dar n general erau sinceri. Un nume bun ceea ce noi am numi prestigiu conteaz foarte mult la bstinasi, ntr-un anumit moment'preau s-ti fi fcut o apreciere -global, de care nimeni nu se rnai atingea pe urm. Cteodat la ferm existenta era solitar si, n linistea serilor, cnd minutele picurau din ceas, viata prea s picure si ea din tine odat cu ele, de dorul unui alb cu care s vorbesti. Simteam ns tot timpul n penumbr existenta tcut a bstinasilor paralel cu a mea, dar ntr-un plan diferit. Numai ecouri rzbteau dintr-o parte n alta. Bstinasii nsemnau* Africa n carne si oase. naltul vulcan stins Longonat, ce se ridic deasupra Vii Faliei celei Mari, arborii de mimoza strjuind largi rurile, sau elefantul si girafa nu nsemnau Africa mai cu adevrat dect bstinasii negri siluete mrunte ntr-un decor imens. "Toti erau expresii- diferite ale aceleiasi idei, toti erau variatiuni pe aceeasi tem. Nu era un cumul con

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (16 of 339)28.01.2005 15:21:00

gener de atomi eterogeni, ci un cumul eterogen de atomi congeneri, precum n cazul frunzei de stejar, al ghindei si al obiectului din lemn de stejar. Noi, n cizme si cu graba noastr permanent, ajungem n disonant cu peisajul. Bstinasii snt mereu n rezonant cu el, iar cnd acesti oameni nalti, zvelti, ntunecati si cu ochii negri cltoresc ntotdeauna nul cte unul, astfel c pn si marile lor artere de circulatie nu snt dect niste poteci j nguste , ori muncesc pmntul, ori si pstoresc vitele, ori danseaz la marile lor srbtori, ori ti spun o poveste, de fapt Africa e cea care umbl, danseaz si te desfat. Sus, ia munte, ti amintesti de versurile poetului '. Nobil am gsit mereu Bstinasul, iar Imigrantul insipid. * Colonia se schimb si s-a schimbat mult de cnd am'fost eu acolo. Cnd voi nota, ct mai fidel posibil, experientele trite de mine la ferm, n tinuturile nconjurtoare si cu unii dintre locuitorii sesurilor si ai pdurilor, acestea s-ar putea s nu mai prezinte dect un interes' istoric vag. * Versuri ale poetului danez Johannes V. Jensen (18731950), laureat al Premiului Nobel n 1944. (N. trad.) l!N COPIL BTINA Kamante era un bietel bstinas, fiul unuia din clcasii mei. i cunosteam bine pe copiii clcasilor mei. cci lucrau pentru mine la ferm, dar se si nvrteau toat ziua prin preajma casei mele, pstorindu-si turmele pe psunile din apropiere, cu credinta c aici.se putea ntmpla oricnd ceva interesant. ns Kamante trebuie s fi trit la ferm cel putin ctiva ani nainte de a-l cunoaste eu , presupun c dusese o viat retrasa, asemeni unui animal bolnav. ' ' Prima oar am dat peste el ntr-o zi cnd strbteam calare psunea de pe domeniul meu", iar el vedea acolo de caprele alor lui. Era cea mai nefericit fiint Sin cte se puteau vedea pe lume. Capul i era mare, iar corpul teribil de firav si mic, genunchii si coatele mpungeau afar prin piele ca nodurile pe un ciomag si amndou picioarele i erau acoperite de rni purulente adinei de la coapse pn la clcie. Acolo, pe pajiste, prea ns nefifile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (17 of 339)28.01.2005 15:21:00

resc de mic, astfel net te izbea ca un fapt ciudat c atita suferint putea fi concentrat ntr-un singur punct. Cnd m-am oprit s-i vorbesc, nu mi-a rspuns ; ai fi zis c nici nu m-a observat. Pe chipul lui plat, osos, chinuit, dar infinit de rbdtor, (fchii n-aveau nici o licrire, erau mati ca ai unui mort. Arta de parc ar mai-fi avut doai: cteva sptmni de trit si te asteptai s si vezi vulturii., care la ses se atin mereu n preajma mortii, rotindu-s< deasupra capului su prin aerul palid si ncins. I-am spus s treac a doua zi dimineat pe la mine, cci am s ncerc s-l vindec, Adesea pentru oamenii de la ferm eram diminetile, de la nou la zece, doctor si, ca toti marii vraci vindectori, aVeam o clientel mare, din care de obicei, la ora respectiv, dou duzini si jumtate erau dejn la usa mea. 24 Cei din neamul Kikuyu snt adaptati la neprevzut si obisnuiti cu neasteptatul. n aceast privint ei se deosebesc de albi, care majoritatea se strduiesc s-si ia msuri de sigurant n fata necunoscutului si a asalturilor fortunei. Negrul e n termeni prietenosi cu soarta, aflndu-se tot timpul n mna ei ; soarta este oarecum pentru el ca o cas, ca ntunericul familiar al colibei sale, ca pmntul roditor din adncuri n care prinde rdcini. El accept orice schimbare n viat cu mult calm. Printre calittile pe care va voi s le afle la stpnui su. la doctor sau la Dumnezeu, imaginatia, cred, ocup un toc "de frunte. Probabil pornind de la aceast preferint a sa anume, n sufletele arabe si africane postura de crmuitor ideal e detinut si azi de califul Harun-al-Rasid ; cu el nimeni nu stia la ce s se astepte n clipa urmtoare si nu stia nici' de unde s-l ia. Cnd africanii vorbesc de personalitatea lui Dumnezeu, ei vorbesc ca n O mie si una de nopti sau ca n ultimele capitole din .Cartea lui Iov ; aceeasi calitate, nesfrsita putere de imaginatie, e cea care i impresioneaz mereu. ' ? Acestei trsturi a oamenilor mei i datoram si eu popularitatea de care m bucuram, sau mai bine zis faima mea de doctor. Cnd am sosit prima oar n Africa, am cunoscut pe vapor un mare savant german, care venea a douzeci si treia oar atunci s experimenteze leacuri pentru boala somnului si care aducea cu el peste o sut defile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (18 of 339)28.01.2005 15:21:00

sobolani si cobai. Mi-a povestit c principala lui greutate cu pacientii si bstinasi nu era niciodat lipsa lor de curaj . n fata durerii ori a vreunei operatii mari de obicei nu artau dect foarte putin team cit profunda lor aversiune pentru regularitate, pentru tratamentul repetat ori pentru sistematizarea ntregului ; ceea ce marele medic german nu putea pricepe. Dar, cnd am ajuns s-i cunosc eu nsmi pe bstinasi, tocmai aceast calitate a lor a fost una din trsturile care m-au atras cel mai tare. Aveau ntr-adevr curaj : plcerea nealterat a pericolului adevratul rspuns al creatiurfii la vestirea destinului lor . ecoul dinspre pmnt atunci cinci cuvnt cerul. i uneori m-am gndit c lucrul de care se temeau, n fundul sufletelor lor, cel mai tare din partea 25 noastr era-pedanteria. In minile unui pedant, ei ar muri de jale. Pacientii mei asteptau pe o teras pavat din fata casei. Aici stteau pe vine schelete btrne de brbati cu o tuse ce le sfsia piepturile sau cu ochi lcrimnd nencetat, btusi tineri si zvelti, cu pielea neted, tinndu-se de ochii vineti ori de gurile tumefiate, mame cu copii febrili, ca niste floricele uscate, agtate de gtul lor. Aveam adesea de tratat arsuri urte, cci noaptea Kikuyu dorm n jurul focurilor din colibe, iar grmezile de lemne ori crbuni ncinsi pot luneca sau cdea drept peste ei iar, cnd . mi se termina uneori rezerva de medicamente, constatam c mierea era un unguent deloc de lepdat pentru vindecarea arsurilor. Atmosfera pe acea teras era animat, ncrcat cu electricitate, asemeni atmosferei din cazinourile Europei. uvoiul de vorbe aprinse nceta cnd ieseam. eu afar, ns tcerea mustea de posibilitti ; acum era momentul cnd se putea ntmpa brice. i totusi asteptau ntotdeauna ca eu s-mi aleg singur ntiul pacient. N-aveam prea multe notiuni de medicin, doar.att cit se nvat la un curs de prim ajutor. ns renumele meu ca doctor s-a rspndit multumit celor cteva norocoase lecuiri ntmpltoare si n-a sczut nici dup greselile catastrofale comise alteori. Dac le-as fi putut garanta pacientilor mei nsntosirea sigur n fiecare caz, cine stie dac cercul lor nu s-ar fi restrns ? As fi atins atunci prestigiul profesional file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (19 of 339)28.01.2005 15:21:00

