Ir&:rtrar :' 1'l

-*'i;^Y!

l:l t{*11:3 X:ri, ,-'l -ll

CARTIER POPULAR

Petre ISPIRESCU

Legende sau basmele

romAnilor

EAR]IIE R

62s

Pasirea miiastrd........ ........................ 313

Gdinireasa

lugulea, fiul unchiagului gi al mitugei ..................332

Copiii vdduvului gi iepurele, vulpea, lupul gi ursul......................354

Fata mogului cea cu minte. ...............359

Fata de impdrat gi fiul viduvei .........374

Cele trei rodii aurite ..........................380

Holu impirat ...........:..........................390

Luceafirul-de-ziui gi luceafirul-de-noapte ..................................405

Biiatul cel bubos gi ghigor!u1.... .......412

Fata cu pieze rele....... .........................419

LEGENDE SAU BASMELE ROMANILOR,

GHTCTTORT $r PROVERBURT (1872-187 4.187 6)

Mizirel-impirat .................. ..............428

Fata de impirat gi pescarul..... ..........434

Glasul morlii ,..............439

Mogdrzea gi fiul siu....... ....................443

impiritulgerpilor.......... .........449Sufletul ........................454

Birbatul cel harnic....... ......................458

Baba cea in!eleapti....... ......................461

Bogdan Viteazul........, ........................465

intdmplirile lui Picali........ ...............473

Rivigelul spinului ........ .....................480

Mog-Licusti ...............484

Tdleruq.......... ...............4g3

Piciul ciobinagul gi pomul cel fdrl cnpitdi....................................503

626

DIN PERIODICE

Fiul Vinitorului (Basm din Muntenia).......................................... 551

Tatil, mama gi puiul de leu (Basm din Muntenia) ...............,.......565

Cei trei frali dornici (Basm din Oltenia)..,..,.,. .......575

Un basm mito1ogic....... ......................584

Coman vAnitorul (Basm poporan din llfov)......,.....................,....588

Cei trei fra{i negufitori..................... .........,..............601

Dunire Voinicul ...........608

Tinerele fir[ bltrdnele gi via![flri de moarte

A fost odati ca niciodati; cd. de n-ar fi, nu s-ar mai poves-ti; de cAnd fdcea plopgorul pere gi rlchita micgunele; de cdndse bS.teau urgii in coade; de cAnd se luau de gdt lupii cu mieiide se sirutau, infrilindu-se; de cAnd se potcovea puricele laun picior cu noulzeci si nou[ de oca de fier 9i s-arunca inslava cerului de ne aducea poveEti;

De cdnd se scria musca pe pdrete.

Mai mincinos cine nu crede.

A fost odatl un impirat mare gi o implrlteasd, amAndoitineri qi frumogi, gi, voind s[ aibi copii, a ficut de mai multeori tot ce trebuia sd facl pentru aceasta; a imbiat pe la vracis,i filosofi, ca si caute la stele Ei sl le ghiceascl daci or si facicopii; dar in zadar. in sfdrgit, auzind impiratul cl este la unsat, aproape, un unchiag dibaci, a trimis si-l cheme; dar el

rispunse trimisilor ci: cine are trebuinlI, s[ vie la dinsul.S-au sculat deci impdratul gi impiriteasa si, luind cu dAngiivro cdliva boieri mari, ostagi 9i slujitori, s-au dus la unchiasacasd,. Unchiagul, cum i-avdzttL de departe, a iegit si-i intAm-pine 9i totodati le-a zis:

- Bine a{i venit slnltoqi; dar ce imbli, impirate, si afli?Dorinla ce ai o si-fi aduci intristare.

- Eu nu am venit si te intreb asta, zise impdratul, ci, dacdii ceva leacuri care sd ne facd si avem copii, si-mi dai.

- Am, rispunse unchiagul; dar numai un copil o sI fa_ceti. El o si fie F[t-Frumos gi drdgistos, gi parte n-o sd avefide el. Ludnd imp[ratul gi impirdteasa leacurile, s-au intorsveseli la palat gi peste cdteva zile impiritteasa s-a sim{it in-slrcinatd. Toatd impirdlia gi toati curtea gi toli slujitoriis-au veselit de aceastl intdmplare.

Mai-nainte de a veni ceasul nagterii, copilul se puse pe unpldns, de n-a putut nici un vraci si-l impace. Atunci impd_ratul a inceput sd-i figiduiascd toate bunurile din lume, darnici aEa n-a fost cu putinl5 si-l facd si taci.

