Qwertyuiopasdfghjklzxcvb

nmqwertyuiopasdfghjklzxc

vbnmqwertyuiopasdfghjklz

xcvbnmqwertyuiopasdfghjk

lzxcvbnmqwertyuiopasdfgh

jklzxcvbnmqwertyuiopasdf

ghjklzxcvbnmqwertyuiopas

dfghjklzxcvbnmqwertyuiop

asdfghjklzxcvbnmqwertyui

opasdfghjklzxcvbnmqwerty

uiopasdfghjklzxcvbnmqwer

tyuiopasdfghjklzxcvbnmqw

ertyuiopasdfghjklzxcvbnmq

wertyuiopasdfgh

Lecturi de vară Ghid de bune practici

Fundația Culturală de pe lângă Biblioteca

,,Gheorghe Șincai”

Oradea 2014

Coordonatori

Mariana Barna

Delia Pantea

1

Lecturi de vară

Ghid de bune practici

2

Fundația Culturală de pe lângă Biblioteca ,,Gheorghe Șincai”

ISBN 978-973-0-18362-7

3

Lecturi de vară

Ghid de bune practici

Fundația Culturală de pe lângă Biblioteca ,,Gheorghe Șincai”

Oradea 2014

Coordonatori

Mariana Barna

Delia Pantea

4

5

LECTURI DE VARĂ

I. ARGUMENT

Bibliotecile publice bihorene derulează permanent programe de

lectură pentru elevi și adolescenți. De foarte multe ori aceste

evenimente sunt în anonimat și nu au ca finalitate o festivitate de

premiere a celor mai merituoși și implicați cititori datorită lipsei

mijloacelor materiale, a imposibilității de a asigura cumpărarea de

premii pentru eveniment. Oportunitatea de a rezolva această

problemă a apărut odată cu deschiderea aplicației Books4Youth a

Fundației Mereu Aproape. Fundația Culturală de pe lângă

Biblioteca ,,Gheorghe Șincai” a aplicat cu un proiect dedicat

bibliotecilor publice bihorene, ,,Lecturi de vară ”.

Echipa de proiect care a scris și a coordonat implementarea

activităților propuse a fost formată din membrii Fundației care sunt

cu toții bibliotecari la Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai”.

Obiectivele acestui proiect au fost:

creșterea vizibilității bibliotecilor implicate la nivelul comunității

locale și consolidarea rolului de partener în procesul educațional

alături de școală;

creșterea interacțiunii dintre bibliotecari și tinerii cititori.

editarea unui caiet: Lecturi de vară: Ghid de bune practici, un

material profesional pentru alți bibliotecari bihoreni.

Beneficiile unui proiect de lectură derulat într-o comunitate

sunt :

Îmbunătățirea atitudinii elevilor implicați în proiect față de

bibliotecă și față de lectură în general.

6

Schimbul de bune practici cu bibliotecarii din celelalte biblioteci

publice bihorene care vor beneficia de Ghidul de bune practici prin

experiențele pe care acesta le descrie.

Comunități mai educate, deoarece pe termen lung interesul pentru

lectură e o cărămidă importantă în formarea ca individ și cetățean a

oricărui tânăr.

O tendință de care nu trebuie să fim străini este acea de rol terapeutic

al lecturii, rol recunoscut și promovat de sistemele medicale din alte

țări.

Putem schematiza beneficiile directe pe termen lung pe care

proiectele de lectură, cultivarea abilității de a citi și dragostea de carte

le aduc în viața participanților, acum elevi ai claselor din ciclul

primar sau superior.

7

Prima dintre activităţi, demarată la începutul lunii iunie anul

curent a fost lansarea invitaţiei de participare către bibliotecile publice

din Bihor. O bibliotecă a fost acceptată în proiect dacă a înscris un

program de lectură de vară pentru elevi şi studenţi. Au avut loc

întâlniri cu bibliotecarii pentru stabilirea modalităţilor de lucru, de

monitorizare şi evaluare a programelor individuale.

Fiecare bibliotecă a avut libertatea să propună programe de

lectură potrivite grupului țintă, singura condiţie impusă era cea de

monitorizare a întregului program și de diseminare a rezultatelor

proiectului (scrierea de articole, publicarea acestora pe site-urile şi

blogurile bibliotecilor, în presa bihoreană).

Referitor la monitorizare s-a urmărit:

numărul de participanți reflectați în listele de prezență;

numărul de cărți citite, reflectat prin numărul de fișe de lectură

completate în fiecare biblioteca participantă;

numărul de bibliotecari și adulți coordonatori implicați în echipele

locale de proiect;

numărul de parteneri din comunitățile mici implicați in acest

proiect, în cifrele date de rapoarte sau de prezența la evenimente;

numărul de articole apărute pe blogurile profesionale ale

bibliotecilor din Bihor;

numărul de articole apărute în presă;

numărul de premianți pe listele de premiere;

prezența la evenimentele de premiere;

O temă importantă de discuție la întâlnirile preliminare a fost

cea a mijloacelor materiale necesare pentru implementarea

programelor de lectură. Ne-am bazat pe resursele proprii ale fiecărei

biblioteci publice, în conformitate cu programul înscris în proiect, din

care putem enumera: cărțile din colecții, resursele electronice pentru

scrierea, documentarea și publicarea articolelor (calculatoare,

programe, aparate foto, scanere) și multă imaginație.

8

În perioada iulie-august s-au derulat programele de lectură

propuse de bibliotecile participante la proiect și au fost finalizate în

august septembrie cu o festivitate de premiere pentru propria listă de

câştigători, în prezenţa reprezentanţilor Fundaţiei Culturale de pe

lângă Biblioteca Judeţeană ,,Gheorghe Şincai’’ Oradea sau a

autorităților locale și a presei după caz.

Estimările de la începutul proiectului au fost depăşite, de la 15

programe de lectură planificate s-a ajuns la 30, derulate în

următoarele locaţii: 4 biblioteci municipale şi orăşeneşti, 9 biblioteci

comunale, cu 13 proiecte desfăşurate. Biblioteca Judeţeană, cu 7

puncte de împrumut (3 la sediu şi 4 în filiale) a desfăşurat 17

programe în parteneriat cu şcoli, 2 ONG-uri, voluntari sau utilizatorii

ai bibliotecii. De la numărul estimat de 700 participanţi înscrişi în

programele de lectură, s-a ajuns la 954 elevi şi studenţi și aproximativ

200 adulţi care s-au implicat în activităţi şi în festivităţile de premiere.

Adulții, sunt partenerii obișnuiți, angajați ai școlilor, administrației

publice locale, membri ai ONG urilor locale, presei, sau persoane

fizice care s-au implicat în diferite momente cheie. Aceștia au asigurat

transportul cărților de la Biblioteca Județeană în localitățile

participante la proiect, s-au implicat în programul local de lectură sau

în evenimentul de premiere, oferind, sala, logistica necesară, sau

promovarea proiectului.

Vorbind despre vizibilitate, în media au fost contabilizate

următoarele date: în spațiul internet au apărut 80 articole, pe 2

platforme principale- Blogspot și facebook.

Cele mai importante zone de publicare au fost

https://www.facebook.com/FundatiaCulturalaDePeLangaBibliotecaG

heorgheSincai?ref=hl

www.bibliotecibihorene.blogspot.com,

http://fundatiaculturalaabibliotecii.blogspot.ro/.

unde pot fi numarate 66 de articole care au aproximativ 1400 de

accesări. Alte bloguri unde s-au mai scris articole, pe care nu le-am

monitorizat ca număr de accesări, sunt:

9

http://bibliotecacomunalamadaras.blogspot.ro/ blogul Bibliotecii

Comunale Mădăras http://uniuneafemeilorbihor.blogspot.ro/ blogul

Uniunii Femeilor Bihor

http://bibliotecabratca.blogspot.ro/ blogul Bibliotecii Comunale Bratca

www.facebook.com/groups/657787117590071/ pagina facebook a

Clubului de lectură Prietenii cărţii din Cefa

http://husasaudecris.blogspot.ro/ blogul Bibliotecii Comunale

Husasău de Criş

http://sectia-copii-bjbihor.blogspot.ro/ blogul Secţiei pentru copii şi

tineret a Bibliotecii Judeţene ,,Gheorghe Șincai” Oradea

http://www.bibliobihor.ro/ site-ul Bibliotecii Judeţene ,,Gheorghe

Sincai” Oradea

Youtube- https://www.youtube.com/watch?v=9LSYZziR3y8 şi în

ziarele locale din Oradea şi din oraşul Salonta, în română şi maghiară.

II PROIECTE DE LECTURĂ DE VARĂ

Proiectul de Lecturi de vară a funcționat în conformitate cu

Legile lui Ranganathan:

1. Cărțile sunt pentru a fi folosite.

2. Fiecare cititor are cartea lui.

3. Fiecare carte are cititorul ei.

4. Economisește timpul cititorului.

5. Biblioteca este un organism în creștere.

Tipurile de programe de lectură implementate dovedesc acest

lucru. Mai puțin a fost implicată legea a patra, deoarece în vacanță

timpul copiilor nu trebuia economisit ci îmbogățit cu experiențe noi.

Vom vorbi despre câteva din tipurile de programe de lectură

implementate care au avut un format distinct și le-am grupat după

10

modul abordare sau genul de organizare. Le vom descrie cu

sublinierea acelor caracteristici care pot fi de folos tuturor celor care

vor să aplice acest model.

1. Club de lectură- Biblioteca Comunală Cefa Prietenii cărții din Cefa;

Biblioteca Județeană Sediu Club de vacanță al secției de copii.

2. Proiect de educație literară- Biblioteca Comunală Tinca cu proiectul

Lectura– oază de răsfăț și relaxare; Biblioteca din Husasăul de Criș

cu proiectul Cartea în inima copilului; Biblioteca Comunală Bratca

Farmecul lecturilor și universul fascinant al cunoașterii; Biblioteca

Județeană, în parteneriat cu Uniunea Femeilor Bihor Adolescența în

viziunea scriitorilor români.

3. Concurs de lectură au făcut Biblioteca Orășenească Săcueni Concurs

de prins Fluturi; Biblioteca municipală ”Teodor Neș” din Salonta La

izvorul nesecat; Filialele Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai , Filiala

Felix, Filiala Iosia, Filiala Decebal, Filiala Dacia au lucrat sub titlul

comun Lecturi de vacanță.

4. Concurs de eseuri a fost organizat de Biblioteca Județeană

,,Gheorghe Şincai’’, Serviciul Comunicarea colecţiilor,

5. Joc și lectură la Biblioteca Orășenească Ștei cu Biblioteca de vacanță;

Biblioteca Mădăras In lumea basmelor; Biblioteca comunală Dobrești

Cartea comoară de înțelepciune, cu o componentă de cunoaștere a

istoriei comunei; Biblioteca orășenească Nucet Clubul copiilor, si

Biblioteca - casa cu povești.

1. Club de lectură

Biblioteca Comunală Cefa Prietenii cărții din Cefa.

Biblioteca Județeană Sediu Club de vacanță al secției de

copii.

Clubul de lectură Prietenii Cărții din Cefa a luat naștere în

aprilie 2014 la inițiativa bibliotecarei din Cefa Lucia Bordaș și a unui

11

grup de cititori fideli ai bibliotecii în încercarea de a da un format

întâlnirilor pe care tinerii oricum și le dădeau în bibliotecă.

Periodicitatea întâlnirilor este bisăptămânală – luni și joi între orele

14 și 15.

Scopul grupului ”unde citim proză, poezii, ghicitori, piese de teatru,

fragmente din cărţi desigur.<este acela de întoarcere la valorile

fundamentale ale omului, de a ne readuce aminte de pronunţia corectă a

cuvintelor și de sensul lor, de a cinsti cartea.„

Temele întâlnirilor și selecția textelor de citit sunt stabilite ad-

hoc la începutul sesiunii de lucru. Poate fi vorba despre lecturarea

unor fragmente din cărți propuse de copii școlare sau de loisir sau

lecturarea unor fragmente din cărți aflate în relație cu evenimentul

istoric care se aniversează. Desfășurarea constă în citirea efectivă și

discutarea textelor. Exprimarea părerilor dovedește interesul tinerilor

pentru temele abordate și pentru acumularea de cunoștințe în plus

față de cele impuse de școală.

” clubul nostru nu se axează numai pe citit mecanic , ideea este că fiecare

carte citită transmite ceva şi noi încercăm împreună să descifrăm tainele "

acelui ceva" printr-un fel de dezbatere a termei zilei. Este o plăcere şi o

încântare să-i vezi la lucru pe copiii care fac parte din club .”

Clubul este deschis oricărui nou membru care dorește să se

înscrie dar, membri noi sunt supuși unor teste, s-a ajuns astfel la un

număr de 25 tineri, dar desigur nu toți participă la fiecare ședință.

Evaluarea, prezentarea grupului și a întâlnirilor periodice se

face pe pagina de facebook a clubului, sub forma de jurnal, de către

bibliotecară. Fiind un grup deschis, monitorizarea întâlnirilor este

făcută practic de către profesori, părinți, sau chiar fii ai satului prin

comentarii, cereri de înscriere în grup și likeuri.