iat fr doar si poate un doctor foarte eficace din Volaia , dar ei, ar mai fi fost ei siguri c Domnul era de partea mea? Cci despre Dumnezeu stiau din anii lungi de secet, de la leii ce bntuiau noaptea pe ses, de la leoparzii din preajma locuintelor cnd copiii le rmneau singuri acas si de la valurile de lcuste ce npdeau pmmtul venind nu se stie de unde si care nu mai lsau nici o frunz ntreag n urma lor. l mai stiau si din orele de nenchipuit fericire cnd lcustele treceau prin porumbiste fr s se opreasc, sau cnd, primvara; ploile veneau devreme si bogate, umplnd sesul si cmpiile de flori si de recolte bune. Incit doctorita cea att de priceput din Volaia putea fi la urma urmelor un fel de outsider cnd era vorba de lucrurile cele mari si importante ale vietii. 26 Spre surprinderea mea, Kamante a venit.chiar a doua zi dup ntlnirea noastr. edea putin "mai la o parte de ceilalti trei sau patru bolnavi prezenti, cu o tinut dreapt, cu chipul su pe jumtate mort prnd c totusi mai ncerca un oarecare atasament fat de viat si c era hotrt acum s se lege de ea, ncercndu-si pn si aceast ultim sans. Cu timpul s-a dovedit a fi un pacient excelent. Venea cnd i stabileam s vin, fr vreo exceptie, si reusea s tin socoteala timpului cnd i spuneam s se prezinte s treia sau a patra zi, un lucruneobisnuit la bstinasi. Suporta tratamentul dur al rnilor sale cu un stoicism cum nu am mai vzut. n toate aceste privinte l-as fi putui oferi drept exemplu si celorlalti, dar n-am fcut-o, cci n acelasi timp mi ddea si destul btaie de cap. Rar, foarte rar mi-a fost dat s ntlnesc o creatur att de slbticit, o fiint omeneasc att de izolat de lume si, printr-un soi de ferm resemnare ueigas, ati de complet opac la toat viata din jurul ei. Reuseam s-]' fac s rspund cnd l ntrebam cte ceva, dar niciodat nu rostea el primul vreun, cuvnt si niciodat nu m privea direct n ochi. N-avea n el nici un pic de mil si afisa un vag surs batjocoritor, si plin de dispret, cu aerul c n-aveai la ce te astepta altceva, vznd lacrimile celorlalti copii cnd le splam si le bandajam rnile, dar nici la ei nu se uita vreodat. N-avea deloc dorinta vreunui contact cu lumea nconjurtoare ; contactele sale de pn atunci sefile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (20 of 339)28.01.2005 15:21:00

dovediser prea crude pentru el. Tria lui de caracter n fata durerii era tria de caracter a unui btrn rzboinic. Nimic nu putea fi att de ru nct s-l mai surprind : cu experienta si filozofia lui, era pregtit pentru ce se putea mai ru. Toate acestea te trimiteau cu gndul la profesiunea de credint a lui Prometeu : Durerea este elementul meu. dup cum ura este al tu. Tu sfsie-m, dac vrei, nu-mi pas". Sau : O, f tot ce poti mai ru. Tu esti-atotputernic"1. Dai', cu o persoan de nltimea lui Kamante, ncepeai s te simti stnjenit si-ti pierdeai siguranta. Co-ar fi gndit Dumnezeu m ntrebam . 'dac ar fi fost confruntat cu o atitudine ca aceea la un asemenea omulet ? 27 Mi-amintesc bine de prima oara cmd m-a privit si mi-a vorbit de bunvoia lui. Eveniment care s-a petrecut la un moment dat pe parcursul cunostintei noastre, cci abandonasem primul tratament si ncercam ceva nou acum, o cataplasm fierbinte, despre care citisem n crtile mele, n dorinta de a-mi face ct mai bine meseria, am nclzit, prea tare cataplasm, iar, cnd i-am aplicat-o pe picior si am legat-o apoi cu o fas pe deasupra, Kamante mi-a spus doar : Msabu" si mi-a aruncat o privire crunt. Bstinasii se folosesc de acest cuvnt indian atunci cnd se adreseazunei femei albe, dar l pinunt putin diferit, preschimbnru-l ntr-un cuvnt african, cu o sonoritate degenerat, n gura lui Kamante el suna ca un strigt de ajutor, dar si ca o form de avertisment, pe care ti-l d un prieten cnd vrea s te opreasc dintr-o actiune ce se dovedeste nedemn de tine. M-am gndit mai trziu cu oarecare sperant la acea mprejurare. Aveam ambitie ca doctor si-mi prea ru c-i pusesem c'ataplasma prea fierbinte, dar n acelasi-timp m si bucuram, cci aceasta fusese prima senteie de ntelegere ntre copilul slbticit si mine. Col obisnuit cu suferinta stoic si care nu se astepta dect la suferint, nu se. astepta ns ca ea s-i vin tocmai din partea mea. ....' Ct despre tratamentul ce i-l aplicam, lucrurile nu -se prezentau prea ncurajator. Mult vreme i-am tot splatrnile si i-am bandajat piciorul, ns boala m depsea. Din timp n timp era parc mai bine, dar apoi'rnile izbucneau n alte si alte locuri. Pn la urm m-am ho.trt.file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (21 of 339)28.01.2005 15:21:00

s-l duc la spitalul Misiunii Scotiene. Hoturrca mea era din capul locului suficient de dramatic si continea destule posibilitti pentru a produce . impresie asupra lui Kamante care, pe scurt, nu voia s mearg. Experienta si filozofia fui de viat l mpiedicau s protesteze prea mult, indiferent despre ce era vorba, ns, cnd l-am dus la Misiune si l-am lsat n cldirea prelung a spitalului, ntr-o ambiant complet strin si misterioas pentru el, a nceput s tremure. Misiunea Bisericii Scotiene era aproape de mine, ia dousprezece mile spre nord-vest si situat cu cinci sute de picioare mai sus dect ferma mea ; iar Misiunea Rornano-Caloic Francez.era la zece mile spre est, pe un 23 ? ? ' . teren mal plat si cu cinci sute.de picioare mai Jos. In ce m priveste, nu simpatizam prea tare cu nici.'una-din aceste Misiuni,- dar ntretineam relatii amicale cu am:idou si nu regretam clect faptul c triau ntr-o stare ele ostilitate reciproc. Printii francezi erau prietenii mei cei mai buni. Mergeam clare mpreun cu Farah s aud slujba lor duminicile dimineata, n parte pentru a mai vorbi limba francez si n parte pentru c fceam o plimbare plcut pn la Misiune si napoi. O bun bucat de drum soseaua strbtea vechea plantatie de salcmi australieni a Departamentului Forestier, iar mireasma proaspt si viril ca de pin a salcmilor-australieni era plcut si nviortoare n aerul diminetii. Era extraordinar s vezi cum biserica roman si ducea atmosfera cu ea oriunde se-ntmpla s fie. Printii si proiectaser si construiser biserica singuri, cu ajutorul .congregatiei de bstinasi, net pe bun dreptate erau mndri de ea. Aveau o biseric frumoas, mare si cenusie, la care fcuser si un turn cu clopot ; acesta se ridica ntr-o curte larg, deasupra unor terase si a unor scri si n mijlocul plantatiei lor de cafea, cea mai veche din colonie si extrem de bine organizat. Pe celelalte dou laturi ale curtii mai erau refectoriul cu arcade si cldirile mnstirii ; scoala si moara erau jos, lng ru, iar ca s ajungi pe aleea ce ducea spre biseric, trebuia s traversezi un podet arcuit. Era construit din piatr cenusie, iar cnd treceai cu calul peste el, se detasa clar si impresionant dinfile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (22 of 339)28.01.2005 15:21:00

