licență petrilă

97
Universitatea din București - Facultatea de Limbi și Literaturi Străine - LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Prof. univ. dr. Gheorghe Sarău Student:

Upload: olteanu-stelian-dragos

Post on 11-Jan-2016

45 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

hhh

TRANSCRIPT

Page 1: Licență Petrilă

Universitatea din București

- Facultatea de Limbi și Literaturi Străine -

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Prof. univ. dr. Gheorghe Sarău Student:

Petrilă Daniel - Samuel

București

2015

Page 2: Licență Petrilă

Universitatea din București

- Facultatea de Limbi și Literaturi Străine -

Dialectul rromilor carpatici consemnat de Alexandru Ruja în

comuna Dumbrăveni - Sibiu

București

2015

Page 3: Licență Petrilă

CUPRINS

Capitolul I

INTRODUCERE...................................................................................................................... 2

Capitolul II

LIMBA RROMANI - PREZENTARE

GENERALĂ............................................................................................................................ 4

2.1 Originea limbii

rromani..................................................................................................................................... 4

2.2 Dialectele limbii rromani din

România................................................................................. ................................................ 5

2.2.1 Dialectul rromilor

căldărari............................................................................................................................. .... 5

2.2.2 Dialectul rromilor

ursari.................................................................................................. ............................ ........ 6

2.2.3 Dialectul rromilor

spoitori.................................................................................................................................... 6

2.2.4 Dialectul rromilor

carpatici................................................................................................................................. 6

Capitolul III

OBSERVAȚII PRIVIND DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE

ALEXANDRU RUJA ÎN PUNCTUL DIALECTAL DUMBRĂVENI -

SIBIU.................................................................................................................. 7

3.1 Ortografia adoptată de Ruja............................................................................................ 7

3.2 Procese fonologice întâlnite în dialectul rrom vorbit în

Dumbrăveni................................... …………………………………………………………. 9

3.3 Morfologia dialectului rrom vorbit în

Dumbrăveni......................................................................................................................... 13

3.3.1 Morfologia

nominală............................................................................................................................ .. 13

Page 4: Licență Petrilă

3.3.2 Morfologia

verbală................................................................................................................................. 13

3.3 Lexicul dialectului rrom vorbit în

Dumbrăveni........................................................................................................................... 39

3.3.1 Fondul lexical al dialectului rrom vorbit în

Dumbrăveni..............................................................................................................................39

3.3.2 Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul rrom vorbit în

Dumbrăveni..............................................................................................................................40

Concluzii..................................................................................................................................41

Bibliografie........................................................................................................................... 42

Anexe.......................................................................................................................................48

Mic dicționar rrom (ardelenesc) -

român.......................................................................................................................................50

Page 5: Licență Petrilă

I. Introducere

Prezenta lucrare își propune să descopere dialectul carpatic consemnat de Alexandru

Ruja în comuna Dumbrăevni, județul Sibiu. În elaborarea lucrării de față voi urmări fonetica

dialectului carpatic, morfologia dialectului carpatic și lexicul acestui dialect.

În al doilea capitol al lucrării voi oferi câteva informații generale asupra originii limbii

rromani și a originii etnice a poporului rrom, precum și informații despre migrația rromilor

din India spre Europa și apoi spre celelalte continente. În a doua parte a acestui capitol voi

oferi informații generale despre fiecare dialect în parte, într-o formă simplificată.

În capitolul al treilea, Observații privind dialectul carpatic consemnat de Alexandru

Ruja în punctul dialectal Dumbrăveni - Sibiu, vom urmări împreună modul prin care

procesele fonetice au reușit să schimbe forma cuvântului și să îi ofere o nouă formă, de data

aceasta dialectală. Am încercat să ofer exemple foarte clare, pe care cititorul să le înțeleagă,

dar pe care să le și poată explica altora. Aceste exemple sunt specifice dialectului carpatic, iar

prin aceasta îi oferă unicitate în rândul celorlalte dialecte ale limbii rromani. Frumusețea

acestui dialect ne va fi dezvăluită pe măsură ce vom înțelege transformările pe care le-au

suferit cuvintele în timp și pe măsură ce îi vom înțelege morfologia.

În a doua parte a capitolului vom vorbi despre morfologia dialectului rrom din

Dumbrăveni și ne vom ocupa de morfologia nominală și de cea verbală, urmărind

paradigmele părților de vorbire și fenomene proprii pe care le întâlnim în acest dialect.

În capitolul despre fondul lexical voi încerca să realizez o scurtă prezentare a lexicului,

despre tipurile de împrumuturi despre care putem vorbi în dialectul descris aici, cât și despre

zonele lingvistice din care aceste cuvinte au intrat în limba rromani. În a doua parte a

capitolului vom putea observa cum anumite cuvinte au putut lua naștere în interiorul limbii

prin mijloace interne de îmbogățire a vocabularului.

Spre finalul lucrării vom avea ocazia să cunoaștem și câteva cuvinte în dialectul

carpatic dumbrăvean pe care le-am adunat într-un mic dicționar rrom (carpatic) - român.

Această lucrare se adresează colegilor mei de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a

2

Page 6: Licență Petrilă

Universității din București, care studiază sau vor studia limba rromani, profesorilor care

predau

limba rromani în școlile din România, dar și tuturor iubitorilor de limbă rromani sau celor

care vor

dori să învețe această limbă.

Din cauza faptului că nu au existat lucrări despre dialectul rromilor din Dumbrăveni

care să mă ajute în studiul meu, am apelat la studii lingvistice contemporane asupra

dialectului carpatic atunci când am avut nevoie de informații generale cu privire la acest

dialect.

Lucrarea se bazează pe corespondenţele Ruja - Sarău dintre anii 1995 și 2001, pe care

profesorul Sarău mi le-a oferit pentru a putea începe această cercetare. Dialectul a fost

consemnat de Ruja Alexandru pe baza observațiilor sale lingvistice și a preocupării lui pentru

acest dialect.

Lucrarea de față reprezintă pentru mine atât un exercițiu de reactualizare a dialectului vorbit

acasă, cât și mijlocul prin care mă pot apropia mai mult de limba rromani și de studierea

dialectelor acestei limbi frumoase.

Această lucrare nu a avut privilegiul să fie prima lucrare despre dialectul carpatic, dar

consider că este foarte importantă prin simplul fapt că acest studiu realizat de mine reprezintă

încă un pas constructiv în conservarea și cultivarea limbii rromani în rândul celor care predau

această limbă în școli sau o studiază.

Motivul pentru care am ales să scriu această lucrare se datorează faptului că sunt

vorbitor al dialectului carpatic și am realizat că merită să îmi studiez dialectul pe care îl

vorbesc, cât și să contribui cu cercetări asupra acestui dialect pentru a putea să-l înțeleg în

toată splendoarea lui.

3

Page 7: Licență Petrilă

II. Limba rromani - prezentare generală

2.1 Originea limbii rromani

Vreme de mulți ani s-a considerat (eronat) că rromii provin din Egipt, de unde au primit

denumirea de egiptiacos, pharaons (Transilvania), gypsy (Anglia) sau gitani (Spania), ceea ce

însemna: egipteni. Prin alte locuri aceștia apar menționați și sub denumirea de zingari (Italia),

cigani, ciganos, tsiganes (Franța), Zigeuner (Germania) sau ațigani și țigani, în Țara

Românească și în Moldova. (Petcuț: 2003, 11)

Cercetările lingvistice realizate pe parcursul mai multor ani de lingviști ca Donald

Kenrick, Marcel Courthiade, Gheorghe Sarău și alții, au demonstrat că rromii provin din

India. Există foarte multe argumente lingvistice care demonstrează faptul că rromii sunt un

popor indian și că limba rromani este de sorginte indiană, iar aceste argumente se referă la

lexicul limbii rromani. Există asemănări lexicale între limba rromani și unele dialecte indiene.

Limba rromani provine din limba sanscrită și este similară cu limba hindi, gujarati, punjabi și

alte limbi indo-ariene.

Limba vorbită de rromi de numește rromani, iar această denumire provine de la

cuvântul rrom care înseamnă "bărbat, om". În limba prakrită există cuvântul domba

(simplificat în dom, prin apocopă - căderea silabei finale în acest caz), care înseamnă "om"; d

este o consoană retroflexă, iar prin rotacizare s-a transformat în r geminat (rr).

Vocabularul limbii rromani cuprinde un număr însemnat de cuvinte moștenite din limba

sanscrită. Acesta reprezintă fondul vechi al limbii rromani. Pe parcursul migrației lor din India

spre Europa, rromii au împrumutat o serie de cuvinte din limbile cu care aceștia au intrat în

contact. A fost analizat lexicul rrom și s-a constatat că limba rromani conține elemente vechi

afgane, persane, armenești, turcești, grecești, slave, românești etc. S-a putut constitui în acest

mod drumul parcurs de strămoșii rromilor, de la plecarea lor din India și până la stabilirea lor

în spațiul balcanic. (Sarău: 1998, 9)

Limba rromani comună s-a stabilit cu prilejul de-al IV-lea Congres Internaționa al

Rromilor de la Varşovia din 1990 (Sarău: 2012 b., 13). Limba rromani are un caracter

sintetic, la fel ca limba de provenienţă - limba sanscrită.

4

Page 8: Licență Petrilă

2.2 Dialectele limbii rromani din România

Este foarte greu să clasificăm dialectele limbii rromani - aproape imposibil. Dificultatea

provine din faptul că dialectele pot fi variate, alte dialecte având ramuri asemănătoare între

ele, iar altele se pot confunda ușor între ele. Delimitarea este greu de stabilit. De exemplu,

dialectul lovarilor se confundă adesea cu dialectul căldărarilor.

Dialectele se deosebesc între ele prin mai multe elemente: lexic, morfologie și aria de

răspândire.

Principalele dialecte ale limbii rromani în România sunt: dialectul căldărăresc, dialectul

spoitoresc, dialectul ursăresc și dialectul carpatic (sau carpatin).

2.2.1 Dialectul rromilor căldărari

Căldărarii trăiesc pe întregul teritoriu românesc, răspândiți în toate zonele geografice

ale României.

Dialectul rromilor căldărari este profund influențat de limba română, chiar dacă rromii

căldărari s-au răspândit - după dezrobire - în țările occidentale (Belgia, Franța, Spania ș.a.) și

în alte țări europene ( Ucraina, Polonia, Rusia, Finlanda, Suedia etc.) sau continente (America

Centrală și America de Nord, Australia).

Influența limbii române se percepe mai mult la nivel lexical. Dialectul căldărarilor care

au rămas în România este mai profund influențat de limba română decât al căldărarilor care au

migrat spre alte zone lingvistice.

O altă limbă care a influențat lexicul căldărarilor este limba greacă. Există în limba

rromani o serie de cuvinte de proveniență grecească: còxa "fustă, rochie", càxra "cort",

trănda "treizeci", pàpos "bunic", drom "drum, cale, stradă", kak "unchi", peìnda

"cincizeci", sarànda "patruzeci", efta "șapte", oxto "opt", enă "nouă" etc.

Aceși termeni au pătruns în dialectul rromilor căldărari deoarece acest neam de rromi a

5

Page 9: Licență Petrilă

intrat în contact cu limba greacă pentru o perioadă mai lungă de timp.

2.2.2 Dialectul rromilor ursari

Ursarii au venit în România din Sud-Estul Europei. Așa se explică existența unor

cuvinte slavone în dialectul lor. Dialectul rromilor ursari prezintă multe influențe din limba

română. Cuvinte ca dïlgo "lung, lungă, lungi", kúśma "căciulă", nìśto "nimic", zèleno

"verde", sborìzel "a vorbi" provin de la populații vorbitoare de limbă bulgară sau

macedoneană. (Cordovan, Sarău: 2012, 65)

2.2.3 Dialectul rromilor spoitori

Rromii spoitori trăiesc, cei mai mulți, în zona de Sud, Sud-Vest și Sus-Est a României,

în orașe ca: Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Giurgiu, Oltenița, Brăila etc.), dar și în orașe din

Muntenia și Moldova, dar aici într-un număr restrâns.

