lernen sie deutsch sprechen

88
 LIMBA GERMANĂ Reguli gramaticale 1 a 2 a 3 a 4 a 5 ad 6 f 7 s 8 s 9 s 10 s 11 s 12 s 13 s 14 s 15 s 16 s 17 s 18 s 19 s 20 s 21 s 22 s 23 s 24 s 25 s 26 s 27 s 28 p 29 p 30 v 31 v 32 v 33 v 34 v 35 v 36 v 37 v 38 v 39 v 40 v 41 v 42 v 43 v 44 v 45 v 46 v 47 v 48 v 49 v 50 v 51 v 52 v 53 v 54 pr 55 pr 56 pr u.a und andere z.B. zum Beispiel u.s.w. und so weiter  bzgw. beziehun gswei se Vgl. Vergleich La plural toate substantivele au die perfectul compus al verbelor de mişcare cu complement direct  se face întotdeauna cu haben de la participiul verbului se formează substantive La dativ plural  toate substantivele primesc  -en După sein  se pune întotdeauna nominativ n propoziţia enunţiativă predicatul stă întotdeauna pe locul doi Pentru oră se folosește um , iar pentru dată se folosește am Verbul la participiu respecta regula celui de-al doilea verb din propoziție Verbul können  exprimă posibilitatea fizică  și intelectuală  și permisiunea . Nu permite zu După haben  se pune întotdeauna  acuzativ  În pro poziţia secundară p redica tul stă pe ultim ul loc După verbul mögen  se folosește acuzativul  și nu se pune zu La perfectul compus se conjugă doar verbu l haben , participiul având aceeași forma la toate persoanele  Al doilea verb din propo ziţie se pune la sfârş it prece dat de zu Toate verbele de mișcare și de trecere dintr-o stare în alta se conjugă la perfectul compus cu sein Expresia bitten um  substituie verbul din propoziţie La plural majoritatea femininelor primesc -en Reflexivul la persoana a III-a sg.  și pl.  este sich Wessen  nu este urmat de verb ci de obiectul la care se face referință Pentru persoane starea pe loc se redă cu bei , iar mișcarea cu zu . Ambele cer dativul Majoritatea verbelor la persoanele II  și III sg . primesc umlaut Kein  neagă numai substantivele care n-au articol sau sunt însoțite de ein , eine , ein Diminutivele au umlaut dacă substantivul de bază are a, o, u după verbele senzoriale  nu se pune zu , iar al doilea verb stă la infinitiv , nu la gerunziu La imperativ verbele păstrează umlaut doar dacă-l au în rădăcină La imperfect persoanele I si a III-a  au aceeași conjugare Verbele care încep cu be-  nu primesc ge-  la participiu La imperfect conjugarea se face ținând cont de persoana I sg Verbele care se termină în -ieren  nu primesc ge-  la participiu Infinitivul dublu  - când participiul unui ve rb modal sau sen zorial întâlneşte un infinitiv se transformă şi el în infinitiv verbele poziţionale de mişcare sunt cu Ac şi răspund la întrebarea wohin verbele poziţionale de stare sunt cu D şi răspund la întrebarea wo Comparativul se formează adăugând er  la pozitiv. La majoritatea a, o, u devin ä, ö, ü Femininul se formează punând -  in la masculin O vocală urmată de două consoane se pronunţă scurt Intrarea în toate spaţiile foloseşte in Toate substantivele se scriu cu literă mare Starea pe loc se redă în vorbire cu cazul dativ , iar mişcarea cu acuzativul Toate verbele devin substantive punând das  şi scrise cu literă mare După wenig , viel , nichts , etwas  adjectivele se substantivizează de genul neutru los  sau frei  la sfârşitul unui adjectiv înseamnă fără  Adve rbele d e timp s e pun inainte a celor lalte Referința la un spațiu orizontal folosește auf Din adjective se formează substantive adăugând -e ; a, o, u devin ä, ö, ü; fiind de genul feminin Referința la un spațiu vertical folosește an Denn  este singura prepoziţie care nu introduce secundară Diminutivele se formează adăugând -chen  sau -lein  la substantivul de bază si sunt de genul neutru Pentru localități , țări , continente  starea pe loc se redă cu in, iar mișcarea cu nach La plural majoritatea masculinelor primesc -e . A, o, u devin ä, ö, ü La plural majoritatea neutrelor primesc -er . A, o, u devin ä, ö, ü Dacă substantivele au formă de plural ramân n eschimbate Cuvintele interogative când nu sunt într-o propoziție interogativă introduc propoziții secundare n propoziția principală (la prezent și imperfect) particula separabilă a verbe lor trece la sfârșitul propoziției; în propoziția secundară particula nu se desparte de verb Substantivele provenite din adjective sau participii păstrează declinarea avută iniţial particula be-  înaintea unor verbe le transformă în verbe tranzitive verbele tranzitive (cu complement direct) au şi pasiv comparaţie Abrevieri şi aşa mai departe respectiv Traducere şi altele de exemplu 1