peisaj, putnd fi la fel de bine situat si ntr-un canton din sudul Elvetiei ori undeva n nordul Italiei, Prietenosii printi m asteptau la poarta bisericii, dup slujb, s m invite la un petit verre de vin j; n sala ncptoare si rcoroas a refectoriului ; aici era o adevrat plcere s-i auzi cum stiau totul despre ce se petrecea n colonie, chiar n cele mai ndeprtate colturi.ale ei. De asemenea, sub aparenta unei conversatii blnde si binevoitoare, scoteau de la tine orice fel de noutti s-ar fi putut s stii, ntocmai ca un roi harnic de albinute brune si proase cei aveau toti brbi dese si lungi care se agt Un phrel de vin (lb. franc). (N. trad.) 29 tau de o floare urmrind s-i sectuiasc tot preaplinul de miere. Dar, cu toate c se interesau att de tare de viata coloniei, erau n acelasi timp, n felul lor, att de tipic frantuzesc, niste exilati permanenti, ce ascultau rbdtori si veseli de oarece porunci superioare de sorginte misterioas. S nu fi fost acea sorginte misterioas care s-i tin n loc, simteai c nici urm n-ar mai fi rmas de ei atunci si acolo, dup cum n-ar ii existat nici biserica din piatr cenusie cu turnul ei cel nalt, nici arcadele, nici scoala sau plantatia lor model, nici nsusi complexul Misiunii. Cci, de ndat ce cuvntul ce-i descrca de obligatii ar fi reusit s le parvin cumva, ar fi lsat toti balt treburile coloniei si si-ar fi luat zborul n linie dreapt spre Paris. ? . Farah, care tinea cei doi ponei ai nostri ct timp eu stteam n biseric si la refectoriu, remarca, pe drumul de ntoarcere, dispozitia mea voioas ; el nsusi era un mahomedan pios, care nu se atingea de alcool, n schimb accepta prescura si vinul de mprtsanie ca pe niste rituri obligatorii ale religiei mele. Printii francezi veneau uneori cu motoreta pn la ferma mea si rmneau la prnz, mi citeau fabule de La Fontaine si-mi ofereau sfaturi nepretuite despre cultura cafelei. Misiunea Scotian n-o cunosteam prea bine. Panorama era minunat de.acolo,*de sus, peste ntregul tinut nconjurtor Kikuyu, dar, cu toate acestea, complexul Misiunii mi ddea impresia de orbire, ca si cum n-ar fi fost n stare s vad nimiape contul ei. Biserica scotian si ddeafile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (23 of 339)28.01.2005 15:21:00

toat silinta s-i mbrace pe bstinasi n haine europene, ceea ce, dup prerea mea, nu le fcea nici un bine, din nici un punct de vedere. 'Dar Misiunea avea un spital foarte bun, pe care, ct am fost eu n Africa, l conducea un medic-sef inteligent si mare filantrop, pe nume Dr. Arthur. Acest spital a salvat vietile multora dintre oamenii de Ia ferma mea. Pe Kamante l-au tinut trei luni la Misiunea Scotian, n acest rstimp l-am vzut doar o singur dat. Treceam clare pe lng Misiune n drum spre gara din Kikuyu si, drumul mergea o vreme paralel cu cldirea spitalului. 30 L-am zrit pe Kamante n curte, sttea singur si mai deoparte de grupurile celorlalti bolnavi. Era deja ntr-att de vindecat nct putea chiar fugi. Cndjm-a vzut, a venit la gard si a fugit n rnd cu mine ct timp drumul si gardul au mers paralel. Alerga n trap usor, de cealalt parte a gardului, ca un mnz n padoc cnd te-apro.pii clare ; sttea cu ochii atintiti la poneiul meu. dar de rostit n-a rostit nici o vorb. La coltul curtii spitalului a fost nevoit, s se opreasc si, cnd m-am uitat napoi, l-am vzut, ncremenit acolo, cu capul n sus, privind fix dup mine, tot ca un mnz, cnd te-ai ndeprtat si rmne singur. I-am fcut semne de cteva ori cu' mna ; la nceput n-a reactionat, apoi mna lui s-a ridicat drept n sus, ca mpins de un piston, dar numai o dat si s-a lsat n jos. Kamante s-a ntors la ferm n dimineata duminicii Pastelul si mi-a nmnat o scrisoare din partea conducerii spitalului, care declara c starea lui era mult ameliorat si c putea fi considerat ca definitiv vindecat. Probabil c in parte si ddea singur seama de continutul scrisorii cci mi privea chipul cu atentie n timp ce citeam, ns nu voia s discute subiectul, avea lucruri mai importante n cap. De obicei Kamante se purta cu o demnitate msurat sau retinut, ns de data aceasta radia din toat fiinta lui si un anumit triumf reprimat n sine. Toti bstinasii au un puternic simt al efectului dramatic. Kamante si legase cu grij, de jur mprejurul picioarelor, pn la genunchi, niste bandaje vechi, pentru a-mi face o surpriz. Era limpede c realiza importanta vital a momentului nu numai din perspectiva propriului su noroc, ci, n chip generos, si prin plcerea ce avea sfile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (24 of 339)28.01.2005 15:21:00

mi-o ofere mie. si amintea probabil de cte ori m vzuse necjit de pe urma nereusitei leacurilor mele n fata suferintei lui si si ddea seama c rezultatul tratamentului .de la spital era un lucru n sine uimitor. Pe msur ce, ncetul cu ncetul, si desfcea bandajele de la genunchi pn la cicie, apreau de sub ele o pereche de picioare vindecate, doar ici si colo mai purtnd semnele vreunei cicatrici uscate. Dup ce a savurat pe ndelete, n maniera lui calm si solemn, bucuria,si plcerea mea, a tinut s-mi produc din nou impresie declarndu-mi c acum era si el crestin. ,.Eu snt ca tine", mi-a spus. i a adugat c se tot gnd-ise cum o s-i druiesc eu o rupie n cinstea nvierii lui Isus Cristos n aceeasi zi. Apoi a plecat s se nftiseze alor si. Mama lui era vduv si tria ntr-un colt ndeprtat al fermei. Din ce rni-a povestit ea mai trziu, deduc c n acea zi Kamante t\ fcut o derogare de la obiceiul su descrcndu-si n fata mamei sufletul de impresiile adunate" printre acei oameni strini si de deprinderile dobndite n spital. Dar, dup vizita la coliba mamei, s-a ntors la mine, considernd ca de la sine nteles c locul lui de-acum nainte aici era. i a lucrat n serviciul meu de atunci si pn n ziua cnd am plecat definitiv din colonie adic aproape doisprezece ani. Cnd lam ntlnit pentru prima oar, Kamante arta ca de vreo sase ani, dar avea si un frate care prea de opt, n schimb amndoi erau de acord c totusi Kamante era mai mare, nct presupun c l oprise din crestere boala sa att de ndelungat ; eu cred c trebuie s fi avut de fapt vreo nou ani. Acum ncepuse s creasc, dar ti ddea impresia c e pitic, ori diform ntr-un fel sau altul, desi nu puteai" spune cu certitudine ce anume l fcea s arate asa. Figura lui osoas cu timpul s-a rotunjit, umbla si se misca usor, iar mie chiar mi se prea c nici nu arat urt, dar bnuiesc c l si priveam putin cu ochiul de creator. Picioarele i-au rmas mereu subtiri ca niste bete. Era o aparitie fantastic, pe jumtate caraghioas si jumtate diabolic : doar cu usoare modificri ar fi putut sta si privi n jos din vrful catedralei Notre Dame din Paris. Avea n el ceva att de viu si luminos nct ntr-un tablou ar fi aprut ca o pat de culoare de o intensitate neobisnuit :file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (25 of 339)28.01.2005 15:21:00

