koontz, dean - chipul v.1.0.doc

8/17/2019 Koontz, Dean - Chipul v.1.0.doc

http://slidepdf.com/reader/full/koontz-dean-chipul-v10doc 1/277

Dean Koontz

CHIPUL



•Capitolul 1

După ce mărul fusese tăiat pe jumătate, cele două jumătă i fuseseră cusute la loc cu o a ă neagră,ț țgroasă. La distan e egale se rânduiau zece împunsături groase. Fiecare nod fusese legat cu o precizieț

de chirurg.Soiul mărului, ro u i dulce, avea probabil o semnifica ie. oate mesajele de până acum fuseserăș ș ț

transmise sub formă de obiecte i imagini, niciodată prin cuvinte, deci fiecare amănunt putea rafinaș

sensul dorit de e!peditor, a a cum epitetele i punctua ia rafinează proza.ș ș ț

"el mai probabil totu i, mărul fusese ales pentru că nu era copt. # pulpă mai moale s$ar fi zdrobit,ș

chiar dacă acul era mânuit cu grijă i a a, trasă apoi u or.ș ț ș

%n a teptarea unor investiga ii suplimentare, mărul stătea pe masa din biroul lui &than ruman. otș ț

pe masă se afla i cutia neagră în care fusese împachetat, plină cu fâ ii de hârtie satinată neagră.ș ș

"utia î i lăsase deja descoperite semnifica ia' nu e!ista niciuna.ș ț

(ici, în aripa vestică a vilei, apartamentul de la parter al lui &than era format din camera aceastade lucru, un dormitor, o baie i o bucătărie. Ferestrele înalte lăsau să se vadă cu claritate un peisajș

ireal.Locatarul de dinainte ar fi numit camera de lucru cameră de zi i ar fi mobilat$o corespunzător.ș

&than locuia foarte pu in peste zi ca să dedice o întreagă cameră acestei activită i.ț ț

%nainte de a deschide cutia, o fotografiase cu un aparat digital. De asemenea, fotografiase măruldin trei unghiuri diferite.

)resupunea că fructul fusese despicat pentru a putea fi introdus un obiect în miezul lui. *u voia sădesfacă a a i să vadă ce putea fi înăuntru.ț ș

(nii de când lucra ca detectiv la #mucideri îl înăspriseră într$un fel. )e de altă parte, contactul

prea des cu violen a e!tremă îl făcuse vulnerabil.ț *u avea decât + de ani, dar cariera lui în poli ie era încheiată. (vea însă instinctele la fel deț

ascu ite, iar presim irile cele mai negre nu îl părăsiseră.ț ț

-ântul continua să freamăte la geamurile înalte. )loaia bătea u or.ș

Furtuna domoală era un prete!t acceptabil ca să nu se mai gândească deocamdată la măr i să seș

îndrepte spre fereastra cea mai apropiată.amele, pervazurile, gratiile, prosurile / fiecare detaliu al ferestrelor din casa aceea imensăș

fusese turnat în bronz. &!punerea la intemperii dăduse o patină verzuie plăcută suprafe elor ț

e!terioare. %năuntru, între inerea sârguincioasă păstrase cafeniul$închis, cu nuan e ro cate alț ț ș

bronzului.Sticla fiecărui ochi de geam era tăiată oblic pe margini. "hiar i în cea mai umilă dintre camereleș

de serviciu / spălătoria de la parter, bucătăria de serviciu / toate geamurile aveau marginile tăiateoblic.De i re edin a fusese construită în ultimii ani ai 0ării ecesiuni pentru un magnat din industriaș ș ț

filmului, nicăieri nu se vedea urma limitării bugetului de construc ie, de la foaierul de intrare până laț

cel mai îndepărtat col al celui mai dosnic hol.ț

%ntr$o vreme când pre ul o elului scădea, hainele erau mâncate de molii pe rafturile magazinelor,ț ț

iar ma inile rugineau în vitrine din lipsă de cumpărători, industria filmului era totu i înfloritoare. %nș ș

vremuri bune i în vremuri grele, singurele necesită i absolute erau mâncarea i iluziile.ș ț ș

De la ferestrele înalte din camera de lucru, priveli tea părea un decor de film vechi' o scenăș

tridimensională minu ios alcătuită care, cu ajutorul ochiului în elător al camerei de filmat, putea fiț ș

luată la fel de bine drept un peisaj de pe altă planetă sau drept un loc din această lume, de o

perfec iune ireală.ț



0ai verzi decât câmpiile &denului, hectare întregi de paji te se întindeau în jurul casei, fără urmăș

de buruiană sau fir mănat. "oroanele maiestuoase ale stejarilor uria i de "alifornia i ramurileș ș

plecate ale cedrilor de 1imalaia, fiecare e!emplare clasice, erau acoperite de pulberea argintie a burni ei de decembrie.ț

)rin fuioarele de ploaie sub iri precum părul de înger, &than vedea în depărtare ultima curbă aț

aleii de acces. )ietrele gri$verzui de cuar it, poleite de ploaie, duceau spre poarta din bronzțornamental a zidului care înconjura proprietatea.

)este noapte, vizitatorul nepoftit se apropiase de poartă mergând pe jos. 2ănuise, probabil, căobstacolul acesta fusese prevăzut cu echipament modern de securitate i că greutatea cuiva care ar ș

vrea să$l depă ească ar putea declan a o alarmă la sta ia de monitorizare, pentru că aruncase pachetulș ș ț

peste vârful înalt al por ii, pe aleea de acces.ț

"utia în care se afla mărul fusese învelită cu o folie protectoare i apoi pusă într$o pungă albă deș

plastic, care să o ferească i mai bine de vremea rea. # fundă ro ie prinsă de pungă făcea imposibilș ș

ca pachetul să fie luat drept o pungă de gunoi.Dave Landman, unul din cei doi gardieni din tura de noapte, găsise pachetul la ora +'34 diminea a.ț

inând punga cu grijă, o dusese la biroul de pază din clădirea intendentului, care se afla în spateleȚ

proprietă ii.țDave i colegul lui de tură, om 0ac5, e!aminaseră pachetul cu un fluoroscop cu raze 6. "ăutauș

fire de sârmă sau alte componente metalice ale unui dispozitiv e!plozibil sau ale unei ma inăriiș

uciga e ac ionate de un arc.ș ț

%n ziua de azi, anumite bombe pot fi construite fără să se folosească niciun fel de componentemetalice. "a atare, după ce au folosit fluoroscopul, Dave i om au folosit un detector de mirosuriș

capabil să recunoască treizeci i două de amestecuri e!plozive pe baza a doar trei semnăturiș

moleculare pe centimetru cub de aer.)entru că pachetul se dovedise inofensiv, paznicii îl desfăcuseră. La vederea cutiei negre, lăsaseră

un mesaj pe căsu a vocală a lui &than i puseseră deoparte pachetul ca să$l studieze i el.ț ș ș

%n diminea a aceasta, la 7'+3, 2enn8 *gu8en, unul din cei doi gardieni din tura de diminea ă,ț ț

adusese cutia în apartamentul lui &than din corpul central al clădirii. 2enn8 venise i cu oș

videocasetă pe care erau înregistrate fragmente semnificative captate de camerele de supraveghere înmomentul în care pachetul fusese livrat.

0ai mult, îi adusese i un vas tradi ional vietnamez din lut, plin deș ț com tay cam,o mâncare cu puii orez gătită de mama sa, i care lui &than îi plăcea foarte mult.ș ș

9 0ama a ghicit iar în picături de ceară, spusese 2enn8. ( aprins o lumânare în numele dumitale,a citit$o i zice că trebuie să te întăre ti.ș ș

9 De ce: "el mai obositor lucru pe care$l fac zilele astea e să mă scol diminea a.ț

9 *$a spus de ce. Dar nu doar pentru cumpărăturile de "răciun. (vea privirea aceea de dragonsacru când mi$a spus asta.

9 )rivirea care$i face pe pitbulli ni te mielu ei:ș ș 9 "hiar a a. ( zis că trebuie să mănânci bine, să spui neapărat rugăciuni diminea a i seara, i săș ț ș ș

nu mai bei băuturi tari. 9 (ici am o mică problemă. 2ăuturile tari sunt rugăciunea mea. 9 *$o să$i spun mamei decât că i$ai golit sticla de ;his58 în chiuvetă, iar când am plecat stăteaiț

în genunchi i îi mul umeai lui Dumnezeu că a creat puii pentru ca mama să poată gătiș ț com tay cam. — *iciodată mamei tale nu i$a plăcut să fie refuzată, spusese &than.2enn8 zâmbise.

9 *u i$ar plăcea nici să$i spui că e ti de acord. *u a teaptă niciun fel de răspuns. Doar ascultareș ș

supusă.(cum, o oră mai târziu, &than stătea la fereastră i privea ploaia sub ire, care împodobea ca unș ț

colier de perle dealurile din 2el (ir."ând privea ploaia, gândea mai limpede.



<neori numai natura părea reală, iar monumentele i ac iunile oamenilor păreau locuri i intrigiș ț ș

din vise.%ncă din zilele când purta uniformă i apoi de$a lungul întregii lui cariere de detectiv, prietenii dinș

poli ie îi spuseseră că gândeaț prea mult. <nii erau acum mor i.ț

0ărul venise cu a asea cutie neagră primită în zece zile. "on inutul celorlalte cinci îl nelini tise.ș ț ș

"ursurile de psihologie criminală i anii de e!perien ă practică făceau ca &than să fie greu deș țimpresionat în privin a capacită ii omului de a face rău. i totu i, aceste cadouri îl îngrijorau profund.ț ț Ș ș

%n ultimii ani, sub influen a stilului artistic în care ac ionau personajele negative din filme, niciunț ț

bandit sau posibil criminal în serie nu mai era dispus să$ i facă treaba murdară i apoi să plece'ș ș

fiecare trebuia să joace în propriul film imaginar. 0ul i păreau obseda i să închipuiască identită iț ț ț

false, semnături pline de imagina ie lăsate la locul crimei i metode ingenioase cu care să$ i torturezeț ș ș

victimele înainte de moarte sau care să$ i bată joc de pretinsa competen ă a autorită ilor dupăș ț ț

comiterea crimei.Dar toate sursele lor de inspira ie erau fumate de mult. (ctele de o cruzime înspăimântătoare nuț

reu eau decât să pară la fel de obositoare ca bufoneriile unui clovn lipsit de haz.ș

"el care trimisese cutia neagră reu ise acolo unde al ii dăduseră gre . (menin ările lui fărăș ț ș ț

cuvinte erau cel pu in pline de imagina ie.ț ț"ând, în cele din urmă, inten iile îi vor fi cunoscute i amenin ările descifrate mai bine judecândț ș ț

după ac iunile care le vor urma, s$ar putea dovedi chiar inteligent. "hiar dacă de o inteligen ăț ț

demonică.%n plus, nu$ i atribuia niciun nume stupid care să facă bucuria ziarelor de scandal când în cele dinș

urmă acestea vor afla de jocul lui. *u semna deloc, ceea ce indica siguran ă de sine i lipsa dorin eiț ș ț

disperate de a deveni celebru.)e de altă parte, î i alesese ca intă cea mai mare vedetă de film din lume, poate cel mai bine păzitș ț

om din ară după pre edintele Statelor <nite. Dar în loc să$l urmărească pe ascuns, î i dezvăluiaț ș ș

inten iile în ghicitori fără cuvinte, amenin ătoare, asigurându$se că prada lui va fi mult mai greu deț ț

atins decât se întâmpla de obicei.După ce întorsese în minte mărul pe toate păr ile i e!aminase în amănunt felul în care fuseseț ș

împachetat i prezentat, &than aduse o forfecu ă de unghii din baie. %n cele din urmă, se întoarse laș ț

birou.rase scaunul de sub masă. Se a eză, împinse la o parte cutia goală i puse în mijlocul meseiș ș

mărul cusut.)rimele cinci cutii negre, fiecare de altă mărime, precum i con inutul lor fuseseră e!aminateș ț

pentru amprente. &!aminase singur trei dintre ele, dar fără succes.Deoarece cutiile negre nu erau înso ite de vreo e!plica ie, autorită ile nu le considerau amenin ăriț ț ț ț

cu moartea. (tâta timp cât inten ia e!peditorului era încă neclară, nu era treaba poli iei.ț ț

( patra i a cincea cutie fuseseră încredin ate unui vechi prieten de la laboratorul criminalistic alș ț

Sec iei de =nvestiga ii tiin ifice a )oli iei din Los (ngeles, care le e!aminase neoficial. Fuseserăț ț Ș ț ț puse într$un bazin de sticlă i trecute prin aburi de cianoacrilat care se condensează imediat subș

formă de ră ină pe grăsimea care reprezintă amprentele latente.ș

La lumina fluorescentă nu apăruse niciun fel de amprentă în ră ina albă. "hiar i în laboratorulș ș

obscur, sub conul oblic de lumină al lămpii halogene, cutiile i con inutul lor continuau să aparăș ț

curate.)ulberea magnetică neagră aplicată cu o pensulă 0agna nu relevase nici ea nimic. *ici introduse

în solu ie de rodamină 4> în metanol, nici scanate la întuneric cu raza nepământeană a unuiț

generator laser pe bază de ioni de argon cu răcire cu apă, obiectele nu scoseseră la iveală vreo urmăluminoasă semnificativă.

<rmăritorul fără nume era mult prea grijuliu ca să lase vreo astfel de dovadă.



"u toate acestea, &than mânuia i această nouă cutie cu aceea i grijă cu care le e!aminase peș ș

celelalte cinci. "u siguran ă, nu con inea niciun fel de amprente pe care să le teargă din gre eală, dar ț ț ș ș

voia să verifice totu i mai târziu.ș

Luă forfecu a de unghii i tăie apte cusături, lăsându$le pe celelalte trei pe post de balamale.ț ș ș

&!peditorul probabil tratase mărul cu suc de lămâie sau alt conservant obi nuit, pentru că seș

păstrase bine. )ulpa era în cea mai mare parte albă, cu doar câteva mici pete maronii lângă coajă.0iezul era întreg. "ăsu a semin elor fusese însă scobită pentru a putea adăposti obiectul introdusț ț

în măr.&than se a tepta la un vierme' râmă, larvă, lipitoare, omidă, vierme trematod sau alt soi de vierme.ș

Dar înfipt în pulpa mărului găsi un ochi.imp de o secundă de groază, crezu că ochiul era adevărat. -ăzu apoi că nu era decât un glob de

plastic făcut să pară real.De fapt nu un glob, ci o emisferă. Spatele ochiului era plat, cu un mic cârlig ata at.ș

<ndeva zâmbea o păpu ă fără un ochi.ș

"ând urmăritorul se uitase la păpu ă, văzuse probabil faimosul obiect al obsesiei lui mutilat într$ș

un mod similar.

)e &than descoperirea aceasta îl tulbură aproape la fel de mult că descoperirea unui ochi adevăratîn mărul ro u.ș

Sub ochi, în căsu a scobită de semin e, se afla o bucată mică de hârtie, bine împăturită, umezităț ț

pu in de sucul pe care$l absorbise. # desfăcu i ochii îi căzură pe primul mesaj direct primit pânăț ș

acum'

#"1=<L D=* 0?: -=&0&L& *&(D#0=:-=&0&L& )?"(<L<= #=>=*(:

(< "<-=*&L& (L S"#) D&"@ "#*F<A=(:

De acord, &than era confuz. #rice ar fi însemnat această amenin are / ochiul din măr / i se păreaț

deosebit de periculoasă. &!peditorul făcea o afirma ie furioasă, chiar dacă enigmatică, al căreiț

simbolism trebuia interpretat corect i cât mai degrabă.ș

•Capitolul 2

Dincolo de geamurile cu margini tăiate oblic, norii negri ca plumbul care acoperiseră cerul seascundeau acum în spatele vălurilor înalte de cea ă cenu ie. -aietele jalnice ale vântului seț ș

îndepărtaseră, iar copacii plini de apă stăteau solemni i nemi ca i, ca martorii unui cortegiu funerar.ș ș ț

Furtuna înghi ea treptat ziua cenu ie, i de la fiecare dintre cele trei ferestre ale camerei sale deț ș ș

lucru, &than observa vremea mohorâtă în timp ce medita la semnifica ia mărului i la cele cinciț șobiecte bizare care îl precedaseră. *atura îl scrută i ea cu o privire înce o ată i rămase înnegurată,ș ț ș ș

a a cum îi erau i lui gândurile.ș ș

Se gândea că mărul lucios ar putea reprezenta faima i bogă ia / via a de invidiat a patronului său.ș ț ț

#chiul păpu ii ar putea fi un fel de vierme, simbolul corup iei ascunse în inima celebrită ii, deci oș ț ț

acuza ie, o incriminare i o condamnare a "hipului.ț ș

imp de doisprezece ani, actorul înregistrase cel mai mare succes de casă din lume. De la primulsucces, presa avidă de celebrită i l$a numit "hipul.ț

)orecla aceasta flatantă se pare că se ivise în acela i timp de sub condeiul mai multor reporteriș

care împărtă eau elanul admirativ fa ă de înfă i area lui charismatică. De fapt, era limpede că vreunș ț ț ș

agent de publicitate iste i neobosit apelase la rela ii i plătise bani grei ca să pună la cale acesteț ș ț ș

ova ii spontane i să le între ină mai mult de un deceniu.ț ș ț



%ntr$un 1oll8;ood cu filme alb$negru, atât de îndepărtat în timp i calitate încât cinefiliiș

contemporani tiau despre el doar ceva mai mult decât despre războiul hispano$american, o actri ăș ț

frumoasă pe nume >reta >arbo fusese supranumită "hipul. "omplimentul fusese opera unui agentde publicitate al studioului, dar >arbo dovedise că era mai mult decât o simplă reclamă.

De zece luni &than era eful personalului de pază al lui "hanning 0anheim, "hipul nouluiș

mileniu. )ână acum nu întrezărise nimic care ar fi putut aduce cu profunzimile unei >reta >arbo."hipul părea să fie singurul aspect remarcabil al lui "hanning.

&than nu$l dispre uia pe actor. "hipul era amabil i rela!at, a a cum probabil ar fi un adevăratț ș ș

semizeu care trăie te cu certitudinea că via a i tinere ea sunt ve nice.ș ț ș ț ș

=ndiferen a vedetei fa ă de tot ceea ce nu inea de sine însu i nu venea nici dintr$o preocupareț ț ț ș

e!agerată fa ă de propria persoană, nici din lipsa deliberată de compasiune pentru ceilal i. Limiteleț ț

lui intelectuale nu$l lăsau să con tientizeze faptul că via a altora aduna mai multe file decât un simpluș ț

scenariu, iar resorturile personajelor lor erau prea comple!e pentru a fi înfă i ate în doar B7 deț ș

minute."ruzimile lui ocazionale nu erau niciodată inten ionate.ț

Dacă nu ar fi fost cine era i dacă nu ar fi arătat atât de bine, nimic din ce spunea sau făceaș

"hanning n$ar fi lăsat vreo impresie. %ntr$un bufet holl8;oodian în care sendvi urile ar avea nume deșstaruri, "lar5 >able ar fi putut fi friptură de vită i brânza fină Lieder5ranz, servite cu pâine de secarăș

i hreanC "ar8 >rant ar fi putut fi piept de pui condimentat i ca caval servite cu pâine integrală iș ș ș ș

mu tarC iar "hanning 0anheim ar fi fost pu in creson presărat pe o felie de pâine prăjită unsă cu oș ț

urmă de unt.&than nu$l displăcea în mod special pe eful său i nici nu trebuia neapărat să$l placă pentru a fiș ș

dispus să$l protejeze i să$l ină în via ă.ș ț ț

Dacă ochiul din măr era un simbol al corup iei, putea reprezenta personalitatea vedetei dinăuntrulț

fructului arătos.)oate ochiul păpu ii nu însemna corup ia, ci partea neplăcută a celebrită ii. # vedetă de talia luiș ț ț

"hanning se bucura de prea pu ină intimitate i era mereu în aten ia publică. #chiul din măr putea fiț ș ț

în mod simbolic ochiul urmăritorului / mereu la pândă, mereu judecând.)rostii. (naliză ieftină. %n ciuda gândurilor întunecate făcute pe o vreme care îndemna la

contempla ie i specula ii negre, observa iile lui &than păreau banale i inutile.ț ș ț ț ș

%ntoarse pe toate păr ile cuvintele umezite din miezul mărului' #chiul din măr: -iermeleț

neadormit: -iermele păcatului originar: (u cuvintele alt scop decât confuzia:E%ncurcat, &than se bucură când la zece i ceva sună telefonul i fu nevoit să plece de lângăș ș

ferestre.La rugămintea lui, Laura 0oonves, o veche prietenă de la )oli ia din Los (ngeles, căutase să afleț

informa ii despre un număr de înmatriculare. Laura lucrase la Departamentul de =nvestiga iiț ț

"riminalistice. # singură dată anul trecut el se folosise de prietenia lor în acest mod.

9 L$am găsit pe perversul tău, spuse Laura. 9 Suspectul pervers, o corectă el. 9 1onda este veche de trei ani i este înregistrată pe numele olf 1erman e8nerd înș

1oll8;ood$ul de vest.%i dictă numele i îi dădu adresa.ș

9 "e fel de părin i ar da numele de olf copilului lor:ț

Laura tia totul despre nume.ș

9 *u sună rău. De fapt, e un nume drăgu pentru un băiat, chiar masculin, de fapt. %nseamnăț

lupul vestitE în germana veche. 2ineîn eles, &than înseamnă permanent, sigurE.ț

% i dăduseră câteva întâlniri cu doi ani în urmă. )entru Laura, &than însemna orice altceva în afarăș

de permanent sau sigur. &i i$ar fi plăcut pu ină siguran ă, ideea de permanen ă. &l era prea îndureratț ț ț

ca să$i ofere ce voia. Sau prea prost.



9 =$am căutat cazierul, spuse Laura, dar e curat. egistrul (uto îl descrie a a' )ăr aten, ochiș ș

alba triE. Aice se! masculinE. %mi place se!ul masculin. *u am parte de prea mult se! masculin.ș

%năl ime ,BGC greutate BG de 5ilograme. Data na terii' 4 iunie BH, adică are + de ani.ț ș

&than notă totul în carne el.ț

9 0ersi, Laura. % i rămân dator.ț

9 =a spune$mi, cât de mare are coco elul:ș 9 *u scrie în cazier: 9 *u vorbeam de coco elul lui olf, ci de al lui 0anheim. %i vine până la glezne sau doar până laș

genunchi: 9 *u i l$am văzut niciodată, dar nu mi se pare că se împiedică la mers. 9 )oate ne faci cuno tin ă odată, )uiu.ș ț

&than nu în elesese niciodată de ce Laura îi spunea )uiu.ț

9 ipuI te$ar plictisi de moarte, Laura, crede$mă că tiu ce spun.ș

9 La cât e de drăgu , n$am nevoie de conversa ie. %i îndes o cârpă în gură, îi lipesc buzele cuț ț

scotch i ajungem direct în paradis.ș

9 )ractic, meseria mea este să$l feresc de oameni ca tine.

9 ruman vine din două cuvinte din engleza veche, spuse ea. %nseamnă constant, loial, deîncredere, stabilE.

9 *$o să ob ii o întâlnire cu "hipul numai pentru că mă faci să mă simt vinovat. i de fapt, cândț Ș

nu am fost eu loial sau de încredere: 9 )uiu, două atribute adevărate din patru nu înseamnă că î i meri i numele.ț ț

9 #ricum erai prea bună pentru mine, Laura. (i de dat mai mult decât poate aprecia un nătărăuca mine. 0ă întrebamJ olf. Lup vestit. (re vreun sens: "e trebuie să facă un lup ca să fie vestit:

9 Să mănânce cât mai multe oi, cred.K

)ână să î i ia &than rămas$bun de la Laura, începuse să cadă din nou o ploaie sub ire. Lipsi i deș ț ț

puterea vântului, picurii de ploaie abia sărutau ferestrele camerei de lucru.Luă telecomanda i dădu drumul la televizor, apoi la videocasetofon. "aseta era deja în aparat. #ș

privise până acum de ase ori.ș

&rau 74 de camere de luat vederi în e!teriorul re edin ei. Fiecare u ă, fereastră i direc ie erauș ț ș ș ț

supravegheate.Doar zidul de nord se învecina cu o proprietate publică. &ra un fel de lung zid de apărare,

supravegheat de camere montate în copacii planta i pe terenul de peste drum, aflat i acesta tot înț ș

proprietatea lui "harles 0anheim."ine ar fi pornit într$o cercetare a zidului de apărare, a func ionării por ii i a protocolului deț ț ș

identificare a vizitatorilor n$ar fi depistat nicio cameră în zona publică de acces sau în copacii care sezăreau dincolo de zidul proprietă ii. (i fi presupus că supravegherea se făcea numai din interior.ț

%n tot acest timp însă, orice mi care era urmărită de camere aflate pe latura îndepărtată a străziiș2el (ir, o stradă lăturalnică, îngustă, cu două benzi, fără trotuar sau felinare. <n cadru focalizat puteasurprinde identitatea persoanei care ar fi trecut de la o simplă plimbare de recunoa tere la vreun actș

criminal."amerele func ionau H de ore pe zi, zile pe săptămână. Din biroul de pază aflat în clădireaț

intendentului, ca i din alte puncte ale casei, orice videocameră din sistem putea fi accesată dacă tiaiș ș

comanda.0ai multe televizoare din casă i încă ase din biroul de pază puteau primi imagini video de laș ș

oricare dintre camere. <n televizor putea afi a simultan patru imagini diferite pe ecran. )rin urmare,ș

echipa de pază putea studia în acela i timp imagini din nu mai pu in de douăzeci i patru de camereș ț ș

video.



%n cea mai mare parte a timpului, gardienii beau cafea i vorbeau prostii. Dar dacă se declan a oș ș

alarmă, aveau imediat o imagine de prim$plan a oricărui punct al re edin ei în care se pătrunsese. Deș ț

la o cameră la alta, puteau urmări intrusul pe măsură ce acesta intră dintr$un câmp vizual în altul.De la aparatura biroului de pază, paznicul putea direc iona informa ia video dinspre oricare dintreț ț

cele 74 de camere spre un videocasetofon. Sistemul includea douăsprezece videocasetofoane care

puteau înregistra simultan patruzeci i opt de câmpuri vizuale.ș"hiar dacă un gardian nu ar fi fost atent, senzorii de mi care ata a i la fiecare cameră ar fiș ș ț

declan at automat înregistrarea câmpului vizual prin care ar fi trecut orice fel de fiin ă vie mai mareș ț

decât un câine. *oaptea trecută, la +'+H, senzorii de mi care ata a i la camera G, care supravegheau neîncetatș ș ț

capătul de vest al perimetrului din nord, depistaseră o 1onda veche de trei ani. %n loc să treacă maideparte, cum se întâmpla cu pu inele ma ini care treceau noaptea pe acolo, 1onda ie ise de peț ș ș

carosabil i parcase la o sută de metri de poarta de intrare.ș

)rimele cinci cutii negre sosiseră cu Fed&! i aveau adresele e!peditorului false. &than avuseseș

prima ansă de a identifica e!peditorul.ș

(cum, după mai pu in de apte ore, stătea în camera lui de lucru i privea pe ecran ma ina cuț ș ș ș

pricina. 0arginea îngustă a drumului îl împiedicase pe ofer să parcheze ma ina în întregime în afaraș ș benzii care ducea spre est.

%n timpul zilei, străzile e!clusiviste din 2el (ir erau foarte pu in circulate. *oaptea abia dacă maiț

treceau câteva ma ini.ș

)reocupat fără îndoială de siguran a sa, oferul 1ondei nu stinsese farurile când parcase. Lăsaseț ș

motorul să meargă i pusese avariile.ș

"amera video, echipată cu tehnologie avansată de vizualizare nocturnă, oferea o imagine cu orezolu ie foarte bună, în ciuda întunericului i a vremii urâte.ț ș

)entru o clipă, camera G continuase să scruteze împrejurimile, apoi se oprise i se întorsese laș

ma ină. Dave Landman fusese atunci plecat în rondul obi nuit al proprietă ii. om 0ac5, care operaș ș ț

în biroul de pază, sesizase prezen a unui vehicul suspect i trecuse camera G pe control manual.ț ș

)louase toren ial. irul neîntrerupt al picăturilor de ploaie se lovea cu putere de asfalt, făceaț

spume i dansa frenetic, de parcă strada ar fi fost în clocot.ș

)ortiera oferului se deschisese, iar camera G focalizase imaginea pe un bărbat înalt, bine făcut,ș

care ie ea din ma ină. )urta un fâ negru, iar fa a îi era ascunsă de glugă.ș ș ș ț

Dacă olf e8nerd nu$ i împrumutase cumva ma ina unui prieten, acesta era lupul cel vestit.ș ș

Fizicul se potrivea cu descrierea de pe permisul de conducere al lui e8nerd.%nchisese portiera, deschisese u a din spate i scosese de pe scaunul din spate o minge mare, albă.ș ș

)ărea să fie punga de gunoi în care se afla cadoul cu mărul cusut.e8nerd închisese u a din spate i pornise spre poarta care dădea spre re edin ă i de care îl maiș ș ș ț ș

despăr eau o sută de metri. Se oprise brusc i se întorsese să cerceteze aleea întunecată, măturată deț ș

ploaie, gata să o ia la fugă.)oate i se păruse că auzise o ma ină care se apropia prin freamătul neîntrerupt al ploii care biciuiaș

copacii. "aseta nu înregistrase niciun sunet.La ora aceea din noapte, dacă un alt vehicul s$ar fi apropiat de locul respectiv, cel mai probabil ar

fi fost o ma ină de patrulă apar inând agen iei particulare de securitate care ajuta la paza acesteiș ț ț

comunită i e!trem de bogate.ț

*icio ma ină de patrulă, niciun vehicul mai pu in oficial nu apăruseră, a a că omul cu glugă seș ț ș

lini tise. Se îndreptase grăbit spre est, către poartă.ș

"amera GH continuase să$l urmărească după ce ie ise din câmpul vizual al camerei G. )e măsurăș

ce se apropiase de poartă, camera G+ îl urmărise de pe partea opusă a străzii, focalizând pentru a prinde o imagine cât mai detaliată.

=mediat după ce sosise la poarta de intrare, e8nerd aruncase punga albă spre vârful por ilor deț bronz. *eputând să treacă de punctul cel mai înalt, pachetul căzuse înapoi.



( doua oară reu ise. "ând se îndepărtase de poartă, glugă îi alunecase pe jumătate i camera G+ș ș

captase o imagine clară a chipului său luminat de felinarele care flancau poarta.(vea trăsăturile cizelate ale unui chelner bun dintr$un restaurant de calitate din Los (ngeles, acolo

unde atât personalului care serve te, cât i clien ilor le place să creadă că orice băiat sau fată care aziș ș ț

aduce la masă farfurii cu feluri scumpe de pe te e!otic poate primi a doua zi un rol de vis într$un filmș

de 3G de milioane de dolari cu om "ruise.După ce lăsase mărul i întorsese spatele por ii, olf e8nerd rânjea.ș ț

)oate că, dacă &than n$ar fi tiut semnifica ia numelui mic al bărbatului, rânjetul acestuia nu i$ar ș ț

fi amintit de un lup. )oate i$ar fi evocat un crocodil sau o hienă.%n orice caz, nu era e!presia veselă a unui farsor. Surprinsă pe bandă video, arcuirea aceea a

buzelor care dezgolea din ii sugera o veselie nebunească, potrivită mai degrabă într$un peisaj cu lunăț

plină i medicamente.ș

"ălcând în ochiurile negre de apă, poleite de faruri, e8nerd se întorsese la ma ină.ș

"ând 1onda ie ise de pe banda de siguran ă i intrase din nou pe oseaua spre est, camera Gș ț ș ș

e!ecutase o mi care circulară i o transfocalizare, apoi o urmase camera GH. (mândouă ofereauș ș

imagini distincte ale plăcu ei de înmatriculare din spatele ma inii.ț ș

0a ina se topise în noapte, lăsând în urmă desene efemere de fum.ș(poi strada îngustă rămăsese pustie, întunecată i umedă, cu e!cep ia felinarelor de la poarta luiș ț

0anheim. )loua toren ial / o ploaie neagră, de parcă cerul nop ii s$ar fi topit i ar fi tras după el toatăț ț ș

bezna universului în multrâvnitul 2el (ir.K

%nainte de a pleca din apartamentul lui din aripa vestică, &than o chemă pe administratoare, pedoamna 0c2ee, ca să$i spună că va lipsi în cea mai mare parte a zilei.

0ai eficientă decât orice ma ină, mai nestrămutată decât legile fizicii, mai de încredere decât unș

arhanghel, doamna 0c2ee avea să trimită în câteva minute una dintre cele ase servitoare aflate subș

comanda ei în apartamentul lui &than. %n fiecare zi a săptămânii, o servitoare strângea gunoiul iș

aducea prosoape curate. De două ori pe săptămână, se tergea praful, se dădea cu aspiratorul i seș ș

făcea cură enie ca la carte în fiecare cameră. Ferestrele erau spălate de două ori pe lună.ț

&ra avantajos să locuie ti într$o vilă cu un personal administrativ de douăzeci i cinci de oameni.ș ș

%n calitate de ef al personalului de pază care avea în grijă atât protec ia personală a "hipului, câtș ț

i siguran a re edin ei, &than se bucura de multe avantaje, inclusiv mese gratuit pregătite fie deș ț ș ț

domnul 1achette, bucătarul$ ef, fie de domnul 2aptiste, celălalt bucătarul al casei. Domnul 2aptisteș

nu avea cuno tin ele rafinate de gastronomie ale efului săuC dar nicio persoană întreagă la minte nuș ț ș

se plânsese vreodată de o mâncare pregătită de el.0asa se putea lua în camera de zi, spa ioasă i pu in mobilată, unde personalul se aduna pentru aț ș ț

discuta probleme administrative, pentru a$ i lua pauza de cafea sau pentru a pune la punct toateș

detaliile legate de vreo petrecere fastuoasă organizată la re edin a "hipului. Fie bucătarul$ ef, fieș ț ș

celălalt bucătar îi pregăteau lui &than un platou de sendvi uri sau orice altceva ar fi dorit să ia cu elșîn apartament.2ineîn eles, putea să$ i pregătească masa în bucătăria din apartamentul său, dacă voia. Doamnaț ș

0c2ee avea grijă ca frigiderul i cămara să fie mereu pline, iar pe &than nu$l costa nimic.ș

"u e!cep ia zilei de luni sau mar i, când una dintre cameriste schimba lenjeria de pat / ț ț

cear afurile domnului 0anheim erau schimbate zilnic când se afla în re edin ă / &than trebuia să$ iș ș ț ș

facă singur patul în fiecare diminea ă.ț

-ia a era grea.ț

(cum, după ce$ i trase pe el o haină din piele moale, &than ie i din apartament i intră pe holul deș ș ș

la parter al aripii de vest. Lăsă u a deschisă, de parcă toată casa era a lui.ș

Luă cu el dosarul pe care$l întocmise despre cutia neagră, o umbrelă i un e!emplar legat în pieleș

din romanul Lord Jim al lui Moseph "onrad. %l terminase de citit cu o seară înainte i voia să$l ducășînapoi la bibliotecă.



Lat de aproape cinci metri, pavat cu plăci de marmură, ca aproape toată casa, holul era acoperit cucovoare persane contemporane, în culori pastelate. )iese de mobilier vechi / toate din epoca=mperiului, inclusiv în stil 2iedermeier / se rânduiau de$a lungul pere ilor' scaune, dulapuri, unț

birou, o servantă.&than putea conduce lini tit o ma ină prin holul acesta aglomerat fără ca măcar să atingă oș ș

singură piesă de mobilier.i într$un fel chiar i$ar fi plăcut acest lucru, dacă n$ar fi trebuit să$i dea pe urmă e!plica iiȘ ț

doamnei 0c2ee.)e când se îndrepta spre bibliotecă, se întâlni cu două cameriste în uniformă i cu un portar, cuș

care se salută. Deoarece de inea ceea ce doamna 0c2ee numea o pozi ie e!ecutivă în rândulț ț

personalului, le spunea angaja ilor pe numele mic, dar ace tia i se adresau cu domnul rumanE.ț ș

%nainte de a$ i lua postul în primire, fiecare angajat nou primea din partea doamnei 0c2ee unș

caiet intitulat Standarde i practiciș ,pe care chiar ea îl compusese i redactase. -ai i amar de sufletulș ș

celui care nu învă a pe de rost con inutul acestui caiet i nu îi respecta instruc iunileNț ț ș ț

)odeaua bibliotecii era din lemn de nuc acoperit cu un lac cafeniu$ro cat, o nuan ă închisă iș ț ș

caldă. "ovoarele persane de aici erau vechi, iar valoarea lor cre tea mai repede decât ac iunile celor ș ț

mai mari companii din ară.țScaune înalte, aranjate confortabil, alternau cu labirinturi de rafturi din mahon care sus ineau maiț

mult de treizeci i ase de mii de volume. <nele căr i erau aranjate pe un al doilea nivel, lat de treiș ș ț

metri, la care puteai ajunge pe o scară străjuită de o balustradă cu un model elaborat din fier aurit.Dacă nu priveai tavanul ca să$ i dai seama de adevărata dimensiune a vastei încăperi, puteai u or ț ș

să cazi pradă iluziei că nu avea sfâr it. )oate că nu avea. #rice părea posibil aici.ș

%n mijlocul tavanului se înăl a o cupolă cu vitraliu, cu un diametru de zece metri. "ulorile închiseț

ale sticlei / purpuriu, smarald, galben ars, albastru$safir / filtrau aproape complet lumina naturalăchiar i într$o zi însorită, prin urmare, căr ile nu riscau să fie deteriorate de lumina soarelui.ș ț

<nchiul lui &than, Moe / care îi inuse lui &than loc de tată când adevăratul său tată era prea beatț

ca să mai aibă grijă de el / lucrase ca ofer de camion la o brutărie regională. Livrase pâine iș ș

produse de patiserie către supermar5eturi i restaurante, ase zile pe săptămână, opt ore pe zi. %n ceaș ș

mai mare parte a timpului, Moe mai avusese i o a doua slujbă / paznic de noapte, trei zile peș

săptămână.%n cei mai rodnici cinci ani ai săi pu i la un loc, unchiul Moe nu strânsese atâ ia bani cât costaseș ț

această cupolă din vitraliu."ând luase primul salariu de poli ist, lui &than i se păruse că era bogat. %n compara ie cu Moe, trăiaț ț

pe picior mare.%nsă tot ce câ tigase în cei aisprezece ani lucra i în )oli ia din Los (ngeles n$ar fi fost de$ajuns săș ș ț ț

acopere costul acestei încăperi.(r fi trebuit să fiu vedetă de cinemaE, î i spuse el în timp ce intră în bibliotecă pentru a puneș

romanul Lord Jim înapoi pe raftul de pe care îl luase.Fiecare volum din colec ie fusese aranjat în ordine alfabetică, după autor. # treime din căr i erauț ț

legate în pieleC restul erau edi ii obi nuite. <n număr semnificativ erau e!emplare rare, de mare pre .ț ș ț

"hipul nu citise niciuna dintre aceste căr i.ț

0ai mult de două treimi din colec ie le preluase când cumpărase casa. La ordinele efului ei, oț ș

dată pe lună, doamna 0c2ee achizi iona cele mai dezbătute i apreciate romane i căr i deț ș ș ț

nonfic iune, care erau imediat catalogate i a ezate în bibliotecă.ț ș ș

"ăr ile noi erau achizi ionate cu unicul scop de a fi e!puse. Făceau impresie asupra musafirilor,ț ț

oaspe ilor invita i la cină i altor vizitatori de talia intelectuală a lui "hanning 0anheim.ț ț ș

%ntrebat ce părere are despre o carte, "hipul iscodea mai întâi părerile musafirului, apoi se arăta deacord cu ele într$o manieră atât de fermecătoare, încât părea în acela i timp un erudit i un spiritș ș

congen.



%n timp ce strecura romanul la loc pe raft, între alte două căr i de Moseph "onrad, &than auzi înț

spatele lui o voce sub ire, pi igăiată'ț ț

9 (re ceva magic în ea:Se întoarse i dădu cu ochii de (elfric 0anheim, un pu ti de zece ani, înghi it aproape cu totul deș ș ț

unul dintre fotoliile uria e.ș

"onform spuselor Laurei 0oonves, (elfric Opronun atț elf-ricPera un cuvânt din engleza veche careînsemna condus de elfiE. "uvântul desemnase ini ial o ac iune în eleaptă i istea ă, dar cu timpulț ț ț ș ț

ajunsese să se refere la persoanele care se comportau cu în elepciune i iste ime.ț ș ț

(elfric.0ama băiatului / Frederic5a FreddieE *ielander / un supermodel care se căsătorise i divor aseș ț

de două ori de "hip într$un singur an, citise cel pu in trei căr i la via a ei. rilogiaț ț ț Stăpânul inelelor.De fapt, o citise de mai multe ori.

(vusese de gând să$l boteze pe băiat Frodo. Din fericire, sau poate nu, cu o lună înainte determen, cea mai bună prietenă a ei, o actri ă, descoperise numele de (elfric în scenariul unui filmț

fantastic prost, în care acceptase să joace rolul unei alchimiste amazoane cu trei sâni.Dacă prietena lui Freddie ar fi pus mâna pe un rol secundar din Tăcerea mieilor ,numele copilului

ar fi fost probabil 1annibal 0anheim.2ăiatului îi plăcea să i se spună Fric, i nimeni în afară de mama lui nu$l striga (elfric. Dinș

fericire sau nu, mama nu stătea prea des în preajma lui ca să$l tortureze cu asta.Se zvonea că Freddie nu$l mai văzuse pe Fric de peste aptesprezece luni. "hiar i cariera unuiș ș

supermodel trecut de prima tinere e este solicitantă.ț

9 "ine să aibă ceva magic: 9 "artea pe care tocmai ai băgat$o în raft. 9 (re ceva magie, dar probabil nu în genul care i$ar plăcea ie.ț ț

9 %n asta găse ti magie cu carul, spuse Fric, arătându$i o carte cu dragoni i vrăjitori pe copertă.ș ș

9 ?sta e limbaj de om în elept i iste : întrebă &than.ț ș ț

9 "e naiba, prietenii babacului vorbesc mai urât decât mine. 2abacul, la fel. 9 *u i când tie că e ti pe aproape.ș ș ș

Fric ridică a dispre capul.ț

9 (dică tată e un ipocrit: 9 0ai bine îmi tai limba decât să spun a a ceva despre tatăl tău.ș

9 -răjitorului celui rău din cartea asta i$ar plăcea s$o folosească pentru o po iune magică. <naț

dintre cele mai grele încercări este să găsească limba unui om cinstit. 9 "e te face să crezi că sunt cinstit: 9 Să fim serio i. Se vede de la o po tă.ș ș

9 "e te faci dacă doamna 0c2ee te aude vorbind a a:ș

9 & plecată.

9 (, da: întrebă &than, dând de în eles că tia cam pe unde s$ar afla doamna 0c2ee i de ceț ș ș băiatul i$ar fi dorit să fie mai discret în legătură cu acest subiect.ș

=ncapabil să$ i reprime o e!presie de vinovă ie, Fric î i îndreptă umerii i scrută biblioteca.ș ț ș ș

2ăiatul era mic pentru vârsta lui i slab. <neori, privit de la distan ă în timp ce străbătea uria eleș ț ș

holuri sau vreuna dintre încăperile făcute să adăpostească cortegii regale, părea aproape o fărâmă deom.

9 "red că tie pasaje secrete, opti Fric. tii tu, intrări ascunse în perete.ș ș Ș

9 Doamna 0c2ee:2ăiatul încuviin ă din cap.ț

9 *oi locuim aici de ase ani, dar ea a fost aiciș dintotdeauna.Doamna 0c2ee i domnul 0c2ee / amândoi în vârstă de vreo cincizeci i cinci de ani / lucraserăș ș

pentru fostul proprietar al re edin ei i rămăseseră aici la rugămintea "hipului.ș ț ș



9 & greu să Qi$o imaginezi pe doamna 0c2ee furi ându$se prin pere i, spuse &than. *u pareș ț

genul care să se fofileze. 9 Dar dacă ar fi,spuse Fric cu însufle ire, s$ar petrece lucruri mai interesante pe aici.ț

Spre deosebire de pleata aurie a tatălui său, care se aranja întotdeauna perfect cu o simplăscuturare de cap, coama atenă a lui Fric arăta mereu nepieptănată. )ărul lui sfida orice perie iș ș

frângea orice pieptăn.)oate, cu timpul, Fric avea să devină mai chipe i să se ridice la înăl imea obâr iei sale, dar acumș ș ț ș

arăta ca orice băie a de zece ani.ț ș

9 De ce nu e ti la oră: se miră &than.ș

9 & ti ateu sau ce se întâmplă: *u tii că suntem în săptămâna dinaintea "răciunului: )ână iș ș ș

progeniturile care înva ă acasă ale starurilor de la 1oll8;ood iau vacan ă.ț ț

"â iva profesori veneau la el de cinci ori pe săptămâna. coala particulară pe care o urmase oț Ș

vreme nu se dovedise un mediu propice pentru el.(vând un tată celebru precum "hanning 0anheim i o mamă nu mai pu in celebră precumș ț

Freddie *ielander, Fric fusese inta invidiei i a batjocurii celorlal i copii de vedete. "um era fiul celț ș ț

slăbănog al unui star macho, adorat pentru roluri de supererou, e!ista un motiv în plus să fie luat

peste picior cu cruzime. (stmul sever de care suferea fusese alt motiv pentru ca Fric să înve e acasă,țîntr$un mediu prielnic.

9 (i idee ce$o să prime ti în diminea a de "răciun: întrebă &than.ș ț

9 0da. ( trebuit să$i dau doamnei 0c2ee o listă până pe cinci decembrie. =$am spus să nu$ iș

bată capul să mai împacheteze cadoul, dar sigur o să$l împacheteze. %ntotdeauna face a a. Aice că nuș

e!istă diminea ă de "răciun fărăț o urmă de mister. 9 "red că sunt de acord.2ăiatul ridică din umeri i se tolăni din nou în fotoliu.ș

De i "hipul era plecat la filmări, urma să se întoarcă din Florida cu o zi înainte de "răciun.ș

9 & bine că tatăl tău se întoarce acasă de sărbători. (ve i în plan ceva mai deosebit după ce seț

întoarce:2ăiatul ridică din nou din umeri, încercând să se arate ne tiutor sau indiferent, dar, de fapt, gestulș

e!prima o nefericire în fa a căreia &than se sim i teribil de neajutorat.ț ț

Fric mo tenise ochii verzi, lumino i ai mamei. %n adâncurile lor se putea citi singurătateaș ș

nesfâr ită a băiatului.ș

9 )ăi, spuse &than, poate anul ăsta de "răciun o să ai parte de surprize.(plecându$se în scaun, avid de misterul pe care tocmai îl catalogase drept fără rost, Fric spuse'

9 "e, dumneata ai auzit ceva: 9 "hiar dacă am auzit ceva / ceea ce nu înseamnă neapărat că am auzit / n$a putea să$ i spun,ș ț

dar presupunând că am auzit, oricum n$o să$ i spun nimic, însă asta nu înseamnă că o să fie vreoț

surpriză sau că nu e niciuna.

)entru o clipă băiatul rămase tăcut, cu privirea în gol. 9 (cum nu mai vorbe ti ca un poli ist cinstit, vorbe ti ca un ef de casă de produc ie.ș ț ș ș ț

9 tii cum vorbesc efii caselor de produc ie, nu:Ș ș ț

9 0ai vin câteodată pe aici, spuse băiatul cu un ton în elept. Le recunosc stilul.ț

K&than parcă ma ina peste drum de blocul din 1oll8;oodul de vest, opri tergătoarele de parbriz,ș ș

dar lăsă motorul să meargă ca să rămână cald în ma ină. ămase un timp în Fordul lui, privind loculș

i gândindu$se cum să$l abordeze mai bine pe olf e8nerd.ș

Fordul &!pedition pe care$l conducea făcea parte din colec ia de ma ini aflate la dispozi ia celor ț ș ț

opt membri ai personalului administrativ care locuiau permanent la re edin ă. )uteau fi folosite atâtș ț

în interes de serviciu, cât i personal. %n garaj mai era i un 0ercedes 0L3GG !, dar ar fi atras preaș ș

mult aten ia dacă trebuia să urmărească un suspect.ț



2locul de trei etaje era bine între inut, dar nu e!celent. encuiala gălbuie nu era crăpată sau cojită,ț

dar clădirea ar fi avut totu i nevoie de ceva timp de o nouă zugrăveală. <na dintre plăcu ele cuș ț

numere aflate deasupra u ii de la intrare atârna într$o parte.ș

ufe de camelii încărcate de flori ro ii, diverse soiuri de ferigi i coroane uria e de palmieriș ș ș

dădeau un aer opulent împrejurimilor selecteC dar toate nu mai fuseseră îngrijite de luni de zile. =arba

care crescuse de$a valma însemna că era tunsă nu săptămânal, ci de două ori pe lună.)roprietarul făcea economii, dar clădirea arăta totu i bine.ș

"ineva care trăia din ajutor social n$ar fi închiriat aici. )robabil că e8nerd avea o slujbă, dar faptul că lansase amenin ări cu moartea la trei jumătate diminea a însemna că nu era nevoit să seț ț

scoale diminea a devreme ca să meargă la serviciu. )oate era acasă acum.ț

Dacă &than ar afla unde lucrează suspectul i ar începe să pună întrebări în stânga i în dreapta,ș ș

printre colegi de muncă sau vecini, cineva l$ar anun a în mod sigur pe e8nerd. (cesta ar deveniț

atunci mult prea suspicios că să mai poată fi abordat direct.&than prefera să pornească de la o întâlnire directă, fa ă în fa ă, i să lărgească apoi cerculț ț ș

investiga iilor.ț

%nchise ochii, î i sprijini capul pe apărătoarea de la scaun i începu să se gândească la cum ar fiș ș

mai bine să procedeze.Agomotul unei ma ini care se apropia crescu atât de mult, că &than deschise ochii, a teptându$seș ș

să audă brusc o sirenă de poli ie gonind în urma acesteia. 0ergând cu o viteză mult prea mare pentruț

o stradă reziden ială, un Ferrari estarossa vi iniu trecu ca glon ul pe lângă ma ina lui &than, deț ș ț ș

parcă ar fi vrut să calce vreun copil obraznic sau vreo doamnă în vârstă, care abia$ i târa picioarele înș

pantofii ei ortopedici sprijinindu$se în baston.o ile ma inii care traversă în goană strada plină de băltoace împro cară Fordul de sus până jos.ț ș ș

>eamul dinspre ofer se acoperi de iroaie de apă murdară.ș ș

)este drum, blocul tremura ca într$un vis. "eva din deformarea aceasta trecătoare păru să aducă lasuprafa ă o amintire vagă a unui co mar de mult uitat, iar imaginea denaturată a clădirii îi ridică înț ș

mod ine!plicabil părul de pe ceafă.(poi ultimii stropi se scurseră de pe geam. )loaia care cădea spălă ultimele resturi de murdărie.

2locul nu era altceva decât un loc plăcut, a a cum îl văzuse prima oară.ș

>ândindu$se că ploua prea tare ca să merite să$ i mai ia umbrelă, ie i din Ford i traversă în goanăș ș ș

strada.%n sudul "aliforniei, la sfâr itul toamnei i începutul iernii, vremea suferea schimbăriș ș

imprevizibile. De la un an la altul, i chiar de la o zi la alta în cursul aceluia i an, săptămânaș ș

dinaintea "răciunului putea fi caldă i plăcută sau, dimpotrivă, geroasă. (erul era rece acum, ploaiaș

încă i mai rece, iar cerul la fel de plumburiu ca într$o regiune din nordul îndepărtat.ș

< a principală a clădirii nu avea interfon. "artierul era destul de sigur pentru ca holurile bloculuiș

să nu aibă nevoie de sisteme de protec ie. iroind de apă, intră într$un spa iu îngust, acoperit cu daleț Ș ț

me!icane, mai degrabă un foaier decât un hol de a teptare. <n lift i câteva scări duceau la etajeleș șsuperioare.(erul din foaier era îmbâcsit de mirosul persistent de slănină canadiană gătită cu ore în urmă i deș

mirosul muced de crati e afumate i nespălate. *u puteai confunda însă aroma unică de marijuana.ț ș

"ineva stătuse aici de diminea ă i fumase o igară de marijuana înainte să iasă afară pentru a daț ș ț

piept cu vremea mohorâtă.%n dreptul cutiilor po tale, &than numără patru apartamente la etajul unu, ase la etajul al doilea iș ș ș

ase la etajul al treilea. e8nerd locuia în mijlocul clădirii, la H2.ș

)e cutiile po tale nu se aflau decât numele de familie ale locatarilor actuali. &than avea nevoie deș

mai multe informa ii decât cele oferite de aceste etichete.ț

<n spa iu tăiat în perete servea drept punct de colectare a revistelor sau publica iilor pentru careț ț

po ta ul nu mai găsea loc în zilele când volumul lor era neobi nuit de mare ca să mai încapă înș ș șcutiile po tale.ș



(colo se găseau acum două reviste. (mândouă erau pentru >eorge Reesner, de la apartamentulH&.

&than ciocăni u or carcasa de aluminiu a câtorva cutii po tale care nu îl interesau. Suna a gol. "elș ș

mai probabil, coresponden a nu fusese încă adusă.ț

"ând ciocăni în cutia lui Reesner, sună a plin. "u siguran ă, omul era plecat de acasă de cel pu inț ț

două zile.&than urcă pe scări până la etajul al doilea. <n culoar lung, câte trei u i de fiecare parte a lui. Laș

H&, sună la u ă i a teptă.ș ș ș

(partamentul lui e8nerd, H2, era chiar vizavi de H&. *imeni nu răspunse la u a lui Reesner, a a că &than sună din nou, de două ori. Se opri, apoiș ș

ciocăni cu putere.Fiecare u ă avea un vizor pentru ca locatarul să poată vedea cine sună înainte de a decide dacă îiș

deschide sau nu. De partea cealaltă a culoarului, probabil că e8nerd privea chiar acum spatele lui&than.

)entru că nu răspunse nimeni nici de data asta, &than se întoarse cu spatele spre u a lui Reesner iș ș

se arătă frustrat. % i terse cu o mâna fa a udă. % i trecu apoi mâna prin părul umezit de ploaie. Dăduș ș ț ș

din cap. 0ăsură holul cu privirea."ând &than sună la H2, omul care adusese mărul răspunse aproape imediat i fără să foloseascăș

lan ul de siguran ă la u ă.ț ț ș

De i asemănarea cu imaginea captată de camerele video era frapantă, bărbatul se dovedi maiș

chipe decât păruse noaptea trecută, pe ploaie. Semăna cu actorul 2en (fflec5.ș

Dar pe lângă înfă i area de (fflec5, avea ceva lugubru, gen bine$a i$venit$la$motelul$2ates, peț ș ț

care orice fan al lui (nthon8 )er5ins l$ar fi sesizat. "ol urile strânse ale buzelor, venele care$i pulsauț

rapid la tâmpla dreaptă i mai ales strălucirea din ochi lăsau impresia că era sub influen aș ț

metamfetaminei, nu neapărat la voltaj ma!im, dar pe undeva pe aproape. 9 Domnule, spuse &than chiar în timp ce se deschidea u a, îmi cer scuze că vă deranjez, dar ș

trebuie neapărat să dau de >eorge Reesner de la H&. %l cunoa te i pe >eorge:ș ț

e8nerd dădu din cap că nu. (vea un gât de taur. #re întregi petrecute la sala de fitness. 9 Doar ne salutăm i vorbim despre vreme, spuse e8nerd. *imic mai mult.ș

Dacă într$adevăr e8nerd spusese adevărul, atunci &than putea să spună fără să se teamă' 9 Sunt fratele lui. 0ă numesc ic58 Reesner.

mecheria avea să meargă dacă >eorge Reesner era un tip între douăzeci i cincizeci de ani.Ș ș

9 <nchiul nostru, 1arr8, trage să moară la terapie intensivă, min i &than. *u mai durează mult.ț

De ieri$diminea ă încerc să dau de >eorge la toate telefoanele pe care le tiu. *u$mi răspunde deloc.ț ș

(cum nu răspunde nici la u ă.ș

9 "red că e plecat, spuse e8nerd. 9 )lecat: *u mi$a spus nimic. (ve i idee cam pe unde ar putea fi:ț

e8nerd scutură din cap. 9 ocmai pleca undeva cu o valiză în mână acum două nop i, când m$am întors eu.ț

9 -$a spus când se întoarce: 9 (m schimbat câteva cuvinte despre ploaia de$afară, pe urmă a plecat, răspunse e8nerd. 9 Doamne, e atât de apropiat de unchiul 1arr8, de fapt amândoi suntem, o să fie supărat că n$a

putut să$ i ia rămas$bun. )oate ar fi bine să$i las un bilet, ca să$l vadă imediat ce se întoarce acasă.ș

e8nerd îl fi!ă cu privirea pe &than. # arteră începu să$i pulseze în dreptul gâtului. "reierulsurescitat îi galopa dezlăn uit. 0etamfetamina îi accelera frenetic gândirea, fără să i$o limpezeascăț

însă. 9 )roblema este că nu am niciun petic de hârtie, spuse &than. i nici pi!.Ș

9 (, sigur, vă dau eu, spuse e8nerd.

9 %mi cer scuze încă o dată că vă deranjez



9 *u e niciun deranj, îl asigură e8nerd, care lăsă u a deschisă i se întoarse să găsească un pi!ș ș

i un carne el.ș ț

ămas în prag, &than ardea de nerăbdare să intre în apartament. -oia să vadă mai bine cuibul luie8nerd decât îl zărea acum din u ă.ș

"hiar când &than se hotărâse să fie nepoliticos i să intre fără să fie invitat, e8nerd se opri, seș

întoarse i spuse'ș 9 =ntra i. ( eza i$vă.ț ș ț

(cum că invita ia fusese făcută, &than î i putea permite să fie pu in sincer i murmură timid'ț ș ț ș

9 0ul umesc, dar tocmai vin de$afară i sunt udJț ș

9 *u se strică mobila, îl asigură e8nerd.Lăsând u a deschisă în urma sa, &than intră.ș

"amera de zi i sufrageria formau un spa iu comun, generos, care comunică cu bucătăria, de careș ț

era însă despăr it printr$un bar cu două scaune înalte.ț

e8nerd intră în bucătărie i se duse spre un raft a ezat sub telefonul de perete, iar &than se a ezăș ș ș

pe bra ul unui fotoliu din camera de zi.ț

(partamentul avea pu ină mobilă. # canapea, un fotoliu, o măsu ă i un televizor. %n col ul în careț ț ș ț

lua cina se aflau două scaune i o masă.șLa televizor răgea leul 0etro$>old;8n 0a8er. Sonorul era dat încet, răgetul se auzea în surdină.)e pere i se aflau câteva fotografii înrămate' postere de artă, alb$negru, de patruzeci pe cincizeciț

de centimetri. oate reprezentau păsări.e8nerd se întoarse cu un carne el i un pi!.ț ș

9 Sunt bune: 9 )erfect, spuse &than, luând obiectele.e8nerd avea i scotch.ș

9 "a să lipi i biletul de u a lui >eorge.ț ș

)use scotchul pe măsu ă.ț

9 0ul umesc, spuse &than. %mi plac fotografiile.ț

9 )ăsările sunt tot ce poate fi mai liber, spuse e8nerd. 9 "red i eu. Libertatea de a zbura. Dumneavoastră a i făcut fotografiile:ș ț

9 *u. &u doar le colec ionez.ț

%ntr$unul din postere, un stol de porumbei â nea într$un vârtej frenetic de pene într$o pia ă pavatăț ș ț

cu pietre dintr$un decor de clădiri europene vechi. %n altul, un cârd de gâ te sălbatice zburau pe unș

cer înnegurat.(rătând către filmul alb$negru de la televizor, e8nerd spuse'

9 ocmai îmi luam o gustare pentru film. -ă supăra i dacăJ:ț

9 )oftim: (, nicio problemă, îmi cer scuze, nu mă lua i în seamă. Scriu repede biletul i plec.ț ș

%ntr$una din fotografii, păsările zburau direct spre fotograf. =maginea era un montaj de prim$

planuri de aripi care se încălecau, pliscuri deschise într$un ipăt i ochi rotunzi, negri.ț ș 9 "hipsurile o să mă omoare într$o zi, spuse e8nerd în timp ce se întorcea din bucătărie. 9 )e mine înghe ata. %mi curge mai multă înghe ată prin vene decât sânge.ț ț

&than scrise cu litere mari D(>? >&#>&E, apoi se opri ca i cum ar fi chibzuit i privi prinș ș

cameră.Din bucătărie, e8nerd continuă'

9 Se spune că nu po i mânca un singur chips, dar eu nu pot mânca o singurăț pungă.Două ciori se a ezară pe un gard de fier. # rază de soare căzu oblic pe pliscurile lor, care lucirăș

tăioase.)odeaua era acoperită de un capăt la altul cu o mochetă de un alb imaculat, albul curat al zăpezii.

0obila avea tapiserie neagră. De la depărtare, blatul Formica al mesei părea tot negru.

ot ce se găsea în apartament era în alb i negru.ș



&than scrise cu litere mari <*"1=<L 1( & )& 0#(&E i apoi se opri din nou, ca iș ș

cum un simplu mesaj i$ar fi pus la grea încercare talentul scriitoricesc.0uzica filmului, de i se auzea în surdină, avea ceva melodramatic. <n film poli ist din aniiș ț

treizeci sau patruzeci.e8nerd continua să scotocească prin dulapurile din bucătărie.

(ici doi porumbei păreau să se ciocnească în zbor. Dincolo, o bufni ă privea în gol cu ochii largțdeschi i, consternată parcă de ce vedea.ș

(fară începuse din nou să bată vântul. opotul mărunt al ploii atrase aten ia lui &than cătreț

fereastră.Dinspre bucătărie se auzi zgomotul inconfundabil al pungii de chipsuri.S<*?$0?, & #>E, scrise &than.%ntorcându$se în cameră, e8nerd spuse'

9 Dacă trebuie să mănânci chipsuri, astea sunt cele mai proaste, au foarte multe grăsimi.&than ridică privirea i văzu o pungă de chipsuri 1a;aii. e8nerd î i băgase mâna dreaptă prinș ș

deschizătura pungii.Felul în care punga se plia pe mâna bărbatului care adusese mărul i se păru lui &than e!trem de

nefirească. )oate că tipul încerca să scoată câteva chipsuri, dar ceva bizar din atitudinea lui, oanumită încordare sugerau altceva.

#prindu$se lângă canapea, la niciun metru jumătate, e8nerd spuse' 9 Lucrezi pentru "hip, nu:Dezavantajat în fotoliu, &than se prefăcu că nu în elege.ț

9 )entru cine:"ând mâna ie i din punga de chipsuri, inea un pistol.ș ț

%n calitate de detectiv particular autorizat i bod8guard bine pregătit, &than avea permis de port$ș

armă. *umai când se afla în compania lui "hanning 0anheim se înarma, în rest rareori făcea efortulsă$ i ia la el arma.ș

e8nerd avea un pistol de B mm.%n diminea a de azi, tulburat de ochiul găsit în măr i de rânjetul sălbatic al acestuia surprins deț ș

camera video, &than î i atârnase de umăr tocul de pistol. *u se a teptase să aibă nevoie de o armă, iș ș ș

de fapt se sim ise cam prost când se hotărâse fără prea mult entuziasm s$o ia. (cum îi mul umea luiț ț

Dumnezeu că avea o armă asupra lui. 9 *u în eleg, spuse, încercând să pară în acela i timp speriat i uluit.ț ș ș

9 i$am văzut poza, îi spuse e8nerd.Ț

&than aruncă o privire spre u a deschisă, dincolo de care era holul.ș

9 *u$mi pasă dacă ne vede sau ne aude cineva, îi spuse e8nerd. #ricum totul s$a sfâr it, nu$iș

a a:ș

9 (scultă, dacă fratele meu >eorge te$a supărat cu ceva, spuse &than, încercând să mai tragă de

timp.e8nerd nu se lăsă prostit. "hiar în timp ce &than lăsă carne elul i încercă să$ i scoată pistolulț ș ș

>loc5 de B mm de sub haină, bărbatul care adusese mărul îl inti direct în stomac.ț

)entru o clipă, &than nu sim i nicio durere, dar numai pentru o clipă. Se lăsă pe spate în scaun iț ș

rămase mut de uimire la vederea sângelui care â nea. (poi agonie.ț ș

(uzi prima împu cătură, dar nu i pe a doua. icălosul îl intise mortal, chiar în piept.ș ș ț

ot ce se afla în apartamentul alb$negru se făcu negru.&than tia că păsările mai zăboveau încă pe pere i, privindu$l cum moare. Le sim ea încordareaș ț ț

aripilor înghe ate în zbor.ț

(uzi din nou ropotul mărunt al ploii. De data aceasta nu era ploaia care bătea la geam. &rarespira ia care i se împotmolea în gâtul frânt.ț

*iciun "răciun.



•Capitolul 3

&than deschise ochii.0ergând cu o viteză mult prea mare pentru o stradă reziden ială, un Ferrari estarossa vi iniuț ș

trecu ca glon ul pe lângă ma ina lui &than, împro când apă murdară din băltoacele de pe stradă.ț ș ș)rin geamul lateral al Fordului, contururile înce o ate ale blocului se răsuciră într$o geometrieț ș

bizară, ca într$o viziune de co mar.ș

"a i cum ar fi trecut printr$un oc electric, se smuci violent i trase aer în piept cu disperareaș ș ș

celui care se îneacă. (erul era dulce, i proaspăt, i curat. &!piră cu zgomot.ș ș

*icio rană în stomac. *icio rană în piept. )ărul nu îi era ud de la ploaie.=nima îi bătea cu putere, a a cum ar bate pumnul unui nebun în u a capitonată a unei celule deș ș

spital. *iciodată în via a sa &than ruman nu mai avusese un vis atât de clar, atât de intens, nici vreunț

co mar la fel de brutal în amănunte ca e!perien a din apartamentul lui e8nerd.ș ț

Se uită la ceas. Dacă adormise, atunci nu dormise mai mult de un minut.

*u era în stare să e!ploreze dedesubturile unui vis atât de comple! într$un singur minut.=mposibil.

)loaia spălă ultimele urme murdare de pe geam. Dincolo de frunzele pline de apă ale palmierilor, blocul era la locul lui, nedeformat, dar de$acum pentru totdeauna straniu.

"ând se sprijinise cu capul de apărătoarea scaunului i închisese ochii ca să se gândească la ceaș

mai bună metodă de a$l aborda pe olf e8nerd, lui &than nu$i fusese deloc somn. *u fusese nicimăcar obosit.

&ra convins că nu a ipise pre de un minut. *u a ipise nici măcar pentru cinci secunde.ț ț ț

Dacă primul Ferrari fusese fantasma unui vis, al doilea Ferrari lăsa acum impresia că realitateamergea pe urmele co marului.ș

De i nu mai respira sacadat, inima îi bătea cu o viteză nedomolită i gonea în urma ra iunii, careș ș ț

se mi ca încă i mai repede, mereu de neatins.ș ș

=ntui ia îi spunea să plece, să găsească o cafenea Starbuc5s i să$ i ia o cea că mare de cafea. Săț ș ș ș

comande o specialitate îndeajuns de puternică pentru a dizolva be i orul de plastic.ț ș

Depărtarea i deta area de eveniment îl vor ajuta să descopere cheia misterului i să în eleagă ceș ș ș ț

se întâmplase. *iciun puzzle nu rămâne nerezolvat dacă îl abordezi cu o logică riguroasă i îi dediciș

suficient timp."hiar dacă anii petrecu i în poli ie îl învă aseră să se încreadă în intui ie a a cum un copil seț ț ț ț ș

încrede în mama sa, opri motorul i coborî din ma ină.ș ș

Fără îndoială, intui ia era un instrument esen ial de supravie uire. &ra însă mult mai important săț ț ț

fie cinstit cu el însu i decât să$ i asculte intui ia. %ntr$o clipă de sinceritate, fu nevoit să recunoascăș ș ț

motivul real pentru care voia să plece' nu pentru a găsi un loc lini tit i propice medita iei, niciș ș ț pentru a se înhăma la ra ionamente gen Sherloc5 1olmes, ci pentru că era îngrozit.ț

Frica nu trebuie lăsată niciodată să te biruie. Dacă cedezi o singură dată, e ti terminat ca poli ist.ș ț

2ineîn eles că el nu mai era poli ist. )lecase din poli ie cu mai bine de un an în urmă. 0uncaț ț ț

fusese rostul vie ii lui cât timp trăise 1annah, dar însemnase din ce în ce mai pu in în anii de dupăț ț

moartea ei. %ncetase să mai creadă că poate schimba ceva în lume. Dorise să se retragă, să întoarcăspatele hidoasei realită i a condi iei umane, atât de cople itoare în munca de zi cu zi a unui detectivț ț ș

de la #mucideri.Lumea lui "hanning 0anheim era locul cel mai îndepărtat de realitate în care puteatrăi i, în acela i timp, câ tiga un ban.ș ș ș

"hiar dacă nu mai purta insignă, chiar dacă poate oficial nu mai era poli ist, în sufletul luiț

rămăsese tot om al legii. Suntem ceea ce suntem, indiferent ce am vrea să fim sau ce pretindem că

suntem.



"u mâinile vârâte în buzunarele hainei de piele, cu umerii adu i de parcă ploaia ar fi fost oș

povară, â ni peste drum i se opri în fa a blocului.ț ș ș ț

=ntră în foaier ud leoarcă. )odea cu dale me!icane. Lift. Scări. ( a cum trebuia să fie. ( a cumș ș

fusese.>reu de mirosul de grăsime prăjită i de oale arse, aerul se îngro ase i părea să se închege caș ș ș

secre iile unui gât bolnav.ț%n raft se aflau două reviste. )e fiecare din ele era scris numele lui >eorge Reesner.&than urcă scările. )icioarele i se înmuiaseră i mâinile îi tremurau. La capătul scării se opri săș

tragă de câteva ori aer în piept i să$ i adune gândurile.ș ș

%n bloc era lini te. *iciun glas înăbu it în spatele pere ilor, nicio melodie melancolică de începutș ș ț

de săptămână.% i închipui că aude câteva ciori zgâriind u or cu ghearele pe un gard de fier, freamătul i zbatereaș ș ș

unor porumbei care$ i iau zborul, ticăitul insistent al unor ciocuri. Dar tia că, de fapt, nu sunt decâtș ș

glasurile ploii.De i sim ea greutatea pistolului ascuns în tocul de pe umăr, î i vârî mâna sub haină i î i duseș ț ș ș ș

mâna dreaptă la armă, ca să fie sigur că o luase. # pipăi cu vârful degetului.

% i scoase mâna de sub haină i lăsă pistolul în toc.ș ș)loaia i se prelinse pe ceafă într$un firicel sub ire, care îl înfioră.ț

"ând &than ajunse pe holul de la etajul doi, abia aruncă o privire spre apartamentul H&, acolounde >eorge Reesner nu ar răspunde nici dacă suna, nici dacă bătea la u ă, i se îndreptă direct spreș ș

u a de la H2, unde î i pierdu cumpătul, dar numai pentru o clipă.ș ș

2ărbatul care adusese mărul răspunse aproape imediat la sonerie. %nalt, puternic, sigur pe el, nu î iș

bătu capul să mai pună lan ul de siguran ă de la u ă.ț ț ș

*u păru să fie câtu i de pu in surprins să$l vadă din nou pe &than, i încă viu, ca i cum prima lor ș ț ș ș

întâlnire n$ar fi avut niciodată loc. 9 Mim e acasă: întrebă &than. 9 ( i gre it apartamentul, spuse e8nerd.ț ș

9 Mim 2riscoe: Serios: Sunt sigur că aici stătea. 9 Locuiesc aici de mai bine de ase luni.ș

%n spatele lui e8nerd se zărea o cameră în alb i negru.ș

9 ase luni: ( trecut a a de mult de când n$am mai fost pe$aici: &than era con tient că totul sunăȘ ș ș

fals, dar merse mai departe. 9 0da, cred că sunt vreo ase sau apte.ș ș

)e peretele din spatele lui e8nerd, o bufni ă căsca ochi uria i, în a teptarea unei împu cături.ț ș ș ș

&than spuse' 9 (scultă, Mim a lăsat vreo adresă de coresponden ă:ț

9 *u m$am întâlnit niciodată cu locatarul de dinainte.

Strălucirea din ochii lui e8nerd, tâmplele care îi pulsau cu repeziciune, col urile încordate alețgurii îl inură de data asta deoparte pe &than.ț

9 %mi pare rău că v$am deranjat, spuse."ând auzi televizorul care mergea încet, răgetul în surdină al leului 0etro$>old;8n 0a8er, nu

mai ovăi nicio clipă, ci se îndreptă direct spre scări. % i dădu seama că se retrage cu pa i suspect deș ș ș

grăbi i i se strădui să nu fugă.ț ș

)e la jumătatea scărilor &than se încrezu în instinct, se întoarse, privi în sus i îl văzu pe olf ș

e8nerd în capul scărilor, privindu$l în tăcere. 2ărbatul cu mărul nu avea în mâna niciun pistol, nicio pungă de chipsuri.

Fără să mai spună ceva, &than coborî ultimele trepte către foaier. Deschise u a de la intrare iș ș

aruncă o privire în urmă, dar e8nerd nu$l urmărise până la parter.

%ntărâtată, ploaia alerga în rafale pe străzi, iar vântul îi vuia în palme.



(flat din nou la volanul Fordului &!pedition, &than porni motorul, blocă u ile i dădu drumul laș ș

căldură.# por ie dublă de cafea tare la Starbuc5s nu i se mai părea potrivită acum. *u tia încotro să seț ș

ducă.)remoni ie. (nticipa ie. 1alucina ie. "larviziune.ț ț ț Dic ionarul zonei crepusculareț î i întorceaș

filele una după alta în mintea lui, dar nimic nu părea să e!plice e!perien a pe care o avusese.ț"onform calendarului, mai era o zi până la sosirea oficială a iernii, dar aceasta îi intrase deja în

oase. %l cuprinsese un frig necunoscut în sudul "aliforniei.% i ridică mâinile să le privească, îi tremurau a a cum nu le mai văzuse vreodată. Degetele îi erauș ș

palide, unghiile albe, la fel de albe ca semiluna de la baza lor. *ici paloarea, nici tremurul nu$l nelini tiră pe &than a a cum o făcu ceea ce văzu sub unghiile deș ș

la mâna dreaptă. # substan ă de culoare închisă, un negru$ro iatic.ț ș

ămase cu ochii a inti i la ea, ezitând să vadă dacă era adevărată sau doar o halucina ie.ț ț ț

%n cele din urmă, î i scoase cu unghia mare de la mâna stânga pu in din materia prinsă sub unghiaș ț

mare de la mâna dreaptă. &ra ceva lipicios, u or umed.ș

ovăind, o duse la nas. 0irosi o dată, de două ori, dar de i mirosul era abia perceptibil, nu avuȘ ș

nevoie să mai miroasă încă o dată.&than avea sânge sub toate cele cinci unghii de la mâna dreaptă. "u o certitudine pe care rareori o

are cineva care tie că lumea e unul dintre cele mai nesigure locuri, &than î i dădu seama că acesta seș ș

va dovedi a fi chiar sângele lui.

•Capitolul 4

Laboratoarele )alomar din nordul 1oll8;ood$ului se aflau într$o clădire din plăci de beton care seîntindea pe un singur nivel. Ferestrele erau atât de mici i depărtate între ele, iar acoperi ul din folieș ș

metalică atât de jos i plat, încât clădirea semăna mai degrabă cu un buncăr în furtună.ș%n laboratoarele medicale din )alomar se făceau biopsii, analize de sânge, frotiuri i alte materiiș

organice. Sec ia industrială realiza analize chimice din cele mai diverse, atât pentru sectorul privat,ț

cât i pentru clien ii guvernamentali.ș ț

%n fiecare an, fanii "hipului îi trimiteau actorului peste un sfert de milion de scrisori, majoritatea pe adresa casei sale de produc ie, care săptămânal trimitea mai departe teancurile de coresponden ăț ț

firmei de publicitate care răspundea la rândul ei în numele starului. )rintre aceste scrisori se aflau iș

daruri, inclusiv un număr deloc neglijabil de alimente făcute în casă' biscui i, prăjituri, bomboaneț

fondante. *ici măcar unul dintr$o mie de fani nu era suficient de nesănătos la minte încât să trimită prăjituri otrăvite, dar cu toate acestea, &than mergea pe principiul paza$bună$trece$primejdia$rea'toate alimentele trebuie aruncate fără nicio testare preliminară.

"âteodată, când bunătă ile de genul acesta erau înso ite de o scrisoare suspectă, alimentul nu eraț țdistrus imediat, ci trimis lui &than pentru o investigare mai amănun ită. Dacă bănuia că e vorba deț

ceva contaminat, &than aducea mostra aici, la )alomar, pentru a fi e!aminată."ând un necunoscut era în stare să adune suficientă ură încât să încerce să$l otrăvească pe "hip,

&than voia să tie că ticălosul e!istă. )rin urmare, colabora cu autorită ile din ora ul celui careș ț ș

trimisese otrava pentru a aduna orice fel de dovezi care să$l poată pune pe acesta sub acuza ie.ț

(cum, îndreptându$se mai întâi către biroul de recep ie, &than semnă un formular care autorizaț

laboratorul să îi ia probe de sânge. )entru că nu avea trimitere de la medic, plăti analizele pe care lesolicitase.

Solicitase un profil (D* simplu. 9 i vreau să tiu ce fel de medicamente sunt depistate în sânge.Ș ș

9 "e medicamente lua i: întrebă recep ionera.ț ț



9 *imic în afară de aspirină. Dar vreau să face i analize pentru toate substan ele posibile, înț ț

eventualitatea în care mi s$au dat medicamente fără tirea mea.ș

)oate că în nordul 1oll8;oodului erau obi nui i să întâlnească paranoici în toată regula.ș ț

ecep ionera nu dădu ochii peste cap, nu ridică o sprânceană i nu păru în niciun alt fel surprinsă să$lț ș

audă spunând că ar putea fi victima unei conspira ii malefice.ț

Laboranta care îi luă sânge era o vietnameză micu ă i drăgu ă, cu o mână îngerească. *u sim iț ș ț țcând acul îi străpunse vena.

%ntr$un alt birou de recep ie unde se luau probe pentru analize medicale diferite de cele standard,ț

completă un al doilea formular i plăti o nouă ta!ă. ecep ionera de aici îi aruncă însă o privireș ț

ciudată când îi e!plică ce fel de analize dore te.ș

La o masă de laborator, sub lumina tăioasă a neoanelor, o asistentă care semăna cu 2ritne8 Spearsfolosi o spatulă de o el sub ire, dar netăioasă, pentru a scoate sângele de sub unghiile de la mânaț ț

dreaptă pe o bucată pătrată de hârtie. &than nu$ i mai tăiase unghiile de mai bine de o săptămână, a aș ș

că femeia recuperă o cantitate semnificativă de resturi, dintre care o parte era încă lipicioasă.0âna îi tremură pe tot parcursul acestei opera iuni. Femeia se gândea probabil că tremura dinț

pricina frumuse ii ei.ț

Substan a de sub unghii urma să fie mai întâi e!aminată pentru a stabili dacă era într$adevăr țsânge. <rma apoi să fie trimisă la laboratoare pentru a se stabili grupa sanguină i pentru a seș

compara profilul (D* cu proba de sânge pe care i$o luase vietnameză. ezultatele to!icologicefinale nu aveau să fie gata până miercuri după$amiază.

&than nu în elegea cum de$i ajunsese sângele sub unghiile de la mână câtă vreme, la urma urmei,ț

nu fusese împu cat în stomac sau în piept. i totu i, a a cum gâ tele sălbatice tiu unde e nordul iș Ș ș ș ș ș ș

unde e sudul fără să aibă nevoie de busolă, &than tia că acela era sângele lui.ș

•Capitolul 5

%n parcarea de la )alomar, în timp ce ploaia i vântul zugrăveau procesiuni de forme fantomaticeș

pe parbrizul Fordului, &than îl sună pe 1azard anc8 pe telefonul mobil. *umele primit la na tere de 1azard era Lester, dar î i ura acest nume. *u$i plăcea mai mult niciș ș

Les. Socotea că versiunea prescurtată suna ca o insultă. 9 *u sunt mai pu inț decât tine, îi spusese odată lui &than, de i pe un ton afabil.ș

%ntr$adevăr, având o înăl ime de doi metri i o greutate de G7 5ilograme, o căpă ână rasă careț ș ț

părea mare cât o minge de baschet i un gât doar pu in mai îngust decât distan a dintre urechi,ș ț ț

1azard anc8 nu putea fi luat de nimeni drept un simbol al minimalismului. 9 De fapt, în multe privin e suntț mai mult decât al ii. 2unăoară, sunt mai hotărât, mai haios, maiț

ingenios, mai înclinat să fac alegeri stupide când vine vorba despre femei, i e chiar mai probabil săș

fiu împu cat. )rietenii ar fi trebuit să$mi spună 0oreșH

anc8. ( fi putut trăi cu un astfel de nume.ș%n adolescen ă, prietenii îi spuneau 2ric5 ț +, o aluzie la faptul că era făcut ca un zid de cărămidă.

*imeni din Departamentul MafuriT#mucideri nu îi mai spusese 2ric5 de douăzeci de ani. %n poli ieț

era cunoscut ca 1azard, deoarece să lucrezi în echipă cu el putea fi la fel de periculos i riscant ca aș

conduce un camion plin cu dinamită.Slujba de detectiv la MafuriT#mucideri putea fi mai periculoasă decât o carieră de băcan, dar era

mai pu in probabil ca detectivii să moară în misiune decât vânzătorii de noapte din fast$fooduri. Dacăț

voiai suspans sau să fii deseori luat în colimator, aveai mai multe anse dacă lucrai la Direc ia deș ț

1Note:

În engleză, less înseamnă „mai puțin”. (n.tr.).2More înseamnă „mai mult”. (n.tr.).3Brick înseamnă „cărămiă”. (n.tr.).



Supraveghere a (ctivită ii 2andelor, la Divizia *arcotice i, desigur, în trupele SU( decât dacăț ș

făceai curat în urma asasinilor.Simplul fapt de a purta uniformă promitea mai multă violen ă decât dacă băteai străzile îmbrăcatț

în costum i cravată.ș

"ariera lui 1azard era o e!cep ie de la regulă. Se trăgea în el cu regularitate.ț

#bi nuia să se mire nu atât de frecven a cu care gloan ele se îndreptau spre el, ci de faptul că aceiaș ț țcare trăgeau nu$l cuno teau personal.ș

9 *u: a spus el odată.(ceastă situa ie stranie nu se datora nepăsării sau nepriceperii lui 1azard. &ra un detectiv grijuliu,ț

de primă mână.Din e!perien ă, &than observase că universul nu func iona întotdeauna ca un mecanism de ceas,ț ț

după regula cauză$efect descrisă atât de convingător de oamenii de tiin ă. (nomaliile abundau.ș ț

Devieri de la regula obi nuită, ciudă enii, nepotriviri.ș ț

(i putea să o iei pu in razna, chiar cu acte în regulă, dacă insi ti să crezi că în via ă totul mergeț ș ț

după vreun sistem logic de genul asta$se$întâmplă$din$cauza$asta. <neori trebuie să accep iține!plicabilul.

1azard nu$ i alegea singur cazurile. "a i al i detectivi, prindea ceea ce îi trimitea soarta. Dinș ș țmotive cunoscute numai maestrului secret al universului, prindea mai multe investiga ii în careț

infractorii erau tot soiul de sminti i ferici i să pună mâna pe pistol i să tragă, decât cazuri în careț ț ș

doamne bine$crescute servesc ceai otrăvit unor domni la fel de bine$crescu i.ț

Din fericire, de cele mai multe ori gloan ele nu$l nimereau. Fusese împu cat doar de două ori / iț ș ș

de fiecare dată se alesese cu răni u oare. Doi dintre partenerii lui suferiseră răni mai serioase decâtș

1azard, dar niciunul nu murise sau nu rămăsese invalid.)e vremea când lucra în poli ie, &than îi fusese partener lui 1azard timp de patru ani. (ceaț

perioadă fusese cea mai plină de satisfac ii din toată cariera lui de poli ist.ț ț

(cum, după ce telefonul sună de trei ori, anc8 răspunse i &than îi spuse'ș

9 ot mai dormi cu o femeie gonflabilă: 9 e înscrii i tu:ș

9 Salut, 1azard, e ti ocupat:ș

9 (m pus laba pe ceva. 9 Serios: întrebă &than. 9 *u. Dacă era a a, acum l$a călca în picioare, iar tu ai fi direc ionat către căsu a vocală.ș ș ț ț

9 Dacă e ti pe punctul de a face o arestare.ș

9 ( tept un răspuns de la laborator. *u vine până mâine$diminea ă.ș ț

9 "e$ai zice să luăm împreună prânzul undeva, iar "hanning 0anheim să plătească: 9 "u condi ia să nu fiu obligat pe urmă să mă uit la filmele lui nasoale.ț

9 oată lumea s$a născut critic.

&than spuse numele unui vestit restaurant din zona de vest, unde "hipul avea întotdeaunarezervare. 9 "hiar po i mânca acolo sau au doar farfurii frumos ornate: întrebă 1azard.ț

9 ot felul de forme fanteziste de zucchini umplute cu spumă de legume, sparanghel i sosuriș

ingenioase, recunoscu &than. )referi un meniu armenesc: 9 0ai încape vorbă: estaurantul armenesc, ora unu. 9 &u o să fiu fostul poli ist care încearcă să treacă drept un tip elegant.ț

"ând sfâr i convorbirea i închise telefonul, &than fu surprins că reu ise să vorbească atât deș ș ș

firesc.0âinile nu îi mai tremurau, dar frica aceea rece i slinoasă i se târa în continuare neobosită prinș

măruntaie. %n oglinda retrovizoare, propriii ochi păreau ai unui străin.

&than porni tergătoarele de parbriz. =e i din parcarea Laboratoarelor )alomar.ș ș



%n cazanul cerului, lumina dimine ii târzii se închega într$o negură groasă, mai potrivită unuiț

amurg de iarnă.0ajoritatea oferilor î i aprinseseră farurile. Fantasme luminoase erpuiau pe asfaltul negru i ud.ș ș ș ș

0ai era o oră i un sfert până la masă, a a că &than se hotărî să facă o vizită mor ilor încă vii.ș ș ț

•Capitolul 6

Spitalul #ur Lad8 of (ngels era o clădire înaltă, albă, cu un profil de zigurat la etajele superioare,a căror piramidă în trepte era încoronată cu o coloană. Strălucind în furtună, lumina unei cupole searcuia peste coloana înaltă, iar deasupra ei nu se mai afla decât o antenă de radio în vârful căreiaclipea ro u un semnal luminos de avertizare pentru avioane.ș

Spitalul părea să trimită semnale pline de compasiune sufletelor bolnave care locuiau pe colineleLos (ngeles$ului i în zonele de es dens populate. Forma lui semăna cu o rachetă care era gata să$iș ș

ducă în ceruri pe cei ale căror vie i nu putuseră fi salvate nici de medicamente, nici de rugăciune.ț

&than se opri mai întâi la toaleta din holul de a teptare de la etajul întâi, unde î i spălă energicș ș

mâinile la una dintre chiuvete. (sistenta de la laborator nu îi scosese toate urmele de sânge de subunghii.

Săpunul lichid avea o aromă puternică de portocale. oaleta mirosea ca o livadă de citrice după ce&than se spălă pe mâini.

Frecatul insistent cu apă fierbinte îi lăsase pielea ro ie, de parcă s$ar fi opărit. *u mai zărea niciș

cea mai mică pată. Sim ea totu i că mâinile nu$i erau curate.ț ș

%l nelini tea gândul că atâta timp cât purta pe mâini fie i numai câteva molecule din stigmateleș ș

anun atei sale mor i, Spintecătorul avea să$i ia urma după miros i să pună capăt răgazului deț ț ș

libertate care$i fusese acordat.Studiindu$ i reflec ia în oglindă, aproape că se a tepta să vadă prin corp ca printr$o simplă perdeaCș ț ș

dar nu, era solid.Sim ind că s$ar putea alege cu o obsesie din toată treaba asta i îngrijorat că ar putea să$ i speleț ș ș

mâinile la nesfâr it, până vor ajunge carne vie, se terse repede pe un prosop de hârtie i părăsiș ș ș

toaleta.<rcă în lift cu un cuplu tânăr, solemn, care se inea strâns de mâini ca să se îmbărbăteze reciproc.ț

9 # să se facă bine, murmură bărbatul, iar femeia încuviin ă din cap, stăpânindu$ i lacrimile.ț ș

"ând &than coborî la etajul ase, cuplul continuă să urce cu liftul spre destina ia lor nefericită.ș ț

Duncan Uhistler, zis i Dunn8, era internat aici, la etajul ase, de trei luni. "ând nu era la sec ia deș ș ț

terapie intensivă / aflată tot la acest etaj /, Dunn8 nu avea o cameră stabilă. %n cele cinci săptămâniscurse de la ultima criză, se aflase în camera H.

# măicu ă cu un chip blând de irlandeză îl privi în ochi pe &than, zâmbi i trecu pe lângă el cuț ș

fo netul tăcut al vesmântului ei voluminos.ș#rdinul surorilor care lucra în #ur Lad8 of (ngeles refuza îmbrăcămintea modernă a multor

călugări e, care aducea mai degrabă a uniformă de ste;ardesă. )referau în schimb rasele tradi ionale,ț ț

lungi până în pământ, cu mâneci largi, sfoară la mijloc i bonetă pe cap.ș

(veau ve minte de un alb strălucitor, nu combina ia clasică de alb i negru. "ând &than le văzuș ț ș

cum alunecă aeriene pe holuri, mai degrabă plutind ca ni te duhuri decât mergând, aproape că îi veniș

să creadă că spitalul nu era doar o simplă clădire ridicată pe un teren din Los (ngeles, ci o punteîntre lumea noastră i cea de dincolo.ș

Dunn8 trăise într$un soi de incon tien ă, suspendat undeva între lumi, de când patru tipi furio i îlș ț ș

vârâseră cu capul într$un vas de toaletă de mult prea multe ori i îl inuseră sub apă pentru prea multș ț

timp. )aramedicii îi scoseseră apa din plămâni, dar medicii nu reu iseră să$l scoată din comă.ș

"ând &than ajunse în salonul H, îl găsi cufundat în întuneric. <n bătrân se odihnea în patul delângă u ă' incon tient, conectat la un ventilator care îi pompa aer în plămâni cu un uierat ritmic.ș ș ș



)atul de lângă fereastră, unde Dunn8 î i petrecuse ultimele cinci săptămâni, era gol. "ear afurileș ș

noi, curate, străluceau în întuneric.De pe geam, lumina înecată a zilei proiecta pe pat imagini cenu ii, nedefinite, urme mereuș

schimbătoare ale ploii. )e cear afuri păreau să se târască mii de păianjeni transparen i.ș ț

"ând văzu că lipse te fi a pacientului, &than î i închipui că Dunn8 fusese mutat în alt salon sauș ș ș

transferat din nou la terapie intensivă.%ntrebă la camera de gardă de la etajul ase unde ar putea să$l găsească pe Duncan Uhistler, i oș ș

asistentă tânără îi spuse s$o a tepte pe efa de tură, căreia îi trimise un mesaj pe pager.ș ș

&than o tia pe efă, sora Mordan, de la vizitele anterioare, o negresă cu alură de sergent$major iș ș ș

cu vocea u or tabagică a unei cântăre e de cabaret. (ceasta îi dădu de tire că Dunn8 î i dăduseș ț ș ș

sufletul în diminea a aceea.ț

9 %mi pare foarte rău, domnule ruman, dar am sunat la ambele numere pe care ni le$a i dat i v$ț ș

am lăsat i mesaje pe căsu a vocală.ș ț

9 "am când s$a petrecut: întrebă el. 9 ( decedat azi$diminea ă la zece i douăzeci. -$am sunat după cincisprezece sau douăzeci deț ș

minute de la deces.

(pro!imativ pe la unsprezece fără douăzeci &than fusese la u a lui olf e8nerd, tremurând lașamintirea anun atei sale mor i, prefăcându$se că îl caută pe Mim 2riscoe. % i lăsase telefonul mobil înț ț ș

ma ină.ș

9 tiu că nu era i foarte apropiat de domnul Uhistler, spuse sora Mordan, dar e totu i pu in ocant,Ș ț ș ț ș

tiu. %mi pare rău că a trebuit să afla i vestea astfel / văzând patul gol.ș ț

9 ( i dus cadavrul în grădinaE spitalului: întrebă &than.ț

Sora Mordan îl privi cu un respect înnoit. 9 *$am tiut că sunte i ofi er de poli ie, domnule ruman.ș ț ț ț

Grădină însemna în jargonul poli i tilorț ș morgă. oate acele cadavre care a teptau să fie plantateEș

în pământ. 9 MafuriT#mucideri, răspunse el, dar nu se mai deranjă să$i e!plice că nu mai lucra în poli ie.ț

9 So ul meu a tocit destule uniforme la via a lui i o să se pensioneze în martie. 0uncesc pesteț ț ș

program ca să nu o iau razna.&than în elese. De obicei, în timp ce erau în slujba legii, poli i tii nu se sinchiseau prea mult deț ț ș

pericole, pentru ca în ultimele luni dinainte de pensionare să devină atât de tensiona i, încât să aibăț

nevoie de flacoane întregi de 0etamucil pentru a combate constipa ia. So iile erau adesea mult maiț ț

surmenate. 9 Doctorul a semnat certificatul de deces, spuse sora Mordan, i domnul Uhistler a fost dus înș

camera frigorifică, a teptând ca familia să$l ridice de la morgă. (Jde fapt, nu$l va ridica nimeni, nu$ș

i a a:ș

9 (cum e vorba de o crimă, spuse &than. 0edicii legi ti vor avea nevoie de cadavru pentruș

autopsie. 9 (tunci înseamnă că au fost deja anun a i. (vem un sistem foarte bine pus la punct. <itându$seț ț

la ceas, femeia spuse' Dar probabil că nu au avut încă timp să ia corpul în custodie, dacă asta vă preocupă.

K&than luă ascensorul până jos de tot, în lumea mor ilor.ț Grădina se afla la nivelul al doilea i celș

mai de jos al subsolului, alături de garajul pentru ambulan e.ț

%n timp ce cobora, auzi varianta orchestrală a unei melodii vechi de Sher8l "ro;, complet golităde orice aluzie se!uală i interpretată într$un ritm alert. ezultatul era un produs nou, mai fad, careș

păstrase vag linia melodiei originare. %n această lume căzută, chiar i cele mai nesemnificativeș

lucruri, cum ar fi muzica u oară, erau inevitabil corupte.ș



&l i Dunn8, acum în vârstă de treizeci i apte de ani, fuseseră cei mai buni prieteni de la cinci aniș ș ș

i până când împliniseră douăzeci. "rescu i în acela i cartier sărăcăcios de case cu stucuri roase,ș ț ș

amândoi fuseseră singuri la părin i i apropia i ca fra ii.ț ș ț ț

Sărăcia îi unise, la fel ca suferin a emo ională i fizică de a avea ta i alcoolici, cu temperamenteț ț ș ț

colerice. La fel ca dorin a feroce de a dovedi că până i fiii be ivanilor i sărăntocilor ar putea ajungeț ș ț ș

cineva într$o bună zi.aptesprezece ani de înstrăinare, în timpul cărora î i vorbiseră rareori, îl făcuseră pe &than săȘ ș

poată suporta suferin a despăr irii i, în pofida problemelor care îl apăsau acum, fu cuprins deț ț ș

melancolie la gândul vie ii pe care ar fi putut să o aibă împreună.ț

Dunn8 Uhistler pusese punct rela iei lor alegând să ducă o via ă în afara legii chiar când &than seț ț

pregătea să slujească legea. Sărăcia i via a haotică dusă alături de un tată be iv i egoist dăduserăș ț ț ș

na tere în &than respectului pentru disciplină, ordine i pentru satisfac iile unei vie i trăite în slujbaș ș ț ț

celorlal i. (celea i e!perien e îl făcuseră pe Dunn8 să tânjească după grămezi de bani i după putereaț ș ț ș

care să împiedice pe oricine ar fi cutezat să$i spună ce să facă ori să$l oblige să trăiască după altereguli decât cele făcute de el însu i.ș

)rivite în retrospectivă, reac iile lor la probleme similare fuseseră divergente încă din primii ani aiț

adolescen ei. )oate că prietenia îl făcuse pe &than orb la diferen ele tot mai mari dintre ei. <nulț țalesese să caute respectul care vine din împliniri profesionale. "elălalt dorise respectul care vineatunci când e ti temut.ș

%n plus, se îndrăgostiseră de aceea i femeie, ceea ce ar fi învrăjbit până i doi fra i buni. 1annahș ș ț

intrase în via a lor când nu aveau mai mult de apte ani. La început fusese un simplu tovară deț ș ș

joacă, singura fată pe care o acceptaseră în jocurile lor de băie i. "ei trei fuseseră de nedespăr it.ț ț

(poi, treptat, 1annah le devenise prietenă, i într$un fel, soră, iar băie ii juraseră să o protejeze.ș ț

&than nu putea să numească ziua în care încetase să le mai fie doar prietenă, doar soră i deveniseș

pentru el i Dunn8Jiubită.ș

Dunn8 o dorise cu disperare pe 1annah, dar o pierduse. &than nu numai că o dorise pe 1annahC oîncântase, îi câ tigase inima, se căsătorise cu ea.ș

imp de doisprezece ani, el i Dunn8 nu mai schimbaseră un cuvânt, până în noaptea în careș

1annah murise în acela i spital în care se afla acum &than.ș

Lăsând în ascensor melodia ruinată a lui Sher8l "ro;, &than merse de$a lungul unui coridor largi bine luminat, cu pere i albi, de beton. %n locul acelei făcături muzicale, nu mai auzea acum decâtș ț

zumzetul surd, dar autentic, al neoanelor de deasupra capului. < i duble cu gemule e pătrate seș ț

deschideau spre recep iaț grădinii. %n spatele unui birou uzat stătea un bărbat în jur de patruzeci deani, îmbrăcat în hainele verzi de spital i cu o fa ă brăzdată de acnee.# plăcu ă prinsă de birou îlș ț ț

identifica drept -=* #L&D(*#. idică privirea dintr$un roman ieftin, cu un cadavru desenat pecopertă.

&than îl întrebă ce mai face, iar func ionarul îi răspunse că, de vreme ce era în via ă, probabil faceț ț

foarte bine, a a că &than spuse'ș 9 "u mai pu in de o oră în urmă a fost trimis aici Duncan Uhistler de la etajul apte.ț ș

9 L$am băgat la ghea ă, confirmă oledano. *u pot să$l las la morgă. rebuie să$l vadă mai întâiț

procurorul, pentru că e caz de omucidere. *u era decât un singur scaun pentru vizitatori. ranzac iile care implicau cadavre alterabile erauț

în general foarte rapide, fără să mai fie nevoie de confortul unei săli de a teptare i de reviste vechi,ș ș

tocite de atâta răsfoit. 9 *u sunt de la morgă, spuse &than. (m fost prieten cu decedatul. *u eram aici când a murit. 9 %mi pare rău, dar nu vă pot lăsa să vede i corpul chiar acum.ț

( ezându$se în scaunul destinat vizitatorilor, &than spuse'ș

9 0da, tiu.ș

)entru a$i împiedica pe avoca ii apărării să conteste la tribunal rezultatele autopsiei, trebuiauțrespectate ni te proceduri, să nu e!iste suspiciunea că cineva din afară a falsificat dovezile.ș



9 *u e!istă membri ai familiei care să$l identifice, iar eu sunt e!ecutorul testamentar, e!plică&than. ( a că, dacă vor să$i confirm identitatea, mai bine o fac aici decât mai târziu, la morga dinș

ora .ș

Lăsând deoparte romanul, oledano spuse' 9 ipul cu care am crescut s$a trezit aruncat anul trecut dintr$o ma ină care mergea cu vreo 3ș

de 5ilometri la oră. & greu să pierzi de tânăr un prieten bun.&than nu se putea preface că e îndurerat, dar era recunoscător pentru orice conversa ie care îl ajutaț

să nu se mai gândească la olf e8nerd. 9 *u mai eram apropia i de mult. *$am mai vorbit de doisprezece ani, i pe urmă doar de trei oriț ș

în ultimii cinci ani. 9 i v$a numit e!ecutor:Ș

9 %nchipuie te$ i. *$am tiut despre asta până când Dunn8 n$a fost două zile la terapie intensivă.ș ț ș

0$a sunat avocatul lui, mi$a zis nu numai că sunt e!ecutor dacă Dunn8 moare, dar între timp suntîmputernicit să am grijă de afacerile lui i să iau decizii medicale în numele lui.ș

9 %nseamnă că a fost totu i ceva special între voi.ș

&than scutură din cap.

9 *imic. 9 "eva tot a fost, insistă oledano. )rieteniile din copilărie sunt mai profunde decât crede i. *uț

vă vede i ani de zile, apoi vă întâlni i i e ca i cum timpul n$ar fi trecut.ț ț ș ș

9 "u noi n$a fost a a.ș

Dar &than tia că acel ceva special dintre el i Dunn8 fusese 1annah i iubirea lor pentru ea. "a săș ș ș

schimbe subiectul, spuse' 9 i cum s$a întâmplat ca prietenul dumitale să fie împins dintr$o ma ină care merge cu 3 laȘ ș

oră: 9 ( fost un tip de treabă, dar întotdeauna gândea mai mult cu capul mic decât cu cel mare. 9 *u e o specie rară. 9 &ra într$un bar, vede trei tipe bune, niciun bărbat cu ele, a a că se bagă. -in toate trei la el, zic'ș

1ai la noiE i lui îi trece prin cap că e un fel de 2rad )itt, i toate trei vor să sară pe el.ș ș

9 Dar era doar un prete!t de jaf, ghici &than. 9 0ai rău. Se dă jos din ma ina lui, se urcă în a lor. Două fete îl încălzesc în spate, îl dezbracă peș

jumătate / pe urmă îl aruncă din ma ină ca să se distreze.ș

9 Deci tipele prizaseră ceva. 9 )oate da, poate nu, spuse oledano. S$a dovedit că mai făcuseră asta de două ori înainte. De

data asta le$au prins.&than spuse'

9 (m dat peste un film vechi noaptea trecută la televizor. Fran5ie (valon, (nnette Funicello. # peliculă din acelea cu petreceri la mare. Femeile erau cu siguran ă altfel atunci.ț

9 oată lumea era altfel. *imeni nu s$a făcut mai bun sau mai drăgu din anii aizeci încoace. (ț ș șfi vrut să mă nasc cu treizeci de ani mai devreme. i cum a murit al dumitale:Ș

9 )atru tipi au crezut că i$a în elat cu ni te bani, a a că i$au băgat călu ul în gură, i$au legatș ș ș ș

mâinile la spate i l$au băgat cu capul în toaletă până când i$au provocat leziuni pe creier.ș

9 )huuJ <rât. 9 *u e (gatha "hristie, căzu de acord &than. 9 Dacă te ocupi de toate astea, înseamnă că a rămas ceva între dumneata i prietenul dumitale.ș

*imeni nu e obligat să fie e!ecutor testamentar dacă nu vrea.Doi brancardieri împinseră u ile duble i intrară în zona de recep ie aș ș ț grădinii.)rimul bărbat era înalt, avea în jur de cincizeci de ani i se vedea cât era de mândru de podoaba saș

capilară. &ra tuns într$un stil pompadour destul de sofisticat, care aproape că cerea panglici ca să fie

complet.



&than îl cuno tea pe partenerul lui )omp. Mose amirez era un american me!ican îndesat, miop,ș

având desenat pe chip zâmbetul dulce i visător al unui urs 5oala.ș

Mose trăia pentru so ie i cei patru copii. %n timp ce )omp luă hârtiile pe care i le înmânăț ș

func ionarul, &than îl rugă pe Mose să$i arate ultimele fotografii ale 0ariei i ale copiilor.ț ș

#dată formalită ile încheiate, oledano îi conduse printr$o u ă interioară înț ș grădină. Spre

deosebire de podeaua acoperită cu linoleum de la recep ie, aici erau plăci de faian ă albă, cu rosturiț țînguste, de doar patru milimetri între ele / o suprafa ă lesne de sterilizat în cazul contaminării cuț

fluide corporale.De i cură at în permanen ă de filtre sofisticate, în aerul rece persista un iz neplăcut. 0ajoritateaș ț ț

mor ilor nu$ i dau duhul mirosind a ampon, săpun sau apă de colonie.ț ș ș

)atru sertare standard din ino! con ineau probabil mor i, dar două cadavre aflate pe paturi cuț ț

rotile atrăgeau imediat aten ia. (mândouă erau acoperite cu cear afuri.ț ș

<n al treilea pat era gol, de pe el atârna o pânză mototolită, i spre acesta se îndreptă oledano cuș

o e!presie stupefiată pe chip. 9 (ici era. "hiar aici.%ncruntându$se nedumerit, oledano trase cear afurile de pe capetele celorlalte două cadavre.ș

*iciunul din ele nu era Dunn8 Uhistler.rase pe rând cele patru sertare de ino!. &rau goale.)entru că spitalul î i trimitea marea majoritate a pacien ilor mai degrabă acasă decât laș ț

înmormântare, încăperea aceasta era mică în compara ie cu morga din ora . oate ascunzătorileț ș

posibile fuseseră deja scotocite.

•Capitolul 7

%n încăperea aceasta fără ferestre aflată cu trei niveluri sub pământ, cei patru vii i cei doi mor iș ț

rămaseră pentru o clipă atât de tăcu i, încât &than î i închipui că aude cum cade ploaia pe străzile deț șdeasupra.(poi cărău ul cu coafura pompadour spuse'ș

9 (dică l$a i dat pe Uhistler din gre eală altor persoane:ț ș

oledano, func ionarul, scutură din cap cu înver unare.ț ș

9 =mposibil. *$am făcut a a ceva în paisprezece ani de când sunt aici, doar n$o să încep acuma.ș

# u ă largă permitea ca paturile cu rotile să fie duse dinș grădină direct în garajul pentruambulan e. Două zăvoare ar fi trebuit să le închidă. (mândouă erau trase.ț

9 Le$am lăsat încuiate, insistă oledano. %ntotdeauna sunt încuiate, ntotdeauna,în afară de cazulcând supraveghez o nouă livrare, dar atunci sunt întotdeauna aici, chiar aici, privind.

9 "ine ar vrea să fure un cadavru eapăn: întrebă )omp.ț

9 "hiar dacă vreun pervers ar vrea să fure ceva de$aici, n$ar putea, spuse -in oledano trăgândde u a de la garaj ca să se deschidă i să le arate că nu avea broască pe dinafară. Două încuietoriș ș

oarbe. *u e!istă chei pentru ele. *u po i descuia u a asta dacă nu e ti aici în cameră, de undeț ș ș

răsuce ti un mâner.ș

-ocea func ionarului se sub iase progresiv, pe măsură ce îngrijorarea lui cre tea. &than se gândi căț ț ș

oledano î i vedea cu siguran ă slujba ducându$se pe apa sâmbetei, la fel de sigur cum, atras de for aș ț ț

gravita iei, sângele se scurge pe an urile unei mese de autopsie înclinate.ț ș ț

Mose amirez spuse' 9 )oate că nu era mort, mai tii, poate a ie it singur.ș ș

9 &ra mai mort decât mor ii, spuse oledano. 0ort de$a binelea.ț

idicând din umerii lăsa i i arborând zâmbetul de 5oala,Mose spuse'ț ș

9 Se mai întâmplă i gre eli.ș ș



9 *u în spitalul ăsta, nu, insistă func ionarul. *u s$a mai întâmplat de când cu doamna aiaț

bătrână, care acum cincisprezece ani a stat la camera frigorifică aproape o oră, i s$a confirmatdecesul i pe urmă s$a ridicat în fund i a început să ipe.ș ș ț

9 (, mi$amintesc că am mai auzit de asta, spuse )omp. # măicu ă chiar a avut un atac de cordț

din cauza asta.

9 ipul care a lucrat aici înaintea mea a avut atacul de cord, i măicu a care l$a luat la rost i l$aș ț provocat.

&than se aplecă i luă o pungă albă de plastic de sub patul pe care fusese a ezat corpul lui Dunn8.ș ș

%n pungă se aflau nururi, iar de unul din ele fusese legată o etichetă pe care erau scrise numeleș

D<*"(* &<>&*& U1=SL&, data de na tere i numărul de la asigurarea socială.ș ș

"u un uierat de panică în glas, oledano spuse'ș

9 (colo erau hainele pe care le purta când a fost internat în spital.)unga se dovedi acum goală. &than o puse pe pat.

9 "hiar verifica i de două ori deciziile doctorilor de când doamna aceea bătrâna s$a sculat dinț

mor i:ț

9 De trei ori, de patru ori, declară oledano. )rimul lucru pe care îl fac când vine un mort aici e

să$l ascult cu stetoscopul, îi ascult inima i plămânii. "u partea cu diafragmă ascult sunetele înalte,șiar cu cealaltă ascult sunetele joase.

Dădea încontinuu din cap, ca i cum în timp ce vorbea ar fi revăzut cu ochii min ii i ar fi bifatș ț ș

lista de proceduri pe care le urmase când primise corpul lui Dunn8. 9 Fac un test cu oglinda pentru respira ie. (poi stabilesc temperatura internă a corpului, o măsor ț

din nou peste o jumătate de oră, din nou peste încă o jumătate de oră ca să văd dacă într$adevăr scade, a a cum scade când prime ti pe unul care e mort de$a binelea.ș ș

Lui )omp i se păru amuzant. 9 emperatura internă: (dică î i petreci timpul vârând termometre în fundul mor ilor:ț ț

Fără să râdă, Mose spuse' 9 Să avem pu in respect, i se închină.ț ș

&than avea palmele umede. Se terse pe căma ă.ș ș

9 (tunci, dacă nimeni nu a intrat aici ca să$l ia i dacă era mort / unde e acum:ș

9 )oate că la mijloc e vreuna dintre măicu ele care$ i bagă nasul peste tot, îi spuse )ompț ș

func ionarului. 0ăicu ele alea se in de glume.ț ț ț

(er rece, dale de faian ă albe ca zăpada, sertare de ino! lucind ca ghea a' nimic nu e!plică frigulț ț

pătrunzător care$l cuprinsese pe &than.2ănui că parfumul subtil al mor ii îi intrase în haine.ț

Locuri de felul ăsta nu$l nelini tiseră înainte niciodată. (cum era nelini tit.ș ș

%n spa iul deasupra căruia stătea scris <D? S(< )(& &S)#*S(2=L?, spitalul puseseț

numele lui &than i numerele lui de telefonC cu toate acestea, la insisten ele func ionarului, îi dăduseș ț ț

acestuia o carte de vizită cu acelea i informa ii.ș ț<rcându$se în ascensor, ascultă fără prea mare aten ie unul dintre cele mai bune cântece aleț

forma iei 2arena5ed Ladies redus la stadiul de muzică ambientală.ț

<rcă până la etajul apte, acolo unde murise Dunn8. "ând u ile ascensorului se deschiseră, î iș ș ș

dădu seama că nu trebuia să fi urcat decât până la garajul de la primul nivel al subsolului, acolo undeî i parcase Fordul &!pedition, doar cu două etaje deasupraș grădinii.

După ce apăsă butonul ca să coboare la nivelul garajului principal, fu nevoit să urce din nou pânăla etajul cincisprezece, pentru că ascensorul porni singur. #ameni urcară i coborâră, dar &than abiaș

îi observă.0intea îi era în altă parte. =ncidentul din apartamentul lui e8nerd. Dispari ia lui.ț

De i nu mai avea insignă, &than î i păstrase intui ia de poli ist. %n elese că două evenimente atâtș ș ț ț ț

de neobi nuite, care se petrec în aceea i diminea ă, nu pot fi întâmplătoare.ș ș ț



Dar intui ia nu era de$ajuns ca să sugereze natura legăturii dintre aceste întâmplări stranii. &ra caț

i cum ar fi încercat să facă o opera ie pe creier cu ajutorul intui iei.ș ț ț

Logica nu îi oferea nici ea pe loc răspunsuri. %n acest caz, chiar i Sherloc5 1olmes ar fiș

deznădăjduit la gândul anselor pe care le avea de a descoperi adevărul prin intermediulș

ra ionamentelor deductive.ț

%n garaj, o ma ină abia sosită parcurse rândurile în căutarea unui loc de parcare, după care coti peșo rampă i o altă ma ină luminată de faruri ie i din abisul de beton, ca un submersibil de mareș ș ș

adâncime care se ridică dintr$o groapă oceanică, i se îndreptă spre ie ire, doar &than mergea pe jos.ș ș

De$atâtea gaze de e apament i fum care alcătuiau enigmatice i sarcastice pete orschach,ș ș ș

tavanul scund i cenu iu părea să se lase din ce în ce mai jos pe măsură ce &than înainta în garaj.ș ș

)recum carcasa unui submarin, pere ii păreau că abia mai rezistă sub greutatea devastatoare aț

oceanului, sub presiunea zdrobitoare.)as după pas, &than se a tepta să descopere că de fapt nu era singurul care mergea pe jos. %nș

spatele fiecărui jeep, în spatele fiecărei coloane de beton îl putea a tepta un vechi prieten, din motiveș

misterioase i cu scopuri necunoscute.ș

&than ajunse la Fordul &!pedition fără niciun incident.

*imeni nu îl a tepta în ma ină.ș ș( ezat la volan, chiar înainte de a porni motorul, blocă u ile.ș ș

•Capitolul 8

estaurantul armenesc de pe )ico 2oulevard avea aerul unui local evreiesc i un meniu cu feluriș

de mâncare atât de delicioase, că l$ar fi făcut până i pe un condamnat la moarte să zâmbească înș

timp ce$ i lua ultima masă. &rau acolo mai mul i poli i ti în civil i figuri din industria filmului decâtș ț ț ș ș

ai fi găsit oriunde în afara unui tribunal în care se judecă cea mai recentă crimă amoroasă din lumea

celebrită ilor.ț"ând ajunse &than, 1azard anc8 îl a tepta într$un separeu lângă fereastră. "hiar i a ezat, ocupaș ș ș

atâta spa iu, încât ar fi putut merge fără să ezite să dea probă pentru rolul dinț !ncredi"ilul #ul$ ,dacă1oll8;ood$ul ar fi făcut vreodată o versiune neagră.

1azard fusese deja servit cu o por ie dublă de aperitivț $i""y cu castrave i, ro ii i nap murat.ț ș ș

După ce &than se a eză de cealaltă parte a mesei, 1azard spuse'ș

9 "ineva mi$a spus că a citit în ziar cum că eful tău a încasat douăzeci i apte de milioane deș ș ș

parai pentru ultimele două filme. 9 Douăzeci i apte de milioane pentruș ș fiecare. & primul care sparge recordul de douăzeci iș

cinci de milioane. 9 (dio sărăcie, spuse 1azard.

9 <nde mai pui că prime te i o parte din produsul final.ș ș 9 La banii ă tia poate primi o parte din produsul final al oricui vrea.ș

9 & o e!presie de jargon. %nseamnă că, dacă filmul e un mare succes, el prime te o parte dinș

profituri, uneori chiar un anumit procent din profitul brut. 9 "am la cât se ridică asta: 9 După Daily %ariety,a avut succese atât de mari în toată lumea, încât bagă în buzunar cam

cincizeci de milioane. 9 (cum cite ti presa de scandal: întrebă 1azard.ș

9 0ă ajută să nu uit în ce intă uria ă se transformă omul ăsta.ț ș

9 Faci e!act ce i se potrive te, de acord. "âte filme pe an face tipul:ț ș

9 *iciodată mai pu in de două. "âteodată trei.ț

!Note: "n amestec e carne cu gr#u $ulgur. (n.tr.).



9 i eu care plănuisem să înfulec atât de mult pe paralele lui, că "hanning 0anheim însu i ar Ș ș

băga de seamă i tu ai fi dat afară că ai abuzat de cartea de credit.ș

9 *ici măcar tu nu e ti în stare să mănânciș $i""y de o sută de mii de parai.1azard scutură din cap.

9 "han 0an. )oate că sunt demodat, dar tipul nu mi se pare că face cincizeci de milioane.

9 0ai are i o casă de produc ie pentru emisiuni -, cu trei spectacole care rulează acum laș ț posturi mari de televiziune i patru la televiziuni prin cablu. 0ai trage i câteva milioane bune pe anș ș

din Maponia, unde face reclame - pentru cea mai bine vândută bere. ( scos i o linie deș

îmbrăcăminte sportivă. i multe altele. (gen ii lui numesc venitul pe care$l ob ine altfel decât jucândȘ ț ț

câ tiguri colateraleE.ș

9 o i aruncă cu bani în el, hm:ț

9 *$o să aibă niciodată nevoie să umble după chilipiruri."ând chelneri a sosi la masă, &than comandă somon marocan cu cu cu i ceai cu ghea ă.ț ș ș ș ț

%n timp ce lua comanda de la 1azard, chelneri a î i toci vârful creionului'ț ș le"ne3 cu fâ ii de brânzăș

i castrave i, humus, sărmălu e în foi de vi ă,ș ț ț ț la&ma'oon4,tocăni ă de fructe de mareJț

9 0ai da i$mi i două sticlu e de #rangina.ț ș ț

9 Singura persoană pe care am văzut$o să mai mănânce atât, spuse &than, a fost o balerină bulimică. 0ergea la closet i vomita după fiecare fel de mâncare.ș

9 &u doar le gust, i nu port niciodată fusti ă de balerină.ș ț

1azard î i tăie ultimulș $i""y în două. 9 i cât de tare e "han 0an:Ș

Aumzetul conversa iilor de la celelalte mese le oferea celor doi o intimitate aproape egală cu ceaț

de pe o colină din îndepărtatul 0ojave. 9 & imposibil să$l ură ti, spuse &than.ș

9 & cel mai bun compliment pe care po i să i$l faci:ț

9 )ersonal, nu are impactul pe care îl are pe ecran. *u$ i stârne te niciun fel de emo ie.ț ș ț

1azard î i îndesă cu furculi a în gură o jumătate deș ț $i""y i plescăi satisfăcut.ș

9 Deci numai imaginea ce e de el, în rest / nimic. 9 *ici chiar a a. & e!trem deJfad. >eneros cu angaja ii. *u e arogant. Dar are un fel deJun felș ț

de inconsisten ă. *u prea îi pasă cum îi tratează pe cei din jur, nici măcar pe fiul său, dar e oț

indiferen ăț "enignă. *u e un tip cu adevărat rău. 9 La atâ ia bani i adora ie, te$ai a tepta la un monstru.ț ș ț ș

9 "u el n$ai ocazia. "u elJ&than se opri să se gândească. %n lunile în care lucrase pentru 0anheim nu mai vorbise atât de

mult i nici atât de franc cu cineva despre omul ăsta.ș

&l i 1azard fuseseră împreună în bătaia gloan elor i fiecare î i încredin ase via a celuilalt. )uteaș ț ș ș ț ț

să spună tot ce are pe suflet i să fie sigur că nimic nu va ajunge la urechile altcuiva.ș

(vând un interlocutor atât de sigur, &than voia să$l descrie pe "hip nu doar cât mai sincer cu putin ă, ci i cât mai nuan at. %ncercând să$i e!plice lui 1azard cum era 0anheim, îl putea în elege elț ș ț ț

însu i mai bine.ș

După ce chelneri a aduse ceaiul cu ghea ă i sucurile, &than spuse în cele din urmă'ț ț ș

9 & absorbit de propria persoană, dar nu în maniera tipică unei vedete de cinema, nici în vreunfel care să$l facă să pară egoist. )resupun că îi pasă de bani, dar nu cred că îi pasă ce gândesc al iiț

despre el sau de faptul că e celebru. & absorbit de propria persoană, complet absorbit, dar e ceva îngenulJ în genul unei stări zen.

9 # stare zen:

%Note:&remă e $r#nză in 'er. (n.tr.). *izza armenească. (n.tr.).



9 0da. "a i cum via a n$ar însemna decât el i natura, el i cosmosul, nu el i ceilal i. )are să fieș ț ș ș ș ț

mereu într$o stare de medita ie, nu e total prezent, ca un 8oghin impostor care pretinde că e dintr$oț

altă lume, numai că el e sincer. "um el contemplă mereu universul, e foarte convins că i universul îlș

contemplă pe el, că fascina ia e reciprocă.ț

1azard î i termină ultimulș $i""y i spuse'ș

9 Spencer rac8, "lar5 >able, Mimm8 Ste;art, 2ogart / to i au fost cu capul în nori i n$a tiutț ș șnimeni sau pe vremea aia vedetele de film erau oameni adevăra i, cu picioarele pe pământ:ț

9 0ai sunt i oameni adevăra i în toată afacerea asta. Le$am întâlnit pe Modie Foster, pe Sandraș ț

2ulloc5. )ar adevărate. 9 i ele par să facă pe durele, spuse 1azard.Ș

Fu nevoie de două chelneri e care să aducă la masă toată mâncarea.ț

1azard rânjea i dădea din cap satisfăcut pe măsură ce fiecare fel îi era pus în fa ă'ș ț

9 2ine. 2ine. & foarte bine. &!celent.(mintindu$ i de împu cătura din stomac, lui &than îi pieri pofta de mâncare. %ncepu să mesteceș ș

încet din somonul marocan cu cu cu i amâna să aducă vorba despre olf e8nerd.ș ș ș

9 i ziceai că ai pus laba pe ceva. "are e chestia:Ș

9 # gagică blondă de douăzeci i doi de ani strangulată i azvârlită într$un canal de deversare alș șunei fabrici. =$am zis 2londa din 2altă.

#rice poli ist care lucrează la #mucideri e schimbat pentru totdeauna de meserie. -ictimele îlț

urmăresc cu insisten a tăcută a spiroche ilor care secretă otravă în sânge.ț ț

<morul este cea mai bună i, adesea, singura armă de apărare împotriva ororii. La începutulș

investiga iei, fiecărei crime i se dă un nume caraghios, folosit pe urmă în Sec ia #mucideri.ț ț

#fi erul superior n$o să întrebe niciodată' ( i făcut progrese în dosarul crimei din &rmitrudeț ț

)ottlesb8:E, ci întotdeauna' "eva nou cu 2londa din 2altă:E"ând &than i 1azard investigaseră asasinarea brutală a două lesbiene dintr$o ară musulmană,ș ț

cazul fusese numit Lesbi cu FesuriE. # altă femeie tânără, legată de masă din bucătărie, se sufocasedin cauza bure ilor de sârmă i a bure ilor îmbiba i cu detergent )ine$sol pe care uciga ul îi vârâse peț ș ț ț ș

gură i pe gât în josC cazul se numise Doamna Freacă$totE.ș

"ineva din afară ar fi putut fi ofensat să audă numele neoficiale ale cazurilor. "ivilii nu$ i dădeauș

seama că de multe ori detectivii visau mor ii pentru care voiau dreptate sau că uneori un detectivț

putea deveni atât de ata at de victimă, încât să resimtă moartea acesteia ca pe o pierdere personală.ș

*umele acestea nu trădau nici cea mai mică lipsă de respect / i, câteodată, e!primau o afec iuneș ț

stranie, melancolică. 9 Strangulată, spuse &than, referindu$se la 2londa din 2altă. Sugerează pasiune, sunt anse mariș

să fie la mijloc o rela ie romantică.ț

9 1aN Deci nu te$ai mole it de tot în hainele tale scumpe de piele i în mocasinii >ucci.ș ș

9 *u port mocasini, am pantofi oc5ports. Dacă a aruncat$o într$un canal de deversare înseamnă

că a prins$o cu altul, i deci a socotit$o murdară, o cârpă, un rest care nu mai e bun de nimic.ș 9 %n plus, poate cuno tea fabrica, poate tia cum să scape u or acolo de cadavru. ?sta e unș ș ș

pulover de ca mir:ș

9 2umbac. i făpta ul lucrează la fabrică:Ș ș

1azard scutură din cap. 9 & consilier municipal.)ierzându$ i brusc tot apetitul, &than puse furculi a pe masă.ș ț

9 )olitician: De ce nu cau i mai bine o stâncă de pe care să$ i dai drumul:ț ț

-ârându$ i o sărmălu ă în gură, 1azard reu i să rânjească în timp ce mesteca fără să$ i deschidăș ț ș ș

măcar o dată gura. După ce înghi i, spuse'ț

9 (m făcut deja rost de stâncă, daI îl împing pe el de$acolo.

9 Dacă e cineva care î i va rupe oasele, atunci tu e ti ăla.ș ș 9 0ergi prea departe cu metafora asta, spuse 1azard în timp ce î i ungea cu humus o pită.ș



După jumătate de secol în care avusese parte de oficialită i nepătate i de o administra ie onestă,ț ș ț

în ultimul timp chiar i "alifornia se transformase într$o cloacă, a a cum nu mai fusese din anii B+Gș ș

i BG, când a8mond "handler scrisese despre partea ei întunecată. %n primii ani ai noului mileniu,ș

la nivel de stat i în multe jurisdic ii locale, corup ia atinsese aici cote rareori întâlnite altundeva înș ț ț

afara republicilor bananiere, de i în acest caz era vorba de o republică bananieră fără banane i cuș ș

preten ii.ț<n procent important din politicienii de aici ac ionau precum gangsterii. Dacă gangsterii teț

vedeau că îl urmăreai pe unul de$al lor, socoteau că pe urmă vei încerca să$i urmăre ti pe ei, a a că seș ș

foloseau de toată puterea pe care o aveau ca să te ruineze într$un fel sau altul.%ntr$o altă epocă dominată de gangsteri, într$o cruciadă împotriva corup iei, &liot *ess conduseseț

o echipă de oameni ai legii pe care mita nu$i ispitea i gloan ele nu$i speriau, încât ajunseseră să fieș ț

numi i =ncoruptibilii. %n "alifornia contemporană, până i *ess împreună cu echipa lui e!emplară ar ț ș

fi fost distru i nu de mită sau gloan e, ci de birocra ia lipsită de scrupule i de calomniile repedeș ț ț ș

transformate în articole defăimătoare de o presă avidă de senza ii, dar sentimentală când vine vorbaț

de gangsterii, ale i sau neale i, despre care scrie zilnic.ș ș

9 Dacă te$ai mai ocupa de treburi serioase, ca mine, spuse 1azard, ai face la fel ca mine.

9 0da. Dar în mod sigur n$a sta acolo rânjind ca tine.ș(rătând spre puloverul lui &than, 1azard spuse'

9 2umbac / cum ar veni, bumbac odeo Drive: 9 "um ar veni, bumbac 0ac8 la reducere. 9 "ât mai dai pe o pereche de osete:ș

&than spuse' 9 Aece mii de dolari.&zitase până atunci să pomenească de întâmplarea cu olf e8nerd. (cum se gândi că nu putea

face nimic mai bun ca să$i distragă lui 1azard aten ia de la misiunea sinuciga ă de a acuza de crimăț ș

un membru al municipalită ii.ț

9 <ită$te la astea.Deschise un plic maroniu (, îl goli i îi dădu lui 1azard tot ce se afla înăuntru.ș

%n timp ce 1azard studia pozele, &than îi povesti despre cele cinci cutii negre aduse de Federal&!press i despre a asea, care fusese aruncată peste gard.ș ș

9 (u venit cu Federal &!press, deci tii cine le$a trimis.ș

9 *u. (dresele e!peditorului erau false. )achetele au fost lăsate la diferite cutii po taleș

particulare care colectează coresponden ă pentru Fed&! i <)S. &!peditorul a plătit cash.ț ș

9 "âtă coresponden ă prime te "hanning pe săptămână:ț ș

9 %n jur de 3 GGG de scrisori. Dar aproape toate sunt trimise la studio, unde se tie că are birouri.ș

# firmă de publicitate le cite te din nou i trimite răspunsuri. (dresa lui de$acasă nu e secretă, dar ș ș

nici foarte cunoscută.

%n plic se aflau ase fotografii digitale de mare rezolu ie făcute în biroul lui &than. %n prima dintreș țele se vedea un borcan mic a ezat pe o pânză albă. Lângă borcan era un capac. )e pânză eraș

împră tiat con inutul borcanului' douăzeci i doi de gândaci cu carapace portocalii i pete negre.ș ț ș ș

9 >ărgări e: întrebă 1azard.ț

9 *umele tiin ific esteș ț #ippodamia convergens,din familia "occinellidaelor. *u că a crede căș

înseamnă ceva, dar am fost curios.&!presia răutăcioasă de pe chipul lui 1azard nu mai avea nevoie de e!plica ii, dar acesta spuse'ț

9 & ti într$o încurcătură mai mare decât unul fără mâini i picioare.ș ș

9 ipul ăsta crede că eu sunt 2atman i el e iddler.ș

9 De ce douăzeci i două de insecte: *umărul are vreo semnifica ie:ș ț

9 *u tiu.ș

9 &rau vii când le$ai primit: întrebă 1azard.



9 oate erau moarte. )oate erau vii când le$a trimis, nu tiu, dar păreau să fie moarte de cevaș

vreme. "arapacele erau intacte, dar păr ile moi erau uscate, sfărâmicioase.ț

%n a doua fotografie, câteva cochilii răsucite în spirală i de un cafeniu$deschis erau a ezate într$oș ș

grămadă cenu ie de nămol care fusese golită dintr$o cutie neagră pe o foaie de hârtie cerată.ș

9 Aece melci mor i, spuse &than. De fapt, doi mai trăiau când am deschis cutia.ț

9 <n parfum după care "hanning nu s$ar da în vânt.1azard se opri ca să mai ia câteva furculi e din tocăni a de fructe de mare.ț ț

%n a treia fotografie era un borcan mic, transparent, cu capac care se în urubează. &ticheta fuseseș

scoasă, dar capacul arăta că recipientul fusese folosit cândva la murături.)entru că fotografia nu era destul de clară ca să se vadă con inutul borcanului, &than spuse'ț

9 %n formaldehidă pluteau zece bucă i de esut translucid, u or rozaliu. Forme tubulare. >reu deț ț ș

descris. "a ni te meduze e!otice micu e.ș ț

9 Le$ai dus la laborator: 9 0da. "ând mi$au dat rezultatele, s$au uitat foarte ciudat la mine. %n borcan erau prepu uri.ț

Fălcile lui 1azard în epeniră, de parcă tocăni a de fructe de mare se întărise ca o plombă.ț ț

9 Aece prepu uri de adul i, nu de copii, insistă &than.ț ț

După ce mestecă mecanic, lipsit de pofta de dinainte, i după ce înghi i cu noduri, 1azard spuse'ș ț 9 0amăN "â i adul i se circumcid:ț ț

9 *u se înghesuie, fu &than de acord.

•Capitolul 9

"or58 Laputa se sim ea minunat când ploua.ț

)urta o pelerină de ploaie lungă, de un galben strălucitor i o pălărie de ploaie galbenă, cuș

marginile lăsate. &ra galben ca o păpădie.

)elerina avea o mul ime de buzunare interioare adânci, în care nu intra apa.ț%n cizmele de cauciuc negre, înalte, două perechi de osete îi ineau cald la picioare.ș ț

ânjea după tunet.Ducea dorul fulgerului.Furtunile din "alifornia de sud, de obicei lipsite de tunete i fulgere, erau prea lini tite pentruș ș

gustul lui.%i plăcea, cu toate astea, vântul. uierând, vuind, un campion al dezordinii, vântul dădea vână ploiiȘ

i promitea haos.ș

Ficu ii i palmierii tremurau, dârdâiau. (cele palmierilor pocneau i zornăiau.ș ș ș

Frunzele căzute se învârteau ca verzi incanta ii zim ate, demoni efemeri care suflau prin an uri.ț ț ș ț

%n cele din urmă, astupând gurile de canal, frunzele aveau să ducă la inunda ii, blocaje în trafic,ț

ambulan e întârziate i multe alte nenorociri mărunte, dar binevenite.ț ș%n amiaza impetuoasă i pătrunsă de ploaie, "or58 se plimba prin împrejurimile reziden iale dinș ț

Studio "it8. Semănând dezordine. *u locuia aici. *$ar locui niciodată.&ra un cartier de muncitori, în cel mai bun caz de func ionari. (r fi greu de găsit emula ieț ț

intelectuală într$un astfel de loc.-enise cu ma ina până aici ca să se plimbe.ș

"a un canar galben, strălucitor, trecea totu i pe străzi într$un anonimat deplin, neatrăgând maiș

multă aten ie decât ar fi făcut$o o stafie cu trup de cea ă ectoplasmică.ț ț

*u întâlnise încă pe nimeni altcineva care să se plimbe pe jos ca el. )u ine ma ini treceau peț ș

străzile acelea lini tite.ș

-remea îi inea pe cei mai mul i în casă, la adăpost.ț ț0ărea a vreme, în putrefac ie, era stra nicul complice al lui "or58.ț ț ș



Desigur, la ceasul acela majoritatea locuitorilor erau la muncă. rudeau, trudeau, pentru cauzestupide.

)entru că era o săptămână de vacan ă, copiii nu se duseseră la coală. (zi / luni. "răciunul / ț ș

vineri. %mpodobim holurile.<nii copii erau probabil cu fra ii lor. De câ iva aveau grijă mamele lor casnice.ț ț

"eilal i erau singuri acasă.ț%n clipa asta însă, copiii nu prezentau vreun interes pentru "or58. (ici, în mediul acesta, erau

apăra i de fantoma galbenă care se strecura printre ei.ț

#ricum, "or58 avea patruzeci i doi de ani. "opiii din ziua de azi sunt prea de tep i ca săș ș ț

deschidă u a unor străini.ș

2ine$venita dezordine i minunata decaden ă infestaseră în profunzime lumea în ultimii ani. (cumș ț

mieii de toate vârstele deveneau tot mai circumspec i.ț

Se mul umi cu fărădelegi mai mici, fericit doar că e afară, în furtună i că poate face măcar un picț ș

de rău.%ntr$unul din încăpătoarele buzunare interioare avea o pungă de plastic plină cu cristale albastre

strălucitoare. <n defoliant chimic cumplit de puternic.

Fusese produs de armata chineză. %naintea unui război, agen ii lor mergeau i împră tiau a a cevaț ș ș ș pe fermele inamicului.

"ristalele albastre uscau recoltele într$un interval de douăsprezece luni. <n inamic care nu poatesă se hrănească nu poate nici să lupte.

<nul dintre colegii lui "or58 de la universitate primise o bursă din partea Departamentului(părării pentru a studia aceste cristale. &ra nevoie să se găsească urgent o modalitate de protec ie aț

solului împotriva acestei substan e chimice înainte ca ea să fie folosită.ț

"olegul lui avea în laborator un bidon de o sută de 5ilograme plin cu cristale. "or58 furase o jumătate de 5ilogram.

)urta mănu i protectoare din late!, pe care le putea ascunde u or în mânecile largi ca ni te aripiș ș ș

ale pelerinei de ploaie.)elerina aducea i a al me!ican, i a haină. 0ânecile erau atât de voluminoase, că putea să$ iș ș ș ș

tragă bra ele din ele, să caute prin buzunarele interioare i să le strecoare la loc în mâneci, cu pumniiț ș

plini de un fel sau altul de otravă.)resără cristale albastre peste primule i tufe de liriope, peste iasomie i bougainvillea. (zalee iș ș ș

ferigi. ufe de trandafiri, arbu ti lantana.ș

)loaia dizolva rapid cristalele. Substan a chimică pătrundea adânc la rădăcini.ț

%ntr$o săptămână, plantele se vor îngălbeni, le vor cădea frunzele. %n două săptămâni, se vor prăbu i într$un morman urât mirositor de putregai.ș

"opacii mari nu aveau să fie afecta i de cantită ile de cristale pe care "or58 le avea la îndemână.ț ț

%nsă gazonul, florile, tufele, vi a$de$vie i copacii mai mici aveau să piară într$un număr satisfăcător.ț ș

*u semănă moartea în grădina fiecărei case. <na din trei, fără nicio regulă clară.Dacă un rând întreg de case ar fi pustiit în felul ăsta, vecinii s$ar sim i mai apropia i unii de al iiț ț ț

din pricina nenorocirii abătute asupra tuturor. Dacă unii dintre ei ar rămâne neatin i, ar stârni invidiaș

celor lovi i. i ar putea da na tere la bănuieli.ț Ș ș

0isiunea lui "or58 nu era numai să distrugă. #rice prost putea să strice ceva. -oia în acela i timpș

să împră tie zizanie, neîncredere, ceartă i disperare.ș ș

Din când în când, un câine mai lătra sau mârâia de pe o terasă unde era legat sau din vreo cu căș

a ezată în spatele unui gard de lemn sau al unui zid de piatră.ș

Lui "or58 îi plăceau câinii. &rau cei mai buni prieteni ai omului, de i motivul pentru care voiau săș

joace rolul ăsta rămânea un mister dacă luai în considera ie natura vicioasă a omenirii.ț

Din când în când, la auzul unui lătrat, scotea ni te biscui i delicio i dintr$un buzunar interior. %iș ț ș

azvârlea peste garduri, pe terase.



%n interesul deconstruc iei societă ii, era în stare să pună deoparte iubirea pentru câini i să facă ceț ț ș

trebuia făcut. & nevoie i de sacrificii.ș

*u po i face omletă fără să spargi ouăle, i restul.ț ș

2iscui ii pentru câini erau trata i cu cianidă. (nimalele aveau să moară mai repede decât plantele.ț ț

)u ine lucruri pot împră tia atât de eficient disperarea ca moartea înainte de vreme a unui animalț ș

iubit."or58 era trist. rist din pricina câinilor fără noroc.&ra i bucuros. 2ucuros că putea contribui zilnic în mii de feluri la căderea unei ordini corupte / ș

i, prin urmare, la na terea unei lumi mai bune.ș ș

Din acela i motiv pentru care nu distrugea grădina fiecărei case, nu omora nici fiecare câine.ș

-ecinul trebuia să$l suspecteze pe vecin. *u îi era teamă că putea fi prins mânuind otravă. &ntropia, cea mai puternică for ă a universului,ț

era aliatul i zeul său protector.ș

)e lângă asta, părin ii care se aflau acasă priveau probabil tal5$sho;$uri ieftine, în care fiicele leț

dezvăluiau mamelor că se prostituau, în care nevestele le dezvăluiau so ilor că aveau rela iiț ț

e!traconjugale cu cumna ii.ț

Fără să fie nevoi i să meargă la coală, copiii erau probabil preocupa i să înve e tehnici criminaleț ș ț țdin jocurile pe calculator. 0ai mult, băie ii afla i la pubertate navigau probabil pe internet în căutareț ț

de situri pornografice, pe care le urmăreau cu fra ii lor mai mici i inocen i, plănuind să o violeze peț ș ț

feti a vecinilor.ț

)entru că era de acord cu astfel de activită i, "or58 î i făcea treabă cât mai discret posibil, ca săț ș

nu$i distragă pe ace ti oameni de la autodistrugere.ș

"or58 Laputa nu era numai un otrăvitor lugubru. &ra un om cu multiple talente i arme.ș

Din când în când, înaintând pe drumurile pline de apă, pe sub copacii care picurau, se lăsa în voiamuzicii. "ânta, desigur, Singin( in t&e )ain,o melodie poate răsuflată, dar care pe el îl amuza.