Rromii "spoitori "se mai numesc și rromi "turci" sau "mahomedani" din cauză că mulți

dintre aceștia aparțin religiei musulmane și că dialectul vorbit de ei conține mulți termeni

proveniți din limba turcă. (Cordovan, Sarău: 2012, 65)

Profesorul Gheorghe Sarău de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității

din București s-a ocupat îndeaproape de studierea acestui dialect și realizează o lucrare foarte

importantă cu privire la rromii spoitori.

2.2.4 Dialectul rromilor carpatici

Mai mulți cercetători s-au ocupat de studierea dialectului carpatic. Potrivit acestor

cercetători (Jan Kochanowski, George Calvet ș.a.), rromii "carpatici" sunt întâlniți în

6

Page 10: Licență Petrilă

Slovacia, Ungaria, Cehia, o parte din Polonia, Ucraina, România (în special în zona

Maramureșului, Bihor, Satu Mare).

(Cordovan, Sarău: 2012, 65)

Dialectul carpatic se deosebește de celelalte dialecte prin lexic, morfologie și aria de

răspândire.

III. OBSERVAȚII PRIVIND DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE

ALEXANDRU RUJA ÎN PUNCTUL DIALECTAL DUMBRĂVENI -

SIBIU

3.1 Ortografia adoptată de Ruja

Tabel 1. Comparație între grafia limbii rromani comune și a dialectului consemnat de

Ruja

Limba română Dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja

Limba rromani comună

Observații

a a a

b b b

c k k

d d d

e e e

f f f

g g g

h h și x (nu am identificat vreo

regulă)

x

i i sau, pe alocuri, j j

j j sau, disparat, ź ź

k k k

l l l

m m m

n n n

Page 11: Licență Petrilă

o o o

p p p

q Există și în limba rromani comună semnul q, dar acesta are valoare diferită față de cel din limba română (g sau c), fiind utilizat numai în postpoziții de Genitiv-Dativ.

r r r

s s s

ș ś ś

t t t

ț c c

u u sau w u

v v v

w

x

y

z z z

Grupurile de sunete ghe, ghi, che, chi vor fi redate în dialectul consemnat de Alexandru Ruja

astfel:

ge pentru ghe: hingeribo s.m. "hingherie, ecarisaj";

gi pentru ghi: gijaw vb. "a duce", sigiardo vb. "grăbit";

ke pentru che: vaśke conj. "fiindcă, pentru că";

ki pentru chi: pakiw s.f. "omenie, cinste, corectitudine".

Pentru sunetul redat în alfabetul fonetic internațional prin [dӡ] (ӡ în limba rromani

comună, pronunțat în limba română ca un ge, gi în cuvinte ca: geam, ginere, genunchi, geană,

geană etc.) Alexandru Ruja folosește ĝ, dar pe alocuri întâlnim și semnul ӡ (rareori!).

7

Page 12: Licență Petrilă

Alte sunete sau grupuri de sunete care nu au fost incluse în primult tabel și pe care

Alexandru Ruja le explică astfel:

Tabel 2. Grupuri de sunete specifice dialectului rrom dumbrăvean

1 2 3 4 5

ä ä ärátyi "aseară" cf. germ. Härtz

"inimă"

ōa oa a (maghiar) nōa moré "ei, bre" cf. magh. a: ablak

"fereastră", asztal

"masă", Atila "Atila"

(ōatilōa)

ty chĭ (chĕ) ty rätyi "seară" cf. cuvintelor

românești chibrit,

urecheat; magh.

tyuk "găină"

ly lĭi ly lyimalo "mucos"

gy ghĭ gy gogyi "minte,

creier"

cf. magh. Gyula

"Iulian"; gyár

"fabrică"

ny nĭi ny enya "nouă"

ćenyá "cercei"

magh. nyul "iepure",

nyár "vară"

3.2. Procese fonologice întâlnite în dialectul rrom vorbit în Dumbrăveni

În acest subcapitol voi încerca să urmăresc evoluția fonetică în dialectul dumbrăvean a unor

cuvinte rrome extrase din consemnările lui Alexandru Ruja, urmărind modificările care au

apărut, cât și tipurile de procese care au avut loc în formarea noilor forme lexicale.

8

Page 13: Licență Petrilă

În orice dialect există mai multe tipuri de procese fonologice pe care le putem numi alterări

sau accidente fonetice, care duc la transformarea unui cuvânt, fie că acestea îl scurtează, fie îl

lungește, fie îi schimbă poziția anumitor sunete.

În dialectul consemnat de domnul Ruja există mai multe tipuri de accidente fonetice care se

produc la nivelul cuvintelor.

Apocopa este accidentul fonetic în urma căruia are loc căderea unui sunet sau a unui

grup de sunete de la sfârșitul unui cuvânt. În dialectul consemnat de Ruja acest

fenomen este întâlnit în cuvinte ca:

vo<vov "el";

kodo<kodova "acela".

Un alt fenomen lingvistic întâlnit în acest dialect este metateza. Prin metateză

înțelegem modificarea fonetică produsă prin schimbarea locului sunetelor sau al

silabelor dintr-un cuvânt. De exemplu: bristel<bistrel "a uita".

Un fenomen lingvistic întâlnit mai frecvent în dialectul carpatic dumbrăvean

este pierderea aspirației:

jek<jekh "unu";

mikló<mikhló<mekhlo "lăsat" (cu închiderea vocalei e la i);

mikleas<mikhleas "a lăsa";

ać<aćh "rămâi!";

dik<dikh "privește!".

Tot un accident fonetic frecvent în dialectul rromilor carpatici din Dumbrăveni este

sincopa întâlnită în cuvinte precum:

jekhar<jekhvar "o dată";

resuni<resutni "vulpe";

tra<tira "pe a ta";

malado<malavdo "întâlnit";

teluno<telutno "inferior";

t-ro<tiro "al tău";

9

Page 14: Licență Petrilă

gurni<guruvni "vacă".

Dela<Devla "Doamne!".

Alte accidente fonetice cu o frecvență mai redusă sunt: proteza - proces fonetic care

constă în adăugarea unei litere inițiale fără a schimba sensul (aśunenas<śunenas

"(ei/ele) auzeau"), elidarea - prin care înțelegem suprimarea vocalei finale a unui

cuvânt când cuvântul următor începe tot cu o

vocală (t-aven<te aven "să fiți"), acomodația - procesul fonetic care are loc atunci când

grupurile

consonantice -vn- sau -pn- trec, deseori, în -mn- sau -m-, în limba vorbită

(merimaste<meripnasθe "la moarte"), trecerea consoanei v în semiconsoana w

(phenáw<phenav "(eu) spun", gaw<gav "sat"), trecerea unei consoane într-o altă consoană

(xacarde<xasarde "pierduți, pierdute", colaxardeas<solaxardăs "(el/ ea) a jurat).

Am identificat și o serie de cuvinte din dialectul consemnat de Ruja Alexandru care au

suferit mai multe tipuri de modificări în același timp:

cërhári<caxrári "cortorar" (aici se produce metateza càxra>càrxa, iar vocala a s-a închis la

vocala mijlocie centrală ë);

tranake<tire rajnăqe "doamnei tale" (în dialectul carpatic forma tire o redăm prin tira; prin

haplologie - suprimarea prin disimilație totală a unei silabe identice sau

asemănătoare cu o silabă vecină din același cuvânt sau din cuvinte

învecinate - grupul ra s-a suprimat, iar tranăqe a trecut în tranake prin monoftongarea

diftongului ia).

kiso<kasavo "astfel de..." (kasavo trece în kisavo, iar prin sincopa grupului -av- devine

kiso);

cino<tikno "mic" (prin africatizare, tikno a trecut în cikno, iar pe urmă s-a redus la cino prin

sincoparea consoanei k);

odä<kodoja "aceea" (prin afereză - căderea unui sunet sau a unui grup de sunete

de la începutul unui cuvânt - kodoja a trecut în odoja. Următorul proces care are loc

este sincopa, prin dispariția vocalei o din silaba oxitonă. Diftongul ja s-a monoftongat în

Page 15: Licență Petrilă

vocala

10

deschisă ä [Ɛ]);

jigi<vb. ӡivdi "vie" (prin palatalizarea consoanei d; prin procedeul numit fricatizare, ӡ [dӡ] a

trecut în fricativa j);

pakiw<patĭv "onoare, cinste, respect" (prin palatalizare - transformarea unui sunet nepalatal

într-unul palatal, prin mutarea locului de articulaţie în regiunea palatului dur al gurii, sub

influenţa unui i următor - patĭv trece în pakiv, iar prin trecerea lui v în semiconsoana w

pakiv va deveni pakiw);

xalagji<xalavdi "spălată" (xalavdi va trece în xaladi din cauza sincopei, iar xaladi va deveni

xalagji prin palatalizare, adică d va trece în consoana g).

Alte cuvinte care prezintă alterări fonetice sunt următoarele:

cinel<kinel "a cumpăra" (cu palatalizarea consoanei k);

lulugja<luludă "flori" (cu palatalizarea consoanei d);

gogji<godĭ "minte" (cu palatalizarea consoanei d);

kidea<kadă "astfel" (prin trecerea vocalei a în vocala i);

makărdó<matărdo "bețiv" (prin palatalizare);

juvli<ӡuvli (prin fricatizarea africatei ӡ);

jekh-ar<jekhvar "o dată" (sincopare);

ćekát<ćikat "frunte" (deschiderea vocalei i la e);

laĝavó<laӡav "rușine" (fenomenul lingvistic produs este paragoga - adăugarea unui sunet sau

a unei silabe la sfârșitul unui cuvânt);

Page 16: Licență Petrilă

11

3.3 MORFOLOGIA DIALECTULUI RROM VORBIT ÎN DUMBRĂVENI

Știm că morfologia este partea gramaticii care studiază forma unui cuvânt, modificările

formei și ale conținutului, valorile gramaticale exprimate prin formele cuvântului. Morfologia

urmărește cuvântul sub aspectul variației formei sale (al flexiunii) pentru exprimarea

diverselor categorii gramaticale, prin opoziție cu sintaxa, care studiază combinarea cuvintelor

și funcțiile pe care acestea le iau în cadrul combinațiilor, propozițiilor, frazelor.

3.3.1. Morfologia nominală

Spre deosebire de alte limbi, de exemplu limba română, substantivele pot avea în limba

rromani două genuri: masculin și feminin. Numărul substantivelor poate fi singular și plural.

După cum am spus mai sus, genul substantivelor rrome poate și masculin sau feminin, neutrul

neexistând în limba rromani. La fel se întâmplă și în cazul dialectului carpatic. Substantivele

sunt masculine și feminine.

Cazul substantivelor

În limba rromani substantivele cunosc opt cazuri: Nominativul, Acuzativul, Genitivul,

Dativul, Locativul, Ablativul, Sociativul-Instrumental și cazul Vocativ.

Substantivele masculine pot avea în dialectul carpatic, la cazul Nominativ, următoarele

terminații:

- o consoană (sap "șarpe", guruv "bou", vast "mână, braț", dad "tată", gad "haină, cămașă"

etc.)

- vocala o (rakló "băiat nerrom", ćhavo "băiat rrom", gonó "sac", foro "oraș", kokalo "os",

ćerbó "cerb", lunó "seceră", înjeró "înger" etc.)

- sufixul -bo: pućibo "întrebare", phabaripo/(bo) "arsură", phageribo "dărâmătură", śudribo

Page 17: Licență Petrilă

12

"răceală", ulajibo "împărțire", vazdibo "ajutor", makibo "beție", lumajibo "lovitură".