- Taci, dragul tatei, zice impiratul, ci !i-oi da impirdliacutare sau cutare; taci, fiule, ci !i-oi da solie pe cutare sau cu_tare fatd de implrat, si alte multe d-alde astea; in sfArgit, dacdvizu gi vd.zu cd. nu tace, ii mai zise: taci, fetul meu, cd !i_oi daTineref e fdrd bdtrhneye gi viatd fdrd de moarte.

Atunci, copilul tlcu gi se nlscu; iar slujitorii deterd intimpine gi in surle qi in toatd impdrifia se linu veselie mare osiptlmdnd intreagl.

De ce cregtea copilul, d-aceea se fdcea mai istet gi mai in_drd,znet. il deterl pe la Ecoli si filosofi, gi toate invildturilepe care alli copii le inv5la intr-un an, el le invdla intr-o lund,astfel incdt impiratul murea si invia de bucurie. Toati impd_rltia se fllea cd o si aibd un impdrat inlelept si procopsit caSolomon implrat. De la o vreme incoace insd, nu gtiu ce avea,ci era tot galeq, trist gi dus pe gdnduri. Iar cind fuse intr_o zi,tocmai cdnd copilul implinea cincisprezece ani gi impiratulse afla la masd cu toti boierii gi slujbagii impdri{iei qi se che_fuiau, se sculd Fit-Frumos gi zise:

- Tatd, a venit vremea sd-mi dai ceea ce mi-ai fdgdduitla nagtere.

F

Auzind aceasta, impdratul s-a intristat foarte gi i-a zis:

- Dar bine, fiule, de unde pot eu s6-!i dau un astfel de

lucru nemaiauzit? $i daci !i-am figiduit atunci, a fost nu-mai ca si te impac.

- Dacd tu, tatd, nu poli si-mi dai, apoi sunt nevoit sd

cutreier toat[ lumea pdni ce voi gisi flgiduinla pentru care

m-am niscut.Atunci toli boierii gi impiratul deterd in genunchi, cu ru-

gdciune sI nu piriseasci impirilia; fiindcl, ziceau boierii:

- Tatil tiu de aci inainte e b[trin, gi o sI te ridiclm pe

tine in scaun, gi avem sd,-!i aducem cea mai frumoasd impi-rdteasl de sub soare de solie.

Dar n-a fost putinll sdr-l intoarci din hotirirea sa, rimd-ndnd statornic ca o piatrl in vorbele lui; iar tatl-siu, dacivdzu gi vizu, ii dete voie si puse la cale sd-i gdteascl de drummerinde si tot ce-i trebuia.

Apoi, Fit-Frumos se duse in grajdurile implritegti unde

erau cei mai frumoEi armisari din toati impirdfia, ca sd-qi

aleagi unul; dar, cum punea mAna gi apuca pe cdte unul de coa-

di, il trAntea, qi astfel to{i caii cdzurd. in sfdrgit, tocmai cdnd

era si iasi, isi mai arunci ochii o dati prin grajd gi, zlrind intr-un coll un cal ripciugos gi bubos si slab, se duse gi la ddnsul; iarcdnd puse mAna pe coada lui, el igi intoarse capul gi zise:

- Ce porunceEti, stipine? Mulfumesc lui Dumnezeu cd

mi-a ajutat sd ajung ca s[ mai puie mdna pe mine un voinic.

$i infepenindu-gi picioarele, rimase drept ca lumdnarea.Atunci FIt-Frumos ii spuse ce avea de gind s[ facd gi calulii zise:

- Ca si ajungi la dorinfa ta, trebuie si ceri de la tati-tlupalogul, sulila, arcul, tolba cu sigelile gi hainele ce le purta el

cAnd era flIclu; iar pe mine s[ mi ingrijegti cu insu{i mAna ta

gase slptlmAni gi orzul si mi-l dai fiert in lapte.

Cerdnd imp[ratului lucrurile ce-l poviluise calul, el a che-

mat pre vitaful curlii gi i-a dat poruncd ca s[-i deschizl toate

tronurile cu haine spre a-gi alege fiul siu pe acelea care ii vaplicea. Fit-Frumos, dupi ce r[scoli trei zile gi trei nop{i, glsiin sfArgit, in fundul unui tron vechi, armele gi hainele tatdne-

slu de cdnd era fliciu, dar foarte ruginite. Se apuci insugi cumAna lui sd le curele de rugini 9i, dupi gase siptlmAni, izbutia face s[ luceascd armele ca oglinda. Totodati ingriji gi de cal,

precum ii zisese el. Destuli munci avu; dar fie, c[ izbuti.Cdnd auzi calul de la Fit-Frumos ci hainele gi armele sunt

bine curilate qi pregitite, odatl se scuturi gi el, si toate bubele

9i ripciuga cdzurd de pe ddnsul qi r[mase intocmai cum ilfdtase mi-sa, un cal gras, trupeg gi cu patru aripi; vizindu-lFit-Frumos astfel, ii zise:

- De azi in trei zile plecim.