Upload: sergiulik-lik

Post on 21-Jul-2015

547 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

LIMBA GERMANReguli gramaticale1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 a a a a ad f s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s p p v v v v v v v v v v v v Comparativul se formeaz adugnd er la pozitiv. La majoritatea a, o, u devin , , Din adjective se formeaz substantive adugnd -e; a, o, u devin , , ; fiind de genul feminin Dup wenig , viel, nichts , etwas adjectivele se substantivizeaz de genul neutru los sau frei la sfritul unui adjectiv nseamn fr Adverbele de timp se pun inaintea celorlalte O vocal urmat de dou consoane se pronun scurt Toate substantivele se scriu cu liter mare Toate verbele devin substantive punnd das i scrise cu liter mare Starea pe loc se red n vorbire cu cazul dativ, iar micarea cu acuzativul Intrarea n toate spaiile folosete in Referina la un spaiu vertical folosete an Referina la un spaiu orizontal folosete auf Femininul se formeaz punnd - in la masculin La plural toate substantivele au die La plural majoritatea femininelor primesc -en La plural majoritatea masculinelor primesc -e. A, o, u devin , , La plural majoritatea neutrelor primesc -er. A, o, u devin , , Dac substantivele au form de plural ramn neschimbate La dativ plural toate substantivele primesc -en Pentru localiti , ri, continente starea pe loc se red cu in, iar micarea cu nach Dup haben se pune ntotdeauna acuzativ Dup sein se pune ntotdeauna nominativ Dup verbul mgen se folosete acuzativul i nu se pune zu Kein neag numai substantivele care n-au articol sau sunt nsoite de ein, eine, ein Diminutivele se formeaz adugnd -chen sau -lein la substantivul de baz si sunt de genul neutru Diminutivele au umlaut dac substantivul de baz are a, o, u Substantivele provenite din adjective sau participii pstreaz declinarea avut iniial Pentru persoane starea pe loc se red cu bei, iar micarea cu zu. Ambele cer dativul Pentru or se folosete um, iar pentru dat se folosete am Al doilea verb din propoziie se pune la sfrit precedat de zu n propoziia enuniativ predicatul st ntotdeauna pe locul doi n propoziia secundar predicatul st pe ultimul loc Verbul knnen exprim posibilitatea fizic i intelectual i permisiunea . Nu permite zu Verbele care ncep cu be- nu primesc ge- la participiu Verbele care se termin n -ieren nu primesc ge- la participiu Verbul la participiu respecta regula celui de-al doilea verb din propoziie La perfectul compus se conjug doar verbul haben , participiul avnd aceeai forma la toate persoanele La imperfect conjugarea se face innd cont de persoana I sg La imperfect persoanele I si a III-a au aceeai conjugare Toate verbele de micare i de trecere dintr-o stare n alta se conjug la perfectul compus cu sein particula be- naintea unor verbe le transform n verbe tranzitive n propoziia principal (la prezent i imperfect) particula separabil a verbelor trece la sfritul propoziiei; n propoziia secundar particula nu se desparte de verb Wessen nu este urmat de verb ci de obiectul la care se face referin La imperativ verbele pstreaz umlaut doar dac-l au n rdcin Majoritatea verbelor la persoanele II i III sg. primesc umlaut Expresia bitten um substituie verbul din propoziie de la participiul verbului se formeaz substantive perfectul compus al verbelor de micare cu complement direct se face ntotdeauna cu haben dup verbele senzoriale nu se pune zu, iar al doilea verb st la infinitiv , nu la gerunziu

42 v 43 44 45 46 47 48 49 v v v v v v v

50 v Infinitivul dublu - cnd participiul unui verb modal sau senzorial ntlnete un infinitiv se transform i el n infinitiv 51 52 53 54 55 56 v v v pr pr pr verbele poziionale de micare sunt cu Ac i rspund la ntrebarea wohin verbele poziionale de stare sunt cu D i rspund la ntrebarea wo verbele tranzitive (cu complement direct) au i pasiv Reflexivul la persoana a III-a sg. i pl. este sich Cuvintele interogative cnd nu sunt ntr-o propoziie interogativ introduc propoziii secundare Denn este singura prepoziie care nu introduce secundar Abrevieri u.a und andere z.B. zum Beispiel u.s.w. und so weiter bzgw. beziehungsweise Vgl. Vergleich Traducere i altele de exemplu i aa mai departe respectiv comparaie 1