*u dansa. *u că n$ar fi putut. De i lipsit de suple ea i sim ul ritmului pe care le avea >ene Rell8, puteaș ț ș ț

străluci pe orice ring de dans.Să se zbenguie totu i pe străzi într$o pelerină galbenă de ploaie, încăpătoare precum o rasă deș

călugări ă, nu era totu i un comportament în elept din partea unui anarhist care prefera anonimatul.ț ș ț

"utiile po tale din fa a fiecărei case aveau înscrise câte un număr. <nele aveau pe ele i nume deș ț ș

familie."âte un nume părea să fie evreiesc. Stein. Lev8. >lic5man."or58 se oprea pentru o clipă în dreptul fiecărei cutii. =ntroducea apoi un plic alb, de mărimea

unei scrisori. (vea grămezi de astfel de plicuri într$unul din buzunarele pelerinei de ploaie.)e fiecare plic, o zvastică neagră. %n fiecare plic, două foi împăturite de hârtie, care inspirau cu

siguran ă frica i zgândăreau mânia.ț ș

)e prima pagină, cu litere mari, groase, era scris' 0#(& <<# M=D#-=L# %0)< = =.Ț ȚFotografia de pe a doua pagină înfă i a trupuri aruncate unele peste altele în curtea furnaluluiț ș

dintr$un lagăr de concentrare nazist. Dedesubt, cu litere mari ro ii, ardea mesajul' & @*D<L ?<.ș

"or58 nu avea prejudecă i împotriva evreilor. Dispre uia deopotrivă toate rasele, religiile iț ț ș

grupurile etnice.%n alte locuri distribuise mesaje cu' 0#(& <<# "(#L="=L# %0)< = =,Ț Ț

0#(& <<# *&>=L#, L( )< "?=& "< # = )#)=&(== D& (0&.Ș Ț

imp de decenii, politicienii îi controlaseră pe oameni împăr indu$i în grupuri i întorcându$i peț ș

unii împotriva altora. ot ceea ce putea face un bun anarhist era să amplifice ura deja e!istentă i săș

toarne gaz pe focul aprins de politicieni.%n acel moment, ura fa ă de =srael / i, prin e!tensie, fa ă de to i evreii / era o pozi ie intelectualăț ș ț ț ț

la modă printre cele mai în vogă figuri din presă, inclusiv evrei nereligio i. "or58 nu făcea decât sășle dea oamenilor ceea ce voiau.



De la azalee la lantana i iasomie, de la un câine la altul, de la o cutie po tală la alta, înainta prinș ș

ziua răvă ită de ploaie. %nsămân ând haos.ș ț

"onspiratorii cei mai îndârji i erau poate în stare să arunce în aer zgârie$nori i să provoaceț ș

distrugeri care î i tăiau respira ia. 0unca lor era de folos.ț ț

)rin persisten a lor tăcută, zece mii de "or58 Laputa / inventivi, sârguincio i / puteau face totu iț ș ș

mai mult pentru a submina temeliile societă ii decât to i pilo ii i terori tii sinuciga i la un loc.ț ț ț ș ș șLa fiecare mie de pistolari, se gândi "or58, a prefera un profesor plin de ură, care să facăș

propagandă ascunsă în clasă, un asistent social dintr$un centru de zi care să fie stăpânit de o cruzimenedomolită, un preot ateu care să se ascundă în rasă, stihar i odăjdii.Eș

Luând$o pe o rută circulară, ajunse din nou la 20U$ul pe care$l parcase acolo cu o oră iș

jumătate mai devreme. &!act după program.)utea fi riscant să petreacă prea mult timp într$un singur cartier. (narhistul în elept e mereu peț

drumuri, pentru că entropia îl favorizează pe hoinar, iar mi carea sfidează legea.ș

%n timpul plimbării sale, norii murdari, lăpto i se coagulaseră în cheaguri tuciurii. %n neguraș

furtunii, la umbra umedă a stejarului, ma ina lui argintie a tepta întunecată ca fierul.ș ș

ulpini înalte de bougainvillea biciuiau aerul, împră tiind petale stacojii, râcâind cu unghiiș

epoase tencuiala de pe zidurile caselor, într$un graffiti sonor de scâr âieli i zgârieturi.ț ț ș-ântul cădea în rafale, fichiuia văzduhul, rostogolea vârtejuri de ploaie. )loaia uiera, sfârâia,ș ș

chicotea, răpăia.elefonul lui "or58 sună.0ai avea o stradă până la ma ină. )ierdea apelul dacă a tepta să ajungă la ma ină.ș ș ș

% i scoase u or bra ul drept din mâneca pelerinei i desfăcu telefonul de la curea.ș ș ț ș

"u mâna din nou în mânecă, cu telefonul la ureche, mergând agale, galben ca untul i caraghios caș

orice personaj dintr$o emisiune pentru copii, "or58 Laputa era într$o dispozi ie atât de bună, căț

răspunse la telefon spunând' 9 Luminat fie cotlonul în care te afli."el care îl sunase era olf e8nerd. La fel de nătâng pe cât era "or58 de galben, olf crezu că

gre ise numărul.ș

9 &u sunt, spuse "or58 repede, înainte ca e8nerd să apuce să închidă.)ână să ajungă la 20U, deja î i dorea să nu fi răspuns. e8nerd făcuse ceva nechibzuit.ș

•Capitolul 10

Dincolo de fereastra restaurantului, ploaia curată ca o con tiin ă de copil izbea trotuarul i umpleaș ț ș

an urile cu torente de apă murdară i tulbure.ș ț ș

Studiind fotografia borcanului plin cu prepu uri, 1azard spuse'ț

9 Aece pălăriu e de la zece capete micu e i făloase: "rezi că pot fi trofee:ț ț ș 9 De la bărba ii pe care i$a ucis: )osibil, dar improbabil. "ineva care are atâtea crime la activ deț

obicei nu î i sfidează mai întâi victima cu cadouri dubioase trimise în cutii negre. )ur i simpluș ș iș

face trea"a. — i dacă ar fi trofee, nu s$ar despăr i de ele atât de u or.Ș ț ș

9 Da. (r fi a ezate la loc de cinste în casă. & posibil însă să aibă de$a face cu cadavre. )oateș

lucrează la crematoriu sau la morgă. 9 "ircumcizii post$mortem.1azard î i răsuci pe furculi ă câteva fâ ii de brânză ca i cum ar fi fost spaghete.ș ț ș ș

9 2izar, dar ăsta cred că e răspunsul, pentru că n$am auzit de zece omucideri nerezolvate în carefăpta ul să fie vreun rabin lunatic.ș

% i înmuie brânza înș le"ne i$ i continuă prânzul.ș ș&than spuse'



9 "red că a recoltat chestiile astea de la cadavre doar ca să i le trimită lui "hanning 0anheim. 9 "a să$i spună ce / că "han 0an e un jeg: 9 0ă îndoiesc că mesajul e chiar atât de simplu. 9 "elebritatea nu mi se mai pare atât de fascinantă.( patra cutie neagră era mai mare decât celelalte. Fusese nevoie de două fotografii ca să

înregistreze con inutul ei.ț%n prima era o pisică din ceramică de culoarea mierii. )isica stătea pe labele din spate i inea câteș ț

un biscuit de ceramică în fiecare lăbu ă din fa ă. )e piept i pe burtă stătea scris cu litere ro ii'ț ț ș ș

)=S#=( 2=S"<=.Ș

9 & un borcan de biscui i, spuse &than.ț

9 Sunt un detectiv atât de bun, că mi$am dat seama singur. 9 &ra umplut cu piese de scrabble.( doua fotografie înfă i a o grămadă de piese. &than folosise ase dintre ele ca să scrie #U&ț ș ș sau

U#&7. 9 %n borcan erau nouăzeci de piese din aceea i literă' #, U, &. #ricare din aceste două cuvinteș

putea fi scris de nouăzeci de ori sau amândouă cuvintele de patruzeci i cinci de ori dacă erauș

alăturate. *u tiu la care din variante s$a gândit.ș 9 Deci descreieratul zice' ! o*e you *oeB. )oate crede că 0anheim i$a gre it cu ceva i acum eș ș

vremea să$i întoarcă ofensa. 9 )oate. Dar de ce într$un borcan de biscui i:ț

9 )o i să scrii iț ș *o*,observă 1azard. 9 Da, dar î i rămân atunci jumătate din #$uri i nu folose ti &$urile, i nici nu po i forma vreunț ș ș ș ț

cuvânt cu ele. Doar *oe iș o*e folosesc toate literele. 9 Dar combina ii de două cuvinte:ț

9 )rima este *ee *oo. "are poate să însemne iubire micăE, cred, dar nu în eleg mesajul. ( douaț

combina ie ar fiț +-,-+ G i din nouș *oo. 9 =ubire de oaie, hm: 9 0i se pare că am ajuns într$un punct mort. "red că o*e *oe a vrut să spună, fie un cuvânt, fie

celălalt, fie amândouă la un loc.%ntinzând din nou le"ne pe o bucată de la&ma'oon,1azard spuse'

9 După asta poate jucăm 0onopol8.%n a cincea cutie neagră fusese o carte cu copertă cartonată, intitulată Lă"u e pentru medita ie.ț ț )e

copertă era fotografia unui pui adorabil de câine de vânătoare. 9 Sunt memorii, spuse &than. ipul care a scris cartea / Donald >ains;orth / i$a petrecutș

treizeci de ani antrenând câini care să ghideze persoanele nevăzătoare i câini care să ajuteș

persoanele care folosesc scaunul cu rotile. 9 *icio insectă sau prepu presate între paginile căr ii:ț ț

9 *imic. i am căutat pasaje subliniate pe fiecare pagină, dar n$am dat peste nimic de genul ăsta.Ș 9 *u seamănă deloc cu restul. # cărticică inofensivă, chiar dulce. 9 "utia numărul ase a fost aruncată peste gard cu pu in după ora trei jumătate azi$diminea ă.ș ț ț

1azard studie ultimele două fotografii. 0ai întâi mărul cusut. (poi ochiul dinăuntru. 9 #chiul e real: 9 L$a scos de la o păpu ă.ș

9 i totu i, el mă nelini te te cel mai tare.Ș ș ș ș

9 i pe mine. )e tine de ce:Ș

+Note:Owe înseamnă în engleză „a atora”. (n.tr.).

Woe înseamnă „nenorocire”. (n.tr.).-„Îți atorez nenorocire”. (n.tr.).1Ewe înseamnă „oaie”. (n.tr.).



9 0ărul e cel mai artistic lucrat dintre toate. L$a făcut cu migală i aten ie, deci probabilș ț

socote te că e cel mai încărcat de semnifica ii.ș ț

9 )ână acum nu$mi spune mare lucru, recunoscu &than.De ultima fotografie era capsată o copie !ero! a mesajului bătut la ma ină care fusese împăturit înș

căsu a mărului, sub ochi. După ce îl citi de două ori, 1azard spuse'ț

9 *$a trimis nimic de felul ăsta cu celelalte cinci pachete: 9 *u. 9 %nseamnă că s$ar putea să fie ultimul lucru pe care$l mai trimite. ( spus tot ce avea de spus, în

simboluri i acum în cuvinte. De$acum o să treacă de la amenin ări la fapte.ș ț

9 "red că ai dreptate. Dar cuvintele sunt la fel de enigmatice ca simbolurile, ca obiectele."u insisten ă, argintii, luminile de faruri despicau negura amiezii. (ripi radioase de apă se înăl auț ț

din asfaltul plin de băl i, acoperind ro ile i dând o aură de misiune supranaturală vehiculelor careț ț ș

traversau uvoaiele de pe )ico 2oulevard.ș

După ce reflectă pu in în tăcere, 1azard spuse'ț

9 0ărul poate simboliza cunoa terea periculoasă sau interzisă. )ăcatul primordial pe care$lș

men ionează.ț

&than încercă din nou somonul cu cu cu . )utea la fel de bine să mănânce paste. )use furculi aș ș ț jos.

9 Semin eleț cunoa terii au fost înlocuite de ochi, spuse 1azard mai mult pentru sine decât ca săș

audă &than.<n grup de pietoni trecu în grabă pe lângă ferestrele restaurantului, apleca i în fa ă de parcă ar fiț ț

înfruntat un vânt mai puternic decât cel stârnit de ziua aceea de decembrie, proteja i precar deț

umbrele negre, ca ni te bocitoare care se grăbeau către mormânt.ș

9 )oate că spune' % i văd secretele, sursa / adică semin ele / răului pe care$l faciE.ț ț

9 i eu m$am gândit la fel. Dar nu sunt absolut convins i nu văd ce ar putea însemna.Ș ș

9 =ndiferent ce vrea să spună, zise 1azard, nu e tocmai în regulă că prime ti ochiul i mărulș ș

imediat după cartea asta despre un tip care dresează câini pentru orbi. 9 Dacă amenin ă să$l orbească pe 0anheim, nu e bine deloc, spuse &than, dar cred că seț

gânde te la ceva mai rău.ș

După ce mai frunzări o dată fotografiile, 1azard i le înapoie lui &than i$ i îndreptă din nou cuș ș

vădită plăcere aten ia spre tocăni a de fructe de mare.ț ț

9 )resupun că$ i protejezi bine omul.ț

9 Filmează în Florida. "inci bod8guarzi îl înso esc.ț

9 u nu: 9 De obicei, nu. &u supraveghez toate opera iunile de securitate din 2el (ir. -orbesc cuț

războinicul$ ef cel pu in o dată pe zi.ș ț

9 ăzboinicul$ ef:ș

9 (sta e glumi a lui 0anheim. ( a$i nume te el pe bod8guarzii care$l înso esc.ț ș ș ț 9 (sta e glumă: Fac glume mai bune decât el. 9 *$am spus niciodată că ar fi regele comediei. 9 După ce a asea cutie a fost aruncată peste gard noaptea trecută, întrebă 1azard, a i aflat cine aș ț

fost: (ve i vreo înregistrare:ț

9 Desigur. =nclusiv un detaliu foarte clar cu numărul de la ma ină.ș

&than îi povesti despre olf e8nerd / de i nu men ionă întâlnirea cu acesta, nici pe cea pe care oș ț

tia reală, nici pe cea pe care se părea că o visase.ș

9 i ce vrei de la mine: întrebă 1azard.Ș

9 )oate reu e ti să$l verifici.ș ș

9 Să$l verific: )ână unde vrei să merg: -rei să$l in de păr ile intime în timp ce el î i întoarceț ț ș

capul i tu e te:ș ș ș 9 *u trebuie să mergi până acolo.



9 -rei să$l caut de polipi prin intestinul gros: 9 tiu deja că nu are antecedente penale.Ș

9 Deci nu sunt primul pe care$l suni ca să$l rogi să$ i facă o favoare.ț

&than ridică din umeri. 9 0ă tii, sunt un profitor. *imeni nu e în siguran ă. 0i$ar folosi să tiu dacă e8nerd are armeș ț ș

înregistrate legal. 9 (i vorbit cu Laura 0oonves de la Sec ia de asisten ă:ț ț

9 0i$a fost de ajutor, recunoscu &than. 9 (r trebui să te însori cu ea. 9 *u m$a ajutat c&iar atât de mult în privin a lui e8nerd.ț

9 "hiar i$un prost ca mine î i dă seama că voi doi sunte i făcu i unul pentru altul.ș ș ț ț

9 *u ne$am mai dat o întâlnire de un an i jumătate, spuse &than.ș

9 (sta pentru că nu e ti a a de de tept ca noi, ă tia pro tii. & ti un idiot. i nu mă mai aburi.ș ș ș ș ș ș Ș

0oonves poate să$ i facă rost de informa ia despre arme. *u asta vrei de la mine.ț ț

%n timp ce 1azard se concentră asupra prânzului, &than rămase cu privirea la întunericul lăsat defurtună.

După două ierni cu precipita ii sub medie, meteorologii avertizaseră că în "alifornia va urma oțlungă i devastatoare secetă. "a de obicei, pove tile sumbre despre secetă care inundaseră presa seș ș

dovediseră semnele certe ale unui potop.)ântecele cerului atârna jos, cenu iu i umflat, iar apa izbucni ca să anun e na terea altei ape.ș ș ț ș

9 "red că tot ce vreau de la tine, spuse în cele din urmă &than, este să te duci la tipul ăsta i să$ș

mi spui ce crezi despre el.=ntuitiv ca întotdeauna, 1azard spuse'

9 Deja i$ai bătut la u ă, nu:ș

9 Da. 0$am prefăcut că$l caut pe tipul care locuise acolo înainte. 9 e$a băgat în sperie i. "eva nu e în regulă cu el.ț

9 # să vezi, spuse &than evaziv. 9 Sunt poli ist la #mucideri. ipul nu e suspect în nicio crimă. "um să justific a a ceva:ț ș

9 *u$ i cer să$i faci o vizită oficială.ț

9 Dacă nu$i flutur prin fa ă o legitima ie, n$o să trec de pragul u ii, mai ales cu mutra asta a mea.ț ț ș

9 Dacă nu po i, nu po i. *icio problemă.ț ț

"ând chelneri a sosi să întrebe dacă mai doresc ceva, 1azard spuse'ț

9 %mi plac la nebunie mamouli cu nuci. (duce i$mi ase duzini înainte să plec.ț ș

9 %mi plac bărba ii cu poftă de mâncare, spuse ea timid.ț

9 Domni oară, v$a putea înfuleca dintr$o înghi itură, spuse 1azard, făcând$o să se înro ească deș ș ț ș

plăcere i să râdă nervos.ș

"ând chelneri a se îndepărtă, &than spuse'ț

9 ase duzini:Ș 9 %mi plac pateurile. i unde ziceai că stă e8nerd ăsta:Ș

&than scrisese mai devreme adresa pe un petic de hârtie. =$o întinse peste masă. 9 Dacă te duci, nu te duce oricum. 9 "um să mă duc / într$un tanc: 9 Du$te pregătit. 9 )entru ce: 9 )oate pentru nimic, poate pentru ceva. #ri e drogat, ori e cretin din născare. i are pistol.Ș

1azard se uită la &than de parcă i$ar fi putut citi secretele. 9 (m crezut că vrei să verific dacă are armă înregistrată. 9 0i$a spus un vecin, min i &than. 0i$a zis că e8nerd e un pic paranoic, poartă tot timpul armaț

la el.11Note: *ateuri ulci in $ucătăria ara$ă. (n.tr.).



%n timp ce &than puse la loc în plic fotografiile scoase la imprimantă, 1azard se uită lung la el.La început nu nimeri să bage hârtiile în plic. (poi, pentru o clipă, agrafa cu care erau prinse se

agă ă de deschizătura plicului.ț

9 % i cam tremură plicul ăla în mâini, spuse 1azard.ț

9 )rea multă cafea pe ziua de azi, spuse &than i scrută mul imea din restaurant ca să eviteș ț

privirea lui 1azard.(erul biciuit de glasuri se prăvălea prin restaurant, izbea pere ii i ceea ce părea, la prima vedere,ț ș

un vacarm sărbătoresc avea infle!iuni sinistre dacă îl ascultai cu aten ie.ț

&than î i dădu seama că, de fapt, căuta o fa ă anume. Se a tepta într$un fel să$l vadă pe Dunn8ș ț ș

Uhistler cel înecat în toaletă, dar luându$ i prânzul.ș

9 (bia te$ai atins de somon, spuse 1azard cu cel mai matern glas de care era în stare. 9 & stricat. 9 De ce nu l$ai dat înapoi: 9 *u mi$e foarte foame, oricum.1azard se folosi de furculi a lui greu încercată ca să guste din somon.ț

9 *u e stricat.

9 0ie mi se pare stricat, insistă &than."helneri a se întoarse cu nota de plată i cu cutii roz de patiserie, pline deț ș mamouli cu nucă

ambala i în pungi de celofan i purtând marca restaurantului.ț ș

%n timp ce &than î i scotea cartea de credit din portofel, femeia a tepta, iar pe fa a ei se vedea clar ș ș ț

ce gânde te. -oia să mai flirteze cu 1azard, dar înfă i area lui cruntă o intimidă.ș ț ș

După ce &than îi înapoie nota de plată împreună cu cardul (merican &!press, chelneri a îiț

mul umi i îi aruncă o privire lui 1azard, care$ i linse buzele cu o plăcere teatrală, făcând$o pe fată săț ș ș

o ia la goană ca un iepure care, amăgit de lingu elile vulpii, aproape se lăsase mâncat înainte să$ iș ș

recapete instinctul de conservare. 9 0ul umesc pentru nota de plată, spuse 1azard. (cum pot să spun că "han 0an m$a scos laț

restaurant. De i cred căș mamoulii ă tia se vor dovedi curând că sunt cele mai scumpe pateuri pe careș

le$am mâncat vreodată. 9 *$a fost decât prânzul. Fără obliga ii. i$am spus, dacă nu po i, nu po i i gata. e8nerd eț Ț ț ț ș

problema mea, nu a ta. 9 0da, dar acum m$ai pus pe gânduri. & ti o partidă mai bună decât chelneri a.ș ț

%n ciuda sentimentelor întunecate care$l măcinau, &than găsi totu i puterea să surâdă.ș

# schimbare bruscă a direc iei vântului aruncă rafale de ploaie în ferestrele mari aleț

restaurantului.Dincolo de geamul îndelung spălat de ploaie, pietonii i vehiculele din trafic păreau să se dizolve,ș

de parcă ar fi fost trecu i prin căldura fără foc a (rmagedonului, un holocaust de acid caustic.ț

&than spuse'

9 Dacă are în mână o pungă de chipsuri, fulgi de porumb sau ceva de genul ăsta, să tii cășînăuntru se poate afla mult mai mult decât atât. 9 (sta e latura lui paranoică: Aiceai că ine arma aproape de el.ț

9 ( a am auzit. %ntr$o pungă de chipsuri, locuri de genul ăsta, unde ajunge foarte u or i tu niciș ș ș

nu$ i dai seama ce face.ț

1azard se uită lung la el, fără să spună nimic. 9 S$ar putea să fie un >loc5 de B mm, adăugă &than. 9 (re i o armă nucleară:ș

9 *u una de care să tiu eu.ș

9 i$o ine probabil într$o cutie de saleuri.Ș ț

9 =a doar o pungă de mamouli i o să faci fa ă la orice.ș ț

9 La naiba, ai dreptate. Dacă arunci cu un pateu dintr$ăsta, po i să spargi capul cuiva.ț 9 i pe urmă să mănânci dovada.Ș



"helneri a se întoarse cu cartea lui de credit i cu chitan a.ț ș ț

%n timp ce &than făcea i gestul formal de a semna foaia, 1azard părea să fi uitat aproape total deș

femeie i nu se uită nici măcar o dată la ea.ș

"u ace de ploaie, vântul năvalnic imprima tatuaje efemere pe fereastră, iar 1azard spuse' 9 Se pare că e frig afară.

&!act la asta se gândea i &than.ș

•Capitolul 11

%n pelerină i cizme, purtând aceia i blugi i pulover de lână ca înainte, a ezat la volanul 20U$ș ș ș ș

ului său argintiu, "or58 Laputa sim ea că îl sufocă o frustrare grea i înăbu itoare ca o haină deț ș ș

blană.De i căma a nu era încheiată până la ultimul nasture, furia îi strângea gâtlejul de parcă i l$ar fiș ș ș

vârât într$un guler prea mic.-oia să meargă până în 1oll8;ood$ul de -est i să$l ucidă pe e8nerd.ș

rebuia să reziste în fa a unor astfel de impulsuri, bineîn eles, pentru că, de i visa la prăbu ireaț ț ș ș

societă ii într$un haos total din care să se nască o nouă orânduire, legile împotriva crimei erau înț

vigoare. %ncă se aplicau."or58 era un revolu ionar, dar nu un martir.ț

%n elegea că ac iunea radicală trebuia să alterneze cu răbdarea.ț ț

ecuno tea limitele efective ale furiei anarhiste.ș

"a să se calmeze, mâncă o ciocolată."ontrar celor sus inute de medici, atât de cei occidentali, corup i de lăcomie, cât i de cei orientali,ț ț ș

infatua i spiritual, zahărul rafinat nu$l agita pe "or58. Sucroza îl lini tea.ț ș

#amenii foarte în vârstă, cărora via a i dezamăgirile ei le$au întins nervii la ma!imum i le$auț ș ș

imprimat o sensibilitate chinuitoare, cuno teau de mult efectul calmant al e!cesului de zahăr. "u câtșsperan ele i visurile le scăpau mai mult printre degete, cu atât alimenta ia lor se îndulcea i făcea locț ș ț ș

înghe atei la 5ilogram, biscui ilor cu cremă ambala i în uria e cutii la ofertă, precum i oricărui fel deț ț ț ș ș

ciocolată, de la bănu i la bomboane 1ershe8, chiar i iepura ilor de )a ti, pe care îi dezmembrau cuț ș ș ș

brutalitate i îi consumau cu o plăcere sporită.ș

%n ultimii ei ani de via ă, mama lui "or58 fusese înnebunită după înghe ată. %nghe ată la miculț ț ț

dejun, prânz i cină. %nghe ată în pahare de profiterol, în castroane imense sau mâncată direct dinș ț

cutie.Dăduse pe gât destulă înghe ată cât să blocheze o re ea de artere care s$ar întinde din "aliforniaț ț

până la lună i înapoi. )entru o vreme, "or58 crezuse că se sinucidea cu colesterol.ș

%nsă în loc să candideze la un atac de cord, părea din ce în ce mai sănătoasă. Dobândise o lumină a

fe ei i o strălucire a ochilor pe care nu le mai avusese niciodată, nici măcar în tinere e.ț ș ț>ăle i, butoaie, albii întregi de ciocolată cu mentă, ciocolată cu unt de arahide, ciocolată cu nuci iț ș

sirop de ar ar i încă vreo douăzeci i patru de alte arome păreau să$i fi dat înapoi ceasul biologic, a aț ș ș ș

cum apa celor o mie de fântâni nu reu ise să dea înapoi ceasul din )once de Leon.ș

"or58 ajunsese să creadă că în cazul metabolismului aparte al mamei lui, cheia nemuririi putea figrăsimea animală. ( a că a ucis$o.ș

Dacă ar fi fost dispusă să împartă cu el o parte din banii pe care$i avea, ar fi lăsat$o să trăiască. *uera lacom.

"u toate acestea, ea nu crezuse în generozitate sau măcar în responsabilitatea parentală i nu$iș

păsase deloc de confortul sau nevoile lui. "or58 fusese îngrijorat că în cele din urmă mama sa aveasă$ i schimbe testamentul i să$l lase cu buza umflată, doar din pură plăcere.ș ș

"ând lucra, mama lui "or58 fusese profesor universitar de economie, cu specializare în modeleleeconomice mar!iste i în corupta politichie universitară.ș



*u credea în nimic altceva în afară de juste ea invidiei i puterea urii. "ând ambele credin e seț ș ț

dovediseră de arte, nu le abandonase pe niciuna din ele, ci le suplimentase cu înghe ată.ș ț

"or58 nu$ i ura mama. *u ura pe nimeni.ș

*ici nu invidia pe nimeni.-ăzându$ i mama părăsită de idolii aceia, îi respinsese pe amândoi. *u voia să îmbătrâneascăș

având drept unic confort prăjitura favorită cu nucă de cocos."u patru ani în urmă, făcându$i o vizită secretă cu inten ia de a o sufoca rapid i plin deț ș

compasiune în somn, o bătuse în schimb cu un vătrai până o lăsase moartă, ca i cum ar fi pus înș

scenă o poveste începută într$un stil ironic de (nne 8ler H i sfâr ită brutal de un *orman 0ailer ș ș +

furios.De i nu$l plănuise, e!erci iul cu vătraiul se dovedise catartic. *u că i$ar fi făcut plăcere violen a.ș ț ț

*u$i făcea plăcere.1otărârea de a o ucide fusese de fapt la fel de lipsită de emo ii ca hotărârea de a cumpăra ac iuniț ț

la o mare companie, iar crima în sine fusese comisă cu aceea i eficien ă rece cu care ar fi făcut oriceș ț

investi ie la bursă.ț

0ama lui fusese economist, sigur ar fi în eles.ț

(libiul lui fusese inatacabil. %i mo tenise averea. -ia a mergea înainte. "el pu in via a lui.ș ț ț ț(cum, că termină ciocolata, se sim i lini tit i răsfă at.ț ș ș ț

ot mai voia să$l ucidă pe e8nerd, dar presiunea pripită a impulsului trecuse. (vea să$ iș

plănuiască lovitura cu răbdare."ând va ac iona, va urma un plan strict. De data asta perna nu se va transforma în vătrai.ț

#bservând că de pe pelerina de ploaie se scursese o grămadă de apă pe scaun, suspină, dar nu luănicio măsură. "or58 era un anarhist prea convins că să$i pese de tapiserie.

)e lângă asta, trebuia să mediteze la e8nerd. <n ve nic adolescent în spatele unei înfă i ări dure,ș ț ș

olf nu fusese în stare să reziste tenta iei de a livra personal a asea cutie. %n căutare de suspans.ț ș

)rostul crezuse că nu e!istă camere de supraveghere e!terioare pentru simplul motiv că el nu levedea.

#are nu mai e!istă alte planete în sistemul solar, îl întrebase "or58, doar pentru că nu po i tu săț

le localizezi pe cer:E"ând &than ruman, eful personalului de pază al lui 0anheim, venise la u a lui, e8nerd fuseseș ș

ocat. După propria mărturisire, se purtase suspect.ș

%n timp ce mototolea ambalajul de la ciocolată i îl înghesuia într$o pungă de gunoi, "or58 î i doriș ș

să poată scăpa de e8nerd la fel de u or.ș

)loaia începu pe nea teptate să cadă mai puternic decât înainte. )otopul doborî ghinde îndărătniceș

din stejarul sub care parcase i le aruncă peste 20U. ăsunară zgomotos pe vopseaua ma inii, careș ș

se zgârie, se izbiră de parbriz, dar fără să$l crape. *u era obligat să stea aici, sub amenin area ghindelor, punând la cale lichidarea lui e8nerd, pânăț

când o cracă putredă de jumătate de tonă avea să se rupă, să cadă peste ma ină i să$l zdrobească.ș ș)utea să$ i continue ziua i să plănuiască în minte crima în timp ce se ocupa de alte treburi.ș ș

"or58 conduse câ iva 5ilometri până la un mall select foarte cunoscut i parcă ma ina în garajulț ș ș

subteran.=e i din 20U, î i scoase pelerina de ploaie i pălăria, pe care le aruncă pe podeaua de la ma ină.ș ș ș ș

% i trase pe el o haină sport de t;eed, care se potrivea cu puloverul i blugii.ș ș

<n lift îl duse din tărâmurile subterane spre ultimul din cele două etaje pline de magazine,restaurante i tot felul de atrac ii. Sala de jocuri electronice era la acest ultim etaj.ș ț

)entru că erau în vacan ă, copiii se înghesuiau la jocurile de aici. "ei mai mul i aveau H$+ ani.ț ț

12Note:/omancieră americană, c#0tigătoare a *remiului *ulitzer. (n.tr.).13criitor american e succes. (n.tr.).



0a inile iuiau, sunau, dăngăneau, ticăiau, behăiau, scâr âiau, fluierau, huruiau, bubuiau, ipau,ș ț ț ț

scheunau, urlau, uierau ca ni te avioane de vânătoare, scoteau frânturi de muzică bombastică,ș ș

ipetele unor victime virtuale, clipeau, luminau, licăreau i scânteiau în toate culorile pământului, iț ș ș

înghi eau cen i, dolari, mai vorace chiar decât )ac$manț ț , care înfulecase monede de la un milion deecrane într$o epocă acum demodată, dacă nu total necunoscută mul imilor din ziua de azi.ț

)limbându$se printre aparate, "or58 împăr ea gratis droguri copiilor.țFiecare punguli ă con inea opt doze de &cstas8 / sau &!taz8, dacă mergeai la coală publică / cuț ț ș

o etichetă care promitea cu litere mari &6 >(=S, după care sugera' *< <=( = "=*& &Ț

)=&&*<L -#S<.Se prefăcea că e un dealer în căutare de clientelă. *u se a tepta să mai vadă vreodată pe vreunulș

dintre âncii ă tia.ț ș

<nii dintre pu ti acceptau pachetele, li se păreau marfă.ș

(l ii nu păreau interesa i. Dintre cei care$l refuzau, nimeni nu făcea efortul de a$l denun aCț ț ț

nimeni, ca ni te obolani.ș ș

%n câteva clipe, "or58 strecură pungile în buzunarele pu tilor fără ca ei să$ i dea seama. Lasă să leș ș

găsească mai târziu, să fie uimi i.ț

<nii luau praful. (l ii îl aruncau sau îl dădeau mai departe. %n cele din urmă, reu ea săț școntamineze câteva creiere în plus.

(devărul' nu îl interesa să creeze dependen ă. (r fi distribuit heroină sau chiar cocaină dacă astaț

ar fi vrut.Studii tiin ifice arătaseră că la cinci ani după o singură doză de &cstas8, consumatorul continua săș ț

manifeste schimbări insesizabile în chimia creierului. Folosit regulat, &cstas8 putea duce la leziunicerebrale permanente.

<nii oncologi i neurologi sus ineau că în deceniile care aveau să urmeze, inciden a ridicată aș ț ț

consumului de &cstas8 va produce o cre tere dramatică a tumorilor cerebrale canceroase la o vârstăș

tânără, precum i o diminuare a capacită ilor cognitive a sute de mii, dacă nu milioane, de cetă eni.ș ț ț

#pt doze ca acelea pe care le înmână el nu facilitau declinul peste noapte al civiliza iei. "or58 eraț

devotat efectului pe termen lung. *u avea niciodată mai mult de cincisprezece punguli e i, îndată ce începea să le împartă, î iț ș ș

propunea să scape de ele cât mai rapid. )rea iste ca să se lase prins, intra i ie ea din sala de jocuri înț ș ș

decurs de trei minute.)entru că nu trebuia să se oprească pentru a$ i vinde marfa, personalul nu avea timp să$l remarce.ș

"ând părăsea sala de jocuri, nu mai era decât un simplu cumpărător' nimic incriminator nu se afla în buzunarele lui.

La o cafenea Starbuc5s cumpără un latte dublu i îl sorbi la una dintre mesele de$afară, privindș

parada umanită ii în tot absurdul ei.ț

După ce termină cafeaua, intră într$un magazin. rebuia să$ i cumpere osete.ș ș

•Capitolul 12

"opacii, un pâlc de opt, se înăl au pe trunchiuri de o frumuse e noduroasă, î i ridicau sus de totț ț ș

splendoarea contorsionată a ramurilor, î i scuturau în vântul umed gra ioasele cosi e verzi$cenu ii,ș ț ț ș

părând să sfideze furtuna i în acela i timp să o sărbătorească. Lipsi i de fructe în acest anotimp, nuș ș ț

scuturau măsline, doar frunze pe pietrele trotuarului.%nfă urate printre ramuri, lumini ele de "răciun nu erau aprinse la ceasul acesta, becuri de culoareș ț

mohorâtă care a teptau să lumineze în noapte.ș

1!Note: oc electronic etrem e popular, care, spre eose$ire e 4ocurile clasice 5iolente, era creati5 0i plin eumor. (n.tr.).



2locul acesta de cinci etaje din Uest;ood, la mai pu in de o stradă de Uilshire 2oulevard, nu eraț

nici impozant ca altele din împrejurimi, nici destul de mare ca să necesite un portar. "u toate acestea, pre ul unui apartament aici i$ar sta în gât unui înghi itor de săbii.ț ț

&than călcă peste frunzele păcii, trecu pe sub luminile stinse ale "răciunului i intră într$un foaier ș

public, placat cu marmură de sus până jos. Se folosi de o cheie ca să se strecoare prin u a securizată.ș

Dincolo de foaier, holul era mic, dar primitor, cu o mochetă care îmblânzea marmura, două fotolii(rt Deco i o masă cu o falsă lampă iffan8 / sticlă pictată în ro u, ocru i galben.ș ș ș

&than preferă să urce cu ascensorul în loc s$o ia pe scări. Dunn8 Uhistler locuia / locuise / laetajul cinci.

La fiecare dintre primele patru etaje se aflau patru apartamente spa ioase, dar ultimul etaj eraț

împăr it în doar două apartamente de lu!.ț

%n ascensor persista mirosul u or neplăcut al unui călător de dinainte. "omple! i subtil, mirosul îiș ș

sâcâia amintirile, dar &than nu reu ea să$l identifice.ș

După ce trecu de etajul doi, cabina ascensorului i se păru mai mică decât î i amintea din viziteleș

precedente. avanul atârna greu, ca un capac pe o oală.recând de etajul trei, î i dădu seama că respiră mai repede decât ar fi trebuit, ca i cum ar fi mersș ș

în pas rapid. (erul părea să se fi sub iat, să fi devenit insuportabil.ț"ând ajunse la etajul patru, era convins că detectase ceva ciudat în felul în care se auzea motorul

ascensorului, în bâzâitul cablurilor pe ro i. Scâr iitul ăsta, ticăitul ăsta putea fi zgomotul unui fusț ț

slăbit chiar în inima ma inăriei.ș

(erul continuă să se sub ieze, pere ii să se apropie, tavanul să coboare, ma inăria să sune tot maiț ț ș

dubios.S$ar putea ca u ile să nu se deschidă. elefonul pentru urgen e să nu func ioneze. 0obilul lui săș ț ț

nu aibă semnal acolo.La un cutremur, cutia ascensorului s$ar prăbu i, reducându$se la dimensiunile unui co ciug.ș ș

(propiindu$se de etajul cinci, î i dădu seama că sentimentele acestea de claustrofobie pe care nuș

le mai trăise înainte erau o mască sub care se ascundea altă frică, pe care el, un om ra ional, detestaț

să o recunoască.Se a tepta să$l găsească pe olf e8nerd la etajul cinci.ș

"um ar fi aflat e8nerd despre Dunn8 sau unde locuia Dunn8, cum ar fi tiut când inten ionaș ț

&than să vină aici / toate acestea erau întrebări la care nu putea răspunde fără o investiga ie e!tinsă iț ș

probabil fără să abandoneze logica."u toate acestea, &than se dădu într$o parte ca să nu poată fi intit cu u urin ă. % i scoase pistolul.ț ș ț ș

< ile ascensorului se deschiseră într$un foaier de trei metri pe trei i jumătate, lambrisat cu lemnș ș

de culoarea mierii, cu desene. *imeni.&than nu$ i băgă pistolul la loc. < i identice dădeau înspre cele două apartamente de lu!. Seș ș

îndreptă direct spre apartamentul lui Uhistler.

"u cheia pe care i$o dăduse avocatul lui Dunn8 descuie u a, o deschise încet i intră prudent.ș ș(larma nu era pusă. <ltima oară când fusese aici, acum opt zile, &than pusese alarmă la plecare.0enajera, doamna 1ernandez, trecuse pe acolo între timp. %nainte ca Dunn8 să ajungă în comă la

spital, femeia lucra aici trei zile pe săptămână. (cum venea doar miercurea.După toate aparen ele, doamna 1ernandez uitase să introducă codul de alarmă când plecaseț

săptămâna trecută. Dar de i era o e!plica ie e!trem de plauzibilă, &than nu$i dădu crezare. Muanitaș ț

1ernandez era o femeie responsabilă, atentă la detalii i tipicară.ș

ămase în prag ascultând. Lăsă u a deschisă în spate.ș

)loaia răpăia pe acoperi , un ropot îndepărtat, ca al unei armate măr ăluind spre război într$unș ș

regat îndepărtat.%n rest, lini te. )oate îl avertiza instinctul, poate îl în ela memoria, dar sim ea că nu e pur iș ș ț ș

simplu tăcere, ci mai degrabă o lini te încolăcită, în care zvâcnea energia unei cobre, a unui arpe cuș șclopo ei sau a unei mamba negre.ț



)entru că nu voia să atragă aten ia vreunui vecin sau să faciliteze ie irea altei persoane, închiseț ș

u a. # încuie.ș

Din escrocherii, din droguri, din alte fărădelegi, Dunn8 se îmbogă ise. "riminalii pun mâna deț

obicei pe bani mul i, dar pu ini îi păstrează sau î i păstrează libertatea de a$i cheltui. Dunn8 fuseseț ț ș

destul de de tept ca să se ferească de un arest, să$ i spele banii i să$ i plătească ta!ele.ș ș ș ș

)rin urmare, avea un apartament enorm, cu două holuri de legătură, camere care dădeau în altecamere, camere care nu se răsuceau precum cochiliile de melc ca acum.

%ntr$o misiune de genul acesta, &than ar fi stat în mod normal cu ambele mâini pe pistol, cu bra ele întinse, men inând o presiune constantă pe trăgaci. (r fi deschis u ile repede i aplecat.ț ț ș ș

(cum î i inea pistolul în mâna dreaptă, îndreptat spre tavan. Se mi ca prudent, dar nu în stilulș ț ș

u or teatral pe care$l învă ase la academia de poli ie.ș ț ț

Să rămână mereu lipit de perete, să evite să stea cu spatele la o u ă deschisă, să se mi te rapid înș ș

timp ce scrutează cu privirea stânga$dreapta$stânga, să fie mereu con tient de fiecare pas, să aibă oș

pozi ie suficient de bună pentru a lua într$o clipă pozi ia de tragere / dacă ar fi făcut toate acestea, ar ț ț

fi fost nevoit să admită că se temea de un mort.Dar acesta era adevărul. )e care nu voia să$l recunoască.

"laustrofobia din ascensor i sentimentul că o să$l găsească pe olf e8nerd la etajul cinci nușfuseseră decât încercări de a nu se mai gândi la ceea ce$l speria cu adevărat, la convingerea câtu i deș

pu in ra ională că Dunn8 cel mort se ridicase de pe patul de morgă i mersese până acasă, fără oț ț ș

inten ie cunoscută.ț

&than nu credea că mor ii pot umbla.ț

Se îndoia că Dunn8, mort sau viu, îi putea face rău.%l nelini tea posibilitatea ca Duncan Uhistler, dacă într$adevăr plecase din morga spitalului peș

propriile picioare, să nu fie Dunn8 decât cu numele. (proape înecat, petrecând trei luni în comă, ar fi putut suferi leziuni cerebrale care să$l transforme într$un individ periculos.

De i Dunn8 avea calită i, dintre care nu cea mai neînsemnată fusese aceea de a recunoa te înș ț ș

1annah o femeie cu virtu i e!cep ionale, fusese capabil de o violen ă crudă. Succesul lui în mediulț ț ț

infrac ional nu fusese ob inut cu zâmbete amabile sau bune maniere.ț ț

&ra în stare să spargă capete dacă trebuia. i uneori le spărsese când nu trebuia.Ș

Dacă Dunn8 era jumătate din omul care fusese odată, dar i jumătateaș gre ităș ,&than prefera să nu$l întâlnească fa ă în fa ă. De$a lungul anilor, rela ia lor luase întorsături ciudateC o ultimă i întunecatăț ț ț ș

întorsătură nu putuse fi depă ită.ș

<ria a cameră de zi avea canapele i scaune moderne scumpe, tapisate în mătase de culoareaș ș

grâului. 0esele, dulapurile i obiectele decorative erau toate antichită i chineze ti.ș ț ș

Fie Dunn8 descoperise o lampă care ascundea vreun duh binefăcător i$ i dorise să aibă un bun$ș ș

gust desăvâr it, fie angajase un designer care$l costase o avere.ș

(ici, cu mult deasupra măslinilor, în ferestrele mari se oglindeau clădirile de peste drum i cerulș

care părea cenu a umedă a unui foc uria , acum stins.ș ș(fară / un cla!on îndepărtat, mormăitul în surdină al traficului de pe Uilshire 2oulevard."a zumzetul unui gândac de iunie, ca pocnetul unui scarabeu, ca bătaia în geam a unui cărăbu ,ș

glasul de gândac al ploii se auzea la fereastră' clic, clic, clic.%n camera de zi, lini tea se sub ia. *umai respira ia lui se auzea. *umai inima.ș ț ț

&than intră în camera de lucru ca să caute sursa unei lumini difuze.)e biroul chinezesc stătea o lampă de bronz cu abajur de alabastru. Strălucirea galben$untoasă

arunca culori irizate de pe marginea incrusta iilor cu perle.ț

)e birou, se afla înainte o fotografie înrămată cu 1annah. (cum lipsea.&than î i aminti de surpriză cu care descoperise fotografia la prima lui vizită în apartament, cuș

unsprezece săptămâni în urmă, când aflase că fusese împuternicit să se ocupe de afacerile lui Dunn8.

Surpriza fusese pe potriva consternării. De i 1annah murise de cinci ani, prezen a fotografieiș ț părea să fie un act de agresiune emo ională i, într$un fel, o insultă adusă memoriei ei, de vreme ceț ș



putea fi obiectul afec iunii / i cândva obiectul dorin ei / unui bărbat cufundat într$o via ă plină deț ș ț ț

nelegiuiri i violen ă.ș ț

&than lăsase fotografia neatinsă, pentru că, de i împuternicit să se ocupe de toate afacerile luiș

Dunn8, sim ise că fotografia cu ramă de argint nu era proprietatea acestuia, deci nu putea nici să oț

folosească după bunul plac, nici să aibă preten ii la ea.ț

La spital, în noaptea când murise 1annah i apoi din nou la înmormântare, după doisprezece anișde înstrăinare, &than i Dunn8 î i vorbiseră. "u toate acestea, durerea nu$i apropiase. *u maiș ș

schimbaseră un cuvânt de trei ani.La trei ani de la moartea lui 1annah, Dunn8 sunase să$i spună că în toate aceste treizeci i ase deș ș

luni se gândise mult i cu durere la dispari ia ei înainte de vreme, la numai treizeci i doi de ani.ș ț ș

%ncet, dar profund, pierderea ei / simplul faptul de a ti că ea nu mai e!ista acolo, undeva / îlș

afectase, îl schimbase pentru totdeauna.Dunn8 pretinsese că avea de gând să se îndrepte, să renun e la toate fărădelegile în care eraț

implicat. &than nu$l crezuse, dar îi urase succes. *u$ i mai vorbiseră de atunci.ș

0ai târziu auzise prin al ii că Dunn8 se retrăsese, că vechii prieteni i asocia i nu îl mai văzuseră,ț ș ț

că devenise un fel de pustnic devorator de căr i.ț

(ceste zvonuri îi treziră curiozitatea lui &than. &ra sigur că, în cele din urmă avea să afle căDuncan Uhistler revenise la vechile obiceiuri / sau nu le părăsise cu adevărat niciodată.

i mai târziu, auzise că Dunn8 se întorsese spre biserică, mergea în fiecare săptămână la liturghieȘ

i se purta cu o umilin ă care nu îl caracterizase înainte.ș ț

Dacă a a stăteau lucrurile, rămânea totu i faptul că Dunn8 nu se debarasase de averea pe care oș ș

adunase prin fraudă, ho ie i afaceri cu droguri. răind într$un lu! câ tigat cu bani murdari, orice omț ș ș

care s$ar fi schimbat cu adevărat ar fi fost ros de remu cări până când, în cele din urmă, i$ar fi datș ș

bogă iile ca să$ i ispă ească păcatele.ț ș ș

Din cameră fusese luat ceva mai mult decât fotografia lui 1annah. Dispăruse i o atmosferă deș

inocen ă cărturărească.ț

)e podea, într$un col erau a ezate în teancuri două duzini de volume cartonate. Fuseseră scoaseț ș

de pe două dintre rafturile bibliotecii care acoperea pere ii.ț

<nul din rafturi, care păruse să fie la fel de fi! ca toate celelalte, fusese scos. # parte din pereteledin spate al bibliotecii, care de asemenea păruse fi!, fusese dat într$o parte i lăsa să se vadă un seif ș

în perete.< a cu un diametru de treizeci de centimetri era deschisă. &than pipăi interiorul seifului.ș

%ncăpătoarea cutie se dovedi goală. *u tiuse că biroul con inea un seif. Logica sugera că nimeni în afară de Dunn8 / i de cel care$lș ț ș

montase / n$ar fi avut cuno tin ă de e!isten a lui.ș ț ț

#mul care suferea de afec iuni cerebrale se îmbracă singur. >ăse te drumul spre casă. % iț ș ș

aminte te combina ia seifului.ș ț

SauJ mortul vine acasă. "u chef de petrecere, pune mâna pe ni te bani.șDunn8 cel mort părea aproape la fel de plauzibil ca Dunn8 cel cu afec iuni cerebrale.ț

•Capitolul 13

Fric face tărăboi / două trenuri duduind i uierând la răspântiile principale de drum, nazi ti prinș ș ș

cătune, trupe americane coborând cu greu dealurile, solda i mor i peste tot i SS$i ti ticălo i înț ț ș ș ș

uniforme negre mânându$i pe evrei în vagoanele de marfă ale unui al treilea tren oprit în gară, al ițSS$i ti nemernici împu când catolici i îngropându$i într$o groapă comună aici, lângă pădurea deș ș ș

pini.



)u ini oameni tiau că nazi tii uciseseră nu numai evrei, ci i milioane de cre tini. 0ajoritateaț ș ș ș ș

nazi tilor din primul e alon aderaseră la un cult păgân, straniu, adorau pământul, rasa i miturileș ș ș

vechilor sa!oni, adorau sângele i puterea.ș

)u ini oameni tiau, dar Fric tia. %i plăcea să tie lucruri pe care al ii nu le cuno teau. Frânturiț ș ș ș ț ș

bizare de istorie. Secrete. 0isterele alchimiei. "uriozită i tiin ifice.ț ș ț

De pildă, cum să porne ti un ceas electric cu un cartof. (veai nevoie de o bucată de cupru, un cuișde zinc i ni te sârmă. <n ceas pornit de un cartof era ceva stupid, dar func iona.ș ș ț

De pildă, piramida tăiată de pe spatele bancnotei de un dolar. eprezintă emplul neterminat al luiSolomon. #chiul care plute te deasupra piramidei îl simbolizează pe 0arele (rhitect al <niversului.ș

De pildă, cine a construit primul ascensor. Folosind alternativ puterea umană, animală i acvatică,ș

arhitectul roman -itruvius a construit primele lui ascensoare în jurul anului 3G î.1.Fric tia.ș

0ulte dintre lucrurile ciudate pe care le tia nu$i erau de mare folos în via a de zi cu zi, nuș ț

schimbau faptul că era scund pentru vârsta lui, prea slab sau că avea un gât paradit i ochii aceiaș

verzi imen i, după care salivau revistele când o descriau pe mama lui, dar care pe el îl făceau să arateș

ca rezultatul hibrid al încruci ării dintre o bufni ă i un e!traterestru. #ricum, îi plăcea să tie toateș ț ș ș

lucrurile acelea ciudate, chiar dacă nu$l ridicau din mla tina %mpără iei "iuda ilor.ș ț ț 3

Faptul că poseda ni te cuno tin e e!otice pentru ceilal i oameni îl făcea pe Fric să se simtă ca unș ș ț ț

vrăjitor. Sau cel pu in ca ucenicul unui vrăjitor.ț

%n afară de domnul Murgens, care venea la re edin ă două zile pe lună pentru a cură a i între ineș ț ț ș ț

colec ia impresionantă de trenule e electrice vechi i noi, doar Fric tiaț ț ș ș totul despre camera trenurilor i mecanismele ei.ș

renule ele îi apar ineau acelei vedete de cinema faimoase în întreaga lume, "hanning 0anheim,ț ț

care din întâmplare era i tatăl lui. %n lumea lui Fric, starul era de mult cunoscut ca atăl$Fantomă,ș

pentru că aici era prezent de obicei numai în spirit.atăl$Fantomă tia foarte pu ine despre camera trenurilor. "u banii cheltui i pe această colec ie ar ș ț ț ț

fi putut cumpăra toată ara uvalu, dar rareori se juca acolo.ț

0ajoritatea oamenilor nu auziseră niciodată de uvalu. ăspândit pe nouă insule din sudul#ceanului )acific, cu o popula ie de doar zece mii de oameni, e!porta în principal copra i nucă deț ș

cocos.0ajoritatea oamenilor habar nu aveau ce era aceea copra. *ici Fric nu tia. % i pusese în gând săș ș

afle încă de când auzise de ara uvalu.ț

"amera trenurilor se afla la nivelul superior al subsolului, lângă garajul de sus. 0ăsura HG,3 cu+,H metri, ceea ce însemna o suprafa ă mai mare decât a unei case obi nuite.ț ș

Lipsa ferestrelor era o garan ie că lumea reală nu putea pătrunde înăuntru. (colo domnea lumeaț

fantastică a drumului$de$fier.De$a lungul celor doi pere i mai mici, rafturi înalte până la tavan adăposteau colec ia de trenule e,ț ț ț

cu e!cep ia modelelor care erau folosite.ț)e ceilal i doi pere i atârnau tablouri fabuloase de trenuri. (ici, o locomotivă cu farul aprinsț ț

e!ploda prin cea a deasă i strălucitoare. Dincolo, un tren străbătea o prerie luminată de lună. renuriț ș

de toate soiurile goneau prin păduri, traversau râuri, urcau mun i pe ploaie, lapovi ă, zăpadă, cea ăț ț ț

sau prin întunericul nop ii, iar din co urile lor se rostogoleau nori, din ro i le zburau scântei.ț ș ț

%n mijlocul acestui spa iu uria , pe o platformă masivă cu multe picioare, era a ezat un peisajț ș ș

sculptat care înfă i a dealuri verzi, câmpii, păduri, văi, prăpăstii, râuri, lacuri. apte sate în miniaturăț ș Ș

alcătuite din structuri cu detalii complicate erau deservite de drumuri de ară, optsprezece poduri iț ș

nouă tunele. "urbe conve!e, curbe concave, curbe în formă de potcoavă, drumuri drepte, urcu uri iș ș

coborâ uri închipuiau mai multe drumuri de tren decât nuci de cocos în uvalu.ș

1%Note: oc e cu5inte. În engleză, Fric are aceea0i pronunție cu freak , „ciuat, ecentric”. (n.tr.).



(ceastă uimitoare construc ie măsura 3 cu B,3 metri i puteai să te plimbi în jurul ei sau / dacăț ș

ridicai o poartă / să intri în ea i să faci un tur sau o plimbare pe ro i, de parcă ai fi fost un uriaș ț ș

plecat în vacan ă în ara liliputanilor.ț ț

Fric era în toiul jocului.%mpră tiase armatele de solda i de jucărie prin tot acest peisaj i se juca de$a trenul i războiul înș ț ș ș

acela i timp. (vând în vedere resursele de care dispunea în acest joc, s$ar fi cuvenit să se distreze maișmult decât o făcea.

)unctele de control din afară i din casă aveau toate telefoane. "ând auzea un telefon sunând cuș

melodia lui personală, tresărea speriat. areori primea telefoane.e edin a avea douăzeci i patru de linii telefonice. Două dintre ele erau dedicate sistemului deș ț ș

securitate, alta monitorizării sistemului de încălzire i climatizare asemănător celui dintr$un hotel.ș

Două erau linii de fa! i două erau linii de internet.ș

aisprezece linii din restul de aptesprezece erau rezervate familiei i personalului. Linia H aveaȘ ș ș

un scop mai înalt.atălui lui Fric îi plăcea să folosească patru linii de telefon pentru că toată lumea / o dată chiar

pre edintele Statelor <nite / voia să$i vorbească. "hanning / sau "han, "hanni sau chiar Oîn cazulș

unei actri e îndrăgostiteP "hi$"hi / primea frecvent telefoane, chiar i când nu se afla la re edin ă.ț ș ș țDoamna 0c2ee avea patru linii, de i asta nu însemna, a a cum glumea uneori atăl$Fantomă, căș ș

doamna 0c2ee ar trebui să înceapă să creadă că e la fel de importantă ca eful ei.ș

1a, ha, ha.<na dintre cele patru linii deservea apartamentul so ilor 0c2ee. "elelalte trei erau liniileț

rezervate treburilor casei.%n zilele obi nuite nu era nevoie de aceste trei linii. Dar când doamna 0c2ee trebuia să planificeș

i să pregătească o petrecere pentru patru sau cinci sute de dobitoci de la 1oll8;ood, trei telefoaneș

nu erau întotdeauna suficiente pentru a discuta cu organizatorul evenimentului, cu persoana care seocupa de masă, cu florarul, cu directorul de program i cu celelalte nenumărate for e i agen iiș ț ș ț

misterioase pe care trebuia să le convoace pentru o seară de neuitat.Fric se întreba dacă tot acel efort i toată acea cheltuială meritau cu adevărat. Spre diminea ă,ș ț

jumătate dintre musafiri plecau atât de be i sau de droga i, că diminea a nu$ i mai aminteau undeț ț ț ș

fuseseră.Dacă îi a ezai în scaune de grădină, le puneai la dispozi ie pungi cu hamburgeri i autocisterne cuș ț ș

vin, luau la bord ca de obicei. )e urmă se duceau acasă i î i vomitau i ma ele din ei, ca de obicei,ș ș ș ț

zăceau fără să mai tie de ei, tot ca de obicei, i a doua zi se trezeau cu nimic mai în elep i.ș ș ț ț

)entru că era eful personalului de pază, domnul ruman avea două linii telefonice, una personalăș

i una de serviciu.ș

Doar două dintre cele ase servitoare locuiau la re edin ă i acestea împăr eau împreună cu oferulș ș ț ș ț ș

o singură linie telefonică.

=ntendentul avea o linie proprie, dar bucătarul$ ef, înspăimântătorul domn 1achette, i domnulș ș2aptiste, bucătarul cel vesel, foloseau în comun una dintre liniile doamnei 0c2ee.Domni oara 1epple;hite, asistenta personală a atălui$Fantomă, avea două linii telefonice.ș

Lui Freddie *ielander, faimosul supermodel cunoscut în Fricsilvania drept 0ămica #ficială, îi eradedicată o linie telefonică, de i divor ase de atăl$Fantomă cu aproape zece ani în urmă i de atunciș ț ș

rămăsese peste noapte acolo mai pu in de zece ori.ț

atăl$Fantomă îi spusese odată lui Freddie că din când în când o suna pe linia aceea, cu nădejdeacă ea avea să$i răspundă i să$i spună că se întoarce la el i acasă pentru totdeauna.ș ș

1a, ha, ha. 1a, ha, ha.Fric avea propria linie de telefon de la ase ani. *u suna niciodată pe nimeni. # singură dată seș

folosise de rela iile tatălui său ca să facă rost de numărul secret de acasă al domnului 0i5e 08ers,ț

actorul care dublase vocea personajului principal din S&re$ ,ca să$i spună că Shre5, fără îndoială,dansa demen ial.ț



Domnul 08ers fusese foarte drăgu , imitase pentru el vocea lui Shre5 i multe alte voci, i îlț ș ș

făcuse să râdă până îl duruse burta. (vusese această problemă cu mu chii abdominali pe de$o parteș

pentru că domnul 08ers era îngrozitor de haios, i pe de altă parte pentru că Fric nu$ i mai e!ersaseș ș

în ultimul timp grupul de mu chi responsabili cu râsul, a a cum i$ar fi plăcut.ș ș

atăl lui Fric, care credea într$o mul ime de fenomene paranormale, lăsase ultima linie telefonicăț

pentru apelurile de la mor i. &ra o întreagă poveste.ț(cum, pentru prima oară în ultimele opt zile, de când primise un telefon de la atăl$Fantomă, Fric

î i auzi tonul personal sunând la telefoanele din camera trenurilor.ș

Fiecare dintre cei care locuiau în re edin ă primiseră un ton diferit pentru linia sau liniile care leș ț

erau dedicate. Fiecare dintre liniile atălui$Fantomă nu scotea decât un simplu "rrrrrrrr. onuldoamnei 0c2ee era o serie de refrene muzicale. Liniile domnului ruman cântau primele nouă notedin muzica unui vechi serial poli ist,ț Dragnet ,care era stupid, iar domnul ruman tia i el asta, dar ș ș

nu$l deranja.Sistemul acesta telefonic e!trem de sofisticat putea produce până la douăsprezece tonuri diferite.

#pt erau standard. )atru / cum era Dragnet / puteau fi adaptate pentru client.Lui Fric i se dăduse cel mai banal dintre tonurile standard, pe care fabricantul îl descrisese ca un

sunet vesel, plăcut copiilor, potrivit pentru camera bebelu ului sau a copiilor mai mariE. De ceș bebelu ii din pătu uri sau copiii de un an din cărucioare ar avea nevoie de telefoane proprii rămâneaș ț

un mister pentru Fric.(veau poate de gând să sune la 2abies < i să comande inele gingivale cu aromă de homar:ș

Sau poate aveau să le sune pe mămici i să le spună' 2leah. (m făcut caca în scutece i nu mă simtș ș

bineE.Stupid.oodelee-ooodelee-oo,se auziră telefoanele din camera trenurilor.Fric ura sunetul ăsta. %l urâse când avea ase ani i îl ura încă i mai mult acum.ș ș ș

#oodelee$ooodelee$oo.&ra genul de sunet enervant pe care îl face un personaj cu blană roz, rotofei, cam prostănac, pe

jumătate urs, pe jumătate câine, dintr$un video special conceput pentru pre colarii care socoteau căș

emisiuni stupide ca Teletu""ies reprezentau culmea umorului i a rafinamentului.ș

<milit, de i era singur, Fric apăsă două butoane, opri curentul la trenuri i răspunse la telefon la alș ș

patrulea ârâit.ț

9 2ine a i venit la 2ob, 1ambarul cu 1amburgeri i Ferma >ândacilor, spuse. Din partea casei,ț ș

avem astăzi salmonela cu pâine prăjită i salată de varză, la numai un dolar.ș

9 2ună, (elfric, spuse un bărbat.Fric se a teptase să audă vocea tatălui său. Dacă ar fi auzit în schimb vocea 0ămicii #ficiale, ar fiș

suferit un stop cardiac i ar fi căzut mort printre trenuri.ș

ot personalul de la re edin ă, poate cu e!cep ia bucătarului$ ef 1achette, l$ar fi plâns. (r fi fostș ț ț ș

profund, teribil de întrista i. )rofund, profund, teribil, teribil. "am patruzeci de minute. )e urmă ar fițfost foarte, foarte, foarte ocupa i să pregătească masa de înmormântare, la care ar fi fost probabilț

invita i o mie de be ivi, droga i i pupincuri ti faimo i i aproape$faimo i, nerăbdători să$ i lipeascăț ț ț ș ș ș ș ș ș

buzele de fundul de aur al atălui$Fantomă. 9 "ine e: întrebă Fric. 9 % i plac trenurile, Fric:ț

Fric nu mai auzise până atunci vocea asta. La nimeni din personalul casei. "ategoric / un străin.0ajoritatea oamenilor din casă nu tiau că se afla în camera trenurilor i nimeni din afaraș ș

re edin ei n$ar fi avut de unde să tie.ș ț ș

9 De unde tii de trenuri:ș

2ărbatul spuse'

9 #, tiu o grămadă de lucruri pe care al ii nu le tiu. "a tine, Fric. &!act ca tine.ș ț șLui Fric i se păru că$i mi ună pe ceafă mii de păianjeni.ș



9 "ine e ti:ș

9 *u mă cuno ti, spuse bărbatul. "ând se întoarce tatăl tău din Florida:ș

9 Dacă tii atât de multe, de ce nu$mi spui tu:ș

9 Douăzeci i patru decembrie. La prima oră a amiezii. (junul "răciunului, spuse străinul.ș

Fric nu era impresionat. 0ilioane de oameni tiau pe unde umblă babacul i ce planuri avea deș ș

"răciun. "u doar o săptămână în urmă, atăl$Fantomă făcuse un spot pentru +ntertainment Tonig&t ,în care vorbise despre filmul pe care îl turna i despre cât de mult a tepta să se întoarcă acasăș ș

de sărbători. 9 Fric, a vrea să fiu prietenul tău.ș

9 "ine e ti, un pervers:ș

Fric auzise de perver i. Dumnezeule, întâlnise probabil sute dintr$ă tia. *u tia toate lucrurile peș ș ș

care le pot face cu un copil i nu eraș foarte sigur ce le plăcea mai mult să facă, dar tia că ace tiaș ș

e!istă pe undeva, cu colec iile lor de ochi de copii, cu lăn i oarele lor făcute din oasele victimelor.ț ț ș

9 *$am de gând să$ i fac niciun rău, spuse străinul, ceea ce era, fără îndoială, e!act ce ar fi spusț

orice pervers. 2a dimpotrivă. -reau să te ajut, Fric. 9 Să mă aju i să fac ce:ț

9 Să supravie uie ti.ț ș 9 "um te cheamă: 9 *u am nume. 9 oată lumea are un nume, chiar dacă numai unul, ca "her sau >odzilla. 9 &u nu am. Sunt doar unul dintr$o mul ime, fără nume acum. "eva rău e pe cale să se întâmple,ț

tinere Fric, i trebuie să fii pregătit.ș

9 "e rău: 9 tii vreun loc din casă unde ai putea să te ascunzi fără să fii vreodată găsit: întrebă străinul.Ș

9 & o întrebare cretină. 9 # să ai nevoie de un loc în care să te ascunzi i unde să nu te găsească nimeni, Fric. <n locș

secret, special i bine ascuns.ș

9 Să mă ascund de cine: 9 *u pot să$ i spun. Să$i zicem Fiara în >alben. Dar o să ai nevoie foarte curând de locul acesta.ț

Fric tia că ar fi trebuit să închidă telefonul, că putea fi periculos să se joace cu un smintit din ăsta.ș

"el mai probabil era un ratat pervers i jalnic, care fusese norocos să dea peste un număr de telefon iș ș

care mai devreme sau mai târziu avea să înceapă să vorbească murdar. Dar tipul putea fi i un vrăjitor ș

care făcea farmece de la distan ă sau poate un psiholog rău care hipnotiza copiii la telefon, îi făcea săț

jefuiască magazine de băuturi ca pe urmă să$i dea lui to i banii în timp ce ei cotcodăceau ca ni teț ș

găini."on tient de aceste riscuri i de multe altele, Fric rămase totu i la telefon. &ra de departe cea maiș ș ș

interesantă conversa ie telefonică pe care o purtase vreodată.ț

%n cazul în care tipul ăsta fără nume se întâmpla să fie chiar cel de care să trebuiască să seascundă, Fric spuse' 9 #ricum, am bod8guarzi care au mitraliere. 9 *u e adevărat, (elfric. 0inciuna nu$ i aduce decât nenorociri. e edin a e foarte bine păzită,ț ș ț

dar nu va fi de$ajuns când va veni vremea, când se va arăta Fiara în >alben. 9 2a e adevărat, insistă Fric cu viclenie. 2od8guarzii mei fac parte din fostele for e de comandoț

Delta Force i unul dintre ei a fost chiar 0ister <nivers înainte. e fac praf.ș

Străinul nu răspunse.După două secunde, Fric spuse'

9 (lo: 0ai e ti acolo:ș

2ărbatul vorbea acum în oaptă.ș

9 Se pare că am un vizitator, Fric. e sun mai târziu.oapta se transformă într$un murmur pe care Fric trebuia să facă eforturi ca să$l audă.Ș



9 %ntre timp apucă$te să cau i locul ăla secret, special i bine ascuns. *u mai ai mult timp.ț ș

9 Stai, spuse Fric, dar nu mai era nimeni pe fir.

•Capitolul 14

"u pistolul pregătit, eava îndreptată în sus, străbătând cameră după cameră i hol după hol prinț ș

cochilia de melc a apartamentului lui Dunn8 Uhistler, &than ajunse în dormitor.# lampă de pe noptieră fusese lăsată aprinsă. De$a lungul tăbliei patului chinezesc, menajera

aranjase cu măiestrie perne de mătase decorative, făcute din materiale pentru c&eongsam4.ot pe pat, aruncate cu vădită grabă, zăceau haine bărbăte ti. "râmpo ite, pătate, încă umede de laș ț

ploaie. )antaloni de casă, căma ă, osete, lenjerie de corp.ș ș

%ntr$un col era azvârlită o pereche de pantofi.ț

&than nu tia cu ce fusese îmbrăcat Dunn8 când plecase din morga spitalului #ur Lad8 of (ngels.ș

"u toate acestea, n$ar fi băgat mâna în foc că astea nu erau hainele cu pricina.(propiindu$se de pat, sim i mirosul acela discret, neplăcut, pe care îl sim ise prima dată înț ț

ascensor. ecunoscu acum mai u or decât înainte câteva dintre mirosurile de acolo' transpira ieș ț

stătută, un iz de unguent rânced pe bază de sulfat, damfuri slabe de urină acră. 0iros de boală, de omintuit la pat vreme îndelungată i spălat doar cu ligheanul i buretele.ț ș ș

&than î i dădu seama că undeva se auzea un susur i, ini ial, crezu că e ploaia. (poi în elese că deș ș ț ț

fapt era apa de la du .ș

< a de la baie era întredeschisă. )rin deschizătură veneau, odată cu susurul apei, o rază de luminăș

i rotocoale de aburi.ș

%mpinse u or u a până se deschise.ș ș

)odeaua i pere ii erau îmbrăca i în marmură aurie. %ncastrate în dulapul de granit negru, erauș ț ț

două chiuvete din ceramică neagră, cu robinete i orificii de scurgere suflate cu aur.ș

Deasupra lor, o oglindă lungă, aburită de condens, nu reu ea să înfă i eze imagini clare. Figura luiș ț șdeformată se mi ca pe sub suprafa a brumată, ca o stranie i palidă creatură întrezărită în timp ceș ț ș

înoată pe sub suprafa a adumbrită a unui bazin.ț

%n aer pluteau vălătuci de aburi.%n baie se afla o toaletă. < a era deschisă, se vedea toaleta. *u era nimeni acolo.ș

Dunn8 fusese aproape înecat în toaleta asta.-ecinii de la un apartament de la etajul patru îl auziseră cum se zbătea să$ i salveze via a, cumș ț

striga după ajutor.)oli ia ajunsese rapid i îi prinsese pe atacatori în timp ce fugeau dispera i. %l găsiseră pe Dunn8 înț ș ț

fa a toaletei, zăcând pe o parte, semicon tient i vomitând apă.ț ș ș

)ână să ajungă ambulan a, intrase în comă.ț

(tacatorii săi / care veniseră după bani, răzbunare sau amândouă la un loc / nu erau victimerecente ale lui Dunn8. Stătuseră la pu cărie ase ani i, abia elibera i, veniseră să rezolve o problemăș ș ș ț

mai veche.)oate că Dunn8 sperase să se despartă de via a criminală de dinainte, dar vechile păcate îlț

ajunseseră din urmă în noaptea aceea.)e podeaua din baie zăceau acum două prosoape negre, umede i mototolite. )e suportul deș

prosoape mai erau altele două, uscate."abina de du se afla în col ul îndepărtat din dreapta al băii. "hiar dacă u a de sticlă, acum opacăș ț ș

din pricina aburilor, ar fi fost transparentă, &than n$ar fi putut vedea prin ea de la distan a aceea.ț

1Note:/oc6ie traițională purtată e 7emeile in &6ina, croită in mătase, satin sau alte materiale scumpe. (n.tr.).



(propiindu$se de cabină, î i închipui cam cum ar arăta Dunn8 Uhistler, cel pe care se a tepta să$lș ș

întâlnească. )iele de un galben bolnăvicios, dacă nu chiar cenu ie, lipsită de via ă, pe care apaș ț

fierbinte nu reu ea să o coloreze. #chi cenu ii, injecta i.ș ș ț

"u arma în mâna dreaptă, apucă u a cu stânga i, după o scurtă ezitare, o împinse.ș ș

"abina era goală. (pa izbea podeaua de marmură i se scurgea în vârtejuri.ș

(plecându$se înăuntru, întinse mâna prin cascada de apă i închise robinetul.șăcerea bruscă care urmă susurului de apă părea să$i semnaleze prezen a în acela i fel în care ar fiț ș

făcut$o un cla!on. *ervos, se întoarse spre intrare, a teptându$se la o reac ie, dar fără să tie e!act care ar fi aceasta.ș ț ș

"hiar i după ce opri apa, din cabina de du continuau să iasă aburi, care se revărsau prin u a deș ș ș

sticlă, învăluindu$l pe &than.%n pofida aerului umed, gura i se uscase. "u greu î i putu dezlipi limba de cerul gurii.ș

După ce porni spre u a de la baie, aten ia îi fu atrasă din nou de imaginea sa imprecisă iș ț ș

deformată care se mi ca în oglinda aburită de deasupra chiuvetelor.ș

-ăzu apoi silueta imposibilă, care îl făcu să se oprească.%n oglindă, pe sub stratul de condens, se profila o formă palidă, la fel de neclară ca imaginea

înce o ată a lui &than, dar totu i u or de recunoscut ca fiind a unui om, bărbat sau femeie.ț ș ș ș&than era singur. "ercetă rapid cu ochii baia, dar nu reu i să observe niciun obiect sau amănunt deș

arhitectură pe care oglinda aburită să$l fi confundat cu o siluetă umană fantomatică.(tunci închise ochii. %i deschise. Silueta era tot acolo.(cum nu$ i mai auzea decât inima, numai i numai inima, bătând nu repede, ci teribil de repede,ș ș

cu lovituri de ciocan, izbind cu putere, împingându$i sângele spre creier ca să spele tot ce inea deț

ra iune.ț

2ineîn eles, imagina ia găsise un sens umbrei din oglindă, în acela i fel în care ar fi găsit oameni,ț ț ș

balauri i tot felul de creaturi fantastice în norii desena i pe un cer de vară. =magina ia. 2ineîn eles.ș ț ț ț

Dar omul ăsta, balaurul ăsta, sau ce$o fi fost, se mi ca în oglindă. *u repede' încet, destul cât săș

încremenească între două bătăi inima înnebunită a lui &than.)oate că i mi carea aceea era doar o închipuire.ș ș

Se apropie ovăitor de oglindă. *u pă i direct în fa a formei fantomatice, căci, în ciuda valurilor ș ș ț

puternice de sânge care ar fi trebuit să$i limpezească mintea, lui &than i se năzări că ceva îngrozitor avea să i se întâmple dacă reflec ia lui se suprapunea cu silueta aceea fantomatică.ț

Desigur, mi carea apari iei aceleia ce oase fusese doar o închipuire, dar i$o închipuiș ț ț ș din nou.Silueta părea să$i facă semn să înainteze, să vină mai aproape.

&than nu ar fi recunoscut în fa a lui 1azard anc8 sau a oricărui alt poli ist cunoscut, poate nici înț ț

fa a lui 1annah, dacă ea ar mai fi trăit, că atunci când î i pusese mâna pe oglindă, se a teptase într$unț ș ș

fel să simtă nu sticla, ci mâna altuia, întinzându$se spre el dintr$o altă lume, rece i amenin ătoare.ș ț

terse cu mâna un arc de cea ă, lăsând în urmă dâre de apă.Ș ț

Dar pe măsură ce mâna lui &than se mi ca, se mi ca i fantoma din oglindă, alunecând departe deș ș șochiul de lumină al oglinzii. "u o imprecizie vicleană, rămase în spatele aburilor protectori / i seș

mi că direct în fa a lui.ș ț

"u e!cep ia fe ei, reflec ia vagă a lui &than în sticla aburită fusese întunecată, pentru că întunecateț ț ț

îi erau i hainele, i părul. Silueta învăluită în aburi care se afla acum în fa a lui se înăl a palidă caș ș ț ț

lumina lunii i ca aripile de molie, înlăturându$i propria imagine într$un mod imposibil.ș

Frica îi bătea la u a inimii, dar el nu voia să$i dea drumul, cum nu făcuse nici atunci când, poli istș ț

fiind, se trăgea în el i nu îndrăznea să intre în panică.ș

#ricum, se sim ea de parcă era pe jumătate în transă, acceptând lucrurile imposibile care seț

petreceau aici cu u urin a celui care visează.ș ț

(pari ia se aplecă înspre el, ca i cum de dincolo de sticla argintată ar fi încercat să$i distingăț ș

natura, aproape la fel cum i el se aplecă înainte, cercetând$o.ș



idicându$ i încă o dată mâna, &than încercă să mai teargă o fâ ie de aburi, fiind sigur că, atunciș ș ș

când î i va privi în ochi reflec ia, ochii nu vor fi ai lui, ci cenu ii ca ai lui Dunn8 Uhistler.ș ț ș

0isterul din oglindă se mi că din nou, mai rapid decât mâna lui &than, rămânând înce o at înș ț ș

spatele pojghi ei de condens.ț

Doar când aerul îi â ni cu putere din plămâni î i dădu seama că până atunci nu respirase.ț ș ș

%n timp ce trăgea aer în piept, auzi un zgomot într$o cameră îndepărtată a apartamentului, muzicafragilă a unui pahar care se sparge.

•Capitolul 15

&than ceruse laboratorului )alomar să caute urme de substan e chimice ilegale în probele lui deț

sânge, în caz că ar fi fost drogat fără să tie. %n timpul evenimentelor din locuin a lui e8nerd, păruseș ț

că se află aproape într$o stare alterată de con tiin ă.ș ț

)ărăsind acum baia plină de aburi, se sim i la fel de dezorientat ca atunci când, împu cat înț ș

stomac, se trezise încă o dată la volanul Fordului, perfect teafăr.#rice s$ar fi întâmplat / sau doar păruse să se întâmple / la oglindă, nu se mai încredea cu totul în

propriile sim uri. "a atare, procedă cu pruden ă sporită, presupunând că i de data asta lucrurile potț ț ș

să nu fie ceea ce par a fi.recu prin camere pe care le mai străbătuse o dată, apoi în altele noi, oprindu$se în cele din urmă

în bucătărie. Sticla spartă sclipea pe masă i pe podea.ș

ot pe podea zăcea i rama de argint a fotografiei care lipsea de pe birou. Fotografia lui 1annahș

fusese smulsă de acolo.#ricine ar fi fost cel care luase fotografia, se grăbise prea mult ca să mai desfacă cele patru

prinzători de pe spatele ramei, i spărsese sticla.ș

< a din spate a apartamentului era deschisă.ș

Dincolo de ea se întindea un hol larg, înspre care dădeau ambele apartamente de lu!. La capătulmai apropiat, casa scărilor era semnalizată de un indicator. La capătul îndepărtat se afla un ascensor de mărfuri, suficient de încăpător ca să care frigidere i piese mari de mobilier.ș

Dacă ie ise cineva pe scara de serviciu, ajunsese deja jos. *u se auzea niciun zgomot dinspreș

ascensor.&than o luă în grabă pe scări. Deschise u a de incendiu. Se opri în prag, ascultând.ș

<n oftat sau un geamăt, un suspin melancolic sau un zăngănit de lan uri / chiar i o fantomă ar ț ș

trebui să scoată un sunet, dar numai o tăcere, rece i apăsătoare se ridica din casa scărilor.ș

"oborî repede, zece iruri de trepte până la parter, apoi încă zece până la garaj. *u întâlni niciunș

locatar în carne i oase, niciun spirit.ș

0irosul de boală i de transpira ie febrilă, depistat prima oară în ascensor, nu se mai sim ea aici.ș ț ț

Sim i, în schimb, un parfum slab de săpun, ca i cum cineva care tocmai se îmbăiase trecuse pe aici.ț și un iz puternic de aftershave.Ș

%mpinse u a de incendiu făcută din o el, pă i în garaj i auzi un zgomot de motor, sim i mirosulș ț ș ș ț

gazului de e apament. Dintre cele patruzeci de locuri de parcare, în timpul săptămânii multe erauș

goale la această oră.# ma ină ie i cu spatele din locul de parcare, îndreptându$se spre poarta garajului. &thanș ș

recunoscu 0ercedesul albastru$închis al lui Dunn8.(c ionată automat, u a garajului se ridica deja cu clăn ănit de o el.ț ș ț ț

"u pistolul încă în mână, &than alergă spre ma ină în timp ce aceasta se îndepărta. )oarta se ridicaș

încet i 0ercedesul fu nevoit să se oprească. )rin geamul din spate, reu i să vadă silueta unui bărbatș ș

aflat la volan, dar nu atât de bine încât să$l poată identifica.

Se apropie de 0ercedes. -oia să ajungă direct la u a oferului.ș ș



0a ina acceleră înainte ca bariera să se ridice de tot. "apota 0ercedesului trecu la câ ivaș ț

centimetri de bara de jos a por ii care se ridica, cât pe ce să lase o mostră generoasă de vopsea acolo,ț

i goni pe rampa abruptă de ie ire, înspre stradă.ș ș

oferul apăsă pe telecomandă butonul care închidea poartă chiar în timp ce trecea pe sub ea, iar Ș

aceasta clăn ăni din nou când &than ajunse lângă ea. 0ercedesul dispăruse deja undeva pe strada deț

deasupra.&than rămase acolo pentru o clipă, privind prin poartă lumina cenu ie a furtunii.ș

(pa de ploaie iroia în jos pe rampă i dispărea cu spume prin crăpăturile de canalizare aflateș ș

chiar la ie irea din garaj.ș

)e rampa de beton, o opârlă mică, strivită de o roată de ma ină, dar încă vie, se lupta viteje te săș ș ș

ină piept uvoiului de apă. Se smucea în sus cu atâta stăruin ă, centimetru după centimetru, încâtț ș ț

părea să creadă că o putere aflată undeva sus îi putea împlini toate dorin ele i vindeca toate rănile.ț ș

&than nu voia să vadă făptura aceea mică, inevitabil înfrântă i luată de apă, cum moare pe gratiileș

canalului de canalizare, a a că î i întoarse privirea.ș ș

% i puse pistolul la loc în toc. % i privi mâinile. remurau.ș ș

Din nou pe scara de serviciu, urcând la etajul patru, dădu peste mirosul acela persistent de săpun,

peste urmele de aftershave din aer. De data asta sim i un alt miros, mai pu in curat decât celelalteț țdouă, foarte vag, dar nelini titor.ș

#rice s$ar fi întâmplat, Dunn8 Uhistler era cu siguran ă o făptură vie, nu un mort însufle it. De ceț ț

ar veni acasă să se spele, să se bărbierească i să se îmbrace cu haine curate un cadavru ambulant:ș

(bsurd.%n bucătăria apartamentului, &than trase cu un aspirator Dustbuster cioburile de sticlă rămase de la

fotografie.>ăsi în chiuvetă o lingură i o cutie mare de înghe ată. Se pare că celor de curând învia i din mor iș ț ț ț

le plăcea ciocolata cu caramel.)use înghe ata în congelator i duse înapoi în birou rama goală a fotografiei.ț ș

%n dormitorul principal, se opri cu pu in înainte de intrarea în baie. =nten iona să verifice încă oț ț

dată oglinda, să vadă dacă era tot aburită i dacă în sticla ei se mai mi ca ceva ce n$ar fi trebuit.ș ș

Să stăruie atât de mult în căutarea fantomei i se păru brusc o idee proastă. )lecă din apartament,stinse luminile i încuie u a după el.ș ș

%n timp ce cobora cu ascensorul, &than se gândi' Din acela i motiv pentru care lupul din povesteș

s$a îmbrăcat în blană de oaie ca să nu$l recunoască iezi oriiE.ș

Doar de aceea un cadavru ambulant s$ar spăla, s$ar bărbieri i ar pune pe el un costum bun.ș

%n timp ce ascensorul îl ducea pe &than la parter, tiu e!act ce trebuie să fi sim it (lice când aș ț

căzut prin vizuina iepurelui.

•Capitolul 16

După ce închise căile ferate, Fric îi părăsi pe nazi tii cei urâ i i planurile lor malefice, seș ț ș

îndepărtă de irealitatea camerei trenurilor în irealitatea colec iei e!orbitante de ma ini din garaj iț ș ș

fugi spre scări.(r fi trebuit să ia ascensorul. 0ecanismul acela fără cabluri, care ridica i cobora cabina pe unș

piston hidraulic masiv, era prea încet totu i pentru starea de spirit în care se afla.ș

0otorul lui Fric gonea, gonea. "onvorbirea telefonică pe care o avusese cu străinul cel ciudat / pecare l$ar fi numit 0usafirul 0isterios / era carburant de înaltă calitate pentru un băiat cu o via ăț

plictisitoare, o imagina ie e!citată i multe ore în care nu avea ce face.ț ș

*u urca scărileC le luă cu asalt. )icioarele îi galopau, mâinile apucau cu îndârjire balustrada, Fric

aproape că zbura, sărea câte două, patru, ase, opt iruri lungi de trepte în drumul către )alazzoș șospo, unde avea propriul apartament la etajul doi.



Doar Fric părea să tie semnifica ia numelui dat imensei case de primul ei proprietar' )alazzoș ț

ospo. (proape toată lumea tia căș palazzo însemna în italiană palatE, dar nimeni, în afară, poate,de câ iva regizori europeni simandico i, nu părea să aibă habar ce însemnaț ș rospo.

"instit vorbind, pe majoritatea celor care vizitau re edin a pu in îi interesa cum se numea sau careș ț ț

era semnifica ia numelui aceluia impozant. (veau probleme mai importante în minte / de pildă, cifraț

de vânzări din ;ee5end, ratingul - din timpul nop ii, ultimele remanieri de e!ecutiv din platouri iț șteleviziuni, pe cine să mai în ele în noua afacere pe care o puneau la cale, cu cât să$i stoarcă de bani,ș

cum să$i îmbrobodească astfel încât să nu$ i dea seama că sunt tra i pe sfoară, cum să găsească oș ș

nouă sursă de cocaină i dacă nu cumva ar fi avut i mai mult succes în cariera lor dacă ar fi făcutș ș

lifting facial încă de la vârsta de optsprezece ani.)u inii care se gândiseră vreodată la numele re edin ei sus ineau teorii contradictorii.ț ș ț ț

<nii credeau că re edin a fusese numită astfel după un faimos politician, filosof sau arhitectș ț

italian. *umărul de oameni din industria filmului care tiau ceva despre politicieni, filosofi iș ș

arhitec i era aproape la fel de mic ca numărul celor capabili să ină o conferin ă despre structuraț ț ț

materiei la nivel subatomicC prin urmare, teoria aceasta era u or de acceptat i niciodată nu era pusăș ș

la îndoială.

(l ii erau siguri că ospo fusese fie numele de fată al preaiubitei mame a primul proprietar, fiețnumele săniu ei pe care se dăduse cu mare plăcere în copilărie, când fusese pentru ultima oară înț

via ă cu adevărat fericit.ț

0ai erau i al ii care presupuneau că fusese numită astfel după iubirea secretă a primuluiș ț

proprietar, o tânără actri ă pe nume -era Mean ospo.ț

-era Mean ospo trăise prin anii B+G, dar numele ei real fusese 1ilda 0a8 >lor5al.)roducătorul, agentul de publicitate sau oricine o botezase ospo trebuie să o fi dispre uit înț

secret pe săraca 1ilda. )ospo însemna în italiană broască râioasăE. *umai Fric părea să tie că )alazzo ospo era varianta italiană cea mai apropiată de "asa 2roa teiș ș

âioase.Fric făcuse câteva investiga ii. %i plăcea să tie.ț ș

&vident, magnatul de film care construise re edin a cu mai mult de aizeci de ani în urmă aveaș ț ș

sim ul umorului i citiseț ș %ântul prin sălcii. %n cartea aceea, un personaj pe nume 2roasca âioasălocuia într$o casă mărea ă, numită "asa 2roa tei âioase.ț ș

%n zilele noastre, nimeni din industria filmului nu mai citea căr i.ț

Din e!perien a lui Fric, nici cei care lucrau în domeniul afacerilor nu aveau sim ul umorului.ț ț

<rcă scările atât de repede, că respira greu când ajunse pe holul din partea de nord de la etajul doi. *u era bine. (r fi trebuit să se oprească. (r fi trebuit să se odihnească.

Se grăbi însă să străbată acest hol i să ajungă în cel din dreapta, unde se aflau camerele lui.ș

(ntichită ile pe lângă care trecea acum erau spectaculoase, de i nu aveau valoarea celor de la etajeleț ș

de jos.

"amerele lui Fric fuseseră redecorate cu un an în urmă. Specialistul în decora iuni interioarețangajat de atăl$Fantomă îl luase pe Fric la cumpărături. "a să remobileze apartamentul, tatăl său îi pusese la dispozi ie un buget de treizeci i cinci de mii de dolari.ț ș

Fric nu ceruse o mobilă nouă e!travagantă. *u cerea niciodată nimic / cu e!cep ia "răciunului,ț

când i se cerea să completeze formularul copilăresc cu Dragă 0o "răciun, pe care tatăl său insistaș

să$l înmâneze doamnei 0c2ee. =deea redecorării îi apar inuse în întregime atălui$Fantomă.ț

*imeni în afară de Fric nu socotise că era o nebunie să$i dai unui băiat de nouă ani treizeci i cinciș

de mii de dolari ca să$ i redecoreze camerele. Designerul i oamenii de la vânzări se purtaseră deș ș

parcă era un lucru obi nuit ca orice copil de nouă ani să aibă o sumă frumoasă de bani pe care să$iș

cheltuiască pe amenajarea unei camere. *ebuni.

Fric bănuia de multe ori că oamenii ă tia care vorbeau încet în jurul lui, aparent rezonabili, nușerau de fapt decât *&2<*= D& L&>(.



Fiecare obiect din aceste camere redecorate era modern, simplu i luminos.ș

*u avea nimic împotriva mobilei i operelor de artă din vremuri îndepărtate. %i plăceau chestiileș

astea. Dar optsprezece mii de metri pătra i de antichită i rafinate era deja prea mult.ț ț

%n spa iul lui privat voia să se simtă ca un copil, nu ca un pitic francez bătrân, ceea ce uneori păreaț

să fie printre toate acele antichită i fran uze ti. -oia să creadă că lucruri precum viitorul chiar e!istau.ț ț ș

<n întreg apartament fusese rezervat pentru el. "ameră de zi, dormitor, baie, dressing.espirând în continuare cu greutate, Fric alergă prin camera de zi. espirând tot mai greu,

traversă dormitorul până la dressing.<n dressing în care te po i plimba era o descriere e!trem de nepotrivită. Dacă ar fi avut unț

)orsche, Fric l$ar fi putut conduce prin dressing.Să fi vrut să adauge un )orsche pe lista cu Dragă 0o ule, ar fi găsit probabil în diminea a deș ț

"răciun unul parcat pe drumul de acces i legat cu o fundă uria ă.ș ș

*ebuni.De i Fric avea mai multe haine decât îi trebuiau sau decât voia, garderoba lui ocupa doar un sfertș

din dressing. estul spa iului fusese umplut cu rafturi pe care se aflau colec ii de solda i de jucărie peț ț ț

care îi îndrăgea, cutii cu jocuri care îi erau indiferente / la fel ca D-D$urile i casetele video cu toateș

filmele stupide pentru copii făcute în ultimii cinci ani, toate trimise gratis de casele de produc ie i deț șal ii care voiau să crească în ochii tatălui său.ț

%n spatele dressingului, peretele lat de cinci metri i jumătate era împăr it în trei sec iuni de rafturiș ț ț

care ajungeau până la tavan. 2ăgă mâna sub al treilea raft din sec iunea dreaptă i apăsă un butonț ș

ascuns.Sec iunea din mijloc se dovedi a fi o u ă secretă care se deschidea pe o balama pivot montată înț ș

mijloc. "orpul de rafturi avea douăzeci i cinci de centimetri jumătate adâncime, ceea ce lăsa un locș

de trecere de aproape aptezeci i cinci de centimetri de fiecare parte.ș ș

(dul ii ar fi avut poate nevoie să se întoarcă pe o parte ca să se strecoare printr$una din aceleț

deschizături, dar Fric putea să intre nestingherit în tărâmul secret de dincolo de dressing.%n spatele rafturilor, se întindea un spa iu de doi metri pe doi i o u ă de o el. De i nu era din o elț ș ș ț ș ț

solid, u a avea o grosime de zece centimetri i te intimida.ș ș

(cum trei ani, când o descoperise Fric, u a era descuiată. &ra descuiată i acum. *u găsiseș ș

niciodată cheia.)e lângă clan a obi nuită din partea dreaptă, u a avea o a doua clan ă în mijloc. (ceasta seț ș ș ț

întorcea la +4G de grade i, de fapt, nu era o clan ă, ci un mâner similar celor de pe ferestrele batanteș ț

din casă. De$o parte i de alta a mânerului, se găseau două obiecte curioase, care păreau să fie un felș

de valve.Deschise u a, aprinse lumina i pă i într$o cameră de cinci metri pe trei i jumătate. <n loc ciudatș ș ș ș

în multe privin e.ț

)odeaua era formată dintr$o serie de plăci de o el. )ere ii i tavanul erau de asemenea acoperi i cuț ț ș ț

folii de o el.ț)lăcile i panourile acestea fuseseră sudate cu meticulozitate. )e perioada cât cercetase camera,ș

Fric nu reu ise să găsească nici cea mai neînsemnată crăpătură sau găurică în suduri.ș

< a avea o garnitură de etan are din cauciuc. (cum vechi, uscat i crăpat, cauciucul asiguraseș ș ș

probabil cândva o închidere ermetică împreună cu u orul.ș

)e partea interioară a u ii se afla o plasă cu ochiuri fine, dincolo de care e!ista un mecanism peș

care Fric îl e!aminase de mai multe ori cu o lanternă. )rin paravan putea zări elice de ventilatoare,ro i din ate, rulmen i cu bile plini de praf i alte piese a căror denumire nu o cuno tea.ț ț ț ș ș

2ănuia că mânerul din e!teriorul u ii activa un ventilator de aspirare, care trăgea prin valve totș

aerul din încăpere, până când se crea un fel de vid."ât despre scopul acestui loc, rămânea în continuare o enigmă.

# vreme crezuse că era un sufocatorium.



Sufocatorium era un cuvânt inventat de Fric. % i închipuia un duh rău care$ i împinge cu vârfulș ș

armei în sufocatorium prada îngrozită, trânte te u a i scoate vesel aerul din încăpere, până cândș ș ș

victima se sufocă încetul cu încetul.%n căr i, răufăcătorii elaborau uneori mecanisme i scheme complicate ca să ucidă oamenii, cândț ș

de fapt un cu it sau o armă ar fi fost mult mai rapide i mai ieftine. După toate aparen ele, min ileț ș ț ț

malefice erau la fel de comple!e ca labirinturile dintr$un mu uroi de furnici.șSau poate unii dintre criminalii psihopa i nu suportau sângele. )oate le plăcea să ucidă, dar nu iț ș

dacă erau nevoi i pe urmă să strângă mizeria rămasă. (stfel de tipuri de criminali puteau instala unț

sufocatorium secret.(numite elemente din aspectul camerei contraziceau însă o astfel de e!plica ie înfiorător deț

atrăgătoare.<n motiv ar fi fost faptul că una din clan ele de pe fa a interioară a u ii asigura posibilitatea de aț ț ș

deschide manual u a, nu numai cu 8ala operată de o cheie din e!terior. %n mod clar, inten ia fusese deș ț

a nu permite ca cineva să rămână închis din gre eală în această încăpere, dar făcea în acela i timpș ș

imposibilă i eventualitatea de fi cineva încuiat aici în mod deliberat.ș

"ârligele de ino! din tavan erau o altă problemă. De$a lungul camerei, se întindeau două iruri deș

cârlige, fiecare ir aflat cam la jumătate de metru de perete.ș"ăscând ochii la cârligele scânteietoare, Fric î i auzi respira ia la fel de greoaie, ca adineauri cândș ț

urcase în goană opt iruri de scări. Agomotul fiecărei inspira ii i e!pira ii alerga i reverbera de$aș ț ș ț ș

lungul pere ilor de metal.ț

0âncărimea dintre umeri i se întinse rapid spre ceafă. tia ce înseamnăȘ asta. *u era o simplă respira ie rapidă. %ncepuse să hârâie.ț

Deodată pieptul i se întări i sim i că nu mai are aer. 1ârâitul se auzea tot mai tare când e!pira iș ț ș

mai deloc când inspira, spulberând orice îndoială că ar fi avut o criză de astm. Sim ea cum i seț

îngustează căile respiratorii.%i era mai u or să inspire decât să e!pire. Dar trebuia să dea afară aerul vechi, ca să$l tragă în pieptș

pe cel proaspăt."u umerii lăsa i, aplecat în fa ă, î i folosi mu chii pieptului i ai gâtului încercând să împingăț ț ș ș ș

afară aerul blocat înăuntru. *u reu i.ș

După cum decurgeau de obicei crizele de astm, cea de acum era una mare.Se agă ă de inhalantul medicinal prins de curea.ț

Din câte î i amintea, se întâmplase de trei ori să se sufoce atât de tare, încât pielea să i seș

învine ească i să necesite tratament de urgen ă. )riveli tea unui Fric albastru îi înspăimântase peț ș ț ș

to i.ț

Scos din curea, inhalantul îi alunecă printre degete. "ăzu pe podea, zăngănind pe plăcile de o el.ț

1ârâind, se aplecă să recupereze obiectul, ame i, căzu în genunchi.ț

espira atât de greu, de parcă un criminal î i încle tase mâinile de gâtul lui i îl strangula.ș ș ș

*elini tit, dar nu încă disperat, se târî înainte, bâjbâind după inhalant. ubul îi alunecă dintreșdegetele transpirate i căzu din nou cu zgomot, pe podea.ș

)rivirea i se îneca, i se înce o a, i se întuneca.ț ș

*imeni nu$l fotografiase vreodată în faza albastră. De mult era curios să vadă cum arăta când sefăcea de culoarea levăn icii i$apoi indigo.ț ș

"ăile respiratorii continuară să i se îngusteze. 1ârâitul era din ce în ce mai ascu it. espira deț

parcă ar fi înghi it un fluier care îi rămăsese în epenit în gât.ț ț

"ând puse din nou mâna pe inhalant, îl inu strâns i se rostogoli pe spate. Fără niciun folos. *uț ș

putea respira deloc pe spate. *u era nici într$o pozi ie bună ca să poată folosi inhalantul.ț

Deasupra / cârligele, scânteietoare, mereu scânteietoare. *u era un loc potrivit pentru o criză de astm. *u avea destul suflu ca să ipe. #ricum, nimeni nuț

ar auzi nimic. )alazzo ospo era bine construitC sunetul nu trecea prin pere i.ț cum era disperat.



•Capitolul 17

%ntr$o toaletă pentru bărba i din mall, "or58 Laputa mâzgălea cu un mar5er pe pere i epiteteț ț

rasiste injurioase.

*u era rasist. *u nutrea niciun fel de ură împotriva vreunui grup anume, dar dispre uia omenireațîn general. De fapt, nu cuno tea pe nimeni care să aibă sentimente rasiste.ș

&!istau totu i oameni care credeau că peste tot în jurul lor se aflau rasi ti ascun i. (veau nevoieș ș ș

de o astfel de credin ă pentru ca via a lor să dobândească un scop i un rost, i pentru a avea pe cineț ț ș ș

să urască.)entru o parte însemnată a popula iei, a avea pe cine să ură ti era la fel de necesar ca a avea pâine,ț ș

ca a respira.<nii aveau nevoie să fie furio iș pe ceva, pe orice.Lui "or58 îi plăcea să mâzgălească astfel de mesaje care stârneau furia mocnită a unora i îiș

umpleau de amărăciune.%n timp ce lucra, "or58 fredona melodiile care se auzeau în difuzoare.

(ici, pe H decembrie, nu s$a auzit nicio melodie de "răciun în difuzoare. "el mai probabil,conducerea mall$ului era îngrijorată că #ar$ t&e #erald ngels Sing sau chiar Jingle /ell )oc$ i$ar

putea ofensa profund pe clien ii de alte religii decât cea cre tină i i$ar indispune pe ateii e!trem deț ș ș

sensibili care aveau bani de cheltuit.(cum se transmitea o piesă veche a forma iei )earl Mam. 0elodia fusese orchestrată folosindu$seț

multe instrumente cu coarde.0ai pu in partea vocală, care era stridentă, melodia era la fel deț

paralizantă ca originalul, de i mult mai plăcută.ș

)ână termină de scris injuriile rasiste caustice, trase apa i î i spălă mâinile la una dintre chiuvete,ș ș

fu singur în toaletă. *eobservat.Se sim ea mândru că profită de orice ocazie ca să slujească haosul, indiferent cât de mic era răulț

pe care reu ea să$l provoace ordinii sociale.ș

*iciuna dintre chiuvete nu avea dop. upse câteva mâini bune de prosoape de hârtie. După ce leudă, le făcu ghemotoace mici i le îndesă pe gaura de scurgere de la trei dintre cele ase chiuvete.ș ș

%n ziua de azi, cele mai multe toalete publice aveau robinete pe care le porneai prin apăsare i careș

se opreau automat. (ici însă erau robinete din cele vechi, cu mânere de care să învâr i.ț

La fiecare dintre cele trei chiuvete înfundate, deschise robinetele la ma!imum.Sifonul din mijlocul podelei i$ar fi putut dejuca planurile. 0ută co ul imens de gunoi, pe jumătateș

plin cu prosoape de hârtie folosite, i blocă sifonul.ș

% i luă de jos punga de cumpărături / în care se aflau osete noi, lenjerie i un portofel de pieleș ș ș

cumpărat dintr$un supermar5et, precum i un set scump de tacâmuri achizi ionat de la un magazin deș ț

menaj care deservea mul imea ce asculta regulat Food *et;or5 / i privi cum chiuvetele se umpluț ș

rapid cu apă.Fi!ată în perete, la zece centimetri de podea, se afla o gură de aerisire. Dacă apa ajungea pânăacolo, se revărsa apoi în sistemul de încălzire i străbătea pere ii, o simplă mizerie se puteaș ț

transforma într$un dezastru costisitor. "â iva oameni de afaceri din mall i vie ile angaja ilor lor ț ș ț ț

puteau fi distruse.<nu, doi, trei, apa ajunse la marginea chiuvetelor. "urgea acum în cascadă până la podea.)e muzica apei care se revărsa / i a celor de la )earl Mam / "or58 Laputa ie i zâmbind dinș ș

toaletă.1olul care ducea la toalete era pustiu, a a că lăsă jos punga de cumpărături.ș

Din buzunarul hainei scoase o bandă izolatoare. *iciodată nu pleca nepregătit pentru o aventură.Folosi banda ca să sigileze deschizătura de douăzeci de centimetri dintre marginea de jos a u ii iș ș

prag. Lateral, u a se îmbina perfect i putea ine apa în cre tere, a a că nu fu nevoie să mai aplice altăș ș ț ș șfâ ie de bandă izolatoare.ș



Scoase din portofel un ab ibild de opt pe aisprezece centimetri. %l despături, trase hârtiaț ș

protectoare de pe partea adezivă i îl lipi pe u ă.ș ș

"u litere ro ii pe fond alb scria' D&F&".ș

(b ibildul putea stârni bănuiala oricărui paznic din mall, dar clien ii aveau să se îndepărteze fărăț ț

să mai cerceteze situa ia, în căutarea altei toalete.ț

"or58 î i terminase treaba aici. )ână unde se va întinde dezastrul produs de apă inea de$acum deș țsoartă.

"amerele de securitate erau interzise în toalete i împrejurimi. )ână acum nu fusese surprinsș

niciodată de vreo cameră video lângă locul faptei."oridorul în formă de L care ducea la toalete ajungea la terasa de la etajul întâi al mall$ului, care

se afla sub supraveghere constantă. "or58 ochise din timp pozi iile camerelor care acopereau zoneleț

adiacente holului care ducea la toalete.%ndepărtându$se, î i feri calm chipul de obiectivele lor. "u capul în jos, se amestecă rapid înș

mul imea de cumpărători.ț

0ai târziu, când agen ii de securitate aveau să vadă caseta, puteau să$l vadă pe "or58 cum intră iț ș

iese din coridorul toaletelor în intervalul apro!imativ în care avusese loc actul de vandalism. Dar nu

vor fi capabili să ob ină o imagine clară a chipului său.ț)urtase inten ionat haine terse, care nu sar în ochi. )e alte casete înregistrate în zone diferite dinț ș

mall, ar fi greu de identificat ca fiind acela i om cu cel care vizitase toaletă chiar înainte de inunda ie.ș ț

2ogă ia de decora iuni poleite i sclipitoare compromitea i mai mult imaginile luate de camere,ț ț ș ș

interferând cu unghiurile de filmare standard.ema iarna$tărâmul$minunilor evita orice aluzii la sărbătoarea "răciunului, fie ele directe sau

simbolice' nu e!istau îngeri, iesle,0o "răciun, reni, spiridu i, ornamente tradi ionale / nu e!istauș ș ț

iruri lungi, sărbătore ti de globuri, ci doar becule e albe care clipeau. Rilometri întregi de ghirlandeș ș ț

de ur uri din plastic i folie lucioasă de aluminiu sclipeau peste tot. Din tavan atârnau mii de fulgi deț ț ș

zăpadă mari, din polistiren i paiete. %n rotonda centrală, zece patinatori pe ghea ă în mărimeș ț

naturală, to i figuri mecanice care se mi cau pe ine, alunecau în jurul unui lac artificial înghe at,ț ș ș ț

încercând să recreeze un peisaj de iarnă complet, cu oameni de zăpadă, cazemate de zăpadă, copiirobo i care se amenin au unii pe al ii cu bulgări de plastic i figuri animate de ur i polari în posturiț ț ț ș ș

comice."or58 Laputa era vrăjit de de ertăciunea pură, binecuvântată a acestor lucruri.ș

"oborând pe scara rulantă până la parter, apoi până la garaj, medită la câteva detalii ale planuluide a$l ucide pe olf e8nerd. %n timp ce făcuse cumpărăturile i se bucurase de escapadeleș

distructive din mall, "or58 pusese la punct cu mare grijă un plan simplu i îndrăzne de crimă.ș ț

&ra un talent polivalent înnăscut.)entru cei care nu aveau habar de strategii politice i cărora le lipseau în acela i timp cuno tin eleș ș ș ț

de filosofie, poznele lui "or58 din toaleta bărba ilor puteau părea în cel mai bun caz farse copilăre ti.ț ș

# societate putea fi totu i cu greu răsturnată doar de ni te acte de violen ă, i orice anarhist seriosș ș ț ștrebuie să fie dedicat misiunii sale în fiecare minut al zilei, provocând dezastre prin ac iuni mărunteț

sau de propor ii.ț

)un5i ti analfabe i care sfidau proprietatea publică cu graffiti pictate pe ziduri, terori ti sinuciga i,ș ț ș ș

vedete de muzică pop incoerente care propovăduiau furia i nihilismul pe ritmuri contagioase,ș

avoca i specializa i în drept penal, care deschid procese răsunătoare cu inten ia e!presă de a distrugeț ț ț

mari companii i vechi institu ii, criminali în serie, trafican i de droguri, poli i ti corup i, directoriș ț ț ț ș ț

corup i de mari companii care falsificau acte i furau din fondurile de pensii, preo i necredincio iț ș ț ș

care molestau copiii, politicieni care candidau din nou în alegeri pe motiv de luptă de clasă / to ițace tia i mul i al ii, lucrând la niveluri diferite, unii la fel de distructivi ca trenurile de marfăș ș ț ț

deraiate, al ii erodând cu calmul unor termite întregul edificiu al ra iunii i al bunelor maniere, erauț ț ș

necesari pentru a aduce în pragul ruinei actuala ordine socială.



Dacă "or58 ar fi putut în vreun fel să fie purtător de ciumă neagră fără să$ i ri te propria via ă, ar ș ș ț

fi dat plin de entuziasm boala oricui, prin strănut, tuse, atingeri i săruturi. Dacă tot ce putea faceș

uneori era doar să dea drumul unei bombe artizanale într$o toaletă publică, se mul umea să sporeascăț

haosul chiar i prin pa i din ace tia mici, pândind însă ocazii mai prielnice.ș ș ș

"ând ajunse în garaj la 20U$ul său, se dezbrăcă de haina sport. %nainte să se a eze la volan,ș

îmbrăcă încă o dată pelerina galbenă de ploaie. ( eză pălăria cu boruri lăsate la îndemână, peșscaunul din fa ă.ț

)e lângă faptul că oferea o protec ie chiar i pe o ploaie toren ială, pelerina era i echipamentulț ș ț ș

ideal pentru a comite o crimă. Sângele putea fi ters cu u urin ă de pe suprafa a lucioasă de vinilinș ș ț ț

fără să lase pete.După cum scrie i$n 2iblie, e!istă o vreme pentru toate, vreme să ucizi i vreme să vindeci.ș ș

*efiind un adevărat vindecător, "or58 credea că e vreme să ucizi i vreme să nu ucizi. -remea săș

ucizi sosise.Lista neagră a lui "or58 con inea mai multe nume, iar e8nerd nu era primul dintre ele. (narhiaț

putea fi o religie care te solicită.

•Capitolul 18

%n sufocatorium,speriat, hârâind i fără îndoială mai verde decât stelele verzi, Fric se târî i seș ș

rezemă cu spatele de un perete de o el.ț

=nhalantul medicinal din mâna sa dreaptă cântarea ceva mai mult decât un 0ercedes 3GG !clasa 0.

Dacă în locul lui ar fi fost atăl$Fantomă, în jurul lui s$ar fi aflat un anturaj suficient de numerosca să$l ajute să ridice de jos chestia aia stupidă. %ncă unul dintre dezavantajele de a fi un prostănacsinguratic.

Din pricina lipsei de o!igen, gândurile i se învălmă iră. )entru o clipă, crezu că mâna dreaptă eraș prinsă pe podea sub o pu că grea de vânătoare, că de fapt pe ea voia s$o ridice i să o ducă la gură, nuș ș

inhalantul.Fric vru să azvârle îngrozit obiectul. Dar apoi, într$o clipă de luciditate, recunoscu inhalantul i îlș

strânse tare. *u putea să respire, nu putea să zâmbească, putea doar să hârâie, să tu ească i iar să hârâie, iș ș ș

părea să fie cuprins de una dintre acele crize rare care erau destul de grave pentru a necesitatratament spitalicesc de urgen ă. Doctorii l$ar împunge i l$ar în epa, l$ar îndoi i l$ar dezdoi,ț ș ț ș

bălmăjind despre filmele lor favorite cu 0anheim. Scena cu elefan iiN Săritura prin aer dintr$un avionț

în altul fără para utăN -aporul care se scufundăN egele arpe de pe altă planetăN 0aimu eleș ș ț

caraghioaseN (sistentele ar tăbărî pe el, spunându$i ce norocos este i cât de palpitant trebuie să fie săș

ai un tată care e vedetă, erou, se!$simbol, geniu.0ai bine murea acolo, murea acum.De i nu era nici "lar5 Rent, nici )eter )ar5er, Fric ridică până în dreptul fe ei obiectul careș ț

cântărea milioane de tone. %l strecură printre buze i î i administră o doză de medica ie, respirând câtș ș ț

putea el de adânc, i nu prea putea.ș

%n gât / un ou fiert tare sau o piatră, ori un ghemotoc uria de flegmă vrednic deș 0artearecordurilor ,un fel de dop care permitea numai unor firicele sub iri de aer să intre i să iasă.ț ș

Se aplecă în fa ă. %ncordând i rela!ând mu chii gâtului, mu chii pieptului i ai abdomenului.ț ș ș ș ș

Luptându$se să tragă în plămâni aerosolii reci, să e!pire aerul fierbinte, stătut, închegat ca un sirop în pieptul lui.

Două pufuri. (tât era doza prescrisă.

)ufăi a doua oară.



S$ar fi înecat cu gustul u or metalic dacă gâtlejul lui inflamat ar fi putut e!ecuta o astfel deș

mi care, dar esuturile nu se puteau decât contracta, nu i rela!a, încordându$se tot mai tare.ș ț ș

<n funigel galben$cenu iu părea să i se cearnă prin ochi, căderea lină a unui asfin it interior.ș ț

(me it. Stând aici pe podea, rezemat de perete, cu picioarele întinse în fa ă, se sim ea de parcă seț ț ț

balansa într$un picior pe sârmă, dezechilibrându$se, gata să plonjeze.

Două pufuri. Luase două pufuri.Supradozajul nu era recomandat. )ericulos.Două pufuri. (r fi trebuit să fie suficient. De obicei era. "âteodată, o singură doză îi permitea să

alunece afară din treangul ăsta nevăzut de spânzurătoare.ș

Supradozajul interzis. )oruncă de la doctor. *u intra i în panică. Sfatul doctorului.ț

Lăsa i medicamentul să ac ioneze. =ndica ia doctorului.ț ț ț

La naiba cu doctorii.rase un al treilea puf.<n pocnet de oase ca un zar aruncat pe o tablă de joc îi zăngăni din gât, i hârâitul î i domoli unș ș

pic uieratul / aducea mai mult cu un suflu aspru, ca un hâr âit metalic.ș ș

(erul fierbinte ie i cu o e!plozie. (erul rece intră la loc. Fric î i revenea.ș șLăsă să$i scape inhalantul în poală."incisprezece minute erau în medie necesare ca să$ i revină dintr$o criză de astm. *u puteai faceș

nimic, decât să a tep i.ș ț

%ntunericul de la marginile privirii începu să se împră tie. "ea a lăsă treptat loc limpezimii.ș ț

(flat pe podeaua unei încăperi goale din o el, fără nimic care să$i atragă aten ia în afara cârligelor ț ț

din tavan, Fric se uita, bineîn eles, la formele acelea ciudate, curbate i cugeta la ele.ț ș

"ând descoperise prima oară încăperea, aceasta îi amintise de scenele de film care se petreceau încamere frigorifice de abator, unde hoituri de vaci atârnau de cârligele din tavan.

Se întrebase dacă un geniu criminal nebun atârnase corpurile victimelor sale umane în cameraasta. )oate că aici fusese cândva o cameră frigorifică.

"ârligele nu erau fi!ate suficient de departe unul de altul ca să poată sus ine corpuri de adul i.ț ț

=ni ial, Fric ajunsese la concluzia macabră că uciga ul adunaseț ș copii mor i i congela i.ț ș ț

La o cercetare mai atentă, cârligele de ino! se dovediseră că nu erau deloc ascu ite. &rau preaț

boante ca să străpungă copii sau vaci.Lăsase atunci pentru mai târziu problema cârligelor i hotărâse că încăperea fusese unș

sufocatorium. Dar e!isten a unei clan e interioare dovedise că i această teorie era falsă.ț ț ș

)e măsură ce hârâitul se potolea, respira ia î i relua cursul i încordarea din piept i se domolea,ț ș ș

Fric studie cârligele, pere ii netezi de o el, încercând să ajungă la o a treia teorie în ceea ce prive teț ț ș

scopul acestei încăperi. ămase în continuare confuz. *u spusese nimănui despre rafturile din dressing care se roteau sau despre încăperea ascunsă.

"eea ce făcea ascunzătoarea asta atât de interesantă nu era atât natura ei neobi nuită, cât faptul că elșera singurul care tia de e!isten a ei.ș ț

Spa iul ăsta putea fi locul secret, bine ascunsE de care, după spusele 0usafirului 0isterios, vaț

avea curând nevoie.)oate ar trebui să strângă aici provizii. Două sau trei ba!uri de )epsi. "âteva pachete cu

sendvi uri din biscui i i unt de arahide. -reo două lanterne cu baterii de rezervă.ș ț ș

"oca$"ola caldă nu era băutura lui preferată, dar era mai bine decât să moară de sete. i chiar oȘ

"ola caldă era mai bună decât să fii abandonat în de ertul 0ojave, fără apă, obligat să bei propriaș

urină.Sendvi urile cu unt de arahide, gustoase în împrejurări obi nuite, ar fi nespus de îngrozitoareș ș

mâncate cu urină.

)oate ar trebui să pună deoparte patru ba!uri de "ola.



"hiar dacă nu i$ar bea urina, tot ar avea nevoie de ceva în care să facă pipi, presupunând că ar ș

trebui să se ascundă pentru mai mult de câteva ceasuri. # oală cu capac. Sau i mai bine, un borcanș

cu capac care se în urubează.ș

0usafirul 0isterios nu$i spusese cam cât timp o să dureze asediul. # să trebuiască să discute astala următorul telefon.

Străinul promisese să$l sune din nou. Dacă era un pervers, avea cu siguran ă să$l sune, cu balelețcurgându$i pe telefon. Dacă nu era un pervers, atunci ar putea fi un prieten adevărat, caz în care tot ar suna, dar dintr$un motiv mai nobil.

impul trecea, criza de astm ceda i Fric se ridică în picioare. % i prinse inhalantul de curea.ș ș

)u in ame it, se sprijini cu o mână de peretele rece de o el în timp ce se îndreptă spre u ă.ț ț ț ș

)este un minut, aflat în dormitor, se a eză pe marginea patului i ridică receptorul. <n becule seș ș ț

lumină în dreptul liniei sale private. *imeni nu$l mai sunase de când răspunsese la oodeleeooodelee-oo din camera trenurilor. După

ce apăsă V4B, ascultă în timp ce telefonul său preluă automat numărul celui mai recent apel.Dacă ar fi fost vreun geniu antrenat să devină un spion îngrozitor de periculos, dacă ar fi avut

urechea muzicală supranaturală a lui 2eethoven dinainte de a surzi sau dacă unul din părin ii lui ar fiț

fost un e!traterestru trimis pe )ământ să se împerecheze cu oamenii, poate că Fric ar fi pututtransforma tonurile acelea telefonice rapide în cifre. (r fi putut memora numărul de telefon al0usafirului 0isterios pentru a$l mai folosi i altădată.ș

Dar nu era nimic mai mult decât fiul celei mai mari vedete de cinema din lume. Din pozi iaț

aceasta beneficia de multe avantaje, cum ar fi o consolă de jocuri video 6bo! gratis din partea"ompaniei 0icrosoft i legitima ie pe via ă în Disne8land, dar nu se bucura de o minte de geniu sauș ț ț

de puteri paranormale.După ce la capătul firului telefonul sună de doisprezece ori, apăsă pe spea5er. Se îndreptă către o

fereastră în timp ce numărul continua să sune.La est, paji tea netedă ca o masă de biliard cobora domol printre stejari, printre cedri, spre grădiniș

de trandafiri i se pierdea în ploaia cenu ie i cea a de argint.ș ș ș ț

Fric se întreba dacă ar trebui să spună cuiva despre 0usafirul 0isterios i despre avertismentul peș

care acesta i$l dăduse în legătură cu un pericol iminent.Dacă ar suna pe numărul de mobil al atălui$Fantomă, ar răspunde fie bod8guardul, fie machieuza

tatălui său. Sau stilistul. Sau maseuza care călătorea întotdeauna cu el. Sau îndrumătorul lui spiritual,0ing du Lac, sau oricare dintre zecile de lachei care se învârteau în jurul "elui de$al )atrulea dintre"ei 0ai (dmira i #ameni din Lume.ț

elefonul ar fi dat din mână în mână, pe distan e verticale sau orizontale ne tiute, până când dupăț ș

zece sau cincisprezece minute atăl$Fantomă ar intra pe fir. (r spune' Salutare, tinere, ghici cine eaici cu mine i vrea să$ i vorbească:Eș ț

(poi, înainte ca Fric să apuce să scoată un cuvânt, atăl$Fantomă i$ar da telefonul Muliei oberts

sau lui (rnold Sch;arzenegger, sau lui obe8 0aguire, sau lui Rirsten Dunst, sau lui Uinnie "ălu ulțFermecat, probabil tuturor acestora, i ei ar fi dulci cu Fric. L$ar întreba cum o mai duce cu coala,ș ș

dacă vrea să ajungă cel mai mare actor din lume când o să fie mare, ce mâncare îi place.)ână când telefonul avea să ajungă din nou la atăl$Fantomă, un reporter de la +ntertainment

,ee$ly ar lua noti e cu un capăt de creion despre conversa ia tată$fiu. "ând povestea ar ajunge la ziar,ț ț

tot ce ar scrie acolo va fi fals, iar Fric va părea fie un idiot plângăcios, fie un miorlăit răsfă at.ț

0ai rău, vreo tânără actri ă chicotind proste te, fără nicio recunoa tere publică, dar făcând miciț ș ș

valuri / o a a$zisă starletă / putea răspunde la telefonul atălui$Fantomă, după cum se întâmplaș

deseori. (r face$o să râdă numele lui Fric, pentru că pe fetele de genul ăsta totul le face să râdă.-orbise cu zeci de astfel de fete, sute chiar, de$a lungul anilor, i toate păreau să semene între ele caș

tiule ii de porumb cule i de pe acela i ogor, ca i cum le$ar fi crescut vreun fermier în =o;a i le$ar ș ț ș ș ș ș

fi e!pediat în vagoane la 1oll8;ood.



Fric nu putea să o sune pe 0ămica #ficială, Freddie *ielander, pentru că aceasta s$ar afla prinvreun loc îndepărtat i fabulos precum 0onte "arlo. *u avea un număr de telefon de$al ei de care săș

fie sigur.Doamna 0c2ee i, prin e!tensie, domnul 0c2ee, erau buni cu Fric. )ăreau să se gândeascăș

mereu la ce e mai bun pentru el.

"u toate acestea, Fric ovăia să se adreseze lor într$un caz ca acesta. Domnul 0c2ee era un picJșicnit. i doamna 0c2ee era o femeie formidabilă, care le tia pe toate, care le vedea pe toate, careț Ș ș

întocmea liste de reguli, ale cărei cuvinte spuse în oaptă i priviri dezaprobatoare erau îndeajuns deș ș

puternice pentru a provoca hemoragii interne celui pe care l$ar fi mustrat.Domnul i doamna 0c2ee func ionauș ț in loco parentis. &ra o e!presie juridică din latină, care

însemna că li se dăduse autoritatea de părin i ai lui Fric când părin ii lui erau absen i, ceea ce seț ț ț

întâmpla aproape întotdeauna."ând auzise prima oară in loco parentis,se gândise că e!presia voia să spună că părin ii lui erauț

loco."u toate acestea, cei doi 0c2ee fuseseră prelua i odată cu casa, de care se ocupaseră cu multț

înainte ca atăl$Fantomă să intre în posesia ei. Lui Fric i se părea că devotamentul lor profund era

îndreptat spre )alazzo ospo, spre loc i tradi ie, mai mult decât spre vreun patron sau familiaș țacestuia.

Domnul 2aptiste, bucătarul cel vesel, era o persoană prietenoasă, nu chiar un prieten i, cuș

siguran ă, nu un confident.ț

Domnul 1achette, temutul i poate chiar dementul bucătar$ ef, era o persoană spre careș ș nimeni nus$ar îndrepta la nevoie, poate cu e!cep ia Satanei. )rin ul =adului ar pune pre pe sfatul bucătarului$ț ț ț

ef.ș

Fric plănuia cu grijă fiecare incursiune în bucătărie astfel încât să$l evite pe domnul 1achette.<sturoiul nu l$ar pune pe fugă pe bucătarul$ ef, pentru că îi plăcea usturoiul, dar un crucifi! apăsatș

pe trupul lui sigur l$ar face să izbucnească în flăcări i să$ i ia cu un ipăt zborul, ca un liliac.ș ș ț

Se putea ca bucătarul psihopat să fie chiar pericolul despre care îl avertizase 0usafirul 0isterios.%ntr$adevăr, aproape oricare dintre cei douăzeci i cinci de membri ai personalului administrativ ar ș

putea fi un descreierat intrigant i uciga , ascuns cu viclenie sub o mască zâmbitoare. <n criminalș ș

care ucide cu toporul. <n uciga care omoară cu târnăcopul. <n asasin care sugrumă cu e arfa deș ș

mătase.)oate că to i cei douăzeci i cinciț ș erau criminali cu toporul, a teptând să lovească. )oate căș

următoarea lună plină avea să stârnească valuri de nebunie în mintea lor i vor răbufni cu to i înș ț

acela i timp, comi ând acte hidoase de violen ă sângeroasă, atacându$se unul pe altul cu pu ti, satâreș ț ț ș

i robo i de bucătărie de mare viteză.ș ț

Dacă nu tiai tot adevărul despre ce credeau mama i tatăl tău despre tine, dacă nu tiaiș ș ș cuadevărat cine erau i ce aveau în cap, atunci nu puteai să te a tep i să tii cu certitudine ceva despreș ș ț ș

ceilal i, care erau i mai pu in apropia i de tine.ț ș ț țFric avea destul de multă încredere în domnul ruman i nu credea că era un psihopat obsedat deș

ferăstraie electrice. La urma urmei, domnul ruman fusese poli ist.ț

)e lângă asta, domnul ruman avea ceva prea corect. Fric nu putea descrie ce, dar sim ea. Domnulț

ruman era un om palpabil. "ând intra în cameră, era acolo. "ând î i vorbea, eraț atent la tine.Fric nu mai cunoscuse pe nimeni ca el."u toate acestea, nu i$ar spune nici domnului ruman despre 0usafirul 0isterios i despre nevoiaș

de a găsi o ascunzătoare.<n motiv era teama că nu avea să fie crezut. 2ăie ii de vârsta lui născoceau tot felul de pove ti.ț ș

*u i Fric. Dar al i băie i o făceau. Fric nu voia ca domnul ruman să creadă că era un mucosș ț ț

mincinos.

*u voia nici ca domnul ruman să creadă că era un fricos, un ma e$fripte, un coate$goale.ț1+Note: Ne$uni (n.tr.).



*imeni n$o să creadă vreodată că Fric ar fi în stare să salveze lumea de douăzeci de ori la rând,a a cum erau convin i că făcuse tatăl lui, dar nici nu voia ca cineva să creadă că e un băie el timid.ș ș ț

0ai ales domnul ruman.)e lângă asta, într$un fel îi făcea plăcere să aibă propriul secret. &ra mai interesant decât trenurile.)rivea la ziua umedă i pe undeva se a tepta să zărească vreun răufăcător furi ându$se peș ș ș

proprietate, ascuns de ploaie i cea ă.ș țDupă ce apelul 0usafirului 0isterios sună poate de o sută de ori fără ca cineva să răspundă, Fric

se întoarse la telefon i puse capăt apelului.ș

(vea treabă. rebuia să se pregătească."eva rău era pe cale să se întâmple. Fric voia să fie gata să$l întâmpine, să$l salute, să$l înfrângă.

•Capitolul 19

inând în mână o umbrelă neagră, &than ruman pă ea printre morminte pe aleea năpădită deȚ ș

iarbă, cu pantofii scâr âindu$i pe gazonul umflat de apă.ț

"edri uria i, încovoia i se tânguiau împreună cu ziua care plângea, iar păsările, ca duhuri înviate,ș ț

zburau speriate prin crengile boltite când &than trecea foarte aproape de ele.Din câte î i dădea seama, era singur pe întinderile acelea funebre. "ei iubi i i dispăru i erauș ț ș ț

onora i de obicei în zilele cu soare, când amintirile erau strălucitoare ca vremea. *imeni nu se duceaț

să viziteze un cimitir pe timp de furtună. *imeni în afara unui poli ist a cărui curiozitate era întinsă ca un arc i care se născuse cu o nevoieț ș

presantă de a cunoa te adevărul. <n mecanism de ceas ascuns în inima i în sufletul său, cu careș ș

soarta îl înzestrase din na tere, îl obliga să$ i urmeze întotdeauna bănuielile i logica.ș ș ș

%n cazul de fa ă, bănuielile, logica i groaza.ț ș

=ntui ia îi esea strania convingere că nu era primul vizitator din ziua aceea i că avea să descopereț ț ș

ceva nelini titor în acest bastion al mor ilor, de i n$avea idee ce anume.ș ț ș>ranitul ros de vreme al pietrelor de mormânt, mausolee acoperite cu straturi de licheni i pătateș

de depuneri de smog, coloane memoriale i obeliscuri înclinate din pricina pământului lăsat' nimicș

din arhitectura tradi ională nu caracteriza acest cimitir. )iatra de la fiecare mormânt / o placă deț

bronz pe un soclu palid de granit / nu se mai vedea din iarbă. Din depărtare, locul de înmormântare părea să fie un parc obi nuit.ș

adioasă i unică în timpul vie ii, 1annah avea parte de acela i bronz posomorât care străjuiaș ț ș

amintirea miilor de mor i care$ i dormeau aici somnul de veci.ț ș

&than îi vizita mormântul de ase sau apte ori pe an, inclusiv o dată de "răciun. i întotdeauna laș ș Ș

aniversarea căsătoriei.Se gândea câteodată că venea până aici nu atât ca să i$o amintească / pentru că nu o uitase câtu iș ș

de pu in / cât că să privească locul gol de lângă ea, masa nescrisă de granit pe care o placă turnată înț bronz va fi fi!ată într$o bună zi.

La treizeci i apte de ani era prea tânăr ca să a tepte moartea cu bucurie, iar via a continua să$iș ș ș ț

facă surprize. "u toate acestea, la cinci ani după ce o pierduse pe 1annah, &than încă mai sim ea căț

ceva din el murise atunci.De i fuseseră căsători i timp de doisprezece ani, amânaseră să aibă copii. &rau atât de tineriN *uș ț

era nicio grabă. *imeni nu se a tepta ca o femeie de treizeci i doi de ani, frumoasă i plină de energie, să fieș ș ș

diagnosticată cu cancer i să moară patru luni mai târziu. "ând a cuprins$o, boala a luat i copiii peș ș

care i$ar fi putut aduce pe lume, i nepo ii de mai târziu.ș ț

%ntr$un fel, &than murise odată cu ea' &than cel care ar fi fost un tată iubitor pentru copiii

binecuvânta i cu farmecul ei, &than cel care s$ar fi bucurat de compania ei zeci de ani de$atuncițînainte, cel care ar fi îmbătrânit lini tit i împăcat alături de ea.ș ș



)oate ar fi fost surprins să$i găsească mormântul deschis i gol.ș

"eea ce găsi în locul mormântului jefuit nu$l surprinse, de i nu se a tepta la a a ceva.ș ș ș

La baza plăcii de bronz, se aflau douăzeci i patru de trandafiri proaspe i, cu codi e lungi. Florarulș ț ț

le învelise în celofan tare, care proteja par ial florile de ploaia toren ială.ț ț

&rau trandafiri chineze ti hibrizi, un soi ro u$auriu numit 2road;a8. Dintre to i trandafirii pe careș ș ț

1annah îi iubea i îi cultiva, 2road;a8 fuseseră prefera ii ei.ș ț&than făcu încet înconjurul cimitirului, studiindu$l. *imeni nu se mi ca pe întinderile verzi, cuș

pante line.=scodi cu o bănuială sporită fiecare stejar, fiecare cedru. Din câte î i dădea seama, trunchiurile lor ș

nu ascundeau niciun observator aflat la pândă. *icio ma ină nu trecea pe drumul îngust i erpuit care ducea la cimitir. Fordul lui &than / alb căș ș ș

iarna, strălucitor ca ghea a / era singurul vehicul parcat pe alee.ț

Dincolo de marginile cimitirului, panorama urbană se profila prin vălurile de ploaie i cea ă, nuș ț

atât ca un ora real, cât că o metropolă din vis. *iciun zgomot de ma ini, niciun ipăt de cla!on nuș ș ț

venea dinspre labirintul de străzi, de parcă to i locuitorii lor ar fi adormit cu mult timp în urmă înț

aceste întinderi tăcute, năpădite de iarbă, care îl înconjurau pe &than.

Se mai uită o dată la buchetul de la picioarele lui. )e lângă culoarea minunată, trandafirii2road;a8 au i un parfum delicat. %nfloresc în orice grădină scăldată de soare i sunt mai rezisten i laș ș ț

mană decât multe alte specii.Douăzeci i patru de trandafiri găsi i pe un mormânt nu ar fi accepta i ca probă într$un tribunal. iș ț ț Ș

totu i, &than privea aceste eflorescen e pline de culoare ca pe o dovadă suficientă a unui straniu pe itș ț ț

al mor ilor de către mor i.ț ț

•Capitolul 20

0âncând un pateu cu nucă i dând apoi pe gât cafea dintr$un termos, 1azard anc8 stătea într$unșvehicul fără însemnele poli iei parcat în fa a blocului lui olf e8nerd din vestul 1oll8;ood$ului.ț ț

0ai erau treizeci de minute până la asfin itul timpuriu de iarnă, dar sub giulgiul furtunii ora ul seț ș

scufundase deja de o oră într$un amurg prelungit. (ctivate de senzori fotoelectrici, felinarele străziiluceau, aruncând sclipiri metalice pe acele de ploaie care aduceau cenu iul cerului tot mai aproape deș

pământ.De i părea că 1azard era preocupat să mănânce, de fapt reflecta asupra felului în care să$lș

abordeze pe e8nerd.După ce luase prânzul cu &than, se întorsese la biroul lui de la #mucideri. %n răstimp de două ore,

conectat la internet, lucrând cu telefonul i cu tastatura, aflase destul de multe lucruri.ș

olf e8nerd era un actor care$ i câ tiga cu intermiten e e!isten a din meseria lui. #cazional,ș ș ț ț

interpreta roluri secundare ca personaj negativ în vreun serial, în rest trecea prin lungi perioade deomaj.ș

%ntr$un episod din Dosarele 1 jucase rolul unui agent federal care î i pierduse min ile din pricinaș ț

unei lipitori e!traterestre care se fi!a pe creier. %ntr$un episod din Lege i ordineș fusese un antrenor psihopat care se sinucisese i$ i omorâse i nevasta aproape de sfâr itul primei păr i. %ntr$o reclamăș ș ș ș ț

- pentru un deodorant, i se dăduse rolul unui paznic psihopat dintr$un gulag sovieticC spotul nufusese niciodată popular, iar el câ tigase pu ini bani de pe urma lui.ș ț

<n actor suficient de ghinionist ca să primească acela i gen de rol nu cade de obicei într$o astfelș

de capcană profesională până când nu ob ine un succes imens într$un rol memorabil. )e urmă,ț

publicului îi e greu să$l accepte în roluri diferite decât cel care l$a făcut celebru."u toate acestea, e8nerd părea să fi primit acela i gen de roluri chiar i în absen a succesului.ș ș ț

"eea ce îi sugera lui 1azard că anumite trăsături ale personalită ii i comportamentului său făceau săț ș



poată juca numai personaje bolnave mintal, pe care le interpreta lejer pentru că el însu i era sărit deș

pe fi!.%n ciuda unui venit neregulat, olf e8nerd locuia într$un apartament spa ios dintr$o clădireț

frumoasă, într$un cartier select. Se îmbrăca bine, frecventa cele mai fierbin i cluburi de noapteț

împreună cu tinere actri e cărora le plăcea Dom )Wrignonț 7 i conducea un Maguar nou.ș

După spusele fo tilor prieteni ai mamei sale, 0ina, care era văduvă, aceasta îl iubea ca pe ochiișdin cap, credea că într$o zi va fi un star i îl sponsoriza lunar cu câte un cec gras.ș

&rau fo tiiș prieteni, pentru că 0ina e8nerd murise cu patru luni în urmă. Fusese împu cată maiș

întâi în picior, apoi bătută până murise cu o lampă de marmură cu incastre din bronz aurit.<ciga ul rămăsese necunoscut. Detectivii nu găsiseră nicio pistă în cazul ei.ș

Deloc surprinzător, unicul mo tenitor al averii fusese singurul ei copil, sărmanul actora olf.ș ș

(ctorul avea un alibi perfect pentru seara în care mama lui fusese asasinată. *ici nu$l surprindea pe 1azard, nici nu$l convingea de inocen a lui e8nerd. <nicii mo tenitori auț ș

de obicei alibiuri inatacabile."onform raportului medicului legist, 0ina fusese bătută mortal între B.GG i .GG seara. Fuseseș

lovită cu atâta brutalitate, că modelele de pe bronzul aurit se imprimaseră adânc în carnea ei,

crăpându$i chiar i easta.ș ț%mpreună cu prietena lui de atunci i alte patru cupluri, olf petrecuse de la apte seara până aș ș

doua zi diminea a, la ora două.(lcătuiseră un grup bătător la ochi, zgomotos, memorabil, care$ iț ș

împăr ise timpul între două cluburi de noapte la modă.ț

#ricum, de i crima rămăsese nerezolvată i chiar dacă alibiul lui olf ar fi fost că stătuse singur ș ș

acasă i se jucase, 1azard n$avea niciun motiv să$l mai verifice o dată. "azul apar inea unui altș ț

detectiv.)rintr$o fericită întâmplare, unul dintre tovară ii de petrecere din acea seară ai lui olf / Merr8ș

*emo / îi era cunoscut lui 1azard din alt caz, care îi deschidea acum o u ă.ș

"u două luni în urmă, un traficant de droguri pe nume "arter "oo5 fusese împu cat în cap.ș

(parent, crima fusese legată de un jaf. "oo5 avusese asupra lui marfă i bani.ș

(micul lui e8nerd, Merr8 *emo, îl sunase la telefon pe "oo5 cu o oră înainte de crimă. *emo eraun client, cocainoman. Fi!ase o întâlnire cu "oo5 ca să facă rost de droguri.

*emo nu mai era suspect. *imeni din Los (ngeles sau de oriunde de pe planeta )ământ nu maiera suspect. "azul asasinării lui "oo5 fusese închis, o găinărie clasică, un caz pu in probabil să fieț

rezolvat vreodată."u toate acestea, dacă pretinde că *emo rămăsese suspect, 1azard ar avea un motiv să se apropie

de e8nerd i să$l verifice pentru &than.ș

*u avea nevoie de un motiv pentru e8nerd. Folosind doar insigna i un ton ridicat, 1azard puteaș

să inventeze sute de pove ti ca să$l convingă pe băiatul petrecăre să$i deschidă u a i să răspundă laș ț ș ș

întrebări.

Dacă, din întâmplare, e8nerd i$ar dezvălui direct sau indirect obsesia pentru "hanningș0anheim sau, mai pu in probabil, inten ia de a$i face rău starului de cinema, 1azard ar trebui săț ț

informeze Departamentul de #mucideri despre această situa ie pentru investiga ii suplimentare.ț ț

(poi, în primul rând, ar trebui să dea ni te e!plica ii credibile superiorilor săi pentru faptul că$lș ț

intervievase pe e8nerd în momentul în care pusese mâna pe informa ii despre 0anheim.ț

)retinzând că amicul amator de zăpadăBal lui e8nerd, *emo, rămăsese suspect în asasinarea lui"arter "oo5, 1azard î i acoperea spatele.ș

După ce linse zahărul farin i firimiturile deș mamoul de pe degete, ie i din ma ină.ș ș

*u$ i mai bătu capul să ia umbrela. (vând în vedere că avea un spate lat cât doi funda i, ar fi avutș ș

nevoie de o umbrelă de plajă ca să$l acopere complet.

1Note: 8ampanie 7oarte scumpă. (n.tr.).1-Note: &ocaină, în argou. (n.tr.).



(propiindu$se de bloc, iu i pasul, dar nu alergă prin ploaia toren ială. "lădirea nu era departe deț ț

stradă.)e lângă asta, 1azard rareori se sinchisea de ceilal i, pentru că de obicei lumea nu îndrăznea să$iț

stătea în drum. (bia băgă în seamă ploaia.%năuntru, ignoră ascensorul i urcă pe scări.ș

Fusese odată împu cat într$un ascensor. <rcase până la etajul ase, u ile alunecaseră într$o parte iș ș ș șacolo îl a tepta făpta ul.ș ș

"ând e ti luat drept intă într$un ascensor, nu prea ai unde să te ascunzi. Dintre locurile similare înș ț

care po i fi împu cat, numai o cabină de telefon i o ma ină parcată pot fi mai rele decât un ascensor.ț ș ș ș

1azard fusese împu cat i în timp ce stătea într$o ma ină parcată, dar niciodată într$o cabină deș ș ș

telefon. &ra probabil doar o chestiune de timp.%n timp ce$l a tepta în fa a liftului, atacatorul încărcase un pistol de B mm. i făcea pe el de emo ieș ț Ș ț

i nervi.ș

Dacă nenorocitul ar fi fost fie calm, fie înarmat cu o pu că, deznodământul ar fi fost mult maiș

sumbru pentru 1azard.)rimul foc lovise tavanul liftului. (l doilea făcuse o gaură în peretele din spate. (l treilea îl rănise

la bra pe necunoscutul care se afla în ascensor cu 1azard.țDupă cum se dovedise mai apoi, necunoscutul, contabil la a!e i =mpozite, fusese de fapt inta.ș ț

1azard se aflase doar în locul nepotrivit, la timpul nepotrivit, condamnat la moarte doar pentru că erade fa ă.ț

#mul de la a!e i =mpozite nu era responsabil de vreo evaluare financiară la sânge a conturilor ș

atacatorului sau altceva de genul ăsta, în schimb se culcase cu nevasta acestuia.1azard nu trăsese în el, ci se lăsase în jos pe sub pistol. =$l smulsese atacatorului, îl târâse pe

acesta de$a lungul holului, îl lipise de perete i$i presase testiculele cu genunchiul. %i rupsese tipuluiș

bra ul, dar nu din gre eală.ț ș

0ai târziu, în timpul procesului de divor care durase câteva luni, î i dăduse întâlnire cu nevastaț ș

atacatorului. *u era o femeie rea. Doar că se înhăitase cu oameni răi.1azard urcă până la etajul doi al blocului, nu fără greutate.Sună la u a apartamentului H2 fără să ezite.ș

"ând olf e8nerd deschise, se dovedi o copie întocmai a descrierii lui &than, de la strălucirea demetamfetamină din albastrul rece al ochilor i stropii de salivă din col urile gurii, care sugerau că seș ț

droga atât de des că, într$un moment de psihoză to!ică, era în stare să se învârtă sălbatic de jur împrejurul apartamentului, cu convingerea în elătoare că era un #m )ăianjen care esea fire deș ț

mătase din încheieturile mâinilor.1azard îi flutură scurt legitima ia, îi turnă gogo ile despre Merr8 *emo care era suspect în cazulț ș

uciderii lui "arter "oo5 i intră în apartament atât de iute, că de pe lobul urechii încă i se maiș

scurgeau picături de ploaie.