- semivocala j: muj, räj, näj, sarkany

- vocala i: salivari, gji, kralji, pani

- sufixul -ari (care indică profesia, ocupația): paramisári "povestitor", cërhári "cortorar",

lawtári "lăutar".

Substantive masculine abstracte

În limba rromani substantivele abstracte sunt de genul masculin. Acestea se formează

cu sufixul abstract -bo, speficic dialectului carpatic.

Exemple:

ćälibo "plăcere"

xanamikipo "alianță"

xanăribo "adunare"

xanjibo "mâncărime"

xarpibo "fărâmitură"

hingeribo "hingherie"

jijibo "viață"

keribo "făcătură"

laśaribo "laudă"

pućibo "întrebare"

phabaripo/(bo) "arsură"

phageribo "dărâmătură"

śudribo "răceală"

ulajibo "împărțire"

vazdibo "ajutor"

makibo "beție"

lumajibo "lovitură"

Page 18: Licență Petrilă

13

Declinarea unui substantiv masculin terminat într-o consoană la Nominativ

Substantivele masculine terminate la Nominativ într-o consoană primesc la plural desinența -a

În exemplul de mai jos (Tabelul 1) substantivul masculin sap "șarpe" a primit la plural

desinența -a, devenind sapá "șerpi".

Substantivele se declină după reguli precise, rareori se întâmplă să existe excepții.

La cazul Acuzativ substantivul sap va primi terminaţia -es (sapes "pe șarpe"). Celelalte

cazuri se vor forma de la Acuzativ, adăugând însă terminaţiile cazuale specifice.

Cazul Vocativ nu se formează de la Acuzativ. Acesta are forma unui substantiv în

cazul Nominativ la care se adaugă terminaţia specifică de Vocativ. La substantivele masculine

(numărul singular) pot primi un -a: sápa! "șarpe!".

Diferența dintre singular și plural constă în faptul că, la Nominativ, substantivul se

va termina în -a, iar tema -es de la singular va trece în -en la plural (sapén "pe șerpi").

Vocativul se formează pornind de la forma de Nominativ sapá la care se adaugă desinența -le

(sapále! "șerpilor!").

Tabel 3. Declinarea substantivului masculin sap "șarpe"

Nominativ sap sapá

Genitiv sapéskro sapéngro

sapéskri sapéngri

sapé kre sapéngre

Dativ sapéske sapénge

Locativ sapéste sapénde

Acuzativ sapés sapén

Ablativ sapéstar sapéndar

Socciativ-

Instrumental

sapéha sapénca

Vocativ sápa! sapále!

Cazul Genitiv este format din forma de Nominativ la care se adaugă terminații

Page 19: Licență Petrilă

specifice ge Genitiv: -kro (al...), -kri (a...), -kre (ai...), -kre (ale...), iar celelalte cazuri se

comportă la fel - au terminațiile lor specifice: Dativ (-ke), Locativ (-te), Ablativ (-tar),

Sociativ-Instrumental (-ha).

Substantive masculine terminate în semiconsoana j

Declinarea substantivului masculin însuflețit räj "domn" prezintă aceleași paradigme ca

ale substantivului sap "șarpe" (și celelalte substantive masculine). Mai jos este redată

declinarea substantivului räj "domn":

Tabel 4. Declinarea substantivului masculin räj "domn"

Nominativ räj "domn" räjá

Genitiv räjéskro räjángro

räjéskri räjángri

räjéskre räjángre

Dativ räjéske räjánge

Locativ räjéste räjánde

Acuzativ räjés räján

Ablativ räjéstar räjándar

Sociativ-

Instrumental

räjéha räjánca

Vocativ räjä! räjále!

Substantive masculine terminate în vocala v

Tabel 5. Declinarea substantivului masculin guruv "bou"

Nominativ gurúv guruvá

Genitiv guruvéskro guruvéngro

Page 20: Licență Petrilă

guruvéskri guruvéngri

guruvéskre guruvéngre

Dativ guruvéske guruvénge

Locativ guruvéste guruvénde

Acuzativ guruvés guruvén

Ablativ guruvéstar guruvéndar

Sociativ-

Instrumental

guruvéha guruvénca

Vocativ gurúva! guruvále!

În continuare voi face o comparație între două substantive masculine animate, dar care

au origini diferite.

Primul substantiv (Tabel 4) este rakló "băiat nerrom", iar al doilea este ćerbo "cerb". Putem

observa că ambele substantive se termină în vocala o. Ce mai trebuie reținut este faptul că

aceste

două substantive sunt de gen masculin și sunt însuflețite.

Poate fi observat faptul că există unele diferențe, atât la temele de singular și plural, cât și la

desinențele de singular și plural.

Diferența dintre ele constă în faptul că rakló este un substantiv masculin animat tipic

rrom, pe când celălalt este un substantiv masculin însuflețit împrumutat. Substantivul ćerbo

este împrumutat din românescul cerb.

Regula este următoarea: substantivele masculine împrumutate din alte limbi și terminate în

vocala o primesc desinența -urja la plural.

Tabel 6. Declinarea substantivului masculin rakló "băiat nerrom"

Nominativ rakl-ó rakl-é

Genitiv rakl-és-kro rakl-én-gro

rakl-és-kri rakl-én-gri

rakl-és-kre rakl-én-gre

Dativ rakl-és-ke rakl-én-ge

Page 21: Licență Petrilă

Locativ rakl-és-te rakl-én-de

Acuzativ rakl-és rakl-én

Ablativ rakl-és-tar rakl-én-dar

Sociativ-

Instrumental

rakl-éha rakl-én-ca

Vocativ rakl-ä! rakl-ále!

Tabel 7. Declinarea substantivului masculin ćerbo "cerb"

Nominativ ćerbo ćérburja

Genitiv ćerbóskro ćerburjangro

ćerbóskri ćerburjangri

ćerbóskre ćerburjangre

Dativ ćerbóske ćerburjange

Locativ ćerbóste ćerburjande

Acuzativ ćerbós ćerburjan

Ablativ ćerbóstar ćerburjandar

Sociativ-

Instrumental

ćerbóha ćerburjanca

Vocativ ćerbona! ćerburjale!

Tabel 8. Declinarea substantivului masculin gonó "sac"

Nominativ gonó goné

Genitiv gonéskro gonéngro

gonéskri gonéngri

gonéskre gonéngre

Dativ gonéske gonénge

Locativ gonéste gonénde

Page 22: Licență Petrilă

Acuzativ gonés gonén

Ablativ gonéstar gonéndar

Sociativ-

Instrumental

gonéha gonénca

Vocativ gonä! gonále!

Tabel 9. Declinarea substantivului masculin vast "mână"

Nominativ vast vasta

Genitiv vastéskro vasténgro

vastéskri vasténgri

vastéskre vasténgre

Dativ vastéske vasténge

Locativ vastéste vasténde

Acuzativ vastés vastén

Ablativ vastéstar vastendar

Sociativ-

Instrumental

vastéha vastenca

Vocativ vásta! vastále!

10. Declinarea substantivului masculin muj "gură"

Nominativ muj "gură" muj

Genitiv móskro móngro

móskri móngri

móskre móngre

Dativ móske mónge

Locativ móste mónde

Acuzativ mós món

Page 23: Licență Petrilă

Ablativ móstar móndar

Sociativ-

Instrumental

móha móstar

Vocativ múja! mujále!

Tabel 11. Declinarea substantivului feminin ćhäj "fată de etnie rromă"

Nominativ ćhäj "fată de rrom" ćhäj ćhäja

Genitiv ćháskro ćhäjáskro ćhäjangro

ćháskri ćhäjáskri ćhäjangri

ćháskre ćhäjáskre ćhäjangre

Dativ ćháske ćháske ćhäjange

Locativ ćháste ćhäjáste ćhäjande

Acuzativ ćhás ćhäjás ćhäjan

Ablativ ćhástar ćhäjástar ćhäjandar

Sociativ-

Instrumental

ćháha ćhäjáha ćhäjanca

Vocativ ćhäjo! ćhäjo! ćhäjale!

Tabel 12. Declinarea substantivului feminin phen "soră"

Nominativ phen phenjá

Genitiv phenjángro phenjángro

phenjángri phenjángri

phenjángre phenjángre

Dativ phenjáske phenjánge

Locativ phenjáste phenjánde

Acuzativ phenjás phenján

Ablativ phenjástar phenjande

Page 24: Licență Petrilă

Sociativ-

Instrumental

phenjáha phenjanca

Vocativ phenó! phenjale!

Tabel 13. Declinarea substantivului feminin romnjori "rromiță"

Nominativ romnjori romnjorä

Genitiv romnjoräskro romnjorängro

romnjoräskri romnjorängri

romnjoräskre romnjorängre

Dativ romnjoräske romnjoränge

Locativ romnjoräste romnjorände

Acuzativ romnjoräs romnjorän

Ablativ romnjorästar romnjorändar

Sociativ-

Instrumental

romnjoräha romnjoränca

Vocativ romnjorë! romnjorále!

Tabel 14. Declinarea substantivului feminin ćhib "limbă"

Nominativ ćhib ćhibá

Genitiv ćhibáskro ćhibéngro

ćhibáskri ćhibéngri

ćhibáskre ćhibéngre

Dativ ćhibáske ćhibénge

Locativ ćhibáste ćhibénde

Acuzativ ćhibás ćhibén

Ablativ ćhibástar ćhibéndar

Sociativ-

Instrumental

ćhibáha ćhibénca

Page 25: Licență Petrilă

Vocativ ćhibé! ćhibále!

Tabel 15. Declinarea substantivului feminin neînsuflețit phuv "pământ"

Nominativ phuv phuvä

Genitiv phuväskro phuvängro

phuväskri phuvängri

phuväskre phuvängre

Dativ phuväske phuvänge

Locativ phuväste phuvände

Acuzativ phuväs phuvän

Ablativ phuvästar phuvändar

Sociativ-

Instrumental

phuväha phuvänca

Vocativ phúve! phuvale!

Tabel 16. Declinarea substantivului feminin porrorri "mățișor"

Nominativ porrorri porrorrä

Genitiv porrorräskro porrorrjángro

porrorräskri porrorrjángri

porrorräskre porrorrjángre

Dativ porrorräske porrorrjánge

Locativ porrorräste porrorrjánde

Acuzativ porrorräs porrorrän

Ablativ porrorrästar porrorrändar

Sociativ-

Instrumental

porrorräha porrorränca

Vocativ porrorré! porrorrjale!

21

Page 26: Licență Petrilă

Tabel 17. Declinarea substantivului feminin porikori "codiță"

Nominativ porikori porikorä

Genitiv porikoräskro porikorängro

porikoräskri porikorängri

porikoräskre porikorängre

Dativ porikoräske porikoränqe

Locativ porikoräste porikorände

Acuzativ porikoräs porikorän

Ablativ porikorästar porikorändar

Sociativ-

Instrumental

porikoräha porikoränca

Vocativ porikoré! porikorále!

Adjectivul

Declinarea adjectivelor:

Tabel 18. Declinarea adjectivului gulo "dulce"

Nominativ guló gulé

Genitiv guléskro guléngro

guléskri guléngri

guléskre guléngre

Dativ guléske gulénge

Locativ guléste gulénde

Acuzativ gulés gulén

Ablativ guléstar guléndar

Sociativ- guleha gulénca

Page 27: Licență Petrilă

Instrumental

Vocativ gulä! gulále!

Tabel 19. Declinarea adjectivului feminin gulji "dulce"

Nominativ gulji guljá

Genitiv guljáskro guljángro

guljáskri guljángri

guljáskre guljángre

Dativ guljáske guljánge

Locativ guljáste guljánde

Acuzativ guljás gulján

Ablativ guljástar guljándar

Sociativ-

Instrumental

guljáha guljánca

Vocativ guljé! guljále!

