limba Şi literatura romÂnĂ – o limbĂ Şi literaturĂ … · limba Şi literatura romÂnĂ –...

20
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă) LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – LIMBA ŞI LITERATURA LATINĂ LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză) (Drobeta Turnu Severin) Anul I Lingvistică generală Limba română contemporană. Fonetică, fonologie. Ortografie Literatura română (până la iluminism) Cultură şi civilizaţie antică Cultură şi civilizaţie populară Curs opţional A1 Teoria literaturii Limba română contemporană. Lexic. Semantică Literatură română (de la iluminism la junimism) Cultură şi civilizaţie antică Cultură şi civilizaţie populară Curs opţional A1 ANUL II Limba veche de profil: latina/greaca Limba română contemporană. Morfologie (cuvinte flexibile) Literatura română (1870-1890) Literatură universală şi comparată Etnologie românească Istoria limbii române Curs opţional A Limba veche de profil: latina/greaca Limba română contemporană. Morfologie (cuvinte neflexibile) Literatura română (la începutul secolului XX) Literatură universală şi comparată Autori fundamentali (Eminescu) Autori fundamentali (Caragiale) Curs opţional A ANUL III Limba română contemporana. Sintaxa (Structuri şi relaţii sintactice) Literatura română (Perioada interbelică) Limba română literară Autori fundamentali (Arghezi) Curs opţional A1 Curs opţional A2 Curs opţional A3 Limba română contemporană. Sintaxa (funcţii sintactice) Literatura română (perioada postbelică) Limba română literară Autori fundamentali (Rebreanu) Curs opţional A1 Curs opţional A2 Curs opţional A3

Upload: others

Post on 19-Sep-2019

69 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ

MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – LIMBA ŞI LITERATURA

LATINĂ

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ

MODERNĂ (engleză, franceză) (Drobeta Turnu Severin) Anul I Lingvistică generală Limba română contemporană. Fonetică, fonologie. Ortografie Literatura română (până la iluminism) Cultură şi civilizaţie antică Cultură şi civilizaţie populară Curs opţional A1 Teoria literaturii Limba română contemporană. Lexic. Semantică Literatură română (de la iluminism la junimism) Cultură şi civilizaţie antică Cultură şi civilizaţie populară Curs opţional A1

ANUL II Limba veche de profil: latina/greaca Limba română contemporană. Morfologie (cuvinte flexibile) Literatura română (1870-1890) Literatură universală şi comparată Etnologie românească Istoria limbii române Curs opţional A Limba veche de profil: latina/greaca Limba română contemporană. Morfologie (cuvinte neflexibile) Literatura română (la începutul secolului XX) Literatură universală şi comparată Autori fundamentali (Eminescu) Autori fundamentali (Caragiale) Curs opţional A

ANUL III Limba română contemporana. Sintaxa (Structuri şi relaţii sintactice) Literatura română (Perioada interbelică) Limba română literară Autori fundamentali (Arghezi) Curs opţional A1 Curs opţional A2 Curs opţional A3 Limba română contemporană. Sintaxa (funcţii sintactice) Literatura română (perioada postbelică) Limba română literară Autori fundamentali (Rebreanu) Curs opţional A1 Curs opţional A2 Curs opţional A3

Page 2: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

ANUL I

DENUMIREA DISCIPLINEI : LINGVISTICĂ GENERALĂ

NUMĂR DE CREDITE: 4 TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Nina Aurora

BĂLAN / Lect. univ. dr. Nina Aurora BĂLAN AN / SEMESTRU: an I, sem. I TIPUL DISCIPLINEI: curs 2h/săpt., 1h seminar/săpt OBIECTIVE: prezentarea unui scurt istoric al

lingvisticii pentru a oferi o imagine de ansamblu a principalelor teorii şi curente de-a lungul timpului; introducerea unor noţiuni de lingvistică utile în pregătirea studenţilor pentru studiul limbilor de profil; deprinderea mecanismelor fundamentale ale funcţionării limbajului şi înţelegerea modului acestora de operare în aria literaturii (distincţiile text-discurs, autoreflexivitatea literaturii etc); integrarea limbilor studiate de studenţi în contextul mai larg al unei clasificări tipologice şi genealogice; familiarizarea cu noţiuni de teorie a comunicării cu scopul creării unor abilităţi de analiză a discursului literar şi non-literar.

CONŢINUT: CURS: 1. Obiectul lingvisticii :

lingvistica sincronică şi lingvistica diacronică, legătura lingvisticii cu alte discipline. 2. Scurt istoric al concepţiilor lingvistice până în secolul al XX-lea. 3. Metodologia: metode comune cu alte ştiinţe, metode proprii lingvisticii, metoda comparativ-istorică, metode moderne. 4. Originea limbajului. 6. Semnul lingvistic: teoria lui Ferdinand de Saussure, accepţiile semnului lingvistic, trăsăturile semnului lingvistic, arbitrar şi motivat. 7. Procesul de comunicare (emiterea, transmiterea şi receptarea mesajului, limitele comunicabilităţii prin limbaj). 8. Ramificaţiile stilistice ale limbii (stilurile funcţionale). 9. Ramificaţiile antropologice ale limbii (limbajul copiilor, limbajul femeilor).10. Metoda comparativ-istorică. 11. Metode moderne (structuralismul). 12. Clasificarea limbilor. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE: Bidu-Vrânceanu, Angela ;

Călăraşu, Cristina ; Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana ; Mancaş, Mihaela ; Pană Dindelegan, Gabriela (2005), Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti, Ed.