)rodusul unor antrenamente fizice intense i al ingerării de pulberi proteice, e8nerd arăta deș parcă trebuia să mănânce douăsprezece ouă crude în fiecare diminea ă doar ca să$ i între ină masaț ș ț

musculară din tricep ii bra ului drept.ș ț

Dintre ei doi, 1azard anc8 era mai mare i, fără îndoială, mai de tept, dar rămase prudent i cuș ș ș

ochii în patru.e8nerd închise u a apartamentului i îl înso i pe 1azard în sufragerie, e!primându$ i dorin aș ș ț ș ț

sinceră de a coopera, precum i convingerea sinceră că bunul său prieten Merr8 *emo nu era în stareș

să omoare nicio muscă.=ndiferent cât de iubitor sau nu de mu te era *emo, e8nerd accentua partea cu sinceritatea înș

tu e prea groase, a a cum ar fi făcut dacă ar fi purtat un costum stacojiu de dinozaur i le$ar fi datș ș ș

unor copii de grădini ă lec ii de via ă într$o emisiune - programată la primele ore ale dimine ii.ț ț ț ț

Dacă în telenovelele în care apăruse jucase la fel de îngrozitor, scenari tii trebuie să se fi dat deșceasul mor ii să scrie pentrue8nerd un rol care implica un accident mortal de ma ină sau o tumoareț ș



cerebrală terminală, care love te cu viteza fulgerului. elespectatorii poate preferau un sfâr itș ș

sângeros în cazul lui, bunăoară să moară împu cat într$un ascensor.ș

0obila, covorul, storurile, fotografiile de păsări / totul era alb i negru în apartament. Laș

televizor, într$un film vechi alb$negru, "lar5 >able i "laudette "olbert îi arătau lui e8nerd cum seș

cuvenea s$o facă.

%mbrăcat în pantaloni de casă negri i într$o bluză sport alb i negru, prietenul sincer al lui Merr8ș ș *emo î i asortase garderoba cu decorul.ș

La sugestia gazdei sale, 1azard se a eză într$un fotoliu. Se sprijini doar de margine, ca să se poatăș

ridica repede.e8nerd apăsă telecomanda de pe măsu ă, iar >able încremeni în mijlocul frazei i "olbert, înț ș

gesturi. Se a eză pe canapea.ș

Singura pată de culoare din cameră erau ochii alba tri ai lui e8nerd i desenele vii careș ș

însufle eau cele două pungi de chipsuri care se afla pe canapea de$o parte i de alta a lui.ț ș

)unga din stânga era cu chipsuri 1a;aii. )unga din dreapta avea chipsuri cu smântână i arpagic.ș

Domnul >urmet.1azard nu uitase avertismentul enigmatic, dar insistent al lui &than despre pungile de snac5suri.

(mândouă pungile erau deschise, în picioare, destul de umflate ca să fie pline. 1azard sim ițaroma slabă, uleioasă a chipsurilor.

)oate în pungi se aflau i pistoale pe lângă chipsuri, dar 1azard nu fu în stare să simtă mirosulș

armelor. *u putea nici să le vadă, pentru că pungile din aluminiu nu erau transparente.e8nerd stătea cu palmele pe coapse, î i lingea buzele, ca i cum se pregătea să guste ni teș ș ș

snac5suri sărate dintr$un moment în altul."u o mi care a capului care indica imaginea încremenită de la televizor, actorul spuse'ș

9 &ste mediul perfect pentru mine. 0$am născut prea târziu. (r fi trebuit să trăiesc pe vremeaaia.

9 "am când vine asta: întrebă 1azard, pentru că tia că suspec ii dezvăluiau cele mai multeș ț

lucruri când păreau să bată câmpii. 9 (nii B+G i BG. "ând toate filmele erau alb$negru. ( fi fost o vedetă pe vremea aia.ș ș

9 & adevărat: 9 Sunt o personalitate prea puternică pentru filmele color. *u încap pe ecran. "ople esc mediul,ș

audien a.ț

9 %n eleg de ce te deranjează.ț

9 %n epoca culorii, cele mai celebre staruri sunt ni te personalită i găunoase. *$au pic deș ț

profunzime. 9 i de ce se întâmplă a a:Ș ș

9 "uloarea, adâncimea câmpului vizual pe care l$a făcut posibil camera de filmat modernă,tehnologia avansată de sunet, toate chestiile astea transformă personalită ile plate în personalită iț ț

uria e, le conferă iluzia puternică a substan ei i comple!ită ii.ș ț ș ț 9 u, pe de altă parteJ 9 &u, pe de altă parte, sunt atât de profund i atât deș viu,că progresul constant al tehnologiei

moderne de film mă dezavantajează, mă transformă într$o caricatură. 9 rebuie să fie frustrant, îl compătimi 1azard. 9 *u î i po i imagina. %n filmul alb$negru, a umple ecranul fără să cople esc audien a. <nde suntț ț ș ș ț

în vremea noastră d$alde 2ogart i 2acall, rac8 i 1epburn, "ar8 >rant i >ar8 "ooper sau Mohnș ș ș

Ua8ne: 9 *u mai sunt, căzu de acord 1azard. 9 *$ar putea avea succes în ziua de azi, îl asigură e8nerd. (r fi prea puternici pentru filmul

modern, prea profunzi, prea strălucitori. "e părere ave i deț 2oons&a$er :

1azard se încruntă. 9 Despre ce:



9 2oons&a$er. <ltimul rol al lui "hanning 0anheim. -ânzări de două sute de milioane dedolari.

)oate că e8nerd era atât de obsedat de 0anheim, că mai devreme sau mai târziu aducea vorbadespre el în orice fel de conversa ie.ț

)revăzător totu i, 1azard spuse'ș

9 *u merg la cinema. 9 oată lumea merge. 9 *u e chiar a a. 0ai pu in de treizeci de milioane de bilete trebuie vândute ca să genereze douăș ț

sute de milioane de dolari. )oate doar zece la sută din toată ara.ț

9 De acord, dar sunt al ii care văd filmele la televizor, pe D-D.ț

9 )oate încă treizeci de milioane. =a orice film vrei / cel pu in opt la sută din ară nu$l vedeț ț

niciodată. % i trăiesc vie ile i$atât.ș ț ș

e8nerd păru să se enerveze la ideea că filmele nu erau buricul lumii. De i nu întinse mâna dupăș

o armă în vreuna din pungile de chipsuri, era vădit neplăcut impresionat de turnura pe care o luaseconversa ia.ț

1azard reintră în gra iile actorului spunând'ț

9 Dacă vorbim despre epoca filmului alb$negru, jumătate din ară mergea la film o dată pețsăptămâna. Starurile chiar erau staruri pe vremea aia. oată lumea tia filmele lui "lar5 >able, luiș

Mimm8 Ste;art. 9 &!act, încuviin ă e8nerd. 0anheim ar fi fost un nimic în epoca filmului alb$negru. (r fi fostț

prea incon tient, prea plat. (r fi fost uitat deja până acum. 0ai rău chiar / ar fi fostș necunoscut.Se auzi soneria la u ă.ș

"onfuz i u or iritat, e8nerd spuse'ș ș

9 *u a tept pe nimeni.ș

9 *ici eu, răspunse 1azard sec.e8nerd aruncă o privire spre ferestre, acolo unde asfin itul cenu iu, îmbibat de apă, î i dădeaț ș ș

ultima suflare sub geam.% i mută privirea pe televizor. >able i "olbert erau tot încremeni i într$o hârjoneală amoroasă.ș ș ț

%n cele din urmă, e8nerd se ridică de pe canapea, apoi ezită, uitându$se la pungile de chipsuri.)rivind acest spectacol neobi nuit, 1azard se întrebă dacă nu cumva actorul se apropia de genulș

acela de ame eală, în care un dependent de metamfetamină poate să alunece cu repeziciune dintr$oț

stare de con tiin ă hiperactivă într$o confuzie teribilă, într$o oboseală epuizantă.ș ț

"ând soneria se auzi din nou, e8nerd traversă în cele din urmă sufrageria. 9 "retinii ă tia se învârt tot timpul pe aici cu căr ulii despre =sus, spuse iritat i, dezgustat,ș ț ș

deschise u a.ș

Din fotoliul lui, 1azard nu putu să vadă cine a tras focurile. Dar bubuitul a trei rafale rapide îlfăcu să în eleagă că uciga ul folosise o armă de mare calibru, poate un.+3 sau chiar mai mare.ț ș

Dacă adventi tii de ziua a aptea nu se hotărâseră cumva să adopte tehnici dure de vânzare,ș șe8nerd se în elase în privin a scopului musafirului său.ș ț

1azard se ridică din fotoliu la al doilea "um i băgă mâna după pistol la al treilea.ș

0uritor a a cum chiar i >able sau 2ogart se dovediseră a fi, e8nerd fu aruncat în spate i căzu,ș ș ș

împro când cu o paletă ehnicolor apartamentul alb$negru în care fusese atât de vizibil, atât deș

profund, atât de viu.(propiindu$se de actor, 1azard auzi pa i care se îndepărtau în fugă pe hol.ș

e8nerd încasase trei gloan e în pieptul lat, dintre care unul trebuie să$i fi perforat mu chiul inimiiț ș

i să$i fi ie it prin spate odată cu bucă ele de carne franjurată. &ra bun de dus la morgă înainte de aș ș ț

atinge podeaua.(lbastrul orbit de moarte al ochilor larg deschi i ai actorului părea mai pu in rece decât atunciș ț

când trăia. (răta de parcă acum ar fi avut nevoie de un =sus.



1azard pă i peste cadavru i ie i din apartament. %l văzu pe cel care trăsese ajungând la capătulș ș ș

holului. Sărea scările, câte două trepte odată. 1azard se luă după el.

•Capitolul 21

Deasupra ora ului, pe când barba căruntă a zilei î i scutura firele de cea ă umedă i burni ă sură,ș ș ț ș ț

chipul greu al nop ii nu se ivise încă.ț

)e o stradă cu galerii de artă, magazine selecte, restaurante în care atitudinea elitistă era servitămai eficient decât mâncarea, &than î i parcă Fordul &!pedition foarte aproape de o bordură ro ie, cuș ș

două ro i într$un an plin cu apă, convins că pe vreme urâtă paznicul parcării tăia bilete cu mai pu inț ș ț ț

entuziasm decât pe vreme frumoasă.Firmele din cartier, în căutare de clientelă sofisticată i e!clusivă, nu afi au vitrine intensș ș

luminate, care să$ i ia ochii. Doar banii ipăC bogă ia opte te.ț ț ț ș ș

0agazinele nu erau încă închise, iar cele mai multe restaurante mai aveau o oră până să deschidă.Lumina felinarelor aurea frunzele ude ale copacilor de pe marginea trotuarului, pe care îl transformauîntr$o cărare pavată cu comori.

&than mergea fără umbrelă pe sub adăpostul oferit de copertinele magazinelor, toate cafenii sauverde crud, argintii sau negre, cu e!cep ia celei de la Forever oses, care era roz$corai.ț

Florăria putea fi numită la fel de bine #nl8 oses, pentru că dincolo de u ile de sticlă aleș

răcitoarelor care delimitau încăperea mare din fa ă, nu puteai vedea altă floare în afară de trandafiri,ț

ferigi i alte plante verzi folosite pentru a da culoare buchetelor i aranjamentelor.ș ș

Datorită interesului lui 1annah pentru grădinărit, chiar i acum, la cinci ani după ce fuseseș

îngropată sub mormane de trandafiri, &than putea identifica multe dintre soiurile e!puse în răcitoare.(ici era un trandafir de un ro u atât de închis, că părea aproape negru, cu petale ca de catifea, peș

bună dreptate numit 0agie neagră.

i dincoace, trandafirul Mohn F. Renned8 / petale albe atât de groase i lucioase, că semănau cuȘ șceara sculptată.randafirul "harlotte (rmstrong / mare, parfumat, cu flori de un roz$închis. randafirul Mardins

de 2agatelle, io Samba, )aul 0c"artne8, (uguste enoir, 2arbara 2ush, -oodoo i -isul miresei.ș

Dincolo de tejghea, se afla un trandafir e!cep ional, care arăta a a cum ar fi arătat 1annah dacă ar ț ș

fi trăit până la aizeci de ani. )ăr gros, cu fire albe, tuns scurt i ciufulit. #chi mari, negri, debordândș ș

de via ă i încântare. impul nu ofilise frumuse ea acestei femei, ci o îmbogă ise cu patinaț ș ț ț

e!perien ei.ț

După ce$i citi numele de pe ecuson, &than spuse' 9 o;ena, văd aici mai ales soiuri hibride de trandafiri chineze ti. -ă plac i trandafiriiș ș

că ărători:ț

9 #, da, toate soiurile de trandafiri, spuse o;ena cu un glas melodios i cald. Dar rareorișfolosim trandafiri că ărători. Soiurile cu codi e lungi merg mai bine în aranjamente.ț ț

Se prezentă i, a a cum era obiceiul în astfel de situa ii, e!plică faptul că înainte fusese detectiv laș ș ț

#mucideri, dar începuse să lucreze de curând ca asistent pe lângă o celebritate a zilei.Los (ngeles$ul i împrejurimile lui viermuiau de impostori i punga i care pretindeau că au de$aș ș ș

face cu cei boga i i celebri. i totu i, chiar i cei pe care ora ul acesta al minciunii îi transformase înț ș Ș ș ș ș

indivizi cinici îi dădeau crezare lui &than sau se prefăceau că îi dau.1annah spunea că oamenii îl credeau cu u urin ă pentru că avea în el for a lini tită a lui Dirt8ș ț ț ș

1arr8 "allahan i inocen a serioasă a lui 1uc5 Finn.ș ț 3sta,spusese el, era un film pe care nu voia să$lvadă niciodată.

o;ena, încrezându$se fie în cuplul 1arr8$1uc5, fie în alte calită i ale lui &than, păru să$l accepteț

drept cine se dădea.



9 Dacă ghicesc soiul dumneavoastră preferat de trandafiri că ărători, spuse el, sunte i drăgu ă să$ț ț ț

mi răspunde i la câteva întrebări despre un client pe care l$a i servit mai devreme în această după$ț ț

amiază: 9 Lucra i în interesul poli iei sau al celebrită ii acum:ț ț ț

9 (l amândurora.

9 (, minunat. %mi place să conduc o florărie, dar aici am parte mai mult de parfum decât desuspans. >hici i.ț

)entru că în o;ena o văzu pe 1annah, a a cum ar fi fost ea la aizeci de ani, rosti numeleș ș

trandafirului că ărător pe care so ia lui dispărută îl iubea cel mai mult' 1aina Sfântului =osif.ț ț

o;ena păru cu adevărat surprinsă i încântată.ș

9 "hiar a a esteN %l face i de ru ine pe Sherloc5 1olmes.ș ț ș

9 (cum e rândul dumneavoastră, spuse &than, sprijinindu$se cu ambele mâini de tejghea. %ndupă$amiaza asta un bărbat a intrat aici i a cumpărat un buchet de trandafiri 2road;a8.ș

<luitoarele flori ro ii$aurii de pe mormântul lui 1annah fuseseră înfă urate într$un con de celofanș ș

tare. %n loc de scotch sau capse, mai multe ab ibilduri fuseseră aplicate pe celofan ca să$l lipească laț

margini i să men ină forma conului. Fiecare foi ă din aceasta purta numele i adresa de la Forever ș ț ț ș

oses. 9 (veam doar douăzeci i patru, spuse o;ena, i i$a luat pe to i.ș ș ț

9 Deci vi$l aminti i:ț

9 (, da. &raJo figură pe care n$aveai cum să n$o remarci. 9 ( i putea să$l descrie i:ț ț

9 %nalt, atletic, dar pu in cam slab, îmbrăcat cu un costum gri scump.ț

Duncan Uhistler avea o grămadă de costume bune, toate făcute pe comandă la pre uri e!orbitante.ț

9 &ra un bărbat frumos, continuă o;ena, dar îngrozitor de palid, ca i cum nu l$ar mai fi văzutș

soarele de luni de zile.După ce a fost în comă timp de douăsprezece săptămâni, Dunn8 căpătase o paloare de spital, la

care se adăugase apoi cel pu in o oră de stat în morgă.ț

9 (vea ochi cenu ii, cu irizări verzi, cei mai adânci pe care i$am văzut vreodată. 0inuna i, spuseș ț

o;ena.Descrisese perfect ochii lui Dunn8.

9 Spunea că vrea trandafirii pentru o femeie deosebită.Dunn8 văzuse la înmormântarea ei trandafirii 2road;a8.o;ena zâmbi.

9 0i$a spus că nu va trece mult până când un vechi prieten o să vină pe$aici i o să întrebe ce felș

de trandafiri a cumpărat. )resupun că vă lupta i pentru aceea i femeie.ț ș

*ici ziua geroasă de$afară, nici aerul rece din florărie nu puteau e!plica fiorii reci care l$ar fi făcut pe &than să clăn ăne din din i dacă nu i$ar fi inut încle ta i.ț ț ț ș ț

#bservă deodată că o;ena zâmbea pu in curios, ca i cum o nesiguran ă sau nelini te îi trăgea înț ș ț ș jos col urile gurii.ț

"ând î i dădu seama cât de mult îl afectase dezvăluirea ei, începutul de zâmbet i se stinse pe fa ă.ș ț

9 &ra un om ciudat, spuse ea. 9 ( mai spus ceva:o;ena se uită în altă parte, spre vitrinele din fa a magazinului, ca i cum se a tepta să vadă peț ș ș

cineva cunoscut / i deloc binevenit / la u ă.ș ș

&than îi lăsă timp să$ i caute cuvintele i, în cele din urmă, ea spuse'ș ș

9 ( zis că dumneavoastră crede i că e mort.ț

%i veniră în minte imagini disparate' targa goală i cear aful mototolit din morgăC fantoma dinș ș

oglinda aburită din baieC opârla de pe alee, luptându$se să se ridice în ciuda faptului că spatele$i eraș

frânt, având de înfruntat o pantă foarte înclinată i uvoiul de apă, rece i la fel de nestăvilit ca iș ș ș șcurgerea timpului.



9 ( spus că dumneavoastră crede i că e mort, repetă o;ena, mutându$ i încă o dată privirea deț ș

pe u a magazinului pe chipul lui &than. i a mai zis să vă spun că ave i dreptate.ș Ș ț

•Capitolul 22

1azard pe hol, 1azard pe scări, dureros de con tient de u urin a cu care un om solid poate fi luatș ș ț

drept intă într$un spa iu îngust, porni totu i într$o goană febrilă pe urmele prăzii sale. Dacă te apuciț ț ș

de meseria asta, tii că nu po i să alegi locurile în care să$ i pui via a la bătaie / nu face parte dinș ț ț ț

contract.%n plus, ca majoritatea poli i tilor, ac iona cu convingerea supersti ioasă că cel mai mare riscț ș ț ț

venea din ezitare, venea în momentul în care te pierdeai fie i numai pentru o secundă.ș

Supravie uirea depindea de îndrăzneală, dublată de suficientă teamă pentru a descuraja nesăbuin aț ț

crasă.Sau cel pu in a a tindeai să crezi până când un pic de îndrăzneală ajungea să te omoare.ț ș

%n filme, poli i tii strigau întotdeauna' StaiN )oli iaNE când tiau că nemernicii care fugeau de eiț ș ț ș

nu aveau de gând să se oprească, dar uneori strigătul le trăda prezen a mult prea devreme i chiar ț ș

înainte ca răufăcătorii să î i dea seama că în joc se aflau insigne de poli i ti.ș ț ș

1azard anc8, care tocmai evitase să fie împu cat în timp ce stătea într$un fotoliu, nu zbieră nicioș

comandă, nici vreo amenin are la adresa celui care$l ucisese pe olf e8nerd. )ur i simplu se aruncăț ș

pe scări pe urmele tipului."ând 1azard ajunse pe palierul etajului unu, atacatorul se năpustise spre capătul scărilor,

pierzându$ i echilibrul în timp ce sărea de pe ultima treaptă în foaier. (lunecă pe podeaua cu daleș

me!icane, dădu din mâini, dar evită căderea.(tacatorul alerga, dar nu se uită nici măcar o dată înapoi, ceea ce însemna că nu era con tient deș

faptul că îl urmărea cineva.

%n timp ce îl urmărea, 1azard refăcea traseul agresorului. ( teptându$se ca e8nerd să fie singur șacasă, tipul, un asasin plătit, vine să termine o treabă rapidă, îl doboară pe nenorocit intindu$l directț

în inimă, reu e te să scape, iese în for ă în stradă i acum deja se gânde te să fumeze o igară bunăș ș ț ș ș ț

împreună cu o prospătură cu picioare lungi care îl a teaptă probabil în culcu .ș ș

(tacatorul ajunse la u a de la intrare i, în acela i moment, 1azard ateriză în foaier, dar tipul făceaș ș ș

prea mult zgomot ca să audă fatalitatea apropiindu$se din spate, iar 1azard nu alunecă a a cumș

făcuse prada sa, deci era în câ tig.ș

"ând 1azard ajunse i el la u ă, atacatorul era deja afară, în noapte, pe treptele e!terioare,ș ș

gândindu$se poate să cheltuiască o parte din banii murdari pe lan uri scumpe pentru ro ile rablei sale,ț ț

altă parte pe vreun ghiul de H de carate ca să$ i împopo oneze drăgu a.ș ț ț

-ânt slab, ploaie rece, 1azard pe trepte, atacatorul pe trotuar' distan a dintre ei se mic orăț ș

inevitabil, ca aceea dintre un camion care accelerează i un zid de cărămidă.ș(poi cla!onul. # dată prelung, de două ori scurt.<n semnal. Stabilit dinainte.%n stradă, nu lângă bordură, a tepta un 0ercedes$2enz de culoare închisă, cu farurile aprinse, cuș

motorul pornit, sco ând fum pe eava de e apament. < a din dreapta oferului era deschisă ca să urceț ț ș ș ș

atacatorul. &ra o ma ină cu stil, poate furată ori a vreunui gangster, săltată dintr$o alee din 2everl8ș

1ills, iar la volan stătea cel mai bun prieten al atacatorului, amicul care îi acoperea spatele, gata să oteargă cu scrâ net de ro i i accelerând nebune te.ș ș ț ș ș

"la!onul lung, urmat de două mai scurte, semnalizase probabil iepurelui că lupul era pe urmelelui, pentru că acesta sări brusc în stânga, jos de pe trotuar. Se răsucise atât de tare, că ar fi trebuit săse împiedice i să cadă, dar nu căzu, ci scoase pistolul cu care îl împu case pe e8nerd.ș ș

)ierduse avantajul surprizei, a a că 1azard strigă în cele din urmă e!act ca în filme' )oli iaNș ț(runcă armaNE, dar bineîn eles că atacatorul î i câ tigase deja o condamnare pe via ă fără posibilitateț ș ș ț



de eliberare condi ionată, poate chiar pedeapsa cu moartea, după ce îl trimisese pe lumea cealaltă peț

e8nerd, deci nu mai avea nimic de pierdut. )robabilitatea ca acesta să$ i arunce arma era la fel deș

infimă ca aceea de a$ i da jos pantalonii i a se apleca.ș ș

)istolul era mare, nu un.777 sau un.+3, ci un.3. )lin cu gloan e, un patru$cinci putea spulberaț

oasele i frăgezi carnea a a cum îi plăcea unui gropar, dar era nevoie de stabilitate i calcul pentru aș ș ș

compensa for a reculului.ț(flat într$o pozi ie nefericită, din panică mai degrabă decât din nesiguran ă, agresorul trase pe$ț ț

alături. De fapt, mai mult smuci arma decât trase cu ea, iar proiectilul plecă absolut la întâmplare,astfel că ansa ca 1azard să fie găurit de glon ul acela era mai mică decât posibilitatea de a fiș ț

pulverizat de un asteroid.%n clipa în care văzu cum eava scuipă foc în ploaie i auzi cum glon ul face ăndări o fereastră dinț ș ț ț

blocul din spatele lui, 1azard fu mânat mai pu in de datorie sau deforma ie profesională, cât deț ț

sângele care i se înfierbântase. (tacatorul nu avea să dea gre i a doua oară. oată instruc ia pe careș ș ț

o primise, toate prelegerile despre politicile sociale i consecin e politice, toate directivele din poli ieș ț ț

de a răspunde la violen ă cu răbdare, în elegere i o reac ie echilibrată deveneau obstacole în caleaț ț ș ț

supravie uirii când, cu iu eala gândului, trebuia să ucizi sau să fii ucis.ț ț

Agomotul sticlei sparte de glon încă mai răsuna în ploaie când 1azard î i apucă arma cuț șamândouă mâinile, luă pozi ie de tragere i răspunse cu foc la foc. rase două gloan e fără să$i peseț ș ț

prea mult de judecata dură din Los ngeles Times în materie de maniere poli iene ti, dar profundț ș

preocupat de siguran a băie elului iubit al 0amei anc8.ț ț

)rimul foc îl doborî pe atacator, iar al doilea îl izbi în plin chiar înainte ca acesta să atingă pământul.

=nstinctiv, agresorul trase cu pistolul de calibrul.3 nu înspre 1azard, ci înspre iarba de la picioarele lui. eculul îi înmuie strânsoarea mâinii i armă îi zbură din mâini.ș

"ăzu la pământ într$un genunchi, în cea mai scurtă genufle!iune posibilă, apoi puse jos i celălaltș

genunchi, i în cele din urmă căzu cu fa a.ș ț

1azard dădu cu piciorul în armă i o azvârli departe de asasin, în tufe i umbre, după care alegă înș ș

stradă spre 0ercedes.oferul ambală motorul cu o secundă înainte de a da drumul la frâne. Scrâ netul de ro i împră tieȘ ș ț ș

nori de ploaie i fum care miroseau a cauciuc ars.ș

)oate că 1azard risca să fie împu cat de ofer, care putea să$l intească prin u a deschisă dinș ș ț ș

dreapta, dar era un risc pe care merita să i$l asume. <n amic aflat la volan se pricepea la fugă, nu laș

luptă, i, de i tipul putea să aibă asupra lui o armă de care să se folosească dacă altceva nu$i maiș ș

rămânea de făcut, era pu in probabil să tragă atâta timp cât avea la dispozi ie o stradă liberă, benzinăț ț

în rezervor i bateria încărcată.ș

"ălcând prin băltoacele de pe asfalt, 1azard se îndreptă spre ma ina lui. %nainte să ajungă însă laș

vehiculul parcat în stradă, ro ile celeilalte ma ini mu cară macadamul i zvâcniră înainte cu un lătrat.ț ș ș ș

< a din dreapta oferului se trânti singură.ș ș *u apucase să$l vadă pe ofer.ș

Silueta din spatele volanului fusese doar cu pu in mai mult decât o umbră. "oco ată, diformă,ț ș

cumvaJ n neregulă.Spre surprinderea lui 1azard, supersti ia bătu din nou la u a min ii sale, unde de obicei zăceaț ș ț

îngropată, tăcută, uitată. Dar nu tia ce anume îi stârnise frica sau de ce avusese deodată intui ia aș ț

ceva straniu.1azard nu trase înspre 0ercedesul care se îndepărta cu zgomot, a a cum ar fi făcut un poli ist dinș ț

filme. &ra un cartier reziden ial lini tit, unde oamenii care priveau reluări dinț ș Seinfeld sau cură auț

legumele pentru cină erau absolut îndreptă i i să nu se gândească vreo clipă că s$ar putea prăbu iț ț ș

peste telecomandă sau tocător, împu ca i mortal de gloan ele rătăcite ale unui detectiv nesăbuit.ș ț ț



(lergă totu i după ma ină, pentru că nu reu ea să vadă bine numărul de înmatriculare. >azele deș ș ș

e apament, stropii de apă care săreau din băl i, ploaia i mohorâtul sfâr it al zilei învăluiauș ț ș ș

conspirativ plăcu a cu numere din spatele ma inii.ț ș

"ontinuă însă să alerge, felicitându$se că făcea e!erci ii regulate la stepper. De i 0ercedesul seț ș

îndepărtă rapid de el, vreo două felinare i un vânt lateral limpeziră perspectiva i făcură par ialș ș ț

vizibilă plăcu a cu numere.ț"el mai probabil, ma ina fusese furată. oferul avea să o abandoneze. "u toate acestea, era maiș Ș

bine să ai numărul.enun ând să$l mai urmărească, 1azard se înapoie în fa a blocului. Spera să$l fi împu cat mortalț ț ș

pe atacator, nu doar să$l fi rănit.%n câteva minute, o echipă de investigare a cazurilor de poli i ti implica i în schimburi de focuriț ș ț

avea să sosească la fa a locului. %n func ie de filosofia personală a membrilor echipei, ace tia fieț ț ș

aveau să$l apere pe 1azard i să se străduiască să$l achite fără să mai caute să afle de fapt adevărul,ș

ceea ce îi convenea, fie aveau să caute cea mai neînsemnată inconsecven ă, să$l condamne pe bazaț

unor dovezi născocite, să$l târască în tribunal i să încurajeze presa să$l pună pe rug i să$l ardă ca peș ș

=oana dI(rc.

( treia posibilitate era ca echipa să sosească acolo fără prejudecă i, să e!amineze analitic fapteleți să ajungă la o concluzie impar ială, bazată pe logică i ra iune, ceea ce l$ar mul umi pe 1azard,ș ț ș ț ț

pentru că nu făcuse nimic rău.2ineîn eles, nu auzise să se întâmple vreodată a a ceva în realitate i consideră această posibilitateț ș ș

chiar mai pu in probabilă decât să vadă timp de trei nop i la rând o sanie condusă de un spiridu iț ț ș ș

trasă de opt reni zburând prin văzduh.Dacă atacatorul trăia, putea sus ine că 1azard îl ucisese pe e8nerd i pe urmă încercase să îiț ș

însceneze lui crima. Sau că tocmai trecea prin cartier pentru a colecta dona ii pentruț Toys for Tots,când fusese prins într$un schimb de focuri i atacatorulș adevărat avusese ansa să scape.ș

#rice ar fi sus inut, du manii poli i tilor i cetă enii de o prostie agresivă l$ar crede.ț ș ț ș ș ț

0ai important, atacatorul putea găsi un avocat care să pornească un proces împotriva ora ului,ș

nerăbdător să mănânce din troaca publică. (vea să se ajungă la o în elegere, indiferent de temeiurileț

apărării, iar sacrificarea lui 1azard avea, probabil, să facă parte din în elegere. )oliticienii nu îiț

protejau pe cei responsabili cu aplicarea legii mai mult decât pe tinerii interni de care abuzau regulati pe care uneori îi omorau.ș

0ort, atacatorul ar fi pus mult mai pu ine probleme decât viu.ț

1azard ar fi putut să se întoarcă agale la fa a locului, dându$i atacatorului ansa să mai piardă oț ș

jumătate de litru de sânge, ceea ce i$ar fi putut fi fatal, dar alergă.<ciga ul zăcea acolo unde căzuse, cu fa a în iarba udă. )e ceafă i se urcase un melc.ș ț

#amenii erau la ferestre, se uitau în jos cu chipuri ine!presive, ca santinelele mor ii la por ileț ț

iadului. 1azard se a tepta să$l vadă pe e8nerd la una dintre ferestre, îmbrăcat în alb i negru, multș ș

prea fermecător pentru vremea lui.%ntoarse atacatorul cu fa a în sus. Fiul cuiva, amicul cuiva, la vreo douăzeci de ani, ras în cap, cuț

un dozator mic de cocaină în loc de cercel.1azard se bucură să$i vadă gura schimonosită de rictusul mor ii i ochii deschi i către ve nicie,ț ș ș ș

dar în acela i timp îl îngre o ă sentimentul de u urare care îl cople i.ș ț ș ș ș

Stând în furtună, înghi ind o bucată deț mamoul digerată doar pe jumătate care îi ardea în gât, î iș

sună de pe telefonul mobil departamentul i raportă situa ia.ș ț

După ce sună, ar fi putut merge înăuntru ca să privească totul din foaier, dar rămase în ploaie.Luminile ora ului se reflectau în fiecare suprafa ă lustruită de furtună, i totu i, când noapteaș ț ș ș

înghi i amurgul, întunericul se revărsă cu încolăciri amenin ătoare, ca un arpe bine hrănit.ț ț ș

opotul ploii toren iale se auzea ca mii de lăbu e de obolan care goneau cu pa i mărun i prinț ț ș ș ț

frunzele de deasupra.1azard văzu doi melci pe fa a mortului. -ru să$i îndepărteze cu un bobârnac, dar ovăi.ț ș



<nii martori de la ferestre l$ar putea bănui că falsifică dovezile. Supozi iile lor sinistre i$ar încântaț

pe cei din echipa de investiga ii.ț

Din nou fiorul acela. Senza ia aceea că cevaț nu era n regulă.<n mort la etaj, un mort aici, sirenele în depărtare.0e nai"a se petrece: 0e nai"a:

•Capitolul 23

o;ena, doamna trandafirilor, î i aminti din nou de vorbele lui Dunn8 Uhistler, dar mai multș

pentru ea însă i decât pentru &than'ș

9 ( spus că dumneavoastră crede i că e mort, i că ave i dreptate.ț ș ț

Scâr iitul unor balamale, clinchetul slab al unor clopo ei atârna i la intrarea în magazin îl făcură peț ț ț

&than să se întoarcă spre u a principală. *u intrase nimeni.ș

-ântul hoinar, rătăcind pentru o vreme departe de furtună, se întorsese aici i vuia la intrarea dinș

Forever oses, tremurând la u ă.ș

Dincolo de tejghea, femeia se miră' 9 "e Dumnezeu a vrut să spună cu afirma ia asta bizară:ț

9 L$a i întrebat:ț

9 ( spus asta după ce a plătit trandafirii i se pregătea să iasă din magazin. *$am avut când să$lș

întreb. &ste vreo glumă de$a voastră: 9 ( zâmbit când a spus$o:o;ena se gândi, apoi scutură din cap.

9 *u."u col ul ochiului, &than zări o siluetă care se ivise pe tăcute. Se întoarse spre ea, respira ia i seț ț

opri în gâtlej, dar descoperi că fusese păcălit de propria reflec ie în u a de sticlă a unui răcitor.ț ș

%n găle i de apă, pe rafturi suprapuse, trandafirii reci înfloreau cu atâta măre ie, încât puteai uita căț țerau de fapt mor i, iar în câteva zile aveau să fie ofili i, păta i i în putrefac ie.ț ț ț ș ț

ăcitoarele acestea în care 0oartea se ascundea după petale luminoase îi amintiră lui &than desertarele de la morgă, în care răposa ii aveau aproape aceea i înfă i are pe care o avuseseră în via ă,ț ș ț ș ț

i în care 0oartea locuia fără să se manifeste în toate detaliile ostentative ale descompunerii.ș

De i o;ena era atrăgătoare i drăgu ă, de i tărâmul acesta al trandafirilor ar fi trebuit să fie unulș ș ț ș

plăcut, &than era tot mai nerăbdător să plece. 9 0i$a mai lăsat vreun mesajJ prietenul meu: 9 *u. "red că asta a fost tot. 9 0ul umesc, o;ena. 0i$ai fost de ajutor.ț

9 Sigur: întrebă ea, uitându$se ciudat la el, probabil la fel de tulburată de întâlnirea aceasta

neobi nuită ca i de conversa ia cu Dunn8 Uhistler.ș ș ț 9 Da, o asigură el. Da, mi$ai fost de ajutor.-ântul zgudui din nou u a când &than puse mâna pe clan ă i, în spatele lui, o;ena spuse'ș ț ș

9 %ncă ceva."ând se întoarse spre ea, de i erau acum la aproape doisprezece metri unul de altul, î i dăduș ș

seama că întrebările lui o lăsaseră mult mai îngândurata decât atunci când o abordase. 9 "ând prietenul dumneavoastră pleca, spuse ea, s$a oprit în pragul u ii deschise i mi$a spus'ș ș

Dumnezeu să te binecuvânteze pe tine i trandafiriiE.ș

)robabil erau cuvinte neobi nuite pentru cineva ca Dunn8, dar niciunul din ele nu părea să e!pliceș

de ce amintirea lor întunecă fa a o;enei cu o umbră de nelini te.ț ș

Spuse'



9 "hiar când a terminat de vorbit, luminile au pâlpâit i s$au mic orat, apoi s$au stins / după careș ș

s$au aprins din nou. *u m$am gândit la nimic atunci, mai ales că afară e furtună, dar acum mi se pareîntr$un felJ semnificativ. *u tiu de ce.ș

(nii de e!perien ă în interogatorii îi spuneau lui &than că o;ena nu terminase i că tăcerea luiț ș

răbdătoare o va face să vorbească mai sigur i mai repede decât orice cuvânt de$al lui.ș

9 "ând luminile s$au mic orat i s$au stins, prietenul dumneavoastră a râs. )u in doar, nu mult,ș ș țnu tare. S$a uitat la tavan când luminile au pâlpâit i a râs, apoi a plecat.ș

&than a teptă.ș

o;ena păru să fie surprinsă că a vorbit atât de mult despre un moment atât de scurt, dar apoiadăugă'

9 âsul acela avea ceva teribil.0inuna ii trandafiri mor i din spatele pere ilor de sticlă.ț ț ț

Fiara vântului suflând la u ă.ș

)loaia scrâ nind la ferestre.ș

&than spuse' 9 eribil:

9 *u pot e!plica în cuvinte. *u era nimic comic în râsul acela, ci cevaJ teribil.Stingherită, terse cu mâna tejgheaua imaculată, ca i cum ar fi zărit praf, mizerie sau doar o pată.ș ș

&ra limpede că spusese tot ce dorea sau putea să spună. 9 Dumnezeu să te binecuvânteze pe tine i trandafirii, îi spuse &than, ca i cum dezlega unș ș

blestem. *u tia ce ar fi făcut dacă luminile ar fi pâlpâit, dar acestea continuară să ardă.ș

o;ena zâmbi nesigură.%ntorcându$se din nou spre u ă, &than î i întâlni reflec ia i închise ochii, poate ca să se păzeascăș ș ț ș

de vreo siluetă fantomatică imposibilă care ar fi împăr it cu el aceea i sticlă. Deschise u a, apoiț ș ș

deschise ochii.%nso it de bubuitul vântului i de clinchetul clopo eilor de deasupra u ii, pă i afară din magazin,ț ș ț ș ș

direct în col ii reci ai nop ii de decembrie, i trase u a după el.ț ț ș ș

( teptă în spa iul de la intrare, între vitrine, în timp ce un cuplu tânăr în haine de ploaie i glugiș ț ș

trecu pe trotuar, condu i de un ogar auriu în lesă.ș

2ucurându$se de ploaie i vânt, ogarul ud leoarcă opăia pe labele moi, cu botul ridicat pentru aș ț

savura mirosurile misterioase din aerul rece. %nainte să treacă de tot, se uită în sus. #chii lui uzi iș

negri erau foarte în elep i.ț ț

"âinele se opri, î i ciuli urechile clăpăuge cât putu de tare i î i inu capul sus, ca i cum nu eraș ș ș ț ș

foarte sigur ce fel de om stătea sub copertina roz$corai, între ploaie i trandafiri. Dădu din coadă, dar ș

numai de două ori i ovăielnic.ș ș

#pri i de tovară ul lor canin, cei doi tineri îi spuseră' 2ună searaE, iar &than le răspunse la salut,ț ș

după care femeia îndemnă câinele' 9 1ai, in5.in5 ezită, căutând ochii lui &than, i plecă numai când femeia repetă comanda.ș

)entru că cei doi mergeau în direc ia Fordului, &than a teptă pu in, ca să nu meargă pe urmele lor.ț ș ț

Frunzele copacilor de la marginea trotuarului erau poleite de lumina felinarelor i de pe vârfurileș

lor ascu ite se scurgeau stropi de burni ă, sclipind ca aurul topit.ț ț

%n stradă, traficul era mai fluid decât de obicei la ora asta, mi cându$se mai rapid decât ar fiș

permis vremea.(lergând de sub o copertină sub altă, &than se apropie de Fordul &!pedition, căutându$ i cheile înș

buzunarul de la haină.%n fa ă, in5 încetini de două ori pasul, se uită înapoi la &than, dar nu se opri.ț

"ascadele de ploaie, mirosind curat, nu puteau să spele aroma de pâine proaspăt coaptă care veneadinspre unul dintre restaurantele lu!oase care se pregăteau să$ i deschidă por ile pentru cină.ș ț



La capătul străzii, câinele se mai opri o dată, întorcând capul i uitându$se fi!.ș

De i vocea îi era înăbu ită de distan ă i filtrată de susurul ploii i uieratul traficului, o auzi peș ș ț ș ș ș

femeie spunând' 9 1aide, in5.epetă comanda de două ori înainte ca ogarul să înceapă să se mi te din nou, tras de lesă.ș

"ei trei dispărură după col .ț(jungând în zona ro ie de la capătul străzii, unde parcase ilegal, &than ovăi sub ultima copertinăș ș

de magazin. Supraveghe traficul care se apropia până când se făcu o distan ă mai mare între vehicule.ț

=e i în ploaie i traversă trotuarul. Sări peste uvoiul murdar de apă din an .ș ș ș ș ț

Descuie Fordul cu ajutorul telecomenzii. 0a ina piui scurt.ș

( teptă până când nu mai trecu niciun vehicul care să$l stropească, apoi ocoli ma ina prin spate,ș ș

cu ceva anse de a evita un drum de urgen ă la cură ătorie.ș ț ț

(propiindu$se de portieră, î i dădu seama că de acolo, de sub copertina sub care stătuse ultimaș

dată, nu se uitase cu aten ie la Ford i brusc avu convingerea că deț ș data asta,când va ajunge la volan,îl va descoperi pe Dunn8 Uhistler, viu sau mort, a teptându$l pe locul din dreapta.ș

(devăratul pericol era în însă altă parte.

-enind dinspre strada opusă cu o viteză mult prea mare, un "hr8sler ) "ruiser alunecă înintersec ie. %n loc să conducă în direc ia în care alunecă, oferul încercă să i se împotrivească, ro ileț ț ș ț

se blocară i "ruiser$ul derapă.ș

2ara din fa ă îl izbi pe &than în plin. Secerat, lovit, se izbi cu fa a de Ford i făcu ăndări geamulț ț ș ț

lateral. *u$ i dădu seama că rico ă departe de Ford, se prăbu i pe asfalt, pe macadamul ud, se rostogoli,ș ș ș

în mirosul de gaze de e apament, cu gustul sângelui în gură.ș

(uzi scâr iitul de frâne, dar nu i "ruiser$ul. Frâne de aer. are i ascu it.ț ș ș ț

"eva uria se apropia, un camion, se apropia amenin ător iș ț ș iată-l acolo într$o clipă, o greutateteribilă pe picioarele lui, o presiune îngrozitoare, oasele pocnind ca ni te be e uscate.ș ț

•Capitolul 24

<nul peste altul, câte trei pe un perete, ca ni te turi ti într$un vagon de dormit, cadavrele zăceau înș ș

cabine deschise.După ce aprinse lumina, "or58 Laputa închise încet u a în urma lui.ș

9 2ună seara, doamnelor i domnilor, se adresă el cadavrelor.ș

&ra în stare să se amuze copios în orice situa ie.ț

9 <rmătoarea sta ie pe linia aceasta este iadul, cu paturi confortabile de cuie, gândaci reci i calziț ș

la robinet i un mic dejun continental gratuit din sulf topit.ș

%n stânga lui, erau opt cadavre i o cabină goală. apte cadavre i două cabine goale în dreapta.ș Ș ș"inci cadavre i o cabină goală în spatele încăperii. Douăzeci de cadavre plus patru locuri libere deș

cazare.#amenii ace tia adormi i, lipsi i de vise, stăteau nu pe saltele, ci pe tăblii de ino!. )aturileș ț ț

suprapuse erau de fapt rafturi construite astfel încât să înlesnească circula ia aerului.ț

%ncăperea aceasta frigorifică oferea un mediu uscat, cu o temperatură între cinci i opt grade.ș

(erul e!pirat de "or58 ie ea pe nări în panglici gemene de vapori palizi.ș

<n sistem complicat de ventila ie scotea constant aerul din încăpere prin guri de aerisire aflateț

lângă podea. (ltele, plasate sub tavan, pompau înăuntru aer curat.De i mirosul nu te îmbia la o cină romantică cu lumânări aprinse, nu î i provoca nici repulsie. eș ț

puteai amăgi până la un punct că mirosul nu era foarte diferit de cel al transpira iei stătute, alț

picioarelor afectate de micoze, al izului de mucegai din cabinele de du din multe vestiare de liceu.ș



*iciunul dintre chiria ii mor i nu era învelit în saci. emperatura joasă i umiditatea strictș ț ș

controlată încetineau procesul de descompunere până aproape de dispari ie, dar acesta continuaț

oricum într$un ritm mult mai lent. <n sac de vinilin s$ar fi umplut cu gazele care se eliberau treptat iș

ar fi devenit un fel de balon umplut cu căldură, ceea ce se bătea cap în cap cu refrigerarea.%n locul coconilor de vinilin, mor ii întin i pe paturile lor erau acoperi i cu giulgiuri mari, dinț ș ț

bumbac alb. Dacă n$ar fi fost răcoarea i mirosul, i$ai fi putut lua drept oaspe ii răsfă a i ai uneiș ț ț țsta iuni climaterice, a ipi i cu to ii într$o saună.ț ț ț ț

%n via ă, pu ini dintre ei avuseseră parte de răsfă , poate chiar niciunul. Dacă vreunul dintre eiț ț ț

apucase să$ i arunce privirea în vreo sta iune, cu siguran ă fusese dat afară pe loc de agen ii deș ț ț ț

securitate i avertizat să nu mai pună piciorul pe acolo.ș

&rau rata ii vie ii. 0uriseră singuri i ne tiu i.ț ț ș ș ț

"ei care mureau de mâna altcuiva trebuiau, conform legii, să fie autopsia i. La fel, cei careț

mureau în accidente, de o boală care nu fusese diagnosticată sau din motive care nu erau evidente,deci suspecte.

%n orice mare ora , mai ales într$un disfunc ional ca Los (ngeles$ul din zilele noastre, cadavreleș ț

soseau adesea la morgă mai repede decât reu eau medicii legi ti, cu to ii suprasolicita i, să îi ia înș ș ț ț

primire. Se dădea prioritate victimelor violen ei, posibilelor victime ale malpra!isului i celor pe careț șfamilia îi a tepta să le facă înmormântarea.ș

-agabonzii fără familie, deseori neidentifica i, ale căror corpuri fuseseră descoperite pe alei, prinț

parcuri, pe sub poduri, care muriseră poate în urma unor supradoze de droguri, a e!punerii laintemperii ori a unei boli de ficat, erau lăsa i aici pentru câteva zile, pentru o săptămână, poate chiar ț

mai mult, până când echipa de medici legi ti î i găsea timp să facă măcar ni te autopsii sumare. %nș ș ș

moarte, ca i în via ă, oropsi ii sor ii erau servi i ultimii.ș ț ț ț ț

)e peretele din dreapta u ii atârna un telefon, pus parcă la dispozi ia deceda ilor în caz că voiau săș ț ț

comande o pizza."ele mai multe linii telefonice erau interne. <ltimele ase linii permiteau convorbiri cu e!teriorul.ș

"or58 tastă numărul de mobil al lui oman "astevet.oman, un medic patolog din echipa de legi ti, tocmai intrase în tura de noapte. Se afla probabilș

într$o sală de autopsii, undeva în clădire, pregătindu$se să taie."u mai bine de un an în urmă, se întâlniseră la o adunare a anarhi tilor din universitatea undeș

preda "or58. 0âncarea servită acolo nu fusese cine tie ce, băuturile cam lungi, iar aranjamenteleș

florale mai pu in decât inspirate, dar atmosfera fusese antrenantă.ț

La al treilea ârâit, oman răspunse i, după ce se prezentă, "or58 spuse'ț ș

9 >hici unde sunt: 9 e$ai băgat prin fund i nu mai po i ie i, zise oman.ș ț ș

(vea un sim neconven ional al umorului.ț ț

9 2ine că nu sun de la un telefon public, spuse "or58. *$am mărunt i niciunul dintre sărăntociiș

ă tia epeni nu$mi poate împrumuta un bănu .ș ț ț 9 (tunci înseamnă că e ti la vreo sindrofie organizată la facultate. *imeni nu e mai zgârcit decâtș

o adunătură de universitari anticapitali ti care se învârt în lumea bună cu cecuri grase de laș

contribuabili. 9 <nii ar putea sesiza o doză masivă de josnicie în umorul tău, spuse "or58 pe un ton sever, care

nu îi era caracteristic. 9 *u s$ar în ela. "ruzimea este crezul meu, î i aminte ti:ș ț ș

oman era satanist. %l adora pe )rin ul %ntunericului i alte lucruri de genul ăsta. *u to i anarhi tiiț ș ț ș

erau i satani ti, dar mul i satani ti erau i anarhi ti.ș ș ț ș ș ș

"or58 cuno tea o budistă care era anarhistă / o tânără femeie prinsă între sentimente conflictuale.ș

(ltfel, din e!perien a lui, vasta majoritate a anarhi tilor erau atei.ț ș



După părerea lui, anarhi tii puri nu credeau în nimic supranatural, nici în puterile %ntunericului,ș

nici în puterile Luminii. % i puneau toată credin a în puterea distrugerii i în orânduirea nouă, maiș ț ș

bună, care s$ar putea ivi din ruine. 9 (vând în vedere că ai rămas cu o groază de treabă neterminată, spuse "or58, mi se pare că

profesorii universitari nu sunt singurii care nu$ i câ tigă întotdeauna cecurile grase de laș ș

contribuabili. -oi ce face i aici în tura de noapte / juca i pocher, spune i pove ti cu fantome:ț ț ț ș)robabil că oman asculta doar pe jumătate. *u prinse cuvântul aici.

— >lumele nu sunt punctul tău tare. reci la subiect. "e vrei: %ntotdeauna vrei ceva. 9 i întotdeauna plătesc bine pentru ce vreau, nu:Ș

9 )lata cu banii jos este virtutea pe care o admir cel mai mult. 9 -ăd că a i rezolvat problema obolanilor.ț ș

9 "e obolani:ș

"u doi ani în urmă, presa scrisese pe larg, neplăcut impresionată, despre condi iile sanitare iț ș

igienice deplorabile din această încăpere i din alte spa ii ale clădirii.ș ț

9 "red că acum locul e cură at de obolani. 0ă uit în jurul meu, spuse "or58, i nu văd niciunț ș ș

veri or mai prostu al lui 0ic5e8 0ouse ron ăind nasul cuiva pe$aici.ș ț ț

Fraza aceasta fu întâmpinată cu o tăcere neîncrezătoare i stupefiată. "ând oman "astevet reu iș șsă vorbească, spuse'

9 & imposibil să fii acolo unde cred eu că e ti.ș

9 Sunt e!act acolo unde crezi că sunt.Sarcasmul i satisfac ia de sine din glasul lui oman se transformară brusc într$o oaptăș ț ș

îngrijorată. 9 De ce vii aici, în ce mă bagi: *u ai autoriza ie. *u ai ce căuta aici, la morgă, i mai alesț ș acolo. — (m împuternicire. 9 (i pe dracuI. 9 ( putea să plec de aici i să vin la tine. & ti în vreuna din sălile de autopsie sau tot la birou:ș ș ș

-ocea lui oman era i mai optită, dar se auzi clar'ș ș

9 & ti nebun: -rei să mă dea afară:ș

9 *u vreau decât să fac o comandă, spuse "or58.De curând, oman îi furnizase un borcan con inând solu ie pentru conservarea esuturilor i zeceț ț ț ș

prepu uri recoltateE de la cadavrele destinate incinerării.ț

"or58 îi dăduse borcanul lui olf e8nerd, împreună cu instruc iuni precise. %n ciuda prostiei saleț

înnăscute, e8nerd reu ise să împacheteze borcanul într$o cutie neagră de cadouri i să i$l trimită luiș ș

"hanning 0anheim. 9 (m nevoie de încă zece, spuse "or58. 9 *u vii aici ca să vorbe ti despre a a ceva.ș ș 4iciodată să nu mai vii aici, idiotuleN Sună$mă

acasă.

9 "redeam că o să te facă să râzi.erminând, oman spuse' 9 DumnezeuleN 9 & ti satanist, îi aminti "or58.ș

9 "retin. 9 (scultă, oman, unde e ti mai e!act: "um ajung la tine de aici: (vem treburi de discutat.ș

9 ămâi pe loc. 9 *u tiu. 0ă apucă claustrofobia. Locul ăsta începe să mă sperie.ș

9 )ămâi pe locN-in în două minute. 9 ocmai am auzit ceva ciudat. "red că unul dintre cadavre e viu. 9 *u e niciunul viu.

9 Sunt sigur că tipul ăsta din col tocmai a spus ceva.ț 9 (tunci a zis că e ti un idiot.ș



9 )oate că a i băgat din gre eală pe unul viu aici. "hiar încep să mă treacă fiorii.ț ș

9 Două minute, insistă oman. ( tep i acolo. Să nu faci prostia să ie i de$acolo atrăgând aten iaș ț ș ț

asupra ta, altfel o să$ i recoltezț ieț prepu ul.ț

oman închise telefonul.%n cripta cu mor i lefteri i anonimi, "or58 puse receptorul în furcă.ț ș

"uprinzând cu privirea audien a înfă urată în giulgiuri, spuse'ț ș 9 "u toată umilin a, a putea să$l învă pe "hanning 0anheim câte ceva despre actorie.ț ș ț

*u se a tepta i nu avea nevoie de niciun fel de aplauze. <n spectacol perfect era o satisfac ie înș ș ț

sine.

•Capitolul 25

Aăpada cădea peste #ra ul %ngerilor.ș

"a niciodată, vântul păstor î i scotea peste lume turmele albe din pă unile întunecate, le mânaș ș

u or printre ficu i i palmieri, de$a lungul bulevardelor care nu văzuseră niciodată un "răciun cuș ș ș

zăpadă.<luit, &than rămăsese cu privirea la noaptea pufoasă.(flat în patul din camera lui, î i dădu seama că vântul, curios, trebuie să fi ridicat acoperi ul casei.ș ș

roienele de zăpadă o să îngroape mobila, o să strice covorul."urând va trebui să se ridice, să se ducă în camera părin ilor. ati tia ce să facă să acopere casa.ț ș

Dar mai întâi &than voia să se bucure de spectacol / deasupra lui, ninsoarea agă ase un candelabruț

infinit de cristal, care$ i mi ca cu mii de sclipiri comoara de mărgele i pandantive în col uri.ș ș ș ț

>enele îi erau înghe ate.ț

Fulgii îi a ezau săruturi reci pe fa ă, i se topeau pe obraji.ș ț

"ând vederea i se limpezi cu totul, descoperi că, într$adevăr, noaptea de decembrie era plină de

stropi de ploaie cărora ochii lui bolnavi le împrumutaseră structuri cristaline i forme hieroglificeșmisterioase."ândva moale, patul său se transformase ca prin vrajă în asfalt.

*u sim ea niciun disconfort, în afară de faptul că perna din puf îl apăsa pe ceafă ca betonul.ț

)loaia îi cădea pe fa ă rece ca zăpada, lăsând fiori reci de$a lungul mâinii stângi, răsucite în sus.ț

i mâna dreaptă era e!pusă, dar cu ea nu sim ea nici frigul, nici ropotul mărunt al ploii.Ș ț

*u$ i sim ea nici picioarele. *u le putea mi ca. *u$ i putea mi ca decât capul i mâna stângă.ș ț ș ș ș ș

Dacă încăperea rămasă fără acoperi s$ar umple cu apă i el n$ar fi în stare să se mi te, s$ar îneca.ș ș ș

%n marea visătoare în care plutea, o teroare subită â ni ca un rechin i î i făcu loc spre suprafa ă.ț ș ș ș ț

%nchise ochii ca să nu vadă un adevăr mai mare i mai teribil decât acela că fulgii de zăpadă erauș

de fapt picături de ploaie.

Se auziră glasuri apropiindu$se. ati i mami vin probabil să pună la loc acoperi ul, să$i aranjezeș ș perna încă o dată i să le pună pe toate la locul lor.ș

Se lăsă în grija lor iubitoare i, ca un fulg, pluti în întuneric, spre împără ia viselor, nu împără iaș ț ț

unde fugise "ain după ce îl ucisese pe (bel, ci împără ia în care copiii călătoreau în vis în căutare deț

aventuri i din care se trezeau teferi în zorii aurii ai zilei.ș

ot coborând prin întunericul împără iei, auzi cuvintele accident cu vătămarea coloaneiț

vertebraleE.Deschizând ochii peste un minut sau două, descoperi că noaptea roia de lumini ro ii, galbene,ș

albastre, i toate clipeau sau se învârteau de parcă se afla într$o discotecă în aer liber, i tiu că nuș ș ș

avea să mai danseze sau să meargă vreodată.)e fundalul frânturilor de cântece dezacordate ale sta iilor radio ale poli iei, culcat pe o targă iț ț ș

flancat de paramedici, &than alunecă prin ploaie spre ambulan ă.ț



)e dubi a albă, sub cuvântul proeminent (02<L(* ?, luceau litere ro ii mai mici, cu chenar ț Ț ș

auriu' S)=(L<L #< L(D #F (*>&L&S.)oate o să$i dea un pat în fostul salon al lui Dunn8.=deea aceasta îl umplu de o groază care îl sufocă.%nchise ochii pre de o secundă, auzi glasuri avertizând' "u grijăE i' < or, u orE i, cândț ș ș ș ș

deschise din nou ochii, era în ambulan ă.ț% i dădu seama că un ac îi găurea deja bra ul stâng, care era conectat la un tub de perfuzie i oș ț ș

pungă de plasmă care se bălăbănea.% i auzi pentru prima oară respira ia / hârâind i gâfâind / i tiu că nu numai picioarele îiș ț ș ș ș

fuseseră zdrobite. 2ănuia că unul sau amândoi plămânii se zbăteau în carcasa par ial zdrobită aț

coastelor.% i dorea să$l doară. #rice în afară de lipsa asta teribilă a oricărei senza ii.ș ț

)aramedicul de lângă el se adresă precipitat colegului său de echipă, care stătea în ploaie, dincolode u ile deschise'ș

9 # să avem nevoie de viteză. 9 # să mănânc pământul, promise bărbatul biciuit de ploaie, după care trânti u ile ambulan ei.ș ț

De$a lungul ambilor pere i, aproape de tavan, sclipeau ghirlande bine întinse de beteală ro ie. %nț șmijlocul i la capetele lor, zăngăneau strălucitori clopo ei de argint, câte trei pe fiecare ghirlandă.ș ț

)odoabe de "răciun."lopo eii din fiecare set erau în ira i concentric pe un singur nur. "lopo elul de sus, care era iț ș ț ș ț ș

cel mai mare, atârna peste clopo elul din mijloc, care la rândul lui atârna peste cel de$al treileaț

clopo el / care era i cel mai mic.ț ș

"ând u a se trânti, clopo eii de pe fiecare nur se loviră unii de al ii i se auzi un clinchet argintiuș ț ș ț ș

slab, ca o melodie îngerească.)aramedicul îi puse lui &than o mască de o!igen.ăcoroasă ca toamna, dulce ca primăvara, o gură de aer îi alină gâtul fierbinte, dar hârâitul nu se

domoli câtu i de pu in.ș ț

După ce urcă la volanul ambulan ei, oferul trânti u a din fa ă, făcând din nou beteala ro ie săț ș ș ț ș

tremure i clopo eii să sune.ș ț

9 "lopote, spuse &than, dar masca de o!igen îi înăbu i cuvântul.ș

)aramedicul tocmai î i punea la ureche stetoscopul, dar se opri.ș

9 "e ai spus:La vederea stetoscopului, &than realiză că î i auzea bătăile inimii i că ceea ce auzea eraș ș

neregulat, haotic, alarmant.(scultând, tiu că ce auzea nu era numai inima, ci i copitele armăsarului mor ii, care se apropiaș ș ț

în galop. 9 "lopote, repetă el în timp ce în mintea lui se deschideau cu zgomot por ile groazei.ț

(mbulan a începu să se mi te i, pe măsură ce mergea, sirena î i făcu auzit glasul ascu it.ț ș ș ș ț&than nu putea auzi clopo eii din pricina bocetului zânei mor iiț ț HG, dar îi vedea pe cei trei care eraucel mai aproape de el cum tremurau pe nur. remurau.ș

% i ridică mâna stângă spre cei trei clopo ei care sunau, dar nu putu să o întindă atât de mult. 0ânaș ț

apucă doar aerul gol.Frica aceasta de o intensitate teribilă aduse i o confuzie tulburătoare, i probabil că delira de$aș ș

bineleaC cu toate acestea, clopo eii păreau să fie mai mult decât ni te simple podoabe, păreau misticiț ș

în netezimea lor strălucitoare, în rotunjimile lor sclipitoare, întruchiparea nădejdii, i sim ea o nevoieș ț

disperată să$i ină în mână.ț

2Note:În original banshee, z#nă in mitologia irlaneză 0i scoțiană care pre5este0te moartea prin $ocete. (n.tr.).



Se pare că paramedicul pricepu nevoia acută a lui &than de a avea clopo eii, dacă nu i motivul.ț ș

Scoase ni te foarfece micu e dintr$o trusă i, legănându$se odată cu vehiculul, tăie nodul care lega celș ț ș

mai apropiat mănunchi de clopo ei de ghirlandă de beteală.ț

"ând primi nurul în mâna stânga, &than îl în făcă / tandru i feroce în acela i timp.ș ș ș ș

&ra epuizat, dar nu îndrăzni să închidă iar ochii, se temea că atunci când avea să$i deschidă din

nou, întunericul va fi tot acolo, iar el nu avea să mai vadă de$acum nimic din lumea asta.)aramedicul luă încă o dată stetoscopul. % i vârî în urechi ambele capete.ș

"u degetele de la mâna stânga, &than numără clopo eii de pe nur, de la cel mai mic la cel maiț ș

mare, apoi înapoi până la cel mai mic.% i dădu seama că inea aceste podoabe a a cum inuse rozariul în camera tăcută de spital înș ț ș ț

ultimele nop i de via ă ale lui 1annah / cu deznădejde i speran ă în acela i timp, cu o venera ieț ț ș ț ș ț

nea teptată care îi sus inea inima i cu un stoicism care o proteja ca o plato ă. Speran a îi fuseseș ț ș ș ț

zadarnică, stoicismul / vital când descoperise că avea nevoie de el ca să supravie uiască pierderii luiț

1annah."u degetul mare i arătătorul, încercase să stoarcă milă de la mărgelele rozariului. (cum netezeaș

rotunjimile clopo eilor, căutând nu atât milă, cât în elegere, căutând o revela ie pe care urechea nu oț ț ț

putea auzi, dar pe care inima o putea sim i.țDe i nu închise pleoapele i întunericul nu coborî, dinspre col urile ochilor se prelingeau umbre,ș ș ț

ca cerneala care se împră tie prin fibrele sugativei.ș

%n mod clar, stetoscopul prinse ritmuri care îl alarmară pe paramedic. Se apropie, dar glasul săuvenea din depărtare i, de i chipul îi era o mască de profesionalism calm, glasul lui alarmat trădaș ș

îngrijorarea profundă pentru pacient. 9 &than, nu ne lăsa acum. ezistă. La naiba, ine$te tareNț

>âtuită de un nod de întuneric, vederea lui &than se îngustă tot mai mult.Sim i mirosul în epător de spirt medicinal. "eva rece sub cotul stâng, după care pi cătura acului.ț ț ș

%nlăuntrul său, copitele armăsarului 0or ii făcură loc duduitului unei herghelii apocaliptice careț

galopa haotic.(mbulan a încă mai gonea spre spital, dar oferul opri sirenă, bazându$se cu siguran ă pe luminileț ș ț

care se învârteau pe acoperi .ș

Fără să mai audă ipetele zânei mor ii, &than crezu că aude din nou clopo eii.ț ț ț

*u erau clopo eii peste care î i trecea mâna ca peste un rozariu al mâhnirii, nici nururile deț ș ș

clopo ei ornamentali suspenda i de beteală ro ie care scânteia. "linchetul ăsta se auzea cumva dinț ț ș

depărtare, chemându$l cu o insisten ă argintie.ț

<n punct slab de lumină îi iriză vederea, după care nodul mor ii se strânse tot mai tare, orbindu$lț

complet. (cceptând inevitabilitatea mor ii i a întunericului fără sfâr it, închise în cele din urmăț ș ș

pleoapele.Deschise u a, apoi deschise ochii.ș

%nso it de bubuitul vântului i de clinchetul clopo eilor de deasupra u ii, pă i afară din Forever ț ș ț ș șoses, direct între col ii reci ai nop ii de decembrie, i trase u a după el.ț ț ș ș

Surprins că era viu, nevenindu$i să creadă că stă pe picioarele lui, a teptă în spa iul de la intrare,ș ț

între vitrine, în timp ce un cuplu tânăr în haine de ploaie cu glugi trecu pe trotuar, condu i de un ogar ș

auriu în lesă."âinele se uită în sus la &than, cu ochi uzi i negri, cu ochi în elep i.ș ț ț

9 2ună seara, spuse cuplul.=ncapabil să vorbească, &than salută din cap.

9 1aide, in5, spuse femeia, apoi repetă comanda când câinele ovăi.ș

#garul ud leoarcă se îndepărtă cu mers săltat, cu botul ridicat pentru a savura aerul rece, urmat deînso itorii săi.ț

&than se întoarse să mai arunce o privire la florăreasă, care era tot în spatele tejghelei, dupăsicriele de sticlă încărcate de trandafiri.



o;ena se uitase îndelung după el. (cum î i coborî repede privirea, ca i cum era atentă laș ș

altceva.remurând tot, nesigur pe el, a a cum nesigură îi era i ra iunea, &than refăcu drumul pe careș ș ț

venise până aici, pe sub adăpostul oferit de copertinele magazinelor i ale restaurantelor, către Fordulș

din zona cu parcare interzisă.

%naintea lui, in5 se uită de două ori înapoi, dar nu se opri.recând pe lângă un restaurant cu mese împodobite cu lumânări i tacâmuri sclipitoare, trăgând înș

piept aroma de pâine proaspătă, &than se gândi' nsemnele vie ii.ț

La capătul străzii, câinele se mai uită o dată înapoi. (poi cei trei dispărură după col .ț%n stradă, traficul era mai fluid decât altădată la ora asta, mi cându$se mai rapid decât ar fi permisș

vremea.(jungând în zona ro ie, aproape de capătul străzii, &than se opri sub ultima copertină / i se gândiș ș

că ar putea să rămână acolo, în siguran ă i departe de stradă, până când zorii zilei aveau să smulgăț ș

ora ul din noapte.ș

Se făcu un gol mare în trafic."u mâna dreaptă tremurându$i, î i căută cheile de la ma ină în buzunarul hainei i apăsă butonulș ș ș

care descuia u ile. Fordul piui, dar &than nu se apropie de el.ș%ntorcându$se către intersec ie, văzu luminile "ruiser$ului care se apropia cu o viteză mult preaț

mare."ruiser$ulderapă în intersec ie, iar ro ile i se blocară. ăsucindu$se, ma ina terse Fordulț ț ș ș

&!peditionC doar câ iva centimetri îi despăr iră de un accident.ț ț

Dacă s$ar fi aflat acolo, &than ar fi fost strivit între vehicule ca o minge între paletele inamice aleunui joc mecanic.

=ată camionul care avea să$l zdrobească, zgomotul ascu it al frânelor de aer.ț

"u un lătrat bâlbâit i strident al ro ilor pe asfaltul ud, "ruiser$ul derapă înspre margineaș ț

îndepărtată a oselei de pe care venise.ș

Spintecând ploaia pe care "ruiser$ul doar o biciuise, camionul se legănă i se opri cu un zvâcnet.ș

După ce oferul "ruiser$ului recăpătă controlul asupra ma inii, se îndepărtă în goană cu aceea iș ș ș

viteză nebună, de i ceva mai domolită.ș

)anicat, oferul camionului cla!onă. % i continuă apoi drumul spre destina ia pe care fatalitateaș ș ț

sor ii i$o pregătise.ț

%n urma camionului, golul din trafic se închise."uloarea semaforului se schimbă în intersec ie. raficul din două direc ii se opri, dar din alteleț ț

două începu să se pună din nou în mi care.ș

=mpregnând noaptea / aroma delicioasă de pâine proaspătă.Lumina aurie a felinarelor aruncând galbeni pe trotuare.opotul i susurul ploii.ș

Lumina semaforului se schimbă probabil de două sau trei ori înainte ca &than să$ i dea seama că îlșdoare mâna stângă. "rampele de durere începuseră să se întindă spre mu chii bra ului.ș ț

%ncurcat printre degetele încle tate ale pumnului, se afla nurul cu cei trei clopo ei de argint peș ș ț

care un paramedic milos îl tăiase din beteala ambulan ei i i$l oferise.ț ș

•Capitolul 26

(mintind de elită decadentă a omei antice, culca i în mijlocul bacanalelor, cu toga scandalos deț

nearanjată, mor ii fără nume lăsau la vedere fie un umăr neted i gălbui, fie o curbă palidă aț ș

pieptului, fie o coapsă vine ie, fie o mână cu degetele chircite într$un vag gest obscen, fie un picior ț

delicat i o gleznă sub ire, fie un profil din care un ochi deschis te fi!a cu o senzualitate sfioasă.ș ț



"el mai pu in supersti ios dintre privitorii acestui spectacol grotesc ar fi fost înclinat să$iț ț

bănuiască pe ace ti vagabonzi neidentifica i i adolescen i fugi i de$acasă că, în lipsa unui martor ș ț ș ț ț

dintre cei vii, ace tia s$ar plimba nestingheri i de la un pat la altul. %n ceasurile singuratice de dupăș ț

miezul nop ii, oare mor ii neastâmpăra i nu formează i ei perechi, într$o parodie rece i hidoasă aț ț ț ș ș

pasiunii:

Dacă Laputa ar fi crezut în vreun cod moral sau dacă ar fi crezut măcar că bunul$gust cereaanumite reguli universale de conduită socială, poate i$ar fi petrecut cele două minute pe care le aveaș

de a teptat încercând să aranjeze giulgiurile acelea aruncate neglijent, respectând chiar i mor ilor ș ș ț

dreptul la decen ă.ț

%nsă pe el priveli tea îl delecta, pentru că în încăperea aceasta se afla fructul ultim al anarhiei. )eș

lângă asta, a tepta cu nerăbdare sporită sosirea de obicei impasibilului oman "astevet, care de dataș

asta avea să fie complet luat prin surprindere.După două minute, clan a u ii păcăni, scâr ii i se lăsă în jos. < a se întredeschise, dar nu maiț ș ț ș ș

mult de doi centimetri jumătate.De parcă se a tepta să$l vadă pe "or58 pândindu$l cu o echipă de cameramani i reporteri deș ș

scandal, oman trase cu ochiul prin crăpătura u ii, iar ochiul care i se vedea era mare cât al uneiș

bufni e speriate.ț 9 1aide, intră, îl încurajă "or58. & ti printre prieteni aici, de i numaiș ș tu vrei să$i tai pe unii dintre

ei.Deschizând u a numai cât să încapă silueta lui sub ire, oman se strecură în criptă, oprindu$se săș ț

se uite îngrijorat înapoi pe hol înainte să se închidă acolo împreună cu "or58 i cu cei douăzeci deș

membri obraznici ai petrecerii în togă. 9 "e naiba ai pe tine: întrebă patologul nervos."or58 se întoarse pe loc, fluturând poalele pelerinei galbene de ploaie.

9 &chipament elegant de ploaie. % i place pălăria:ț

9 "um ai trecut de pază cu haina asta ridicolă: De fapt cum ai reu it să treci de pază, cu sau fărăș

pelerină: 9 *$a fost nevoie să mă furi ez. 0i$am prezentat împuternicirea.ș

9 "e împuternicire: )redai literatură modernă fadă unei adunături de idio i cu nasul pe sus iț ș

unor muco i lipsi i de creier.ș ț

"a mul i oameni pragmatici, oman "astevet avea o părere proastă despre departamentele de arteț

liberale din universită ile de o zi i despre studen ii care căutau mai întâi să descopere adevărul înț ș ț

literatură i abia apoi, într$un târziu, să intre în câmpul muncii.ș

Fără să se simtă ofensat, aprobând de fapt vitriolul antisocial al lui oman, "or58 e!plică' 9 2ăie ii ăia drăgu i de la biroul de pază cred că sunt un patolog din =ndianapolis venit aiciț ț

pentru a discuta cu tine anumite detalii entomologice tulburătoare legate de victimele unui criminalîn serie care operează în 0id;est.

9 "e: De ce ar crede asta: 9 (m pe cineva care îmi procură documente e!celent falsificate.oman se sperie.

9 u: 9 De obicei e bine să am cu mine acte false de identitate făcute profesionist. 9 e îmbe i cu apă rece sau e ti doar un tâmpit:ț ș

9 ( a cum tocmai i$am e!plicat, nu sunt doar un profesor decadent care se dă în vânt să seș ț

înhaite cu anarhi tii.ș

9 0da, a a e, spuse oman cu dispre .ș ț

9 )romovez anarhia cu fiecare prilej, adesea cu riscul de a fi arestat i băgat la pu cărie.ș ș

9 & ti un "he >uevara în toată regula.ș

9 0ulte dintre opera iunile mele sunt tot atât de inteligente i ocante pe cât sunt deț ș șneconven ionale. Doar n$ai crezut că vreau cele zece prepu uri doar pentru vreun joc pervers, nu:ț ț



9 2a da, chiar asta am crezut. "ând ne$am întâlnit la petrecerea aia plicticoasă de la universitate,ai fi zis că e ti grangurele demen ilor, un mutant moral i mental de propor ii uria e.ș ț ș ț ș

9 -enind de la un satanist, zâmbi "or58, pot considera asta un compliment. 9 *u a fost i inten ia mea, răspunde oman precipitat i furios.ș ț ș

%n clipele lui cele mai bune, ferchezuit, dichisit i parfumat, pregătit pentru ocazii sociale serioase,ș

"astevet nu era deloc un bărbat arătos. Furia îl făcea i mai urât decât de obicei.ș"osteliv, tot numai olduri osoase, coate i umeri ascu i i, cu un măr al lui (dam mai proeminentș ș ț ț

decât nasul i cu un nas mai ascu it decât văzuse "or58 la oricare alt membru al speciei umane, cuș ț

obraji scofâlci i i o bărbie descărnată care aducea a protuberan ă de femur, oman arăta de parcăț ș ț

suferea de o gravă tulburare de nutri ie.ț

"u toate acestea, ori de câte ori întâlnea ochii lui "astevet / ageri ca ai unei păsări, pătrunzători căai unei reptile / i de fiecare dată când îl prindea pe legist lingându$ i senzual buzele fără niciunș ș

motiv aparent, buzele fiind singura trăsătură mai plină de pe chipul i trupul ăsta de sperietoare,ș

"or58 bănuia că o nevoie erotică de temut îi ambala suficient de puternic motorul metabolismului câtsă ajungă să scoată fum prin diverse orificii. Dacă s$ar fi pariat pe numărul mediu de calorii pe carele ardea "astevet zilnic numai abuzând obsesiv de propria persoană, "or58 ar fi pariat categoric pe

cel pu in trei mii / i fără îndoială ar fi câ tigat lejer pariul.ț ș ș 9 %n sfâr it, po i să crezi ce vrei despre mine, spuse "or58, vreau numai să mai fac o comandă deș ț

încă zece prepu uri.ț

9 =a ascultă i bagă bine la cap / nu mai fac afaceri cu tine. *$ai pic de minte să vii aici în felulș

ăsta.%n parte din motive de profit, în parte dintr$un sentiment de datorie religioasă i ca o e!presie aș

credin ei sale nestrămutate în egele =adului, oman "astevet punea la dispozi ia altor satani tiț ț ș

diverse păr i ale corpului / dar numai de la cadavre / organe interne, sânge, tumori maligne,ț

câteodată chiar creiere întregi. "lien ii lui, al ii decât "or58, aveau i un interes teologic, i unulț ț ș ș

practic în ritualurile de grotă care implorau de la 0aiestatea Sa Satana favoruri speciale sau careconjurau demoni reali din hruba de foc. La urma urmei, cele mai importante ingrediente ale uneiformule de magie neagră nu puteau fi cumpărate prea u or de la cel mai apropiat supermar5et.ș

9 &!agerezi, spuse "or58. 9 4u e!agerez. & ti imprudent, e ti nesăbuit.ș ș

9 4esă"uit :zâmbi "or58, aproape izbucnind în râs. (i devenit dintr$odată îngrozitor de cuminte pentru un ins care crede că jaful, tortura, violul i crimă o să fie răsplătite pe lumea cealaltă.ș

9 -orbe te mai încet, opti oman cu înver unare, de i "or58 î i păstrase tonul de conversa ieș ș ș ș ș ț

agreabilă. Dacă te găse te cineva aici cu mine, îmi pierd slujba.ș

9 2a deloc. Sunt un legist din =ndianapolis i discutăm despre lipsa curentă de personal i despreș ș

numărul deplorabil de mare de cadavre neidentificate. 9 0ă distrugi, gemu oman.

9 (m venit aici doar ca să mai comand încă zece prepu uri, min i "or58. *u mă a tept să leț ț șaduni cu mine de fa ă. i$am făcut personal comanda doar pentru că m$am gândit că o să te facă săț Ț

râzi.De i oman "astevet părea prea emaciat, prea secătuit ca să mai lăcrimeze, ochii lui negri febriliș

se umeziră de neputin ă.ț

9 #ricum, comentă "or58, altceva o să te facă să$ i pierzi slujba, nu eu. S$ar putea ca cineva săț

descopere că a i încuiat un om viu printre to i mor ii ă tia.ț ț ț ș

9 (i prizat ceva: 9 i$am spus deja la telefon, acum câteva minute. <nul dintre sufletele astea nefericite maiȚ

trăie te.ș

9 "e cursă mai e i asta: întrebă oman.ș

9 *u e nicio cursă. & adevărat. L$am auzit murmurând' (juta i$mă, ajuta i$măE, foarte încet, dar ț țdestul de tare ca să$l auzi.



)este o zi, două sau chiar trei, oman va fi probabil găsit de vreun angajat de la morgă venit săfacă inventarul sau să preia un cadavru pentru o autopsie. <n alt subiect de primă pagină a ziarelor

pentru echipa de medici legi ti.ș

Lui "or58 îi păru rău că fusese nevoit să ucidă un om ca oman "astevet. 2un satanist i anarhistș

devotat, legistul slujise cum trebuie campaniei de destabilizare a ordinii sociale i accelerare aș

declinului ei."urând totu i evenimente tulburătoare de la re edin a lui "hanning 0anheim aveau să ajungă înș ș ț

aten ia presei din toată lumea. (utorită ile aveau să aloce resurse uria e pentru a descoperi identitateaț ț ș

celui care trimisese darurile sfidătoare din cutiile negre.%n căutarea sursei celor zece prepu uri, logica îi va trimite spre morga publică i diverse caseț ș

mortuare particulare. Dacă oman ar fi devenit suspect în timpul investiga iilor, ar fi încercat să$ iț ș

salveze fundul arătându$l cu degetul pe "or58.(narhi tii ac ionau fără obliga ia de a fi loiali unii altora, i nici nu putea fi altfel printreș ț ț ș

campionii dezordinii.%ntr$adevăr, "or58 mai avea de pus la punct câteva treburi înainte ca sărbătorile de "răciun să

înceapă.

(vând în vedere că mâinile îi erau protejate de mănu i de late! care fuseseră ascunse de victimașsa în mânecile largi ale pelerinei, ar fi putut lăsa pioletul acolo fără teama că avea să ofere poli ieiț

amprente acuzatoare. Dar "or58 îl băgă la loc în buzunar nu numai pentru că putea să$l mai ajute iș

altă dată, ci i pentru că avea de$acum o valoare sentimentală.ș

)ărăsind morga, î i luă la revedere prietene te de la oamenii de pază. (veau o meserie ingrată / ș ș

aceea de a proteja viii de mor i. Se opri chiar pu in mai mult ca să le spună un banc obscen despre unț ț

avocat i o puicu ă.ș ț

*u se temea că oamenii de pază puteau să$i descrie cu e!actitate chipul la poli ie. %n pelerinăț

aceea largă cât un cort i având pe cap pălăria aceea pleo tită, era o figură mult prea e!centrică iș ș ș

amuzantă pentru ca cineva să$ i amintească altceva decât costuma ia.ș ț

0ai târziu, acasă, în fa a focului din emineu, în timp ce va savura un brand8, avea să ardă acteleț ș

care îl recomandau drept legist din =ndianapolis. (vea numeroase alte seturi de documente deidentitate, în caz că i$ar mai fi fost necesare i altă dată.ș

Se întoarse acum în noapte, în ploaie.i astfel veni timpul să se ocupe de olf e8nerd, care dovedise prin ac iunile lui că era la fel deȘ ț

nepotrivit pentru via ă pe cât fusese pentru cariera de vedetă de telenovele.ț

•Capitolul 27

Dacă s$ar fi scris despre cina de luni seara a lui (elfric 0anheim în Daily %ariety,gazeta în culori

a industriei de film, titlul ar fi putut suna a a' F=" D? =(0( %* )<=.ș)e grătar, pieptul umflat fusese uns cu ulei de măsline i presărat cu sare de mare, piper i unș ș

amestec delicios de plante aromatice e!otice, cunoscute la )alazzo ospo drept 0cSecretul 0c2ee.)e lângă pui, i se mai aduseseră paste, nu cu sos de ro ii, ci cu unt, busuioc, semin e de piXon iș ț ș

parmezan.Domnul 1achette, bucătarul$ ef cu diplomă de "ordon 2leu i descendent direct al lui Mac5 ș ș

Spintecătorul, nu lucra duminica i lunea, tocmai ca să poată urmări i înjunghia femei inocente, caș ș

să poată azvârli pisici turbate în cărucioare de bebelu i i să se dedea oricărei alte plăceri îi treceaș ș

prin cap.Domnul 2aptiste, bucătarul cel vesel, lipsea lunea i mar eaC ca atare, lunea bucătăria era închisă.ș ț

Doamna 0c2ee pregătise singură aceste delicatese.

La pâlpâitul slab al luminii din instala iile electrice care încercau să imite vechile lămpi cu ulei,țFric mânca în pivni a de vinuri, singur la masa lungă de opt persoane, în încăperea cochetă, aranjatăț



cu gust, care era separată printr$un perete de sticlă de zona în care se men inea un control strict alț

temperaturii. Dincolo de sticlă, pe rânduri lungi de rafturi, se aflau paisprezece mii se sticle din ceeace tatăl lui numea uneori "abernet Sauvignon, 0erlot, )inot *oir, 2ordeau!, )ort, 2urgund8 / iș

Sângele "riticilor, un vin tare amarE.1a, ha, ha.

"ând atăl$Fantomă era acasă, mâncau de obicei în sufragerie, dar numai dacă musafirii veni i lațmasă / amicii babacului, parteneri de afaceri sau diver i consilieri personali, de la îndrumătorulș

spiritual la clarvăzător / nu erau deranja i de prezen a unui pu ti de zece ani care să le asculte bârfeleț ț ș

i să$ i dea ochii peste cap la vorbele lor murdare.ș ș

"ând atăl$Fantomă lipsea, ceea ce se întâmpla mai tot timpul, Fric putea să ia masa nu doar înapartamentul lui, unde mânca de obicei, ci aproape oriunde în re edin ă.ș ț

"ând era pe vreme bună putea să mănânce afară, lângă piscină, recunoscător că în absen a tatăluiț

său nicio starletă nătângă, hlizită i pe jumătate dezbrăcată nu va fi acolo ca să$l bată la cap cuș

întrebări despre materia preferată la coală, mâncarea favorită, culoarea favorită, actorul favorit.ș

%ncercau întotdeauna să cer ească ni te italin sau alte antidepresive de la Fric. efuzau să creadăș ș

că singurele medicamente pe care le lua erau cele pentru astm.

Dacă nu voia lângă piscină, putea să ri te să mănânce la o masă din grădina de trandafiri, cuș por elanuri fine i tacâmuri vechi de argint, inându$ i însă inhalantul la îndemână, pe o farfuriu ă deț ș ț ș ț

desert, pentru eventualitatea în care o adiere de vânt ar ridica suficient polen ca să$i declan eze oș

criză de astm.<neori mânca dintr$o tavă a ezată în poală în timp ce stătea ghemuit într$unul din cele aizeci deș ș

fotolii confortabile din camera în care se proiectau filme, i care fusese recent redecorată folosindu$ș

se influen e din stilul (rt Deco al eatrului )antages din Los (ngeles.ț

%n această cameră se puteau proiecta filme, cele mai diverse tipuri de casete video, D-D$uri iș

emisiuni televizate pe un ecran mai mare decât multe dintre cele pe care le găseai în cinematografeleobi nuite.ș

Fric nu avea nevoie de ajutorul unui proiec ionist ca să vadă casete video i D-D$uri. ( ezat înț ș ș

scaunul din mijloc al rândului din mijloc, putea să$ i conducă propriul spectacol.ș

"âteodată, când tia că nu era programat să se facă cură enie în amfiteatru, când era sigur căș ț

nimeni nu o să vină să$l caute, încuia u a ca să fie singur i se uita la unul dintre filmele în care jucaș ș

tatăl său.Să fie văzut că se uită la un film cu atăl$Fantomă era de neconceput.

*u că ar fi fost proaste. <nele erau proaste, bineîn eles, pentru că nicio vedetă nu dă lovitura deț

fiecare dată. Dar unele mergeau. <nele erau super. "âteva erau fantastice.%nsă dacă l$ar fi văzut cineva privind filmele tatălui său în astfel de condi ii, ar fi fost nominalizatț

de (cademia *a ională a Fraierilor pentru titlul de cel mai mare fraier din ultimii zece ani. )oate dinț

tot secolul. "lubul ata ilor Malnici l$ar accepta gratis ca membru pe via ă.ț ț

Domnul 1achette, bucătarul$ ef psihopat înrudit cu familia Fran5enstein, ar râde cu spume de elși ar compara silueta uscată a lui Fric cu mu chii tatălui său.ș ș

#ricum, în singurul loc ocupat dintre cele aizeci, cu tavanul decorat în stil (rt Deco înăl ându$seș ț

la zece metri deasupra lui, Fric rămânea uneori pe întuneric i proiecta pe ecranul uria filme cuș ș

atăl$Fantomă.<rmărea anumite filme pentru poveste, de i le mai văzuse de multe ori. )e altele le urmăreaș

pentru efectele speciale uluitoare.i întotdeauna Fric căuta în jocul tatălui său calită ile, farmecul, e!presiile i gagurile care îiȘ ț ș

făceau pe milioane de oameni din lumea întreagă să$l iubească pe "hanning 0anheim.%n filmele mai bune, astfel de momente se găseau din plin. Dar chiar i în cel mai prost dintreș

filmele lui proaste, erau scene în care era imposibil să nu$ i placă tipul, să nu$l admiri, să nu vrei săț

ie i cu el.ș



eferindu$se la momentele cele mai strălucite din cele mai bune filme ale sale, criticii spuseserăcă tatăl lui Fric avea ceva magic. 0agicE suna aiurea, un fel de păsărică de fetică, penibil, dar eracuvântul potrivit.

"âteodată îl vedeai pe ecran i părea mai plin de via ă, maiș ț real decât oricine dintre cunoscu ii tăi.ț

Sau dintre to i cei pe care aveai să$i cuno ti vreodată.ț ș

"alitatea aceasta suprarealăE nu putea fi e!plicată nici prin dimensiunile uria e ale imaginii saleș proiectate, nici prin geniul vizual al cameramanului. i nici prin inteligen a regizorului / cei maiȘ ț

mul i nu erau mai de tep i decât un cartof fiert / sau prin amănuntele manipulate cu ajutorulț ș ț

tehnologiei digitale. 0ajoritatea actorilor, inclusiv starurile, nu aveau farmecul lui 0anheim nicimăcar atunci când lucrau cu cei mai buni regizori i tehnicieni.ș

%l vedeai acolo sus, pe ecran, i părea că fusese peste tot, văzuse tot i tia tot ce era de tiut. )ăreaș ș ș ș

să fie mai în elept, mai iubitor, mai haios i mai curajos decât oricine, oriunde, dintotdeauna / ca iț ș ș

cum ar fi trăit în ase dimensiuni, în timp ce restul celorlal i trebuiau să se mul umească doar cu trei.ș ț ț

Fric studiase anumite scene de mai multe ori, de zeci de ori, poate de o sută de ori în anumitecazuri, până când ajunseseră să i se pară la fel de reale ca oricare dintre clipele pe care le petrecusecu adevărat cu tatăl său.

%n anumite momente, când se târa spre pat mort de oboseală, dar nu putea să doarmă, sau când înmiez de noapte se trezea pe jumătate, dar continua totu i să patineze pe ghea a unui vis, sceneleș ț

acelea speciale din filmele cu tatăl său chiar i se păreau reale. 0emoria le proiecta nu ca pe imaginizărite într$un scaun de cinema, ci ca i când ar fi fost e!perien e trăite cu adevărat împreună cu tatălș ț

său.(ceste vrăji de vis de dinainte de$a adormi erau unele dintre cele mai fericite momente din via aț

lui Fric.2ineîn eles, dacă ar fi spus cuiva că acelea erau unele dintre cele mai fericite momente din via aț ț

lui, "lubul ata ilor Malnici i$ar fi ridicat o statuie de zece metri, eviden iindu$i părul ve nic ciufulitț ț ș

i gâtul slăbănog, i ar fi luminat$o cu reflectoare pe aceea i colină pe care scria 1#LLU##D.ș ș ș

( a că în seara asta de luni, de i Fric ar fi preferat poate să mănânce în amfiteatru în timp ce îlș ș

urmărea pe tatăl său cum îi snope te în bătăi pe ni te răufăcători i salvează un întreg orfelinat, luăș ș ș

cina în pivni a de vinuri, pentru că în agita ia aceea de dinainte de "răciun nu prea mai aveai unde săț ț

găse ti pu ină lini te în )alazzo ospo.ș ț ș

Domni oara Sanchez i domni oara *orbert, cele două menajere care locuiau la re edin ă, î iș ș ș ș ț ș

luaseră concediul de "răciun mai devreme cu zece zile. *u aveau să se întoarcă decât joi diminea a,ț

pe H decembrie.Doamna i domnul 0c2ee urmau să fie pleca i mar i i miercuri ca să petreacă mai devremeș ț ț ș

"răciunul cu fiul lor i familia acestuia în Santa 2arbara. i ei aveau să se întoarcă la )alazzo ospoș Ș

tot pe H decembrie, ca să se asigure că cea mai mare vedetă de cinema din lume era întâmpinată cutoată pompa care se cuvenea când avea să revină din Florida în cursul după$amiezii.

)rin urmare, în seara de luni, celelalte patru servitoare i portarii lucrau până târziu subșîndrumarea fermă a so ilor 0c2ee, alături de alte câteva servicii pentru care erau plăti i oameni dinț ț

afară, de e!emplu o echipă de ase oameni specializa i în îngrijirea marmurei i a gresiei de pe jos, oș ț ș

echipă de opt oameni care se ocupa de decora iunile de sărbători i un specialist feng$shui adus înț ș

ultimul moment, care se asigura că brazii i celelalte accesorii de "răciun erau aranjate i împodobiteș ș

în a a fel încât să nu interfereze cu flu!ul energetic al uria ei case.ș ș

*ebunie.Departe de zumzetul ma inilor care lustruiau podeaua i de râsetele vesele ale echipei de nătărăiș ș

care puneau decora iunile de "răciun, Fric se refugie sub pământ, în pivni a de vinuri. %ntre zidurileț ț

astea de cărămidă, sub tavanul de cărămidă scund i arcuit, nu se auzeau decât clinchetul furculi eiș ț

lovite de farfurie i sunetele pe care le scotea el când înghi ea mâncarea.ș ț

i apoi'Ș oodelee-ooodelee-oo.%năbu it, dar totu i lesne de auzit, telefonul sună într$un butoia .ș ș ș



Deoarece temperatura din camera de degustări era prea ridicată pentru a păstra vinul, butoaiele iș

sticlele din încăperea aceasta de dincoace de peretele de sticlă erau pur decorative.oodelee-ooodelee-oo.Stivuite de la podea până la tavan de$a lungul zidului de cărămidă, câteva dintre uria ele butoaieș

aveau capace prinse în balamale, care se puteau deschide ca ni te u i. <nele dintre ele aveau înăuntruș ș

rafturi pe care erau depozitate pahare de vin, ervete de in, tirbu oane, alte obiecte. )atru aveauș ștelevizoare, permi ând unui cunoscător de vinuri să vadă mai multe canale simultan.ț

oodelee-ooodelee-oo.Fric deschise butoia ul cu telefonul i răspunse pe linia lui în obi nuitul stil frician, adică hotărâtș ș ș

să nu pară intimidat. 9 (ici (gen ia de Deparazitare i coala de "onserve la Domiciliu. e scăpăm de obolani i teț ș Ș ș ș

învă ăm cum să$i conservi pentru sărbătorile de la anuI.ț

9 2ună, (elfric. 9 (i acum un nume: întrebă Fric. 9 )ierdut. 9 & numele mic sau numele de familie:

9 (mândouă. % i place cina:ț 9 *u iau cina. 9 "e i$am spus despre minciuni, (elfric:ț

9 "ă n$o să$mi aducă decât nenorociri. 9 0ănânci des în pivni a de vinuri:ț

9 Sunt în pod. 9 *u căuta nenorocirea, băiete. #ricum vei avea parte de ea i fără să te străduie ti.ș ș

9 %n lumea filmului, spuse Fric, oamenii mint douăzeci i patru de ore pe zi i nu le aduce decâtș ș

bogă ie.ț

9 <neori nenorocirea îi ajunge rapid, îl asigură 0usafirul 0isterios. "el mai adesea e nevoie deo via ă de om până să sosească, după care la sfâr it nu mai rămâne decât vuietul năprasnic al unuiț ș

ocean de nenorociri.Fric tăcea.Străinul tăcu i el.ș

%n cele din urmă Fric trase adânc aer în piept i spuse'ș

9 rebuie să recunosc, e ti un ticălos care te bagă în sperie i.ș ț

9 (i progresat, (elfric. )u in adevăr.ț

9 (m găsit un loc în care să mă ascund i să nu fiu găsit niciodată.ș

9 e referi la camera secretă din spatele dressingului:Fric nu$ i imaginase vreodată că în oasele sale trăie te vreo creatură din aceea care$ i dă fiori, dar ș ș ț

acum părea să o simtă cum i se târă te prin măduva spinării.ș

0usafirul 0isterios spuse' 9 Locul ăla cu pere i de o el i cu cârlige în tavan / acolo crezi că po i să te ascunzi:ț ț ș ț

•Capitolul 28

"u crima în minte, dar nu i pe con tiin ă, "or58 Laputa, proaspăt ie it din cripta mor ilor fărăș ș ț ș ț

nume, traversă strada în ploaia nop ii.ț

%n timp ce conducea, se gândea la tatăl său, poate pentru că 1enr8 Mames Laputa î i irosise via a laș ț

fel cum, cu siguran ă, i$o irosiseră i vagabonzii i adolescen ii fugi i de$acasă care zăceau peț ș ș ș ț ț

paturile suprapuse din morgă.

0ama lui "or58, economista, crezuse în juste ea invidiei, în puterea urii. -ia a îi fusese roasă deț țamândouă la un loc i purtase amărăciunea ca pe o coroană.ș



atăl său crezuse în necesitatea invidiei ca sentiment care te motivează. =nvidia permanentă îldusese inevitabil la ură cronică, fie că el credea sau nu în puterea urii.

1enr8 Mames Laputa fusese profesor de literatură americană. Fusese i un romancier care visase săș

ajungă celebru.(lesese să$i invidieze pe cei mai mari scriitori contemporani cu el. Le purta pică pentru fiecare

recenzie bună, pentru fiecare cuvânt de laudă, pentru fiecare dovadă de recunoa tere publică sauș premiu. Spumega la auzul succeselor lor.

(stfel motivat, scria romane cu o pasiune înflăcărată, opere menite să facă literaturacontemporanilor săi să pară superficială, fadă i puerilă prin compara ie. -oia să umilească al iș ț ț

scriitori, să$i îngenuncheze cu e!emplul lui, să le inspire o invidie mai mare decât cea pe care le$o purtase el, pentru că numai atunci ar fi putut să se vindece de invidie i să se bucure în sfâr it deș ș

propriile realizări."redea că într$o bună zi to i ace ti oameni de litere aveau să fie atât de gelo i pe el, încât să nuț ș ș

mai fie în stare să se bucure de carierele lor. "ând aveau să râvnească la reputa ia sa literară cu atâtaț

ardoare încât să fie avizi de ea, când aveau să moară de ru ine că eforturile lor cele mai mari nu erauș

decât jar mocnit pe lângă flacăra talentului său, atunci 1enr8 Laputa putea fi fericit, împlinit.

"u toate acestea, ani la rând romanele lui nu primiseră decât laude căldu e, iar multe dintre ele nuțveniseră din partea unor critici de primă mărime. *ominalizările îndelung a teptate la premii nuș

veniseră niciodată. *u i se dăduseră onorurile binemeritate. >eniul său nu era recunoscut.0ai mult chiar, descoperise că mul i dintre confra ii săi îi vorbeau de sus, ceea ce îl făcuse săț ț

în eleagă, într$un sfâr it, că erau cu to ii membri ai unui club din care el fusese respins. %iț ș ț

recuno teau, de fapt, superioritatea talentului, dar conspirau să îi refuze laurii pe care$i merita, pentruș

că doreau să$i păstreze pentru ei.1enr8 realizase că până i în lumea literară zeul zeilor era banul. 0icul lor secret murdar.ș

%mpăr eau premii în stânga i în dreapta, flecărind despre artă, dar nu erau interesa i decât să seț ș ț

îmbogă ească i să$ i sporească prestigiul cu onorurile astea.ț ș ș

%n elegerea acestei lăcomii conspirative a oamenilor de litere fusese apă, soare i îngră ământț ș ș

pentru grădina urii sale. Florile negre ale antipatiei înfloriseră ca niciodată înainte.Frustrat de refuzul lor de a$i recunoa te valoarea, 1enr8 se hotărâse să le câ tige invidia scriind unș ș

roman care să reprezinte un uria succes comercial. "redea că tia toate trucurile conceperii uneiș ș

nara iuni i toate modurile de a profita de pe urma sentimentalismului dulceag, prin care scribiț ș

precum Dic5ens manipulaseră masele de nespăla i. (vea să scrie o poveste irezistibilă, să câ tigeț ș

milioane i să$i lase pe confra ii săi ipocri i să fie ro i de gelozie.ș ț ț ș

omanul ăsta comercial găsise un editor, dar nu i un public. Drepturile de autor fuseserăș

mediocre. %n loc să plouă cu bani, zeul 0amona îl lăsase într$o furtună de bălegar, ceea ce se potrivea întocmai felului în care îi numise romanul un important critic literar.

)e măsură ce anii trecuseră, ura lui 1enr8 se îngro ase i devenise malignă, o înveninare pură iș ș ș

constantă. %i plăcea malignitatea asta, care cu timpul începuse să doară i se infectase,ștransformându$se într$o ranchiună virulentă i implacabilă precum cancerul de pancreas.ș

La cincizeci i trei de ani, în timp ce inea un discurs caustic, plin de venin i furie în fa a uneiș ț ș ț

mul imi indiferente de universitari la conven ia anuală a (socia iei de Limbi 0oderne, 1enr8 Mamesț ț ț

Laputa suferise un atac de cord. "ăzuse pe loc mort / i cu atât aplomb, că unii membri ai audien eiș ț

crezuseră că punctase cu îndrăzneală o idee i aplaudaseră scurt înainte să$ i dea seama că acolo seș ș

afla moartea însă i, i nu doar o farsă a ei.ș ș

"or58 învă ase atât de multe de la părin ii luiN %nvă ase că, singură, invidia nu constituie oț ț ț

filosofie. %nvă ase că un stil de via ă lejer i un optimism vesel nu pot rezista în fa a uriiț ț ș ț

atotcuprinzătoare i atotdevoratoare.ș

0ai învă ase să nu creadă în legi, idealism sau artă.ț



0ama lui crezuse în legile economiei, în idealurile mar!ismului. Sfâr ise ca o bătrână înveninată,ș

lipsită de speran ă sau rost în via ă, care păruse aproape u urată când propriul fiu o bătuse cu vătraiulț ț ș

până o omorâse.atăl lui "or58 crezuse că putea folosi arta ca un ciocan cu care să bată lumea până o va supune.

Lumea încă se mai învârtea, dar ati se făcuse oale i ulcele, cenu a lui fusese împră tiată în mare, seș ș ș

pierduse, ca i cum n$ar fi e!istat nicicând.ș1aos.1aosul era singura for ă pe care puteai pune temei în univers, i "or58 o slujea cu încrederea că,ț ș

la rândul ei, i aceasta îl va sluji întotdeauna.ș

)rin ora ul sclipitor, prin noapte i prin ploaia care nu se mai oprea, conduse către vestulș ș

1oll8;ood$ului, acolo unde imprevizibilul olf e8nerd trebuia să moară.(mbele capete ale străzii unde locuia e8nerd erau închise de poli ie. #fi eri în pelerine negre deț ț

ploaie, cu dungi galbene fluorescente, foloseau lanterne chimice pentru a redirec iona traficul.ț

"ăpătând culorile stării de urgen ă, ghemuri luminoase de ploaie se încurcau printre razeleț

intermitente ale ambulan ei i cro etau modele îndărătnice pe asfaltul plin de ochiuri de apă.ț ș ș

"or58 conduse pe lângă baricadă. După două străzi, găsi un loc de parcare.

)robabil că agita ia oficială de pe strada lui olf e8nerd nu avea nicio legătură cu actorul, dar țintui ia lui "or58 îi spunea altceva.ț

*u era îngrijorat. #ricare ar fi fost mizeria în care s$ar fi băgat olf e8nerd, "or58 avea săgăsească o cale de a o folosi pentru a$ i duce la îndeplinirile planurile. %nvălmă eala i tumultul erauș ș ș

prietenii lui, i era convins că în biserica haosului, el era copilul preferat.ș

•Capitolul 29

Fric sim i că printr$o magie a podelei de cărămidă de sub picioare, a zidurilor de cărămidă din jur ț

i a boltelor scunde de cărămidă de deasupra, el însu i fusese transformat într$o cărămidă în timp ceș șasculta vocea optită a străinului.ș

9 "amera secretă ascunsă în spatele dressingului tău nu e atât de secretă pe cât crezi, (elfric. *$osă fii în siguran ă acolo când obin >oodfello; va veni în vizită.ț

9 "ine: 9 L$am numit înainte Fiara >albenă. % i spune obin >oodfello;, dar e mult mai rău. De faptș

este 0oloch, cel care sparge oase de copii între din i.ț

9 # să aibă nevoie de o a ă dentară serioasă, spuse Fric, de i tremurul din glas îi contraziceaț ș

indiferen a cu care rostise cuvintele. "ontinuă grăbit, sperând că 0usafirul 0isterios nu reu ise să$iț ș

sesizeze frica. obin >oodfello;, 0oloch, oase de copii / nu în eleg nimic.ț

9 (i o bibliotecă mare acasă, (elfric, nu:

9 0da. 9 i probabil ai i un dic ionar bun în biblioteca asta.Ș ș ț

9 (vem un raft întreg de dic ionare, spuse Fric, doar ca să arătăm cât de erudi i suntem.ț ț

9 (tunci caută în dic ionar ce i$am spus. "unoa te$ i du manul, pregăte te$te pentru ceea ce vaț ț ș ț ș ș

veni, (elfric. 9 De ce nu$mi spui tu ce va veni: (dică simplu, pe leau, u or de în eles.ș ș ț

9 *u stă în puterea mea. *u sunt autorizat să iau nicio măsură directă. 9 Deci nu e ti Mames 2ond.ș

9 Sunt autorizat să lucrez numai indirect. Să încurajez, să inspir, să înspăimânt, să conving, săsfătuiesc. =nfluen ez evenimentele prin orice mijloc ascuns, subtil i seducător.ț ș

9 "e e ti / vreun avocat:ș

9 & ti un om interesant, tinere (elfric. # să$mi pară sincer rău dacă o să fii spintecat i răstignitș ș pe u a principală de la )alazzo ospo.ș



Fric aproape că închise.Lipită de receptor, palma îi deveni alunecoasă din cauza transpira iei.ț

*u l$ar fi mirat dacă omul de la capătul firului ar fi sim it mirosul transpira iei i ar fi făcut oț ț ș

aluzie la izul ei sărat.%ntorcându$se la tema locului special, bine ascuns, Fric î i recăpătă stăpânirea de sine.ș

9 (vem o cameră de panică în casă, spuse el referindu$se la un refugiu ascuns, de securitatema!imă, echipat astfel încât să facă fa ă celor mai înver una i răpitori sau terori ti.ț ș ț ș

9 )entru că ave i o casă atât de mare, de fapt ave i două camere de panică, spuse 0usafirulț ț

0isterios, i era adevărat. *iciuna nu e secretă i niciuna nu te va păzi în acea noapte.ș ș

9 i când e noaptea asta:Ș

&nigmatic, bărbatul spuse' 9 &ste o galerie pentru blănuri, să tii.ș

9 # ce: 9 Demult de tot, în apartamentul tău drăgu a locuit mama primului proprietar.ț

9 De unde tii care e apartamentul meu:ș

9 (vea o colec ie de haine de blană scumpe. *urci, samur, vulpe argintie, vulpe neagră, in ilă.ț ș ș

9 (i cunoscut$o: 9 "amera aia căptu ită cu o el era făcută să$i protejeze hainele de blană de ho i, molii iș ț ț ș

rozătoare. 9 (i fost la noi acasă: 9 >aleria pentru blănuri nu este locul cel mai potrivit pentru un atac de astmJStupefiat, Fric spuse'

9 De unde ai aflat: 9 J dar va fi un loc încă i mai nepotrivit în care să te prindă 0oloch când va veni. impul seș

scurge, (elfric.(pelul se sfâr i i Fric rămase singur în pivni ă, cu adevărat singur, dar sim indu$se urmărit.ș ș ț ț

•Capitolul 30

Dacă cerul s$ar deschide i ar vărsa un potop de broa te râioase, veninoase i cu col i, dacă vântulș ș ș ț

ar sufla atât de tare încât să jupoaie pielea până la sânge i să orbească ochiul neprotejat, nici măcar oș

astfel de vreme apocaliptică nu ar reu i să$i convingă pe necrofili i pe bârfitori să nu se strângă laș ș

locul accidentelor spectaculoase i al crimelor ocante. )rin compara ie, burni a dintr$o noapte receș ș ț ț

de decembrie era vreme de picnic pentru mul imea asta care se uita la spectacolul nenorocirii a aț ș

cum al ii se uită la un meci de baseball.ț

)e gazonul din fa a unui bloc, în diagonală fa ă de intersec ia unde se aflau baricadele poli iei,ț ț ț ț

douăzeci până la treizeci de persoane din cartier se strânseseră să facă schimb de informa ii false iț șamănunte sângeroase. 0ajoritatea erau adul i, dar vreo ase copii neastâmpăra i opăiau i ei pe$ț ș ț ț ș

acolo."ei mai mul i dintre vulturii ace tia sociabili aveau echipament de ploaie sau umbrele. Doi tineriț ș

descul i i cu pieptul gol erau însă numai în blugi i păreau atât de înmuia i într$o marinată deț ș ș ț

substan e ilegale, încât noaptea nu reu ea să îi răcorească, de parcă erau găti i fără foc, ca pe tele fileț ș ț ș

în suc de lămâie.# atmosferă de carnaval se a ezase peste adunarea aceasta, peste to i ciuda ii.ș ț ț

%n pelerina lui galbenă strălucitoare, "or58 Laputa se plimba printre privitori ca un bărzăune mutcare adună pu in nectar de aici, pu in de dincolo. Din când în când, ca să se integreze mai bine în roiț ț

i să$ i facă prieteni, le dădea să guste pu ină miere contrafăcută, inventând detalii înflorite despreș ș ț

crima murdară, pe care pretindea că le auzise de la poli i tii care păzeau baricada din celălalt capăt alț șstrăzii.



(flă rapid că olf e8nerd fusese ucis.2ârfitorii i necrofilii nu tiau dacă numele mic al victimei era alph sau afe, Dolph sauș ș

andolph. Sau 2ob.&rau destul de siguri că numele de familie al ghinionistului era fie einhardt, fie Rleinhard sau

einer, ca regizorul, sau poate Spielberg, ca un alt faimos regizor, sau *erdoff, posibil chiar *ordoff.

<nul dintre tinerii cu bustul gol insista că to i confundaseră prenumele, numele de familie iț ș porecla victimei. "onform acestui maestru al gândirii deductive, adevărata identitate a mortului eraa8 the *erdEH olf.

o i erau de acord că cel ucis fusese un actor a cărui carieră atinsese recent culmile celebrită ii.ț ț

ocmai terminase un film în care era fratele mai mic sau cel mai bun prieten al lui om "ruise.)aramount sau DreamUor5s îl angajaseră să joace alături de eese Uitherspoon. Studiourile Uarner 2rothers i$ar fi oferit rolul principal într$o nouă serie 2atman, 0irama! voia să joace rolul unui erif ș

travestit într$o dramă sensibilă despre bigotismul antihomose!ual din e!asul anilor 7BG, iar <niversal spera ca el să poată semna un contract de zece milioane de dolari pentru două filme pe carele va scrie i regiza.ș

&vident, în acest nou mileniu i în imagina ia celor care locuiau în cartierul lu!os din vestul Losș ț

(ngeles$ului, niciun ratat nu murea vreodată tânăr i 0oartea venea a a devreme numai la ceiș șcelebri, boga i i adora i. Să$l numim )rincipiul )rin esei Diana.ț ș ț ț

Dacă i bărbatul care îl ucisese pe a8 the *erdE olf fusese actor în pragul celebrită ii, nimeniș ț

nu tia cu siguran ă. *umele asasinului rămânea necunoscut, nedeformat.ș ț

Fără discu ie, asasinul fusese la rândul lui împu cat. rupul său zăcea pe gazonul din fa a bloculuiț ș ț

lui olf.Două binocluri circulau printre spectatori. "or58 împrumutase un binoclu ca să$l studieze pe cel

care, în mod evident îl e!ecutase pe olf."hiar i cu binoclu, pe întuneric i ploaie nu putea distinge niciun detaliu care să identificeș ș

cadavrul întins pe iarbă.(nchetatorii sosi i la locul crimei, ocupa i cu instrumente tiin ifice i aparate de fotografiat, seț ț ș ț ș

aplecau pe vine lângă cadavru. %n haine negre de ploaie ca ni te aripi strânse pe corp, aveau pozi ia iș ț ș

for a corbilor care ciugulesc un stârv.ț

%n toate versiunile pove tii creditate de bârfitori, asasinul însu i fusese ucis de un ofi er de poli ie.ș ș ț ț

)oli istul tocmai trecea pe stradă la momentul potrivit, din pură coinciden ă, sau locuia în aceea iț ț ș

clădire cu olf sau venise acolo să$ i viziteze prietena sau mama.ș

#rice s$ar fi întâmplat acolo în seara aceea, "or58 era destul de sigur că nu avea să$i compromită planurile sau să facă poli ia să$ i întoarcă ochii sfredelitori spre el. inuse secret fa ă de to iț ș Ț ț ț

cunoscu ii lui parteneriatul cu olf.ț

"redea că i e8nerd fusese la fel de discret. Luaseră parte împreună la crime i plănuiserăș ș

împreună să comită altele. *iciunul din ei nu avea nimic de câ tigat / i numai de pierdut / dacăș ș

dezvăluiau cuiva rela ia lor.țolf era un nătâng în nenumărate privin e, dar nu fusese cu totul nesăbuit. "a să impresioneze oț

femeie sau pe prietenii lui nerozi, fusese poate tentat să le împărtă ească faptul că pusese un apropiatș

să$i ucidă mama sau că era partener într$o conspira ie criminală împotriva celui mai mare star deț

cinema din lume, dar n$ar fi mers niciodată atât de departe. (r fi inventat pur i simplu o minciunăș

ingenioasă.De i &than ruman îl vizitase incognito mai devreme, chiar în aceea i zi, posibilitatea ca moarteaș ș

lui e8nerd să aibă de$a face în vreun fel cu "hanning 0anheim i cele ase daruri din cutiile negreș ș

era totu i foarte mică.ș

21Note:În engleză, nerd este un termen erogati5 care are mai multe accepții, printre care 0i acela e prostănac.(n.tr.).



"a apostol al anarhiei, "or58 în elegea că haosul stăpânea lumea i că în talme $balme ulț ș ș ș

evenimentelor zilnice, coinciden e fără sens precum cea de acum se întâmplau frecvent. (stfel deț

sincronisme aparente îi încurajau pe cei mai mici decât el să vadă tipare, un plan i un rost în via ă.ș ț

% i pariase viitorul i, de fapt, e!isten a pe credin a că via a nu avea niciun sens. (vea o mul imeș ș ț ț ț ț

de ac iuni la haos i nu avea de gând să$ i reconsidere investi ia sco ând tocmai acum haosul laț ș ș ț ț

vânzare.e8nerd se crezuse nu numai un viitor star de cinema de propor ii istorice, dar i ceva de genulț ș

unui băiat rău, iar băie ii răi î i fac du mani. 0ăcar i numai pentru faptul că, aflat mai degrabă înț ș ș ș

căutare de suspans decât de profit, vânduse droguri unei liste simandicoase de clien i din industria deț

divertisment, în special cocaină, metamfetamină i &cstas8.ș

"el mai probabil, tipi mai duri decât drăgăla ul de e8nerd hotărâseră că se băga pe teritoriul lor.ș

"u un glon în cap, fusese descurajat să le mai facă concuren ă.ț ț

"or58 avusese nevoie de e8nerd mort.1aosul îi făcuse plăcerea.

*ici mai mult, nici mai pu in.ț

&ra timpul să meargă mai departe.

&ra, de fapt, timpul să ia cina. %n afară de ciocolata din ma ină i o cafea cu lapte la mall, nu maiș șmâncase nimic de la micul dejun.

%n zilele bune, pline de ac iuni dintre cele mai vrednice de stimă, munca pe care o făcea îi deveneaț

hrană i de multe ori sărea prânzul. (cum, după ore în ir în care rezolvase treburi importante, eraș ș

mort de foame."u toate acestea, mai zăbovi o vreme ca să slujească haosul. "ei ase copii erau o ispită căreia nuș

putea să$i reziste.o i aveau între ase i opt ani. <nii erau îmbrăca i mai bine de ploaie i frig decât al ii, dar to iț ș ș ț ș ț ț

erau de o e!uberan ă neobosită, dansând$jucându$se$alergându$se prin noaptea urâtă, de parcă erauț

furtunari născu i odată cu vântul umed i cerurile tulburi.ț ș

(ten i la învălmă eala de poli i ti i ambulan e, adul ii uitaseră de copii. )u tii erau destul deț ș ț ș ș ț ț ș

de tep i ca să în eleagă că, atâta timp cât se jucau pe gazon, în spatele celor mari i nu vorbeau preaș ț ț ș

tare, puteau să$ i prelungească la infinit aventura nop ii.ș ț

%n epoca aceasta paranoică, un necunoscut n$ar îndrăzni să$i ofere unui copil o acadea. "hiar i celș

mai mâncăcios dintre ei ar striga după poli ie la o astfel de încercare.ț

"or58 nu avea acadele, dar mergea întotdeauna la el cu o pungă de caramele.( teptă până când aten ia copiilor se îndreptă în altă parte i scoase punga dintr$un buzunar ș ț ș

interior al pelerinei. %i dădu drumul pe iarbă, unde copiii aveau cu siguran ă s$o găsească cândț

hârjoana îi va împinge din nou în direc ia aceea.ț

*u pusese în dulciuri otravă, ci o substan ă halucinogenă puternică. eroarea i dezordinea puteauț ș

fi răspândite în societate prin mijloace mai subtile decât violen a e!tremă.ț

"antitatea de drog injectată în fiecare bucă ică dulce era destul de mică i nici măcar un copil careț șse îndopa lacom cu câte ase sau opt caramele deodată nu riscă să se into!ice cu o supradoză. De la aș

treia bucă ică, aveau să înceapă însă co marurile.ț ș

"or58 mai rămase o vreme printre adul i, observându$i pe furi pe copii până când două feti eț ș ț

găsiră punga. )entru că erau feti e, împăr iră pe loc caramelele cu cei patru băie i.ț ț ț

Drogul acesta, dacă nu era luat împreună cu un antidepresiv plăcut la gust ca )rozac, putea provoca halucina ii atât de înspăimântătoare, încât puneau la încercare sănătatea mentală a celui careț

le avea. "urând copiii aveau să creadă că din pământ se cască guri cu col i sclipitori i limbi de arpeț ș ș

care îi înghit, că din piepturi le â nesc parazi i e!tratere tri i că to i cei pe care îi cunosc i îi iubescț ș ț ș ș ț ș

vor acum să le smulgă fiecare mădular în parte. "hiar i după ce î i vor reveni, amintirile îi vor ș ș

tulbura luni de zile, poate chiar ani la rând.

După ce aruncă semin ele haosului, se întoarse la ma ină prin noaptea revigorant de rece i ploaiaț ș ș purificatoare.



Dacă s$ar fi născut într$un alt secol, "or58 Laputa ar fi mers pe urmele lui Monn8 (ppleseedHH,distrugând unul câte unul to i copacii pe care legendarul pomicultor îi plantase pe continent.ț

•Capitolul 31

Dacă Fric ar fi bănuit că pivni a de vinuri era bântuită sau că ceva supranatural dă târcoale prinț

tunelele i încăperile ei, i$ar fi luat cina în dormitor.ș ș

)rocedă cu pruden ă.ț

>ândindu$se că zgomotul făcut de un sigiliu de cauciuc care se dezlipe te se asemăna cu sunetulș

făcut de capacul care se desface al unei conserve vidate de alune, Fric deschise u a groasă de sticlăș

din zidul etan de sticlă.ș

=e i din camera de degustare i intră în crama propriu$zisă. (ici temperatura era men inutăș ș ț

constant la douăsprezece grade.)aisprezece mii de sticle aveau nevoie de o mul ime de poli e / unț ț la"irint de poli e. *u erauț

aliniate ca rafturile dintr$un supermar5et. &rau aranjate într$un labirint frumos de cărămidă, cu pasajearcuite care se intersectau în grote circulare înconjurate la rândul lor de alte poli e.ț

De patru ori pe an, fiecare sticlă din colec ie era rotită u or cu un sfert de cerc / la nouăzeci deț ș

grade / în ni a ei. Se recurgea la o astfel de procedură pentru ca nicio margine de dop să nu se usuceș

i pentru ca sedimentele să se depună cum trebuie la fundul fiecărei sticle.ș

"ei doi lucrători, domnul Uorth8 i domnul )han, nu puteau să se ocupe de rotirea sticlelor de vinș

mai mult de patru ore pe zi' era o muncă plicticoasă, necesita multă aten ie i răbdare, i le provoca oț ș ș

durere teribilă în mu chii de la gât i umeri. Fiecare din ei putea roti cum trebuie între o mie douăș ș

sute i o mie trei sute de sticle într$un interval de patru ore.ș

%nso it de un curent de aer rece i uscat care venea încontinuu dinspre ventilatoarele din tavan,ț ș

Fric merse de$a lungul unui pasaj îngust i arcuit de )inot *oir, ajunse într$un coridor mai larg, cuș

boltă în cruce, de "abernet, înconjură o grotă de Lafitte othschild, care era boltită într$un modcurios i care depozita diverse soiuri de vinuri, după care continuă printr$un tunel de 0erlot înș

căutarea unui loc în care să se poată ascunde fără teama de a fi descoperit.(jungând într$o galerie prelungă, ovală, care depozita vin fran uzesc de 2urgundia, i se păru căț

aude al i pa i decât ai lui pe undeva prin labirint. %nghe ă, ascultă.ț ș ț

*imic. Doar oapta curentului continuu de aer care răcea vinurile i care intra alene în galerieș ș

printr$un pasaj, apoi ie ea prin altul.ș

Falsele flăcări jucău e ale unor imita ii de lămpi de gaz care erau fi!ate din loc în loc în perete, iar ș ț

acolo unde înăl imea permitea, atârnau din tavanele grotelor, iscau o vânătoare ciudată, în careț

licăririle de lumină alergau fuioarele de umbre de$a lungul poli elor i a cărămizilor. 0i careaț ș ș

aceasta fără sens, dar înspăimântătoare, îmboldea mintea să audă pa i care probabil nu erau acolo.ș

)robabil.(c ionând cu mai pu ină îndrăzneală decât înainte, aruncând din când în când câte o privire pesteț ț

umăr, înaintând laolaltă cu aerul domol.(lte pivni e de vinuri erau de obicei bârloguri mucede în care timpul î i leapădă pieile de praf,ț ș

lăsând în urmă dovada nesfâr irii sale. De fapt, se considera adesea că un strat bun de praf a ezat peș ș

sticle creează o atmosferă plăcută.atăl lui Fric avea însă o aversiune aproape bolnăvicioasă fa ă de praf, pe care era imposibil să$lț

găse ti aici. (vând mare grijă să nu deranjeze sticlele, personalul aspira poli ele o dată pe săptămâna,ș ț

laolaltă cu tavanul, zidurile i podeaua.ș

22Note:*ionier american (1++%91!%), su$iectul a numeroase legene. a4uns 7aimos pentru că în timpul lungilorsale călătorii o$i0nuia să planteze meri. (n.tr.).



Din loc în loc, prin ungherele pasajelor de trecere i adesea în curbele umbrite ale bol ilor ș ț

tavanului, se găseau pânze delicate de păianjen. <nele erau simple, altele, elaborate. *iciun arhitect cu opt picioare nu putea fi zărit acasă în construc iile acestea. )ăianjenii nu erauț

tolera i.ț

"ând lucrau, menajerele ineau aspiratorul departe de aceste arhitecturi sub iri, care fuseserăț ț

făcute nu de păianjeni, ci de un specialist în scenografie de la casa de produc ie favorită a atălui$țFantomă. "u toate acestea, pânzele se deteriorau. De două ori pe an, domnul Rnute, scenograful, leîndepărta de pe cărămizi i pe urmă făcea altele nou$nou e.ș ț

-inul însă era adevărat."otind prin labirint, Fric calculă cât timp ar putea rămâne tatăl lui beat cri ă înainte de a epuizaț

con inutul pivni ei.ț ț

Se puteau face anumite supozi ii, prima fiind aceea că atăl$Fantomă ar dormi opt ore pe noapte.ț

2eat non$stop, ar dormi mai multC cu toate acestea, pentru a face calculul cât mai simplu, trebuiaselectat un număr arbitrar. #pt.

Să mai presupunem că un om mare ar putea rămâne beat mangă consumând câte o sticlă de vin lafiecare trei ore. "a să declan ezi starea de ebrietate, prima sticlă ar trebui să fie dată pe gât într$o orăș

sau două, dar pe urmă una la trei ore era de$ajuns. *u era de fapt o supozi ie, ci o cuno tin ă dobândită pe viu. Fuseseră numeroase ocaziile în careț ș ț

Fric putuse să observe actori, scriitori, staruri roc5, regizori i al i be ivi faimo i cărora le plăceaș ț ț ș

vinul bun, i, de i unii dintre ei erau în stare să dea pe gât mai mult de o sticlă la trei ore, astfel deș ș

băutori învedera i cădeau întotdeauna la i.ț ț

2un. "inci sticle ajung la o zi de aisprezece ore. %mpăr im paisprezece mii la cinci. Două mii optș ț

sute."on inutul pivni ei ăsteia ar putea să$l ină lat pe atăl$Fantomă timp de două mii opt sute de zile.ț ț ț

(poi împăr im H 7GG la +43Jț

)este apte ani jumate. 2ătrânul putea rămâne beat cri ă până când Fric avea să absolve liceul i săș ț ș

fugă să se înscrie în 0arina Statelor <nite.2ineîn eles, cel mai mare star de cinema din lume nu bea niciodată mai mult de un pahar de vin laț

cină. *u lua nici droguri / nici măcar marijuana, despre care to i ceilal i din 1oll8;ood păreau săț ț

creadă că nu era decât un aliment nutritiv. Sunt departe de a fi perfect, a spus el odată unui reporter de la revista )remiere, dar toate gre elile, e ecurile i defectele mele sunt de obicei de naturăș ș ș

spirituală.EFric habar nu avea ce însemna asta,de i petrecuse ceva timp încercând să$ i dea seama.ș ș

)oate 0ing du Lac, îndrumătorul spiritual întotdeauna prezent al tatălui său, i$ar putea e!plicacitatul.

Fric nu îndrăznise niciodată să$l roage să i$l traducă, pentru că îl găsea pe 0ing aproape la fel deînfrico ător ca pe domnul 1achette, animalul de pradă e!traterestru deghizat în bucătar$ ef.ș ș

(jungând în ultima grotă, cel mai îndepărtat punct al pivni ei de vinuri, auzi din nou pa i. "a iț ș șmai înainte, când lăsă capul i ascultă cu aten ie, nu auzi nimic suspect.ș ț

<neori imagina ia lui o lua razna.ț

"u trei ani în urmă, pe când avea apte ani, era convins că ceva ciudat, verde i plin de solzi seș ș

târa afară din vasul de toaletă în fiecare noapte i a tepta să$l devoreze, dacă ar fi vrut să meargă săș ș

facă pipi după miezul nop ii. Luni la rând, de câte ori se trezea în miezul nop ii cu vezica plină, plecaț ț

din apartamentul lui i folosea băile sigure din altă parte a casei.ș

%n baia lui ocupată de monstru lăsa un biscuit pe o farfurie. *oapte după noapte, biscuitulrămăsese neatins. %n cele din urmă înlocuise biscuitul cu o bucată de brânză, apoi bucata de brânză oînlocuise cu carne de la masa de prânz. <nui monstru s$ar putea să nu$i placă biscui ii, ar putea săț

strâmbe din nas chiar i în fa a unei bucă i de brânză, dar, cu siguran ă, nicio fiară carnivoră nu ar ș ț ț ț

rezista unui cârnat bologna condimentat cu boabe de bahari.



"ând cârnatul a rămas neatins timp de o săptămână, Fric a început să$ i folosească din nou baia.ș

*imeni nu l$a mâncat.(cum nimic nu îl urmărea în cea din urmă grotă. *imic în afară de curentul rece de aer i de joculș

de lumini i umbre de la imita iile de lămpi de gaz.ș ț

)asajele de intrare i ie ire împăr eau grota aproape în jumătate. %n dreapta lui Fric se aflau totu iș ș ț ș

mai multe poli e cu sticle de vin.%n stânga lui, suprapuse de jos până sus, în tavan erau lăzi sigilate dețlemn, toate pline cu vin.

"onform numelor imprimate pe ele, lăzile con ineau un vin fran uzesc rafinat de 2ordeau!. &rauț ț

de fapt pline cu vin ieftin, pe care numai be ivanii din pătura de jos l$ar bea, iar lichidul seț

transformase fără îndoială în o et cu zeci de ani înainte ca Fric să se nască.ț

Lăzile de vin fuseseră depozitate aici în parte pentru decor, în parte pentru a ascunde intrarea încămara cu vin de )orto.

Fric apăsă un buton ascuns, care descuia 8ala. <n rând vertical de lăzi de lemn se dădu la o parte.Dincolo de ele, se întindea o încăpere de dimensiunea unui dressing. %n capăt se afla o poli ă cuț

vinuri de )orto vechi de cincizeci, aizeci i aptezeci de ani.ș ș ș

-inurile de )orto erau vinuri pentru desert. Fric prefera prăjitura cu ciocolată.

)resupunea că, i pe la sfâr itul anilor B+G, când fusese construită casa aceasta, prin ară nuș ș țfăceau prăpăd bandele de ho i de vinuri de )orto. "el mai probabil, cămara fusese ascunsă doar dinț

pur capriciu.%ncăperea aceasta mică, mai mică decât galeria de blănuri, ar putea fi o ascunzătoare bună /

depinde cât timp ar trebui să rămână acolo. Spa iul ar fi destul de confortabil timp de câteva ore.ț

Dacă ar fi însă nevoit să stea aici două sau trei zile, ar începe să simtă că e îngropat de viu. L$ar cople i un atac devastator de claustrofobie i, în cele din urmă, scufundându$se în nebunie, s$ar ș ș

mânca probabil de viu, începând de la degetele de la picioare i continuând spre cap.ș

=ntimidat de direc ia pe care o luase a doua lor conversa ie, uitase să$l întrebe pe 0usafirulț ț

0isterios la cât timp să se a tepte să dureze asediul.ș

Se retrase din cămara cu vinuri de )orto i trase după el u a ingenioasă din lăzi de vin.ș ș

%ntorcându$se, Fric văzu mi care în pasajul prin care intrase în grotă. *u doar licărul flăcărilor ș

false.# siluetă mare, stranie, spiralată se rotea peste poli e i pe tavanul boltit de cărămidă, lăsându$seț ș

peste sclipirile familiare ale micilor fanioane de lumină i ale stegule elor de umbră. Se apropia deș ț

grotă.Spre deosebire de tatăl său aflat într$o situa ie critică pe marele ecran, Fric fu cuprins de frică iț ș

nu putu nici să atace, nici să o ia la fugă.Sinistră, informă, schimbându$ i pozi ia, rostogolindu$se u or, umbra se umflă ca un talaz, tot maiș ț ș

aproape, mai aproape, apoi înfrico ătoarea apari ie se ivi la intrarea în pasaj' un spirit, o fantomă, oș ț

stafie, neregulată i albicioasă, semitransparentă i vag luminoasă, plutind încet spre el cu oș ș

locomo ie supranaturală.țFric se dădu înapoi înnebunit, se împiedică, căzu destul de tare cât să$ i aducă aminte că fundul îiș

era la fel de uscat ca i bicep ii.ș ș

(pari ia ie i din pasaj i intră în grotă, alunecând ca un calcan în adâncurile oceanului. Luminaț ș ș

pâlpâitoare i umbra pulsatilă se jucau pe conturul fantomei, sporindu$i misterul, împrumutându$i oș

aură de creatură rea, bărboasă sau înfă urată în văluri.ș

Fric î i duse mâinile în fa a ochilor că să se apere i se uită printre degetele răsfirate pe măsură ceș ț ș

spiritul se apropia de el. )entru o clipă, imponderabilă i răsucindu$se u or, apari ia îi aminti deș ș ț

"alea Lactee, cu bra ele ei străvezii spiralate / apoi o recunoscu.ț

)urtată alene pe curentul rece de aer, o pânză falsă de păianjen fabricată de domnul Rnute sedesprinsese de sus. )lutind cu toată gra ia fantomatică a unei meduze, urmase curen ii de aer prinț ț

grotă, spre următorul pasaj.



u inat, Fric se ridică în picioare. =e ind din grotă, pânza purtată de aer se agă ă de una dintreș ș ț

lămpile montate în perete, se încurcă i rămase atârnată acolo, sub ire i fremătând, ca scoasă dinș ț ș

sertarul cu lenjerie al lui in5erbell.Furios pe sine, Fric fugi din pivni a de vinuri.ț

(junsese deja în camera de degustare i închisese în spatele lui u a grea de sticlă, când î i dăduș ș ș

seama că pânza de păianjen n$ar fi putut să se desprindă singură. <n simplu curent de aer n$ar fismuls$o de la locul ei i n$ar fi făcut$o să plutească în toate păr ile.ș ț

"ineva trebuie să se fi atins u or de ea, iar Fric nu credea că el era făpta ul.ș ș

2ănuia că cineva care venise în spatele lui în labirintul de vinuri desprinsese răbdător pânza de păianjen din col ul ei, având grijă să nu o sfâ ie sau să o bo ească, i o lăsase să plutească pe curentulț ș ț ș

de aer ca să$l sperie.)e de altă parte, î i amintea prea bine de monstrul verde, plin de solzi, prăsit în toaletă, care nuș

avusese nici măcar atâta via ă în el cât să ron ăie o felie de cârnat.ț ț

ămase o clipă pe loc, încruntându$se către masa lungă. %n timp ce el hoinărise prin pivni ă,ț

cineva îi luase mâncarea.<na din fete făcuse probabil curat în urma lui. Sau doamna 0c2ee, de i la cât de ocupată era înș

seara asta, îl trimisese pesemne pe domnul 0c2ee.De ce unul din ei l$ar fi urmărit în pivni ă fără să$l strige, de ce ar fi dat drumul pânzei de păianjenț

esute de Rnute era peste puterile lui de a în elege.ț ț

Fric sim i că se află în mijlocul unui păienjeni pe care nu îl fabricase domnul Rnute, păienjeni ulț ș ș

invizibil al conspira iei.ț

•Capitolul 32

"ând telefonul sună, Dunn8 Uhistler răspunde de îndată i conduce direct spre 2everl8 1ills.ș

*u mai are nevoie de ma ină. "u toate acestea, îi place să stea la volanul unui automobil bun, iș ș până i simpla plăcere de a conduce îi dă emo ii noi în lumina ultimelor evenimente.ș ț

)e drum, culoarea semafoarelor se face verde e!act când trebuie, traficul se eliberează, iar elmerge cu o viteză atât de mare, că aripi negre de apă îi â nesc de sub ro i. (r trebui să se simtă în alț ș ț

nouălea cer, dar îl apasă multe griji.La hotel, unde vin i pleacă vehicule scumpe de sute de mii de dolari, î i lasă ma ina la pazniculș ș ș

parcării. %i dă un bac i de douăzeci de dolari în timp ce intră, pentru că, probabil, nu va sta prea multș ș

pe$aici ca să$ i cheltuiască banii pe plăceri personale.ș

#pulen a somptuoasă a holului îl îmbră i ează cu căldura culorii, te!turii i a formei care$l puteaț ț ș ș

face pe Dunn8 să uite cu u urin ă că noaptea este rece i ploioasă.ș ț ș

Lu!os mobilat, lambrisat, luminat pentru întâlniri romantice, barul hotelului este uria i, în ciudaș ș

dimensiunilor, aglomerat.Fiecare femeie pe care o vede, indiferent de vârstă, este frumoasă, fie datorită gra iei divine, fieț

datorită bisturiului unui chirurg bun. Mumătate dintre bărba i sunt arăto i ca ni te vedete de film, iar ț ș ș

cealaltă jumătate i nc&ipuieș că sunt.0ajoritatea acestor oameni lucrează în industria de divertisment. *u sunt actori, doar directori de

agen ii de publicitate i case de produc ie, impresari i producători.ț ș ț ș

%n alt hotel, în altă parte a ora ului, ai putea auzi vorbindu$se limbi străine, dar aici se vorbe teș ș

numai engleza, i doar versiunea aceea restrânsă i colorată a englezei cunoscută drept dialectulș ș

tocmelilor. (ici se fac rela iiC se fac baniC se pun la cale e!cese se!uale.ț

#amenii ace tia sunt plini de energie, optimi ti, pu i pe flirturi, gălăgio i i convin i că suntș ș ș ș ș ș

nemuritori.

( a cum odinioară "ar8 >rant plutea prin mul imea care se afla la vreo petrecere dintr$un film, deș ț parcă patina în timp ce to i ceilal i aveau greută i legate de picioare, Dunn8 alunecă pe lângă bar,ț ț ț



printre mesele aglomerate, direct către o masă de patru persoane din col , unde stă doar un singur ț

bărbat. *umele bărbatului este 8phon sau cel pu in a a ar vrea să crezi. %l pronun ăț ș ț tai-fon i î i spuneș ț

când îl întâlne ti pentru prima dată că poartă numele unui monstru din mitologia greacă, o fiară careș

călătorea pe furtună i împră tia teroare oriunde îl ducea ploaia. âde pe urmă, probabil pentru căș ș

e!istă o diferen ă dramatică între numele lui, pe de o parte, i felul cum arată, stilul lui afabil de aț șface afaceri i manierele alese, pe de alta.ș

*imic legat de 8phon nu pare câtu i de pu in monstruos sau furtunos. &ste rotofei, cu părul alb,ș ț

cu un chip dulce, androgin, i, într$un film, ar putea juca la fel de bine o călugări ă în e!taz mistic sauș ț

un monah neprihănit. Aâmbe te des i u or, i pare sincer. "u vocea sa blândă, tiind să asculte,ș ș ș ș ș

irezistibil de plăcut, bărbatul î i poate face prieteni într$o clipă.ș

&ste îmbrăcat impecabil, într$un costum bleumarin$închis, căma ă albă de mătase, papion ro u cuș ș

albastru i o batistă ro ie lăsată la vedere. )ărul alb i des a fost tuns de stilistul unor vedete i familiiș ș ș ș

regale. )ielea curată, tratată cu creme emoliente scumpe, din ii albi i i unghiile îngrijite laț ț ș

manichiurist arată că se mândre te cu înfă i area lui.ș ț ș

8phon stă cu fa a la încăpere i are gesturi de o noble e plăcută, a a cum s$ar purta un monarhț ș ț ș

generos în fa a curtenilor. De i mul imea de aici s$ar putea să$l cunoască, nimeni nu$l deranjează, deț ș ț parcă se tie că preferă să vadă i să fie văzut mai degrabă decât să discute cu cineva.ș ș

Dintre cele patru scaune de la masă, două sunt cu fa a la încăpere. Dunn8 se a ază pe al doilea.ț ș

8phon mănâncă stridii i bea un minunat )inot >rigio. Spune'ș

9 =a masa cu mine, băiete, te rog. "omandă tot ce vrei.=nvocat parcă de un vrăjitor, un chelner î i face într$o clipă apari ia. Dunn8 comandă o por ieș ț ț

dublă de stridii i o sticlă de )inot >rigio pentru el. %ntotdeauna i$a plăcut să mănânce mult.ș

9 %ntotdeauna i$a plăcut să mănânci mult, observă 8phon i zâmbe te mali ios.ț ș ș ț

9 %n curând n$o să îmi mai placă, spune Dunn8. Dar atâta timp cât mai am mâncare în fa ațochilor, am de gând să mă ghiftuiesc.

9 (sta da glumăN declară 8phon. & ti un om care$mi merge la inimă, Dunn8. (propo, ai unș

costum grozav. 9 =ar tu ai un croitor e!celent. 9 *u prea am chef de afaceri, spune 8phon, a a că hai să scăpăm de ele mai întâi.ș

Dunn8 nu spune nimic, ci se pregăte te să fie mustrat.ș

8phon î i soarbe vinul, oftează de plăcere.ș

9 Să în eleg că ai angajat un asasin plătit care să$l elimine pe domnul e8nerd:ț

9 Da, am angajat. <n tip care$ i zice 1ector 6.ș

9 <n asasin plătit, repetă uluit 8phon cu voce tare. 9 & un bandit pe care$l tiu de mult, un tip care e tare în "ripsș H+. Fabricam i distribuiamș

împreună sherm pe vremuri.

9 Sherm: 9 )"), tranchilizant pentru animale. (veam o linie de produc ie Mim Mones. igări de marijuanaț Ț

cu cocaină înmuiate în )"). 9 o i asocia ii dumitale au "-$uri la fel de fermecătoare:ț ț

Dunn8 ridică din umeri. 9 &ra cine era. 9 Da, era. (mândoi sunt acum mor i.ț

9 <ite cum văd eu lucrurile. 1ector mai ucisese înainte, iar e8nerd a pus la cale moartea propriei mame. *$am corupt i nici n$am omorât vreun inocent.ș

9 *u mă preocupă corup ia, Dunn8. 0ă preocupă faptul că nu pari să în elegi care sunt limiteleț ț

autorită ii tale.ț

9 tiu că să angajezi un asasin ca să$l elimini pe altul nu este ceva obi nuitJȘ ș23Note: ;ană e straă 7ormată in persoane e culoare in <os ngeles. (n.tr.).



