.. s .tf

Nf= \l?..:.',:: ' , ;".-

?'=';1rl'6"i-: -t'//'u 2<4:6.'\^"*-?,4:^

;t4i:

I'rr$i:l:Ili', "\\ ,,, \

I \l\, \,r- 'l,i,

fllrurno*SLg;ryyntrg

$i lusu

i"{r{t, Jr

eL'sR'JJ*JIT ffi ]ucera Jin IiT nbg engle"A

Rux9nJrfl TomA

tr',emi

ra cel mai apropiat regat de cel al reginei, daci o luai inlinie dreapti, asa cum zboard. cioarz, dar nici micar cio-rile nu zburau peste el. inaltul lant muntos ce servea

drept hotar intre cele dou[ regate le descuraja pe ciori in aceeasi

misuri in care ii descuraja pe oameni si era considerat de netrecut.

De-a lungul timpurilor, multi au fost negustorii intreprinzi-tori, din ambele pirti ale muntilor, care si-si trimiti oamenii inc[utarea unei trecitori. Daci aceasta ar fi existat, l-ar fi ficutputred de bogat pe acela care ar fi controlat-o, {ie el blrbat sau

femeie. Atunci mdtisurile din Dorimar ar fi putut ajunge in Kan-

selaire in doar citeva sipt[mini sau luni, nu in ani de zile. insinu exista nicio asemenea trecitoare si, in ciuda faptului ci cele

doui regate aveau un hotar comun, nimeni nu avea pe unde siintre dintr-o tari in alta.

Nici micar piticii, care erau rezistenti si curajosi si erau flcutisi din magie, nu numai din carne si oase, nu puteau si treaci peste

muntii aceia.

Dar asta nu era o problem[ pentru ei. Nu treceau peste munli.Treceau pe dedesubtul lor.

intr-o zi, trei pitici mergeau repede-repede prin galeriile in-tunecate de sub munti.

- Gribiti-vil Gribiti-vi! spuse piticul din urmi. Trebuie si-icumpirim cele mai fine mitisuri din Dorimar. Daci nu ne gri-bim s-ar putea s[ se vAndi gi atunci vom fi nevoiti si-i lui.m tesi-turi de calitatea a doua.

- Stim! Stim! zise piticul din frunte. Si-i vom mai cumpira si

o caseti in care si.-i aducem m5.tasea, ca si nu se murdireascideloc si si nu o ating[ praful.

Piticul din mijloc nu spuse nimic. El se concentra doar asupra

pietrei pe care o tinea strins in mdni, ca si nu o scape pe jos sau

si o piardi. Piatra aceea era un rubin brut, de mirimea unui ou de

giini. Tiiat si slefuit rubinul acesta valora cit o impiritie si putea

fi usor dat la schimb penrru cele mai ffne mitisuri din Dorimar.Piticilor nici nu 1e trecuse prin minte si. ofere tinerei regine

ceva scos de ei din addncurile pimintului. Ar fi fost prea simplu,prea banal. Distanta este cea care face ca un dar si. fie cu adevi.rat

magic, asa credeau piticii.

6

I

ITT+Rogi nA selrezt devrernc in dtrni neglA Ac aeA

egina se trezi devreme in dimineata acee^.

- De astizi intr-o siptimini, igi spuse cu voce tare.- rJc dsLdLr rrrlr-u saPLarrrarra, r5r sPuJc

IJe astazr rntr-o saptamana vor tl mafltata.

I se pirea de necrezut. Se intrebi cum se va simli ca femeie

cIsltoriti.I se pirea si irevocabil. Va insemna sfArsitul vietii ei, isi didu

ea seama, in cazul in care consideri viata drept o perioadi cAnd

poti face alegeri. De astizi intr-o sipt[mini nu va mai avea de

ales. Va domni peste poporul ei. Va face copii. Poate va muri la

nastere, poate va muri de bitrdnege sau va muri in lupti. insi, cu

fiecare bitaie a inimii, drumul ei citre moarte va fi inevitabil.

ii aurru pe tdmplarii care lucrau pe pajistile din spatele caste-

lului. Construiau tribunele de unde supusii ei vor putea urm[riceremonia de cis[torie. Fiecare lovituri de ciocan suna ca o bitaie

de inimi.

TAt^ALA

.r-1, AItecer.*loVtluJe ciocAnsungcA o LAIAte

inlrnh

I

{tI

Je