- S[ triiegti, st[pdne; sunt gata chiar azi, de poruncegti,ii rdspunse calul.

A treia zi de dimineald, toatd curtea si toati impirS.tia era

plind de jale. Fdt-Frumos, imbrdcat ca un viteaz, cu palogulin mdnd, c[lare pe calul ce-gi alesese, iqi lui ziua buni de laimpdratul, de la impiriteasa, de la tofi boierii cei mari qi cei

mici, de la ostagi gi de la toli slujitorii curfii, carii, cu lacri-mile in ochi, il rugau si se lase de a face cildtoria aceasta, ca

nu care cumva si meargi la pieirea capului sdu; dar el, ddndpinteni calului, ieqi pe poartd ca vantul, gi dupi dAnsul carl-le cu merinde, cu bani si vreo doui sute de ostagi, pe care-iordnduise impdratul ca si-l insoteascd.

DupI ce trecu afari de imp[rllia tatilui sdu qi ajunse inpustietate, Fit-Frumos igi impdrli toati avulia pe la ostagi

gi, luAndu-gi ziua bun[, ii trimise inapoi, oprindu-gi pentruddnsul merinde numai cAt a putut duce calul. $i apucind ca-

lea cltre ris6rit, s-a dus, s-a dus, s-a dus, treizrle gi trei nopfi,

l0

F

pinl ce ajunse la o cAmpie intinsl, unde era o mullime de

oase de oameni.

Stdnd sd se odihneasci, ii zise calul:

- S[ gtii, stlpdne, ci aici suntem pe moqia unei Gheonoa-

ie, care e atAt de rea, incdt nimeni nu calcd pe mogia ei, fdrf, sd

I'ie omorAt. A fost qi ea femeie ca toate femeile, dar blestemul

p[rin{ilor pe care nu-i asculta, ci ii tot necijea, a flcut-o s[

fie Gheonoaie; in clipa aceasta este cu copiii ei, dar miine, inpddurea ce o vezi, o s-o intAlnim venind s1 te prlpldeasci; e

grozav de mare; darl si nu te sperii, ci si fii gata cu arcul ca

si o sdgetezi, iar palogul qi sulila si le lii la indemdni, ca si te

slujeqti cu dAnsele cdnd va fi de trebuinll.Se deterl spre odihni; dar pdndea cind unul, cdnd altul'

A doua zi, cdnd se revlrsa ziorlle, ei se preglteau sd trea-

ci pldurea. Fit-Frumos ingeli gi infrind calul' 9i chinga o

strdnse mai mult decdt alti datd, 9i porni; cind, auzi o cioc6-

nituri groaznicl. Atunci calul ii zise:

- Jine-te, stipAne, gata, cd iati se apropie Gheonoaia.

$i cAnd venea ea, nene, dobora copacii: aga de iute mer-

gea; iar calul se urc[ ca vAntul pdni cam deasupra ei 9i Fit-Frumos ii lul un picior cu sigeata qi, cdnd era gata a o lovi cu

a doua sigeati, strigl ea:

- Stai, Flt-Frumos, cI nu-!i fac nimic!

$i vizdnd ci nu o crede, ii dete inscris cu s6'ngele siu.

- Se-!i trliascd calul, Fit-Frumos, ii mai zise ea' ca un

ndzdrdvan ce este, clci de nu era el, te mincam fript; acum

ins[ m-ai mdncat tu pe mine; si s,tii c[ pln|azi nici un muri-

tor n-a aJtezatsi calce hotarele mele pAnd aicea; ciliva nebu-

ni carii s-au incumes a o face d-abia au ajuns pdni in cAmpia

unde ai vizut oasele cele multe.