2. Proiecte de educație literară.

În acestă categorie am avut patru proiecte:

Biblioteca Comunală Tinca cu proiectul Lectura – oază de răsfăț și

relaxare;

12

Biblioteca din Husasăul de Criș cu proiectul Cartea în inima

copilului (prezentare integrală in anexe )

Biblioteca Comunală Bratca cu Farmecul lecturilor și universul

fascinant al cunoașterii ,

Biblioteca Județeană, în parteneriat cu Uniunea Femeilor Bihor :

Adolescența în viziunea scriitorilor români.

Bibliotecarii știu că adevărata lectură este o lectură motivată.

Avem aici de a face cu abordarea lecturii ca sursă de informații

(Robert Escarpit). Cititorul utilizează informațiile pentru a găsi

răspunsuri practice la solicitările diverse pe care le impune școala,

sau la cele emoționale pe care le întâlnește în viață. În cadrul acestui

tip de lectură se poate distinge: lectura de învăţare, lectura de

informare şi lectura de consultare. Textele recomandate, după ce au

fost citite sunt decodificate cu ajutorul bibliotecarului sau a

profesorilor implicați.

De la Bratca, un model de interpretare a mesajului transmis

prin text de către autor :

”Citind din ,,Micul Prinț’’, scrisă de Antoine de Saint- Exupery, cel pentru

care nu se poate trăi fără poezie, culoare și dragoste, dar pentru care chiar și

deșerturile ascund fântâni cu apa bună pentru suflet, iar stelele știu să râdă;

din dialogul dintre vulpe și Micul Prinț, copiii au înțeles că a iubi înseamnă

a fi responsabil față de cineva. Au înțeles că dragostea te face să cunoști mai

profund pe celălalt și să judeci după fapte. Face ca zilele să se deosebească

unele de altele, ca lumea sa apară mai profundă, mai bogată, mai frumoasă,

mai amicală”

La Tinca participanții ”s-au răsfățat cu basme, au simțit intrigile

din scrierile lui Sadoveanu, s-au relaxat citindu-l pe Goga și Alecsandri, au

trăit suspansul și pasiunea din romanele lui Drumeș și s-au amuzat copios

citindu-l pe Caragiale! Copiii au fost îndrumați de către doamnele profesoare

de limba română să aleagă pe lângă genurile literare plăcute lor și pe cele

utile din cadrul lecturilor școlare obligatorii. Programul “Lectura - oază

de răsfăț și relaxare” s-a desfășurat în perioada iunie-august și a avut

un număr de 18 copii au participanți.

13

La Husasău de Criș, s-a încercat redescoperirea locului şi

rolului pe care îl are ,,cartea’’ în actul educaţie şi în formarea

intelectuală a copiilor, pentru prezentul în care trăim dar şi pentru

viitor. Proiectul derulat în iulie 2014 a avut 18 participanți.

În programul Adolescența în viziunea scriitorilor români,

elevii au fost încurajați să exploreze literatura română pentru a căuta

similitudini și diferențe între adolescența trăită și descrisă de autorii

români ai diferitelor decenii și adolescența lor proprie. Au fost

parcurse aspirațiile intelectuale mărturisite de Eliade adolescent,

stările emoționale descrise de Mihail Drumeș, de Ionel Teodoreanu

sau de Nichita Stănescu.

3. Concurs de lectură

În acestă categorie am avut :

Biblioteca Orășenească Săcueni Concurs de prins Fluturi

Biblioteca municipală ”Teodor Neș” din Salonta La izvorul nesecat.

Filialele Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai , Filiala Felix, Filiala

Iosia, Filiala Decebal, Filiala Dacia au lucrat sub titlul comun Lecturi

de vacanță.

Obiectivul principal în cadrul concursurilor de lectură este

citirea unui număr cât mai mare de cărți.

Pentru a nu face rabat de la calitatea lecturii s-a stabilit ca

monitorizarea să se facă prin completarea unor fișe de lectură, care

certifică citirea cărții. Nu au fost impuse liste de lectură, dar au fost

făcute recomandări de către bibliotecar pe baza colecției disponibile,

sau din listele date prin programa școlară. Un efect al acestei libertăți

de alegere a fost posibilitatea de a studia opțiunile cititorilor atunci

când citesc cărți pe care le aleg ei după criteriile lor.

„Nu e neapărat important ce citesc tinerii, important e că mușchiul

lecturii e exersat și nu e nevoie să începi cu Proust pentru a deveni cititor.“-

afirma Pierre Charras, scriitor francez contemporan.

Vacanța este și timpul când se citește cel mai mult. Cititul este una

dintre marile bucurii ale vieții. Cartea rămâne cel mai bun însoțitor și â

14

înțelept sfătuitor oriunde ne-am afla: acasă, în tabără, în excursie. Lectura

cărții literare, tehnice, științifice lărgește cercul de cunoștințe, îmbogățește

viața spirituală. Gustul pentru citit se formează de-a lungul anilor și devine

o necesitate pe viață.

La Salonta, la proiectul Lecturi de vară sub titlul „La izvorul nesecat“

au participat 17 elevi. A fost mult mai mare numărul celor care au

împrumutat cărți în timpul vacanței de vară, dar nu au dorit să participe la

program. La ciclul primar au participat 4 elevi, la cel gimnazial 9, iar la cel

de liceu tot 4 elevi. Departajarea s-a stabilit în funcție de numărul fișelor

completate. (Salonta)

Contează mult modul de prezentare al proiectului, să fie

atractiv și pe înțelesul copiilor:

,,Am anunțat pentru cititorii bibliotecii Săcueni concursul nostru de

vară: Concurs de prins fluturi. Adică pentru fiecare carte împrumutată si

citită (!),”zboară” un fluturaș pe fișa de cititor a copiilor. Concursul începe

cu vacanța de vară și va lua sfârșit în 15 septembrie. Vor câștiga cititorii

care au cei mai mulți fluturi în colecție. ”

Se creează o competiție, câștigătorul fiind desemnat în funcție

de numărul cărților citite dar se poate face și un top al celor mai citite

cărți sau liste de preferințe. Bibliotecarul poate observa și studia din ce

școli provin cei mai activi cititori.

Pentru filialele Bibliotecii Județene se poate observa lista

școlilor din care provin elevii participanți, în general școli din

proximitatea filialei.

Pentru Filiala Felix avem Școala Generală Sanmartin, Școala

Generală Onisifor Ghibu, Școala Generală Cordau, Liceul Teologic

Penticostal Betel, Școala Generală ”Oltea Doamna”, Şcoala Gimnazială

„Avram Iancu”, Școala Generală N.Balcescu,Școala Generală Hidișelul

de Sus.

Pentru Filiala Ioșia avem Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”, Şcoala

Gimnazială„Avram Iancu”, Liceul de Arte, Şcoala Gimnazială

„Octavian Goga”, Liceul Economic „Partenie Cosma”, Colegiul

Naţional „Mihai Eminescu”, Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu” şi

Colegiul Naţional „Iosif Vulcan” Oradea.

15

La Filiala Decebal am avut cititori de la Colegiul Naţional „Mihai

Eminescu”, Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu”, Colegiul Naţional

„AurelLazăr”, Liceul „Don Orione”, Liceul Ortodox „Roman

Ciorogariu”, Liceul German „Friedrich Schiller”, Liceul Baptist

„Emanuel”, Liceul Greco-Catolic „Iuliu Maniu”.

Ce cărți au citit elevii? Lista de cărți e foarte bogată, începând

cu lecturile recomandate de profesori, până la literatură

contemporană pentru tineret sau literatură de specialitate. Literatura

pentru tineret, achiziționată recent a luat tortul, întrucât adolescenții au

venit înapoi cu ele după două-trei zile, nerăbdători de a lua o altă carte de

același gen. Astfel au reușit unii dintre elevi să citească 15-16 cărți (!) în

timpul verii.(Bratca)

Referitor la opțiunile de lectură Filiala Decebal observa: Multor

copii le plac cărţile cu subiecte ştiinţifico-fantastice, dar şi fantastice, şi cărţi

legate de sănătate, sau cărţile ce au ca subiect relaţiile dintre părinţi şi copii,

dintre prieteni. Comunicarea şi înţelegerea sunt esenţiale în abordarea

diferitelor teme, pentru cărţile cerute de ei. Mulţi din aceşti cititori de vârstă

şcolară, au un „haos” în cap, un amalgam de cunoştinţe şi curiozităţi, dar

toţi vor să citească „ceva interesant”! E un lucru bun că vin la noi, marea

majoritate singuri, să dezlege enigma „haosului” din capul lor! Şi încetul cu

încetul, îi ghidăm pe valurile cunoaşterii, prin stimularea curiozităţii şi

imaginaţiei, cu speranţă, perseverenţă şi constanţă!

Cele mai citite cărți din Biblioteca Bratca

Clasici: Radu Tudoran ,,Un port la răsărit”; Eminescu ,,Proză“,

,,Poezii”; Ionel Teodoreanu ,,La Medeleni“; M. Sadoveanu ,,Frații

Jderi”; Calistrat Hogaș ,,Pe drumuri de munte’’; I.L. Caragiale ,,Schițe

si amintiri”; Petre Ispirescu ,,Basme’’; Antoine de Saint–Exupery

,,Micul Print’’; Gabriel Garcia Marquez ,,Dragostea in vremea

holerei’’; John Green ,,Sub aceeasi stea’’

Moderni: J.K. Rowlling ,,Harry Potter”; Rachel Russell ,,Insemnările

unei puștoaice’’; Kaye Umansky ,,Pongwiffy și vraja anului’’; K.O.

Dahl ,,Vineri, 13; Stephen Chbosky ,,Jurnalul unui adolescent timid’’

Salla Simukka ,,Roșu ca sângele’’; Anne Holt ,, Așa ceva nu se

16

întâmplă niciodata’’; Monsk Kallentoft ,,Vara Fatala’’; Liza Marklund

,,Fundatia Paradis’’; Arnaldur Indridasaon ,,Linistea mormantului’’;

Cornelia Funke ,,Povesti despre devoratorii de carti, fantome si alte

personaje de basm’’; Mark Levy ,,Mai puternic decat frica’’; Mark

Levy,, Hotul de umbre’’.

La Filiala Felix cărțile preferate, pentru copii din clasele II-VI

au fost: Cufărul cu povesti; Hugo - Cosette; Ispirescu-Basme; Beck-

Tom inimă curată; Tudoran-Toate pânzele sus; Chiriță- Cireșarii;

Lang- Comoara fermecată cu povești; Shrek al treilea-rege pentru o zi ,

căpcăun pe viață ; Stevenson-Comoara din insulă; Sadoveanu-

Baltagul; Gruia- Prietena mea Cateluța; Gilbert-Robin Hood; London-

Colt Alb; Zevaco-Cavalerii Pardaillan; Teodoreanu- La Medeleni;

Shepard- Secretul lui Emily. Iar la Filiala Ioșia pe lista titlurilor citite

de tineri putem găsi pe lângă literatură, lucrări de știință și religie:

Cîte ceva despre minte şi creier- producator Angus Gellatly ; C.S. Lewis

Creştinismul redus la esenţe; Ellen G. White Parabolele Domnului Cristos;

Manuscrisele de la Marea Moartă.

4. Concurs de eseuri

Nicolae Iorga afirma „A citi fără a gândi este a mânca fără a

mistui. Spiritul dă afară tot ce nu poate apropia prin munca propriei

gândiri". Émile Faguet consideră că lectura comportă trei personaje:

autorul, cititorul, iar criticul este mediatorul. Cititorul, lectorul

îndeplineşte trei funcţii: performarea, evaluarea, cooperarea.

Biblioteca Județeană ,,Gheorghe Şincai’’, Serviciul Comunicarea

colecţiilor a fost singura care a provocat cititorii la un Concurs de

eseuri.

Concursul de eseuri organizat la Biblioteca Judeţeană

,,Gheorghe Şincai’’, Serviciul Comunicarea colecţiilor, a fost

structurat pe două secţiuni: ,,Cum am început eu să citesc'' şi ,,Cartea

preferată''. Concursul a fost dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între

14 - 20 ani. Iubitorii de lectură au fost provocaţi să redacteze un eseu,

17

în maximum 400 de cuvinte, despre primele experienţe în actul

lecturii şi bineînţeles despre cartea preferată.

Regulamentul concursului prevedea ca fiecare participant să

trimită eseul online, să respecte normele ortografice, de exprimare şi

de redactare. Precizia, rigoarea construcției textului şi a argumentării,

gradul de originalitate au fost criterii de departajare aflate în atenţia

comisiei de evaluare.

Proiectul concursului prevedea o serie de activităţi:

lansarea concursului şi a regulamentului de desfăşurare

înscrierea participanţilor, prin completarea fişei de înscriere

primirea eseurilor

jurizarea şi evaluarea

premierea participanţilor

Juriul a decis ca, în loc de departajare, să acorde premii pentru

fiecare calitate scriitoricească de care au dat dovadă concurenţii. De la

pasiune şi entuziasm la excelenţă şi sensibilitate, fiecare elev a fost

răsplătit pentru efortul său.

,,Începuturile unei vieţi petrecute cu nasul în cărţi.

Mărturisirile unui şoarece de bibliotecă" i-a adus elevei Carina Iulia

Chereji (C. N. Mihai Eminescu) Marele Premiu. Alături de ea, la

festivitate au fost prezenţi: Bianca Segărceanu (C. N. Iosif Vulcan),

premiul "Cel mai pasionat şi entuziast cititor" pentru eseul "Oare

chiar am o singură carte preferată?"; Teodora Felicia Şandru (C.N.