Reguli fonetice. SintaxaAciuneacine? al.....ale cui? cui? pe cine?, ce? spaiu spaiu vertical spaiu orizontal persoane pot, gar, pia, provincie ape munte localiti, ri, continente stare pe loc micare spre stare pe loc la micare spre stare pe loc pe micare pe stare pe loc la micare spre, de la stare pe loc la micare spre, de la stare pe loc la micare spre, de la stare pe loc la micare spre, de la stare pe loc n micare spre acum... de... ntregi

N

G

D

Akwer wessen wem wen in an auf bei zu auf an in in nach vor seit art. ganz(en/e) perioad bei an in in

Scris ch ei eu ie ig (final) j s sch sp st (ini) tsch v w y z

Citit e h ae oi i~ (i lung) ih i eo z p s t ci iu f v iu

perioade de timp

pri fenomene ale naturii pentru cer concediu, stare pe loc la vacan, micare serviciu pentru radio, TV

Prepoziii an+dem am in+dem im zu+dem bei+dem zum beim

Aciuneaprepoziii statt wrend wegen sich errinern sich freuen ...wrdig an... Stelle auf Grund das Gefhl ein Teil im Namen sicher tchtig und erfahren in allen Fragen... sein zu Ehren

N

Genitiv G

D

Akn locul n timpul din cauza a-i aminti de a se bucura de demn de n locul... pe/n baza sentimentul de o parte din n numele sigur de a fi cel mai priceput (tob) n n onoarea

verbe

expresii

Dativ Aciunea...gegenber aus auer bei dank mit nach seit

N

G

D

Akvizavi, fa de din n afar de la datorit cu dup de, din, de la

prepoziii

2

Reguli fonetice. SintaxaAciuneacine? prepoziii von vorbei an weh zu abhngen von ankommen beeindrucken von bestehen aus bewegen zu blttern in bringen zu einladen zu erschrecken vor erzhlen von flattieren folgen fragen nach gefallen gehren gehren zu glauben gratulieren helfen helfen bei hren von klarmachen kommen aus leiden an mangeln an mifallen mitrauen verbe nachschlagen in passen zu raten reden von sehnen nach sich bewahren vor sich freuen an sich hergeben zu sich nhern sich vorstellen sich verabschieden von sprechen von steigen aus suchen nach teilnehmen an telefonieren mit trauen trumen von berlegen berzeugen von verlangen von verletzen an verstehen von vertrauen

N

G

D

Akde, de la pe lng vai la a depinde de a ajunge, a sosi a impresiona de a consta din a determina la a rsfoi a aduce n stare s, a face s a invita la a se speria de a povesti despre a flata a urma, a urmri a ntreba de(spre) a plcea a aparine a face parte din a crede a felicita a ajuta a ajuta la a auzi de a lmuri a iei a suferi de a duce lips de a displcea a nu avea ncredere a cuta n a se potrivi cu a sftui a vorbi de a-i fi dor de a se feri de a se bucura de ceva prezent a se preta la a se apropia de a-i nchipui a-i lua rmas bun de la a vorbi de a cobor a cuta ceva pentru viitor a lua parte la a vorbi la telefon cu a avea ncredere n a visa la a se rzgndi a convinge de a cere a se rni la a se pricepe la a avea ncredere n

3

Reguli fonetice. SintaxaAciuneacine? vorbeifahren an vorbeigehen an vorbeikommen bei widersprechen wissen von zusehen zweifeln an ... zuliebe Angst vor arm an aus Liebe zu Ausflug nach beschftigt mit das Vertrauen zu die Kritik ben an die Rede sein von die Sehnsucht nach einen Vorteil ziehen aus Erfolg bei Gefallen finden an imstande zu Lust an nahe an reich an schuldig/schuld an Teilnahme an weit von zufrieden mit

N

G

D

Aka trece pe lng a trece pe lng a trece pe la a contrazice a ti ceva despre a privi, a se uita la a se ndoi de de dragul... fric de srac n din dragoste pentru excursie la ocupat cu ncrederea n a critica pe a fi vorba de dorul de a trage/avea un avantaj din succes n a gsi plcere n n stare s poft de aproape de bogat n vinovat de participare la departe de mulumit de

verbe

fr art

expresii

fr art

Aciuneabis bis prepoziii durch fr gegen ohne ber um achten auf anrufen ansehen antworten auf aufpassen auf bezweifeln bitten um denken an erreichen erwarten gehen durch gelangen glauben an hoffen auf kmpfen fr

Acuzativ N G

D

Akpn prep de misc pn prin pentru mpotriva fr despre n jurul a fi atent la a suna a privi, a se uita la a rspunde la a fi atent la a se ndoi de a ruga s a gndi la a ajunge a atepta a trece prin prep de misc a ajunge la a crede n a spera la/n a lupta pentru a menine ceva existent

verbe

4

Reguli fonetice. SintaxaAciuneacine? kmpfen um kennenlernen lossein loswerden missen reden ber sich rgern ber sich bemhen um sich bewerben um sich beziehen auf sich erinnern an sich freuen auf

