licenta insuf renala

8/3/2019 licenta insuf renala

1/113

BUCUREsTI

LUCRARE DE DIPLOMA

NGRIJIREA BOLNAVULUI CUINSUFICIENT RENAL

Sesiunea August 2006


2/113

"Executia prescriptiilor medicale cu competenta si constiinciozitate ramne doar o

parte a activitatii asistentei medicale. Esentiala ramne Cunoasterea bolnavului, a

problemelor si nevoilor sale. "

Lucretia Clocotici


3/113

Cuprins:

Capitolul IANATOMIA sI FIZIOLOGIA APARATULUI

RENAL............................................................................................. 4

Capitolul II NOIUNI GENERALE DESPRE

INSUFICIENA RENALA............................................................. 10

SEMIOLOGIA APARATULUI URINAR....................................... 10Capitolul III PREGTIREA PACIENILOR PENTRU

EXLORARI RADIOLOGICE sI FUNCIONALE ALE

APARATULUI RENAL.................................................................. 18

Capitolul IV NGRIJIREA PACIENILOR CU

INSUFICIEN RENAL............................................................. 35

Capitolul V PLAN DENGRIJIRE NURSING.............................. 47

Capitolul VICONCLUZII

.......................................................... 72


4/113

CAPITOLUL I

Anatomia si fiziologia aparatului renal

NOIUNI DE ANATOMIE

Aparatul urogenital - este format din aparatul urinar sigenital. Cea mai mare parte a produsilor de excretie se elimina, printr-unansamblu de organe care formeaza aparatul excretor.

Aparatul urinar - este alcatuit din cei doi rinichi si de caile

evacuatoare ale urnii: calice, bazinete, uretere, vezica urinara si uretra.Rinichii - organele secretoare ale urinii, au forma de boabe de

fasole si sunt situati de o parte si alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi,ncojurat de un strat celulo-adipos si nvelit de o capsula fibroasainextensibila, este situat n loja renala.

Rinichii au o margine externa convexa, o margine internaconcava si doi poli: unul superior si altul inferior. Pe partea concava se

afla hilul renal, alcatuit din artera si vena renala, limfaticele, nervii, jonctiunea uretero-bazinetala. Rinichiul drept este situat ceva mai josdect cel stng. Loja renala este limitata n sus de diafragm, n spate deultimele doua coaste si dedesubtul lor de muschi si de aponevrozelelombare, iar nainte, de viscerele abdominale. In jos, loja renala estedeschisa [de aici, usurinta cu care se produce ptoza renala].

Situarea lombo-abdominala a rinichiului explica de ce durerilerenale pot fi resimtite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile

renale se evidentiaza ca o masa abdominala si de ce flegmoaneleperinefritice cu evolutie superioara mbraca simptomatologie toracica.

Nefronul - unitatea anatomica si fiziologica a rinichilui,alcatuit din glomerul [polul vascular] si tubul urinifer [polul urinar].

Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evalueaza la 2 milioane.


5/113

Glomerulul - primul element al nefronului - este alcatuitdintr-un ghem de capilare care rezulta din ramificatiile unei arterioleaferente, provenita din artera renala. Capilarele se reunesc apoi si

formeaza, o arteriola eferenta, care se capilarizeaza din nou n jurulprimei portiuni a tubului urinifer.

Tub urinifer - al doilea element al nefronului - se prezinta,sub forma unui canal lung de 50 mm, format din urmatoarele segmente;capsula Bowman, tubul contort proximal, ansa Henle,tubul contort distal


6/113

si tubii colectori. Capsula Bowman - are forma unei cupe carenconjuara glomerulul si este alcatuit din doua, foite.

Capsula Bowman, mpreuna cu glomerulul pe care l contine,

poarta numele de corpuscul Malpighi. Din tubi contorti distali, princanalele colectoare si canalele comune care se deschid n papilele renale,urina formata trece n calice si de aici n bazinet.

Legatura bazinetelor cu vezica urinara - organ dotat cu omusculatura puternica si situat n pelvis, napoia pubisului - esterealizata, prin cele doua uretere. Traiectul abdomino-pelvian al ureterelorexplica posibilitatea compresiunii acestora de catre fibroame, chisturi

ovariene sau cancere recto-sigmoidiene.

Uretra -canalul excretor al vezicii - are la femeie un traiectfoarte scurt, spre deosebire de barbat, la care traiectul este lung sitraverseaza prostata, de unde posibilitatea compresiunii uretrale de catreun adenom, de prostata, cu rasunet asupra ntregului arbore urinar.


7/113

NOIUNI DE FIZIOLOGIE

Rinichiul este un organ de importanta vitala si are numeroasefunctii, dintre care functia principala consta n formarea urinei. Prin

aceasta se asigura epurarea organismului de substante toxice. Formareaurinei se datoreaza unui mecanism complex de filtrare la nivelulglomerulilor si de reabsorbtie si secretie la nivelul tubilor, prin filtrareaglomerular se formeaza urina primitiva [ 150 1 urina primitiva/24 ore,din filtrarea a 1500 1 plasma]. Urina primitiva are compozitia plasmei,dar far proteine, lipide si elemente figurate. Contine deci apa, glucoza,uree, acid uric si toti electrolitii sngelui.

In faza urmatoare, la nivelul tubilor care reabsorb cea maimare parte a filtratului glomeruiar, se formeazaurina definitiva. Totusi laacest nivel se face o selectare: tubii reabsorb total sau n mare cantitatesubstantele utile si n cantitate mica, pe cele toxice. Substantele utile suntsubstante cu prag, care sunt eliminate prin urina numai cnd concentratialor sanguina a depasit limitele fiziologice [apa, glucoza, NaCl,

bicarbonati]. Substantele toxice sunt substante far prag, eliminarea lorurinara facndu-se imediat ce apar n snge.

Apa este reabsorbit n proportie de 99%, 13513o1422nglucoza n ntregime [conditia este ca n snge sa existe mai putin de 1,60g glucoza %o], sarurile si n particular clorura de sodiu, n proportievariabila [98-99%]. Substantele toxice nu sunt reabsorbite dect n

proportie mai mica [33% uree, 75% acid uric]. Rinichiul are si propietatisecretorii, putnd elimina si chiar secreta unele substante, ca amoniacul,cu rol foarte important n echilibrul acido-bazic.

Deci, procesul de formare a urinii cuprinde o fazaglomerular, n care prin filtrare se formeaza urina initiala si o fazatubular, In care prin reabsorbtie si secretie se formeaza urina definitiva.Caracterul de urina definitiva este dobndit de tubii distali prin procesulde concentrare, sub influenta hormonului retrohipofizar.Dupa cantitatea


8/113

de apa pe care o are la dispozitie, rinichiul elimina unele substante ntr-ocantitate


9/113

mai mare sau mai mica de apa, rezultnd o urina cu densitate variabila.


10/113

Urina formata permanent - diureza [1,5-2,5 ml/min] - sedepoziteaza n vezica urinara, de unde cnd se acumuleaza o anumitacantitate [250-300 ml], se declanseaza reflex mictiunea - deschidereasfncteralui vezical si golirea vezicii.

Mictiunea - este un act constient, deschiderea si nchidereasfincterului vezical putnd fi comandate voluntar.

Rinichiul are si rol predominant n mentinerea echilibruluiacido-bazic, prin eliminarea de acizi si crutarea bazelor, mentinnd pH-ul la cea. 7,35. Rinichii mai asigura constanta presiunii osmotice a

plasmei eliminnd sau retinnd, dupa caz, apa si diferiti electroliti.

In concluzie, rinichii ndeplinesc n organism trei functii debaza:

. functia de epuratie sanguina;

. functia de mentinera a echilibrului osmotic;

. functia de mentinere a echilibrului acido-bazic.

Alterarea acestor functii conduce la aparitia sindromului deinsuficienta renala, urmata uneori de instalarea comei uremice.


11/113

CAPITOLUL II

Notiuni generale despre insuficienta renala.

Semiologia aparatului urinar

1. Insuficient renala acuta:

Definitie : Este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiei renale [excretoare, metabolice siumorale], exprimata clinic prin hiperazotemie, oligurie sau anurie, cuevolutie catre coma uremica.

Etiopatogenie:

Cauzele sunt multiple si au localizare:

prerenal [stari de soc];

renal [necroze tubulare acute];

postrenal [litiaza renala, tumori prostatice si stenozate].

Tablou clinic

Primul stadiu, de agresiune, este urmat de faza oligoanuric [8-10zile] si de faza de reluare a diurezei, nsotita la nceput de poliurie.

Semnele clinice n primele stadii:

> oboseala;

> anorexie;

> varsaturi;

> halena amoniacala;


12/113

> diaree;

> respiratie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes;

> somnolenta;> agitatie;

> coma.


13/113

Explorarile paraclinice evidentieaza:

> acidoz

> cresterea produsilor de putrefactie intestinala;

> hiperpotasemie;

> hipocalcemie;

> hiperazotemie;

> hiperglicemie.

Pronostic:

Depinde de durata insuficientei renale. Daca functia renalase restabileste catre a cincea - a sasea zi, bonavul se vindeca . Dacafunctia renala nu se restabileste rapid, apar tulburari biologice.Aplicate la timp, metodele de epurare extrarenal permit vindecareadefinitiva, rinichii recuperndu-si n ntregime functiile.

Tratament:

Se adeseaza cauzei [socul hipovolemie, hemoragiile,deshidratarile, nlaturnd agentii toxici]. In perioada oligo-anurica secombate retentia azotata printr-un regim gluco-lipidic, care sa furnizeze2000 calorii/zi, cu aport redus de apa si K. Acidoza se combate cu solutiede bicarbonat de NaCl 4g%o [200-300 ml/zi], iar hiperpotasemia cu 50-100 ml ca gluconic, glucoza hipertonica asociata cu insulina.