Tabel 20. Declinarea adjectivului phuró "bătrân"

Nominativ phuró phuré

Genitiv phuréskro phuréngro

phuréskri phuréngri

phuréskre phuréngre

Dativ phuréske phurénge

Locativ phuréste phurénde

Acuzativ phurés phuren

Ablativ phuréstar phurendar

Sociativ-

Instrumental

phuréha phurenca

Vocativ phurä! phurale!

Page 28: Licență Petrilă

Tabel 21. Declinarea adjectivului phuri "bătrână"

Nominativ phuri phurjá

Genitiv phurjáskro phurjángro

phurjáskri phurjángri

phurjáskre phurjángre

Dativ phurjáske phurjánge

Locativ phurjáste phurjánde

Acuzativ phurjás phurján

Ablativ phurjástar phurjandar

Sociativ-

Instrumental

phurjáha phurjanca

Vocativ phurjé! phurjale!

Tabel 22. Declinarea sintagmei śukar murś "om bărbat"

Nominativ śukar murś śukar murśá

Genitiv śukarone murśéskro śukarone murśengro

śukarone murśéskri śukarone murśengri

śukarone murśéskre śukarone murśengre

Dativ śukarone murśéske śukarone murśenge

Locativ śukarone murśéste śukarone murśende

Acuzativ śukarone murśés śukarone murśen

Ablativ śukarone murśéstar śukarone murśendar

Sociativ-

Instrumental

śukarone murśéha śukarone murśenca

Page 29: Licență Petrilă

Vocativ śukarona murśa! śukar murśale!

Tabel 23. Declinarea sintagmei śukar ӡulji "femeie frumoasă"

Nominativ śukar ӡulji śukar ӡuljá

Genitiv śukarona ӡuljáskro śukarone ӡuljángro

śukarona ӡuljáskri śukarone ӡuljángri

śukarona ӡuljáskre śukarone ӡuljángre

Dativ śukarona ӡuljáske śukarone ӡuljánge

Locativ śukarona ӡuljáste śukarone ӡuljánde

Acuzativ śukarona ӡuljas śukarone ӡulján

Ablativ śukarona ӡuljastar śukarone ӡuljándar

Sociativ-

Instrumental

śukarona ӡuljaha śukarone ӡuljánca

Vocativ śukarone ӡuljié! śukaron ӡuljale!

Tabel 24. Declinarea sintagmei baro rrom "rrom mare"

Nominativ baro rrom bare rromá

Genitiv bare rroméskro bare rroméngro

bare rroméskri bare rroméngri

bare rroméskre bare rroméngre

Dativ bare rroméske bare rroménge

Locativ bare rroméste bare rroménde

Acuzativ bare rromés bare rromén

Ablativ bare rroméstar bare rroméndar

Sociativ-

Instrumental

bare rromeha bare rroménca

Vocativ barä rróma! bare rromále!

Page 30: Licență Petrilă

Tabel 25. Declinarea sintagmei bari romnji "femeie mare"

Nominativ bari romnji bare romnja

Genitiv bare romnjáskro bare romnjangro

bare romnjáskri bare romnjangri

bare romnjáskre bare romnjangre

Dativ bare romnjáske bare romnjange

Locativ bare romnjáste bare romnjánde

Acuzativ bare romnjás bare romnján

Ablativ bare romnjástar bare romnjándar

Sociativ-

Instrumental

bare romnjáha bare romnjánca

Vocativ bare romnjé! bare romnjále!

Pronumele

Pronumele personal

Tabel 26. Declinarea pronumelui personal

Nominativ me tu vo voj

Genitiv morro (t-ro) tirro leskro laskro

mïrri (t-ri) tirri leskri laskri

mërre (t-re) tirre leskre laskre

Dativ manqe tuqe leske laske

Locativ mande tute leste laste

Acuzativ man tut les las

Ablativ mandar tutar lestar lastar

Page 31: Licență Petrilă

Sociativ-

Instrumental

manca tuha leha laha

Vocativ - tu! - -

Tabel 27. Declinarea pronumelui personal

Nominativ morro mërre

Genitiv mërreskro mërréngro

märreskri mërréngri

märreskre mërréngre

Dativ märreske mërrénge

Locativ mërreste mërrénde

Acuzativ mërres mërren

Ablativ mërrestar mërrendar

Socativ-

Instrumental

mërreha mërrenca

Vocativ - -

Tabel 28.

Nominativ mïrri mëre

Genitiv mïrjaskro mërengro

mïrjaskri mërengri

mïrjaskre mërengre

Dativ mïrjaske mërenge

Locativ mïrjaste mërende

Acuzativ mïrjás mëren

Ablativ mïrjástar mërendar

Sociativ- mïrjaha mërenca

Page 32: Licență Petrilă

Instrumental

Vocativ - -

Tabel 29.

Nominativ tiro (t-re) tire

Genitiv tiróskro tirengro

tiréskri tirengri

tiréskre tirengre

Dativ tiréske (t-re) tirenge

Locativ tiréste tirende

Acuzativ tirés tiren

Ablativ tirestar tirendar

Sociativ-

Instrumental

tireha tirenca

Vocativ - -

Tabel 30.

Nominativ tiri (t-ri) tiré (t-re)

Genitiv tirjáskro tirjangro

tirjáskri tirjangri

tirjáskre tirjangre

Dativ tirjaske tirjange

Locativ tirjaste tirjande

Acuzativ tirjas tirjan

Ablativ tirjastar tirjandar

Sociativ-

Instrumental

tirjaha tirjanca

Page 33: Licență Petrilă

Vocativ - -

Tabel 31.

Nominativ t-ro ćhav t-re ćhave

Genitiv t-re ćhavéskro t-re ćhavéngro

t-re ćhavéskri t-re ćhavéngri

t-re ćhavéskre t-re ćhavéngre

Dativ t-re ćhavéske t-re ćhavénge

Locativ t-re ćhavéste t-re ćhavénde

Acuzativ t-re ćhavés t-re ćhavén

Ablativ t-re ćhavestar t-re ćhavéndar

Sociativ-

Instrumental

t-re ćhavesha t-re ćhavenca

Vocativ - -

25

Tabel 32.

Nominativ t-ri ćhäj t-re ćhäja

Genitiv t-ra ćháskro t-re ćhäjángro

t-ra ćháskri t-re ćhäjángri

t-ra ćháskre t-re ćhäjángre

Dativ t-ra ćháske t-re ćhäjange

Locativ t-ra ćháste t-re ćhäjande

Acuzativ t-ra ćhás t-re ćhäján

Ablativ t-ra ćhástar t-re ćhäjandar

Sociativ-

Instrumental

t-ra ćháha t-re ćhäjanca

Vocativ - -

Page 34: Licență Petrilă

Pronumele interogativ

Tabel 33.

Nominativ savó savé

Genitiv savéskro savéngro

savéskri savéngri

savéskre savéngre

Dativ savéske savénge

Locativ savéste savénde

Acuzativ savés savén

Ablativ savéstar savéndar

Socativ-

Instrumental

savéha savénca

Vocativ - -

Tabel 34.

Nominativ savi savä

Genitiv saväskro savängro

saväskri savängri

saväskre savängre

Dativ saväske savänge

Locativ saväste savände

Acuzativ saväs savän

Ablativ savästar savändar

Socativ-

Instrumental

saväha savänca

Page 35: Licență Petrilă

Vocativ - -

Pronumele posesiv

Tabel 35.

Persoana I

N. morro mëré mïrri mïre

G. mërréskro mëréngro mïrjaskro mïrjángro

mërréskri mëréngri mïrjaskri mïrjangri

mërréskre mëréngre mïrrjaskre mïrjangre

D. märréske mërénge mïrjaske mïrjange

Loc. mërréste mërénde mïrjaste mïrjande

Ac. mërrés mërén mïrjas mïrjan

Abl. mërréstar mëréndar mïrjandar mïrjandar

Soc. mërréha mërénca mïrjanca mïrjanca

V. - - -

Tabel 36.

Persoana a II-a

N. tiro (t-re) tire tiri (t-ri) tire (t-re)

G. tiróskro tirengro tirjaskro tirjángro

tiréskri tirengri tirjaskri tirjángri

tiréskre tirengre tirjaskre tirjángre

D. tiréske (t-

re)

tirenge tirjaske tirjánge

Loc. tiréste tirende tirjaste tirjánde

Ac. tirés tiren tirjas (t-ra) tirján (t-re)

Page 36: Licență Petrilă

Abl. tirestar tirendar tirjastar tirjándar

Soc. tireha tirenca tirjaha tirjanca

V. - - - -

Tabel 37.

Persoana a III-a

G. péskro pengro

péskri pengri

péskre pengre

D. péske penge

Loc. péste pende

Ac. pés pen

Abl. péstar pendar

Soc. péha penca

V. - -

Tabel 38.

Masculin Feminin Masculin și Feminin Plural

G. leskro laskro lengro

leskri laskri lengri

leskre laskre lengre

D. leske laske lenge

Loc. leste laste lende

Ac. les las len

Abl. lestar lastar lendar

Soc. leha laha lenca

V. - - -

Page 37: Licență Petrilă

Tabel 39.

Persoana I - plural

Masculin - Singular Masculin - Plural Feminin -

Singular

Feminin - Plural

N. amaró amaré amari amaríe

G. amaréskro amaréngro amarjaskro amarjangro

amaréskri amaréngri amarjaskri amarjangri

amaréskre amaréngre amarjaskre amarjangre

D. amaréske amarénge amarjaske amarjange

Loc. amaréste amarénde amarjaste amarjande

Ac. amarés amarén amarjas amarjan

Abl. amaréstar amaréndar amarjastar amarjandar

Soc. amareha amarénca amarjaha amarjanca

V. - - - -

După modelul lui Ruja declinarea pronumelui tumaró ar arăta astfel:

Tabel 40.

Masculin - Singular Masculin - Plural Feminin -

Singular

Feminin - Plural

N. tumaró tumaré tumari tumaríe

G. tumaréskro tumaréngro tumarjaskro tumarjangro

tumaréskri tumaréngri tumarjaskri tumarjangri

tumaréskre tumaréngre tumarjaskre tumarjangre

D. tumaréske tumarénge tumarjaske tumarjange

Loc. tumaréste tumarénde tumarjaste tumarjande

Page 38: Licență Petrilă

Ac. tumarés tumarén tumarjas tumarjan

Abl. tumaréstar tumaréndar tumarjastar tumarjandar

Soc. tumareha tumarénca tumarjaha tumarjanca

V. - - - -

Pronumele demonstrativ

Tabel 41.

Plural

Masculin Feminin Masculin Feminin

N. kodó/ kokó kodä/ kokä kola/ kokola

G. koléskro/ kokoléskro kolaskro/ kokoláskro kolengro/ kokolengro

koléskri/ kokoléskri kolaskri/ kokoláskri kolengri/ kokolengri

koléskre/ kokoléskre kolaskre/ kokoláskre kolengre/ kokolengre

D. koléske/ kokoléske kolaske/ kokoláske kolenge/ kokolenge

Loc. koléste/ kokoléste kolaste/ kokoláste kolende/ kokolende

Ac. kolés/ kokolés kolas/ kokolás kolen/ kokolen

Abl. koléstar/ kokléstar kolastar/ kokolastar kolendar/ kokolendar

Soc. koleha/ kokoléha kolaha/ kokolaha kolenca/ kokolenca

Față de limba rromani standard, unde forma acceptată este kodova, pronumele consemnat de

Ruja prezintă alterarea fonetică numită apocopă. Pronumele prezintă alterări fonetice și la

cazurile oblice: kolés sincopat din kodolés, dar și varianta lungă propusă de Ruja kokolés,

care provine din kodolés, prin trecerea lui k în d.