astfel Kamante ddea casei mele un aer de un pitoresc aparte. Niciodat n-a fost el prea ntreg la minte, sau ce] putin afisa ceea ce, la un om alb, puteai considera o excentricitate extrem. Era o fire gnditoare. Poate c anii lungi de suferint dezvoltaser la el o nclinatie spre a reflecta pe marginea lucrurilor si a trage singur,concluziile "din ceea ce vedea. A fost toat viata, n felul lui. un izolat. Chiar si atunci snd fcea ce fcea toat lumea, Kamante proceda altfel dect ceilalti. Aveam o scoal seral pentru oamenii ele la ferm, cu an profesor bstinas care-i nvta carte. Profesorii i luam de la cte una din misiuni si, pe vremea mea, am avut profesori de la fiecare : romano-catolic, din Biserica Englez si din Biserica Scotian. Cci nvtmntul bstinas din tara se desfsoar pe baze strict religioase ; din cte stiu, nu exist crti traduse n swahili afar de Biblie si de crtile de imnuri. n timpul sederii mele n Africa, eu nsmi plnuiam s traduc, n folosul bstinasilor, fabulele lui Esop, dar n-am gsit niciodat vremea necesar pentru .realizarea acestui plan. i totusi, asa cum era, scoala mea devenise unul din locurile preferate de la ferm, centrul vietii noastre spirituale si multe ore plcute am petrecut seara n hambarul prelung din tabl ondulat n care se tineau cursurile. n asemenea ocazii, Kamante venea cu mine, dar nu se aseza n bnci, alturi de ceilalti copii, ci se tinea deoparte, astupndu-si parc dinadins urechile la nvttur si triumfnd asupra naivittii celor cai'e acceptau s participe la ea si s asculte. Dar, n singurtatea buctriei mele, l-ara surprins transcriind din memorie, ncet si fr nici o noim, aceleasi litere si cifre pe care le observase pe tblita neagr la scoal. Nu cred c ar fi putut sta la un Joc cu alti oameni nici dac ar fi vrut ; cndva, devreme n viata lui, ceva se sucise la el, ori se nchisese definitiv, iar acum i se prea, ea s spun asa, normal s fie altfel deet normal. Era el nsusi constient de caracterul su aparte cu acea grandoare arogant a sufletului de adevrat pitic, care, trezindu-se c arat diferit de tot restul lumii, consider c nu el, ci lumea este cea strmb alctuit. Kamante era siret n chestiuni bnesti, cheltuia putinfile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (26 of 339)28.01.2005 15:21:00

. si ncheia o serie de trguri ntelepfe cu ceilalti. Kikuyu dobndind capre, s-a nsurat la o vrst fraged, iar cstoria n lumea neamului Kikuyu e un eveniment foarte costisitor. Totodat l-am auzit filozofnd original si sntos despre lipsa de valoare a banului. Tria ntr-o relatie ciudat cu existenta n general ; o domina, dar n-aveft o prere grozav n privinta ei. i era strin orice aptitudine de a admira ceva.'Putea recunoaste si aprecia ntelepciunea animalelor, dar, n toat perioada ct l-am cunoscut, n-a fost dect o singur fiint omeneasc despre al crei bun simt l-m auzit vorbind aprobator ; era o tnr femeie somalez venit, multi ani de zile mai trziu, s triasc la ferma mea. Avea un mic ris batjocoritor, de care se servea n orice mprejurare, dar mai ales cnd observa sigurant de sine sau ludrosenie la altii. Toti bstinasii au n -ei o pronuntat nclinatie spre malitiozitate, o plcere acut de a vedea lucrurile iesind pe dos, ceea t;e n sine le apare loarte jignitor si revolttor europenilor. Kamante ns ducea aceast nsusire pn la o rar perfectiune, chiar o anumit autoironie, care-l fcea s se bucure de plcerea propriilor ghinioane si dezastre aproape la fel de tare ca si de cele ale altor oameni. Acel-asi gen de mentalitate l-am ntlnit si la btrnele bstinase trecute prin multe la viata lor, ce-si amestecaser sngele cu Soarta, recunoscndu-i ironia oriundeo ntlneau, cu simpatie, ca si cum-ar fi fost a unei surori, La ferma mea i lsam pe bietii de cas s vnd tutun de prizat tombacco i spun bstinasii btrnelor de prin partea locului duminicile dimineat, n timp ce eu ne ma leneveam n pat. Din aceast cauz aveam o aduntur ciudat de cliente duminica n jurul casei, ca ntr-o curte cu ortnii btrne, jumulite, golase si foarte osoase ; iar cotcodcitul lor ncet cci pe bstinasi numai arareori i auzi vorbind tare si croia drum prin ferestrele deschise pn n dormitorul meu. ntr-o duminic dimineat..curgerea vie, dar blinda a comunicatiilor-dintre femeile Kikuyu a crescut brusc la intensitatea unei hule agitate, apoi a unei cascade de rs ; avea loc un incident extrem de caraghios si l-am chemat la mine pe Farah s-mi povesteasc ce se ntmplase. Earah se cam codeafile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (27 of 339)28.01.2005 15:21:00

s-mi spun, adevrul fiind c uitase s cumpere tutun de prizat, nct n acea zi femeile veniser de foarte departe, cum spuneau ele, boori adic degeaba. Mai trziu ntmplarea a constituit o surs de amuzament pentru btclnele femei, Kikuyu. Uneori, cnd m* ntlneam cu vre?34 ' una din ele' pe o potec n lanul de porumb, aceasta se oorea. n loc, mpungea cu un deget strmb si noduros spre mine si, cu chipul ei btrrt topindu-se tot de'rs, astfel c toate ridurile lu erau puse in miscare si pliate uriul peste cellalt ca sub actiunea unei singure ate secrete. mt amintea de acea duminic dimineat cnd ea si suratele ei veniser de ht departe pn la casa mea, pentru a se trezi c. eu n-aveam tutun, nici mcar vreun firicel acolo rtcit, de smnt. Ha, ha. Msabu ! Albii spun adesea despre bstinasii Kikuyu c nu au .habar ee nseamn recunostinta. Kamante n orice caz na era nerecunosctor, ba. chiar adesea si formula n cuvinte .-sentimentul de a fi obligat cuiva. Nu o dat, la ani de zie dup ce ne-am cunoscut, si iesea din tipicul su obisnuit pentru a-mi face cte un serviciu pe care nu i-l cerusem,, iar, cnd l ntrebam de ce fusese att de amabil cu mine, mi spunea c, dac nu eram eu, el n-ar mai fi fost de mult in viat. i si mai arta recunostinta si ntr-un alt chip. printr-un gen de atitudine binevoitoare, sritoare, sau poate c termenul eel mai potrivit ar fi ngduitoare, iat de mine. E'posibil ca s fi tinut mereu cont c el si cu mine eram de aceeasi religie. ntr-o lume de nebuni, eiv i apream, cred, drept una dintre cele mai nebune fiinte. Din ziua cnd a intrat n slujba mea si si-a legat destinul de al meu, am simtit ochii lui ptrunztori pndindu-m ntruna si ntregul meu modus invendi supus unei critici limpezi si neprtinitoare ; am credinta c nc de la nceput a privit toat osteneala care roi-am dat-o ea s-l vd vindecat ea pe o dovad de iremediabil, excentricitate. IV t timpul ns arta mult interes si simpatie fat de tot ee fceam, si, nencetat se oferea s m cluzeasc n mai ta mea ignorant. Din cnd n cnd descopeream c l pro cupa aceast problem si c voia s-si pregteasc si sh-s ilustreze ndrumrile, pentru ca mie s-mi fie mai usor s ie pricep. Kamante si-a nceput viata n casa mea ca loto la ctim",file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (28 of 339)28.01.2005 15:21:00