In cazurile foarte grave se recurge la hemodializa. Anuriase combate cu perfuzii de Manitol 20%, furosemid 2g/zi la interval de 3 h

pentru fortarea diurezei. Cnd este cazul, se administreaza antibiotice cutoxicitate renala redusa [Penicilina, Ampicilina, Oxacilina, Eritromicin],masa eritrocitara sau snge integral proaspat, Plegomazin 25 mg i.m.,sedative.


14/113

2. Insuficienta renala cronica:

Definitie:

Este o scadere progresiva a capacitatii functionale renale,cu retinerea n organism a substantelor toxice rezultate din metabolism sicu evolutie catre uremie terminala.


15/113

Etiologie:

Insuficienta renala cronica reprezinta etapa finala a boliirenale, n special a pielonefritelor, glomerulonefritelor cronice, a HTA

maligne, a obstructiilor cailor urinare.

Patogenie:

Se stie ca, n mod normal rinichiul are o rezervafunctionala care i permite sa se adapteze unor solicitari crescute. Ininsuficienta renala cronica, distrugerea netronilor nu mai permite aceastaadaptare. Prima functie alterata este capacitatea de concentratie. Instadiul initial, rinichiul poate asigura homeostazia mediului intern, adicas mentina constanta cantitatea de sare, apa, substante azotate sielectroliti din organism, care se realizeaza prin unele mecanismecompensatoare, principalul fiind poliuria.

In aceasta perioada, poliuria se nsoteste de hipostenurie[de scaderea capacitatii de concentratie]. Odata cu progresarea leziunilor,

poliuria devine maxima si scaderea capacitatii de concentratie este foartesevera. Cnd densitatea urinii oscileaza, invariabil ntre 1010-1011

aceasta este faza de izostenurie. In ultimul stadiu insuficienta renala sedecompenseaza si apare oliguria cu izostenurie si apoi uremia terminala.

Simptome:

- n stadiul compensat, starea generala este relativ buna.Diagnosticul se precizeaza prin explorarea functiilor renale, care aratascaderea capacitatii de concentrare si reducerea filtrarii glomerulare. Potaparea unele semne clinice ca:

astenie;

cefalee;

scaderea poftei de mncare.


16/113

Cel mai important semn este poliuria, care se nsoteste lanceput de hipostenurie, iar mai trziu de izostenurie.


17/113

In stadiul de insuficienta renala decompensata, starea generalase altereaza progresiv, aparnd numeroase simptome clinice si

biologice. Tulburarile digestive se accentueaza, aparnd inapetenta,

greturi, varsaturi, diaree. Bolnavul prezinta prurit si o paloarecaracteristica [galben-murdar] a tegumentelor si mucoaselor.

Apar semne nervoase ca: cefalee, ameteli, somnolenta sau crizaconvulsiva, bolnavul este dispneic. Analiza sngelui pune n evidentaanuria si unele tulburari hemoragice. Urinile sunt palide, iar mai trziuapare oliguria terminala.

Oliguria: diureza scazuta, respectiv sub 800 ml/zi.

Poliuria: bolnavul prezinta mictiuni frecvente n cantitatimari. diureza fiind 2500 ml/zi.

Uremia: stadiul terminal al insuficientei cronice.

Simptomele pot fi grupate n:

a) stare generala profund alterata, oboseala fizica si psihica,tegumente palide, prurit, hipotermie, senzatii de frig;

b) respirator - miros amoniacal al aerului expirat;

c) digestiv - repulsie totala fata de alimente, greata si varsaturipna la intoleranta gastrica, uneori melena;

d) Cardio-vascular - insuficienta cardiaca, HTA [raport cu

afectiunea cauzala], pericardita;e) Neurologica - cefalee precoce, continua si chinuitoare,

contractii musculare, somnolenta stari cofuzionale, delir sicoma.

Evolutia:


18/113

Este foarte variabila, uneori rapida [n cteva luni], alteorilenta [ani]. Supravegherea riguroasa, cu mentinerea echilibruluihidroelectrolitic si metabolic, permite o evolutie ndelungata.


19/113

Complicatii;

Sunt numeroase, cele mai periculoase fiind edemul pulmonarsau cerebral, infectiile.

Pronostic:

n stadiul compensat este relativ bun, n stadiuldecompensat este sumbru.

Diagnosticul pozitiv:

Se bazeaza pe faza compensata, pe explorarile functionalerenale.

Tratamentul profilactic vizeaza:

1. depistarea si tratarea n faza incipienta, afectiunilorrenale, n special a celor bilaterale;

2. evitarea hemoragiilor si deshidratarilor;

3. tratarea complicatiilor.

Tratamentul curativ vizeaza:

1.repausul va fi partial n stadiul compensat [12-14 ore/zi] sitotal n cel decompensat;

2. dieta nomiocalorica [2000-3000 calorii/zi], moderathipoproteic, normolipidic si hiperglucidic n faza compensata. Infaza decompensata, proteinele vor fi reduse 20-30 g/zi, se administreaza

glucide n exces si putine grasimi. In faza de uremie, cnd alimentatia pe cale orala nu este posibila,se recurge la alimentarea pe sonda sauperfuzie i.v. cantitatea de apa, permisa este de 1500-2000 ml n stadiuldecompesat si 600-700 ml n stadiul decompensat, adugndu-secantitatea de apa pierduta prin varsaturi, diaree, urina.


20/113

Tratamentul medicamentos:

Se combate acidoza administrnd alcaline sub forma deacetat de Na, citrat de Na, se va avea grija ca Na sa nu fie dat n exces.


21/113

Hipokaliemia:

Se corecteaza prin aport alimentar [fructe, legume, sucuri] sisaruri de K.

Metodele de epurare extrarenala nu dau rezultate nete.

Trebuie ncercate n faza uremica finala, n care se potobtine unele ameliorari. Transplantul de rinichi pare sa dea rezultate

bune. O atentie deosebita se acorda toaletei bolnavului: igiena gurii cuglicerina boraxat sau apa bicarbonatat, igiena generala, deoarece

bolnavul pierde uneori urina si fecale, prevenirea si tratarea escarelor.

Simptome functionale:Cele mai frecvente sunt: durerea,tulburari de mictiune,

piuria, hematuria.1. Durerea n regiunea lombara, apare spontan cu sediul

unilateral sau bilateral.

Durearea lombara bilaterala, de o intensitate redusa [surda] apare nglomerulonefrita acuta sau cronica, scleroza renala.

Durerea de intensitate mare, unilaterala, aparuta sub forma de crizaparoxistica cu debut n regiunea lombara si iradieri pe traiectul ureteruluispre fosa iliaea, regiunea inghinala, organele genitale si fata interna acoapsei respective si n colica renala.

Durerea este atroce, permanenta si are caracter de sfsiere,ntepatura sau greutate.

Bolnavul este agitat, cauta o pozitie antalgica, are senzatia demictiune. De obicei apare brutal si dureaza ore sau zile. Apare litiazarenala [calculul care patrunde pe ureter].

2. Tulburari de mictiune:


22/113

. polakiuria - mictiuni frecvente n cantitati mici, uneorichiar cteva picaturi:-cistite;

. iskiuria -retentia de urina; incapacitatea vezicii urinare dea-si evacua urina;

. disuria -eliminarea urinei cu dificultate si durere;

. nicturia -inversarea raportului numarului de mictiuni si a cantitatiide urina emisa n timpul zilei si noptii;


23/113

. incontinenta de urina - emisiuni urinare involuntare siinconstiente.

Tulburari ale volumului urinei:. poliuria - diureza peste 2000 ml/zi. Poate apare n perioada de debut

a unor boli infectioase dupa crize de colici renale, n perioada decompensare a insuficientei circulatorii, n perioada de reabsorbire aedemelor;

. oliguria - diureza sub 1000 ml/zi, are cauze renale siextrarenale. Apare n caz de afectiuni nsotite de transpiratiiabundente, varsaturi, diaree accentuata, hemoragii abundente n

perioada acuta a unor boli infectioase, insuficienta circulatorie,colici renale, glomerulonefrita acuta;. anuria - absenta urinei n vezica. Poate surveni n caz de

glomerulonefrite acute, nefropatii gravidice, traumatisme lombare,interventii chirurgicale.3 .Hematuria - prezenta sngelui n urina, care capata o culoare

rosie deschisa sau nchisa. Numai hematuria macroscopica este unsimptom functional urinar, deoarece exista si hematurii puse n evidentanumai prin metode de laborator. Provenienta hematuriei se stabileste prin

proba celor trei pahare conice. Bolnavul urineaza n cele trei pahareconice: cteva picaturi n primul pahar, cea mai abundenta n cel de-aldoilea pahar si ultimele picaturi n cel de-al treilea pahar. Daca,hematuria apare numai n primul pahar este de origine uretrala, daca,apare n ultimul pahar este de origine vezicala, iar n toate trei pahareleeste de origine renala.

4. Piuria- reprezinta prezenta puroiului n urina. Se traduce

macroscopic printr-un aspect tulbure al urinelor, dar nu poate fi afirmatadect prin examen microscopic, examen care arata prezenta unorleucocite polinucleice, mai mult sau mai putin alterate.


24/113

Piuria este datorata unor leziuni ale aparatului urinar si n acestcaz, ca si n cazul hematuriei se poate recurge la proba celor trei pahareconice pentru a preciza piuria.