34

Pronumele demonstrativ de depărtare

Page 39: Licență Petrilă

Singular:

odo "acela", oléskro "al aceluia", oléskri "a aceluia", oléskre "ai/ ale aceluia:, oléske

"aceluia", oléste "la acela", olés "pe acela", oléstar "de la acela", oléha "cu acela";

odä "aceea", oláskro "al aceleia", oláskri "a aceleia", oláskre "ai/ ale aceleia", oláske

"aceleia", oláste "la aceea", olás "pe aceea", olástar "de la aceea", oláha "cu aceea";

olá "aceia", oléngro "al acelora", oléngri "a acelora", oléngre "ai/ ale acelora", olénge

"acelora", olénde "la aceia", olén "pe aceia", oléndar "de la aceia", olénca "cu aceia".

(celălalt, cealaltă):

okaver "cealaltă"/ "celălalt"<kokoaver<kodoaver<kodova aver

okolavreskro "al celeilalte"/ "al celuilalt"<kokoavreskro<kodoavereskro<kodova averesko

okolavreskri "a celeilalte"/ "a celuilalt"<kokoavreskri<kokova avereskri<kodova avereski

okolavreskre "ai/ ale celeilalte"/ "ai/ ale celuilalt"<kokoavreskre<kokova avereske<kodova

avereske

okolavreske "celeilalte"/ "celuilalt"<kokoavreske<kokova avereske<kodova avereske

okolavreste "la cealaltă"/ "la celălalt"<kokolavreste<kodolavreste<kodova avereste

okolavres "pe cealaltă"/ "pe celălalt"<kokolavres<kodolavres<kodova averes

okolavrestar "de la cealaltă"/ "de la celălalt"<kokolavrestar<kodolavrestar<kodole

averestar

okolavreha "cu cealaltă"/ "cu celălalt"<kokolavreha<kodolavreha<kodole avereha

Plural:

(ceilalți, celelalte)

okolaver, okolavrengro, okolavrengri, okolavrengre, okolavrenqe, okolavrende, okolavren,

okolavrendar, okolavrenca

Tabel 42.

Masculin Feminin Plural (masculin și feminin)

N. odó odä olá

G. oléskro oláskro oléngro

Page 40: Licență Petrilă

oléskri oláskri oléngri

oléskre oláskre oléngre

D. oléske oláske olénge

Loc. oléste oláste olénde

Ac. olés olás olén

Abl. oléstar olástar oléndar

Soc. oléha oláha olénca

V. - - -

Formele pronumelui prezintă alterări fonetice în dialectul consemnat de Ruja. De exemplu

pronumele demonstrativ odó a suferit două alterări fonetice, odó provenind din kodova, dar

care a ajuns la forma actuală.

celălalt: okover, okovereskro, okovereskri, okovereskre ș.a.m.d.

cealaltă: okäver, okäveraskro ș.a.m.d.

ceilalți/ celelalte: okolaver, okolaverengro ș.a.m.d.

cestălalt: kokaver, kokolavereskro ș.a.m.d.

ceastălaltă: kokäver, kokäveraskro ș.a.m.d.

ceștilalți: kokolaver, kokolaverengro ș.a.m.d.

Numeralul

Numeralul este partea de vorbire care exprimă numărul sau cantitatea obiectelor prin

numărare.

Acesta poate fi: cardinal, ordinal.

Numeralul cardinal se declină în funcție de gen, număr și caz.

Deoarece numeralul jekh "unu" poate fi folosit și ca articol nehotărât, acesta cunoaște forme

36

specifice fiecărui gen gramatical, la femini și masculin.

Page 41: Licență Petrilă

Masculin

jek' "unu";

jekhéskro "al unuia";

jekhéskri "a unuia";

jekhéskre "ai/ ale unuia";

jekhéske "unuia";

jekés "pe unul";

jekhéstar "de la unul";

jekhéha "cu unul".

Feminin

jek' "una";

jekhaskro "al uneia";

jekhaskri "a uneia";

jekháskre "ai/ ale uneia";

jekháske "uneia";

jekháste "la una";

jekás "pe una";

jekhástar "de la una";

jekháha "cu una".

Pentru numeralele de gen masculin tema de singular (cazul Acuzativ) este -es- la care se

adaugă celelalte terminații cazuale.

Pentru numeralele de gen feminin tema de singular (cazul Acuzativ) este -as- la care, de

asemenea, se adaugă terminațiile speficice.

37

Numeralele ordinale

Page 42: Licență Petrilă

Numeralele ordinale exprimă ordinea unor lucruri.

dintun/o, ~ji "primul, prima"

sg., m.: dintuno, dintuneskro, dintuneskri, dintuneskre, dintuneske, dintuneste, dintunes,

dintunestar, dintuneha, dintunä!

sg., f.: dintunji, dintunjáskro, dintunjáskri, dintunjáskre, dintunjáske, dintunjaste, dintunás,

dintunjástar, dintunjáha, dintunje!

pl., f.: dintunja, dintunjángro, dintunjángri, dintunjángre, dintunjánge, dintunjande,

dintunjan, dintunjandar, dintunjanca, dintunjále!

sigeder~ une "întâi"

sg.,m.: sigederunó, sigederunéskro, sigederunéskri, sigederunéskre, sigederunéske,

sigederunéste, sigederunés, sigederunéstar, sigederunéha, sigederunä!

pl., m.: sigederuné, sigederunéngro, sigederunéngri, sigederunéngre, sigederunénge,

sigederunénde, sigederunén, sigederunéndar, sigederunénca, sigederunala!

sg., f.: sigederunji, sigederunjaskro, sigederunjaskri, sigederunjaskre, sigederunjaske,

sigederunjaste, sigederunjas, sigederunjastar, sigederunjaha, sigederunjé!

pl., f.: sigederunjá, sigederunjángro, sigederunjángri, sigederunjángre, sigederunjange,

sigederunjande, sigederunjan, sigederunjandar, sigederunjánca, sigederunjale!

38

Postpoziţia

Page 43: Licență Petrilă

Postpoziția este destul de întâlnită în dialectul dumbrăvean. Potspozițiile îi oferă

dialectului carpatic un caracter sintetic.

În acest dialect putem întâlni postpoziții de Genitiv, Datic, Locativ, Ablativ și Sociativ-

Instrumental.

După cum putem vedea în tabelele declinării substantivelor sau a celorlalte părți de

vorbire observăm că există postpoziții specifice pentru cazurile amintite mai sus, atât la

numărul singular, cât și la numărul plural.

Urmărind exemplele tabelelor de mai sus, putem observa că Genitivul, de exemplu, are

următoarele postpoziții la singular: (-kro, -kri, -kre), Dativul: (-ke), Ablativ: (-tar), Locativ:

(-te), Sociativ-Instrumental: (-ha). Aceste postpoziții apar sub aceeași formă și în alte zone

lingvistice în care se vorbește în dialect carpatic.

Adverbul

Adverbul este partea de vorbire care poate determina:

*un verb: ánaj sígo khere "vino degrabă acasă;

*un adjectiv: o xabó hin dósta laćhó "mâncarea e destul de bună";

*un adverb: xutyas sä maj opre "sărim tot mai sus".

Aflăm din însemnările lui Alexandru Ruja că în jurul unui verb pot fi grupate:

a) două adverbe: akaná ham kheré "acum suntem acasă";

b) mai multe adverbe: kheré sityól butéha mai miśtó "acasă învață cu mult mai bine", iar

acestea pot determina: o interjecție: ánaj avri "hai afară!" sau un substantiv: lokó sar o por

"ușor ca fulgul".

După înțeles adverbele pot fi:

- de loc: avrí "afară", andré "înăuntru", opré "sus", kodé "aici", ardé "încoace", othé

"acolo", telé "jos", anglé "înainte", palé "înapoi";

39

Page 44: Licență Petrilă

- de timp: acaná "acum", kána "când", savatoné "sâmbătă", sigo "degrabă", täjsä "mâine",

tosara "dimineață", rätyi "seară", rat "noapte";

- de mod - simple: but "mult", miśtó "bine", búka "puțin", romanés "în manieră rromă";

compuse: kajrig "la o parte", odärigal "dincolo", khäcindé "nicăieri".

În exemplele de mai jos unele adverbe se pot forma de la alte adverbe prin procedeul

numit compunere sau prin derivare cu sufixul -al. Să urmărim în exemplele de mai jos:

täjsä "mâine">avertäjsä "poimâine";

tosára "dimineață">detosara "de dimineață";

rätyi "seară">deku rätyara "decuseară";

rat "noapte">adarat "azi-noapte";

karig "încotro">dekarig "dincotro" (de pe la);

kher "casă">kheral "de acasă";

ćhon "lună">ćhonal "lunar";

bërś "an">bërśal "anual".

Alte adverbe specifice dialectului carpatic dumbrăvean sunt:

kicom (sode) "cât";

savoró "fiecare";

ćäćés "adevărat";

makarsó (orso) "orice";

jungalés "rău (stare rea)";

zorales "cu putere";

pesar "precum";

sostar "pentru ce" (var. soske);

búka "puțin";

40

3.3.2 Morfologia verbală

Page 45: Licență Petrilă

Modurile și timpurile verbale

În morfologia limbii rromani (dialectul carpatic în acest caz) verbul este partea de

vorbire flexibilă care poate să exprime:

a. o acțiune: xudav "prind", ginavav "citesc", lumau "lovesc", sityovav "învăț", pekav "coc,

prăjesc", phandau "leg";

b. o stare: ruśau "mă supăr", aćhau "stau", beśav "șed, locuiesc".

Modurile nepersonale

Modurile nepersonale se caracterizează prin faptul că acestea nu pot funcționa

predicativ. Acestea sunt: infinitivul, gerunziul, participiul și supinul

Modul infinitiv exprimă numele acțiunii sau al stării:

te täs "a fi"; te xas "a mânca"; te keres "a face".

În limba rromani nu există forme speciale de infinitiv. Acestea se împrumută fie de la

formele de Indicativ - Prezent, persoana a III-a, singular (în limba rromani comună: kerel "a

face", phenel "a spune"), fie de la formele de Conjunctiv - Prezent (te keres, te phenes) sau

Indicativ - Prezent, persoana I, singular (keraw, phenaw) în dialectul carpatic consemnat de

Ruja.

ex. Lokes hin te phenes; maj phares hin te keres. "e ușor a spune; e mai greu a face".

- Te täs räj, kampel te bänyos "a fi domn trebuie să te naști"

- Te täs, or te na täs, kodo hin o pućibo (Shakespeare, Hamlet) "a fi sau a nu fi, aceasta-i

întrebarea"

- Te pes, hin so hin; te xas hin jek barimakribo "a bea, e ce e; a mânca e o mândrie

(fudulie)".

Modul gerunziu exprimă o acțiune care se desfășoară simultan cu altă acțiune

41

exprimată de un verb la mod personal.

Page 46: Licență Petrilă

Este de remarcat absența acestui mod din manuscrisele analizate. Acest lucru poate fi explicat

prin faptul că se preferă utilizarea subordonatelor circumstanțiale în locul acestuia: numaj

kana aśunenas, izdranas e saste thagarea la lumäskre. Subordonata termporală de mai

sus poate fi contrasă folosind un gerunziu conform limbii rromani comune (numaj

aśunindoj izdranas e saste thagarea la lumäskre).

Modul participiu exprimă rezultatul unor acțiuni încheiate având două forme: a.

afirmativ, b. negativ. Modul participiu are forme proprii de masculin sau feminin și singular

sau plural (ca în exemplele de mai jos):

ex.: a. mardo, margyi "bătut, bătută";

marde, margya "bătuți, bătute";

b. bimardo, bimargyi "nebătut, nebătută";

bimarde, bimargya "nebătuți, nebătute".