iar mai trziu mi-a devenit asistent medical. Asa am descoperit ce nirini grozave are, desi n-ai fi zis privindu-le,. si l-am trimis la buctrie s fie marmiton, adic ajutor de buctar, sub btrnul meu buctar Esa. care mai trziu a fost omort. Dup moartea lui Esa, Kamante i-a succedat -si a lucrat ca buctar tot timpul cit l-am avut n slujb. De regul, bstinasii iubesc foarte putin animalele, dar n aceast privint, ca si n altele dealtminteri, Kamante deroga de la regul ; era un biat la cini plin de autoritate, i plcea s se identifice cu acestia si venea s-mi comunice tot ce doreau, sau ce le lipsea, sau n genera] tot ce gndeau ei despre lucrurile din jurul lor. Reusea s-i tin fr pureci, care snt un adevrat blestem n Africa si de multe ori, n toiul noptii, el si cu mine, chemati de ltratul cinilor, am cules din blana lor, la lumina unei lmpi de vnt, una cte una ucigasele furnici siafu, care umbl singure si devoreaz totul n cale. Presupun deasemeni c deschisese bine ochii n timpul sederii sale la spitalul Misiunii ? chiar dac, cum ara adesea cazul cu el, fr cel mai vag respect sau nsufletire , cci era im asistent medical chibzuit si teribil de inventiv. Dup ce a prsit aceast functie, Se mai ivea uneori din buctrie pentru a interveni n mijlocul vreunei consultatii si a-mi da, de fiecare dat, sfaturi extrem de sntoase. Ca buctar-sef ins era cu totul altceva si sfida orice clasificare. Natura fcuse aici un mare salt si tiase direct peste ierarhia nclinatiilor si a talentelor, crend o conditie mistic si inexplicabil, ca ntotdeauna cnd ai de-a face cu un geniu. In buctrie, n lumea artei culinare, Kamante avea toate atributele genialittii, pn si acea predestinare a geniului, care este neputinta sa individual n fata propriilor puteri. Dac s-ar fi nscut n Europa si ar fi ncput pe minile unui profesor priceput, Ka. mante ar fi devenit celebru si ar fi fcut o figur nostim n istorie. i aici, n Africa, el si-a cs'tigat un nume, iar atitudinea sa fat de arta ce-o practica era aceea a unui maestru. Eu nsmi fiind foarte interesat de arta culinar, la primul meu drum napoi n Europa, am luat lectii cu un buctar francez- de Ia un celebru restaurant, fiindc- mi

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (29 of 339)28.01.2005 15:21:00

se prea c ar fi un lucru, distractiv s pot pregti mncruri bune in Africa. Buctarul, Monsieur Perr.ochet, mi-a adresat pe atunci oferta de a m asocia cu el la restaurantul su, de dragui devotiunii mele pentru aceast art. Acum. cnd l aveam pe Kamante la ndemn, ca pe un spirit familiar cu care s gtesc mpreun, aceast devotiune m-a cuprins din nou. Mi se deschidea o perspectiv larg prin colaborarea noastr. Nimic, m gndeam eu, nu putea fi mai misterios dect"talentul natural al unui spirit primitiv pentru arta noastr culinar. i ajungeam la o nou viziune despre civilizatia' european ; n fond, poate era ntr-un fel divin si predestinat. M simteam ntocmai ca si omul care si-a recptat credinta n Dumnezeu pentru c un frenolog i-a artat n creierul uman centrul elocntei teologice : dac existenta eiocinte teologice putea fi dovedit, se dovedea implicit si exis' tenta teologiei nssi, iar, n final, existenta lui Dumnezeu. n toate activittile culinare, Kamante. avea o dexteritate surprinztoare. Marile trucuri si tururi de fort ale buctriei nu erau dect o joac de copil pentru minil-j lui negre si strmbe. care stiau singure totul despre omlete,. vol-aW-veiits, sosuri si maioneze. Avea un dau aparte de a face lucrurile usor, ca n legenda cu pruncul Isus, care modeleaz psri din lut si le spune apoi s zboare. Dispretuia toate uneltele complicate3 enervat parc de independenta lor prea mare si,, cnd i-am dat un dispozitiv pentru btut oule, i-a pus deoparte s rugineasc si a btut albusurile cu un cutit folosit la plivitul straturilor din grdin, iar albusurile lui s-au nltat precum niste nori albi usori. Cabuctar, avea un ochi ptrunztor si inspirat si-ti alegea gifla cea mai gras din toat curtea de ortnii, sau cntrea, oul n palm grav si stia cnd fusese ouat. Se gndea la planuri de mbunttire a meniurilor mele ; pe cine stie ce cale de comunicatie, de la un prieten al su care lucra n slujba unui doctor aflat la mare distant de noi, mi-a fcut rost de seminte din-tr-iin soi excelent de salat, pe care eu l cutasem ani de ? ile n van, Avea o memorie fantastic la retete. Nu putea s citeasc si nu stia limba englez, astfel c nici o carte de bucate nu-i era de vreun folos, dar bnuiesc c retinea totfile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (30 of 339)28.01.2005 15:21:00

ce- era demn de nvtat dup un sistem numai si numai al su, pe care eu nu i-l voi sti n veci. si botezase felurile de mncare dup ete un eveniment petrecut n ziua cnd nvtase s le gteasc, astfel c mi vorbea de sosul fulgerului care a trsnit copacul, sau de sosul calului sur care a murit. ns nu se ntmpla s le confunde niciodat ntre ele. Un singur lucru, am ncercat s-i imprim, dar fr nici un succes : anume ordinea felurilor la o mas. Cnd aveam oaspeti la cin, trebuia s-i desenez buctarului meu, ca ntr-un meniu pictural, nti o farfurie de sup, apoi un peste, o potrniche sau o anghinare. Nu prea mi vine a crede c acest scurt-circuit s se fi datorat unei memorii lacunare, ci, snt sigur, convingerii lui profunde c exista o limit n toate si c nu merita efectiv s-ti pierzi timpul cu un amnunt att de neesential. Este emotionant s lucrezi alturi de un demon. Buctria era a mea cu numele, dar, n decursul cooperrii noastre, am simtit c nu numai buctria, ci ntreaga lume n care cooperam noi doi trecea n minile lui Kamante. Cci n acea ncpere ntelegea de minune ce anume doream de la el, iar ct'eodat mi ndeplinea dorintele nainte chiar ca eu s le formulez ; n ce m priveste, nu reuseam s m lmuresc de ce sau cum de lucra el asa cum lucra. Cci.mi se prea extrem de straniu ca cineva s fie att de bun ntr-o art a crei semnificatie real n-o pricepea' si pentru care nu simtea nimic altceva dect dispret. -: Kamante habar n-avea ce gust trebuia s aib o mncare de-a noastr si, n ciuda convertirii si a legturilor lui cu civilizatia, n adncul sufletului el rmnea un Kikuyu autentic, nrdcinat n traditiile tribului-su si n credinta sa n ele ca unic mod de viat demn de o. fiint uman. Uneori mai gusta din mncarea. ce o pregtea, dar si atunci cu o expresie de nencredere, ca o vrjitoare care soarbe din fiertura ce clocoteste-n cazanul ei. Astfel rmnea fidel stiuletilor de porumb ai printilor si. n aceast privint pn sl inteligenta lui nativ l 33 *' ? prsea si atunci venea S-mi ofere cte o delicates Kikuyu un cartof dulce prjit sau un bot de grsime de oaie n felul cum un cine civilizat, care a trit destul timp printre oameni, vine si-ti las n dar un os pefile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (31 of 339)28.01.2005 15:21:00