25/113

Semne fizice:

Inspectia generala - ofera importanta data de diagnostic.Examplu

:. pozitia "cocos de pusca" este luata de bolnav n colica renala;

. paluarea tegumentelor ntlnite la bolnavii cu insuficienta renalacronica, [uremia];

. edemul - traduce o hiperhidratare, uneori este discret, alteoriconsiderabil, antrennd infiltrarea tesutului celular subcutanat din

ntreg organismul, ori colectii de lichid n toate seroasele [pleura,pericard, peritoneu, Aceasta este edemul generalizat.

Edemul renal este alb, nedureros, moale [pastreaza amprentadegetului la apasare], cu piele lucioasa. Debuteaza la pleoape, fata simaleole, la nceput vizibil numai dimineata cu timpul, cuprinde fatadorsala a labei piciorului, gamba, coapsa , organele genitale, pereteleabdominal si fata dorsala a minilor.

Edemul renal trebuie deosebit de celelalte edeme [cardiac sihepatic], de edemul alergic, de edemul de tromboflebite si varice,edeme de inflamatii.

Inspectia localapoate constata:

Bombarea regiunii lombare n tumori renale sau bombarea regiuniisuprapubiene n caz de retentie de urina cu glob vezical. Se obtininformatii importante prin palpare.

Manevra importanta n bolile renale este percutarea regiuniilombare cu vrful degetelor sau cu marginea cubitala a mnii caredeclanseaza, dureri vii n caz de litiaza renala, pielonefrite,glomerulonefrita acuta.


26/113

Un examen important este tuseul rectal care permite depistareaunui obstacol n micul bazin: la barbati - prostata, la femei - tumora

pelvina.

Examenul cardiovascular este deosebit de pretios, pe de o partedatorita interesarii rinichiului n numeroase afectiuni cardiovasculare[HTA], pe de alta parte interesarii cordului n unele boli renale[glomerulonefrite].


27/113

CAPITOLUL III

Pregatirea pacientilor pentru explorari radiologice si functionale

ale aparatului renal

Explorarea radiologica a rinichiului si a cailor urinare seefectueaza prin radiografie,renala simpla, cistografie, arteriografle,retropneumoperitoneu, pielografie.

Scop- evidentierea conturului rinichilor cavitatilor pielocalicealeale acestora, precum si a cailor urinare. A.=Pregatirea bolnavuluipentru radiografia renala simpla =

Radiografia renala permite evidentierea formei, dimensiunilor, pozitiarinichilor si prezenta unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.

Materiale necesare:

. carbune animal;

. ulei de ricin;

. materiale necesare unei clisme evacuatoare.

1. Pregatirea materialelor necesare:. se pregatesc toate materialele necesare mentionate mai sus.

2. Pregatirea psihica a bolnavului:

. se anunta bolnavul si i se explica importanta tehnicii

pentru stabilirea diagnosticului.

3. Pregatirea alimentara a bolnavului:


28/113

. cu doua trei zile naintea examinarii bolnavului va consuma unregim fara alimente care contin celuloza si dau reziduri multe[fructe, legume, zarzavaturi, paste fainoase, pine] si ape gazoase;

. n ziua precedenta, bolnavul va consuma o cana de ceai si pine

prajita;. naintea examinarii bolnavul nu va mnca, nu va consuma lichide;. dupa examen bolnavul poate consuma regimul sau obisnuit.


29/113

4. Pregatirea medicamentoasa a bolnavului:

. cu doua-zile nainte de examinare se administreaza carbune animal

si triferment cte 2 tablete de 3 ori pe zi;. n seara precedenta zilei radigrafiei se administreaza 2 linguri

de ulei de ricin.

Atentie!

. n dimineata zilei examinatoare, se efectueaza o clisma cuapa calda. Aerul din tubul irigator trebuie sa fie complet

evacuat pentru a nu ti introdus n colon.. naintea examinarii radiografiei bolnavului si va goli vezica urinara

sau i se va efectua un sondaj vezical.

5. Pregatirea pentru examinare:

. bolnavul este condus la serviciul de radiologie;

. bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa;

6. ngrijirea bolnavului dupa tehnica:

. dupa efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat sa se mbrace sisa se ntoarca n salon unde va fi instalat comod n pat;

. se noteaza- examenul n F.O. a bolnavului.

B. =Pregatirea bolnavului pentru pielografie =

Pielografia - radiografia aparatului renal executata cu substanta decontrast administrata prin cateterism ureteral sub control citoscopic.

Materialele necesare:

. cele pentru radiografie renala simpla;


30/113

. substanta de contrast Odiston - 30% sau iodura de sodiu -10%;. medicamente antihistaminice;. medicamente pentru urgenta.

1. Pregatirea materialelor necesare:. se pregatesc toate materialele necesare mentionate mai sus.


31/113

2. Pregatirea bolnavului:

. se efectueaza, pregatirea bolnavului ca si pentru

radiografia renala, simpla [psihica, alimentara,medicamentoasa].

3. Testarea sensibilitatii fata de substanta de contrast:

. se efectueaza testarea sensibilitatii bolnavului la iod cuOdiston 30% sau iodura de sodiu 10%. Daca bolnavul

prezinta o reactie hiperalergica se ntrerupe introducereasubstantei de contrast si se administreaza antihistaminiee,

anuntndu-se imediat medicul. Daca tolerantaorganismului este buna bolnavul va fi condus n sala decitoscopie, unde va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pemasa de examinare.

4. Administrarea substantelor de contrast:

. spalarea pe mini cu apa curenta si sapun;

. sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter;

. se introduce substanta de contrast usor ncalzita, 5-10 ml n fiecareparte presiune mica;

. bolnavul se transporta pe targa pe masa de radiografie.

5. ngrijirea bolnavului dupa tehnica:. dupa terminarea radiografiei se ncearca sa se extraga cu o seringa,

substanta de contrast. Bolnavul va fi ajutat sa se mbrace, va fcondus n salon si instalat comod n pat;

. se noteaza examenul efectuat n F.O. a bolnavului.

Atentie!

. Pielografia se executa n conditii de asepsie perfecta.


32/113

. Substanta de contrast trebuie usor ncalzita pentru a nu producecontractii spastice ale bazinetului.

. Injectarea substantei de contrast se face cu presiune moderata[altfel se, produce rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal].


33/113

C = Pregatirea bolnavului pentru eistograie=

Cistografia - este o metoda de exploatare radiologica a vezicii

urinare care se poate executa prin:

radiografie simpla vezicala;

radiografie dupa umplerea vezicii urinare cu substante decontrast sterila [iodura de sodiu 10-20%, 250-200 ml cu ajutorulseringii Guyon], eventual amestecata cu aer.

Materiale necesare:

materiale pentru efectuarea unei clisme;

sonda Nelaton sterila;

solutie sterila de acid booric;

seringa Guyon sterila;

substanta de contrast, ioduri de sodiu 10% sau solutieOdiston;

pensa hemostatica;

manusi de cauciuc sterile;

tavita renala.

1. Pregatirea materialelor necesare:

se pregatesc toate materialele necesare. 2.Pregatirea bolnavului:

> se anunta bolnavul si se explica necesitatea tehnicii;


34/113

> se efectueaza bolnavului o clisma evacuatoare cu apacalda;

> bolnavul este condus la serviciul radiologie, ajutat sa se

dezbrace si sa se aseze n decubit dorsal pe masa radiologica.

3. Participarea la cistografie:

o spalarea pe mini cu apa curenta si sapun;

o se mbraca manusile sterile;

o se introduce sonda Nelaton sterila n vezica urinara si se

spala vezica cu solutie sterila de acid boric;

o n seringa Guyon se aspira 100-200 ml iodura de Na sterilasau Odiston si se introduce n vezica;

o se nchide sonda cu o pensa hemostatica


35/113

o bolnavul este rugat sa nu urineze dect dupa terminareaexamenului cistografic;

o medicul executa imediat radiografia

D. =Arteriografia renala =

Este o metoda de explorare a aparatului renal prinadministrarea substantei de contrast pe cale arteriala, renala, saufemurala. Prima radiografie se executa la 2-3 secunde de la ncepereaadministrarii substantei de contrast, a doua radiografie la 6 secunde si atreia la 8 secunde. Atentie!

. substanta de contrast se injecteaza, i.v, durerea provocata pe duratainjectarii fiind suportabila;

. administrarea rapida provoaca durere intensa de-a lungul venei. Seavertizeaza bolnavul.

E. = Pregatirea bolnavului pentru examen radiologie alrinichilor prin retropneumoperitoneu =

Retropneumoperitoneu - reprezinta introducerea de aer sauoxigen n spatiul retroperitoneal pentru evidentierea contururilorrinichilor.

Materiale necesare:

materiale necesare efectuarii unei clisme;

S instrumente si materiale necesare efectuarii unei

punctii;

aparat de pneumotorax

1.Efectuarea tehnicii:


36/113

se anunta bolnavul, explicndu-i necesitatea tehnicii siinofensivitatea;

se anunta bolnavul ca nu trebuie sa mannce nimic ndimineata zilei de examinare;

n seara precedenta interventiei se efectueazabolnavului o clisma evacuatoare;


37/113

bolnavul va fi condus n sala de radiografie, ajutat sa sedezbrace si sa se aseze pe masa radiografiea;

spalarea pe mini cu apa curenta si sapun; se mbracamanusile sterile;

se serveste medicul cu instrumentarul cerut pentru a efectuapunctia n loja perineala;

cu aparatul de pneumotorax medicul introduce 1000-2000 1gaz si se executa apoi radiografia; apoi la locul punctiei, seefectueaza un pansament;

se ajuta bolnavul sa se mbrace si este condus la pat.

F. =Pregatirea bolnavului pentru cistoscopie =

Cistoscopia - metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorulcitoscopului.

Scop - indentificarea proceselor patologice endovezicale,inflamatiilor specifice, nespecifice, tumorilor, malformatiilor anatomice,calculilor, corpilor straini.

