kinetoterapia ii

KINETOTERAPIA RESPIRATORIE

GIMNASTICA DE CORECTARE

Aproximativ 70% dintre indivizii de toate vârstele şi de ambele sexe au o respiraţie vicioasă, dezarmonizată, care are drept consecinţă un cost ventilator mai mare decât ar fi normal (Heybrock-Seiff)

O respiraţie "normală" este dependentă de forma structurii mobilizate în respiraţie (trunchi-abdomen), ca şi forţele mobilizante (musculatura)

Atât structura mobilizată, cât şi forţele mobilizatoare pot prezenta o mare varietate de perturbări prin deficienţe proprii, dar pot fi induse şi de tulburări ale unor structuri la distanţă de torace, pe care însă îl pot influenţa

În acest fel, cauzele care pot determina dizarmonii respiratorii sunt extrem de numeroase şi aproape imposibil de enumerat. Dintre ele fac parte toate alterările de statică, afectarea complexului mioartroscheletal, nu numai toracic, dar şi al centurilor, tulburările de troficitate ale ţesuturilor moi toracoabdominale etc.


În afară de aspectele descrise anterior care pot determina respiraţii vicioase, există şi cauzele de ordin psihic pur sau instalarea unor stereotipii respiratorii disfuncţionale după un episod patologic oarecare care, deşi a trecut complet, a lăsat această sechelă

Un exemplu edificator în această direcţie sunt operaţiile pe abdomen, care datorită durerilor îl fac pe pacient să-şi modifice tipul respirator normal. După vindecarea plăgii operatorii, de mai multe ori nu se mai revine la respiraţia normală

Efectele deosebit de favorabile care se obţin asupra funcţiei respiratorii cu ajutorul unei gimnastici corectoare adecvate sunt susţinute în special de şcoala germană, încă de aproape jumătate de secol


Este importantă din mai multe considerente :

Patologie respiratorie care modifica dinamica respiratorie

Indivizi aparent normali au o cinetică respiratorie deficitară, mai ales datorită tulburărilor de statică toraco-abdominală.

Indivizi care au avut un episod patologic bronhopulmonar sau de altă natură, vindecat, dar la care au rămas stereotipii respiratorii vicioase (de pildă un pacient operat pe abdomen, cu plagă postoperatorie care modifică dinamica respiratorie, prin limitarea mobilizării abdominale, duce în timp la un model respirator incorect)

Cauze psihogene pure


Se urmareste corijarea maxima a tuturor dizarmoniilor structurii mobilizabile si a fortelor mobilizatoare

Se executa in programe individuale, dar se preteaza perfect si la terapia colectiva cand se face in scop profilactic

Se recomanda asocierea terapiei fizicale (ET, TT, masaj) care pregateste structurile pentru kinetoterapie

Are trei mari metodologii:

1. Gimnastica de sala

2. Hidrogimnastica

3. Manipularile


Exerciţiile sunt variate in functie de obiectivul urmarit

Exercitiile vor fi individualizate si selecţionate in asa fel incat sa corespunda nevoilor unui anumit pacient

Programul de exerciţii va fi progresiv ca intensitate, nu trebuie să obosească bolnavul

În afară de o serie de acţiuni specifice locale, majoritatea exerciţiilor corectoare au ca scop facilitarea destinderii peretelui abdominal pentru a permite executarea unei corecte respiraţii abdominale.


Scopuri:

Corijarea curburilor patologice ale gatului si pozitiei capului

Corijarea pozitiei umerilor si scapulei Corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale Corijarea curburilor patologice ale coloanei lombare Corectarea pozitiei bazinului si a mobilitatii sale Reeducarea diafragmului Reeducarea musculaturii abdominale


Corijarea curburilor patologice ale gatului si pozitiei capului:

GIMNASTICA DE CORECTARECorijarea curburilor patologice ale gatului si pozitiei

capului

1.1.

Asuplizare cervicală :

• extensie – flexie, lateralitate dr – stg, rotaţie, circumducţie ale capului, flexie – extensie pe diagonala de 45º; regulă : se execută din poziţie sezând deoarece pot determina vertij


capului

1.2.

izometrie pentru tonifierea musculaturii gâtului (extensorii mai ales)


capului

1.3. Tonifierea musculaturii extensoare cervicale şi corectarea lordozei cervicale:

• decubit dorsal cu genunchii flectaţi si lomba aplatizată, sprijin pe occiput, se tentează deprinderea spatelui de pe sol, prin împingere cu occiputul, lomba rămâne lipită de sol.


capului

1.4.