9 *u e ceva obi nuitN dă 8phon din cap. *u, băiete, este totalș inaccepta"il.Sosesc stridiile i vinul lui Dunn8. "helnerul scoate dopul de la sticla de )inot >rigio, toarnă înș

pahar, iar Dunn8 încuviin ează.ț

2azându$se pe faptul că murmurul plăcut de glasuri al mul imii strălucitoare le va protejaț

conversa ia delicată, 8phon se întoarce la afaceri.ț

9 Dunn8, trebuie să te por i cu discre ie. %n eleg, ai fost un escroc aproape toată via a, e adevărat,ț ț ț țdar în ultimul timp te$ai lăsat de asta, nu$i a a:ș

9 (m încercat. %n cea mai mare parte am reu it. (scultă, domnule 8phon, nu eu am tras înș

e8nerd. (m lucrat prin al ii, a a cum ne$am în eles.ț ș ț

9 Să angajezi un asasin plătit nu nseamnă să lucrezi prin al ii.ț

Dunn8 înghite o stridie. 9 (tunci am în eles gre it.ț ș

9 0ă îndoiesc, spune 8phon. "red că i$ai permis mai multe cu bună tiin ă, tocmai ca să veziț ș ț

dacă merge.)refăcându$se preocupat să se înfrupte din stridii, Dunn8 nu îndrăzne te să pună întrebareaș

evidentă.

eful celei mai puternice case de produc ie din industria filmului î i face apari ia prin capătulȘ ț ș țîndepărtat al încăperii, cu toată pompa i siguran a de sine a unui "ezar. 0erge în compania unor ș ț

tineri angaja i, femei i bărba i, to i arăto i i elegan i ca ni te vampiri, însă privi i mai îndeaproape,ț ș ț ț ș ș ț ș ț

nervo i ca ni te că ei "hihuahua.ș ș ț

Aărindu$l imediat pe 8phon, acest rege al 1oll8;ood$ului îi face cu mâna, cu un entuziasmmăsurat, dar grăitor.

8phon îi întoarce salutul cu un gest mai rezervat, ceea ce îl pune pe loc deasupra celuilalt pescara ierarhică, spre stânjeneala stăpânită, dar totu i evidentă, a "ezarului.ș

8phon pune acum întrebarea căreia Dunn8 ovăise să$i dea glas'ș

9 "ând l$ai angajat pe 1ector 6, i$ai permis mai mult decât aveai dreptul: (poi tot el răspunde'ț

Da. Dar sunt înclinat să$ i mai dau o ansă.ț ș

Dunn8 mai înghite o stridie, care îi alunecă pe gât mai u or decât cea de dinainte.ș

9 0ul i dintre bărba ii i femeile din barul ăsta, spune 8phon, negociază zilnic contracte cuț ț ș

inten ia de a le încălca. #amenii se a teaptă să fie în ela i sau să încalce ei în i i anumi i termeni. %nț ș ș ț ș ș ț

cele din urmă se fac schimburi de acuza ii furioase, intră în joc avoca i, se trimit cita ii, dacă nu chiar ț ț ț

trimiteri în judecată, i în mijlocul acuza iilor veninoase i al contraacuza iilor vehemente, se ajungeș ț ș ț

la o în elegere în afara tribunalului. După toate astea, i uneori chiar în timp ce se derulează astfel deț ș

scene, acelea i tabere sunt angajate în negocierea altor contracte, contracte pe care de asemeneaș

inten ionează să le încalce.ț

9 =ndustria filmului este un spital de nebuni, remarcă Dunn8. 9 Da, a a e. Dar, dragul meu, nu asta am vrut să spun.ș

9 %mi pare rău. 9 (m vrut să spun că încălcarea contractelor / în general, trădarea / este o componentă acceptatăa felului lor de a fi, a a cum sacrificiul uman era o practică acceptată în lumea aztecă. Dar trădareaș

nu e ceva pe care iș eu să o accept. *u sunt chiar atât de cinic. "uvintele, promisiunile i integritateaș

contează pentru mine. "ontează enorm. *u pot să fac afaceri / pur i simplu nu vreau / cu oameniș

care$ i dau cuvântul fără să fie sinceri.ș

9 %n eleg, spune Dunn8. Sunt pedepsit pe bună dreptate.ț

8phon pare să fie mi cat cu adevărat de reac ia lui Dunn8.ș ț

"hipul lui rotofei e umbrit de mâhnire. #chii lui, alba tri, de obicei sclipind de veselie, seș

întunecă acum de triste e.ț

)e omul acesta este remarcabil de u or să$l cite ti, îi vezi emo iile pe fa ă, nu e câtu i de pu inș ș ț ț ș ț

enigmatic, acesta fiind i unul dintre motivele pentru care e atât de plăcut.ș



9 Dunn8, îmi pare sincer rău dacă te sim i pedepsit. *u a fost inten ia mea. (m vrut doar săț ț

clarific lucrurile. (devărul este că vreau să reu e ti, chiar vreau, băiete. Dar dacă vrei să reu e ti,ș ș ș ș

trebuie să lucrezi după cele mai înalte standarde pe care le$am discutat ini ial.ț

9 2ine. & ti mai mult decât binevoitor. i sunt recunoscător că mai am o ansă.ș Ș ș

9 (, nu e nevoie de recuno tin ă, Dunn8.ș ț

8phon zâmbe te larg, î i recapătă veselia.ș ș 9 Dacă reu e ti tu, reu escș ș ș eu. =nteresele tale sunt ale mele."a să$ i asigure binefăcătorul că au ajuns la o în elegere deplină, Dunn8 spune'ș ț

9 # să fac tot ce pot pentru &than ruman / rămânând, bineîn eles, totdeauna în umbră. Dar nu oț

să fac nicio mi care împotriva lui "or58 Laputa.ș

9 "e specimen înspăimântător. N #chii lui 8phon sclipesc. Lumea are nevoie disperată deȚțțțț

mila lui Dumnezeu atâta timp cât mai e!istă oameni precum "or58 Laputa. 9 (min. 9 tii, "or58 l$ar fi omorât oricum pe e8nerd dacă nu te$ai fi amestecat.Ș

9 tiu, spune Dunn8.Ș

9 (tunci de ce l$ai băgat în fa ă pe 1ector 6:ț

9 Laputa nu l$ar fi ucis cu martori, cu certitudine nu cu 1azard anc8 de fa ă. "ând e8nerd ațmurit în fa a lui anc8, atunci anc8 a devenitț implicat , i chiar mai mult decât a fost vreodată. -reauș

să fie implicat, de dragul lui &than. 9 )rietenul dumitale chiar are nevoie de tot ajutorul posibil, recunoa te 8phon.ș

)re de un minut sau două savurează stridiile i vinul fin într$o tăcere reciprocă, confortabilă.ț ș

(poi Dunn8 spune' 9 =ncidentul cu ) "ruiser$ul a venit ca o surpriză.idicându$ i sprâncenele, 8phon remarcă'ș

9 *u crezi că oamenii no tri au fost implica i în asta, nu:ș ț

9 *u, spune Dunn8. %n eleg cum func ionează lucrurile astea. ( venit ca o surpriză, asta e tot.ț ț

Dar am reu it să o folosesc în avantajul meu.ș

9 Să$i la i în mână cei trei clopo ei a fost o mi care istea ă, constată 8phon. De i l$ai făcut să seș ț ș ț ș

pună pe băutură.Aâmbind, încuviin ând din cap, Dunn8 e de acord'ț

9 "red că da. 9 *u credE, e sigur, spune 8phon. (rătând cu degetul, adaugă' Sărmanul &than e la bar chiar

acum.De i de pe scaunul lui, Dunn8 vede cea mai mare parte din încăpere, aproape o treime din barulș

lung se află în spatele lui. Se întoarce înspre locul indicat de 8phon.Dincolo de mesele la care încălcătoriiE de contracte discută ca între prieteni, &than ruman stă pe

un scaun la bar, în profil fa ă de Dunn8, uitându$se lung într$un pahar în care putea fi scotch deț

calitate. 9 # să mă vadă, se îngrijorează Dunn8. 9 0ai mult ca sigur că nu. & prea distrat. %ntr$un anumit fel, nu vede pe nimeni acum. (r putea la

fel de bine să fie singur aici. 9 Dar dacă mă vedeJ 9 Dacă te vede, spune 8phon încrezător, o să te descurci tu într$un fel sau altul. Sunt aici ca să

te ajut dacă ai nevoie.Dunn8 se uită lung la &than, apoi se întoarce cu spatele la el.

9 (i ales locul ăsta tiind că e aici:ș

Singurul răspuns al lui 8phon este un zâmbet triumfător, care pare să spună că tie că a fostș

obraznic, dar, pur i simplu, nu a putut să se ab ină.ș ț

9 (i ales locul ăsta tocmai pentru că era aici.8phon spune'



9 tiai că Sfântul Duncan, după care ai fost botezat, este patronul paznicilor i protectorilor deȘ ș

tot soiul i că o să te ajute să fii statornic i plin de ingeniozitate în munca ta, dacă îl rogi:ș ș

Aâmbind sub ire, Dunn8 răspunde'ț

9 Serios: "e ironie, nu:2ătându$l pe Dunn8 u or pe umăr, 8phon afirmă'ș

9 Din câte am văzut, e ti un om de o ingeniozitate uluitoare.ș# vreme, Dunn8 se împărtă e te cu )inot >rigio, după care spune'ș ș

9 "rezi că o să scape viu din toată chestia asta:După ce î i termină ultima stridie, 8phon replică'ș

9 &than: %ntr$o anumită măsură, depinde de tine. 9 Dar numai într$o anumită măsură. 9 &i bine, tii cum se întâmplă cu lucrurile astea, Dunn8. 0ai mult ca sigur că o să fie mort pânăș

la "răciun. Dar situa ia lui nu e cu totul disperată. Situa ia nimănui nu e vreodată disperată.ț ț

9 i oamenii de la )alazzo ospo:Ș

"u părul lui alb, cu trăsăturile rotofeie i ochii alba tri scânteietori, lui 8phon nu$i mai lipse teș ș ș

decât barba ca să fie 0o "răciun. )are deconcertant de vesel când spune'ș

9 *u cred că vreun ghicitor e!perimentat le$ar da multe anse, nu: *u împotriva unora cașdomnul Laputa. (re temperamentul violent i hotărârea nesăbuită care îl fac să ob ină tot ce vrea.ș ț

9 *ici măcar băiatul: 9 0ai ales băiatul, spune 8phon. 0ai ales el.

•Capitolul 33

Sătul, înspăimântat i frustrat, Fric merse direct din pivni a de vinuri în bibliotecă, luând$o pe unș ț

drum ocolit, pe unde era foarte pu in probabil să se întâlnească cu un membru al personalului.ț

"a un spirit, ca o fantomă, ca un băiat înve mântat într$o pelerină invizibilă, trecu prin camere, peșholuri, pe scări, din nou prin alte camere, i nimeni din casa aceasta mare nu$l observă, în parteș

pentru că avea neobi nuitul talent de a se strecura ca o pisică, în parte pentru că nimănui, poate cuș

e!cep ia doamnei 0c2ee, nu$i păsa unde naiba era el sau nu se întreba vreodată ce naiba punea laț

cale.Să fii mic, slab i ignorat nu era întotdeauna un blestem. "ând for ele răului se ridicau împotrivaș ț

ta în vaste batalioane ale întunericului, să treci neobservat î i cre tea ansele de a evita eviscerarea,ț ș ș

decapitarea, e!ilarea printre legiunile fără suflet ale mor ilor fără odihnă sau orice altceva ar fi pus laț

cale pentru tine soarta cea hidoasă.<ltima oară când 0ămica #ficială venise în vizită, ceea ce nu era un eveniment chiar atât de

demult pierdut în timp ca mastodon ii i pterodactilii, îi spusese lui Fric că era un oarece' <nț ș ș

oricel dulce, de care nimeni nu$ i dă seama că e pe$acolo pentru că e atât de lini tit, atât de iute, atâtș ș șde iute i cenu iu, iute ca umbră cenu ie a unei păsări în zbor. & ti un oricel, (elfric, un oricelș ș ș ș ș ș

perfect, aproape invizibilE.Freddie *ielander spunea o mul ime de lucruri stupide.ț

Fric nu îi purta pică pentru niciunul.&ra atât de frumoasă, încât nimeni nu o asculta cu adevărat. &rau cople i i doar văzând$o.ș ț

Dacă nimeni nu te ascultă niciodată, adică nu te ascultă cu adevărat, po i începe să pierzi abilitateaț

de a sesiza dacă spui sau nu lucruri cu sens.Fric în elegea acest pericol pentru că nici pe el nu$l asculta nimeni cu adevărat. %n cazul lui,ț

nimeni nu era cople it când îl vedea. o i se dezumflau.ș ț

Fără nicio e!cep ie, oamenii o iubeau pe Freddie *ielander la prima vedere i voiau ca i ea să$iț ș ș

iubească. ( adar, chiarș dacă ar fi ascultat$o, n$ar fi contrazis$o, i chiar dacă spunea lucruri aiurea,șoamenii îi lăudau inteligen a.ț



Sărmana Freddie nu primea un feedbac5 autentic decât din partea oglinzii. *imic în afară de unmiracol nu e!plică de ce nu înnebunise mai demult, ca un oarece de laborator.ș

Sosind în bibliotecă, Fric descoperi că mobila din spa iul destinat lecturii fusese u or rearanjată caț ș

să facă loc unui pom de "răciun de trei metri i jumătate. 0irosul proaspăt de pădure al coniferuluiș

era atât de puternic, încât se a teptă să vadă veveri e stând în fotolii i adunând sârguincioase ghindeș ț ș

în vazele antice chineze ti.ș&ra unul dintre cei nouă molizi uria i adu i chiar în această seară în încăperile principale ale vilei.ș ș

Forme perfecte, absolut simetrice, clone de pomi mai verzi decât verdele însu i.ș

Fiecare dintre cele nouă conifere avea să fie decorat într$o temă diferită. Subiectul de aici erauîngerii.

Fiecare ornament din pom era un înger său con inea un contur de înger. %ngeri bebelu i, îngeriț ș

copii, îngeri adul i, îngeri blonzi cu ochi alba tri, îngeri afro$americani, îngeri asiatici, îngeriț ș

amerindieni cu priviri nobile, înzestra i cu coame de pene pe lângă nimburile lor. %ngeri careț

zâmbesc, îngeri care râd, îngeri care sar prin nimburi ca prin cercuri de copii, îngeri care zboară,dansează, cântă colinde, se roagă i joacă elasticul. "ă elu i simpatici cu aripi de îngeri. )isici îngeri,ș ț ș

broa te îngeri, un porc înger.ș

Fric se ab inu să nu vomite.țLăsând to i îngerii să sclipească, să lucească, să se legene i să rânjească, intră printre rafturile cuț ș

căr i i merse direct la raftul cu dic ionare. Se a eză pe podea cu volumul cel mai mare /ț ș ț ș T&e )andom #ouse Dictionary of t&e +nglis& Language / i deschise pagina la #2=*ș

>##DF&LL#U, pentru că 0usafirul 0isterios spusese că omul de care va trebui să se ascundă încurând î i spune obin >oodfello;E.ș

Defini ia era formată dintr$un singur cuvânt' )uc5.ț

Lui Fric i se păru o obscenitate, de i nu tia ce înseamnă.ș ș

Dic ionarele erau pline de obscenită i. (sta nu$l deranja pe Fric. )resupunea că oamenii careț ț

compilează dic ionare nu erau doar o adunătură de scursori care vorbesc urât, ci aveau motiveț

academice să includă astfel de vorbe murdare.Dar dacă începeau să dea defini ii obscene formate dintr$un singur cuvânt fără niciun sens, poateț

venise timpul ca editorul să înceapă să le miroasă cafeaua, să vadă dacă nu cumva e umplută curachiu.

0ul i dintre asocia ii tatălui său foloseau atâtea obscenită i într$o propozi ie, că probabil aveauț ț ț ț

dic ionare care con ineau numai limbaj vulgar. i totu i, )uc5 era atât de obscur, că niciunul din eiț ț Ș ș

nu$l pronun ase în prezen a lui Fric.ț ț

Fric căută mai departe în dic ionar, destul de sigur că avea să descopere că )uc5 însemna' 0aiț

du$te naibii, ne$am săturat să dăm defini ii, găse te tu singur sensulE.ț ș

(flă în schimb că )uc5 era un spiridu răutăciosE din folclorul englez i un personaj dinș ș %isul unei nop i de varăț de Sha5espeare.

"ele mai multe cuvinte aveau mai mult de un sens, i acela i lucru se întâmpla i cu )uc5. ( douaș ș șdefini ie se dovedi mai pu in drăgăla ă decât prima' un spirit sau demon malefic sau răutăciosCț ț ș

dracE.0usafirul 0isterios spusese că tipul de care trebuia să se teamă Fric era mai malefic decât obin

>oodfello;, alias )uc5. 0ai malefic decât un demon sau un drac plin de răutate. *ori negri întunecară cerul Friclandiei.Fric căută mai departe în dic ionar numele unui tip 0$o$e L$o$c$5. După ceva timp găsi în schimbț

0#L#"1. "iti defini ia de două ori.ț

*u era bine.0oloch fusese o zeitate men ionată în două căr i din 2iblie, ai cărei adoratori trebuiau să sacrificeț ț

copii. &vident, nu fusese o zeitate agreată de 2iblie.

<ltimele patru cuvinte din defini ie îl nelini tiră în mod special pe Fric' J sacrificarea copiilor ț șde către propriii părin iț E.



După toate aparen ele, sacrificarea copiilor era dusă un pic cam departe.ț

*u credea nici măcar pentru o clipă că atăl$Fantomă i 0ămica #ficială aveau să$l lege de unș

altar i să$l ciopâr ească pentru 0oloch.ș ț

0ăcar i pentru că, din pricina agendei lor încărcate de superstaruri, nu aveau probabil să se maiș

întâlnească niciodată unul cu altul în acela i loc i la aceea i oră.ș ș ș

)e lângă asta, de i nu erau genul de părin i care te învelesc noaptea i te înva ă cum să jociș ț ș ț baseball, nu erau nici mon tri. &rau pur i simplu ni te oameni. "onfuzi. %ncercând să facă cel maiș ș ș

bine lucrurile pe care tiau să le facă.ș

Fric nu se îndoia că le păsa de el. rebuia să le pese. &i îl făcuseră. *umai că nu î i e!primau cum trebuie sentimentele. %n imagini, nu în cuvinte, stătea for a lor deș ț

supermodele. Firesc, cel mai mare star de film din lume, pentru că era actor, stătea mai bine cucuvintele decât Freddie, dar numai când i le scria altcineva.

"a să$ i facă de lucru i să uite că avea să fie ucis cu brutalitate, Fric căută un timp în dic ionar ș ș ț

cuvinte obscene. &ra o carte uimitor de murdară.%n cele din urmă se ru ină să mai citească toate defini iile acelea murdare în aceea i încăpere cuș ț ș

un pom plin de îngeri.

După ce puse dic ionarul la loc pe raft, se duse înspre cel mai apropiat telefon. )entru căț biblioteca era o încăpere foarte mare, trei telefoane erau răspândite printre fotoliile din spa iileț

destinate lecturii.%n rarele ocazii când atăl$Fantomă invita un gazetar să$l intervieveze acasă mai degrabă decât pe

platoul de filmare sau pe alt teren neutru, făcea de obicei observa ia că biblioteca adăpostea de douăț

ori mai multe căr i decât sticle de vin în pivni ă. (poi spunea'ț ț

9 "ând voi fi un a$fost, cel pu in o să fiu un a$fost educat i plăcut.ț ș

1a, ha, haNFric se a eză pe marginea unui scaun, ridică telefonul de lângă el, apăsă butonul de acces pentruș

linia lui privată i formă V4B. <itase să facă asta în camera de degustare, după ce 0usafirul 0isteriosș

îi închisese telefonul."ând încercase mai devreme trucul ăsta, numărul sunase încontinuu fără ca cineva să răspundă.De data asta răspunse cineva. După ce telefonul sună de patru ori, cineva ridică receptorul, dar nu

spuse nimic. 9 &u sunt, spuse Fric.De i nu primi niciun răspuns, Fric tia că nu asculta o linie moartă. Sim ea o prezen ă la capătulș ș ț ț

celălalt al firului. 9 & ti surprins: întrebă Fric.ș

%i auzea respira ia.ț

9 (m folosit stelu ă ase nouă.ț ș

espira ia deveni ciudată, un pic neregulată, ca i cum ideea că fusese depistat cu V4B îlț ș

entuziasma pe tip. 9 e sun de pe veceul din baia tatălui meu, min i el i a teptă să vadă dacă ciudatul partener deț ș ș

conversa ie o să$l avertizeze în legătură cu nenorocirile cu care e răsplătită minciuna.ț

*u auzi însă decât aceea i respira ie.ș ț

&vident, tipul încerca să$l bage în sperie i. Fric refuză să$i dea satisfac ia de a ti că a reu it.ț ț ș ș

9 (m uitat să te întreb cât timp trebuie să mă ascund de )uc5 ăsta când vine pe$aici."u cât ascultă mai mult respira ia, cu atât mai mult Fric î i dădu seama că avea calită i stranii iț ș ț ș

nelini titoare, foarte diferite de gâfâitul obi nuit al perversului$de$la$telefon pe care îl auzise înș ș

filme. 9 (m căutat i 0oloch.ș

*umele acesta păru că îl e!cită pe ciudat. espira ia se înăspri i se înte i.ț ș ț

2rusc, Fric se convinse că respira ia grea nu era a unui om, ci a unui animal. "a a unui urs, poate,țdar mai rea. "a a unui taur, dar deloc asemănătoare cu un taur.



<rcându$se pe firul erpuit, în telefon, apoi în receptor i în urechea dreaptă a lui Fric, respira iaș ș ț

se încolăci ca un arpe sonor, căutând să i se strecoare în eastă i să$i înfigă col ii în creier.ș ț ș ț

*u semăna deloc cu 0usafirul 0isterios. %nchise telefonul.Linia începu să sune imediat' oodelee-ooodelee-oo.

*u răspunse.

#oodelee$ooodelee$oo.Fric se ridică din fotoliu. Se îndepărtă.recu repede printre rafturile de căr i până în fa a bibliotecii.ț ț

onul liniei sale telefonice continuă să$ i râdă de el. Se opri i se uită lung la telefonul din spa iulș ș ț

de lectură în care se afla, privind cum becule ul se aprindea la fiecare apel.ț

"a to i membrii casei i ai personalului care se bucurau de linii telefonice personale, Fric aveaț ș

robot. Dacă telefonul sună de cinci ori i nu răspundea, apelul era înregistrat.ș

De i robotul era activat, telefonul sună de paisprezece ori, poate mai mult.ș

%nconjură pomul de "răciun, deschise una din cele două u i înalte i ie i din bibliotecă în hol.ș ș ș

%n cele din urmă telefonul încetă să$l mai intimideze.Fric se uită în stânga, apoi în dreapta. &ra singur pe hol, i, cu toate astea, sentimentul că era privitș

îl cuprinse încă o dată.%n bibliotecă, printre sutele de lumini e albe în irate ca stelu e pe ramurile întunecate aleț ș ț

molidului, îngerii cântau în tăcere, râdeau în tăcere, tot în tăcere î i suflau trompetele, sclipeau,ș

străluceau, atârnau de nimburile sau harpele lor, se legănau de aripile găurite, de mâinile ridicate într$o binecuvântare, de gâturi, ca i cum ar fi călcat toate legile )aradisului i, e!ecuta i în masă, ar fiș ș ț

fost condamna i pe vecie să stea spânzura i.ț ț

•Capitolul 34

&than bea scotch, dar fără niciun rezultat, pentru că metabolismul lui părea să fi fost acceleratdramatic de e!perien a propriei mor i pe care o avusese de două ori în aceea i zi.ț ț ș

2arul acesta de hotel, cu mul imea lui de vedete dichisite, era unul dintre barurile preferate ale luiț

"hanning 0anheim, un loc pe care$l frecventa la începutul carierei sale. %n condi ii obi nuite însă,ț ș

&than ar fi ales o bombă fără nimic ostentativ, mirosind plăcut a aburi gro i de bere.ș

"elelalte câteva baruri care îi erau familiare erau frecventate de poli i ti afla i la sfâr itul orelor deț ș ț ș

serviciu. )erspectiva de a da peste un vechi prieten din poli ie, în această seară de pomină, îlț

descuraja.%ntr$un singur minut de conversa ie cu vreun confrate purtător de insignă, indiferent cu câtăț

măiestrie ar încerca să afi eze o fa ă veselă, i$ar trăda nelini tea care$l măcina. (poi, niciun poli istș ț ș ș ț

care se respectă nu ar rezista să nu iscodească, subtil sau pe fa ă, motivul pentru care era atât deț

tulburat. *u voia să discute chiar acum despre ce i se întâmplase. -oia să se gândească la lucrurile astea.&i bine, nu era întru totul adevărat. (r fi preferat să nege totul, în loc să stea să se gândească. Să

uite pur i simplu ce s$a întâmplat. Să întoarcă spatele. Să$ i blocheze memoria i să se îmbete.ș ș ș

Dar negarea nu era o op iune, mai ales când trei clopo ei de argint sclipeau lângă paharul deț ț

scotch. (r fi putut la fel de bine să încerce să nege e!isten a lui eti când #mul Aăpezilor îl striveaț

sub piciorul lui uria .ș

( a că nu avea altceva de făcut decât să zăbovească asupra celor întâmplate, ceea ce îl duseș

imediat într$o fundătură. *u numai că nu tia ce să creadă despre evenimentele acelea ciudate, dar nuș

tia niciș cum să se gândească la ele.&vident, nu fusese împu cat în stomac de olf e8nerd. i totu i, intui ia îi spunea că raportulș Ș ș ț

laboratorului va confirma că sângele de sub unghii era al lui.



&!perien a de a fi călcat de o ma ină i accidentat grav era atât de vie, amintirea paraliziei atât deț ș ș

îngrozitor de amănun ită, încât nu putea crede că doar î i închipuise totul sub influen a vreunui drogț ș ț

administrat fără tirea lui.ș

&than mai ceru barmanului un rând i în timp ce scotch$ul curgea peste ghea a proaspătă dinș ț

paharul curat, arătă înspre clopo ei i spuse'ț ș

9 %i vezi: 9 %mi plăcea la nebunie cântecul ăla vechi, spuse barmanul. 9 "e cântec: 9 0lopo ei de argint ț . 9 Deci îi vezi:2armanul încruntă o sprânceană.

9 0da. <n set de trei clopo ei. u câte seturi vezi:ț

>ura lui &than for ă un zâmbet care speră să pară mai pu in timp decât se sim ea el.ț ț ț

9 *umai unul. *u te supăra. *$am de gând să mă sui la volan pe urmă. 9 Serios: (tunci e ti unic.ș

0da, se gândi &than, cred i eu că sunt unic. (m murit de două ori azi, dar uite că mai sunt înș

stare să in în mână băuturaE, i se întrebă cât de rapid i$ar smulge barmanul paharul, dacă ar rosti cuț șvoce tare cuvintele astea.

Sorbi scotch$ul, căutând în be ie un rost la toate astea, de vreme ce nu îl putea găsi treaz fiind.ț

Aece sau cincisprezece minute mai târziu, încă treaz, îl zări pe Dunn8 Uhistler în oglinda dinspatele barului.

&than se răsuci cu scaun cu tot, vărsându$ i o parte din scotch.ș

Făcându$ i loc printre mese, Dunn8 ajunsese aproape la u ă. *u era o fantomă / o chelneri ă seș ș ț

opri să$l lase să treacă.&than sări în picioare, î i aminti de clopo ei, îi în făcă de pe bar i se grăbi spre ie ire.ș ț ș ș ș

"â iva clien i mergeau de la o masă la alta, stând pe culoarele de trecere. &than fu nevoit să rezisteț ț

impulsului de a$i îmbrânci. Scuzele lui sunau atât de tăios, că oamenii se zbârliră, dar e!presia de pechipul lui îi făcu să$ i înghită pe loc repro urile nerostite.ș ș

)ână când ie i &than, Dunn8 dispăruse.ș

Dând buzna în holul de la intrare care era alături, &than văzu câteva persoane a teptând laș

ecep ie, al ii la =nforma ii, oameni care se îndreptau spre ascensor. Dunn8 nu se afla printre ei.ț ț ț

%n stânga lui &than, holul îmbrăcat în marmură se deschidea spre un salon uria , mobilat cuș

canapele i fotolii. (colo oaspe ii puteau să$ i ia ceaiul în fiecare după$amiazăC i la ora aceastaș ț ș ș

târzie se serveau băuturi celor care preferau o atmosferă mai lini tită decât cea din bar.ș

tiu dintr$o privire că Dunn8 Uhistler nu putea fi în salon.Ș

0ai aproape, în dreapta lui &than, u ile turnante de la intrarea principală a hotelului se învârteauș

tot mai încet, de parcă cineva tocmai ie ise sau intrase, dar nu zări pe nimeni.ș

%mpinse u a i ie i în răcoarea nop ii, oprindu$se sub copertină.ș ș ș ț(dăpostindu$ i clien ii sub umbrele, u ierul i o echipă suprasolicitată de paznici de parcare îiș ț ș ș

escortau pe vizitatorii care veneau sau plecau cu ma ina. 0a ini, jeepuri i limuzine se înghesuiauș ș ș

pentru a ocupa un loc pe aleile aglomerate ale hotelului.Dunn8 nu stătea cu cei care î i a teptau ma inile. *ici nu părea să se grăbească prin ploaiaș ș ș

toren ială înso it de vreuna dintre escorte.ț ț

"âteva 0ercedesuri de diverse culori se plimbau printre celelalte vehicule, dar &than era destul desigur că niciunul nu era al lui Dunn8.

*u auzi soneria telefonului său mobil din pricina glasurilor de sub copertină, a motoarelor dema ină i a susurului burni ei nop ii, dar îl sim i vibrând în buzunarul hainei.ș ș ț ț ț

%ncă scrutând noaptea în căutarea lui Dunn8, răspunse la telefon.

1azard anc8 spuse' 9 #mule, trebuie să ne vedem neapărat, i într$un loc unde nu dai de lumea bună.ș



praf în devenire, iar timpul este vântul răbdător care îl va risipi. "u toate acestea, oamenii s$au preocupat i s$au străduit să împodobească aceste încăperi, nădăjduind că, împotriva tuturor ș

eviden elor, vie ile lor au un sens i talentele lor au un rost care îi depă e te.ț ț ș ș ș

)ână acum doi ani, Dunn8 n$a cunoscut vreodată nădejdea asta. rei ani de zbucium provocat de pierderea ei l$au făcut, în mod ironic, să vrea să creadă în Dumnezeu.

reptat, în anii care au urmat mor ii ei, s$a înfiripat în el o nădejde nea teptată, disperată i fragilă,ț ș șdar persistentă. i totu i, vechiul Dunn8 e încă acolo, cu vechile lui apucături.Ș ș

*ădejdea este o aureolă înnegurată. %ncă nu a învă at cum s$o distileze în ceva pur, limpede, maiț

puternic.=ar acum nu o va mai face niciodată.Stă la o fereastră spălată de ploaie din dormitorul principal, uitându$se spre nord. Dincolo de

luminile înce o ate de furtună ale ora ului, dincolo de peisajul lu!uriant i colinele pline de vile dinț ș ș ș

2everl8 1ills, se întinde 2el (ir i )alazzo ospo, monumentul acela stupid, dar fără îndoială măre ,ș ț

al nădejdii. o i cei care l$au stăpânit vreodată au murit / sau vor muri.ț

Se întoarce de la fereastră i se uită lung la pat. "amerista a scos cuvertura, a întors cear aful i aș ș ș

lăsat o cutiu ă de aur pe una din perne.ț

%n cutie sunt patru bomboane. &legant modelate i decorate, par să fie delicioase, dar nu le gustă.ș(r putea aduce orice femeie frumoasă să împartă patul cu el. <nele ar a tepta baniC altele nu.ș

)rintre ele sunt femei pentru care se!ul este un act de iubire i de gra ie, dar i femei pe care le atrageș ț ș

propria înjosire. (legerea îi apar ine, poate avea tandre e sau fiori.ț ț

*u$ i aminte te gustul stridiilor sau buchetul vinului )inot >rigio. (mintirea nu are nicio savoare,ș ș

îi stimulează mai pu in sim urile decât ar face$o o fotografie cu stridii i vin.ț ț ș

*iciuna dintre femeile pe care le$ar putea chema nu ar face asupra lui o impresie mai puternicădecât mâncarea i băutura care, încă a ezându$se în el, par a fi o masă închipuită. 0ătasea pielii,ș ș

parfumul părului lor nu ar zăbovi cu el mai departe de clipă în care, plecând, ele ar închide u a.ș

&ste asemenea unui om care trăie te noaptea de dinaintea apocalipsei, tiind cu siguran ă că aș ș ț

doua zi soarele se va transforma într$o novă, dar, cu toate acestea, incapabil să se bucure de plăcerilelumii acesteia, deoarece î i dore te cu disperare ca, până la urmă, sfâr itul implacabil să nu aibă loc.ș ș ș

•Capitolul 36

&than i 1azard se întâlniră într$o biserică, pentru că luni noaptea, la ora aceea, scaunele erauș

goale i nu e!ista posibilitatea să fie văzu i împreună de politicieni, autorită i sau membri ai echipeiș ț ț

de investiga ie.ț

%n naosul pustiu, se a ezară în scaune alăturate, lângă o strană laterală unde nici luminile deș

deasupra, nici cele de dedesubt nu erau aprinse, învălui i în umbră. 0irosul stătut, dar plăcut alț

tămâii de mult stinse parfuma aerul încremenit, ca dintr$un borcan bine închis.-orbeau nu atât în oapte conspirative, cât cu glasurile domoale ale unor oameni umili i de oș ț

e!perien ă înspăimântătoare.ț

9 ( a că am spus celor de la investiga ii că am fost să$l văd pe e8nerd ca să$l întreb despreș ț

prietenul lui, Merr8 *emo, care, din întâmplare, este suspect în asasinarea traficantului ăstuia decocaină pe nume "arter "oo5.

9 e$au crezut: întrebă &than. 9 ( a dau impresia. Dar să zicem că mâine primesc un raport de laborator care leagă 2londa dinș

2altă de consilierul municipal despre care i$am spus.ț

9 Fata aia aruncată în canalul de deversare. 9 0da. icălosul de consilier o să înceapă să caute ceva ca să se ia de mine. Dacă vreunul dintre

tipii din echipa de investiga ii poate fi cumpărat sau antajat, o să$l transforme pe asasinul ăla plătit,ț ș



cu cercel făcut dintr$un dozator de cocaină, într$un băie a infirm care a fost împu cat pe la spate, iar ț ș ș

mutra mea o să ajungă pe prima pagină a ziarelor, sub un titlu din paisprezece litere.&than tia care ar fi titlul din paisprezece litere / )#L= =S <"=>( / pentru că vorbiseră de$aș Ț Ș

lungul anilor despre puterea prejudecă ii împotriva poli i tilor. "ând un politician corupt i presaț ț ș ș

avidă de senza ional descopereau o agendă comună într$un caz anume, adevărul era întins mai cevaț

ca pielea unei văduve bogate de la 1oll8;ood trecute prin patru opera ii de lifting facial, iar Musti ieiț țîi era smulsă legătura de la ochi i vârâtă în gură, ca să tacă pe vecie.ș

"u bra ele pe coapse, cu mâinile adunate ca la rugăciune, 1azard se încovoie i se uită lung laț ș

altar. 9 )resa îl iube te pe consilier. (re reputa ie de reformator, i$a atras toată simpatia i sprijinul cuiș ț ș ș

trebuie. S$ar cuveni să mă iubească i pe mine, pentru că sunt atât de drăgu , dar oamenii ă tia maiș ț ș

degrabă i$ar tăia buzele decât să sărute un poli ist. Dacă e!istă o cât de mică posibilitate ca el să fieș ț

salvat răstignindu$mă pe mine, toate feroneriile din ora o să rămână fără cuie.ș

9 %mi pare rău că te$am băgat în a a ceva.ș

9 *$aveai de unde să tii că un cretin o să$i facă felul lui e8nerd.ș

1azard î i întoarse ochii de la altar i căută privirea lui &than, ca i cum ar fi căutat păcatul luiș ș ș

=uda. 9 *u tiai, nu$i a a:ș ș

9 %ntr$un fel, chestia asta pică foarte prost pentru mine. 9 %ntr$un fel, încuviin ă 1azard. Dar nici măcar tu nu e ti destul de nătărău ca să lucrezi pentruț ș

vreo nenorocită de vedetă de film care î i rezolvă afacerile ca un mogul din muzica rap.ș

9 0anheim nu tie despre e8nerd sau despre cutiile negre. =ar dacă ar ti, s$ar gândi că e8nerdș ș

nu are nevoie decât de pu ină aromaterapie ca să$ i îmbunătă ească psihologia.ț ș ț

9 Dar e ceva ce nu$mi spui, insistă 1azard.&than dădu din cap, dar nu ca să nege.

9 "rede$mă, a fost o zi a naibii de lungă. 9 "hestia e că e8nerd chiar stătea pe canapea între două pungi de chipsuri. S$a dovedit pe urmă

că în fiecare pungă avea câte o armă încărcată. 9 i totu i, când agresorul a sunat la sonerie, e8nerd s$a dus să deschidă fără armă.Ș ș

9 )oate s$a gândit că eu eram adevărata amenin are, iar eu mă aflam deja înăuntru. Dar altcevaț

voiam să spun' ai avut dreptate cu pungile de chipsuri. 9 i$am mai spus, un vecin mi$a zis că e paranoic i are mereu la îndemână un pistol băgat prinȚ ș

locuri din astea ciudate. 9 Lasă$mă cu chestia asta cu vecinul care i$a spus. *u era niciun vecin dintr$ăsta pe$acolo. (iț

tiut din altă parte.ș

Se aflau la limita dintre încredere i suspiciune. Dacă &than nu mai lăsa să$i scape i altceva,ș ș

1azard nu avea să$l urmeze mai departe. )rietenia lor nu ar lua sfâr it, dar în lipsa unor dezvăluiriș

suplimentare, n$ar mai fi niciodată aceea i.ș 9 # să crezi că nu sunt sănătos la cap, spuse &than. 9 Deja cred.&than inspiră mirosul de tămâie i îi povesti lui 1azard cum fusese împu cat în stomac deș ș

e8nerd, cum deschisese ochii i descoperise că de fapt nu fusese împu cat, i cum găsise totu iș ș ș ș

sânge sub unghii chiar i în absen a unei răni.ș ț

)e tot parcursul relatării, ochii lui 1azard nu se mi cară fără intă, nici nu se fi!ară pe un colș ț ț

îndepărtat din biserică, a a cum s$ar fi întâmplat dacă ar fi hotărât că &than fie abera, fie era psihotic.ș

*umai după ce &than termină de vorbit privi din nou în jos, spre mâinile pe care i le ineaș ț

încruci ate.ș

%n cele din urmă, muntele de om spuse'

9 )ăi, un lucru e sigur, că nu stau acum lângă o fantomă.



9 Dacă e să alegi un azil în care să mă internezi, spuse &than, a prefera unul cu un program bunș

de arte i me te uguri.ș ș ș

9 %n afară de faptul că i$ai făcut analize de sânge, ai vreo teorie despre asta:ț

9 (dică în afară de teoria că mă aflu în Aona "repusculară: Sau că poate chiar am murit de laîmpu cătura aia i acum mă aflu în iad:ș ș

1azard pricepu. 9 *u prea sunt multe teorii care$ i vin în minte, nu:ț

9 *u de genul celor pe care le po i e!plora cu ceea ce băie ii ăia de tep i de la (cademia deț ț ș ț

)oli ie le numesc tehnici investigative conven ionaleE.ț ț

9 *u mi se pare că ai fi sărit, spuse 1azard. 9 *ici mie nu mi se pare. Dar nebunul e ultimul care tie că e nebun.ș

9 %n plus, ai avut dreptate cu pistolul din punga de chipsuri. Deci a fost cel pu inJ o e!perien ăț ț

paranormală. 9 "larviziune, mda. *umai că asta nu e!plică sângele de sub unghii.1azard înghi ise dezvăluirea asta bizară cu o încredere tăcută i un calm remarcabil.ț ș

"u toate acestea, &than nu avea de gând să$i spună că fusese călcat de ) "ruiser i de camion.ș

Sau că murise în ambulan ă.țDacă poveste ti că ai văzut o fantomă, e ti un tip normal care a avut o e!perien ă neobi nuită.ș ș ț ș

Dacă poveste ti că ai văzutș ncă o fantomă în alt loc i la altă oră, e ti în cel mai bun caz un e!centricș ș

pe care nu prea merită să$l iei în seamă. 9 "el care l$a împu cat pe e8nerd, spuse 1azard, era un bandit care$ i zicea 1ector 6. %l chemaș ș

de fapt "alvin oosevelt. & un membru de soi în "rips, a a că î i dai seama că cel care i$a fostș ț

complice trebuie să fi condus o ma ină săltată chiar înainte de lovitură.ș

9 ipic, încuviin ă &than.ț

9 Dar nu e raportat niciun furt legat de 0ercedes$ul pe care l$au folosit. (m luat numărul i n$oș

să$ i vină să crezi cui îi apar ine.ț ț

1azard î i ridică ochii de la mâinile încruci ate. %ntâlni privirea lui &than.ș ș

De i &than nu tia ce avea să urmeze, tia că nu avea să fie de bine.ș ș ș

9 "ui: 9 (micului tău din copilărie. "elebrul Dunn8 Uhistler.&than nu întoarse privirea. *u îndrăzni.

9 tii ce i s$a întâmplat acum câteva luni, spuse.Ș

9 *i te tipi l$au înecat în toaletă, dar nu a murit pe loc.ș

9 La câteva zile după asta, avoca ii lui m$au contactat, mi$au spus că testamentul lui Dunn8 măț

numea e!ecutor, iar testamentul lui făcut prin viu grai îmi dă dreptul să iau decizii medicale pentruel.

9 *u mi$ai spus asta niciodată.

9 *u vedeam de ce. tii cum era. %n elegi de ce nu l$am vrut în via a mea. Dar am acceptatȘ ț țsitua ia dinJ nu tiuJ gândindu$mă la ce a însemnat el pentru mine când eram copii.ț ș

1azard dădu aprobator din cap. Scoase o caramea din buzunarul hainei, o despachetă i îi oferiș

una i lui &than.ș

(cesta refuză. 9 Dunn8 a murit azi$diminea ă la #ur Lad8 of (ngels.ț

1azard scoase o caramea din pachet, o vârî în gură. 9 *u$i găsesc cadavrul, spuse &than, pentru că sim i brusc că 1azard tia deja toate astea.ț ș

%mpăturind cu grijă hârtia peste capătul desfăcut al bomboanei, 1azard nu spuse nimic. 9 "ei de la spital jură că era mort, continuă &than, dar având în vedere cum func ioneazăț

lucrurile în morga unui spital, n$ar fi putut ie i de acolo decât pe propriile picioare.ș

1azard băgă bomboana la loc în buzunar. Sugea carameaua, plimbând$o prin toată gura. 9 Sunt sigur că trăie te, spuse &than.ș



%n cele din urmă 1azard se uită la el. 9 oate astea s$au întâmplat înainte să luăm masa de prânz. 9 0da. (scultă, nu i$am spus nimic pentru că nu vedeam cum putea Dunn8 să aibă vreo legăturăț

cu e8nerd. *ici acum nu văd cum. u ce zici: 9 (i fost un filfizon dat naibii de calm la masă având în vedere că toate astea î i treceau prin cap.ț

9 "redeam că o iau razna, dar nu îmi dădeam seama cum m$ai putea ajuta dacă, să zicem, i$a fiț ș spus că îmi pierd min ile.ț

9 Deci ce s$a întâmplat după masa de prânz:&than îi povesti despre vizita în apartamentul lui Dunn8 i nu lăsă nimic pe dinafară, cu e!cep iaș ț

formei stranii, imponderabile din oglinda aburită. 9 De ce ar ine o fotografie a lui 1annah pe birou: întrebă 1azard.ț

9 *u renun ase niciodată la ea. %ncă n$a renun at. "red că de$asta a spart rama i a luat poza cuț ț ș

el. 9 Deci iese din garaj în 0ercedes. 9 (m presupus că era el. *u l$am văzut bine pe ofer.ș

9 i pe urmă:Ș

9 ( trebuit să mă gândesc la ce s$a întâmplat. )e urmă am mers la mormântul lui 1annah. 9 De ce: 9 <n sentiment ine!plicabil. (m crezut că a putea găsi ceva acolo.ș

9 i ce ai găsit:Ș

9 randafiri.%i spuse lui 1azard despre cei douăzeci i patru de trandafiri 2road;a8 i despre vizita luiș ș

ulterioară la Forever oses. 9 Florăreasa l$a descris pe Dunn8 la fel de bine cum a fi făcut$o eu. (tunci am fost sigur căș

trăie te.ș

9 "e a vrut să spună când i$a zis florăresei că tu crezi că el e mort / i că ai dreptate:ș

9 *u tiu.ș

1azard mu că din jumătatea care mai rămăsese din caramea.ș

9 )o i să$ i spargi un dinte, îl preveni &than.ț ț

9 De parcă asta mă doare pe mine acum. 9 & doar un sfat prietenesc. 9 Uhistler se treze te la morgă, î i dă seama că a fost luat drept mort, a a că se îmbracă, se duceș ș ș

acasă fără să sperie pe nimeni, face du . %n elegi ceva:ș ț

9 *u. Dar m$am gândit că poate are leziuni cerebrale. 9 "onduce până la o florărie, cumpără ni te trandafiri, vizitează un mormânt, tocme te unș ș

asasinJ )entru un tip care iese din comă cu leziuni cerebrale, pare să se descurce bini or.ș

9 (m renun at la teoria cu leziunile cerebrale.ț

9 & bine atunci. Deci ce s$a întâmplat după ce ai plecat de la florărie:0ergând în continuare pe teoria că două fantome deja subminează credibilitatea oricui, &than nu$i pomeni despre ) "ruiser.

9 0$am dus la un bar, spuse el. 9 *u e ti genul care caută răspunsuri într$un pahar de gin.ș

9 ( fost scotch. *$am găsit nici acolo vreun răspuns. Data viitoare o să încerc cu votcă. 9 Deci asta e tot: 0i$ai spus tot acum:&than rosti cât putu de convingător'

9 "um adică: ot rahatul ăsta nu seamănă îndeajuns cu Dosarele 1 :"e mai vrei să auzi, despree!tratere tri, vampiri, vârcolaci:ș

9 "e faci / evi i întrebarea:ț

9 *u evit nimic, spuse &than, regretând că era obligat să mintă pe fa ă mai degrabă decâtțindirect. Da, i$am spus totul despre partea cu florăria. 2eam scotch când m$ai sunat.ț



9 (devărat: 9 Da. 2eam scotch, i tu m$ai sunat.ș

9 *u uita, e ti într$o biserică.ș

9 %ntreaga lume e o biserică, dacă e ti credincios.ș

9 & ti credincios:ș

9 &ram. 9 *u mai e ti de când a murit 1annah, nu:ș

&than ridică din umeri. 9 )oate sunt, poate nu sunt. Se schimbă de la o zi la alta.După ce îl privi cu o căutătură care ar fi putut desface o ceapă foaie după foaie, până la miezul

sidefat, 1azard spuse' 9 2ine. e cred.Sim indu$se atât de mic că putea intra în gaură de arpe, &than replică'ț ș

9 0ul umesc.ț

1azard se întoarse în scaun i cercetă naosul, ca să fie sigur că niciun suflet pierdut nu intraseș

cumva pe$acolo în căutarea vreunei audien e divine.ț

9 Deci mi$ai spus tot, a a că o să$ i spun ceva, dar trebuie să ui i că i$am spus.ș ț ț ț 9 *ici nu$mi amintesc că am fost aici. 9 *imic prea interesant în apartamentul lui e8nerd. 0obilier disparat, totul în alb i negru.ș

9 răia ca un călugăr, dar un călugăr cu stil. 9 i droguri. (vea o ascunzătoare plină cu cocaină ambalată ca să fie revândută i un carne el cuȘ ș ț

nume i numere de telefon, probabil o listă de clien i.ș ț

9 *ume celebre: 9 *u prea. "â iva actori. *imeni mare. "eea ce trebuie să tii însă este că s$a găsit un scenariu peț ș

care$l scria. 9 %n ora ul ăsta, spuse &than, cei care scriu scenarii îi depă esc numeric pe cei care$ i în alăș ș ș ș

nevestele. 9 (vea un teanc de douăzeci i ase de pagini lângă calculator.ș ș

9 *u ajunge nici pentru primul act. 9 e pricepi la scenarii, hm: Scrii i tu unul:ș

9 *u. 0i$a mai rămas o urmă de demnitate.1azard spuse'

9 e8nerd scria despre un tânăr actor care merge la un curs special de actorie i stabile te ceea ceș ș

el nume te o legătură intelectuală profundăE cu profesorul lui. (mândoi îl urăsc pe personajul numitș

"ameron 0ansfield, care din întâmplare, este cea mai mare vedetă de cinema din lume, a a că seș

hotărăsc să$l omoare.De oboseală, &than se gârbovise în col ul scaunului. (cum î i îndreptă umerii.ț ș

9 "are e motiva ia lor:ț 9 *u e clar. e8nerd are o mul ime de însemnări scrise de mână pe margine, încercând săț

lămurească treaba asta. #ricum, ca să$ i dovedească unul altuia că au curajul să facă a a ceva, fiecareș ș

decide să dea celuilalt numele unei persoane pe care s$o ucidă nainte de a$l lichida pe starul decinema. (ctorul vrea ca profesorul să$i ucidă mama.

9 De ce chestia asta sună ca în 1itchcoc5: se întrebă &than. 9 Seamănă cumva cu vechiul lui film, Strangers on a Train. =deea este că făcând schimb de

crime, fiecare din ei poate avea un alibi perfect pentru asasinatul pentru care altfel ar ajunge să fiecondamnat.

9 Lasă$mă să ghicesc. 0ama lui e8nerd chiar a fost ucisă. 9 (cum patru luni, confirmă 1azard. %ntr$o noapte în care fiul ei a avut un alibi mai tare decât un

hublou de navetă spa ială.ț



2iserica părea să se învârtă agale, cu ase până la opt rota ii pe minut, ca i cum scotch$ul ar fiș ț ș

avut un efect întârziat asupra lui &than, dar el tia că ame eala asta nu era provocată atât de scotch,ș ț

cât de dezvăluirile acestea ciudate. 9 "e idiot face chestiile astea i pe urmă le bagă într$un scenariu:ș

9 <n actor arogant i idiot. Să nu$mi spui că e singurul.ș

9 i pe cine voia profesorul să omoare e8nerd:Ș 9 <n coleg de la universitate. Dar e8nerd nu apucase să scrie partea asta. *u terminase decât

scena cu asasinarea mamei. %n via a reală, o chema 0ina i a fost împu cată o dată în picior i peț ș ș ș

urmă bătută până a murit cu o lampă din bronz i marmură. %n scenariu o cheamă ena i eș ș

înjunghiată de mai multe ori, decapitată, dezmembrată i incinerată într$un cuptor.ș

&than se înfioră. 9 Se pare că zilele maică$sii erau numărate chiar dacă e8nerd nu$l întâlnea pe profesor.ăcură. (coperi ul bine izolat al bisericii se arcuia atât de sus peste capetele lor, că glasul furtuniiș

abia se mai auzea, nu atât ca un ropot de ploaie, cât ca aripile tăcute ale unui stol de păsări. 9 ( adar, spuse într$un târziu 1azard, chiar i cu e8nerd mort, "han 0an ar cam trebui să$ iș ș ș

păzească fundul. )rofesorul / sau orice o fi el în via a reală / e pe undeva i a teaptă.ț ș ș

9 "ine se ocupă de asasinarea 0inei e8nerd: întrebă &than. "ineva pe care$l tiu:ș 9 Sam Resselman.Sam fusese detectiv la MafuriT#mucideri pe când &than mai era încă poli ist.ț

9 "e$a zis de scenariu:1azard ridică din umeri.

9 %ncă n$a aflat de el. )robabil că o să primească un !ero! abia mâine. 9 & un om bun. # să$ i arunce ochii pe el imediat.ș

9 )oate nu suficient de rapid pentru tine, îl avertiză 1azard.La intrarea în biserică, sâcâite de curentul de aer, flăcările lumânărilor votive se foiau în geamurile

rubinii. "ameleoni de lumini i umbre viermuiau peste un perete al sanctuarului.ș

9 "e$ai de gând să faci: întrebă 1azard. 9 <ciderea lui e8nerd o să apară mâine$diminea ă în ziare. %n mod sigur o să se pomenească iț ș

despre asasinarea mamei lui. (sta o să$mi servească drept prete!t să mă duc la Resselman i să$l punș

la curent cu pachetele trimise de e8nerd lui 0anheim. )oate până la ora aia apucă i să citească oș

parte din scenariuJ 9 Despre care tu habar nu ai, îi aminti 1azard. 9 J i o să$ i dea seama că e!istă o amenin are permanentă la adresa lui 0anheim atâta timp câtș ș ț

profesorul nu e identificat. (sta o să accelereze investiga iile i, poate, între timp o să ob in iț ș ț ș

protec ie de la poli ie pentru eful meu.ț ț ș

9 %ntr$o lume perfectă, spuse acru 1azard. 9 <neori sistemul func ionează.ț

9 *umai când nu te a tep i.ș ț 9 0da. Dar nu am resursele să$i verific suficient de rapid pe prietenii i asocia ii lui e8nerd iș ț ș

nu am autoritatea să sap prin hârtiile lui. Sunt obligat să mă bazez pe sistem, fie că$mi place sau nu. 9 "um rămâne cu prânzul de astăzi: întrebă 1azard. 9 *$am mâncat împreună. 9 )oate ne$a văzut cineva. i se mai poate urmări i cartea de credit.Ș ș

9 2ine, am luat masa amândoi. Dar nu i$am pomenit nimic de e8nerd.ț

9 "ine o să creadă chestia asta:&than nu se putea gândi la nimeni suficient de credul.

9 Luăm amândoi masa, spuse 1azard, eu găsesc un motiv să$l vizitez pe e8nerd în aceea i zi i,ș ș

pur i simplu, se întâmplă să fie ucis chiar în timp ce mă aflu la el.ș 5e urmă,nu tiu cum se întâmplăș

că ma ina cu care se pregătea să fugă atacatorul îi apar ine lui Dunn8 Uhistler, vechiul tău amic.ș ț 9 0ă doare capul, spuse &than.



)oarta lată de nouă metri cântărea peste trei tone jumătate. 0otorul care opera angrenajul cu lanț

era însă puternic i bariera se mi ca aparent fără efort i cu o viteză mai mare decât te$ai fi a teptat.ș ș ș ș

# suprafa ă de douăzeci de mii de metri pătra i trecea drept o proprietate financiară mare în celeț ț

mai multe comunită i reziden iale. %n cartierul acesta, unde patru mii de metri pătra i puteau aduce deț ț ț

la zece milioane de dolari în sus, un teren de douăzeci de mii de metri pătra i era echivalentulț

domeniului unui baron din (nglia.(leea de acces înconjura un bazin aflat în fa a casei uria e, care nu era barocă precum poarta deț ș

bronz, ci un edificiu paladian cu trei etaje, îmbrăcat în marmură, cu ornamenta ii simple, clasice,ț

gigantic i totu i elegant în propor ii.ș ș ț

"hiar înainte de bazin, aleea se bifurca, iar &than o apucă pe drumul care înconjura casa lateral.La următoarea bifurca ie, una din artere o apucă spre clădirea intendentului i biroul de pază, iar ț ș

cealaltă, spre o rampă care cobora spre garajul subteran.>arajul avea două niveluri. La nivelul superior, "hipul adăpostea treizeci i două de vehicule dinș

colec ia personală, de la un )orsche nou la o serie de olls$o8ce din anii B+G, un 0ercedes$2enzț

3GGR din B+4, un Duesenberg 0odel M din B+ sau un "adillac din B++. *ivelul inferior adăpostea vehiculele aflate în proprietatea re edin ei i folosite ca ma ini deș ț ș ș

serviciu, i oferea locuri de parcare pentru ma inile personale ale angaja ilor.ș ș ț"a i nivelul superior, i acesta avea o podea acoperită cu dale mate de gresie bej i pere iș ș ș ț

acoperi i cu plăci lucioase de faian ă, într$o culoare asortată. Stâlpii de sprijin erau decora i cuț ț ț

mozaic în diverse nuan e de galben.ț

)u ine spa ii destinate vânzării de automobile de lu! erau atât de frumos amenajate ca acest garajț ț

subteran.)anoul pentru cheile de ma ină se afla pe peretele de lângă ascensor, iar Fric stătea pe podea, subș

panou, inând acela i roman fantastic pe care îl citea de diminea ă în bibliotecă. Sări în picioare cândț ș ț

&than se apropie.Spre surprinderea lui, &than se bucură mult văzându$l pe băiat. *imic nu$l mai bucurase atât de

mult în ziua asta lungă, cenu ie, mohorâtă.ș

*u era foarte sigur de ce băiatul îi transmise o stare de bună dispozi ie. )oate pentru că te a teptaiț ș

ca fiul "hipului, crescut în atâta bogă ie i cu atâta indiferen ă, să se comporte cu un răsfă gre os sauț ș ț ț ț

să fie nevrozat, sau amândouă la un locC i pentru că Fric era un băiat cuviincios i timid, care încercaș ș

să$ i mascheze timiditatea cu un aer atoate tiutor, dar nu putea ascunde o modestie înnăscută, rară înș ș

lumea aceasta strălucitoare a a cum rară e milă printre locatarii solzo i ai unei mla tini de crocodili.ș ș ș

(rătând spre carte, &than spuse' 9 ( găsit vrăjitorul cel rău limba unui om cinstit pentru po iunea sa:ț

9 )ână acum a avut ghinion. Dar tocmai l$a trimis pe slujitorul lui cel dur, "ragmore, să vizitezeun politician mincinos i să$i taie testiculele.ș

&than se înfioră.

9 "hiar că este un vrăjitor rău. 9 )ăi, nu e decât un politician. <nii dintre ei mai vin pe aici din când în când. După ce pleacă,doamna 0c2ee face inventarul obiectelor de valoare din camerele pe care le$au vizitat.

9 iJ ce faci aici: (i de gând să faci o plimbare cu ma ina:Ș ș

Fric clătină din cap. 9 *$are niciun sens să mă apuc de a a ceva până la aisprezece ani. rebuie să$mi iau mai întâiș ș

carnetul de ofer, să am suficient timp să pun deoparte ceva bani ca să o iau de la capăt, să descopăr ș

oră elul perfect unde să mă ascund i să mă gândesc la o serie de deghizări beton i greu de ghicit.ș ș ș

&than zâmbi. 9 Deci ăsta e planul, hm:Fără să$i întoarcă zâmbetul, cu o fa ă lungă i serioasă, Fric spuse'ț ș

9 ?sta e planul.



2ăiatul apăsă butonul ca să cheme ascensorul. 0a inăria se puse în mi care cu un bâzâit doar înș ș

parte înăbu it de pere ii cabinei.ș ț

9 0$am ascuns de echipa de decoratori, mărturisi Fric. %ncă mai pun pomi i chestii de$astea prinș

toată casa. & primul tău "răciun aici, a a că nu tii, dar to i poartă scufiile alea idioate de 0oș ș ț ș

"răciun i, de câte ori te văd, strigă' "răciun fericitE i rânjesc ca nebunii, i vor să$ i deaș ș ș ț

bomboanele astea scârboase. *u vin doar să decoreze, le place să se dea în spectacol, ceea ce cred căvor mai to i oamenii, altfel n$ar face o afacere din asta, dar e suficient ca să te transforme în ateu.ț

9 Sună ca o tradi ie memorabilă de sărbători.ț

9 & mai bine decât colindătorii plăti i din (jun. Sunt îmbrăca i că personajele din Dic5ens i înț ț ș

pauzele dintre cântece î i vorbesc despre regina -ictoria i domnul Scrooge, i te întreabă dacă vreiț ș ș

gâscă i budincă cu untură la masa de "răciun. i se adresează cu' domnul meuE i cona uleE, iș Ț ș ș ș

trebuie să fii acolo, pentru că FantomăJ pentru că tatăl meu crede că e super. "am după o jumătatede oră cu siguran ă fie faci pe tine, fie orbe ti, dar mai aiț ș ncă o jumătate de oră în care trebuie sărezi ti. )e urmă e ca lumea, pentru că după colindători vine magicianul care face numărul ăla cuș

pitici îmbrăca i ca spiridu ii lui 0o "răciun, i mori de râs.ț ș ș ș

(elfric părea cuprins de o nervozitate evidentă, pe care o e!prima fără voie într$un torent de

cuvinte care se revărsau ca un bolborosit. *u era din fire un mutulică, dar nu era niciunul pe care sănu po i să$l mai opre ti din vorbit.ț ș

(scensorul sosi i se deschiseră u ile.ș ș

&than intră după băiat în cabina placată cu lambriuri din lemn.După ce apăsă butonul care ducea la parter, Fric spuse'

9 Din e!perien a dumitale, perver ii care dau telefoane sunt chiar periculo i sau e numai gura deț ș ș

ei: 9 )erver ii care dau telefoane:ș

)ână în acest punct al discu iei, băiatul îl privise în ochi pe &than. (cum se uita la lumina aprinsăț

pe panoul cu butoane i nu$i aruncă nici măcar o privire lui &than.ș

9 ipii care dau telefoane i respiră în receptor. Se mul umesc doar cu atât sau câteodată vinș ț

după tine i vor să te pipăie, i chestii dintr$astea:ș ș

9 e$a sunat cineva, Fric: 9 0da. <n ciudat.2ăiatul gâfâi din greu, neregulat, apăsat, ca i cum &than ar fi putut să$l identifice pe pervers dinș

semnătura unică a felului în care respira. 9 "ând te$a sunat prima dată: 9 Doar azi. )rima dată când eram în camera trenurilor. )e urmă a sunat iar când eram în pivni ăț

i mâncăm.ș

9 e$a sunat pe linia ta personală: 9 0da.

)e panoul cu butoane, becule ul se aprindea la fiecare etaj. (scensorul se mi ca încet în sus.ț ș 9 "e i$a spus tipul ăsta:ț

Fric ovăi, frecându$ i u or picioarele de podeaua cu mozaic.ș ș ș

)e urmă' 9 Doar respira. i scotea ni teJ ni te sunete ca de animal.Ș ș ș

9 (sta e tot: 9 0da. Sunete de animal, dar nu tiu ce putea fi, pentru că nu eraș priceput la a a ceva.ș

9 & ti sigur că nu i$a spus nimic: *ici măcar nu i$a zis pe nume:ș ț ț

"u privirea fi!ată pe panoul cu butoane, Fric spuse' 9 Doar respira ia aia idioată. (m format stelu ă ase nouă, tii, m$am gândit că perversul maiț ț ș ș

locuie te poate cu mama lui i ea o să răspundă, dar pe urmă nu l$am auzit decât respirând înș ș

receptor.(junseră la parter. < ile se deschiseră.ș



&than pă i pe hol, dar Fric rămase în ascensor.ș

2locând u ile cu o mână, &than spuse'ș

9 *$a fost o idee bună să$l suni, Fric. "ând cineva încearcă să te hăr uiască, cel mai mult le placeț

să tie că i$au intrat pe sub piele. "el mai bine închizi telefonul imediat cum î i dai seama cine e peș ț ț

fir, i dacă telefonul sună iar, nu mai răspunzi.ș

Făcându$ i de lucru, Fric se uită la ceasul de la mână, îl răsuci ca să potrivească ora i spuse'ș ș 9 "redeam că poate te pricepi să afli cine e. 9 &u o să mă străduiesc. Fric:2ăiatul continuă să învârtească ceasul.

9 &i: 9 & important să$mi spui totul despre povestea asta. 9 2ineîn eles.ț

9 0i$ai spus tot, nu$i a a:ș

Ducând ceasul la ureche, ca i cum ar asculta dacă mai ticăie, Fric spuse'ș

9 2ineîn eles. *$a fost decât respira ia aia.ț ț

2ăiatul nu spusese tot, dar for at acum, nu făcea decât să$ i păstreze secretul cu i mai mareț ș ș

stră nicie.ș(mintindu$ i cum răspunsese el însu i la întrebările lui 1azard din biserică, &than se potoli.ș ș

9 Dacă e ti de acord, în caz că sună cineva pe linia ta în seara asta sau mâine când sunt eu aici, aș ș

vrea să răspund eu. 9 2ine. 9 Linia ta nu sună în apartamentul meu, dar o să intru pe calculator i o să fac modificarea.ș

9 "ând: 9 "hiar acum. # să răspund imediat ce sună, dar dacă sună mâine când nu sunt aici, lasă să intre

căsu a vocală.ț

2ăiatul îl privi în sfâr it în ochi.ș

9 2ine. tii cum sună telefonul meu:Ș

&than zâmbi. 9 # să$l recunosc."u o privire consternată, Fric spuse'

9 0da, are o melodie tâmpită. 9 i crezi că primele acorduri de laȘ Dragnet îmi dau senza ia că primesc un telefon important:ț

Fric zâmbi. 9 Dacă vrei să mă suni oricând, ziua sau noaptea, spuse &than, pe una dintre liniile telefonice de

aici sau pe mobil, nu ezită, Fric. #ricum nu prea dorm. %n elegi:ț

2ăiatul dădu din cap. 9 0ul umesc, domnule ruman.ț

&than se mai dădu un pas înapoi pe hol.Sfios, Fric î i mu că solemn buza de jos în timp ce apăsă butonul ascensorului, care$l duceaș ș

probabil la etajul al doilea, unde se aflau camerele lui.Din pricina staturii sale micu e, ascensorul, spa ios ca orice ascensor dintr$o clădire impozantă,ț ț

părea chiar mai spa ios decât de obicei.ț

De i scund i slăbu pentru vârsta lui, inuta i atitudinea obi nuită a lui Fric emanau o hotărâreș ș ț ț ș ș

calmă i un curaj surprinzătoare pentru anii lui i mai mari decât trupul lui mic. "opilăria stranie iș ș ș

singuratică începuse deja să$l ademenească spre răzbunare.%n pofida bogă iei, iste imii i în elepciunii, avea să ajungă mai devreme sau mai târziu o fireț ț ș ț

răzbunătoare. La urma urmei, era om i deci avea partea lui de nefericire i ghinion.ș ș

< ile ascensorului se închiseră.ș



După ce Fric dispăru din vedere i ma inăria începu să toarcă, &than privi tăbli a de deasupra u ii.ș ș ț ș

# privi până când văzu becule ul care se aprinse la etajul întâi, ascultă mecanismul care continua săț

scrâ nească al ascensorului.ș

-ăzu cu ochii min ii cum u ile ascensorului se deschid la etajul al doilea i lasă o cabină goală,ț ș ș

pentru că Fric a dispărut pe vecie între etaje.

(stfel de închipuiri ciudate, negre nu$i stăteau în fire. %n oricare altă zi în afară de asta, s$ar fiîntrebat de unde îi vine un astfel de gând tulburător i l$ar fi alungat pe dată din minte, cu u urin a cuș ș ț

care calci cuta unei cămă i.ș

Aiua de azi era însă cum era, atât de complet diferită de oricare alta, încât &than se sim i înclinatț

să ia în serios chiar i cele mai improbabile presentimente i posibilită i.ș ș ț

(scensorul urca paralel cu scările de serviciu. &ra tentat să parcurgă în goană cele patru iruri deș

trepte. (scensorul se ridica atât de încet, că l$ar ajunge din urmă la etajul al doilea."ând u ile s$ar deschide, Fric s$ar speria să$l vadă atât de panicat. espirând din greu din pricinaș

urcu ului nebun, &than nu ar fi în stare să$ i ascundă îngrijorarea fa ă de Fric / nici nu ar fi în stareș ș ț

să o e!plice.0omentul trecu.

*odul din gât îi dispăru. %nghi i, respiră.ț2ecule ul se aprinse la etajul întâi, apoi la etajul al doilea. 0otorul ascensorului tăcu.ț

"u siguran ă, Fric ajunsese teafăr sus, în casă. *u fusese consumat i devorat de ma inăriaț ș ș

demonică.)e cât putu, &than î i alungă ideea aceasta bizară din minte în timp ce se îndreptă spreș

apartamentul lui din aripa de vest.

•Capitolul 38

)arcurgând în grabă holul lung din aripa de nord, Fric privi îngrijorat de mai multe ori înapoi, pentru că întotdeauna avusese sentimentul că fantomele pândeau în ungherele cele mai singuraticeale casei. %n noaptea asta,era absolut sigur de prezen a lor.ț

%n timp ce trecea pe lângă o oglindă aurită a ezată deasupra unei console vechi de când lumea,ș

crezu că zăre teș două figuri în sticla decolorată de vreme' el însu i, dar i cineva mai înalt, maiș ș

întunecat, care mergea grăbit chiar în spatele lui.)e o tapiserie care data probabil dinainte de epoca glaciară, cavaleri cu priviri amenin ătoare,ț

călare pe armăsari negri, păreau că$ i întorc capetele ca să$l privească. "u coada ochiului i se păru căș

vede caii / cu ochii lor sălbatici, cu nările fremătând / cum încep să galopeze prin esătura aceea deț

câmpii i păduri, ca i cum ar fi vrut să sară din urzeala lumii lor în holul de la etajul al doilea.ș ș

(vând în vedere starea lui actuală de spirit, Fric nu era persoana potrivită să lucreze într$un

cimitir, într$o morgă ori în unită i criogenice unde grămezi de mor i sunt înghe a i în a teptarea zileiț ț ț ț șîn care vor fi dezghe a i i adu i din nou la via ă.ț ț ș ș ț

atăl$Fantomă îl jucase într$un film pe Sherloc5 1olmes, care se dovedise a fi fost primul om carese lăsase înghe at în mod tiin ific după moarte. 1olmes fusese adus la via ă în anul HHH3, unde oț ș ț ț

societate utopică avea nevoie de sprijinul său ca să rezolve prima crimă după o sută de ani.Dacă eliminai robo ii răi sau e!tratere trii răi, sau chiar mumiile rele, filmul ar fi ie it mai bine.ț ș ș

"âteodată un film putea fi prea plin de imagina ie.ț

Dar în clipa asta, lui Fric nu$i era greu deloc să$ i imagineze )alazzo ospo mi unând deș ș

fantome, robo i, e!tratere tri, mumii i o creatură fără nume, mai rea decât toate celelalte, mai alesț ș ș

aici, la etajul al doilea, unde era singur. *u singur în sensul că era n siguran ăț ,ci singur în sensul căera singura făptură omenească prezentă.



Dormitorul tatălui său i apartamentul aferent se aflau la acest etaj, în aripa de vest i de$a lungulș ș

unei păr i din holul nordic. "ând atăl$Fantomă se afla la re edin ă, Fric avea companion în refugiulț ș ț

ăsta, dar în cele mai multe nop i locuia singur aici, la etajul al doilea.ț

"a acum.La întretăierea dintre holuri, rămase nemi cat ca un cadavru într$un bazin criogenic, ascultândș

zgomotele casei.Fric mai mult î i închipuia decât auzea ropotul ploii. (coperi ul era acoperit cu plăci de ardezie,ș ș

era bine izolat i aflat cu mult deasupra acestui hol înalt.ș

Fo netul slab i inconstant al vântului nu era decât o amintire din alte vremuri, pentru că era oș ș

noapte aproape lipsită de vânt.%n afară de apartamentul lui Fric, de$a lungul holului se aflau mai multe încăperi. Dormitoare de

oaspe i rareori folosite. # debara pentru lenjerii. # cameră cu scule electrice, plină ochi cuț

echipamente misterioase pentru Fric, dar amintind de laboratorul lui Fran5enstein. 0ai era un salonmic, bine mobilat i între inut, în care nu stătea niciodată nimeni.ș ț

La capătul holului se afla o scară de serviciu care cobora cinci etaje, până la garajul subteran. (ltescări, aflate la capătul holului din aripa de vest, coborau de asemenea până la subsolul palatului

ospo. *iciuna din ele nu erau, bineîn eles, la fel de largi sau grandioase ca scările principale, carețaveau câte un candelabru de cristal pe fiecare palier.

(ctri a "assandra Limone / pe numele adevărat Sand8 Lea58 / care locuise împreună cu tatăl luiț

Fric timp de cinci luni, stând în casă chiar i când acesta lipsea, se vânturase pe scări deș

cincisprezece ori pe zi, ca parte a antrenamentului zilnic pe care$l făcea. # sală de gimnastică binedotată oferea un Stairmaster printre alte numeroase ma ini, dar "assandra spunea că scărileș

autenticeE nu erau atât de plictisitoare ca scările artificiale i aveau un efect mai natural asupraș

mu chilor piciorului i fundului.ș ș

Leoarcă de transpira ie, gemând, uitându$se cruci , strâmbându$se, înjurând ca fata posedată dinț ș

+6orcistul , ipând la Fric dacă se întâlnea din întâmplare cu el pe scări în timpul cât le folosea ea,ț

"assandra alpinista n$ar fi fost u or de recunoscut de editorii de la revistaș 5eople. # trecuseră dedouă ori pe lista celor mai frumo i oameni din lume.ș

Din câte se părea însă, toată strădania ei fusese încununată de succes. atăl$Fantomă îi spusese demai multe ori "assandrei că era o armă mortală, pentru că mu chii picioarelor ei puteau termina unș

bărbat, mu chii coapselor puteau zdrobi orice inimă, iar fundul ei putea înnebuni pe oricine.ș

1a, ha, haN %n loc să$ i testeze sim ul umorului, unele glume î i testau senza ia de vomă.ț ț ț ț

%ntr$una din ultimele ei zile la re edin ă, "assandra căzuse pe scările din aripa de vest i$ iș ț ș ș

fracturase o gleznă."u adevărat nostim.(cum Fric mergea pe hol nu spre apartamentul lui, ci spre ultima cameră pe dreapta înainte de

scări.

Spa iul acesta lipsit de elegan ă, măsurând în jur de trei metri i jumătate pe patru, avea o podeaț ț șdin scânduri groase i pere i simpli, albi. >oală în momentul de fa ă, încăperea servea drept punct deș ț ț

trecere pentru transferul de bunuri dinspre i înspre pod.ș

<n lift încăpător, operat de un motor electric, putea căra până la opt sute de 5ilograme i permiteaș

depozitarea de cutii grele i obiecte mari în imensitatea de deasupra. # u ă se deschidea spre o scarăș ș

în spirală, care ducea tot în pod.Fric o luă pe scări. <rcă cu grijă, inându$se mereu de bară, îngrijorat că râsul copios pe care i$lț

prilejuise glezna fracturată a "assandrei avea să se întoarcă acum împotriva lui, drept care se vaalege i el cu un picior rupt.ș

)odul se întindea pe toată lungimea i lă imea vilei. Spa iul era finisat' pere i tencui i, du umeaș ț ț ț ț ș

solidă, acoperită cu linoleum ca să poată fi cură ată mai u or.ț ș



"oloane din grinzi verticale masive sprijineau o re ea elaborată de căpriori care sus ineauț ț

acoperi ul. %ntre grinzi nu fuseseră construite niciun fel de panouri separatoare, a a că podul rămâneaș ș

o singură i mare încăpere.ș

%n realitate, nu puteai să vezi bine dintr$un capăt al încăperii în celălalt, pentru că sute de postereenorme erau suspendate cu sârme de căpriori. Fiecare dintre ele purta numele i imaginea gigantică aș

lui "hanning 0anheim.atăl lui Fric nu făcuse decât douăzeci i două de filme, dar colec iona articole legate de cariera saș ț

în toate limbile. Filmele lui erau succese de casă în toată lumea, i fiecare proiect producea zeci deș

postere.)osterele formau un soi de pere i i culoare de trecere, la fel ca i lăzile a ezate una peste alta,ț ș ș ș

pline de suvenire ale lui "hanning 0anheim, de pildă tricouri cu chipul său iTsau fraze din filmeleș

sale, ceasuri de mână pe care timpul bătea în jurul chipului său, căni de cafea ilustrate cucanalui,pălării, epci, haine, pahare, figurine de plastic, păpu i, sute de jucării diferite, lenjerie deș ș

damă, medalioane, cutii de sendvi uri i mult mai multă marfă decât putea Fric să$ i amintească sauș ș ș

să$ i imagineze.ș

#riunde te întorceai, dădeai peste siluete din carton ale atălui$Fantomă, în mărime naturală sau

mai mari decât în realitate. (ici era un co;bo8 ticălos, dincolo un căpitan de navă spa ială, aici unțofi er de marină, dincoace un pilot, un e!plorator din junglă, un ofi er de cavalerie din secolul alț ț

6=6$lea, doctor, bo!er, poli ist, pompierJț

Diorame de carton mai elaborate îl arătau pe cel mai mare star din lume în decoruri întregi dinfilme. (cestea fuseseră dispuse în holurile teatrelor i multe dintre ele, dacă le puneai baterii, seș

mi cau i luminau.ș ș

#biecte senza ionale din filmele sale erau aranjate pe rafturi metalice sau sprijinite de perete.ț

(rme futuriste, că ti de pompier, că ti de soldat, o armură, un păianjen robot de mărimea unuiș ș

fotoliuJ#biecte mai mari, de pildă ma ina timpului dinș 7uture !mperfect ,erau inute într$un depozit dinț

Santa 0onica. Spa iul acela i podul de aici erau ambele dotate cu sisteme de încălzire i umidificareț ș ș

a aerului ca cele din muzee, pentru a asigura deteriorarea minimă a articolelor din colec ie.ț

atăl$Fantomă cumpărase de curând proprietatea vecină cu )alazzo ospo. (vea de gând sădărâme casa care se afla pe acel teren, să unească cele două loturi de pământ i să construiască unș

muzeu în stilul arhitectural de la )alazzo ospo ca să$ i e!pună suvenirele.ș

De i tatăl său nu mersese până într$acolo, Fric bănuia că inten iona ca într$o bună zi să deschidăș ț

re edin a pentru public, a a cum se întâmplase cu >racelandș ț ș H, i să$l lase pe Fric însu i să conducăș ș

toată opera ia.ț

Dacă acea zi avea într$adevăr să sosească, bineîn eles că va fi nevoit să$ i zboare creierii sau să seț ș

arunce de pe o clădire înaltă, sau amândouă la un loc, dacă nu va fi apucat deja să înceapă o via ățnouă, secretă, sub o altă identitate, în >oose "rotch, 0ontana, sau în vreun alt oră el atât deș

îndepărtat i simplu, că localnicii încă ar mai numi filmele spectacolele lanternei magiceE.ș"âteodată, foarte rar, Fric se sim ea vrăjit când se urca în pod ca să rătăcească prin labirintulț

0anheim. <neori, era cuprins chiar de entuziasm la gândul că făcea parte din proiectul acesta magic,aproape legendar.

(lteori, sim ea că nu are decât trei centimetri înăl ime i continuă să scadă, că nu era decât unț ț ș

gândac neînsemnat, pe care l$ai putea oricând călca, turti i uita.ș

%n seara asta nu se sim ea nici inspirat, nici descurajat de colec ie, pentru că o vizita numai înț ț

căutarea unei ascunzători. "u siguran ă avea să descopere în labirintul ăsta un cotlon în care să seț

ascundă i să fie protejat de chipul i numele omniprezente ale tatălui său, care putea ine la distan ăș ș ț ț

răul a a cum usturoiul i crucifi!ul descurajau vampirii.ș ș

2!Note:=racelan este numele proprietății lui >l5is *resle?, în momentul e 7ață 7uncțion#n ca un muzeu esc6ispentru pu$lic. (n.tr.).



(junse în fa a unei oglinzi înalte de doi metri, cu o ramă cu erpi sculpta i i picta i, care seț ș ț ș ț

încolăceau în culori de piatră pre ioasă. %nț /lac$ Sno*,tatăl său întrezărise imagini din viitorul său înaceastă oglindă.

Fric îl văzu numai i numai pe Fric cum î i mijea ochii la refle!ia sa din oglindă, a a cum maiș ș ș

făcea câteodată, încercând să vadă printre gene un Fric mai înalt i mai dur. "a de obicei, nu reu i săș ș

se amăgească, statura eroică nu$l prindea, dar era bucuros că oglinda nu$i dezvăluia scene din viitorullui,care ar confirma poate că avea să fie acela i nătărău i la treizeci, patruzeci sau cincizeci de ani.ș ș

După ce Fric se dădu înapoi din fa a oglinzii i se întoarse să plece, sticla păru să se unduiască iț ș ș

din ea ie i un bărbat, un bărbat solid, care avea o înfă i are dură fără să fie nevoit să se uite strâmb.ș ț ș

"u un rânjet pe fa ă, bruta se întinse după Fric, iar Fric fugi cât îl ineau picioarele.ț ț

•Capitolul 39

Deranjat ca niciodată până atunci de întunericul din spatele ferestrelor, &than străbătuapartamentul i trase draperiile, acoperind fa a nop ii ploioase de afară, de parcă această ar fi avut oș ț ț

mie de ochi.La masa de lucru din biroul său, porni calculatorul i accesă programul de control al casei. )eș

ecran apăreau pictograme pentru sistemul de încălzire$răcire, centralele din piscină, sistemul deirigare i luminare a gazonului, iluminatul interior, echipamentul audio$video, aparatele de securitateș

electronică, telefoane i alte sisteme.ș

Selectă cu ajutorul mouse$ului telefonul. "alculatorul îi ceru parola, i &than o introduse.ș

Dintre to i membrii personalului administrativ, numai &than putea accesaț iș reprograma sistemelede securitate i telefonie.ș

&cranul se schimbă, oferindu$i un set nou de op iuni.ț

elefoanele din apartamentul său aveau toate cele douăzeci i patru de linii, dar numai două îiș

erau accesibile. *u putea asculta în secret convorbirile altcuiva, a a cum nici al ii nu puteau ascultaș țconvorbirile lui.0ai mult, dacă veneau apeluri pe alte linii, &than nu auzea telefonul sunând în camera lui.

2ecule ul clipea însă deasupra numărului liniei respective când aceasta primea un apel, i rămâneaț ș

aprins până se termina convorbirea.După ce intră în programul de telefonie, &than operă modificări care să facă accesibilă în

apartamentul lui linia H+, care$i apar inea lui Fric. (ceasta avea să sune cu tonul personal al lui Fric.ț

După ce termină, se uită pe eviden a convorbirilor telefonice din ziua aceea.ț

#rice apel către i dinspre )alazzo ospo era consemnat automat / de i fără con inutul propriu$ș ș ț

zis al convorbirii. Se consemnau ora la care fusese efectuat fiecare apel i durata fiecărei convorbiri.ș

)entru toate apelurile făcute din casă, calculatorul re inea numărul care fusese format. %n cazulț

apelurilor din afară, calculatorul re inea numărului celui care sunase, cu e!cep ia cazurilor cândț țnumărul de telefon era neinformabil.

% i introduse numele i văzu că nu primise decât un singur telefon cât timp fusese plecat.ș ș

elefoanele primite i date de pe mobil nu erau incluse aici.ș

(pucă telefonul ca să$ i verifice căsu a vocală. Sunaseră de la spital să$l informeze în legătură cuș ț

moartea lui Dunn8."ând &than introduse numele lui (elfric, calculatorul raportă că băiatul nu primise niciun fel de

apel în ziua aceea, luni, H decembrie.După spusele lui Fric, perversul care respira greu sunase de două ori. i cel pu in o dată băiatul îlȘ ț

sunase înapoi cu V4B. oate cele trei apeluri ar fi trebuit să fie consemnate.&than se mută din fi ierul lui Fric în registrul general, care cuprindea toate telefoanele date sauș

primite de la miezul nop ii trecute, în ordinea în care fuseseră efectuate. &ra o listă lungă, pentru căț personalul fusese ocupat cu pregătirile de "răciun.



)arcurgând cu grijă datele, &than nu dădu peste niciun apel dat sau primit de Fric."u e!cep ia cazului în care sistemul de consemnare avea erori, ceea ce nu se întâmplase niciodatăț

de când era &than aici, concluzia inevitabilă era aceea că Fric min ise în legătură cu telefoaneleț

obscene.espectul pe care i$l purta băiatului îl făcu pe &than să mai parcurgă o dată registrul de eviden ă aț

apelurilor, de data asta de jos în sus. (cela i rezultat.ș)e cât de dificil era de crezut că sistemul nu consemnase apelurile men ionate de Fric, pe atât deț

greu era pentru &than să accepte că pu tiul născocise povestea perversului care respira în telefon.ș

Fric nu obi nuia să dramatizeze lucrurile i, cu siguran ă, nu încerca să atragă aten ia.ș ș ț ț

)e lângă asta, părea cu adevărat tulburat de amintirea apelurilor cu pricina. Doar respira. iȘ

scotea ni te suneteJ ni te sunete ca de animal.Eș ș

Sesizând cu coada ochiului ceva care clipea, &than se întoarse de la calculator i văzu că becule ulș ț

de deasupra liniei H era cel care lumina intermitent. %n timp ce îl privea, cineva răspunse acestuiapel i becule ul rămase aprins.ș ț

Linia H, ultima linie de pe tabloul de comandă, era rezervată apelurilor primite de la mor i.ț

•Capitolul 40

Dacă un tip fioros iese din oglindă ca printr$o u ă i vrea să te în face i chiar te apucă de căma ăș ș ș ș ș

cu vârful degetelor, ai toate motivele să$ i dai drumul în pantaloni sau să$ i pierzi cu totul controlulț ț

sfincterelor, a a că Fric rămase uimit că nu se u ură pe loc prin toate orificiile, că reac ionă suficientș ș ț

de repede, scăpă de degetele care umblau să$l aga e i alergă complet uscat prin labirintul deț ș

suvenire.# luă la stânga, la dreapta, la dreapta, la stânga, sări peste o grămadă de cutii, trecu dintr$o aripă a

podului în cealaltă, împiedicându$se între două postere uria e, alergă pe lângă un ată$Fantomă în rolș

de detectiv din anii B+G, se strecură printre alte două postere, se feri de un inorog din polistiren cu oînfă i are realistă, folosit în singurul film al lui 0anheim despre care nimeni nu îndrăznea săț ș

vorbească în prezen a tatălui său, o luă la stânga, la stânga, la dreapta i se opri când î i dădu seamaț ș ș

că nu mai tia din ce parte venise i că s$ar putea să se învârtă în cerc în jurul oglinzii încolăcite deș ș

erpi.ș

%n urma sa, pe o suprafa ă însemnată a podului, posterele înrămate se legănau ca penduluriț

gigantice. Le mi case pe unele dintre ele în timp ce fugea, iar curentul stârnit de acestea continua săș

le mi te u or pe celelalte, perpetuând astfel dezordinea.ș ș

%n tot acest freamăt era mult mai greu de distins apropierea omului din oglindă decât ar fi fost într$un pod cufundat în tăcere. Fric nu putea să$l zărească.

Dacă nu cumva erai vreun diavol iubitor de umbre i de cotloane întunecate, iluminatul de aiciș

lăsa de dorit. "u toate că de jur împrejurul podului e!istau aplice, iar pe unele dintre coloanele caresprijineau căpriorii erau fi!ate lămpi, numărul i strălucirea lor erau insuficiente. )alisadele deș

postere, aranjate precum steagurile unor na iuni 0anheim, împiedicau trecerea uniformă a luminiiț

dintr$o aripă a podului în alta.>hemuit în beznă, prudent, Fric inspiră adânc, î i inu respira ia, ascultă.ș ț ț

La început nu auzi nimic în afară de bubuitul ritmic, ca de tobo ar, al inimii lui, dar spre sfâr itulș ș

respira iei aceleia lungi, începu să audă i bătaia ploii pe iglă.ț ș ț

"on tient că orice zgomot l$ar ajuta pe animalul de pradă aflat pe urmele lui să$l localizeze, Fricș

lăsă să iasă respira ia moartă, ademeni înăuntru una vie, i o inu i pe aceasta.ț ș ț ș

Se afla sus de tot în casă, dar i sus de tot în furtună. (ici, suspinul melancolic al ploii reverbera înș

nenumărate oapte care schimbau între ele secrete sinistre în această mare de beznă care scufundaș

acum )alazzo ospo.



i totu i, în acela i fel în care se concentrase să audă ploaia în pofida bubuitului inimii, distinseȘ ș ș

acum pa ii omului din oglindă. (rhitectura podului, mi carea de pendul a posterelor gigantice iș ș ș

uieratul ploii deformau sunetul, lăsau impresia că intrusul se îndepărta de Fric, apoi se apropia, peș

urmă iar pleca, când de fapt mai mult ca sigur înainta spre prada sa.Fric urmase sfatul 0usafirului 0isterios de a găsi un loc secret, bine ascuns. "rezuse că va avea

nevoie curând de un refugiu, dar nu î i dăduse seama că va fi chiar atât de curând.ș%nvă ând să respire i să asculte în acela i timp, dădu crezare spuselor insistente i icnite aleț ș ș ș ț

mamei lui cum că era un oricel perfect, aproape invizibilE. Se strecură cu repeziciune i fără niciunș ș

zgomot pe lângă turnurile de carton ro u$auriu ale unui ora futurist peste care tatăl său / tot deș ș

carton / trona cu o pu că laser înfrico ătoare, gata să tragă.ș ș

ândurile se intersectară, Fric se uită i într$o parte, i$n alta, apoi o luă la stânga. "ontinuă săș ș

fugă cu pa i mărun i, analizând în timp ce mergea sunetul greu al pa ilor din spate, chibzuind care ar ș ț ș

fi cel mai bun traseu de urmat ca să poată scăpa de omul din oglindă.=ntrusul nu făcea niciun efort să se ascundă. )ărea că voia ca Fric să$l audă, oarecum convins că

băiatul nu putea scăpa.0oloch. ?sta trebuie să fie 0oloch. "aută un copil să$l sacrifice, un copil pe care să$l ucidă,

poate chiar să$l mănânce. +l este 2oloc&, cu oase de copii ntre din iț JFric se ab inu să nu ipe după ajutor, convins că nu avea cine să$l audă în afară de omul$fiară$zeuț ț

care îl urmărea. )ere ii casei erau gro i, podelele i mai groase încă, iar cea mai apropiată persoanăț ș ș

era tocmai la etajul întâi, în centrul vilei.(r fi căutat o fereastră i ar fi riscat să sară în gol două etaje. )odul nu avea însă nicio fereastră.ș

Dădu peste o imita ie de sarcofag din piatră, a ezat în picioare, sculptat cu hieroglife i decorat cuț ș ș

imaginea unui faraon mort, care nu mai era de mult locuit de mumia malefică ce se luptase odată cucel mai mare star de cinema din lume.

<n cufăr în care un criminal crud i inteligent Ojucat de ichard >ereP înghesuise odată cadavrulș

unui splendide blonde Ode fapt, trupul viu al mai sus amintitei "assandra LimoneP, era acum gol.Fric nu fu ispitit să se ascundă în containerele acestea, nici în sicriul negru, lăcuit, nici în cutia

magică în care asistenta unui iluzionist putea fi făcută să dispară cu ajutorul oglinzilor a ezate oblic.ș

"hiar i cele care nu erau sicrieș păreau sicrie, i, sigur, că era moarte curată să se vâre în oricare dinș

ele.Singurul lucru în elept era să se mi te în continuare, rapid i tăcut ca un oricel, să se strecoare,ț ș ș ș

mereu cu vreo câteva cotituri înaintea omului din oglindă. %n cele din urmă ar fi putut să se întoarcăla scările în formă de spirală, să coboare din pod i să o ia la goană spre etajele de jos, unde puteaș

găsi un ajutor.Deodată î i dădu seama că nu mai auzea pa ii celui care venea pe urmele lui.ș ș

*iciun ată$Fantomă nu era mai nemi cat, nicio mumie de sub nisipurile egiptene nu zăcea maiș

lipsită de suflare decât Fric, pe care îl cuprinse bănuiala că lini tea aceasta nu vestea nimic bun.ș# umbră pluti pe deasupra, pă ind prin aer ca pe apă.ș

Lui Fric i se tăie respira ia, se uită apoi în sus.ț

>rinzile care sus ineau acoperi ul se sprijineau pe coloanele podului, la un metru jumătateț ș

deasupra capului său. De la o grindă la alta, peste posterele din filme, zbură o siluetă fără aripi, dar mai gra ioasă decât o pasăre, sărind cu încetineala i imponderabilitatea unui cosmonaut careț ș

sfidează gravita ia.ț

*u era o fantomă înfă urată în văluri albe, ci un bărbat în costum, acela i care ie ise din oglindă iș ș ș ș

care e!ecuta acum un balet aerian imposibil. (teriză pe o grindă orizontală, făcu o piruetă spre Frici se năpusti în jos, nu ca o piatră care cade, ci ca o pană, rânjind e!act a a cum î i închipuise Fric căș ș ș

ar rânji maleficul 0oloch, dornic să$ i astâmpere foamea cu un copil.ș

Fric se întoarse i fugi.ș



(poi cercetătorii amplificaseră i multiplicaseră sunetele slabe de pe înregistrări. Descoperiserăș

glasuri care vorbeau de multe ori engleza, dar uneori i franceza, spaniola, greaca i alte limbi.ș ș

"ele mai multe dintre entită ile care opteau la telefon nu transmiteau decât frânturi de propozi iiț ș ț

sau cuvinte disparate, din care abia puteai în elege ceva, oferind material insuficient pentru analiză.ț

(ltă dată puteau fi puse cap la cap mesajeE mai complete, de pildă previziuni sau chiar

avertismente înfrico ătoare. %ntotdeauna însă acestea erau scurte i de cele mai multe ori enigmatice.ș șa iunea î i spunea că înregistrările nu captaseră decât frânturi de convorbiri făcute de cei viiț ț

folosind alte linii din sistemul telefonic.De fapt, bucă ile coerente păreau să se refere la treburi mult prea lume ti ca să motiveze mor ii săț ș ț

vrea să intre în legătură cu viii' întrebări despre vreme, despre ultimele note de la coală aleș

nepo ilor, fraze ca J mi$a plăcut întotdeauna plăcinta de pecan, a ta e cea mai bună de pe lumeJEț

i J mai bine strânge bani pentru zile negreJE i J la cafeneaua care$ i place, proprietarul are oș ș ț

bucătărie infectăJEi totu iJȘ ș

i totu i, câteva voci se spunea că erau atât de bântuite, atât de întunecate de deznădejde sau atâtȘ ș

de pline de dragoste, de grijă sau disperare, că nu puteau fi uitate cu u urin ă, nu puteau fi e!plicate,ș ț

mai ales când mesajele erau transmise într$un manieră precipitată' J gaze de la furnal, nu te culcaîn seara asta, gazeJE i J nu i$am spus niciodată cât de mult te iubesc, atât de mult, te rog, caută$ș ț

mă când vii pe$aici, nu mă uitaJE i J un bărbat într$un camion albastru, nu$l lăsa să se apropie deș

micu a Laura, nu îl lăsa lângă eaJEț

0esajele acestea lugubre raportate de cercetătorii fenomenelor paranormale îl convinseseră pe"hanning 0anheim să păstreze linia H doar pentru a înlesni convorbirile cu mor ii care aveau chef ț

de vorbă.%n fiecare zi, oriunde s$ar fi aflat în lume, 0anheim i 0ing du Lac obi nuiau ca în anumiteș ș

momente ale medita iei lor să transmită mental prefi!ul regiunii, împreună cu numărul de apte cifreț ș

al liniei H, aruncând acul cu momeală în oceanul nemuririi în speran a că vor prinde un spirit.ț

"hiar i a a, după trei ani nu înregistraseră decât numere formate gre it, te!te debitate de agen iș ș ș ț

de vânzări i mai multe apeluri de la un farsor care, înainte de sosirea lui &than, se dovedise a fiș

paznic la re edin ă. = se dăduse o compensa ie generoasă după ce fusese demis i, conform doamneiș ț ț ș

0c2ee, o recomandare din partea lui 0ing du Lac care, în mare, sus inea că ar fi în elept ca omul să$ț ț

i facă ordine în casa spiritualăE.ș

2ecule ul se stinse. (pelul durase un minut i douăsprezece secunde.ț ș

"âteodată &than se întreba cum de "hanning 0anheim, care reu ise să aibă o carieră actoriceascăș

atât de strălucită i care se dovedise un as al investi iilor, putea fi acela i om care îl angaja pe 0ingș ț ș

du Lac împreună cu un consultant feng$shui, un clarvăzător i un cercetător al vie ilor anterioareCș ț

acesta din urmă petrecea patruzeci de ore pe săptămână căutând să identifice reîncarnările actoruluiîn secolele trecute.

)e de altă parte, evenimentele neobi nuite din acea zi îl făceau să fie mai pu in sceptic ca deș țobicei.Se mai uită o dată spre ecranul calculatorului, la lista convorbirilor telefonice. Se încruntă,

întrebându$se de ce Fric ar fi inventat povestea cu tipul care respira în telefon.Dacă cineva chiar dăduse telefoane obscene băiatului, era foarte posibil ca acestea să aibă o

legătură cu amenin ările indirecte la adresa lui 0anheim care sosiseră în cutiile acelea negre. (ltfel,ț

ar fi însemnat că e!istau două surse simultane de amenin ări. &than nu credea în coinciden e.ț ț

"el care respirase greu în telefon ar putea fi modelul real al profesoruluiE men ionat de e8nerdț

în scenariul lui neterminat, omul care conspirase la trimiterea cutiilor negre de cadouri i la ucidereaș

lui 0anheim. Dacă lucrurile stăteau a a, atunci acesta pusese mâna pe cel pu in unul dintre numereleș ț

secrete ale casei / o descoperire nelini titoare.ș

i totu i, registrul telefoanelor nu dăduse niciodată gre în trecut la înregistrarea apelurilor. i, cuȘ ș ș Ștoate că pot apărea erori, ma inile nu mint.ș



"el mai recent apel către linia H era acum ultimul pe registrul din ziua aceea. ( a cum trebuia.ș

&than cronometrase convorbirea la un minut i douăsprezece secunde. )rogramul înregistrase unș

minut i paisprezece secunde. *u se îndoia că cele două secunde erau gre eala lui.ș ș

"onform registrului telefonic, cel care sunase avea identitatea protejată i nu se putuse înregistraș

niciun număr de telefon de la care se făcuse apelul. &ra ciudat dacă apelul fusese făcut de un agent de

vânzări prin telefon, pentru că acum era interzis prin lege să folosească telefoane neinformabile, dar nu era deloc ciudat dacă cineva formase gre it numărul.ș

*ici nu era neobi nuit pentru cineva care formase numărul gre it să ină linia ocupată timp de unș ș ț

minut sau mai mult. 0esajul înregistrat pe robotul liniei H nu era un salut complicat către cei dinlumea duhurilor, ci un simplu -ă rugăm să lăsa i un mesajE. <nii dintre cei care sunau nu$ i dădeauț ș

seama că formaseră numărul gre it i dădeau ascultare invita iei.ș ș ț

#ricum, nu cine suna pe linia H era problema. )roblema era dacă ma ina, un obiect pe care teș

po i întotdeauna baza, avusese erori sau min ise când nu înregistrase apelurile pe care băiatulț ț

sus inea că le primise.ț

Logic, &than nu putea decât să tragă concluzia că ma ina nu putuse să dea gre . Diminea ă o săș ș ț

aibă o discu ie cu Fric.ț

)e birou, lângă calculator, se aflau cei trei clopo ei de argint din ambulan ă. ămase cu privirea laț ței mult timp.

Lângă clopo ei se afla un plic care îi fusese lăsat de doamna 0c2ee. % i scrisese numele cu litereț ș

mari, într$o caligrafie impecabilă."a tot ce inea de 0c2ee, gra ia cu care mânuise stiloul îl făcu pe &than să zâmbească. Doamnaț ț

0c2ee cuno tea cel mai bun i elegant mod de a îndeplini orice fel de sarcină i î i men ineaș ș ș ș ț

întotdeauna standardele înalte.Deschise plicul i i se confirmă un adevăr pe care îl tia deja' Freddie *ielander, mama lui Fric,ș ș

era o nemernică.

•Capitolul 42

<luitor de galben din cap până$n picioare, "or58 Laputa acceptă punga roz strident de la domnul"hung.

&ra con tient că smulgea zâmbete clien ilor din magazin i presupunea că în galben$rozul ăstaș ț ș

ipător era probabil cea mai veselă inută de anarhist din lume.ț ț

)unga era plină de cutii cu mâncare chinezească, iar domnul "hung manifestă o bunăvoin ățe!cesivă. %i mul umi insistent lui "or58 pentru fidelitatea lui de cumpărător i îi dori tot binele dinț ș

lume.După o zi petrecută căutând să provoace colapsul social, "or58 rareori avea chef să$ i pregăteascăș

cina. -enea de trei sau patru ori pe săptămână la domnul "hung, de unde lua mâncăruri gata preparate.%ntr$o lume mai bună, în loc să apeleze în mod repetat la preparatele chineze ti, ar fi preferat să iaș

cina în restaurante lu!oase. Dar dacă o institu ie oferea bucătărie aleasă i serviciu e!celent, seț ș

găseau întotdeauna clien i care să ruineze tot e!perimentul.ț

"u pu ine e!cep ii, oamenii erau ni te făpturi plictisitoare, anoste, care se amăgeau singure. )uteaț ț ș

să le tolereze individual sau într$un cadru organizat în care el impunea regulile, de pildă într$o clasă,dar mul imile nu$l lăsau să se bucure de o masă bună sau să$ i facă digestia în tihnă.ț ș

Luă ma ina până acasă i lăsă punga roz nedesfăcută pe masa din bucătărie. "amera fu inundatăș ș

de arome după care$ i lăsa gura apă.ț

După ce se schimbă într$un halat lejer, dintr$un ca mir în carouri, perfect pentru o seară deș

decembrie cu burni ă, "or58 î i făcu un martini. Doar o urmă de vermut, două măsline.ț ș



*u putea să mănânce singur toată mâncarea. "hiar de când începuse să$l înfometeze metodic peStin58 "heese 0an, "or58 continua să cumpere totu i prea multe semipreparate.ș

%n mod clar, spectacolul declinului grotesc al lui Stin58 nu era numai distractiv, ci i tulburător.ș

=ncon tient, în "or58 încol ise o teamă de a nu fi subalimentat.ș ț

%n interesul unei bune sănătă i mintale, a adar, continua să cumpere mâncare în e!ces i să seț ș ș

bucure de plăcerea terapeutică de a arunca surplusul la gunoi.%n seara aceasta, a a cum se întâmplase tot mai des în ultimele luni, "or58 mânca la masa dinș

sufragerie, pe care stăteau în teancuri planurile detaliate, complete de la )alazzo ospo. )rinturilefuseseră scoase de pe ni te dischete realizate de firma de arhitectură care supraveghease renovarea deș

ase milioane de dolari a vilei la pu in timp după ce 0anheim cumpărase proprietatea.ș ț

)e lângă faptul că fusese înzestrată cu sisteme electrice, termice, audio$video, instala ii noi i aer ț ș

condi ionat, uria a clădire fusese computerizată i echipată cu cel mai nou model de sistem deț ș ș

securitate, conceput astfel încât să poată fi îmbunătă it u or i în permanen ă. După spusele uneia dinț ș ș ț

sursele pe care se baza "or58, sistemul de securitate fusese într$adevăr îmbunătă it cel pu in o dată înț ț

ultimii doi ani."a o făptură vie i capricioasă, noaptea se ridică din letargia ei umedă i stârni un vânt ar ăgosș ș ț

care sâsâia la ferestre, se agă a de zidurile casei cu protezele mâinilor făcute din crengi de copaci, î iț șscutura mantia neagră i izbea sticla cu valuri de ploaie.ș

%n camera aceasta bine încălzită, înfă urat în ca mirul în carouri, cu un ospă chinezesc în fa a luiș ș ț ț

i având lucruri vrednice de interes cu care să$ i ocupe mintea, "or58 Laputa rareori se sim ise maiș ș ț

confortabil i mai bucuros că e viu.ș

•Capitolul 43

aportul 0c2ee era formal i detaliat, ca de obicei, i totu i plăcut, prezentat într$o caligrafie careș ș ș

îl transforma într$o mică operă de artă i îi împrumuta aura unui document istoric. ( ezat la biroulș șsău din camera de lucru, &than auzea în minte ritmul săltăre i u orul accent sco ian cu care vorbeaț ș ș ț

femeia.După formula de început în care se spunea că nădăjduie te că &than a avut o zi spornică i era laș ș

fel de însufle it ca ea de spiritul "răciunului, doamna 0c2ee îi amintea că va pleca împreună cuț

domnul 0c2ee spre Santa 2arbara dis$de$diminea ă. (veau să petreacă două zile împreună cu fiulț

lor i familia acestuia, i î i programaseră întoarcerea pentru ziua de douăzeci i patru, la ora Bș ș ș ș

diminea a.ț

%i amintea mai departe că Santa 2arbara nu era decât la o oră spre nord i că era gata să se întoarcăș

dacă aveau nevoie de sfatul ei. #ferea numărul său de mobil, pe care &than deja îl tia, precum iș ș

numărul de telefon al fiului ei. 0ai mult, lăsa i adresa fiului i informa ia că la mai pu in de treiș ș ț ț

străzi de casa acestuia se afla un parc mare, minunat.)arcul are mul i stejari de "alifornia, bătrâni i falnici, precum i al i arbori de dimensiuniț ș ș ț

asemănătoare, dar pe cuprinsul său se mai află i cel pu in două terenuri cu gazon, pe oricare dintreș ț

acestea putând ateriza un elicopter în cazul în care s$ar ivi o situa ie de urgen ă de propor ii atât deț ț ț

înfrico ătoare, că ar trebui să fiu adusă acasă precum un chirurg militar.Eș

&than n$ar fi crezut că la sfâr itul acestei zile teribile cineva putea să$l facă să râdă atât de tare. "uș

umorul ei sec, doamna 0c2ee reu ise.ș

(dministratoarea îi mai amintea că în absen a ei i a domnului 0c2ee, &than avea să serveascăț ș inloco parentis,având responsabilitate i autoritate deplină asupra lui Fric.ș

Dacă în timpul zilei &than era nevoit să plece de la re edin ă, domnul 1achette, bucătarul$ ef, eraș ț ș

următorul care prelua comanda. )ortarii i servitoarele puteau să$l servească pe băiat după cum aveaș

nevoie.După ora cinci, ace tia plecau. Domnul 1achette pleca i el după cină.ș ș



Deoarece ceilal i membri ai personalului care locuiau acolo î i luaseră vacan a de "răciun maiț ș ț

devreme, doamna 0c2ee îl sfătuia pe &than să se asigure că se întoarce acasă înainte ca domnul1achette să plece la sfâr itul zilei. (ltfel Fric va rămâne singur în casă, cu nimeni altcineva în jur înș

afară de cei doi agen i de securitate din camera de supraveghere din spatele re edin ei.ț ș ț

%n continuare, memorandumul se ocupa de problema principală a dimine ii de "răciun. %n cursulț

acelei zile, după ce vorbise cu băiatul în bibliotecă i înainte de a pleca în vestul 1oll8;ood$uluiș pentru a$l investiga pe olf e8nerd, &than ridicase problema cadourilor de "răciun ale lui Fric.

#rice copil ar fi entuziasmat de ideea că poate să înmâneze o listă oricât de lungă cu lucrurile pecare i le dore te i că poate primi în diminea a de "răciun tot ce a cerut, e!act lucrurile dorite, nimicș ș ș ț

mai pu in, dar i nimic în plus. i totu i, lui &than i se părea că în felul acesta diminea a de "răciunț ș Ș ș ț

era văduvită de suspansul ei minunat i chiar de o parte din farmec. Deoarece avea să fie primul luiș

"răciun petrecut la )alazzo ospo, o abordase pe doamna 0c2ee în biroul ei de lângă bucătărie casă întrebe despre posibilitatea de a lăsa un cadou surpriză pentru Fric sub pomul de "răciun.

9 Dumnezeu să vă binecuvânteze, domnule ruman, spusese ea, dar e o idee rea. *u chiar atât derea ca aceea de a te împu ca în picior ca să observi efectul glon ului, dar pe$aproape.ș ț

9 De ce: se mirase el.

9 Fiecare membru al personalului prime te un bonus generos de "răciun, plus un mic obiect deșla *eiman 0arcus său "artier, de o natură mai personalăJ

9 Da, am citit asta în caietul cu Standarde i practiciș ,spusese &than. 9 =ar membrilor personalului le este total interzis să schimbe între ei cadouri pentru că suntem

atât de mul i, încât cumpărăturile ar lua prea mult timp i ar impune o corvoadă financiarăJț ș

9 i asta se găse te înȘ ș Standarde i practici.ș

— Sunt măgulită că a i memorat con inutul caietului atât de bine. (tunci ti i, de asemenea, căț ț ș ț

personalului îi este interzis să ofere cadouri membrilor familiei, în primul rând pentru că familia estedestul de înstărită ca să aibă tot ce î i dore te, dar i pentru că domnul 0anheim consideră că muncaș ș ș

noastră asiduă i discre ia de a nu discuta cu străinii via a lui privată sunt cadouri pentru care ne eș ț ț

zilnic recunoscător. 9 Dar faptul că băiatul trebuie să pregătească o listă i tie că absolut tot de pe acea listă va fi aiciș ș

în diminea a de "răciun / pare atât deț mecanizat N — "ariera i via a unei celebrită i se confundă adesea, domnule ruman. i într$o industrie atât deș ț ț Ș

mare i comple!ă cum este domnul 0anheim, singura alternativă la mecanizare este haosul.ș

9 )oate că a a e. Dar e rece. i trist.ș Ș

-orbind mai încet i cu oarecare afec iune, doamna 0c2ee îi făcu câteva destăinuiri'ș ț

9 "hiar este trist. 2ăiatul e un mielu el. Dar tot ce putem face este să fim e!trem de sensibili cuș

el, să$l sfătuim i să$l încurajăm când ne cere sau când pare să aibă nevoie, de i nu cere. <n cadouș ș

surpriză de "răciun poate fi primit bine de Fric, dar mi$e teamă că tatăl lui nu ar accepta. 9 Din câte în eleg, nu ar aproba acest lucru din alte motive decât cele dinț Standarde i practiciș .

Doamna 0c2ee căzu pe gânduri, ca i cum ar fi consultat în minte o versiune mult mai e!tinsășdin Standarde i practiciș decât cea din caietul pe care$l prezenta fiecărui angajat.%n cele din urmă, spuse'

9 Domnul 0anheim nu e un om rău sau lipsit de inimă, e doar cople it de propria via ăJ iș ț ș

poate prea îndrăgostit de mirajul ei. La un anumit nivel, recunoa te ceea ce nu a reu it să$i dea luiș ș

Fric i, cu siguran ă, î i dore te ca lucrurile să fie altfel între ei doi, dar nu tie cum să redresezeș ț ș ș ș

situa ia i în acela i timp să facă tot ceea ce trebuie ca să continue să fie cine este. ( a că î i alungăț ș ș ș ș

problema asta din minte. Dacă ar fi să pune i un cadou pentru Fric sub pomul de "răciun, vinaț

domnului 0anheim ar ie i la suprafa ă i dumnealui ar fi rănit de semnifica iile gestuluiș ț ș ț

dumneavoastră. De i este un om cinstit cu angaja ii săi, nu sunt în stare să prevăd ce ar putea face.ș ț

9 <neori, când mă gândesc la pu tiul ăsta singuratic, mi$ar plăcea să$l scutur pu in pe tatăl luiș ț

chiar dacăJDoamna 0c2ee ridicase o mână în semn de avertizare.



9 *ici măcar între noi nu$i bârfim pe cei de la care ne câ tigăm pâinea, domnule ruman. (r ș

însemna lipsă de recuno tin ă i indecen ă. "eea ce am spus acum n$a fost decât un sfat prietenesc,ș ț ș ț

deoarece am credin a că sunte i un membru de valoare al personalului i un e!emplu bun pentru Fric,ț ț ș

care vă ascultă mai mult decât probabil vă da i seama.ț

%n memorandum, doamna 0c2ee aborda din nou subiectul cadoului. (vusese la dispozi ie o zi caț

să$ i revizuiască sfatul' %n ceea ce prive te subiectul delicat al cadoului surpriză, vreau să fac câtevaș ș precizări în legătură cu ce am spus de diminea ă. <n obiect mic i foarte deosebit, ceva mai degrabăț ș

fermecător decât scump, dacă ar fi lăsat nu sub pomul de "răciun, ci în altă parte i anonim, îl vaș

entuziasma pe primitor a a cum ne amintim amândoi că eram entuziasma i în dimine ile de "răciunș ț ț

din copilăria noastră. 2ănuiesc că, intuitiv, va în elege în elepciunea acestei discre ii i mai mult caț ț ț ș

sigur va păstra numai pentru el e!isten a cadoului, măcar i numai pentru satisfac ia pură de a aveaț ș ț

un astfel de secret. Dar obiectul trebuie să fie într$adevăr deosebit i se recomandă pruden ă. 2a maiș ț

mult, după ce a i citit aceste ultime rânduri, vă rog să le face i bucă i i să le înghi i iE.ț ț ț ș ț ț

&than râse din nou.%n acela i timp, pe telefon se aprinse lumină intermitentă a unui becule ' linia H. După ceș ț

becule ul clipi de trei ori, robotul intră în func iune i lumina rămase aprinsă.ț ț ș

*u putea intra în calculator i modifica programul astfel încât linia H să sune în apartamentulșsău. *umai primele douăzeci i trei de linii îi erau accesibile. %n afară de 0anheim, numai 0ing duș

Lac avea acces la linia sacră H. # cerere de schimbare a situa iei l$ar fi adus pe 0ing în culmeaț

furiei de care e capabil un guru spiritual i care, de fapt, e aceea i cu furia unui arpe cu clopo eiș ș ș ț

asmu it cu un bă ascu it, mai pu in sâsâitul.ț ț ț ț

"hiar dacă ar fi avut acces la linia H, &than n$ar mai fi putut monitoriza niciun apel odată cerăspundea robotul, pentru că sistemul de înregistrare permitea o singură cone!iune, împiedicându$seastfel posibilitatea ascultării convorbirilor.

%nainte nu avusese nici măcar a mia parte din interesul pe care îl avea în seara aceea pentru liniaH, i lucrul acesta îl nelini tea. Dacă voia să în eleagă ceva din ce i se întâmplase în ziua aceastaș ș ț

specială, era nevoit să lase deoparte supersti ia i să gândească logic.ț ș

"u toate acestea, după ce î i luă privirea de la becule ul aprins al liniei H, se trezi că se uită la ceiș ț

trei clopo ei de argint de pe birou. i nu putu să$ i ia u or privirea de la ei.ț Ș ș ș

<ltimul punct din memorandumul doamnei 0c2ee se referea la revista pe care o ata ase, ultimulș

număr din %anity 7air.(dministratoarea scria' (ceastă publica ie a sosit împreună cu alte materiale în coresponden a deț ț

sâmbătă i a fost pusă, ca de obicei, pe măsu a din bibliotecă. (zi$diminea ă, la scurt timp după ceș ț ț

tânărul stăpân a plecat din bibliotecă, am descoperit revista deschisă la pagina pe care am însemnat$o. (ceastă descoperire se leagă foarte mult de reconsiderarea sfatului pe care vi l$am dat legat decadourile de "răciun.E

%ntre pagina a doua i a treia a unui articol despre mama lui Fric, Frederic5a *ielander, doamnaș

0c2ee pusese un post-it galben. %nsemnase cu pi!ul o sec iune din te!t.ț&than citi totul de la capăt. (proape de începutul paginii a doua găsi o referire la (elfric. Freddieîi spusese reporterului că ea i fiul ei erau nedespăr i iE i că oriunde ar fi dus$o munca ei minunată,ș ț ț ș

ineau legătura, discutând ore întregi vrute i nevrute, ca doi colegi de coală, împărtă indu$ i viseleț ș ș ș ș

i secretele mai mult decât doi spioni care se luptă cu lumea toatăE.ș

De fapt, legătura lor telefonică era atât de secretă, că nici măcar Fric nu tia despre ea.ș

Freddie îl descria pe Fric ca pe un băiat e!uberant, sigur pe el, foarte atletic, ca tatăl lui, uncălăre minunat, care se descurcă de minune pe caiE.ț

0ai:&than ar fi pus pariu tot venitul lui pe un an că, dacă Fric avusese vreodată de$a face cu cai,

ace tia fuseseră un soi care nu lăsau niciodată mizerie i alergau numai pe muzică de fla netă.ș ș ș

*ăscocind acest fals Fric, Freddie părea să sugereze că adevăratele calită i ale fiului ei fie nu oțimpresionau, fie o făceau să se simtă de$a dreptul prost.



Fric era destul de iste i sensibil ca să tragă o astfel de concluzie.ț ș

>ândul că băiatul a citit prostiile astea jignitoare stârni în &than dorin a nu de a azvârli revistă înț

co ul de gunoi de lângă biroul său, ci de a o arunca furios direct spre emineu, ca să poată să o ardăș ș

mai târziu.Freddie s$ar fi justificat probabil spunând că într$un interviu dat la %anity 7air era nevoită să$ iș

cântărească bine cuvintele, ca să nu$ i strice imaginea. "e supermodel magnific ar mai fi fost ea dacășdintre coapsele ei n$ar fi răsărit un superfiu:

Să ardă paginile din revistă în care apăreau fotografii cu Freddie l$ar fi uns într$adevăr la suflet.Fantezie voodoo.

Linia H era în continuare ocupată.Se uită la calculator, pe care registrul telefonic continua să fie afi at. i acest apel venea de la unș Ș

număr de telefon neinformabil.Deoarece cone!iunea nu se întrerupsese, în coloana care consemna D<(( ()&L<L<= cifrele

continuau să se schimbe. &rau deja peste patru minute.&ra un mesaj prea lung pentru robot dacă cel care sunase era într$adevăr un agent de vânzări sau

cineva care formase un număr gre it. "urios.ș

2ecule ul se stinse.ț

•Capitolul 44

Fric se trezi înconjurat din toate păr ile de o mul ime de ta i, o armată păzitoare în care fiecareț ț ț

soldat avea aceea i fa ă celebră.ș ț

Stătea întins pe spate, dar nu în pat. De i era nemi cat i î i lipea aproape cu disperare spinarea deș ș ș ș

suprafa a tare de sub el, mintea i se răsucea alene într$un vârtej confuz.ț

&rau uria i ta ii ace tia, uneori siluete înalte, cople itoare, alteori numai capete fără trup, dar ș ț ș ș

capete gigantice, ca baloanele de la parada de Aiua ecuno tin ei.ș țFric avea impresia că î i pierduse cuno tin a din lipsă de aer, ceea ce însemna o criză gravă deș ș ț

astm. "ând încercă însă să respire, nu întâmpină nicio dificultate.Deseori chipurile acestea enorme de ta i avea e!presii nobile, e!presii de hotărâre neînfricată, deț

cruzime malefică, dar uneori zâmbeau. <nul făcea cu ochiul. (ltul râdea fără zgomot. "âteva priveaucu drag sau visătoare nu la Fric, ci la femei celebre cu capete la fel de uria e.ș

)e măsură ce mintea i se învârtea din ce în ce mai pu in, apropiindu$se de normal, Fric î i amintiț ș

brusc de omul care ie ise din oglindă. Sări în fund.ș

)entru o clipă, mintea i se învârti mai iute.%l cople i o nevoie presantă de a vomita. %i rezistă cu succes i se sim i aproape un erou.ș ș ț

Fric îndrăzni să$ i dea capul pe spate i să caute fantoma fără aripi printre grinzi. Se a tepta săș ș ș

zărească în zbor un costum gri, de lână, i ni te pantofi negri, ca ni te vârfuri de aripi, patinând prinș ș șaer cu gra ia unui dansator pe ghea ă.ț ț

*u zări niciun ciudat zburând pe deasupra, ci peste tot numai ta i păzitori / color, alb$negru sau înț

perechi de câte două culori. %naintau, se retrăgeau, îl înconjurau, se profilau uria i.ș

a i de hârtie cu to ii.ț ț

Făcându$ i cât de cât curaj, se ridică în picioare i rămase a a o clipă, de parcă ar fi încercat să$ iș ș ș ș

găsească echilibrul pe o sârmă la mare înăl ime.ț

(scultă i nu auzi decât ploaia. *esfâr ită, cople itoarea, coroziva ploaie.ș ș ș

)rea repede pentru o persoană prudentă i prea încet pentru una curajoasă, Fric î i făcu loc prinș ș

labirintul de suvenire, căutând scările de la pod. =nevitabil, probabil, ajunse i în fa a oglinziiș ț

încadrate de erpi.ș

-oia să o ocolească de departe. i totu i, sticla argintie e!ercita asupra lui o atrac ie întunecată iȘ ș ț șirezistibilă.



%ntâmplarea cu omul din oglindă îi juca pe rând în amintire ca un vis, apoi ca o e!perien ă la fel deț

reală ca mirosul transpira iei provocate de groază.ț

Sim i nevoia să tie ce era adevărat i ce nu, poate pentru că via a lui în general părea ireală, i oț ș ș ț ș

incertitudine în plus era imposibil de suportat. Deloc îndrăzne , dar mai pu in la decât se a teptase săț ț ș ș

fie, se apropie de sticla protejată de erpi.ș

"onvins de evenimente recente că universul lui (elfric 0anheim i cel al lui 1arr8 )otter seșciocneau în tăcere, Fric ar fi fost alarmat, dar nu foarte surprins dacă erpii sculpta i s$ar fi trezit laș ț

via ă în mod magic i s$ar fi năpustit asupra lui în timp ce se apropia. Solzii picta i i unduirileț ș ț ș

trupurilor lor rămaseră nemi cate, iar ochii din sticla verde luciră doar cu o răutate neînsufle ită.ș ț

%n sticla reflectorizantă nu se văzu decât pe sine i o natură moartă întoarsă pe dos a întreguluiș

peisaj din spatele lui. *icio urmă a lumii de dincolo, nicio adiere dinspre &ternitate.ovăielnic, mâhnit să vadă cât de rău tremura, Fric întinse mâna dreaptă spre imaginea sa dinȘ

oglindă. Sub vârfurile degetelor, sim i sticla rece i netedă / i indubitabil solidă.ț ș ș

"ând î i lipi palma de suprafa a argintie, amintirea lui 0oloch păru mai pu in o întâlnire reală câtș ț ț

un vis.(poi î i dădu seama că ochii din oglindă nu erau ochii verzi cu care crescuse, verdele acela peș

care îl mo tenise de la 0ămica$#ficială. #chii ace tia erau cenu ii, un cenu iu luminos, satinat, cuș ș ș șdoar câ iva stropi de verde.ț

&rau ochii omului din oglindă.%n clipa în care Fric recunoscu această diferen ă înfrico ătoare din imaginea sa reflectată, celeț ș

două mâini ale bărbatului ie iră din oglindă, îl apucară de încheietura mâinii i îi lăsară ceva înș ș

palmă. (poi mâinile bărbatului se închiseră peste mână sa i o strânseră într$un pumn, făcând ghemș

obiectul dăruit înainte de a$l îmbrânci pe Fric.erorizat, Fric azvârli lucrul pe care îl avea în mână, orice ar fi fost acela, înfiorându$se de

senza ia în acela i timp alunecoasă i aspră a te!turii lui.ț ș ș

(lergă cu pas săltat spre capătul podului, acolo unde începeau scările, coborî spirala lor, iar picioarele i se izbeau cu atâta for ă cuprinsă de panică, că în spatele lui marginile metalice aleț

treptelor duduiau ca pieile de tobă care tremură la amintirea tunetului.Din holul din aripa de est în cel din nord, de$a lungul singuraticului etaj doi, se cutremură în timp

ce trecea pe lângă u i închise pe care orice închipuire monstruoasă a min ii putea să le trântească deș ț

perete i să le deschidă. Se ascundea de vederea oglinzilor antice, întunecate de vreme, aflateș

deasupra consolelor vechi de când lumea.Se uita mereu înapoi, în sus, cuprins de o a teptare înfrico ată. "u siguran ă 0oloch pluteaș ș ț

deasupra lui, un incredibil zeu canibal îmbrăcat în costum de om de afaceri.(junse la scările principale fără să fie rănit sau urmărit de cineva, dar nu se sim ea u urat.ț ș

2ubuitul inimii lui putea acoperi zgomotul copitelor de fier a o sută de cai călări i de o sută de 0or iț ț

cu o sută de coase.

#ricum, du manul său nu avea nevoie să$l fugărească pe pământ a a cum fugăre te vulpea unș ș șiepure. Dacă 0oloch putea să călătorească prin oglinzi, de ce să nu poată i prin sticla unei ferestre:ș

De ce să nu poată prin orice suprafa ă suficient de lustruită, încât să aibă refle!ii cât de slabe, cum ar ț

fi bolul urnei aceleia din bronz, cum ar fi u ile lăcuite în negru ale dulapului aceluia înalt, în stilș

imperial, cum ar fi, cum ar fi, cum ar fiJ:%n fa a lui, rotonda uria ă de la intrare se scufundă în întuneric. Scările mari care duceau până laț ș

parter de$a lungul peretelui curbat dispărură în bezna erpuită.ș

Se lăsase seara. &chipa care lustruia podeaua i cea de decoratori î i terminaseră treaba iș ș ș

plecaseră, a a cum făcuse i personalul care stătuse peste program. So ii 0c2ee se duseseră laș ș ț

culcare. *u putea să rămână singur aici, la etajul al doilea.

=mposibil.



"ând apăsă un întrerupător, mul imea de candelabre de cristal care urmau curba scărilor se aprinseț

pe loc. Sute de pandantive tăiate în col uri se legănau i aruncau pe pere i curcubee prismaticeț ș ț

colorate."oborî la parter cu un avânt atât de furtunos, că, dacă actri a mu chi$de$terminator, "assandraț ș

Limone, ar fi făcut e!erci ii pe scările acestea, Fric n$ar fi putut evita să o răstoarne i să$i rupă maiț ș

mult decât o gleznă.Sărind de pe ultima treaptă, se opri brusc pe podeaua de marmură a rotondei după ce zări pentru

prima oară pomul mare de "răciun. %nalt de aproape cinci metri, împodobit numai în ornamente decristal ro u i argintiu, pomul era de o splendoare paralizantă chiar i când ghirlandele de luminiș ș ș

electrice nu func ionau.ț

*umai spectacolul uluitor al pomului nu ar fi fost suficient să$l facă să se oprească mai mult de osecundă din fugă lui, dar în timp ce rămase cu ochii la molidul cu podoabe sclipitoare, î i dădu seamaș

că strângea ceva în mâna dreaptă. Deschizând pumnul, văzu obiectul pe care i$l dăduse omul dinoglindă, lucrul acela bo it pe care fusese sigur că îl aruncase pe podeaua podului.ț

< or, neted i în acela i timp rugos, nu era niciun gândac mort, nici pielea lepădată de vreunș ș ș

arpe, nicio aripă strivită de liliac, nici oricare dintre ingredientele unei licori vrăjitore ti, a a cum î iș ș ș ș

imaginase. Doar o fotografie făcută ghemotoc.# desfăcu, o netezi între mâinile care îi tremurau.Franjurată la două col uri, de parcă ar fi fost ruptă dintr$o ramă, portretul de +!3 centimetriț

înfă i a o doamnă drăgu ă cu părul i ochii negri. *u o cuno tea.ț ș ț ș ș

Fric tia din e!perien ă că felul în care arată oamenii în poze nu are nimic de$a face cu felul înș ț

care se poartă ace tia în via a de zi cu zi. i totu i, zâmbetul blând al acestei femei îi sugera o inimăș ț Ș ș

bună, i î i dori să o fi cunoscut.ș ș

# amuletă blestemată, o cataplasmă făcută să scoată sufletul nemuritor din oricine o ine asupraț

lui, o sperietoare voodoo, un talisman de magie neagră, o nu$ tiu$ce$chestie satanică sau oricareș

dintre obiectele ciudate i înspăimântătoare pe care te$ai fi a teptat să le prime ti de la o creatură ceș ș ș

locuia în interiorul oglinzilor ar fi fost lucruri mai pu in surprinzătoare i misterioase decât fotografiaț ș

aceasta bo ită. *u$ i putea imagina cine era femeia aceea, ce voia să însemne poza ei, cum putea faceț ș

ca s$o identifice sau ce ar avea de câ tigat sau de pierdut dacă i$ar afla numele.ș

>roaza i se mai domolise sub efectul lini titor al chipului femeii din fotografie, dar când î i ridicăș ș

privirea din poză i se uită la pomul de "răciun, frica i se cuibări iar în suflet. "eva se mi ca în pom.ș ș

*u de la o ramură la alta, nu pândind printre umbrele verzi ale crengilor' mi carea aceasta seș

sim ea în podoabele din pom. Fiecare minge de argint, trompetă de argint, pandantiv de argint era oț

oglindă tridimensională. # refle!ie amorfă, de consisten a umbrei, curgea peste suprafe ele aceleaț ț

rotunjite i strălucitoare, înainte i înapoi, în sus i în jos.ș ș ș

*umai ceva ce zbura prin rotondă, apropiindu$se i îndepărtându$se în mod repetat de pomulș

sclipitor, ar fi putut arunca astfel de refle!ii. "u toate acestea, nicio pasăre mare, niciun liliac cu

aripile de mărimea unui steag, niciun înger de "răciun i niciun 0oloch nu traversau aerulC părea,șa adar, că negura avântată curgea înș interiorul ornamentelor, încre ind până sus o parte a pomului,ț

prăvălindu$se în cascadă peste cealaltă parte.0ai pu in strălucitoare, mai întunecate decât cele de argint, podoabele ro ii erau i ele oglinzi.ț ș ș

(ceea i umbră palpita i călătorea prin rotunjimile acelea de mere caramelizate i planurile rubinii,ș ș ș

ducându$te inevitabil cu gândul la un flu! de sânge care palpită prin vene.Fric sim ea că ceea ce îl urmărea acum / dacă îl urmărea cu adevărat ceva / era acela i care îlț ș

urmărise i în pivni a de vinuri pu in mai devreme.ș ț ț

)ielea capului i se strânse i i se zbârci pe ceafă.ș

%ntr$unul din romanele fantastice pe care le îndrăgea, Fric citise că fantomele puteau apărea prin propria voin ă, dar nu puteau să$ i men ină mult timp forma materială dacă nu te uitai la ele, pentruț ș ț

că mirarea i frica ta le dădea puteri i le între inea.ș ș ț



"itise că vampirii nu puteau să$Qi intre în casă dacă nu îi invită cineva dinăuntru să îi treacă pragul.

"itise că o entitate malefică poate să scape din lan urile iadului i să intre într$o persoană dinț ș

lumea aceasta prin tripodul unei mese de spiritism nu prin simplul fapt că pui întrebări mor ilor, ciț

numai dacă, din nebăgare de seamă, spui ceva de genul' -ino lângă noiE sau' (lătură$te nouăE.

"itise o grămadă de lucruri stupide, de fapt, i majoritatea erau probabil născocite de romancierișstupizi care încercau să câ tige un ban vânzându$ i scenariile stupide unor producători stupizi.ș ș

"u toate acestea, Fric reu i să se convingă că, dacă nu$ i lua privirea de la pomul de "răciun,ș ș

apari ia din globuri avea să se mi te din ce în ce mai repede, sporindu$ i puterile cu fiecare secundăț ș ș

care trecea, până când, precum cartu ierele de grenade, fiecare podoabă din pom va e!ploda dintr$ș

odată, înfigând în el zeci de mii de schije, iar fiecare ciob zim at îi va aduce în trup o bucată dinț

negura asta care palpita i care avea pe urmă să$i înflorească în sânge i să$i devină stăpână.ș ș

Fugi pe lângă pom i ie i din rotondă.ș ș

(prinse un întrerupător din holul nordic. eni ii cu talpă de cauciuc îi scâr âiau pe podeaua deș ț

marmură proaspăt lustruită. )e lângă salon, camera de servit ceaiul, sufrageria mică, sufrageria mare,camera pentru micul dejun, cămara, bucătăria, până la capătul aripii nordice alergă i de data asta nuș

se uită înapoi, nici la stânga, nici la dreapta.)e lângă spălătoria echipată profesionist i camera de zi în care personalul casei î i petreceaș ș

pauzele i$ i luă masa, parterul aripii de vest adăpostea camerele i apartamentele membrilor ș ș ș

personalului care locuiau la re edin ă.ș ț

Doamna Sanchez i doamna *orbert, menajerele, erau plecate până în diminea a zilei de douăzeciș ț

i patru. #ricum, nu s$ar fi dus la ele. &rau destul de drăgu e, dar una chicotea cam mult, iar cealaltăș ț

î i povestea tot timpul despre Da5ota de *ord, unde se născuse, care lui Fric i se părea chiar maiț

pu in interesantă decât uvalu, poporul care trăia pe o insulă i avea industria aceea fenomenală deț ș

e!port de nucă de cocos.Doamna i domnul 0c2ee se aflau la sfâr itul unei zile deosebit de grele i lungi. )robabilș ș ș

dormeau deja la ora asta, iar Fric nu voia să$i deranjeze.(jungând la u a apartamentului locuit de domnul ruman, care îi făcuse pu in mai devremeș ț

invita ia să$i ceară ajutorul la orice oră din zi sau din noapte i la care inten ionase să meargă dinț ș ț

clipa în care fugise din pod, Fric î i pierdu brusc cumpătul. <n om care iese din oglindăC acela i omș ș

care zboară printre grinzile poduluiC un duh care trăie te în globurile din pomul de "răciun, teș

urmăre te de acolo i poate e!ploda din ele / Fric nu$ i închipuia că cineva ar putea crede o astfel deș ș ș

poveste fantastică i incoerentă, mai ales un fost poli ist care devenise probabil cinic după ceș ț

ascultase milioane de pove ti nebune ti de la nenumărate javre mincinoase i nebuni care se amăgescș ș ș

singuri.Fric era pu in îngrijorat să nu fie băgat într$un spital de nebuni. *imeni nu sugerase vreodată căț

locul lui ar fi acolo. Dar cel pu in un spital de nebuni făcea parte din istoria familiei. "ineva î i puteaț ș

aminti de o anumită e!perien ă a 0ămicii #ficiale i poate s$ar uita apoi la Fric i s$ar gândi' <iteț ș șun nebun care trebuie internatE.0ai rău, îl min ise mai devreme pe domnul ruman i acum ar fi fost obligat să$ i recunoascăț ș ș

minciuna. *u men ionase convorbirile bizare cu 0usafirul 0isterios pentru că până i chestia asta i seț ș

păruse prea dubios de ciudată ca să fie crezută. Sperase că, dacă va vorbi doar despre un pervers carerespiră greu la telefon, domnul ruman va depista apelurile, va da de urma ticălosului / presupunândcă 0usafirul 0isterios era un ticălos / i va descâlci povestea asta bizară.ș

Domnul ruman îl întrebase pe Fric dacă i$a spus tot, iar Fric spusese' 2ineîn eles. ( fost tipul cuț

respira iaE, i aici fusese minciuna.ț ș

(cum Fric trebuia să recunoască faptul că nu fusese ceea ce poli i tii numeau un tip plin deț ș

solicitudineE, iar poli i tilor de la televizor nu le plăceau nemernicii care nu spuneau tot ce tiau. Deț ș ș



acum încolo, domnul ruman va fi îndreptă it să$l trateze cu suspiciune i să se întrebe dacă nuț ș

cumva fiul celui mai mare star din lume nu era decât o altă javră în devenire.i totu i, trebuia să$i spună domnului ruman despre 0usafirul 0isterios ca să poată să$i spunăȘ ș

apoi despre obin >oodfello;, care era de fapt 0oloch, i trebuia să$i spună despre 0oloch ca să$lș

pregătească pentru povestea evenimentelor total nebune ti care se petrecuseră în pod.ș

otul părea prea aiurea ca să poată fi e!plicat dintr$odată, mai ales unui fost poli ist cinic, carețvăzuse lucruri din astea de prea multe ori i care îi ura pe dobitocii care nu colaborează.ș

*espunându$i domnului ruman mai devreme întreg adevărul, Fric î i săpase singur groapa, a a cumș ș

pro tii din serialele poli iste stupide î i săpau întotdeauna groapa, vinova i i nevinova i deopotrivă.ș ț ș ț ș ț

2inciuna nu- i va aduce decât nenorociriț .Da, da, da.Singura dovadă a pove tii sale era fotografia mototolită a doamnei drăgu e cu zâmbet blând, careș ț

îi fusese vârâta în mina de omul din oglindă.Se uită lung la u a apartamentului domnului ruman.ș

Se uită la fotografie.Fotografia nu dovedea nimic. )utea să o fi luat de oriunde, de la oricine.

Dacă omul din oglindă i$ar fi dat un inel magic cu care se putea transforma în pisică sau în broască râioasă cu două capete, care vorbea cu un cap în engleză i cu celălalt în franceză, iar dinș

fund cânta melodii de 2ritne8 Spears, atunci da, ar fi avut dovezi.Fotografia nu însemna nimic. Doar o poză mototolită. *imic mai mult decât portretul unei

doamne drăgu e, cu un surâs frumos, o necunoscută.ț

Dacă Fric ar povesti ce se întâmplase în pod, domnul ruman ar crede că a fumat iarbă. i$ar Ș

pierde toată credibilitatea pe care o avea.Fără să ciocănească, se întoarse de la u ă.ș

&ra singur în bătălia aceasta. Să fie singur nu era o noutate, dar / cu siguran ă / devenea obositor.ț

•Capitolul 45

După ce mâncă mult prea multe semipreparate chineze ti, după ce î i împrospătă cuno tin eleș ș ș ț

despre cotloanele mai obscure din )alazzo ospo, după ce aruncă la gunoi resturile de mâncare,"or58 Laputa î i pregăti încă un martini i se întoarse sus, în dormitorul de oaspe i din spatele casei,ș ș ț

acolo unde Stin58 "heese 0an zăcea într$un asemenea hal de emaciere, că până i vulturii cei maiș

flămânzi l$ar fi considerat o pradă neatrăgătoare i ar fi refuzat să$l privegheze.ș

"or58 îi spunea Stin58 "heese 0an pentru că, după multe săptămâni de stat la pat, fără să facă baie, dobândise un miros care amintea de multe lucruri controversate, inclusiv de anumite sortimentedeosebit de tari de brânză.

recuse mult timp de când Stin58 nu mai avea scaune solide. 0irosurile asociate intestinelor încetaseră, a adar, să mai fie o problemă.ș

După ce îl luase mai întâi ostatic, "or58 îl cateterizase, prin urmare, lenjeria de pat îmbibată deurină nu reprezentase niciodată o problemă. Sonda era legată de un recipient de sticlă de patru litri iș

jumătate care era a ezat lângă pat i nu era plin decât pe sfert.ș ș

0irosul acru, în epător venea de la săptămâni întregi de nădu eli de frică acum uscate, precum iț ș ș

de la grăsimile naturale ale pielii acumulate de atâta timp, că se rânceziseră. Spălarea cu buretele nuse afla printre serviciile oferite de "or58.