1. Pregatirea instrumentelor si a materialelor:

Caselote cu cmpuri sterile si manusi de cauciuc sterile

costum steril pentru medic [halat, masca]

seringa Guyon cu oliva uretrala sterilizata;

solutie de novocaina 0,5% 40-50 ml;

seringa de 20 ml sterilizata; pense sterile;

tampoane de vata sterile;

citoscop de irigatie de cateterism sau cistoscopul operator[n functie de scopul urmarit] sterilizat;


38/113

solutie de acid boric 3%;

doua sonde uretrale radioopace, lungi de 60-70 cm sigroase de 4-8 cm [scara Cherier];

sonde uretrovezicale sterile; solutii dezinfectante;

eprubete pentru recoltarea urinei;

doua tavite renale.


39/113

2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului:

. se anunta pacientul, explicndu-i-se necesitatea tehnicii; lanevoie cu o jumatate de ora nainte de exploatare, i se administreaza,

un sedativ;. i se suprima micul dejun si va ingera 500 ml lichid, cu o oranainte de examen [pentru a se asigura fluxul urinar necesar];. pacientul si va goli vezica urinara, va fi condus n sala deexaminare si ajutat sa se dezbrace [regiunea inferioara a trunchiului]; . este ajutat sa se urce pe masa speciala [ de cistoscopie sauginecologica] si sa se aseze n pozitie ginecologica;. i se fixeaza picioarele pe suporturile mesei;

. se efectueaza toaleta organelor genitale externe si perineului, cuapa si sapun;

. se acopera membrele inferioare cu cmpuri sterile, lasndu-seaccesibila regiunea perineului;

3. Participarea la tehnica:. se dezinfecteaza meatul urinar; apoi, pentru anestezie locala seintroduc n uretra 20 ml solutie novocaina 0,5%, sau 30 ml borat de

procaina 2%, sau procaina hidroclorhidrica 4%;. anestezia locala se mai poate efectua prin badijonarea meatuluisi instilatie de Xilocaina sau Lidocaina; mai nou, se recomanda

preparatul din import Instigel.

Precizare :- la femei, anestezia locala [folosirea substantelor anestezice amintite

mai sus] este suficienta pentru efectuarea citoscopiei -n scopdiagnostic.

- la barbati, cistoscopia cu cistoscop rigid este preferabil sa se faca nrahianestezie; se poate utiliza si anestezia i.v. sau pe masca.


40/113

. anestezia locala cu Xilocaina este suficienta pentru investigatiile cufibroscopul; orice manevra fibroscopica [cistolitolapaxie], rejectie de

prostata sau tumori, necesita anestezie regionala sau generala;. se verifica fuctionalitatea sistemului de iluminat, starea de curatenie

a lentilelor, etanseizarea asamblarilor;. se lubrefiaza instrumentul care urmeaza sa fie introdus cu Instagel;

. se ofera aparatul medicului;

. se spala vezica cu o solutie de acid boric 3% pna cnd lichidul despalare devine perfect limpede;

. medicul umple vezica cu 150 ml apa sterilizata sau solutie

dezinfectanta slaba [la barbati] sau 250 ml [la femei] si nlocuiestecanula de irigatie cu sistemul optic;. se racordeaza sistemul de iluminat la reteaua electrica [medicul

efectueaza inspectia peretilor vezicali];. se ofera medicului succesiv - la cerere - cateterele de dimensiuni

diferite [daca examinarea continua cu cateterismul ureterelor];. se ofera eprubetele pentru recoltarile urinare, pentru urocultura sau

examene biochimice, biopstice;. pacientul cu rahianestezie va fi transferat de pe masa de anestezie pe

targa si transportat n salon;. aici este asezat comod n pat, unde va sta n decubit dorsal, tara

perna timp de 12 ore;. se administreaza la nevoie, calmante, antispastice;. la femei, cistoscopia efectundu-se si ambulator - acestea vor fi

ajutate sa coboare de pe masa de examinare si sa se mbrace;. nu necesita supraveghere speciala.

4. Reorganizarea locului de munca:. se arunca deseuri le, iar instrumentele se spala cu o perie

moale, cu apa si sapun si se clatesc sub jet, la robinet;


41/113

. lentilele se sterg cu apa si sapun, depozitele se ndeparteaza cu o perie moale; interiorul se curata minutios cu tampoane de vatamontate pe portampon;

. se insufla aer sub presiune, pentru ndepartarea unor eventuale

reziduri;. tuburile cistoscoapelor se sterilizeaza prin imersie n solutie

dezinfectanta - Clorhexidina 5% [10 ml la 100 ml apa] = 30', sauprin sterilizare cu etilen dioxid [n etuva];

. sistemul optic se sterilizeaza prin imersie n solutie dezinfectantasau prin pastrarea n vapori de formaldehida cel putin doua ore;

. dupa dezinfectie si sterilizare, toate instrumentele se aseaza ncutiile n care se pastreaza.

Incidente si accidente-accese febrile trecatoare, frisoane, dureri lombare asemanatoare cu

colica renala;-mici hemoragii produse spontan sau n urma spa laturii vezicale cu

apa CRl(i8);-ruptura de uretra, cu uretroragie; perfotatia vezicii urinare.

Atentie!. cistoscopia se executa n conditiile de asepsie caracteristiceinterventiilor chirurgicale;

. sistemul optic nu se sterilizeaza prin fierbere sau autoclavare,fiinca se deterioreaza; se sterilizeaza numai n solutie apoasa deGlutaraldehida 2%, Cidex, vapori de formol sau de etilenoxid;

. nainte de ntrebuintare, se spala bine cu apa sterila, pentru a sendeparta urmele substantelor sterilizante care sunt iritante,

hemolitice.


42/113

I. Explorarea functionala a aparatului renal

Scopul explorarii functiei renale stabileste daca rinichiul satisface

functiile n mod normal sau nu; sa se obtina relatii asupra mecanismuluiperturbat calitativ si cantitativ.

Metode si mijloace de explorare a functiei renale

Activitatea rinichiului trebuie explorata pe trei directii principale:

. analiza urinei;

. examenul sngelui;

. explorarea mecanismelor functionale renalepropiuzise glomerulare si tubulare.

Analiza urinei:

Examenul de urina poate furniza date asupra starii functionale arinichilor si asupra homeostaziei organismului.Examenul cuprinde:

. un examen macroscopic;

. un examen microscopic;

. un examen bacteriologic;

. un examen fizico-chimic.

1. Stadiul cantitativ al elementelor figurate si ai cilindrilor din

urina se face prin testul ADDIS-HAMBURGER.

a] Pregatirea bolnavului:

. se anunta bolnavul cu o zi nainte de efectuarea probei;

. se recomanda regim tara lichide cu doua ore nainte;


43/113

. dimineata bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora exacta,aceasta urina se arunca;

. n acest moment bolnavul este rugat sa ramna culcat de 100-180minute;

. bolnavul nu bea nimic n tot acest timp.

b] Pregatirea materialelor pentru recoltarea materialelor:

. se pregatesc materialele sterile pentru recoltare, aceeleasica si pentru examenul bacteriologic.


44/113

c] Recoltarea urinei:

. dupa 100-180 minute se face toaleta organelor genito-urinare

cu apa si sapun;. se recolteaza ntreaga cantitate de urina si se masoaravolumul;

. se trimite la laborator notndu-se exact intervalul de timpntre cele doua mictiuni si volumul urinei la a doua mictiune.

d] Interpretare:

. normal se elimina prin urina 1000 hematii/min si

1000-2000 leucocite/min.

Examenul sngelui:

Explorarea modului n care rinichiul si ndeplineste functiilesale se poate face urmarind concentratia n snge a produselor decatabolism azotat, urmarind izotonia, izohidria.

2. Stadiul functiei renale de depurare a catabolitilorproteici

Pentru aceasta se determina:

. ureea sangvina : valorea normala 20-40 mg%;

. acidul uric: V.N.3-5 mg%;

. creatinina: V.N.0,6-1,3 mg%

3. Stadiul functiei renale de mentinere constanta aconcentratiei ionilor. Aceasta functie renala se apreciaza

prin modificarile ionogramei serice [Na, K,Ca,Cl]:

. Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%;


45/113

. K+ = 3,5 mEq/1 sau 15-21 mg%;

. Ca+ = 4,5/5,5 mEq/1 sau 9-11 mg%;

. CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%.4. Studiul functiei renale de mentinere a echilibrului acido-

bazic se face prin:. determinarea pH-ului sangvin - se recolteaza snge tara

garou, pe heparina, n conditiile de stricta anaerobioza, nseringi perfect etanse. V.N.=7,30-7,40;


46/113

. determinarea R.A.- se recolteaza l0ml snge pe 50 mg oxalat de potasiu, eprubeta va fi foarte bine nchisa pentru a evita degajarea bioxidului de carbon dizolvat n plasma .V.N.=53-75 voi.

CO2/100ml snge sau 27 mEq/1. Scaderea sub 50% arata o stare deacidoza, cresterea peste 75% vol.% reprezinta alcaloza. Ph-ul si R. A.[rezerva alcalina] se determina mai exact la aparatul Astup. n acestaparat se recolteaza snge capilar n conditii de anaerobioza, n tuburiheparinizate livrate odata cu aparatul.

II. Exporarea mecanismelor functionale propiu-zise

Se efectueaza cu ajutorul Clearence-urilor renale. Este volumul deplasma [n ml] depurat de o substanta n unitatea de timp [1 minut].Se calculeaza dupa formula: OUxV/P U= concentratie urinara[mg/ml]; V= volumul urinar [ml/minut]; P= concentratie

plasmatica a substantei [mg/ml],

III. Fluxul plasmatic renal

Este volumul de plasma care perfuzeaza cei doi rinichi n decurs de 1

minut. Se determina cu ajutorul Clearence-ului, aciduluiparaminohipuric [P.A.H.] care este eliminat integral de catre glomerulisi tubi la o singura trecere prin rinichi. Clearence-ul P.A.H. seefectueaza prin perfuzarea P.A.H. n mod continuu. Determinareaconcentratiei se face fotometric si are V.N.=500-700 ml/minut.