Nemira. Benveniste, Emil (2000), Probleme de lingvistică generală, vol. I , II, Bucureşti, Ed. Teora. Borchin, Mirela-Ioana (2001), Lingvistica în secolul al XX-lea, Timişoara, Ed. Excelsior. Coşeriu, Eugen, Introducere în lingvistică, Cluj-Napoca, Ed. Echinox. Ducrot, Oswald ; Schaeffer, Jean-Marie (1996), Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelorlimbajului, Bucreşti, Ed. Babel. Ionescu, Emil (1992), Manual de lingvistică generală, Bucureşti, Ed. All. Graur, Alexandru (1971), Scrieri de ieri şi de azi,

Bucureşti, Ed. Academiei. Graur Alexandru (1977), Scurt istoric al lingvisticii, Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică. Lyons, John (1955), Introducere în lingvistica teoretică, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică. Martinet, Andre (1970), Elemente de lingvistică generală. Bucureşti, Ed. Ştiinţifică.

Saussure, Ferdinand de (2000), Curs de lingvistică generală, Craiova, Scrisul Românesc. Vraciu, Ariton (1980), Lingvistica generală şi comparată, Bucureşti. Wald, Lucia ; Slave, Elena (1968), Ce limbi se vorbesc pe glob, Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică. **Elemente de lingvistică structurală (1967), Bucureşti, Ed. Ştiinţifică. **Limbile lumii (Mica enciclopedie)-1981, Bucureşti, Ed. Academiei. **Introducere în lingvistică (1972), Bucureşti, Ed. Academiei. **Tratat de lingvistică generală (1971), Bucureşti, Ed. Academiei.

DENUMIREA DISCIPLINEI : LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ. FONETICĂ. FONOLOGIE. ORTOGRAFIE

NUMĂR CREDITE: 4 AN/SEMESTRU: anul I/ sem. I TIPUL DISCIPLINEI:curs 2h/sapt, seminar 2h/sapt OBIECTIVELE CURSULUI::realizarea unei imagini de ansamblu asupra disciplinei LRC ca studiu sincronic (obiective şi termen tehnic); aprofundarea cunoştinţelor privitoare la sistemul fonetico-fonologic CONŢINUT:LRC – realitate investigată şi modele,

comutare, distribuţie, sistemul fonologic al limbii române: foneme şi alofone combinatorii, tipologia silabei, unităţi suprasegmentale, accidente fonetice LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: *** Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005. Bidu Vrănceanu, Angela, Călăraşu, Cristina, Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaş, Mihaela, Pană Dindelegan, Gabriela, Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii, Bucureşti, EŞ, 1997. Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană, Fonetica, Fonologia, Morfologia,

Bucureşti, EDP, 1985. Dascălu-Jinga, Laurenţa, Melodia vorbirii în limba română, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2001. Hristea, Theodor (coord.) Sinteze de limba română,

ediţia a III-a revăzută şi din nou îmbogăţită, Bucureşti, Editura Albatros, 1984. Iordan, Iorgu, Robu, Vladimir, Limba română contemporană, Bucureşti, EDP, 1978. Negomireanu, Doina, Limba română contemporană. Fonetică şi fonologie. Noţiuni generale, Craiova, Editura Universitaria, 2003. Rosetti, Al., Lăzăroiu, Aurelian, Introducere în fonetică, Bucureşti, EŞE, 1982. Tătaru, Ana, Limba română. Specificul pronunţării în contrast cu germana şi engleza, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1997. Toma, Ion, Limba Română Contemporană, Fonetică-fonologie, lexicologie, Bucureşti, Editura Fundaţiei "România de Mâine", 2000. Turculeţ, A., Trăsăturile distinctive ale fonemelor limbii române standard, în LR XXXI, 1982, nr.6,

p.496-504. Vasiliu, Emanuel, Fonologia limbii române, Bucureşti, EŞ,1965.

Page 3: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

Vasiliu, Emanuel, Scrierea limbii române în raport cu fonetica şi fonologia, Editura Universităţii din Bucureşti, 1999.

DENUMIREA DISCIPLINEI : LITERATURA

ROMÂNĂ PÂNĂ LA ILUMINISM

NUMĂR CREDITE: 4 TITULARUL CURSULUI: Conf.univ.dr. Gabriel

COŞOVEANU AN / SEMESTRU: an I, sem. I NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 2 c., 2 s. NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 TIPUL DISCIPLINEI:obligatorie OBIECTIVE: - dobândirea noţiunilor fundamentale

din domeniul literaturii române; cunoaşterea noţiunilor operaţionale fundamentale ale disciplinei; comprehensiunea unui text cu caracter teoretic; interpretarea unui text critic; utilizarea adecvată a metodelor de înţelegere şi analiză a unui text cu caracter teoretic; discutarea şi aplicarea pe text a noţiunilor estetice dobândite; instituirea unui climat de cercetare ştiinţifică axat pe promovarea unui sistem de valori social-culturale şi etice. CONŢINUT: CURS

1. Curs introductiv: tematica, bibliografia 2. Emergenţa ideilor umaniste în Europa şi cazul particular al Ţărilor Române 3. Problematica barocului românesc 4. Cronicile timpurii în limba română 5. Letopiseţul lui Grigore Ureche 6. Letopiseţul lui Miron Costin 7. Letopiseţul lui Ion Neculce 8. Contribuţia cronicarilor munteni la dezvoltarea literaturii vechi. Stolnicul Constantin Cantacuzino 9. Personalitatea lui Dimitrie Cantemir 10. Discursul ecleziastic. Cazania lui Varlaam. Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, Didahiile lui Antim Ivireanul 11. Geneza ideilor luministe în Europa şi importul acestora în Ţările Române 12. Istoricii Şcolii Ardelene: Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior 13. I. Budai Deleanu ca scriitor modern. Ţiganiada LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE: Călinescu, G., Istoria literaturii române de la

origini până în prezent, ed. a II-a,

adăugită şi revizuită, îngrijită de Al. Piru, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982.

Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei, Bucureşti,

1979. Dicţionarul scriitorilor români, 4 vol., coordonare şi

revizie ştiinţifică: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Ed. Fundaţiei Culturale Române (2 vol.) şi Albatros (2 vol.), Bucureşti, 1995-2002.

Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2008.