• decubit dorsal, sul sub ceafă, care accentuează lordoza, se execută flexia anterioară a capului contra rezistenţă (izometria flexorilor coloanei cervicale) 5 sec


Corijarea pozitiei umerilor si scapulei:

Mobilizarea centurii scapulare Corectarea deviatiilor coloanei cervicodorsale,

coborarea umerilor ascensionati Mobilizarea umarului Corijarea cifozei, tractiunea pectoralilor, tonifierea

musculaturii interscapulare Favorizarea respiratiei abdominale prin pozitie

GIMNASTICA DE CORECTARECorijarea pozitiei umerilor si scapulei

Mobilizarea centurii scapulare (in picioare sau sezand, bratele atarnand pe langa corp sau cotul flectat, mainile pe umeri):

rotaţia înainte şi înapoi a umerilor

2.1.


Corectarea deviatiilor coloanei cervicodorsale, coborarea umerilor ascensionati (in picioare sau sezand “alungirea gatului”):

braţele pe lângă corp, se trage de braţe în jos şi de cap în sus

2.2.


Mobilizarea umarului:

- braţele pe lângă corp, ridică brusc braţul spre zenit, cu arcuirea lui spre spate (un braţ, celălalt braţ şi apoi ambele)

2.3.


Corectarea cifozei, tonifierea musculaturii interscapulare:

- In picioare sau sezand, braţele în abducţie la 90º, coatele flectate/extinse, se execută extensii şi anteducţii

2.4.


Mobilizarea umărului, favorizarea respiraţiei abdominale prin poziţie (blochează toracele):

- trunchiul aplecat 45º, cu o mână se sprijină pe masă, celălalt braţ liber execută circumducţii, basculări.

2.5.


Tonifierea musculaturii interscapulovertebrale, m. supraspinos, m. infraspinos:

- braţele întinse în faţă, se execută abducţia lor orizontală, contra rezistenţă asistentul), adică izometrie

2.6.


Mişcările cu bastonul : mâinile prind un baston şi execută ridicare cu extensie deasupra capului, lateralitate, rotaţie (ca la PSH)

2.7.


Corectarea cifozei, contracţia pectoralilor, mobilizarea umărului:

- decubit dorsal, genunchii flectaţi, lomba aplatizată, braţele drepte deasupra capului, bine întinse, se rotesc extern (marginea cubitală atinge planul patului).

2.8.


Corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale:

A. Pentru spate contracturat, cu redoare, cu stergerea cifozei dorsale:


bicicleta din decubit dorsal, cu sprijin numai pe coloana dorsală.

determină decontractarea musculturii paravertebrale dorsale şi tonifierea musculaturii abdominale

3.1.


din poziţia de mai sus se aduc membrele inferioare deasupra capului, cu genunchii cât mai întinşi.

determină întinderea şi relaxarea musculaturii spatelui

3.2.


ortostatism, picioarele depărtate, rotaţii ale trunchiului cu braţele atârnând liber şi executând un balans ajutător al rotatorilor.

determină decontractarea musculaturii spatelui

3.3.


Corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale:

B. Pentru spate cu accentuarea cifozei dorsale


poziţia patrupedă, o mână se duce spre călcâi, trunchiul se înclină de aceeaşi parte.

determină decifozare

3.4.


mers în patru labe, cu mâna şi piciorul opus apoi cu mâna şi piciorul de aceeaşi parte.

determină asuplizare coloană dorso-lombară

3.5.


patrupedie, se duce câte un braţ înainte, în timpul expirului.

determină reducerea cifozei şi tonifierea musculaturii centurii scapulare

3.6.


patrupedie, se flectează coatele cât mai mult, privirea înainte, în inspir.

determină corectarea cifozei, tonifierea musculaturii centurii şi a braţului

3.7.


şezând pe taloane, mâinile pe sol, trunchiul aplecat în faţă, se ridică în sus un braţ fără să se modifice poziţia trunchiului, pe expir

3.8.