IV. Explorarea filtratului glomerular

Se face prin masurarea unor substante ca: creatinina endogena sauinsulina exogena care se elimina prin filtrare glomerulara. Creatinina seelimina prin urina, prin filtrare


47/113

glomerulara tara sa mai fie reabsorbita sau secretata de tubi.

a] Pregatirea bolnavului:. se anunta bolnavul cu o zi nainte sa mannce n dimineata examinarii

si sa stea culcat n pat 12-h peste noapte si n tot timpul examenului;

.naintea probei se dau bolnavului 400-500 ml apa.

b] Efectuarea recoltarii:

. la ora 7 dupa ce bolnavul a terminat de baut apa, va urina;

. prima urina se arunca;

. bolnavul va bea 300 ml ceai nendulcit sau apa;

. se va culca, apoi se va trezi si va urina din nou;

. aceasta urina, se pastreaza si se masoara volumul;

. se recolteaza 5 ml snge prin punctie venoasa, dupa care bolnavulurineaza nca odata;

. se masoara volumul urinei;

. se consemneaza greutatea si naltimea bolnavului;

. din cele doua emisii de urina se trimit la laborator 10 ml mpreunacu sngele recoltat pentru determinarea creatininei.c] Interpretare:V.N. este de 140 ml/minut.

Valori scazute sub 70 ml/minut apar n insuficienta renala.

V. Reabsortia tabularaUreea trece prin filtrarea glomerulara fiind partial reabsorbita la

nivelul tubilor proximali. a] Pregatirea bolnavului:. bolnavul este anuntat cu o zi naintea probei;. va sta culcat peste noapte precum si n dimineata

examinarii pe tot parcursul examinarii;. n dimineata examinarii nu va mnca nimic.


48/113

b] Efectuarea recoltarii:

. la ora 7 bolnavul este rugat sa urineze;

. urina se arunca, iar bolnavului i se da sa ingereze 250 ml apa;

. va urina masurndu-se volumul urinei;

. se recolteaza 5 ml snge prin punctie venoasa. dupa care bolnavulva ingera nca, 250 ml apa;

. bolnavul va urina n alt vas, se masoara volumul urinei emise;

. din cele 2 probe recoltate se trimit la laborator 10 ml urina

mpreuna, cu sngele recoltat.

c] Interpretarea:

V.N.a filtratului glomerular este de 75 de ml/minut. Leziunileglomerulare sau tubulare scad capacitatea de epurare a ureei din plasma.

VI. Explorarea secretiei tubulare

Se bazeaza pe capacitatea tubului renal de a secreta anumitesubstante introduse n organism.

Proba cu PSP [fenolsulfonaftaleina].

a] Pregatirea bolnavului:

. se anunta bolnavul sa nu mannce n ziua examinarii;

. administrarea substantei - n dimineata zilei de examinare i se

injecteaza bolnavului i.v. 1 ml de substanta.

b] Recoltarea urinei:

. bolnavul este rugat sa urineze la 15 si 75 minute de iaadministrarea substantei;

. determinarea se face colorimetric;


49/113

c] Interpretarea:

In mod momial o persoana sanatoasa elimina n primele 15 minute 20%din substant injectata, iar n urmatoarele 70 de minute ntre 55-70% din

substanta injectata.


50/113

VII. Nefrograma

Urmareste capacitatea fiecarui rinichi n parte de a capta, secreta si

excreta o substanta marcata, cu radioizotopi. Se utilizeaza Hippuranmarcat cu 131 iod. Proba se executa dimineata si nu necesita pregatirea prealabila a bolnavului, bolnavul putnd mnca nainte probei. Seinjecteaza, intravenos izotopul si se nregistreaza radiatiile emise de 15-30 minute cu ajutorul a doua sonde de scintilatie dispuse la nivelulregiunii lombare.

Nefrograma permite depistarea tulburarilor functionale ale fiecaruirinichi tara a da informatii cu privire la cauza acestora. Nu se executa la

femei gravide sau n lactatie .

VIII. Scintigrafie renala

Bolnavului i se injecteaza intravenos o substanta de contrastradioactiva, dupa care, cu ajutorul unui aparat scintigraf se detecteazarepartizarea substantelor radioactive n parenchiul renal.

IX. Proba cu indigo- carrnin- crornocitoscopieAceasta proba apreciaza capacitatea de eliminare a fiecarui rinichi n

parte. Se injecteaza i.v. solutie 0,4% indigi-carmin steril. Aparitiacolorantului n urina se urmareste prin cistoscop.

a] Interpretare:

In mod normal, colorantul apare n vezica urinara la 5-7 minute de

la administrare.

X. Explorarea capacitatii de dilufie siconcentratie

Metodele executate n acest scop au la baza faptul ca un rinichisanatos are capacitatea de a produce urina mai diluata sau mai


51/113

concentrata , n functie de gradul de deshidratare al organismului.Capacitatea de dilutie si


52/113

concentratie a rinichiului poate fi determinata prin mai multe probe:

. proba de dilutie si concentratie Volhard Are doua

etape:. dilutia;

. concentratia.

Practic este cel mai comod sa se faca nti concentratia si apoi dilutia,daca concentratia este mai buna, evident ca si dilutia este maisatisfacatoare.

A. Proba de concentratie

a] Pregatirea bolnavului

. la ora 12 bolnavul primeste alimentatie solida [oua,sunca, pine, carne] fara lichide.

b] Recoltarea urinei:

. din 2 n 2 ore [la orele 14, 16, 18, 20] se colecteza 4esantioane. De la orele 20 pna la orele 8 urina secolecteaza ntr-o singura proba. Se noteaza la toateesantioanele de urina volumul si cantitatea.

c] Interpretare

. n cursul dupa-amiezii si noaptea ca raspuns la probade concentratie, diureza scade mult iar densitatea

trebuie sa, creasca depasind 1028 cel putin ntr-oproba. In insuficienta renala severa, densitateavariaza putin n jurul valorii de 1010 izostenurie.

Atentie!


53/113

La bolnavii la care ncarcarea cu lichid este contraindicata

se face numai proba de concentratie apreciindu-se ca un

rinichi care concentreaza bine are capacitatea de dilutienormala.

B, Proba de dilutie


. cu 2 zile nainte de proba bolnavul este supus la un regim mixtalimentar, are voie sa bea lichide cte vrea.

. n ziua examinarii bolnavul va sta n repaus la pat.


54/113

b] Golirea vezicii si ingerarea lichidului

. la ora 7,30 si evacueaza vezica urinara;

. bolnavul va ingera 1500 ml ceai sau apa timp de

1/

2h.c] Recoltarea urinei

ntre orele 8-12, timp de 4 h se recolteaza din 30-30 minute. Se noteazacantitatea si densitatea urinei din fiecare proba.

d] Interpretare:

In mod normal, n primele 4 ore, ca raspuns la hidratare, se

A

elimina ntreaga cantitate de lichid ingerata. In primele 2 ore se eliminamai mult de jumatate din cantitatea totala. In cel putin una din probelede dimieata volumul urinar depaseste 300 ml iar densitatea urinei trabuiesa fie sub 1005 n cel putin una din probe.

XI. Proba Zimnitki


. bolnavul este mentinut la pat;

. se administreaza regim alimentar si hidric normal. b] Recoltarea urinei se recolteaza urina din 3 n 3 ore timpde 24 h;

. se noteaza densitatea si volumul fiecarei probe.

c] Interpretare

Normal - cu ct cifrele obtinute sunt mai ndepartate ntre ele cu attcapacitatea de adaptare a rinichiului este mai buna.


55/113

CAPITOLUL IV

Ingrijirea pacientilor cu insuficienta renala

Reprezinta suprimarea brusca a functiei renale curepercursiuni clinice generale, umorale si urinare. In acest caz rinichiulnu poate excreta urina n cantitatea si concentratia corespunzatoare iar

produsele rezultate din metabolism ramn n snge si producautointoxicatii.

Cauze:

1.Prerenale:

Cnd agentii etiologici, actioneaza indirect asupra rinichilor prinreducerea fluxului sanguin renal cu ischemie renala consecutiva sioprirea secretiei de urina;

-Stari de soc

Stari de deshidratare

-insuficienta periferica acuta


56/113

2.Renale:

-n care agentii etiologici actioneaza direct asupraparenchimului renal producnd leziuni anatomice;

-necroze tubulare;

-soc prelungit;

-arsuri grave, nefrotoxice;


57/113

-boli renale parenchimatoase: - glomerulonefritele produse de steptococ;

-boli vasculare ale rinichiului. 3.Postrenale:

-cnd insuficienta renala acuta, se produce consecutiv unui obstacolmecanic pe caile excretorii:

-calculoza ureterala bilaterala;

- hipertrofie de prostata;

-tumori de vecinatate afectnd ambele

uretere

-procese ureterale inflamatorii

Simptome:

-semnul esential n I.R.A. este oliguria pna la anurie; -pot exista cazuricnd diureza este pastrata, nsa este deficitara din punct de vederecalitativ;

-paralel apar semne de oboseala, stare de rau general, cefalee, varsaturi,meteorism, limba "arsa", halena amoniacala, sughit, diaree, dispnee,tahipnee, respiratie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes, diateza hemoragica,somnolenta, agitatie psihomotorie, convulsii, coma n forme foartegrave.