Piru, Alexandru, Istoria literaturii române de la început până azi, Ed. Univers, Bucureşti, 1981.

DENUMIREA DISCIPLINEI: CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ANTICĂ - GREACA

NUMĂR CREDITE: 2 TITULARUL CURSULUI: Lect. dr. Dana DINU AN / SEMESTRU: I, 1 TIPUL DISCIPLINEI:curs 2h/săpt, seminar 1h/săpt OBIECTIVE: Acest curs îşi propune: să descrie şi

să evalueze cele mai semnificative episoade din evoluţia istorică, spirituală şi culturală a poporului grec din Antichitate; să dezvolte capacitatea de a corela şi folosi cunoştinţele şi abilităţile dobândite prin studiul limbii greceşti pentru aprofundarea şi optimizarea cunoştinţelor de cultură, civilizaţie şi limbă latină; să transmită cunoştinţe de vocabular grec pentru mai buna înţelegere şi utilizare a neologismelor de origine greacă; să cultive interesul pentru cunoaşterea şi înţelegerea mai bună a istoriei, culturii şi limbii greceşti. CONŢINUTUL: CURS. Introducere în istoria Greciei

antice. Grecia preistorică. Grecia protoistorică. Grecia istorică şi epocile ei: Elenismul arhaic (≈800-≈500); Grecia clasică (≈500-≈404); Grecia post-clasică (404-323); Grecia elenistică (323-31). LIMBA DE PREDARE: română EVALUARE: BIBLIOGRAFIE: Balmuş, C., Graur Al., Gramatica

limbii greceşti, Bucureşti, 1936. Bonnard, André, Civilizaţia greacă, 3 vol., Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967. Cabanes, Pierre, Mic atlas istoric al Antichităţii greceşti, Polirom, 2001. Chamoux, Fr., Civilizaţia greacă, 2 vol., Editura Meridiane, Bucureşti, 1985. Dinu, Dana, Limba greacă veche. Breviarium,

Editura Universitaria, Craiova, 2006. Dinu, Dana, Mică antologie de texte greceşti vechi, cu introduceri, note lexico-gramaticale şi vocabular, Editura Universitaria, Craiova, 2005. Dinu, Dana, Introducere în istoria şi civilizaţia Greciei antice, Editura Universitaria, Craiova, 2005. Lévêque, Pierre, Aventura greacă, 2 vol., Editura Meridiane, Bucureşti, 1985. Marinescu-Himu, M., Vanţ, F., Manual de limba elină, Litografia şi Tipografia Învăţământului, 1958. Ştef, Ana Felicia, Manual de greacă veche, Humanitas, 1996. Ştef, Felicia, Curs de limba greacă, Hyperion XXI, Bucureşti, 1992.

DENUMIREA DISCIPLINEI : CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ANTICĂ - LATINĂ

COD: NUMĂR DE CREDITE: 2 TITULARUL CURSULUI: Lect. univ.dr. STRECHIE

Mădălina AN / SEMESTRU: an I, sem. I+sem. II TIPUL DISCIPLINEI:curs 2h/săpt, seminar 1h/săpt OBIECTIVE: studenţii să-şi însuşească principalele

noţiuni introductive şi definiţiile conceptuale referitoare la cultura şi civilizaţia lumii antice; cunoaşterea principalelor culturi şi civilizaţii antice; explicarea şi interpretarea religiei, moravurilor, cultului personalităţi din civilizaţiile orientale şi cele europene; caracterizarea principalelor forme politice europene şi impactul lor asupra civilizaţiei umane; comparaţia civilizaţiilor antice studiate;

Page 4: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

exemplificarea unor moşteniri culturale antice din cultura europeană şi universală din timpurile noastre; comparaţia unor moduri de gândire şi reacţie din tematica studiată; utilizarea adecvată a termenilor specifici referitori la culturile şi civilizaţiile antice; comparaţia civilizaţiilor orientale cu cele europene; cunoaşterea celor mai vechi creaţii literare; însuşirea noţiunilor legate de apariţia şi răspândirea celor mai vechi scrieri şi alfabete; cunoaşterea principalelor sisteme educaţionale antice; înţelegerea implicaţiilor culturale ale colonizări greceşti şi ale romanizării; însuşirea de către studenţi a caracteristicilor fiecărei părţi de vorbire ale limbii latine; deprinderea şi aprofundarea noţiunilor gramaticale esenţiale ale limbii latine; recunoaşterea părţilor de vorbire latineşti şi a caracteristicilor acestora; capacitatea de analiză şi comparaţie a limbii latine în raport cu celelalte limbi romanice şi nu numai analiza substantivelor, pronumelor, adjectivelor, verbelor selectate din texte aplicative; însuşirea noţiunilor de civilizaţie romană; interpretarea moştenilor latine din limbile europene; înţelegerea proceselor evolutive ale limbii latine. CONŢINUT CURS: definiţii conceptuale; civilizaţia

Sumerului şi primele scrieri; civilizaţia mesopotamiană şi persană. primele modele instituţionale; civilizaţia Egiptului antic şi cultul personalităţii; civilizaţia chineză şi marile sale doctrine morale; civilizaţia indiană şi apariţia Budismului; civilizaţia feniciană şi apariţia alfabetului; civilizaţia Greciei antice, democaţia, politica, mitologia şi filosofia; civilizaţia elenistică; civilizaţia tracilor şi a dacilor; civilizaţia Romei antice: noţiuni introductive; oameni politici ai Romei antice; limba latină: noţiuni introductive; gramatică latină: morfologia; epigrafia latină: noţiuni introductive; exerciţii aplicative. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: colocviu BIBLIOGRAFIE: Branga, Nicolae, În lumea faraonilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti, 1990. Childe, V., Gordon, Făurirea civilizaţiei, traducere de Florica Eugenia Condurachi, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966. Coulanges, Fustel de, Cetatea antică. Studiu asupra cultului, dreptului şi instituţiilor Greciei şi Romei, vol. I, II, Traducere de Mioara şi Pan Izverna, traducerea notelor de Elena Lazăr, prefaţă de Radu Florescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1984. Daniel, Constantin, Pe urmele vechilor civilizaţii, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1987. Dinu, Dana, Introducere în istoria şi civilizaţia Greciei Antice, Craiova, Editura Universitaria, 2005. Drîmba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, Editura Saeculum şi Vestală, Bucureşti, 1998, vol.I-III. Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. I, De la epoca de piatră la mistereledin Eleusis, Traducere din limba franceză de Cezar Baltag, Editura Universitas, Chişinău, 1994. Guţu, Gheorghe, Dicţionar latin-român, Ediţie

revăzută şi completată, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1993.