Față de limba rromani comună, unde participiul verbului marel "a lovi, a bate" nu

prezintă palatalizare, în cazul dialectului carpatic acesta prezintă acest fenomen fonetic.

Modul supin exprimă acțiunea ce urmează să fie realizată. Față de limba rromani

comună supinul nu are desinențe specifice. Alexandru Ruja conseamnează unele substantive

abstracte pe care le consideră ca având valoare de verbe la modul supin. Acest lucru se poate

observa în exemplele de mai jos:

kidibo "strânsul (culesul)"

phenyibo "spusul"

naśibo "fuga"

dikhibo "văzul, privirea"

42

3.2 Lexicul dialectului rrom vorbit în Dumbrăveni

Page 47: Licență Petrilă

În acest capitol mă voi ocupa de stabilirea fondului lexical al dialectului carpatic

întâlnit în punctul dialectal Dumbrăveni, urmând ca în a doua parte să realizez o analiză a unei

serii de cuvinte specifice dialectului carpatic, urmărind mijloacele prin care acestea s-au

format, ajungând la forma pe care o au în prezent.

3.2.1 Fondul lexical al dialectului rrom vorbit în Dumbrăveni

În dialectul carpatic vorbit în comuna Dumbrăveni există o serie de cuvinte de origine

maghiară cu o frecvență mare în limba vorbită. O serie de cuvinte precum kapalinav (<magh.

kapálni ,,a prăși”; în acest exemplu s-a înlocuit desinența infinitivală -ni din maghiară cu

desinența de indicativ - prezent -av, de persoana I din limba rromani), śarkany ,,balaur”,

hegedűve ,,vioară”, bistoś ,,sigur”, lawtari ,,lăutar”, laudú ,,a lăuda”, lulava ,,lulea”, măćinú

,,a măcina” ș.a.m.d. sunt

împrumutate (în unele cazuri și adaptate) pe cale directă din limba maghiară, iar unele cuvinte

au fost împrumutate din limba română (multe dintre acestea chiar fiind adaptate - din punct de

vedere fonetic - cu structurile limbii rromani): ćerbo "cerb", hingeri "hingher", feli "felie",

gotonaw "a termina", hingeribo "hingherie" (provenit din românescul hingher, la care s-a

adăugat sufixul pentru formarea substantivelor abstracte -bo, specific dialectului carpatic),

înjero "înger", kipo "chip, poză, fotografie", lejinaw "a alege", lawtari "lăutar".

Totuși, pe lângă cuvintele împrumutate și/ sau adaptate din alte arii lingvistice, în

dialectul carpatic din Dumbrăveni există și termeni care s-au păstrat din fondul indian, cum ar

fi: agor "capăt, colț", anaw "nume, denumire", ćhoraw (perf. ćhordem) "a vărsa, a deşerta",

gaw "sat" lajaw "rușine" (<skr. lajja), pakiw "omenie, cinste, corectitudine", dar și cuvinte

grecești ca: cërhari "cortorar", coxa "fustă, rochie", maharimen "spurcăciune", drom "drum,

cale, stradă" (<gr. dromos), huravaw "a îmbrăca", kurkó "săptămână, duminică", gad "haină,

cămașă", paramica "poveste".

43

3.2.2 Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul rrom

Page 48: Licență Petrilă

vorbit în Dumbrăveni

În acest subcapitol al cercetării asupra lexicului vorbit în Dumbrăveni voi încerca să

prezint câteva mijloace (le numim noi mijloace de îmbogățire a vocabularului) prin care s-au

format cuvinte noi în cadrul dialectului, pornind de la cuvinte aflate în dialect sau calchiate

după cuvinte din alte zone lingvistice.

Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent și în dialectul

carpatic despre care vorbim. Putem întâlni în cazul de față, atât derivare cu prefixe, cât și

derivare cu sufixe.

Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un

antonim. Ce trebuie reținut este că pentru a forma noul cuvânt avem nevoie de un cuvânt din

limba rromani (în cazul de față de un cuvânt carpatic). De exemplu, antonimul lui keraw "a

face" s-a format prin derivarea cu prefixul -bi, adică biskeraw "a desface, a desfășura".

Un alt exemplu este cuvântul (ź)uźo "curat" care prin derivare cu prefixul -bi s-a transformat

în biźuźo, iar biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a

căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu".

Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul

carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate

substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -

po, cu varianta sonoră -bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat

de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, și sufixul -mo (numai la trei substantive consemnate:

phućimo "întrebare" - o dată îl dă ca variantă pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo

"săturare" ca variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De aici ajungem la concluzia că

această variantă de sufix nu este folosită prea des, mai mult ar putea chiar să dispară pe

parcurs din dialect.

Substantivele abstracte (masculine în limba rromani și, implicit, în dialectul carpatic) care

au sufixul -bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic

consemnat de domnul Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte.

În dialectul consemnat de acesta forma de plural a substantivelor abstracte se formează cu

ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ:

44

Page 49: Licență Petrilă

sg. ćälibo "plăcere">pl. ćälibe "plăceri";

sg. xanamikipo "alianță">pl. xanamikipe "alianțe";

sg. xanăribo "adunare">pl. xanăribe "adunări";

sg. xanjibo "mâncărime">pl. xanjibe "mâncărimi";

sg. xarpibo "fărâmitură">pl. xarpibe "fărâmituri";

sg. hingeribo "hingherie">pl. hingeribe "hingherii";

sg. jijibo "viață">pl. jijibe "vieți";

sg. keribo "făcătură">pl. "keribe "făcături";

sg. laśaribo "laudă">pl. "laśaribe "laude";

sg. pućibo "întrebare">pl. "pućibe "întrebări";

sg. phabaripo/(bo) "arsură">pl. phabaripo/(bo)e "arsuri";

sg. phageribo "dărâmătură">pl. phageribe "dărâmături";

sg. śudribo "răceală">pl. śudribe "răceli";

sg. ulajibo "împărțire">pl. ulajibe "împărțiri";

sg. vazdibo "ajutor">pl. vazdibe "ajutoare";

sg. makibo "beție">pl. makibe "beții";

sg. lumajibo "lovitură">pl. lumajbe "lovituri";

Alte cuvinte carpatice s-au format prin compunere:

läjsikongad "cămașă românească" (ie)<läjsikon "românesc" + gad "cămașă";

läjsikonthem "Țara Românească"<läjsikon "românesc" + them "țară";

trorajbo "dumneata"<tiro (sincopat în t-ro) "al tău" + rajbo "domnie";

tumarorajbo "dumneavoastră"<tumaro "al vostru" + rajbo "domnie";

bukunégojá "caltaboşi"<buka "puțin" și sufixul -uné + gojá "cârnați";

ratunégojá "sângereţi"<rat "sânge" și sufixul -uné + gojá "cârnați";

sirunégojá "cârnaţi de porc"<sir "usturoi" și sufixul -uné + gojá "cârnați".

Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat

de Alexandru Ruja.

Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv,

având sensul de "persoană degradată". Un alt termen care a primit o altă valoare gramaticală

45

este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ -bi, am

Page 50: Licență Petrilă

observat că a trecut de la clasa gramaticală a adjectivului (źuźo "curat") în clasa gramaticală a

substantivului.

Verbul la participiu xudino "prins" a trecut în clasa gramaticală a substantivului și a primit

sensul de "prizonier".

Calchierea, ca fenomen lingvistic, constă în atribuirea unor sensuri noi, după model

străin, unor cuvinte existente în limbă ori în formarea unor cuvinte sau expresii noi

prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine.

Analiza poveștii anexate, O bitango thaj e Ruźa-Ruźalina, a adus la iveală multe

construcții calchiate. După cum se poate observa, elemente ale expresiilor românești se

regăsesc și în expresiile rrome ardelenești consemnate de Alexandru Ruja. Se poate observa

foarte bine acest lucru în exemplele următoare:

bi te maj aćhél po gîndurea "fără să mai stea pe gânduri";

kana has lénge e lúmä maj drágo "câne le era lumea mai dragă";

pe sar na has p-odä vrämä "cum nu a mai fost în acea vreme";

näj so te keres "n-ai ce face";

délpes pe ĝivimáste thaj pe merimáste "se dă pe viață și pe moarte";

ku lésa ku sä "cu el cu tot";

kiso de śukar "atât de frumos";

kaj po kham daśtik dikhes, ta pe leste nić sar "că la soare te poți uita, dar la el nicicum";

ke de śukar so hasno te o kham aćhelas pe thaneste "că de frumos ce era și soarele stătea în

loc";

kidea pe sar phenélpes "așa cum se spune";

na has destúl (dósta) "n-a fost destul";

ande léskri lipsa "în lipsa lui";

hálas mánge dragó "mi-era drag".

Se observă că cele mai multe prepoziții românești sunt preluate și în dialectul

consemnat de Ruja. Acestea intră în combinație cu structuri formate în interiorul limbii

rromani, dar care traduc elemente din expresii românești consacrate, unele dintre acestea

având chiar caracter mitologic. Exemplele următoare sunt ilustrative în acest sens: kaj po

kham daśtik dikhes, ta pe leste nić sar "că la soare te poți uita, dar la el nicicum", ke de

46

śukar so hasno te o kham aćhelas pe thaneste "că de frumos ce era și soarele stătea în loc",

Page 51: Licență Petrilă

pe sar na has p-odä vrämä "cum nu a mai fost în acea vreme", délpes pe ĝivimáste thaj pe

merimáste "se dă pe viață și pe moarte".

47

Concluzii

Page 52: Licență Petrilă

Este important să îți cunoști limba în toate variantele ei și să-i înțelegi mecanismele după care

funcționează acesata. Lucrarea de față va contribui la îmbogățirea limbii rromani prin faptul

că este una originală, care se bazează pe reguli întâlnite și în limba rromani comună, dar și în

celelalte dialecte ale limbii rromani. Am încercat să descriu într-o formă cât mai clară, cât mai

logică, fenomenele care au dus la transformarea acestui dialect, ajungând să primească un

caracter independent față de celelalte dialecte ale limbii rromani, obținând autonomie prin

formele și structurile proprii.

Consider că această lucrare ar putea contribui substanțial la cercetările care se vor mai face

asupra dialectului carpatic.

Materialele pe care mi le-a furnizat profesorul Gheorghe Sarău au constituit atât un avantaj,

cât și un ajutor în elaborarea prezentei lucrări.

Metodele de cercetare pe care le-am utilizat s-au bazat pe cunoștințele dobândite la cursurile

de limbă rromani de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București.

Una dintre metodele pe care le-am folosit a fost metoda observației, dar și cea a comparației

continue cu limba rromani comună.

Pe parcursul cercetării dialectului dumbrăvean am observat că o mare cantitate de cuvinte au

fost împrumutate din limba maghiară, dar și din limba română. Influența maghiară și-a lăsat

amprenta și asupra foneticii ca, de pildă, în utilizarea vocalei deschise ä (pronunțată ca în

limba germană).

Ceea ce m-a surprins atunci când am început să observ caracteristicile dialectului dumbrăvean

a fost faptul că nu am găsit nicăieri sufixul -(i)mata pentru formarea pluralului substantivelor

masculine. În unele zone în care se vorbește în dialect carpatic există un sufix, dar forma

acestuia este împrumutată de la substantivele abstracte masculine, la care se adaugă un a: -

(i)pena (ternipen "tinerețe" - ternipena "tinereți"). În cazul dialectului carpatic dumbrăvean

forma de plural a substantivelor abstracte s-a format de la sufixul de singular -bo care s-a

transformat în -be (ternibo "tinerețe" - ternibe "tinereți").

48

Page 53: Licență Petrilă

Bibliografie

Apte, Vaman Shivaram, [s.a.], The Practical English - Sanskrit Dictionary

(http://dsal.uchicago.edu/dictionaries/).