Semne de laborator:

-retentie de produsi azotici;

-apare acidoza renala;

-apar tulburari hidroelectrolitice [creste K, scade Na si Ca];


58/113

-n urina apar albuminurie, hematurie, cilindrulie, leucociturie.

1. Asigurarea conditiilor de ngrijire a bolnavului

-asistenta va avea n vedere masurile care se iau n toate cazurile date,asigurnd doua paturi de lna cu care va acoperi bolnavul si va ncalzi

patul n prealabil cu termofoare;

-se acorda ngrijiri igienice corespunzatoare;

-bolnavii cu I.R.A. sunt mai susceptibili si necesita precautii mai marin privinta igienei si curateniei.


59/113

2. Supravegherea bolnavului

-asistenta va vizita bolnavul ct mai des, chiar Iara

solicitare;

-va urmari si nota manifestarile patologice cum sunt: hemoragii,manifestari de comportament, contractii sau convulsii si le varaporta medicului;

-va nota volumetric eliminarile de lichide;

-recolteaza urina la bolnavii agitati sau n coma prin intermediul

sondei respectnd regulile de asepsie;

-asistenta va determina densitatea fiecarei emisii de urina si ovanotanF.O.;

-va urmarii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipatie va face clismaevacuatoare.

Este foarte importanta evidenta exacta a diurezei, deoarece este baza

de pornire a tratamentului si criteriul de orientare a medicului.

3.Recoltarea probelor de laborator

-asistenta va recolta snge pentru determinarea ureei, creatininei,rezervei alcaline, pH-ului, ionogramei;

-va recolta urina pentru analizele obisnuite si pentru dozarea ureeiurmare.

4. Corectarea echilibrului hidroelectrolitic

-se va urmari si nota cu foarte mare exactitate cantitatile de lichidepierdute si se vor administra lichide cte 50-60 ml pentru fiecare grad de


60/113

febra, deoarece cantitatea de lichide administrate n 24 de ore este nfunctie de pierderi, la care se adauga 400-500 ml;

-la calcularea aportului de lichide se vor lua n considerare lichideleingerate din bauturi sau alimente, perfuzie, clisme hidratate;

-pentru a preveni hiperhidratarea se controleaza zilnic greutateacorporala;


61/113

-aportul de sodiu va fi redus la 1 g/zi;

-cnd hidratarea orala nu este posibila, cantitatea necesara de

lichide se va introduce i.v. n pefuzie lenta folosind glucoza 10-20%;-calea de administrare si compozitia lichidelor n vederea mentinerii

echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite de medic n functie deionograma;

5. mpiedicarea acumularii produsilor azotati n cazulanuriei si asigurarea regimului dietetic

Pentru a diminua retentia de produsi azotati si eatabolismul protidic,se va asigura un regim alimentar bogat n glucide si lipide care saasigure un aport de 2000 calorii/zi.

Regimul va consta din:

. orez fiert;

. paste fainoase;

. unt;

. ulei;

. biscuiti;

. zahar. Seexclud:

. pinea;

. lactatele;

. ouale;


62/113

. fructele uscate;

. carnea;

. pestele;

. alimentele cu continut mare de K;

. sucuri de fructe.

-daca bolnavul nu poate nghiti sau vomita, asistenta l va alimentaprin sonda;

-n caz de coma sau precoma se va administra glucoza 5% intravenos.Ritmul de perfuzie nu trebuie sa depaseasca 0,4 g glucoza/kg corp/ora;-dieta va fi suplimentata cu vitamine;


63/113

-suprimarea completa a proteinelor nu trebuie sa depaseasca10-15 zile deoarece lipsa aminoacizilor esentiali creste catabolismul

protidic.

6. Restabilirea diurezei n cazul oliguriei si tratarea anuriei

-pentru restabilirea diurezei asistentei va administra la indicatiamedicului Manitol 60-80 ml si Furosemid 150 mg din 3 n 3 ore timp de12 ore;

-asistenta va urmari si nota daca se reia sau daca se produce o cresterea diurezei;

-se considera ca tratamentul este eficace numai daca se produce odiureza de 40 ml/ora;

-diureticele se administreaza numai dupa corectareavolemiei;

-asistenta nu trebuie sa actioneze independent nadministrarea medicamentelor;

7. Ingrijiri care primesc manifestari supraadaugate

-asistenta va avea pregatite medicamente pentru combatereavarsaturilor, diareei, convulsiilor, starilor de agitatie;

-n varsaturile rebele se va goli stomacul prin sonda si se va facespalatura stomacala eliminnd o cantitate de substanta azotata dinorganism;

-diareile daca nu sunt masive, nu vor fi oprite;

-n caz de hipercalcemie asistenta va avea pregatit calciu gluconic10%, bicarbonat de Na 2-3%, 10-15 ml solutie hipertona de glucozatamponata cu insulina;


64/113

-n caz de acidoza, cnd rezerva alcalina scade iar pH-ul este sub 7,5se face corectarea prin administrarea de bicarbonat de Na sub controlul

permanent al pH-ului;

-complicatiile cardiovasculare, respiratorii si infectioase, se previn printr-o supraveghere permanenta a bolnavului si prin administrareajudicioasa a lichidelor.


65/113

8. Indepartarea produsilor de catabolism

-cnd tratamentul obisnuit a ramas ineficace se utilizeaza dializa cu

ajutorul careia se poate elimina excesul de compusi azotati de apa sielectroliti.

Hemodializa sau rinichiul artificial

Hemodializa este cea mai eficace metoda de epurareextrarenala, epureaza sngele n afara organismului utiliznd pentrudializa membrane de celofan sau cuprofan.

Pentru acest scop exista mai multe tipuri de aparate:

a] aparat cu membrana dializanta n forma de tub;

b] aparat cu membrana ntinsa ntre doua placi din materialplastic;

c]rinichi cu fibre capilare.

Elementul esential al rinichiului artificial este membranadializanta. Aceasta permite schimburile de substanta ntre snge silichidul dializant.

Principiul hemodializei se bazeaza pe epurareaextracorporaia a sngelui introdus n aparat care circula n mod continuun interiorul tubului ce este n contact cu membrana dializanta, dupa careeste introdus n organism printr-o vena.

1. Pregatirea aparaturii si a materialelor:-asistenta pregateste aparatul de hemodializa dupa o prealabila

sterilizare a tuburilor, pieselor si sticlariei;


66/113

-pregatirea solutiei dializane formata din: clorura de Na, clomra deK, clorura de Mg, clorura ce Ca, bicarbonat de Na si glucoza realizndun mediu usor hipertonic;

-cantitatea de lichid dializant poate ajunge pna la 100 1;

-se pregatesc 500 ml snge izo-grup proaspat;

-se pregatesc instrumentele si materialele pentru anestezia locala,descoperirea chirurgicala a vaselor la care se leaga aparatul.


67/113

2. Pregatirea bolnavului

-se face pregatirea psihica a bolnavului daca starea generala opermite si se administreaza un calmant;

-nainte de nceperea interventiei, asistenta va recolta snge pentru determinarea compusilor azotati, a rezervei alcaline,hemogramei si hematocritului;

-bolnavul este asezat ntr-un pat balanta, comod, deoarece sedintapoate dura 6-8 ore;

-capul si toracele vor fi usor ridicate, iar membrele superioarefixate n pozitii accesibile denudarii vaselor.

3. Efectuarea tehnicii

-se umple tubul de celofan cu snge proaspat conservat;

-se pregatesc cmpul operator si se serveste medicul pentrudescoperirea chirurgicala a arterei si venei;

-medicul fixeaza camilele respective si racordeaza

tubulatura aparatului la cele doua canule;

-se da drumul la sngele arterial al bolnavului n aparat;

-pe masura ce sngele bolnavului intra n aparat, sngele conservatdin tubul de celofan intra n vena bolnavului;

-viteza optima de scurgere a sngelui prin aparat este de 100-150ml/mm.

4. Rolul asistentei n timpul sedintei de hemodializa

-asistenta controleaza din 15 n 15 minute P, TA, R, T urmarindcomportamentul bolnavului;

-din ora n ora recolteaza snge pentru determinarea Ht;


68/113

-administreaza la indicatia medicului mici cantitati de heparinasi antibiotice;

-urmareste functionalitatea aparatului pentru excludereaincidentelor ce pot aparea;

-schimba lichidul de dializa din 2 n 2 ore,

Printr-o sedinta de hemodializa se pot elimina din organism ntre60-110 grame uree. Rinichiul artificial poate fi utilizat si pentrueliminarea substantelor barbiturice sau altor substante medicamentoase.


69/113

Hemodializa se poate face zilnic sau la doua zile.

Dializa peritoneala

Metoda utilizeaza ca membrana dializanta pentru epuratia sngeluiendoteliul seroasei peritoneale care are o suprafata de 20 mii cm2.

Cu ajutorul unui tub se introduce n cavitatea peritoneala lichidul dedializa care dupa ce traverseaza suprafata endoteliului peritoneal estendepartat prin alt tub. 1. Pregatirea instrumentelor si a materialelor:

. se pregatesc steril toate materialele, 20 de flacoane de lichid dedializa a cte 2 litri solutie utilizata la hemodializa la care se mai

adauga heparina pentru evitarea obstructiei cateterului si antibioticepentru a preveni infectia;

. se pregateste trusa de paracenteza cu 2 trocare, ambele prevazute custilet ascutit si mandren bont;

. materiale pentru anestezie, dezinfectie locala sipansamente;

. se mai pregatesc doua sonde din material plastic lungi de 20 cmcare sa poata fi introduse prin canula trocarului n cavitatea

peritoneala prevazute cu orificii laterale la extremitatea care seintroduce n abdomen;

. aparat de perfuzat;

. tub de cauciuc pentru scurgerea lichidului evacuat;

. vas colector de 10-20 litri gradat;

. aparat pentru ncalzire sau mentinerea constanta a lichidului dedializa la T corporala;

. seringi si medicamente pentru urgenta n caz de accidente. 2.Pregatirea bolnavului:. se face pregatirea psihica si se administreaza un calmant;


70/113

. bolnavul si goleste vezica, i se va face o clismaevacuatoare si va fi asezat comod n pat ntruct dureazantre 16-20 ore.