podea. Simteam c, n sufletul lui, priveste osteneala ce nQ-o ddeam noi cu pregtitul mncrii ca pe o imens aberatie. Cteodat ncercam s scot de la el ce prere avea despre toate acestea, dar, desi vorbea cu mult sinceritate despre o multime de lucruri, asupra altora rmnea tcut, asa c munceam n buctrie amndoi, cot ia cot, fiecare ns cu ideile sale proprii despre importanta ndeletnicirilor culinare. L-am trimis pe Kamante* la Clubul Muthaiga s nvete si de la buctarii prietenilor mei din Nairobi ori de cte ori mncam la ei cte un fel nou si bun de mncare, nct,, la ncheierea ' uceniciei sale, casa mea devenise celebr n toat colonia pentru buctria ei. ncercam o mare satisfactie. mi plcea s am un public pentru arta mea si m bucuram cnd prietenii veneau s mnnce la mine ; dar lui Kamante nu-i psa de laudele nimnui. Cu toate acestea tinea minte diferitele gusturi ale acelor prieteni ai mei care veneau mai des pe la ferm. Ara s fierb pestele n vin alb pentru bwana Berkeley Coe", mi spunea el grav, de parc ar fi vorbit despre o persoan dement. El"si trimite singur vinul alb s i se fiarb pestele n el." Din dorinta de a afla opinia unei autoritti n materie, l-am invitat la mas pe domnul Charles Bulpett din Nairobi. Domnul Bulpett era un mare cltor din generatia anterioar, ea nssi o generatie descendent din Phineas Fogg ; umblase n.toat lumea si gustase de pretutindeni tot ce avea ea mai bun de oferit, nepreocupndu-se nici o clip s-si asigure un viitor attajtimp ct se putea bucura de prezent. Crtile de sport si alpinism de-acum cincizeci de ani i povestesc isprvile atletice si escaladele de munti fcute n Elvetia si n Mexic si exist o carte'de pariuri celebre numit Usor du venit, usor s-au dus; n care se.poate cifi despre un pariu al su pentru care a traversat Tamisa not n frac , i cu tilindru pe cap desi mai trziu, si mai romantic, a traversat not Helespontul. ca Leandru si ca Lord Byron. Am fost foarte bucuroas cnd a venit la ferma me pentru o cin n tete--tete ; este o fericire cu totul deosebit s-i poti oferi unui om la care tii foarte mult, o mas bun, pe care tu nsti ai pregtit-o. In schimb el mi-a spus prerea sa despre mncare si despre multefile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (32 of 339)28.01.2005 15:21:00

alte lucruri de pe aceast lume si mi-a mrturisit c nicieri nu mncase mai bine ca la mine. Printul de Wales mi-a fcut marea cinste de a accepta invitatia mea la mas si ma complimentat pentru un sos de Cumberland. A fost singura dat cnd l-am vzut pe Kamante ascultnd cu mult interes laudele ce i le-am repetat pentru mncrurile gtite de el, cci bstinasii au un mare respect fat de regi si le place s vorbeasc adesea de ei. Multe luni mai trziu i s-a fcut dor s mai aud acele laude si m-a ntrebat din senin, ca dintr-un manual de limba francez : Fiului de sultan i-a plcut sosul de porc ? L-a mncat el tot ?" : Kamante si arta bunvointa fat de mine si n afara buctriei, Voia s m ajute potrivit prerilor lui despre avantajele si pericolele acestei vieti. Odat,, dup miezul noptii, a intrat pe neasteptate n dormitorul meu cu o lamp de vnt n mn, tcut, ca si cum si fcea rondul de noapte. Trebuie s fi fost curnd dup ce a venit s locuiasc la ferm, cci era foarte mic ; sttea n picioare lnga patul meu, ca un liliac ntunecat ce se rtcise n camer, cu urechile lui mari si clpuge, sau ca un mic spiridus african, cu o lamp n mn. Mi-a spus foarte solemn : Msabu, cred c ar fi bine s te scoli". M-am ridicat nedumerit n capul oaselor ; mi-a trecut prin minte c, dac s-ar fi ntmplat ceva mai serios, ar fi venit Farah s m trezeasc. Dar, cnd i-am spus lui Kamante s plece, acesta nu s-a miscat. Msabu", mi-a spus el din nou, cred c ar fi bine s te scoli. Eu cred c vine Dumnezeu." La auzul acestei vesti m-am sculat de-a binelea si l-am ntrebat ce anume l fcea s cread asa ceva. Cu. mult gravitate, m-a condus n. sufragerie, care ddea spre vest si spre coline. Privind pe fer.eastr, am asistat la un fenomen ciudat. Iarba luase foc undeva ntre dealuri si psunile ardeau de pe vrf pn la ses ; .vzut dinspre ferm, incendiul arta aproape 40 '. ca o linie vertical. Prea ntr-adevr c o siluet urias era n mers si se ndrepta spre noi. Am stat ctva timp sl am privit fenomenul, cu Kamante alturi de mine, apoi am nceput s-i explic despre ce era vorba de fapt. Voiam s-l linistesc doar, cci mi se pruse teribil de nfricosat. Dar explicatia mea nu l-a impresionat nici ntr-un fel,file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (33 of 339)28.01.2005 15:21:00

nici n altul; era clar c-si socotea misiunea ncheiat din clipa n care m trezise. Ei da", mi-a spus el, s-ar putea. Dar eu am crezut c-i mai bine s fii treaz dac e totusi Dumnezeu si dac vine ncoace." ' SLBATICUL DIN CASA IMIGRANTEI ntr-un an ploile cele mari n-au czut. E o ncercare teribil, coplesitoare, iar fermierul care a trecut prin ea n-o va uita niciodat. Ani de zile mai trziu, departe de Africa si n clima umed a unei tri nordice, va tresri noaptea la auzul unei averse bruste de ploaie si va striga : n sfrsit, n sfrsit". n anii normali, ploile cele mari ncepeau n ultimele sptmni ale lunii martie si durau pn spre mijlocul lui iunie. Pn la sezonul marilor ploi lumea devenea, n chip febril, cu fiecare zi, tot mai ncins si mai uscat, la fel ca n Europa naintea unei furtuni puternice, doar c mult mai intens. Tribul Masai, care erau vecinii mei de cealalt parte a rului, ddeau foc la aceast vreme cmpiilor uscate ca iasca, spre a avea iarb nou si proaspt pentru vitele . or odat cu primele ploi, iar aerul 4ansa pe deasupra cmpurilor, ncins de mretul incendiu ; lungile straturi de fum cenusiu sau colorate n nuantele curcubeului se rostogoleau pe deasupra ierburilor, iar dogoarea si mirosul de ars pluteau ca scuipate de un furnal peste pmnturile cultivate. Nori gigantici se adunau si se mprstiau din nou pe deasupra tinutului ; n deprtare un ropot usor de ploaie desena o dung oblic albastr de-a curmezisul orizontului, ntreaga lume n-avea dect un singur gnd. ntr-o sear, cu putin nainte de apusul soarelui, tot decorul se strngea n jurul tu, colinele se apropiau si -artau masive, impuntoare, cu coloritul lor clar, albastru nchis si verde. Cteva ceasuri mai trziu iescai afar, vedeai c stelele dispruser si simteai aerul noptii blnd si profund si ncrcat de semne binefctoare. Cnd un vuiet ce tot crestea cu iuteal ncepea s pluteasc pe deasupra capului tu, era vntul fosnind prin pdurile de copaci nalti, nu ploaia. Cnd alerga peste fata pmntului, era vntul prin htisuri si ierburi nalte,file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (34 of 339)28.01.2005 15:21:00