Mihai Eminescu), premiul "Cea mai emoţionantă lucrare", pentru

eseul "Cartea preferată-sursă de autocunoaştere"; Bogdan Bolboacă

(Liceul de Artă Oradea), "Premiul pentru excelenţă", pentru eseul

"Cartea-canon al visului" şi Sandra Ana-Maria Borta (Facultatea de

Litere Oradea), "Premiul pentru excelenţă", pentru eseul "Magia cărţii

preferate". Premiile au constat în diplome cărţi. Acest concurs a avut

un ecou deosebit în rândul tinerilor, antrenându-i să-şi exprime liber

gândurile, provocându-le creativitatea. (găsiți textele integral în

anexe)

18

5. Joc și lectură

a fost un format de program de lectură regăsit la:

Biblioteca Orășenească Ștei cu Biblioteca de vacanță

Biblioteca Mădăras In lumea basmelor ,

Biblioteca comunală Dobrești Cartea comoară de înțelepciune, cu o

componentă de cunoaștere a istoriei comunei

Biblioteca orășenească Nucet Clubul copiilor, și Biblioteca - casa cu

povești

Lectura se adaptează scopului urmărit, naturii textului, dar şi

circumstanţelor. Putem citi în multe feluri, obiectiv ori proiectiv;

liniar, exploratoriu ori selectiv; nonşalant sau programat. Lectura

depinde de posibilităţile, aptitudinile, tendinţele fiecărui individ, fiind

un act extrem de complex. In cazul nostru bibliotecarul a fost

mediatorul între text și cititor el stabilind modul de lecturare și

interpretare a textelor.

Cel mai bine descris proiect de acest tip, prezentat in timp

real în timpul desfasurarii este proiectul In lumea basmelor a

Bibliotecii Comunale Mădăras.

Scopul proiectului a fost descoperirea plăcerii de a citi, și a

obișnuinței de a decodifica textele citite prin diferite metode, joacă

interpretare, comparare, vizionare și discuții.

Bibliotecara, Marinela Aristan, a stabilit textele și modalitățile

ulterioare de lucru:

Lectură individuală, lectură pe roluri, descoperirea și explicarea

cuvintelor necunoscute , repovestire, explicarea textului urmată de

rezumat scris al poveștii, dramatizare și vizionarea textului ecranizat.

Vizionarea filmului a fost urmată de discuții despre modul cum joacă

actorii profesioniști comparativ cu interpretarea copiilor.”Sarea in

bucate”, "Povestea ciocârliei" de Tudor Pamfile ,,Ridichea uriașă" au

fost poveștile trecute prin demersul de mai sus.

19

O altă abordare a fost corelarea textelor cu lumea reală prin căutarea

de proverbe care să aibă legătură cu textul citit. Pentru textul

"Norocul si mintea" de Rădulescu-Codin Concluzia la care au ajuns

(copiii) a fost ca degeaba ai noroc dacă nu ai minte. Au avut loc discuții

despre personaje, evaluarea lor și stabilirea modelelor și personalelor

din poveste cu care vor să semene.

Prezentarea autorului printr-o scurta fișă biografică pregătită de

bibliotecar.

Compararea și discutarea textelor cu teme asemănătoare dar cu

autori diferiți. Textele propuse au fost "Fata moșului cea cuminte'' de

Petre Ispirescu și povestea lui Creangă ''Fata babei și fata

moșneagului”. După ce au citit și au povestit textele au găsit punctele

comune și diferențele.

Protagoniști au fost elevii mici ai claselor II-VIII din comuna

Mădăras. Deoarece copilăria este lumea jocului, lectura a fost

combinată cu jocuri educaționale de pe www.didactic.ro. Derularea

proiectului a avut loc în lunile iulie și august, cu întâlniri de câte o oră

de două ori pe săptămână.

Premiile au fost acordate în funcţie de numărul de cărţi citite în

aceasta vacanţă dar şi după modul în care s-au implicat în acest

proiect.

III MODELE DE PROIECTE

Încercăm să lucrăm metodic, echilibrat și cu sens. Proiectele

descrise mai sus au avut mai mult sau mai puțin o structură, un fir

logic de la un capăt la altul. În unele biblioteci, această schiță a

proiectului a fost gândită de la început și formulată în scris dar in alte

locuri s-a lucrat din instinct, facându-se doar rapoarte după activități

și pe baza rapoartelor sau a jurnalelor am putut să ne dăm seama că

fiecare program de lectură de vară putea fi descris respectând

următoarea configurație standard.

20

Scrierea proiectului

I Informaţii despre proiect: Numele organizaţiei, Titlul proiectului,

Indicaţii privind bugetul proiectului, Locul de desfăşurare şi durata

proiectului, Organizaţii partenere implicate în proiect.

II Descrierea proiectului conține:

1. Rezumatul proiectului

2. Scopul, activităţile şi rezultatele proiectului. Nevoile identificate.

Argumentarea soluţiei propuse. Grupurile ţintă. Scopul proiectului cu

o formulare cuprinzătoare şi scurtă a schimbării dorite în situaţia

existentă. Principalele activităţi pentru atingerea acestui scop.

Rezultatele pe care sperăm că le va obţine proiectul.

3. Colaborarea cu parteneri locali pentru implementarea proiectului.

4. Estimarea numărului de persoane care vor benefica de acest

proiect: beneficiari direcţi, beneficiari indirecţi și enumerarea lor

după categoria socială căreia aparțin .

5. Resurse utilizate pentru derularea proiectului, contribuţii financiare

dacă există, incluzând contribuţia proprie la bugetul proiectului.

6. Vizibilitatea proiectului în cadrul comunităţii. Trebuie răspuns la

întrebarea: Cum va afla comunitatea şi beneficiarii despre proiect şi

rezultatele sale?

7.Monitorizarea şi evaluarea proiectului aduce răspunsuri la

întrebările: Cum știți dacă proiectul a avut succes? Criteriile utilizate

pentru a măsura realizările proiectului?

8.Plan de activităţi, tabelar . Acesta ar trebui să cuprindă enunţul

fiecărei activităţi așezate cronologic, responsabilitatea fiecărei

activităţi, resursele materiale şi umane.

9. Riscuri şi premise este un punct care trebuie avut în vedere

totdeauna.

III Echipa de proiect : numește responsabilitățile în cadrul

proiectului.

21

Exemple de proiecte derulate în care găsim elemente din structura

propusă:

CARTEA ÎN INIMA COPILULUI

Biblioteca din Husasăul de Criș

A. Titlu ,,CARTEA ÎN INIMA COPILULUI’’ PROIECT DE

EDUCAȚIE LITERARĂ

B. ECHIPA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI:

Parohia Ortodoxă Română Husasău de Criş

„Fundaţia Culturală de pe lângă Biblioteca Gheorghe Şincai”

,,Fundaţia Mereu Apropape’’

1. Preot Dr. Ghitea Ioan-Mircea (Husasău de Criş nr.63)

2. Pavel Anca coordonatoarea Corului de copii al Bisericii Ortodoxe

Române din Husasău de Criş;

3. Tărău Paul (Husasău de Criş nr. 89 ), coregraf.

4. Ghitea Nicoleta-Minodora

C. LOCUL DESFĂȘURĂRII PROIECTULUI:

Locul de desfăşurare al proiectului Biblioteaca Publică din Husasău

de Criş.

D. PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI:

A fost umplementat în perioada 06.-12. 07. 2014

E. BENEFICIARII PROIECTULUI (GRUPUL ȚINTĂ):

Sunt un număr de 16 copiii care au particiat la activitățile din proiect .

F. BUGETUL PROIECTULUI (RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI

FINANCIARE):

Resursele umane, materiale și financiare care au susținut acest proiect

au fost asigurate de membrii Consiliului parohial şi al Comitetului

parohial, „Fundaţia Culturală de pe lângă Biblioteca Gheorghe Şincai”

şi ,,Fundaţia Mereu Apropape’’.

Copiii cuprinşi în acest proiect au fost recompensaţi de către

Parohia Ortodoxă română din Husasău de Criş, „Fundaţia Culturală

22

de pe lângă Biblioteca Gheorghe Şincai” şi ,,Fundaţia Mereu

Apropape’’.

Au fost premiate cele mai frumoase lucrări.Toţi participanţi la

final au primit diplome, cărţi şi dulciuri pentru rezultatele obţinute.

G. DESCRIEREA PROIECTULUI

Prin proiect am urmărit că arătăm că în vremea în care informaţia

online cunoaşte o atât de mare utilizare, cartea citită este sursa care stă

la baza studiului şi cunoaşterii limbii şi literatura române.

Cartea nu poate fi substituită de alte forme sau mijloace

informaţionale moderne.

g1. Obiectivele proiectului:

Prin eseuri, povestiri şi desen, copiii au surprins momentele care le-

au plăcut cel mai mult din ceea ce au lecturat.

g2. Activitățile proiectului: g3. Rezultatele așteptate: Eseuri, desene

H. IMPACTUL PROIECTULUI

Prin antrenarea copiilor in perioada vacanţei din vara anului 2014 în

acest proiect, s-a urmărit, redescoperirea locului şi rolului pe care îl

are ,,cartea’’ în actul educaţie şi în formarea intelectuală a copiilor,

pentru prezentul în care trăim dar şi pentru viitor. Acelaşi loc şi

interes ar trebuie să-l suscite ,,cartea’’ în viaţa oricărei persoane

indiferent de vârsta pe care acesta o are.

„BIBLIOTECA DE VACANȚĂ”

Proiect de lectură la Biblioteca Orășenească Ștei

Obiectivele proiectului:

Cultivarea interesului pentru lectură prin stimularea gustului pentru

a citi și îmbunătățirea relației bibliotecă-utilizator;

Descoperirea, în afara școlii sau familiei, a plăcerii de a citi;

Interpretarea textului citit, înțelegerea raportului dintre realitate și

ficțiune;

23

Manifestarea interesului pentru aplicarea cunoștințelor dobândite

prin lectură, în diverse situații;

Formarea unei gândiri proprii de relaționare cu ei înșiși și cu cei din

jur;

Popularizarea și valorificarea unor metode pentru îndrumarea

utilizatorilor către lectură.

Scopul proiectului:

Formarea gustului pentru lectură;

Formarea unor criterii proprii care vor permite utilizatorului să

aleagă singur ce și când să citească;

Dezvoltarea laturii moral-estetice a personalității.

Conștientizarea necesității continuării studiului, a antrenării minții și

în perioada vacanțelor.

Cui se adresează acest proiect: Unui număr estimativ de 50 utilizatori

de vârstă școlară și preșcolară (după caz).

Durata proiectului: Proiectul de lectură este conceput pe perioada de

vacanță școlară.

Locația: Activitățile propuse se vor desfășura, în marea lor majoritate,

în sala de lectură a Bibliotecii Orășenești. Având în vedere amplasarea

bibliotecii în incinta Casei de Cultură, aceasta poate găzdui unele din

manifestările programate.

Activități propuse :

1.07-31.07.2014- Lectură colectivă și analizarea textelor citite

(caracterizarea personajelor pozitive și negative, posibilități de

reinventare a poveștilor citite, pentru ca toate personajele noastre să

devină pozitive, transpunerea lor în viața cotidiană).

4.08-22.08.2014- Realizarea unei scenete care să cuprindă personajele

analizate mai sus, cu păpuși și decoruri desenate de copii în cadrul

„Atelierelor Artistice” din incinta bibliotecii.

29.08.2014- Organizarea unei mici festivități de premiere a tuturor

participanților la Proiectul „Biblioteca de Vacanță”.

Activitățile propuse pot suferi unele modificări dacă este în

interesul unei mai bune desfășurări, fără a perturba scopul sau

24

obiectivele proiectului. Organizarea de acțiuni și activități ad-hoc

pentru o mai bună cuprindere a tuturor categoriilor de mici utilizatori.

În desfășurarea activităților vor fi acceptați și părinții ( mai ales

în cazul preșcolarilor și a școlarilor mici), sau alte categorii de

utilizatori care manifestă dorința de a participa sau de a se implica în

mod direct.

Coordonator proiect,

Bibliotecar Petrila Marina Edit

IV IMPACTUL PROIECTELOR DE VARĂ

Am ales să introducem în acest capitol două eseuri care conțin

pe lângă descrierea proiectului recomandări și idei valabile pe termen

lung, rezultatul unor mulți ani de experiență și colaborare și un efect

al programului derulat, care dovedește că pofta vine citind, un

proiect duce la alt proiect, utilizatorii devin insațiabili în nevoia de a

explora universul cărților scrise și a formelor de apropiere de carte.

Într-o casă a limbii române, cu îngeri şi cãrţi împreunã!