După ce intră în dormitor, lăsă jos paharul de martini i luă de pe noptieră un flacon deș

dezinfectant cu aromă de pin.Stin58 î i închise ochii, pentru că tia ce avea să urmeze.ș ș



"or58 trase cear aful i pătura jos de pe pat i pulveriză spra8 peste prizonierul scheletic, din capș ș ș

până în picioare. &ra un mod rapid i eficace de a reduce mirosul rău la un nivel acceptabil pentruș

durata discu iei lor nocturne.ț

Lângă pat stătea un taburet înalt, de bar, căptu it confortabil. "or58 se sui pe el.ș

Lângă taburet se afla o bucată înaltă de lemn, sculptată din stejar i slujind drept masă. După ceș

sorbi din martini, "or58 îl puse pe masa de lemn.%l studie un timp pe Stin58, fără să spună nimic.2ineîn eles, Stin58 nu vorbi, pentru că învă ase că nu era treaba lui să ini ieze conversa ii.ț ț ț ț

0ai mult, vocea lui cândva puternică ajunsese mai slabă decât a unui bolnav de tuberculoză înfază terminală, marcată de un hâr âit i hârâit lugubru / o voce ca nisipul bătut de vânt care roadeș ș

piatra antică, o voce ca pocnetul surd i sfărâmicios de scarabei pu i pe fugă. Sunetul acestei voci îlș ș

speria pe Stin58, iar vorbitul devenise durerosC seară după seară, vorbea tot mai pu in.ț

%n primele zile, ca să$l împiedice să ipe i să$i facă pe vecini curio i, îi lipise gura cu bandăț ș ș

adezivă. (cum nu mai era nevoie, pentru că Stin58 nu mai era în stare să ridice glasul.La început, de i inut într$o stare de semi paralizie cu ajutorul medicamentelor, Stin58 fusese legatș ț

cu lan uri de pat. #dată cu secătuirea trupului, cu prăbu irea totală a for ei sale fizice, lan urile nu$ iț ș ț ț ș

mai aveau rostul.%n absen a lui "or58, perfuzia de glucoză con inea întotdeauna i sedative, ca mijloc de prevenireț ț ș

a unei evadări pu in probabile.ț

Seara i se permitea întotdeauna să aibă mintea limpede. )entru sesiunile lor.(cum ochii săi îngrozi i îl evitau pe "or58 i în acela i timp erau atra i spre el cu o spaimăț ș ș ș

magnetică."or58 nu$l lovise niciodată pe omul ăsta, nu folosise niciodată tortura fizică. *$ar fi făcut$o

niciodată. *umai i numai prin cuvinte îi zdrobise inima prizonierului, îi spulberase speran ele, îi striviseș ț

sim ul demnită ii. )rin cuvinte avea să$i distrugă i mintea, dacă nu cumva Stin58 î i pierduse dejaț ț ș ș

min ile.ț

*umele adevărat al lui Stin58 era 0a!;ell Dalton. Fusese profesor de engleză la aceea iș

universitate la care "or58 încă se mai bucura de postul său."or58 preda literatura din perspectivă deconstructivistă, insuflându$le studen ilor convingerea căț

limbajul nu poate niciodată descrie realitatea, deoarece cuvintele se referă doar la alte cuvinte, nu laceva real. %i învă a că, indiferent dacă o scriere este un roman sau un te!t de lege, fiecare persoanăț

este singurul arbitru a ceea ce scrierea respectivă spune sau simbolizează, că adevărul este relativ, cătoate principiile morale sunt interpretări frauduloase ale te!telor religioase i filosofice, care de faptș

nu au alt în eles decât cel pe care îlț vrea fiecare persoană. (cestea erau idei delicios de distructive,iar "or58 se mândrea foarte mult cu munca lui de profesor.

)rofesorul 0a!;ell Dalton era un tradi ionalist. "redea în limbaj, semnifica ie, scop i principiu.ț ț ș

imp de decenii, colegii cu concep ii asemănătoare celor ale lui "or58 controlaserățDepartamentul de engleză. %n ultimii câ iva ani, Dalton încercase să provoace o revoltă împotrivaț

lipsei de sens.&ra o pacoste, un parazit, o amenin are la victoria haosului. (dmira opera lui "harles Dic5ens,ț

.S. &liot, 0ar5 ;ain. &ra un ticălos de ultimă spe ă.ț

0ul umită lui olf e8nerd, Dalton era prizonier în acest dormitor de mai bine de douăsprezeceț

luni."ând "or58 i e8nerd juraseră că împreună vor spune ceva lumii luând cu asalt proprietateaș

păzită până în din i a lui "hanning 0anheim, se învoiseră ca fiecare să comită o crimă capitală înț

numele celuilalt pentru a dovedi seriozitatea făgăduin ei lor. "or58 avea s$o ucidă pe mama luiț

e8nerdC în schimb, actorul avea să$l răpească pe Dalton i să i$l predea lui "or58.ș

*euitând că inten ia lui de a$ i sufoca propria mamă lăsând cât mai pu ine urme degenerase atâtț ș țde u or într$o bătaie frenetică cu vătraiul, "or58 făcuse rost de un revolver fără serie cu care să oș



lichideze pe 0ina e8nerd rapid, profesionist, cu un foc tras în inimă, ca să se asigure că va fi câtmai pu in sânge.ț

Din păcate, la acea vreme nu era e!pert în folosirea armelor de foc. )rimul foc o nimerise nu îninimă, ci în picior.

Doamna e8nerd începuse să ipe de durere. Din motive pe care "or58 încă nu le în elegea peț ț

deplin, în loc să folosească mai departe arma, se trezise azvârlind furios în ea cu o lampă veche dinmarmură i bronz, pe care o stricase rău.ș

0ai târziu î i ceruse scuze de la olf că îi redusese valoarea mo tenirii dragi.ș ș

"redincios cuvântului dat, actorul îl răpise apoi pe 0a!;ell Dalton. %l adusese în acest dormitor pe profesorul incon tient, iar aici îl a tepta "or58 cu o rezervă de perfuzii inute la rece i una deș ș ț ș

medicamente necesare pentru a$ i ine prizonierul docil în primele săptămâni în care Dalton încă maiș ț

avea poten ialul fizic de a rezista.ț

De atunci î i înfometase metodic colegul, oferindu$i prin perfuzii doar atâtea substan e nutritiveș ț

cât să rămână în via ă. Seară de seară, uneori i diminea a, îl supunea pe Dalton unei torturiț ș ț

psihologice e!treme.2unul profesor credea că so ia lui, achel, i fiica lui de zece ani, &mil8, fuseseră i ele răpite.ț ș ș

"redea că sunt ostatice în alte camere din casa aceasta.Ailnic, "or58 îl răsfă a pe Dalton cu relatări despre necinstirile, abuzurile i torturile la care leț ș

supunea pe minunata achel i pe frageda &mil8. elatările erau vizuale, de o cruzime e!cesivă, de oș

obscenitate ie ită din comun.ș

)ropriul talent pentru inven ii pornografice îl surprinsese plăcut pe "or58, dar fusese încă i maiț ș

surprins că Dalton crezuse atât de u or pove tile lui, uscându$se de supărare i deznădejde când leș ș ș

asculta. Dacă pe lângă solicitările zilnice s$ar fi ocupat de trei prizonieri, dacă ar fi comis asupra luiachel i &mil8 doar o zecime din atrocită ile cu care pretindea că se desfată, ar fi fost aproape la felș ț

de sub ire i de slăbit ca omul care murea de foame în pat.ț ș

0ama lui "or58, economistă i campioana luptelor intestine universitare, ar fi fost uluită să tie căș ș

fiul său î i terorizase cel pu in un coleg mult mai eficient decât visase ea vreodată să$ i terorizezeș ț ș

colegii. &a n$ar fi fost în stare să conceapă i să e!ecute un plan atât de comple! i de inteligent caș ș

cel cu care îl ruinase pe 0a!;ell Dalton.0ama lui fusese motivată de invidie, de ură. Lipsit de invidie, lipsit de ură, "or58 era, în schimb,

motivat de visul unei lumi mai bune prin anarhie. &a voia să distrugă o mână de du mani, el voia săș

distrugă totul.Succesul este adesea mai generos cu vizionarii.(cum, la sfâr itul unei zile neobi nuit de bune, "or58 stătea pe taburetul lui, uitându$se de sus laș ș

profesorul împu inat i sorbind câte pu in din martini, poate pre de zece minute, fără să spună nimic,ț ș ț ț

lăsând să se adune suspansul. "hiar i în ceasurile cât fusese ocupat, pe ploaie sau nu, găsise timp săș

urzească o poveste de o brutalitate inimaginabilă, care putea în sfâr it să frângă sănătatea mintală aș

lui Dalton ca pe o grisină."or58 avea de gând să$i aducă la cuno tin ă că o ucisese pe achel, so ia. (vând în vedereș ț ț

sănătatea e!trem de fragilă a lui Dalton, poate că minciuna aceasta, dacă era bine spusă, avea să precipite un atac de cord care să$i fie fatal.

%n cazul în care profesorul ar supravie ui îngrozitoarei ve ti, avea să fie informat a doua zi deț ș

diminea ă că fiica sa fusese, de asemenea, ucisă. )oate că al doilea oc avea să$l dea gata.ț ș

%ntr$un fel sau altul, "or58 se pregătea să termine cu 0a!;ell Dalton. Storsese toată distrac ia dinț

situa ia asta. -enise timpul să treacă mai departe.ț

%n plus, în curând urma să aibă nevoie de camera aceasta pentru (elfric 0anheim.



•Capitolul 46

# noapte petrecută în craterele goale i în frigul de pe lună nu putea fi mai pustie decât aceastăș

noapte în vila 0anheim.

%năuntru, nu se auzeau decât pa ii lui Fric, respira ia lui, scâr âitul surd al balamalelor cândș ț țdeschidea vreo u ă.ș

(fară, un vânt schimbător, pe rând amenin ător i melancolic, se lua la har ă cu copacii, înăl aț ș ț ț

bocete pe sub stre ini, izbea pere ii, se văita că unul care fusese izgonit din casă. )loaia răpăiaș ț

mânioasa în ferestre, pe urmă plângea în tăcere pe geamurile plumbuite.)entru un timp, Fric crezu că va fi mai în siguran ă dacă se mi că decât dacă stă, crezu că atunciț ș

când se va opri, for e nevăzute vor începe pe dată să se strângă în jurul lui. %n plus, dacă era înț

picioare i se mi ca, îi era mult mai u or să o ia la fugă i să scape.ș ș ș ș

atăl lui credea că atunci când un copil împline te ase ani, nu trebuie să i se impună o oră deș ș

culcare arbitrară, ci trebuie să i se permită să$ i găsească propriile ritmuri circadiene. )rin urmare, deș

ani de zile Fric mergea la culcare când voia, uneori la nouă seara, alteori după miezul nop ii.ț

"urând, hoinărind fără oprire, aprinzând luminile înaintea lui i lăsându$le să ardă în urma lui,șobosi. "rezuse că posibilitatea ca 0oloch, zeul mâncător de copii, să iasă în orice clipă din oglindăavea să$l ină treaz pentru tot restul vie ii sau, cel pu in, până când făcea optsprezece ani i, potrivitț ț ț ș

mai tuturor defini iilor, nu mai putea fi luat drept copil. Dar frica se dovedi la fel de epuizantă caț

truda.%ngrijorat că ar putea pica pe o canapea său scaun i adormi într$un loc care l$ar face maiș

vulnerabil decât era cazul, se gândi să se întoarcă în aripa de vest de la parter, unde putea să seghemuiască lângă apartamentul domnului ruman. Dacă domnul ruman sau so ii 0c2ee l$ar găsiț

însă dormind acolo, ar părea un mucos lipsit de curaj i o ru ine pentru numele 0anheim.ș ș

1otărî că biblioteca oferea cel mai bun refugiu. %ntotdeauna se sim ise confortabil printre căr i. i,ț ț Ș

chiar dacă biblioteca se afla la etajul întâi, care era la fel de pustiu ca i etajul al doilea, nu aveaș

oglinzi.)omul cu îngeri îl salută.%l înfioră mul imea aceea înaripată.ț

(poi î i dădu seama că pomul acesta nu avea nici măcar o singură podoabă strălucitoare, din careș

o entitate din altă dimensiune să poată privi lumea aceasta sau să intre în ea.0ai mult chiar, îngerii care se legănau u or dădeau impresia că aici se afla un spa iu protejat, unș ț

adevărat sanctuar.)este tot în încăperea aceasta masivă, urnele decorative, vasele, amforele i figurinele erau fieș

bazalt Uedg;ood cu teme din perioada imperială, fie por elanuri din dinastia 1an. 2azalturile aveauț

toate un finisaj mai, negru, deloc lucios. Două mii de ani terseseră lustrul de pe suprafe ele pieselor ș ț

1an, iar Fric nu$ i făcea probleme că o figurină antică sau un cal ori un vas de apă făcute înainte deșna terea lui 1ristos ar putea servi drept găuri prin care să fie observat pe furi de vreo creaturăș ș

malefică dintr$o dimensiune învecinată.%n spatele bibliotecii, o u ă dădea înspre o toaletă de serviciu. Folosind un scaun cu spătarul drept,ș

Fric blocă ferm u a aceasta fără să îndrăznească să o deschidă, pentru că deasupra chiuvetei dinș

toaletă a tepta o oglindă.ș

0ăsura aceasta bine gândită prezenta un mic inconvenient, pe care îl rezolvă cu u urin ă. rebuiaș ț

să facă pipi, a a că se u ură în ghiveciul unui palmier.ș ș

%ntotdeauna după ce folosea toaleta se spăla pe mâini. De data asta era nevoit să ri teș

contaminarea, boala i ciuma.ș

"el pu in douăzeci de ghivece de palmieri erau distribuite peste tot în încăpere. % i propuse să inăț ș ț

minte ce plantă stropise, ca să nu distrugă toată pădurea tropicală din bibliotecă.



Se întoarse la spa iul destinat discu iilor, foarte aproape de pomul de "răciun i de batalionul deț ț ș

santinele îngere ti. "u certitudine, acesta era un spa iu sigur.ș ț

)rintre fotolii i tabure i se afla i o canapea. Fric se pregătea să se întindă pe patul acesta deș ț ș

ocazie, când lini tea făcu loc unui sunet vesel, îndrăgit de copii, potrivit pentru camerele bebelu ilor ș ș

sau pentru dormitoarele copiilor mai măricei.

oodelee-ooodelee-oo.elefonul se afla pe o piesă de mobilier la care doamna 0c2ee se referea ca la un escritoireE, dar

care pentru Fric tot o masă de scris era. ămase lângă ea, privind becule ul care clipea pe linia luiț

privată de fiecare dată când telefonul sună.oodelee-ooodelee-oo.Se a teptă ca domnul ruman să răspundă după ce telefonul sună de trei ori.ș

oodelee-ooodelee-oo.Domnul ruman nu răspunse.elefonul sună a patra oară. ( cincea oară.

*ici căsu a vocală nu preluă mesajul.ț

Sună a asea oară. ( aptea.ș ș

Fric refuză să ridice receptorul.oodelee-ooodelee-oo.

K%n apartamentul său, &than scosese dintr$un dulap obiectele sosite în cele ase cutii i le aranjaseș ș

pe biroul său în ordinea în care fuseseră primite.%nchisese calculatorul.(vea telefonul la îndemână, astfel încât să intercepteze apelurile către Fric în cazul în care linia

aceea chiar ar suna i să observe becule ul liniei H în cazul în care semnaliza alte apeluri. raficul peș ț

linia aceasta cu mesaje$de$la$mor i părea să fie în cre tere, ceea ce îl nelini tea din motive pe care nuț ș ș

le putea articula, i voia să ină sub observa ie situa ia.ș ț ț ț

( ezat în scaunul de la biroul său, cu o cutie de "ola în mână, reflecta asupra elementelor ș

ghicitorii.2orcanul micu care con inea douăzeci i două de gărgări e moarte.ț ț ș ț #ippodamia convergens,din

familia "occinellidae.<n alt borcan, mai mare, în care transferase cei zece melci mor i. # priveli te dezagreabilă înț ș

special ziua.<n borcan de murături con inând nouă prepu uri în formaldehidă. (l zecelea fusese distrus deț ț

laborator în timpul analizelor.Faldurile draperiilor trase înăbu eau pocnetul ploii de geam, amenin area vântului înfuriat.ș ț

>ândaci, melci, prepu uriJț

Dintr$un motiv necunoscut, aten ia lui &than zbură către telefon, de i nu sunase. 2ecule ul nu eraț ș ț

aprins pe linia H la fel cum nu era pe niciuna dintre celelalte douăzeci i trei.ș%nclină cutia de "ola, luă o înghi itură.ț

>ândaci, melci, prepu uriJț

Koodelee-ooodelee-oo.)oate domnul ruman alunecase, căzuse, se lovise la cap i zăcea incon tient, fără să$ i dea seamaș ș ș

că sună telefonul. Sau poate fusese dus într$un tărâm de dincolo de oglindă. Sau poate pur i simpluș

uitase să modifice sistemul astfel încât să primească telefoanele private ale lui Fric."el care suna nu se dădea bătut. După ce melodia aceea copilărească stupidă se repetă de douăzeci

i unu de ori, Fric î i spuse că, dacă nu ridică receptorul, va trebui să asculte cum sună telefonul toatăș ș

noaptea.

< orul tremur pe care îl avea în glas îl sperie, dar continuă'ș



9 Salonul de băuturi gazoase iș vomitorium$ullui -innie, ara tonelor de înghe ată, unde î i faciț ț ț

toate poftele i te cure i la lingurică.ș ț

9 2ună, (elfric, spuse 0usafirul 0isterios. 9 *u pot să$mi dau seama dacă e ti un pervers sau un prieten, a a cum spui. %nclin să cred că e tiș ș ș

un pervers.

9 %nclini să crezi gre it. <ită$te în jurul tău ca să vezi adevărul, (elfric.ș 9 Să mă uit în jurul meu la ce: 9 La ce este acolo cu tine, în bibliotecă. 9 Sunt în bucătărie. 9 )ână acum ar fi trebuit să$ i dai seama că nu mă po i min i.ț ț ț

9 Locul meu secret i bine ascuns o să fie unul dintre cuptoarele mari. # să mă târăsc înăuntru iș ș

o să trag u a după mine.ș

9 0ai bine te$ai înmuia în unt, pentru că 0oloch nu va mai trebui decât să aprindă gazul. 9 0oloch a fost deja aici, spuse Fric. 9 *$a fost 0oloch. (m fost eu.La auzul acestei revela ii, Fric aproape că trânti telefonul. 0usafirul 0isterios spuse'ț

9 i$am făcut o vizită pentru că am vrut să în elegi, (elfric, că e ti în pericol i că timpul seȚ ț ș șscurge. Dacă a fi fost 0oloch, ai fi acum prăjit.ș

9 (i ie it din oglindă, spuse Fric, curiozitatea i uimirea cople indu$i pentru o clipă frica.ș ș ș

9 i am intrat din nou în una.Ș

9 "um po i să ie i dintr$o oglindă:ț ș

9 Dacă vrei să găse ti răspunsul, uită$te în jur, fiule.ș

Fric scrută bibliotecă cu privirea. 9 "e vezi: întrebă 0usafirul 0isterios. 9 "ăr i.ț

9 (: (i a a multe căr i în bucătărie:ș ț

9 Sunt în bibliotecă. 9 (, adevărat. Sunt speran e că vei evita cel pu in o parte din nenorociri, la urma urmei. "eț ț

altceva mai vezi în afară de căr i:ț

9 # masă de scris. Scaune. # canapea. 9 0ai uită$te. 9 <n pom de "răciun. 9 (sta e. 9 (sta e ce: întrebă Fric. 9 "e se balansează i ce se leagănă:ș

9 1m: 9 i se scrie aproape caȘ ung&er.

— %nger, spuse Fric, scrutând cu privirea turma albă, radioasă, care se adunase cu trâmbi e iț șharpe în pom. 9 "ălătoresc prin oglinzi, prin cea ă, prin fum, prin adâncituri de ape, prin scări făcute dinț

umbre, pe drumuri urzite de lumina lunii, prin dorin ă, speran ă sau o simplă a teptare. (m renun atț ț ș ț

la ma ina mea.ș

<imit, Fric se încle tă atât de tare de telefon, că îl duru mâna, de parcă putea să mai stoarcă vreoș

câteva cuvinte revelatoare de la omul din oglindă.0usafirul 0isterios răspunse cu tăcere la tăcere, a teptă.ș

Dintre toate soiurile de ciudă enii la care se a teptase Fric, aceasta nu se afla pe listă.ț ș

%n cele din urmă, cu un tremur diferit în glas, spuse' 9 -rei să spui că e ti un înger:ș

9 "rezi că a putea să fiu:ș 9 %ngerul meuJ păzitor:



%n loc să răspundă direct, omul din oglindă spuse' 9 "redin a este cea care contează în toată treaba asta, (elfric. %n multe privin e, lumea este ceeaț ț

ce facem din ea, iar viitorul / noi putem să$l modelăm. 9 atăl meu spune că viitorul nostru este în stele, iar soarta ne e dată când ne na tem.ș

9 Sunt multe de admirat la tatăl tău, fiule, dar în ceea ce prive te gândurile lui despre soartă,ș

mănâncă rahat. 9 <au, spuse Fric, îngerii pot să spună rahatE: 9 ocmai am spus. Dar sunt totu i începător, a a că s$ar putea să mai fac gre eli din când înș ș ș

când. 9 %ncă mai ai aripile de ucenic. 9 Se poate spune i a a. #ricum, nu vreau să văd că i se întâmplă ceva rău, (elfric. Dar euș ș ț

singur nu$ i pot garanta siguran a. rebuie să te salvezi singur de 0oloch când vine.ț ț

K>ândaci, melci, prepu uriJț

)e biroul lui &than, alături de celelalte obiecte, stătea borcanul de biscui i în formă de pisoia ,ț ș

umplut cu două sute de plăcu e, câte nouăzeci din fiecare literă #, U i &.ț ș

*e. ,oe. ,ee *oo. +*e *oo.Lângă borcanul de biscui i se aflaț Gânduri despre lă"u eț ,e!emplarul cartonat din cartea lui

Donald >ains;orth, cel care dresase câini care să$i ghideze pe nevăzători i care să$i ajute pe ceiș

imobiliza i în scaune cu rotile.ț

>ândaci, melci, prepu uri, borcan de biscui i cu plăcu e, carteJț ț ț

Lângă carte era mărul cusut, deschis pentru a se vedea ochiul păpu ii. #"1=<L D=* 0?:ș

-=&0&L& *&(D#0=: -=&0&L& )?"(<L<= )=0#D=(L: (< "<-=*&L& (LS"#) D&"@ "#*F<A=(:

)e &than îl durea capul. )robabil ar fi trebuit să fie recunoscător că avea doar o durere de capdupă ce murise de două ori.

Lăsând cele ase cadouri de la e8nerd pe birou, intră în baie. Luă un flacon de aspirină dinș

dulapul cu medicamente i î i scutură câteva pastile în palmă.ș ș

(vea de gând să ia un pahar de apă de la chiuveta din baie i să înghită aspirina. "ând se uită însăș

în oglindă, se trezi că se uită foarte pu in la imaginea lui reflectată, căutând în schimb o formă deț

consisten a umbrei care nu ar trebui să fie acolo, care ar putea să alunece departe de ochii lui în timpț

ce încearcă să o fi!eze cu privirea, a a cum se întâmplase în baia din apartamentul de lu! al luiș

Dunn8.Se duse în bucătărie ca să ia paharul de apă, acolo nu erau oglinzi.%n mod curios, aten ia îi fu atrasă de telefonul montat pe perete, lângă frigider. *u era folosităț

nicio linie. *ici lina H. *ici linia lui Fric.Se gândi la perversul care respira greu. "hiar dacă băiatul ar fi fost genul care inventa mici drame

ca să atragă aten ia asupra lui, ceea ce nu era adevărat, părea o inven ie slăbu ă, nu merită efortul de aț ț țo spune. "ând copiii născocesc chestii dintr$astea, tind să dea amănunte fabuloase.După ce luă aspirină, &than se duse la telefon i ridică receptorul. <n becule se aprinse la primaș ț

din cele două linii ale sale.elefoanele din casă puteau fi folosite în circuit intern. Dacă apăsa butonul pe care scria

=*&"#0 i apoi butonul pentru linia lui Fric, putea să vorbească direct cu băiatul în camera lui.ș

*u tia ce avea să spună sau de ce sim ise nevoia să$l caute pe Fric la ora asta târzie, i nu a douaș ț ș

zi de diminea ă. )use un deget pe buton, dar ezită să$l apese.ț

)u tiul probabil dormea acum. Dacă nu dormea, ar trebui să doarmă.ș

&than puse receptorul la loc.Se duse la frigider. *u putuse să mănânce mai devreme. &venimentele din cursul zilei îl lăsaseră

cu un stomac mai strâns decât pumnul. ot ce$ i dorise fusese scotch de calitate. (cum, peșnea teptate, gândul unui sendvi cu uncă îl făcu să$i lase gura apă.ș ș ș



e sculai în fiecare zi i sperai la tot ce e mai bun, dar via a arunca în tine cu rahat, erai împu catș ț ș

în stomac i mureai, pe urmă te trezeai i mergeai mai departe, i via a arunca în continuare cu rahatș ș ș ț

în tine, i erai călcat de o ma ină i mureai din nou, i când doar încercai, pentru numele luiș ș ș ș

Dumnezeu, să o iei de la capăt ,via a arunca în continuare cu rahat în tine, a a că nu era de mirare căț ș

în cele din urmă toată activitatea asta obositoare î i dădea pofta de mâncare a unui halterofil olimpic.ț

K)rivind la îngeri din sticlă mată, îngeri de plastic, îngeri sculpta i în lemn, îngeri din tablă pictată,ț

în timp ce vorbea la telefon cu un posibil înger, Fric spuse' 9 "um pot să găsesc vreodată un loc sigur dacă 0oloch poate să călătorească prin oglinzi iș

lumină de lună: 9 *u poate, spuse 0usafirul 0isterios. *u are puterile mele, (elfric. & muritor. Dar să nu crezi

că, dacă e muritor, e mai pu in periculos. <n demon nu e cu nimic mai prejos decât el.ț

9 De ce nu vii aici i nu stai cu mine până apare, pe urmă îl ba i cu toiagul tău sfânt până îi sunăș ț

apa în cap: 9 *u am un toiag sfânt, (elfric. 9 rebuie să ai ceva. oiag, sceptru, baston, un palo sfin it care e luminat de energie divină. (mș ț

citit despre îngeri în romanul ăsta fantastic. *u sunt fiin e aeriene i diafane, fragile ca un pâr . Suntț ș țrăzboinici. S$au luptat cu legiunile Satanei i le$au alungat din ceruri în iad. ( fost o scenă tare înș

carte. 9 ?sta nu e cerul, fiule. ?sta e pământul. (ici sunt autorizat să lucrez numai indirect."itându$l pe 0usafirul 0isterios din convorbirile lor anterioare, când vorbiseră în pivni a deț

vinuri, Fric spuse' 9 %ncurajează, inspiră, înspăimântă, convinge, sfătuie te.ș

9 (i memorie bună. tiu ce va urma, dar nu pot influen a evenimentele decât prin mijloaceȘ ț

ocolitoareJ 9 J subtile i seducătoare, completă Fric.ș

9 *u mă pot amesteca direct în goana lui 0oloch după propria damnare. La fel cum nu mă potamesteca în via a unui poli ist curajos, care e pe punctul să$ i sacrifice via a ca să$l salveze pe altul,ț ț ș ț

prin urmare, să$ i câ tige mântuirea.ș ș

9 "red că în eleg. & ti ca un regizor care nu dă forma finală a filmului.ț ș

9 *u sunt nici măcar regizor. >ânde te$te la mine doar ca la un func ionar dintr$o casă deș ț

produc ie care dă note pentru diferite sugestii de revizuire a scenariului.ț

9 >enul de note care îi întorc întotdeauna pe dos pe scenari ti i îi transformă în be ivi. eș ș ț

plictisesc to i de moarte vorbind despre asta, de parcă i$ar păsa unui pu ti de zece ani, de parcă i$ar ț ș

păsa cuiva. — Diferen a, spuse cel care era, probabil, înger, este că notele mele sunt întotdeauna bineț

inten ionate / i bazate pe o viziune a viitorului care poate fi i ea adevărată.ț ș ș

Fric se gândi la toate astea pentru o clipă în timp ce trase scaunul de sub birou. ( ezându$se,șspuse' 9 0amăN "red că e frustrant să fii înger păzitor. 9 *u ai cum să tii.ș Tu controlezi forma finală a vie ii tale, (elfric. Se nume te liber arbitru. %l ai.ț ș

o i de aici îl au. i, în cele din urmă, nu pot să fac nimic în locul tău. De$asta te afli aiciJ ca săț Ș

alegi binele sau răul, să fii în elept sau nu, să fii curajos sau nu.ț

9 "red că pot încerca. 9 "red mai mult decât tine. "e ai făcut cu fotografia pe care i$am dat$o:ț

9 Doamna drăgu ă care zâmbe te frumos: (m împachetat$o i am pus$o în buzunarul de la spate.ț ș ș

9 *$o să$ i fie de niciun folos acolo.ț

9 "e vrei să fac cu ea:

9 >ânde te$te. Folose te$ i creierul, (elfric. & posibil, chiar i în familia ta. >ânde te$te. Fiiș ș ț ș șîn elept.ț



9 Sunt prea rupt de oboseală ca să gândesc chiar acum. "ine este / doamna din poză: 9 De ce nu faci pe detectivul: Fă cercetări. 9 (m făcut o cercetare. "ine este: 9 %ntreabă în jurul tău. *u e o întrebare la care să răspund eu. 9 De ce nu:

9 )entru că trebuie să mă supun regulii ocolitoare$subtile$seducătoare, care uneori îl face peîngerul păzitor o pacoste.

9 2ine. Las$o baltă. Sunt în siguran ă în noaptea asta: )ot să a tept până mâine să găsesc loculț ș

ăla secret i bine ascuns în care să mă bag:ș

9 Dacă e primul lucru pe care$l vei face mâine$diminea ă, da, spuse păzitorul. Dar nu mai pierdeț

timpul. )regăte te$te, (elfricN )regăte te$teNș ș

9 2ine. i, hm, îmi pare rău pentru că i$am spus a a.Ș ț ș

9 "um / avocat: 9 0da. 9 (m auzit i mai rele.ș

9 Serios:

9 0ult mai rele. 9 i îmi pare rău că am încercat să dau de urma ta.Ș

9 "e vrei să spui: 9 )are un lucru viclean pentru un înger. %mi pare rău că te$am sunat cu stelu ă ase nouă.ț ș

0usafirul 0isterios rămase tăcut."eva greu de definit din tăcerea aceasta o făcea diferită de orice tăcere pe care Fric o auzise

vreodată.%n primul rând, era o tăcere perfectă, i absorbea nu numai orice sunet de pe linia deschisă, ci iș ș

orice început de sunet din bibliotecă, până când lui Fric i păru că a ajuns mai surd decât surzii.ăcerea era în acela i timp adâncă, de parcă păzitorul ar fi sunat de pe fundul unei gropi oceanice.ș

(dâncă i atât deș rece.Fric se cutremură. *u î i auzea din ii clăn ănind sau trupul tremurând. *u î i auzea nici e!pira ia,ș ț ț ș ț

de i sim ea cum respira ia îi iese cu grabă din piept, destul de fierbinte ca să$i usuce din ii.ș ț ț ț

# tăcere perfectă, adâncă, rece, da, dar mai stranie decât pur i simplu perfectă, adâncă i rece.ș ș

Fric î i închipui că o astfel de tăcere poate fi aruncată ca o vrajă deș orice înger cu puterisupranaturale, dar poate fi un truc care să$l caracterizeze în special pe îngerul 0or ii.ț

0usafirul 0isterios trase aer, înghi ind chiar tăcerea i eliberând o dată în plus sunetul pe lume,ț ș

începând cu vocea lui, în care răsună o notă de îngrijorare de rău augur' 9 "ând ai folosit stelu ă ase nouă, (elfric:ț ș

9 )ăi, după ce m$ai sunat în camera cu trenuri. 9 i după ce te$am sunat în pivni a de vinuri:Ș ț

9 0da. *u tii toate asteaJ dacă e ti cine e ti:ș ș ș 9 %ngerii nu tiu totul, (elfric. Din când în când, anumite lucruriJ ne scapă.ș

9 )rima dată telefonul tău doar a sunat încontinuuJ 9 (sta pentru că am folosit telefonul din vechiul meu apartament, unde am locuit înainte să mor.

*u am format numărul tău, doar m$am gândit la tine, dar am ridicat receptorul. %ncă învă amJț

învă am ce pot să fac. Devin mai priceput cu fiecare ceas care trece.ț

Fric se întrebă dacă nu cumva era mai obosit decât credea. "onversa ia nu avea întotdeaunaț

în eles.ț

9 -echiul tău apartament: 9 Sunt un înger relativ nou, fiule. (m murit azi$diminea ă. 0ă folosesc de corpul în care amț

trăit, de i esteJ mai fle!ibil acum, de când am puteri noi. "e s$a întâmplat a doua oară când aiș

folosit stelu ă ase nouă:ț ș 9 "hiar nu tii:ș



9 0i$e teamă că tiu. Dar spune$mi tu.ș

9 (m dat de perversul ăla. 9 "e i$a spus:ț

9 *$a spus nimic. Doar respira greuJ i pe urmă a scos ni te sunete ca de animal.ș ș

0usafirul 0isterios nu spunea nimic, dar lini tea aceasta se dovedi e!trem de diferită de tăcereaș

de moarte de acum un minut. Se asemăna cu un milion de zvâcnete abia auzite, cu tremurul ca demolie al nervilor, cu încordarea imperceptibilă a mu chilor.ș

9 La început am crezut că e ti tu, e!plică Fric. ( a că i$am spus că am căutat să văd cine eș ș

0oloch în dic ionar. *umele l$a e!citat.ț

9 Să nu mai folose ti niciodată stelu ă ase nouă după ce te sun, (elfric. *iciodată, ai în eles:ș ț ș ț

9 De ce:"u o insisten ă care sugera o panică mult prea muritoare ca să caracterizeze un înger păzitor ț

nemuritor, acesta spuse' 9 Să nu mai suni niciodată. (i în eles:ț

9 Da. 9 %mi promi i că n$o să mai încerci niciodată să mă suni cu stelu ă ase nouă:ț ț ș

9 2ine. Dar de ce: 9 "ând te$am sunat în pivni a de vinuri, n$am folosit un telefon, a a cum am făcut prima oară.ț ș

*u mai am nevoie să folosesc un telefon ca să te sun, a a cum nu mai am nevoie de ma ină ca săș ș

călătoresc. (m nevoie doar de ideea de telefon. — =deea de telefon: "um func ionează chestia asta:ț

9 )ostura în care mă aflu acum îmi acordă anumite abilită i supranaturale.ț

9 (dică postura de înger păzitor, vrei să spui. 9 Dar când eu folosesc numai ideea de telefon, stelu ă ase nouă te poate conecta cu un loc undeț ș

nu ai voie să te duci. 9 "e loc:Străinul ezită. (poi spuse'

9 -e nicia întunecată.ș

9 *u sună prea bine, căzu Fric de acord i scrută nelini tit biblioteca.ș ș

%n labirintul de rafturi, hălăduiau mon tri între coper ile căr ilor. )oate că una dintre fiare se târaș ț ț

nu prin lumile acelea de hârtie, ci în lumea aceasta, respirând nu vapori de cerneală, ci aer, îna teptarea unui băie el pe care să$l găsească de$a lungul culoarelor tăcute dintre căr i.ș ț ț

9 -e nicia întunecată. (bisul fără fund, bezna groasă i tot ceea ce locuie te acolo, continuăș ș ș

străinul. (i fost norocos, fiule. *$a vorbit cu tine. 9 "ine: 9 "eea ce tu ai numit perversulE. Dacă vorbesc cu tine, te pot ademeni, amăgi, fermeca, uneori

î i pot chiar porunci.ț

Fric se uită din nou la pom. %ngerii păreau să se uite la el cu to ii.ț 9 "ând ape i stelu ă ase nouă, spuse străinul, le deschizi o u ă.ș ț ș ș

9 "ui: 9 & nevoie să le pronun ăm numele sulfuros: (mândoi tim despre cine e vorba, nu$i a a:ț ș ș

Fiind un băiat căruia îi plăceau lecturile fantastice, cu o sală de cinema acasă în care putea vedeaorice, de la filme pentru copii la spectacole cu mon tri interzise celor sub doisprezece ani, cu oș

imagina ie înfierbântată de singurătate, Fric era destul de sigur că tia despre cine era vorba.ț ș

Străinul spuse' 9 Le deschizi o u ă i pe urmă, cu un singur cuvânt gre it, po i fără să vrei săJ îi invi i aici.ș ș ș ț ț

9 (ici, la )alazzo ospo: 9 )o i să invi i pe vreunul dintre ei chiar înț ț tine,(elfric. "ând sunt chema i, călătoresc prin liniaț

telefonică, prin legătura aceea fragilă dintre spirite, cam a a cum călătoresc eu dintr$o oglindă în alta.ș 9 *u mă min i:ț



crescu la doisprezece, douăzeci i patru, mul ime. )oate pentru că vorbeau to i deodată, vorbirea lor ș ț ț

părea să se prefacă în mormăituri i mârâieli de fiară, iar cuvintele care se mai distingeau erau celș

mai adesea obscenită i adunate în secven e incoerente. ipete înfiorătoare de frică, durere, frustrare iț ț Ț ș

mânie pură eseau din pânzele acestea de zgomote răgu ite o urzeală aț ș dorin ei.ț

=nima puternică a lui Fric i se zbătea între coaste, îi pulsa în gâtlej, îi palpita în tâmple. Se

prefăcuse că nu era speriat, dar era speriat, asta era, prea speriat ca să mai scoată vreo vorbă de spiritsau să mai deschidă vreun pic gura.

i totu i, vocile acelea agitate îl intrigau, îi atrăgeau aten ia. Foamea din ele, pofta neostoită,Ș ș ț

disperarea vrednică de milă, melancolia cu care tânjeau alcătuiau un cântec mi cător, care îi atingeaș

corzile singurătă ii sale îndelungate, care îiț vor"ea i îl asigura că nu era nevoie să sufere deș

singurătate, că depindea de el să$ i găsească tovară i, că rostul i elul în via ă, i familia erau ale luiș ș ș ț ț ș

dacă î i deschidea inima către ei.ș

"hiar i fără cuvinte, chiar i când izbucnea în obscenită i care ar fi trebuit să$i trezească numaiș ș ț

repulsie lui Fric, corul acela gutural, plin de mormăieli i uierături, continua să$i potolească groaza.ș ș

=nima continua să îi bată, dar cu fiecare clipă care trecea, puterea care îi sus inea bubuitul frenetic eraț

nu atât frica, cât plăcerea. otul se putea schimba. "omplet. otal. (cum i pentru totdeauna. Seș

putea schimba într$o clipită. )utea să aibă o via ă nouă i mai bună doar dacă cerea, o via ă din careț ș țsingurătatea avea să fie alungată, împreună cu tot ce însemna nesiguran ă, confuzie i îndoială, iț ș ș

slăbiciuneJFric deschise gura ca să facă ceea ce mai mult ca sigur ar fi fost o invoca ie similară celor pe careț

persoanele strânse în jurul unei mese de spiritism erau sfătuite să nu o facă niciodată. %nainte să poatăvorbi, aten ia îi fu distrasă de ceva care se mi ca la marginea câmpului său vizual.ț ș

"ând se întoarse să se uite la ceea ce îi atrăsese aten ia, Fric văzu că firul elastic, încolăcit întreț

receptor i telefon, care cândva fusese un cablu curat, alb, de vinil, era acum roz i unsuros, o bucatăș ș

de trup precum cordonul ombilical care leagă mama de nou$născut. "ordonul pulsa, încet i gros, dar ș

cu putere, iar pulsul pleca dinspre telefon înspre receptorul din mâna lui, înspre ureche, ca oanticipare a invoca iei care îi tremura pe limbă.ț

K( ezat la biroul din camera lui de lucru, mâncând un sendvi cu uncă i încercând să dezlegeș ș ș ș

sensul celor ase cadouri îngrijorătoare trimise de e8nerd, &than se trezi că gândurile îi zboară înș

mod repetat către Duncan Uhistler.%n grădina de la #ur Lad8 of (ngels, când aflase prima oară că dispăruse cadavrul lui Dunn8,

tiuse intuitiv că evenimentele neobi nuite din apartamentul lui e8nerd i cascadoria lui Dunn8 cuș ș ș

mortul$care$umblă aveau legătură între ele. 0ai târziu, implicarea evidentă a lui Dunn8 în uciderealui e8nerd, de i nea teptată, nu fusese o surpriză.ș ș

"eea ce într$adevăr îl surprindea pe &than, cu cât se gândea mai mult la ea, era întâlnirea atât deapropiată cu Dunn8 din barul hotelului.

La mijloc era probabil mai mult decât simplă coinciden ă. Dunn8 se aflase în bar pentru că &thanțera acolo. "ineva voise ca el să$l vadă pe Dunn8.Dacă cineva voise să$l vadă pe Dunn8, atunci voise i să$l urmărească. )oate că cineva voia ca elș

să dea de urma lui Dunn8.%n fa a hotelului, în înghesuială i ploaie, incapabil să$ i zărească prada, &than primise un telefonț ș ș

urgent de la 1azard. (cum se opri să se gândească ce ar fi făcut dacă n$ar fi fost obligat să seîntâlnească cu 1azard la biserică.

#b inu de la informa ii numărul hotelului i sună.ț ț ș

9 ( dori să vorbesc cu unul dintre clien ii dumneavoastră. *u tiu numărul camerei. Se nume teș ț ș ș

Duncan Uhistler.După o pauză în care recep ionerul verifică datele din calculatorul hotelului, spuse'ț

9 %mi pare rău, domnule, dar nu este nicio rezervare pentru domnul Uhistler.K



%nainte, doar câteva veioze fuseseră aprinse pe ici, pe colo prin camera această imensă, dar acumardeau toate lămpile, a a cum ardeau i lustrele din tavan, luminile din cupolă i ghirlandele deș ș ș

becule e care clipoceau în pomul de "răciun. 2iblioteca fusese aproape cură ată de umbre, a a cumț ț ș

ar fi fost orice cabinet medicalC dar încă nu era destul de luminoasă pentru Fric.)usese receptorul în furcă. %l scosese din priză.

)resupunea că telefoanele sunau în camerele lui de la etajul al doilea i că aveau să mai sune oșvreme. *u avea de gând să urce ca să le asculte. "ând suna iadul, putea să o facă e!trem de insistent.

răsese un fotoliu aproape de pomul de "răciun. (proape de îngeri.)oate că era supersti ios, copilăros, stupid. *u$i păsa. #amenii ăia dispera i de la telefon,ț ț c&estiile

aleaJStătea cu spatele la pom pentru că se gândea că nimic nu putea veni să$l ia prin surprindere

dinspre ramurile cu îngeri coco a i pe ele.ț ț

Dacă nu l$ar fi min it mai devreme pe domnul ruman, ar fi putut acum să meargă direct laț

apartamentul efului personalului de pază ca să ceară ajutor.ș

(ici, în Fricburg, S<(, era întotdeauna miezul zilei, iar eriful nu se putea a tepta la ajutor dinș ș

partea concitadinilor săi când banda de răufăcători intra călare în ora pentru spectacolul final.ș

K&than î i încheie conversa ia cu recep ionerul de la hotel i luă ultima bucă ică rămasă dinș ț ț ș ț

sendvi ul cu uncă, dar una din cele două linii telefonice ale sale sună înainte ca el să apuce săș ș

mu te.ș

După ce răspunse, fu întâmpinat cu tăcere. Spuse din nou' (loE, dar nu reu i să ob ină vreunș ț

răspuns.Se întrebă dacă nu cumva era perversul lui Fric.

*u auzi niciun fel de respira ie, semnificativă sau de alt fel. Doar pustietatea unei linii conectate iț ș

un fâ âit atât de slab, că se afla undeva la limita auzului.ș

&than primea rareori telefoane atât de târziu / aproape de miezul nop ii. Din pricina orei i aț ș

evenimentelor din timpul zilei, găsea chiar i tăcerea aceasta plină de în eles.ș ț

*u era sigur ce anume func iona acum, instinctul său imagina ia, dar sim ea o prezen ă pe fir.ț ț ț ț

De$a lungul anilor în care purtase insignă de poli ist, plecase în suficiente misiuni sub acoperire caț

să înve e ce înseamnă răbdarea. %l ascultă pe cel care îl asculta, oferind tot tăcere în schimbul tăcerii.ț

impul trecea. unca a tepta. %ncă flămând, lui &than i se făcu sete de o bere.Ș ș

%n cele din urmă auzi un ipăt, care se repetă de trei ori. >lasul era slab nu pentru că era optit, niciț ș

pentru că era neputincios, ci pentru că venea de la mare distan ă, atât de fragil, că ar fi putut fi numaiț

mirajul unui sunet.=ară i tăcere, iară i timp care se scurse, pe urmă din nou glasul acela se ridică, nu mai pu inș ș ț

plăpând decât înainte, atât de scurt că &than nu putea spune cu siguran ă dacă era voce de bărbat sauț

de femeie. )utea fi chiar ipătul de jale al unei păsări sau al unui animal, repetat din nou de trei ori,ț

având în el ceva umed, ca i cum era filtrat prin cea ă.ș ț%ncetase să mai a tepte respira ia aceea grea.ș ț

De i nu se auzea mai tare decât înainte, fâ âitul tăcut al telefonului dobândise ceva amenin ător,ș ș ț

de parcă fiecare mic păcănit reprezenta impactul unei particule radioactive asupra urechii sale."ând se auzi a treia oară glasul, nu mai recurse la ipătul acela scurt pe care îl repetase înainte.ț

&than depistă tipare sonore care în mod sigur voiau să transmită un în eles. "uvinte. (proapeț

incomprehensibile."a i cum ar fi fost trimise în eterul bântuit de furtună de la o sta ie radio aflată la mare distan ă,ș ț ț

cuvintele acestea erau deformate de semnalul slab, de devieri, de condi iile atmosferice improprii. <nț

glas venit din afara timpului ar putea suna a a sau unul trimis de călătorii în spa iu afla i pe parteaș ț ț

întunecată a lui Saturn.

*u$ i amintea să se fi aplecat mult în fa ă pe scaun. *u$ i amintea nici când bra ele îi alunecaserăș ț ș țde pe bra ele fotoliului, nici când î i proptise coatele pe genunchi. i totu i, stătea a a, în pozi ia asta,ț ș Ș ș ș ț



cu capul în mâini, una din mâini inând telefonul, ca un om umilit de remu cări sau încovoiat deț ș

deznădejde la auzul unei ve ti teribile.ș

De i &than se străduia să prindă con inutul conversa iei venite din depărtare, aceasta se scurgeaș ț ț

mereu prin el, inefabilă că umbrele norilor proiectate de lumina lunii pe un peisaj acvatic în continuămi care.ș

%ntr$adevăr, cu cât se lupta mai tare să găsească un în eles în acele posibile cuvinte, acestea sețîndepărtau i mai mult în spatele unei bariere de fâ âieli i deformări. 2ănuia că, dacă s$ar fi rela!at,ș ș ș

flu!ul vorbirii s$ar fi limpezit, glasul ar fi devenit mai puternic, dar nu se putea rela!a. De i î i apăsaș ș

atât de tare receptorul de cap că îl durea urechea, nu putea să se lini tească, ca i cum o clipă de lipsăș ș

de concentrare s$ar dovedi a fi chiar clipa când cuvintele aveau să se limpezească, dar numai pentrucei care le ascultau cu aten ie.ț

>lasul avea ceva tânguitor. De i nu era în stare să în eleagă cuvintele i să le deducă în elesul,ș ț ș ț

&than deslu i un ton grăbit i implorator, i poate o triste e plină de dor.ș ș ș ț

"ând crezu că î i petrecuse cinci minute străduindu$se fără succes să pescuiască din marea tăceriiș

cuvintele acelea, &than aruncă o privire la ceas. H'H4. Fusese intuit de telefon de aproape oț

jumătate de oră.

)entru că stătuse lipită atât de mult de telefon, urechea îi ardea i îi pulsa. %i în epenise gâtul, îlș țdureau umerii.

Surprins i pu in dezorientat, se a eză în scaun. *u fusese niciodată hipnotizatC dar î i închipuia căș ț ș ș

a a ar trebui să te sim i când încerci să te eliberezi de ultimele efecte ale transei.ș ț

)use receptorul în furcă fără nicio tragere de inimă.Sugestia unui glas venit din neant putea să fi fost atât i nimic mai mult, o simplă sugestie, o iluzieș

auditivă. i totu i, o urmărise cu a teptarea nădu ită i concentrată a unui operator sonar dintr$unȘ ș ș ș ș

submarin, care ascultă ecoul unei nave de război care se apropie i lansează grenade de adâncime.ș

*u prea în elegea ce făcuse. Sau de ce.ț

De i nu era foarte cald în încăpere, î i terse fruntea cu mâneca de la căma ă.ș ș ș ș

Se a tepta ca telefonul să sune din nou. )oate că ar fi mai în elept să nu răspundă.ș ț

>ândul acesta îl nelini ti pentru că nu îl în elese. De ce să nu răspundă la un telefon care sună:ș ț

)rivirea îi alunecă peste cele ase obiecte de la e8nerd, dar aten ia îi zăbovi mai mult pe cei treiș ț

clopo ei de argint din ambulan a în care nu călătorise niciodată.ț ț

recură două sau trei minute i telefonul nu mai sună. Deschise calculatorul i accesă din nouș ș

registrul de eviden ă a convorbirilor telefonice. "ea mai recentă intrare era telefonul pe care îl dăduseț

la hotel că să întrebe despre Dunn8 Uhistler.)e urmă, telefonul pe care îl primise i care durase aproape o jumătate de oră nu fusese înregistrat.ș

=mposibil.Se uită lung la ecran, gândindu$se la telefoanele primite de Fric de la pervers. Se grăbise prea tare

când nu dăduse crezare pove tii spuse de băiat.ș

"ând se uită din nou la telefon, descoperi că becule ul era aprins la linia H.ț(gen i de vânzări. *umăr gre it. i totu iJț ș Ș ș

Dacă ar fi fost u or să$ i satisfacă acea curiozitate, s$ar fi dus sus, la etajul al doilea, unde robotulș ș

care răspundea pe linia H era izolat într$o încăpere specială, în spatele unei u i albastre încuiate.ș

Simplul fapt de a intra în acea încăpere ar fi însemnat însă să renun e la slujba pe care o avea.ț

)entru 0ing du Lac i "hanning 0anheim, încăperea din spatele u ii albastre era un loc sacru.ș ș

*imeni nu avea voie să intre acolo în afară de ei doi.%n caz de urgen ă, &than era autorizat să$ i folosească cheia universală pentru a intra oriunde înț ș

casă. Singura u ă pe care nu o putea deschide nici această cheie era cea albastră.ș

Kurma de îngeri, mirosul plăcut de molid i fotoliul uria , confortabil, nu reu eau să$l tragă pe Fricș ș ș

spre somn.Se ridică din scaun, se încumetă precaut spre cele mai apropiate rafturi cu căr i i alese un roman.ț ș



o i copiii cunosc bine sentimentul pe care îl ai când te treze ti dintr$un vis i ai senza ia căț ș ș ț

întunericul din cameră oferă adăpost unor diavoli, cu nenumărate pofte i înfă i ări. )rezen aș ț ș ț

demonilor părea atât de reală, că multe minute ezitau să aprindă veioza de teamă că vederea lor aveasă fie chiar mai rea decât imaginile pe care le scornea imagina ia înfierbântatăC i totu i, pe luminăț ș ș

spaima terifiantă dispărea întotdeauna.

&than nu era sigur că de data asta lumina va alunga ira ionalul. Sim ea că ceea ce îl urmărea erauț ț bufni e i ciori cu pliscuri încovoiate, corbi i vulturi cu ochi fioro i, că se că ărau nu pe mobila dinț ș ș ș ț

cameră, ci în fotografii sumbre, în alb i negru, fi!ate pe pere i, imagini care nu se aflaseră acoloș ț

când se dusese la culcare. De i cu câteva ceasuri în urmă noaptea se topise în negura premergătoareș

zorilor unei noi zile, nu avea niciun motiv să presupună că mar ea va fi mai pu in marcată deț ț

ira ional decât fusese lunea.ț

*u întinse mâna după butonul de la veioză. Se mai lăsă o dată pe spate, cu capul pe perne,resemnat cu prezen a a ceea ce ascundea întunericul.ț

Se îndoi că va mai fi în stare să a ipească. 0ai devreme decât se a tepta însă, ochii i se îngreunară.ț ș

)e buza vârtejului de somn, în timp ce plutea lene de jur împrejur, &than auzea din când în cândș

un tic-tic-tic,care ar fi putut fi ghearele ciorilor$santinele care î i schimbau pozi ia pe un gard de fier.ș ț

Sau poate erau numai ghearele ploii reci care zgâria la ferestre.%n timp ce începu să se învârtă tot mai rapid în jurul găurii negre care era somnul, atras de o for ăț

gravita ională irezistibilă, pleoapele i se mai zbătură o dată i observă o lumini ă în bezna dinț ș ț

cameră. elefonul. Fără să cerceteze nimic, nu putea să identifice cu siguran ă numărul becule ului,ț ț

dar tiu instinctiv că trebuia să fie linia H.ș

(lunecă de pe buza vârtejului jos, în vâltoare, în visele gata să înceapă.

•Capitolul 48

Lipsit de invidie, lipsit de ură, slujind cu voio ie haosul, "or58 Laputa î i începu ziua cu o chiflăș șde pecan i scor i oară, patru ce ti de cafea neagră i două tablete de cafeină.ș ț ș ș ș

#ricine dore te să răstoarne ordinea socială trebuie să accepte orice lucru care îi dă energie înș

plus, chiar i cu riscul de a$ i distruge pere ii stomacului i a$ i provoca o inflama ie intestinalăș ș ț ș ș ț

cronică. Din fericire pentru "or58, consumul regulat de cantită i uria e de cafeină părea să$iț ș

sporească amara capacitate a bilei, fără să$i provoace arsuri stomacale sau alte simptome regretabile.Dând pe gât cafeină după cafeină, rămase la fereastra din bucătărie, zâmbind la cerul înnegurat iș

la trena de cea ă a nop ii, pe care zorile cenu ii nu reu iseră s$o rateze de tot. -remea rea conspira dinț ț ș ș

nou alături de el.)loaia încetase acum, dar nu pentru multă vreme. (lergând cu repeziciune pe urmele furtunii care

se îndepărta, una nouă, mai puternică, avea să spele ora ul i să justifice purtarea echipamentului deș ș

ploaie, indiferent cât de elaborat era."or58 umpluse deja din nou buzunarele interioare ale pelerinei de ploaie din vinilin galben, careatârna acum într$un cârlig din garaj.

Se duse cu ultima cea că de cafea sus, în camera oaspe ilor, i o termină în timp ce îl informă peș ț ș

Stin58 "heese 0an că iubita sa fiică, &mil8, era moartă. *oaptea trecută îi adusese la cuno tin ă tortura finală i asasinarea sălbatică a lui achel, so ia luiș ț ș ț

Stin58, care era în continuare în via ă, bineîn eles, i nu în custodia lui "or58. (mănuntele pe care leț ț ș

născocise erau atât de vii i pline de imagina ie, că Stin58 fusese redus la un uvoi de lacrimiș ț ș

incontrolabile, la suspine care sunau ciudat de neomene te / i destul de dezgustătoare / în gâtlejulș ș

lui uscat.De i zdrobit de deznădejde, Stin58 nu suferise un atac de cord, a a cum sperase "or58.ș ș

%n loc să$l oblojească cu un sedativ, "or58 introduse un halucinogen puternic în solu iaț perfuzabilă. Spera ca Stin58 să nu poată dormi i să$ i petreacă cele mai întunecate ceasuri dintreș ș



miezul nop ii i zori într$un infern de viziuni induse de medicamente, viziuni în care protagonistă eraț ș

so ia brutalizată.ț

(cum, regalându$ i oaspetele cu o poveste încă i mai revoltătoare a nenumăratelor abuzuriș ș

grosolane i acte de violen ă crude făcute asupra tinerei &mil8, "or58 se plictisi de lacrimile iș ț ș

zbuciumul care i se derulau din nou sub ochi. %n circumstan ele date, un infarct serios nu părea să fieț

o preten ie prea mare, dar Stin58 nu voia să colaboreze.ț)entru un om care se presupunea că$ i iube te so ia i fiica mai mult decât via a însă i,ș ș ț ș ț ș

încăpă ânarea lui Stin58 de a supravie ui părea nefirească acum, după ce i se spusese că familia luiț ț

nu era nimic mai mult decât carne în putrefac ie. "a majoritatea tradi ionali tilor, în ciuda credin eiț ț ș ț

lor în limbaj, sens, scop i principiu, pe care o sus ineau cu voce tare, Stin58 era probabil unș ț

impostor.Din când în când, "or58 surprindea furia care mocnea sub durerea lui Stin58. %n ochii acestuia se

strângea o ură atât de fierbinte, că ar fi putut numai din priviri să te ardă, dar care dispărea apoi bruscsub un puhoi de lacrimi.

)oate că Stin58 se agă a de via ă numai cu nădejdea răzbunării. #mul se amăgea singur.ț ț

%n plus, ura nu face decât să$l distrugă pe cel care ură te. )rin e!emplul vie ii ei irosite, mama luiș ț

"or58 probase adevărul acestei afirma ii.ț< or i eficient, "or58 schimbă pungile de perfuzii după ce introduse în cea nouă un medicamentș ș

care inducea o stare de semi pareză. Stin58 mai avea atât de pu in esut muscular, că o pareză indusăț ț

artificial părea inutilă, dar "or58 nu suporta să lase nimic la voia întâmplării.%n mod ironic, trebuia să fie bine organizat pentru a sluji cum trebuie haosul. (vea nevoie de o

strategie pentru victorie i de o tactică planificată cu grijă, care să$l ajute să$ i ducă la bun sfâr itș ș ș

demersul.Lipsit de strategie i tactică, nu erai un bun agent al haosului. *u erai decât Meffre8 Dahmer sau oș

damă nebună care cre tea o sută de pisici i$ i umplea curtea cu grămezi dizgra ioase de gunoi, sauș ș ș ț

vreun nou guvernator de "alifornia."u cinci ani în urmă, "or58 învă ase să facă injec ii, să introducă o canulă în vene, să pună oț ț

perfuzie, să cateterizeze un bărbat sau o femeieJ i de atunci se bucurase de câteva ori de ansa deș ș

a$ i pune în practică aceste cuno tin eC prin urmare, acum avea o de!teritate pe care ar fi admirat$oș ș ț

orice asistentă medicală.De fapt, fusese pregătit de o asistentă, 0ar8 *oone. (vea chipul unei 0adone de 2otticelli iș

ochii unui dihor.# întâlnise pe 0ar8 la o petrecere universitară pentru persoanele interesate de bioetică utilitară.

<tilitarienii credeau că fiecărei vie i i se putea atribui o valoare pentru societate i că îngrijireaț ș

medicală trebuia gândită în func ie de această valoare. Filosofia aceasta sprijinea uciderea, prinț

neglijare, a copiilor cu sindrom Do;n, handicapa i fizic, a persoanelor de peste aizeci de ani careț ș

aveau probleme medicale care necesitau tratament costisitor, cum ar fi dializă sau opera ii de b8pass,ț

i multe altele.ș )etrecerea fusese antrenantă i plină de discu ii spirituale / iar el i 0ar8 *oone î i căzuseră cuș ț ș ș

tronc din clipa în care li se întâlniseră privirile. (mândoi beau "abernet Sauvignon când fuseseră prezenta i unul altuia i, după câteva pahare, se aprinseseră de dorin ă.ț ș ț

La mai multe săptămâni după aceea, când o rugase pe 0ar8 să$l înve e cum se face o injec ie iț ț ș

cum să ii un pacient pe perfuzii, "or58 îi dezvăluise în mod solemn că sănătatea mamei lui seț

deteriora rapid. 0i$e groază de ziua când va fi intuită la pat, dar mai bine am eu grijă de ea decât săț

o dau pe mâna unor necunoscu i dintr$un azil.Eț

0ar8 îi spusese că era un fiu minunat, iar "or58 se prefăcuse că accepta cu smerenie acestcompliment, ceea ce nu era deloc greu, având în vedere că min ea atât în legătură cu sănătatea mameiț

sale, cât i în legătură cu inten iile pe care le avea fa ă de ea. "ă eaua bătrână era zdravănă caș ț ț ț

0atusalem, mai avea ase secole de trăit până să ajungă la groapă, iar "or58 se amuza la ideea de a$ișinjecta ceva letal în timp ce dormea.



&ra destul de sigur că 0ar8 bănuia adevărul. "u toate acestea, l$a învă at ce dorea să tie.ț ș

La început, a crezut că disponibilitatea ei de a$l învă a lucruri de genul ăsta se putea datoraț

atrac iei se!uale. Felinele sălbatice nu se împreunau cu ferocitatea sau frecven a cu care o făceauț ț

0ar8 *oone i "or58 în cele câteva luni în care fuseseră împreună.ș

%n cele din urmă, "or58 i$a dat seama că ea îi în elegea adevăratele motive, dar nu le dezaproba.ș ț

0ai mult, începuse să o bănuiască pe 0ar8 că se voia un înger al 0or ii, care î i punea în practicăț ș bioetica ei utilitaristă ucigând în tăcere pacien ii ale căror vie i le socotea lipsite de calitate i deț ț ș

valoare socială.%n astfel de condi ii, "or58 nu mai îndrăznea să rămână jucăria ei se!uală. 0ai devreme sau maiț

târziu, 0ar8 avea să fie arestată i judecată, a a cum se întâmpla cu îngerii de teapa ei. )rin faptul căș ș

era iubitul ei, "or58 era convins că avea să fie cercetat îndeaproape de poli ie, ceea ce îi puneaț

munca de o via ă i poate chiar libertatea în pericol.ț ș

%n plus, după trei luni de la începerea rela iei lor, lui "or58 i se făcu din ce în ce mai teamă săț

doarmă în acela i pat cu 0ar8 *oone. "u toate că fiindu$i iubit, via a lui putea să aibă valoare înș ț

ochii femeii în călduri, "or58 nu tia cât de mult / sau cât de pu in / îl socotea vrednic de a trăi înș ț

societate.

Spre surprinderea lui, când abordase cu precau ie ideea unei despăr iri amiabile, 0ar8 se sim iseț ț țu urată. Se pare că nici ea nu dormise prea bine lângă el.ș

"u timpul, decisese să nu$ i mai omoare mama printr$o injec ie, dar efortul de a se specializa înș ț

aceste aspecte ale asisten ei medicale nu fusese zadarnic.ț

%n anii care trecuseră de când se despăr iseră, nu o mai văzuse pe 0ar8 decât de două ori, deț

fiecare dată la petreceri de bioetică. -echea atrac ie se!uală nu dispăruse deloc, dar nu dispăruse niciț

teama."u o eficien ă i tandre e pe care 0ar8 *oone le$ar fi admirat, "or58 î i încheie activitatea legatăț ș ț ș

de Stin58 "heese 0an.0edicamentul paralizant avea să$l pună pe Stin58 în imposibilitatea de a se mi ca, fără să$i deaș

somnolen ă sau să$i inducă stări alterate de con tiin ă. "u mintea limpede, putea să$ i petreacă ziuaț ș ț ș

agonizând la gândul mor ii so iei i fiicei sale.ț ț ș

9 (cum trebuie să scap de cadavrele lui achel i &mil8, min i "or58 cu un aplomb care îi făcuș ț

plăcere. Le$a da resturile la porci dacă a ti unde să găsesc o fermă de porci.ș ș ș

% i aminti de o poveste auzită de curând la tiri, despre o tânără blondă al cărei cadavru fuseseș ș

aruncat într$un canal de deversare. %mprumutând de acolo detalii macabre, născoci pentru Stin58 o poveste despre băl i colcăind de resturi umane unde aveau să ajungă i dragele lui.ț ș

%n continuare, niciun atac de cord.Spre seară, când avea să se întoarcă aici cu (elfric 0anheim, "or58 îl va prezenta pe băiat

nenorocitului acestuia emaciat, ca să$i dea o idee despre terorile care îl a teptau. Suferin a lui (elfricș ț

avea să fie cumva diferită de cea de care avusese parte cândva arogantul iubitor al lui Dic5ens,

Dic5inson, olstoi i ;ain. Dacă tocilarul ăsta încăpă ânat nu murise în timpul zilei, "or58 avea să$lș țucidă înainte de miezul nop ii.ț

Lăsându$l pe Stin58 în voia gândurilor ciudate care bântuiau, probabil, mintea demodată a unuitradi ionalist aflat în astfel de circumstan e, "or58 îmbrăcă pelerina galbenă, aprovizionată dinț ț

bel ug cu tot felul de obiecte utile, încuie casa i ie i afară, la 20U$ul lui.ș ș ș

Furtuna î i făcuse deja sim ită prezen a în ora . # turmă uria ă de balauri de nori negri clocoteauș ț ț ș ș

de la răsărit la apus, cozile lor se încurcau într$o masă de materie grea, colosală, plină de răcneteînăbu ite i foc alb, gata să scuipe cu limbi ascu ite văpăi orbitoare.ș ș ț

Se porni un început de burni ă, dar, cu siguran ă, aveau să urmeze torente, puhoaie, *iagare, unț ț

potop.



•Capitolul 49

(părat de pomul cu îngeri i de fotografia frumoasei doamne necunoscute, Fric se trezi teafăr, cuș

trupul i sufletul întregi.ș

%n mijlocul bibliotecii, cupola din vitralii elaborate se luminase de ziuă, dar culorile erau terse,ș pentru că zorii răzbăteau cu o lumină plăpândă i mohorâtă.ș

După ce studie pentru o clipă fotografia mamei lui imaginare, Fric o îndoi i o puse la loc înș

buzunarul din spate al blugilor.Se ridică din fotoliu. "ăscă i se întinse. Se opri un moment uimit că mai era încă via ă.ș ț

Se duse în capătul bibliotecii i dădu la o parte scaunul care blocase clan a de la u a toaletei deș ț ș

serviciu. *u intră totu i în spa iul acela cu oglinzi ca să$ i facă toaleta de diminea ă.ș ț ș ț

După ce se uită repede în jur să vadă dacă nu îl urmăre te cineva, făcu pipi în ghiveciul cuș

palmierul pe care începuse să$l omoare seara trecută. &l se sim i bine, palmierul, cu siguran ă, nu.ț ț

*u se putea gândi la nicio toaletă din vilă la care se putea ajunge fără să treci printr$o baie cuoglinzi.

0odul acesta neconven ional de a se u ura era deocamdată suficient, dar numai atâta timp câtț șrezolva problema din picioare. *ecazul avea să urmeze dacă apărea o problemă pentru care trebuiasă se a eze.ș

Dacă ploaia se oprea în cele din urmă / sau chiar dacă nu se oprea / se putea aventura afară, sprecedrii de 1imalaia din spatele grădinii de trandafiri. (colo putea să facă ce făceau ur ii în pădure,ș

ceea ce pentru el nu însemna să hiberneze sau să hăpăie miere din stupi.)aznicii aveau să$l vadă ducându$se spre cedri i întorcându$se de acolo. Din fericire, nu erauș

a ezate camere video în păduricea aceea.ș

Dacă l$ar întreba cineva de ce plecase prin ploaie în pădure, avea să spună fără să ezite că sedusese să observe păsările. rebuia să$ i amintească să ia cu el un binoclu pentru acoperire.ș

*imeni nu se va îndoi de povestea lui. #amenii se a teptauș ca un pu ti cu o fa ă nătânga ca a luiș ț

să fie pasionat de păsări, să fie supradotat la matematică, să construiască mon tri de plastic din pieseș

la set, să citească pe ascuns reviste de culturism i să$ i colec ioneze mucii usca i, printre altele.ș ș ț ț

(cum, după ce î i pusese la punct strategia pentru toaleta de diminea ă, băgă iar în priză telefonulș ț

din bibliotecă, pe care îl scosese în seara precedentă. Se a teptă ca telefonul să sune din nou, dar nuș

sună.rase fotoliul de lângă pomul de "răciun i îl aranjă în pozi ia ini ială. Stinse apoi luminile iș ț ț ș

plecă din bibliotecă.După ce închise u a, câ iva dintre îngerii care se legănau în pom luciră u or în întuneric, abiaș ț ș

atin i de lumina furtunii filtrată de cupola cu vitralii.ș

0oloch venea.

rebuiau făcute pregătiri."oborî scările principale, traversă rotonda i merse pe holul care ducea la bucătărie. Din drum,ș

stinse luminile pe care le lăsase aprinse pe timpul nop ii.ț

%n zori, în casa aceea uria ă, lini tea era chiar mai adâncă decât tăcerea care, pe timpul nop iiș ș ț

aceleia lungi, păruse vremea perfectă pentru a fi bântuită de tot felul de fantome.%n bucătărie, trecând pe lângă o fereastră, observă că ploaia se lini tise i se putea zări păduriceaș ș

de cedri din depărtare. )e moment însă, nu sim i niciun impuls să se ducă să observe păsările.ț

De obicei, Fric evita bucătăria în zilele în care domnul 1achette, diabolicul bucătar$ ef, era deș

serviciu. (ici era bârlogul bestiei, unde numărul mare de cuptoare era imposibil să nu$ i aminteascăț

de 1ansel i >retel i de vizita lor la căsu a din pădure, unde i se amintea că un făcăle se puteaș ș ț ț ț

transforma oricând într$o măciucă năprasnică, unde te a teptai să descoperi că pe satâre, cu ite iș ț ș

furculi e de carne erau inscrip ionate cuvintele )#)=&(&( 0#&L<L<= 2(&S.ț ț



%n diminea a aceasta, terenul era sigur, deoarece domnul 1achette / care lucrase până de curând laț

coala de (rtă "ulinară "ordon 2leu i care ie ise încă i mai de curând dintr$un azil la fel deȘ ș ș ș

prestigios / nu era prezent pentru a pregăti micul dejun pentru familie sau pentru membrii personalului. % i începea ziua furi ându$se din pia ă în mai multe magazine de specialitate, alegând / ș ș ț

i totodată stabilind termenii livrării lor / fructele, legumele, carnea, delicatesele i, fără îndoială,ș ș

otrăvurile de care avea nevoie pentru a pregăti ospe ele de sărbători pe care le pusese la cale cuțobi nuita sa secretomanie sinistră. Domnul 1achette nu avea să sosească la )alazzo ospo până laș

amiază.De i scund, Fric putea să ajungă la robinetele de la chiuveta din bucătărie. )otrivi apa să fieș

căldu ă.ț

Dacă în bucătărie s$ar fi aflat o oglindă, n$ar fi îndrăznit să se îmbăieze acolo. &rai atât devulnerabil când făceai baie, complet lipsit de apărare. < ile de ino! ale celor ase frigidere i aleș ș ș

numeroaselor cuptoare erau mai degrabă mate decât lucioase. *u func ionau ca oglinzi, deci eraț

pu in probabil să reprezinte un mod u or i ieftin de a călători pentru spiritele bune sau rele.ț ș ș

Fric se dezbrăcă de căma ă i maiou, dar numai atât. *u era un e!hibi ionist. i chiar dacăș ș ț Ș ar fi fost ,bucătăria nu părea locul potrivit pentru a a ceva.ș

Folosind prosoape de hârtie i săpun lichid cu aromă de lămâie, î i spălă bra ele i bustul,ș ș ț șinsistând în special la subsuori. Folosi i mai multe prosoape de hârtie ca să se clătească i să seș ș

teargă.ș

(bia opri apa i se termină de ters, că auzi pe cineva apropiindu$se. )a ii nu veneau dinspre hol,ș ș ș

ci dinspre cămară, acolo unde erau depozitate por elanurile, cristalurile i tacâmurile de argint.ț ș

%n făcând căma a i maioul, Fric se lăsă la pământ i se târî departe de cămară cu iu eala uneiș ș ș ș ț

opârle care$ i face nevoile, după col ul celui mai apropiat dintre cele trei dulapuri cu blat de granit.ș ș ț

Deasupra acestui dulap se aflau patru aparate de prăjit cartofi, o tavă mare cât să po i face aseț ș

clătite una lângă alta i un pogon de blat de lucru. >hemuit acolo, descoperit cu un rânjet de domnulș

1achette, Fric putea fi jupuit, spintecat, prăjit lângă cartofi i mâncat în timp ce pu inii oameni afla iș ț ț

atunci în casă mo ăiau în continuare lini ti i, ignorându$l cu desăvâr ire pe gurmetul e!traterestruț ș ț ș

care î i încropea un dejun înfiorător.ș

"ând se încumetă să se uite pe furi pe după col , nu îl văzu pe domnul 1achette, ci pe doamnaș ț

0c2ee.&ra condamnat.Doamna 0c2ee se îmbrăcase ca să plece la Santa 2arbara. raversă bucătăria îndreptându$se spre

biroul ei, intră acolo i lăsă u a deschisă în spate.ș ș

# să$l miroasă pe Fric. # să$l miroasă, o să$l audă, o să$l simtă cumva. # să descopere stropii deapă din chiuvetă, o să deschidă capacul la gunoi i o să vadă prosoapele umede de hârtie i o săș ș

n eleagăț pe dată ce făcuse Fric i unde se ascundea acum.ș

*imic nu trecea neobservat sau nu scăpa capacită ilor deductive ale doamnei 0c2ee.ț

*u o să$l spintece i n$o să$l prăjească, bineîn eles, pentru că era o persoană bună i foarte umană.ș ț șDar o să insiste să afle de ce Fric era dezbrăcat până la brâu în bucătărie, proaspăt spălat i de ceș

arăta vinovat ca o mâ ă proastă cu fulgi de canar pe bot.ț

)entru că era angajata atălui$Fantomă, Fric putea spune că, de fapt, era i angajata lui i că nuș ș

trebuia să$i dea socoteală. Dacă recurgea însă la un astfel de argument, se băga singur în merde,cumar spune domnul 1achette cu veselie. Doamna 0c2ee tia că ea func ionaș ț in loco parentis i, de i nuș ș

abuza de autoritatea aceasta într$o manieră paranoică, o lua în serios.Fie că scornea o e!plica ie falsă, fie că încerca să scape spunând o parte din adevăr, doamnaț

0c2ee avea să vadă prin în elătoria lui la fel de bine cum vezi printr$o fereastră i avea să tieș ș ș

intuitiv tot ceea ce pusese el la cale cel pu in de când se trezise în fotoliu. Douăzeci de secunde maiț

târziu, cu o ureche prinsă zdravăn între degetul mare i arătătorul de la mâna dreaptă a doamneiș

0c2ee, o să se trezească în fa a palmierului din bibliotecă, cu apele curgând de pe el ca de pe ultimațotreapă, în timp ce o să încerce să e!plice de ce încercase să asasineze planta cu două jeturi de urină.



%n numai câteva minute, o să scoată de la el toată povestea, de la 0oloch la omul din oglindă i laș

telefonul din iad. )e urmă, nu va mai fi cale de întors. *ici măcar doamna 0c2ee, cu talentul ei înfrico ător de a depista orice minciună sauș

ambiguitate, nu o să recunoască adevărul din acest caz. )ovestea lui era prea gogonată ca să poată ficrezută. # să pară un nebun mai mare decât nenumăra ii nebuni din industria de divertisment care, deț

ase ani de când vizitau )alazzo ospo, o uluiseră pe doamna 0c2ee cu scrânteala lor.ș *u voia s$o dezamăgească pe doamna 0c2ee sau s$o facă să creadă că nu era în toate min ile.ț

inea la părerea ei.Ț

%n plus, cu cât se gândea mai mult, cu atât î i dădea seama că, dacă încerca să convingă pe cinevaș

că fusese contactat de un înger păzitor care călătorea prin oglinzi, avea să fie luat i dus de mână la oș

edin ă de terapie în grup. <n grup format din ase psihiatri, în care el era singurul pacient.ș ț ș

atăl$Fantomă se pricepea aproape la fel de bine la psihoterapeu i ca la îndrumători spirituali.ț

Doamna 0c2ee ie i din birou, închise u a i se opri să se uite prin bucătărie.ș ș ș

Fric se trase după dulapul pe care se aflau un prăjitor de cartofi i o tavă de plăcinte. % i inuș ș ț

respira ia. (r fi vrut să$ i poată închide la fel de u or porii pielii ca să nu răspândească niciun miros.ț ș ș

2ucătăria mare nu era chiar un labirint de mărimea celui din pod, de i se putea făli nu numai cuș

ase frigidere mari Sub$Aero, ci i cu două congelatoare, cuptoare mai multe i mai variate decât aiș ș șgăsi într$o brutărie, trei spa ii pentru gătit complet separate, prevăzute cu douăzeci de ochiuri de mareț

intensitate, un loc pentru pregătit mâncarea, unul pentru copt, altul pentru spălat, acesta din urmă cu patru chiuvete i patru ma ini de spălat vasele, trei corpuri de mobilă, mese de lucru i o grămadă deș ș ș

unelte i echipamente de calitatea celor folosite în restaurante.ș

<n furnizor de alimente din 2everl8 1ills i patruzeci de angaja i ai acestuia puteau lucra aiciș ț

alături de domnul 1achette i de personalul casei fără să aibă senza ia că ar sta prea înghesui i. %nș ț ț

această bucătărie se gătise, se a ezase mâncarea pe farfurii i se servise masa pentru trei sute deș ș

invita i la diverse petreceri. Fric fusese de multe ori martor la astfel de evenimente, i niciodată nuț ș

conteneau să$l uluiască.Dacă doi sau chiar trei oameni obi nui i ar fi plecat să$l caute prin toată bucătăria, Fric avea anseș ț ș

bunicele să nu fie prins. Doamna 0c2ee nu era însă deloc o persoană obi nuită.ș

inându$ i respira ia, i se păru că o aude pe doamna 0c2ee cum trage aer pe nas.Ț ș ț 7ee-fie-fo-fum.Se bucura că nu aprinsese luminile din bucătărie, de i mai mult ca sigur că doamna 0c2ee aveaș

să observe stropii de apă de pe chiuvetă din mijloc.)a i.ș

Fric aproape că sări în picioare, trădându$ i prezen a, ceea ce părea un lucru mai în elept decât săș ț ț

a tepte să fie găsit, ascunzându$se ca un criminal de ultimă spe ă, dezbrăcat până la brâu i în modș ț ș

clar pus pe rele.(poi î i dădu seama că pa ii se îndepărtau de el.ș ș

(uzi cum se închide u a de la cămară.ș

)a ii nu se mai auziră.șStupefiat i teribil de mâhnit să descopere că doamna 0c2ee era supusă gre elii, Fric începu săș ș

respire din nou.)u in după aceea, se furi ă spre u a dinspre hol, pe care o întredeschise. ămase acolo ascultând.ț ș ș

"ând auzi bâzâitul îndepărtat al ascensorului de serviciu, tiu că domnul i doamna 0c2eeș ș

coborau spre garaj. %n curând, aveau să plece spre Santa 2arbara.( teptă câteva minute înainte să se încumete să iasă din bucătărie în spălătoria din aripa de vest,ș

unde se afla i apartamentul so ilor 0c2ee.ș ț

Fa ă de bucătărie, care era gigantică, spălătoria nu era decât uria ă.ț ș

%i plăcea cum mirosea acolo. Detergent, înălbitor, scrobeală, mirosul persistent de bumbacfierbinte sub aburii fierului de călcatJ

Fric ar fi purtat fără nicio problemă aceia i blugi i aceea i căma ă două zile la rând. Dar se temeaș ș ș șcă domnul ruman va observa i îl va lua la întrebări.ș



Doamna 0c2ee ar fi observat într$o clipită. (r fi insistat să tie motivul pentru care aratăș

neîngrijit.Domnul ruman se prindea mai greu decât doamna 0c2ee. &ra totu i unș fost poli ist, a a că nuț ș

avea să treacă cu vederea pentru mult timp hainele murdare i mototolite pe care le purtase i ieri.ș ș

&rau slabe anse ca o creatură rea i de o viclenie neomenească să$l a tepte pe Fric înș ș ș

apartamentul său, dar nu inten iona totu i să afle prea curând. *u avea de gând să se întoarcă acoloț șca să se schimbe.

Lunea era ziua planificată pentru spălat. Doamna "arstairs, una dintre menajere, de faptspălătoreasa, se ocupa de rufe într$o zi i a doua zi de diminea ă le returna prompt membrilor familieiș ț

sau personalului.Fric î i găsi blugii alba tri, pantalonii i cămă ile călcate atârnând de un cărucior asemănător celor ș ș ș ș

cu care portarii din hoteluri cară valizele i bagajele. "hilo ii i osetele erau împachetate sub haineleș ț ș ș

agă ate, pe patul căruciorului.ț

o u la fa ă, sim indu$se în mod cert că un pervers, se dezbrăcă până la piele chiar acolo, înș ț ț

spălătorie. % i puse chilo i noi, blugi i o căma ă de finet în carouri albastre i verzi, stil ha;aiian,ș ț ș ș ș

care putea fi purtată pe deasupra.

% i scoase portofelul i fotografia împăturită din blugii vechi înainte să$ i arunce hainele murdareș ș șîn co ul de rufe.ș

%ncurajat de faptul că reu ise să se u ureze, să se spele i să$ i schimbe hainele în acele condi ii$ș ș ș ș ț

limită, Fric se întoarse în bucătărie.=ntră cu pruden ă, a teptându$se să o găsească pe doamna 0c2ee' (, ce credeai, băiete, că eramț ș

chiar atât de proastă ca să mă tragi tu pe sfoară:E *u se întorsese.Din cămară luă un cărucior mic, de ino!, cu două rafturi. Se plimbă prin bucătărie, încărcând

căruciorul cu lucruri care îi putea fi de folos în acel loc secret, bine ascuns.Se gândi să pună printre provizii un ba! de ase cutii de "ola, dar o "ola caldă nu avea niciunș

gust. (lese în schimb patru sucuri carbogazoase St;eartIs Diet #range * "ream, care erau grozavechiar i la temperatura camerei, i ase sticle de jumătate de litru de apă.ș ș ș

După ce mai puse câteva mere i o pungă de covrigei în cărucior, î i dădu seama de gre eală.ș ș ș

"ând te ascunzi de un criminal psihopat i dement, care are sim urile ascu ite ale unei pantere, săș ț ț

mănânci alimente care fac zgomot nu era cu nimic mai în elept decât să cân i colinde ca să$ i maiț ț ț

treacă timpul.Fric înlocui merele i covrigeii cu banane, o cutie de gogo i învelite în ciocolată i câteva batoaneș ș ș

de cereale.0ai luă o pungă de plastic, 1eft8 #neAip, în care să pună cojile de la fructe. Lăsate în aer liber,

cojile de banană ar emana un miros intens pe măsură ce s$ar înnegri. %n toate filmele, criminalii înserie au un sim al mirosului mai ascu it decât un lup. "ojile de banană ar însemna pentru Fricț ț

moartea, dacă nu le$ar ambala într$un recipient ermetic.<n sul de prosoape de hârtie. "âteva erve ele umede. "hiar i în ascunzătoare voia să fie curat iș ț ș ș

îngrijit.Dintr$un dulap plin cu recipiente din plastic, alese două borcane de un litru, dintr$un plastic

moale, cu capace care se în urubau. (veau să ină locul palmierului din bibliotecă.ș ț

Domnul 1achette, fiind o persoană profund instabilă, umpluse bucătăria cu de zece ori mai multetacâmuri decât avea să fie vreodată nevoie chiar dacă tot personalul ar fi fost brusc lovit de mania de$a le manipula. rei rafturi de perete i patru sertare ofereau destule cu ite cât să înarmeze tot poporulș ț

din uvalu.Fric puse ochii pe un cu it de măcelar. 0ăsura i se potrivea, dar lama era lată cât a unei macete / oț

armă teribilă, dar greu de mânuit.

(lese în schimb un cu it mai mic, dar formidabil, cu o lamă de 3 centimetri, un vârf ascu it laț ț perfec ie i un tăi care ar fi putut despica firul de păr. >ândul de a tăia un om cu el îi făcu grea ă.ț ș ș ț



)use cu itul pe raftul de jos al căruciorului i îl acoperi cu un prosop de vase.ț ș

Deocamdată, asta era cam tot ce avea nevoie din bucătărie. Domnul 1achette / ocupat cucumpărăturile i, fără îndoială, schimbându$ i pielea cu un rând nou de solzi / urma să se târascăș ș

spre )alazzo ospo abia peste câteva ore, dar Fric era nerăbdător să părăsească domeniul bucătarului$ ef.ș

&ra prea periculos să folosească ascensorul de serviciu, pentru că se afla în aripa de vest, nudeparte de apartamentul domnului ruman. Spera să îl poată evita pe eful personalului de pază.ș

(scensorul din capătul din stânga al holului nordic era mai sigur."u o grabă subită i vinovată, împinse căruciorul prin u ile batante care dădeau spre hol, o luă laș ș

dreapta i aproape că se ciocni de domnul ruman.ș

9 e$ai sculat devreme în diminea a asta, Fric.ț

9 0mmmm, am treabă, treabă multă, tii, mmmmm, se bâlbâi Fric, blestemându$se în gândș

pentru că vorbea cu un glas fals, vinovat, mai rău decât un hobit distrat. 9 "e sunt astea: întrebă domnul ruman arătând spre grămada de lucruri din cărucior. 9 &iJ )entru camera mea, ni te lucruri care îmi trebuie, tii, chestii pentru camera mea, se făcuș ș

Fric de ru ineC era jalnic, transparent, stupid. Doar ni te sucuri i ceva de ron ăit, chestii dintr$astea,ș ș ș ț

adăugă el i vru să$ i tragă o palmă peste cap.ș ș 9 # s$o la i fără slujbă pe una dintre menajere.ș

9 Doamne, nu, nu vreau a a ceva. aci din gură, taci din gură, taci din gurăNE se avertiză singur,ș

dar nu putu să se ab ină să nu spună' îmi plac menajerele.ț

9 e sim i bine, Fric:ț

9 2ineîn eles. Sunt bine. Dumneata te sim i bine:ț ț

%ncruntându$se spre lucrurile din cărucior, domnul ruman spuse' 9 ( vrea să vorbesc cu tine pu in despre telefoanele acelea.ș ț

2ucuros că acoperise cu itul cu prosopul de bucătărie, Fric spuse'ț

9 "e telefoane: 9 De la perversul care respira în receptor. 9 (, da. )erversul. 9 & ti sigur că nu i$a spus nimic:ș ț

9 espira. Doar respira. 9 "hestia ciudată e că niciunul dintre telefoanele despre care mi$ai spus nu e înregistrat în

calculator.(, desigurN (cum că Fric în elesese că acele telefoane erau date de o făptură supranaturală, careț

mergea prin oglindă, care î i spunea înger păzitor i care folosea doarș ș ideea de telefon, nu se mira cănu fuseseră înregistrate pe calculator. *u era mirat nici de faptul că domnul ruman nu răspunseseseara trecută la telefon, de i păruse că avea să sune o ve nicie' 0usafirul 0isterios tia întotdeaunaș ș ș

unde se afla Fric / camera trenurilor, pivni a de vinuri, biblioteca / i, folosindu$ i puterileț ș ș

neobi nuite i doarș ș ideea de telefon, făcuse ca linia lui Fric să sune nu în toată casa, ci numai înîncăperea în care Fric putea să o audă.Fric tânjea să$i e!plice domnului ruman situa ia asta aiurea i să$i dezvăluie toate evenimenteleț ș

ciudate din seara precedentă. Dar chiar când î i făcea curaj să scoată totul la iveală, î i aminti de ceiș ș

ase psihiatri nerăbdători să câ tige milioane de dolari inându$l pe canapea, vorbind despre stresulș ș ț

de a fi unicul copil al celui mai mare star de cinema din lume, până când fie avea să fie făcut bucă i$ț

bucă ele, fie avea să evadeze în >oose "rotch.ț

9 *u mă în elege gre it, Fric. *u spun că ai inventat telefoanele acelea. De fapt, sunt sigur că nuț ș

ai inventat nimic.%ncle tată de mânerul căruciorului, mâna lui Fric se umezi. % i terse palmele pe pantaloni / i î iș ș ș ș ș

dădu seama că nu ar fi trebuit să facă a a ceva. )robabil că oricărui criminal soios i jegos din lumeaș ș

asta îi transpiră palmele în prezen a unui poli ist.ț ț



9 Sunt sigur că n$ai inventat, continuă domnul ruman, pentru că noaptea trecută cineva m$asunat pe una din liniile mele personale i nici acest telefon nu a fost consemnat.ș

Surprins de vestea aceasta, Fric nu$ i mai terse mâinile de pantaloni i spuse'ș ș ș

9 e$a sunat perversul: 9 *u perversul, nu. (ltcineva.

9 "ine: 9 &ra probabil o gre eală.ș

Fric se uită la mâinile efului personalului de pază. *u$ i dădu seama dacă erau transpirate sau nu.ș ș

9 &vident, continuă domnul ruman, ceva nu merge la programul de înregistrare a convorbirilor. 9 *umai dacă nu cumva e vorba de o fantomă sau ceva de genul ăsta, se scăpă Fric.&!presia care traversă chipul domnului ruman era greu de descifrat. Spuse'

9 Fantomă: De ce te$ai gândit la o fantomă:(flat în punctul critic de a divulga totul, Fric î i aminti că mama lui fusese odată internată într$unș

spital de nebuni. Stătuse acolo doar zece zile, i nu pentru că era o nebună care să te tran eze cuș ș

toporul sau altceva de genul ăsta."u toate acestea, dacă Fric începea să bălmăjească despre evenimentele dubioase care se

petrecuseră, domnul ruman cu siguran ă avea să$ i aducă aminte că Freddie *ielander petrecuseț șceva zile într$o clinică pentru persoanele cu accese de nebunie. i avea să se gândească' ( a mamă,Ș ș

a a fiuE.ș

"u certitudine avea să$l sune pe cel mai mare actor din lume la platoul din Florida. )e urmă,atăl$Fantomă avea să trimită trupele speciale de psihiatri.

9 Fric, insistă domnul ruman, ce$ai vrut să spui cu fantoma:%ngrămădind gunoi peste sămân a de adevăr care îi scăpase, nădăjduind să ob ină o minciună peț ț

jumătate convingătoare, Fric spuse' 9 )ăi, tii, tata are un telefon special pentru mesajele de la fantome. -oiam să zic că poate unaș

dintre ele a sunat din gre eală pe altă linie.ș

Domnul ruman se uită lung la el, ca i cum ar fi încercat să$ i dea seama dacă băiatul era a a deș ș ș

prost pe cât părea.Fric nu era un actor de talia tatălui său i tia că nu avea să reziste mult unui interogatoriu luat deș ș

un fost poli ist. &ra atât de nervos, că într$un minut era musai să se u ureze într$unul din bidoanele deț ș

plastic. 9 0mmm, bine, trebuie să plec, am treabă, am treabă în cameră, mormăi el cu acela i glas deș

rubedenie a hobi ilor slabi la minte.ț

%l ocoli pe domnul ruman cu căruciorul i$ i continuă drumul. *u se uită înapoi.ș ș

•Capitolul 50

Lumina din cupola spitalului #ur Lad8 of (ngels era un far auriu. Deasupra cupolei, în vârfulantenei radio, becul ro u, de avertizare a avioanelor, clipea în cea a cenu ie, de parcă furtuna era oș ț ș

fiară vie i acesta era ochiul ei malefic de ciclop.ș

%n ascensor, pe drumul de la garaj la etajul patru, &than ascultă o versiune bogat orchestrată a uneimelodii clasice a lui &lvis "ostello, cu viori i cornuri de armonie din bel ug. "abina aceasta atârnatăș ș

de cabluri, care urca i cobora douăzeci i patru de ore pe zi, era un mic avanpost al iadului înș ș

perpetuă mi care.ș

2iroul medicilor de la etajul patru, spre care fusese îndrumat prin telefon, nu era altceva decât oîncăpere mohorâtă, fără ferestre, cu automate de cafea i dulciuri, i în mijloc cu două mese acoperiteș ș

cu mu ama. #biectele din plastic portocaliu care stăteau în jurul mesei nu meritau numele de scaunș

mai mult decât î i merita încăperea denumirea pompoasă înscrisă pe u ă.ș ș



&than ajunsese cu cinci minute mai devreme, a a că introduse câteva monezi într$unul dinș

automate i î i alese o cafea neagră. "ând sorbi din ea, în elese cam care ar trebui să fie gustul mor ii,ș ș ț ț

dar bău mai departe pentru că nu dormise decât patru sau cinci ore i avea nevoie de pu in avânt.ș ț

Doctorul Revin #I2rien ajunse e!act la ora stabilită. %n jur de patruzeci i cinci de ani, arătos,ș

avea privirea u or hăituită i nervozitatea bine strunită, dar totu i frapantă, a celui care î i petrecuseș ș ș ș

două treimi din via ă învă ând zi i noapte, ca să descopere însă că menghina organiza iilor deț ț ș țsănătate, a birocra iei guvernamentale i a avoca ilor lacomi îi degrada zilnic profesia i distrugeaț ș ț ș

sistemul medical căruia î i dedicase via a. (vea ochii rida i la col uri. % i lingea des buzele. Stresulș ț ț ț ș

dădea o nuan ă cenu ie palorii de pe chip. Din păcate pentru lini tea sa sufletească, părea un omț ș ș

inteligent, care nu avea să mai fie în stare multă vreme să se iluzioneze că nisipurile mi cătoare deș

sub picioarele lui erau de fapt pământ solid.De i nu era medicul curant al lui Duncan Uhistler, doctorul #I2rien fusese de gardă când Dunn8ș

decedase. Supraveghease procedurile de resuscitare i anun ase sfâr itul acelor eforturi eroice.ș ț ș

"ertificatul de deces purta semnătura lui.Doctorul #I2rien aduse fi ele pacientului, aflate în trei dosare groase. %n timpul discu iei, întinseș ț

încetul cu încetul pe masă tot con inutul dosarelor.ț

Stăteau unul lângă altul în a a$zisele scaune portocalii, ca să poată e!amina mai bine documenteleșîmpreună.

"oma lui Dunn8 fusese provocată de o hipo!ie cerebrală, o lipsă prelungită de o!igen în creier.ezultatele oferite de electroencefalogramă, tomografie, 0* i angiografie duceau inevitabil laș

concluzia că, dacă Dunn8 i$ar fi recăpătat vreodată cuno tin a, ar fi rămas cu multiple handicapuri.ș ș ț

9 "hiar i printre pacien ii afla i în comă profundă, e!plică #I2rien, când sunt semne foarteș ț ț

slabe sau chiar ine!istente ale unei activită i cerebrale, de obicei trunchiul cerebral func ionează la unț ț

nivel minim, care le permite pacien ilor să prezinte anumite refle!e. &i continuă să respire fără să fieț

asista i. "âteodată tu esc, clipesc din ochi, chiar cască.ț ș

)e toată durata spitalizării, Dunn8 respirase singur. "u trei zile în urmă, starea lui se deteriorase iș

fusese nevoie să fie conectat la un aparat. *u mai fusese pe urmă în stare să respire fără asisten ățmecanică.

%n primele săptămâni de spitalizare, de i aflat în comă profundă, mai tu ea, strănuta, căsca sauș ș

clipea. De câteva ori chiar prezentase mi cări circulare ale globilor oculari.ș

reptat, frecven a acestor refle!e scăzuse până când încetaseră cu totul. Lucrul acesta sugera oț

pierdere constantă a func iilor din trunchiul cerebral inferior.ț

%n diminea a precedentă, inima lui Dunn8 se oprise. Defibrila ia i câteva injec ii cu epinefrină oț ț ș ț

făcuseră să bată din nou, dar numai pentru scurt timp. 9 Func ia automată a sistemului circulator este men inută de trunchiul cerebral inferior, spuseț ț

doctorul #I2rien. &ra limpede că inima îi cedase pentru că func iile trunchiului cerebral seț

deterioraseră. *imeni nu î i revine după ce a suferit leziuni ireparabile ale trunchiului cerebral.ș

<rmează, inevitabil, moartea.%n astfel de cazuri, pacientul nu mai era conectat la un aparat care să ofere respira ie i circula ieț ș ț

artificială decât dacă insistă familia. Familia trebuia să aibă resursele financiare să plătească,deoarece companiile de asigurări refuzau astfel de cheltuieli, pe motivul că pacientul putea să nu$ iș

mai recapete niciodată cuno tin a.ș ț

9 %n ceea ce îl prive te pe domnul Uhistler, spuse #I2rien, era i împuternicitul lui în problemeș ț

de îngrijire medicală. 9 Da. 9 i a i semnat cu ceva timp în urmă o notă prin care specifica i că nu urmau să se foloseascăȘ ț ț

alte metode de a$l ine în via ă în afară de un ventilator.ț ț

9 ( a e, spuse &than. i nu am nici cea mai mică inten ie de a vă da în judecată.ș Ș ț



(sigurarea aceasta sinceră nu îl făcu deloc pe #I2rien să se simtă mai u urat. &vident, de iș ș

îngrijirea medicală con tiincioasă oferită lui Dunn8 nu putea fi atacată în tribunal, era convins că oș

adunătură de avoca i erau totu i în stare să$l aducă la sapă de lemn.ț ș

9 Domnule doctor, orice s$ar fi întâmplat cu Dunn8 după ce a ajuns la morga spitalului este ochestiune complet diferită, care nu are legătură cu dumneavoastră.

9 (sta nu mă lini te te cu nimic. Sunt la fel de tulburat de acest lucru a a cum sunte i iș ș ș ț șdumneavoastră. (m discutat de două ori cu poli ia. SuntJstupefiat.ț

9 -reau doar să ti i că nu îi socotesc deloc responsabili nici pe angaja ii spitalului pentruș ț ț

dispari ia lui.ț

9 Sunt oameni de treabă, spuse #I2rien. 9 Sunt convins de asta. #ricare ar fi sensul celor întâmplate, nu este vina spitalului. &!plica iaț

ineJ de domeniul e!traordinarului.ț

0edicul îngădui unui fir de nădejde să$i coloreze u or chipul.ș

9 &!traordinarului: i care ar fi această e!plica ie:Ș ț

9 *u tiu. Dar în ultimele douăzeci i patru de ore mi s$au întâmplat lucruri uluitoare, toateș ș

legate într$un fel de Dunn8, cred. ( a că voiam să vorbesc cu dumneavoastră pentru căJș

9 Da:"ăutându$ i cuvintele, &than se îndepărtă cu scaunul de masă. Se ridică în picioare, sim ind căș ț

după treizeci i apte de ani lungi în care avusese încredere în ra iune i ra ionalitate nu putea rostiș ș ț ș ț

ceea ce avea pe suflet.% i dori o fereastră. )loaia ar fi fost un prete!t de a privi în altă parte decât la #I2rien în timp ceș

punea întrebarea inevitabilă. 9 Doctore, nu a i fost medicul lui Dunn8Jț

Să vorbească în timp ce se uită gânditor la un automat plin cu ciocolată părea un lucru e!centric. 9 J dar a i fost implicat în îngrijirea lui.ț

#I2rien nu spuse nimic, a teptă.ș

După ce î i termină cafeaua, &than apucă paharul de hârtie de pe masă i îl mototoli în pumn.ș ș

9 i după cele întâmplate ieri, pun pariu că îi cunoa te i dosarul mai bine decât oricine.Ș ș ț

9 )e dinafară, încuviin ă #I2rien.ț

Ducând paharul de hârtie la gunoi, &than spuse' 9 ( i găsit ceva în dosar pe care să$l considera i neobi nuit:ț ț ș

9 *u am găsit nici măcar o singură gre eală în ceea ce prive te diagnosticul, tratamentul sauș ș

protocolul de eliberare a certificatului de deces. 9 *u asta am vrut să spun.(runcă paharul de hârtie la gunoi i măsură camera cu pa i mari, uitându$se în pământ.ș ș

9 Sunt sincer când spun că dumneavoastră i spitalul sunte i complet nevinova i. "ând spunș ț ț

neobi nuitE mă refer la ceva bizar, straniu.ș

9 Straniu: 9 0da. *u tiu cum a putea să mă e!prim mai potrivit.ș ș

%n încăpere se lăsă o tăcere atât de lungă, încât &than se opri din mers i ridică privirea dinș

pământ."u ochii pironi i la teancul de documente, medicul î i mu ca buza de jos.ț ș ș

9 ( fost ceva, ghici &than. Se întoarse la masă i se a eză pe scaunul acela portocaliu. "evaș ș

straniu, desigur. 9 & consemnat aici, în dosar. *$am inventat eu. & complet lipsit de sens. 9 "e: 9 (r putea fi interpretat ca o dovadă că a ie it o perioadă din comă, dar nu a ie it. <nii au pusș ș

acest lucru pe seama unei defec iuni a aparatului. Dar n$a fost o defec iune.ț ț

9 Defec iune: "e aparat:ț 9 )entru electroencefalogramă.



9 (paratul care înregistrează undele cerebrale.#I2rien î i mu că buza.ș ș

9 Domnule doctor:0edicul se uită în ochii lui &than. #ftă. % i trase scaunul de la masă i se ridică în picioare.ș ș

9 (r fi mai bine să vede i singur despre ce e vorba.ț

•Capitolul 51

"or58 parcă ma ina pe o stradă din apropiere i fu nevoit să meargă pe jos prin ploaia rece până laș ș

casa monstrului cu trei ochi.Furtuna de acum, care sufla mai puternic decât cea de luni, smulse frunzele ofilite ale palmierilor,

rostogoli un co de gunoi gol până în mijlocul străzii, sfâ ie copertina de deasupra unei vitrine i loviș ș ș

cu zgomot pânza de un verde crud.(rbu tii de mirt fichiuiau aerul cu ramurile lor mlădioase, de parcă încercau să se flageleze pânăș ș

se făceau bucă i. )inii erau despuia i de acele cafenii moarte, care se zburleau prin văzduhul agitat iț ț ș

îl făceau să pi te, să orbească.ș

(pa care curgea cu repeziciune în an uri scoase la iveală un obolan mort. "uren ii de apă îlș ț ș ț

întoarseră cu fa a în sus, i "or58 văzu un găvan gol, negru i un ochi albicios.ț ș ș

La vederea acestui spectacol grandios i încântător, î i dori să fi avut timp să se alăture celebrăriiș ș

dezordinii i să răspândească el însu i pu in haos răutăcios. %i era dor să mai otrăvească vreo câ ivaș ș ț ț

copaci, să îndese în cutiile de po tă te!te înveninate, să împră tie cuie pe sub ro ile ma inilor parcate,ș ș ț ș

să dea foc la o casă.(ceasta era însă o zi diferită, în care trebuia să rezolve nenumărate treburi pe care i leș

programase. Luni fusese un punga diabolic, un nihilist amuzant, dar astăzi trebuia să fie un soldat deș

ispravă al anarhiei.

"artierul în care se afla era o amestecătură de case cu două etaje i porticuri ridicate, i caseș șclasice, cu un singur nivel, care foloseau elemente din stiluri arhitectonice diferite. Se vedea că toateerau între inute i înfrumuse ate cu alei din cărămidă, palisade i straturi de flori.ț ș ț ș

Spre deosebire de acestea, în fa a casei cu un singur etaj a monstrului cu trei ochi se întindea oț

peluză aproape moartă, împrejmuită de grămezi de tufe neîngrijite, printre care erpuia o alee dinș

beton crăpat i umflat. )e sub acoperi ul din iglă me!icană curgeau resturi murdare din cuiburile deș ș ț

mult părăsite de păsări, iar pere ii cu stucuri erau crăpa i, sfărâma i i cu vopseaua cojită.ț ț ț ș

"lădirea arăta ca locuin a unui trolț H3 care se săturase să mai trăiască pe sub poduri, lipsit de oriceconfort, dar care nu avea nici cuno tin ele, nici hărnicia sau sentimentul de mândrie necesare pentruș ț

a construi o casă."or58 sună la u ă, dar nu răsună o melodie dulce, ci zgomotul invadator al unui mecanism stricat,ș

ruginit.=ubea acest loc.Deoarece "or58 telefonase mai înainte i îi promisese bani, monstrul cu trei ochi a tepta dejaș ș

lângă u ă. ăspunse la tusea tuberculoasă a soneriei chiar înainte ca sunetul să termine de zgâriatș

urechea lui "or58.Smucind u a, se profilă o namilă grizonată, cu o grimasă pe fa ă, o burtă mare, picioare goaleș ț

măsura , îmbrăcat în pantaloni de trening gri i un tricou cu trupa 0egadeth în concert. *edș

1o5enberr8 spuse' 9 (ră i ca un borcan de mu tar.ț ș

9 )louă, observă "or58. 9 (ră i ca un co de pe curul >odzillei.ț ș

9 Dacă i$e frică să nu$ i ud covorul.ț ț2%Note: @ăptură mitologică scanina5ă, care trăia în pe0teri sau în munți. (n.tr.).



9 La naiba, la cât de soios e covorul ăsta, ni te haimanale bete, gata să vomite i să se pi e pe ele,ș ș ș

n$o să$i mai facă niciun rău.1o5enberr8 se întoarse i se mi că greoi prin camera de zi. "or58 intră i închise u a după el.ș ș ș ș

"ovorul arăta de parcă înainte ar fi servit pe post de mochetă într$un grajd.%n ziua în care mobila din furnir de mahon îmbrăcat în plastic formica i cu tapiserie din poliester ș

cu dungi verzi i albastre avea să fie pre uită de colec ionari i muzeografi, 1o5enberr8 urma să fieș ț ț șun om bogat. "ele mai bune obiecte din cameră erau un scaun plin cu chipsuri de porumb sfărâmatei un televizor mare.ș

Ferestrele mici erau pe jumătate acoperite de perdele. *icio veioză nu era aprinsăC doar ecranultelevizorului împră tia lumină.ș

"or58 se sim ea bine pe întuneric. %n ciuda afinită ii sale pentru haos, spera că nu va fi nicicândț ț

obligat să vadă interiorul acestei case la lumina zilei. 9 <ltima tran ă de informa ii pe care mi le$ai dat se verifică, atât cât am fost în stare să verific,ș ț

spuse "or58, i mi$au fost de mare ajutor.ș

9 i$am zis că tiu proprietatea mai bine decât î i cunoa te actorul ăla poponar fundul.Ț ș ș ș

)ână să fie concediat cu un salariu compensator generos pentru că se inea de farse i lăsa mesajeț ș

pe robotul telefonului pe care patronul său îl dedicase apelurilor de la mor i, *ed 1o5enberr8 fuseseț paznic la )alazzo ospo.

9 (i zis că personalul de pază are un ef nou. *u garantez că nu a schimbat ceva proceduri.ș

9 %n eleg.ț

9 (i adus ăia douăzeci de mii pentru mine: 9 %i am aici."or58 î i retrase mâna dreaptă din mâneca voluminoasă a pelerinei i o duse spre un buzunar ș ș

interior unde se afla un pachet de bani, a doua tran ă pe care i$o plătea lui 1o5enberr8.ș

"hiar i încadrat de gulerul galben, încheiat până la ultimul nasture, i de marginea lăsată aș ș

pălăriei sale de ploaie, pe chipul lui "or58 se citea probabil mai mult dispre decât inten iona.ț ț

#chii injecta i ai lui 1o5enberr8 se înce o ară, iar pe fa a lui ca de cocă se adânciră pliuri groaseț ț ș ț

când spuse' 9 *$am fost întotdeauna un nenorocit amărât ca acum, să tii. *$aveam burta asta. 0ăș

bărbieream în fiecare zi, eram îngrijit, frumos. =arba din fa a casei era verde. 0$a dat afară ticălosulț

ăla i m$a terminat.ș

9 0i s$a părut că ai zis că 0anheim i$a dat o grămadă de bani drept compensa ie.ț ț

9 &rau bani de cumpărat suflete, acum îmi dau seama. #ricum, 0anheim n$a avut curaj să mădea afară el singur. L$a pus pe guru ăla dubios.

9 0ing du Lac. 9 ?la. 0ing m$a dus în grădina de trandafiri, mi$a turnat ceai, pe care am fost destul de politicos

ca să$l beau, chiar dacă avea gust de pi at.ș

9 & ti un domn.ș 9 (m stat la masa aia, înconjura i de trandafiri, cu o fa ă de masă din dantelă albă i por elanuriț ț ș ț

scumpeJ 9 Sună minunat. 9 J în timp ce el îmi vorbea despre cum să$mi fac ordine în casa spirituală. *u numai că mă

plictiseam de moarte, dar mă gândeam că e mai nebun decât mi$am închipuit vreodată, când dupăcincisprezece minute mi$am dat seama că sunt dat afară. Dacă mi$ar fi spus din prima, nu mai trebuiasă beau ceaiul ăla de rahat.

9 )are că ai suferit o traumă, spuse "or58, prefăcându$se că$l compătime te.ș

9 *$a fost nicio traumă, dobitocule. "ine crezi că sunt eu, un fătălău care face în pantaloni doar pentru că se uită unul strâmb la el: *$am fost traumatizat, am fost descântat.

9 Descântat:



9 Descântat, blestemat, fermecat, deocheat / spune$i cum vrei. 0ing du Lac ăsta lucrează cudracul, pipernicituI naibii, i m$a terminat pentru totdeauna în grădina aia de trandafiri. De$atunci îmiș

merge din ce în ce mai rău. 9 Din ce îmi spui, mi se pare impostorul tipic de la 1oll8;ood. 9 % i spun eu, nevăstuica aia pitică e efuI acolo, i mi$a făcut vrăji.ț ș ș

"or58 scoase pachetul cu bani, dar apoi îl trase înapoi când nenorocitul legat prin descânteceîntinse mâna după el.

9 %ncă ceva. 9 *u te pune cu mine, spuse 1o5enberr8, dându$se la "or58 i încruntându$se de parcă ar fiș

coborât de pe vrejul de fasole, furios să$l găsească pe cel care i$a furat ouăle de la găina de aur. 9 # să ai i banii, îl asigură "or58. -reau doar să tiu cum i$ai căpătat al treilea ochi.ș ș ț

1o5enberr8 avea doar doi ochi ai lui, dar în jurul gâtului, pe un medalion, atârna ochiul unuinecunoscut.

9 i$am spus deja de două ori.Ț

9 )ur i simplu îmi place să aud din nou, spuse "or58. )oveste ti foarte bine. 0ă înfior deș ș

plăcere.

%ncre indu$ i fa a până ajunse să semene cu un că el Shar$)ei, 1o5enberr8 se gândi la conceptulț ș ț țde povestitor i păru să$i placă.ș

9 (cum douăzeci i cinci de ani m$am apucat să lucrez ca bod8guard pentru forma ii roc5, i săș ț ș

le ofer protec ie în turnee. *u vreau să spun că am pus la cale chestia asta. *u e specialitatea mea.ț

9 %ntotdeauna ai fost carne de tun, spuse "or58, anticipând povestea. 9 0da, totdeauna am fost carne de tun, am fost acolo, în fa ă, să intimidez fanii cei mai sminti i,ț ț

droga ii ăia surescita i de la prafuri. (m fost carne de tun pentru turneele ollinI Stones, 0egadeth,ț ț

0etallica, -an 1alen, (lice "ooper, 0eat Loaf, )in5 Flo8dJ 9 Yueen, Riss, adăugă "or58, chiar i pentru 0ichael Mac5son când încă mai era 0ichaelș

Mac5son. 9 J 0ichael Mac5son când încă mai era 0ichael Mac5son, dacă a fost vreodată, încuviin ăț

1o5enberr8. #ricum, am fost la turneul ăsta de trei săptămâni cuJ nu$mi mai amintesc prea bine."red că au fost ori he &agles, ori poate )eaches and 1erb.

9 Sau poate "aptain and ennille. 9 Da, se poate. <nuI din ă tia trei. 0ul imea se înghesuie, hormonii o iau razna, băutura curgeJș ț

9 Sim eai că o să dea buzna pe scenă.ț

9 Sim eam că o să dea buzna pe scenă. *$ai nevoie decât de un pun5ist idiot cu spermă în loc deț

creier, care să se hotărască să sară la forma ie i să pornească debandada.ț ș

9 rebuie să fii prevăzător, îl încurajă "or58. 9 Să fii prevăzător, să$l pui la pământ în clipa în care face prima mi care, altfel al i o sută deș ț

dobitoci o să$l urmeze.

9 Deci pun5istul ăsta cu păr albastruJ 9 "ine spune povestea: mormăi 1o5enberr8. u sau eu: 9 u. & povestea ta. (dor povestea asta."a să$ i arate dezgustul pentru astfel de întreruperi, 1o5enberr8 scuipă pe covor.ș

9 ( a că pun5istul ăsta cu păr albastru se încordează să facă prima mi care, să urce pe scenă, săș ș

încerce să ajungă la )eaches and 1erbJ 9 J sau la "aptain. 9 Sau ennille. ( a că îl strig, mă arunc pe el rapid i tâmpitul îmi arată degetul, ceea ce îmi dăș ș

autoritate deplină să$l pocnesc.1o5enberr8 ridică un pumn de mărimea unei hălci de carne.

9 L$am plasat pe 2ull;in5le în mutra lui cât de tare am putut.

9 )umnul drept se nume te 2ull;in5le.ș



9 0da, i stângul oc58. *ici măcar n$am avut nevoie de oc58. =$am tras un 2ull;in5le de i$aș

sărit un ochi. 0$am speriat, dar l$am prins în aer. )un5istul a căzut la pământ rece, daI eu am păstratochiul, l$am făcut medalion.

9 & un medalion teribil. 9 #chii de sticlă nu sunt chiar de sticlă, să tii. Sunt înveli uri din plastic sub ire, iar irisul eș ș ț

pictat de mână pe dinăuntru. are de tot. 9 are, încuviin ă "or58.ț

9 L$am pus pe un prieten artist să$mi facă globul ăsta mic de sticlă ca să păstrez ochiul în el, sănu se mai deterioreze. (sta e povestea, dă$mi ăia douăzeci de mii.

"or58 îi dădu pachetul de bani învelit în plastic.( a cum făcuse i când primise primii douăzeci de mii la prima din cele trei întâlniri ale lor,ș ș

1o5enberr8 se întoarse cu spatele la "or58 i se duse cu pachetul la masa de alături, unde mânca deș

obicei, ca să numere fiecare bancnotă nouă de o sută de dolari."or58 îl împu că de trei ori în spate.ș

"ând 1o5enberr8 căzu la pământ, se zgudui casa."ăderea namilei făcu un zgomot mai mare decât focurile de armă, deoarece pistolul era prevăzut

cu un amortizor de sunet pe care "or58 îl cumpărase de la un anarhist survivalist, având legături profunde cu un grup agresiv de activi ti din grupurile de protec ie a animalelor care fabricauș ț

amortizoarele atât pentru ei, cât i pentru o ac iune de colectare de fonduri. Fiecare foc tras fuseseș ț

înso it de un sunet slab, ca un sâsâit care ar pronun aț ț supă.&ra arma cu care o împu case pe mama lui olf e8nerd în picior.ș

(vând în vedere dimensiunile înfrico ătoare ale lui 1o5enberr8, "or58 nu se bazase pe pioletș

pentru treaba asta.Se apropie de carnea de tun i mai trase trei focuri, doar ca să se asigure că oc58 i 2ull;in5leș ș

nu mai aveau nicio putere.

•Capitolul 52

Două ferestre lăsau să se vadă un cer solubil i un ora care se dizolvă în picuri, burni ă i vapori.ș ș ț ș

"ea mai mare parte a egistraturii din #ur Lad8 of (ngels era împăr ită în culoare lungi, formateț

de rânduri înalte de dulapuri pline cu dosare. Lângă ferestre se afla un spa iu mai larg, cu patruț

puncte de lucru, dintre care două erau ocupate.Doctorul #I2rien se a eză la unul din birourile libere i porni calculatorul. &than î i trase unș ș ș

scaun lângă el.=ntroducând un D-D în calculator, medicul spuse'

9 Domnul Uhistler a început să aibă dificultă i de respira ie acum trei zile. ( trebuit să fieț ț

conectat la un aparat pentru ventila ie mecanică i dus la sec ia de terapie intensivă.ț ș ț"ând D-D$ul fu accesat, pe ecran apăru scris' U1=SL&, D<*"(* &<>&*&, împreună cu

numărul de pacient al lui Dunn8 i alte informa ii importante care fuseseră consemnate la internare.ș ț

9 %n timp ce se afla la terapie intensivă, continuă #I2rien, respira ia sa, bătăile inimii i func iileț ș ț

cerebrale erau monitorizate în permanen ă i trimise prin telemetrie în biroul asistentelor de pe sec ie.ț ș ț

&ste procedura noastră standard.(păsă cu mouse$ul pe mai multe pictograme de pe ecran.

9 estul este relativ nou. Sistemul înregistrează digital date colectate de dispozitivele electronicede monitorizare pe toată durata ederii pacientului la terapie intensivă. )entru a putea fi consultateș

mai târziu.&than î i închipui că înregistrările digitale erau păstrate ca probe în caz că li se intentau procese deș

malpra!is.



9 (ici este electroencefalograma lui Uhistler când a fost dus prima dată la terapie intensivă, laora 'HG p.m. -inerea trecută.

<n ac nevăzut desena o linie continuă de la stânga la dreapta, pe un grafic care se desfă ura fărăș

oprire. 9 (cestea sunt impulsurile electrice ale creierului măsurate în microvol i, continuă #I2rien.ț

# serie monotonă de sui uri i coborâ uri înfă i a activitatea cerebrală a lui Dunn8. Sui urile erauș ș ș ț ș ș joase i lateC coborâ urile erau prin compara ie abrupte i înguste.ș ș ț ș

9 <ndele delta sunt modelul tipic al unui somn normal, e!plică #I2rien. "e vede i aici sunt undeț

delta, dar nu acelea asociate cu odihna obi nuită de peste noapte. Sui urile acestea sunt mai largi iș ș ș

mai joase decât undele delta obi nuite, cu o u oară oscila ie înăuntrul i în afara sinusoidei.ș ș ț ș

=mpulsurile electrice sunt în număr mic, atenuate, slabe. (cesta este domnul Uhistler în comă profundă. 2ine. (cum să derulăm rapid până în seara zilei de dinaintea mor ii sale.ț

9 Duminică noaptea. 9 Da.)e ecran, pe măsură ce ore întregi de monitorizare se derulau cu repeziciune într$un minut, undele

delta speciale se estompau i săreau u or, dar foarte u or, pentru că diferen a de la o undă la alta eraș ș ș ț

foarte mică. # oră de informa ii comprimate, vizionate în secunde, se asemăna foarte mult cu oricarețminut con inând acelea i informa ii studiate în timp real.ț ș ț

%ntr$adevăr, asemănarea modelelor era atât de frapantă, că &than nu i$ar fi dat seama câte ore sauș

zile de monitorizare îi curgeau prin fa a ochilor dacă ora i data nu ar fi fost afi ate pe ecran.ț ș ș

9 &venimentul s$a petrecut cu un minut înainte de miezul nop ii, duminică, spuse #I2rien.ț

(păsă din nou pe afi ajul electronic al minutelor i se opri la 'H+'HH, duminică noaptea. 0aiș ș

derulă cu repeziciune de două ori, până când ajunse la '37'GB. 9 ( rămas mai pu in de un minut.ț

&than se trezi că se apleacă înainte în scaun.afale de ploaie se izbeau de ferestre, de parcă vântul turbat de durere i$ar fi scuipat din ii spar i.ș ț ț

<na din persoanele de la celălalt punct de lucru plecase din încăpere.Femeia care mai rămăsese vorbea în oaptă la telefon. (vea un glas moale, cântat, u or lugubru,ș ș

a a cum trebuie să fi fost vocile care lăsau mesaje pe robotul liniei H.ș

9 (ici, spuse #I2rien.La '3B, undele delta începeau să se înte ească violent i să devină ceva diferit / sui uri iț ș ș ș

coborâ uri ascu ite, asimetrice.ș ț

9 (cestea sunt unde beta, ni te unde beta aproape e!treme. #scila ia joasă, foarte rapidă indicăș ț

faptul că pacientul se concentrează pe un stimul e!tern. 9 "e fel de stimul: întrebă &than. 9 -ede, aude, simte ceva. 9 "eva e!tern: "e poate să vadă, să audă sau să simtă în comă:

9 *u este electroencefalograma unui om aflat în comă. &ste un individ deplin con tient, treaz iș șderanjat de ceva. 9 i e vorba de o defec iune a aparatului:Ș ț

9 &!istă medici care cred că trebuie să fie la mijloc o defec iune de acest gen. DarJț

9 *u sunte i de acord.ț

#I2rien ezită, uitându$se lung la ecran. 9 Da, poate n$ar trebui să o iau înaintea pove tii. %n primul rândJ când asistenta de la terapieș

intensivă a văzut datele care îi veneau prin telemetrie, s$a dus direct la pacient, crezând că i$aș

revenit din comă. Dar acesta era în continuare inert, lipsit de orice refle!. 9 )oate că visa: întrebă &than.#I2rien clătină din cap în elegător.ț



9 0odelul de unde al celor care visează este diferit i u or de recunoscut. "ercetătorii auș ș

identificat patru stadii ale somnului, fiecare prezentând unde cu o identitate specifică. *iciuna nu seaseamănă acestora.

<ndele beta începeau să urce i să coboare tot mai abrupt. "apetele e!treme ajungeau să semeneș

cu ni te vârfuri de ac, spre deosebire de platourile neregulate de dinainte, cu pante adânci între ele.ș

9 (sistenta a chemat un doctor, spuse #I2rien. (cesta a chemat alt doctor. *iciunul nu aobservat vreun semn fizic care să arate că Uhistler i$ar fi revenit câtu i de pu in din comă. espiraș ș ț

tot cu ajutorul ventilatorului. =nima îi bătea încet, u or neregulat. i totu i, conformș Ș ș

electroencefalogramei, creierul lui producea unde beta caracteristice unei persoane con tiente i înș ș

stare de veghe. 9 i a i spus deranjateE.Ș ț

raseul de unde beta de pe ecran sărea violent în sus i în jos, coborâ urile se îngustau, distan aș ș ț

dintre vârfurile de sus i de jos ale fiecărui model de unde se mărea vertiginos, până când începu săș

amintească de modelele produse de un cutremur puternic pe un seismograf. 9 %n anumite puncte po i spune cu precizie că pare deranjatE, în altele entuziasmatE, iar înț

por iunea la care privi i acum, a spune fără grijă de a deveni melodramatic că acestea sunt undeleț ț ș

cerebrale ale unui individ îngrozit. 9 %ngrozit: 9 otal. 9 "o mar: sugeră &than.ș

9 <n co mar nu este decât un vis mai întunecat. )oate produce un model de unde radicale, dar cuș

toate acestea sunt recognoscibile ca fiind ale unui vis. *imic de felul ăsta.#I2rien derulă iară i cu repeziciune flu!ul de date, parcurgând opt minute din timp real în doar ș

câteva secunde."ând pe ecran apăru din nou ora, &than spuse'

9 )are la fel. i totu i diferit.Ș ș

9 Sunt undele beta ale unei persoane con tiente, i a zice că tipul ăsta e în continuareș ș ș

înspăimântat, de i se poate spune că teroarea s$a transformat în an!ietate profundă.ș

uierul de arpe al vântului i ticăitul ghearelor ploii pe geam păreau muzica perfectă care săȘ ș ș

acompanieze imaginile neregulate de pe ecran. 9 De i tiparul general este tot al unei an!ietă i con tiente, continuă doctorul #I2rien, în cadrulș ț ș

lui e!istă grupurile acestea neregulate de unde ascu ite mai înalte, fiecare urmate de un grup de undeț

ascu ite mai joase.ț

(rătă cu degetul spre ecran, atrăgându$i aten ia lui &than spre câteva e!emple.ț

9 Le văd, spuse &than. "e înseamnă: 9 =ndică o conversa ie.ț

9 # conversa ie: -orbe te cu el însu i:ț ș ș

9 %n primul rând că nu vorbe teș tare cu nimeni, nici măcar cu el însu i, deci nu ar trebui sășvedem astfel de modele. 9 %n eleg. 0ă gândesc.ț

9 Dar ce reprezintă acestea nu poate fi pus la îndoială. )e perioada reprezentată de grupurile deunde ascu ite mai înalte, probabil vorbe te. )e perioada reprezentată de undele ascu ite mai joase,ț ș ț

probabil ascultă. <n subiect care are un schimb mental minim cu el însu i, chiar i când e treaz, nuș ș

produce astfel de grupuri de unde. La urma urmei, când vorbe ti cu tine i conduci o mică dezbatereș ș

lăuntrică. 9 ehnic, vorbe ti încontinuu, spuse &than. & ti de ambele păr i ale dezbaterii. *iciodată nuș ș ț

ascul i cu adevărat.ț

9 &!act. >rupurile acestea indică o conversa ieț con tientăș între individ i o altă persoană.ș

9 "are altă persoană: 9 *u tiu.ș



9 Se află în comă. 9 Da.%ncruntându$se, &than spuse'

9 (tunci cum poate să discute cu altcineva: )rin telepatie: 9 "redem în telepatie: întrebă #I2rien.

9 &u nu. 9 *ici eu. 9 (tunci de ce nu poate fi la mijloc o defec iune a aparatului: se miră &than.ț

#I2rien acceleră flu!ul de date până când tiparele de unde cerebrale dispărură de pe ecran,înlocuite de cuvintele D(& %*&<)&.

9 L$au deconectat pe Uhistler de la aparatul &&>, crezând că e defect, spuse doctorul. L$auconectat la alt aparat. ransferul a durat ase minute.ș

Derulă cu repeziciune por iunile goale, până când apărură din nou grupurile de unde.ț

9 (rată la fel pe aparatul nou, spuse &than. 9 0da, a a e. <nde beta care reprezintă starea de con tien ă, multă an!ietate i grupuri de undeș ș ț ș

care sugerează o conversa ie însufle ită.ț ț

9 (l doilea aparat e tot defect: 9 Sunt unii care cred asta. &u nu. <ndele acestea s$au văzut timp de nouăsprezece minute la

primul &&>, se pare că încă ase minute cât a durat transferul între aparate, i pe urmă treizeci i unuș ș ș

de minute pe al doilea aparat. %n total cincizeci i ase de minute, înainte să se oprească brusc.ș ș

9 "um vă e!plica i: întrebă &than.ț

%n loc să răspundă, #I2rien tastă ceva pe calculator i deasupra primului set de date apăru afi atș ș

un al doilea' încă o linie albă care se mi ca pe fond albastru, producând unde ascu ite de la stânga laș ț

dreapta. (ici toate undele ascu ite se aflau deasupra liniei de bază, niciuna dedesubt.ț

9 (ici e respira ia lui Uhistler sincronizată cu datele despre undele cerebrale, spuse #I2rien.ț

Fiecare undă ascu ită reprezintă o inspira ie. &!pira ia se produce între unde.ț ț ț

9 Foarte regulată. 9 Foarte regulată. )entru că ventilatorul respiră în locul lui.0edicul apăsă iar câteva taste, i un al treilea set de date fu afi at pe ecran alături de celelalteș ș

două. 9 (ici este func ia cardiacă. 0i care standard, în trei faze. Diastolă, sistolă atrială, sistolăț ș

ventriculară. < oare neregularită i, dar nimic periculos. )rivi i acum la undele cerebrale.ș ț ț

<ndele beta aveau din nou aspectul săltat, de mic cutremur.&than spuse'

9 Din nou e îngrozit. 9 După părerea mea, da. "u toate acestea, nu apare nicio schimbare în func ia cardiacă. (cela iț ș

ritm încet, cumva slab, cu neregularită i tolerabile, e!act tiparul de unde specifice comei profunde,ț

prezent încă de când a fost internat în spital acum trei luni. Se află într$o stare de teroare. i totu i,Ș șinima lui e lini tită.ș

9 =nima e lini tită pentru că pacientul e în comă. "orect:ș

9 >re it. "hiar i în comă profundă, domnule ruman, nu e!istă separa ia aceasta completă întreș ș ț

minte i trup. "ând ave i un co mar, teroarea este imaginară, nu reală, dar func ia cardiacă esteș ț ș ț

afectată în acela i fel. =nima bate cu putere în timpul unui co mar.ș ș

)entru o clipă, &than studie salturile violente ale undelor beta i le compară cu bătaia înceată,ș

constantă a inimii. 9 După cincizeci i ase de minute de genul ăsta, activitatea cerebrală revine la undele deltaș ș

lungi, lente: 9 &!act. )ână a doua zi diminea ă, când moare.ț

9 (tunci, dacă nu e vorba de două aparate defecte, cum vă e!plica i cele petrecute, domnulețdoctor:



9 *u mi le e!plic. *u pot. 0$a i întrebat dacă a e!istat ceva neobi nuit în dosarul pacientului.ț ș

( i precizat că vă interesează cevaJsț traniu. — Da, darJ 9 *u am un dic ionar la îndemână, dar cred căț straniu înseamnă ceva care nu e normal, ceva

e!traordinar, ceva care nu poate fi e!plicat. -ă pot spune doar ce s$a întâmplat, domnule ruman, dar

habar nu am de ce.Limbi de ploaie lingeau ferestrele."u rugămin i fornăite, mârâite i arzătoare, vântul cer ea să intre.ț ș ș

)este ora ul legendar se rostogoli un bubuit prelung, surd.ș

&than i #I2rien se uitară spre ferestre, iar &than presupuse că medicul avusese i el viziuneaș ș

unui atac terorist petrecut pe undeva, cu femei i copii uci i de radicalii islamici fasci ti, care seș ș ș

hrăneau cu ură i bântuiau lumea modernă cu o perseveren ă demonică.ș ț

(scultară cum sunetul se îndepărtează treptat i, în cele din urmă, doctorul #I2rien spuse u urat'ș ș

9 unet. 9 unet, încuviin ă &than.ț

unetul i fulgerul nu erau fenomene obi nuite în timpul furtunilor din sudul "aliforniei. %n loculș ș

unei e!plozii nucleare, dangătul acesta sugera apropierea unei zile turbulente.<nde beta, zim ate ca un fulger, loveau repetat ecranul calculatorului.ț

(flat în comă, Dunn8 avusese e!perien a unei întâlniri terifiante, care nu se petrecuse nici înț

lumea aceasta, nici în ara viselor, ci într$un tărâm misterios. Se angajase într$o conversa ie fărăț ț

cuvinte, ca i cum odată cu aerul ar fi tras în piept o fantomă care îi pătrunsese în plămâni, de acoloș

în artere, din sânge ajunsese la creier, iar acolo îi bântuise prin încăperile obscure ale min ii timp deț

cincizeci i ase de minute.ș ș

•Capitolul 53

"a un eic arab cu turban galben i pelerină galbenă, adus aici prin vrăjile unui duh dintr$o lampăș ș

veche, "or58 Laputa era un vârtej strălucitor în casa / altfel mohorâtă / a monstrului cu trei ochi."ântând )eunited i pe urmăș S&a$e 8our Groove T&ing ,amândouă hituri ale forma iei )eaches andț

1erb, cotrobăia prin harababura din camerele acelea, pe care le evaluă în func ie de gradul de mizerieț

/ scârboase, i mai scârboase, îngrozitor de scârboase / în timp ce căuta să găsească ce mai rămăseseș

poate din primii douăzeci de mii de dolari pe care i$i dăduse lui 1o5enberr8 cu câteva săptămâni înurmă.

"arnea de tunE poate scrisese numele lui "or58 în vreo agendă telefonică, pe vreo cartelă / chiar i pe un perete, având în vedere cât de mult semănau pere ii ace tia jerpeli i cu pere ii din cea maiș ț ș ț ț

jegoasă toaletă publică. Lui "or58 nu îi păsa. #ricum nu$i spusese lui 1o5enberr8 numele lui

adevărat."u siguran ă, cu o memorie aproape la fel de bună ca aceea a unei bucă i fripte de pui,ț ț

1o5enberr8 mâzgălise numărul de telefon al lui "or58 pe o bucată de hârtie pe undeva, prin casă.Lui "or58 nu îi păsa nici de acest lucru. Dacă în cele din urmă îl găsea poli ia, numărul respectivț

oricum nu i$ar fi pus pe urmele lui.%n fiecare lună sau la o lună i jumătate, "or58 î i cumpăra un telefon mobil nou. (cesta avea unș ș

număr nou i un cont nou, pe un nume i o adresă false. Folosea acest număr pentru convorbirileș ș

legate de munca sa în slujba haosului.elefoanele acestea îi erau oferite de un hac5er fără pereche i anarhist multimilionar pe numeș

0ic5 Sachatone. 0ic5 i le vindea pentru ase sute de dolari bucata. Le garanta validitatea pentruș

treizeci de zile.

De obicei, compania de telefonie nu$ i dădea seama că cineva manipulase sistemul i nu identificaș șmai devreme de două luni conturile cu pricina. După care opreau serviciul respectiv i porneau înș



<nele canale de televiziune vor refuza să difuzeze astfel de înregistrări, dar altele vor recunoa teș

avantajul competitiv de a ac iona fără pic de scrupule sau bun$sim i vor justifica prin cuvinte nobileț ț ș

senza ionalul cel mai grosolan. )e urmă le vor urma i unii a a$zi i sensibili.ț ș ș ș

"hipul terorizat al băiatului avea să bântuie na iunea i încă o lovitură dintr$o lungă serie avea săț ș

fie dată ordinii i stabilită ii pe care se înăl a (merica. 0ilioane de cetă eni vor fi văduvi i deș ț ț ț ț

sentimentul lor de siguran ă, oricum ubrezit.ț șLa două străzi de casa lui 1o5enberr8, în timp ce "or58 se apropia de 20U$ul său, un fulger

brăzdă norii, tunetul bubui i cerul începu să fiarbă. )loaia mocănească începu acum să se reverse înș

torente, atât de grele că scoteau vântul din min i.ț

Dacă un singur tunet fusese un semn al triumfului, alte tunete precedate de fulger îi confirmau căinterpretase corect primul bubuit.

"erul se aprinse din nou i mormăi. Stropi gra i de ploaie rece, plesnind frunzele, răcniră prinș ș

copaci i loviră asfaltul, îl loviră cu sete.ș

imp de o dulce jumătate de minut, "or58 zburdă ca >ene Rell8, cântând S&a$e 8our GrooveT&ing ,fără să$i pese că l$ar putea vedea cineva.

Se urcă apoi în ma ină i plecă de acolo, pentru că avea multe de făcut în cea mai importantă zi deș ș

până acum din via a lui.ț

•Capitolul 54

%n timp ce a tepta ascensorul spitalului cu muzica aceea care te seacă la suflet, telefonul mobil alș

lui &than începu să sune. 9 <nde e ti: întrebă 1azard anc8.ș

9 #ur Lad8 of (ngels. 0ă pregătesc să plec. 9 & ti în garaj:ș

9 "obor într$acolo. 9 La primul sau al doilea nivel: 9 (l doilea. 9 "e ma ină ai:ș

9 <n Ford &!pedition alb, ca i ieri.ș

9 ( teaptă$mă acolo. rebuie să vorbim.ș

1azard închise.&than coborî singur în ascensor i fără să audă nicio muzică. Din câte se părea, sistemul deș

sonorizare se defectase. Din difuzorul montat în tavan nu ie eau altceva decât uierături, păcănituri iș ș ș

pârâieli."oborâse deja un etaj când i se păru că detectează o voce slabă în spatele fâ âitului din difuzor.ș

-ocea căpătă rapid consisten ă, de i era încă prea slabă ca să transmită un sens.ț ș"ând ajunse pe la etajul al doilea, se convinse că era vocea aceea stranie pe care o ascultase timp

de o jumătate de oră la telefon noaptea trecută. Se străduise atât de mult să în eleagă ce spunea, căț

aproape căzuse într$un fel de transă."ăzând din tavan u or, ca o zăpadă, din fâ âitul difuzorului se auzi numele lui. %l auzi ca de laș ș

mare depărtare, dar distinct. 9 +t&anJ +t&anJ%n zile ce oase de iarnă, undeva pe o plajă sau într$un port, pescăru i în zbor, sus de tot, în cea aț ș ț

care tergea totul, se strigau uneori cu ipete din două silabe, care păreau în parte un semnal deș ț

alarmă, în parte semnul unei căutări, al nădejdii tânguitoare după un răspuns, cel mai singuratic sunetdin lume. "hemarea aceasta +t&an, +t&anE,ca ecoul unui pisc într$o prăpastie, răsuna cu aceea iș

melancolie i panică.ș



(scultând totu i pescăru ii, nu$ i închipuise niciodată că$ i auzea numele în glasurile lor ș ș ș ș

decep ionate. *ici nu se gândise vreodată că bocetul lor în cea ă semăna cu glasul lui 1annah, a aț ț ș

cum suna acum vocea din spatele difuzorului care fâsâia. *u îl mai chema pe nume, ci striga ceva greu de deslu it. (vea acela i ton cu care ipi la cinevaș ș ț

care stă pe trotuar i habar nu are că din vârful clădirii pe lângă care trece, o bucată uria ă de corni ăș ș ș

spartă cade spre el."ând mai avea doar o jumătate de etaj până la destina ie, &than apăsă butonul S#) de pe panoulț

de comandă. Liftul se opri brusc, lăsându$se u or i apoi săltând încet din cabluri.ș ș

Dacă într$adevăr era o voce care îi vorbea lui i numai lui prin difuzorul de deasupra, i nu dovadaș ș

unui dezechilibru mental, nu putea să$ i permită să se lase hipnotizat a a cum făcuse la telefon.ș ș

Se gândi la nop ile pierdute în cea ă i la marinarii nesăbui i care au auzit cântecul lui Lorelei. i$ț ț ș ț Ș

au întors vasele în direc ia vocii, încercând să în eleagă făgăduielile amăgitoare ale cuvintelor ei, auț ț

cârmit vasul spre stâncă, au naufragiat i s$au înecat.ș

-ocea pe care o auzea acum era mai probabil să fie aceea a lui Lorelei decât a so iei lui moarte.ț

Să$ i dore ti ceea ce este mereu imposibil de atins, să cau i acel ceva în dispre ul ra iunii este stâncaț ș ț ț ț

fatală din cea a fără sfâr it.ț ș

#ricum, nu oprise ascensorul ca să în eleagă acel posibil avertisment. "u inima bătându$i tare înț piept, apăsase pe S#) pentru că fusese dintr$odată cople it de convingerea că atunci când u ile seș ș

vor deschide, dincolo de ele nu se va afla garajul.Se a tepta nebune te să vadă o cea ă deasă i o apă neagră. Sau o prăpastie i un hău care se cască.ș ș ț ș ș

-ocea să vină de undeva de acolo, de dincolo de apă, de dincolo de hău, iar el să nu aibă încotrodecât să o urmeze.

%ntr$un alt ascensor, luni după$amiază, urcând spre apartamentul lui Dunn8, avusese un atac declaustrofobie.