71/113

3. Tehnica de lucru:

. se adapteaza aparatul de perfuzie la flacon sau se trece tubul de

perfuzie prelungit n forma de serpentina prin aparatul ce mentinelichidul cald;. flaconul se fixeaza la o naltime de 2 m;. medicul executa paracenteza abdominala n fosa iliaca stnga si

prin canula trocarului introduce sonda de material plastic la care seracordeaza amboul aparatului de perfuzie si se da drumullichidului;

. sonda mpreuna cu amboul tubului de perfuzie se fixeaza de peretele abdomenului cu leucoplast iar mpejural locului de patrundere a tubului n cavitatea peritoneala se asaza o compresasterila mbibata n solutie dezinfectanta;

. se fixeaza debitul la 2-3 1 n prima ora;

. dupa ce s-au adunat n cavitatea peritoneala 2 1 de lichid, seintroduce n partea dreapta celalalt tub de plastic si se fixeaza la

peretele abdomenului. La aceasta sonda se racordeaza un tub descurgere care se introduce n vasul colector;

. dupa ce a nceput sa se scurga lichid n vasul colector, se regleazaritmul n asa fel nct n cavitatea peritoneala sa se mentina 2 1lichid;

. controleaza TA, P,R,T.

Prin acest procedeu se pot elimina ntre 40-60 g de uree si alti produsi dedezasimilatie.

Ingrijirea bolnavului n stadiul poliuric I.R.A. poate evolua spre

vindecare sau spre cronicizarea. In caz de evolutie favorabila restabilireafunctiei renale se face dupa 12-14 zile de anurie, dupa cum urmeazaetapa poliurica. In aceasta faza de reluare a diurezei pot aparea diversecomplicatii: deshidratarea, infectii urinare, complicatii cardiovasculare,de aceea n ngrijirea bolnavului asistenta va respecta cu strictetetratamentul prescris de medic.


72/113

1.Evitarea complicatiilor majore:

. asistenta va urmari diureza, va recolta snge si urina pentruionograma sanguina si cea urinara;

. va administra solutiile prescrise pentru nlocuirea pierderilor;

. va recolta snge pentru determinarea ureei si creatininei carepot sa creasca n aceasta faza;

. n aceste cazuri se face o dializa suplimentara;

. ajunsi n stadiul poliuric, bolnavii trebuie mobilizati activ pentruprevenirea infectiilor bronhopulmonare, a emboliei si escarelor;

. infectia urinara se previne respectnd riguros masurile de asepsie siacordnd ngrijiri igienice corespunzatoare.

2. Trecerea la un regim dietetic progresiv:. regimul se mbunatateste treptat prin introducerea proteinelor de

mare valoare: oua, lapte, brnza, came;. se creste ratia calorica adoptnd un regim usor hipergfucidic,

normolipidic si hiposodat;. se introduc alimente bogate n K;. cnd diureza atinge 1-1,5 1, bolnavul va putea primi un regim

normal sarat;bolnavul poate bea 500-800 ml lichide peste pierderile zilnice.


73/113

I.R.C.

Insuficienta renala cronica este o scadere progresiva a capacitatii

functionale renale cu retentie n organism a substantelor toxice rezultatedin metabolism si cu evolutie spre uremia terminala.

Fiind vorba de o nbolnavire de lunga durata, bolnavul va trebui sarespecte un anumit regim de viata.

Boala prezinta un stadiu compensat cu stare generala buna si unstadiu decompensat n care apar repetat pusee

A

acute. ngrijirea acestor bolnavi este n functie de stadiul bolii.

1. Respectarea regimului igieno-dietetic n faza compensata:. repausul zilnic va fi de 12-14 ore;. se adopta o dieta normoealorica cu 2000-3000 cal/zi, normolipidica

si hiperglucidica;. proteinele si clorura de Na vor fi reduse, dar nu suprimate din

alimentatie.

2. Regimul igieno-dietetic din faza decompensata:

. bolnavul este spitalizat iar ngrijirea este asemanatoare cucea din I.R.A.;

. se adopta repausul total iar din dieta se exclud proteinele si Na; seacorda ngrijiri igienice pentru prevenirea escarelor si evitareacompicatiilor;

. pentru bolnavii cu I.R. A. hemodializa este indicata cnd nu pot beneficia de regimul dietetic si de tratamentul de echilibrareumorala deoarece functiile renale sunt total compromise.

sedintele de hemodializa se fac n clinica de 2-3 ori/saptamna.


74/113

Encefalopatia uremica

Apare n stadiile terminale ale insuficientei renale cronice. Semnele

neuro-psihice sunt provocate de tulburarile hidroelectrolitice si acido-bazice care se adauga intoxicatiei uremice propiu-zise. Se caracterizeaza prin somnolenta, confuzie, stupor, coma, agitatie, flapping-tremor,crampe musculare, mioclonii sau convulsii. Toate tulburarile descriseraspund foarte bine la hemodializa. Pna la instituirea acesteia sau cndepuratia extrarenala nu este disponibila se recurge la corectiehidroeleetrolitica [hiperpotasemia se combate prin solutie perfuzabila deglucoza hipertona tamponata cu insulina sau prin administrarea dediuretice de ansa de tipul furosemidului; hiponatremia nsotita de semnede deshidratare, necesita administrarea de lichide];

Tratamentul acidozei prin administrarea de bicarbonat de sodiu 8,4/%i.v.sau THAM i.v.,lent 200-500 ml; vitaminoterapie [n special cuvitamine din grupul B]; combaterea convulsiilor prin administrare dediazepam i.v. foarte lent, eventual urmat de fenobarbital sau fenitoin ndoze uzuale.


75/113

CAPITOLUL V

Plan de ngrijire Nursing

1.Informatii;

2.Nevoia afectata;

3. Probleme;

4. Surse de dificultate- cele trei dimensiuni: biologici, psihologica, socio-culturala si spirituala;

5. Obiective;

6. Interventii autonome;

7. Interventii delegate;

8. Evaluare


76/113

Cazul I

Plan de ngrijire NURSING al bolnavei P.O. cu I.R.C.

a] Informatii

1. Culegere de date

Bolnava P.O. n vrsta de 60 de ani, casnica, cu domiciliul n Bucuresti,este casatorita, cu 4 copii, casatoriti si ei la rndul lor, cu copii.

Se interneaza pe data de 10 martie 2006 la sectia Medicala a SpitaluluiClinic Colentina, la ora 9,00 cu diagnosticul -colica renala dreapta,

I.R.C. stadiul II.

b] Motivele internarii

Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt: -debut brutalcu astenie, cefalee, ameteli, dureri de cap, dureri n lojele renale,

polachiurie cu nicturie.

Se interneaza pentru investigatii si tratament.

Din discutiile purtate cu bolnava reiese ca nu a suferit nici o boala nafara celor enuntate, c] Aspect social

Bolnava locuieste n Bucuresti, ntr-un apartament cu 4 camere si sentretine din pensia sotului. Bolnava nu fumeaza, nu consuma alcool saucafea.Este de religie ortodoxa, respecta zilele de sarbatoare si merge curegularitate la biserica.

Bolnava a fost internata la spital pentru investigatii si tratament nurma carora a fost externata n stare ameliorata. La examenul clinic de lainternare se obseva urmatoarele;

. tegumente si mucoase - normal colorate;

. sistem osteoarticular - integru;


77/113

. aparat uro-genital -dureri lombare n loja renala dreapta,polakiurie, nicturie.

Bolnava P.O. se interneaza cu urmatoarele manifestari de dependenta:. durere vie n loja renala dreapta;

. oboseala, slabire fizica, neliniste;

. mictiuni, frecvente n cantitati mici n timpul noptii;

. indispozitie, sete;


78/113

. transpiratii, tegumente fierbinti;

. hidratare insuficienta;

. pierdere n greutate;

. perturbarea somnului.Problemele bolnavei sunt urmatoarele

. dureri vii;

. polakiurie;

. nicturie;

. temperatura corpului creste peste limitele normale;

. dificultate n alimentatie si hidratare;

. transpiratii abundente.


79/113


80/113


81/113


82/113


83/113


84/113


85/113


86/113


87/113

Cazul II

Plan de ngrijire nursing al bolnavei R.S. cu LR.C.

a ] Informatie

1].Culegere de date

Bolnava R.S. n vrsta de 69 ani, este pensionara [secretara] cudomiciliul n Bucuresti, este casatorita, avnd trei copii si cinci nepoti.

Se interneaza la sectia medicala a Spitalului Clinic Colentina pedata de 21 martie 2006 la orele 19 cu diagnosticul - colica renala,litiazabiliara:, I.R.C. stadiulII.

Motivele internarii:

Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt:dureri n regiunea lombara, poakiurie, nicturie, stare generalaalterata, astenie fizica, parestezii n membrele superioare.

Din discutiile purtate cu bolnava reiese ca : starea sanatatii familieieste buna si nici un membru al familiei nu a suferit de o boaladermatovenerica n afara de bolile din copilarie.

Din antecedentele bolnavei reiese ca a suferit de:-bolile copilariei:

. -varicela;

.

-scarlatina;. -oreion.

-sarcina extrauterina n urma cu 32 de ani.

Bolnava nu este fumatoare, nu consuma alcool sau cafea, nuprezinta proteza.