Se duser[ acas[ la d6,nsa, unde Gheonoaia ospiti pe FIt-

Frumos qi-l omeni ca pe un c[l[tor. Dar pe cdnd se aflau la

. mase gi se chefuiau, iar[ Gheonoaitr gemea de durere, deoda_td el li sc'ase pici.rul pr care il pistra in traistd, i_lpuselalocEi llrtlutil sc vindccil. (iheonoaia, de bucurie, linu masd treieilc el-rr rllrrt{ul gi rugd pe Fit-Frumos sI-gi aleagi de solie penna din cele trei fete ce avea, frumoase ca nigte zdne; el insdnu voi, ci ii spuse curat ce cluta; atunci ea ii zise:

- Cu calul care il ai gi cu vitejia ta, crez ci ai sd izbutegti.Dupi trei zile, se pregitiri de drum si porni. Merse Fit_

Frumos, merse 9i iar merse, cale lungi qi mai lungl; daricdnd fu de trecu peste hotarele Gheonoaiei, dete de o cdmpiefrumoasi, pe de o parte cu iarba infloriti, iar pe de alti paitepflrlitrl. Atunci el intrebd pe cal:

* I)c ce cste iarba pdrlitd?

{ii calul ii rtrspunse:

- Aici suntem pe mogia unei Scorpii, sori cu Gheonoaia;de rele ce sunt, nu pot sI triiasci la un loc; blestemul parin_lilor le-a ajuns, gi d-aia s-au flcut lighioi, asa precum le vezi;vrdjm[gia lor e groaznicd, nevoie de cap, vor sd_si rdpeasciuna de la alta pdmAnt; cAnd Scorpia este necljitd rdu, varsifoc gi smoall; se vede cI a avut vreo ceartl cu sord_sa gi, viinds-o goneascd de pe tirdmul ei, a pArlit iarba pe unde a trecut;ea este mai rea decdt sord-sa gi are trei capete. Si ne odihnimpufin, stepane, qi mAine dis-de-dimineald sd fim gata.

A doua zi se pregdtiri, ca gi c6nd ajunsese la Gheonoaia,gi porniri. Cdnd., auzird, un urlet gi o vdjieturi, cum nu maiauziserd ei pdnl atunci!

- Fii gata, stipdne, cd iati se apropie zgripsoroaica deScorpie.

Scorpia, cu o falcd in cer 9i cu alta in pdmdnt gi vdrsdndfleceri, se apropia ca vdntul de iute; iard calul se urci repedeca sigeata pAnd cam deasupra gi se lisl asupra ei cam pe de_oparte. Fit-Frumos o sigetd qi ii zburd un cap; cdnd era sd_i

F

mai la un cap, Scorpia se ruge cu lacremi ca se o ierte, cd nu-i

face nimic gi, ca s[-l incredinleze, ii dete inscris cu sdngele ei'

Scorpia ospdtd pe Fit-Frumos Ei mai gi decdt Gheonoaia; iariel ii dete gi ddnsei inapoi capul ce i-l luase cu sigeata, carele

se lipi indati cum il puse la loc, 9i dupi trei zile plecari mai

departe.

Trecdnd gi peste hotarele Scorpiei, se duseri, se duseri 9i

iari se mai duserl, pAnl ce ajunserl la un cdmp numai de

flori gi unde era numai primlvard; fiecare floare era cu deo-

sebire de mdndrl s,i cu un miros dulce, de te imbita; ttdgea

un vAntigor care abia adia. Aicea stlturd ei si se odihneascl,

iar[ calul ii zise:

- Trecurdm cum trecurlm pdnl aci, stlp6,ne; mai avem

un hop: avem si ddm peste o primejdie mare; qi daci ne-o

ajuta Dumnezeu sd sciplm 9i de d6,nsa, apoi suntem voinici'

Mai-nainte de aci este palatul unde locuieqte Tinerele fdrdbdtrhnele;i vialdfdrd de moarte. Aceastl casd este incongiu-

rati cu o pldure deasi gi inalti, unde stau toate fiarele cele

mai silbatice din lume; ziua qi noaptea pdzesc cu neadormire

gi sunt multe foarte; cu ddnsele nu este chip de a te bate; 9i ca

s6 trecem prin pddure e peste poate; noi ins[ si ne silim, dac-

om putea, si sdrim Pe dasuPra.

Dup[ ce se odihnirl vreo doui zile, se pregitiri iariqi;

atunci calul, linindu-gi risuflarea, zise:

- St[pdne, strdnge chinga cAt poli de mult 9i, inc[lecdnd,

sI te lii bine qi in sc5ri, 9i de coama mea; picioarele sd le liilipite pe lAngl suplioara mea' ca si nu ml ziticnegti in zborul

meu.

Se urcl, f[cu probi, gi intr-un minut fu aproape de pidure'

- Stdpine, mai zise calul, acum e timpul cdnd se di de

mdncare fiardlor pidurei gi sunt adunate toate in curte; s[

trecem.

13