la scuele tal timp - il ponte dei canais · la scuele tal timp progjet di lenghe furlane an...
TRANSCRIPT
LA SCUELE TAL TIMP
progjet di lenghe furlane an scuelastic 2008 - 2009
la nestre scuele
Cheste e je
si cjate a Colorêt di Mont
Albandongje dal cjiastiel
Ma cemut jerie une volte la scuele?
La scuele te storieO vin studiât in Storie che lis scuelis a son nassudis cui Sumeri , tal tierç
mileni devant di Crist, ma a jerin une vore diviersis di chês di cumò.
Intant no levin ducj a scuele, ma dome i masculins des fameis sioris.
A studiavin dut il dì, soredut a imparavin a scrivi e a fâ di cont.
A vevin dai mestris une vore sevêrs, che a dopravin la bachete par fasi ubidî,
si cjacare ancje di doi mestris: un che al pensave a insegnâ e un che al
controlave il compuartament.
Di sigûr l’invenzion de scriture e a fât nassi la necessitât di studiâle e di
insegnâle; prin al coventave dome imparâ il mistîr e cemût che si fasevin i
lavôrs.
Lant indevant tal timp o vin cjatât altris realtâts similârs in altris civiltâts:
scuele une vore dure e dome par pocs come in Egjit o in Grecie.
la scuele dai sumeri
la scuele dai egjizians
Ma cence là masse indaur tal timp: cemut jerie la
scuele dai nestris vons
O vin intervistât i nestris vons, par savê alc de scuele dai lôr timps.
O vin scuvierzût che tancj di lôr a son lâts a scuele dome fin te cuinte elementâr, ma cualchidun
ancje mancul. Dopo ur e tocjat di là a vore.
Lis frutis a jerin mandadis a scuele mancul dai fradis masculins.
A levin a scuele a pît, nol jere il scuolabus o la machine.
Lis scuelis a jerin grandis e vecjis, cence riscjaldament. Cualchidune e veve une piçule stue che
faseve ben poc, bisugnave puartâ di cjase un pocs di lens parom par podê piâ il fûc.
No jerin ducj chei cartelons, colôrs, zucs e materiâi di scuele che a son cumò.
A studiavin plui o mancul lis materiis che o fasin ancje nô, ma no inglês, musiche e disen.
I mestris a jerin une vore sevêrs, a vevin classis une vore numerosis, cun tancj fruts. A dopravin
la bachete par daur jù pes mans, o ju mandavin daur de lavagne cu lis orelis di mus.
Se a cjase a scuvierzevin che la mestre ju veve cjastiàs lis cjapavin di gnûf.
No an tignût robe di che volte, parceche dispès a vignive doprade di ducj i fradis fin a che no
jere dal dut lade.
il banc di len
l’ingjustri
il penin
le cartele
l’astucjo di len
Nancje a falu a pueste a an puartat a scuele un
vecjo banc e une lavagne di une volte...
CE SI DOPRIALCUMÓ A SCUELE?
in italiano
par furlan
in inglesein albanese
par spagnul
penna
pene
temperamatitetemperamatite
pen
kimik
matita
lapis
lapsit
pencil
pluma lapiz
gomma
gome
temperamatitetemperamatite
rubbergum
goma
temperamatite
spicelapis
temperamatitetemperamatite
sharpenernaginlapsit
naginlapsit
pastelli
pastei
temperamatitetemperamatite
pastels
ngjyra drunit
pennarelli
penarei
fllamaster
pencil
colores rotulador
forbici
fuarpiis
temperamatitetemperamatite
scissorgershaj
tijeras
stecca squadra
riescuare
temperamatitetemperamatite
rulersquar drekamsh
squader
reglaescuadra
colla
cole
temperamatitetemperamatite
gluelepak
cola
compasso
compàs
temperamatitetemperamatite
compasskompas
compàs
libro
libri
temperamatitetemperamatite
bookliber
libro
quadernoa righe
a quadretti
cuadera riis
a cuadrets
temperamatitetemperamatite
exercise booklinedmaths
fletoreshipes
matematikes
cuadernoa rigas
a quadros
diario diariotemperamatitetemperamatite
diary diariodiari
astuccio
astucjo
temperamatitetemperamatite
pencil caseastuq
estuche
cartella
cartele
temperamatitetemperamatite
school bagcartelin
bolsa escolar
Ogni timp la sô scuele..cuissà cemût che
sarà tra cualchi an.