Urmare a desfãşurãrii proiectului cultural-educativ transfrontalier:

„Învăţământ şi generozitate – cunoaşterea, valorificarea şi păstrarea

tradiţiilor culturale ale României şi Ucrainei, prinorganizarea de tabere de

elevi şi cadre didactice“ - ediţia unsprezecea, proiect desfăşurat de către

Asociaţia Morăriţa din Oradea în parteneriat cu Uniunea Regionalã a

Românilor din Transcarpatia „Dacia“ – Apşa de Jos - Maramureşul istoric –

Ucraina, în Oradea, în perioada 27.06 ÷ 05.07.2014;

Am înţeles pentru a unsprezecea oarã, dragostea pentru cartea

româneascã a celor şaizecişinouã de elevi şi cadre didactice participanţi

alãturi de noi organizatorii, la aceastã tabãrã. Elevii maramureşni din

dreapta Tisei, mulţi încã astãzi elevi ai şcolilor ucrainiene, unde limba

25

maternã care este prima limbã învãţatã de un copil în familie, limba românã,

are planificate în programa de studiu doar douã ore sãptãmânal! ,,Limba

noastrã-i o comoarã<“, care trebuie pãstratã şi apãratã de fiecare acolo unde

trãieşte, fiind un element esenţial de comunicare şi stabilire a identitãţii la

etnia românã. Cartea este un far care îi apropie de portul iubirii de ţarã,

împletitã cu liantul dulce al iubirii mamei<Doar anul trecut, manifestãrile

dedicate în cincisprezece iunie poetului nepereche, au oferit auditoriului

orãdean recitãri de excepţie din partea elevelor Anghelina Iovdii, Diana Iovdii

şi Silvia Pipceac, invitate special din Maramureşul istoric, pentru talentul

lor interpretativ al versurilor eminesciene. Colaborarea tradiţionalã cu

Asociaţia culturalã de pe lângã Biblioteca Judeţeanã Gheorghe Şincai, a adus

bucuria dãruirii unei cãrţi an de an, pentru fiecare elev şi cadru didactic al

grupului maramureşan. Şi în acest an, vizitarea bibliotecii a însemnat

acordarea acestui dar aşteptat, cartea! Exprimând o mulţumire simplã, pe

care noi o percepem uneori banal atunci când îmbrãţişãm o carte, ei vorbeau

cãrţilor asemeni prietenilor dragi, planificându-le la citit, stabilind sã le

expunã în clasele lor, într-o casã a limbii române cu îngeri şi cãrţi împreunã,

în altã ţarã< Carte frumoasã, cinste cui te-a scris<

Tiberiu MORARU

Președinte Fundația Morărița

Impactul lecturii asupra elevului din clasele primare

„Unele cărți se citesc în bucătărie, altele, în salon. O carte bună

se citeşte oriunde.”și oricând, adică la orice vârstă – adaug eu. O carte

o citești când vrei, cum vrei, de câte ori vrei .O carte te trimite la alte

cărţi şi toate împreună formează baza trainică a culturii noastre.

Alegerea cărţilor potrivite, pentru cel ce urmează să fie inițiat în

tainele cititului, este primul pas în formarea culturii unei persoane.

Acest lucru nu se face la întâmplare. Selecția se face în funcție de

caracteristicile fiecărui copil: vârstă, preferințe, pasiuni, nivel de

înțelegere, dar și ținând cont că școlarii mici citesc cu drag doar dacă

26

lectura sună ca o ” muzică a gândurilor scrise”, care place urechii,

minții și sufletului. Dacă literele dansează pe pagini după muzica

gândului celui ce lecturează cartea, gustul pentru lectură se formează

din primii ani de şcoală și rămâne, pentru toată viaţa, o obişnuinţă

utilă.

Elevului mic trebuie să i se trezească curiozitatea spre lecturi,

să i se cultive interesul spre cunoaştere. El trebuie să fie îndrumat să

citească texte în care orizontul construit de autor este specific vârstei

mici, ca impactul psihologic să fie unul pozitiv, iar etapa sensibilizării

să-l familiarizeze pe elev cu cartea – instrumentul muncii intelectuale.

Plăcerea de a citi nu vine de la sine ci se formează printr-o

muncă a factorilor educaţionali (familia, şcoala, comunitate etc.), o

muncă caracterizată prin răbdare, perseverenţă, continuitate, voinţă.

Dacă factorii educaționali își dau mâna și muncesc împreună, lectura

devine un mod benefic de dezvoltare a tuturor proceselor psihice,

devine calea directă și sigură pentru însușirea formelor și nuanțelor

gândirii, imaginației și creativității ca și pentru exprimarea cu claritate

și precizie a ideilor proprii. La vârsta primei scolarităti, părintele va

urmări lecturile recomandate de învătător și-l va însoți pe micul școlar

la bibliotecă. Lectura elevului, discutarea cărtilor citite cu dascălul ori

cu părinții, dotarea bibliotecii personale constituie câtiva pași ai unei

campanii pedagogice pentru a cultiva gustul pentru lectură al

copilului.

Ca dascăl preocupat de trezirea interesului pentru lectură, am

îndrumat și îndrum cu responsabilitate lectura suplimentară a elevilor

mei. Imediat după perioada abecedară, micii școlari au citit cu drag

poezii ( Gândăcelul, Zdreanță, Gospodina, Somnoroase păsărele ) și proză (

Motanul încălțat, Croitorașul cel viteaz, Povestea celor douăsprezece lebede,

Fetița cu chibrituri, Bunicul, Bunica, Fluierul fermecat). Serbarea școlară

a fost un mod de a valorifica cele citite. Pentru verificare, dar și

pentru dezvoltarea creativității am cerut ca elevii să redea prin desen

un moment sau o scenă din ce au lecturat. Poveștile citite au devenit

apanajul copilăriei micilor cititori.

27

La vârsta de 7-10 ani, paralel cu dezvoltarea cognitivă, se

realizează și cea afectivă concretizată în afecte normative sau

sentimente morale, marcate de intervenția voinței, copilul

construindu-și o scală de valori permanente. Având în vedere acestea,

pe lângă poveștile în care învinge întotdeauna binele, am indicat în

lista de lecturi și basme ca Degețica, Tom Degețel, Fetița cu chibrituri în

care personajele principale se confruntă cu situații dificile , dar dau

dovadă de mult curaj și voință. Sfârșitul tragic al fetiței, care moare , i-

a afectat pe micii cititori, dar i-a făcu să vadă o anume realitate

înconjurătoare, alte condiții de trai, alte destine.

La finele clasei a II-a, am înmânat elevilor mei întreaga listă de

lecturi pe care trebuia să le citească în vacanța mare și pe parcursul

următorului an școlar, atașând și etapele de evaluare. În acea vacanță

elevii au făcut cunoștință cu Fram, ursul polar, cu Colț Alb, cu Heidi,

fetița munților sau cu alte personaje din opere epice de întindere mai

mare. După citirea celor indicate, au fost puși să întocmească fișe de

lectură care includeau și sarcina de a face însemnări personale prin

care să-și exprime opinia asupra unor fapte și personaje, având ca

scop urmărirea modului lor de a gândi și limbajul folosit pentru a-și

exprima părerile. Lectura s-a dovedit un instrument care le-a

dezvoltat posibilitatea de comunicare, făcându-se ecoul capacităţilor

de gândire , atenție, memorie şi creativitate.

Primul roman citit a făcut ca elevul să înțeleagă că hărnicia

duce la succes, că este competent și că poate avea încredere în forțele

sale, iar pe mine m-a asigurat că educabilul are o evoluție normală.

Elevii care au citit mai mult sunt mai autonomi din punct de

vedere moral- autonomie favorizată de sentimentele de justiție,

egalitate, respect reciproc- și își asumă mai des resposabilități sociale,

ca de exemplu să acorde ajutor unor persoane cu nevoi speciale –

după modelul eroinei din” Heidy, fetița munților”- sau să iubească și

să îngrijească un animal.

Lectura verii anului 2014 a fost una în urma căreia am constatat

că elevii au obținut noi beneficii. Pot acum să folosească întreaga

experiență cognitivă acumulată și o pot combina în așa fel încât să

28

dovedească imaginație. În urma lecturării și memorării unor versuri

în vacanță, după lectura în clasă a poeziei Rapsodii de toamnă de G.

Topârceanu, elevii au găsit cu ușurință rime la cuvintele date (Ex.

boare –soare, vâltoare, arzătoare, ulcioare, splendoare, culoare sau puf

– uf, ciuf, pămătuf sau păpădii – pălării, aurii, bucurii, melodii) sau au

creat ei versuri. Discipolii mei pot acum recombina datele experienței

anterioare în vederea dobândirii unor imagini noi, fără corespondent

în realitate sau în experiența anterioară. La ora de lectură poveștile se

mai încurcă câteodată sau facem chiar ” salată de povești”. În cadrul

acestor activități copilul își construiește lumea imaginară în funcție de

nevoile sale, dobândind astfel noi resurse energetice.

De imaginație creatoare voluntară omul are nevoie ori de câte

ori își propune să rezolve o anumită problemă cu un grad ridicat de

dificultate sau să creeze anumite opere artistice. În creația literară un

rol important , pe lângă gândire, revine informațiilor referitoare la

conduita oamenilor, la sentimentele și intențiilor lor, la trăiri și

impresii de viață. Bunii cititori fac această colectare de material din

cărți. Unii dintre ei fac apoi observații, schițează un proiect despre

realizarea unui film, despre scrierea unei povești sau poezii. Uneori

soluția se lasă așteptată, alteori apare iluminarea care duce la creație și

orice creație duce la progresul societății. Aș fi mândră ca și elevii mei

să contribuie la acest progres. Îmi doresc ca ei să continuie să citească

chiar dacă progresul tehnic le va pune în față în loc de carte un

computer.

Profesor, Rodica Panti

Coelgiul Național ”Iosif Vulcan”

Proiecte derivate din proiecte la Bratca:

”Ca o încoronare a activiățtii noastre din perioada de vară 2014, în

31 august- de -Ziua limbii Romane, am lansat, pe blogul bibliotecii, un

concurs dedicat tocmai frumuseții, bogăției și muzicalității limbii noastre

Pasionații de lectură, iubitorii cărților, au fost invitați să participe la

acest concurs de comentarii despre limba română, despre bucuria de a citi,

despre cărți și scriitori ,urmând să premiem cele mai frumoase texte.

29

Rezultatul concursului a fost o mare bucurie și încântare. Am descoperit

sufletul delicat, sensibil și bogat al cititorilor, copii încă, sau tineri visători

, optimiști ,,scormonitorii” tainelor ascunse în paginile cărților, însetați de

tot ce e nou sau în devenire, consecvenți și insistenți în căutarea și găsirea

multiplelor răspunsuri, la torentele de întrebări care le mistuie ființa.

Elanul lor tineresc, veselia, puritatea gândurilor și sentimentelor

sunt molipsitoare și ne certifică încrederea într-un viitor rodnic cu oameni

generoși, iubitori de țară și de limbă, altruiști, sinceri, adevărați

,,îmblânzitori”,-creatori de frumusețe, de dreptate, respect și bun simț, cu

dragoste protectoare pentru tot ce ne înconjoară. Am descoperit în textele lor

, unele, fascinante, maturitatea gândirii, bogția limbajului, dar și admirația

sau respectul pentru lecturile părinților, pentru dragostea lor pentru

cărți.”

Bibliotecar prof. Luminița Izdrailă

În loc de concluzii putem spune că proiectele de lectură pot

lua orice fel de forme, nu contează cât de multe sunt, nu contează cui

sunt adresate. Aduc bucurie, își găsesc ele publicul, cartea este un

magnet care își atrage cititorul, îi comunică, îl învață, îl răsfață, îl

îmbogățește.

Suntem privilegiați să lucrăm în biblioteci, printre cărți, să avem

pentru scurte momente în mână sufletul cititorilor cu care să

împărtășim cunoaștere sau emoții.

30

ECHIPA DE PROIECT

Lecturi de vară

Delia Pantea manager de proiect

Președinte al Fundației Culturale de pe lângă Biblioteca”Gheorghe

Șincai”

Mariana Barna Manager de proiect Vicepreședinte al Fundației

Culturale de pe lângă Biblioteca”Gheorghe Șincai”

Maricica Năsaudean , bibliotecar, membru al Fundației Culturale

Flavia Marinescu, bibliotecar, membru al Fundației Culturale.