Houtzager, Guus, Mitologia greacă: enciclopedie completă, Traducere Lia Decei, Editura Corint, Bucureşti, 2008. *** Larousse. Dicţionar de civilizaţie romană, Jean-Calude Fredouille, profesor la Universitatea Paris X- Nanterre, traducere de Şerban Velescu, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000. Petolescu, Constantin, C., Epigrafia latină, Bucureşti, Editura Ars Docendi, 2001. Simenschki, Theodor, Gramatica limbii latine, Editura Viitorul românesc, Bucureşti, 1998. Strechie, Mădălina, Noţiuni de civilizaţie latină, Editura Universitaria, Craiova, 2008. Zartarian, Vahé, Marile civilizaţii, Traducere Mărgărita Vavi Petrescu, Editura Lider, fără an.

DENUMIREA DISCIPLINEI:CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE POPULARĂ

NUMĂR CREDITE: 2 AN/SEMESTRU: anul I/ sem. I + II (curs) TIPUL DISCIPLINEI:curs 2h/săpt. OBIECTIVELE CURSULUI:cunoaşterea modului în

care au apărut bazele culturii în cadrul mentalului popular, familiarizarea cu principalele domenii ale culturii şi gândirii populare, analiza detaliată a textelor aparţinând culturii populare prin aplicare metodelor moderne de investigare a acestora, promovarea culturii populare în cadrul culturilor tradiţionale europene şi nu numai, unde valoarea sa este stabilă coexistând cu literatura, istoria, sociologia, lingvistica etc. CONŢINUT:Noţiunea de cultură, conceptul de

cultură populară, cultură populară şi folclor – delimitări, conceptul de cultură populară, cultura populară spirituală şi materială. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: verificare BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Norman Goodman, Introducere în sociologie, Editura Lider, Bucuresti, 1999

Raymond Boudon, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997

Traian Herseni, Civilizaţie şi cultură.146 de înţelesuri, Bucureşti, 1969

Al. Tănase, Introducere în filosofia culturi:valoare, cultură, civilizaţie, Bucureşti, 1968

G.H. de Radkowski, Antropologie generală, Editura Amarcord, Timişoara, 2000.

DENUMIREA DISCIPLINEI:Curs opţional A Corectitudine şi greşeală în lexicul românesc actual

NUMĂR CREDITE: 2 AN/SEMESTRU: anul I/sem.I, al II-lea TIPUL DISCIPLINEI: curs 1h/săpt, seminar 1h/săpt OBIECTIVELE CURSULUI: Recunoaşterea, analiza

şi înţelegerea celor mai frecvente abateri din lexicul românesc actual. CONŢINUT: Pleonasmul. Anacolutul. Influenţa

engleză („falşi prieteni”, orotgrafia şi ortoepia anglicismelor). Dezacordul semantic. LIMBA DE PREDARE: română EVALUARE: verificare BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: Avram , Mioara, 2001, Cuvintele limbii române între

corect şi incorect, Editura Cartier

Page 5: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

Dragomirescu, Adina, Nicolae, Alexandru, 2011, 101 greşeli de lexicşi de semantică: cuvinteşisensuriînmişcare, EdituraHumanitas

DOOM2, Academia Română, Institutul de Lingvistică „IorguIordan − Al. Rosetti”, Dicţionarulortografic, ortoepicsimorfologic al limbiiromâne, ediţia a II-a revăzutăşiadăugită, Bucureşti, EdituraUnivers Enciclopedic, 2005

Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, 2001, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate, ALL Educational

StoichiţoiuIchim, Adriana, 2006, Aspecte ale influenţeienglezeînromânaactuală, Bucureşti, EdituraUniversităţii

TEMA CURSULUI: CURS OPTIONAL A1:FOLCLOR.ISTORIE.METODE.TERMINOLOGIE

NUMĂR DE CREDITE: ? ANUL: 1 SEMESTRUL: I TIPUL CURSULUI: curs 1 oră/săptămână, seminar

1 oră/săptămână OBIECTIVE: -scurtă prezentare a istoriei folcloristicii

româneşti; principalele metode care se folosesc pentru cercetarea foclorului CONŢINUT: 1. Istoria folcloristicii 2. Terminologia

disciplinei; 3. Metode în cercetarea folcorică LIMBA DE PREDARE: Română EVALUARE: verificare BIBLIOGRAFIE: Ispas, Sabina, Coatu, Nicoleta, 2007, Etnologie românească. Folcloristică şi etnomuzicologie, vol.II,

Editura Academiei Române, Bucureşti Bîrlea, Ovidiu,2010, Istoria folcloristicii româneşti, reeditare Banţa Carmen, Editura Aius, Craiova Datcu, Iordan, 2006, Dicţionarul etnologilor români,

ediţia a III-a, revizuită şi mult adăugită, Editura SAECULUM I.O., Bucureşti Vulcănescu, Romulus, Vrabie, Gh., 1975, Etnologia.Folcloristica, Editura Academiei RSR,

Bucureşti.