nu ploaia. Cnd susura si scrsnea putin deasupra pmntului, era vntul prin lanurile de porumb, prin care suna att de asemntor cu ploaia nct te nselai si nu o dat , ba chiar cptai o \anumit multumire, ca si cum cel putin ai fi vzut pe scen lucrul dup care tnjeai, nu ploaia. Dar, cnd pmntul i rspundea ca o cutie de rezonant, printr-un rget profund si fertil, iar lumea cnta din toate prtile n jurul tu, de sus si de jos atunci era ploaia. Era ca o ntoarcere la mare, dup ce ai fost mult vreme departe ,de ea, era ca mbrtisarea unui iubit. Dar ntr-un an. ploile cele mari n-au czut. Prea c nreg universul se ntersese mpotriva ta. S-a fcut mai rece, n unele zile era de-a dreptul frig', dar n atmosfer . nu se simtea nici urm de umezeal. Totul a devenit mai uscat si mai dur si aveai impresia c toat forta si toat gratia se istoviser din lume. Nu era vreme bun sau vreme rea, ci o negare a oricrei vremi, de parc ar fi fost amnat sine die, Un vnt tios, ca un curent, sufla pe deasupra capului tu si toate culorille din obiecte pleau ; pn si mirosurile si luau zborul de pe cmpuri si din pduri. Sentimentul de a te afla n dizgratia Marilor Puteri te apsa pe crestet. Spre sud, arse, cmpiile se ntindeau pustii si negre, dungate doar de cenusa alb si gri. Pe zi ce trecea, tot asteptnd ploaia n van, sperantele ,. si viitorul fermei Se ntunecau si disprea iu complet. Aratul, plivitul si semnatul din ultimele luni s-au dovedit a fi fost truda unor nebuni. Munca la ferrr.i si-a ncetinit tot mai mult pasul, pn ce s-a oprit cu to tul. Pe sesuri si printre coline bltile au, secat si multe specii noi. de rate si gste au venit Ta iazul meu. La iazul de la hotarul fermei veneau n p< 2lerinaj si zebrele n zori si la amurg s se adape, n siruri lungi, cte doutrei sute de animale, cu mnjii tii lndu-se dup femele si, cnd treceam clare printre ele, r iu s,e temeau de mine. Dar ncercam s le tinem la distani ;, pentru binele vite lor m.-a.sire. cci si n iazuri apa scdea. i totusi era o plcere s ie duci la iaz, unde papura ce crestea din noroi forma o pat verde pe fondul peisajului cafeniu.file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (35 of 339)28.01.2005 15:21:00

Bstinasii au devenit tcuti, pleendu-si capul sub secet si nu putc&ni scoate de la ei nici un cuvnt despre cum artau perspectivele noastre, desi ai fi zis c trebuiau s cunoasc mai multe semne despre vreme deet noi. europenii. nssi existenta lor era n-joc si pentru ei, nu ora un Sueru nemaiauzit dup cum nu fusese nici pentru printii or s-si piard nou din zece animale n anii de mare secet. Shambas ale lor erau uscate, cu numai cteva tulpini de cartofi dulci si porumb zbreite si aplecate nspre pmnt. Dup un timp m-am deprins si eu cu felul lor de a fi si am ncetat de a mai discuta despre vremurile grele sau de a m plnge de ele ca o persoan czut ir, cJzg:;itie. Totusi eram ns european si nu trisem prin par-tea locului destul pentru a, dobndi acea pasivitate-absolut a bstinasilor-, pe care unii europeni o au doar dup zeci do ani petrecuti n Africa. Eram tnr si, dintr-un instinct de autoconservare, mi trebuia s-mi concentrez ntreaga energie asupra unui lucru anume dac nu voiam s fiu luat de vht si eu odat cu praful drumului sau cu fumul de pe cmpie, Astfel c serile am- nceput s ? scriu istorii, basme, povestiri de dragoste, ce rh purtau cu gndul ht departe, spre alte tri si ctre alte vremuri. Istorisisem unele din aceste povesti unui prieten "caro-mi fusese oaspete, la ferm. Cnd m ridicam si ieseam din cas, vntu'l sufla ne^ milos, ceru] era curat si presrat cu milioane de stele clardesenate, iar totul arta mai departe uscat. . La nceput scriam doar serile, dar mai trziu m asezam !;; masa mea de scris si'dimineata, cnd locul mi-ar fi fost do fapt afar. Miera ns greu s hotrsc ce era mai bine : s mai arm o dat porumbistea si s-o mai semnm, s.:u s culegem fructele de cafea din copaci ca s salvm copacii ? i tot amnam de pe o zi pe alta luarea unei i-c'iy.h concrete. 'Obisnuiam s stau si s scriu doar n sufragerie, cu hirtiile mprstiate pe toat masa, cci, printre povestiri si basme, aveam de fcut socoteli si bilanturi 44 legate de ferm si trebuia s rspund ia biletelele dezolate ale administratorului meu. Bietii de cas m-ntrebau ce fceam ; cnd le-am mrturisit c m czneam s scriufile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (36 of 339)28.01.2005 15:21:00

o carte, ei au vzut n strdania mea o ultim ncercare de a mai salva n vremurile acelea grele ferma si au devenit deodat interesati, Mai trziu m-au ntrebat dac naintam cu cartea. Veneau la mine n camer si rmneau acolo mult vreme, urmrind-o atent cum progreseaz, iar n acea ncpere cu lambriuri brune capetele lor aveau aceeasi culoare nchis, nct noaptea mi se prea c niste cmesoaie albe mi tin, cu spatele ntors spre mine, o companie mut. Sufrageria mea era situat spre vest si avea trei ferestre mari ce ddeau spre terasa pavat, spre pajiste si spre pdure. Aici terenul cobora ctre rul care marca frontiera dintre mine si teritoriul Masailor. De la ferm nu puteai vedea propriu-zis rul, dar i puteai urmri cursul sinuos dup modelul format de salcmii nalti si de un verde ntunecat ce-l nsoteau. De cealalt parte a lui, terenvil mpdurit urca din nou, iar dincolo de pduri erau cmpiile verzi ce se ntindeau pn la poalele colinelor Ngong. Iar, dac ar fi fost credinta mea att de mare,, acela este muntele ce l-as fi adus la mine." Vntul btea dinspre est : fiind ferite, usile sufrageriei mele stteau mereu deschise, iar din aceast cauz partea de vest a casei era un punct de atractie pentru bstinasi ; si cutau adesea drum pe acolo, pentru a vedea ce se mai ntmpl prinuntru. Din acelasi motiv si ciobnasii negri si rnnau ntr-acolo caprele si le lsau s pasc pe gazon, . . Acesti bstinasi, care se tot nvrteau ncoace si ncolo pe terenurile fermei, nsotind turmele de capra, si oi ale printilor lor n cutarea unor locuri de psunat, formau un soi de legtur ntre viata civilizat din casa mea si traiul n slbticie. Bietii mei de cas i priveau cu nencredere si nu le plcea s-i vad intrnd prin camere, ns ceilalti copilasi aveau o adevrat dragoste si un entuziasm pentru civilizatie ; ea*" nu prezenta nici un pericol pentru ei si o puteau prsi oriend. Simbolul ei -? x .' . 45 cent ral era. n ochii lor, un vechi ceasornic german cu cuc. care atrna n sufragerie. n mijlocul podisului african, un ceas ei-a un obiect exclusiv-de lux. n tot cursul anului puteai spune, dup pozitia soarelui, ce or era si, cumfile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (37 of 339)28.01.2005 15:21:00