Balázs, L., [s.a.], Manual practic de limba maghiară, Ungaria.

Coteanu, Ion, Seche, Luiza, Seche, Mircea, 2012, DEX - Dicționarul explicativ al limbii

române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București.

Cordovan, Ionel, Sarău, Gheorghe, 2012, Rromii în comunitatea locală Ineu, Editura

PRIMUS, Oradea.

Pană Dindelegan, Gabriela (coord.), Dragomirescu, Adina, Nedelcu Isabela, Nicolae,

Alexandru, 2010, Gramatica de bază a limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold,

București.

Petcuț, Petre, Grigore, Delia, Sandu, Mariana, 2003, Istoria și tradițiile rromilor, Editura RO

MEDIA, București.

Sarău, Gheorghe, 1998, Rromii, India și limba rromani, Editura KRITERION, București.

Sarău, Gheorghe, 2003, Dicționar român - rrom [Lexicul rrom modern, rar și vechi], Editura

VANEMONDE, București.

Sarău, Gheorghe, 2004, Lexicologia rromă, Editura Universității din București.

Sarău, Gheorghe, 2008, Curs practic de limba rromani pentru toți, Editura Sigma, București.

Sarău, Gheorghe, 2009, Structuri ale limbii rromani, Editura Universității din București.

49

Sarău, Gheorghe, 2012 a, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București.

Page 54: Licență Petrilă

Sarău, Gheorghe, 2012 b, Cronica rromă (1990-2011), Editura Universității din București.

50

Anexe

Page 55: Licență Petrilă

O bitango thaj e Ruźa-Ruźalina

Phenélpes, ke haspes jékhar, pe sar na has p-odä vrämä kana ándo them le "Hereanóskro" o

śëró theméskro has o Králji le Loléngro péskra tërnea kraljisáha, "e Deśali le Loléngri",

saváske amare rroma phenen "e kúrva le loléngri".

Näj so te keres: kodä hin e dúma amaré rroméngri, ta maj fedér le livlearángri...

So te phenáw tuménge, ke atúnć kana has lénge e lúmä maj drágo, amaró kralji le Lilengró,

xudineás lil kathár péskro laćhó većino, o Kralji de Duduméngro, pande savó mangélas péskre

većinós le Lolengro kraljés, kaj sígo, sígo te avél peskre kătănaśimaha, te déles vazdipó ando

maripó savó délpes pe ĝivimáste thaj pe merimáste, le Mokoné Thagarimáskre ciné

bengorénca.

Pe odä vrämä kana o manuśá anénas le Devléskra darástar, kana pakjánaspen ande-k korkoro

Del thaj ande leskre deś porónke saven na uśtardenaslen vaśkodä lumä.

Akaná so has te kerél amaró Kralji le Loléngro, sar laćhó većinó thaj sar jek savó prinĝeanelas

o porónke dande läĝä: "te ćäljóltut t-re paśatutéstar pesár ćäljóltut tútar".

Bi te maj aćhél po gîndurea, dineás poronka le bariderén te xanearén le saste kătănaśimós thaj

ku lésa ku sä ando ćekat, gele ko maripo, pale so ileáspeske laćhó gjes katár péskri drágon

králjiesa, savás ćumideas palé so voj colaxardeas ke avri dande léste, aver murś na kámpela

láske, ĝi kána na avéla vó palé katár o maripó.

Maj ćumideás-las jékh-ar, thaj koláha dikhleás péskre droméstar.

Numaj so te phenáv tuménge măre kuć ćhavoré, le Loléngro kraljiés has les sar le saste

kralján, jekh avlineaskró ćhavoró, savéske ćhuné anáv läjhiko: Ćenuśotka, sóske vo ku gjesál

ku retjál aćhélas telal o bov ando ućhár ande nangji mortjhi, pesár kerdeás les léskri dej thaj

vo ku gjesal ku retjal măsurinelas o ućhár de katar peskro buriko ĝi pe peskro laćhó kotor

ćoripo!

E paramís hin paramís. Näj sostar te ruśás, or te avél aménge laĝavó!

E Králjisa asálas léstar ke kodó ućharaló, peskre dinghimaha kerélas te bristél e Kraljisa

péskre kïrke gjesá savéndar háslas rig te risélen kórkori, bi peskre drágone manuśéskro.

51

Numaj so te dikhén, xav tumaro mujoró, ke ande-kh gjes, o Ćenuśótka le bengéskro, inklileás

Page 56: Licență Petrilă

de telál o bov hai kideá pherdó ućhár sar arakhleáspes, oblo ando maśkár le kheréskro thaj

kána skuturingjáspes jekh-ar o sásto kher phérdilo ućháreha, ta agicóm ućhár mikleás de pe

péste, kaj ando sásto kher kerdileás jekh tunériko kaj te na dikhés t-ro näj!

Akaná, xav tumaro gji, numaj so te dikhés, ke e Kraljisa, sar aćhélas zingjardi pe péskro páto

ande odo tunećipo, na anél peske gogjíi sar mikhleáspes pe laste, váreso sar jekh pharipó

murśeskro, ta nići jekh-ar na ćhuneás sama kon thaj so daśtik avelás kodó pharipó mikló le

Devlestar, or le biźuźéstar, dósta ke e bidośali Králjisa aćhili khamni, bi te ĝánel sar thaj maj

fedér kástar, ke voj na ĝangleás aver murśes dande péskre manuśestar.

Nići amen - o paramisári - na bispatyargjám kodä minúnea saví aćhilí te vaś amenge jekh

táina!

Akaná, so te maj zingjaras e dúma? Kana pherdilí e vrämä, e Králjisa beneardeas jek ćhavoró

kiso de śukar, kaj po kham daśtik dikhes, ta pe leste nić sar ke de śukar so hasno te o kham

aćhelas pe thaneste.

Kodo ćhavoró barjolás kidea pe sar phenélpes ándo paramisá.

Numaj so te dikhen romále patjivalále, ke palé jekh vrämä trine bärśengri boldineáspes o

Kralji le Loléngro katar o maripó, telé sëréha vaś ke na birindé la lumäskro so maj baró

thagarés (Králji) le Mokóskro, o Baro Lisandro-Maćedonos, kaskre anavestar, numaj kana

aśunenas, izdranas e saste thagarea la lumäskre.

Akaná, dik Dévla, na has destúl (dósta) ke vo te léskro većinó, o Králji le Duduméngro

xacardé o maripó le Baré Lisandrohá o Maćedóno, savó ande kodä vrämä arakhélas pes jekhé

pîngréha ando them le Hereanóskro, ta bikolaskro te maj arakhél ande péskro kher jekh

bitángo, savés e Kraljisa kerdeásles ande léskri lipsa ande vrämä kana vo has ando maripó le

Baré Maćedonóha.

- Sar mikleástut t-ro gji märi kuć Králjisa savi hálas mánge dragó sar o ochí märe?

52

Page 57: Licență Petrilă

Mic dicționar rrom ardelenesc - român

Abreveri și semne

adj. adjectiv part. (modul) participiu

adv. adverb perf. (timpul) perfect

art. articol pl. (numărul) plural

conj. conjuncție prep. prepoziție

dem. (pronume; adjectiv) demonstrativ pron. pronume

ex. exemplu reg. regionalism

f. (genul) feminin s. substantiv

interj. interjecție s.f. substantiv feminin

interog. (pronume; adjectiv) interogativ s.m. substantiv

masculin

invar. invariabil sg. (numărul) singular

m. (genul) masculin var. variantă

num. numeral vb. verb; verbal

~ tilda (înlocuiește o secvență invariabilă din corpul unui cuvânt)

' accent ascuțit (marchează locul accentuării unui cuvânt în toate situațiile)

53

Page 58: Licență Petrilă

A

abis conj. chipurile [var.: abister].

agor ~á s.m 1. capăt. 2. colț.

anaj interj. haide, vino; ~kode/ kade vino aici!

anaw ~á s.m nume.

anglun/o, -i adj. fruntaș, de frunte; rrom ~ rrom de frunte.

aspin s.f. oţel.

astaraw (perf. astardem) vb. a începe.

(te) astrajles vb. a scăpa.

B

bangërd/o, ~i adj. strâmb, strâmbat.

barimaskr/o, ~i adj. mândru, fudul.

bänăraw (perf. bänărdem) vb. a naşte.

bänărd/o, ~i adj. născut.

beć, ~a s.m. şold, coapsă.

(te) benăres vb. a naște.

ber/o, ~e s.m. troacă, adăpătoare, teică.

biskeraw (perf. biskerdem) vb. a desface, a desfăşura.

biskerd/o, ~i vb. part. desfăcut, desfăşurat.

bistoś adv. sigur; fără îndoială.

biźuź/o, ~e s.m. 1. necurat. 2. zmeu. 3. Satan.

borćhind/o, ~i adj. nesătul, flămânzilă, rupt de foame.

brać/o, ~e s.m. violină (instrument muzical).

bug/a, ~e s.m. contrabas (instr. muzical); [var.: gordona].

buka adv. puțin.

(te) bukjares vb. a lucra.

bukunégojá s. pl. caltaboşi; [var.: majoś].

54

Page 59: Licență Petrilă

C

cërhar/i, ~ă s.m. cortorar.

(te) cines vb. a cumpăra.

cox/a, ~e s.f. fustă [var.: roklă].

curimen adj. pârlit(ă).

curisaraw (perf. curisardem) vb. a pârli.

Ć

ćard/o, ~i adj. lins(ă).

ćarmakhl/o, ~i adj. 1. linguşitor (-oare). 2. viclean (-ă).

ćälăribo/ (mo) s.m. săturare; pe ćälărimaste pe săturate.

ćälibo/ (mo) vb. part. plăcere.

ćäljolman vb. îmi place.

ćerbo s.m. cerb.

ćerhen ~ă s.f. stea.

ćoxan/i, ~ă s.f. vrăjitoare.

ćoxan/o, ~e s.m. vrăjitor, vrăjitori.

ćućard/o, ~e s.m., adj. golit, goliți; deșertat, deșertați.

ćuć/o, ~i adj. gol, goală; deşertat, deșertată.

ĆH

ćhagaw (perf. ćhaglem) vb. a vomita.

ćhel, ~a s.f. vărsat (boală).

ćhelal/o, ~i adj. ciupit (ciupit de vărsat).

ćhinăl/o, ~i s.m. belitor (-oare).

ćhingár ~ă s.f. strigăt.

(te) des ćhingár vb. a striga.

ćhingardin/i ~ă vb. part. strigată, strigate.

ćhingardin/o ~e vb. part. strigat, strigați.

55

Page 60: Licență Petrilă

(te) ćhingerés vb. 1. a mărunți. 2. dans țigănesc cu joc de picioare.

ćhingërd/o, ~i adj. v. ćhingerdo.

ćhingerd/o, ~i adj. rupt, ruptă; zdrenţăros, zdrenţăroasă.

ćhoraw (perf. ćhordem) vb. a vărsa, a deşerta.

ćhudin/o, ~i adj. aruncat, țâpat (reg.), târâtură, persoană cu îndeletniciri degradante: hingheri,

vidanjori, hoți, pungași, prostituate, escroci; ~curva curvă ratată, aruncată; lepădătură; ~

hingeri hingher murdar, scârnav ș.a.m.d.

ćhungár, ~á s.m. scuipat.

(te) ćhungárés vb. a scuipa.

ćhun/o, ~é adj. pus (~ po droma pus pe drumuri).

D

daravn/o, ~i adj. fricos, fricoasă.

(te) dénpen vb. a se certa.