DENUMIREA DISCIPLINEI:TEORIA LITERATURII

NUMĂR CREDITE: 4 AN/SEMESTRU: anul I/ sem. II TIPUL DISCIPLINEI:curs 2h/sapt., seminar 1h/sapt OBIECTIVELE CURSULUI:familiarizarea studenţilor

cu principalele instrumente de lucru şi concepte ale disciplinei, începând cu Poetica lui Aristotel până în secolul al XXI-lea;relevarea mecanismelor dominante prin care s-a obţinut relativa unitate conceptuală a domeniului de cercetare; prezentarea celor mai importante subdomenii ale disciplinei: teoria genurilor, autonomia şi heteronomia literaturii, teoria lecturii şi a interpretării; evidenţierea sistematică a raportului sincronicitate/istoricitate în studiul teoriei literaturii CONŢINUT:Locul disciplinei în cercetarea literară

actuală, Specificul literaturii, Heteronomia literaturii, Teoria lecturii şi a interpretării, Concepte fundamentale: clasicism, romantism, baroc, realism, modernism, postmodernism, Discursurile de frontieră. Potenţialitatea literaturii LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:Aristotel, Poetica,

studiu introductiv, traducere şi comentarii de D. M. Pippidi, ediţia a III-a, Editura IRI, 1998. Bahtin, Mihail, Probleme de literatură şi estetică, Editura Univers, 1982. G. Călinescu, Pagini de estetică, Editura Albatros, 1999.

DENUMIREA DISCIPLINEI:Limba română contemporană. Lexic. Semantică

NUMĂR CREDITE: 4 AN/SEMESTRU: anul I/sem.al II-lea TIPUL DISCIPLINEI: curs 2h/săpt, seminar 2h/săpt OBIECTIVELE CURSULUI: Actualizarea

cunoştinţelor de lexicologie şi semantică şi completarea lor cu noile rezultate obţinute de cercetările consacrate fazei celei mai recente a limbii române contemporane. CONŢINUT: Concepte de bază în analiza lexico-

semantică. Structura etimologică a vocabularului. Dinamica lexicului (derivare, compunere, conversiune, trunchiere, contaminare). Dinamica sensului (extinderi semantice, dezacorduri semantice). Relaţii semantice. Lexicografie (scurt istoric, tipuri de dicţionare). LIMBA DE PREDARE: română EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Bidu-Vrănceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Limbaromânăcontemporană.Lexicul,

Bucureşti, HumanitasEducaţional, 2005 DOOM2, Academia Română, Institutul de

Lingvistică „IorguIordan − Al. Rosetti”, Dicţionarulortografic, ortoepicsimorfologic al limbiiromâne, ediţia a II-a revăzutăşiadăugită, Bucureşti, EdituraUniversEnciclopedic, 2005

Dragomirescu, Adina, Nicolae, Alexandru, 101 greşeli de lexicşi de semantică: cuvinteşi sensoriînmişcare, Bucureşti, EdituraHumanitas, 2011

Formareacuvintelorînlimbaromână,

vol.ICompunerea (1970), vol.al II-lea Prefixele (1978), vol. al III-lea Sufixele.Derivareaverbală (1989), Bucureşti, EdituraAcademiei

Mircea, Seche, Schiţǎ de istorie a lexicografieiromâne, vol.I de la originipână la 1880, Bucureşti, EdituraŞtiinţifică, 1966; vol.II de la 1880 pânăazi, Bucureşti, EdituraŞtiinţifică, 1969

StoichiţoiuIchim, Adriana, Creativitate lexicală înromânaactuală, Bucureşti, EdituraUniversităţii din Bucureşti, 2006

DENUMIREA DISCIPLINEI : LITERATURA ROMÂNĂ DE LA ILUMINISM LA JUNIMISM

NUMĂR CREDITE: TITULARUL CURSULUI: Conf.univ.dr. Gabriel

COŞOVEANU AN / SEMESTRU: an I, sem. II NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 2 c., 2 s. NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 TIPUL DISCIPLINEI:obligatorie OBIECTIVE: - dobândirea noţiunilor fundamentale

din domeniul literaturii române; cunoaşterea

Page 6: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

noţiunilor operaţionale fundamentale ale disciplinei; comprehensiunea unui text cu caracter teoretic; interpretarea unui text critic; utilizarea adecvată a metodelor de înţelegere şi analiză a unui text cu caracter teoretic; discutarea şi aplicarea pe text a noţiunilor estetice dobândite; instituirea unui climat de cercetare ştiinţifică axat pe promovarea unui sistem de valori social-culturale şi etice. CONŢINUT: CURS

1. Curs introductiv: tematica, bibliografia 2. Poezia neotrubadurescă I: Poeţii Văcăreşti, Costache Conachi 3. Poezia neotrubadurescă II: Barbu Paris Mumuleanu, Anton Pann 4. Manifeste romantice în Europa şi în Ţările Române 5. Poezia romantică I: Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu 6. Poezia romantică II: Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri 7. Proza romantică I: Costache Negruzzi, Nicolae Bălcescu 8. Proza romantică II: Ion Ghica, Alecu Russo 9. Proza romantică III: Vasile Alecsandri, Nicolae Filimon 10. Proza romantică IV: Nicolae Gane, Alexandru Odobescu 11. Dramaturgia romantică I: B. P. Hasdeu 12. Dramaturgia romantică II: Vasile Alecsandri 13. Junimea şi junimismul LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE: Călinescu, G., Istoria literaturii române de la

origini pînă în prezent, ed. a II-a, adăugită şi revizuită, îngrijită de Al. Piru, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982.

Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900, Editura Academiei, Bucureşti, 1979.

Dicţionarul scriitorilor români, 4 vol., coordonare şi revizie ştiinţifică: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Ed. Fundaţiei Culturale Române (2 vol.) şi Albatros (2 vol.), Bucureşti, 1995-2002.

Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2008.

Piru, Alexandru, Istoria literaturii române de la început pînă azi, Ed. Univers, Bucureşti, 1981.