(cum cei patru pere i se strângeau din nou în jurul lui, mai tare decât atunci când se urcase.ț

)lafonul se lăsa jos, tot mai jos. (vea să fie presat ca o bucată de carne într$o conservă.% i puse mâinile la urechi ca să oprească vocea fantomatică.ș

)e măsură ce aerul părea să se înfierbânte, să se îngroa e, &than auzea cum se chinuie să respire,ș

gâfâind de fiecare dată când inspira, uierând de fiecare dată când e!pira, i î i aminti de crizele deș ș ș

astm ale lui Fric. (mintindu$ i de băiat, inima îi bubui mai tare decât oricând i întinse o mână spreș ș

butonul S( de pe panoul de comandă.)e măsură ce zidurile continuau să se închidă peste el, păreau să$i înfigă în creier idei tot mai

nebune ti. %n locul apei negre i a ce ii, poate că atunci când va ie i din ascensor se va trezi înș ș ț ș

apartamentul alb i negru cu păsări vigilente pe pere i, cu olf e8nerd viu, sco ând un pistol dintr$oș ț ț

pungă de chipsuri. %mpu cat din nou în stomac, de data asta &than nu va mai fi păsuit.ș

&zită, nu apăsă butonul.)oate pentru că respira ia greoaie îi amintea de astmul lui Fric, lui &than i se năzări că printreț

cuvintele slabe i greu de deslu it care veneau din difuzorul de deasupra auzea numele băiatului.ș ș 7ricJE"ând î i inu respira ia i se concentră, nu$l mai auzi. "ând începu să respire, numeleș ț ț ș

reveni. Sau poate nu:%n celălalt ascensor, luni după$amiază, atacul trecător de claustrofobie fusese sublimarea unei alte

frici pe care nu dorise să o înfrunte / frica ira ională i totu i persistentă că în apartamentul luiț ș ș

Dunn8 avea să$ i găsească vechiul prieten mort, dar însufle it, rece ca un cadavru, dar viu.ș ț

2ănuia că momentul de claustrofobie prin care trecea acum i frica de un e8nerd înviat ascundeaș

o altă an!ietate pe care nu voia să o recunoască, pe care nu prea reu ea să o dibuiască înș

subcon tient.ș

Fric: Din punct de vedere emo ional, Fric era vulnerabil, i nu era de mirare, dar nu se afla înț ș

pericol. La re edin ă se aflau acum aproape zece angajate, punându$i la socoteală i pe bucătarul$ ef ș ț ș ș

1achette i pe intendentul, domnul orn. )rotec ia re edin ei era impresionantă. )ericolul real laș ț ș ț



9 (re acum pe cap violul i ciopâr irea fetei de unsprezece ani de care se vorbe te la toate tirile,ș ț ș ș

n$are timp de altceva. 9 #mule, lumea e tot mai bolnavă cu fiecare săptămână. 9 "u fiecare oră. (ltfel am oma. (u numit -ampa i Lampa cazul 0inei e8nerd, pentru că înș ș

pozele ei din tinere e arăta ca vampele din filmele alea vechi cu heda 2ara sau Mean 1arlo;. "azulț

se află pe biroul lui Resselman, alături de alte cazuri nerezolvate. 9 Deci s$ar putea ca nici după "răciun să nu se apuce de el imediat.1azard rămase cu privirea la zidul de beton de dincolo de parbriz, ca i cum i$ar fi vânat i elș ș ș

menajeria proprie. )oate vedea gazele i canguri. Dar, cel mai probabil, nu se putea ab ine să nu vadăș ț

copii bătu i, femei strangulate, trupuri de bărba i sfâ iate de gloan e.ț ț ș ț

(mintiri despre victime inocente. Familia lui fantomă. 0ereu cu el. )entru el erau la fel de realică insigna pe care o purta, mai reali decât pensia pe care poate nu va trăi să o apuce.

9 După "răciun e cam târziu, spuse 1azard. (m visat ceva.&than se uită la el.

9 "e ai visat: îl întrebă.idicând din umerii lui de )aul 2un8an, schimbându$ i pozi ia în scaun ca să$ i mai facă loc laș ț ș

picioare, arătând stânjenit ca 2abe, aurul (lbastru într$o colivie de canar, 1azard se uită lung lazidul de beton în timp ce spuse pe un ton obi nuit'ș

9 &rai cu mine în apartamentul lui e8nerd. e$a împu cat în stomac. )e urmă eram într$oș

ambulan ă. *u o mai duceai mult. (veau podoabe dintr$alea de "răciun în ambulan ă. 2eteală,ț ț

clopo ei. 0i$ai cerut un set de clopo ei. =au un set, încerc să i$l dau, dar te$ai dus, e ti mort.ț ț ț ș

&than î i întoarse încă o dată privirea spre zidul parcării din garaj. )rintre cadavrele înș

descompunere pe care imagina ia lui le identifica în petele de acolo, se a tepta să$ i vadă propriulț ș ș

chip. 9 0ă trezesc, continuă 1azard, cu privirea încă pironită pe betonul pestri , mai e cineva înț

cameră cu mine. (plecându$se peste pat. # figură mai întunecată decât întunericul. <n tip. 0ă scol,mă duc spre el, nu mai e acolo. (cum e în partea cealaltă a camerei. 0ă duc după el. Se deplasează.& rapid. *u merge, alunecă. (m pistolul în toc, atârnat de un scaun. %l iau. &l continuă să se mi te,ș

rapid, foarte rapid, alunecând, ca i cum s$ar juca cu mine. Facem înconjurul camerei. (jung la unș

întrerupător, aprind veioza. Stă lângă u ile de la dulap, cu spatele la mine. < ile de la dulap auș ș

oglinzi. =ntră într$o oglindă. Dispare într$o oglindă. 9 (sta e tot din vis, sugeră &than. 9 i$am spus,Ț mă trezesc,mai e cineva în cameră cu mine, îi aminti 1azard. *u l$am văzut prea

bine, era cu spatele la mine, doar l$am zărit pu in în oglindă, dar cred că era Dunn8 Uhistler. Deschidț

u ile de la dulap. *u e acolo. <nde naiba este / înș oglindă: — <neori te treze ti când visezi, spuse &than, dar asta face parte din co mar, i de fapt tu visezi înș ș ș

continuare.

9 "aut prin apartament. *u găsesc pe nimeni. 0ă întorc în dormitor iș găsesc asta.&than auzi dulcele clinchet argintiu al clopo eilor.ț

% i luă privirea de la zidul de beton.ș

1azard inea în mână un ir de clopo ei a eza i concentric, ca aceia care atârnaseră în ambulan ă.ț ș ț ș ț ț

#chii li se întâlniră.&than tiu că 1azard citise într$o clipită nu natura secretelor sale, ci faptul căș avea secrete.%ntâmplările uluitoare care se petrecuseră cu &than în mai pu in de treizeci de ore, i acum i cuț ș ș

1azard, plus cazul ine!plicabil al lui Dunn8 care se duce i probabil pune la cale asasinarea luiș

e8nerd / toate astea trebuiau probabil să aibă cumva de$a face cu con inutul celor ase cutii negre iț ș ș

cu amenin area la adresa lui 0anheim.ț

9 "e$mi ascunzi: întrebă 1azard.

După o pauză lungă, &than spuse' 9 (m i eu un set de clopo ei.ș ț



9 ot dintr$un vis: 9 =$am luat chiar înainte să mor într$o ambulan ă, ieri după$amiază, târziu.ț

•Capitolul 55

Lipsite de muzică insipidă i de voci venite de dincolo, patru iruri de trepte duceau la cel mai deș ș

jos dintre cele trei niveluri subterane ale spitalului.&than i 1azard merseră de$a lungul coridorului familiar, alb, bine luminat, pe lângă morgă, spreș

un set de u i duble. Dincolo de ele se afla garajul serviciului de ambulan ă.ș ț

)rintre alte vehicule care apar ineau spitalului, patru ambulan e tip dubi ă erau a ezate una lângăț ț ț ș

alta. Locurile goale din parcare arătau că alte vehicule din dotarea spitalului erau plecate pe teren înziua aceea ploioasă.

&than se duse spre cea mai apropiată ambulan ă. &zită, apoi deschise u a.ț ș

%năuntru, o beteală ro ie era întinsă de ambele păr i ale plafonului. ase seturi de clopo ei, unul laș ț Ș ț

începutul, altul la mijlocul i al treilea erau prin i la capătul fiecărei ghirlande din beteală.ș ș

De lângă a doua ambulan ă, 1azard spuse'ț

9 (ici.&than se apropie i el de u a deschisă din spatele ambulan ei.ș ș ț

Două ghirlande de beteală ro ie. *umai cinci seturi de clopo ei. Setul care lipsea din mijloculș ț

ghirlandei din dreapta era cel care îi fusese dat în timp ce trăgea să moară.<n tremur u or, aproape o apăsare, îi coborî încet pe spinare, ca i cum vârful descărnat al unuiș ș

deget scheletic i$ar fi atins coloana, de la vertebrele cervicale până la coccis.1azard spuse'

9 Lipse te un set de clopo ei, dar noi avem două seturi.ș ț

9 )oate că nu. )oate avem acela i set.ș

9 "um adică:%n spatele lor, un bărbat spuse' 9 )ot să vă ajut cu ceva:%ntorcându$se, &than îl zări pe paramedicul care îl îngrijise în ambulan a care gonise cu mai pu inț ț

de douăzeci i patru de ore în urmă.ș

Descoperirea clopo eilor după ce ie ise din Forever oses fusese deja o demonstra ie preaț ș ț

înfrico ătoare de magie neagră. Să stea acum fa ă în fa ă cu omul acesta, pe care nu$l văzuse înainteș ț ț

decât în vis, făcea ca moartea din ambulan ă să pară reală chiar dacă el continua să respire i săț ș

trăiască.ocul nu era reciproc. )aramedicul nu$l privea pe &than cu un interes mai mare decât ar fi arătatȘ

oricărui necunoscut.

1azard îi flutură prin fa a ochilor insigna de poli ist.ț ț 9 "um vă numi i, domnule:ț

9 "ameron Sheen. 9 Domnule Sheen, trebuie să tim ce apeluri a preluat această ambulan ă ieri după$amiază.ș ț

9 La ce oră mai e!act: întrebă paramedicul.1azard se uită la &than, iar acesta î i regăsi glasul.ș

9 %ntre cinci i ase.ș ș

9 &ram atunci în tură cu ic5 Laslo;, spuse Sheen. La câteva minute după ora cinci, am primitun telefon de la poli ie, care ne$a informat despre un accident cu răniri grave, Uest;ood 2oulevardț

col cu Uilshire.ț

&ra la o distan ă considerabilă fa ă de locul unde &than fusese lovit de ) "ruiser.ț ț



9 # 1onda s$a ciocnit de un 1ummer, spuse Sheen. L$am dus pe tip în ma ină. (răta de parcă s$ș

ar fi izbit de un )eterbilt, nu de un 1ummer. L$am dus direct la chirurgie, cât de repede am putut, iș

din câte am auzit o să scape cu bine din chestia asta, gata să opăie din nou.ț

&than numi cele două străzi care se intersectau la câteva sute de metri de Forever oses. 9 )relua i apeluri i din partea de vest:ț ș

9 2ineîn eles. Dacă găsim o cale de a străpunge ambuteiajele, ne ducem oriunde curge sânge.ț 9 ( i preluat ieri vreun apel din zona aceasta:ț

)aramedicul clătină din cap. 9 &u i ic5 / nu. )oate una dintre celelalte ambulan e. )ute i verifica registrul de veniri iș ț ț ș

plecări. 9 %mi păre i cunoscut, spuse &than. *e$am mai întâlnit undeva:ț

Sheen se încruntă, păru că scotoce te prin amintiri. (poi'ș

9 )oate, dar nu îmi amintesc. Dori i să verifica i registrul de veniri i plecări:ț ț ș

9 *u, spuse 1azard, dar mai e ceva.(rătă înspre una dintre ghirlandele de beteală din spatele ambulan ei'ț

9 Lipse te setul de clopo ei din mijloc.ș ț

<itându$se în dubi ă, Sheen spuse'ț 9 Lipsesc clopo ei: Serios: Se pare că da. i, ce e cu asta:ț Ș

9 *e întrebam ce s$a întâmplat cu ei. *edumerirea de pe chipul lui Sheen îl făcu să mijească ochii. 9 Da: "u clopo eii ăia: *u$mi amintesc să se fi întâmplat nimic cu ei în timpul schimbului meu.ț

)oate băie ii din alte ture tiu ceva.ț ș

"ând îi aruncă o privire, &than ridică doar din umeri. 1azard trânti cu zgomot u a ambulan ei.ș ț

*edumerirea lui Sheen se transformă în uimire. 9 Doar nu vre i să spune i că au trimis aici doi detectivi pentru că s$a furat o podoabă de "răciunț ț

de doi dolari: *ici &than, nici 1azard nu aveau un răspuns.Sheen ar fi trebuit să o lase baltă, dar ca o mul ime de oameni din ziua de azi, ignoran a fa ă deț ț ț

adevărata natură a meseriei de poli ist îl făcu să se simtă net superior unuia care purta o insignă.ț

9 De câ i e nevoie ca să da i jos din copac un pisoi / de o echipă antitero:ț ț

1azard spuse' 9 )odoaba care lipse te nu e doar o chestiune de doi dolari, nu$i a a, detectiv ruman:ș ș

9 *u, încuviin ă &than, revenind la vechiul lor stil, este chiar miezul chestiunii. i e o crimăț Ș

motivată din ură. 9 "ategoric, o crimă gravă, motivată de ură, conform "odului )enal al "aliforniei, continuă

1azard cu o fa ă ine!presivă.ț

9 )e toată durata sărbătorilor, spuse &than, facem parte din &chipa de <rmărire a Distrugerii

)odoabelor i =eslei de "răciun.ș 9 &ste o divizie, adăugă 1azard, a For ei esponsabile de Spiritul "răciunului, înfiin atăț ț

conform (ctului (ntidiscriminare din HGG.<n început de surâs traversă chipul lui Sheen în timp ce î i întoarse capul de la &than la 1azard.ș

9 âde i de mine, nu: "a înț Dragnet.Folosindu$se de privirea aceea intensă i dezaprobatoare cu care putea înghe a orice, de laș ț

criminali duri la aranjamente florale, 1azard spuse' 9 <râ i cre tinii, domnule Sheen:ț ș

Aâmbetul insinuant al lui Sheen se stinse înainte să înflorească deplin. 9 )oftim: 9 "rede i în libertatea religiei, întrebă &than, sau sunte i dintre aceia care cred că de faptț ț

"onstitu ia Statelor <nite le garantează libertateaț fa ă deț religie:"lipind din ochi ca să$ i alunge zâmbetul i tergându$l apoi i de pe buze, paramedicul spuse'ș ș ș ș



9 Desigur, cum să nu, libertatea religiei, cine nu crede în ea: 9 Dacă ar fi să ob inem un mandat de perchezi ie al locuin ei dumneavoastră chiar acum, spuseț ț ț

1azard, o să găsim o colec ie de literatură anticre tină, domnule Sheen:ț ș

9 )oftim: La mine: *u urăsc pe nimeni. Sunt un tip de treabă. "e tot vorbi i:ț

( a cum surâsul afectat al lui Sheen înghe ase i crăpase sub privirea rece a lui 1azard, tot astfelș ț ș

îi pieri acum culoarea de pe chip, lăsându$l cenu iu ca zidurile nezugrăvite de beton ale garajuluișambulan ei.ț

Dându$se înapoi, ridicându$ i mâinile ca i cum ar fi cerut o pauză, Sheen spuse'ș ș

9 "e înseamnă asta: -orbi i serios: & o nebunie. "um adică / trebuie să$mi chem avocatulț

pentru că lipse te un ornament de doi dolari:ș

9 Dacă ave i avocat, spuse 1azard solemn, poate a i face bine să$i da i un telefon.ț ț ț

%ncă ne tiind ce să creadă, Sheen se mai dădu înapoi un pas sau doi, apoi se întoarse brusc i seș ș

grăbi spre încăperea în care echipajele ambulan ei a teptau să fie trimise în misiune.ț ș

9 ahat, trupe antitero, mormăi 1azard.&than zâmbi.

9 & ti dat naibii.ș

9 Tu e ti dat naibii.ș&than uitase cât de infinit mai u oară putea fi via a când spatele î i era asigurat, mai ales de cinevaș ț ț

cu sim ul umorului.ț

9 (r trebui să te întorci în poli ie, spuse 1azard în timp ce traversau garajul spre u ile dinspreț ș

coridorul care ducea la morgă. (m putea salva lumea, am putea să ne mai distrăm.<rcând treptele către nivelul superior al garajului public, &than spuse'

9 Să presupunem că toată nebunia asta o să se termine mai devreme sau mai târziu / faptul căe ti împu cat sau nu în stomac, clopo eii, vocea de la telefon, tipul care intră în oglinda dulapului tău.ș ș ț

"rezi că e posibil să mă întorc pur i simplu la vechea slujbă de poli ist ca i cum nimic straniu nu s$ș ț ș

ar fi petrecut: 9 i ce$ai vrea să fac / să mă călugăresc:Ș

9 )oate că a a lucrurile s$ar schimba.ș

9 Sunt fericit a a cum sunt, spuse 1azard. #ricum sunt deja cât se poate de rece. *u crezi că suntș

rece din fire: 9 & ti ghea ă ambulantă.ș ț

9 (sta nu înseamnă că nu sunt i cald.ș

9 *u înseamnă, încuviin ă &than.ț

9 Sunt foarte cald. 9 0da, e ti de$a dreptul fierbinte.ș

9 &!act. i n$are niciun sens să mă schimb decât dacă m$a întâlni, poate, cu =sus i mi$ar da unaȘ ș ș

peste cap.

*u se aflau într$un cimitir, nu fluierau, dar glasurile lor, care răsunau între pere ii reci ca de criptățai scărilor, îi aduse lui &than în minte imagini din filme vechi, cu băie i care bravează ca să$ iț ș

ascundă frica în timp ce străbat un cimitir la miezul nop ii.ț

•Capitolul 56

)e piatra de moară a austerită ii autoimpuse, cu perseveren a unui adevărat maniac, 2rittina Do;dț ț

se sub iase ca o lamă. "ând mergea, hainele păreau gata să fie sfâ iate de mi cările ca de foarfecă aleț ș ș

trupului.oldurile i se ascu iseră până când deveniseră aproape la fel de fragile că oasele de pasăre.Ș ț

)icioarele semănau cu ale unui flamingo. 2ra ele nu aveau mai multă consisten ă decât ni te aripi cuț ț ș



penele smulse. 2rittina părea decisă să se împu ineze până când o adiere u oară ar putea$o ridica peț ș

sus i duce în inutul pitulicilor i al vrăbiilor.ș ț ș

*u era doar lama de ea, ci un briceag întreg care$ i punea la bătaie toate vârfurile ascu ite i toateș ț ș

marginile tăioase."or58 Laputa ar fi putut să o iubească dacă nu ar fi fost i atât de urâtă.ș

De i nu o iubea pe 2rittina, făcea dragoste cu ea. Dezordinea care î i pusese pecetea pe trupulș șscheletic îl tulbura. &ra ca i cum ar fi făcut dragoste cu 0oartea.ș

(vea numai douăzeci i ase de ani, dar se pregătise cu râvnă pentru o osteoporoză timpurie, deș ș

parcă tânjea să se facă bucă i la prima cădere, să se sfărâme ca o vază de cristal trântită de o podea deț

piatră.%n toiul pasiunii, "or58 se a tepta întotdeauna să fie perforat de un genunchi sau un cot, ori să oș

audă pe 2rittina trosnind lângă el. 9 1ai, spunea ea, hai, i cuvintele ei reu eau să sune nu atât ca o invita ie la se!, ci ca o cerere deș ș ț

sinucidere asistată.)atul ei strâmt, potrivit numai pentru cineva care ar dormi în el fără să se întoarcă i fără să seș

sucească, care ar sta nemi cat precum locatarul obi nuit al unui co ciug, era de departe prea îngustș ș ș

pentru împerecherea sălbatică la care se dedau amândoi. *u avea decât un singur pat în cameră, deoarece nu avusese niciodată un iubit i se a tepta săș ș

rămână virgină. "or58 o vrăjise la fel de u or cum ar fi zdrobit o pasăre colibri în pumn.ș

)atul strâmt se afla într$o cameră de la ultimul etaj al unei case victoriene, cu etaj. erenul eralung, dar prea îngust ca să se poată construi o locuin ă după legile în vigoare.ț

%n urmă cu aizeci de ani, chiar după război, un iubitor e!centric de câini concepuse i construiseș ș

clădirea aceasta stranie. Locuise acolo împreună cu doi dulăi cenu ii i doi ogari.ș ș

%n cele din urmă, rămăsese paralizat în urma unui atac cerebral. După câteva zile în care stăpânulnu le dăduse nimic de mâncare, câinii înfometa i îl mâncaseră pe el.ț

(sta se întâmpla cu patruzeci de ani în urmă. %n timp, povestea acestei locuin e fusese la fel deț

pitorească i uneori la fel de înspăimântătoare ca via a i moartea macabră a primului ei proprietar.ș ț ș

(tmosfera ciudată a casei îi atrăsese aten ia 2rittinei a a cum ipătul ascu it al unui fluier ar fiț ș ț ț

făcut un ogar să ciulească urechile. "umpărase casa cu o parte din banii mo teni i de la bunica eiș ț

paternă.2rittina absolvise aceea i facultate unde î i câ tigaseră pâinea câteva genera ii la rând ale familieiș ș ș ț

Laputa. )este încă optsprezece luni avea să$ i ia doctoratul în literatură americană, pe care oș

dispre uia aproape în totalitate.ț

De i nu$ i făcuse praf toată mo tenirea pe casa aceasta, era nevoită să$ i suplimenteze venitul dinș ș ș ș

alte surse de câ tig. Lucrase ca asistent universitar ca să$ i poată cumpăra în continuare ipecacș ș H4 iș

alimente dietetice cu aromă de ciocolată.(poi, în urmă cu ase luni, asistentul personal al lui "hanning 0anheim îl abordase pe efulș ș

departamentului de engleză din universitate i îi e!plicase că fiul faimosului actor avea nevoie de unșnou tutore. *umai universitari de cel mai înalt calibru puteau candida.eful de departament îl consultase pe "or58, care era adjunct în departament, iar "or58 oȘ

recomandase pe domni oara Do;d.ș

tiuse că va fi imediat angajată, în primul rând pentru că starul idiot avea să fie impresionat deȘ

înfă i area ei dramatică. )aloarea cadaverică, chipul uscă iv i trupul de călugări ă anore!ică aveauț ș ț ș ț

să fie considerate dovezi că 2rittinei pu in îi păsa de plăcerile cărnii, că se bucura în principal deț

plăcerile min ii, prin urmare, era o intelectuală autentică.ț

%n industria divertismentului, doar imaginea conta. 0anheim avea să creadă, a adar, că înfă i areaș ț ș

coincidea cu realitatea i în alte profesii.ș

2Note:irop care pro5oacă 5oma în cazul ingerării e su$stanțe otră5itoare sau în iete etreme. (n.tr.).



%n plus, 2rittina Do;d era genul de intelectual snob care î i presăra discursul cu un jargonș

academic mai greu de deslu it decât limbajul tehnic al microbiologilor. Dacă emacierea tinerei femeiș

nu l$ar convinge pe starul de film de calită ile ei intelectuale, cuvintele mari aveau s$o facă în modț

sigur."u o seară înainte ca 2rittina să meargă la interviu, "or58 o cople ise cu vorbe vrăjite groase caș

smântâna, iar ea se dovedise avidă nu numai de mâncare, ci i de lingu eli. Se complăcuse în poftaș șde a fi adorată, iar "or58 se culcase atunci cu ea pentru prima oară.

%n cele din urmă, devenise profesoara particulară de limbă i literatură engleză al lui (elfricș

0anheim i mergea regulat la )alazzo ospo.ș

%nainte de asta, olf e8nerd i "or58 discutaseră în termeni generali lovitura pe care aveau s$oș

dea în numele dezordinii sociale, pentru a dovedi că până i o celebritate de renume mondial eraș

vulnerabilă în fa a agen ilor haosului. *u reu iseră să se hotărască asupra unei inte ideale până cândț ț ș ț

iubita lui "or58 nu fusese angajată de "hanning 0anheim.De la 2rittina, în pat sau nu, "or58 aflase o mul ime de lucruri despre proprietatea 0anheim. %ntr$ț

adevăr, 2rittina îi dezvăluise e!isten a liniei H / i, mult mai important, îi spusese despre pazniculț ș

*ed 1o5enberr8, vajnicul apărător al trupei )eaches and 1erb, care, după spusele lui Fric, fusese

concediat pentru că lăsase false mesaje de la mor i pe robotul liniei H.ț2rittina îi făcuse lui "or58 i un portret psihologic detaliat al fiului lui "hanning. (cesta urma săș

fie de nepre uit după răpirea lui (elfric, când băiatul avea să fie distrus emo ional.ț ț

%n momentele plăcute care urmau partidelor de se! în care se împerecheau cu frenezia unor insecte, 2rittina nu bănuise nici măcar o dată că pe "or58 îl interesa tot ce era legat de 0anheim dinalt motiv decât simpla curiozitate. &ra un complice lipsit de iste ime, o fată naivă i îndrăgostită.ț ș

9 1ai s$o facem, insistă acum 2rittina, hai, iar "or58 se conformă.-ântul se izbea de zidurile casei i ploaia grea î i plesnea coastele slăbănoage, iar pe patul strâmt,ș ș

2rittina se zvârcolea ca o lăcustă agitată.De data asta, în îmbră i ările lor visătoare postcoitale, "or58 nu mai avea nevoie să pună întrebăriț ș

legate de 0anheim. (vea mai multe informa ii decât îi trebuiau.ț

( a cum făcea câteodată, 2rittina se lansă într$un monolog despre inutilitatea literaturii' naturaș

învechită a cuvântului scrisC victoria apropiată a imaginii asupra limbajuluiC ideile acelea pe care eale numea meme,care, chipurile, se răspândeau precum viru ii de la o minte la alta, creând moduri noiș

de gândire în societate."or58 se gândi că o să$i e!plodeze creierul, dacă 2rittina nu tăcea, după care chiar va avea nevoie

de un mod nou de a gândi.%n cele din urmă, 2rittina se sculă turuind din cuibul dragostei cu inten ia de a se duce zglobieț

spre baie."or58 băgă mâna sub pat i recuperă pistolul pe care îl ascunsese acolo mai devreme.ș

După ce o împu că de două ori în spate, aproape că se a teptă că oasele 2rittinei să se sfărâme iș ș ș

să se facă praf, ca o mumie devenită casantă după două sute de ani de deshidratare, dar femeia nufăcu decât să se prăbu ească moartă, ca un morman palid i descărnat.ș ș

•Capitolul 57

De$a lungul anilor în care fuseseră parteneri oficiali, &than i 1azard lucraseră ca la carte, atât câtș

fusese posibil să lucreze ca la carte câtă vreme cartea era scrisă în mare parte de oameni care nu practicaseră niciodată meseria asta.

%nsă în ziua aceasta de decembrie erau parteneri neoficiali i jucau rolul de băie i răi. )ozi iaș ț ț

aceasta îl stânjenea pe &than, dar îi dădea sentimentul confortabil că cel pu in puneau stăpânire peț

situa ie.ț



<n bilet de pe u a apartamentului lui olf e8nerd avertiza că apartamentul H2 era locul uneiș

investiga ii în curs a poli iei. (ccesul în locuin ă era interzis oricui cu e!cep ia personalului autorizatț ț ț ț

al departamentului de poli ie i al biroului procurorului de district.ț ș

=gnorară avertismentul.ala de la u a apartamentului lui olf e8nerd era acoperită de sigiliul poli iei. &than îl rupse, îlș ț

îndepărtă.1azard avea cu el un Loc5aid, un model de peraclu vândut e!clusiv către unită ile de poli ie. %nș ț ț

împrejurări obi nuite, l$ar fi ob inut cu documente în regulă, specificând e!act motivul pentru careș ț

are nevoie de el, făcând aproape întotdeauna referire la un mandat de perchezi ie e!istent.ț

(cestea nu erau însă împrejurări obi nuite.ș

1azard pusese mâna pe un astfel de peraclu din dotarea poli iei prin metode neconven ionale iș ț ț ș

avea să fie nevoie să apeleze la toate tertipurile posibile când avea să înapoieze obiectul în dulapul deechipamente de unde îl luase.

9 "ând e ti pe urmele unui aman care se face nevăzut în oglinzi, spuse el, oricum spânzuriș ș

deasupra unei prăpăstii.1azard strecură vârful sub ire al peraclului în broască i după câteva manevre reu i să descuieț ș ș ș

8ala.&than îl urmă pe 1azard în apartament i închise u a. %ncercă să ocolească i să depă ească peteleș ș ș ș

/ sângele lui e8nerd / care mânjeau covorul alb chiar pe prag.âuri de sânge curseseră i din el pe acest covor. 0urise acolo. %ntâmplarea îi reveni în memorie,ș

prea vie ca să fi fost un vis.0obila, obiectele de artă i decora iunile în alb i negru se dovediră a fi întocmai după cum i leș ț ș ș

amintea.)e pere i, un stol de porumbei era înghe at în mijlocul unui vârtej. "a ni te carouri albe de cretăț ț ș

pe dale cenu ii, câteva gâ te zburau pe un cer sumbru i un parlament de bufni e stăteau coco ate peș ș ș ț ț

acoperi ul unui hambar, deliberând asupra sor ii unor oricei.ș ț ș

1azard fusese prezent aici noaptea trecută, în timpul primei perchezi ii a apartamentului. tia ceț Ș

probe fuseseră ridicate i ce nu.ș

Se duse direct spre col ul sufrageriei în care se afla un birou lăcuit în negru, cu mânere de sertareț

din imita ie de filde .ț ș

9 (vem nevoie de ceva care se găse te probabil aici, spuse el i scotoci sertarele de sus până jos.ș ș

"iori pe un gard de fier, un vultur pe o stâncă, un bâtlan cu privire aprigă, preistoric ca un pterodactil / to i priveau sufrageria aceasta parcă din alte timpuri i din alte tărâmuri.ț ș

De i nu se sinchisea prea mult, &than sim ea că atunci când î i lua privirea de la fotografiile mari,ș ț ș

păsările î i întorceau i ele capetele ca să$l privească, con tiente toate că el ar fi trebuit să fie mort,ș ș ș

iar omul care le colec ionase imaginile trebuia să fie viu ca să le admire.ț

9 (ici, spuse 1azard, sco ând o cutie de pantofi dintr$unul din sertare. &!trase bancare, cecuriț

anulate.Se a ezară la masa din ino! i plastic formica negru ca să analizeze documentele financiare ale luiș ș

e8nerd.Lângă masă' o fereastră. Dincolo de fereastră' ziua tumultuoasă, numai nuan e cenu ii, biciuită deț ș

vânt, spălată de ploi, acum lipsită de tunete i fulgere, încă plină de presim iri negre i funeste.ș ț ș

Lumina era prea slabă ca să le u ureze munca. 1azard se ridică i aprinse lampă mică, dinș ș

ceramică albă i neagră de pe masă.ș

<nsprezece teancuri de cecuri fuseseră legate cu elastice, câte unul pentru fiecare lună a anului încurs, din ianuarie până în noiembrie. "ecurile anulate ale lunii curente nu aveau să fie e!pediate de

bancă până la mijlocul lui ianuarie.După ce terminau, trebuiau să pună totul la loc în cutia de pantofi i s$o pună în sertar e!act a aș ș

cum o găsiseră. Sam Resselman, detectivul desemnat să se ocupe de asasinarea 0inei e8nerd, avea



să analizeze fără îndoială acelea i cecuri când se va însănăto i, se va întoarce la serviciu dupăș ș

"răciun i va citi scenariul neterminat al actorului mort.ș

Dacă îl a teptau însă pe Resselman, "hanning 0anheim putea fi i el mort. La fel i &than.ș ș ș

rebuiau să se uite numai pe cecurile scrise în primele opt luni ale anului, înainte de asasinarea0inei e8nerd.

1azard luă patru teancuri de cecuri. %i împinse i lui &than patru teancuri.ș%n scenariu, un actor fără slujbă i subapreciat luase lec ii de actorie la o universitate undeș ț

întâlnise un profesor împreună cu care pusese la cale un plan de a$l ucide pe cel mai mare actor dinlume. Dacă universitarul fictiv fusese inspirat de un profesor criminal real, cecul unei ta!e decolarizare putea sugera o institu ie de învă ământ superior de unde ar putea începe investiga ia.ș ț ț ț

Descoperiră curând că olf e8nerd fusese un adept al educa iei continue. %nsemnările sale de peț

fiecare cec erau meticuloase i utile. %n primele opt luni din an, participase la două cursuri de actorie,ș

la un altul de tehnica scenariilor, la un seminar de o zi de publicitate i auto promovare i douăș ș

cursuri op ionale de literatură americană.ț

9 ase posibilită i, spuse 1azard. "red că ne a teaptă o zi grea.Ș ț ș

9 "u cât le verificăm mai repede, cu atât mai bine, încuviin ă &than. Dar 0anheim nu se întoarceț

din Florida până joi după$amiază. 9 i:Ș

9 0ai avem i ziua de mâine.ș

1azard se uită pe lângă &than, spre fereastră, i rămase cu privirea la furtună, ca i cum ar fi cititș ș

ploaia, a teptând să deslu ească în elesuri a a cum ar deslu i un ghicitor în elesuri în frunzeleș ș ț ș ș ț

clocotite de ceai.După ce se gândi, spuse'

9 )oate că nu ar trebui să ne bazăm total pe ziua de mâine. (m sentimentul că nu mai avem timp.

•Capitolul 58

>rămada de oase sub irele, sumar îmbrăcate, în irate pe podea, nu scoase niciun ipăt de surpriză,ț ș ț

niciun suspin, nici măcar ni teș meme."a să fie sigur că 2rittina e moartă, "or58 vru să o mai împu te o dată, de data asta în ceafă. Dinș

păcate, pistolul începuse să latre."hiar i cel mai performant amortizor de sunet se deteriorează după folosiri repetate. =ndiferent deș

materialul folosit ca amortizor în e!tensia evii, acesta se presează cu fiecare foc tras i$ i pierdeț ș ș

calită ile.ț

%n plus, "or58 nu beneficia de un amortizor de calitatea celor folosite de agen ii "=(. *u te puteaiț

a tepta la materiale i e!ecu ie comparabilă cu cele de la marile firme producătoare de arme când î iș ș ț ț

cumpărai amortizorul de la activi tii din grupurile de protec ie a animalelor.ș țrăsese în 1o5enberr8 de ase ori i în 2rittina de două ori. După doar opt focuri, pistolulș ș

începuse să$ i recapete vocea.ș

)oate că ultimul foc nu fusese auzit de afară, dar următorul avea să se audă mai tare. &ra un omcare$ i calcula riscurile, dar pe acesta nu$l luase în calcul.ș

%n portbagaj, în trusa cu scule, inea un amortizor nou, precum i o pereche de ochelari pentruț ș

vedere pe timp de noapte, i o trusă de seringi hipodermice, cu fiole de sedative i otrăvuri. i douăș ș Ș

grenade de mână.Dar, ca întotdeauna, parcase la câteva străzi de casa 2rittinei. Deoarece "or58 îi era profesor, iar

ea studentă, se străduiseră să fie cât mai discre i în legătură cu rela ia lor romantică.ț ț

Să se ducă i să se întoarcă de la 20U ca să facă rost de amortizor părea o complica ie inutilă. Seș ț

ghemui lângă iubita lui ciuruită i îi puse mâna la gât, încercând să depisteze o urmă de puls înșcarotidă.



&ra moartă de$a binelea.%n baie, "or58 î i spălă organele genitale, mâinile i fa a. "a să iube ti haosul nu trebuia săș ș ț ș

dispre uie ti o bună igienă personală.ț ș

Din dulapul cu medicamente scoase o sticlă mare de apă de gură Scope. (cum că 2rittina eramoartă i practic incapabilă să se simtă ofensată, "or58 luă o înghi itură direct din sticlă i făcuș ț ș

gargară.Sărutările ei îi lăsau un gust neplăcut."a urmare a obiceiului 2rittinei de a posti în cea mai mare parte a timpului, fusese adesea într$o

stare de 5etoză, timp în care trupul ei fusese obligat să ardă neînsemnatele depozite de grăsime pecare le păzea cu stră nicie. )rintre simptomele 5etozei se numără grea a i vomitatul, dar un simptomș ț ș

mai plăcut este respira ia dulce, cu miros de fructe.ț

Lui "or58 îi plăcea aroma respira iei ei, dar după ce schimbau prea multă salivă de la o limbă laț

alta, rămânea uneori cu un gust acru. "a toate lucrurile unei lumi imperfecte, se!ul î i areș

întotdeauna pre ul lui.ț

%n acest caz, desigur, pre ul fusese mai mare pentru 2rittina decât pentru el.ț

Se îmbrăcă repede. "oborî în osete scările înguste, până la bucătăria înghesuită din spatele casei.ș

)elerina lui galbenă i pălăria de ploaie erau agă ate într$un cuier de perete, în porticul închis cuș țgeamuri din afara bucătăriei. >hetele negre îl a teptau lângă pelerină.ș

)loaia se rostogolea în cascade atât de puternice pe acoperi ul porticului, încât răsuna aidomaș

unui torent dintr$o junglă tropicală. (proape că se a tepta să vadă crocodili rânjind sălbatic în curteaș

din spate i pitoni erpuind prin copaci.ș ș

Dădu drumul pistolului într$unul din buzunarele încăpătoare ale pelerinei. Din alt buzunar scoaseun tub fle!ibil de cauciuc i un obiect care semăna cu o cutie mică de iaurt, neagră, cu capac ro u,ș ș

dar fără a avea desenat vreun fruct delicios pe ea. *u mai avea niciun motiv să mai respecte podelele curate ale 2rittinei, a a că î i trase ghetele iș ș ș

se întoarse în casă. <rma udă a tălpilor de cauciuc scâr âia pe linoleumul din bucătărie.ț

*u$ i terminase încă treabă. Lăsase în urmă probe care îl puteau condamna la moarte. Spermă,ș

păr, amprente / toate trebuiau eliminate.Din prima zi în care începuse să viziteze locul ăsta scheletic, nu purtase obi nuitele mănu i deș ș

late! pe care le purta de obicei la locul crimelor capitale. "hiar dacă 2rittina Do;d nu era decât oe!centrică, cu siguran ă ar fi devenit bănuitoare fa ă de un iubit care purta mereu mănu iț ț ș

chirurgicale.Scări mai abrupte i mai înguste decât oricare altele din casă duceau din bucătărie într$un garaj înș

care trei din cei patru pere i se aflau la subsol. (ici întunericul se adună cu opulen a cu care seț ț

încolăcea în catacombe sau închisori."or58 aproape că auzea o mul ime de păianjeni care ciupeau corzile de mătase ale harpelor lor.ț

%ntr$o zi obi nuită, patru ferestruici de pe u a garajului ar fi lăsat să intre înăuntru pu in soare.ș ș ț

(cum întunericul cenu iu al furtunii nu putea străbate prin sticla plină de praf.ș(prinse un bec deasupra capului, căpătând un pic de lumină la care să$l poată goli pe zeulzoroastrismuluiE.

Aeul zoroastrismului este (hura 0azda. 0a ina 2rittinei era o 0azda, fără (hura, dar oricum, luiș

"or58 îi plăcea glumi a.ț

Din portbagaj scoase patru pulverizatoare de mărimea unor spra8uri de păr, cu care un ofer rămasș

în pană putea umfla i în acela i timp lipi gaura dintr$o anvelopă perforată. Le puse deoparte i luăș ș ș

din portbagaj două canistre goale de benzină, fiecare a câte zece litri."umpărase toate acestea pentru 2rittina, pe lângă reflectorizante i un panou galben, pe care scriaș

cu litere mari, negre <>&* ?, i insistase pe lângă ea să le ină mereu în portbagajul zeului eiȚ ș ț

zoroastrian.



&a fusese mi cată de grija lui i îi spusese că diamantele nu i$ar fi dovedit mai mult că o iube teș ș ș

decât acele daruri umile. *u erau, de fapt, decât o parte din pregătirile pe care "or58 le făcea pentrua se debarasa de cadavrul ei când va veni ziua să o omoare.

"or58 nu ar fi negat niciodată că putea fi e!trem de romantic când era nevoie, dar mai mare decâtflerul lui pentru aventuri era talentul său pentru pregătiri meticuloase. Fie că prăjea un curcan de

sărbători, fie că ucidea o iubită incomodă, fie că plănuia să$l răpească pe fiul celui mai mare star defilm din lume, aborda fiecare situa ie cu ma!imum de grijă i răbdare, rezervându$ i tot timpul deț ș ș

care avea nevoie ca să pună la punct o strategie fără cusur, precum i procedura care să asigureș

succesul.2rittina nu întrebase niciodată de ce două canistre de benzină, când una era suficientă i putea fiș

cărată foarte u or. &lș tiuseș că ea nu va întreba i nici măcar nu se va mira, pentru că era o femeieș

interesată de imagini, meme i vise utopice, nu de matematică sau logică.ș

)use jos canistrele goale. -ârî pu in furtunul de cauciuc în rezervorul de benzină al ma inii. *uț ș

trebui decât să tragă pu in din tub ca să amorseze curgerea.ț

(vea o îndelungată practică de acest gen, a a că tia cum să se asigure că va trage cât mai pu ineș ș ț

gaze în plămâni i că nicio picătură din cea mai bună benzină Shell #il nu$i va intra în gură. Lichidulș

începu să curgă repede în timp ce vârî în prima canistră capătul rămas afară al furtunului.După ce scoase douăzeci de litri i umplu ambele canistre, "or58 cără recipientele la primul etaj.ș

Lăsă capătul liber al furtunului să împră tie o dâră de benzină pe podeaua garajului.ș

Se întoarse după cele patru pulverizatoare. Lăsă două dintre ele în bucătărie, pe ultimul grătar alcuptorului de jos. )e celelalte două le puse pe ultimul grătar al cuptorului de sus.

<rcând scările cu una din canistre, opri termostatul de la parter, apoi i pe cel de la etaj. (cestș

lucru avea să împiedice declan area dispozitivului de aprindere electrică al arzătorului cu gazeș

naturale de acolo, ceea ce putea declan a e!plozia vaporilor de benzină acumula i înăuntru înainte caș ț

el să părăsească locul.Lăsând capacul la canistră i folosindu$se numai de gura de scurgere, "or58 stropi cu generozitateș

trupul palid i gol al 2rittineiDo;d. )ărul ei lung va ajuta la aprinderea focului, dar nu avea preaș

multă grăsime ca să$l i între ină.ș ț

După ce turnă nu mai mult de un sfert din benzină în baie, împră tie vreo cinci litri peste lenjeriaș

mototolită de pat. *u mai stropi în celelalte cămăru e de la etaj, pentru că nu fusese niciodată acolo iț ș

nu era nevoie să umple până la refuz fiecare ungher pentru a ob ine ceea ce dorea.ț

Din dormitor lăsă să picure o dâră continuă de benzină până în holul strâmt de la etaj i în jos peș

scări, spre parter. (juns la capătul treptelor, aruncă deoparte canistra goală i o luă pe cea plină.ș

"ontinuă să se plimbe în zigzag prin sufragerie, camera de zi, până în pragul bucătăriei. (ici pusecanistra jos. Desfăcu rapid capacul i îl azvârli.ș

Dintr$un buzunar al hainei scoase cutiu a neagră cu capac ro u, cea de mărimea unui iaurt mic / ț ș

un detonator chimic.

(mbalajul detonatorului era cumva fle!ibil. %l făcu să intre prin orificiul care fusese acoperit decapac i astupă canistra în care mai rămăseseră apro!imativ cinci litri.ș

rase inelul de la capacul ro u. (cesta declan a un proces chimic care avea să genereze rapidș ș

căldură i, în patru minute, o e!plozie suficient de puternică pentru a aprinde resturile de benzină dinș

canistră i dâra de combustibil care ducea până la dormitorul de la etajul întâi i la cadavru.ș ș

*u era un moment potrivit ca cineva să sune la u ă.ș

*u se auzi soneria, bineîn eles, pentru că, pe lângă strategia rafinată, tactica solidă i pregătireaț ș

meticuloasă se puteau baza întotdeauna pe norocul Laputa. %ngerul lui păzitor era haosul, i "or58 seș

afla întotdeauna sub ochiul calm i protector al acestei for ei nimicitoare.ș ț

Se întoarse la cuptoare i legă ambele u i, a a cum trebuia pentru a ini ia ciclul de autocură ire. )eș ș ș ț ț

fiecare apăsă butonul pe care scria "<? ?.Ț

"ăldura avea să dilate rapid con inutul sub presiune al pulverizatoarelor, care urmau să e!plodeze.țDeoarece u ile erau legate, suflul e!ploziei nu se putea elibera prea u or. Distrugerile care rezultauș ș



puteau fi suficient de severe pentru a provoca o scurgere de gaze i deci o nouă e!plozie, maiș

puternică.Distrugerea completă a casei nu avea nevoie de trucul cu cuptoarele ca să reu ească. "ei douăzeciș

de litri de catalizator de mare putere pe care îi turnase prin toată clădirea aceea mică, precum i litriiș

cu care stropise podeaua garajului aveau să alimenteze focul i să teargă orice urmă a (D*$ului său,ș ș

de la spermă la fire de păr, chiar i fiecare amprentă lăsată în urmă. "u toate acestea, credea înșredundan ă ori de câte ori se ivea ocazia.ț

(juns la intrarea din spate, "or58 î i trase pe umeri pelerina voluminoasă de ploaie. % i îndesăș ș

pălăria cu marginile lăsate pe cap.%mpinse u a cu oblon i coborî scările. %n capătul cur ii, ie i în drum pe o poartă i nu mai aruncăș ș ț ș ș

nicio privire înapoi spre casa îngustă.)loaia îl învioră.Din cer â neau cascade. orentele repezi din an uri se revărsau peste borduri.ț ș ș ț

(versele de ploaie nu aveau să stingă focul pe care$l me terise. Flăcările de benzină aveau săș

devasteze interiorul structurii din lemn înainte ca zidurile să se prăbu ească i să facă loc ploii.ș ș

%ntr$adevăr, furtuna era aliatul lui. =ntersec iile inundate i traficul blocat aveau să întârzieț ș

ma inile de pompieri.șocmai dăduse col ul i$ i zărise 20U$ul, când auzi în depărtare prima e!plozie. Sunetul eraț ș ș

slab, plat, înăbu it, dar dezagreabil.ș

%n curând avea să dispară orice persoană i orice lucru care ar fi putut conduce poli ia pe urmeleș ț

lui după asaltul de la )alazzo ospo.

•Capitolul 59

Din camerele mai îndepărtate ale casei, Fric adună într$un co de picnic lanterne de urgen ă.ș ț

-ila i clădirile aferente fuseseră consolidate pentru protec ie antiseismică, iar structura fuseseș țîntărită astfel încât să asigure distrugeri minime chiar i în cazul unui cutremur de 7 grade pe scaraș

ichter, care să dureze două minute.%n general, 7 era considerat numărul la care puteai să$ i iei adio de la via ă. "utremure atât deț ț

puternice se produceau numai în filme.Dacă un cutremur uciga , desprins din filme de groază, ar fi distrus instala ia de curent electric aș ț

ora ului, )alazzo ospo putea să se bazeze pe generatoarele alimentate cu gaz dintr$o galerieș

subterană, cu plafon i ziduri groase de jumătate de metru, turnate din beton i prevăzute cu armăturiș ș

de o el. %n urma unei catastrofe regionale, vila trebuia să rămână complet iluminată, calculatoareleț

trebuiau să continue să func ioneze, ascensoarele să meargă, frigiderele să rămână reci.ț

%n grădina de trandafiri, din fântâna arteziană sculptată în granit, cu îngera i care fac pipi, trebuiaș

să continue să â nească ve nic apă.ț ș șSistemul acesta de rezervă nu mai era de niciun folos dacă vulcani până atunci necunoscu i ar fiț

erupt sub Los (ngeles i ar fi revărsat râuri de lavă topită, care să transforme sute de 5ilometri pătra iș ț

într$un de ert mocnit, ori dacă un asteroid s$ar fi prăbu it în ora . Dar nici măcar o vedetă faimoasă iș ș ș ș

bogată ca atăl$Fantomă nu se putea proteja de cataclisme la scară planetară.Dacă generatoarele de produc ie elve iană aflate în buncăr erau avariate, atunci intrau automat înț ț

func iune adevărate castele Fran5enstein de baterii vechi de douăzeci de ani i mari cât un sicriuț ș

a ezat în picioare. (cestea asigurau iluminatul de urgen ă, calculatoarele, sistemul de securitate iș ț ș

alte instala ii vitale timp de nouăzeci i ase de ore.ț ș ș

%n eventualitatea în care centrala electrică a ora ului se defecta, generatoarele erau distruse iș ș

uria ele baterii nu mai func ionau, în toată casa se distribuiau lanterne de urgen ă. Din punctul lui deș ț ț

vedere, Fric socotea că o astfel de serie de nenorociri era posibilă numai în cazul unei invaziie!traterestre cu arme magnetice.



#ricum, după spusele doamnei 0c2ee, e!istau H lanterne de urgen ă, ceea ce însemna că puteaiț

lini tit să pui rămă ag pe via a ta că nu erau H+ sau H3.ș ș ț

Lanternele acestea mici, dar cu o lumină e!trem de puternică, care func ionau cu baterii, erau înț

permanen ă conectate la prizele fi!ate în plintă i se încărcau încontinuu. Dacă se oprea curentul,ț ș

lanternele de urgen ă porneau automat, luminând suficient de bine drumul prin casă astfel încât toatăț

lumea să iasă afară în siguran ă la orele cele mai înaintate din noapte. 0ai mult, puteau fi scoase dinț priză i mânuite ca lanternele obi nuite.ș ș

"a i plăcu a fiecărei prize în care era a ezată, înveli ul de plastic al fiecărei lanterne se asorta cuș ț ș ș

plinta pe care stătea' bej pe plinta de culoarea pietrei de văr, maro$închis pe mahon, negru pemarmură neagrăJ %n timpuri normale, trebuiau să nu sară în ochi. "ând trăiai cu ele zi de zi, încetaicurând să le mai observi.

%n afară de doamna 0c2ee, nimeni nu i$ar fi dat seama că lipseau douăsprezece lanterne din celeș

H. Dar doamna 0c2ee nu se întorcea din Santa 2arbara până joi diminea ă.ț

"u toate acestea, Fric terpelise numai lanternele de urgen ă din camerele îndepărtate i mai pu inș ț ș ț

umblate, unde dispari ia lor era mai pu in probabil să stârnească curiozitatea. (vea nevoie de eleț ț

pentru locul lui secret, bine ascuns.

%ndesă lanternele în co ul de picnic pentru că avea capac cu balamale. Dacă se întâlnea peșnea teptate cu un membru al personalului casei, nimeni n$ar fi văzut ce are în co atâta timp câtș ș

capacul rămânea închis.Dacă era întrebat ce avea în co , avea să mintă i să spună' sendvi uriE. # să spună că are deș ș ș

gând să stea în sala de biliard într$un cort făcut dintr$o pătură, unde o să$ i închipuie că este unș

indian 2lac5foot de la anul 77G.%ntreaga idee de a se juca de$a indienii în sala de biliard era de o prostie monumentală, desigur.

Dar cei mai mul i oameni mari credeau că băie ii prostu i, de zece ani, făceau lucruri prostu e, deț ț ț ț

soiul ăsta, a a că probabil avea să fie crezut i, la fel de probabil, compătimit.ș ș

Să te compătimească lumea era mai bine decât să creadă că erai nebun ca pisica cu două capete a2arbarei Streisand.

(sta era una dintre e!presiile atălui$Fantomă. "ând credea că cineva nu era în toate min ile,ț

spunea' ipul e nebun ca pisica cu două capete a 2arbarei StreisandE."u ani în urmă, atăl$Fantomă semnase un contract ca să joace într$un film regizat de 2arbra

Streisand. "eva mersese îngrozitor de prost. %n cele din urmă, se retrăsese din proiect. *u o vorbise niciodată de rău pe doamna Streisand. Dar asta nu însemna că erau prieteno i iș ș

dornici de aventuri reciproce ca animălu ele dinț %ântul prin sălciiH.%n industria de divertisment, to i se prefăceau că erau prieteni, chiar dacă poate se urau de moarte.ț

(veau fe e dulci, siropoase, se îmbră i au i se băteau prietene te pe spate, se lăudau unul pe altulț ț ș ș ș

atât de convingător, că Sherloc5 1olmes însu i n$ar fi ghicit care din ei voia cu adevărat să$l ucidă peș

celălalt.

Din spusele atălui$Fantomă, nimeni din industria de divertisment nu îndrăznea să spună adevăruldespre altcineva, deoarece fiecare tia că oricare dintre ceilal i erau în stare să pornească o vendetăș ț

sângeroasă i atât de terifiantă, că l$ar fi băgat în sperie i pe cel mai nenorocit mafiot.ș ț

2arbra Streisand nu avea de fapt o pisică cu două capete. &ra doar o metaforăE, a a cum spuneaș

tatăl lui Fric, din cauza unui detaliu sau a unui personaj pe care 2arbra voise să le adauge la filmdupă ce atăl$Fantomă semnase contractul pentru scenariu fără pisica cu două capete.

"hanning fusese de părere că pisica cu pricina era o idee total nebunească, iar doamna Streisandsocotea că, dimpotrivă, va aduce filmului o grămadă de #scaruri. ( a că au căzut de acord să nu fieș

de acord, s$au pupat, s$au îmbră i at, s$au lăudat reciproc i s$au despăr it fără să lase cu vărsare deț ș ș ț

sânge.

2+Note:@ilmul (1--), în regia lui Aerr? ones, este o ecranizare a unei po5e0ti clasice pentru copii, scrise eBennet6 =ra6ame (1%-91-32), amintite e Cean Boontz 0i9n alte romane ale sale. (n.tr.).



%n diminea a aceasta, în holul care ducea spre bucătăriei, când Fric fusese pe punctul să$i spunăț

domnului ruman despre omul din oglindă, 0oloch i toate celelalte, se apropiase amenin ător deș ț

punctul în care putea fi considerat nebun ca pisica cu două capete a 2arbarei Streisand. *u avea săfacă din nou aceea i gre eală.ș ș

0ama lui fusese internată odată într$un spital de nebuni.

o i aveau să creadă'ț a mamăș , a a fiu.ș0ama lui fusese e!ternată după zece zile.Dacă Fric începea să vorbească despre oameni din oglindă, nu aveau să$l lase niciodată să mai

iasă de acolo. *ici după zece zile, nici după zece ani.0ai rău, dacă ar sta într$un spital de nebuni, 0oloch ar ti e!act unde să$l găsească. *u aveaiș

unde să te ascunzi într$o celulă capitonată.Ducând co ul de picnic de parcă ar fi căutat ouă de )a ti, adunând pe furi lanterne din spateleș ș ș

scărilor, din spatele holului, din camera unde se servea ceaiul, din camera de medita ie, Fric nu încetaț

să$ i amintească' sendvi uri, sendvi uriE, pentru că se temea că atunci când se va întâlni cu oș ș ș

menajeră sau un portar, o să i se lege limba i o să uite ce minciună inten ionase să spună.ș ț

*u se pricepea să mintă. %ntr$o vreme i într$un loc în care erai nevoit să min i doar ca să fiiș ț

considerat normal, într$un loc i într$o vreme în careș el era nevoit să mintă că să supravie uiască, sățnu se priceapă la min it putea să$i aducă moartea.ț

Sendvi uri, sendvi uri.Eș ș

&ra un mincinos de o nepricepere de$a dreptul idioată.i era singur. "hiar i cu un soi de înger păzitor bun doar de gură, era totȘ ș singur.

De fiecare dată când trecea pe lângă o fereastră, î i amintea că ziua furtunoasă se topea cuș

repeziciune i că 0oloch avea să vină cel mai probabil noaptea.ș

Scund pentru vârsta lui, slab pentru vârsta lui, un mincinos nepriceput, singur, tic-tic-tic / nu$imai rămânea nimic.

)endvi uri, murmură. *i te pendvi uri cu unt i gem de arahide.Eș ș ș ș

&ra pierdut.

•Capitolul 60

)almierii reginei, palmierii regelui, palmierii regali, palmierii de toate soiurile î i scuturau aceleș

precum copacii bătu i de furtună dinț 9ey LargoH7. (utobuze, ma ini, camioane i jeepuri blocauș ș

străzile, tergătoarele nu reu eau să ină pasul cu ploaia toren ială, geamurile laterale erau peș ș ț ț

jumătate aburite, cla!oanele sunau de zor, frânele scâr âiau, săltând pe loc, acum â nind înainte,ț ț ș

acum oprindu$se brusc, oferii erau cuprin i de o frustrare vădită, amintind de prima scenă dinș ș

7alling Do*nHB, minus căldura de vară din acel film, minus 0ichael Douglas, de i &than bănuia căș

0ichael Douglas s$ar putea să fie i el pe undeva, prin nebunia asta, pierzându$ i încet min ile caș ș ț personajul din film. %n fa a unei librării, sub o copertină, stătea un grup de roc5eri pun5i ti vopsi i, cuț ș ț

părul numai epi, cu cercel în sprâncene, nas sau limbă, sau pun5i ti pur i simplu, îmbrăca i înț ș ș ț

negru, unul dintre ei purtând pălărie rotundă, ceea ce îl făcu să se gândească la tavari iiE dinș

5ortocala mecanică. Sosi apoi un grup de liceene, toate frumoase, bucurându$se de vacan a deț

sărbători, plimbându$se fără umbrele, cu pletele lipite de cap, toate râzând, fiecare jucând rolul zânei,toate încercând să fie 1oll8 >olightl8 într$un rema5e după 2ic de'un la Tiffany,de data asta filmat la

patru mii de 5ilometri de loca ia originară, undeva pe coasta cea mai sălbatică a ării. %ntunericulț ț

furtunii transformă miezul zilei în amurg, ca i cum vreun regizor turna scene nocturne. Luminileș

2Note:

@ilm in 1-! cu Dump6re? ;ogart. (n.tr.).2-În &ăere li$eră (@alling CoEn), 1--3, Fic6ael Couglas 4oacă rolul unui om o$i0nuit care, 7rustrat ecălura zilei 0i e a$surul e5enimentelor prin care trece, se trans7ormă într9un criminal. (n.tr.).



magazinelor, neonul, tuburile cu catod rece, ghirlandele luminoase de felinare colorate i vagș

asiatice, farurile i luminile de pozi ie ale ma inilor / toate unduind i arzând cu vâlvătaie pesteș ț ș ș

asfaltul ud, în vitrinele magazinelor, în pere ii clădirilor de sticlă care se înăl au sfidând nebune teț ț ș

viitoare cutremure, scânteiau ca banii de argint în fuioarele sclipitoare ale gazelor de e apament,ș

amintindu$i lui &than de atmosfera din /lade )unner .+G

Aiua era e!trem de reală i în acela i timp o simplă închipuire, căci visele 1oll8;ooduluiș șluminaseră ora ul în câteva locuri, îl întunecaseră în multe altele, îi schimbaseră fiecare cotlon, pânăș

când toate î i pierduseră consisten a.ș ț

Se aflau în Fordul lui &than, după ce lăsaseră la spital ma ina lui 1azard. De vreme ce &than nuș

mai lucra în poli ie, nu putea să stoarcă informa ii de la nimeni, dar, pe de altă parte, partenerul lui nuț ț

putea conduce în timp ce încerca să stoarcă informa ii.ț

)entru a verifica cele ase piste, aveau să intre în alte jurisdic ii decât cele aflate strict subș ț

autoritatea )oli iei din Los (ngeles. Fără să pregătească dinainte terenul, 1azard nu avea, de fapt,ț

legitimitate deplină. Dar acum nu aveau timp pentru protocol.1azard stătea în scaunul din dreapta oferului i dădea telefoane. -ocea lui când curgea în oapteș ș ș

politicoase i aproape romantice, când tuna i pretindea răspunsuri, dar, cel mai adesea, rămâneaș ș

familiară i prietenoasă, apelând necontenit la statutul său de detectiv de omucideri pentru așconvinge$împinge$for a colaborarea birocra ilor din învă ământul universitar.ț ț ț

Fiecare colegiu i universitate din marele Los (ngeles se închisese pe perioada ultimelor două sauș

trei săptămâni din an. )uteai număra pe degetele de la o mână personalul care se ocupa de studen iiț

care nu plecaseră acasă de sărbători.La fiecare institu ie la care suna, î i folosea armul personal, apela la calitatea de cetă ean aț ș ș ț

interlocutorului, amenin a i persevera să treacă de la un nu$ tiu$nimic la altul, până când în cele dinț ș ș

urmă dădea peste un tiu$ceva care le putea ajuta investiga ia.ș ț

Deja aflaseră că profesorul de dramă / Dr. Monathan Spetz$0ogg / organizase ambele conferin ețde sfâr it de săptămână despre actorie, pentru care olf e8nerd scrisese amândouă cecurile. (veauș

programată o întâlnire cu Spetz$0ogg la casa acestuia din Uest;ood, spre care se îndreptau fărăsirene sau girofare.

%ncercând să dea de urma lui >erald Fitzmartin, care organizase cursul de trei zile despre tehnicaredactării scenariilor, 1azard se înfurie atât de tare din pricina discursului ocolit la care se pricepeauatât de bine toate tipurile de universitari, încât î i încetă pentru un timp vânătoarea, înainte căș

frustrarea să$l facă să$ i zdrobească de frunte telefonul.ș

9 o i demagogii ă tia universitari îi urăsc pe poli i ti.ț ș ț ș

9 )ână când au nevoie de tine, spuse &than. 9 0da, pe urmă îi apucă dragostea. 9 *u$i apucă niciodată dragostea, dar dacă au nevoie de tine ca să$i sco i din rahat, atunci teț

tolerează.

— tii citatul ăla din Sha5espeare: întrebă 1azard.Ș 9 Sunt mai multe. 9 Despre cum să faci o lume mai bună. 9 Să omori to i avoca ii.ț ț

9 0da, ăla, spuse 1azard. Sha5espeare nu s$a gândit însă i laș cine îi pregăte te pe avoca i.ș ț

9 Demagogii din universită i.ț

9 0da. Dacă vrei o lume mai bună, du$te la sursă.raficul era în continuare dificil. Fordul &!pedition se tamponă u or de un 0ercedes negru ! iș ș

reu i să nu se aleagă cu nicio zgârietură doar datorită intermedierii alunecoase a ploii.ș

resărind, lui &than i se păru că îl vede pe Fric pe trotuar, plimbându$se printre necunoscu i. La oț

privire mai atentă, î i dădu seama că băiatul era mai mic decât mo tenitorul 0anheim i î i târaș ș ș ș

picioarele în urma părin ilor.ț3;lae /unner, lm science9ction in 1-2, cu Darrison @or în rolul principal. (n.re.).



*u era primul Fric fals pe care îl văzuse i în fa a căruia tresărise de când ie ise din spital. *erviiș ț ș

îi erau întin i la ma!imum după atâtea e!perien e stranii.ș ț

9 "e se mai aude cu 2londa din 2altă: întrebă &than. (i luat analizele de la laborator azi$diminea ă:ț

9 *$am verificat. Dacă găsesc probe împotriva consilierului meu municipal, pur i simplu o săș

mă furnice pielea când o să fiu nevoit să$l las să se învârtă plin de aere, de parcă ar fi fost votat pentru func ia de Dumnezeu, ceea ce e i mai strigător la cer dacă te gânde ti câte voturi false auț ș ș

îndesat în urne buldogii lui. # să sun la laborator mâine, poimâine, când se mai limpezesc lucrurile. 9 %mi pare rău, spuse &than. 9 Dacă$ i pare rău pentru nasul tău, du$te i tratează$te, altfel n$are de ce să$ i pară rău.ț ș ț

9 <n prânz i câ ivaș ț mamouli nu pot răsplăti toată nebunia asta în care te$am băgat. 9 *u tu m$ai dat peste cap. "ând apare un tip care$mi dă ni te clopo ei pe care i$am visat într$unș ț

co mar, după care dispare într$o oglindă, mă tulbur i fără ajutorul tău.ș ș

1azard î i vârî amândouă mâinile sub haină i trase de puloverul de bumbac. &than spuse'ș ș

9 e$ai umflat de ieri: 9 0da. (m luat un mic dejun cu Revlar +.

9 *$am tiut niciodată că por i vestă antiglon .ș ț ț 9 0ă gândeam că poate am evitat mai multe gloan e decât are dreptul un om. *u înseamnă că nuț

sunt în continuare un curajos. 9 *$am spus că nu e ti.ș

9 Sunt speriat de moarte, dar sunt în continuare un curajos. 9 (sta e psihologia corectă. 9 )sihologia supravie uitorului, spuse 1azard.ț

9 Dar n$am în eles, ce nu$ i place la nasul meu:ț ț

9 DaI ce$ai vrea să$mi placă la el:)loaia începu să cadă brusc în torente i &than porni tergătoarele de parbriz la viteză ma!imă.ș ș

1azard spuse' 9 )arc$ar fi sfâr itul lumii.ș

•Capitolul 61

După ce primi un telefon turbat de la "ăpitanul Yueeg von 1indenburg, "or58 Laputa fu nevoitsă facă o călătorie nea teptată până în col ul cel mai îndepărtat al regiunii, în 0alibu.ș ț

#mul din 0alibu î i spunea în mod curent Mac5 rotter. rotter avea fermă, carnet de ofer valabilș ș

i plătea cât mai pu ine ta!e cu putin ă sub numele de Feli! >reene. >reene, alias rotter, folosiseș ț ț

cândva numele de Le;is 0other;ell, Mason 2arnes, 2obb8 Domino i altele.ș

"ând Mac5$Feli!$Le;is$Mason$2obb8 se născuse, cu patruzeci i patru de ani în urmă, părin iiș țmândri să aibă un fiu îl numiseră *orbert Mames "reezel. %l iubeau, fără îndoială, i cum erau simpliș

ărani din =o;a, nu i$ar fi imaginat vreodată că atunci când va cre te *orbert mare va ajunge unț ș ș

maniac precum "ăpitanul Yueeg von 1indenburg."or58 îi spunea "ăpitanul Yueeg pentru că tipul manifesta paranoia i megalomania personajuluiș

cu acela i nume din romanulș )evolta de pe 0aine al lui 1erman Uou5. -on 1indenburg i se potriveaîn parte deoarece / precum zepelinul german care provocase moartea a treizeci i ase de persoane înș ș

La5ehurts, *e; Merse8, în B+ / era arogant i, lăsat de capul lui, avea să se prăbu ească i să ardăș ș ș

spectaculos într$o bună zi.

31Note:Be5lar este o $ră tetilă inustrială cu proprietăți eose$ite e rezistență la tăiere 0i călură. >ste 7olosită,printre altele, 0i la 7a$ricarea 5estelor antiglonț. (n.tr.).



%n drum spre 0alibu, "or58 se opri la un garaj pe care îl închiriase în Santa 0onica. &ra unul dinacelea cu patruzeci de încăperi duble i ajungea la el printr$un drum de acces din zona industrială.ș

%nchiriase garajul sub numele de 0oriarit8 i plătea factura lunară cu bani ghea ă.ș ț

<n Land over negru ocupa primul spa iu. -ehiculul îi apar inea lui "or58, dar era înscris cu acteț ț

în regulă pe numele unei companii ine!istente, Rurtz =vor8 =nterna ional.ț

)arcă 20U$ul lângă Land over, ie i din ma ină, închise u ile garajului i aprinse luminile.ș ș ș ș0irosul tare de var al betonului rece, parfumul dulce$acri or al petelor vechi de ulei de motor iș ș

izul astringent slab, dar încă persistent, al insecticidului cu care fusese făcută dezinsec ia de furniciț

cu o lună în urmă, făceau din spa iul acesta monoton esen a magiei i a aventurii pentru "or58. (ici,ț ț ș

la fel ca 2ruce Ua8ne când dăduse de bucluc în 2atcave, "or58 devenea un cavaler al întunericului,de i cu o agendă care ar fi fost mai mult pe placul lui Mo5er decât al unui 2ruce îmbrăcat în costumș

de superman.%n războiul dintre "er i )ământ, armate de ploi măr ăluiau peste acoperi ul din tablă ondulată i,ș ș ș ș

în zgomotul cumplit al bătăliei, "or58 nu s$ar fi putut auzi dacă ar fi avut chef să cânte S&a$e 8our Groove T&ing.

După ce porni un radiator electric, î i scoase pălăria i pelerina de ploaie. Le agă ă într$un cuier deș ș ț

perete.)e partea stângă a garajului, spre capăt, patru dulapuri înalte de metal erau montate în perete.

"or58 îl deschise pe primul.De o bară atârnau două pungi din vinilin, închise cu fermoar. )e un raft de deasupra, într$o cutie

mare de plastic se găseau osete, cravate, câteva bijuterii ieftine pentru bărba i, un ceas de mână iș ț ș

alte accesorii personale ale unei false identită i. Mos se aflau mai multe perechi de pantofi.ț

După ce î i scoase cizmele de ploaie i o pereche de osete groase, după ce se dezbrăcă i rămaseș ș ș ș

doar în lenjeria de corp, "or58 se îmbrăcă în reia i gri, un pulover negru pe gât, osete negre iț ș ș

pantofi oc5port negri."ombina ia ingenioasă de masă de lucru i dulap pentru scule din spatele garajului dublu avea unț ș

sertar secret spa ios, pe care"or58 îl concepuse singur. Sertarul con inea mai multe tipuri de pistoaleț ț

i pachete de căr i false de identitate pe ase nume.ș ț ș

Legă peste pulover un toc de pistol. %ndesă în el un >loc5 de B mm.% i schimbă portofelul cu unul nou, în care avea tot ce$i era de trebuin ă ca să pornească la drumș ț

sub o altă identitate' carnet de ofer, card de asigurare socială, două căr i de credit pe numele nou iș ț ș

fotografii ale unei so ii i familii care erau născocire pură. )ortofelul era dinainte burdu it cu cinciț ș ș

sute de dolari bani ghea ă.ț

)achetul includea i un certificat de na tere, un pa aport i un portdocument din piele careș ș ș ș

con inea o legitima ie falsă F2=. )entru ceea ce se pregătea să facă acum nu avea nevoie de nimic dinț ț

toate astea.Luă totu i cu el un al doilea portdocument din piele sub ire, care con inea legitima ii false, dar ș ț ț ț

credibile, care îl identificau drept agent al (gen iei *a ionale de Securitateț ț+H

. %n această identitate alui "or58 credea i Yueeg von 1indenburg.ș

=dentitatea de agent *S( putea să$i provoace oricărui civil de rând un le in cooperant, dar nuș

rezistă unei verificări intransigente din partea vreunei autorită i. "or58 n$ar fi îndrăznit vreodată să oț

fluture în fa a unui poli ist.ț ț

Deoarece era real, carnetul de ofer pe acest nume fals putea trece prin orice verificare amănun ităș ț

a oricărui ofi er de poli ie care îl oprea pe "or58. 0ai mult, îi atribuia un cazier fără pată.ț ț

"u ani în urmă, statul "alifornia pierduse controlul multor institu ii, inclusiv al egistrului (uto.ț

"â iva func ionari corup i de acolo vânduseră în fiecare an zeci de mii de carnete de ofer valabileț ț ț ș

către oameni ca 0ic5 Sachatone, anarhistul multimilionar care îi furniza lui "or58 i telefoaneș

mobile de unică folosin ă pe nume false.ț

32Note: National ecurit? genc?.



0ic5 / i al i intermediari ca el / câ tigau bani frumo i făcând rost de carnete de ofer pentruș ț ș ș ș

imigran ii ilegali, pentru delincven ii care făcuseră pu cărie i care sperau din tot sufletul să înceapăț ț ș ș

o via ă infrac ională nouă, fără povara cazierelor, pentru anarhi ti precum era "or58 i pentru mul iț ț ș ș ț

al ii.ț

(vând asupra sa suficiente acte de identitate, cu pistolul în toc sub bra ul stâng, "or58 trase pe elț

o haină de piele neagră, elegantă, croită astfel încât să ascundă protuberan ele armei. -ârî douățîncărcătoare de muni ie în buzunarele hainei.ț

%nchise dulapul, încuie sertarul secret din masa de lucru i opri radiatorul.ș

( ezat la volanul Landover$ului, apăsă telecomanda ca să ridice u a de la garaj. =e i cu spateleș ș ș

în aleea măturată de ploaie.(junsese în Santa 0onica sub numele de "or58 Laputa. "el care pleca acum era obin

>oodfello;, agent *S(.După ce se asigură că u a de la garaj se închide complet, apăsă un al doilea buton de peș

telecomandă i puse în func iune un al doilea dispozitiv de încuiere electric, care securiza locul.ș ț

La "D pla8er$ul din Land over nu asculta decât simfoniile i operele lui ichard Uagner,ș

muzica lui preferată când se dădea drept obin >oodfello;. )use Gotterdammerung i porni prinș

furtună spre 0alibu, pentru a avea o discu ie serioasă cu omul care îl va duce în seara asta peț proprietatea 0anheim fără să fie depistat.

"ât î i mai iubea "or58 via a pe care o duceaNș ț

•Capitolul 62

Sandvi uriE, spuse Fric.ș

Stupid , de trei ori stupid .După ce lăsase duzina de lanterne de urgen ă în locul secret, bine ascuns, Fric se hotărâse să ducăț

înapoi co ul gol de picnic, în debaraua de unde îl luase. Se apucase să facă treaba asta dintr$un motivșcare păruse logic în clipa respectivă, de i acum nu$ i mai amintea despre ce fusese vorba.ș ș

Domnul Devonshire, unul dintre portari / cel cu accent englezesc, sprâncene stufoase i un ochiș

care îi fugea într$o parte / dăduse peste Fric în holul vestic de la parter, la capătul căruia se afladebaraua cu pricina. Din vorbă în vorbă, domnul Devonshire întrebase'

9 "e$ai acolo, Fric:Sendvi uriE, spusese Fric. (cum spuse din nou'ș

9 Sendvi uri.ș

&ra o prostie, o mare prostie să spună a a ceva, darmite să mai i repete, pentru că atunci cândș ș

domnul Devonshire îl văzuse prima dată, Fric legăna co ul în timp ce mergea pe hol, îl legăna în a aș ș

fel încât oricine ar fi putut realiza într$o clipă că era prea u or / deci, probabil, gol.ș

9 "e fel de sendvi uri: întrebă domnul Devonshire.ș 9 "u uncă, spuse Fric, deoarece era un răspuns simplu, pe care nu$l putea poci în nouăzeci deș

mii de feluri, a a cum probabil ar fi făcut cuș gem i unt de ara&ide.ș

— Deci te duci la picnic, nu: întrebă domnul Devonshire, iar ochiul stâng îi fugi într$o parte, de parcă ar fi vrut să se uite i în spate în timp ce îl studia pe Fric.ș

"ând portarul venise prima oară la )alazzo ospo ca să se angajeze, Fric crezuse că avea un ochimalefic, cu care putea arunca blesteme dintr$o singură căutătură. Doamna 0c2ee îi corectase teamacopilărească i îi sugerase să cerceteze pu in problema.ș ț

Fric tia acum că domnul Devonshire suferea de ambliopie. &ra un cuvânt pu in cunoscut. Luiș ț

Fric îi plăcea să cunoască lucruri pe care cei mai mul i nu le cuno teau.ț ș

De mult timp Fric învă ase să se uite la ochiul bun al domnului Devonshire când vorbea cu el.ț

"hiar în clipa asta însă nu era în stare să se uite în ochiul bun al portarului, pentru că se sim eațvinovat că min iseC ca atare, se trezi că fi!ează proste te ochiul ambliop.ț ș



)entru ca nici el, nici domnul Devonshire să nu se simtă prost, î i mută privirea pe podea i spuse'ș ș

9 Da, la picnic, numai eu, e ceva diferit, ti i, mmm, nu ca de obicei.ș ț

9 <nde faci picnic: întrebă domnul Devonshire. 9 %n grădina de trandafiri.Surprins, domnul Devonshire spuse'

9 )e ploaia asta:Stupid , de trei ori stupid .Fric uitase de ploaie. Spuse'

9 0mm, voiam să spun camera trandafirilor."amera trandafirilor, a a cum continuau să$i spună membrii personalului, era un mic salon de laș

parter. Ferestrele lui dădeau înspre vechea grădină de trandafiri."u câ iva ani în urmă, la insisten ele consultantului feng$shui, grădina de trandafiri fusese mutatăț ț

mai departe de casă. )e locul unde se aflase vechea grădină de trandafiri cre tea iarbă, iar din iarbă seș

înăl a o sculptură contemporană masivă, pe care 0ămica #ficială i$o dăruise atălui$Fantomă la aț

noua aniversare a nun ii lor, ei fiind pe atunci divor a i de opt ani.ț ț ț

0ămica #ficială descrisese sculptura ca fiind în stil Aen organic i futuristE. Lui Fric i se păreaș

că este un morman uria de balegă produsă de o herghelie de cai "l8desdale.ș 9 "amera trandafirilor nu pare un loc tocmai potrivit pentru un picnic, spuse domnul

Devonshire, care, fără îndoială, se gândea la grămada de scârnă Aen de sub ferestre. 9 ?ăă, mă simt mai aproape de mama acolo, spuse Fric, găsind un prete!t atât de neconvingător,

că devenea aproape iste .țDomnul Devonshire tăcu o clipă, apoi spuse'

9 & ti bine, Fric:ș

9 0mm, sigur că da, sunt pu in balonat, ti i, m$a pleo tit ploaia asta.ț ș ț ș

După o altă tăcere, din fericire mai scurtă, portarul spuse' 9 )ăi, atunci poftă bună la sendvi urile alea.ș

9 0ul umesc, domnule. Le$am făcut singur. Fără nimic aproape.ț

&ra cel mai mare mincinos din lume. 9 "u uncă.ș

Domnul Devonshire se îndreptă spre holul din aripa de nord, iar Fric rămase acolo, inândț

proste te în mână co ul de parcă ar fi fostș ș greu.După ce portarul dispăru la intersec ia holului din nord cu cel din vest, Fric continuă să se uiteț

după el. &ra convins că domnul Devonshire doar se ascundea pe undeva i că ochiul lui sinistru aveaș

să se întoarcă atât de mult într$o parte, că o să$i iasă din cap când se va uita pe furi de după col .ș ț

Debaraua spre care se îndrepta acum Fric era făcută pentru depozitarea obiectelor de grădină.)ernu ele pentru cele o sută i ceva de scaune i ezlonguri / i uneori chiar i mobila / fuseserăț ș ș ș ș ș

mutate aici pentru a le adăposti de vremea rea. %n încăperea aceasta largă se mai aflau umbrele de

soare, seturi de crochet, jocuri de aer liber i alte accesorii de acest gen, cum ar fi co uri de picnic.ș ș%n urma conversa iei avute cu portarul, Fric nu mai putea să ducă înapoi co ul ca i cum nimic nuț ș ș

s$ar fi întâmplat. Dacă domnul Devonshire l$ar fi văzut fără co , ar fi fost limpede ca lumina zilei căș

era un mare mincinos i punea la cale ceva care nu mirosea deloc a bine.ș

Dacă ar deveni bănuitor, membrii personalului l$ar fi putut urmări pe furi , chiar i a a pu ini cumș ș ș ț

erau acum. Fără să$ i dea seama, ar fi putut să dezvăluie unui observator agil locul său secret, bineș

ascuns.(cum că inventase povestea cu picnicul, trebuia să meargă înainte cu ea. rebuia să tragă de coș

până în camera trandafirilor i să se a eze lângă ferestre, uitându$se afară la grădina de trandafiri careș ș

nu mai e!ista, prefăcându$se că mănâncă sendvi urile cu uncă / care nici ele nu e!istau.ș ș

%n cele din urmă, hotărî că portarul i ochiul său lene nu pândeau, la drept vorbind, de după col .ș ș ț



"onvins că părea mult prea încrâncenat pentru cineva plecat la picnic, dar incapabil totu i săș

afi eze un zâmbet, cără afurisitul de co din col ul sud$estic al casei până în col ul nordic, în cameraș ș ț ț

trandafirilor.

•Capitolul 63

Mac5 rotter, cunoscut de ceilal i sub diverse nume, numai de "or58 cunoscut sub numele deț

Yueeg von 1indenburg, nu locuia în cea mai lu!oasă zonă din 0alibu. Stătea departe de toate aceledealuri i plaje unde actori, vedete roc5 i fondatori putred de boga i de companii de soft;areș ș ț

falimentare stăteau la soare, se jucau i schimbau între ei re ete de prăjituri cu canabis.ș ț

Locuia departe de mare, dincolo de dealuri, într$unul din canioanele rustice îndrăgite nu numai decei care cre teau cai i iubeau via a simplă, ci i de bolnavi, e!centrici i amatori de iarbă cu nume caș ș ț ș ș

2oomer i 0oose, care cultivau marijuana în hambare i buncăre, la lumina felinarelor, deș ș

ecoterori ti care plănuiau să arunce în aer afacerile cu automobile în numele veveri elor periclitate,ș ț

precum i de adoratorii religio i ai #A*$urilor.ș ș

<n gard de fermă nevopsit de mult împrejmuia cele patru pogoane ale lui rotter. De obicei ineaț

poarta închisă, ca să$i descurajeze pe vizitatori.(stăzi poarta era larg deschisă, căci se temea că nu cumva "or58 / pe care îl tia drept obinș

>oodfello;, agent federal violent / să treacă cu ma ina prin poartă i să$i zboare balamalele, a aș ș ș

cum mai făcuse o dată.La capătul aleii cu pietri , se afla casa construită în stil hacienda, cu stucuri de un galben$pal iș ș

lemnăria la vedere. *u era suficient de dărăpănată ca să fie socotită o ruină, nici îndeajuns demurdară ca să fie socotită o cocioabă, dar proprietatea suferea de lipsa unei mâini de gospodar.

rotter nu cheltuia bani mul i pentru între inerea casei, deoarece se a tepta să fie nevoit să fugă înț ț ș

orice moment. <n om cu capul vârât sub ghilotină nu trăia într$o tensiune mai mare decât cea

îndurată de Mac5 rotter.eoretician al conspira iilor, credea că na iunea era condusă de o cabală secretă, care în curândț ț

avea să se dispenseze de democra ie i să impună un control dictatorial brutal. &ra mereu la pândăț ș

după primele semne ale apropiatei ofensive.%n momentul acela, rotter credea că lucrătorii de la po tă aveau să fie avangarda represiunii.ș

După aprecierile sale, ace tia nu erau func ionarii care păreau să fie, ci membri ai unor trupe de ocș ț ș

cu pregătire superioară, deghiza i în nevinova i cărău i de scrisori.ț ț ș

)regătise o serie de refugii, fiecare mai îndepărtat decât cel precedent. *ădăjduia să scape treptatde civiliza ie când avea să înceapă baia de sânge.ț

Fără îndoială că ar fi fugit după prima vizită a lui "or58 dacă n$ar fi crezut că acesta, sub numelede obin >oodfello;, cuno tea loca iile fiecăruia dintre refugiile sale i ar fi coborât după el înș ț ș

ascunzi înso it de po ta i criminali i fără scrupule.ș ț ș ș șSpre partea de est a proprietă ii, departe de casă, se afla un hambar vechi, nevopsit, i o clădire dinț ș

prefabricate de o el, de dată mai recentă. "or58 cuno tea doar par ial ce punea la cale rotter în aceleț ș ț

construc ii, dar se prefăcea că tie totul în amănunt.ț ș

-ara, pe ar i ă, adevărata amenin are la adresa lui rotter avea să fie focul, nu o nenorocită deș ț ț

cabală guvernamentală. )ovârni urile abrupte din spatele proprietă ii sale, precum i jumătate dinș ț ș

valea îngustă din susul i josul canionului, erau pline de tufe sălbatice care, până la sfâr itul luiș ș

august, aveau să fie gata să ia foc precum casa 2rittinei Do;d după ce fusese stropită cu benzină.2ineîn eles, povârni urile abrupte erau acum atât de umflate de ploaie, că riscul era o alunecare deț ș

teren. %n zona aceasta, peretele unui canion putea să se năruie ca un val de noroi cu atâta repeziciune,că nici măcar un paranoic cu ochi sălbatici i nervii prăji i nu ar fi fost în stare să i$o ia înainte. Dacăș ț

ar fi luat$o la goană de la primul zgomot, rotter ar fi putut s$o sfâr ească îngropat de viu, împăr indș țmormântul cu o întreagă arcă de sălbăticiuni zdrobite i sufocate.ș



Mac5 rotter căzuse în plasa acestor minciuni nu din pricina legitima iilor de *S( contrafăcute,ț

nici din pricina faptelor de vitejie ale agentului obin >oodfello;, ci deoarece "or58 cuno tea multș

prea multe despre diversele identită i ale lui rotter i cel pu in câteva lucruri despre cariera luiț ș ț

deocamdată înfloritoare ca spărgător de bănci i distribuitor de &cstas8. "redea că acesta auziseș

despre el prin intermediul serviciilor secrete omnisciente ale cabalei aflate la putere.

%nsă "or58 aflase informa iile despre rotter de la 0ic5 Sachatone, hac5erul i anarhistulț șmultimilionar care făcea comer cu documente false, telefoane mobile piratate i alte acte, obiecte,ț ș

substan e i informa ii ilegale. 0ic5 îi oferise lui rotter identită ile pe care mai apoi i le dezvăluiseț ș ț ț

lui "or58.%n mod obi nuit, 0ic5 nu dezvăluia nici unui client afacerile celuilalt. (vând în vedere genul deș

oameni cu care lucra, o astfel de lipsă de discre ie îl putea duce, dacă avea noroc, la moarte, iar dacăț

avea ghinion, la e!tirparea ochilor, tăierea limbii, retezarea degetelor i castrarea cu cle tele.ș ș

Deoarece 0ic5 avea motive să$l urască pe rotter cu o intensitate aproape ucigătoare, riscase să$idezvăluie lui "or58 diverse informa ii. >elozia furibundă, de propor ii cosmice îl făcuse să$ i calceț ț ș

standardele obi nuite de confiden ialitate.ș ț

"ât despre rotter, acesta î i câ tigase du mănia lui 0ic5, i nu părea că$ i dădea seama. %i furaseș ș ș ș ș

prietena.)rietena lui 0ic5 fusese o vedetă de filme porno, renumită în anumite cercuri pentru fle!ibilitatea

neomenească a corpului ei.)robabil că rotter nu se gândise că cineva poate să se ata eze emo ional, seara i la sfâr it deș ț ș ș

săptămână, de o femeie care i$o trăgea cu doi, ase sau chiar zece oameni în fa a camerei de filmatș ș ț

în timpul programului obi nuit de muncă.ș

De la vârsta de treisprezece ani însă, cel mai mare vis al lui 0ic5 fusese să aibă prietenă o vedetă porno. Sim ea că rotter îl lipsise de singurul lucru pe care i$l dorise din tot sufletul i că se puseseț ș ș

de$a curmezi ul destinului său.ș

După o rela ie de patru luni cu rotter, femeia dispăruse. 0ic5 era de părere că, plictisindu$se deț

ea, rotter o ucisese fie pentru că femeia aflase prea multe despre activită ile lui ilegale, fie din purăț

plăcere, i că o îngropase undeva adânc, în canion.ș

(cum femeia nu mai era de folos nimănui, i risipa aceasta inutilă a e!cep ionalei ei fle!ibilită i îlș ț ț

înfuria i mai mult pe 0ic5.ș

"oborând pu in pistolul de pe fruntea lui rotter, "or58 spuse'ț

9 1ai înăuntru. 9 *u, te rog, zise rotter. 9 0ai trebuie să$ i amintesc, spuse "or58, min ind cu o dezinvoltură încântătoare, că, dacă e tiț ț ș

de acord să colaborezi cu mine, o să i se teargă cazierul, o să fii scutit de toate ta!ele i o să deviiț ș ș

cel mai liber om care a trăit vreodată, un om complet necunoscut guvernului: — # să fiu acolo diseară. La apte fi!. =ndiferent dacă e vânt sau nu. Mur.ș

9 -reau totu i să intru, spuse "or58. -reau să lămuresc lucrurile cu tine.ș#chii de )ălărier *ebun ai lui rotter fură cuprin i de triste e. "hipul lui de 0orsă se lungi.ș ț

esemnat, îl lăsă pe "or58 să intre în casă.>ăurile lăsate în pere i de gloan e data trecută, când "or58 fusese nevoit să$i dea lui rotter oț ț

lec ie, nu fuseseră reparateC cu toate acestea, rafturile din camera de zi fuseseră umplute cu o nouăț

colec ie de bibelouri LladrZ / statuete de balerine, prin i i prin ese dansând, copii zbenguindu$se cuț ț ș ț

că elu i, o încântătoare ărăncu ă hrănind un cârd de gâ te adunate la picioarele ei.ț ș ț ț ș

Faptul că un paranoic obsedat de conspira ii, spărgător de bănci, traficant de droguri, cu case deț

refugiu până la grani a canadiană, avea slăbiciune pentru bibelouri nu îl surprindea pe "or58.ț

=ndiferent cât de duri am părea la suprafa ă, cu to ii avem o inimă de om.ț ț

"or58 însu i avea slăbiciune pentru filmele vechi cu Shirle8 emple, cu care se delecta o dată sauș

de două ori pe an. Fără să se simtă stânjenit.



Sub privirile lui rotter, "or58 î i goli încărcătorul pistolului i făcu ăndări câte un bibelou laș ș ț

fiecare împu cătură.ș

%n lunile care trecuseră de când o rănise fără să vrea la picior pe 0ina e8nerd, devenise e!tremde priceput la pistoale. )ână de curând nu dorise să folosească o armă de foc în slujba haosului, i se

păruse prea rece, prea impersonală. (cum însă începuse să$ i intre în mina.ș

)use al doilea încărcător i isprăvi cu bibelourile LladrZ. (erul umed era plin de praf de cretă iș șmiros de gloan e.ț

9 La apte, spuse el.ș

9 # să fiu acolo, răspunse hăituitul rotter. 9 # să trebuiască să faci o plimbare cu covorul fermecat.După ce înlocui al doilea încărcător cu al treilea, "or58 vâri pistolul la loc în toc i ie i peș ș

verandă.Se îndreptă încet prin ploaie spre Land over, întorcând sfidător spatele casei.)ărăsi canioanele din 0alibu i se îndreptă spre coastă.ș

"erul era un pocal deschis din care curgea nu ploaie, ci solventul universal pe care zadarnic îlcăutaseră alchimi tii medievali. De jur împrejurul lui, dealurile se topeau. esurile se dizolvau.ș Ș

0arginea continentului se lichefia în marea tumultoasă.

•Capitolul 64

(flat în camera trandafirilor, a ezat pe un scaun de lângă o fereastră, Fric se uită afară, laș

mormanele de balegă de bronz făcute cadou de mama lui în numele iubirii."o ul de picnic stătea jos, lângă scaun, cu capacul închis.ș

De i avea să petreacă ceva timp aici pentru a face credibilă povestea pe care i$o debitase proste teș ș

domnului Devonshire, n$avea cum să se prefacă totu i că mănâncă ni te sendvi uri cu uncăș ș ș ș

ine!istente, asta pentru că, dacă l$ar fi văzut cineva, s$ar fi gândit cu siguran ă' ( a mamă, a a fiuE,ț ș șdar mai ales pentru că nu avea murături ine!istente care să meargă drept la sandviciuri.1a, ha, haNLa vremea aceea, cu aproape doi ani în urmă, impresarul ei le e!plicase năpârcilor din presa de

scandal că Freddie *ielander fusese internată într$un spital particular undeva, în Florida. Se spusesecă suferea de epuizare fizică.

Supermodelele se internau cu o frecven ă surprinzătoare invocând acest motiv. Din câte se părea,ț

douăzeci i patru de ore pe zi de strălucire te puteau solicita fizic ca pe un cal care trage la plug i teș ș

puteau stoarce emo ional la fel de mult ca îngrijirea unui bolnav în fază terminală.ț

0ămica$#ficială pozase de prea multe ori pentru coperta de la %anity 7air ,mai mult decât ar fifost în elept pentru un poster dinț %ogue,ceea ce dusese la o pierdere temporară, dar totală, a

controlului asupra mu chilor întregului corp. (ceasta părea să fi fost versiunea oficială, din câteșîn elesese Fric.ț

*imeni nu credea versiunea oficială. Aiarele, revistele i reporterii bârfitori de la emisiunile deș

tiri i divertisment de la televizor vorbeau sumbru de o cădere nervoasăE, un colaps emo ionalE.ș ș ț

<nii chiar îl numiseră un episod psihoticE, ceea ce sună ca un episod din iu"esc pe Lucy,în careLuc8 i &thel doborau la pământ cu pu ti$mitraliere o gloată de oameni. Se refereau la spitalul ei caș ș

la un sanatoriu pentru cei mai boga i dintre boga iE i ca la o clinică psihiatrică e!clusivăE, iar ț ț ș

1o;ard Stern, animatorul radio, îl numise, chipurile, un spital de nebuni pentru o tipă care are maimulte balcoane decât creiere.E

Fric se prefăcuse că nu tia ce spune mass$media despre mama lui, dar pe ascuns citise i ascultaseș ș

fiecare frântură de emisiune sau articol pe care le găsise. Se speriase. Se sim ise inutil. eporterii nuț

căzuseră de acord în care institu ie se afla Freddie, iar Fric nu avea adresa nici uneia. *u putea să$ițtrimită nici măcar o vedere.



%n cele din urmă, tatăl său îl luase deoparte în grădina de trandafiri, care deja fusese mutatădeparte de casă, i$l întrebase dacă auzise ceva pove ti ciudate despre mama lui. Fric se prefăcuse căș ș

habar nu avea.atăl său îi spusese' &i bine, mai devreme sau mai târziu o să auzi fel de fel de lucruri, i vreauș

să tii că niciunul nu e adevărat. &ste obi nuitul rahat aruncat în cârca vedetelor. # să se spună căș ș

mama ta a avut o cădere nervoasă sau ceva de genul ăsta, dar n$a avut. (devărul nu e prea frumos,dar nu e nici pe jumătate atât de urât cum o să auzi, a a că 0ing i doctorul ud8 o să$ i comuniceș ș ț

mici tehnici care te vor ajuta să$ i păstrezi pacea min ii în toată agita ia astaE.ț ț ț

Doctorul ud8 era udolph Rroog, un psihiatru faimos în cercurile de la 1oll8;ood pentruterapia lui neconven ională legată de trecut. %i vorbise o vreme lui Fric, încercând să$ i dea seamaț ș

dacă într$o încarnare anterioară acesta ar fi putut fi un rege$copil din &gipt în secolele în caredomniseră faraonii, i îi oferise un flacon de capsule împreună cu indica iile de a lua una la prânz iș ț ș

una la culcare.(mintindu$ i că regii$copii fuseseră uneori otrăvi i de sfetnicii lor, ceea ce aflase de la deseneleș ț

animate de sâmbătă diminea a, Fric se dusese cu capsulele direct în apartamentul lui de la etajul alț

doilea, unde le aruncase în toaletă i trăsese apa. Dacă în toaleta lui trăia un monstru verde, plin deș

solzi, în acea zi îl ucisese cu o supradoză.)e cât de u or de suportat fusese doctorul ud8, pe atât de greu fusese 0ing. După două zile deș

comunicareE, Fric preferase să se lase pe mâna domnului 1achette, bucătarul$ ef bolnav la cap,ș

chiar dacă avea să$l facă friptură cu mere i să$l dea de mâncare de Aiua ecuno tin ei la vagabonziiș ș ț

din cartierul rău famat al ora ului.ș

%n cele din urmă, to i îl lăsaseră în pace.ț

ot nu tia dacă fusese un spital, un sanatoriu sau un spital de nebuni.ș

De atunci, mama lui nu mai venise la )alazzo ospo decât o singură dată, dar nu men ionaseț

incidentul. &ra vorba despre vizita în care îi spusese lui Fric că era un oricel invizibil, aproapeș

perfect."ălăriseră apoi împreună pe doi armăsari negri, foco i, iar Fric fusese e!uberant, sigur de sine,ș

atletic precum tatăl său, i un călăre grozav.ș ț

1a, ha, ha.(ici, în camera trandafirilor, cu privirea pierdută pe fereastră, se lăsase atât de absorbit de trecut,

că nici nu observase când apăruse în peisaj domnul orn, intendentul. %mbrăcat în haine verzi de ploaie i încăl at cu cizme de cauciuc, domnul orn probabil că verifica an urile de scurgere dinș ț ș ț

spa iile verzi sau căuta vreo eavă astupată. (cum se uita fi! la Fric prin ferestrele camereiț ț

trandafirilor, de la o distan ă de doi metri, cu o privire confuză, probabil îngrijorată.ț

)oate că domnul orn îi făcuse cu mâna, iar Fric, pierdut în amintiri, nu îi răspunsese, a a căș

domnul orn făcuse din nou cu mâna, iar Fric nu$i răspunsese nici de data aceastaC i acum pesemneș

că domnul orn credea că Fric e în transă.

"a să$i dovedească domnului orn că nu era nici nepoliticos, nici hipnotizat, Fric făcu cu mâna,ceea ce părea cel mai bun lucru de făcut, chit că domnul orn stătuse acolo nebăgat în seamă timp decinci sau zece minute.

Fric făcu cu mâna un pic cam tare, i poate din acest motiv intendentul se apropie de ferestre iș ș

spuse' 9 & ti bine, Fric:ș

9 Da, domnule. Sunt bine. ocmai mâncam ni te sendvi uri cu uncă.ș ș ș

Din câte se părea, geamurile aburite i zgomotul ploii filtraseră o parte din cuvintele lui Fric,ș

deoarece domnul orn se apropie i mai mult i vorbi din nou'ș ș

9 "e$ai spus: 9 Sendvi uri cu uncăN e!plică Fric, aproape ipând.ș ș ț



)entru o clipă, domnul orn continuă să$l iscodească cu privirea, de parcă studia un gândac ciudatînchis într$un borcan. (poi clătină din cap, ceea ce făcu marginile pălăriei sale de ploaie să se zbatăîntr$un mod comic, după care se întoarse i plecă.ș

Fric privi cum intendentul trece pe lângă scârnăvia de bronz. Domnul orn se pierdu în furtună iș

se mic oră tot mai mult pe întinderea aceea imensă de iarbă verde, până când nu fu mai mare decâtș

un pitic de grădină, iar apoi se făcu nevăzut ca o fantomă.Fric crezu că tie e!act ce$i trecuse prin cap domnului orn' ( a mamă, a a fiuE.ș ș ș

idicându$se din scaun, întinzându$se, scuturându$ i amor eala din oase, Fric lovi din gre ealăș ț ș

co ul de picnic i îl răsturnă.ș ș

"apacul se deschise i lăsă să se vadă înăuntru ceva alb.ș

"o ul fusese gol. Fără lanterne de urgen ă, fără sendvi uri cu uncă, fără nimic.ș ț ș ș

"otrobăi prin salon. *u văzu niciun loc în care vreun înso itor ne tiut să se ascundă. < a către holț ș ș

rămăsese închisă, a a cum o lăsase.ș

Se aplecă, pu in ovăitor. %ntinse prudent mâna către co .ț ș ș

Scoase de acolo un ziar împăturit i îl desfăcu tremurând.ș Los ngeles Times.itlul era prea mare, prea negru, prea incredibil ca să nu$l observi' F2= S& =0)L="? %*

?)=&( 0(*1&=0E.Se înfioră din cap până în picioare.2rusc, o nădu eală îi umezi palmele, de parcă i$ar fi băgat mâinile într$o mare supranaturală, iar ș ș

degetele i se lipiră de hârtie.-erifică data de pe ziar. H decembrie. )oimâine.)e prima pagină, sub titlul înfrico ător, se aflau două fotografii' o imagine publicitară a atălui$ș

Fantomă i poarta din fa ă a re edin ei.ș ț ș ț

&zită să parcurgă articolul de teamă că, dacă l$ar citi, s$ar putea adeveri ce scrie, i aruncă oș

privire la capătul coloanei. -ăzu că povestea continua la pagina 7. Deschise la pagina 7, căutândfotografia cea mai importantă pentru el.

i iat$o acolo.Ș

Sub fotografia lui scria' (elfric 0anheim, G ani, dispărut de joi noapteaE.%n timp ce privea ocat fotografia, imaginea sa alb$negru se transformă în aceea a omului dinș

oglindă, 0usafirul 0isterios, îngerul său păzitor / chipul rece, ochii cenu ii.ș

Fric încercă să arunce ziarul, dar nu fu în stare să$i dea drumul, nu pentru că avea mâiniletranspirate de frică, ci pentru că ziarul părea să fi dobândit o încărcătură magnetică, care i$l lipea demâini.

%n fotografie, 0usafirul 0isterios începu să se mi te, de parcă ceea ce vedea nu era o poză dintr$ș

un ziar, ci un ecran mic de televizor, i îl avertiză'ș

9 2oloc& vine.(poi, fără să$ i amintească să se fi mi cat vreun pic, Fric se trezi că traversase camera i se aflaș ș ș

lângă u ă.șSim ea că se sufocă, dar nu din pricina astmului. =nima îi bătea mai tare decât tunetul careț

cutremurase mai devreme cerurile.Aiarul zăcea la pământ, lângă co ul răsturnat.ș

Sub privirile lui, ziarul se răsuci în aer ca purtat de un vânt sălbatic, de i nu se sim ea nici cel maiș ț

mic curent de aer. )aginile se desfăcură, înflorirăC în câteva secunde fo niră, se rotiră i formară oș ș

siluetă înaltă, de parcă un om invizibil ar fi stat acolo tot timpul i tipăritura care zbura s$ar fi lipit deș

o formă până atunci nevăzută.(cesta nu avea aura unui înger păzitor, de i, în mod cert, asta era. %nfă i area lui eraJș ț ș

amenin ătoare.ț

#mul de hârtie se întoarse cu spatele la Fric i se aruncă înspre ferestre. "ând ziarul fo nitor loviș ș

sticla, încetă să mai fie o hârtie, deveni o umbră, o negură zburătoare care mi una prin sticlașgeamului la fel cum noaptea trecută vibrase prin podoabele din pomul de "răciun.



9 (dam Sandler jucându$l pe Mames 2ond. 9 0da. "u un aer de Sch;arzenegger.De la casa lui Spetz$0ogg din Uest;ood pierdură mult prea mult timp încercând să$l repereze pe

dr. >erald Fitzmartin, care organizase conferin a la care participase e8nerd.ț

De la universitatea la care preda aflaseră că Fitzmartin stătea acasă de sărbători, nu pleca la drum.

"ând 1azard îi telefonă, nu răspunse decât robotul.Fitzmartin locuia în )acific )alisades. raversară bulevarde care păreau mai pu in potrivite pentruț

jeepuri i mai mult pentru gondole.ș

*imeni nu răspunse la sonerie acasă la Fitzmartin. )oate î i făcea cumpărăturile de "răciun. )oateș

era prea ocupat să vină la u ă deoarece împacheta un cadou pentru "hanning 0anheim.ș

-ecinul le spuse altă poveste' Fitzmartin fusese dus de urgen ă la "entrul 0edical "edars$Sinaiț

luni diminea ă. *u era sigur de ce.ț

"ând 1azard sună la "edars$Sinai, află că intimitatea pacientului era mai importantă pentru spitaldecât rela iile cu poli ia.ț ț

Sub un cer vânat ca trupul bătut al unui bo!er, &than se întoarse cu ma ina în ora . -ântul se luptaș ș

cu copacii i uneori ace tia era înfrân i, lăsând să cadă crengi pe străzi i împiedicând traficul.ș ș ț ș

raficul era la fel de zbuciumat ca vremea. La o intersec ie, o ma ină lovise altă ma ină iț ș ș șamândouă se făcuseră zob. "inci străzi mai încolo, un camion intrase în plin într$o dubi ă.ț

&than conducea cu o pruden ă care se transformă într$o teamă inhibantă. *u se putea ab ine să nuț ț

se gândească la faptul că, dacă a fost călcat i omorât în trafic o dată, putea muri din nou pe altăș

stradă. De data ceasta, poate nu avea să se mai scoale din mor i.ț

)e drum, 1azard butona telefonul ca să dea de numele profesorului de la o altă institu ieț

universitară care organizase seminarul de o zi despre publicitate i auto promovare.ș

Fără să$ i ia mâinile de pe volan, &than se uită la ceas. Aiua se scurgea mai repede decât ploaia.ș

rebuia să se întoarcă la )alazzo ospo înainte de 'GG. Fric nu putea fi lăsat singur în casaaceea uria ă, mai ales într$o zi atât de bizară.ș

"entrul 0edical "edars$Sinai se afla pe 2everl8 2oulevard, într$o zonă a Los (ngeles$ului carevoia să semene cu 2everl8 1ills. (junseră la '7.

%l localizară pe doctorul >erald Fitzmartin la terapie intensivă, dar nu li se permise să intre. %n salade a teptare, fiul profesorului era încântat să aibă cu cine să$ i petreacă timpul, de i nu$ i închipuiaș ș ș ș

de ce voiau ni te ofi eri de poli ie să discute cu tatăl său.ș ț ț

)rofesorul Fitzmartin avea aizeci i opt de ani. După o via ă trăită cinstit, oamenii în vârstăș ș ț

rareori se apucau de crime la pensie. % i petrecea timpul între grădinărit i eliminarea pietrelor de laș ș

rinichi.%n afară de asta, Fitzmartin suferise patru opera ii b8pass de inimă. Dacă el era complicele lui olf ț

e8nerd, nu avea să ucidă vedete de film prea curând.&than se uită în nou la ceas. '+. Tic, tic, tic.

•Capitolul 66

0ic5 Sachatone, multimilionarul anarhist, nu locuia într$un cartier opulent de multimilionari,deoarece nu dorise niciodată să fie nevoit să e!plice celor care încasau ta!ele originea averii sale."ând câ tigi bani ghea ă, o faci fără ostenta ie.ș ț ț

Spăla destule parale ca să justifice o casă încăpătoare de două etaje, cu patru dormitoare, cu oarhitectură comună, dintr$un cartier curat i plăcut al claselor de sus în Sherman #a5s.ș

*umai o mână de oameni, clien ii cei mai vechi i mai de încredere ai lui 0ic5, îi cuno teauț ș ș

adresa. %n cea mai mare parte, făcea afaceri pe litoral i în parcurile publice, în cafenele i biserici.ș ș

Fără să se oprească la garajul din Santa 0onica pentru a$ i schimba costumul de obinș>oodfello; cu hainele lui obi nuite i a$ i pune pelerină galbenă, "or58 plecă din locuin a mucedă aș ș ș ț



lui Mac5 rotter din 0alibu direct în Sherman #a5s. >ra ie lui Yueeg von 1indenburg, colec ionar deț ț

bibelouri sparte, planul lui "or58 era dat peste cap. 0ai avea încă multe de făcut în această zi / ceamai importantă, dar i cea mai iute$trecătoare a vie ii lui.ș ț

)arcă pe aleea de acces i alergă prin ploaie câ iva pa i, spre acoperi ul porticului de la intrare.ș ț ș ș

De la un interfon aflat lângă sonerie se auzi vocea lui 0ic5' ( teaptă$mă acoloE, i 0ic5 ș ș

Sachatone însu i veni la u ă cu un zel neobi nuit. <neori trebuia să a tep i aici, pe trepte, două sauș ș ș ș țtrei minute, poate chiar mai mult, din clipa în care 0ic5 î i vorbea la interfon până când sosea să teț

salute personal, a a de preocupat era de munca lui sau de alte treburi.ș

"a de obicei când stătea acasă, 0ic5 era descul i îmbrăcat în pijama. (stăzi avea pijamale ro ii,ț ș ș

cu chipul lui 2art Simpson. )e unele le cumpăra din magazin, dar avea altele făcute pe comandă."hiar înainte ca 0ic5 să ajungă la pubertate, fusese încântat de povestea lui 1ugh 1efner,

fondatorul revistei 5lay"oy. 1ef descoperise o modalitate de a deveni un adult de succes i de aș

rămâne totu i un copil mare, satisfăcându$ i toate mofturile sau dorin ele, făcând din via a sa o lungăș ș ț ț

petrecere, trăind în cea mai mare parte a timpului în pijamale.0ic5, care lucra în principal de acasă, avea mai mult de 3G de astfel de inute nocturne. Dormeaț

dezbrăcat, dar în timpul zilei stătea în pijamale.

Se considera un acolit al lui 1ef. <n mini$1ef. 0ic5 avea patruzeci i doi de ani i mergea peș ștreisprezece.

9 Salut, "or5, mi to oale, declară 0ic5 după ce deschise u a i îl văzu pe "or58 îmbrăcat caș ț ș ș

obin >oodfello;.<n necunoscut ar fi crezut că î i bate joc de elC dar prietenii lui 0ic5 tiau că încetase de mult săș ș

mai adopte cuvinte noi de argou, în efortul lui de a semăna cât mai mult cu 1ef. 9 %mi pare rău că am întârziat, spuse "or58 intrând în casă. 9 =a$o u or, omule. ( sta fără ceas între pere ii ă tia dacă a putea.ș ș ț ș ș

"amera de zi avea strictul necesar de mobilă. "anapeaua de plu , fotoliile moi, tabure ii, măsu a,ș ț ț

veiozele i mesele fuseseră cumpărate la set de la un depozit. &rau de bună calitate, dar toate fuseserăș

alese pentru confort, nu pentru aspect.0ic5 nu era preten ios. %n pofida averii sale, rămăsese un om cu nevoi simple, chiar dacă uneoriț

obsedante.Decorul de bază din "asa Sachatone nu avea de$a face nici cu arta, nici cu mobilierul. "u e!cep iaț

unui ir de camere de lucru pe care 0ic5 le adăugase la structura originară, aproape doi pere i erauș ț

acoperi i cu rafturi pe care se afla o colec ie de casete video i D-D$uri porno. (dăugase rafturi chiar ț ț ș

i pe pere ii scării i ai holului.ș ț ș

0ic5 prefera casetele video în locul D-D$urilor pentru că aveau cutii cu cotoare mari, viucolorate, pe care străluceau titluri obscene i uneori fotografii obscene. &fectul era de mozaic eroticș

continuu, care se întindea de la un capăt la altul i de sus în jos, realizând un impact aproapeș

psihedelic.

*umai aripa de lucru, camera aceasta de zi i dormitorul mare aveau mobilier. "elelalte încăperi,șinclusiv camera în care lua masa, erau căptu ite doar cu rânduri lungi de rafturi, ca într$o bibliotecă.ș

0ic5 î i lua masa fie la calculator, fie în pat' o mul ime de preparate încălzite la cuptorul cuș ț

microunde, pizza livrată acasă, mâncare chinezească.Dintre cei doi pere i care nu erau plini cu rafturi de sus până jos, unul se afla aici, în camera de zi.ț

(cest spa iu fusese rezervat pentru patru televizoare cu plasmă super performante i pentruț ș

echipamentul aferent. "elălalt perete de acest fel se afla în dormitor.Două ecrane cu plasmă stăteau alăturate i încă două deasupra primelor. <n D-D pla8er i unș ș

videocasetofon erau ata ate la fiecare ecran. &chipamentul acesta, plus opt bo!e i amplificatoareleș ș

aferente, erau aranjate în dulapuri joase, sub ecrane.0ic5 putea să dea drumul la patru filme simultan i să comute volumul de la unul la altul, dupăș

cum avea chef. Sau putea / i se întâmpla adesea / să le asculte pe toate patru deodată.ș



"ând intrai în camera de zi Sachatone, erai de regulă întâmpinat de o simfonie grosolană desuspine, gemete, gâfâieli, scâncete, scâr âieli, uierături i ipete de plăcere, de oapte i mormăieliț ș ș ț ș ș

obscene, precum i de ritmul accelerat al unor respira ii grele, de intensită i diferite. Dacă închideaiș ț ț

ochii, puteai crede că te afli într$o junglă suprapopulată, o junglă în care toate speciile tropicale seîmperecheau în acela i timp.ș

%n după$amiaza aceasta, niciunul dintre cele patru filme porno nu avea sonor. 9 Manelle era atât de deosebită, spuse tandru 0ic5, arătând cu capul spre peretele video iș

referindu$se la prietena lui pierdută. # puicu ă bună, ciocănea mai mul i odată.ț ț

De i pijamalele cu 2art Simpson puteau părea ridicole, 0ic5 era într$o dispozi ie sumbră,ș ț

nostalgică. oate cele patru ecrane prezentau bucă i clasice din filmografia e!tinsă a lui Manelle.ț

(rătând spre ecranul din col ul dreapta sus, 0ic5 spuse'ț

9 "hestia asta pe care o face aici, nimeni / nimeni / n$a mai făcut$o în vreun film înaintea ei saudupă ea.

9 0ă îndoiesc că ar putea cineva să facă asta, spuse "or58, pentru că faza uluitoare în careManelle era cu totul antrenată se baza pe legendara ei fle!ibilitate, pentru care pesemne că numai easingură pe lumea asta avea gena necesară.

eferindu$se la partenerii fetei din filmul care rula pe ecranul din dreapta sus, 0ic5 spuse' 9 ipii ăia patru o iu"esc. -ezi: Fiecare tip de$acolo o iube te. 2ărba ii oș ț iu"eau pe Manelle. &ra

cu adevărat tare.>lasul lui 0ic5 se umflă de dor mistuitor. %n ciuda stilului hefnerian, era un sentimental.

9 ocmai m$am întors de la rotter, din 0alibu, îi dezvălui "or58. 9 L$ai omorât pe ticălos: 9 %ncă nu. tii că mai am nevoie de el un timp.Ș

9 (h, uită$te la asta. 9 "hiar e tare tipa. 9 )oate crezi că o durea. 9 )oate, spuse "or58. 9 Manelle spunea că nu, îi plăcea. 9 Făcea multe e!erci ii de e!tensie:ț

9 2unca ei erau e!erci iile de e!tensie. # să$l omori:ț

9 i$am promis, nu:Ț

9 "redeam că o să îmbătrânesc alături de ea, spuse 0ic5. 9 Serios: 9 2ine, hai să zicem ceva mai bătrân. 9 =$am găurit toată colec ia de bibelouri.ț

9 Scumpă: 9 LladrZ.

9 # să$l torturezi înainte să$l omori: 9 2ineîn eles.ț

9 & ti un bun prieten, "or5. & ti un camarad de nădejde.ș ș

9 )ăi, ne tim de mult.ș

9 0ai mult de douăzeci de ani, spuse 0ic5. 9 Lumea era mai rea pe atunci, spuse "or58, vorbind din punct de vedere anarhist. 9 # grămadă de lucruri s$au prăbu it în zilele noastre, încuviin ă 0ic5. Dar nu atât de repede peș ț

cât visam noi când eram ni te copii nebuni.ș

% i zâmbiră.ș

Dacă ar fi fost al i oameni, poate s$ar fi îmbră i at.ț ț ș

%nsă 0ic5 spuse'

9 Sunt gata să e!ecut pachetul 0anheim.%l conduse apoi pe "or58 în camerele de lucru din spatele casei.



%n loc de casete video, pere ii erau acoperi i de calculatoare, o ma ină de tipărit, ma ini deț ț ș ș

laminat, un imprimator laser de holograme i alte echipamente de înaltă tehnologie necesareș

produc iei de documente contrafăcute de cea mai bună calitate.ț

La biroul principal, 0ic5 a ezase deja două scaune în fa a calculatorului. Se puse chiar în scaunulș ț

din fa a tastaturii.ț

"or58 î i scoase haina de piele, o agă ă pe spătarul celui de$al doilea scaun i se a eză.ș ț ș șAărind pistolul din toc, 0ic5 spuse'

9 "u ăsta o să$i faci seama lui rotter: 9 0da. 9 )ot să$l păstrez eu după aceea: 9 )istolul: 9 # să fiu discret, promise 0ic5. *$o să$l folosesc niciodată. i o să dau o gaură în eavă ca săȘ ț

nu poată fi asociat cu niciuna dintre împu căturile cu care o să$l ucizi. *u îl vreau ca armă, mă$ș

n elegi:# să fie doar un obiect sacru pentru mine. )arte din peretele meu memorial pentru Manelle, peț

raftul unde in toate filmele ei.ț

9 2ine, spuse "or58. & al tău după ce termin.

9 & ti un tip stra nic, "or5.ș ș(rătând înspre calculator i datele din el, păstrătorul flăcării lui Manelle spuse'ș

9 0$a băgat în boală chestia asta."a hac5er cu performan e e!traordinare, 0ic5 dădea de obicei de în eles sau afirma răspicat căț ț

pentru el, autoproclamatul Stăpân <niversal al =nforma iilor Digitale i "onducător al <niversuluiț ș

-irtual, totul era floare la urecheC a adar, dacă recuno tea în clipa aceasta că treabă legată deș ș

0anheim îi pusese la încercare talentul însemna că într$adevăr fusese o muncă formidabilă. 9 &!act la ora opt jumătate în seara asta, continuă 0ic5, calculatorul companiei telefonice va

închide toate cele douăzeci i patru de linii care deservesc re edin a 0anheim.ș ș ț

9 (sta n$o să alerteze )aladin )atrol, compania de securitate din afara re edin ei: # linieș ț

specială men ine legătura dintre )aladin i re edin ă douăzeci i patru de ore pe zi, pentruț ș ș ț ș

transmisiuni urgente. 9 0da. Dacă linia pică, )aladin o să ia întreruperea asta drept un semnal de alarmă. Dar n$o să

tie nimic.ș

9 &ste o companie de securitate înarmată, se îngrijoră "or58. (gen ii lor nu sunt 2arne8 Fifeț +3 iș

nu lucrează cu spra8uri paralizante. ăspund rapid, cu pu tile.ș

9 Din pachetul pentru care am lucrat făcea parte i defectarea calculatorului companiei )aladinș

chiar înainte ca telefoanele 0anheim să nu mai func ioneze. %ntregul lor sistem e deconectat.ț

9 (u un sistem de rezervă. 9 Le cunosc sistemul de rezervă a a cum îmi cunosc perineul, spuse 0ic5 nerăbdător.ș

Deconectez i sistemul de rezervă.ș

9 =mpresionant. 9 *u trebuie să$ i faci griji în legătură cu compania asta de securitate. Dar ce se va întâmpla cuț

paznicii de la re edin ă, cu băie ii lui 0anheim:ș ț ț

9 Sunt doi în schimbul de noapte, spuse "or58. Le cunosc programul. 0$am ocupat de asta. Dar cu telefoanele mobile:

9 Fac parte din pachetul pe care$l cumperi de la mine. (m verificat informa ia pe care ai primit$oț

de la *ed 1o5enberr8, i 0anheim folose te acela i furnizor de telefonie mobilă pe care$l folosea iș ș ș ș

pe vremea când lucra 1o5enberr8 acolo."or58 spuse'

9 )aznicii de serviciu folosesc două telefoane mobile. (l treilea e luat peste tot cu el de efulș

personalului de pază, &than ruman.

0ic5 dădu din cap aprobator.3%Note: *ersona4 intr9un serial e comeie american, interpret#n rolul unui a4utor e 0eri7. (n.tr.).



9 # să fie închise la opt i jumătate împreună cu telefoanele fi!e. "uplul care are în grijăș

proprietatea are de asemenea telefoane mobile primite de la patron. 9 So ii 0c2ee.ț

9 0da, spuse 0ic5. i 1achette, bucătarul$ ef, i domnul Uilliam orn.Ș ș ș

9 =ntendentul. *iciunul dintre ei n$o să fie acolo diseară, observă "or58. *u sunt decât ruman iș

pu tiul.ș 9 *u vrei să ri ti, nu$i a a, ca cineva să hotărască să lucreze până târziu sau poate să se întoarcăș ș

mai devreme din vacan ă: Dacă le închid pe toate, e imposibil ca cineva din re edin ă să sune la B.ț ș ț

%n acela i timp, se vor întrerupe i pagerele personale ale membrilor personalului care au a a ceva.ș ș ș

Discutaseră înainte despre internet i despre modalită ile de a$l folosi pentru a cere ajutor.ș ț

(nticipând întrebarea lui "or58, 0ic5 spuse' 9 (ccesul prin cablu la internet se va opri la re edin a 0anheim tot la opt jumătate.ș ț

9 i paznicii de serviciu n$o să tie că s$a întâmplat ceva din toate astea:Ș ș

9 *umai dacă o să încerce să folosească telefonul sau să intre pe internet. 9 *$o să apară un avertisment de întrerupere a sistemului pe calculatoarele lor: 9 0$am ocupat de asta. Dar a a cum te$am avertizat, nu pot să închid camerele video, senzorii deș

căldură din teren sau detectorii de mi care din casă. (tunci ar fi evident că ceva nu e în regulă i leș șva da de gândit.

"or58 dădu nepăsător din umeri. 9 "ând intru în casă, oricum vreau că senzorii de mi care să func ioneze. S$ar putea să amș ț

nevoie de ei. "ât despre camere i senzori de căldură, rotter o să aibă grijă de astea.ș

9 i pe urmă o să$l omori, spuse 0ic5.Ș

9 *u chiar atunci. 0ai târziu. Deci ce$ i mai rămâne de făcut:ț

idicând ceremonios mâna dreaptă, 0ic5 spuse' 9 *umai asta.%ncet, teatral, î i puse arătătorul direct pe tastă &*&.ș

Datele de pe calculator dispărură. <n albastru pur acoperi ecranul."or58 se încordă.

9 "e n$a mers bine: 9 *imic. (m ini iat livrarea pachetului.ț

9 "ât timp o să dureze:0ic5 arătă cu degetul două cuvinte care apăruseră în centrul ecranului' %* D&<L(&.

9 "ând dispar cuvintele astea, treaba e încheiată. -rei o "ola, ceva: 9 *u, mul umesc.ț

*iciodată nu mânca sau bea în casa Sachatone i încerca să nici nu atingă ceva. rebuia să teș

gânde ti că 0ic5 atinsese totul la un moment dat i nu tiai niciodată unde fuseseră ultima oarăș ș ș

mâinile lui. De fapt, cam tiai unde fuseseră ultima oară mâinile lui 0ic5, ceea ce era o problemă.ș

"ei mai mul i dintre prietenii lui 0ic5 ar fi evitat să dea mâna cu el dacă acesta ar fi întins$oC dar țel părea să le în eleagă preocuparea, măcar i numai subcon tient, i nu sugera niciodată să dea mânaț ș ș ș

cu ei.2art Simpson alerga i sărea prin pliurile materialului de pijama, schimbând fe e$fe e în timp ceș ț ț

0ic5 luă o "ola dintr$un frigider i se întoarse în scaunul lui din fa a calculatorului.ș ț

-orbiră despre un film video rar, produs probabil în Maponia, care era legendar printre împătimi iiț

vulgarită ii ieftine' filmul era despre doi bărba i, două femei i un hermafrodit, to i costuma i caț ț ș ț ț

1itler. 0ic5 vânase filmul ăsta timp de doisprezece ani.Lui "or58 nu i se părea deloc interesant, dar nu avu timp să se plictisească de conversa ie pentruț

că în mai pu in de patru minute cuvintele de pe ecran %* D&<L(& se schimbară în lapidarulț

&F&"<(.

9 )achetul este livrat, spuse 0ic5. 9 (sta a fost tot:



9 %hî. Semin ele au fost plantate în calculatoarele companiei de telefonie, ale companiei de cabluț

i în ale companiei de securitate. 0ai târziu, când vrei tu, totul intră în func iune.ș ț

9 Fără să mai fie nevoie de tine:0ic5 rânji.

9 De tept, nu:ș

9 <imitor, spuse "or58.0ic5 lăsă capul pe spate ca să ia o înghi itură bună de "ola, "or58 scoase pistolul i, când 0ic5 ț ș

înclină iar capul, îi zbură creierii.

•Capitolul 67

)rofesorul care organizase seminarul de o zi de publicitate i autopromovare era dr. obertș

-ebbler. )refera să fie numit dr. 2ob, a a cum era cunoscut în circuitul discursurilor motiva ionale,ș ț

unde promitea să$i transforme pe oamenii obi nui i, care nu au încredere în ei în i i, în motoareș ț ș ș

lipsite de îndoieli, sigure pe sine i cu realizări supraumane.ș

&than i 1azard îl găsiră pe profesor în biroul său din campusul aproape pustiu, pregătindu$seș

pentru un turneu de conferin e pe care avea să$l ină în luna ianuarie. )ere ii biroului cu două camereț ț ț

erau acoperi i cu postere ale lui dr. 2ob de ni te dimensiuni care aminteau de =osif Stalin i 0aoț ș ș

zedun.(vea capul ras, musta a în furculi ă, un bronz ro u$arămiu care era mărturia dispre ului său fa ă deț ț ș ț ț

melanom, i din i albi i cu laser, mai strălucitori decât clapele unui pian. "u e!cep ia ghetelor saleș ț ț ț

ro ii din piele de arpe, tot ce purta / la fel ca în postere / era alb, inclusiv ceasul de mână, care aveaș ș

o curea albă i un cadran complet alb, fără cifre sau linii care să indice orele.ș

Dr. 2ob reu i atât de bine să transforme fiecare răspuns într$un minicurs despre încrederea în sineș

i gândirea pozitivă, că &than î i dori ca 1azard să$l poată aresta pentru infrac iunea de recurgere laș ș ț

cli ee i practicarea filosofiei în lipsa ideilor.ș ș)ălăvrăgea la fel de mult ca Donald, dar nu era mai criminal decât ră oiul acela e!altat. &ra însetatț

de faimă, nu de infamie. & adevărat că Donald încercase de câteva ori să le ucidă pe "hip i pe Dale,ș

afurisitele alea de veveri e, dar dr. 2ob ar fi tiut să le motiveze să renun e la apucăturile lor deț ș ț

rozătoare i să devină antreprenori de succes.ș

Le oferi lui &than i 1azard într$un autograf pe două e!emplare din cea mai recentă colec ie deș ț

discursuri motiva ionale i le declară că ar fi primul care să propună pentru premiul *obel pentruț ș

literatură o serie de căr i de autoservire.ț

"ând scăpară din biroul doctorului 2ob, găsiră un co de gunoi în care să arunce căr ile i seș ț ș

întoarseră la Ford$ul &!pedition. (tât ceasul de la bord, cât i cel de la mâna lui &than arătau că seș

făcuse 3'.

La ora cinci, ultimul membru al personalului avea să plece. Fric rămânea singur la )alazzo ospo.&than se gândi să$i sune pe agen ii din biroul de pază din spatele re edin ei. <nul dintre ei puteaț ș ț

sta cu băiatul în casă.(sta însemna că un singur om va rămâne să monitorizeze camerele video i celelalte sisteme deș

securitate, i nu va patrula nimeni. Date fiind condi iile curente, &than nu voia să$ i împră tieș ț ș ș

resursele."ontinua să creadă că partenerul necunoscut al lui e8nerd, dacă încă mai era decis să ac ioneze,ț

nu avea s$o facă până joi după$amiază cel mai devreme, când "hipul se va întoarce de la filmăriledin Florida. )rogramul lui 0anheim era de interes public i se scria mult despre el. #rice obsedatș

care ar fi vrut să$l omoare pe actor tia probabil când trebuia să se întoarcă acesta în 2el (ir.ș

)robabilJ dar nu absolut sigur.

&lementul acesta de îndoială i intui ia lui 1azard că nu trebuia să a tepte până joi îl nelini teauș ț ș ș pe &than. Se gândea cu îngrijorare că cineva avea să descopere o modalitate de a trece de cordonul



de securitate al re edin ei, indiferent cât de bine ar fi fost pus la punct, i să pândească ne tiutș ț ș ș

întoarcerea lui 0anheim."hiar i cel mai migălos plan de securitate era o întreprindere omenească, la urma urmei, i oriceș ș

întreprindere omenească era, prin natura lucrurilor, imperfectă. <n nebun suficient de inteligent,mânat de obsesie i de impuls criminal, putea găsi o bre ă chiar i în zidul de protec ie alș ș ș ț

pre edintelui Statelor <nite.șDin câte î i dăduse seama &than, e8nerd nu fusese un tip prea de tept, dar persoana careș ș

inspirase personajul profesorului din scenariu putea fi un smintit de calibru. 9 Du$te acasă, insistă 1azard când ie iră din campusul universitar. Lasă$mă la spital ca să$mi iauș

ma ina i o să verific singur ultimele două nume.ș ș

9 *u mi se pare corect. 9 *u mai e ti poli ist, oricum, spuse 1azard. (i renun at la tot pentru bani i ca să pupi în fund oș ț ț ș

vedetă. % i aminte ti:ț ș

9 e$ai băgat în treaba asta doar din cauza mea. 9 >re it. 0$am băgat din cauza ăstora, spuse 1azard i sună cei trei clopo ei de argint.ș ș ț

Sunetul lor făcu să$l treacă fiori pe ira spinării.ș

9 Să fiu al naibii dacă o să mă las cople it de chestii de$astea morbide sau de tipi care intră înșoglinzi. # să găsesc o e!plica ie, o să$mi alung toate gândurile astea hoodooț +4 din cap i o să măș

întorc la cel care am fost, a a cum am fost.ș

"ele două nume care mai rămăseseră erau ale unor profesori de literatură americană de la o altăuniversitate. Fuseseră pu i la sfâr itul listei pentru că scenariul neterminat al lui e8nerd sugerase căș ș

respectivul complice era un profesor de actorie sau un universitar legat în vreun fel de lumeadivertismentului. )rofesori posaci de literatură, care umblă în haine de t;eed peticite cu piele încoate, care fumează pipe i discută despre participiul verbelor, nu aduceau a criminali sau obseda i deș ț

celebrită i.ț

9 #ricum, spuse 1azard, cred că ă tia doi n$o să fie mai cu mo decât ceilal i.ș ț ț

"itea din însemnările pe care le făcuse în timpul convorbirilor telefonice pe care le purtase înma ină după ce plecaseră de la profesorul Fitzmartin i se îndreptau spre dr. 2ob.ș ș

Furtuna se mai potolise. -ântul care îndoise copacii nu le mai stârnea acum decât o u oarăș

îngrijorare i îi făcea să tremure în a teptarea reîntoarcerii nea teptate a furtunii.ș ș ș

)loaia cădea cu eficien ă, măsurat, la obiect, fără să mai aibă for a distructivă anterioară, ca i cumț ț ș

o revolu ie în ceruri transformase războinicii de la putere în oameni de afaceri.ț

9 0a!;ell Dalton, continuă 1azard după un moment. &vident, plecat în concediu sau în sabat dela universitate. Femeia cu care am vorbit era un administrator temporar, pe timp de vacan ă, n$a fostț

prea limpede, a a că o să mă duc să mă întâlnesc cu so ia lui Dalton. i celălalt este -ladimir Laputa.ș ț Ș

• Capitolul 68

Lui "or58 îi păru rău pentru ce îi făcuse chipului lui 0ic5 Sachatone. <n bun prieten merita să fiee!ecutat cu mai multă demnitate.

Deoarece pistolul nu avea amortizor, fusese nevoit să intească e!act de prima oară. )oate căț

nimeni dintre vecinii apropia i nu era acasă, iar dacă era, ropotul ploii avea să mascheze destul deț

bine focul acela i să nu le stârnească interesul. De un tir sus inut nici nu putea fi vorba.ș ț

%n 0alibu, "or58 nu dorise să reducă la tăcere vocea plăcută a pistolului. 2ubuitul fiecărui glon ,ț punctând corul casant al bibelourilor sfărâmate, îl buimăcise pe rotter.

De i avea la el un amortizor, eava e!tinsă a pistolului nu$i permitea să stea a ezat perfect în toc.ș ț ș

=ar cei câ iva centimetri în plus nu permiteau să intească perfect, a a cum îi plăcea.ț ț ș

3Note: H 7ormă e magie populară in suul tatelor "nite. (n.tr.).



)e lângă asta, dacă sărmanul 0ic5 ar fi văzut pistolul din toc prevăzut cu amortizor, s$ar fi pututnelini ti în ciuda non alan ei lui "or58.ș ș ț

După ce vârî pistolul la loc în toc, "or58 î i trase pe el haina neagră de piele i scoase dintr$unș ș

buzunar o pereche de mănu i de late!. rebuia să se ferească să lase amprente, bineîn eles, dar înș ț

acest sanctuar al mâinii păcătoase era mai pu in preocupat de ce putea lăsa în urmă cât de ce puteaț

lua de acolo.%n restul locuin ei, rafturile cu casete video ineau loc de ferestre, prefăcând casa într$o grotă, dar ț ț

în camera de zi chipul mohorât al zilei care se scurgea se lipea de geamul pătat de ploaie. "or58 trasedraperiile.

(vea nevoie de timp ca să scotocească prin casă după banii bine ascun i ai lui 0ic5, care erauș

probabil mul i la număr, i avea nevoie de timp ca să deconecteze calculatoarele i să le încarce înț ș ș

Land over, pentru a se asigura că informa iile con inute nu aveau să cadă pe mâini ostile. (vea săț ț

înfă oare cadavrul într$o prelată i să$l scoată de$acolo, apoi să cure e sângele.ș ș ț

)entru a evita o anchetă care, în pofida tuturor precau iilor sale, ar putea conduce poli ia peț ț

urmele lui, "or58 inten iona să$l facă pe 0ic5 să dispară.ț

(r fi putut să stropească locul cu benzină i să$i dea foc pentru a elimina orice probă, a a cumș ș

făcuse în casa strâmtă a 2rittinei Do;d. 0iile de casete video ar arde cu vâlvătaie, împră tiind norișgrei de fum to!ic care să pună piedici pompierilor. *icio probă nu ar rămâne în zgura mocnită.

%i displăcea totu i ideea de a distruge arhiva de senzualitate smintită Sachatone, căci locul acestaș

era un măre monument al haosului, a a cum "or58 nu mai văzuse vreodată. 0asa aceasta malignăț ș

emitea vibra ii care aveau puterea să împră tie disolu ia i dezordinea la fel de sigur că un munte deț ș ț ș

plutoniu care eliberează radia ii mortale, cărora nicio făptură vie nu le poate rezista în timp.ț

2anii lui 0ic5, deconectarea calculatoarelor lui i îndepărtarea cadavrului în pijamale trebuiauș

însă să a tepte până când (elfric 0anheim avea să fie smuls din sânul cald al gloriei i închis înș ș

camera ocupată în prezent de Stin58 "heese 0an. "or58 avea să se întoarcă aici în douăzeci i patruș

de ore.%ntre timp, închise calculatoarele i celelalte televizoare care mergeau în camerele de lucru. Luăș

apoi la picior toată casa, de sus până jos, ca să se asigure că nu rămăsese pornit niciun aparat electriccare putea să se supraîncălzească i să facă flacără, aducând pompierii înainte ca el să fi localizatș

comoara i să facă nevăzut cadavrul.ș

(juns din nou în sufragerie, "or58 se opri un minut să privească cele patru ecrane undeincomparabila Manelle era prinsă în contorsionări erotice, apoi lăsă să cadă întunericul pe peretele decarne tremurândă. Se întrebă dacă Mac5 rotter profitase de fle!ibilitatea ei uimitoare ca s$oîmpacheteze i s$o vâre într$un mormânt de dimensiuni reduse, scăpând în felul ăsta de o parte dinș

efortul de a săpa pământul.(cum că 0ic5 s$a dus, omeo i Mulieta pornografiei erau amândoi mor i. rist.ș ț

"or58 ar fi preferat să nu$l omoare pe 0ic5, dar bietul de el semnase propria condamnare la

moarte când i$l vânduse pe rotter. "uprins de un acces de gelozie, bolnav de răzbunare, îidezvăluise lui "or58 nenumăratele identită i false pe care le crease de$a lungul anilor pentru rotter.ț

Dacă î i trăda un client, într$o zi ar fi putut să$l trădeze i pe "or58.ș ș

Să distrugi ordinea socială e o muncă singuratică."or58 ie i pe veranda din fa ă i încuie u a cu cheia lui 0ic5, pe care o luase dintr$un cuier dinș ț ș ș

bucătărie.ăcoarea zilei se adâncise.De i spălate i clătite de multe ori, rufele cerului erau de un cenu iu mai murdar decât fuseseră deș ș ș

diminea ă, i lumina lor nu arunca nici raze, nici cea mai mică umbră.ț ș

Se întâmplaseră atâtea de când se trezise să înfrunte lumina zileiN Dar partea cea mai bună încă nusosise.



•Capitolul 69

%n bucătărie, discutând cu domnul 1achette despre cină, &than îl găsi pe bucătarul$ ef fără chef deș

vorbă i înecat de o mânie pe care refuza sec să o e!plice. *u spunea decât atât'ș

9 )ărerea mea despre această problemă se află în coresponden ă, domnule ruman.ț *u descria problemaE la care se referea. 9 Declara ia mea de suflet se află în coresponden ă. efuz să fiu atras într$un scandal, ca unț ț

bucătar de rând. Sunt maestru bucătar i îmi anun dispre ul ca un domn, prin scris, nu pe fa ă, ci înș ț ț ț

spate.&ngleza lui 1achette era mai pu in împiedicată când nu era furios sau agitat, dar rareori aveaiț

ocazia să$l auzi vorbind mai fluent.%n doar zece luni, &than învă ase să nu$l for eze niciodată pe bucătarul$ ef în chestiuni legate deț ț ș

bucătărie. "alitatea mâncărurilor sale chiar justifica insisten a de a i se acorda statutul de artistț

temperamental. Furtunile lui veneau i treceau, dar nu lăsau nicio stricăciune în urmă.ș

ăspunzându$i domnului 1achette cu o ridicare nepăsătoare din umeri, &than plecă să$l caute pe

Fric.Doamnei 0c2ee nu$i plăcea deloc ca în întreaga casă să răsune intercomul. # considera o ofensă

la adresa atmosferei nobile din locuin ă, un afront la adresa familiei i o distragere a aten ieiț ș ț

personalului. *u muncim într$o clădire de birouri sau într$un depozit de marfă cu pre redusE,ț

e!plicase ea.0embrii importan i ai personalului aveau asupra lor pagere, la care puteau fi contacta i i chema iț ț ș ț

din orice col al re edin ei. Să te ră oie ti la ei prin sistemul intercom era rareori necesar.ț ș ț ț ș

Dacă voiai să dai de un paznic sau de o menajeră, sau dacă de ineai o pozi ie care î i permitea săț ț ț

cau i un membru al familiei de câte ori voiai / ceea ce nu aveau dreptul decât doamna 0c2ee,ț

domnul 0c2ee i &than / atunci trebuia să folose ti intercomul unei singure camere o dată. %ncepeaiș ș

cu cele trei locuri în care era cel mai probabil să se afle persoana respectivă.)e măsură ce se apropia ora cinci, rămăseseră pu ine persoane cărora li se mai putea distrageț

aten ia i to i se pregăteau să plece în câteva minute. Fric era singurul membru al familiei 0anheimț ș ț

aflat la re edin ă. So ii 0c2ee erau pleca i la Santa 2arbara. "u toate acestea, &than se sim i obligatș ț ț ț ț

să urmeze procedurile standard din respect fa ă de tradi ie, din respect fa ă de doamna 0c2ee i cuț ț ț ș

convingerea că, dacă i$ar fi transmis lui Fric mesaje în toate camerele deodată, scumpa doamnă dinSanta 2arbara ar fi tiut deîndată ce se petrecuse i i$ar fi stricat scurta vacan ă din cauza unui stresș ș ș ț

inutil.Folosind intercomul de la unul dintre telefoanele din bucătărie, &than încercă mai întâi camerele

lui Fric de la etajul al doilea. %l căută apoi pe băiat în camera trenurilor' & ti acolo, Fric: Suntș

domnul rumanE, în sala de spectacole, apoi în bibliotecă. *u primi niciun răspuns.