(te) des vb. a da.

dikta interj. iată! [var.: dik!].

diz, ~a s.f. cetate, cetăți.

dosta adv. destul.

dośal/o, ~e s.m. vinovat, vinovați.

drabard/o, ~i adj. vrăjit(ă), fermecat(ă); [var.: kerardo(i)].

drez, ~a s.f. o sarcină, sarcini; legătură, legături (ex. de lemne).

dukhol adv. destul.

dumúk, ~á s.f. pumn, pumni.

duśaw (perf. duślem) vb. a mulge.

F

falman vb. îmi pare; ~pharo îmi pare rău.

fel/i, ~ă s.f. felie, felii.

for/o, -ură s.m. oraş, orașe.

56

Page 61: Licență Petrilă

G

gautan/o, ~e s.m. sătean, țăran.

gaw s.m. sat.

gâsarav (perf. gâsardem) vb. a gândi.

gijaw (perf. gijadem) vb. a duce.

gotonaw vb. a termina.

gurn/i, ~ă s.f. bivoliță.

X

xacaraw vb. a pierde.

xacard/o, ~e adj. 1. pierdut. 2. părăsit. 3. rătăcit.

(te) xacares vb. a pierde.

xacarg/i, ~ă adj. 1. pierdută. 2. părăsită. 3. rătăcită.

xalad/o, ~e adj. spălat, spălați.

xalagj/i, ~ă s.f. 1. prostituată (curvă). 2. spălată.

xalavaw vb. a spăla [var.: thovaw].

xal/o, ~i adj. 1. mâncat. 2. uzat. 3. ros.

xanamikip/o, ~e s.m. alianță, alianțe.

xanărib/o, ~e s.m. adunare, adunări.

xanjib/o, ~e s.m. mâncărime, mâncărimi.

xanjuvaw vb. a (se) scărpina [var.: pharavaw (man, tut etc.)].

xarpib/o, ~e s.m. fărâmitură, fărâmituri.

(te) xavares vb. a hrăni, a da de mâncare.

xolow, ~a s.f. pantalon [var.: kalce].

xudaw vb. a prinde, a căpăta (a primi).

(te) xudes vb. a prinde.

xudin/o, ~e s.m. prins, captiv, prizonier.

57

Page 62: Licență Petrilă

H

halăraw vb. a auzi [var.: aśunaw].

(te) hanes vb. a săpa.

hinger/i, ~ă s.m. cel care se ocupă cu stârpirea câinilor

vagabonzi.

hingerib/o, ~e s.m. hingherie, ecarisaj, stârpirea câinilor vagabonzi.

hurad /i, ~ă s.f. îmbrăcată/ -te.

hurad/o, ~e s.m. îmbrăcat/ -ți.

hurăw (perf. hurăjlem) vb. a zbura.

huravaw vb. a îmbrăca.

I

isard/o, ~i adj. întors, sucit, răsturnat; jek manuś ~ un om sucit;

isarg/i, ~ă adj. întoarsă, sucită, răsturnată; jek juvli ~ o femeie sucită.

izdran/o, ~i adj. tremurător, care tremură, tremurici.

Î

înjer/o, ~ă s.m. înger/ -i.

J

jakhaldin/o, ~i adj. deochiat, deochiată.

(te) jas andre vb. a intra.

jevendal adv. în timpul iernii.

jid/o, ~e s.m. viu, vii; în viață

jig/i, ~ă s.f. vie, vii; în viață.

jijib/o, ~e s.m. viață, trai.

jivaw (perf. jidilem) vb. a trăi, a vieţui.

58

Page 63: Licență Petrilă

K

kurko s.m. Duminică.

kak/o, ~ură s.m. unchi.

kamća s.m. bici.

kanal/o, ~i adj. urechiat, urechiați.

kapalinav vb. a prăși.

kaśtun/o, ~i adj. de lemn, lemnos.

kathar adv. de unde.

kerib/o, ~e s.m. făcătură, făcături.

kern/o, ~e s.m. putred.

kicom pron. int. cât, câtă, câți, câte.

kicom pron. int. cât.

kidin/o ~e vb. part. strâns.

kip/o, ~ură s.m. chip, poză, fotografie.

kodä pron. dem. aceasta, asta.

kodäver pron. dem. altalaltă.

kodover pron. dem. ăstalalt.

kokäver pron. dem. cealaltă.

kokover pron. dem. celălalt.

kolond/a, ~e s.m. Crăciun.

korkor/o, ~e adj. singur, singuri.

kothar adv. de aici.

kovanc/a, ~e s.f. nicovală.

KH

khosaw vb. a șterge.

khosaw (perf. khoslem) vb. a şterge.

khosl/i, ~ă adj. ștearsă/ -se.

khosl/o, ~e adj. șters/ -și.

khosn/o, ~e s.m. năframă, batic.

khurmin, ~a s.f. pisat.

59

Page 64: Licență Petrilă

L

lajaw, ~e s.m. rușine.

lajawn/o, -i, -e, -e adj. rușinos, rușinoasă, rușinoși, rușinoase; timid, timidă, timizi,

timide.

lejinaw vb. a alege.

lumaw vb. a lovi.

lumajib/o, ~e s.m. lovitură.

laśaraw (perf. laśardem) vb. a lăuda.

laśarib/o, -e s.m. laudă.

laśard/o, -e s.m. lăudăros; lăudat.

lawtari s.m. lăutar.

lok/o, -i adj. uşor, uşoară.

lokor/o, -e adj. uşurel, ușurei.

lokărd/o, -e adj. uşurat.

lokărd/i, -ă adj. uşurată, ușurate.

lokores adv. încetişor, lejer; [var.: lokes].

lulava s.f. lulea.

lun/o, -e s.m. seceră, seceri.

M

maharimen adj. spurcăciune.

makărd/o, ~e s.m. beţiv.

makib/o, ~e s.m. chef, beție.

makh/i, ~ă s.f. muscă, muște.

makhl/o, ~i adj. uns, unsă.

malad/o, ~e s.m. țăcănit, vorbește fără rost.

mami s.f. bunică.

mangavtut vb. de politețe te rog!

mangitor/ i, -ă s.m. cerşetor.

mäzinaw (perf. mäzindem) vb. a (se) asemăna.

60

Page 65: Licență Petrilă

(te) meres vb. a muri.

mezmeri adv. amiază.

mërënkl/o, ~e s.m. mărgea, mărgele.

musard/o, ~e adj. stricat.

musarg/i, ~ă adj. stricată.

musaraw vb. a strica.

N

(te) nanjares vb. a scălda.

O

odä pron. dem. aceea, acea, aia, cea.

odo pron. dem. acela, acel, ăla, cel.

okăver pron. dem. cealaltă, cea de colo.

okover pron. dem. celălalt.

okhotar adv. de acolo.

P

pakiw, ~a s.f. omenie, cinste, corectitudine.

pakăraw (perf. pakărdem) vb. a acoperi, a înveli.

pakărd/o, ~i adj. acoperit, învelit.

(te) pakăres vb. a acoperi, a înveli.

pakival/o, ~i adj. cinstit, cinstită; corect, corectă.

paledaw (perf. paledénem) vb. a da rest, a restitui, a da înapoi.

pande, pando prep. prin.

paneskr/o, ~é s.m. acvatic.

parujib/o, ~e s.m. schimb, schimburi.

paruvaw vb. a schimba.

pe kana adv. pe când.

pel/o, ~e s.m. fudulii.

61

Page 66: Licență Petrilă

pendex, ~á s.f. alună.

pe sar adv. precum.

pesar adv. precum.

pe soste adv. pe ce.

përangl/o, ~e adj. desculţ, desculți.

përdal prep. peste, dincolo; [var.: okărig].

(te) piśkinel vb. a ustura.

piśaw vb. a măcina.

piśl/o, ~e vb. part. măcinat.

piromkal/i, ~ă adj. creolă (culoare).

poral/o, ~e s.m. jandarm, jandarmi.

(te) pućes vb. a întreba.

pućib/o, ~e s.m. întrebare, întrebări.

puran/o, ~e adj. vechi.

puran/i, ~ă adj. veche, vechi.

pusik, ~á s.f. fărâmă, fărâmitură.

puter/do, ~gi adj. deschis, dezlegat, desfăcut.

PH

phabaripo/(bo) s.m. arsură, temperatură.

phabard/o, ~ji adj. ars, arsă.

pharad/o, ~e adj. spart, sparți; crăpat, crăpați.

pharag/i, ~ă adj. spartă, sparte; crăpată, crăpate.

phagerib/o, ~e s.m. ruină, dărâmătură.

pherasun/o, ~i adj. glumeț, șugubăț.

pherd/o, ~i adj. plin, plină.

phukaw/ phukadem vb. a divulga, a denunţa, a pârî.

phuterd/o, -i adj. desfăcut, deschis, dezlegat.

phuw s.f. pământ.

62

Page 67: Licență Petrilă

R

ratunégojá sângereţi.

resun/i, ~ă s.f. vulpe, vulpi.

rez, ~a s.f. vie, podgorie.

rig ~a s.f. latură; de-tut ka-j ~ dă-te la o parte! (în lături).

rin/i, ~ă s.f. pilă.

(te) rises vb. a ajunge.

risl/o, ~i adj. atins, ajuns; paralizat.

(te) rodes vb. a căuta.

ruvl/i, ~ă s.f. băț, bâtă.

S

sadejek adv. totdeauna.

sast/o, ~i adj. întreg, sănătos.

salivar/i, ~ă s.m. căpăstru.

säkon adv. fiecare; [var.: savoro].

sigiaraw vb. a (se) grăbi.

sigiard/o, ~e vb. grăbit.

sirunégojá s.m. cârnaţi de porc afumaţi sau proaspeţi.

soskr/i, ~e pron. int. (f.) ce fel (de).

soskr/o, ~e pron. int. (m.) ce fel (de).

spidaw vb. a împinge.

stanbareskr/o, ~e s.m. rocă, stâncă.

Ś

śonk/a, ~e s.f. jambon, şuncă de porc afumat şi fiert în vin cu diferite mirodenii.

śudrard/o, ~i s.m. răcit.

śudre s.m. răcituri, piftie.

63

Page 68: Licență Petrilă

śudrib/o, ~e s.m. răceală, răceli.

śudrovaw (perf. śudrilem) vb. a răci.

śulaw vb. a mătura.

śulavaw (perf. śuladem) vb. a mătura.

(te) śulaves vb. a mătura.

śul/o, ~i s.m. umflat.

śun/o, ~i adj. unsuros.

T

tad/o, ~e adj. fiert, fierți.

tag/i, ~ă adj. fiartă, fierte.

telun/o, ~i adj. inferior, josnic, de jos.

trorajbo/ (mo) pron. pers. dumneata.

tumarorajbo/ (mo) pron. pers. dumneavoastră.

telărib/ o, -e s.m. plecăciune.

TH

than, ~á s.m. loc, teren.

thav, ~a s.m. ață.

thaval/o, ~e s.m. ațos.

U

ućhanaw vb. a cerne.

64

Page 69: Licență Petrilă

ućhand/o, ~e s.m. cernut.

ućharaw vb. a înveli [var.: pakiaraw].

ujaraw vb. 1. a aștepta. 2. a decoji; (~e phabaj curăț/ decojesc mărul).

ulajib/o, ~e s.m. împărțire.

ulavaw (perf. ulavdem) vb. a împărți.

uśtaraw (perf. uśtardem) vb. a călca.

(te) uźares vb. a aștepta.

V

vaśke conj. fiindcă, pentru că; [var.: soske].

vazdaw vb. 1. a ridica. 2. a ajuta.

vazdib/o, ~e s.m. ajutor.

vogial/o, ~i adj. inimos.

Z

zet, ~á s.m. petrol; ulei (~xamaskro undelemn).

zan, ~ ă s.f. tânguire, bocire.

zervo adj. stâng.

Ź

źamb/a, ~é s.f. broască, broaște.

źëlta adj. bancnote.

źuź/o, ~i adj. curat, curată.

65

Page 70: Licență Petrilă