şezând pe taloane, se redresează spatele, adică se trage toracele cât mai în spate fixând coloana lombară.

se va executa şi din şezând, cu coapsele abduse şi picioarele apropiate.

Reeducarea respiraţiei abdominale

3.9.


călare pe scaun, cu baston în mâini la nivelul umerilor, coatele flectate, spatele drept şi trunchiul uşor aplecat, se execută rotaţii de trunchi.

determină reducerea cifozei, tonifică intercostalii, musculatura abdominală şi pătratul lombar

3.10.


în picioare, trunchiul aplecat în faţă, mîinile pe o masă, se execută rotaţia rapidă a trunchiului cu braţul omolog şi cu rotaţia capului de aceeaşi parte.

determină şetrgerea cifozei dorsale şi tonifierea musculaturii trunchiului

3.11.


ortostatism cu picioarele depărtate şi trunchiul flectat 45º, genunchii flectaţi şi mâinile pe genunchi (schior); se întind genunchii şi se redresează curbura spatelui prin tragerea înapoi a umerilor şi ridicarea capului.

se pot executa mişcări libere ale membrelor superioare.

3.12.


Corijarea curburilor patologice ale coloanei lombare:

Pentru spate plat, cu stergerea lordozei


PatrupedieBascularea

bazinului pentru a accentua lordoza

Ajută respiraţia abdominală

4.1.


Decubit dorsal, pernă mică sub lombă, genunchii flectaţi, picioarele pe sol

3 timpi : flexia coapselor, extensia genunchi, revenire la poziţia iniţială

Se execută pe expirDetermină accentuarea

lordozei, relaxarea + tonifierea musculaturii abdominale

4.2.


Şezând pe taloane, se ridică braţele în sus, cu extensia lor puternică

Hiperlordozare + mobilizareaa centurii scapulare

4.3.


Corijarea curburilor patologice ale coloanei lombare:

Pentru spate cu accentuarea lordozei lombare


Patrupedie, cu rotunjirea coloanei

În expir

4.4.


Dcubit dorsal, genunchii flectaţi se duc la piept (în expir)

Se poate accentua prin prinderea spaţiilor poplitee cu mîinile, flexia capului şi rularea corpului pe coloană

Determină delordozare şi întinderea musculaturii spatelui

4.5.


Ortostatism, mersul elefantului

Trunchiul aplecat, pasul stg este însoţit de rotaţia şi aplecarea trunchiului de aceeaşi parte şi balansul membrelor sup de partea stg

Det delordozare + mobilizare centurii scapulare

4.6.


Ortostatism, ridică un genunchi la piept, mâinile menţin MI respectiv

Se execută pe expir

Determină delordozare cu tonifierea musculaturii abdominale

4.7.


Ortostatism, cu picioarele uşor depărtate, se fac uşoare genuflexiuni, cu balansarea braţelor înainte şi înapoi (palmele prinvesc înainte)

Determină corectarea lordozei şi relaxarea musculaturii centurii scapulare

4.8.


Corectarea pozitiei bazinului si a mobilitatii sale:

Mobilizarea bazinului si relaxarea musculaturii abdominale (marele si micul oblic)

Reducerea lordozei lombare si relaxarea musculaturii lombare

Invatarea tinutei corecte ortostatice a corpului, corectarea contracturilor in flexie a soldurilor


Mobilizarea bazinului şi relaxarea mm abdominale:

PatrupedieSe avansează un

genunchi către mâna opusă, care rămâne în sprijin pe sol

Apoi celălalt genunchi.

Se executa in inspir

5.1.


PatrupedieInspir profund cu

deplasarea înapoi a corpului până la atingerea taloanelor, coloana se cifozează

Revenire pe expir

5.2.


În ortostatism, mâinile sprijinite pe un scaun, greutatea corpului este preluată de mâini, se flectează uşor genunchii, transferând greutatea corpului pe membrele inf, coloana se cifozează

Se revine la poz iniţială

În expir

5.3.


Reducerea lordozei lombare si relaxarea musculaturii lombare:

Ortostatism, un picior pe un taburet, se execută flexia uşoară a genunchiului MI de pe sol

5.4.