DENUMIREA DISCIPLINEI: CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ANTICĂ - GREACA

NUMĂR CREDITE: 2 TITULARUL CURSULUI: Lect. dr. Dana DINU AN / SEMESTRU: I, 2 TIPUL DISCIPLINEI:curs 2h/săpt, seminar 1h/săpt OBIECTIVE: Acest curs îşi propune: să descrie şi

să evalueze cele mai semnificative episoade din evoluţia istorică, spirituală şi culturală a poporului grec din Antichitate; să dezvolte capacitatea de a corela şi folosi cunoştinţele şi abilităţile dobândite prin studiul limbii greceşti pentru aprofundarea şi optimizarea cunoştinţelor de cultură, civilizaţie şi limbă latină; să transmită cunoştinţe de vocabular grec pentru mai buna înţelegere şi utilizare a

neologismelor de origine greacă; să cultive interesul pentru cunoaşterea şi înţelegerea mai bună a istoriei, culturii şi limbii greceşti. CONŢINUT: Curs. Religia şi mitologia greacă.

Mentalităţi. Cele trei generaţii culturale ale secolului clasic grec şi creaţiile lor. Organizarea politică şi socială la Atena. Evoluţia formelor de guvernare. Crearea sistemului legislativ atenian. Marii reformatori (Dracon, Solon, Clistene, Aristide, Pericle). Organizarea instituţională a Atenei: magistraţii şi funcţionarii. Adunările şi repartizarea puterilor în statul atenian: ecclesia şi puterea legislativă, heliaia şi puterea judecătorească;

puterea executivă şi magistraţii. Armata. Organizarea armatei. Marina militară. Organizarea politică şi socială la Sparta. Instituţiile puterii. Adunările. Familia. Omul grec. Seminar. Adjectivul.

Comparaţia adjectivului. Pronumele. Numeralul. Verbul: temele verbale, modurile şi timpurile construite pe fiecare temă verbală. Părţile de vorbire neflexibile. Exerciţii, traduceri. LIMBA DE PREDARE: română EVALUARE: BIBLIOGRAFIE: Balmuş, C., Graur Al., Gramatica limbii greceşti, Bucureşti, 1936. Bonnard, André, Civilizaţia greacă, 3 vol., Editura

Ştiinţifică, Bucureşti, 1967. Cabanes, Pierre, Mic atlas istoric al Antichităţii greceşti, Polirom, 2001. Chamoux, Fr., Civilizaţia greacă, 2 vol., Editura

Meridiane, Bucureşti, 1985. Dinu, Dana, Limba greacă veche. Breviarium, Editura Universitaria, Craiova, 2006. Dinu, Dana, Mică antologie de texte greceşti vechi,

cu introduceri, note lexico-gramaticale şi vocabular, Editura Universitaria, Craiova, 2005. Dinu, Dana, Introducere în istoria şi civilizaţia Greciei antice, Editura Universitaria, Craiova, 2005. Lévêque, Pierre, Aventura greacă, 2 vol., Editura Meridiane, Bucureşti, 1985. Marinescu-Himu, M., Vanţ, F., Manual de limba elină, Litografia şi Tipografia Învăţământului, 1958. Ştef, Ana Felicia, Manual de greacă veche, Humanitas, 1996. Ştef, Felicia, Curs de limba greacă, Hyperion XXI, Bucureşti, 1992.

DENUMIREA DISCIPLINEI:Curs opţional A Corectitudine şi greşeală în lexicul românesc actual

NUMĂR CREDITE: 2 AN/SEMESTRU: anul I/sem.I, al II-lea TIPUL DISCIPLINEI: curs 1h/săpt, seminar 1h/săpt. OBIECTIVELE CURSULUI: Recunoaşterea, analiza

şi înţelegerea celor mai frecvente abateri din lexicul românesc actual. CONŢINUT: Pleonasmul. Anacolutul. Influenţa

engleză („falşi prieteni”, orotgrafia şi ortoepia anglicismelor). Dezacordul semantic. LIMBA DE PREDARE: română EVALUARE: colocviu BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: Avram , Mioara, 2001, Cuvintele limbii române între

corect şi incorect, Editura Cartier Dragomirescu, Adina, Nicolae, Alexandru, 2011,

101 greşeli de lexicşi de semantică:

Page 7: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

cuvinteşisensuriînmişcare,

EdituraHumanitas DOOM2, Academia Română, Institutul de

Lingvistică „IorguIordan − Al. Rosetti”, Dicţionarulortografic, ortoepicsimorfologic al limbiiromâne, ediţia a II-a revăzutăşiadăugită, Bucureşti, EdituraUnivers Enciclopedic, 2005

Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, 2001, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate, ALL Educational

StoichiţoiuIchim, Adriana, 2006, Aspecte ale influenţeienglezeînromânaactuală,

Bucureşti, EdituraUniversităţii din Bucureşti

DENUMIREA DISCIPLINEI: BIBLIOTECONOMIE

NUMĂR DE CREDITE: 2 AN / SEMESTRU: an I, sem. I TIPUL DISCIPLINEI: curs practic 2h/sapt. OBIECTIVE: Disciplina este concepută ca un curs

practic (având, de aceea, regim de seminar) şi îşi propune: - să îi familiarizeze pe studenţi cu un sistem de discipline în centrul căruia se află studiul cărţii ca fenomen cultural şi social, dar şi cu o terminologie specifică, necesară studentului filolog; - să ofere câteva repere privind înţelegerea rolului bibliotecii în ansamblul societăţii contemporane. Cunoaşterea devenirii biblioteconomiei ca ştiinţă. Cunoaşterea modalităţilor şi a tehnicilor de organizare şi de funcţionare a bibliotecilor. Întelegerea specificului bibliologiei ca ştiinţă generală despre scris, despre carte, despre bibliotecă.