nu aveai nici o treab cu calea ferat si ti puteai orga-, ni>.a viata la ferm absolut cum doreai, ceasul deveneaun obiect fr important. Dar ceasul meu era un exemplar foarte frumos. n mijlocul unui buchet de trandafiri mici roz. a fiecare or fix, o usit se deschidea si un cuc iesea afar scotnd un numr corespunztor de semnale sonore cu un glas limpede si insolent. De fiecare dat. aparitia lui slirnea o mare bucurie, printre copiii de a ferm. Acestia deduceau exact, dup pozitia soarelui, cnd venea momentul semnalului de amiaz si. pe la dousprezece fr un sfert, i vedeam apropiindu-se din toate prtile 'de cas, mnndu-si caprele, pe care totusi nu ndrzneau s le lase in urm. Capete de copii si capre pluteau peste htisuri si peste ierburile nalte din pdure ca niste capete de broaste ntr-un iaz. si lsau turmele pe gazon si intrau fr zgomot, cu tlpile lor goale, n cas : cei mai mari aveau vreo zece ani. cei mai mici vreo doi..Se purtau foarte frumos si respectau un fel de ceremonial stabilit chiar de ei pentru aceste vizite, care consta n faptul c se puteau misca iber prin locuint atta timp ct nu atingeau nimic, nu se-asezau pe scaune si nu vorbeau nentrebati. Cnd cucul se npustea spre. ei. un gest de exaz si un rs reprimat strbteau tot grupul. Uneori se nlmpla deasemeni ca vreun ciobnas foarte mic si care nu simtea nici un fel de rspundere fat de caprele lui s se ntoarc singur dis-de-dimineat, s zboveasc mult n fata ceasului, acum nchis si tcut si s-i adreseze o declaratie de dragoste cntat ncet n limba Kikuyu, apoi s ias cu mult gravitate afar. Bietii mei de cas rdeau de acesti ciobnasi, despre care rni-au destinuit c erau atit de ignoranti net credeau c acel cuc e viu. Acum ns veneau si bietii mei de cas pentru a privi cum functiona masina de scris. Uneori, serile, Kamante sttea chiar si cte o or ntreag lipit de zid. iar ochii' si afergau de colo pn colo ca doi stropi negri pe sub gene, de parc ar fi vrui s nvete ndeajuns de muit despre masin nct s-o poat desface n bucti, iar apoi s-o asambleze la loc. ntr-o sear mi-am ridicat privirile si am intilnit acei ochi adnci si plini de concentrare ; dup o clip Kamantefile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (38 of 339)28.01.2005 15:21:00

m-a-ntrebai : ,,Msabu, tu chiar crezi c poti scrie o ' carte ?" I-am rspuns c nu stiam nici eu. Pentru a-ti putea reprezenta o discutie cu Kamante, trebuia s-ti imaginezi cte o pauz lung, pregnant, parc profund responsabil, dup fiecare propozitie. Toti bstinasii snt mari maestri n arta plasrii pauzelor, prin care s ofere dialogului perspectiv. O astfel de pauz lung fcu si Kamante acum. dup care spuse : Nu cred". N-aveam pe nimeni cu care s pot discuta despre cartea mea : am lsat jos foaia. ntrebndu-l de ce nu credea. Am descoperit c reflectase nainte la acest dialog si c se pregtise pentru el; cci scoase de la spate Odiseea si o depuse n fata mea pe mas. Uite,. Msabu", spuse,' asta-i o carte bun; Se tine deolalt de la un cap la altul. Chiar dac o ridici si o scuturi tare, tot nu se rupe-n bucti. Omul care a scris-o e foarte destept? Dar ce scrii tu", continu el cu-dispret, dar si cu un fel- de compasiune amical, e mprstiat ba ici, ba colo. Dac uit cineva usa deschis, zboar toiul si cade pe jos si tu te superi. De aia nu cred eu c e o carte bun." ^ ' ? I-m explicat c n Europa oamenii pot s-o lege n asa fel nct s stea deolalt. i cartea ta o s -fie tot asa de grea ca asia ?". m ntreb Kamante cmtrind n mini Odiseea, Cnd m-a vzut c ezit, mi-a ntins-o, ca s pot aprecia singur. Nu", i-am rspuns, n-o s fie5 dar n bibliotec mai snt si ate crti doar stii si tu care snt mai usoare," Dar la fel de tare ?", m ntreb. I-am explicat c era foarte scump de fcut o carte att de tare. " ' 47 Kamante rmase o vreme tcut, apoi si exprim speranta n aparitia crtii mele si, poate, deasemeni, cinta pentru ndoielile sale, adunndu-mi ioile mprstiate pe jos si punndu-le napoi pe mas. Dar totusi nu plec,v ci rmase mai departe cu mine si m ntreb pe uri ton = grav : Msabu, dar ce e n crti ?". . Drept exemplificare, i-am povestit din Odiseea epifile:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (39 of 339)28.01.2005 15:21:00

sodul cu Polifem, cum Ulise i-a spus c l cheam Nimeni si cum i-a scos ochiul si cum a scpat apoi legai" sub burta unui berbec. Kamante a ascultat cu interes si si-a dat cu presupusul ..' c berbecul trebuie s fi fost din aceeasi ras cu oile domnului Long din Elmenteita, pe care le vzuse el la . expozitia de vite din -Nairobi. Dar s-a ntors ndat la Polifem si m-a ntrebat dac fusese negru, ca .si cei din neamul Kikuyu. Cnd i-am spus c nu, a mai vrut s stie dac Ulise era din tribul sau din familia mea. Cum-a spus el", m ntreb, cuvntul. Nimeni n limba lui ? Spune-mi." . ,;A spus Outis. i-a dat singur numele Outis, care n limba lui nseamn Nimeni." i tu acum trebuie s scrii despre acelasi lucru ?" ,,Nu"\ i-am rspuns, eu. Oamenii pot scrie despre orice le place, Uite, eu. de pild, as putea scrie despre tine." Kamante. care, n cursul discutiei noastre, devenise deschis, animat, se crispa acum brusc la loc, si privi trupul de sus pn jos si m ntreb cu o voce stins despre care parte din el voiam s scriu. S-ar putea s scriu despre vremea cnd erai bolnav si cnd ieseai cu oile la psune", i-am spus. La ce te gndeai tu atunci ?" Ochii si rtceau ncoace si ncolo prin camer ; n cele din urm rspunse absent ; Sejui" Nu stiu. Ti-era team ?", l-am ntrebat. Dup o pauz, spuse un Da" hotrt. Toti bietii de pe psune se tem cteodat." ? . Tu de ce te temeai ?", am insistat eu. Kamante tcu o clip, apoi m privi ; chipul i devenise concentrat si profund, ochii s priveau spre nuntru : 43 ..De Outis", spuse el. ,.Bietii de pe psune se tem di; Ou tis.'' Cteva zile mai trziu, lam auzit, pe Kamante explicndu-le celorlalti bieti de cas c, n Europa, cartea pe care o scriam eu putea fi fcut s stea deolalt si, cu nemaipomenite cheltuieli, putea fi fcut s fie la fel. de tare ca Odiseea, artat din nou spre exemplificare. Dar, .n ceea ce-l privea, el nu credea totusi c putea fi fcut s fie albastr,file:///G|/Carti/Literat