Ortostatism, la 30 cm de un perete, cifozarea coloanei astfel incat să ia contact cu peretele

5.5.


Ortostatism, pacientul îşi priveşte gleznele (tracţionarea post a bazinului)

Mâinile pe lojile renale, pentru controlul poziţiei bazinului

5.6.


Ortostatism, vârfurile picioarelor depărtate la 20 – 30 cm, cu punct fix pe picioare, se execută rotaţia externă a MI (prin contracţia fesierilor)

Trunchiul nemodificat, musculatura abdominală relaxată

5.7.


Toate aceste exercitii sunt complementare posturilor corectoare de relaxare, facilitatoare ale respiratiei

Exercitiile vor fi individualizate

Programul de exercitii trebuie sa fie progresiv ca intensitate

Exercitiile au actiuni specifice locale; au ca scop executarea unei respiratii abdominale corecte


Reeducarea diafragmului si peretelui abdominal Musculatura abdominala, muschii planseului pelvisului

si diafragmul joaca un rol important in reglarea presiunii intraabdominale

Musculatura abdominala are rol in posturarea trunchiului si bazinului

Muschiul transvers are rol in realizarea “centurii fiziologice abdominale” si are actiune de muschi principal expirator ca antagonist al diafragmului

Orice exercitiu care urmareste tonifierea diafragmului trebuie realizat cu o relaxare cat mai buna a peretelui abdominal


Decubit dorsal, genunchii flectaţi, o greutate pe badomen (2 – 5 kg)

Inspir / expir cu ridicarea / coborârea peretelui abdominal

Facilitarea expir : ridicarea genunchilor la piept

Exercitiul mobilizeaza in special partea post a diafragmului

6.1.

Decubit ventral, abdomen pe o pernă

La baza toracelui se aşează o greutate (~2 kg)

Se respira “tip abdominal”

Exercitiul mobilizeaza in special partea ant a diafragmului

6.2.

Respiraţie abdominală din poziţia şezând, cu trunchiul usor înclinat înainte, genunchii depărtaţi

6.3.

Decubit lateral, cu o pernă sub baza toracelui, membrul inferior homolateral semiflectat

Respiraţie abdominală

6.4.

Decubit lateral, MI uşor flectate

Expir rapid, “f”

Inspir profund urmat de 2 expiruri rapide, “o”

Inspir profund, urmat de 3 – 4 expiruri rapide

6.5.

Reeducarea musculaturii abdominale

Drepţii abdominali

Marele şi micul oblic

Transversul abdominal

Roluri :- Joaca un rol important in reglarea presiunii

intraabdominale- Posturarea trunchi şi bazin

Toate aceste aspecte sunt suficiente argumente pentru a justifica importanţa unor exerciţii de antrenare a acestei musculaturi


Tonifierea m. drepti abdominali:

Decubit dorsal, genunchii flectaţi, se ridică trunchiul cu braţele întinse deasupra genunchilor

Dificultate : mâinile la ceafă

Ridicarea MI cu genunchii întinşi

6.7.


Tonifierea m. oblici abdominali (marele si micul oblic):

Decubit dorsal, un genunchi flectat, se ridică trunchiul cu MS întinse lateral, cu rotirea trunchiului

Dificultate ↑ : mâinile sub ceafă

6.8.


Tonifierea transversului abdominal:

Patrupedie, se retractă puternic abdomenul, mentinandu-se 3 – 5 sec contractat (izometrie)

6.9.

HIDROKINETOTERAPIA

Se executa in bazine mai mari sau mai mici, in grupuri sau individual

Avantaje: Caldura apei (32-36) relaxeaza musculatura, creste

complianta tesutului conjunctiv; toate acestea permit o miscare articulara mult mai ampla

Descarcarea de greutate a corpului in apa (principiul lui Arhimede) permite un control mai bun asupra posturii corpului si o relaxare mai mare. Presiunea hidrostatica a apei poate fi utilizata in cadrul exercitiilor fie in sens facilitator al miscarii (cand miscarea se executa de jos in sus), fie in sens de contrarezistenta (cand miscarea se executa lateral sau de sus in jos)

Inotul in piscina este considerat un foarte bun antrenament la efort pentru bronhopulmonarii cronici

kinetoterapia ii

Documents