CONŢINUT: CURS: 1. Bibliologia – ştiinţa generală despre scris,

despre carte, despre bibliotecă.2. Istoria scrisului şi a cărţii. 3. Etapele scrierii. Scrierea sintetica, scrierea analitica, scrierea fonetica. C[r’ile de lut. Cărţile manuscris. Primele cărţi româneşti. 4. Istoria tiparului. Epoca Gutenberg. 5. Istoria bibliotecilor. Contribuţia lui V. A. Urechia la înfiinţarea bibliotecilor din România.6. Discipline bibliologice: bibliofilie, bibliografie, biblioteconomie.7.Automatizarea bibliotecilor. Formalizarea datelor bibliografice pentru prelucrarea pe calculator sistem automatizat integrat de biblioteca reţele automatizate de informare 8. Discipline bibliologice: bibliopepsie, bibliotaxie, exlibristică. 9. Tehnica cercetării. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: verificare BIBLIOGRAFIE:

1. Biblioteconomie : Manual. Bucureşti : ABBPR, 1994. 113 p. IV 6.501 2. Dima-Drăgan, Corneliu – Bibliologie generală, Bucureşti, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1976 (p. 3 – 62; 107 – 197). 3. Enache, Ionel – Biblioteconomie, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2002 (p. 11 – 59; 77 – 131). 4. Georgescu-Tistu, Nicolae – Cartea şi bibliotecile, Bucureşti, Editura ŞtiinŢifică, 1972 (p. 65 – 113; 183 – 194).

5. Nedelcea, Tudor – Civilizaţia cărţii, Craiova,

Editura Scrisul Românesc, 1996 (p. 5 – 95). 6. Olteanu, Virgil – Din istoria şi arta cărţii – Lexicon, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1992

DENUMIREA DISCIPLINEI: BIBLIOTECONOMIE

NUMĂR DE CREDITE: AN / SEMESTRU: an I, sem. II TIPUL DISCIPLINEI: curs practic 2h/sapt. OBIECTIVE: Disciplina este concepută ca un curs

practic şi îşi propune: - să îi familiarizeze pe studenţi cu un sistem de discipline în centrul căruia se află studiul cărţii ca fenomen cultural şi social, dar şi cu o terminologie specifică, necesară studentului filolog; - să ofere câteva repere privind înţelegerea rolului bibliotecii în ansamblul societăţii contemporane. Cunoaşterea devenirii biblioteconomiei ca ştiinţă. Cunoaşterea modalităţilor şi a tehnicilor de organizare şi de funcţionare a bibliotecilor. Întelegerea specificului bibliologiei ca ştiinţă generală despre scris, despre carte, despre bibliotecă.

CONŢINUT: CURS: 1. Achiziţia documentelor de

bibliotecă. 2. Catalogarea - clasificarea / indexarea documentelor de bibliotecă. 3. Depozitarea şi conservarea documentelor de bibliotecă. 4. Evidenţa documentelor de bibliotecă din fonduri. 5. Inventarierea fondurilor de bibliotecă. 6. Tehnica documentării. 7. Modalităţi şi tehnici de organizare a bibliotecilor. 8. Modalităţi şi tehnici de funcţionare a bibliotecilor. 9. Funcţia socială a bibliotecii în diverse perioade istorice. 10. Cunoaşterea cititorului şi a cerinţelor sale. 11. Legislaţia de bibliotecă. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: verificare BIBLIOGRAFIE: 1. Biblioteconomie : Manual. Bucureşti : ABBPR, 1994. 113 p. IV 6.501 2. Dima-Drăgan, Corneliu – Bibliologie generală,

Bucureşti, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 1976 (p. 3 – 62; 107 – 197). 3. Enache, Ionel – Biblioteconomie, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2002 (p. 11 – 59; 77 – 131). 4. Georgescu-Tistu, Nicolae – Cartea şi bibliotecile, Bucureşti, Editura ŞtiinŢifică, 1972 (p. 65 – 113; 183 – 194). 5. Nedelcea, Tudor – Civilizaţia cărţii, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1996 (p. 5 – 95). 6. Olteanu, Virgil – Din istoria şi arta cărţii – Lexicon, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1992

Page 8: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

Anul al II-lea

DENUMIREA DISCIPLINEI : LIMBA LATINĂ. LIMBĂ VECHE DE PROFIL

NUMĂR CREDITE: 3 AN / SEMESTRU: an al II-lea, sem. I (Litere,

Craiova) TIPUL DISCIPLINEI:curs practic 2h/săpt. OBIECTIVE:

Programa universitară prevede trei semestre de Limbă latină. Limbă veche de profil: primul semestru înseamnă introducerea în morfologia limbii latine; semestrul al doilea aduce familiarizarea cu textele autorilor latini, deopotrivă

cu iniţierea în sintaxa limbii latine: sintaxa

propoziţiei mai întâi, apoi sintaxa frazei. -manualul publicat de mine (Dascălu 2011)

le propune studenţilor exerciţii de gramatică

adecvate nivelului lor, respectiv exerciţii construite cu finalitate didactică.

- după primul semestru în care studenţii au

deprins morfologia descriptivă, pe care au şi aplicat-

o în exerciţii, le propun texte din autorii latini:

Caesar, Sallustius, Petronius, pe care le traduc şi le analizează morfo-sintactic. Ei iau astfel contact cu limba latină a scriitorilor epocii clasice, cu specificul

acesteia în ordinea cuvintelor şi în construirea unui sistem preponderent sintetic. -consider necesară o prezentare sintetică a

civilizaţiei romane, în evoluţie, din vremuri legendare până la constituirea Imperiului, adică

până la sfârşitul epocii clasice. Se urmăreşte mai

ales fixarea unor noţiuni-după terminologie şi după

conţinut-care să caracterizeze universul mental roman.

Au fost stabilite teme de referat, despre cultura şi civilizaţia romană, care trebuie prezentate de studenţi, potrivit bibliografiei recomandate:

Legendele de întemeiere a Romei, Magistraturi şi instituţii socio-politice romane, Religia romanilor, Teatrul şi spectacolele la Roma, Sporturile şi jocurile romanilor, Justiţia în Roma antică, Oratoria şi retorica în Roma antică.