Parteneri

Uniunea Femeilor Bihor Miorița Săteanu

Fundația Morărița, președinte Tiberiu Moraru

Colegiul Național ”Iosif Vulcan” prof.Rodica Panti

Scoala Generală” Avram Iancu ” prof. Cârciumaru Steliana

Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai ” Filiala Felix

Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Filiala Iosia

Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Filiala Decebal

Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Filiala Dacia

Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Sectia Adulti

Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Sectia Copii

Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Mediateca

31

Biblioteca Orășenească ”Teodor Neș” Salonta- bibliotecari Irina

Rugina, Maria Iliș, Maria Vereș

Biblitoeca Orășenească Săcueni, bibliotecar Terezia Kerekes

Biblioteca Orășeneacă Ștei ,bibliotecar Marina Petrila

Biblioteca Orășeneacă Nucet bibliotecar Bitea Talida

Biblioteca Comunală Aștileu bibliotecar Bogdan Nicoleta

Biblioteca Comunală Pocola bibliotecar Irimie AnaMaria

Biblioteca Comunală Bratca bibliotecar Luminita Izdraila

Biblioteca Comunală Cefa bibliotecar Lucia Bordas

Biblioteca Comunală Dobresti bibliotecar Dorina Haidau

Biblioteca Comunală Capalna bibliotecar Felicia Branda

Biblioteca Comunală Husasau de Cris preot,dr. Ioan Ghitea

Biblioteca Comunală Tinca bibliotecar Anca Marilena

Biblioteca Comunală Madaras bibliotecar Aristan Marinela

32

CUPRINS Lecturi de vară I.Argument ………………………………………………………… …………............5 II. Proiecte de lectură de vară ……………………………………………….. ..9 1. Club de lectură …………………………………………………………………….10 2. Proiect de educație literară ………………………………………………….11 3. Concurs de lectură ……………………………………………………………….13 4. Concurs de eseuri………………………………………………………………… 16 5. Joc și lectură ………………………………………………………………………..18 III.Modele de proiecte ……………………………………………………………..19 IV.Impactul proiectelor de vară………………………………………………..25 Echipa de proiect. Parteneri……………………………………………………..30 Cuprins……………………………………………………………………………………..32

Anexe pe CD

Cartea in inima copilului (PDF)-preot. Dr.Ioan Ghitea

Concursul de eseuri (PDF)

Eu și cartea preferată (PDF)- prof. Rodica Panti

Raport final Lecturi de vară (PDF)

Secvențe din proiect (PDF)

Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Bihor a organizat concursul de eseuri "Cum am

început eu să citesc" dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani. Iubitorii de lectură au

fost provocaţi să redacteze un eseu, în maximum 400 de cuvinte, despre cartea preferată. Chiar

dacă nu s-a realizat o departajare pe locuri, din rândul eseurilor trimise, unul s-a remarcat în mod

deosebit : "Începuturile unei vieţi petrecute cu nasul în cărţi. Mărturisirile unui şoarece de

bibliotecă" i-a adus elevei Carina Iulia Chereji (C. N. Mihai Eminescu) Marele Premiu.

Bianca Segărceanu (C. N. Iosif Vulcan) a primit premiul "Cel mai pasionat şi entuziast cititor"

pentru eseul "Oare chiar am o singură carte preferată?"; Teodora Felicia Şandru (C.N. Mihai

Eminescu) a primit premiul "Cea mai emoţionantă lucrare", pentru eseul "Cartea preferată-sursă

de autocunoaştere"; Bogdan Bolboacă (Liceul de Artă Oradea) a primit "Premiul pentru

excelenţă", pentru eseul "Cartea-canon al visului" şi Sandra Ana-Maria Borta (Facultatea de Litere

Oradea) a primit "Premiul pentru excelenţă", pentru eseul "Magia cărţii preferate".

Juriul competiției a fost format din Mirela Petronie, bibliotecar al secţiei de artă, Radu Deme,

voluntar, şi Paul Zoţ, PR al instituţiei.

Coordonator de proiect

Mariana Barna

CUM AM ÎNCEPUT EU SĂ CITESC

Adina Nicoleta Pop

Ca în cazul multor copii, m-am bucurat de prima mea carte în lectura mamei mele. În fiecare

seară la culcare îmi citea din Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi de Nikolai Nosov,

partea amuzantă era că de fiecare dată trebuia să înceapă lectura din nou de la început. Încet încet

am ajuns să citesc singură poveşti din cărţi destinate copiilor, sau mai bine zis „citeam” pozele din

acele cărţi. Deşi de cele mai multe ori ceea ce citeam eu nu corespundea cu ceea ce era scris în cărţi

nu conta deoarece eu trăiam bucuria de a cunoaşte povestea şi din alte puncte de vedere.Dar

preferatele mele erau tot cărţile ascultate în lectura părinţilor. Peste zi, când părinţii mei aveau de

lucru şi nu aveau nici timpul nici răbdarea de a-mi citi, aveam parte de primele mele „cărţi audio”

gravate pe discuri de vinil şi ascultate la pickup.

Am ajuns să merg la şcoală unde pe parcursul unui lung semestru în clasa I am învăţat

literele, am descoperit cuvintele scrise şi secretele şi înţelesurile ascunse de ele. Încă mai ţin minte

încântarea de a descoperi fiecare literă, dar şi enervarea de a citi fiecare cuvânt pe litere şi apoi tot

cuvântul încă o dată pe de-a-ntregul până reuşeam să pătrund taina lui. Şi apoi a început

„coşmarul” fiecărui elev: lecturile suplimentare obligatorii din vacanţa de vară. E adevărat că îmi

plăcea ca la fiecare început de vacanţă să ies cu mama mea la cumpărat de cărţi. Îmi plăceau şi încă

iubesc senzaţiile pe le am în momentul în care ţin în mână o carte nouă, curiozitatea şi fiorul

necunoaşterii conţinutului cărţii. Dar, ca orice copil din perioada preadolescenţei consideram că

vara era destinată exclusiv vacanţei şi jocului. Nu puteam înţelege de ce trebuie să stau în casă, să

citesc şi să scriu povestirea cărţii citite şi mai ales care era rolul tuturor acestor acţiuni. Sub

presiunea părinţilor am început să citesc cărţile „recomandate” şi cum era de aşteptat am urât multe

dintre ele, dar totodată, spre marea mea surprindere am ajuns şi să iubesc unele dintre ele. Pot

spune că cea de-a doua carte care mi-a marcat copilăria a fost Piciul de Alphonse Daudet.

Acum, când cărţile nu mai fac parte din categoria „lecturilor obligatorii” am ajuns din nou să

spun că ador să petrec timpul cu o carte, să mă îndrăgostesc de fiecare carte şi să iubesc sau să

urăsc fiecare personaj în parte. Şi mai nou am (re)descoperit şi cărţile audio.

,,So many books, so little time” ― Frank Zappa

CARTEA-CANON AL VISULUI

Bolboacă Bogdan

Liceul de Arte Oradea, 15 ani

MOTTO

,,Dacă citeşti cărţi pe care le citesc ceilalţi, vei gândi doar precum ceilalţi.’’- Haruki Murakami

Atunci când citeam, aflam acea stare în care îmi regăseam aspiratia mea

sprellibertate şi visare.Prima carte de care îmi amintesc că am citit-o singur, ,,Căpitan la15 ani’’, am

savurat-o cu fervoare şi bucurie. Întreaga carte se potrivea cu firea mea, cu căutările lăuntrice dar şi

cu propria sensibilitate sufletească.

*

,,A citi trăind, bucurându-te de frumuseţea unei idei, te construieşte conştient şi

subconştient.’’ Părintele Arsenie Boca.

Îmi amintesc că simţeam atmosfera cărţii şi starea sufletească a autorului

când a scris cartea, fiindcă mă transpuneam în locul lui, mă luam la întrecere cu autorul, gândindu-

mă ce aş face eu cu personajele la un moment dat. Uneori eram unul dintre personaje, în acelaşi

timp având conştiinţa celorlalte, ca şi cum aş fi şi regizor şi actor în acelaşi timp. Cartea era doar un

motiv pentru a-mi înfiripa un tărâm al visării în care acţionam liber. În sinea mea căutam o

rezolvare absolută a unui conflict omolog celui din carte, ce se desfăşura în mine. Aveam o

tipologie proprie de metabolism al lecturii. Unele pasaje le devoram pe nerăsuflate acceptându-le

necondiţionat, însă asimilându-le superficial; unele amănunte le exageram, le conturam ca identitate

în afara contextului, iar altele le estompam ca importanţă. Obişnuiam să mă implic atît de profund

în aventura personajelor încât o filtram metafizic în conformitate cu starea mea, fără să schimb firul

narativ al cărţii.După ce am uitat aproape întreaga acţiune a cărţii, ceea ce a rămas în amintirea mea

a fost acea atmosferă înfrigurată a visării.

Această carte m-a ajutat să-mi formez un ideal, să mă racordez la un spaţiu în

care să-mi exprim aspiraţiile sufleteşti fără ca acestea să fie schilodite de societate. Fără această

carte care mi-a făcut din citit o necesitate sinceră şi profundă, poate n-aş mai fi ajuns să citesc

Revolta maselor, să-l ascult pe hăruitul Dan Puric, s-au să-l descopăr pe Kant, pierzând adevăratul

sens al vieţii şi instinctul de a o trăi sincer.

CARTEA rămâne un loc în care mă pot regăsi chiar şi atunci când mă trădez pe mine

însumi. Lumea cărţii, a imaginaţiei, este un muzeu al purităţii unde regăsesc acea structură

spirituală a sinceritaţii pe care mi-a format-o lumea primelor cărţi şi care îmi susţine idealul atunci

când sunt pe cale de a-l pierde.

MAGIA CĂRŢII PREFERATE

Borta Sandra Ana-Maria

19 ani

Cine nu-ţi aminteşte emoţia primei cărţi citite? Fie din plăcere, fie din obligaţie, prima carte

ale cărei pagini le-am răsfoit ne rămâne în minte ca fiind prima care ne-a permis să aflăm secretele

unei alte lumi. Prima carte deschide, pentru cei dispuţi să-l urmeze, drumul spre alte cărţi, spre alte

lumi şi poveşti care ni se descoperă. Astfel, pe măsură ce trece timpul, ajungem să citim multe cărţi,

unele mai interesante, altele mai puţin pe gustul nostru, dar fiecare contribuind la dezvoltarea

personală.

Bineînţeles, sunt unele cărţi care lasă o amprentă mai puternică asupra noastră decât altele.

Acele cărţi pe care le citim de mai multe ori, de fiecare dată descoperind un alt detaliu care conduce

la înţelegerea globală. Astfel de cărţi sunt puse mereu la loc de cinste pe rafturile bibliotecii şi

despre o asemenea carte vă voi vorbi în continuare.

Barry Unsworth, un scriitor britanic cunoscut pentru termenul de ,,ficţiune istorică’’, a fost

nominalizat de trei ori pentru Premiul Booker. Una dintre cele trei nominalizări a fost pentru cartea

,,Un mister medieval’’, care mi-a rămas întipărită în minte. Pe de o parte, datorită măiestrimii în

îmbinarea detaliilor istorice cu cele fictive şi în prezentarea atât de realistă a personajelor, care pot

fi privite atât în exterior, cât şi în interior, cititorul având acces la psihologia lor. Pe de altă parte,

datorită organizării structurale sub forma unui roman poliţist medieval, presărat cu scurte citate

latine, cu întrebări al căror răspuns întârzie să apară şi cu suspans. Acţiunea se petrece în Anglia,

spre sfârşitul secolului XIV, în vremuri tulburate de ciumă şi de război. Un tânăr cleric răzvrătit,

Nicholas Barber, se alătură unui grup de actori itineranţi. Din lipsa banilor, ei sunt nevoiţi să se

oprească într-un târguşor fără nume pentru a da câteva reprezentaţii. Aici, ei află că o tânără

urmează să fie spânzurată pentru uciderea lui Thomas Wells, un băiat de 12 ani. Astfel, actorii decid

să creeze o piesă despre uciderea băiatului. Dar pe măsură ce repetă piesa, actorii descoperă un alt

adevăr şi un alt ucigaş. Ei află că tânăra acuzată este surdo-mută şi că tânărul fiu al lordului este

direct implicat în înfăptuirea acestei crime odioase.

În altă ordine de idei, romanul este palpitant şi merită o privire. Deşi o ficţiune, el reflectă

cu acurateţe dilemele sociale ale secolului XIV. Nişte simpli actori care au curajul de a ieşi din tipar

şi de crea ceva nou descoperă nişte secrete bine ascunse. În plus, cititorul are acces la fascinanta

lume a actoriei medievale, urmărind spectacolul din culise, aflând cum se realizau piesele de teatru

şi ce simţeau actorii. Din punctul meu de vedere, perspectiva este inedită.

În concluzie, pot spune că îi compătimesc pe cei care nu au avut ocazia de a simţi plăcerea

de a deveni regizorii propriului lor film pe măsură ce citesc o carte. Ce poate fi mai plăcut decât

exploatarea imaginaţiei până la maxim pentru a desena în minte un personaj sau pentru a reprezenta

un eveniment? Poate doar descoperirea magiei cărţii preferate.

ÎNCEPUTURILE UNEI VIEŢI PETRECUTE CU NASUL ÎN CĂRŢI.

MĂRTURISIRILE UNUI ŞOARECE DE BIBLIOTECĂ

Autor: Chereji Carina Iulia

Colegiul Național „Mihai Eminescu” Oradea

Vârsta: 16 ani

Dintotdeauna m-am raportat la cărţi precum şi la gama de posibilităţi ce vin odată cu fiecare univers

lexical ca drept fiind o extensie a personalităţii mele.

Privind din perspectivă, pot spune că pasiunea atât pentru citit, cât şi pentru

explorarea cât mai amănunţită a spaţiului semantic au început să se manifeste încă de le vârsta

preşcolară. Aşadar, perioada de vârstă 3-6 ani a fost petrecută nutrind o permanentă dorinţă de

sondare a înţelesului fiecărui enigmatic cuvânt. Treptat, activităţile caracteristice vârstei ludismului

au început să se piardă în neant. Adevărul este că nici după 13 ani de la producerea misteriosului

eveniment nu am ajuns să înţeleg cu adevărat de ce pasiunea pentru joc a fost deviată în sens

descendent la o vârstă atât de fragedă. Uneori prefer să atribui întâmplarea permanentei curiozităţi

de care dădeam dovadă. Oricare ar fi fost cauza, cert e că nu mă mai jucam; sau cel puţin acesta era

verdictul dat de educatoarele ce mă aveau în grijă. În mintea mea se manifesta cu promptitudinea

unui virus teama că mi se ascunde ceva. Era o teamă neîntemeiată, desigur, însă pe atunci ipoteza

potrivit căreia afişele, anunţurile şi chiar şi suspecta bandă din partea inferioară a televizorului în

timpul unui program de ştiri ascundeau mesaje secrete destinate exclusiv adulţilor. Uneori

imaginaţia exuberantă trăgea semnalul de alarmă: ,,Dacă de fapt acestea nu sunt mesaje secrete,

ci… răspunsuri?!” Ei bine, în acele momente, panica atingea dimensiuni epopeice. De ce? Nimic

mai simplu: deoarece cuvintele pe care le-aş utiliza pentru a defini acea perioadă a vieţii mele sunt:

,,întrebare” şi ,,răspuns”.