De i Fric nu fusese niciodată morocănos i, cu siguran ă, nici nepoliticos, probabil că din motiveș ș țne tiute prefera să nu răspundă la intercom, de i îl auzea.ș ș

&than alese să străbată toată casa, de sus până jos, în primul rând ca să$l găsească pe băiat, dar iș

ca să se asigure că totul era în regulă.%ncepu de la etajul al doilea. *u intră în fiecare cameră, dar deschise fiecare u ă i aruncă o privireș ș

în mai toate încăperile, strigându$l pe copil de mai multe ori pe nume.< a de la apartamentul lui Fric era deschisă. După ce se prezentă de două ori i nu primi niciunș ș

răspuns, &than hotărî că în seara aceasta problemele de securitate erau mai importante decât etichetacasei i intimitatea familiei. Străbătu camerele lui Fric, dar nu$l găsi nici pe băiat, nici ceva lipsă.ș

%ntorcându$se prin aripa de est în holul nordic, îndreptându$se către scări, &than se opri de trei orica să se întoarcă, să asculte, pironit de un fior, de presim irea că lucrurile nu erau în regulă cumț

păreau să fie.Lini te. *emi care.ș ș



inându$ i respira ia, nu$ i auzea decât inima.Ț ș ț ș

%ncercând să prindă ritmul acela lăuntric, nu reu i să audă nimic real, numai absurdită i pe care iș ț ș

le imagina / o mi care furi ă în oglinda veche de deasupra unui bufet din apropiereC un glas slab, caș ș

cel de la telefonul primit noaptea trecută, dar mai slab decât înainte, strigând la el nu de la etajul aldoilea, ci din capătul îndepărtat al unei fundături de pe autostrada ve niciei.ș

#glinda nu$l reflecta decât pe el, nicio siluetă înce o ată, niciun prieten din copilărie.ț ș"ând începu să respire din nou, glasul îndepărtat care e!ista numai în închipuirea sa încetă să se

mai facă auzit chiar i acolo.ș

"oborî la etajul întâi, unde îl găsi pe Fric în bibliotecă."itind o carte, băiatul stătea în fotoliul pe care$l mutase din pozi ia lui obi nuită. Spătarul atingeaț ș

pomul de "răciun."ând &than deschise u a i intră, Fric tresări, apoi încercă să$ i ascundă reac ia prefăcându$se căș ș ș ț

doar î i căuta o pozi ie mai confortabilă în fotoliu. )ână$ i dădu seama că persoana care intrase eraș ț ș

&than, băiatul făcu ochii mari i î i încle tă fălcile de groază.ș ș ș

9 2ună, Fric. & ti bine: e$am căutat pe intercom aici acum câteva minute.ș

9 *$am auzit, mmm, nu, n$am auzit intercomul, spuse băiatul min ind atât de prost, că, dacă ar fiț

fost conectat la un poligraf, aparatul ar fi e!plodat. 9 (i mutat fotoliul. 9 Fotoliul: 0mm, nu, a a l$am găsit, era aici, uite, a a era.ș ș

&than se a eză pe bra ul unui alt fotoliu.ș ț

9 S$a întâmplat ceva, Fric: 9 "eva: întrebă băiatul, ca i cum îi scăpa sensul acelui cuvânt.ș

9 (i vrea să$mi spui ceva: e preocupă ceva: )entru că nu pari în apele tale.)u tiul î i mută privirea de la &than la carte. # închise i o puse în poală.ș ș ș

"a poli ist, &than învă ase de mult ce înseamnă răbdarea.ț ț

<itându$se din nou la &than, Fric se aplecă în scaun. )ărea pe punctul să optească ceva complice,ș

dar ezită i$ i îndreptă spatele. #rice ar fi vrut să dezvăluie, lăsă nespus. Dădu din umeri nepăsător.ș ș

9 *u tiu. )oate sunt încordat pentru că se întoarce tata joi.ș

9 ?sta e un lucru bun, nu$i a a:ș

9 2ineîn eles. Dar e i pu in stresant.ț ș ț

9 De ce: 9 )ăi, o să vină cu el câ iva amici, tii. %ntotdeauna se întâmplă a a.ț ș ș

9 *u$ i plac prietenii lui:ț

9 *$am nimic cu ei. o i joacă golf i sunt mari amatori de sport. Lui tata îi place să vorbeascăț ș

despre golf, fotbal i chestii dintr$astea. ( a se rela!ează el. &l i amicii lui sunt ca un club.ș ș ș

<n club din care tu nu faci parte i nici n$o să faci vreodatăE, se gândi &than, surprins deș

simpatia pe care o sim ea fa ă de copil.ț ț

= se puse un nod în gât.-ru să$l îmbră i eze pe băiat, să$l scoată la un film, la un filmț ș n oraș,nu aici jos, în miniteatrul)antages din )alazzo ospo, ci la un cinematograf obi nuit, plin de copii i părin i, unde plutea în aer ș ș ț

miros de floricele de porumb, unde trebuia să te ui i dacă nu cumva era gumă lipită pe scaun înainteț

să te a ezi, unde la scenele comice î i auzeai nu numai propriul râs, ci pe alș ț mul imii.ț

— i o să mai fie o fată cu el, continuă Fric. %ntotdeauna e o fată. De ultima s$a despăr it înainte săȘ ț

plece în Florida. *u tiu cine e prietena cea nouă. )oate e drăgu ă. "âteodată sunt drăgu e. Dar eș ț ț

nouă, i va trebui să o cunosc, ceea ce nu e u or.ș ș

"onversa ia lor ajunsese pe un teren periculos pentru raporturile dintre un membru al familiei iț ș

unul al personalului administrativ. Din compasiune pentru copil, &than nu putea să spună nimic caresă$i dezvăluie adevărata lui părere despre "hanning 0anheim ca tată sau care să sugereze că

priorită ile vedetei de film nu erau corect stabilite.ț



9 Fric, oricine va fi prietena cea nouă a tatălui tău, o să fie u or să o cuno ti, pentru că o să teș ș

placă. oată lumea te place, Fric, adăugă el, tiind că pentru băiatul acesta dulce i fără preten ii,ș ș ț

cuvintele lui aveau să fie o adevărată revela ie i cel mai probabil nu le va da crezare.ț ș

Fric rămase cu gura căscată, de parcă &than tocmai declarase că era o maimu ă care se dăduseț

drept om. #brajii i se îmbujorară i se uită încurcat spre cartea din poală.ș

&than î i îndreptă aten ia spre pomul din spatele băiatului. )odoabele atârnate în pom se mi cau'ș ț șîngeri care se roteau, dădeau din cap, dansau.

(erul din bibliotecă era nemi cat precum căr ile de pe rafturi. Dacă ar fi avut loc un cutremur deș ț

mică intensitate care să influen eze podoabele din pom, fusese prea subtil ca să$l fi sim it i &than.ț ț ș

0i carea îngerilor se domoli, de parcă ar fi fost pu i în mi care de un scurt curent de aer produsș ș ș

de vreo prezen ă trecătoare.ț

&than fu cople it de o a teptare stranie, de senza ia că o poartă a în elegerii e pe cale să seș ș ț ț

deschidă în inima lui. % i dădu seama că î i inea respira ia i că părul de pe dosul mâinilor i seș ș ț ț ș

ridicase ca la apropierea de un obiect încărcat cu electricitate statică. 9 Domnul 1achette, spuse Fric.%ngerii erau la locurile lor i momentul semnificativ trecuse fără să se întâmple ceva.ș

9 )oftim: întrebă &than. 9 Domnul 1achette nu mă place, spuse Fric încercând să respingă ideea că lumea ar putea avea

despre el o părere mai bună decât credea.&than zâmbi.

9 2ine, nu sunt convins că domnul 1achette place pe cineva în mod special. Dar e un bucătar$ ef ș

pe cinste, nu: 9 i 1annibal Lecter este.Ș

De i, fără îndoială, nu era prea frumos să te amuzi pe seama unui membru marcant al personaluluiș

i coleg în acela i timp, &than râse.ș ș

9 )oate e ti de altă părere, dar sunt absolut sigur că, dacă domnul 1achette î i spune că i$a pusș ț ț

carne de vi el în farfurie, atunci e carne de vi el, i nu altceva.ț ț ș

Se ridică de pe bra ul fotoliului.ț

9 &i bine, te$am căutat din două motive. (m vrut să te avertizez să nu deschizi nicio u ăș

e!terioară tot restul serii. =mediat ce mă asigur că a plecat ultimul membru al personalului, o să pornesc alarma de perimetru.

Fric se ridică iar drept în fotoliu. Să fi fost câine, i$ar fi ciulit urechile, atât de atent era laș

implica iile acestei schimbări de rutină.ț

"ând tatăl lui Fric se afla la re edin ă, alarma de perimetru era pornită numai când doreaș ț

proprietarul. %n absen a lui 0anheim, &than activa de obicei sistemul seara, când se retrăgea înț

apartamentul lui, între zece i douăsprezece noaptea.ș

9 De ce atât de devreme: întrebă Fric.

9 -reau să o monitorizez pe calculator în seara asta. "red că avem o problemă la fluctua iile dețtensiune electrică la anumite u i i ferestre. *u e încă ceva care să declan eze alarme false, dar ș ș ș

trebuie reparat.De i &than era un mincinos mai bun decât Fric, e!presia nedumerită de pe fa a băiatului eraș ț

probabil aceea i cu care privea carnea de vi el a domnului 1achette.ș ț

&than continuă grăbit' 9 Dar te$am căutat i pentru că voiam să luăm cina împreună, mai ales că suntem numai doi aiciș

în seara asta, ca doi burlaci fără nicio treabă.Standarde i practiciș nu con inea nicio interdic ie referitoare la posibilitatea ca un membru senior ț ț

al personalului să ia cina cu băiatul în absen a părin ilor. %n cea mai mare parte a timpului, Fric lua deț ț

fapt masa singur, fie pentru că îi plăcea să mănânce singur, fie pentru că se gândea că ar fi neobrăzare

din partea lui să$i roage pe al ii să$i ină companie. Din când în când, doamna 0c2ee îl îndemna peț ț



băiat să ia masa cu ea i cu domnul 0c2ee, dar acum era prima oară când &than i Fric făceau acestș ș

lucru. 9 "hiar a a: întrebă Fric. *$o să fii prea ocupat cu monitorizarea voltajului:ș

&than recunoscu în epătura abilă din întrebare, vru să râdă, dar se prefăcu pe urmă că nu se îndoiaț

de faptul că Fric înghi ise minciuna legată de alarmă.ț

9 *u, domnul 1achette a pregătit tot. ot ce trebuie să fac este să încălzesc cina la cuptor, dupăinstruc iunile pe care mi le$a lăsat. "ând i$ar plăcea să mâncăm:ț ț

9 0ai bine mai devreme, spuse Fric. ase jumate:Ș

9 S$a făcut, ase jumate. i unde să pun masa:ș Ș

Fric dădu indiferent din umeri. 9 <nde dore ti:ș

9 Dacă vrei să aleg eu, atunci o să mâncăm în camera de zi, spuse &than. "elelalte spa ii de luatț

masă sunt strict pentru familie. 9 (tunci aleg eu, spuse băiatul.% i frământă o clipă buza de jos, apoi spuse'ș

9 0ă mai gândesc i î i spun.ș ț

9 2ine. # să fiu în apartamentul meu, pe urmă la bucătărie. 9 "red că avem vin în seara asta, nu: întrebă Fric. <n merlot bun. 9 Da, serios: (tunci să$mi fac bagajele, să chem un ta!i, să scriu o scrisoare de demitere în

numele tatălui tău i să fiu gata să plec de îndată ce pici jos beat:ș

9 *u trebuie să afle, spuse Fric. i chiar dacă ar afla, o să$ i închipuie că e un lucru normalȘ ș

printre odraslele vedetelor de la 1oll8;ood. i oricum, mai bine băutură decât cocaină. # să măȘ

ducă să vorbesc cu doctorul ud8, să vadă dacă nu cumva mi se trage de când eram fiul unui împăratdin oma antică i am fost traumatizat de spectacolul leilor stupizi care mâncau oameni stupizi înș

"olosseum$ul ăla stupid.)ălăvrăgeala asta obraznică poate i s$ar fi părut caraghioasă lui &than dacă n$ar fi crezut că, într$

adevăr, acesta era cel mai probabil modul în care ar fi reac ionat "hipul văzându$ i fiul beat.ț ș

9 )oate că tatăl tău n$o să afle niciodată. Dar o ui i pe "ea$"are$*u$)oate$Fi$în elată.ț ș

Fric opti'ș

9 Doamna 0c2ee.&than dădu din cap afirmativ.

9 Da, doamna 0c2ee.Fric spuse'

9 # să beau un pepsi. 9 "u ghea ă sau fără:ț

9 Fără. 9 2un băiat.

•Capitolul 70

De i speriată, chinuită de îndoieli i luptându$se cu deznădejdea, achel Dalton rămăsese oș ș

femeie plăcută, cu un păr castaniu strălucitor i ochi alba tri, adânci i misterio i.ș ș ș ș

Din e!perien a lui 1azard, era i neobi nuit de atentă cu cei din jur. După ce căzuse de acord laț ș ș

telefon asupra interviului, îl a teptase pe 1azard cu cafeaua pregătită. =$o servise în sufragerie, alăturiș

de o farfurie cu brio e i biscui i cu unt.ș ș ț

%n timpul serviciului, detectivilor de la #mucideri rareori li se ofereau gustări, i niciodată cuș

ervete de damasc. i mai ales nu din partea so iilor unor bărba i dispăru i, pentru care poli ia făcuseș Ș ț ț ț ț

surprinzător de pu ine eforturi.ț



0a!;ell Dalton, a a cum a reie it în timpul conversa iei, dispăruse în urmă cu trei luni. achelș ș ț

declarase la poli ie dispari ia sa când acesta întârziase patru ore de la un curs pe care îl inuse după$ț ț ț

amiază la universitate.2ineîn eles, poli i tii nu arătaseră interes fa ă de dispari ia unui adult care lipsea doar de patru ore,ț ț ș ț ț

i nici faptul că nu apăruse după o zi, două sau trei nu îi pusese pe gânduri.ș

9 După câte se pare, îi spuse achel lui 1azard, trăim într$o epocă în care un număr ocant deșso i / i so ii / fug de$acasă la orgii cu droguri, se hotărăsc subit să petreacă o săptămână în )ertoț ș ț

-allarta cu vreo târfă pe care au cunoscut$o la Starbuc5s de zece minute sau pur i simplu î iș ș

părăsesc via a de până atunci fără niciun avertisment. "ând am încercat să le e!plic cum e 0a!;ell,ț

nu au putut să creadă că poate e!ista un so atât de onest. &rau convin i că o să apară la un momentț ș

dat spă it, cu ochii injecta i i cu o boală venerică.ș ț ș

%n cele din urmă, când 0a!;ell Dalton lipsise destul de mult pentru că până i autorită ile dinș ț

zilele noastre să considere neobi nuită absen a lui, se întocmise un dosar la poli ie. (c iunile deș ț ț ț

căutare a bărbatului fuseseră minime sau ine!istente, ceea ce o frustrase pe achel, deoarece presupusese în mod gre it că, în cazul unei persoane dispărute, investiga ia este doar cu pu in maiș ț ț

redusă decât în cazul unei omucideri.

9 *u atunci când dispărutul este un adult, spuse 1azard, i când nu e!istă urme de violen ă. Dacăș ți$ar fi găsit ma ina abandonatăJș

Dar nu$i găsiseră ma ina, nici portofelul aruncat i golit de bani, niciun obiect care să poatăș ș

sugera un joc murdar. Dispăruse fără să lase mai multe urme decât un vapor care plecase înriunghiul 2ermudelor i nu mai ie ise niciodată de acolo.ș ș

1azard spuse' 9 Sunt sigur că vi s$a pus deja întrebarea aceasta, dar so ul dumneavoastră avea du mani:ț ș

9 & un om bun, spuse achel, a a cum se a tepta 1azard.ș ș

(dăugă apoi ceva la care el nu se a tepta'ș

9 i ca to i oamenii buni din lumea asta completă, bineîn eles că avea du mani.Ș ț ț ș

9 )e cine: 9 # bandă de ticălo i din troaca aceea care se nume te universitate. 1m, nu ar trebui să fiu atâtș ș

de aspră. Din păcate, "atedra de engleză se află în mâinile unor nemernici i sminti i.ș ț

9 "rede i că cineva de la "atedră ar fi pututJț

9 )u in probabil, recunoscu achel. *u tiu decât să vorbească, i întotdeauna fără niciun în eles.ț ș ș ț

%i mai oferi cafea, i când 1azard refuză, ea spuse'ș

9 "um se numea bărbatul a cărui moarte o investiga i:ț

1azard îi spusese doar câteva lucruri, suficiente pentru a o face peachel să$i deschidă u aC i nuș ș

avea acum nicio inten ie să dezvolte povestea. *u men ionase nici măcar faptul că îl urmărise deja iț ț ș

îl împu case pe asasinul lui e8nerd.ș

9 olf e8nerd. ( fost împu cat ieri, în vestul 1oll8;ood$ului.ș

9 "rede i că acest caz poate avea vreo legătură cu acela al so ului meu: -reau să spun, mai multț țdecât amănuntul că omul acela a urmat cursul de literatură al lui 0a!: 9 )osibil, spuse 1azard. *$a Jș

Destul de straniu, un surâs trist o făcu să pară i mai drăgu ă.ș ț

9 &u a e!clude această posibilitate, domnule detectiv, spuse ea, răspunzând vorbelor pe care elș

ezitase să le rostească. *u o să încep acum să$mi fac speran e de arte. Dar jur că nici nu le voi lăsa săț ș

piară.%n timp ce 1azard se ridică să plece, se auzi soneria. Femeia care sunase era o negresă mai

vârstnică, cu părul alb i având cele mai elegante mâini pe care le văzuse el vreodată, sub iri i cuș ț ș

degete lungi i suple ca ale unei fete tinere. &ra profesoară de pian i venise pentru lec ia cuș ș ț

pu toaica de zece ani a familiei Dalton.ș



(trasă de glasul melodios al profesoarei ei, &mil8, feti a, coborî de la etaj la timp pentru a fiț

prezentată lui 1azard înainte de a pleca. (vea frumuse ea mamei, dar nu aceea i tărie, pentru că buzaț ș

de jos începu să$i tremure i ochii i se împăienjeniră când spuse'ș

9 # să$l găsi i pe tata, nu$i a a:ț ș

9 # să ne străduim, o asigură 1azard în numele departamentului, nădăjduind că cele spuse nu se

vor dovedi o minciună.După ce pă i pragul i ie i pe verandă, se întoarse spre achel Dalton care rămăsese în u ă.ș ș ș ș

9 <rmătorul nume de pe lista mea este al unui coleg de$al so ului dumneavoastră, de la "atedraț

de engleză. )oate îl cunoa te i. -ladimir Laputa.ș ț

( a cum triste ea nu$i mic orase frumuse ea, nici furia nu i$o urâ i. achel spuse'ș ț ș ț ț

9 Dintre toate hienele de acolo, el este cel mai rău. 0a! îl dispre uiaJ îl dispre uie te. (cumț ț ș

ase săptămâni, domnul Laputa mi$a făcut o vizită ca să$ i arate simpatia i îngrijorarea pentruș ș ș

dispari ia lui 0a!. MurJ năpârca îmi dădea târcoale ca să vadă dacă nu mă simt singură în pat.ț

9 DumnezeuleN spuse 1azard. 9 >rosolănia este o calitate a universitarului de rând la fel de mult ca a unui membru dintr$o

ga că de stradă, detectiv anc8. ( apus de mult vremea cărturarului gentil, izolat în turnul lui deș

filde i interesat numai de artă i adevăr.ș ș ș 9 (m început de curând să bănuiesc acela i lucru, îi spuse 1azard, de i nu i$ar fi dezvăluitș ș

niciodată că, în lipsa unui candidat mai bun, so ul ei ajunsese în capul listei de suspec i în cazulț ț

amenin ărilor la adresa lui "hanning 0anheim.ț

= se părea greu să creadă că o femeie ca achel i o fată ca &mil8 ar putea iubi un om care nu eraș

e!act ceea ce părea să fie."u toate acestea, dispari ia lui 0a!;ell Dalton putea, de fapt, să însemne că acesta chiar începuseț

o via ă nouă, o via ă dementă, din care făceau parte amenin ările la adresa celebrită ilor, făcute fie cuț ț ț ț

scopul de a face rău, fie în speran a naivă că intimidarea s$ar putea lăsa cu sume fabuloase de bani.ț

"hiar i lăsând deoparte clopo eii din vis i pe omul din oglinzi, 1azard văzuse în via a lui lucruriș ț ș ț

mai ciudate decât un profesor cândva onest, un om cu judecată sănătoasă, luând$o dintr$odată razna,înnebunit de invidie i lăcomie.ș

Familia Dalton locuia într$un cartier bun, dar Laputa locuia într$unul i mai bun, la mai pu in deș ț

un sfert de oră de casa lor.%n timp ce 1azard luase cafeaua cu achel Dalton, amurgul timpuriu de iarnă se furi ase în urmaș

furtunii. (cum, în timp ce 1azard mergea cu ma ina spre casa profesorului Laputa, asfin itul secătuiș ț

ziua de lumină, până când din norii jo i, cenu ii i lumina i din spate, nu rămase decât un galbenș ș ș ț

strident, luminat de dedesubt de becurile ora ului.ș

)arcă ma ina peste drum de casa celui renumit a fi cea mai rea dintre hienele universitare, stinseș

farurile i opri tergătoarele de parbriz, dar lăsă motorul pornit ca să păstreze căldura din ma ină.ș ș ș

)u tii din zonă nu construiau fortăre e din zăpadă, dar odată cu venirea serii, se făcuse prea frigș ț

pentru sudul "aliforniei. *u reu ise să dea de profesor la telefon. (cum, de i casa lui Laputa era cufundată în întuneric,ș ș

mai încercă o dată.%n timp ce asculta telefonul sunând, 1azard zări un trecător care apăru de după col , la capătulț

îndepărtat al străzii i care venea în direc ia re edin ei lui Laputa.ș ț ș ț

"eva nu era în regulă cu tipul. *u avea nici umbrelă, nici haină de ploaie. orentele de ploaie sereduseseră la un ropot constant, de o precizie matematică, dar nu era totu i o vreme pe care să pleciș

la plimbare. i mai era ceva / tipul nu se grăbea.Ș

(erul lui arogant îi atrase aten ia lui 1azard anc8. Dacă tipul ar fi fost un burete, ar fi fost atât deț

plin de arogan ă, încât n$ar mai fi rămas loc pentru un strop de ploaie.ț

0ergea an o printre felinarele de pe stradă, nu cum mergeau uneori tipii cu adevărat duri, ci a aț ț ș ș

cum mergeau vedetele de cinema când credeau că$i imită la perfec ie pe tipii duri. )antalonii cenu ii,ț ș



puloverul negru pe gât i haina de piele neagră erau îmbibate de apă, dar omul părea săș sfideze ploaia.

eatral. *iciun alt trecător nu mai era în stradă pe o vreme ca asta i deocamdată nu trecea nicioș

ma ină pe strada aceasta lini tită, i totu i tipul părea să ofere un spectacol fără public, pentruș ș ș ș

amuzamentul propriu.

)lictisit să mai asculte cum sună telefonul lui Laputa, 1azard apăsă &0=*( = pe tastaturaȚmobilului său.

recătorul părea că vorbe te singur, de i de peste drum 1azard nu putea fi sigur de acest lucru.ș ș

"ând lăsă geamul în jos i î i scoase capul ca să asculte, fu împiedicat de ropotul ploii. )rinseș ș

câteva frânturi de voce i se gândi că poate tipul cânta, de i nu recuno tea nici melodia, niciș ș ș

versurile.Spre surpriza lui 1azard, omul care mergea an o părăsi trotuarul i o luă pe aleea de acces cătreț ț ș ș

casa Laputa. (vea probabil la el o telecomandă, pentru că u a garajului se ridică. ipul intră, iar u aș ș

se închise imediat.1azard ridică geamul de la ma ină. )rivi casa. După două minute, o lumină slabă apăru în capătulș

locuin ei, acolo unde probabil se afla bucătăria. "am după încă o jumătate de minut se aprinse altăț

lumină la etaj.Fie că iubitorul de ploaie era -ladimir Laputa, fie că nu, cuno tea bine casa profesorului.ș

•Capitolul 71

Din rotonda de la intrare, de la o fereastră de lângă u a principală, &than privi cum ma inaș ș

domnului 1achette se îndepărtează pe aleea de acces, prin cuiele ploii i întunericul ciuruit.ș

2ucătarul$ ef fusese ultimul membru al personalului de zi care plecase.ș

( ezat la acela i nivel cu unul dintre pere ii rotondei, fi!at discret într$un col , un ecran negru seș ș ț ț

lumină instantaneu când &than apăsă u or cu degetul pe el. &ra un dispozitiv "reston controlatșdigital, prin care puteai avea acces la toate sistemele computerizate ale casei' căldura i aerulș

condi ionat, sistemul audio, încălzirea cu gaze pentru bazinele de înot i jacuzzi, iluminatul din casăț ș

i din curte, sistemul telefonic i multe altele.ș ș

ablouri "reston erau montate în toată vila, dar acelea i sisteme puteau fi controlate de la oriceș

calculator, a a cum era cel din camera de lucru a lui &than.ș

După ce activă ecranul, apărură trei coloane de pictograme. (păsă pe cea care reprezenta camerelevideo de supraveghere e!terioară.

Deoarece pe toată proprietatea se aflau optzeci i ase de camere e!terioare, &than avea acum totș ș

atâtea numere la dispozi ie. %n general, pentru a ob ine rapid o imagine a unui loc anume, trebuia săț ț

ai introduse în memorie numerele / cel pu in cele pe care era cel mai probabil să le folose tiț ș

frecvent, în func ie de pozi ia ta în cadrul personalului.ț ț(păsă G+, i pe ecranul "reston apăru îndată imaginea por ii principale văzute din afara ziduluiș ț

re edin ei. &ra aceea i cameră care îl surprinsese pe olf e8nerd livrând pachetul care con ineaș ț ș ț

mărul i ochiul de păpu ă.ș ș

)oarta se deschise. 0a ina domnului 1achette ie i în stradă, făcu dreapta i dispăru din cadru.ș ș ș

%n timp ce poarta se închidea, &than atinse ecranul i ie i din meniul camerei e!terioare. (păsăș ș

pictograma pentru sistemul de alarmă al casei. *u to i membrii personalului erau autoriza i să activeze i să dezactiveze alarmaC prin urmare, luiț ț ș

&than i se ceru parola. # introduse, ob inu accesul i porni alarma de perimetru.ț ș

oate zonele publice ale vilei / aproape toate, în afara dormitoarelor, băilor i apartamentelor ș

personalului / aveau senzori de mi care care înregistrau orice trecere prin hol sau prin cameră.ș

Senzorii erau activa i H de ore din H, apte zile din apte, dar nu erau practic conecta i la alarmăț ș ș țdecât în cazul în care nu era nimeni acasă, un eveniment care se petrecea rar.



"um Fric i &than se aflau în re edin ă, dacă senzorii de mi care ar fi fost conecta i la alarmă,ș ș ț ș ț

sirena ar fi pornit de fiecare dată când treceau printr$un spa iu monitorizat sau făceau un simplu gestț

cu mâna.&than nu voia decât să se asigure că sirena va porni dacă s$ar deschide o u ă sau un geam. (ceastăș

măsură preventivă, la care se mai adăuga echipa de paznici care monitoriza zonele suplimentare de

senzori din curtea casei, garanta că nimeni nu putea să$l ia pe el sau pe Fric prin surprindere."u toate acestea, nu voia ca Fric să doarmă singur la etajul al doilea. *u în seara asta, nu mâine$

seară, nici la orice altă oră din aceste zile.Fie va aranja ca băiatul să se mute la parter, fie &than î i va petrece noaptea în sufrageria dinș

apartamentul de la etajul al doilea al lui Fric.%ntre timp, pentru prima oară de când se întorsese acasă, se duse în apartament, în camera de

lucru, la biroul unde lăsase cei trei clopo ei argintii. Dispăruseră.ț

%n garajul cel mai îndepărtat de la #ur Lad8 of (ngels, când descoperise că din ambulan ă lipseaț

un singur set de clopo ei, bănuise că setul aflat în posesia lui 1azard era acela i cu cel cu care seț ș

trezise în mână la Forever oses.Fantoma pe care o văzuse în oglinda de la baia din apartamentul lui Dunn8, fantomă care

dispăruse în oglinda din dormitorul lui 1azard, venise aici peste noapte, în timp ce &than dormea,luase clopo eii i i$i dăduse lui 1azard, din motive care rămâneau misterioase, dacă nu cu totulț ș

dincolo de puterea lui de în elegere. =ar fantomă, cel mai probabil, era Dunn8 Uhistler, care murise,ț

dar înviase.&than se miră că era în stare să stea acolo, să nutrească astfel de gânduri bizare i să mai fie întregș

la minte. "el pu in el credea că e întreg la minte. Se putea însă să gre ească.ț ș

De i clopo eii dispăruseră, obiectele din cutiile negre erau încă la vedere. Se a eză la birou iș ț ș ș

studie cele ase păr i ale ghicitorii, nădăjduind să se lumineze.ș ț

>ărgări e, melci, un borcan cu zece prepu uri, borcanul de biscui i plin de piese de scrabble / ț ț ț

#U&, U#& /, o carte despre câini, ochiul din mărJ%n zile mai bune, mai bine dispus, nu ar fi fost în stare să deslu ească aceste mesaje. Spera ca înș

starea actuală de încordare i epuizare mentală, barierele sale intelectuale să pice i să$l lase să vadăș ș

totul dintr$o nouă perspectivă i să în eleagă ceea ce până atunci păruse indescifrabil.ș ț

*icio ansă.ș

Le telefonă paznicilor din biroul aflat în spatele re edin ei, în clădirea intendentului. Fiind deș ț

serviciu de la patru după$amiaza până la miezul nop ii, ace tia erau deja la curent cu faptul că &thanț ș

activase alarma de perimetru mai devreme decât de obicei, deoarece acest lucru apăruse pecomputerele lor.

Fără să le dea o e!plica ie, le ceru să fie deosebit de vigilen i în seara aceasta.ț ț

9 i am aceea i rugăminte i pentru băie ii din schimbul de noapte, când ajung acolo.Ș ș ș ț

%l sună pe "arl Shorter, eful echipei de bod8guarzi care$l înso ea pe "hip în Florida. Shorter nuș ț

avea de raportat nimic suspect. 9 e sun mâine, spuse &than. -a trebui să discutăm câteva schimbări pe care le voi face legate desosirea voastră de joi în L.(. 0ai multă securitate la aeroport i pe drumul spre casă, proceduri noi, oș

rută diferită, în caz că cineva s$a prins de rutina noastră obi nuită.ș

9 & ti sigur că nu$ i filează nicio lampă: întrebă Shorter.ș ț

9 %ncă nu, îl sigură &than. 9 (tunci ce se întâmplă: 9 i$am spus despre cadourile ciudate din cutiile negre. (vem o problemă legată de ele, asta eȚ

tot. # inem sub control.ț

După ce termină convorbirea cu "arl Shorter, &than se duse la baie să se bărbierească i să seș

pregătească pentru cină. % i scoase puloverul i$ i puse o căma ă curată.ș ș ș ș

"âteva minute mai târziu, aflat lângă biroul din camera de lucru, se mai uită o dată la cele aseșobiecte enigmatice.



(ten ia îi fu atrasă de unul dintre becule ele de pe telefon / becule ul liniei H clipi de câteva ori,ț ț ț

apoi rămase aprins.

•Capitolul 72

%n proprietatea firmei Rurtz =vor8 =nterna ional i servind drept mijloc principal de transportț ș

pentru obin >oodfello;, Land over$ul nu trebuia văzut niciodată în fa a casei lui "or58. %l puteaț

pune prea u or în legătură cu activită i criminale comise de alter ego$ul său fascist.ș ț

)arcă ma ina după col i merse prin ploaie către casă, cântând frânturi dinș ț ș Das )&eingold deichard Uagner, e drept, nu cu talent, dar cu sentiment.

%n garaj se dezbrăcă i$ i lăsă hainele ude pe podea. Luă cu el în casă portofelul, portdocumentulș ș

cu legitima ia (gen iei *a ionale de Securitate i pistolul >loc5, pentru că încă mai avea nevoie săț ț ț ș

fie obin >oodfello; pe ziua de azi.Se terse cu prosopul în dormitorul mare. rase pe el o lenjerie de corp călduroasă.ș

Din dulap scoase un costum negru 1ard "orps din gorete!, făcut pentru schiori. =mpermeabil,călduros, permi ând mi cări din cele mai variate, avea să fie perfect pentru asaltul asupra )alazzoț ș

ospo.K

1azard ar fi putut să$l sune pe -ladimir Laputa sau pe cel care tocmai intrase în casa profesorului prin garaj, dar după ce reflectă un minut la cea mai în eleaptă cale de a aborda lucrurile, se hotărî săț

apară la u a lui neanun at. Surpriza / sau din contră, lipsa de surprindere / cu care omul din ploaie ar ș ț

reac iona la vederea lui 1azard i a legitima iei lui ar putea spune ceva.ț ș ț

#pri motorul, ie i din ma ină i dădu nas în nas cu Dunn8 Uhistler.ș ș ș

)alid ca o eastă decolorată de soare, cu trăsăturile supte ca în zilele în care se aflase în comăț

vecină cu moartea, Dunn8 stătea în ploaie fără să fie totu i pătruns de ea, mai uscat decât oasele,ș

decât nisipul lunii, decât sarea. 9 *u intra acolo.1azard tresări i se fâstâci când sim i că i se taie picioarele. %ncercă să se dea în spate, dar nu aveaș ț

unde să se ducă, pentru că ma ina era chiar în spatele lui, pantofii îi alunecau însă pe asfaltul ud înș

timp ce picioarele încercau să treacă prin ma ină.ș

9 Dacă tu mori, spuse Dunn8, nu te pot aduce înapoi. *u sunt îngerul tău păzitor.%n carne i oase pentru o clipă, dar lichefiat în clipa următoare, Dunn8 se scurse fără zgomot înș

balta în care stătea, ca i cum ar fi fost o apari ie formată din apă, răsfrângându$se în asfaltul ud înș ț

iroaie verticale, făcându$se nevăzut într$o clipă, mai fluid decât atunci când alunecase în oglindă.ș

K"ostumul impermeabil avea o glugă care se putea strânge, genunchiere i mai multe buzunareș

decât haina făcută pe comandă a unui cleptoman, toate cu fermoare. Două perechi de osete, bocancișnegri i mănu i din piele i nailon / aproape la fel de fle!ibile ca mănu ile chirurgicale, dar careș ș ș ș

dădeau mai pu in de bănuit / completau inuta.ț ț

%ncântat de imaginea sa răsfrântă în oglindă, "or58 traversă holul spre camera de oaspe i dinț

spate, ca să vadă dacă Stin58 "heese 0an murise i, în caz contrar, să$l sperie pu in.ș ț

Luă cu el pistolul de B mm i un amortizor nou.ș

La u a camerei întunecate, mirosul greu al ostaticului neputincios putea fi sim it încă de pe hol.ș ț

#dată trecut pragul, ceea ce fusese doar un miros greu devenea o miasmă pe care nici măcar "or58,admiratorul fervent al haosului, nu o găsea deloc plăcută.

(prinse veioza i se duse spre pat.ș

La fel de încăpă ânat, pe cât era de rău mirositor, "heese 0an încă se mai agă a de via ă, de iț ț ț ș

credea că so ia i fiica lui fuseseră torturate, violate i ucise.ț ș ș 9 "e fel de nemernic egoist e ti: întrebă "or58 cu un glas plin de dispre .ș ț



Slăbit, primind până acum lichid numai prin perfuzii, inut periculos de aproape de o deshidratareț

fatală, 0a!;ell Dalton nu ar fi putut răspunde decât cu o voce fragilă i spartă, aproape comică.ș

)referă, de aceea, să răspundă cu o privirea încărcată de ură."or58 apăsă eava armei de buzele crăpate ale lui Dalton.ț

%n loc să$ i întoarcă capul, iubitorul de Dic5ens, ;ain i Dic5inson î i deschise cu îndrăznealăș ș ș

gura i mu că arma, de i gestul acesta avea ceva din 1eming;a8. #chii îi ardeau sfidători.ș ș șK

(flat la volanul sedanului, parcat peste drum de casa Laputa, încercând să$ i vină în fire, 1azardș

se gândi la bunica ose, mama tatălui său, care credea în mojo +, de i nu îl practica, care credea înș

strigoi, de i niciunul nu îndrăznise să$i calce casa, care credea în fantome, de i nu văzuse niciodatăș ș

vreuna, care putea povesti cu lu! de amănunte mii de apari ii celebre în care fuseseră implicateț

spirite benigne, maligne i &lvis. (cum în vârstă de optzeci de ani, bunica ose / 1oodoo ose, a aș ș

cum o alinta mama lui 1azard / era respectată i foarte iubită, dar rămăsese un personaj comic înș

familie din pricina convingerii ei că lumea nu era numai ce ne spuneau tiin a i cele cinci sim uri.ș ț ș ț

%n ciuda a ceea ce tocmai văzuse în stradă, 1azard nu putea încă să se obi nuiască cu ideea căș

bunica ose putea în elege mai bine realitatea decât to i cei pe care îi cuno tea el.ț ț ș

*u fusese niciodată omul care să stea prea mult la îndoială înainte să facă ceva, fie în via a de zițcu zi, fie în momentele periculoase, dar a a cum stătea acum în ma ină, în ploaie, tremurând tot, avuș ș

nevoie de ceva timp ca să$ i dea seama că ar trebui să pornească motorul i căldura. Să sune sau nuș ș

la u a lui -ladimir părea însă cea mai dificilă hotărâre a vie ii sale.ș ț

Dacă tu mori, nu te pot aduce înapoiE, spusese Dunn8, accentuând cuvântul tu.<n poli ist nu putea da înapoi numai pentru că îi era frică să nu moară. )utea la fel de bine săț

azvârle insigna, să$ i ia o slujbă în vânzări sau să înve e un me te ug ca să$ i umple ceasurile goale.ș ț ș ș ș

*u sunt îngerul tău păzitorE, spusese Dunn8, accentuând tău,ceea ce era, bineîn eles, unț

avertisment, dar avea i conota ii care îi dădeau dureri de cap lui 1azard.ș ț

-oia să$i facă o vizită bunicii ose i să stea cu capul în poala ei, să o lase să$i pună comprese reciș

pe frunte. )oate făcuse biscui i cu lămâie. )utea să$i pregătească i o ciocolată caldă.ț ș

)este drum, prin perdeaua de ploaie, casa lui Laputa nu mai avea aceea i înfă i are ca prima oarăș ț ș

când o văzuse. (tunci i se păruse o casă victoriană frumoasă cu o curte mare, caldă i primitoare,ș

genul de casă care proteja familiile ai căror copii ajungeau cu to i doctori, avoca i i astronau i, i seț ț ș ț ș

iubeau unul pe altul. Se uita acum la ea i se gândea că într$unul din dormitoarele de acolo pluteaș

probabil în aer o fată legată de un pat, vomitând din greu, blestemându$L pe =sus i vorbind în limbiș

diavole ti.ș

"a poli ist, nu trebuia să lase niciodată frică să$l cople ească, dar ca prieten, nu putea să iasă dinț ș

joc i să$l lase pe &than fără niciun ajutor.ș

=nforma ii. Din e!perien a lui 1azard, îndoiala venea din lipsă de informa ii care să permită luareaț ț ț

unei decizii inteligente. (vea nevoie de cineva care găsească răspunsurile la câteva întrebări.

)roblema era că, oficial, nu avea niciun motiv să meargă pe pistele acelea. Dacă demagogul ăstaavea vreo legătură cu vreo infrac iune, aceea era asasinarea 0inei e8nerd, care era cazul lui Samț

Resselman, nu al lui 1azard. *u putea căuta informa ii pe canalele obi nuite din departament.ț ș

# sună pe Laura 0oonves de la Sec ia de (sisten ă "riminalistică. =e ise cu &than, încă mai ineaț ț ș ț

la el i îl ajutase să dea de urma lui olf e8nerd pornind de la plăcu ele de pe 1onda care fuseserăș ț

filmate de una dintre camerele video ale re edin ei.ș ț

1azard se temu că Laura plecase deja de la birou, dar aceasta răspunse i el spuse u urat'ș ș

9 & ti acolo.ș

9 Serios: De fapt, plecasem. &ram în drum spre casă, mă oprisem să iau o por ie de pui prăjit iț ș

două de salată de varză. *u, sunt tot aici, dar ce mai contează dacă nu am via ă socială.ț

9 =$am spus că e un idiot că te lasă să$i scapi.

9 =$am spus i eu că e un idiot, spuse ea.ș3+Note: &u5#nt e origine a7ricană, esemn#n un tip e 5ră4itorie. (n.tr.).



9 oată lumea îi spune că e idiot. 9 0da: (tunci poate că ar fi bine să ne strângem to i i să punem la punct o strategie nouă,ț ș

pentru că nu merge chestia asta cu vezi$că$e ti$un$idiot. %mi placeș atât de mult de el, 1azardN 9 *u a uitat$o încă pe 1annah. 9 Sunt cinci ani, omule.

9 "ând a pierdut$o, a pierdut mai mult decât o so ie. i$a pierdut elul în via ă. *$a mai fost înț Ș ț țstare să vadă rostul lucrurilor. rebuie să ajungă să$l vadă iar, ăsta e el.

9 Lumea e plină de tipi se!i, de tep i i plini de succes, care nu ar fi în stare să vadă rostul vie iiș ț ș ț

dacă Dumnezeu nu i$ar pocni în fa ă i nu le$ar rămâne imprimate pe frunte ini ialele inelului Său.ț ș ț

9 (sta e probabil versiunea ta plină de oftică a Dumnezeului din -echiul estament. 9 De ce trebuie să îmi cadă cu tronc un tip care are nevoie de sensuri: 9 )oate pentru că i tu ai nevoie.ș

>ândul acesta o amu i pe Laura, i 1azard spuse'ț ș

9 % i aminte ti de tipul ăla pe care te$a rugat &than ieri$diminea a să$l găse ti / olf e8nerd:ț ș ț ș

9 Lup vestit, spuse ea. olf înseamnă lup vestitE. 9 olf înseamnă mort. *u te ui i la tiri:ț ș

9 Doar nu sunt masochistă, tu ce crezi: 9 -erifică i tu ultimele noută i de la #mucideri. Dar nu acum. "hiar acum am nevoie să$mi faciș ț

un serviciu, de fapt, pentru &than, dar neoficial. 9 "e vrei:1azard aruncă o privire către casă. Locul încă mai radia de atmosfera aceea dubioasă. &ra ca iș

cum 2rad8 2unch+7 î i construise casa peste drum de poarta iadului.ș

9 -ladimir Laputa, spuse 1azard.%i spuse Laurei numele pe litere.

9 Dă$mi de tire cât mai repede dacă e cineva cu numele ăsta care are dosar penal, chiar iș ș

amenzi pentru conducere în stare de ebrietate, care nu i$a plătit biletele de parcare, orice.ș

K%n loc să apese trăgaciul, "or58 scoase eava din gura lui Dalton, aproape zgâriindu$i cu o elulț ț

armei din ii căzu i de malnutri ie.ț ț ț

9 <n foc ar fi prea u or pentru tine, spuse "or58. "ând o să fiu gata să termin cu tine, o s$o facș

încet. i memorabil.Ș

)use pistolul deoparte, îi spuse lui Dalton câteva minciuni delicioase despre cum scăpase decadavrele lui achel i &mil8 i alese în cele din urmă o pungă nouă de perfuzie din frigiderul deș ș

alături. 9 %n seara asta o să aduc pe cineva cu mine, spuse "or58 în timp ce lucra. <n spectator al

suferin ei tale finale.ț

)e fa a suptă, înconjura i de o mască de racun de piele lividă, lucind în găvanele adâncite, ochii seț ț

rostogoleau ca să urmărească mi cările lui "or58. *u mai erau globurile lucioase împănate cu ură, cișdin nou pătrunse de frică, ochii bântui i ai unui om care credea în sfâr it în puterea haosului i îiț ș ș

în elegea grozăvia.ț

9 *oul meu proiect e un băiat de zece ani. # să fii surprins de identitatea lui când o să i$lț

prezint.După ce înlocui perfuzia, se duse spre dulapul cu medicamente, din care scoase o seringă

hipodermică nouă i două fiole mici.ș

9 # să$l leg de un scaun lângă patul tău. i dacă nu poate să se uite la ce am de gând să$ i fac, oȘ ț

să$i lipesc ochii ca să nu i se mai închidă.K

3Note: itcom american in anii 1-, a5#n ca su$iect 7amilia ;ra?. (n.tr.).



Laura 0oonves nu găsi niciun dosar penal pe numele -ladimir Laputa, nici măcar o referire laamenzi de parcare neplătite. Dar când, după mai pu in de cincisprezece minute, îl sună pe 1azard,ț

avea ve ti interesante.ș

Departamentul MafuriT#mucideri avea un caz deschis pe numele Laputa. =nvestiga ia nu era activăț

în momentul de fa ă din pricina lipsei de probe.ț

"u patru ani în urmă, o femeie pe nume Mustine Laputa, în vârstă de aizeci i opt de ani, fuseseș șucisă în propria casă. (dresa la care se petrecuse crima se dovedi a fi locuin a pe care o supravegheaț

acum 1azard.)rivind casa în timp ce vorbea cu Laura, 1azard spuse'

9 "um a murit femeia: 9 )e calculator nu e tot dosarul, doar un rezumat. Din ce scrie aici, a fost bătută cu un vătrai până

a murit.0ina e8nerd fusese împu cată în picior, dar cauza reală a mor ii ei fusese bătaia cu o veioză dinș ț

marmură i bronz.ș

-ătrai. -eioză grea. %n ambele cazuri, criminalul recursese la un instrument dur aflat la îndemână.)utea să nu fie o dovadă suficientă a unui singur modus operandi,a unui singur criminal, dar era un

început. 9 (sasinarea lui Mustine a fost sălbatică, neobi nuit de violentă, spuse Laura. 0edicul legistș

estimează că asasinul a aplicat între patruzeci i cincizeci de lovituri cu vătraiul.ș

0oartea 0inei e8nerd fusese la fel de brutală. 9 "ine au fost detectivii care s$au ocupat de acest caz: întrebă 1azard. 9 <nul dintre ei a fost Ualter Sunderland. 9 %l tiu.ș

9 (m avut noroc, spuse Laura, l$am prins la telefon acum cinci minute. =$am spus că nu pot să$ie!plic chiar acum de ce trebuia să tiu, pe urmă l$am întrebat dacă avuseseră un suspect în acest caz.ș

*$a ezitat. ( zis că fiul lui Mustine a mo tenit tot. Ualt spune că era un ticălos înfumurat.ș

9 *umele fiului e -ladimir Laputa, ghici 1azard. 9 -ladimir =lici Laputa. )redă la aceea i universitate de unde a ie it la pensie mama lui.ș ș

9 (tunci de ce nu e la pu cărie, dând la schimb romane pentru igări:ș ț

9 Ualt spune că -ladimir a avut un alibi fără nicio fisură, că un astronaut putea să se ducă i săș

se întoarcă de pe lună în el. *imic din lumea asta nu era perfect. <n alibi cusut cu trei rânduri de a ă stârnea suspiciunea unuiț

poli ist tocmai pentru că păreaț făcut ,nu găsit."asa stătea în ploaie ca o făptură vie, atentă, cu cele câteva ferestre luminate ca ni te ochiș

asimetrici.K

%n seringă, "or58 amestecă un coc5tail paralizant de medicamente care să ină ostaticul docil,ț

imobil, dar treaz. 9 )ână în zori o să fii mort ca achel i &mil8, i pe urmă asta o să fie camera băiatului i patulș ș ș

lui. *u$i administră niciun sedativ, niciun halucinogen. "ând se va întoarce înainte de miezul nop ii,ț

nu voia ca Dalton să fie ame it său pierdut în iluzii. Scârboasa făptură trebuia să fie cu minteaț

limpede ca să resimtă toate nuan ele subtile ale mor ii sale îndelung plănuite.ț ț

"or58 introduse acul hipodermic în picurătorul din perfuzie. 9 0i$a dat atâtea idei bune, idei mult mai bune."u degetul mare apăsă încet dopul de presiune i lăsă con inutul seringii să se scurgă în solu iaș ț ț

salină pe care o absorbeau venele lui Dalton. 9 &!perien ele băiatului din camera asta vor fi cumva la fel ca ale tale, dar mai vii, mai ocante.ț ș

După ce îi administră toată doza, scoase acul i îl aruncă la gunoi.ș



9 La urma urmei, toată lumea o să se uite la casetele video pe care o să le trimit. Filmule eleț

mele o să fie e!trem de valoroase dacă o să in milioane de oameni fascina i în fa a lor.ț ț ț

Din ii ubrezi ai lui Stin58 "heese 0an începuseră deja să clăn ăne. (mestecul de medicamenteț ș ț

paralizante îi dădea frisoane spasmodice. 9 Sunt sigur că băiatul o să fie entuziasmat de rolul principal pe care i$l ofer i în care o săș

fascineze masele mai mult decât o face tatăl lui.K

Furtuna î i pierdu puterea i se transformă într$o burni ă lipsită de vânt. "ea a se răsucea pe străziș ș ț ț

ca respira ia rece a lunii ascunse.ț

(cum, că$ i făcuse o idee despre individul cu care avea de$a face, 1azard stătea în ma inăș ș

gândindu$se care ar fi cea mai bună modalitate de a$l aborda pe -ladimir Laputa.elefonul mobil sună. "ând răspunse, recunoscu vocea pe care o auzise cu pu in timp în urmă înț

stradă, venind dinspre apari ia fantomatică.ț

Dunn8 Uhistler spuse' 9 Sunt îngerul lui &than, nu al tău, nici al lui (elfric. Dar dacă îl salvez / dacă pot / n$o să mai

aibă niciun rost, în caz că tu sau băiatul muri i.ț

"apabil să turuie întruna fără să obosească, 1azard se trezi subit secătuit. *u mai vorbiseniciodată cu o fantomă. *u voia să înceapă acum.

9 # să se simtă vinovat pentru pierderea voastră, continuă Uhistler. i pe urmă umbra din inimaȘ

lui se va transforma într$un întuneric fără capăt. *u intra în casa aceeaN1azard î i regăsi o voce cu pu in mai slabă i tremurătoare decât cea pe care se baza de obicei'ș ț ș

9 & ti mort sau viu:ș

9 Sunt mort iș viu, în acela i timp. *u intra în casa aceea. -esta antiglon nu înseamnă nimic.ș ț

Două gloan e în cap, atât. i nu am autoritate să te readuc la via ă.ț Ș ț

Dunn8 închise.K

%mbrăcat elegant pentru asaltul asupra regelui 1oll8;ood$ului, "or58 se uită la ceasul de peretedin bucătărie i văzu că rămăsese mai pu in de o oră până la întâlnirea cu Mac5 rotter în 2el (ir.ș ț

"rima i confuzia îi măreau pofta de mâncare. Din picioare, făcând drumuri între frigider iș ș

cămară, î i încropi o gustare din brânză, fructe uscate, o jumătate de gogoa ă, o lingură de cremă deș ș

zahăr ars, pu in din asta, pu in din cealaltă.ț ț

# astfel de cină haotică se potrivea de minune cu omul care adusese atâta dezordine în lume într$osingură zi i care mai avea încă mult de lucru până să se culce.ș

)istolul >loc5, la care ata ase amortizorul, stătea pe masa din bucătărie. (vea să intre perfect înș

buzunarul cel mai adânc al costumului său.%n alte buzunare avea încărcătoare, mult mai multă muni ie decât ar fi avut nevoie, având înț

vedere că nu se a tepta să fie nevoit să omoare azi pe altcineva în afară de &than ruman.ș

KDacă 1azard nu ar fi fost decât un om care voia să trăiască, ar fi plecat de acolo fără să maitraverseze strada ca să sune la sonerie.

&ra însă i un bun poli ist, i prietenul lui &than. "redea că meseria de poli ist nu era doar oș ț ș ț

meserie, ci o voca ie, i că prietenia necesita devotament e!act când acesta era mai greu de oferit.ț ș

Deschise u a. =e i din ma ină.ș ș ș

•Capitolul 73

%n momentul în care este chemat, Dunn8 răspunde imediat, de data aceasta fără să se mai

deplaseze cu automobilul, ci pe autostrăzi de cea ă i apă, i prinț ș ș ideea de San Francisco.



%ntr$un parc din Los (ngeles se înfă oară într$o mantie de nori pământe ti i ajunge la sute deș ș ș

5ilometri spre nord prin pliurile moi ale unei alte ce i, după ce a schimbat aleea din parc cuț

scândurile unui debarcader.)entru că e mort, dar nu a plecat încă din lumea aceasta, î i locuie te în continuare propriulș ș

cadavru, o condi ie stranie. După ce murise în comă, sufletul lui ajunsese pentru scurt timp într$unț

loc care părea salonul de a teptare al unui doctor, însă un loc lipsit de reviste îndoite i speran ă.ș ș țFusese apoi primit din nou în lume, în carapacea lui muritoare care îi era familiară. *u este o simplăfantomă, niciun înger păzitor obi nuit. &ste un cadavru ambulant, dar trupul său e capabil acum deș

orice performan ă pe care i$o cere sufletul său.ț

%n ora ul acesta mai nordic i mai rece nu plouă. (pa clipoce te pe stâlpii debarcaderului, unș ș ș

clipocit neplăcut, care te duce cu gândul la batjocură, conspira ie i o foame neomenească.ț ș

)robabil că ceea ce îl surprinde cel mai mult în legătură cu moartea lui este persisten a fricii. (r fiț

crezut că odată cu moartea vine i eliberarea de an!ietate.ș

remură la sunetul apei de sub debarcader, la bocănitul pa ilor lui pe scândurile ude de condensș

ale docului, la mirosul de sămân ă sărată al mării fertile, la ochiurile înghe ate, fluorescente prinț ț

cea ă, care sunt ferestrele mari ale restaurantului cu vedere la mare în care îl a teaptă 8phon.ț ș

(proape toată via a lui nu a găsit niciun rost în nimic. 0ort, percepe rosturile fiecărui amănunt alțlumii fizice, i prea multe dintre rosturile acestea au un sens întunecat.ș

<n bra al debarcaderului merge pe lângă ferestrele restaurantului, iar la o masă stă 8phon, aflatț

cu treburi în ora , dar singur acum, îmbrăcat frumos ca întotdeauna, cu o atitudine nobilă, fără săș

pară preten ios. #chii li se întâlnesc prin sticla geamului.ț

)entru o clipă, 8phon îl prive te sobru, chiar sever, cu o neplăcere care cu siguran ă va aveaș ț

urmări la care Dunn8 nu vrea să se gândească. (poi, fa a lui rotofeie se încre e te i lasă să i se vadăț ț ș ș

surâsul acela de învingător. "u degetul mare i arătătorul închipuie o pu că pe care o îndreaptă spreș ș

Dunn8, ca i cum ar zice' e$am prinsE.ș

)rin cea ă, sticlă i lumina de lumânare de pe masă, Dunn8 ar putea ajunge într$o clipită de peț ș

debarcader pe scaunul din fa a lui 8phon. "u atâ ia oameni în restaurant însă, intrarea aceastaț ț

neconven ională ar fi culmea indiscre iei.ț ț

%nconjoară clădirea ca să ajungă la u a din fa ă i îl urmează pe eful de sală, care îl conduce laș ț ș ș

masa lui 8phon.(cesta se ridică gra ios că să$l salute pe Dunn8, îi întinde mâna i spune'ț ș

9 Dragă băiete, îmi pare rău că te$am chemat într$un moment atât de critic al acestei nop i deț

pomină.După ce se a ază amândoi pe scaune i după ce Dunn8 refuză politicos invita ia efului de sală deș ș ț ș

a comanda o băutură, hotărî că lipsa de sinceritate nu va ajuta mai mult aici, poate chiar dimpotrivă,decât o făcuse noaptea trecută în barul hotelului din 2everl8 1ills. 8phon îi ceruse în mod e!plicitintegritate, sinceritate i franche e în rela ia dintre ei.ș ț ț

9 %nainte de a spune orice, domnule, trebuie să vă spun că tiu că mi$am permis din nou lucrurișcare nu ineau de autoritatea mea abordându$l pe 1azard, spuse Dunn8.ț

9 *u abordându$l, Dunn8. "i abordându$l prea direct.8phon face o pauză ca să soarbă din martini.Dunn8 începe să se justifice, dar bărbatul cu păr alb îi solicită răbdare cu mâna ridicată. "u ochii

sclipind de veselie, mai ia o sorbitură de martini i o savurează.ș

"ând vorbe te, 8phon abordează prima oară o chestiune de maniere'ș

9 Fiule, vocea ta e o idee cam ridicată i are în ea o nelini te care s$ar putea să li se parăș ș

interesantă celor care iau masa aici i sunt mult prea curio i din fire.ș ș

"linchetul tacâmurilor i por elanului, sunetul cristalin al paharelor de vin ciocnite u or în cinsteaș ț ș

cuiva, muzica gra ioasă a unor clape de pian mai degrabă mângâiate decât lovite i murmurulț ș

conversa iilor nu ating intensitatea aceea care acoperise atât de convenabil discu ia dintre Dunn8 iț ț ș8phon în barul hotelului.



9 %mi pare rău, spune Dunn8. 9 &ste admirabil că vrei să te asiguri nu numai de supravie uirea fizică a domnului ruman, ci iț ș

de echilibrul său emo ional i psihologic. (sta ine de autoritatea ta. Dar în interesul clientului, unț ș ț

păzitor ca tine trebuie să ac ioneze indirect. Să încurajeze, să inspire, să înspăimânte, să convingă, săț

sfătuiascăJ

9 J i să influen eze evenimentele prin orice metodă ascunsă, subtilă i seducătoare, încheieș ț șDunn8.

9 &!act. i$ai for at limitele autorită ii prin felul în care te$ai purtat cu (elfric. Le$ai for at, dar Ț ț ț ț

încă nu le$ai depă it.ș

(titudinea lui 8phon este a unui profesor preocupat de un student problemă, căruia găse te deș

cuviin ă să$i ină o prelegere. *u pare nici mânios, nici e!asperat, i Dunn8 e recunoscător.ț ț ș

9 Dar când i$ai spus în fa ă domnului anc8 să nu intre în casa aceea, continuă 8phon, când l$aiț

informat că va fi împu cat de două ori în cap, ai intervenit în cel mai probabil destin al său din acelș

moment. 9 Da, domnule. 9 anc8 poate acum supravie ui nu datorită ac iunilor i deciziilor sale, nu datorită liberuluiț ț ș

arbitru, ci pentru că tu i$ai dezvăluit viitorul apropiat.8phon oftează. Dă din cap. )are trist, ca i cum cuvintele pe care tocmai le va pronun a îlș ț

mâhnesc' 9 *u e bine, dragul meu. *u e bine pentru tine."u câteva clipe în urmă, Dunn8 îi fusese recunoscător mentorului său pentru că nu se mâniase.

(cum i se face teamă din pricina mâhnirii tăcute i a e!presiei de regret de pe fa a lui 8phon, pentruș ț

că lăsau să se în eleagă că a luat o hotărâre.ț

8phon spune' 9 &rau multe trucuri prin care puteai să$l întorci din drum pe domnul anc8 i să lucrezi indirect.ș

Firea veselă a bătrânului nu poate fi înăbu ită mult timp. Aâmbe te din nou. #chii alba tri lucescș ș ș

cu atâta bucurie că, dacă ar avea o barbă falsă care să se potrivească la părul alb i un costum maiș

pu in elegant, peste doar două nop i ar putea să conducă o sanie i să mâne în zbor reni fără aripi.ț ț ș

(plecându$se conspirativ peste masă, 8phon spune' 9 Fiule, erau mii de chestii macabre care l$ar fi putut face să plece de acolo, la bunica ose sau

într$un bar. *u era nevoie să fii atât de direct. i dacă mai continui în maniera asta, în mod sigur n$oȘ

să$ i aju i prietenul, pe &than, ba poate chiar vei fi cauza mor ii sale i a băiatului.ț ț ț ș

Se uitară lung unul la altul.Dunn8 ezită să întrebe dacă i se va permite să se mai ocupe de cazul acesta, pentru că se teme că

tie deja răspunsul.ș

După ce 8phon gustă din nou din martini, spune' 9 -ai de mine, dar e ti un foc de artificii, Dunn8. %ndărătnic, impetuos, nelini tit / dar iș ș ș

simpatic. 0ă distrezi. Serios. *e tiind cum să interpreteze afirma iile acestea, Dunn8 a teaptă, tăcut i nemi cat.ș ț ș ș ș

9 *u vreau să fiu nepoliticos, spune 8phon, dar în curând vor sosi invita ii mei la cină.ț

"ăutătura ta flămândă i slăbănoagă / ca să$l citez pe 0arele 2ard / i înflăcărarea ta i$ar puteaș ș

alarma. Sunt ni te persoane precaute i sperioase. <n politician i doi dintre agen ii săi.ș ș ș ț

Dunn8 îndrăzne te să întrebe'ș

9 )ot să$l protejez în continuare pe &than: 9 După gre elile dumitale repetate, a fi îndreptă it să te înlătur. rebuie să e!iste reguli i pentruș ș ț ș

îngerii păzitori, nu: "eva mai mult decât bunele inten ii. %n pozi ia aceasta, s$ar cuveni să dămț ț

dovadă de mai multă etică decât vedem la senatorii americani i la tri ori.ș ș

8phon se ridică de pe scaun i Dunn8 sare i el în picioare.ș ș

9 "u toate acestea, dragul meu, înclin să te mai îngădui o ultimă oară.Dunn8 acceptă mâna întinsă de mentorul său.



9 0ul umesc, domnule.ț

9 Dar în elege că e ti supravegheat îndeaproape. Dacă nu po i opera în limitele pe care le$amț ș ț

convenit, atunci autoritatea i puterile tale vor fi de îndată retrase, iar tu vei fi trimis acasă pe vecie.ș

9 (m să mă conformez în elegerii noastre.ț

9 i când vei fi trimis acasă, &than o să$ i poarte singur de grijă.Ș ș

9 *$o să mai calc strâmb.)unând o mână pe umărul lui Dunn8 i strângându$l afectuos, ca un tată pe fiul său, 8phonș

spune' 9 Dragul meu, ai călcat atâta timp strâmb, că nu$ i va fi u or să mergi drept. (i grijă ce faci,ț ș

fiecare minut contează.Dunn8 pleacă din restaurant pe jos i merge spre debarcader, în ce urile care răsună de noteleș ț

joase, găunoase ale sirenelor ambarca iunilor. "ălătorind prin cea ă, prin lumina lunii i prinț ț ș ideea de)alazzo ospo, pleacă, se îndepărtează i ajunge în 2el (ir în acela i timp.ș ș

•Capitolul 74

Două gloan e n capț .)urtând vestă antiglon i con tient ce intă u oară avea să fie capul lui de taur, 1azard închise u aț ș ș ț ș ș

de la ma ină i traversă strada.ș ș

"asa uciga ului de mamă părea să atragă cea a care se forma i care se mi ca nu ca un întregș ț ș ș

monolitic, ci în vârtejuri i fuioare / veneau una după alta feline vaporoase, cozi de cea ă de (ngora,ș ț

ca i cum aici s$ar fi aflat o mie de pisici momite de mirosul proaspăt de conservă de ton.ș

(ura casei îl vrăjea pe 1azard, a a că traversase strada i mergea pe aleea din fa ă fără să$i peseș ș ț

de ploaie. *umai când ajunse lângă treptele de la verandă î i dădu seama că se apropiase cu atâtaș

înver unare, încât se udase până la piele.ș

<rcând scările, sim i ceva în mână / i descoperi mobilul de care vorbise cu Dunn8 Uhistler.ț șSunt mort iș viu în acela i timpE, spusese Dunn8, iar 1azard avea în clipa aceea aproape acela iș ș

sentiment.La capătul treptelor, în loc să meargă drept spre u ă i să sune la sonerie, se opri. % i dăduse seamaș ș ș

că, după ce primise telefonul de la Dunn8, uitase să facă ceea ce se face de regulă, când prime ti unș

telefon de amenin are de la cineva care nu ar trebui să aibă numărul tău. Formă V4B.ț

*u trebui să sune decât de două ori, i cineva răspunse, dar nu spuse nimic.ș

9 & cineva acolo: întrebă 1azard.(uzi o voce groasă'

9 Da, e cineva aici. & cineva aici, bineîn eles, negrotei ciumec.ț

Limbaj de ga că /ș ciumec însemna mecher.ș

9 Sunt aici, afumat de tine, găurit de două ori i tot cu gust de creion pe limbă.ș0reion însemna plumb, adică gloan e.ț

1azard nu mai auzise vocea asta înainte, dar tia cui putea să$i apar ină. *u era în stare săș ț

vorbească. 9 Dacă mai vii după mine, cioară renegată, pregăte te$te pentru un milion de urâciuni de co mar.ș ș

tii ce$s alea urâciuni, omule:Ș

9 0da. # persoană urâtă, spuse 1azard, surprins că vorbise, sim ind imediat că fusese o ideeț

proastă să răspundă, că fusese o invita ie.ț

— 0ai rău decât urâtă, omule. <râtă ca dracuI. %n cuibul ăsta nu sunt decât urâciuni. # să fiu aicicând vii, cioară renegată. # să fiu în prima linie.

1azard vru să apese &0=*( =, să$ i aga e telefonul de curea, dar o fascina ie morbidă îl făceaȚ ș ț ț

să ină aparatul lipit de ureche.ț



Stătea la trei metri de u a lui -ladimir Laputa. *u era cel mai bun loc ca să se angajeze înș

convorbiri telefonice cu un mort care nu$ i găsea lini tea.ș ș

9 "ioară renegată, tii că trebuia să te fi spart cu un patru$cinci noaptea trecută:ș

%l văzu cu ochii min ii pe "alvin oosevelt, alias 1ector 6, pe iarba din fa a blocului lui e8nerd,ț ț

cu amândouă mâinile pe un.3, trăgând un glon , iar eava scuipând foc în ploaie.ț ț

9 (scultă la mine, poponautule. Dacă vii aici, am ceva mai mare decât patru$cinciul cu care să$ ițgăuresc fundul, i pe urmă toate urâciunile pot să sară pe tine. *e vedem curând.ș

1azard apăsă &0=*( = i telefonul îi sună imediat în palmă. *u era nevoie să răspundă, nuȚ ș

trebuia sub nicio formă să răspundă, tia prea bine cine era.ș

&ra ud. %i era frig. &ra speriat.elefonul continua să sune.rebuia fie să se gândească serios la ce se întâmplase, fie să nu se mai gândească niciodată, i nuș

putea să se hotărască acum, în timp ce stătea pe veranda uciga ului de mamă.ș

-ârî la loc în buzunar telefonul care suna, se întoarse i coborî treptele, din nou în ploaie.ș

•Capitolul 75

(pa care circula u or în piscină tulbura lumina care se ridica prin ea, provocând sclipiri de auroreș

i umbre care tremurau fără sfâr it pe pere ii acoperi i cu marmură i pe plafonul arcuit.ș ș ț ț ș

Fric aduse o fa ă de masă de in la una dintre mesele de lângă piscină i aranjă tacâmurile de argintț ș

i farfuriile din por elan de calitate.ș ț

&ra gata să pună i lumânări, dar se gândi că doi băie i nu pot lua masa la lumina lumânărilor.ș ț

)oate la văpaia unei gropi cu foc sau a unor tor e polineziene, poate lângă un foc de tabără dintr$oț

pădure în care mi ună lupii, dar nu la lumina lumânărilor.ș

De la un întrerupător care ajusta lumina, mic oră strălucirea aplicelor de pe coloanele acoperite cuș

marmură până când acestea împră tiară o lumină blândă, aurie.șLui Fric îi plăcea să mănânce lângă piscină când era vreme bună, când era singurul membru alfamiliei prezent la re edin ă i când prietenele atălui$Fantomă nu se învârteau pe acolo în costumeș ț ș

de baie, unse cu straturi groase de cremă de plajă cu factor cincizeci, ca ni te ra e jumulite i vârâteș ț ș

în marinată.)iscina acoperită nu se compara cu cea de$afară / doar douăzeci i patru de metri lungime iș ș

cincisprezece lă ime, destul de mică dacă voiai să organizezi curse de bărci cu motor. %ncăperea eraț

însă caldă iarna i rânduri nesfâr ite de palmieri afla i în ghivece uria e creau o plăcută atmosferăș ș ț ș

tropicală.)e trei dintre pere ii încăperii se aflau ferestre largi, care dădeau înspre parc. Ferestrele de pe alț

treilea perete erau i ale serei, i prin ele puteai zări jungla care se întindea acolo.ș ș

Fric era încântat de ideea de a lua masă lângă piscină, deoarece în sera de alături î i pregătise cușgrijă locul lui secret, bine ascuns. La cel mai mic semn că 0oloch s$ar apropia, ar â ni înț ș

ascunzătoare i s$ar face nevăzut mai iute decât un iepure.ș

"iudat, dar bănuia că i domnul ruman îl a tepta pe 0oloch. )ovestea cu testarea flu!ului deș ș

curent era o scorneală. "eva se întâmpla.Spera ca domnul ruman să nu$l caute prin intercom, a a cum făcuse mai devreme, când era înș

bibliotecă. *ici dacă era strâns cu u a, Fric n$ar fi apăsat butonul ?S)<*D& =, pentru că se temeaș Ț

că, la fel ca atunci când formase V4B, s$ar putea trezi conectat cu locul acela din care o creatură fărănume încercase să se suie prin firul de telefon i să$i intre în ureche.ș

ermină pregătirile pentru masă mai devreme decât de obicei i se uită la ceas. Domnul rumanș

mai avea probabil zece minute până să vină cu masa.

%nmuiat de apă, înfă urat în cea ă, terenul de sub ferestre era luminat de mai multe reflectoare,ș țcare lăsau să se vadă un peisaj de farmec i poveste, stăpânit de umbre. Dacă 0oloch escaladaseș



zidul re edin ei fără să fie detectat de sistemul de securitate, putea fi deja acolo, afară, învăluit înș ț

beznă, stând la pândă.Fric se gândi să se ducă repede la bucătărie sub prete!tul că vrea să dea o mână de ajutor la masă,

dar nu voia să pară nevolnic, prostănac, nătâng.Dacă chiar voia ca într$o bună zi să fugă de$acasă i să intre în 0arină, în loc să se ascundă înș

>oose "rotch, 0ontana, trebuia să înceapă de acum să gândească i să se comporte ca un ofi er deș țmarină. <n ofi er de marină nu s$ar fi speriat de întunericul de afară. <n ofi er de marină i$ar râde înț ț

nas întunericului i ar face ceva pe el. 2ineîn eles, mai întâi ar deschide fereastra, ca să nuș ț

murdărească geamul.Fric nu ajunsese încă la nivelul acela de siguran ă de sine. Se a eză la masă, dorindu$ i caț ș ș

minutele să se scurgă cât mai repede."a să uite de noaptea care pândea afară, scoase fotografia din buzunarul de la spate, o desfăcu iș

rămase cu privirea la doamna aceea drăgu ă, care zâmbea într$un fel aparte. 0ama lui închipuită.ț

)ână acum nu$l ascultase pe 0usafirul 0isterios, nu întrebase pe nimeni cine era femeia aceea.%n primul rând pentru că nu fusese în stare să născocească o poveste credibilă ca să e!plice de

unde avea fotografia sau motivul pentru care era atât de interesat de identitatea ei. &ra un mincinos

jalnic.)e lângă asta, cu cât amâna mai mult cercetările, cu atât mai mult o păstra numai i numai pentruș

el. %ndată ce ar fi aflat cine era, femeia ar fi încetat să mai fie mama lui închipuită."eva bătu în geam.Fric sări din scaun i scăpă fotografia.ș

"hipul de la fereastră era hidos i acoperit cu o glugă, dar gluga era un echipament de ploaie, iar ș

chipul era al unuia din paznicii de serviciu, domnul oma. Fiindcă avea buza superioară mai lungă iș

nasul mai mic, domnul oma putea să$ i acopere nasul cu buza i să rămână a a, cu chipul strâmb iș ș ș ș

din ii uria i. inea sub bărbie o lanternă cu raza îndreptată în sus, ceea ce mărea efectul grotesc.ț ș Ț

9 IauN spuse domnul oma, pentru că fără buza de sus nu putea să pronun eț "$ul din "au."ând Fric se duse la fereastră, chipul domnului oma reveni la trăsăturile obi nuite. )azniculș

spuse' 9 "e mai faci, Fric: 9 Sunt bine, răspunse Fric, ridicând vocea ca să se facă auzit prin geam. (m crezut pentru o clipă

că e ti 0ing.ș

9 0ing e în Florida, cu tatăl tău. 9 S$a întors mai devreme, spuse Fric. & pe acolo pe undeva, se plimbă prin ploaie.Aâmbetul domnului oma înghe ă.ț

9 -oia să mă plimb cu dumnealui, spuse Fric, ca să mă înve e cum spală ploaia spiritul planeteiț

sau cam a a ceva.ș

Aâmbetul care înghe ase crăpă, se nărui. Domnul oma îi întoarse spatele lui Fric i lăsă în josț ș

lanterna, maturând noaptea cu lumina ei. 9 # să dai probabil peste el, spuse Fric.Dându$ i seama că mănunchiul de lumină îi identifică pozi ia, domnul oma o stinse.ș ț

9 La revedere, Fric, spuse el i dispăru în bezna ce oasă.ș ț

De i Fric era un mincinos jalnic i nu vorbise convingător nici pentru el însu i, domnul oma nuș ș ș

îndrăzni să nu se lase dus de nas dacă e!ista o cât de mică ansă ca 0ing, cu chef de vorbă i într$oș ș

dispozi ie de guru, să fie prin preajmă.ț



•Capitolul 76

%n ma ină, la adăpost de ploaie, tremurând lângă radiatorul care sufla căldură, încă bântuit deș

răposatul 1ector 6, 1azard ascultă ârâitul care nu mai contenea al telefonului până când sim iț ț

nevoia să deschidă geamul i să zvârle mobilul în stradă.șârâitul se opri e!act în clipa în care el observă mi care în locuin a lui Laputa. Din casă ie i unȚ ș ț ș

om care se opri să încuie u a de la intrare i coborî treptele de la verandă.ș ș

"hiar i prin ploaie i prin cea a care se închega fără oprire, 1azard îl recunoscu pe bărbatul careș ș ț

intrase mai devreme în casă prin garaj. 0ai mult ca sigur, acesta era -ladimir Laputa.La întretăierea aleii din fa a casei cu trotuarul public, Laputa făcu dreapta i o luă pe drumul peț ș

care venise. 0ergea la fel de an o , dar nu părea să mai vorbească singur sau să cânte.ț ț ș

Se schimbase într$o costuma ie complet neagră, care părea impermeabilă, de parcă se pregătea săț

plece în nord, la 0ammoth sau în altă sta iune de iarnă din Sierra.ț

"a o prevestire a zăpezii, mase albe de cea ă se adunau în jurul lui, aproape estompându$l, înainteț

să facă dreapta după col i să iasă din câmpul lui vizual.ț ș

1azard deja eliberase frâna de mână i băgase ma ina în viteză, a a că aprinse farurile i porniș ș ș șspre intersec ia în care dispăruse bărbatul i unde ma inile treceau în viteză. Se uită în dreapta i îlț ș ș ș

văzu pe Laputa mergând spre nord. "ând profesorul aproape ie ise din raza lui vizuală, 1azard dăduș

col ul i îl urmări.ț ș

De câte ori se apropia la jumătate de stradă de Laputa, trăgea lângă bordură i a tepta, lăsându$ iș ș ș

prada să ajungă cât mai departe, acolo unde abia putea să$l mai zărească. (poi pornea din nouma ina.ș

)ornind i oprind în ritmul acesta, 1azard îl urmări pe profesor două străzi i jumătate. (poi, fărăș ș

să se fi uitat vreodată înapoi, Laputa se urcă într$un Land over negru.ămas mult prea în urmă ca să poată citi numărul de înmatriculare, lăsând alte ma ini să seș

interpună pentru a nu$ i trăda prezen a, 1azard înso i nevăzut Land over$ul pe un drum care duceaș ț ț

direct către 2everl8 "enter, pe 2everl8 2oulevard i La "ienega. De i cam ciudat îmbrăcat pentru unș ș

drum la mall, Laputa părea că vrea să meargă la cumpărături.Să continue urmărirea în garajul unei parcări era mult mai dificil decât pe stradă. 1azard urmări

Land over$ul în sus, rampă după rampă, etaj după etaj, pe lângă iruri de ma ini parcate, până cândș ș

Laputa găsi un loc de parcare.(proape de capătul garajului, se afla un loc liber i pentru sedanul lui 1azard. )arcă ma ina, opriș ș

motorul, ie i i î i urmări cu privirea omul peste capotele ma inilor parcate.ș ș ș ș

Se a tepta ca profesorul să urmeze panourile care semnalizau cea mai apropiată intrare în mall.ș

Dar Laputa se întoarse pe jos pe rampa pe care tocmai urcase.De i se mai aflau i al i cumpărători în garaj i de i numeroase ma ini umblau în căutarea unor ș ș ț ș ș ș

locuri de parcare sau căi de ie ire, 1azard se inu cât mai departe cu putin ă de prada sa. Se temea căș ț ț profesorul avea să$l zărească i să tie într$o clipită cine era.ș ș

Laputa coborî o rampă lungă, apoi încă una. La două etaje mai jos de locul unde î i lăsase Landș

over$ul, se duse spre o (cura coupe care era deja parcată i care piui când Laputa deblocă u ile cuș ș

telecomanda.Luat prin surprindere, 1azard se opri în timp ce profesorul se urcă în scaunul oferului.ș

ipul nu venise aici la cumpărături. Schimba ma ina.ș

#ri Land over$ul, ori (cura era mai mult ca sigur o ma ină Rleene!, adică o ma ină folosită laș ș

comiterea unei crime i pe urmă abandonată. )oate amândouă vehiculele erau Rleene!.ș

1azard se gândi să$l aresteze pe baza comportamentului dubios. *u. *u putea să ri te. *u în cazul unui profesor universitar respectabil. *u cu 2londa din 2altăș

care era pe cale să e!plodeze i cu un consilier municipal plin de rela ii i pe punctul de a$i deveniș ț ș



du man de moarte. Devenise deja subiectul unei investiga ii pentru că îl împu case pe 1ector 6. %nș ț ș

aceste condi ii, orice gre eală avea să îngroa e funia cu care urma să fie spânzurat.ț ș ș

*u avea niciun motiv întemeiat ca să$l urmărească pe Laputa. (sasinarea 0inei e8nerd nu eracazul lui. "ât fusese ziua de lungă nu făcuse decât să se folosească de timpul său plătit din bani

publici i de autoritatea de poli ist ca să ajute un prieten într$o problemă personală. % i prinseseș ț ș

fundul în menghină i strânsese singur urubul. (cum nu putea face nicio mi care precipitatăș ș șîmpotriva profesorului fără să$ i pricinuiască o durere insuportabilă.ș

KDupă ce se urcă în (cura, fără să$ i dea seama că era urmărit, Laputa închise u a de la ma ină.ș ș ș

)orni motorul. )ărea să caute un post de radio.1azard alergă pe drumul pe care venise, două etaje, până la sedan.)ână când parcurse într$un suflet drumul spre ie irea din garaj, nădăjduind să ajungă din urmăș

(cura, Laputa dispăruse.

•Capitolul 77

9 tii sucul ăla cu ciocolată care se nume te 8o$hoo: întrebă Fric.Ș ș

9 (m băut de câteva ori, spuse domnul ruman. 9 & tare de tot. tiai că po i să ii sucul ăsta i o ve nicie fără să se acrească:Ș ț ț ș ș

9 *$am tiut.ș

9 Se folose te un proces special de sterilizare la aburi, îi dezvălui Fric. "ât timp nu e deschis, eș

la fel de steril ca, să zicem, un flacon cu solu ie pentru lentilele de contact.ț

9 *$am băut niciodată solu ie pentru lentile de contact, spuse domnul ruman.ț

9 tiai că zibeta se folose te la o mul ime de parfumuri:Ș ș ț

9 *ici măcar nu tiu ce e o zibetă.ș

Fric se lumină la auzul acestei mărturisiri. 9 )ăi, e o secre ie groasă, galbenă, ob inută din glandele anale ale pisicilor zibete.ț ț

9 (i zice că sunt ni te pisici e!trem de cooperante.ș

9 *u fac parte chiar din familia felinelor. Sunt mamifere din (sia i (frica. )roduc mai multeș

secre ii când sunt agitate.ț

9 %n aceste condi ii, trebuie să fie agitate tot timpul.ț

9 Aibeta miroase de te trăsne te când e foarte concentrată, spuse Fric. Dar dacă o diluezi cuș

solu ia potrivită, miroase chiar foarte bine. tiai că atunci când strănu i, toate func iile organismuluiț Ș ț ț

se opresc pentru o clipă: 9 "hiar i inima:ș

9 "hiar i creierul. & ca o mică moarte.ș

9 (tunci de$acum încolo s$a zis cu piperul din salatele mele. 9 <n strănut solicită îngrozitor organismul, e!plică Fric, mai ales ochii. 9 %ntotdeauna strănutăm cu ochii închi i, nu:ș

9 0da. Dacă ai strănuta suficient de tare cu ochii deschi i, unul din ei i$ar putea sări din orbită.ș ț

9 Fric, nu mi$am dat seama niciodată că e ti o enciclopedie de lucruri neobi nuite.ș ș

Aâmbind, mul umit de sine însu i, Fric spuse'ț ș

9 %mi place să tiu lucruri pe care al ii nu le tiu.ș ț ș

0asa se desfă ura infinit mai bine decât se temuse Fric. )ieptul de pui cu sos de unt i lămâie,ș ș

orezul cu ciuperci de pădure i sparanghelul erau delicioase, i nici el, nici domnul ruman nuș ș

muriseră încă otrăvi i, de i domnul 1achette putea servi crimă ca desert.ț ș

La început conversa ia decursese greu, pentru că începuseră să vorbească despre filme, ceea ceț

dusese inevitabil discu ia la filmele 0anheim. *u se sim eau bine când vorbeau despre atăl$ț țFantomă. "hiar dacă spuneau numai lucruri bune, li se părea că$l bârfesc pe la spate.



Fric întrebase cum era să fii detectiv la #mucideri i căutase să afle în special detalii despre crimeș

grote ti, trupuri monstruos mutilate i criminali psihopa i pe care îi întâlnise domnul ruman.ș ș ț

Domnul ruman spusese că nu era un subiect potrivit pentru o discu ie la masă i că parte din acesteț ș

lucruri nu erau pentru un pu ti de zece ani. %i spusese totu i pove ti cu poli i ti, cele mai multe dintreș ș ș ț ș

ele comiceC câteva fuseseră scârboase, dar nu într$atât încât să$ i vină să vomi i puiul cu unt iț ț ș

lămâie, dar suficient de scârboase ca să facă din discu ia aceea una dintre cele mai stra nice pe careț șle purtase vreodată Fric la masă.

"ând domnul ruman pomeni de faptul că domnul 1achette pregătise o prăjitură cu cire e i nucăș ș

de cocos, Fric dăduse drumul cuno tin elor sale despre poporul de pe insula uvalu, e!portator deș ț

nucă de cocos, pentru a între ine conversa ia.ț ț

uvalu dusese apoi discu ia spre o groază de alte lucruri despre care avea cuno tin ă, cum ar fi ceaț ș ț

mai mare pereche de pantofi care fusese confec ionată vreodată. (veau mărimea o sută aptezeci iț ș ș

fuseseră cârpi i pentru un uria din Florida pe nume 1arle8 Davidson, care nu avea nimic de$a faceț ș

cu compania de motociclete. 0ăsura o sută aptezeci are 34 de centimetri lungimeN Domnul rumanș

era într$adevăr uluit.)antofii uria i duseseră în cele din urmă conversa ia spre o$hoo, zibetă i strănut, i tocmai cândș ț ș ș

terminau desertul / fără să dea până acum semne că au ingerat arsenic / Fric spuse' 9 tiai că mama a fost la spitalul de nebuni:Ș

9 1m, nu da aten ie unor bârfe urâte ca asta, Fric. &ste o e!agerare nedreaptă.ț

9 Da, dar mama n$a dat în judecată pe nimeni care a zis chestia asta. 9 %n ara noastră, celebrită ile nu pot să pornească procese de calomnie i insultă numai pentru căț ț ș

oamenii spun minciuni despre ei. rebuie să dovedească faptul că aceste calomnii au fost spuse curea$voin ă. "eea ce e greu. 0ama ta pur i simplu n$a vrut să$ i piardă timpul prin tribunale.ț ș ș

%n elegi:ț

9 "red că da. Dar tii ce ar putea crede oamenii.ș

9 *u cred că te în eleg. "e ar putea crede oamenii:ț

9 ( a mamă, a a fiu.ș ș

Domnul ruman păru să se amuze. 9 Fric, nimeni dintre cei care te cunosc n$ar putea crede că ai fost vreodată într$un spital de

nebuni sau că ar trebui să fii.%mpingând într$o parte farfuriu a goală de desert, Fric spuse'ț

9 )ăi, să zicem că într$o zi văd o farfurie zburătoare. (dică chiar văd una, plus o leahtă deș

e!tratere tri mari i soio i. tii:ș ș ș Ș

9 0ari i soio i, spuse domnul ruman, dând din cap atent.ș ș

9 ( a că, dacă spun cuiva, primul lucru la care o să se gândească o să fie' (, da, mama lui aș

fost la spitalul de nebuniE. 9 &i bine, fie că$ i amintesc sau nu pove tile alea despre mama ta, unii oameni nu te$ar credeș ș

nici dacă ai veni cu un e!traterestru mare i soios în lesă.ș 9 0i$ar plăcea să vin, murmură Fric. 9 *u m$ar crede nici pe mine dacă a avea unul prins în lesă.ș

9 Dar tu e tiș poli ist.ț

— 0ul i oameni nu sunt în stare să vadă tot felul de adevăruri pe care le au în fa a ochilor. *u aiț ț

de ce să$ i faci griji din pricina lor. Sunt iremediabili.ț

9 =remediabili, încuviin ă Fric, dar se gândea mai pu in la ceilal i, cât la situa ia în care se afla el.ț ț ț ț

9 Dar dacă ai veni la mine sau la doamna 0c2ee, am lăsa orice i am alerga să vedemș

ciudă eniile alea soioase, pentru că tim că po i fi crezut pe cuvânt.ț ș ț

(firma ia aceasta îl încălzi nespus pe Fric, care se îndreptă în scaun. %n minte îi năvăliră toateț

lucrurile pe care voia să i le spună domnului ruman / 0usafirul 0isterios care iese din oglindă iș

zboară printre grinzile podului, spiritele care încearcă să se suie prin firul de telefon până la tine înureche dacă ape i V4B, îngerii păzitori cu regulile lor stranii, 0oloch mâncătorul de copii,ș Los



ngeles Times cu povestea răpirii sale / dar ovăi prea mult încercând să pună ordine în toatăș

povestea asta, ca să nu se reverse din el ca un torent isteric.Domnul ruman vorbi primul'

9 Fric, până când nu rezolv problema cu flu!ul de curent din sistemul de alarmă, nu mă simt prealini tit.ș

"uvintele efului personalului de pază puteau la fel de bine să fie cârligul cu trei epu e al uneiș ț șmomeli bine lansate de un pescar, atât de deplin captară aten ia lui Fric. Din nou povestea aceeaț

scornită despre flu!ul de curent. 9 *$o să se întâmple nimic, dar eu îmi fac griji de felul meu. La urma urmei, tatăl tău mă plăte teș

să$mi fac griji. ( a că, până rezolv problema, a vrea să nu dormi singur la etajul al doilea.ș ș

%n ochii domnului ruman se citea o încordare care te făcea să crezi că i el văzuse e!tratere triș ș

mari i soio i sau se a tepta să$i vadă în orice clipă.ș ș ș

9 ( vrea să dormim peste noapte în sufrageria din apartamentul tău, continuă el. Sau po i să viiș ț

la mine în apartament, să dormi în patul meu i eu o să mă mut pe canapeaua din camera de lucru. "eș

zici: 9 Sau a putea să dorm eu pe canapea, i în felul ăsta n$o să fii nevoit să renun i la patul tău.ș ș ț

9 & frumos din partea ta să gânde ti a a, Fric. Dar deja am schimbat lenjeria la patul meu pentruș șeventualitatea că alegi să dormi în pat. Dacă se dovede te că le$am schimbat fără niciun temei i amș ș

folosit un set de lenjerie care nu era programat, va trebui să$i dau socoteală doamnei 0c2ee. *u mă pune în situa ia asta, te implor.ț

Fric tia că domnul ruman voia canapeaua dintr$un singur motiv / inten iona să stea a ezat întreș ț ș

u a de la intrarea în apartamentul său i dormitorul în care avea să doarmă Fric, nu pentru că Fric ar ș ș

fi putut să cadă pe scări în timp ce mergea în somn, ci pentru că ni te asasini ar putea da buzna prinș

u a de la apartament ca să pună mâna pe Fric, caz în care ar trebui să treacă mai întâi peste domnulș

ruman.%n mod sigur, ceva se întâmpla.

9 2ine, spuse Fric, îngrijorat i, în acela i timp, încântat. # să vin la dumneata i po i să dormiș ș ș ț

pe canapea. >rozav. *$am stat niciodată departe de casă peste noapte. 9 )ăi, n$o să fii chiar departe de casă. 9 *u, domnule, dar n$am fost niciodată în apartamentul dumitale, spuse Fric. *ici măcar înainte

să vii aici. &ste un teritoriu necunoscut, ca partea întunecată a Lunii / tii: / a a că, într$adevăr, esteș ș

o noapte petrecută departe de casă.De i ar fi trebuit să mediteze la modul cum putea evita să fie răpit i ucis, Fric se trezi gândindu$ș ș

se că, dacă ar sta treji până târziu, ar putea să facă sImore+B i, a eza i pe jos la lumina lumânărilor, săș ș ț

spună pove ti cu fantome. tia că e o idee tâmpită, totul, de laș Ș sImore la pove tile cu fantome, dar ș

gândul acesta îl ungea la suflet.<itându$se la ceas, domnul ruman spuse'

9 & aproape ora opt.Se ridică în picioare i începu să mute farfuriile de pe masă pe căruciorul de ino! cu care leș

adusese. 9 Duc astea la bucătărie i pe urmă te instalăm la mine.ș

9 ( vrea să mă duc în bibliotecă să iau o carte, spuse Fric, de i voia de fapt să facă pipi înș ș

ghiveciul cu palmier."hiar i în apartamentul efului personalului de pază, apărat de un fost poli ist înarmat, Fric nuș ș ț

agrea prea mult ideea de a folosi baia, unde se aflau cu siguran ă oglinzi. "ând faci pipi e ti e!tremț ș

de vulnerabil.Domnul ruman ezită, aruncând o privire spre ferestre, la noapte, la ploaie, la cea ă.ț

3-Note:SImore este un esert traițional american al 7ocurilor e ta$ără, const#n într9un sen5i0 7ăcut in oi$iscuiți cu gra6am între care au 7ost puse o $ucată e ciocolată 0i o $ezea. (n.tr.).



9 %ntotdeauna adorm citind, insistă Fric. 9 2ine. Dar să nu stai mult, da: i după ce ai luat cartea pe care o vrei, vino direct la mine înȘ

apartament. 9 Da, domnule.Se îndreptă spre ie irea din piscina acoperită, dar se opri după doi pa i.ș ș

9 )oate mai târziu spunem pove ti cu fantome.ș%ncruntându$se de parcă Fric sugerase să arunce în aer aripa de vest a clădirii, poate chiar pălind

pu in, domnul ruman spuse'ț

9 )ove ti cu fantome: De ce spui asta:ș

9 )ăi, mmm, pentru că, tii, asta fac oamenii, cum să zic, când nu dorm acasă. "el pu in a a amș ț ș

auzit.Stupid.E Dar nu se putea opri din vorbit'

9 Stau pe jos, mmm, la lumina lumânărilor, tii, i spun pove ti cu adevărat înfrico ătoare i peș ș ș ș ș

urmă, ăăă, câteodată fac sImore.Stupid, stupid.E

9 Sau putem să facem floricele de porumb i, ăăă, să spunem secrete.ș

Stupid, stupid, stupid.E%ncruntarea domnului ruman se transformă într$un zâmbet.

9 -rei să spui că după tot ce ai mâncat la cină mai po i să bagi în tine i ni teț ș ș sImore: — *u chiar acum, domnule, nu, dar poate peste o oră. 9 i ai ni te secrete mari să$mi spui, nu:Ș ș

9 0mmm, a avea ceva, mda, ni te e!perien e pe care le$am avut.ș ș ț

9 &!perien e. "u e!tratere tri mari i soio i:ț ș ș ș

9 *u, domnule. *imic care să fie atât de simplu. 9 (tunci după ce duc farfuriile astea în bucătărie, fac rost de ingrediente pentru un castron de

sImore. 0$ai făcut curios.%ntr$un fel u urat, într$un fel sim ind nevoia să se u ureze, Fric se duse în bibliotecă să mai dea oș ț ș

lovitură palmierului care trăgea să moară.

•Capitolul 78

Din nou în ma ina lui, 1azard se sim ea în voia vânturilor, ca fantoma unui marinar de pe un vasș ț

abandonat i putrezit, înlăn uit de bârlogul lui plutitor doar prin încăpă ânarea de a trăi. Dezorientat,ș ț ț

fără niciun rost.)rin ploaie i cea ă, străzile păreau apa unei mări stranii, bântuite, i era u or de închipuit / iș ț ș ș ș

chiar de crezut / că multe dintre vehiculele diafane care alunecau pe lângă el erau conduse de duhuri

care renun aseră la trup, dar nu i la ora .ț ș șSunase ca să afle informa ii despre numărul de înmatriculare al Land over$ului i aflase că eraț ș

înregistrat pe numele firmei Rurtz =vor8 =nterna ional. "onform eviden elor egistrului (uto,ț ț

singurul vehicul înregistrat pe numele -ladimir Laputa era un 20U HGGH, nu i un (cura ca cel cuș

care plecase din parcare.(cum că ob inuse această informa ie, 1azard nu tia ce să facă în continuare. *u$i plăcea să seț ț ș

afle într$un astfel de impas.%nsă ori de câte ori încerca să se decidă asupra următoarei mi cări, îi venea în minte imaginea luiș

Dunn8 Uhistler, care se prefăcuse ca prin farmec din trup într$o cascadă de apă i se topise într$oș

clipită în balta în care stătea, e!ecutând o dispari ie perfectă, fără niciun strop de apă azvârlit aiurea.ț

%n urma acestei viziuni, încă hăituit de ecoul rece al conversa iei cu răposatul 1ector 6, 1azard seț

sim i părăsit de logică. >ândurile i se învârteau la nesfâr it i i se afundau în spirala sumbră a uneiț ș șcarapace de groază.



De i sărise masa, nu îi era foame. De i nu avea poftă de mâncare, se opri la un fast$food i luă oș ș ș

por ie dublă de cheeseburger i cartofi prăji i.ț ș ț

)or ia dublă se dovedi a fi, bineîn eles, o pungă, iar pocalul de cafea, o cea că de polistiren plinăț ț ș

cu o zeamă amară, fiartă cu scoar ă de copac. )robabil mătrăgună.ț

&ra în continuare prea agitat ca să rămână în parcarea restaurantului i să ia masa. 0âncă în timpș

ce conducea. *u trebuia să se oprească. "a un rechin, sim ea că ar muri dacă ar înceta să se mai mi te.ț ș

%n cele din urmă se întoarse în cartierul elegant în care locuia profesorul. )arcă peste drum decasă.

Stând acolo, îi veni în minte avertismentul lui Dunn8' Două gloan e în capE i tiu fără doar iț ș ș ș

poate că ar fi sfâr it e!act a a dacă ar fi sunat la u a lui Laputa.ș ș ș

Deocamdată hiena, a a cum îl numise achel Dalton, era plecat într$o aventură cu (cura.ș

*elocuită de demon, casa era o simplă casă, nu un loc ucigător.1azard sună la MafuriT#mucideri i ob inu telefonul de acasă al lui Sam Resselman.ș ț

(cum că avea numărul, cugetă la ceea ce avea de gând să facă. tia că mi carea aceasta avea să leȘ ș

pună du manilor lui în bra e toate armele de care aveau nevoie ca să$l distrugă.ș ț

2unica ose îi spusese odată că în urzeala lumii e esută i o pânză invizibilă de răutate i că pesteț ș șaceastă vastă construc ie, păianjeni uciga i tremură pe aceea i tainică i seducătoare melodie iț ș ș ș ș

îndeplinesc aceea i muncă fioroasă, fiecare în felul lui. Dacă nu te ii tare ori de câte ori pânza astaș ț

lipicioasă te apucă i te trage spre ea, atunci o să ajungi unul din sufletele strâmbe, cu opt picioare,ș

care dăn uiesc acolo. i dacă păianjenii otrăvitori nu sunt strivi i de fiecare dată când se ive teț Ș ț ș

prilejul, nenumăra i păianjeni se vor aduna în scurt timp, iar omenirea va pieri.ț

1azard formă numărul.ăspunse chiar Sam Resselman, mai întâi tu ind, strănutând i înjurând, apoi cu o voce atât deș ș

spartă i răgu ită, încât părea produsul încruci ării dintre om i broască realizat într$un laborator deș ș ș ș

inginerie genetică. 9 #mule, ai o voce îngrozitoare. (i fost la doctor: 9 0da. >ripa e virală. (ntibioticele n$au niciun efect. Doctorul mi$a dat ceva pentru tuse. ( zis

să mă odihnesc cât pot de mult, să beau multe lichide. (m băut zece beri azi, dar cred că oricum o sămor.

9 2ea douăsprezece.Resselman tia că 1ector 6 îl asasinase pe olf e8nerd i tia că 1azard îl împu case la rândulș ș ș ș

lui pe criminal. 9 "um te descurci cu echipa de investiga ii:ț

9 # să$mi facă un raport bun. Se aude că sunt gata să mi$l dea. (scultă, Sam, am să$ i spun cevaț

legat de asasinarea mamei lui e8nerd, i ăsta e cazul tău.ș

9 # să$mi spui că e8nerd era implicat.

9 (i mirosit i tu că ceva nu e în regulă cu el, nu:ș 9 (vea un alibi prea perfect. 9 Se întâmplă cam multe lucruri dintr$astea pe$aici.1azard îi spuse lui Resselman despre scenariul neterminat, dar schimbă datele pove tii. %i relatăș

partea despre schimbul de crime, ca în filmul lui 1itchcoc5 Strangers on a Train,dar nu i parteaș

referitoare la planul de a asasina o vedetă de cinema. 9 Deci crezi căJ e8nerd avea unJ tovară de crime, spuse Resselman între două accese deș

tuse. 9 tiu bine. Sunt destul de sigur că e vorba despre tipul ăsta, -ladimir Laputa. tiu că -ampa iȘ Ș ș

Lampa e cazul tău, Sam, dar a vrea să merg pu in mai departe aici, să pun mâna pe Laputa dacă pot.ș ț

)oate că Sam Resselman chiar avea nevoie să e!pectoreze o cantitate de flegmă care putea bate

recordurile, sau poate că tusea era o strategie prin care câ tiga timp de gândire. %n cele din urmășspuse'



9 De ce: (dică, ai i tu cazul tău.ș

9 &i bine, cred că începând de noaptea trecută, cazul ăsta e i pe masa mea.ș

)ână acum nu$l min ise în mod direct pe Resselman. %ncepu acum'ț

9 )entru că sunt convins că Laputa nu numai că a omorât$o pe 0ina e8nerd, ci l$a i angajat peș

asasin, 1ector 6, care i$a făcut seama lui olf.

9 (tunci chiar dacă dosarul e pe masa mea, practic e i cazul tău. După cum mă simt acum, credșcă cel pu in până săptămâna viitoare o să stau în permanen ă la mai pu in de douăzeci de pa i de baie,ț ț ț ș

a a că po i să te bagi.ș ț

9 0ersi, Sam. i încă ceva. Dacă e ti întrebat vreodată despre convorbirea asta dintre noi doi,Ș ș

po i să spui că am trecut pe la tine, nu că i$am dat telefon, i că am avut discu ia asta mai devreme,ț ț ș ț

să zicem acum douăsprezece ore:Resselman tăcu. (poi spuse'

9 "e nenorocire infernală ai de gând să aduci peste noi: 9 "ând o să termin, spuse 1azard, o să te scoată în uturi din departament, o să te lase fărăș

pensie i o să spele un closet public cu reputa ia ta, dar probabil o să te lase în continuare să fii evreu.ș ț

Resselman izbucni în râs i râsul se transformă în tuse, dar când tusea se opri într$un sfâr it,ș ș

Resselman râse din nou. 9 (tâta vreme cât o să sfâr im în acela i an , cel pu in să ne distrăm.ș ș ș ț ț

După ce încheie convorbirea, 1azard rămase un timp în ma ină, cu privirea la casa Laputa,ș

gândindu$se ce să facă. &ra adeptul ac iunilor în for ă, dar nu voia să ac ioneze nesăbuit.ț ț ț

Să intre în casă era partea u oară / chiar dacă nu i legală / a problemei. (vea încă la elș ș

dispozitivul Loc5aid pe care îl folosise ca să desfacă 8ala de la apartamentul lui e8nerd.Să perchezi ioneze casa fără să lase nicio urmă, să iasă de$acolo viu i nevătămat, cu u urin a unuiț ș ș ț

duh care vine i pleacă înapoi în lumea lui de duhuri /ș aceasta era partea grea.%n toată cariera sa se purtase întotdeauna ca la carte, oricât de incoerent fusese uneori te!tul. (cum

trebuia să se convingă că e!ista un motiv absolut necesar să ac ioneze brutal.ț

Scoase dintr$un buzunar setul de clopo ei de argint. %i întoarse pe toate păr ile.ț ț

La opt i zece ie i din ma ină.ș ș ș

•Capitolul 79

După ce se opri pu in în bucătărie, &than se întoarse în apartamentul său cu inten ia de a ascundeț ț

obiectele care sosiseră odată cu cele ase cutii negre. Dacă le$ar vedea Fric, ar pune fără doar i poateș ș

întrebări la care nu putea răspunde fără să$l facă să se îngrijoreze fără motiv în legătură cu siguran ațtatălui său.

%n camera sa de lucru, ecranul calculatorului strălucea. &than nu îi dăduse drumul de când venise

acasă."ercetă rapid apartamentul, dar nu găsi niciun intrus. %nsă cineva trebuie să fi fost acolo. )oatecineva care venise i plecase prin oglinzi.ș

%ntorcându$se la birou i uitându$se mai atent la ecran, &than văzu că cineva îi lăsase un mesaj'ș

i$ai verificat e$mailul din re ea:E &$mailul din re ea / pe scurt, re eaua / se referea laȚ ț ț ț

calculatoarele de pe proprietate, la cele din birourile lui "hanning 0anheim de pe platou i la celeș

aflate la îndemâna personalului de securitate aflat la filmări în Florida. &$mailul de re ea soseaț

separat de cel primit de la al i coresponden i.ț ț

&than nu avea decât trei mesaje în căsu a de re ea. )rimul era de la (rchie Devonshire, unul dintreț ț

portari.

Domnule Truman, după cum ti iș ț , nu mă aflu printre aceia care socotesc că le revinedatoria de a-l supraveg&ea pe elfric i a comenta purtarea lui. :n orice cazș , este un "ăiat



cuminte atât cât poate fi un copil i de o"icei aproape invizi"il. :nsă n această după-ș

amiază a făcut ni te tre"uri du"ioaseș , pe care s-ar fi cuvenit să le discut cu doamna 2c/ee, dacă aceasta s-ar fi aflat prin prea'mă. 5rietenul dumitale care a trecut pe aici ,domnul ,&istler , mi-a adus la cuno tin ă că elfric.ș ț

&than citi cuvintele acestea surprinzătoare fără să le în eleagă pe deplin i fu nevoit să reia irul iț ș ș șsă le citească din nou.

5rietenul dumitale care a trecut pe aici, domnul ,&istler , mi-a adus la cuno tin ăș ț J

Fantoma sau mortul viu, oricine ar fi fost el, dacă a a ceva chiar e!istă, încetase să mai ac ionezeș ț

misterios, la limitele percep iei umane, i străbătuse cu îndrăzneală culoarele vilei, vorbind cuț ș

angaja ii.ț

J 2i-a adus la cuno tin ă că elfric a scos din priză lanternele de urgen ă din locuriș ț ț

ciudate i le-a adunat ntr-un co de picnic. Doamna 2c/ee cu siguran ă ar dezapro"aș ș ț

acest lucru din pricina riscului ca, n cazul unei urgen e de noapteț , unii mem"ri ai personalului sau ai familiei să- i găsească cu greu scăparea din casă sau să fie de-aș

dreptul mpiedica i s-o facă tocmai prin a"sen a lanternelor cu pricinaț ț , care sunt crucialen astfel de situa ii.ț

Departe, în Santa 2arbara, doamna 0c2ee era fără îndoială con tientă căș ceva se schimbase.&$mailul lui (rchie Devonshire continua'

2ai târziu, când m-am ntâlnit cu elfric care ducea co ul cu el ș , mi-a spus că aveaacolo sendvi uri cu uncăș ș , pe care pretindea că le-a făcut singur , i că avea de gând săș

ină un picnic n camera trandafirilor. 2ai târziu am găsit n aceea i cameră co ul gol ț ș ș , fără nicio urmă de firimituri sau am"ala'e de sendvi . Toate acestea mi se par foarteș

ciudate, deoarece elfric este n general un "ăiat de ncredere. Domnul 8orn a avut iș

dumnealui o ntâlnire neo"i nuită cu elfric i vrea să vă scrie separat despre acest lucru.ș ș

l dumneavoastră, mereu n slu'"a familiei, .7. Devons&ire.

&$mailul de la Uilliam orn, intendentul, se dovedi a avea un ton diferit de cel trimis deDevonshire.

7ric i face o ascunzătoare n seră i i-a adunat acolo mâncareș ș ș , "ăutură i lanterneș

de urgen ă. 5rietenul dumitale ,&istler mi-a adus acest lucru la cuno tin ă. 4u e trea"aț ș ț

mea sau a domnului ,&istler. /ăie ii se 'oacă de-a )o"inson 0rusoe. + normal. Sincer ț , prietenul dumitale ,&istler mă calcă pe nervi. Dacă o să vă spună că l-am luat tare, vărog să n elege i că n-a fost ntâmplător. L-am văzut mai târziu pe 7ric la ferestrele dinț ț

camera trandafirilor. 5ărea să fie n transă. 5e urmă a strigat ceva la mine despre ni teș

sendvi uri cu uncă. 2ai târziuș ș , m"răcat n ec&ipament de ploaie, s-a dus n păduriceacare se află dincolo de grădina de trandafiri. vea "inoclu la el. ;icea că merge să se uitedupă păsări. 5e ploaie. stat acolo zece minute. re dreptul să fie e6centric. Drace , dacăa fi n locul luiș , a fi ne"un de-a "inelea. : i scriu numai pentru că rc&ie Devons&ire aș ț

insistat. rc&ie mă calcă i el pe nervi. 2ă "ucur că lucrez afară. 8orn.ș

<n fior îl trecu pe &than la gândul că Duncan Uhistler, viu sau mort, bântuie prin )alazzo ospo

i îl urmăre te în secret pe Fric.ș ș



2ănuia că mintea unui detectiv nu era potrivită pentru rezolvarea acestui puzzle tot mai bizantin.a ionamentele deductive i inductive sunt neputincioase în fa a unor lucruri care umblă prin noapte.ț ș ț

•Capitolul 80

%nainte să intre ilegal în casă, 1azard sună la sonerie. *u răspunse nimeni, a a că mai sună o dată.ș

%ntunericul din casa Laputa nu însemna că locul era pustiu. Decât să se furi eze prin spateleș

re edin ei i să atragă astfel aten ia vreunui vecin, 1azard intră cu îndrăzneală prin fa ă. "u ajutorulș ț ș ț ț

peraclului desfăcu ambele încuietori. %mpingând u a, strigă'ș ș

9 & cineva acasă sau suntem numai noi, ă tia mai frico i:ș ș

&ra pruden ă, nu comedie. "hiar i când întrebarea lui fu întâmpinată cu tăcere, trecu precautț ș

pragul.=mediat după ce intră, localiză întrerupătorul de pe perete i aprinse lustra din foaier. %n ciuda ploiiș

i a ce ii, era posibil să fi fost văzut de vreun ofer sau de vreun trecător. Lumina aprinsă fără ezitareș ț ș

avea să dovedească min ilor bănuitoare legitimitatea prezen ei sale.ț ț

)e lângă asta, dacă Laputa venea acasă pe nea teptate, avea să fie alertat dacă vedea aprinsă oș

lumină pe care el o lăsase stinsă sau raza iscoditoare a unei lanterne care străpungea întunericul, dar avea să fie cu totul dezarmat dacă vedea luminile aprinse în toată casa. Succesul unei astfel deopera iuni depindea de îndrăzneală i rapiditate.ț ș

1azard închise u a, dar nu o încuie. -oia să poată ie i cu u urin ă în cazul unei confruntăriș ș ș ț

nea teptate.ș

&ra mai mult ca sigur că nu la parter se află dovada incriminatoare pe care o căuta. "riminaliiineau de obicei în dormitoare suvenirurile macabre ale crimelor comise.ț

(l doilea loca favorit al comorilor lor era subsolul, adesea în încăperi ascunse sau încuiate, undeș

puteau să$ i viziteze colec iile fără teama de a fi descoperi i. (colo, într$o atmosferă de demen ăș ț ț ț

calculată, puteau retrăi visători scena sângeroasă fără teama de a fi descoperi i.ț(vând în vedere cutremurele i alunecările de teren, casele din sudul "aliforniei aveau rareoriș

subsoluri. i aceasta fusese ridicată direct pe funda ie, fără nicio u ă care să se deschidă spreȘ ț ș

întunericul de jos.1azard făcu un tur al parterului, fără să$ i piardă timpul scotocind prin dulapuri i sertare. Dacăș ș

nu găsea nimic la etaj, o să mai treacă o dată prin camerele acestea, cercetându$le cu mai multă luare$aminte.

%n momentul de fa ă nu voia decât să se asigure că nimeni nu pânde te prin aceste încăperi. Lăsăț ș

luminile aprinse peste tot în urma lui. *u era prieten cu întunericul.%n bucătărie, descuie u a din spate i o lăsă întredeschisă, asigurându$ i astfel o a doua ie ireș ș ș ș

liberă.

(trasă de căldură, cea a î i arunca prin u a deschisă tentaculele, dar se risipea pe loc.ț ș șoată casa părea să fi fost lustruită, frecată, scuturată de praf, măturată i aranjată cu o sârguin ăș ț

aproape obsedantă. "olec ii de obiecte decorative / sticlă Lali[ue, cutii de ceramică, figurine mici deț

bronz / erau aranjate nu cu ochiul unui artist, ci cu un sentiment rigid al ordinii, ca într$un joc de ah.ș

Fiecare carte de pe fiecare raft stătea la e!act doi centimetri i jumătate de margine.ș

"asa părea să fie un refugiu împotriva mizeriei lumii de dincolo de zidurile ei. "u toate acestea, înciuda bogă iei de facilită i, în ciuda mobilierului confortabil, în ciuda ordinii i cură eniei, locul nuț ț ș ț

era primitor, nu avea nimic din căldura unui cămin. Fără nicio legătură cu tensiunea pe care oresim ea 1azard din pricina perchezi iei sale ilegale, locul avea un aer de a teptare an!ioasă i oț ț ș ș

disperare greu de definit.0asa din camera de zi era singurul loc aflat în dezordine de la parter. "inci seturi de schi e sauț

planuri detaliate, rulate i legate cu bande elastice. # lupă cu mâner lung. <n carnet de noti e galben,ș ț



liniat. )i!uri cu tu / unul ro u, unul negru. De i obiectele acestea nu erau la locul lor, stăteauș ș ș

frumos aranjate unul lângă altul.0ul umit că încăperile de la parter nu adăposteau nicio surpriză neplăcută, 1azard urcă la etaj.ț

&ra sigur că mi cările lui de până acum ar fi provocat o a doua persoană care s$ar fi aflat în casă, a aș ș

că înaintă fără să se mai ferească i aprinzând luminile de pe holul de la etaj.ș

Dormitorul mare era chiar lângă capul scărilor. i acesta se dovedi de o cură enie aseptică i oȘ ț șordine aproape lugubră.

Dacă Laputa i$ar fi omorât mama i pe 0ina e8nerd, i dacă ar fi păstrat suvenire, nu aleș ș ș

femeilor, ci ale violen ei, cel mai probabil ar fi ales bijuterii de$ale lor, bră ări sau coliere, ori inele.ț ț

"ea mai bună dovadă la care spera erau probabil articole de îmbrăcăminte pătate de sânge sau uvi eș ț

de păr.(desea, cineva care avea pozi ia lui Laputa în comunitate, cineva cu o slujbă prestigioasă i avereț ș

mare, dacă era împins să comită una sau două crime, nu păstra niciun obiect. 0otivat nu de frenezie psihopată, ci mai degrabă de gelozie sau perspectiva unui câ tig, genul acesta de asasini nu î i doreauș ș

cu ardoare să retrăiască în mod repetat crimele făcute, cu lu!ul de amănunte înlesnit de obiecte$simbol.

1azard avea o presim ire că Laputa se va dovedi o e!cep ie de la regulă. Sălbăticia neobi nuită cuț ț șcare fuseseră bătute Mustine Laputa i 0ina e8nerd lăsa senza ia că înlăuntrul respectabiluluiș ț

cetă ean se afla ceva mai rău decât o hienă, un domn 18de care î i retrăia crimele brutale cu plăcere,ț ș

dacă nu cu veselie.=nteriorul ifonierului era aranjat cu o precizie militară. "âteva cutii aflate deasupra hainelor ș

atârnate pe umera e îi atraseră privirea. Le studie bine pozi ia înainte să le mi te, nădăjduind că vaș ț ș

putea să le pună din nou în e!act aceea i pozi ie în care le găsise.ș ț

%n timp ce se mi ca, asculta casa. Se uita la ceas mult prea des.ș

Sim ea că nu e singur. )oate pentru că peretele din spate al ifonierului era acoperit de o oglindăț ș

mare, care îi atrăgea mereu aten ia cu imaginile răsfrânte ale propriilor mi cări. Sau poate că nu dinț ș

această pricină.

•Capitolul 81

)e ploaie i cea ă, ruinele acestei case îi aminteau lui "or58 de scena finală dinș ț )e"ecca lui0aurier' conacul, cunoscut sub numele de 0anderla8, în flăcări în noapte, cerul de culoarea cernelii,stropit cu purpură, ca o pată de sângeE i cenu a purtată de vânt.ș ș

*iciun incendiu nu atinsese aceste ruine din 2el (ir, nu bătea vântul i nici nu zbura cenu ă, dar ș ș

scena îl e!cita pe "or58. %n grămada de moloz vedea un simbol i mai mare al haosului.ș

"ândva aici fusese o re edin ă splendidă, unde se ineau petreceri grandioase pentru cei din lumeaș ț ț

bună. "asa, construită în stilul unui conac francez, era frumos propor ionată, dovedea gust pentruțdetaliu i reprezentase un monument al stabilită ii i rafinamentului, lefuit de$a lungul a secole deș ț ș ș

civiliza ie.ț

%n ziua de azi, arhitectura clasică franceză era de domeniul trecutului printre noii prin i aiț

1oll8;ood$ului, de fapt era de$a dreptul istorie. Deoarece trecutul era demodat i chiar ș

incomprehensibil, proprietarul actual al locuin ei decretase demolarea casei e!istente i înlocuirea eiț ș

cu o locuin ă lungă$lată$lucioasă$cu$geamuri, mai pe gustul sensibilită ii contemporane, mai la modă.ț ț

%n această comunitate, valoarea constă, la urma urmei, în pământ, nu în ceea ce se află pe pământ.#rice agent imobiliar ar confirma acest lucru.

"asa fusese mai întâi golită de toate detaliile arhitectonice de valoare. (rhitrava din piatră de var de la intrarea principală, frontoanele sculptate ale ferestrelor i numeroase coloane din piatră de var ș

fuseseră salvate.



)e urmă fusese adusă echipa de demolare. Mumătate din treaba lor fusese terminată. &rau arti tiiș

distrugerii."u câteva minute înainte de ora apte, "or58 ajunsese aici pe jos, după ce parcase (cura aceeaș

veche de patru ani cu câteva străzi mai încolo. # cumpărase ieftin, sub un nume fals, cu singurulscop de a o folosi în această opera iune. (vea de gând să o mai folosească o singură dată, după care oț

va abandona cu cheile în contact.La intrarea pe terenul acesta de douăsprezece mii de metri pătra i, drumul era blocat de o poartăț

de antier făcută din două tăblii, un cadru metalic i gard de sârmă. "ele două tăblii fuseseră legateș ș

cu un lan i protejate cu un lacăt greu, care avea o carcasă aproape indestructibilă i un inel din o elț ș ș ț

i titaniu, e!trem de rezistent la un cle ti de tăiat.ș ș

"or58 ignoră lacătul i tăie lan ul.ș ț

=mediat după aceea, în fa a por ii deschise, dându$se drept agent *S( obin >oodfello;, purtândț ț

un rucsac mic pe care îl luase din (cura, îl salută pe Mac5 rotter i echipa lui formată din doiș

oameni, care sosiseră într$un camion lung de unsprezece metri i jumătate. "or58 îi direc ionă de$aș ț

lungul drumului în curbă i ace tia parcară aproape de casă.ș ș

9 (sta e nebunie curată, spusese rotter coborând din camion.

9 Deloc, îl dezaprobă "or58. *u mai bate deloc vântul. 9 ot mai plouă. 9 *u cu putere. i pu ină ploaie ne dă un zgomot de fond care să ne acopere, e!act ce ne trebuie.Ș ț

"a un adevărat Yueeg von 1indenburg, rotter î i e!primă pesimismul cu aerul sumbru al unuiș

*ostradamus în cea mai proastă dispozi ie. Fa a lui puhavă se lăsă ca un balon dezumflat, iar ochiiț ț

bulbuca i îi erau răvă i i de viziuni apocaliptice.ț ș ț

9 (m băgat$o pe mânecă cu cea a asta.ț

9 Deocamdată, nu e chiar atât de groasă. Suficientă cât să ne acopere. & perfectă. "ălătoria escurtă, iar obiectivul u or de identificat chiar i pe o cea ă obi nuită.ș ș ț ș

9 # să fim văzu i cu mult înainte să fim gata să plecăm.ț

9 "asa asta e a ezată pe un deal. Din nicio casă nu se vede până aici. Suntem înconjura i deș ț

copaci, nu putem fi văzu i din stradă.ț

rotter insistă pe ideea de dezastru' 9 %n mod sigur o să ne vadă cineva. 9 )oate, recunoscu "or58. Dar ce$o să în eleagă din ceea ce văd printre palisade de cea ă:ț ț

9 )alisade: 9 %mi place literatura, frumuse ea limbajului, spuse "or58. #ricum, misiunea ta nu va dura decâtț

apte sau opt minute. )e urmă o să te întorci aici i o să pleci la drum înainte ca cineva să$ i deaș ș ș

seama ce ai făcut. %n afară de asta, am agen i pe toate dealurile astea i n$o să permită nici unei poli iiț ș ț

să se apropie de tine. 9 i după ce mă car din 0alibu, dispar din toate analele guvernamentale. &u i toate numele peȘ ș

care le$am folosit. 9 (sta e în elegerea. Dar ai face bine să$ i mi ti fundul mai repede. 0inutele trec.ț ț ș

Strâmbându$se ca într$o reclamă pentru remediu contra diareei, rotter îl măsură pe "or58 de sus până jos, apoi spuse'

9 "um naiba îi zici la costumul ăsta de pe tine: 9 =mpermeabil, spuse "or58.(cum, după mai bine de o oră, rotter i oamenii săi aproape sfâr iseră pregătirile.ș ș

%n tot acest timp, "or58 se delectase studiind din toate unghiurile ruinele conacului pe jumătatedemolat.

2ineîn eles, nu lucrase alături de rotter i oamenii lui. %n calitate de obin >oodfello;, era oț ș

armă umană supercalificată, un agent valoros al guvernului. obin jurase să caute adevărul, dreptatea

i aventura, dar nu era de acord să facă vreo muncă înjositoare. Mames 2ond nu terge praful i nuș ș șspală geamurile.



2alonul era însă gata umflat i fără ajutorul său.ș

•Capitolul 82

(l treilea e$mail era de la domnul 1achette'

!nspector Truman, in să mi e6prim profunda nemul umire fa ă de faptul că se a teaptăț ț ț ș

de la mine să dau dovadă pe loc de cea mai naltă artă culinară de care sunt capa"il pentru stomacul fără fund al unui musafir de a cărui prezen ă n casă nu sunt n tiin at ț ș ț

până când nu mi apare n "ucătărie, luându-mă prin surprindere ca o gărgări ă dinț

provizia de făină. Gustul magnific n materie de mâncare al domnului ,&istler i laudeleș

aduse unicelor mele co<uilles St. Jac<ues, precum i fiecărui fel special de mâncareș

preparat cu dificultate, sunt plăcute, dar nu mă a'ută să-mi refac nervii, care, vă avertizez, sunt la pământ i uza i la ma6imum. Dacă mi mai face i a a cevaș ț ț ș , sunt o"ligat sădemisionez cu consecin e e6tremeț , greu de pronun at. 2ă aflu de asemenea n pozi iaț ț

neplăcută de a vă anun a că "ăiatul pretinde că a făcut sendvi uri cu uncă n "ucătăriaț ș ș

mea, fără să-i dau permisiunea, i că n acest moment fac un inventar la sânge al cămăriiș

ca să-mi dau seama de dimensiunile catastrofei. :n speran a că aceste samavolnicii nu seț

vor mai repeta vreodată, al dumneavoastră, "ucătar- ef #ac&ette.ș

ăposatul Dunn8 se mutase la ei. i cu o poftă de mâncare grozavă.Ș

&ra o nebunie. Lui &than îi veni să râdă, dar nu reu i să schi eze nici măcar un zâmbet. >ura i seș ț

uscase. )almele i se umeziseră."iti din nou mesajul lui orn' Fric î i face o ascunzătoare în serăJ )rietenul dumitale Uhistler ș

mi$a adus la cuno tin ăJ 2ăie ii se joacă de$a obinson "rusoeJ Uhistler mă calcă pe nerviJEș ț ț

"ât timp 1annah se luptase cu cancerul, &than se sim ise mai neajutorat ca oricând. %ntotdeaunaț putuse să aibă grijă de oamenii la care inea, să facă tot ce trebuia pentru ei. Dar nu putuse s$oț

salveze pe 1annah, ea, care îi fusese cea mai dragă.Sim i încă o dată că totul îi scapă de sub control. "u un sistem de securitate ultraperformant, cuț

paznici afla i în permanen ă la datorie i cu protocoale de securitate bine puse la punct, cu sârguin ăț ț ș ț

e!tremă, nu putea să$l ină pe Dunn8 departe de proprietate, departe de casă. #m, fantomă sau for ăț ț

greu de numit, Dunn8 avea într$un fel legătură cu e8nerd i, probabil, cu profesorul despre careș

e8nerd scrisese în scenariul său. Dunn8 făcea probabil parte din amenin are i î i bătea joc de &thanț ș ș

cu fiecare apari ie nedorită, dovedind că nimeni din cei afla i în casă nu era în siguran ă.ț ț ț

Dacă &than în ela a teptările lui "hanning 0anheim, dacă cineva ajungea la actor în ciuda tuturor ș ș

precau iilor luate, în ela de fapt nu numai a teptările efului său, ci mai ales ale băiatului, care aveaț ș ș ș

să rămână fără tată. Fric ar fi fost nevoit să cer ească mila mamei sale, care era preocupată numai deș propria persoană, ar fi trăit i mai mult la voia întâmplării i ar fi fost condamnat la o singurătate maiș ș

adâncă decât cea pe care o îndura acum.&than se ridicase din fa a calculatorului. &ra agitat, cople it de nevoia de a se mi ca, de a faceț ș ș

ceva, dar incapabil să în eleagă ce trebuia făcut.ț

La telefon, apăsă butonul =*&"#0 i numărul de la bibliotecă.ș

9 Fric, e ti acolo:ș

( teptă.ș

9 Fric, mă auzi:-ocea băiatului se auzi învăluită de o pruden ă curioasă'ț

9 "ine e:

9 *imeni în afară de noi, fo ti poli i ti, bătrâni i ramoli i. (i găsit vreo carte:ș ț ș ș ț 9 %ncă nu.



9 *u sta mult. 9 0ai stau câteva minute, spuse Fric.%n timp ce &than î i lua degetul de pe butonul intercomului, pe telefon pâlpâi o lumini ă care apoiș ț

începu să ardă constant' linia H.Studie obiectele aranjate pe masă, între calculator i telefon' gărgări e, melci, prepu uriJș ț ț

(ten ia îi zbură înapoi la telefon. 2ecule ul. Linia H.ț ț-ocea pe jumătate auzită care venea de pe fa a nevăzută a lunii, pe care o ascultase timp deț

jumătate de oră la acest telefon noaptea trecută, îi răsunase mereu în suflet de atunci. i vocea slabăȘ

pe care crezuse că o auzise venind din difuzorul aflat în ascensorul spitalului chiar în acea diminea ă.ț

<n borcan de biscui i plin cu piese de scrabble, carteaț Gânduri despre lă"u eț ,mărul cusut i ochiulș

din elJ%n ascensor apăsase S#) nu numai pentru a asculta vocea aceea, ci i pentru că avuseseș

sentimentul că atunci când va ajunge la garajul spitalului, nu$l va mai găsi acolo. Doar clipocitul uneiape negre. Sau un hău.

"rezuse atunci că reac ia aceea absurdă, fobică era probabil sublimarea unei frici mai reale, peț

care nu voia să o înfrunte. (cum era pe punctul să priceapă care era natura adevăratei terori.

2rusc, în elese că realitatea, a a cum o percepea el, era la fel ca imaginea de sticlă coloratăț șînfă i ată de bucă ile de oglindă ale unui caleidoscop. ealitatea pe care se obi nuise să o vadăț ș ț ș

dintotdeauna era pe cale să se schimbe înaintea ochilor lui, să se prefacă în ceva cu mult mai năucitor i mai înspăimântător.ș

>ărgări e, melci, prepu uriJț ț

Linia H, ocupată.-ocea îndepărtată îi persista în amintire, precum ipătul pescăru ilor, precum melancolia unei seriț ș

ce oase' &than, &thanJEț

elefoane de la mor i.ț

>ărgări e, melci, prepu uriJț ț

2ecule ul / o versiune în miniatură a luminii de pe cupola spitalului #ur Lad8 of (ngels, ultimaț

linie de pe tabloul telefonic, ultima linie, ultima ansă, ultima speran ă.ș ț

&than sim i un parfum de trandafiri. %n apartamentul lui nu se afla niciun trandafir.ț

%n mintea lui / trandafiri 2road;a8 pe mormântul ei, eflorescen e ro ii$aurii pe iarba udă.ț ș

)arfumul trandafirilor se înte i. 0irosul era real, nu imaginat, mai puternic aici decât în Forever ț

oses.= se făcu părul măciucă nu atât din pricina unei frici obi nuite, cât a unei groaze umile. <n fior ș

rece în adâncul stomacului. *u avea cheia camerei interzise care se întindea dincolo de u a albastră, unde se înregistrauș

apelurile liniei H. 2rusc, sim i că, de fapt, cheile nu aveau nicio importan ă.ț ț

"u un sim intuitiv al urgen ei pe care nu îl putea e!plica, dar în care se încredea, &than părăsiț ț

apartamentul i alergă spre scările din spate, iar de acolo până la etajul al doilea.ș

•Capitolul 83

Legat cu două funii u or zdren uite de ramurile butucănoase ale unei perechi de copaci bătrâni iș ț ș

cu o sfoară strânsă de camion, balonul de observa ie părea să se opintească precum un pe te prins înț ș

undi ă i priponit aici, în vadul văzduhului, dar disperat să se înal e iar în adâncimile cerului.ț ș ț

"enu iu i asemănător unei balene, având probabil nouă metri în lungime i în jur de trei metriș ș ș

diametru, zepelinul era o ro ioară fa ă de balonul de (nul *ou. Dar lui "or58 i se părea uria .ș ț ș

Leviatanul se profila imens, luminat de dedesubt de două felinare "oleman la lumina cărora se

lucra. 2eteala argintie a ploii se scurgea pe rotunjimile laterale. 2alonul atrăgea aten ia mai multț



decât ar fi lăsat să creadă dimensiunile sale, poate pentru că aici, în 2el (ir, în primul deceniu alnoului mileniu, un balon părea să apar ină altui timp i altor locuri.ț ș

)e lângă faptul că era un supravie uitor, un fanatic al teoriei conspira iei mondiale i un smintit deț ț ș

multe i periculoase feluri, Mac5 rotter era i un adept entuziast al baloanelor umplute cu aer cald.ș ș

(tâta vreme cât rămânea suspendat, agen ii răului nu puteau pune mâna pe el i nu$l puteau azvârliț ș

într$o celulă jilavă, lipsită de orice lumină în afară de strălucirea ro ie a ochilor de obolan.ș ș(vea echipament tradi ional / înveli ul colorat, în dungi, arzătorul cu propan, nacela pentru pilotț ș

i pasageri / în care se urca uneori singur, unicul zburător cu balonul într$o diminea ă dulce deș ț

primăvară sau într$o seară aurie de vară. )articipa i la concursurile de naviga ie aeriană, cândș ț

douăzeci sau treizeci, sau poate chiar mai multe baloane viu colorate porneau în zbor cu osincronizare perfectă i pluteau în grup în văzduh.ș

<n balon cu aer cald plute te aproape în întregime în voia vântului. )ilotul nu putea nici săș

plănuiască o destina ie finală, nici să estimeze ora de sosire cu o apro!imare de câteva minute sauț

chiar un sfert de oră.)entru asaltul asupra re edin ei )alazzo ospo era nevoie de un aerostat e!trem de dotat, care săș ț

se poată deplasa în direc ii diferite cel pu in pe un vânt u or. rebuia, de asemenea, să se poată ridicaț ț ș

fără uruitul păcătos al unui arzător cu propan, care făcea să latre to i câinii de pe o rază de cinci sutețde 5ilometri. 0ai mult, trebuia să coboare din cer, u or ca un porumbel, dacă nu chiar mai u or, i săș ș ș

plutească precum o pasăre colibri.rotter savura uimirea i entuziasmul cu care ceilal i navigatori îi priveau aerostatul făcut peș ț

comandă în pu inele ocazii când î i lăsa acasă balonul cu aer cald i venea cu cel de observa ie. Fărăț ș ș ț

să fie vorbăre din fire sau sociabil, rotter se a tepta ca balonul lui să fie revela ia concursului.ț ș ț

"or58 bănuia că rotter, în mintea lui ve nic febrilă, considera balonul de observa ie mijlocul deș ț

transport la care ar fi apelat cu o ultimă sfor are pentru a se salva dacă vreo dictatură brusc instalatăț

ar fi încercat, din vreun motiv sau altul, să blocheze traficul pe autostradă dinspre i înspre zoneleș

metropolitane importante, cum ar fi Los (ngeles$ul i împrejurimile lui. Se vedea probabil semănândș

confuzia printre adep ii regimului totalitar într$o noapte cu lună nouă, la a cărei lumină ar putea săț

navigheze fără să fie văzut prea u or, plutind sus, deasupra barajelor i lagărelor de concentrare, spreș ș

nord, spre fermele i colinele din Sierra, unde putea în sfâr it să coboare i să o ia pe jos, pe uscat,ș ș ș

spre una dintre ascunzătorile lui dinainte pregătite.După ce îl trase pe "or58 departe de ruinele conacului, rotter spuse'

9 )lecăm de aici în mai pu in de cinci minute.ț

&chipajul de doi oameni făcea ultimele verificări la sistemele i echipamentul aerostatului.ș

&rau ni te trafican i implica i împreună cu rotter în distribu ia de &cstas8. După ce îl lăsa peș ț ț ț

"or58 la )alazzo ospo i se întorcea la conac în balon, după ce cei doi î i terminau treaba, rotter ș ș

avea să$i ucidă. 9 *u te$am auzit încărcând bateriile, spuse "or58.

9 &rau deja încărcate când am venit aici. 9 "ând o să fim în aer n$o să putem folosi motorul nici măcar un minut. 9 tiu, tiu. #mule, nu m$ai frecat destul pe tema asta: *$o să avem nevoie de motor pentruȘ ș

călătoria asta a a de scurtă i cu aerul ăsta a a de lini tit.ș ș ș ș

&licele gemene, montate pe structura balonului, suspendate de partea din spate a nacelei, erau înmod normal propulsate de motorul unei ma ini de tăiat iarba. Lamele care se învârteau scoteau unș

zgomot slab, dar motorul făcea imposibilă o călătorie secretă. 9 "u pu in vânt potrivnic sau chiar deloc, spuse rotter, pot să merg două ore cu bateriile astea,ț

poate chiar mai mult. Dar mă enervează ploaia asta. 9 *u e decât o burni ă.ț

9 Fulgerul, spuse rotter. =deea unui fulger mă face să îmi dau drumul în pantaloni, i cred că iș ș

pe tine la fel.



9 & umflat cu heliu, nu: întrebă "or58 arătând spre trei cilindri de gaz comprimat azvârli i într$oț

parte, fiecare de mărimea unui rezervor de o!igen din spital. #inden"urg $ulavea hidrogen. (m crezutcă heliul nu e!plodează.

9 *u mi$e frică de o e!plozie. 2i-e frică să nu fiu lovit de un fulger N"hiar dacă nu găure teș

înveli ul i nu îl aprinde, pe noi ar putea să ne prăjească.ș ș

9 Furtuna se domole te. *u e niciun fulger, observă "or58.ș 9 =eri a fulgerat. 9 )u in. i$am spus, rotter, noi, cei de la guvern,ț Ț controlăm furtuna. "ând vrem fulgere, fulgeră

acolo unde avem nevoie, i cândș nu vrem fulgere, niciunul nu â ne te din tolbă.ț ș ș

)e lângă faptul că era umflat cu heliu neinflamabil în loc de hidrogen, balonul de observa ie seț

deosebea de un zepelin i prin faptul că nu avea o structură internă rigidă. %nveli ulș ș #inden"urg $ului/ o navă lungă cât înăl imea urnului &iffel, aproape cât patru avioane 2oeing a ezate unulț ș

după altul / fusese întins pe un cadru complicat din o el, care con inea aisprezece celule giganticeț ț ș

umplute cu gaz, saci mari de bumbac lipi i etan de un înveli de plastic, precum i un întreg hotel deț ș ș ș

lu!. 2alonul de observa ie al lui rotter, la fel ca orice alt balon de acest fel, nu era decât o pungăț

oarecare după ce se dezumflă.

)entru că nu dispăruse niciuna dintre căp une i pentru că nu avea nici bile de rulment pe care săș șle manevreze obsesiv în mână, cum făcea 2ogart în )evoltă de pe 0aineG, "ăpitanul Yueeg von1indenburg studia cea a care fierbea u or deasupra capului, mijindu$ i ochii ca să zărească norii deț ș ș

deasupra. (răta îngrijorat. (răta furios. "u părul portocaliu lipit de cap din pricina ploii, cu ochii bulbuca i i musta a de morsă, părea un personaj de desene animate.ț ș ț

9 *u$mi place deloc, bombăni el.

•Capitolul 84

La etajul trei, la capătul de nord al aripii de vest, vizavi de apartamentul de o mie de metri pătra ițîn care se afla dormitorul lui Fric, &than ajunse la u a albastră. *u semăna cu nicio altă u ă din casă.ș ș

0ing du Lac văzuse într$un vis nuan a de albastru adecvată acestui loc. După spusele doamneiț

0c2ee, designerul de interior încercase patruzeci i ase de amestecuri de vopsea, până cândș ș

îndrumătorul spiritual fusese satisfăcut că realitatea se potrivea visului.După cum a reie it apoi, albastrul de care aveau nevoie era e!act la fel cu cel de pe orice cutie deș

paste onzoni.Faptul că dedicaseră o linie telefonică apelurilor de la mor i i un robot care să preia mesajeleț ș

acestei linii nu era de$ajuns' 0ing i 0anheim inten ionau să investigheze serios fenomenul. Fuseseș ț

nevoie de un spa iu aparte pentru echipamentul aferent / ini ial doar un robot telefonic / careț ț

devenise tot mai comple!. i mai hotărâseră că atmosfera acestei încăperi trebuie să fie lini tită,Ș ș

începând de la culoarea u ii.ș0ing îl numea un loc sacru. Sacrosant, învă ase "hanning 0anheim.ț

2roasca era simplă / nu avea nicio 8ală / avea o gaură de cheie în mânerul rotund al u ii. Dacă nuș

reu ea să desfacă încuietoarea, avea să spargă u a.ș ș

# carte de credit împinsă între u ă i u orul ei făcu ca bariera albastră să se dea în lături pentru aș ș ș

dezvălui o cameră de cinci pe patru metri, în care ferestrele fuseseră tencuite. avanul i pere iiș ț

fuseseră acoperi i cu un strat de grund i apoi îmbrăca i în mătase albă. "ovorul era i el alb. )arteaț ș ț ș

interioară a u ii nu era albastră, ci albă.ș

!Note:

&ăpitanul Jueeg in lmul Revolta de pe aine este un persona4 paranoic 0i plin e ticuri sau o$sesii.*rintre acestea se aKă 0i o$sesia pentru căp0une, a căror ispariție in 7rigier eclan0ează ne$unia e pe5asul pe care îl conuce. (n.tr.).



%n mijloc, se aflau două scaune albe i o masă lungă, albă. )e masă i sub o parte din ea se aflăș ș

ceea ce Fric ar fi numit o grămadă de echipament de tehnologie înaltă, care servea un calculator cu ocapacitate de procesare uria ă. oată aparatura era din plastic albC logourile fuseseră pictate peș

deasupra cu ojă albă. "hiar i cablurile erau albe.ș

)uteai să orbe ti aici dacă lumina era prea puternică. uburile de neon se aprindeau automat cândș

intra cineva i erau fi!ate la un nivel de intensitate confortabil, care făcea să sclipească pere ii deș țmătase ca ni te întinderi de zăpadă într$un amurg de iarnă.ș

&than mai intrase o singură dată în camera aceasta, în ziua când se angajase."alculatorul i echipamentul aferent func ionau douăzeci i patru de ore pe zi, apte zile peș ț ș ș

săptămâna.&than se a eză într$unul din scaunele albe.ș

)e robotul alb, becule ul se stinsese. Linia H nu mai era folosită.ț

&cranul albastru, de o nuan ă diferită fa ă de u ă, era singura culoare vibrantă din încăpere.ț ț ș

)ictogramele erau albe. *u folosise niciodată calculatorul acesta. )rogramul de soft;are care prelua apelurile era însă

acela i cu cel folosit pentru sistemul telefonic din restul vilei.ș

Din fericire, literele, numerele i simbolurile de pe taste nu fuseseră pictate în alb i astfelș șestompate. "hiar i tastele cu nuan e de gri erau cele originale. %n compara ie cu restul camerei,ș ț ț

tastatura era o e!plozie de culoare.&than solicită e!act acelea i date pe care le$ar fi cerut dacă s$ar fi interesat de celelalte linii, de laș

la H+, folosind calculatorul din camera sa de lucru. -oia să tie câte apeluri sosiseră pe linia H înș

ultimele patruzeci i opt de ore.ș

= se spusese că săptămânal erau primite în jur de cinci sau ase mesaje pe linia H. 0ajoritateaș

erau numere formate gre it sau telefoane promo ionale.ș ț

%n capătul listei cu apelurile de luni i mar i se afla cifra actualizată' 34. %n doar două zile fuseserăș ț

primite apeluri cât în zece săptămâni.% i dăduse seama că traficul de pe linia H era neobi nuit de mare, dar nu realizase că, în medie, seș ș

sună mai mult de o dată pe oră.emperatura din zona aceasta în care se stătea de vorbă cu mor ii era men inută cu mare efort laț ț

douăzeci de grade, iară i o cifră din visul lui 0ing. %n seara aceasta, părea că sunt mai pu in deș ț

douăzeci de grade.Derulând lista convorbirilor telefonice, &than observă că în dreptul nici unuia dintre cele cincizeci

i ase de apeluri nu apărea numărul de la care se sunase. "eea ce însemna că niciunul nu venise dinș ș

partea unor agen i de vânzări, cărora le era acum interzis prin lege să blocheze accesul la numărul deț

pe care sunau.)oate unele dintre ele erau apeluri de la persoane care gre iseră numărul i care aveau telefonș ș

neinformabil. )oate. Dar ar fi pariat pe orice că nu era a a. (pelurile veniseră dintr$un loc în careș

compania telefonică nu putea oferi servicii.La sfâr itul listei sublinie apelul cel mai recent, cel care fusese primit când se afla jos, în cameraș

de lucru, i încerca să în eleagă ce simbolizau gărgări ele, melcii i prepu urile.ș ț ț ș ț

%n col ul din dreapta sus al ecranului apăru caseta de dialog op iuniE. )utea să scoată laț ț

imprimantă transcrierea apeluluiC putea să o citească pe calculatorC putea să asculte.(lese să asculte.Dacă apelul era asemenea celui la care î i plecase urechea timp de aproape treizeci de minuteș

noaptea trecută, un ir nesfâr it de uierături i păcănituri întrerupte de o voce slabă, pe jumătateș ș ș ș

închipuită i deloc u or de deslu it, avea să audă acum ceva mai bine datorită echipamentuluiș ș ș

performant. (nalizatorul audio computerizat filtra zgomotul de fond, identifica tiparele sonore carese potriveau profilului discursului, clarifica i amplifica vorbirea, i, în cele din urmă, eliminaș ș

pauzele, pentru a condensa apelul înainte de a$l memora.