N

G

D

Aka lupta pentru a obine ceva a face cunotin cu a scpa de a scpa de a duce lipsa a vorbi despre a se supra pe a-i da silina pentru a candida, a concura, a solicita un post a se referi la a-i aminti de a se bucura de ceva viitor , a atepta cu plcere a se bucura de ceva trecut, ceea ce deja ai a se obinui cu a se interesa de a-i face griji din cauza a se ndrgosti de a se adresa a se mira de a nvinge pe a avea grij de a vorbi despre a urca a renuna la a ngriji a atepta pe a se mpotrivi a se ndrepta ctre a se ndrepta ctre poft de prep de misc n trecere spre dreptul la suprarea pe sperana n urmeaz exist cunotin de prep de misc cu vedere la pcat de cum ajung la

verbe

sich freuen ber sich gewhnen an sich interessieren fr sich sorgen um sich verlieben in sich wenden an sich wundern ber siegen ber sorgen fr sprechen ber steigen in verzichten auf warten warten auf widersetzen zufahren auf zugehen auf Appetit auf/an auf der Durchreise das Recht auf der rger ber die Hoffnung auf es folgt es gibt Kenntnis an mit Aussicht schade um wie komme ich

expresii

prepoziii

Aciunea hinter neben ber unter vor zwischen

Dativ + Acuzativ N G

D

Ak n spatelelng

deasupra, peste sub n faa ntre 5

Reguli fonetice. Sintaxacine? verbe

expresii

Aciunea halten an halten an schmerzen an art. Stock

N

G

D

Ak a opri n a ine la a durea la etajul

6

SubstantivulM der N des G dem D den Ak M ein N eines G D einem Ak einen M kein N G keines D keinem Ak keinen Cazurile F die der der die F eine einer einer eine F keine keiner keiner keine N das des dem das N ein eines einem ein N kein keines keinem kein Plural die der den die Regulile declinrii Regula Exemple sg. pl. sg. pl. - majoritatea masculinelor die Freunde der Freund N der Freunde -(e)s des Freund es G den Freunde n -(e)n dem Freund D die Freunde den Freund Ak - masculine terminate in -e la sg sau -en la pl. die Jung en der Jung e -en M N der Mensch die Mensch en der Jung en des Jung en -en -en G des Mensch en der Mensch en den Jung en dem Jung en -en -en D dem Mensch en den Mensch en die Jung en den Jung en -en -en Ak den Mensch en die Mensch en die Frauen die Frau N der Frauen der Frau G F den Frauen -(e)n der Frau D die Frauen die Frau Ak die Kinder das Kind N der Kinder -(e)s des Kind es G N den Kinder n -(e)n dem Kind D die Kinder das Kind Ak Caz Gen

Articolul nehotrt

Articolul hotrt

Plural keine keiner keinen keine

Kein

7

AdjectivulDeclinrile (adjectivul precede substantivul) M F N -e N -en G -en D -e -en Ak M F N -er -e -es N -en G -en D -en -e -es Ak M F N -er -e -es N -en -er -en G -em -er -em D -en -e -es Ak M F N -er -e -es N -en G -en D -en -e -es Ak M F N -er -e -es N -en G -en D -en -e -es Ak Gradele de comparaie Plural -en -en -en -en Pozitivul Comparativul Superlativul (~)-er der/die/das (~)-(e)ste am (~)-(e)sten

Articolul hotrt

Articolul nehotrt

Excepii gut gut Pozitivul Comparativul besser Superlativul am besten viel viel Pozitivul Comparativul mehr Superlativul am meisten gern gern Pozitivul Comparativul lieber Superlativul am liebsten bald bald Pozitivul Comparativul eher Superlativul am ehesten

Plural -e -er -en -e Plural -en -en -en -en Plural -en -en -en -en

Pronume posesiv

Kein

Fr articol

8

NumeralulNumeralul cardinal 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 40 50 60 70 80 90 100 101 110 200 1000 1007 10000 100000 1000000 eins zwei drei vier fnf sechs sieben acht neun zehn elf zwlf dreizehn vierzehn fnfzehn sechzehn siebzehn achtzehn neunzehn zwanzig einundzwanzig zweiundzwanzig dreiundzwanzig vierundzwanzig fnfundzwanzig sechsundzwanzig siebenundzwanzig achtundzwanzig neunundzwanzig dreiig vierzig fnfzig sechzig siebzig achtzig neunzig hundert hunderteins hundertzehn zweihundert tausend tausendsieben zehntausend hunderttausend eine Milion 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 40. 50. 60. 70. 80. 90. 100. 101. 110. 200. 1000. 1007. 10000. 100000. Numeralul ordinal (nc+te, nc