Ştiam că fiecare întrebare adresată persoanei potrivite şi fiecare răspuns

obţinut mă aduceau mai aproape de eu cea de mâine, de proiecţia mea matură din viitor. Într-adevăr,

mă grăbeam să cresc, însă nu ştiam cu exactitate cum, de ce şi când am să cresc. Nu aveam nici cea

mai vagă intenţie de a anticipa felul în care timpul îşi va pune amprenta asupra fizicului meu. Tot

ceea ce ştiam era că atunci când voi creşte, voi stăpâni cu siguranţă arta cititului şi arta scrisului.

Probabil aceasta a fost dorinţa principală care a alimentat decizia de a pune ursuleţul preferat

deoparte, îmbrăţişând euforic un creion şi un caiet şi încercând să reproduc literele, sau aşa cum le

spuneam eu, ,,semnele secrete”. Primele încercări mi s-au părut excepţionale, însă reacţia tatălui

meu de a mă felicita sincer pentru minunatele valuri pe care le-am realizat, m-a demoralizat

complet. Se pare că abordarea mea era complet greşită. Însă gustul amar al înfrângerii nu avea să

persiste pentru mult timp. Îmi amintesc cum într-o zi l-am surprins pe tatăl meu într-o ipostază cel

puţin bizară: relaxat, învăluit de confortul fotoliului său, acesta ţinea în mâini o ciudată legătură de

coli de hârtie, strânse într-un mănunchi mărginit de bucăţi de piele roşie groasă. Semne misterioase

aurii de diverse forme şi mărimi erau gravate pe învelişul din piele. Poziţia corpului nu era tulburată

de niciun spasm muscular, doar falangele executau o mişcare monotonă ce exercita o uşoară forţă

asupra colilor de hârtie. Buzele nu se mişcau, doar ochii păreau singurele organe vii din acest peisaj,

angrenând privirea într-o goană nebună: stânga-dreapta, stânga-dreapta.

Apropiindu-mă, am observat că şi mai multe semne misterioase, de această

dată negre, se înşiruiau pe paginile albe. După ce am fost informată că bizara acţiune se numeşte

,,citit”, am fost uimită să îl ascult pe propriul meu tată reproducând ceea ce semnele misterioase i-au

transmis.

A doua zi, pe masa de birou stăteau înşiruite numeroase caiete de exerciţii de

scriere şi de citire, achiziţionate de euforica mamă, însufleţită de exclamaţia veselă: ,,Mami, vreau

să învăţ să scriu şi să citesc!” Eram conştientă de faptul că procesul meu de maturizare începuse,

însă, paradoxal, mă simţeam mai fericită ca niciodată. După lungi antrenamente şi zeci de caiete

finalizate, eram pregătită pentru marea provocare: ,,Veveriţa zglobie”, prima carte dintr-o lungă

colecţie dedicată copiilor şi care îşi propunea să-i introducă pe tinerii cititori în lumea

necuvântătoarelor. Animată de desenele copilăriei, mi-am apropiat urechea de paginile înţesate cu

litere mărunte şi ilustraţii sugestive cu speranţa că semnele misterioase îmi vor şopti secretul lor.

Însă nu s-a întâmplat aşa, iar eu m-am văzut nevoită să aplic metoda tradiţională: cititul pe litere cu

voce tare. Până să realizez ceea ce s-a întâmplat, întreaga colecţie era terminată, aventurile tuturor

animalelor îmi erau cunoscute, iar pentru prima dată în viaţa mea, am redus statutul absolut şi

intangibil al semnelor misterioase la cel de banale litere.

Aventurile lexicale au continuat fără oprire. Treptat, rafturile ocupate

odinioară de păpuşi se metamorfozau în ceea ce avea să devină centrul micului meu univers:

bilioteca.

Pot spune că această pasiune extremă pentru citit a trasat o barieră între mine

şi majoritatea copiilor cu care intram în contact. Însă niciodată nu am cunoscut sentimentul de

singurătate. Personajele fantastice se transpuneau în spaţiul cotidian cu o naturaleţe ieşită din

comun.

Cărţile deveneau din ce în ce mai groase, ilustraţiile se împuţinau fulgerător,

iar literele se înlănţuiau acum în rânduri mult mai mărunte. Poveştile îşi însuşeau un atribut al

profunzimii ce ascundea noi universuri fascinante aşteptând doar să fie descoperite. Cărţile evoluau

în esenţă, iar de multe ori lectura solicita prezenţa indispensabilă a dicţionarului. Astfel, prinţii şi

prinţesele au început o anevoioasă incursiune cu un accentuat caracter hierofanic. Lumea basmelor

dispărea cu fiecare nouă carte citită, iar finalurile fericite nu mai erau o garanţie a cuvântului

,,Sfârşit”. De la fantastice arme de cunoaştere absolută, la partenere de joacă, investite adesea cu

atributul personificării, cărţile s-au metamorfozat în zugrăviri personalizate ale unor realităţi pe care

nu le cunoscusem încă. Într-adevăr, aici începe perioada de ,,imunizare prin citire”.

Când subiectul cărţii nu se mai axează asupra dezvoltării unei tematici

utopice, intervine elementul realităţii. Brusc, praful secular ce îmbracă învelişul cărţii ascunde

realitatea. Înăuntru, captivi într-o dimensiune limitată de penelul autorului, trăiesc oameni adevăraţi,

trăiesc adevărate fiinţe de hârtie. Bărbaţi şi femei, fete şi băieţi condamnaţi să-şi spună povestea la

nesfârşit celor ce sunt dispuşi să înţeleagă. Curând am aflat că până şi persoanele în ale căror vene

sângele se izbea cândva fremătător, pot fi prizonierele slovelor. Biete umbre lăsate cu secole în

urmă de penelul înfricoşat al unui scriitor. Probabil tocmai acest fapt constituie magia cărţilor. O

magie inaccesibilă oricărui mijloc electric de lecturare. Cărţile sunt adevărate cadouri. Faptul că au

fost scrise, atinse, simţite, concepute de o altă fiinţă umană le atribuie un caracter personal. Cărţile

sunt vii. Se nasc din lupta dusă în interiorul unei minţi, din pulsul frenetic al unei inimi, din

scârţâitul unei amintiri sau din moartea unui Eu. Vieţi întregi se întruchipează în mod material,

luând forma unor litere, frumos aşezate pe un fundal alb, sugestiv pentru ideea de cunoaştere. Şi

faptul că aceste cadouri vii dedicate umanităţii sunt răspândite în bătaia vântului, căutând persoana

care să le înţeleagă şi care să le aprecieze este, după părerea mea, una dintre cele mai spectaculoase

minuni ale complicatei scheme de destine, numită ,,omenire”. Deşi materialele ce constituie

proiecţia palpabilă a cărţii au un caracter efemer, cartea, ca şi filosofie şi direcţie, este veşnică.

Mesajul, ideile, viaţa însăşi continuă să prospere în fiinţa cititorului, distrugându-l , sfărâmiţându-l

în milioane de bucăţele, complexându-i viziunea, înălţându-l. Prin cărţi poţi cunoaşte lumea. Sau cel

puţin eu aşa am procedat. Deşi sub anumite aspecte, cunoaşterea dezvoltată de cărţi oferă garanţia

imunităţii în faţa durerii sau a eşecului, există unele experienţe şi etape ale vieţii care depind

exclusiv de statutul fragmentar al individului. Motivul pentru care homo sapiens a cunoscut o

evoluţie spectaculoasă, inegalabilă în regnul animal este conferit de faptul că tânăra generaţie nu

trebuie să elaboreze noi metode de rezolvare a unei probleme, acestea fiind deja transmise de

generaţia precendentă. Astfel, ni s-au lărgit noi şi noi orizonturi cu un caracter evoluţionist. Aşadar,

fiecare experienţă umană poate fi valorificată sub forma unei cărţi. Din experienţa mea de ,,cititor

de cursă lungă”, am învăţat că pentru fiecare carte există un cititor care să-i surprindă esenţa, să-i

înţeleagă mesajul, reinventându-se şi într-un final îmbunătăţindu-se pe Sine. Cititul ar trebui să

constituie o plăcere generală pentru fiecare dintre noi. Există miliarde de cărţi. Există cărţi pentru

oamenii grăbiţi, pentru cei îndrăgostiţi de fantezie, pentru romanticii incurabili, pentru flegmatici,

pentru colerici, sangvinici, melancolici. Iar dacă nu a fost scrisă cartea care să te atragă sau care să

te reprezinte, nimic nu te opreşte să devii propriul tău scriitor absolut. Undeva, cititorul perfect

aşteaptă coliziunea dintre gândurile tale şi propriile sale cugetări, pentru a-ţi conferi un nou sens

existenţial.

Analizează cu atenţie textura, greutatea, frumuseţea unei cărţi vechi. Inhalează mirosul filelor

îngălbenite de trecerea ireversibilă a timpului. Pentru mine, aceasta este atât mireasma morţii, cât şi

a vieţii. Binecuvântare şi blestem într-un singur înveliş secular. De ce? Pentru că realizez că cititul

mi-a schimbat viaţa, m-a reinventat ca persoană, mi-a ghidat sensul existenţial într-o direcţie pe care

nu aş fi reuşit să o găsesc niciodată de una singură. Şi deşi o carte a fost cea care a adus lumina,

înlăturând întunericul, tot cartea ca şi concept, m-a făcut să realizez cât de insignifiantă este

existenţa mea. M-a făcut să realizez că niciodată nu voi putea asimila la nivel absolut întreaga masă

de cunoştinţe oferită de cărţi. Însă de asemenea, am înţeles că deşi idealul de fiinţă daimonică este

intangibil, călătoria este singurul element de o importanţă majoră. Şi traseul ales, indiferent de

durata sa, este singura amintire care va prezenta durabilitate. Nu există cărţi bune sau cărţi rele, aşa

cum nu există suflete rele în genere. Murdăria se manifestă exclusiv la nivelul caracterului,

respectiv la nivelul libertăţii de alegere. Iar eu am ales să trăiesc prin cărţi. ,,Oare oamenii au

puterea de a aduce întregul univers în creierul lor, sau creierul este un talisman cu ajutorul căruia

oamenii desfiinţează legi

CARTEA MEA PREFERATĂ

Istriţeanu Alexandra-Ioana

Clasa a VIII-a Şcoala Nr. 195, Bucureşti

Cartea care m-a captivat cel mai mult este arhicunoscuta creaţie a scriitoarei engleze Jane Austen,

,,Mândrie şi prejudecată”. Deşi romanul a fost publicat acum peste 200 de ani, personajele specifice

secolului al XIX-lea şi ansamblul complex de trăsături morale ale acestora simbolizează perfect şi

firea omului epocii contemporane, drept dovadă că deprinderea omului de a se mândri şi iuţeala

tragerii concluziilor pripite nu se vor schimba peste generaţii.

Elizabeth Bennet, o tânără ca oricare alta, provenită dintr-o familie nu prea

înstărită, reprezintă protagonista celebrului roman austenian şi ochii prin care privim personajele.

Prin remarcile şi gândurile ei, cititorii îşi formează opinii referitoare la firea celorlalţi eroi ai

poveştii, cum ar fi, de exemplu, domnul Darcy, care este victima prejudecăţii lui Elizabeth,

caracterul lui transformându-se dintr-unul mândru şi arogant într-unul generos şi compasional, pe

măsură ce avansăm în lectură. Această prejudecată de proporţii reprezintă una din temele principale

abordate de scriitoare. O altă temă în jurul căreia orbitează universul întregii opere este cea a

familiei disfuncţionale. Mama lui Elizabeth are o fire superficială şi este lipsită de maniere, iar cele

mai mici fete Bennet, Lydia şi Kitty, îi sunt întru totul identice. Mary, fiica mijlocie, îşi petrece mai

tot timpul cufundată în cărţi şi, în scurtul timp când socializează, spunând cuvinte fără sens, ea fiind

întocmai varianta feminină a vărului ei, domnul Collins. Singurele rude pe care le agreează

protagonista sunt tatăl ei, un gentilom cu carte, deşi sarcastic şi uneori fără maniere, şi sora ei mai

mare, Jane, cu o fire blândă şi delicată, deprinsă să vadă doar calităţile celor din jur.