)ersoana care sunase părea că striga de la mare depărtare, peste un hău. -ocea fragilă îl făcu pe&than să se aplece în scaun, de teamă să nu o piardă. "u toate acestea, datorită amplificăriicomputerizate, putea auzi fiecare cuvânt, de i mesajul îl lăsă perple!.ș

&ra vocea lui 1annah.

•Capitolul 85

"or58 fredona în minte Die ,al$=re de ichard Uagner, în special ariile muzicale despre fuga-al5iriilor.

)rin burni ă i cea ă, prin 2el (ir$ul lipsit de vânt, minibalonul lui Yueeg naviga lin, ca un visț ș ț

care se destramă în alt vis.uieratul i sfârâitul ploii mascau cu desăvâr ire pu inul zgomot făcut de motoarele electrice, iȘ ș ș ț ș

părea că atât "or58, cât i pilotul său cu fa ă acră călătoreau într$o tăcere deplină, fără murmur deș ț

vânt sau muget de mare. *ici soarele, nici luna nu străbăteau cerurile cu mai multă lini te.ș

Suspendată sub balon, nacela deschisă aducea cu o barcă, lipsită însă de pupă i de proră. )e celeș

două locuri sub formă de bănci puteau să încapă patru persoane.( ezat cu fa a în direc ia de mers, rotter stătea la echea rotundă, pe banca cea mai apropiată deș ț ț

pupă. &ra pozi ionată chiar în fa a motorului, a alimentării cu heliu i a celorlalte dispozitive deț ț ș

control.La început, "or58 se a eză cu fa a la rotter, uitându$se în urma balonului. Se întoarse apoi cuș ț

fa a înainte, aplecându$se destul de des într$o parte sau alta pentru a observa punctele de reper aleț

traseului prin beznă i cea ă.ș ț

(lunecau la numai câ iva metri deasupra vârfurilor copacilor. %n lipsa lunii i a stelelor, nu făceauț ș

nici cea mai mică umbră i înaintau atât de discret, tulburând atât de pu in aerul, că păsările care seș ț

adăposteau de ploaie pe ramurile cele mai înalte nu$ i luară nici măcar o dată zborul, speriate.ș

"omunitatea aceasta înstărită fusese construită într$o pădure de stejari, ficu i i conifere,ș șmetrosideros, podocarpusH i arbori de piper californianș +. 0ai precis, fusese importată o întreagă pădure care să îmbrace dealurile, văile i canioanele acestea, care până nu de mult fuseseră doar ș

pă uni semiaride pe care iarba cre tea în voie, i râpe sterpe pe care cre teau de$a valma tufe.ș ș ș ș

)entru a trece neobserva i pe deasupra tihnitului 2el (ir, trebuiau să se men ină la cea mai joasăț ț

altitudine posibilă. )e dealuri, cele mai multe străzi erau destul de înguste i în serpentine, flancate iș ș

adesea cu totul acoperite de copaci uria i, care le ofereau conducătorilor auto o vedere e!trem deș

limitată a cerului. (tâta vreme cât balonul trecea rareori pe deasupra străzilor i, prin urmare, profitaș

din plin de pădurea care avea să$l ferească de ochii tuturor, mai pu in ai celor care se uitau direct înț

sus, putea să alunece a a tot drumul până la )alazzo ospo i înapoi fără să fie observat, căci pu ini,ș ș ț

dacă nu cumva niciunul dintre reziden i, nu stăteau afară pe o vreme ca asta, i cu atât mai pu in într$ț ș ț

o pozi ie din care să privească drept în sus.țuta directă pe care plutea balonul, de la conacul în ruină, peste colina care dădea înspre )alazzo

ospo, apoi în josul ei, măsura mai pu in de opt sute de metri. )e o vreme lipsită de vânt ca acum,ț

func ionând pe baterii, balonul putea atinge o viteză ma!imă de douăzeci de 5ilometri pe oră. )entruț

a tulbura cât mai pu in posibil cea a care îi acoperea cu vălurile ei binevenite, mergeau doar cuț ț

aisprezece 5ilometri la oră, ceea ce avea să$i ducă la destina ie în apro!imativ trei minute.ș ț

"or58 accesase pe internet nu numai hăr i i schi e ale ora ului, ci i un site care era o adevăratăț ș ț ș ș

mină de aur / fotografii aeriene care ofereau o panoramă a acestor enclave selecte i izolate.ș

0ajoritatea caselor din această comunitate erau adevărate domenii, mai ales în zona peste care

!1Note:

*lantă in ustralia, cu un lemn 7oarte tare. (n.tr.).!2pecie e coni7ere. (n.tr.).!3*lantă tropicală 5e0nic 5ere, cu 7ructe asemănătoare piperului. (n.tr.).



zburau în acel momentC iar "or58 memorase profilul acoperi urilor i trăsăturile proeminen e aleș ș ț

fiecărei clădiri impozante care se întindea de$a lungul rutei lor.rotter î i făcuse i el temele. &l consulta însă punctele de reper mai rar decât "or58, pentru că seș ș

baza mai mult pe busolă.Singura lumină care înso ea balonul era luminescen a slabă a busolei, a altimetrului i a altor ț ț ș

câteva aparate de măsură de la bord. &rau fi!ate pe un montant cu pivot, care îi permitea lui rotter să le pozi ioneze după cum voia. Strălucirea combinată a acestor instrumente nu reu ea să arunce niciț ș

cel mai slab refle! pe suprafa a curbată de deasupra.ț

%ntr$adevăr, mai multă lumină venea dinspre vilele peste care lunecau decât dinspre bordulaerostatului. efle!e aurii i argintii ale incandescen ei de dedesubt scăpărau peste pânteculș ț

balonului, care părea încrustat cu licheni fosforescen i.ț

*avigau peste co uri, trecând razant, la doar câ iva metri de acoperi urile ude. &rau suficient deș ț ș

aproape pentru a distinge indrilele i iglele fiecărui acoperi chiar i pe o noapte cu cea ă.ș ș ț ș ș ț

-reun copil fără astâmpăr aflat la fereastra dormitorului, a teptând cu nerăbdare "răciunul,ș

uitându$se pe cer i visând o sanie trasă de reni, putea zări prin ploaie bazaconia lui rotter plutind iș ș

putea crede că 0o "răciun a venit cu două nop i mai devreme i cu un mijloc de transportș ț ș

neconven ional.ți aici, acum, după atâtea planuri făcute / domeniul lui 0anheim.Ș

Fără să fie depista i, trecură cam la doisprezece metri deasupra zidului securizat.ț

recură peste senzorii de mi care care sesizau orice intrus la nivelul solului.ș

recură de o mul ime de camere de supraveghere, dintre care nici măcar una nu era îndreptatăț

spre cer."or58 nu voia să fie lăsat lângă casă. rebuia să coboare cu mare grijă din nacelă pe acoperi ulș

clădirii intendentului aflate în spatele proprietă ii.ț

)ână în acest punct rotter nu făcuse prea multe pentru pilotarea balonului, căci drumul fusesedrept i sigur. (cum trebuia să manevreze balonul spre clădirea$ intă, să îl alinieze cu mare grijă la oș ț

anumită por iune a acoperi ului i să planeze cu minimum de derivă laterală i fa ă$spate.ț ș ș ș ț

"ele patru aripioare stabilizatoare din spatele balonului aveau fiecare câte o cârmă. (cestea erauoperate de comutatoare electrice care erau comandate de la bord prin cabluri de voltaj scăzut.

rotter putea să piardă din altitudine eliberând o cantitate de heliu din balon. Dacă voia să câ tigeș

altitudine, putea să o facă introducând mai mult heliu sau, mai rapid, golind apă din rezervoarele de balast de pe ambele laturi ale nacelei.

"u gra ie, aproape maiestuos, aerostatul î i corectă traiectoria către clădirea intendentului iț ș ș

ajunse acolo fără pic de zgomot, precum stelele care străbat cerul de la amurg la revărsatul zorilor."u o gra ie asemănătoare unor pa i de balet perfect e!ecuta i, cu îndemânarea necesară construc ieiț ș ț ț

unui castel din căr i de joc, Mac5 rotter coborî balonul i îl pozi ionă e!act unde trebuia.ț ș ț

)otrivit ceasului preferat al anarhi tilor iste i / un ole! de încredere / timpul scurs era de treiș ț

minute i douăzeci de secunde.șHG'++. oate telefoanele de pe proprietatea 0anheim, mobile sau fi!e, încetaseră să maifunc ioneze în urmă cu trei minute.ț

•Capitolul 86

7ric s-a născut J ntr-o miercuri.E%n camera albă din spatele u ii albastre, &than stătea vrăjit de vocea so iei sale moarte.ș ț

7ric s-a născut J ntr-o miercuri.E)entru el era muzică pură, desăvâr ită i emo ionantă. &fectul unei rugăciuni pioase asupra uneiș ș ț

inimi credincioase ori al imnului na ional asupra uneia profund patriotice n$ar fi putut da na tere niciț șunei frac iuni din emo ia puternică pe care i$o smulgea lui &than vocea aceasta.ț ț



9 1annah: opti el, de i o înregistrare nu$i putea răspunde. 1annah:ș ș

Lacrimile care îi înce o ară privirea erau în mare parte lacrimi de bucurie, smulse nu pentru că îiț ș

fusese un dor mistuitor de ea în to i ace ti cinci ani, ci pentru că mesajul acesta curios transmis deț ș

vocea ei însemna că undeva, esen a lui 1annah supravie uise, că boala necru ătoare câ tigase oț ț ț ș

bătălie, dar nu i un război. )ierderea lui 1annah nu era mai pu in zdrobitoare, dar acum tia că nuș ț ș

era ve nică.șepetase acelea i apte cuvinte de două ori. (scultă apelul 34 de trei ori înainte să fie în stare să$ș ș

i mute aten ia de la sunetul miraculos al vocii ei la con inutul mesajului.ș ț ț

7ric s-a născut J ntr-o miercuri.EDe i 1annah socotise că această informa ie era importantă, &than nu în elegea de ce ziua în careș ț ț

se născuse Fric era relevantă pentru situa ia de acum.ț

Luând lista apelurilor de jos în sus, accesă apelul 33. "a i mai înainte, alese varianta audio înș

locul imprimării apelului.Din nou 1annah. De data aceasta nu spunea decât un singur cuvânt, de douăzeci sau treizeci de

ori. +t&anJ +t&anJ +t&anJEDorul tulburător din vocea ei răspundea celui din inima lui &than. %n timp ce asculta, abia reu eaș

să$ i mai men ină pu inul sânge rece care îi mai rămăsese în vine.ș ț ț)rin telefon, prin difuzorul din ascensor, poate i altfel, 1annah se zbătuse să ajungă la el, dar nuș

reu ise să se facă auzită. =ronic, în spatele u ii onzoni, în camera aceasta ridicol de albă, cu ajutorulș ș

acestui echipament elaborat, izbutise să răzbată până la el.Dumnezeu lucra, într$adevăr, pe căi stranii când lucra prin cei de teapa lui 0ing du Lac.&than sosise aici mânat de sentimentul unei crize, sentiment care se domolise pentru scurt timp,

dar care acum îl cople i din nou.ș

%napoi la apelul 3. Din nou 1annah. Luni' copil cu c&ip frumos.ELui &than i se opri respira ia în gâtlej. Se lăsă pe marginea scaunului.ț

2ar iț ' copil mult gra iosț .Etia versurile. <n cântec de copii. opti cuvintele celui de$al treilea vers odată cu 1annah.Ș Ș

2iercuri' plin de 'ale e copilul JE2orcanul de biscui i în formă de pisoia era plin cu piese de scrabble care formau de nouăzeci deț ș

ori cuvântul U#&, jale.)isoia ul era o pisică mică. )isoia ul era unș ș copil. "a Fric.De ce nouăzeci: )oate nu avea importan ă. *ouăzeci de piese din fiecare literă, două suteț

aptezeci de piese în total, era numărul necesar pentru a umple borcanul. "opilul de miercuri eș plinde jale.

(pelul 3+. 1annah."hiar i cu zgomotul de fond filtrat i cu cuvintele amplificate, mesajul ei nu putea fi în eles, deș ș ț

parcă fluviul dintre via ă i moarte se lă ise de această dată până când malul celălalt ajunsese ărmulț ș ț țnevăzut al unui ocean.(pelul 3H. La fel de neclar.(pelul 3. 1annah, din nou cu un cântecel de copii.Gărgări ă-ri ăț ț , z"oară de pe locJE&than sări în picioare i răsturnă scaunul.ș

0opiii-au pierit , casa i-a luat focț .E"hanning 0anheim nu avea să se întoarcă acasă până în după$amiaza zilei de H decembrie.

eoria cu care lucraseră era că "hipul nu avea să fie în pericol până la acea dată cel mai devreme.)oate că "hipul nu fusese nicio clipă în primejdie. )oate inta fusese de la început Fric.ț

Douăzeci i două de gărgări e într$un borcan mic de sticlă. De ce nu douăzeci i trei sau douăzeciș ț ș

i patru: Spre deosebire de borcanul de biscui i, recipientul cu insecte nu era nici pe jumătate plin.ș ț( adar, de ce nu cincizeci de gărgări e îndesate până la vârf:ș ț



&rau într$o mar i, HH decembrie.ț

•Capitolul 87

%n timp ce "or58 se ridică de pe banca pe care stătea, pornind către poarta nacelei, rotter spuse' 9 < or, u or.ș ș

Deplasarea bruscă a celor de 5ilograme ale lui "or58 putea face balonul să se legene, poatechiar să se balanseze, un risc pe care nu i$l puteau asuma acum, când se aflau atât de aproape deș

acoperi .ș

%n timp ce "or58 se mi ca încet, echilibrându$se cu pieptul în jos pe rama pun ii, cu un picior înș ț

nacelă i cu unul afară, rotter î i folosi propriul corp pe post de contragreutate, mi cându$se laș ș ș

dreapta pe bancă, i corectă de la bord pozi ia vasului.ș ț

2alonul se legănă, dar nu periculos.La un semnal al lui rotter, "or58 î i strecură i restul corpului afară din nacelă, dar nu brusc. 0aiș ș

întâi atârnă cu ambele mâini de rama pun ii, în timp ce pilotul compensa această nouă schimbare aț

centrului de greutate.)e măsură ce balansul aeronavei se reduse, "or58 î i luă mâna stângă de pe ramă i apucăș ș

suportul tancului de balastare, apoi făcu acela i lucru i cu mâna dreaptă. 0etalul era rece i ud, dar ș ș ș

se inea bine datorită mănu ilor din piele i nailon.ț ș ș

<itându$se în jos, văzu că picioarele îi atârnau la jumătate de metru de acoperi .ș

*u îndrăzni să î i dea drumul a a de sus. De i mai mult ca sigur nu s$ar fi dezechilibrat, ar fiș ș ș

aterizat cu prea mult zgomot i i$ar fi alertat pe cei doi paznici din camera de supraveghere careș

ocupa jumătate din etajul întâi al clădirii intendentului.&vident, rotter pricepu care era problema. Lăsă să răsufle pu in heliu i balonul coborî până cândț ș

"or58 sim i acoperi ul sub picioare.ț ș

ezând în vârful acoperi ului cu două pante, cu un picior într$o parte i cu altul în cealaltă, dăduȘ ș șdrumul suportului metalic al tancului de balast. (terizase aproape la fel de u or ca )eter )an.ș

&liberat de greutate, balonul se înăl ă de îndată trei$patru metri. )artea din spate începu să seț

ridice, ceea ce nu era bine, dar cu o mi care a cârmei, rotter redresă partea din fa ă i reveni laș ț ș

pozi ia orizontală chiar în timp ce întorcea balonul pentru călătoria înapoi peste deal, pe care avea deț

data aceasta s$o facă singur.După ce va pune mâna pe băiat, "or58 avea să plece din )alazzo ospo elegant, folosind unul

dintre automobilele din colec ia de lu! a lui 0anheim.ț

După ce ajungea la conacul părăsit i lega bine balonul cu funii de copaci i camion, rotter aveaș ș

să$i împu te pe cei doi bărba i care serviseră pe post de echipaj de sol. De i abandonarea aerostatuluiș ț ș

îl făcea să sufere, avea să îl lase aici i să se îndrepte spre o ma ina pe care o parcase mai devreme cuș ș

două străzi mai încolo.=mediat după ce se va întoarce la el acasă, în canionul din 0alibu, avea să ia o altă ma ină i săș ș

pornească la drum, lăsând pentru totdeauna în urmă via a i numele de Mac5 rotter. )oate că nu aveaț ș

să realizeze niciodată faptul că fusese tras pe sfoară i făcut să creadă că un agent *S( făcuse oș

în elegere cu el să$l teargă din toate analele guvernamentale i să$i permită să trăiască după aceea caț ș ș

o fantomă în ma inăria (mericiiC deoarece avea de gând să trăiască oricum ca o fantomă, ar fi pututș

de fapt să scape ochiului oficial numai i numai prin propriile eforturi.ș

(utorită ile care vor investiga răpirea lui (elfric 0anheim aveau probabil să se împotmoleascăț

atunci când, luând urma balonului, ajungeau la rotter din 0alibu. *u vor avea cum să descoperenoua identitate pe care i$o asumase, noua lui înfă i are sau noul domiciliu.ș ț ș

Dacă într$o bună zi, împotriva tuturor probabilită ilor, dădeau de rotter, acesta nu putea daț

numele nici unui colaborator, cu e!cep ia lui obin >oodfello;, agent secret e!traordinar.ț



%ncă pe coama acoperi ului, "or58 făcu prudent doi pa i înainte. (vea ghete de iarnă, pentruș ș

zăpadă i ghea ă periculoasă. *i te igle alunecoase din pricina ploii nu puneau nicio problemă.ș ț ș ț

"u toate acestea, să alunece acum ar fi un dezastru, chiar dacă ar evita căderea sau i$ar supravie ui. De vreme ce paznicii se aflau chiar în camerele de sub el, ploaia ar face prea pu in ca săț ț

mascheze zgomotele, iar lini tea rămânea esen ială.ș ț

"onducta de ventila ie pe care o căuta era chiar acolo unde arătaseră planurile, la mai pu in deț ț jumătate de metru de vârful acoperi ului, pe partea sudică.ș

Sim indu$se ca un spiridu pornit să facă o boroboa ă, lui "or58 i$ar fi plăcut să murmure unț ș ț

cântec de spiridu i sau să se distreze cu alte bufonerii. ecuno tea însă că de data aceasta trebuia să$ș ș

i înfrâneze mai mult ca niciodată e!uberan a.ș ț

<rcând dealul spre răsărit, "ăpitanul Yueeg von 1indenburg i inven ia sa a la Mules -erne î iș ț ș

făceau drum prin cea a groasă, care se închidea în urma lor ascunzându$i deplin, a a cum mareaț ș

conspirase să$i ascundă pe *emo i al săuș 4autilus."or58 stătea pe coama acoperi ului, cu fa a la eavă. "onducta de ventila ie, care se ridicaș ț ț ț

deasupra acoperi ului până la o înăl ime de treizeci de centimetri, ajungea prin pod i baie până înș ț ș

biroul de pază.

Ducându$ i mâna la spate, "or58 desfăcu fermoarul buzunarului de sus al rucsacului. Scoase deșacolo o pungă de gunoi de treizeci i opt de litri i o rolă de bandă izolatoare.ș ș

<n capac metalic în formă de con fusese fi!at de capătul conductei pe picioru e de zeceș

centimetri. (cesta împiedica ploaia i mizeria adusă de vânt să intre prin conductă, i în acela i timpș ș ș

permitea aerului să circule în camera de dedesubt."or58 trase punga de gunoi peste capacul metalic, i cu o singură mână, o înfă ură cât putu deș ș

strâns în jurul evii.ț

Dacă ventila ia din baie ar fi func ionat, ar fi umplut cu aer punga i "or58 ar fi fost obligat săț ț ș

întârzie această etapă critică a misiunii până când era oprită ventila ia. )lasticul moale nu se umflăț

însă ca un balon."u ajutorul benzii izolatoare, lipi de conductă gura de la pungă i formă un cordon relativ etan .ș ș

Ducând din nou mâna la spate, scoase un spra8 de mărimea unui fi!ativ pentru păr. *u era însă unspra8 obi nuit, ci un aerosol militar, încărcat la mare presiuneE, conceput de un coleg de al lui de laș

universitate care primise o bursă generoasă de la armata "hinei.(erosolul î i golea tot con inutul în ase secunde. 0oleculele substan ei active erau legate de unș ț ș ț

gaz care prezenta un factor de dilatare atât de mare, încât ambele etaje ale clădirii intendentuluiaveau să fie contaminate în cincizeci până la aptezeci de secunde.ș

(erosolul fusese astfel conceput încât să poată con ină orice, de la sedative la neuroto!ineț

mortale, care ucideau de la prima inhala ie.ț

"or58 nu reu ise să pună mâna pe un dispozitiv care să con ină o neuroto!ină. rebuise să seș ț

mul umească cu un gaz sedativ.ț

%i convenea sedarea celor doi paznici. De i era profund devotat colapsului i rena terii societă ii,ș ș ș țnu era omul care să ucidă fără discernământ. & drept, în ultima vreme fusese necesar să ucidă maimult decât de obicei de dragul nobilei sale cauze. Dar îi plăcea să se considere un om capabil să

practice înfrânarea cu aceea i u urin ă cu care putea să dezlăn uie fiara dinăuntru.ș ș ț ț

"u un deget făcu o gaură în sacul de plastic, o mări i strecură partea de sus a aerosolului înș

pungă. Folosind bandă izolatoare, sigilă punga în jurul aerosolului.inând cu mâna stângă partea rămasă în afară a acestuia, î i vârî în pungă mâna dreaptă până cândȚ ș

reu i să apuce bine între degetul mare i arătător inelul, care func iona aproape la fel ca un inel deș ș ț

grenadă. rase inelul i îl lăsă să alunece în pungă.ș

"ele zece secunde scurse între activarea i dispersia con inutului permiteau ca aerosolul să poatăș ț

fi aruncat printr$o u ă deschisă sau o fereastră. "or58 îl inu strâns i a teptă.ș ț ș ș



&vident, băiatul era tot în bibliotecă. *u era bine. % i petrecuse zece ani din via ă mai mult singur,ș ț

dar în noaptea asta nu avea să supravie uiască tot a a.ț ș

&than se grăbi spre biroul lui din camera de lucru. % i lăsase pistolul în sertarul din dreapta sus.ș

răgând sertarul, se a teptă să descopere că arma îi fusese furată. Dar era acolo. <n lucruș

minunat.

%n timp ce$ i fi!ă tocul de la pistol, &than î i trecu privirea peste obiectele aflate pe birou, întreș șcalculator i telefon.ș

"ântece de copii.0opiii-au pierit , casa i ia focț .E 2iercuri' plin de 'ale e copilul JE"ântece de copii.)repu uri circumcise de la zece bărba i. Aece pentru că Fric avea zece ani. "e sunt prepu urile:ț ț ț

Fâ ii de piele. 2ucă i.ș ț Tăieturi.=ar melcii sunt melci."artea cu pove ti despre câini,ș Gânduri despre lă"u eț ,o colec ie deț pove tiș despre că elu i. Seț ș

scrie diferit, dar se aude la fel. 5ove ti > coziș .3

Din ce sunt făcu i băie eii:ț țTăieturi i melci i cozi de că elu iș ș ț ș .E4

Din asta sunt făcu i băie eii.ț ț

2iletul care sosise împreună cu mărul se afla pe birou' #chiul din măr: -iermele neadormit:-iermele păcatului originar: (u cuvintele alt scop decât confuzia:

%n acest caz, al aselea obiect fusese cel mai u or de interpretat, a a că profesorul, cine naiba eraș ș ș

el, amestecase subiectul cu cuvinte i batjocoritoare, i care să distragă aten ia.ș ș ț

#chiul din măr este albastru, la fel cu ochii celebri ai lui "hanning 0anheim. *u ochiul din măr. 2ărul oc&iului lui.

*u că bunul Fric ar fi fost vreodată mărul ochiului pentru tatăl său. &ra pata al"ă din ochiultatălui său, prea des trecut cu vederea, niciodată văzut în deplinătatea caracterului său. %n privin ațasta, e!peditorul cutiilor negre făcuse o presupozi ie gre ită. "hanning însu i era mărul din ochiulț ș ș

propriu, i nu mai era loc pentru altul.ș

"ine cuno tea adevărata rela ie dintre tată i fiu, putea fi iertat pentru a nu fi făcut legătura dintreș ț ș

ochiul păpu ii cuibărit în mărul cusut cu a ă neagră i băiatul acesta minunat. i totu i, &than seș ț ș Ș ș

blestemă pentru că nu în elesese aluzia.ț

(păsă =*&"#0 pe tastatura telefonului i apoi numărul liniei de la biroul de pază din spateleș

re edin ei.ș ț

9 )ete: Ren: rebuie să punem ceva la punct. *u răspunse nimeni. 9 )ete: Ren: Sunte i acolo:ț

*imic.&than smuci receptorul. *u avea ton.

•Capitolul 89

1iena dormea într$un bârlog curat, nemânjit de suvenire ale crimelor comise. *icio haină pătatăde sângele victimei pe care să i$o poată lipi de fa ă ca să savureze parfumul mor ii. *icio bijuterieș ț ț

de damă pe care s$o dezmierde. *icio fotografie la minut a Mustinei Laputa sau a 0inei e8nerd,

!%Note:

În engleză, po5este (tale) 0i coaă (tail) se pronunță la 7el. (n.tr.).!Gers intr9o poezie pentru copii. (n.tr.).!+>presie englezească esemn#n lucrul cel mai scump pe care îl ai pe lume. (n.tr.).



luate după ce le pusese la încercare nemurirea cu un vătrai i o lampă de marmură cu incrusta ii deș ț

bronz. *imic.După o e!aminare rapidă, dar meticuloasă, a ifonierului, a sertarelor, a noptierelor i a celorlalteș ș

locuri din dormitorul în care Laputa ar fi putut ascunde genul de pornografie care satisfăcea nu poftele, ci obsesia violen ei, 1azard nu dădu peste nicio dovadă a vreunei crime sau psihopa ii.ț ț

"a i mai înainte, lucrul cel mai remarcabil era cură enia scrupuloasă, care rivaliza cu cea dintr$unș țlaborator de arme biochimice, sigilat ermetic i dezinfectat cu con tiinciozitate, precum i geometriaș ș ș

i alinierea feti istă a tuturor obiectelor, fie ele mari sau mici. *u numai obiectele aflate la vedere, ciș ș

i con inuturile sertarelor păreau aranjate cu ajutorul micrometrului, raportorului i dreptarului.ș ț ș

osetele i puloverele păreau să fi fost împăturite i stivuite de un robot programat pentru lucrări deȘ ș ș

fine e.ț

1azard sim i iară i că această casă era pentru -ladimir Laputa un refugiu disperat din mizeriaț ș

lumii de dincolo de zidurile ei.)ărăsi dormitorul i intră pe holul de la etaj, unde rămase o clipă nemi cat, ascultând concentrat,ș ș

auzind numai bătăile molcome în acoperi ale ploii care se oprea. (runcă o privire la ceas i seș ș

întrebă cât timp mai avea la dispozi ie, dacă într$adevăr mai avea, ca să mai cerceteze i celelalteț ș

camere de la etajul întâi.=nstinctul îl în ela rareori pe 1azard, dar acum nu$i spunea nimic. )rofesorul se putea întoarce înș

orice clipă sau după câteva ore, poate zile.%ncercă prima u ă de lângă dormitorul mare, pe aceea i parte a holuluiC aprinse lumina.ș ș

Mudecând după aparen e, era o magazie. "utii de carton simple, pe care erau imprimate cuț

ablonul doar numere ro ii, stăteau stivuite câte trei, în iruri bine rânduite.ș ș ș

<n freamăt de interes îl făcu pe 1azard să treacă pragul încăperii. % i dădu apoi seama că toateș

acele cutii erau sigilate cu benzi de plasture foarte precis aplicate. Dacă ar fi rupt câteva ca să ledeschidă, nu ar mai fi fost în stare să le pună la loc în a a fel încât să$ i ascundă investiga iileș ș ț

neautorizate.(propiindu$se de ultima cameră de pe partea aceea a holului, sim i un miros neplăcut. "ândț

ajunse la u a deschisă, mirosul rău devenise duhoare.ș

Lucrul cel mai important acum era că 1azard recunoscuse în duhoarea aceasta mirosul de carne putredă pe care îl întâlnise nu de pu ine ori în cariera lui de poli ist la MafuriT#mucideri. 2ănui că aiciț ț

avea să găsească cel pu in unul dintre suvenirele lui Laputa, care o să$l facă să regrete că a mâncatț

mai înainte cheeseburger i cartofi prăji i.ș ț

Lumina de la aplicele de pe hol pătrundea foarte pu in în cameră. *u vedea nimic.ț

După ce trecu pragul i apăsă întrerupătorul de perete, se aprinse o veioză de pe o noptieră. )entruș

o clipă crezu că omul din pat, acoperit mai pu in de jumătate cu un cear af, era un cadavru.ț ș

)e urmă ochii injecta i, fi!a i asupra lui cu o privire care cer ea milă, clipiră.ț ț ș

1azard nu mai văzuse niciodată cu ochii lui o făptură omenească ajunsă într$o stare atât de

nenorocită. ( a arătau sclavii înfometa i din lagărele de concentrare când, doborâ i în cele din urmăș ț țde muncă, erau azvârli i în gropi comune.ț

%n ciuda perfuziei i a borcanului care colecta urina prin sondă, 1azard în elese imediat căș ț

profesorul Laputa nu era în acest caz îngrijitorul unei rude bolnave. #mul din pat nu avusese parte denimic din grija cuvenită unui pacient, ci de toată brutalitatea care putea fi revărsată de un gardiandement asupra unui prizonier.

(mbele ferestre fuseseră bătute în scânduri i sigilate pentru a împiedica să pătrundă lumina i săș ș

se audă zgomotele dinăuntru.%ntr$un col al camerei erau aruncate pe jos lan uri i cătu e de mâini i de picioare. "u siguran ă,ț ț ș ș ș ț

erau legături folosite în primele zile ale prizonieratului, când omul din pat fusese destul de puternic pentru a avea nevoie de constrângere corporală.

1azard vorbea cu voce tare de ceva vreme, dar abia acum reu i să se audă. *u mai era în stareșdecât să murmure rugăciunile din copilărie, pe care bunica ose îl învă ase cu mult timp în urmă.ț



(ici se afla răul în stare pură, a a cum nu$l mai văzuse niciodată, a a cum va trece întotdeaunaș ș

dincolo de puterile de în elegere ale unui păcătos de rând ca el. )e aici trecuse o creatură malefică, unț

demon scăpat din iad, i avea să revină.ș

#rdinea i cură enia nefirească din restul casei nu reprezentau nevoia lui Laputa de a se refugiaș ț

din dezordinea lumii din afară. &rau o negare disperată a haosului apocaliptic care îl măcina pe

dinăuntru.)e măsură ce se apropia de pat, fiecare gură de aer pe care o trăgea în piept îi sporea grea a.ț

Săptămâni lungi de transpira ie uscată, grăsimi corporale râncezite i escare purulente formau oț ș

duhoare care te îngre o a.ț ș

"u toate acestea, 1azard apucă u or mâna fragilă a necunoscutului. #mul nu avea suficientăș

putere ca să$ i ridice bra ul i abia reu i să strângă mâna salvatorului său.ș ț ș ș

9 otul e bine acum. Sunt poli ist.ț

*ecunoscutul îl privea de parcă vedea un miraj.De i instinctul îl părăsise pe 1azard cu un minut în urmă pe hol, func ionă acum irepro abil.ș ț ș

ămase surprins, dar surprinderea se risipi imediat, să se audă spunând' 9 )rofesorul Dalton: 0a!;ell Dalton:

#chii urduro i ai omului aceluia uscat se făcură mari, confirmându$i astfel identitatea.ș)rizonierul se căzni să vorbească, dar vocea îi era atât de sub ire, de uscată, de crăpată i deț ș

stridentă, că 1azard fu nevoit să se aplece ca să deslu ească sensul cuvintelor'ș

9 LaputaJ mi-a omorât so iaț J fata. 9 achel: &mil8: întrebă 1azard.Dalton î i strânse ochii de durere, î i mu că buza de jos i dădu din cap tremurând.ș ș ș ș

9 *u tiu ce v$a spus, dar nu sunt moarte, îl asigură 1azard.ș

Dalton î i deschise ochii cu iu eala diafragmei unui aparat de fotografiat.ș ț

9 Le$am văzut chiar azi, la dumneavoastră acasă, continuă 1azard. (cum câteva ore. Suntîngrozitor de îngrijorate, dar n$au pă it nimic.ț

)re de o clipă, prizonierul păru că nu vrea să creadă vestea, de parcă era convins că asistă la oț

nouă cruzime care venea să$i sporească tortura. )e urmă în elese sinceritatea din privirea deschisă aț

lui 1azard. 0âna osoasă strânse u or mâna salvatorului i din cine tie ce străfunduri, trupul luiș ș ș

deshidratat găsi fluidele care să$i umple ochii de lacrimi.&mo ionat i deopotrivă îngre o at, 1azard e!amină solu ia perfuziei care atârna pe stativ, tubul,ț ș ț ș ț

canula din vena lui Dalton. -ru să le smulgă pe toate, pentru că în mod cert nimic din toate acesteanu îi făceau bine omului acela. Dar se temu să nu$l rănească fără să vrea pe Dalton. "el mai bine erasă lase paramedicii să rezolve problema.

=ni ial, 1azard intrase în casă cu inten ia de a face o perchezi ie ilegală i clandestină, după careț ț ț ș

urma să lase totul cum era i să plece cugetând la posibilele dovezi incriminatorii, pe care le lăsa înș

urmă fără nici cel mai mic semn că ar fi trecut pe acolo. )lanul acela nu mai func iona. rebuia săț

sune la B, i foarte repede.ș&!istau însă judecători, i nu pu ini, care l$ar elibera pe Laputa deoarece Dalton fusese găsit înș ț

timpul unei perchezi ii ilegale, făcute fără mandat sau cauză îndreptă ită. 0ai mult, cazul 2londei dinț ț

2altă nefiind încă rezolvat, 1azard nu$ i putea permite să se aleagă cu o mustrare sau altă măsurăș

disciplinară. 9 # să vă scot de aici, îi promise prizonierului. Dar am nevoie de câteva minute.Dalton dădu aprobator din cap.

9 0ă întorc imediat.#mul uscă iv îi dădu drumul la mână fără tragere de inimă.ț

Stând în prag, pe punctul să iasă din cameră, 1azard se opri, se dădu înapoi i scoase pistolul.ș

"ând porni spre hol, înaintă cu pruden ă.ț

)arcurse astfel toate treptele până la parter i apoi bucătăria. %nchise u a pe care o lăsase maiș șdevreme deschisă pentru o ie ire în caz de urgen ă. # încuie.ș ț



(lături de bucătărie se afla o spălătorie micu ă. < a din capătul spălătoriei dădea în garaj.ț ș

%n garaj nu era nicio ma ină. <n morman de haine ude era întins pe podeaua de ciment'ș

costuma ia purtată de Laputa când se întorsese acasă cu aer an o .ț ț ț ș

Se mai găseau aici scule de calitate, aranjate în sertare i pe pere i. &rau la fel de curate iș ț ș

ordonate cu aceea i obsesie ca seturile de cristal Lali[ue din sufragerie.ș

1azard alese un piolet i alergă înapoi pe scări, bucuros că aprinsese atâtea lumini când intrase înșcasă.

Se sim i u urat când văzu că prizonierul era încă în via ă. Dalton părea să se afle pe buza uneiț ș ț

prăpăstii care ducea la moarte i de pe care părea că stă să alunece în fiece clipă.ș

1azard î i puse pistolul pe podea i scoase cu pioletul cuiele dintr$unul din paravanele groase deș ș

scândură cu care Laputa sigilase ferestrele. &rau inte groase de centimetri i ie iră greu, scâr âindț ș ș ț

i uruind. Smulse scândura de la geam i o puse deoparte, rezemând$o de perete.ș ș

)erdeaua împletită fusese prinsă între scândură i geam. De i bo ită i plină de praf, era e!actș ș ț ș

lucrul de care avea nevoie ca să$ i teargă amprentele de pe piolet înainte să$i dea drumul pe podea.ș ș

%ncăperea aceasta era dormitorul de serviciu numai pentru că era cea mai îndepărtată cameră descări. "a i dormitorul mare, avea vedere la stradă. )utea să$ i vadă prin fereastră sedanul parcatș ș

peste drum.1azard se întoarse lângă pat i spuse'ș

9 (m venit aici pentru că am avut o bănuială, nu am mandat, i acum trebuie să pun totul laș

punct ca să$mi salvez pielea i să mă asigur că îl prindem pe Laputa. %n elege i:ș ț ț

9 Da, hârâi Dalton. 9 ( adar, o să spune i că s$a întâmplat a a, Laputa era atât de sigur de neputin a dumneavoastră,ș ț ș ț

de incapacitatea totală de a scoate cel mai mic sunet care să se audă de afară, că ticălosul a scosscândura în seara asta numai ca să vă tortureze cu perspectiva libertă ii. )ute i să spune i asta:ț ț ț

=e ite cu o oaptă uscată, cuvinte rugoase zgâriară gâtlejul lui Dalton.ș ș

9 Laputa a zisJ că mă omoarăJ în seara asta. 9 2ine. (m în eles. (tunci e un pic plauzibil să facă a a ceva.ț ș

1azard în făcă de pe noptieră spra8$ul dezinfectant cu aromă de pin. &ra pe jumătate plin, destulș

de greu. 9 )e urmă, îi spuse lui Dalton, trebuie să le spune i că a i încercat cu ultimele puteri să găsi iț ț ț

înlăuntru energia, voin a,ț mânia necesară pentru a trage spra8$ul ăsta de pe noptieră i a$l arunca înș

geamul de acolo. 9 Fac asta, promise Dalton tremurând, de i arăta ca un om care nu mai putea face altceva în afarăș

de a clipi din ochi. 9 Spra8$ul a spart geamul i s$a rostogolit pe acoperi ul porticului în timp ce eu treceam peș ș

acolo. (m auzit un strigăt slab de ajutor, a a că am for at intrarea.ș ț

)ovestea era cusută cu a ă albă. )rimii ofi eri sosi i la fa a locului aveau să$ i dea seama că era oț ț ț ț ș

gogoa ă, dar având în vedere grozăvia chinurilor lui Dalton, avea să fie o gogoa ă acceptabilă, peș șcare o puteau înghi i.ț

)ână când Laputa avea să ajungă la tribunal, Dalton î i va fi revenit în mare parte, iar jura ii nuș ț

vor ti cât de îngrozitor de slăbit fusese în noaptea în care fusese salvat. impul îi putea da acesteiș

pove ti ubrede suficient lustru ca să o facă mai atractivă.ș ș

0utându$ i privirea de la u a deschisă la 1azard, Dalton spuse nervos' >răbi i$văE, de parcă seș ș ț

temea de întoarcerea iminentă a lui Laputa.1azard aruncă spra8ul dezinfectant în geam. Sticlă se sparse cu un zgomot mul umitor.ț



•Capitolul 90

După ce continuă să usuce rădăcinile palmierului din ghiveci cu vajnica urină 0anheim, pe care probabil ar fi putut s$o îmbutelieze i s$o vândă celor mai sminti i fani ai tatălui său, Fric î i plimbăș ț ș

privirea peste rafturile bibliotecii în căutarea unei căr i, fără să uite că domnul ruman îi spusese sățnu piardă vremea.

% i dădea osteneala să găsească o carte pe care să$i facă plăcere s$o citească în eventualitatea înș

care nu făceau sImore i nu stăteau pe jos ca să spună pove ti de groază. Se gândea că o să stea treazș ș

în cea mai mare parte a nop ii aceleia, i nu pentru că era entuziasmat că peste două zile avea să vinăț ș

"răciunul. Dacă n$ar citi o carte ca să mai treacă timpul, ar lua$o razna ca pisica cu două capete a2arbarei Streisand.

ocmai găsise un roman care arăta bine, când auzi zgomot deasupra' o muzică strălucitoare,zglobie, cumva asemănătoare clinchetului moale a o sută de fluiere de vânt micu e, zăngănite toateț

deodată."ând se uită în sus, la cupola de vitraliu, văzu sute de bucă ele de sticlă care săreau dintre rameleț

de plumb i cădeau spre el.ș *u. *u era sticlă. 0ozaicul din vitraliu era la locul lui pe tot arcul cupolei de nouă metri. Din

sticlă cădeau cioburi de umbră i culoare fără să o spargă, cădeauș prin ea, din noaptea de deasuprasau poate dintr$un loc infinit mai ciudat decât noaptea.

"ioburile cădeau încet, nesupuse gravita iei, i, pe măsură ce se apropiau plutind de el, î iț ș ș

schimbau culoarea. )e măsură ce î i schimbau culoarea, se rostogoleau unul peste altul i se uneau.ș ș

)e măsură ce se uneau, dobândeau dimensiuni i formă.ș

"ioburile adunate la un loc căpătară înfă i area 0usafirului 0isterios pe care Fric îl văzuse deț ș

curând în poza din Los ngeles Times în după$amiaza aceasta în camera trandafirilor, i pe care îlș

întâlnise ultima oară în mărime naturală noaptea trecută, în labirintul de suvenire din pod. ( a cumș

îngerul păzitor plutise atunci din grinzile podului până pe podea fără ajutorul aripilor, tot a a coborîș

acum cu o gra ie mută pe covor, la numai câ iva metri de Fric.ț ț

9 e pricepi să intri peste tot, spuse Fric, dar glasul tremurător îi contrazicea atitudinea de copilobraznic al unui superstar de la 1oll8;ood.

9 0oloch e aici, declară păzitorul lui pe un ton atât de înspăimântător, că l$ar fi făcut pe Fric să$isară inima din piept chiar dacă mesajul ar fi fost numai o câtime la fel de înfrico ător. Fugi în loculș

tău bine ascuns, Fric. Fugi acum.(rătând spre cupola cu vitralii, Fric spuse'

9 De ce nu mă sco i de aici pe acolo pe unde ai venit i unde o să fiu în siguran ă:ț ș ț

9 i$am spus, băiete, trebuie să alegi singur, să$ i folose ti liberul arbitru i să te salvezi.Ț ț ș ș

9 Dar euJ

9 %n plus, tu nu po i merge în locurile în care merg eu i nu po i călători în felul în care o fac euț ș ț până când nu mori.)ăzitorul se apropie i se aplecă în fa ă, împingându$ i chipul palid la câ iva centimetri de al luiș ț ș ț

Fric. 9 -rei să mori ngrozitor numai ca să fii în stare să călătore ti mai convenabil:ș

=nima care îi bătea să$i spargă pieptul îi izgoni lui Fric toate cuvintele din gâtlej înainte să le poatărosti i, în timp ce se căznea să împroa te cu ele tăcerea, ciudatul lui păzitor îl ridică de la pământ iș ș ș

îl pironi în văzduh. 9 0oloch este în casă. (scunde$te, băiete, pentru numele lui Dumnezeu, ascunde-teN"u aceste cuvinte, 0usafirul 0isterios îl azvârli pe Fric ca pe un ghem de zdren e, dar o făcu cu oț

îndemânare care împiedică o izbitură puternică de mobilă. Fric se rostogoli cu încetinitorul peste

bibliotecă, peste scaunele de bar i mese, pe lângă rafturile izolate de căr i.ș ț



%n timp ce se rotea pe o a!ă curioasă, cu capul peste călcâie, Fric văzu fotografia doamnei aceleiadrăgu e, mama lui închipuită, care îi alunecase din buzunar i plutea acum lene ă alături de el înț ș ș

văzduh, în sfera lui de influen ă. "a un astronaut care se întinde după un tub plutitor de mâncare înț

spa iul lipsit de gravita ie al unei navete spa iale aflate pe orbită, vru să apuce fotografia, dar nu reu iț ț ț ș

să o prindă cu degetele.

Lovi brusc podeaua cu amândouă picioarele, aproape de pomul de "răciun în care atârnau îngeri,lovi podeaua în fugă, fie că voia să fugă sau nu, de parcă picioarele îi erau vrăjite să îl scoată deacolo în goană.

recu de pom, ajunse la u a deschisă a bibliotecii, se uită înapoi.ș

)ăzitorul dispăruse.Fotografia nu mai era de găsit.

2oloc& este n casă.Fric ie i din bibliotecă i o luă la goană spre seră pe cea mai scurtă rută.ș ș

•Capitolul 91

(juns la una din u ile franceze din bronz i sticlă care dădeau înspre terasa de două mii de metriș ș

pătra i, fântână i piscină, "or58 Laputa folosi cheile paznicilor ca să intre în salonul mare.ț ș

Se terse cât putu de bine cu perdelele din brocart fin. "ând va începe să umble pe culoarele cuș

pardoseli din marmură, nu trebuia să lase nicio urmă pe care ar putea să o găsească ruman înaintesă$l găsească el pe ruman.

(prinse luminile. *u se temea că va fi observat. *u erau decât trei in i într$o casă mai mare chiar decât uneleș

supermar5eturi. &ra pu in probabil să se ciocnească unul de altul.ț

<n pom de "răciun splendid decorat împodobea încăperea. Fu ispitit să bâjbâie după comutatorul

care aprindea podoabele, pentru a vedea minună ia aceasta în toată splendoarea ei de lumini. Dar țhaosul era uneori un stăpân nemilos i fu nevoit să se concentreze pe misiunea care îl adusese aici cuș

balonul.%n timp ce traversa încăperea, î i terse cu mi cări repetate picioarele de covoarele persane pentruș ș ș

a$ i usca cum trebuie ghetele.ș

Două rânduri de u i duble dădeau înspre holul din aripa de nord. Lângă una din aceste ie iri eraș ș

montat pe perete un dispozitiv digital "reston.(tinse ecranul cenu iu. abloul prinse deodată via ă i îi înfă i ă trei coloane de pictograme.ș ț ș ț ș

0ic5 Sachatone îi dăduse lui "or58 instruc iunile de bază ca să$l poată folosi. 0ic5 nu îl făcuseț

stăpânul absolut al sistemului, dar cât tia era suficient ca să se descurce.ș

(păsă cu degetul pictograma pentru senzorii interni de mi care i apăru o listă cu nouăzeci i aseș ș ș ș

de loca ii. După *ed 1o5enberr8, în dormitoare, băi sau în camerele lui "hanning 0anheim dințapartamentul de la etajul al doilea nu erau instala i senzori de mi care.ț ș

La capătul listei se afla cuvântul S"(*, pe care îl apăsă. (cesta îi oferea posibilitatea să scanezeorice mi care de la etajul al doilea, întâi, de la parter, de la primul nivel subteran i de la al doilea.ș ș

(vea să folosească mai târziu posibilitatea aceasta de a$l găsi pe băiat. rebuia mai întâi să$llocalizeze pe &than ruman i să$l ucidă.ș

(r fi putut să în face băiatul i să$l ridice din casă chiar de sub nasul efului personalului de pază.ș ș ș

(vea să se ocupe însă mult mai bine de Fric dacă tia că fostul poli ist era mort de$a binelea.ș ț

&tajele vilei erau prea mari ca să apară în întregime pe ecranul "reston la o scară u or de citit. "aș

atare, jumătatea estică a parterului apăru prima."lipi o singură lumini ă, care indică pozi ia lui "or58 în salonul cel mare. *u se mi ca, dar ț ț ș

senzorii de mi care erau de fapt senzori de mi careș ș iș căldură. "hiar i în costumul lui din materialștermoizolant, producea suficientă căldură ca să fie percepută de senzorii fini.



Făcu doi pa i la dreapta.ș

)e ecran lumini a care îi corespundea lui "or58 se mută pu in de tot la dreapta, odată cu el.ț ț

"ând reveni în fa a tabloului, lumini a se mută i ea.ț ț ș

)e ecran apăru planul comple! al jumătă ii vestice de la parter, de asemenea cu o singură lumini ăț ț

clipind în toate încăperile i culoarele de acolo' fără îndoială, &than ruman, aflat în sufrageriaș

apartamentului său.(colo sperase i acolo se a tepta "or58 să$l găsească.ș ș

)lecă de lângă ecranul care afi a senzorii de mi care, se duse spre cele mai apropiate u i duble iș ș ș ș

intră în lini te în holul nordic.ș

%n fa a lui se întindea rotonda de la intrare i un alt pom de "răciun spectaculos. Locatarii iț ș ș

personalul din )alazzo ospo erau pătrun i de spiritul "răciunului.ș

"or58 se întrebă ce fel de biscui i rafina i le plac oamenilor care au atâ ia bani. După ce$l omoraț ț ț

pe ruman i punea mâna pe băiat, poate o să îndrăznească să mai rămână câteva minute în bucătărieș

ca să cerceteze proviziile de dulciuri. )oate o să$ i pună la pachet câteva bunătă i făcute în casă, peș ț

care să le savureze mai apoi singur.# luă la dreapta i merse de$a lungul holului nordic, pe lângă camera de ceai, sufrageria mică,ș

sufrageria mare, spre bucătărie i în cele din urmă spre holul vestic, unde ruman a tepta să fie ucisș șîn apartamentul său.

•Capitolul 92

elefonul de pe biroul lui &than nu avea ton i, când încercă să folosească mobilul, descoperi căș

nu avea semnal.Liniile terestre suferă câteodată defec iuni după o ploaie în averse care să dureze două zile. *u iț ș

telefoanele celulare.

%n dormitor, când încercă telefonul de pe noptieră, nu auzi decât o linie moartă. *icio surpriză.Scoase din sertarul noptierei un al doilea încărcător pentru pistol.)regătise rezerva aceasta în seara primei zile petrecute la )alazzo ospo, acum zece luni. La acea

vreme părea că$ i ia măsuri inutile. 0ai mult de zece focuri trase între pere ii ace tia bine proteja iș ț ș ț

era o probabilitate infimă, care nici nu merita luată în calcul.&than dădu drumul încărcătorului într$un buzunar de la pantaloni i se grăbi spre camera de lucru.ș

2ărul oc&iului. 7ric. Fric trebuie să fie tot la etajul întâi, în bibliotecă, alegându$ i o carte pe care să o citeascăș

peste noapte.2ine. "e trebuia să facă acum era să ajungă în bibliotecă. Să ducă valvârtej băiatul în cea mai

apropiată cameră de refugiu. Să$l vâre în subsolul acela confortabil, blindat, echipat cu tot ce trebuia.

)e urmă să dea de capăt situa iei, să vadă ce naiba se întâmpla.ț=e i din apartament, o luă la stânga pe holul vestic i alergă spre scările de serviciu, pe care urcaseș ș

mai devreme la etajul al doilea, în camera albă.K

)ierzând timpul, distrându$se mai mult decât permitea legea, înaintând uneori cu o pruden ățe!agerată, pe vine, ca un luptător de comando care se strecoară prin fortărea a inamicului, alteoriț

pă ind cu un aer mândru, ca -in Diesel care tie din scenariu că n$o să$l nimerească niciun glon ,ș ș ț

"or58 se deplasă de$a lungul holului nordic, pe lângă sala pentru micul dejun, cămară i bucătărie.ș

% i dori să fi fost la fel de eficient în pelerina lui galbenă de ploaie i cu pălăria cu boruri lăsate peș ș

cap. (r fi fost o încântare să vadă figura uluită a lui ruman confruntat cu un asasin lucios ca o banană i scuipând moarte.ș

%n holul vestic, u a de la apartamentul efului personalului de pază era deschisă.ș ș



"or58 deveni brusc mai serios. Se apropie prudent de apartament. ămase cu spatele lipit de peretele holului, lângă u a deschisă, i ascultă.ș ș

După ce trecu pragul, înaintă aplecat i rapid, inând pistolul cu amândouă mâinile i măsurând cuș ț ș

el camera de la stânga la dreapta i înapoi.ș

%n camera de lucru nu era nimeni.

apid, dar prudent, căută i în restul apartamentului, dar nu mai era nici urmă de prada sa.ș%ntorcându$se în camera din fa ă, zări cutiile negre pe birou i obiectele din ele scoase afară. %nț ș

mod clar, ruman încerca în continuare să rezolve ghicitoarea. (muzant.%i atraseră aten ia rândurile scrise de pe ecranul calculatorului. ruman părea să fi ie it chiar înț ș

timp ce citea un e$mail.Satisfăcându$ i curiozitatea care îl caracteriza i care îl slujise e!traordinar de bine de$a lungulș ș

anilor, "or58 văzu scris ornE la sfâr itul e$mailului. Uilliam orn, intendentul.ș

"iti mesajul de la început' Fric î i face o ascunzătoare în seră.E cea mai mare parte a plângerii luiș

orn nu îi spunea nimic lui "or58, dar rândurile referitoare la ascunzătoare îl interesau fără doar iș

poate."or58 scăpase de sub control ambele inte, care umblau libere pe undeva prin casă, a a că fuț ș

nevoit să ajungă la alt panou "reston, i încă repede. <nul dintre ele era fi!at aici, în pereteleșdormitorului din apartamentul efului personalului de pază, dar ruman se putea întoarce în oriceș

moment în timp ce "or58 era ocupat în altă cameră.-ăzu ceva pe jos, lângă canapea. <n telefon mobil. "a i cum ar fi fost azvârlit, nu scăpat dinș

întâmplare.Se întoarse prudent pe holul vestic. 0erse până la u a apartamentului so ilor 0c2ee.ș ț

Schi ele clădirii indicau un panou "reston în sufrageria de aici. Din fericire, cei doi erau pleca i înț ț

Santa 2arbara.După spusele lui *ed 1o5enberr8, pentru a înlesni cură enia i alte servicii de menaj, membriiț ș

personalului care locuiau permanent la re edin ă rareori î i încuiau u ile locuin elor când erauș ț ș ș ț

pleca i.ț

2unul, bătrânul i răposatul 1o5enberr8, monstrul, se dovedi la fel de încredere ca schi eleș ț

clădirii. "or58 intră în apartamentul so ilor 0c2ee i închise u a după el.ț ș ș

(lături de u a de la intrare, panoul "reston se lumină când îl atinse. *u$ i mai bătu capul să maiș ș

aprindă o veioză.# scanare rapidă a parterului cu ajutorul senzorilor de mi care nu indică nicio altă prezen ă înș ț

afară de a lui "or58, aici, în sufrageria so ilor 0c2ee.ț

La etajul unu, cineva intră din holul vestic în aripa nordică i se îndreptă spre bibliotecă. )oateș

ruman. )oate tânărul 0anheim. #ricare din ei ar fi fost, se vedea că se grăbe te.ș

*icio mi care i nicio urmă de căldură corporală la etajul al doilea.ș ș

"ercetă cele două niveluri subterane. *imic.

Silueta de la etajul întâi ajunsese în bibliotecă. Lumini a era probabil &than ruman. rebuia să fițajuns acolo pe scările de serviciu din aripa vestică.<nde era băiatul: *edepistat. *u se mi ca. *u producea căldură în raza de percep ie a senzorilor.ș ț

)u tiul putea fi în dormitorul lui sau în baie. (colo nu e!istau senzori.ș

Sau putea sta ghemuit în ascunzătoarea din seră."hestia asta cu ascunzătoarea era ciudată. Mudecând după mesajul lui orn, i personalul socoteaș

că era ceva neobi nuit.ș

ruman care alerga spre bibliotecă. )u tiul care lipsea. elefonul mobil azvârlit pe jos înș

apartamentul lui ruman."or58 Laputa credea în planurile meticuloase i în e!ecutarea fidelă a acestora. Dar era iș ș

prietenul haosului.

ecunoscu în această clipă mâna haosului. 2ănui că ruman tia că cineva pătrunsese în re edin ă.ș ș ț



Lăsând deocamdată baltă planurile, cu inima zvâcnind din pricina acestei întorsături nea teptate,ș

"or58 se lăsă în mâinile haosului i alergă spre seră.ș

KDupă ce îl lăsă pe 0a!;ell Dalton singur, asigurându$l că se va întoarce într$un minut, 1azard

anc8 coborî în goană scările înainte ca spra8ul dezinfectant cu aromă de pin care spărsese fereastra

să ajungă de pe acoperi ul porticului pe iarba din fa a casei.ș ț< a de la intrare era flancată de geamuri înguste i înalte, dar niciunul nu era destul de lat ca săș ș

poată intra prin el un om, mai ales unul de dimensiunile lui 1azard. 0ai mult, pozi ia geamurilor ț

laterale fa ă de încuietoarea u ii făcea imposibil de sus inut afirma ia că intrase în casă i descuiaseț ș ț ț ș

u a după ce spărsese unul dintre geamurile laterale.ș

% i puse pistolul în toc, deschise u a i 1azard se a teptă brusc să dea nas în nas cu Laputa. Sau cuș ș ș ș

1ector 6. %l întâmpină numai noaptea, rece i umedă.ș

)ă i pe veranda din fa ă. După cât î i dădea seama, zgomotul de sticlă spartă nu scosese din casăș ț ș

niciun vecin curios."ineva se putea afla însă la fereastră. % i asumase un mare risc.ș

)e verandă se aflau câteva ghivece cu plante. Luă unul mic.

După ce a teptă să treacă o ma ină, aruncă ghiveciul de teracotă cu plantă cu tot într$una dinș șferestrele sufrageriei. Scrâ nitul$zăngănitul$zornăitul de sticlă făcută ăndări care urmă ar fi trebuit săș ț

atragă aten ia cuiva chiar i în cel mai vezi$ i$de$treaba$dumitale cartier.ț ș ț

Scoase arma i sfărâma patul ei câteva cioburi mai îndărătnice care rămăseseră în cerceveauaș

ferestrei. <rcă apoi în casă pe fereastră, trase în lături perdeaua, trânti un suport i o vază,ș

poticnindu$se de parcă n$ar mai fi călcat niciodată în casa Laputa.)ovestea era gata. %n urma strigătului de ajutor care se auzise prin fereastra spartă a dormitorului,

sunase la sonerie, bătuse la u ă.)entru că nu primise niciun răspuns, spărsese geamul, urcase la etaj iș ș

îl găsise pe 0a!;ell Dalton.>ogoa a asta nu aducea cu adevărul blând i dulce, ci cu o balegă de vacăC era însă balegaș ș lui iș

avea s$o servească plin de entuziasm.După ce se întoarse pe verandă folosind calea mai conven ională a u ii, având în vedere stareaț ș

limită în care se afla Dalton, 1azard sună de pe telefonul mobil la B. % i spuse numărul insignei iș ș

e!plică situa ia.ț

9 (m nevoie de paramedici i de ni te sticle i cât mai urgent. (dăugă apoi repede' Sticle ii suntș ș ț ț

ofi eri în uniformă.ț

9 tiu, spuse telefonista.Ș

9 %mi cer scuze, spuse el. 9 *u$i nimic, spuse ea. 9 (m nevoie de o echipă de criminalistică. 9 tiu, spuse ea.Ș

9 %mi cer scuze, spuse el. 9 Sunte i nou, domnule detectiv:ț

9 (m patruzeci i unu de ani, spuse el, realizând pe loc că în felul acesta candida la un premiuș

pentru prostie. 9 -oiam să spun nou la MafuriT#mucideri, spuse ea. 9 *u, doamnă. Sunt trecut prin ciur i prin dârmon.ș

&ra însă primul lui caz în care era implicată o fantomă sau ce naiba o fi fost Dunn8 Uhistler, careera în stare să$ i modeleze visele i să dispară într$o oglindă. &ra i primul caz în care avea de$a faceț ș ș

cu un telefon primit de la un asasin mort, i primul în care era implicat un răufăcător care$ i înfometaș ș

i tortura victima inând$o în acela i timp în via ă cu perfuzii.ș ț ș ț

După ce încheie convorbirea la B, â ni prin ploaie spre sedan. -ârî peraclul special subț ș ș

scaunul oferului.ș)ână să se întoarcă pe verandă, auzi sirenele care se apropiau.



K=ntrând în bibliotecă, &than văzu fotografia crâmpo ită i mototolită de pe podea. 1annah. (ceea iț ș ș

poză care se aflase cândva pe biroul din apartamentul lui Dunn8 i care fusese smulsă din rama deș

argint.Dispari ia setului de clopo ei de pe biroul lui &than lăsa să se în eleagă că Dunn8 fusese laț ț ț

)alazzo ospo. &$mailurile de la Devonshire, orn i 1achette veneau să întărească ceea ce sugeraușclopo eii dispăru i. %n ceea ce îl privea pe &than, fotografia aceasta era o dovadă irefutabilă.ț ț

0ort, mort de$a binelea, după spusele doctorului #I2rien de la #ur Lad8 of (ngels, Dunn8 eraliber în lume, dar cu puteri care sfidau ra iunea i care descriau o făptură supranaturală.ț ș

Fusese în )alazzo ospo.&ra acum aici.&than nu ar fi crezut într$un mort care umbla dacă n$ar fi fost împu cat drept în stomac, dacă n$ar ș

fi murit i n$ar fi înviat, dacă n$ar fi fost călcat de un ) "ruiser i de un camion, dacă n$ar fi fost dinș ș

nou pe picioare sale imediat după ce murise a doua oară. &l însu i nu era o fantomă, dar după celeș

întâmplate în ultimele două zile, ajunsese să creadă în fantome i într$o grămadă de alte lucruri peș

care nu dăduse doi bani înainte.

)oate nici Dunn8 nu era o fantomă. )oate era altceva, ceva pentru care &than nu avea niciunnume.

#rice ar fi fost Dunn8 până la urmă, nu mai era un simplu om. ( adar, motivele lui nu mai puteauș

fi identificate prin deduc ie sau prin intui ia pe care se bază un poli ist.ț ț ț

"u toate acestea, &than sim ea acum că prietenul lui din copilărie, de care se înstrăinase de atâtaț

timp, nu reprezenta o amenin are pentru Fric, sim ea că rolul lui Dunn8 în întâmplările acestea bizareț ț

era mai degrabă pozitiv. <n om care a iubit$o pe 1annah, care îi păstrase poza după cinci ani de lamoartea ei, trebuia să aibă înlăuntrul lui cel pu in o bunătate poten ială i, cu siguran ă, nu putea fiț ț ș ț

săla ul răută ii aceleia pure de care e nevoie pentru a face rău unui copil nevinovat.ș ț

%mpăturind fotografia i punând$o în buzunar, &than strigă'ș

9 FricN Fric, unde e ti:ș

)entru că nu primi niciun răspuns, începu să alerge prin bibliotecă, de$a lungul canioanelor decăr i, de la &sop i "onrad (i5en la (le!andre Dumas, de la >ustave Flaubert la -ictor 1ugo, de laț ș

Somerset 0augham la Sha5espeare, speriat că avea să$l găsească pe băiat mort sau că nu avea să$lgăsească deloc.

*ici urmă de Fric.%n col ul de lectură aflat cel mai departe de intrarea în bibliotecă nu erau numai fotolii, ci i oț ș

măsu ă cu un telefon i un calculator.ț ș

De i liniile telefonice nu mai func ionau, intercomul local era o func ie a sistemului separată deș ț ț

serviciul de telefonie. *umai o pană de curent putea să$l dezactiveze.&than apăsă butonul pe care scria =*&"#0, apăsă apoi "(S? i încălcă una dintre regulileș

fundamentale ale doamnei 0c2ee căutând băiatul în toate încăperile, de la etajul al doilea până îngarajul subteran. (pelul lui se auzea în difuzorul fiecărui telefon din vilă' 9 Fric: <nde e ti, Fric: ăspunde$mi, oriunde e ti.ș ș

( teptă. "inci secunde erau un timp chinuitor de lung. Aece însemnau o ve nicie.ș ș

9 Fric: -orbe te, FricNș

Lângă telefon, calculatorul se aprinse. &than nu îl atinsese.Fantoma care lucra la calculator accesă programul de supraveghere a casei. %n loc să vadă cele trei

coloane obi nuite de pictograme, pe ecran apăru imediat planul parterului, jumătatea estică.ș

Fără să solicite această informa ie, în fa a ochilor lui apărură afi a i senzorii de mi care. #ț ț ș ț ș

lumini ă, care însemna mi care i căldura unui corp, pâlpâi în seră.ț ș ș

K



"u un diametru de douăzeci i doi de metri i o înăl ime de cincisprezece, sera era o junglă cuș ș ț

ferestre i panouri înalte de vitralii, salvate dintr$un palat din Fran a care fusese aproape distrus înș ț

timpul )rimului ăzboi 0ondial.%n acest loc, domnul orn i oamenii săi între ineau i înnoiau încontinuu o colec ie de palmieriș ț ș ț

e!otici, tulipieri, frangipani, mimoze, multe specii de ferigi, spatifilium, smitiantas, orhidee i oș

grămadă de alte plante pe care Fric nu le putea identifica. (lei înguste acoperite cu pietri erpuiauș ș printre ghivecele curbate.

%ndată ce pă eai în labirintul acesta verde, iluzia sălbăticiei tropicale era deplină. )uteai să teș

prefaci că te$ai rătăcit în (frica, pe urmele unei gorile albino rare ori în căutarea pierdutelor mine dediamant ale regelui Solomon.

Fric o numea >iungla ospo, ceea ce în italiană însemna Mungla 2roa tei âioaseE i sim ea căș ș ț

are toată splendoarea unei păduri tropicale, mai pu in aspectele ei neplăcute. *u e!istau insecteț

monstruoase, erpi, maimu e care ipă prin copaci i$ i fac caca în cap.ș ț ț ș ț

%n mijlocul sălbăticiei ei bine organizate, >iungla ospo avea un foi or construit din bambus iș ș

lemn de bubinga. (colo puteai lua masa sau te puteai îmbăta cri ă dacă erai destul de mare, sau, pur ț

i simplu, puteai să zici că e ti arzan înainte să o întâlnească pe pacostea de Mane.ș ș

"u un diametru de patru metri, ridicat la un metru jumătate fa ă de podeaua serei, foi orul la careț șduceau opt trepte de lemn adăpostea o masă rotundă i patru scaune. # trapă secretă în podea lăsa săș

se vadă, dacă o trăgeai într$o parte, u a unui frigider mic, umplut cu "oca$"ola, bere i sticle de apăș ș

naturală de izvor, de i nu atât de naturală încât să provoace dizenterie, febră tifoidă, holeră sauș

parazi i lacomi care să te mănânce de viu pe dinăuntru.ț

# altă trapă secretă, dacă era dată la o parte, ducea spre un spa iu înalt de un metru i jumătate,ț ș

aflat sub foi or. (ici putea fi reparat frigiderul dacă se strica i tot aici puteau băie ii care veneau înș ș ț

fiecare lună cu dezinsec ia să intre sub foi or i să se asigure că niciun păianjen scârbos sau oareceț ș ș ș

purtător de boli nu$ i face cuibul în refugiul acesta plăcut i întunecos.ș ș

"ăci era întunecos. )e timp de zi, nicio rază de lumină nu pătrundea în bârlogul de sub foi or,ș

ceea ce însemna că pe timp de noapte lanternele de urgen ă nu aveau să fie observate de afară niciț

dacă toate felinarele din seră erau stinse.(ducând aici gogo i, alte alimente care nu erau crocante, erve ele umede i oli e de plastic, Fricș ș ț ș ț

hotărâse mai devreme că acesta era locul lui secret, bine ascuns. (cum că 0oloch era în casă,ajunsese să stea ghemuit, cu picioarele încruci ate, în buncărul acesta din lemn de bubinga, despreș

care îngerul lui păzitor credea, după cât se părea, că avea să$l salveze de mâncătorul de copii.Se afla în ascunzătoare de mai pu in de două minute i asculta cum inima îi galopa ca o herghelieț ș

pusă pe fugă, când auzi ceva care nu semăna cu hărmălaia obi nuită din pieptul lui. )a i. "are urcauș ș

în foi or.ș

)esemne era domnul ruman, care$l căuta. Domnul ruman. *u 0oloch. *u o fiară care mănâncăcopii i le rupe oasele cu din ii. Doar domnul ruman.ș ț

)a ii făcură înconjurul platformei, mi cându$se la început spre trapa ascunsă, apoi îndepărtându$ș șse. )e urmă din nou apropiindu$se.Fric î i inu respira ia.ș ț ț

)a ii se opriră. Scândurile îmbinate îi scâr iiră deasupra capului când omul se mută de pe unș ț

picior pe altul.Fric e!piră tăcut aerul stătut din plămâni, trase în piept la fel de tăcut aer proaspăt i î i inu dinș ș ț

nou respira ia.ț

Scâr iitul încetă i fu urmat de ni te sunete u oare' ceva ca un periat, apoi un zgâriat, un clic.ț ș ș ș

*u e cel mai potrivit moment pentru o criză de astm.EFric aproape că urlă la el însu i că putea fi atât de prost ca să se gândească la o chestie atât deș

prostească într$un moment a a de periculos ca cel de acum. Stupid, de trei ori stupid.ș



*umai în filme copiii astmatici, diabetici sau epileptici fac o criză în cele mai proaste momente posibile. *umai în filme, nu i în via a reală. (sta chiarș ț era via ă reală sau cel pu in ceva care voia săț ț

semene cu ea.( sim it o mâncărime între umeri: "are se întinde spre ceafă: # mâncărime reală ar fi semnulț

unei crize iminente de astm. # mâncărime imaginară ar fi semnul că era un prostănac nevolnic,

neputincios i cu inima cât un purice.șrapa secretă se deschise chiar deasupra capului său.Se trezi fa ă în fa ă cu 0oloch, care în mod clar era mai de tept decât îngerul păzitor al lui Fric / ț ț ș

un tip cu o fa ă pistruiată, ochi de acal i un rânjet uria . Fără urme de oase de copii printre din i.ț ș ș ș ț

Fluturând lama lată de cincisprezece centimetri pe care o sustrăsese din sertarul cu tacâmuri aldomnului 1achette, Fric îl avertiză'

9 (m cu it.ț

9 =ar eu am asta, spuse 0oloch sco ând un recipient micu , de mărimea unui spra8 paralizant.ț ț

)ulveriză spre Fric o solu ie rece, care avea gust de nuc oară i care mirosea a a cum trebuiaț ș ș ș

probabil să miroasă zibeta nediluată.

•Capitolul 93

*oaptea, sera era iluminată magic' nimburi aurii, sclipiri de stele i e arfe mătăsoase de luminăș ș

artificială de lună, de o frumuse e pe care numai vrăjitorii holl8;oodieni ai luminii de scenă puteauț

să o creeze. După apusul soarelui, doar cu un păcănit de comutator, o simplă junglă de buzunar devenea o Shangri$la7 tropicală.

&than intră în seră inând ambele mâini pe pistol. *u$l strigă pe Fric. Lumini a pe care o văzuseț ț

pe ecranul cu senzori de mi care din bibliotecă putea să nu fie a băiatului.ș

*u era în stare să$ i imagineze cum putuse cineva să intre pe proprietate i apoi în casă fără săș ș

declan eze nenumăratele alarme e!istente. Dar ideea unui intrus în )alazzo ospo îl stupefia cu multșmai pu in decât alte lucruri la care fusese recent martor.ț

)ietricelele de pe alei îi trosneau sub picioare i făceau imposibilă încercarea lui de a înainta peș

furi . )ă ea cu grijă, ca să reducă la minimum zgomotul. 2ucă elele instabile de piatră nu$l lăsau săș ș ț

calce drept. *u$i plăceau nici umbrele. <mbre, peste tot umbre, în straturi comple!e, calculate pentru a ob ineț

un efect spectaculos, nefiresc i, prin urmare, de două ori în elător.ș ș

(propiindu$se de centrul junglei, &than auzi un sunet ciudat, tttuppp,pe urmă din nou tttuppp,dar nu î i dădu seama că cineva trage în el până când un glon nu străpunse trunchiul unui palmier laș ț

câ iva centimetri de fa a lui i stropi de esut verde îl împro cară.ț ț ș ț ș

Se aruncă instantaneu la pământ. Se rostogoli de pe alee i se târî printre ferigi i pitosporum,ș ș

printre mimulu i îneca i de flori ro ii$violete, în întunericul ocrotitor, unde se sim i recunoscător ș ț ș ț pentru toate umbrele de acolo, naturale sau nu.

KSticle ii sosiră înaintea ambulan ei, i după ce 1azard îi puse la curent cu tot ce se întâmplase i leț ț ș ș

spuse să cheme paramedicii, urcă la etaj să vadă ce face 0a!;ell Dalton.#mul uscă iv, a cărui emaciere părea mai hidoasă acum, când o vedea pentru a treia oară, î iț ș

rostogoli ochii adânci i în orbite i se strâmbă foarte agitat, căznindu$se să tu ească cuvinteț ș ș

ghimpoase din gâtlejul lui, fără îndoială, crăpat i sângerând.ș

9 < urel, u urel, spuse 1azard. "alma i$vă. otul o să fie bine acum. Sunte i în siguran ă,ș ș ț ț ț

profesore.0arginile ascu ite ale cuvintelor îl răniră pe Dalton în timp ce le scuipă, dar insistă să spună'ț

9 SeJ întoarce.!Note: Lară imaginară in romanul $ost %ori&on e ames Dilton. (n.tr.).



9 Foarte bine, spuse 1azard, mul umit să audă sirena ambulan ei sunând în noaptea care seț ț

întindea dincolo de fereastră spartă. tim e!act ce să facem cu nemernicul ăsta bolnav când o săȘ

apară.)rofund tulburat, Dalton reu i să$ i mi te capul dintr$o parte în alta i să scoată un scâncet chinuit.ș ș ș ș

"rezând că Dalton ar putea fi îngrijorat de soarta so iei i a fiicei sale, 1azard îi dezvălui căț ș

tocmai trimisese doi ofi eri în uniformă acasă la ele nu numai ca să o informeze pe achel că so ul eiț țtrăia, ci i ca să le protejeze până când Laputa avea să fie localizat i arestat.ș ș

"u un glas uierat, Dalton spuse'ș

9 Se întoarce cuJ i se chirci de durere în timp ce cuvintele i se opriră în gât.ș

9 *u vă for a i, îl sfătui 1azard. Sunte i foarte slăbit.ț ț ț

La capătul străzii, ipătul ambulan ei dădu col ul. *oaptea ploioasă linse i înghi i ultima notăț ț ț ș ț

ascu ită a sirenei în timp ce frânele scrâ niră pe caldarâm i se opriră în fa a casei.ț ș ș ț

9 (duce cu elJ un băiat, spuse Dalton. 9 <n băiat: întrebă 1azard. -orbi i de Laputa:ț

Dalton reu i să dea din cap aprobator.ș

9 -$a spus el asta:

Din nou Dalton dădu aprobator din cap. 9 ( spus că aduce aici un băiat în seara asta: 9 Da.%n timp ce paramedicii tropăiau pe scări, 1azard se aplecă mai aproape de omul uscă iv i spuse'ț ș

9 "e băiat:K

>hemuindu$se printre mimulu i, spatifilium 0auna Loa i ferigi, &than auzi o a doua rafală, treiș ș

sau patru focuri trase cu un pistol dotat cu amortizor, iar după trei minute de lini te auzi o a treiaș

rafală. *iciuna dintre ele nu părea să$l nimerească. )istolarul îi pierduse probabil urma. Sau poate că

tipul de la bun început nu tiuse unde se afla &than, trăsese orbe te prin junglă i îl nimerise primaș ș ș

oară numai din întâmplare.)istolar / deci unul singur. )ersoană / una singură.2unul$sim spunea că un asalt al acestei proprietă i necesita o întreagă echipă, că un singur om nuț ț

putea să sară zidul, să în ele măsurile electronice de siguran ă, să treacă de paznici i să încalceș ț ș

proprietatea. (sta suna deja a 2ruce Uillis pe marile ecrane. ( om "ruise deghizat. ( "hanning0anheim jucând un rol negativ. *u suna a om în carne i oase.ș

Dacă însă o echipă coordonată de răpitori intrase în )alazzo ospo, trebuiau să fie mai mul ițtrăgători care să deschidă foc de nimicire. (r fi trebuit să$l ciuruiască pe &than cu una, două, treiarme automate. )istoale$mitralieră <zi sau poate mai rău. )ână acum trebuia să fie la pământ, mort iș

dăn uind în rai.ț

)entru că a treia rafală fu urmată de o tăcere prelungă, se ridică din ascunzi i începu să umbleș șatent printre ferigi i palmieri până la marginea aleii.ș

%n toate filmele a căror ac iune se petrecea în jungle, o tăcere ca cea de acum le avertiza peț

personajele obi nuite cu via a în sălbăticie că, sub o formă sau alta, mi elia pă ise în lumea naturii iș ț ș ș ș

amu ise deopotrivă crocodilii i greierii.ț ș

0iros de suc verde, de plantă strivită se ridica de sub tălpi.>lasul înăbu it al instala iei de aer cald torcând în pere i.ș ț ț

<n ân ar, o musculi ă planând în văzduh în fa a ochilor săi.ț ț ț ț

>ust de sânge în gură, descoperirea că î i mu case limba când se trântise la pământ, durerea careș ș

îi pulsa abia acum în rană.Freamătul frunzi ului îl făcu să se răsucească i să îndrepte pistolul spre zgomot.ș ș

*u frunzi . (ripi. )rin junglă, sus, deasupra aleii, zbura un stol de papagali viu colora i, albastrul,ș țro ul, galbenul i verdele irizat al unor asfin ituri stranii.ș ș ț



%n seră nicio pasăre nu$ i făcea cuib. *iciun stol de papagali, nici o singură vrăbiu ă.ș ț

)lonjând în fa a lui &than, apoi avântându$se iar în văzduh, păsările colorate trecură fără să scoatăț

nici cel mai mic cârâit sau ipăt i, în timp ce se înăl au, se prefăcură în porumbei albi.ț ș ț

-edea fantoma din oglinda aburită. -edea setul imposibil de clopo ei în mâna lui, în fa a florăriei.ț ț

-edea parfumul tare al trandafirilor 2road;a8 în camera lui de lucru, de i acolo nu se aflase niciunș

trandafir, auzea glasul scump al so iei lui pierdute vorbind despre gărgări e în camera albă. # for ăț ț țsupranaturală îi întindea mâna i era dornică să$l călăuzească.ș

După ce se în urubă într$un fâlfâit frenetic, puzderia de porumbei se lăsă din nou în jos, bătândș

aerul spre el, pe lângă el, cu un vrum care îl însufle i i îl înfrico ă în acela i timp, care îi smulse noteț ș ș ș

de uimire din inimă, dar în acela i timp lovi cu putere toba groazei primitive.ș

&i zburau. &l fugea. &i deschideau drumul. &l îi urma.K

9 *umai pu in, le spuse 1azard paramedicilor care se îndreptau grăbi i spre pat în pofidaț ț

mirosului greu i care rămăseseră cu ochii fic i i gura căscată în pofida tuturor ororilor pe care leș ș ș

văzuseră zi de zi în munca lor. 9 <n băiat, croncăni Dalton.

9 "e băiat: întrebă 1azard apucând din nou cu amândouă mâinile sale mina ofilită a bolnavului. 9 Aece, spuse Dalton. 9 Aece băie i:ț

9 AeceJ ani. 9 <n băiat de zece ani, spuse 1azard, care nu reu ea să în eleagă de ce Dalton credea că Laputaș ț

voia să se întoarcă aici cu un băiat. Se îndoia că interpreta corect vorbele omului$epavă.Dalton se căznea să vorbească în ciuda durerii din gât care amenin a să$l zguduie'ț

9 ( spusJ celebru. 9 "elebru: 9 ( spusJ "ăiat celebru.=ar 1azard tiu.ș

K%n ascensor, 0oloch îi dădu drumul lui Fric i Fric căzu de$a dura ca o cârpă pe podea, ne tiindș ș

prea bine ce i se întâmplase. *u era numai piper în spra8ul ăla paralizant. )utea să vadă, dar nureu ea să$ i rotească ochii cu iu eala obi nuită, putea să clipească, dar foarte încet.ș ș ț ș

)utea să$ i mi te mâinile i picioarele, dar ca i cum s$ar fi împotrivit presiunii dintr$o apă adâncă,ș ș ș ș

ca un înotător obosit, tras mereu înapoi de un curent submarin.%n timp ce coborau spre garaj, 0oloch rânji la Fric i îi flutură pe dinaintea ochilor spra8ul.ș

9 <n inhalant semi paralizant cu durată scurtă, conceput de un coleg cu ajutorul unei bursegeneroase a poli iei secrete iraniene. -oiam să fii docil, darț con tient.ș

Fric î i auzi respira ia. *u era hârâitul astmatic.ș ț

9 Foi orul ăla nu apărea pe planul clădirii, spuse 0oloch. Dar în clipa în care l$am văzut,ș amtiut.ș "opilul din mine nu a murit încă, spiritul liber din fiecare e viu, iș am tiut.ș

Fric nu auzi nici sunetul acela de respira ie sănătoasă. <n u or fluierat în gâtlej, limpede, dar ț ș

superficial."u fa a contorsionată de spasme înspăimântătoare de veselie, care l$ar fi făcut pe Fric să$ iț ș

golească pe dată vezica dacă nu s$ar fi u urat cu pu in timp înainte în ghiveciul palmierului, 0olochș ț

spuse' 9 (m vrut să fii con tient ca să trăie ti toată teroarea de fi smuls din cuibul tău cald, de a ti căș ș ș

tăticul tău mare i tare nu poate să$ i facă apari ia în costum de superman sau pe o motocicletă careș ș ț

zboară, a a cum credeai odată că poate. *ici toate vedetele pline de mu chi din lume i, cu siguran ă,ș ș ș ț

nici toate supermodelele, nici măcar to i bod8guarzii din 2el (ir la un loc nu$ i pot salva fundulț ț

căcăcios.



După toate aparen ele, la nevoie nu te puteai baza pe îngerii păzitori. #ricum, 0usafirul 0isteriosț

nu păruse niciodată că aduce prea mult cu un înger / figura lui î i dădea fiori, avea un aer de răuț

augur, iar ochii îi erau plini de durere.%n timp ce 0oloch ie ea cu spatele din parcare, Fric se întrebă ce se întâmplase oare cu domnulș

ruman. )robabil era mort. La gândul că domnul ruman era mort, Fric descoperi că spra8ul semi

paralizant nu îl împiedica să plângă.K

<rcând pe scări până la primul nivel al garajului, &than auzi uruitul unui motor i sim i miros deș ț

fum de e apament.ș

2uic5$ul era punctul de a pleca de la capătul rampei de ie ire, acolo unde u a garajului aproape căș ș

se ridicase de tot.<n om la volan. <n singur om. *iciun complice pe scaunele din spate. *iciun alt agresor în garaj."um alerga spre ma ină, &than era mai aproape de partea dreaptă a ma inii. "apul ciufulit al luiș ș

Fric era sprijinit de geamul de lângă ofer. *u reu i să vadă fa a băiatului, dar capul părea să seș ș ț

legene, ca i cum Fric era incon tient.ș ș

&than aproape ajunse din urmă 2uic5$ul înainte ca u a să se ridice i să$i facă loc. Dar ma inaș ș ș

â ni spre u ă i dincolo de ea cu o viteză atât de mare, încât n$avea cum să o prindă alergând.ț ș ș șSărind din fugă într$o pozi ie de tragere, cu fa a drept spre intă, cu piciorul drept împins în spateț ț ț

pentru echilibru, cu genunchiul stâng îndoit, cu amândouă mâinile pe armă, &than riscă trei focuriscurte, trase la înăl ime joasă, de teamă să nu$l lovească pe Fric cu un rico eu, luând intă roataț ș ț

dreaptă din spate.(proape jumătate din roată era protejată de apărătoare i îi lăsa prea pu in loc ca să$ i trimităș ț ș

gloan ele. <n plumb găuri metalul, unul trecu pe alături, dar unul nimeri direct în roată.ț

0a ina se lăsă într$o parte. *u se opri. (ceea i viteză mare, greu de urmărit. Lipăitul cauciuculuiș ș

dezumflat o înso i în timp ce urcă ultima parte a rampei.ț

)avajul de cuar it oferea o trac iune bună, fie că era umed sau uscat, dar ro ile din spate ale 2uic5$ț ț ț

ului se învârtiră pu in în gol, împră tiind apă murdară i fum albastru, poate din pricină că eraț ș ș

înclinată spre dreapta.&than ajunse încă o dată din urmă ma ina, dar aceasta se redresă, se năpusti înainte i în sus.ș ș

"auciucul zdren uit clămpănea mai tare decât înainte i marginea care se vedea a ro ii mu ca dinț ș ț ș

cuar it cu zgomotul făcut de un ferăstrău de tăiat piatră.ț

"ând &than ajunse în vârful rampei, văzu ma ina îndepărtându$se pe aleea de lângă vilă.ș

%ndreptându$se înainte. La doisprezece metri depărtare. (ccelerând, în ciuda faptului că era lovită. *u era nimic care s$o oprească din scrâ netul ei nestăvilit spre poarta care se deschidea automat dinș

interior ori de câte ori senzorii îngropa i în asfaltul pistei de ie ire semnalizau e!isten a traficului.ț ș ț

&than renun ă să o mai urmărească. *u putea prinde ma ina. *icio nădejde.ț ș

#ricum, o urmărise pentru că altceva nu putea face. )rea târziu să se mai întoarcă, să ia cheile iș

altă ma ină. )ână când avea să iasă el din garaj, 2uic5$ul ar fi trecut de poarta principală i ar fiș șdispărut. (lergă, alergă, călcând în băltoace reci, alergă, dând din mâini ca să compenseze greutatea pistolului din mâna dreaptă, pentru că să alergi bine era o chestiune de echilibru, alergă, alergă, pentru că, dacă Fric era ucis, atunci &than ruman avea să fie i el un om mort, mort pe dinăuntru, iș ș

avea să$ i petreacă restul zilelor căutându$ i mormântul, un cadavru ambulant, a a cum cu siguran ăș ș ș ț

fusese Dunn8 Uhistler dintotdeauna.

•Capitolul 94

"or58 Laputa, mul umit că obin >oodfello; se dovedise la fel de îndrăzne i formidabil ca unț ț ș

agent *S( adevărat, î i dorise întotdeauna să plece de pe proprietate într$una din ma inile scumpeș ș



ale actorului. "omplica ia care apăruse cu roata dezumflată nu îl obliga să$ i schimbe planurileC seț ș

chema că e o simplă neplăcere."ălătoria nu era deloc u oară, trăgea cu încăpă ânare de volan, dar ca un cunoscător al haosului iș ț ș

stăpân al dezordinii, întâmpina provocarea cu încântarea pe care o cunoa te orice copil care s$a luptatș

să controleze o ma inu ă mecanică într$un parc de distrac ii. Fiecare zdruncinătură i hurducătură îlș ț ț ș

umplea de fiori de plăcere. *u trebuia decât să scoată ma ina pe poartă i să ajungă peste trei străzi, acolo unde lăsase (cura.ș ș

De acolo, drumul până acasă avea să fie scurt. %n mai pu in de jumătate de oră, băiatul căcăcios aveaț

să$i fie prezentat lui Stin58 "heese 0an, avea să priceapă oroarea pe care se pregătea să omo tenească i avea să$ i înceapă lungul chin i totodată propria carieră de vedetă media.ș ș ș ș

Dacă ceva nu mergea bine, dacă pentru prima oară haosul îl părăsea pe "or58, mai degrabă îlucidea pe băiat decât să$l predea altcuiva. *u voia nici măcar să$l folosească pe tânărul 0anheim caobiect de schimb pentru propria supravie uire. La itatea nu$ i avea locul în vie ile neînfricate aleț ș ș ț

acelora care pregătesc colapsul societă ii i ridicarea unei noi lumi din dărâmături.ț ș

9 Dacă mă opre te cineva, îi promise copilului, î i zbor creierii /ș ț pac, pac, pac > i o să fii celș

mai plâns om din lume după )rin esa Diana.ț

Dădu col ul la casă. )u in mai încolo, în stânga, se întindea iazul din fa a vilei. %ncă se mai afla peț ț țaleea de acces, dar de drumul principal nu$l mai despăr eau decât patruzeci sau cincizeci de metri.ț

"hiar acolo unde se sfâr ea bătaia farurilor se ivi ceva atât de straniu, încât "or58 ipă de uimire,ș ț

i când razele gemene dezvăluiră adevărata natură a obstacolului din fa a sa, îl cuprinse groaza.ș ț

)iciorul îi zvâcni atât de tare pe frâne, că ma ina se răsuci pe loc.ș

K0oloch spusese că avea să$i zboare creierii lui Fric, dar pe Fric îl preocupau alte probleme mai

presante, pentru că mâncărimea dintre umeri era de data aceasta reală, nu imaginară, i se întinse cuș

iu eală spre ceafă.ț

Se a teptase să sufere o criză în clipa în care i se dăduse cu spra8$ul în fa ă, dar probabil că solu iaș ț ț

administrată de 0oloch avusese ca efect secundar întârzierea reac iei astmatice. -enea însă acum, iț ș

venea răzbunătoare.Fric începu să hârâie. )ieptul i se încordă i sim i că nu mai are aer.ș ț

*u avea la el inhalantul.La fel de rău, poate chiar mai rău era că rămăsese semi paralizat, prăbu it în scaun i incapabil săș ș

se ridice într$o pozi ie normală. rebuia să stea drept ca să$ i poată folosi mu chii pieptului i aiț ș ș ș

gâtului pentru a da afară fiecare respira ie împotmolită.ț

i mai rău / efortul de a sta drept îl făcea să alunece tot mai jos. )ractic, era pe punctul să cadă deȘ

pe scaun.)icioarele i se încovoiau i i se răsuceau, îndoindu$se în spa iul dintre scaun i bordul ma inii, iar ș ț ș ș

fundul îi atârna în gol. De la talie până la gât, stătea întins pe scaun, cu capul sprijinit de spătar.

Sim ea că i se îngustează căile respiratorii.ț1ârâi, inspiră, sforăi după aer, trase pu in, scoase i mai pu in. #ul ăla fiert tare, pe care îlț ș ț

cuno tea atât de bine i care i se a ezase în trahee, piatra aia, ghemul ăla afurisit.ș ș ș

*u putea să respire pe spate. *u putea să respire. *u putea să respire.0oloch călcă frânele. 0a ina se dezechilibră, pe urmă se răsuci.ș

K(lergând spre "or58 care conducea cu viteză spre ei, pe alee î i făcură apari ia oman "astevet,ș ț

pe care îl omorâse i îl acoperise cu un cear af în camera rece de la morgă, i *ed 1o5enberr8, venitș ș ș

să$ i ia înapoi medalionul cu al treilea ochi, i anore!ica 2rittina Do;d, goală i osoasă cum o lăsaseș ș ș

pe podeaua din dormitor, dar fără să fie arsă, i 0ic5 Sachatone în pijamalele lui cu 2art Simpson.ș



(r fi trebuit să tie că sunt miraje, ar fi trebuit să le calce cu îndrăzneală, dar nu mai văzuseș

nicicând ceva asemănător, nici nu visase că a a ceva era posibil. *u erau transparen i, ci solizi ca unș ț

vătrai sau ca o lampă de bronz i marmură.ș

(păsând pedala frânei, o strivi prea tare i probabil trase de volan fără să vrea. 0a ina se învârtiș ș

cu atâta viteză, că pistolul din poală îi zbură pe podea, la picioare, i "or58 se lovi cu capul deș

parbriz, suficient de tare cât să crape geamul.De i ma ina se răsucise la +4G de grade, cele patru victime nu dispăruseră, ci se profilauș ș

amenin ătorț c&iar acolo, i toate se năpusteau spre ma ină, smulgând de la "or58 un ipăt mult preaș ș ț

femeiesc pentru un obin >oodfello;. <nu, doi, trei, patru, mor ii furio i se spărgeau de parbriz, deț ș

geamul crăpat, dornici să$l apuce, dar se spărgeau,la urma urmei nu erau adevăra i, doar siluete deț

ploaie i umbră, fuioare de apă împro cată în pulberi amorfe, care se scurgeau i se făceau nevăzute.ș ș ș

ăsucirea aceea nu diminuă viteza ma inii, i atunci o mai învârtiră nouăzeci de grade, izbind$oș ș

de unul dintre copacii care străjuiau aleea, făcând$o astfel să se oprească brusc, în timp ce u a dinș

dreapta oferului sări din balamale i parbrizul se făcu ăndări.ș ș ț

âzând haosului în fa ă, "or58 întinse mâna pe lângă volan, căutând pistolul care îi căzuse laț

picioare. (tinse mânerul armei, o apucă, o ridică i vru să$l împu te pe băiat.ș ș

< a de lângă el se deschise cu un scâr âit metalic ascu it i &than ruman se întinse după "or58,ș ț ț șa a că în loc să$l împu te pe băiat, îl împu că pe bărbat.ș ș ș

K(jungând la 2uic5 în clipa în care intrase în copac, &than î i trânti pistolul pe capotă i îl lăsaseș ș

acolo pentru că nu voia să tragă în ma ină, nu cu Fric înăuntru. Fără să$i pese de riscuri, smuci u aș ș

strâmbată i$ i băgă capul înăuntru. oferul îndreptă spre el o armă / poc / i nu numai că văzuș ș Ș ș

scânteia de pe eavă, ci îi adulmecă iț ș mirosul. *u sim i nimic în clipa în care fu împu cat, prea preocupat să se lupte pentru armă ca să mai poatăț ș

aprecia dacă a fost lovit sau nu. (r fi putut să jure că sim i cum a doua împu cătură îi despică părul iț ș ș

că pe urmă puse mâna pe pistol.(zvârli imediat arma afară, în noapte, i l$ar fi tras i pe ofer afară din ma ină, dar ticălosul ie iș ș ș ș ș

fără să fie rugat i se repezi la el. "ăzură amândoi la pământ cu o for ă care o întrecea pe ceaș ț

gravita ională, &than dedesubt, izbindu$se cu capul de pietri ul de cuar it.ț ș ț

%n momentul impactului, când u a zbură într$o parte, Fric se trezi că alunecă de pe scaun, afară dinș

ma ină, pe asfaltul plin de apă. "ulcat pe spate, cea mai rea dintre pozi ii, pozi ia în care nu putea săș ț ț

respire.)loaia care îi cădea pe ochi îi înce o ă privirea, dar nu asta îl îngrijoră atât de mult, ci nuan aț ș ț

purpurie care se prelingea în noapte i prefăcea în rubine picăturile de ploaie.ș

0intea îi era la fel de confuză ca privirea / prea pu in o!igen ajungea la creier /, dar mai aveaț

atâta discernământ cât să$ i dea seama că efectul porcăriei pe care o inhalase începea să dispară.ș

%ncercă să se mi te i reu i, dar fără gra ie său control, mai mult ca un pe te care se zbate pe uscat.ș ș ș ț ș

(cum, stând pe$o parte, avea mai multă putere să$ i încordeze i să$ i rela!eze mu chii gâtului,ș ș ș ș pieptului i ai abdomenului, ceea ce era obligatoriu dacă voia să dea afară aerul îmbâcsit care i seș

condensase în plămâni ca un sirop. 0ai multă putere, dar nu suficientă. Dacă hârtia ar fi un sunet, nuar fi a a de sub ire ca hârâitul acesta, a a cum nu ar fi niciun fir de păr, de praf sau de a ă.ș ț ș ț

rebuia să stea în fund. *u putea.(vea nevoie de inhalant. "are nu mai era.otul în jurul lui era purpuriu, dar tia că el, probabil, arăta albastru, pentru că avea una dintreș

crizele acelea cu adevărat grave, cea mai rea din câte avusese vreodată, un caz de urgen ă, deț

competen a doctorilor i a asistentelor, cu toată pălăvrăgeala lor despre filmele lui 0anheim.ț ș

*u mai respira. *u mai respira. reizeci i cinci de mii de dolari ca să$i redecoreze camerele, dar ș

el nu mai respira.

>ânduri caraghioase i se îmbulziră în minte. *u caraghioase gen ha$ha$ha. "araghios deînfrico ătoare. >ânduri ro ii. De un ro u atât de întunecat, că se confunda cu negru.ș ș ș



K *u era deloc în cea mai bună dispozi ie de a preda deconstructivismul în literatură, dar aveaț

dispozi ie să deconstruiascăE tot ce$i ie ea în cale cu o furie de animal care îi urla în eastă. "or58ț ș ț

tre"uia să scoată ochii, să mu te din fa a celui de sub el, să o rupă cu din ii, să o zgârie i să o sfâ ie.ș ț ț ș ș

Desfăcându$ i fălcile ca să mu te, î i dădu seama că ruman ame ise când se lovise cu capul deș ș ș ț

asfalt i opunea o rezisten ă mai slabă decât se a tepta. %n frenezia lui sălbatică, "or58 avea în acela iș ț ș știmp vaga senza ie că, dacă ar ceda impulsului animalic de a isprăvi totul cu unghiile i din ii, cevaț ș ț

avea să se rupă în el, o ultimă frână ordonatoare, i avea să fie găsit după ore întregi tot aplecat pesteș

trupul măcelărit al victimei, cu botul i fălcile în resturile de carne, scormonind după bucă ele deș ț

grăsime ca porcul după trufe."a obin >oodfello;, nu fusese de fapt pregătit pentru a deveni o armă mortală, dar citise o

grămadă de romane poli iste la via a lui, i tia că o lovitură puternică dată cu podul palmei în nasulț ț ș ș

du manului îi putea sfărâma piramida nazală i înfige bucă ile nenorocite în creier, provocândș ș ț

moartea instantanee, a a că asta făcu, i ipă de plăcere când sângele lui ruman â ni plin de culoareș ș ț ț ș

în urma loviturii.%l rostogoli într$o parte pe poli istul neputincios, se întoarse spre 2uic5 i plecă să$l caute pe băiat.ț ș

"or58 se aplecă lângă u a oferului ca să se uite înăuntru, însă Fric, după toate aparen ele, ie ise peș ș ț șu a îndoită din dreapta.ș

&fectul inhalantului semi paralizant încă nu se evaporase. )u tiul nu putea să se fi târât preaș

departe.Sco ând capul din ma ină, "or58 văzu un pistol pe capota ma inii, chiar în fa a ochilor lui.ț ș ș ț

)loaia strălucind ca o incrusta ie de diamant pe seria mânerului.ț

(rma lui ruman.Să găsească băiatul. Să$l împu te, dar numai în picior. "a să nu mai poată pleca nicăieri. )e urmăș

să alerge spre garaj după un alt set de chei, după o altă ma ină cu care să fugă.ș

"or58 mai putea încă să salveze planul, căci era fiul haosului la fel de sigur cum Fric era fiul celuimai mare star de cinema din lume, iar haosul nu avea să$ i părăsească progenitura a a cum actorul i$ș ș ș

o părăsise pe a lui.#coli ma ina i$l văzu pe băiat căzut pe o parte, dând din picioare pe solul îmbibat de apă,ș ș

căznindu$se să înainteze ca un rac chiop.ș

"or58 se duse după el.De i Fric recurgea la cea mai bizară formă de locomo ie pe care o văzuse "or58 vreodată, sco ândș ț ț

un sunet sub ire, uierător, care amintea de protestul de arc$smuls$mecanism$stricat al unei jucăriiț ș

defecte cu cheie, pu tiul ie ise de pe alee pe iarbă. )ărea să încerce să ajungă la o bancă de piatră cuș ș

aspect de piesă antică.(propiindu$se de el, "or58 ridică pistolul.

K

Uilliam orn, intendent harnic, inspecta fiecare copac i tufă în căutarea semnelor de boală i î iș ș ștrata protejatele verzi de la primul semn de ciuperci, mană sau epidemie. Se întâmpla însă uneori ca o plantă să nu mai poată fi salvată i atunci comanda de la un comerciant de răsaduri o alta, care s$oș

înlocuiască."opacii mari erau înlocui i cu e!emplare similare, transportate în cele mai mari cutii cu putin ă.ț ț

*oua frumuse e era fie livrată cu un camion i apoi pozi ionată la locul ei de o macara închiriată, fieț ș ț

adusă cu un elicopter mare, industrial, cu două rotoare i pozi ionată din aer.ș ț

&!emplarele mai mici erau plantate recurgându$se la strategii i tactici mai pu in militare, i înș ț ș

cazul celui mai mic dintre copacii noi, munca trudnică a câtorva oameni era suficientă ca să rezolve problema. <neori câte un copac mai mic trebuia să fie proptit cu araci timp de un an sau doi pentru acre te drept i a nu fi îndoit de vânt.ș ș



%n timp ce al i intenden i încă mai foloseau araci înal i de lemn ca să proptească vlăstarele tinere,ț ț ț

domnul orn prefera bare de o el de doi centimetri i jumătate, lungi de doi sau trei metri, pentru căț ș

nu putrezeau, erau mai rezistente i puteau fi refolosite.ș

După ce smulse o bară de doi metri din pământ i rupse legăturile de plastic care o legau de copac,ș

&than se îndreptă clătinându$se spre descreieratul în costum impermeabil, roti bă ul deasupra capuluiț

acestuia a a cum numai el tia i îl trânti la pământ.ș ș șăsturnându$se, agresorul trase din instinct cu pistolul. >lon ul rico ă de banca de granit i uierăț ș ș ș

în ploaie i întuneric.ș

"riminalul se prăbu i i se rostogoli pe spate. (r fi trebuit să fie mort sau incon tient, dar arătaș ș ș

doar confuz, ame it. inea încă pistolul în mână.ț Ț

&than se aruncă asupra lui cu amândoi genunchii, tăindu$i respira ia, cu pu in noroc rupându$iț ț

câteva coaste i făcându$i splina zob. rase cu unghiile de mâna înmănu ată care inea arma, în făcăș ș ț ș

pistolul, nu$l prinse prea bine i văzu cu stupoare cum cade cu zgomot departe de el.ș

De i easta îi vuia probabil precum clopotele de la *otre Dame, javra se azvârli spre &than, îlș ț

apucă cu mâinile de păr, îl răsuci cu putere i încercă să$i tragă fa a în jos, spre din ii dezgoli i care îiș ț ț ț

clăn ăneau.ț

&than se temu de din ii bărbatului i, cu toate acestea, î i înfipse mâna dreaptă în gâtul lui, peț ș șurmă îl pocni cu încheieturile degetelor stângi în ochiul drept, îl pocni din nou, dar degetele de fier continuau să$l tragă de păr i să i$l smulgă din rădăcini. Sim i un lan gros de aur în jurul gâtuluiș ț ț

maniacului i se gândi să$l răsucească, îl răsuci i îl pocni, iar îl răsuci i iar îl pocni, până când îlș ș ș

duru mâna stângă, iar lan ul strâns, care îi zdrelise degetele de la mâna dreaptă, se rupse în cele dinț

urmă ca un nur ieftin.ș

Din ii încetară să mai clăn ăne. #chii rămaseră fi!a i pe ceva dincolo de &than, dincolo deț ț ț

noaptea însă i. Degetele lipsite de vlagă dădură drumul uvi elor răsucite de păr.ș ș ț

>âfâind, ridicându$se de lângă mort, &than privi lan ul din mână. <n medalion. <n glob de sticlăț

în care plutea un ochi de veghe.K

0oloch părea mort, dar i mai devreme păruse mort. Fric privea bătaia ca un spectator de film,ș

printr$o cea ă purpurie, întrebându$se de ce directorul de imagine alesese să turneze o scenă deț

ac iune folosind lentile deformatoareț plus filtru ro u.ș

Se mira i se îngrijora de toate acestea nu pe deplin con tient, ci ca prin vis, de parcă adormise iș ș ș

avea două co maruri în acela i timp, unul despre doi oameni luptându$se pe via ă i pe moarte, iș ș ț ș ș

altul despre sufocare. &ra din nou în vechiul sufocatorium,hârâind ca un bătrânel bolnav de plămânidintr$o mină de cărbune, ca în filmul ăla pe care atăl$Fantomă făcuse bine că$l refuzase, iar mama

primului proprietar de la )alazzo ospo încerca să$l asfi!ieze cu o haină de blană.Domnul ruman îl ridică i îl duse la banca din grădină. Domnul ruman tia că, în timpul uneiș ș

crize, Fric trebuia să stea în fund ca să$ i folosească mai bine gâtul, pieptul i mu chii abdomenuluiș ș ș

pentru a scoate aerul din plămâni. Domnul ruman tia ce trebuia făcut.șDomnul ruman îl sprijini de bancă. %l inu în sus. "ăută inhalantul la cureaua lui Fric.ț

Domnul ruman izbucni într$un ropot de cuvinte vulgare i obscene, pe care Fric le mai auzise de$ș

a lungul anilor petrecu i printre cei din lumea divertismentului, dar pe care nu le mai auzise niciodatăț

rostite de domnul ruman.otul era din ce în ce mai ro u, un ro u care bătea tot mai mult spre negru, i atât de pu in aer careș ș ș ț

pătrundea prin blana de nurcă, samur, vulpe sau ce$o fi fost.K

espirând pe gură pentru că nasul i se înfundase cu ghemotoace de cartilaje i cheaguri de sânge,ș

&than nu tia dacă îi mai rămăsese suficientă putere să ducă băiatul în casă, până în biroul doamneiș

0c2ee, unde erau depozitate inhalatele de rezervă.



<n glon îi crestase urechea stângă i, de i rana era superficială, sângele îi curgea prin pliurileț ș ș

urechii până la timpan, pe jumătate asurzindu$l i, în acela i timp, scurgându$se pe trompa luiș ș

&ustache până în gât, unde îi provoca accese de tuse.După o scurtă ezitare, î i dădu seama că Fric trecea printr$o criză de astm mai pu in obi nuită i căș ț ș ș

via a îi era pusă în pericol, luă băiatul în bra e, se întoarse spre casăJ i dădu nas în nas cu Dunn8.ț ț ș

9 Stai jos cu el, spuse Dunn8. 9 Dă-te la o parte, pentru DumnezeuN 9 # să fie bine. Stai jos, &than. 9 %i e rău, nu l$am văzut niciodată în starea asta.&than sesiză în glasul lui răgu it o emo ie mai adâncă i mai bună decât frica i mânia / dragosteaș ț ș ș

pură, dragostea plină de griji i pentru o altă făptură omenească, o dragoste de care nu se mai credeaș

în stare. 9 *u mai are nicio putere să lupte, e atât de slăbit. 9 &ste din pricina spra8ului paralizant, dar efectul e pe sfâr ite.ș

9 Spra8: "e tot spui:"u o singură mână i o for ă blândă, dar mai puternică decât a unui simplu muritor, Dunn8ș ț

Uhistler îi împinse pe &than i pe băiat înapoi, până la banca udă din grădină.șStând deasupra lor, palid i pu in tras la fa ă, îmbrăcat într$un costum bun, Dunn8 nu avea oș ț ț

înfă i are specială, de i umbla prin oglinzi, se prefăcea în papagali care se transformau la rândul lor ț ș ș

în porumbei sau dispăreau în podoabele din pomul de "răciun.&than î i dădu seama că vechiul lui prieten i costumul de pe el nu se udau de la ploaie. 2urni aș ș ț

părea să$l lovească, dar fără efect. #ricât de atent se uită &than, nu reu i să vadă ce se întâmpla cuș

stropii care cădeau pe costumul i pe fa a lui Dunn8, nu reu i să dezlege secretul acestui truc.ș ț ș

"ând Dunn8 î i puse mâna pe capul lui Fric, respira ia încătu ată în plămânii suferinzi ai băiatuluiș ț ș

se eliberă. Fric se scutură în bra ele lui &than, î i dădu capul pe spate iț ș ș respiră,trase fără nicio piedică aer rece în piept i e!piră u or fără niciun hârâit astmatic.ș ș

<itându$se cu ochi mari la Dunn8 / slăbit de comă, cu o figură de ceară / &than nu fu mai pu inț

uluit decât atunci când, ucis în trafic, se trezise viu în fa a u ilor de la Forever oses.ț ș

9 "e: "um: 9 &than, crezi în îngeri: 9 %ngeri: 9 %n ultima noapte din via a mea, spuse Dunn8, când eram pe patul de moarte, am primit o vizită.ț

&ra un spirit care î i spune 8phon.ș

&than se gândi la doctorul #I2rien de la spitalul #ur Lad8 of (ngeles cu care discutase îndiminea a acelei zile. La D-D$ul pe care erau înregistrate undele cerebrale ale lui Dunn8.ț

=ne!plicabilele unde beta ale unei persoane con tiente, treze i agitate, care săltaseră pe ecran în timpș ș

ce Dunn8 se afla în comă profundă.

9 %n ceasurile dinaintea mor ii, continuă Dunn8, 8phon a venit la mine ca să$mi dezvăluie soartațcelui mai bun prieten. (dică tu, &than. %n ciuda anilor de înstrăinare dintre noi i a drumului pe careș

am apucat$o eu, tu e ti tot acela. )rietenul meu. i so ul lui 1annah. 8phon mi$a arătat când, unde iș Ș ț ș

cum aveai să fii ucis de olf e8nerd, în camera aceea în alb i negru, plină de păsări, i mi$a fostș ș

cumplit de teamă pentru tine. i m$am mâhnit.Ș

De câteva ori &&>$ul înregistrase un traseu beta cu unde sălbatic de ascu ite, care conformț

doctorului #I2rien reprezentau undele cerebrale ale unui individ îngrozit. >rupuri mai mici de unde beta indicaseră derularea unei conversa ii.ț

Dunn8 spuse' 9 0i s$a făcut o ofertăJ mi s$a dat ansaJ să fiu păzitorul tău în aceste două zile. )rintreș

puterile cu care am fost înzestrat pentru această scurtă misiune a fost i aceea de a da timpul înapoi.ș

"ând lângă tine stă un tip care spune că poate da timpul înapoi i tu îl crezi imediat, i pe deasupraș șîncepi să te uime ti tot mai pu in de faptul că rămâne uscat în ploaie, te$ai schimbat pentru totdeaunaș ț



/ i probabil în bine, cu toate că sim i că pământul însu i i$a fugit de sub picioare, iar tu ai căzut într$ș ț ș ț

o gaură de iepure mai adâncă i mai ciudată decât a visat vreodată (lice.ș

9 (m hotărât să te las să trăie ti moartea din apartamentul lui e8nerd, destinul tău planificat,ș

apoi să te duc înapoi, în momentul de dinaintea acestui eveniment. (m crezut că o să te caci pe tinede frică i o să$ i insuflu suficient avânt ca să treci cu bine prin cele ce urmau să se întâmple / iș ț ș

băiatul odată cu tine.Dunn8 îi zâmbi lui Fric i î i ridică o sprânceană. tia că băiatul ar fi vrut să spună ceva.ș ș Ș

%ncă slăbit, dar cu mintea din nou ageră, Fric îi spuse lui &than' 9 )oate e ti surprins că îngerii pot să spună să te caciE. i eu am fost. Dar, până la urmă, e unș Ș

cuvânt din dic ionar.ț

&than î i aminti o scenă cu Fric în bibliotecă, ceva mai devreme în seara aceea, când îi spuseseș

băiatului necăjit că toată lumea îl plăcea. *eîncrezător, dezarmat, de o umilin ă nesfâr ită, Fric nuț ș

tiuse ce să spună.ș

%n spatele lui Fric, îngerii din pomul de "răciun se întorseseră, dăduseră din cap i dansaseră fărăș

să fie mi ca i de vreun curent de aer. &than fusese cople it de o ciudată senza ie de a teptare, senza iaș ț ș ț ș ț

că o poartă a în elegerii era pe cale să se deschidă în inima lui. *u se deschisese atunci, dar seț

deschisese larg acum.K

Dunn8 î i vede prietenul inând băiatul în poală, în bra e, i îl vede pe băiat inându$se cât poateș ț ț ș ț

de strâns de &than, dar vede mai mult decât mirarea lor în fa a prezen ei sale supranaturale i maiț ț ș

mult decât u urarea lor de a se ti în via ă. -ede un tată alături de fiul pe care îl va adopta în modș ș ț

neoficial, vede două vie i salvate de la deznădejde prin devotamentul total al unuia pentru celălalt,ț

vede anii care se întind în fa a lor, plini de bucuria care se na te dintr$o iubire lipsită de egoism, dar ț ș

marca i i de zbuciumul vie ii pe care, în cele din urmă, tot iubirea poate să$l vindece. i Dunn8 tieț ș ț Ș ș

că ce a făcut acum este cel mai bun i mai curat lucru pe care l$a făcut vreodată sau, ironic, îl va maiș

face. 9 ) "ruiser$ul, camionul, se miră &than. 9 (i murit a doua oară, spune Dunn8, pentru că destinul se luptă să impună ce i$a fost hărăzit. %nț

apartamentul lui e8nerd moartea a venit prin voin a ta, a fost rezultatul alegerilor tale. Dând timpulț

înapoi, am împiedicat destinul făcut de tine. *u trebuie să în elegi tot. *u po i. & de ajuns să tii căț ț ș

acumJ destinul nu va mai impune acel drum. )rin alegerile i faptele tale, i$ai făcut un alt destin.ș ț

9 "lopo eii din ambulan ă, întrebă &than, toate jocurile aceleaJ:ț ț

Dunn8 îi zâmbe te lui Fric.ș

9 "are sunt regulile: "um trebuie să lucrăm noi, îngerii: 9 =ndirect, spuse băiatul. %ncurajezi, inspiri, îngroze ti, convingi, sfătuie ti. =nfluen eziș ș ț

evenimentele prin orice mijloc ascuns, subtil i seducător.ș

9 -ezi, acum tii un lucru pe care cei mai mul i oameni nu$l tiu, spune Dunn8. 0ai importantș ț ș

poate decât să tii că zibeta se ob ine prin stoarcerea glandelor anale ale pisicilor zibete în flacoaneș țde parfum.2ăiatul are un surâs care aruncă în umbră surâsul de manechin al mamei sale i o luminăș

interioară care străluce te fără ajutorul îndrumătorilor spirituali.ș

9 #amenii aceia careJ care s$au ridicat din alee i s$au aruncat spre ma ină, spune &than cu oș ș

uimire nedomolită. 9 =magini ale victimelor lui 0oloch, pe care le$am chemat din apă i le$am trimis alergând spreș

ma ină ca să$l înspăimânte, e!plică Dunn8.ș

9 La naiba, asta n$am prins$oN spune Fric. 9 0ai mult, noi, îngerii păzitori, nu ne tragem pe noi robele albe i nu ne plimbăm cântând laș

harfe de colo$colo, a a cum vede i prin filme. "um călătorim noi, Fric:ș ț

2ăiatul începe bine, pe urmă se încurcă' 9 "ălători i prin oglinzi, prin cea ă, prin fum, prin adâncituri.ț ț



9 (dâncituri de apă, prin scări făcute din umbre, pe drumuri esute de lună, îl ajută Dunn8.ț

Fric apucă din nou firul memoriei' 9 )rin dorin ă i speran ă, i o simplă a teptare.ț ș ț ș ș

9 *$ai vrea să vezi o ultimă demonstra ie a felului în care un înger zboară cu adevărat:ț

9 "um să nuN spune băiatul.

9 Stai, spune &than. 9 *u mai pot sta, spune Dunn8, care acum prime te telefonul i trebuie să răspundă. rebuie săș ș

plec acum pentru totdeauna. 9 )rietene, spune &than.ecunoscător pentru aceste două vorbe, recunoscător mai presus de cuvinte, Dunn8 î i transformăș

trupul prin puterea ce i$a fost dată i se preface în sute de fluturi aurii, fosforescen i, care se înal ăș ț ț

plini de gra ie în ploaie i unul câte unul, bătând din aripi, se înfă oară în noapte, departe de ochiiț ș ș

muritorilor.

•Capitolul 95

"ând în urma telefonului primit, Dunn8 se materializează la etajul al doilea al vilei, 8phon pă e te prin u ile duble ale apartamentului personal al lui "hanning 0anheim în holul nordic i dăș ș ș ș

din cap uimit. 9 2ăiete dragă, ai făcut turul camerelor astea: 9 *u, domnule. 9 *ici măcar eu nu m$am bucurat de atâta lu!. -ezi, sunt mereu pe drumuri i stau mai mult prinș

hoteluri, dar nici cele mai scumpe dintre ele nu oferă apartamente care să se compare cu acesta.(fară se aud sirenele.

9 Domnul 1azard anc8 i$a trimis băie ii un pic cam târziu, spune 8phon, dar sunt sigur căș ț

sunt bine$veni i.ț0erg împreună spre lift, care se deschide în timp ce ei se apropie."u gra ia sa obi nuită, 8phon îi face semn lui Dunn8 să intre el primul.ț ș

%n timp ce u ile se închid în spatele lor i ei încep să coboare, 8phon spune'ș ș

9 Splendidă treabă. %ntr$adevăr magnifică. "red că ai ob inut tot ce doreai i chiar mai mult decâtț ș

atât. 9 0ult mai mult, recunoa te Dunn8, pentru că din ei doi, lui i se cere să spună numai adevărul.ș

"u ochi veseli, jucău i, 8phon spune'ș

9 rebuie să recuno ti că am onorat toate condi iile pe care le$am convenit i de fapt le$amș ț ș

interpretat cu o fle!ibilitate considerabilă. 9 Sunt profund recunoscător, domnule, pentru ansa pe care mi$a i acordat$o.ș ț

8phon îl bate afectuos pe umăr pe Dunn8. 9 imp de câ iva ani, dragul meu, am crezut că te$am pierdut.ț

9 *icidecum. 9 #, ba da, mai mult decât crezi, îl asigură 8phon. &rai aproape un dezertor. Sunt atât de

bucuros că lucrurile s$au rezolvat a aNș

8phon îl bate încă o dată pe umăr, iar trupul lui Dunn8 cade pe podeaua ascensorului, în timp cespiritul lui rămâne acolo, în costum i cravată, imagine fidelă a cadavrului de la picioarele sale, dar ș

cu o înfă i are mult mai inconsistentă decât trupul lipsit de via ă.ț ș ț

După o clipă, trupul dispare. 9 <nde: se miră Dunn8."u un chicotit de satisfac ie, 8phon spune'ț



9 tiu ni te oameni care o să fie oca i i deruta i la morga din spatele spitalului #ur Lad8 of Ș ș ș ț ș ț

(ngels. "adavrul gol pe care l$au pierdut este găsit pe nea teptate bine îmbrăcat i cu bani înș ș

buzunare.(u ajuns la parter. Dedesubt îi a teaptă garajul.ș

"u nota aceea de îngrijorare dulce care îi este atât de caracteristică, 8phon întreabă'

9 Dragul meu, i$e frică:ț 9 Da.Frică, dar nu groază. %n clipa aceasta, în inima lui nemuritoare nu mai e loc pentru groază."u câteva minute în urmă, privindu$i pe &than i pe băiat pe banca aceea de piatră, con tient deș ș

dragostea i de viitorul pe care$l vor avea împreună, ca tată i fiu în toate privin ele în afară de nume,ș ș ț

Dunn8 fusese pătruns de o părere de rău mai cruntă decât trăise vreodată. %n noaptea în care murise1annah îl cople ise o amărăciune care aproape îl nimicise, nu numai pentru ea, nu numai pentruș

pierderea ei, ci pentru mizeria de via ă pe care o ducea. 0âhnirea aceea îl schimbase, dar nuț

suficient, pentru că trecuse mai departe de o simplă părere de rău.Suferin a care îl cuprinde acum, când coboară spre garaj, nu este însă doar un regret mai profund,ț

ci o remu care atât de cumplită, că se simte mu cat i sfâ iat de vină, iar vina este izvorul remu cării,ș ș ș ș ș

se simte măcinat de ceva fără nume. remură, se scutură, se scutură violent în elegând pentru primațoară impactul nefast pe care via a lui amăgitoare o avusese asupra celorlal i.ț ț

% i aminte te chipuri, chipuri de oameni pe care i$a rănit, de femei pe care le$a tratat cu o cruzimeș ș

incredibilă, de copii care au pornit pe drumul drogurilor, crimei i ruinei călăuzi i de el i, de i suntș ț ș ș

chipuri dureros de familiare, pare că le vede pentru prima oară, pentru că acum vede în fiecare, a aș

cum nu i se întâmplase înainte, o persoană cu speran e, vise i o bunătate latentă. %n via ă, to i ace tiț ș ț ț ș

oameni nu fuseseră decât mijloace cu care să$ i satisfacă propriile dorin e i nevoi, nu i se păruserăș ț ș

oameni, ci instrumente i simple surse de plăcere.ș

"eea ce crezuse că fusese o transformare fundamentală a inimii sale după moartea lui 1annahfusese mai degrabă o autocompătimire sentimentală decât o schimbare adevărată. "unoscuseamărăciunea, fără îndoială, i o anumită părere de rău, dar nu cunoscuse remu carea aceasta cumplităș ș

i umilin a devastatoare care vine odată cu ea.ș ț

9 Dragul meu, î i în eleg starea de spirit, spune 8phon în timp ce trec de primul nivel alț ț

garajului. Se referă la groaza care crede că îl macină acum pe Dunn8, dar pentru Dunn8 groaza este o parte nesemnificativă.

emu carea este un cuvânt inadecvat, pentru că ceea ce trăie te el este o remu care atât deș ș ș

pustiitoare, o suferin ă atât de mistuitoare, că trece dincolo de cuvinte. "hipurile îl cotropesc,ț

chipurile dintr$o via ă risipită, i Dunn8 le cere iertare, fiecăreia în parte,ț ș imploră iertare cu oumilin ă profundă, care este de asemenea nouă, strigă deznădăjduit către ele, de i e mort i nu maiț ș ș

poate schimba nimic, de i multe chipuri au murit înaintea lui i nu mai pot auzi cu câtă disperare î iș ș ș

dore te să poată schimba trecutul.ș

(scensorul a trecut de cele două niveluri ale garajului subteran i ei continuă să coboare. *u maișsunt în ascensor, ci doar în ideea de ascensor, i încă una destul de stranie. )ere ii sunt păta i deș ț ț

mucegai, de mizerie. (erul duhne te. )odeaua arată caJ o pardoseală de oase.ș

Dunn8 este con tient că i chipul lui 8phon se schimbă, că trăsăturile dulci, androgine i ochiiș ș ș

veseli se preschimbă în ceva care reflectă mai bine spiritul care i$a asumat până acum înfă i areaș ț ș

unui bunic. Dunn8 î i dă seama de acest lucru numai trăgând cu ochiul, pentru că nu îndrăzne te săș ș

privească direct într$acolo. *u îndrăzne te.ș

"oboară etaj după etaj, de i numerele de pe plăcu a de deasupra u ii nu merg decât până la cinci.ș ț ș

9 (m o poftă teribilă, îl informează 8phon. Din câte îmi amintesc / i am o memorie destul deș

bună / n$am fost niciodată atât de flămând. (m o poftă de lup.Dunn8 refuză să se gândească ce ar putea să însemne asta i, de fapt, nu îi mai pasă de nimic.ș

9 ot ce se va întâmpla este numai din pricina mea, spune el în timp ce chipurile întâlnite în via ățcontinuă să$l bântuie, legiuni întregi de chipuri.



9 0ai e pu in, spune 8phon.ț

Spiritul lui Dunn8 stă plecat, privind spre podeaua de pe care îi dispăruse trupul, gata să primească orice fel de suferin ă dacă aceasta va însemna sfâr itul chinului acestuia insuportabil, alț ș

remu cării acesteia care îl macină.ș

9 #ricât de îngrozitor va fi, spune 8phon, ar fi fost probabil i mai îngrozitor dacă mi$ai fiș

refuzat ofertă i ai fi ales să a tep i o mie de ani în purgatoriu înainte să te mu iJ mai sus. *u eraiș ș ț ț pregătit să mergi direct spre lumină. 0ica afacere pe care i$am propus$o te$a scutit de o a teptareț ș

plictisitoare.(scensorul încetine te, se opre te. <nș ș ping semnalizează că au ajuns, de parcă nu fac nimic mai

neobi nuit decât să se îndrepte spre biroul care$i a teaptă pentru o nouă zi de muncă.ș ș

"ând u ile se deschid, intră cineva, dar Dunn8 nu vrea să ridice ochii din pământ ca să se uite laș

cel nou$sosit. >roaza î i face loc tot mai mult în sufletul lui, dar încă nu îl stăpâne te.ș ș

La vederea persoanei care a intrat în ascensor, 8phon izbucne te într$un potop de înjurături, cu oș

furie neomenească, fără să$ i schimbe prea mult glasul lui obi nuit, dar total lipsit de umorul iș ș ș

armul de dinainte. Se vâră în fa a lui Dunn8 i îl împroa că cu repro uri amare'ș ț ș ș ș

9 (m făcut o în elegere. 0i$ai vândut sufletul tău, băiete, i i$am dat mai mult decât ai cerut.ț ș ț

)rin for a voin ei sale de neînvins, prin puterea teribilă care îi e dată, 8phon îl face pe Dunn8 săț țse uite la el.

Fa a aceasta.ț

(h, fa aț aceasta. Fa a aceasta ca mii de co maruri la un loc. Fa a aceasta pe care mintea nici unuiț ș ț

muritor nu i$ar putea$o imagina. Să fi fost viu, vederea acestei fe e l$ar fi ucis pe Dunn8, iar acum îiș ț

pustii spiritul. 9 0i$ai cerut să$l salvezi pe ruman i l$ai salvat, îi aminte te 8phon cu o voce care cu fiecareș ș

cuvânt rostit devine tot mai guturală i mai plină de ură. %nger păzitor, i$ai spus. %ngerș al ntunericului era mai aproape de adevăr. *u mi l$ai cerut decât pe ruman, dar i i$am dat i pe pu ti,ț ș ș

i pe anc8. & ti la fel ca grangurii din barul hotelului ăluia, ca politicienii i agen ii lor pe care i$amș ș ș ț

prins în la în San Francisco. o i crede i că sunte i destul de de tep i ca să vă fofila i când se apropieț ț ț ț ș ț ț

clipa să vă împlini i angajamentele, dar to i plăti i până la urmă.ț ț ț ici nu ne ncălcăm n elegerile.ț

— )leacă, spuse persoana nou$sosită.Dunn8 preferase să nu se uite la persoana aceasta. Dacă e!istă priveli ti mai cumplite decât cea peș

care o oferă acum 8phon / i cu siguran ă e!istă o progresie infinită a răului / nu se va uita la eleș ț

din proprie ini iativă, ci numai for at, a a cum l$a for at 8phon.ț ț ș ț

i mai insistent'Ș

9 )leacă.8phon iese din ascensor i Dunn8 vrea să meargă după el, spre soarta pe care i$a meritat$o iș ș ș

acceptat$o, u ile se închid, blocându$i ie irea i se află singur cu persoana nou$sosită.ș ș ș

(scensorul se pune din nou în mi care, iar Dunn8 tremură la gândul că ar putea e!ista tărâmuri iș ș

mai afunde decât hăul în care plecase 8phon. 9 %n eleg prin ce treci acum, spune persoana din ascensor, ca un ecou al vorbelor lui 8phonț

rostite mai devreme, în timp ce coborau din )alazzo ospo spre locuri încă i mai bizare.ș

"ând rostise' 5leacăE,nu$i recunoscuse vocea. (cum o recunoa te. tie că trebuie să fie o farsă,ș Ș

o tortură i nu vrea să$ i ridice privirea.ș ș

&a spune' 9 (i dreptate când crezi că remu careș nu este un cuvânt care să descrie chinul care te$a cuprins,

lacrimile atât de dureroase pentru sufletul tău. *ici amărăciune, părere de rău sau mâ&nire. Dar gre e ti când crezi că nu tii cuvântul potrivit, Dunn8. L$ai învă at cândva i încă îl mai tii, de iș ș ș ț ș ș ș

până acum a fost un sentiment care nu i$a găsit loc în via a ta.ș ț

=ube te atât de mult glasul acela încât nu poate să$ i ferească o ve nicie privirea de cea careș ș ș

vorbe te. )regătindu$se să descopere că glasul blând vine de la o fa ă la fel de hidoasă ca a luiș ț8phon, î i ridică ochii i este surprins să vadă că 1annah este la fel de frumoasă cum era în via ă.ș ș ț



Surpriza este urmată de stupefac ie' a judecat gre it direc ia în care merge ascensorul. *u coboarăț ș ț

într$un întuneric mai adânc decât noaptea. <rcă.)ere ii nu mai sunt păta i de mucegai i murdărie. (erul nu mai duhne te.ț ț ș ș

0irat, neîndrăznind încă să spere, Dunn8 spune' 9 "um e posibil:

9 "uvintele sunt lumea, Dunn8. (u în eles, i în elesul le dă putere. "ând faci loc în inima taț ș țamărăciunii, spune 1annah, când după amărăciune urmează părerea de rău i apoi remu carea, atunciș ș

dincolo de remu care se află căin a, i acesta este cuvântul care descrie chinul tău. &ste un cuvânt cuș ț ș

o putere teribilă, Dunn8. (vând acest cuvânt cu adevărat în inima ta, niciun ceas nu e prea târziu,niciun întuneric nu e ve nic, nicio în elegere stupidă nu mai leagă un om preschimbat ca tine.ș ț

&a surâde. <n surâs radios.Fa a.ț

Fa a ei este frumoasă, dar înlăuntrul ei Dunn8 vede o altă Fa ă, a a cum i în 8phon locuise oț ț ș ș

alta, de i chipul aflat acum în fa a lui nu pare desprins dintr$un noian de co maruri. %ntr$un mod maiș ț ș

presus de în elegere, Fa a aceasta / Fa a însă i / care se reflectă pe chipul ei este încă i maiț ț ț ș ș

frumoasă, este izvorul strălucirii lui 1annah, de o frumuse e nesfâr ită, încât i s$ar tăia respira ia dacăț ș ț

n$ar fi un spirit care a renun at la respira ie când trupul i$a fost smuls.ț țFa a de o frumoasă i infinită comple!itate este i Fa a unei compasiuni pe care / nici măcar ț ș ș ț

acum, când urcă / nu o poate în elege pe deplin, dar pentru care simte o recuno tin ă dincolo deț ș ț

cuvinte.i încă un prilej de uimire / în elege din e!presia lui 1annah că i ea recunoa te aceea i Fa ăȘ ț ș ș ș ț

maiestuoasă pe chipul lui, că el este la fel de luminos în ochii ei cum este ea în ochii lui. 9 -ia a este un drum lung, Dunn8, chiar când se încheie devreme. <n drum lung i adesea plinț ș

de greută i. Dar toate au rămas acum în urmă.ț

Aâmbe te.ș

9 )regăte te$te pentru o altă călătorie, mai plăcută. *$ai văzut încă nimic, omule.ș

5ing N

•Capitolul 96

&than i Fric stăteau unul lângă altul la o fereastră din salonul de la etajul întâi, salon cunoscut iș ș

sub denumirea de camera verdeE din motive evidente pentru to i, cu e!cep ia daltoni tilor.ț ț ș

0ing du Lac credea că nicio re edin ă de aceste dimensiuni nu putea fi locul unei armoniiș ț

spirituale fără o cameră mobilată i decorată în întregime în nuan e de verde. "onsultantul feng$shuiș ț

încuviin ase această decizie, poate pentru că propria filosofie includea o astfel de no iune, dar maiț ț

mult ca sigur pentru că avea lucruri mai bune de făcut decât să$l enerveze pe 0ing.

oate nuan ele de verde care fuseseră aplicate aici pe pere i, tapiserie, covor i finisaje de lemnț ț șfuseseră zărite de 0ing în vis. *u puteai să nu te întrebi ce mâncase înainte să se culce.

Doamna 0c2ee numea această cameră scârboasă grotă cu licheniE, de i nu când era 0ing deș

fa ă.ț

Domeniul care se întindea dincolo de fereastră înfă i a nuan e de verde cu mult mai frumoase, iar ț ș ț

deasupra tuturor acestora se arcuia un cer de un albastru maiestuos, cură at de cea din urmă amintireț

de ploaie.Din locul în care se aflau, puteau să vadă poarta principală i mul imea de jurnali ti din stradă.ș ț ș

Lumina soarelui strălucea cu putere pe ma ini, care de reportaj i camioane mari de la diferite posturiș ș

de televiziune, cu antene parabolice pe acoperi uri.ș

9 # să fie un tămbălăuN spuse Fric.

9 # să fie ca la circ, încuviin ă &than.ț 9 # să fie ca la paradă.



9 # să fie ca la grădina zoologică. 9 # să fie 1alo;een în ajunul "răciunului, spuse Fric, dacă te gânde ti ce o să se spună la tiri.ș ș

9 (tunci mai bine nu te gândi, sugeră &than. La naiba cu tirile de la televizor. #ricum, o să seș

uite la fel de repede. 9 # ocazie rară, spuse Fric. # s$o ină săptămâni în ir cu povestea cu micul prin de laț ș ț

1oll8;ood i cu ticălosul care aproape c$a pus mâna pe el.ș 9 Deci te consideri micul prin de la 1oll8;ood:ț

Fric se strâmbă dezgustat. 9 ( a îmi spunș ei. Deja am auzit. *$o să mai pot ie i în lume până la cincizeci de ani, i chiar iș ș ș

atunci o să mă ciupească de obraji i o să$mi spună ceș teamă le$a fost pentru mine. 9 *u tiu, spuse &than. "red că e!agerezi crezând că e ti atât de interesant pentru publicul larg.ș ș

Fric cuteză să$l privească plin de nădejde. 9 "rezi: 9 0da. (dică, nu e ti unul dintre pu tii ăia de la 1oll8;ood care vor să continue afacerileș ș

familiei. 9 0ai bine mănânc viermi.

9 *u joci roluri mărunte în filmele tatălui tău. *u cân i, nu dansezi. *u faci pantomimă, nu:ț 9 *u. 9 Monglezi sau ii în aer în acela i timp douăsprezece farfurii care se învârt pe douăsprezece be eț ș ț

de bambus: 9 *u toate în acela i timp, nu, spuse Fric.ș

9 Faci scamatorii: 9 *u. 9 & ti ventriloc:ș

9 *u eu. 9 -ezi, deja mă plictise ti. tii ce îi entuziasmează de fapt în toată povestea asta:ș Ș

9 "e: întrebă Fric. 9 2alonul. 9 2alonul, aprobă Fric, e super tare. 9 *u vreau să te jignesc, dar un pu ti de vârsta ta, cu lipsa ta de e!perien ăJ %mi pare rău, dar ș ț

nu po i concura cu un balon în 2el (ir.ț

(fară, la capătul nordic al proprietă ii, por ile începură să se deschidă.ț ț

9 -ine ga ca, spuse Fric în timp ce prima limuzină neagră î i făcea apari ia dinspre osea. "reziș ș ț ș

că o să oprească acolo i o să le dea reporterilor ansa să$l vadă la fa ă:ș ș ț

9 L$am rugat să nu facă asta, spuse &than. *u avem nicăieri pe aproape suficiente efective ca săinem din scurt o mul ime de jurnali ti cum e cea de aici, i lor nu le place să fie inu i din scurt.ț ț ș ș ț ț

9 # să se oprească, prevăzu Fric. )ariez un milion de dolari pe o grămadă de bălegar. %n ce

limuzină se află: 9 ( cincea din cele apte.ș

)e poartă intră a doua limuzină. 9 # să vină cu o prietenă nouă, se îngrijoră Fric. 9 # să te în elegi bine cu ea.ț

9 )oate. 9 (i subiectul perfect pentru o conversa ie.ț

9 "are: 9 2alonul.Fric se lumină la fa ă.ț

9 Daaa.

(păru a treia limuzină. 9 Să nu ui i ce am convenit. *$o să povestim la nimeni. )ăr ile mai stranii.ț ț



9 &u, unul, cu siguran ă nu, spuse Fric. *u vreau să ajung la spitalul de nebuni.ț

=ntră a patra limuzină, dar a cincea se opri în afara por ilor. De la distan ă, fără binoclu, &than nuț ț

vedea că de fapt "hanning 0anheim coborâse din limuzină ca să dea ochi cu camerele i să farmeceș

presa, dar, cu toate acestea era convins că, măcar teoretic, îi datora lui Fric o grămadă de bălegar. 9 *u prea seamănă cu ajunul "răciunului, spuse Fric încet.

9 # să semene, promise &than.K

%n diminea a de "răciun, &than ascultă încă o dată toate cele cincizeci i ase de mesaje careț ș ș

fuseseră înregistrate pe linia H.%nainte ca 0anheim i 0ing du Lac să se întoarcă la )alazzo ospo, &than copiase înregistrărileș

amplificate pe un "D. Le tersese apoi din calculatorul aflat în camera albă i le scosese i dinș ș ș

registrul de convorbiri telefonice. *umai el avea să tie că astfel de mesaje fuseseră recep ionate.ș ț

&rau ale lui, numai ale lui, o inimă vorbind către alta peste ve nicie.ș

%n unele 1annah dezlega fiecare element al ghicitorilor născocite de maniac. %n altele, nu făceadecât să repete numele lui &than, uneori cu dor mistuitor, alteori cu afec iune blândă.ț

*ici nu$ i mai amintea de câte ori ascultase apelul +. (colo 1annah îi amintea că îl iubea, iș ș

când o asculta, cinci ani păreau că trecuseră ca un fum, nici măcar cancerul sau mormântul nu maiaveau putere.

ocmai deschidea o cutie cu biscui i de la doamna 0c2ee când sună telefonul.ț

KFric punea întotdeauna să sune ceasul în diminea a de "răciun, nu pentru că era nerăbdător săț

descopere obiectele lăsate sub pom, ci pentru că voia să deschidă cadourile acelea stupide i săș

termine odată cu ele.tiaȘ ce ascundeau ambalajele acelea fanteziste' tot ce se afla pe lista pe care i se ceruse să o

înmâneze doamnei 0c2ee pe cinci decembrie. *iciodată nu îi fusese refuzat ceva din ceea ce cerusei, de câte ori ceruse mai pu in, fusese rugat să$ i revizuiască listă până când ajungea cel pu in la felș ț ș ț

de mare ca cea din anul precedent. "u un etaj mai jos, sub pomul din salon, avea să găsească ogrămadă de chestii formidabile i nicio surpriză.ș

Dar în diminea a aceasta de "răciun, când se trezi dădu cu ochii de ceva ce nu mai văzuse pânăț

atunci. %n timp ce dormise, cineva se strecurase în camera sa i lăsase pe noptieră, lângă ceas, unș

cadou.# cutiu ă învelită în hârtie albă i legată cu o fundă la fel de albă.ț ș

2iletul era mai mare decât cutia. *u era semnat, dar pe el scria'-raja spune a a' Dacă nu clipe te, mari aventuri vei trăi. Dacă nu varsă lacrimi, lungă i fericităș ș ș

î i va fi via a. Dacă nu se închide niciodată, când vei cre te, vei ajunge omul care vrei să fiiE.ț ț ș

&ra un bilet atât de neobi nuit, atât de misterios i putea fi interpretat în atâtea feluri, că Fric îl citiș ș

de câteva ori, dându$ i cu presupusul în privin a semnifica iei sale.ș ț ț

ovăi înainte să deschidă cutia, pentru că nu credea că ceea ce se afla înăuntru putea săȘîmplinească promisiunea din bilet."ând, în cele din urmă, desfăcu hârtia lucioasă, scoase capacul i despachetă celofanul, descoperiș

/ DoamneN / că darul era pe măsura biletului.)e un lăn i or nou de aur atârna un medalion de sticlă, un glob, iar în glob plutea un ochiN *u maiț ș

văzuse niciodată a a ceva i tia că nici nu avea să mai vadă. <n suvenir din continentul dispărut alș ș ș

(tlantidei, poate, giuvaierul unui vrăjitor sau talismanul protector purtat de cavalerii 0esei otundecare luptau pentru dreptate sub protec ia lui 0erlin.ț

Dacă nu clipe te, mari aventuri vei trăi.Eș

*u clipea, nu avea să clipească niciodată, pentru că nu avea pleoapă.Dacă nu varsă lacrimi, lungă i fericită î i va fi via a.Eș ț ț

*icio lacrimă, nicio lacrimă de acum i până în vecii vecilor, pentru că ochiul acesta nu puteaș plânge.



Dacă nu se închide niciodată, când vei cre te vei ajunge omul care vrei să fii.Eș

*u dormea, nici măcar nu a ipea, pentru că ochiul acesta stătea mereu deschis i plin de un în elesț ș ț

magic, pentru care nu avea nevoie de odihnă.F i i ă d li l l l i l i l l i lă ii l l i i b l î î t i l

koontz, dean - chipul v.1.0.doc

Documents