88/113

B] Aspecte sociale

Bolnava locuieste ntr-o casa cu patru camere, este de religieortodoxa si merge cu strictete la biserica. Bolnava este casnica si se

ntretine dintr-o pensie de 1.650.000 lei.

Conditiile de viata au fost grele si a prezentat numeroase internaripentru probleme medicale care au afectat aceleasi nevoi fundamentale.


89/113

La internare, la examenul clinic se observa:

. -tegumente si mucoase palide;

. -sistem osteo-articular - integru anatomic;

. -sistem respirator - torace normal conformat;

. -aparat cardio-vascular - cord n limite normale;

. -aparat digestiv - abdomen suplu, nedureros, spontan, ficat si splinan limite normale.

Diagnostic la internare:

-colica renala stnga, I.R.C. stadiul II.Diagnostic la externare: -I.R.C. stadiuIII.

Pacienta R.S. se interneaza cu urmatoarele manifestari de dependenta:

. -transpiratii, neliniste;

. -insomnie, nervozitate;

. -oboseala, stare depresiva;

. -durere la mictiune;

. -inapetenta, hidratare insuficienta;

. -tegumente si mucoase uscate;

. -durere articulara.

Problemele pacientei:

. -durere colicativa n loja renla stnga;

. -anxietate;

. -transpiratii abundente;

. -polakiurie;


90/113

. -disurie, mcturie;

. -deshidratare;

. -deficienta de a se alimenta si hidrata;

. -greutate n respiratie;

. -diminuarea miscarilor;

. -febra.


91/113


92/113


93/113


94/113


95/113


96/113


97/113

Cazul III

Plan de ngrijire nursing al bolnavei T.A. cu I.R.C.

a] Informatii

1.Culegerea datelor

Pacienta T.A. n vrsta de 59 de ani, pensionara [nvatatoare]cu domiciliul n Bucuresti, este csatorita, are un copil care la rndul lui

este casatorit avnd 2 copii.

Se interneaza la sectia Medicala a Spitalului Clinic Colentina pedata de 28 martie 2005 cu diagnosticul de colica renala stnga,I.R.C. stadiul II.

b] Motivele internarii

Motivele pentru care pacienta s-a internat n spital sunt: dureren loja renala stnga cu iradiere pe ureter, polakiurie cu nicturie, astenie

fizica si psihica.

Din antecedentele pacientei reiese ca n urma cu 10 ani a fostoperata de colecist si n afara bolilor din copilarie nu a suferit de alteafectiuni.

c]Aspecte sociale

Locieste ntr-un apartament cu 2 camere, alaturi de sotul ei n

vrsta de 62 de ani si dispun de un confort decent locuibil ct simaterial.Este de nationalitate romna, religie ortodoxa, respecta zilelede sarbatoare si duminicile.

Se ntretine din pensia de 1.500.000 lei. n prezent copilul siviziteaza des parintii, acestia acordndu-le o atentie deosebita n vederea

promovarii sanatatii.


98/113

La internare, la examenul clinic se observa :

. -tegumente si mucoase - normal colorate;

. -sistem ganglionar - nepalpabil;

. -sistem astero-articular - integru anatomic;

. -aparat digestiv - tranzit intestinal prezent;

. -aparat urinar - dureri n loja renala stnga cu iradiere pe ureter,polakiurie cu nicturie;


99/113

. ECHO - ficat cu dimensiuni antero posteriormoderat peambii lobi, rinichii cu dilatatii caliceale, colecist absent.

Diagnostic la internare:

-colica renala, I.R.C. stadiul II;

Diagnostic la externare:

-I.R.C. stadiul II.

Bolnava T.A. se interneaza cu urmatoarele masuri dedependenta:

. -transpiratii, neliniste, durere, teama;

. -inapetenta, hidratare insuficienta;

. -durere lombara, iritabilitate.

Problemele bolnavei:

. -durere persistenta n regiunea lombara;

. -polakiurie cu nicturie;

. -dificultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator;

. -creste T peste limitele normale;

. -greutate n a respira.


100/113


101/113


102/113


103/113


104/113


105/113


106/113

Capitolul VIConcluzii

Pentru ntocmirea acestei lucrari am luat n studiu trei cazuri cu"insuficienta renala cronica" la trei persoane cu vrste medii, culturadiferita.

Ingrijirile NURSING sunt structurate pe cele 14 nevoifundamentale ale persoanei umane, subliniate n Conceptul VirgineiHenderson, care permit abordarea celor cinci dimensiuni [bio-fizico-

psiho-socio-culturale si spirituale] pentru fiecare nevoie afectata.

Problemele deriva din afectarea nevoilor si intensitatea cu carese manifesta, sunt legate de receptivitatea fiecarei fata de boala, destarea generala a organismului si de starea psihica.

Toate cele trei paciente se prezinta la spital pentru dureri nlojele renale, polakiurie, nicturie, prima pacienta avnd dureri n lojelerenale, polakiurie cu nicturie, astenie, cefalee, ameteli; a doua pacienta

prezinta dureri n regiunea lombara, polakiurie, nicturie, astenie, cefalee,

parastezii n membre; a treia pacienta acuza durere n loja renala stngacu iradiere pe ureter, polakiurie, nicturie, astenie fizica.

In toate cele trei cazuri prima nevoie afectata este "Nevoia de a evitapericolele", problema a fost durerea colicativa persistenta n lojelerenale; deoarece pacientele aveau tulburari de emisie urinara [polakiurie,disurie, nicturie]. A doua nevoie afectata este "Nevoia de a elimina" ntoate cele trei cazuri. A treia nevoie afectata este "Nevoia de a mentineT corpului n limitele normale" n primul caz avnd ca problemacresterea temperaturii corpului peste limitele normale; iar n celelaltedoua cazuri este "Nevoia de a se alimenta si hidrata" deoarece pacientele

prezentau dificultati n a se alimenta si hidrata corespunzator.

Alte nevoi afectate:


107/113

. "Nevoia de a dormi si a se odihni" datorita imposibilitatii de a seodihni;

. " Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie" avnd caproblema greutatea n respiratie;


108/113

. " Nevoia de a se misca si a avea o buna postura" avnd caproblema diminuarea miscarilor impuse de boala.

Problemele comune n cele trei cazuri:. -durerea;

. -riscul aparitiei unor complicatii;

. -tulburari de emisie urinara;

. -dificultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator;

. -imposibilitatea de a dormi si a se odihni;

. -greutatea n respiratie;

. -cresterea temperaturii peste limitele normale;

. -greutatea n a se mbraca si dezbraca;

. -dificultate n a-si acorda ngrijiri igienice.

Surse de dificultate comune:

. -durere;

. -oboseala;

. -neliniste;

. -prezenta calculului;

. -proces infectios;

. -slabiciune;


109/113

. -hidratare necorespunzatoare;

. -febra;

. -neacceptarea rolului de bolnav;

. -situatie de criza.

Obiectivele comune propuse pentru ndepartarea problemelorprincipale:

. -combaterea durerilor;

. -normalizarea mictiuniior si controlul durerii;

. -prevenirea complicatiilor;

. -echiparea hidroelectrica si nutritionala;

. -scaderea febrei;

. -usurarea respiratiei;

. -beneficierea de un numar de ore de somncorespunzatoare.


110/113

Examinari si interventii efectuate celor trei persoane:

. V.S.H.;

. Hb;

. N.L.;

. Uree sanguina;

. Creatinina;

.

Acid uric;. Glicemie;

. Tymol;

. Bilirubina;

. ADDIS;

. Urocultura;

. Proba de concentratie;

. Examen sumar de urina;

. ECHO;

. Masor si notez n F.O.: P, T,R TA.

Toate cele trei paciente sunt de religie crestin -ortodoxa. Stareamateriala este de nivel mediu n toate cele trei cazuri, iar nivelul decultura este acelasi dat fiind profesia fiecareia, interesul manifestat

pentru acumularea de notiuni noi privind mediul nconjurator si propiapersoana.


111/113

In ceea ce priveste supravegherea si notarea functiilor vitale toatecele trei paciente au fost cooperante. Functiile vitale cu mici diferente devalori au fost notate pe foile de temperatura.

Pacientele sunt ordonate n timp si spatiu, au avut ncrederen tratamentul prescris si personalul de ngrijire. Se externeaza dinspital cu urmatoarele recomandari:

. -controlul medical periodic;

. -repaus la domiciliul;

. -limitarea eforturilor fizice si psihice;

. -cura de diureza prin consum de 2 1 lichide.


112/113

BIBLIOGRAFIE

CORNELIU BORUDEL

Manual de Medicina Interna Pentru Cadrele Medii-Editura ALL

LUCRETIA TITIRCA

Urgente medico-cliirurgicale. Sinteze.Editura Medicala. 1998

DR. GEORGETA AURELIA Tehnici speciale de ngrijire aBALTA bolnavilor, Editura Didactica siANTOANETA METAXATOS Pedagogica, Bucuresti, 1983 MARIA-

OTILIA STNESCU

LUCRETIA TITIRC

AGLAI KYOWSSKI

NICOLAE CRANGULESCU

Dr. VIOREL MATEESCU CORNELIA NENCESCU


113/113

LUCRETIA TITIRC

C AROL MOZACH

Manual de Medicina Interna Specialitati nrudite si ngrijiri paliative,Editura Bucuresti,

1998. Radiodiagnostic, Radioterapie si Anatomiefunctionala.Editura Bucuresti, 1997.

Breviar de exporari functionale si de ngrijiri speciale acordatebolnavului Editura Viata Romneasca, Bucuresti, 1997.

Tehnici de ngrijire a bolnavilorEditura 1974.

licenta insuf renala

Documents