Faimoasa frază care marchează începutul poveştii, ,,Este universal recunoscut faptul că un

burlac, posesor al unei averi frumoase, cu siguranţă trebuie să fie în căutarea unei neveste”, ne

prezintă preocupările şi problemele oamenilor din acea vreme, şi anume: mariajul care, de cele mai

multe ori, nu urmărea iubirea între parteneri, ci asigurarea propriului confort material, statutul şi

drepturile limitate ale femeilor în societate şi diferenţele atât de evidente dintre clasele sociale din

acele timpuri, bazate pe avere şi alte superficialităţi.

Concluzionând, mărturisesc că am savurat fiecare pagină a acestei cărţi pline de întorsături de

situaţie, care m-a învăţat că sentimentele adevărate triumfă asupra celor mai adânci prejudecăţi,

asupra orgoliului omenesc şi asupra statutului social.

CUM AM ÎNCEPUT EU SĂ CITESC

Prodan Patricia Alice

MOTTO:

Cărţile sunt generoase cu iluziile noastre. Putem să le citim mai încet, să întârziem, să amânăm, să

revenim, să ne minţim, să uităm de cenuşiul cotidian.

Cititul pentru mine este un exil provizoriu din plictiseala şi mediocritatea vieţii obişnuite.

Fiecare om a învățat de mic această minunată artă străveche de a evada în noi lumi, de a trăi alte

povești, de a înțelege alte caractere sau doar de a acumula informații din diferite domenii.

Din copilărie m-am simțit atrasă de povești aşa încât am ajuns să iubesc cărțile, nu neapărat să

citesc.

Acum îmi pun întrebarea: când am învăţat eu oare să citesc cu adevărat, fără

a fi obligată de şcoala, fără a resimţi gestul ca pe o corvoadă? Am început să citesc din pura dorinţă

de a o face, fără a fi silită ori a aştepta rasplată, într-un moment anevoios al vieții mele si anume ca

elev recent transferat într-o şcoală cu multe veleităţi, în care mi s-a diminuat pofta de exprimare

verbală. Consideram că încerc inutil să ,,livrez” ceva prin cuvinte, pentru că erau atât de false, încât

mi-era silă să mai exprim ceva cu ele. În şcoală m-am simțit insignifiantă, ba mai rău, o prezenţă

dezagreabilă, deoarece eram marginalizată de un zid imatur clădit de colegi, de zvonuri răutăcioase

şi prejudecăţi. Nici eu nu ştiu cum s-a petrecut miracolul, stiu doar că am ghicit că pentru a trece de

momentul acela critic există o singura soluţie, să fug. Dar nu oriunde. Aşa se face că m-am refugiat

în lumea cărţilor, lume în care nimeni nu m-a cunoscut, unde am inţeles mai clar comportamentele

oamenilor şi mi-am putut treptat descoperi identitatea spirituală. Am început să citesc peste tot:

acasă – ghemuită într-un fotoliu confortabil, în drum spre şcoală - atunci când semaforul parcă

amâna culoarea verde, în timpul pauzelor-cu cartea în poală şi capul rezemat de braţe, câteodată

chiar în timpul orelor - aruncând lungi priviri în cartea deschisă din bancă, în grădina de la ţară -

unde stăteam culcată pe iarba înalt crescută, iar cireşul îmi umbrea paginile albe cu scris mic al

cărţii. Atâta timp cât citeam nu conta gălăgia din exterior, ci doar zgomotul din interior. Puneam

atâtea întrebări... Habar nu aveam că există atât de multe întrebari. În conştiinţa mea se deschidea o

lume vastă – lumea, de fapt, în toata complexitatea ei, iar eu mă simţeam ca un explorator.

O ,,doză” potrivită de curiozitate, o abnegaţie deosebită, o aşteptare

răbdătoare, certitudinea că acea carte aleasă este într-adevăr bună, o îndrăzneală şi tenacitate

uimitoare în a urma un drum ce îţi poate revela lucruri ce ar putea distruge principiile adunate până

în prezent sau clădi o nouă încăpere în palatul minţii tale – de aceste ,,doze” ai nevoie pentru a

deschide o carte din dorinţa proprie de a citi.

Atâta timp cât nu aveam o carte în mână, mă simţeam din nou singură printre

atâţia oameni şi atâţia copii, dar având una, chiar dacă eram singură, nu mă simţeam astfel şi cred că

nici nu eram. Bineînţeles, nu am avut acest sentiment până nu am învăţat să citesc cu adevărat, din

proprie iniţiativă. Degeaba învățătoarea, profesorii, părinţii încercau să mă convingă să ,,adopt” o

pasiune pentru citit. Era ca şi cum i-ai fi comunicat unui surd ce muzică melodioasă a compus

Mozart, ca şi cum i-ai fi povestit unui orb ce tablou superb a pictat Picasso. Însă cazul meu nu era

disperat. Când am aflat de una singură cât de minunat e să te arunci în atâtea lumi imaginare, m-am

simţit ca şi cum aş fi descoperit brusc Atlantida. Prin cărţi am învăţat cum să ajung mai aproape de

copiii de vârsta mea, mai aproape de Dumnezeu, mai aproape de mine. Cititul m-a ajutat cu

adevărat să trec peste nedreptăţi şi prejudecăţi. Acest mod de a te bucura de toate resursele

informative posibile a devenit calea mea spre un suflet mai deschis.

Cum am învăţat să citesc? Căutându-mă pe mine.

CARTEA PREFERATĂ

-SURSĂ DE AUTOCUNOAŞTERE-

Şandru Teodora Felicia

elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" din Oradea

Adolescenţa, ca teritoriu „sine qua non” al vieţii este caracterizată, prin

excelenţă, de setea de cunoaştere. Un lung şir de căutări, încercări şi experienţe definitorii, care în

aparenţă sunt banalităţi, dar care îşi lasă amprenta asupra evoluţiei tale. Cam aşa aş defini eu

adolescenţa - etapa pe care o traversez acum .

Deşi căutăm şi uneori chiar găsim, toate acestea nu sunt suficiente… Atunci intervine lectura, acea

chemare a cărţii, care în ciuda faptului că nu grăieşte şi nu strigă, ne îmbie neîncetat să o

îmbrăţişăm, să o descoperim mai în profunzime, nu doar prin puterea palpabilului.

Literatura, ca artă a cuvântului, leagă intelecte şi suflete, depăşind bariere de

timp şi de cultură, ne dă şansa de a cunoaşte oameni din alte veacuri, din a căror înţelepciune ne

hrănim şi noi. Mircea Eliade, unul dintre scriitorii mei favoriţi spunea : ,,Cultura e valorificarea şi

organizarea experienţelor. Literatura nu va fi decât concretizarea acestor experienţe.” Personalitate

enciclopedică, Eliade valorifică acest principiu în numeroasele sale lucrări de factură experimentală.

Cartea mea preferată îi aparţine lui Mircea Eliade şi se numeşte „Nuntă în

cer”. Autorul ilustează aici, mitul Androginului, realizat prin motivul cuplului, pentru a reface

unitatea şi desăvârşirea fiinţei umane prin comuniune. Romanul este o confesiune ludică, ca o

ispăşire a nefericirii celui ce a fost pedepsit de a rămâne singur. Fără să îşi dea seama, Mavrodin şi

Hasnaş au fost cuprinşi de aceeaşi vrajă, de misterul ce o învăluia pe Ileana sau Lena, cea care în

viziunea mea reprezintă eternul feminin, surprins în două etape diferite ale procesului său evolutiv.

Întreaga poveste dintre Andrei Mavrodin şi Ileana, deşi profundă, este pusă

sub semnul incertitudinii atunci când ea îi mărturiseşte că abia se vindecase de „o mare, unică

dragoste” şi că nu va mai iubi. Ea este cea care încheie relaţia, fiind capabilă de sacrificiu, de dragul

celui iubit, conştientă fiind că iubirea şi priorităţile sale ar putea fi o piedică în calea succesului lui

Andrei.

Impresionantă mi se pare însă, povestea de dragoste a lui Barbu Hasnaş care,

ajuns bogat şi câştigându-şi statutul de Don Juan, se îndrăgosteşte de Lena. Între cei doi se înfiripă o

dragoste nebănuită şi se căsătoresc, însă mariajul i-a schimbat într-o oarecare măsură. În cele din

urmă, se despart după trei ani de căsătorie pentru că ea nu îşi dorea un copil.

Mereu mi-au atras atenţia în mod deosebit personajele eliadeşti, plăsmuiri ale

imaginaţiei auctoriale, dar care, în mod evident au ceva în comun – personalitatea unică şi

impresionantă a lui Eliade, preocupat de analitic, introspecţie, şi trăiri profunde -. „Nuntă în cer”

tratează deci, ideea iubirii profunde, ca experienţă definitorie, prin prisma celor doi eroi.

„CUM AM ÎNCEPUT EU SĂ CITESC”

Segărceanu Bianca – Izabela

elevă la Colegiul Naţional„Iosif Vulcan”,Oradea,

din toamnă clasa a XII- a

Oare chiar am doar o carte preferată ? Este o întrebare la care nu aş putea da un răspuns sigur. De ce

spun asta? Ei, bine sunt genul de persoană care poate fi considerat un şoricel de bibliotecă aflat în

continuă căutare de noi peripeţii în lumea lecturii.

Mărturisesc că nu am o carte preferată despre care să afirm faptul că, în viziunea mea rămâne

unică şi m-a impresionat atât de mult încât să existe o „barieră” care să mă împiedice să aflu şi

tainele altor cărţi. De fiecare dată când am citit o carte mi-a plăcut să-i descopăr propria poveste.

Fiecare a fost unică în felul ei. Pot să zic un simplu lucru şi anume că îmi plac cele romantice. Mi se

par cel mai uşor de înţeles deoarece sunt descrise întâmplări din viaţă în urma cărora se pot învăţa o

multitudine de lucruri. Este atât de frumos ca un simplu cititor să fie martor la minunatele poveşti ce

se înfiripă în fiecare dintre aceste opere care au fost puse pe hârtie cu multă dăruire şi suflet. Nimic

nu e mai plăcut decât să retrăieşti acele sentimente prin care trec personajele. De multe ori pot

spune că ajungi să plângi sau să râzi împreună cu ei.

În ciuda faptului că am zis că nu am o carte preferată, cea mai apropiată poveste de sufletul

meu este „Romeo şi Julieta” de William Shakespeare. Este tipul de creaţie literară în care s-a

prezentat cea mai frumoasă poveste de dragoste a căror protagonişti făceau parte din două familii

diferite. Cu toate că părinţii acestor tineri se aflau într-o continuă dispută ei au trecut peste şi au

ştiut să facă faţă situaţiilor îmbârligate. Dragostea celor doi tineri a fost atât de puternică încât pe

ambii i-a condus spre moarte. Este singurul lucru trist prezent în această poveste, însă din păcate se

întâmplă ca uneori onoarea să fie supremă unei încântătoare poveşti de dragoste.

Prin urmare, din punctul meu de vedere, cele mai frumoase opere ale literaturii române şi

universale rămân cele în care sunt scoase în evidenţă aceste întâmplări minunate care uneori te fac

să radiezi şi să trăieşti şi tu acele sentimente inocente şi nevinovate.

În concluzie, dragă cititorule, închei cu speranţa că prin intermediul acestor câtorva idei pe

care ţi le-am împărtăşit sper că ţi-am oferit un moment de linişte şi te-am făcut să schiţez măcar un

zâmbet.

Imagini de la festivitatea de premiere

1

Fundația Culturală de pe lângă Biblioteca ”Gheorghe Șincai” Oradea

Colegiul National ”Iosif Vulcan ” Clasa III-a B

Program : Lecturi de vară

Proiect: Eu și cartea preferată

Perioada de implementare: iunie- august 2014

Grup țintă : 25 de elevi ai clasei III-a B

Coordonator de proiect : prof. Rodica Panti

Impactul lecturii asupra elevului din clasele primare

„Unele cărți se citesc în bucătărie, altele, în salon. O carte bună se citeşte oriunde.” și

oricând, adică la orice vârstă – adaug eu. O carte o citești când vrei, cum vrei, de câte ori vrei

.O carte te trimite la alte cărţi şi toate împreună formează baza trainică a culturii

noastre. Alegerea cărţilor potrivite, pentru cel ce urmează să fie inițiat în tainele cititului, este

primul pas în formarea culturii unei persoane. Acest lucru nu se face la întâmplare. Selecția se

face în funcție de caracteristicile fiecărui copil: vârstă, preferințe, pasiuni, nivel de înțelegere,

dar și ținând cont că școlarii mici citesc cu drag doar dacă lectura sună ca o ” muzica a

gândurilor scrise” care place urechii, minții și sufletului. Dacă literele dansează pe pagini

după muzica gândului celui ce lecturează cartea, gustul pentru lectură se formează din primii

ani de şcoală și rămâne, pentru toată viaţa, o obişnuinţă utilă.

Elevului mic trebuie să i se trezească curiozitatea spre lecturi, să i se cultive interesul

spre cunoaştere. El trebuie să fie îndrumat să citească texte în care orizontul construit de autor

este specific vârstei mici, ca impactul psihologic să fie unul pozitiv, iar etapa sensibilizării

să-l familiarizeze pe elev cu cartea – instrumentul muncii intelectuale.

Plăcerea de a citi nu vine de la sine ci se formează printr-o muncă a factorilor

educaţionali (familia, şcoala,comunitate etc.), o muncă caracterizată prin răbdare,

perseverenţă, continuitate, voinţă. Dacă factorii educaționali își dau mâna și muncesc

împreună, lectura devine un mod benefic de dezvoltare a tuturor proceselor psihice, devine

calea directă și sigură pentru însușirea formelor și nuanțelor gândirii, imaginației și

creativității ca și pentru exprimarea cu claritate și precizie a ideilor proprii. La vârsta primei

scolarităti, părintele va urmări lecturile recomandate de învătător și-l va însoți pe micul școlar

la bibliotecă. Lectura elevului, discutarea cărtilor citite cu dascălul ori cu părinții, dotarea

2

bibliotecii personale constituie câtiva pași ai unei campanii pedagogice pentru a cultiva

gustul pentru lectură al copilului.

Ca dascăl preocupat de trezirea interesului pentru lectură, am îndrumat și îndrum cu

responsabilitate lectura suplimentară a elevilor mei. Imediat după perioada abecedară, micii

școlari au citit cu drag poezii ( Gândăcelul, Zdreanță, Gospodina, Somnoroase păsărele ) și

proză ( Motanul încălțat, Croitorașul cel viteaz, Povestea celor douăsprezece lebede, Fetița

cu chibrituri, Bunicul, Bunica, Fluierul fermecat). Serbarea școlară a fost un mod de a

valorifica cele citite. Pentru verificare, dar și pentru dezvoltarea creativității am cerut ca

elevii să redea prin desen un moment sau o scenă din ce au lecturat. Poveștile citite au devanit

apanajul copilăriei micilor cititori.

La vârsta de 7-10 ani, paralel cu dezvoltarea cognitivă, se realizează și cea afectivă

concretizată în afecte normative sau sentimente morale, marcate de intervenția voinței, copilul

construindu-și o scală de valori permanente. Având în vedere acestea, pe lângă poveștile în

care învinge întotdeauna binele, am indicat în lista de lecturi și basme ca Degețica, Tom

Degețel, Fetița cu chibrituri în care personajele principale se confruntă cu situații dificile , dar

dau dovadă de mult curaj și voință. Sfârșitul tragic al fetiței, care moare, i-a afectat pe micii

cititori, dar i-a făcu să vadă o anume realitate înconjurătoare, alte condiții de trai, alte destine.

La finele clasei a II-a, am înmânat elevilor mei întreaga listă de lecturi pe care trebuia

să le citească în vacanța mare și pe parcursul următorului an școlar, atașând și etapele de

evaluare. În acea vacanță elevii au făcut cunoștință cu Fram, ursul polar, cu Colț Alb, cu

Heidi, fetița munților sau cu alte personaje din opere epice de întindere mai mare. După citirea

celor indicate, au fost puși să întocmească fișe de lectură care includeau și sarcina de a face

însemnări personale prin care să-și exprime opinia asupra unor fapte și personaje, având ca

scop urmărirea modului lor de a gândi și limbajul folosit pentru a-și exprima părerile. Lectura

s-a dovedit un instrument care le-a dezvoltat posibilitatea de comunicare, făcându-se ecoul

capacităţilor de gândire , atenție, memorie şi creativitate.

Primul roman citit a făcut ca elevul să înțeleagă că hărnicia duce la succes, că este

competent și că poate avea încredere în forțele sale, iar pe mine m-a asigurat că educabilul are

o evoluție normală.

Elevii care au citit mai mult sunt mai autonomi din punct de vedere moral- autonomie

favorizată de sentimentele de justiție, egalitate, respect reciproc- și îsi asumă mai des

resposabilități sociale, ca de exemplu să acorde ajutor unor persoane cu nevoi speciale – după

modelul eroinei din” Heidy, fetița munților”- s-au să iubească și să îngrijească un animal.

3

Lectura verii anului 2014 a fost una în urma căreia am constatat că elevii au obținut

noi beneficii. Pot acum să folosească întreaga experiență cognitivă acumulată și o pot

combina în așa fel încât să dovedească imaginație. În urma lecturării și memorării unor

versuri în vacanță, după lectura în clasă a poeziei Rapsodii de toamnă de G. Topârceanu,

elevii au găsit cu ușurință rime la cuvintele date (Ex. boare –soare, vâltoare, arzătoare,

ulcioare, splendoare, culoare sau puf – uf, ciuf, pămătuf sau păpădii – pălării, aurii, bucurii,

melodii) sau au creat ei versuri. Discipolii mei pot acum recombina datele experienței

anterioare în vederea dobândirii unor imagini noi, fără corespondent în realitate sau în

experiența anterioară. La ora de lectură poveștile se mai încurcă căteodată sau facem chiar ”

salată de povești”. În cadrul acestor activități copilul își construiește lumea imaginară în

funcție de nevoile sale, dobândind astfel noi resurse energetice.

De imaginație creatoare voluntară omul are nevoie ori de câte ori își propune să

rezolve o anumită problemă cu un grad ridicat de dificultate sau să creeze anumite opere

artistice. În creația literară un rol important , pe lângă gândire, revine informațiilor referitoare

la conduita oamenilor, la sentimentele și intențiilor lor, la trăiri și impresii de viață. Bunii

cititori fac această colectare de material din cărți. Unii dintre ei fac apoi observații, schițează

un proiect despre realizarea unui film, despre scrierea unei povești sau poezii. Uneori soluția

se lasă așteptată, alteori apare iluminarea care duce la creație și orice creație duce la progresul

societății. Aș fi mândră ca și elevii mei să contribuie la acest progres. Îmi doresc ca ei să

continuie să citească chiar dacă progresul tehnic le va pune în față în loc de carte un

computer.

Prof. Rodica Panti

4

Au citit , au scris și au participat la acest proiect elevii:

BODIUŢ IONŢ

BULGARU DUMITRU CĂTĂLIN

BUZLE SEBASTIAN BOGDAN

CHEREGI ARMIN

DAN ANAMARIA

DANCIU CARINA

GHERDAN OANA

HUSĂSAN SMARANDA

LIŢ COSMINA

MINCSIC RAUL SEBASTIAN

NEGRUŢIU DRAGOŞ MIHAI

OLAR DARIA IVONNE

OLAR DIANA SIMONNE

PANTEA TEODOR GABRIEL

PANTI KENEZ DARIUS GERGO

POPA ARIANNE MARIA

POPOVICI ALEXANDRA MĂLINA-

PURTAN MIHNEA CASIAN

RADU TANIA ANA

SARCA MARIA ALESSIA

SĂLĂGEAN VICTOR C-TIN

SCORŢEA DENIS FLORIN

SELEJEAN SERGIU MARIAN

SZILAGYI SZABOLCS – SZILVESZTER- PETER

TANC DENISA IOANA

La sfârșitul verii 2014 elevii au fost rugați să scrie în câteva rânduri care a fost povestea lor preferată

și ce ar trebui să conțină o carte pentru a fi o lectură agreabilă.

Va invităm să lecturați o parte din părerile copiilor și câteva creații originale:

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

Lecturi de vară,priect de lectura al verii 2014 in bibliotecile bihorene

Primirea cărtilor iunie 2014

Concurs de prins Fluturi la Săcueni.

Lecturi de vara la Filiala Dacia, festivitate de premiere.

Biblioteca-Casa cu povesti, la Nucet.

Mici cititori de la Stei

Festivitatea de premiere de la Tinca

Filiala Iosia – Festivitate de premiere (jos)

Bratca (sus)

Activități de la Madaras

Concursul de eseuri

Adolescenta in viziunea autorilor români

Club de vacanta al Sectiei de copii BJ Bihor

Schimburi culturale Transfrontraliere.

Cefa, clubul Prietenii Cărții

Afise

Tabara pentru Tineret

Din presă

Întâlnire de bilanț

Oras/

Comuna

Bibliotecar Predare

pachet carti

nr

carti

preda

te

Proiect de lectura

Linkuri conectate cu activitatea

Proi

ecte

term

inat

e

Nr

particip

anti

copii si

tineri

Salonta Irina Rugina 29,05,2014 73 La izvorul nesecat http://fundatiaculturalaabibliotecii.

blogspot.ro/2014/08/lecturi-de-

vara-la-biblioteca-salonta.html

x 35

SAcueni Terezia

Kerekes

27.05.2014 73 Concurs de prins fluturi https://www.youtube.com/watch?

v=9LSYZziR3y8x 30

Stei Marina

Petrila

30,05,2014 73 Biblioteca de vacanta http://fundatiaculturalaabibliotecii.

blogspot.ro/2014/06/lecturi-de-

vara-biblioteca-de-vacanta.html

x 45

Bratca Luminita

Izdraila

29,05,2014 73 Farmecul lecturilor si

universul fascinant al

cunoasterii

http://fundatiaculturalaabibliotecii.

blogspot.ro/2014/08/lecturi-de-

vara-la-bratca.html

x 40

Cefa Lucia

Bordas

29,05,2014 73 Prietenii cartii Cefa http://bibliotecibihorene.blogspot.r

o/2014/06/prietenii-cartii-din-cefa-

jurnal.html

x 25

Dobresti Dorina

Haidau

30,05,2014 73 Cartea comoara de

intelepciunehttp://www.bibliotecibihorene.blog

spot.ro/2014/09/lecturile-verii-la-

dobresti.html

x 15

Capalna Felicia

Branda

30,05,2014 73 Completare de colectiex

Tinca Anca

Marilena

28.05.2014 73  "LECTURA - oaza

de rasfat si

relaxare ".

http://fundatiaculturalaabibliotecii.

blogspot.ro/2014/09/lectura-oaza-

de-rasfat-si-relaxare.html

x 18

Madaras Aristan

Marinela

29,05,2014 73 In lumea basmelor http://www.bibliotecibihorene.blog

spot.ro/2014/08/festivitate-de-

premiere-la-madaras.html

x 15

Husasau

de Cris

Ioan Ghitea 29,05,2014 73 Cartea in inima

copiilorhttp://fundatiaculturalaabibliotecii.

blogspot.ro/2014/07/cartea-in-

inima-copilului.html?spref=bl

x 18

Oradea,

BJ Filiale

filiala felix 27.05.2014 73 Lecturi de vacanta http://www.bibliotecibihorene.blog

spot.ro/2014/09/lecturi-de-

vacanta-la-filiala-baile.html

x 20

Oradea,

BJ Filiale

filiala Iosia 27.05.2014 73 Lecturi de vacanta http://www.bibliotecibihorene.blog

spot.ro/2014/09/festivitate-de-

premiere-la-filiala-iosia.html

x 20

Oradea,

BJ Filiale

filiala

decebal

27.05.2014 73 Lecturi de vacanta http://www.bibliotecibihorene.blog

spot.ro/2014/09/proiectul-lecturi-

de-vara-la-filiala.html

x 35

Lecturi de vara: biblioteci participante, numar de articipanti, proiecte, manageri de proiect,

Oradea,

BJ Filiale

filiala dacia 27.05.2014 73 Lecturi de vacanta http://www.bibliotecibihorene.blog

spot.ro/2014/09/vineri-ne-am-

intalnit-la-filiala-dacia.html

x 37

Oradea bj

sediu

sectia Adulti 26.05.2014 146 Concurs de eseuri,

Recomanda o cartehttp://fundatiaculturalaabibliotecii.

blogspot.ro/2014/08/concursul-de-

eseuri.html

x 30

Oradea bj

sediu

sectia copii 26.05.2014 73 Club de varax 104

Oradea bj

sediu

mediateca 26.05.2014 73 Arta prin lectura si

lectura prin arta

http://fundatiaculturalaabibliotecii.

blogspot.ro/2014/08/arta-

cinematografie-lectura.html

x 156

Oradea bj

sediu

Sateanu 8 iulie 2014 142 Autori romani pentru

tinerii europenihttp://www.bibliotecibihorene.blog

spot.ro/2014/08/adolescenta-in-

viziunea-autorilor-romani.html

x 30

Oradea bj

sediu

Gojdu – lic. 6,06,2014 23 x 55

Oradea bj

sediu

Apateu 5,06,2014 70x 32

Nucet Bitea Talida 16,06,2014 57 Clubul Copiilor- isteti

si harnici si Biblioteca-

Casa cu povesti.

http://www.bibliotecibihorene.blog

spot.ro/2014/09/activitati-si-lecturi-

de-vara.html

x 33

astileu Bogdan

Nicoleta

18,07,2014 65 Completare de colectiex

Pocola Irimie

AnaMaria

18,07,2014 65 Completare de colectiex

Oradeab

morarita

Tiberiu

Moraru

4,07,2014 69 Cititori din

Marmuresul istoric

http://fundatiaculturalaabibliotecii.

blogspot.ro/2014/07/schimburi-

cultural-educative.html

x 64

Oradea bj

sediu

Rodica Panti 26.05.2014 30 Eu si cartea preferatăx 25

Oradea bj

sediu

Nasaudean 26,05,2014 21 Voluntarii biblioteciix 12

oradea

Ceata lui

Pitigoi (

UFB)

Miorita

Sateanu

8 iulie 2014 23 Pitigoii a biblioteca

x 15

B J . Carciumaru

Steliana ( Sc

Avram

Iancu)

6,07,2014 23 Povestile copilariei

x 28

Husasau

de cris

Ioan Ghitea 7,07,2014 57 suplimentarex

Bratca Luminita

Izdraila

7,07,2014 41 Ziua limbii romaânex 15

2000 952