CONŢINUT: 1. Noţiuni generale de sintaxă a limbii. 2. Sintaxa cazurilor. Cazul Nominativ. Cazul Vocativ 3. Caz Genitiv. 4. Caz Dativ 5. Caz Acuzativ. Sallustius, De coniuratione Catilinae, III. 6. Caz Ablativ Sallustius, De coniuratione Catlinae, VI, IX. 7.

Sintaxa frazei. Propoziţii completive. Completive cu quod, quia, ut, ne, quin, quominus. Sallustius, Bellum Iugurthinum, I, IV. 8. Propoziţii participiale. Propoziţii relative 9. Propoziţii subordonate finale, consecutive, concesive, comparative. 10. Sistemul temporal în limba latină. 11. Caesar, Bellum Gallicum, I, 1, I, 13 12. Caesar, Bellum Gallicum, I, 19, I, 30. 13. Caesar, Bellum Gallicum, III, 9, III, 21,

III, 27. 14. Verificarea cunoştinţelor. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: colocviu BIBLIOGRAFIE: I. Bujor & Fr. Chiriac, Gramatica limbii latine, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971.

E. Cizek, Mentalităţi şi instituţii politice romane,

(trad. rom. Ilieş Câmpeanu), Bucureşti, Editura Globus, 1998. Fustel de Coulanges, Cetatea antică, (tr. rom., vol I şi vol. II), Editura Meridiane, Bucureşti, 1984. Conf. Univ. Dr. Şt. Cucu, Limba latină pentru jurişti (Curs practic), Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000. Ioana-Rucsandra Dascălu, Curs introductiv în limba latină, Ed. Universitaria, Craiova, 2009 (ediţia a II-a, revizuită şi adăugită). Ioana-Rucsandra Dascălu, Lingua Latina-Latine Loqui-Latinitas (Curs de limba latină), Craiova, Editura Universitaria, 2011. A. Ernout, Fr. Thomas, Syntaxe latine, Ed. Klincksieck, Paris, 1972 Annette Flobert, Latin grands débutants-Méthode et entraînement en 24 leçons suivies d’exercices corrigés, Ellipses Marketing, Paris, 2008. J. Gaillard, J. Cousteix, Grammaire du latin, Nathan

(Scodel), Paris, 1992 D. Maule, The Romans, Pearson Education Ltd 2007. H. Pinkster, Sintaxis y semántica del latín, Ediciones

Clásicas, Madrid, 1995 J.A.N. Rasquin, Manual de latină juridică, Bucureşti, Editura Uniunea Latină, 2003

Gh. I. Şerban, Culegere de texte latine (pentru elevi

şi studenţi), Galaţi, Editura Porto-Franco, 1995. Ch. Touratier, Grammaire latine - Introduction linguistique à la langue latine, Ed. Sedes, Paris,

2008. Ch. Touratier, Syntaxe latine, Louvain-la-Neuve, Peeters, 1994. G. Zecchini, Il pensiero politico romano (Dall’età

arcaica alla tarda antichità), Roma, Carocci Editore, 2005. (colectiv) Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Ed.Nemira, Bucureşti, 2001 (colectiv) Enciclopedia limbilor romanice, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1989

DENUMIREA DISCIPLINEI: LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ. MORFOLOGIE (Cuvinte flexibile)

NUMĂR CREDITE:4 AN/SEMESTRU: anul al II-lea/ sem. I TIPUL DISCIPLINEI: curs 2h/săpt., seminar

2h/săpt. OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea noţiunilor

de bază ale morfologiei: clase lexico-gramaticale (substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul); categorii gramaticale (numărul, cazul, determinarea, persoana, comparaţia). CONŢINUT: Precizări şi delimitări terminologice.

Clase lexico-gramaticale (substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul). Definiţie. Clasificare. Particularităţi. Mijloace de exprimare a categoriilor gramaticale specifice fiecărei clase. Valori semantice. Structura morfematică. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Academia Română, Gramatica limbii române, I, II, Bucureşti, EAR, 2008.

Page 9: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

Academia Română, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005.

Academia Română, Gramatica de bază a limbii române, Bucureşti, Editura Univers

Enciclopedic Gold, 2010. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, ediţia a II-a,

Bucureşti, Editura Humanitas, 1997. Bidu-Vrănceanu, Angela, Călăraşu, Cristina,

Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaş, Mihaela, Pană-Dindelegan, Gabriela, Dicţionar de ştiinţe ale limbii (DŞL), Bucureşti, Editura Nemira, 2001.

Dimitriu, Corneliu, Tratat de gramatică a Limbii Române, I: Morfologia, Iaşi, Institutul European, 1999.

European, 1999.

DENUMIREA DISCIPLINEI:LITERATURA ROMÂNĂ. 1870-1900

NUMĂR CREDITE: 4 AN/SEMESTRU: II, sem I TIPUL DISCIPLINEI:curs 2h/sapt., seminar 1h/sapt OBIECTIVELE CURSULUI:- cunoaşterea celor mai

importante momente ale istoriei poeziei din a doua jumătate a secolului XX - familiarizarea cu bibliografia critică şi teoretică - discutarea relaţiei dintre doctrinele literare şi originalitatea creaţiilor individuale CONŢINUT:Junimea şi „Convorbiri literare”. Etape.

Principii. Titu Maiorescu. Metoda „sintezei generale în atac”. Principiul autonomiei estetice. Teoria formelor fără fond. Mihai Eminescu. Arte poetice. Vizionarism cosmogonic şi romantism „Biedermeier”. Poezia gnomică. Poezia iubirii şi a naturii. Proza. I. L. Caragiale. Elemente de estetică teatrală. Comediile. Proza, între tragic şi comic. Proza fantastică. Ion Creangă. Elemente de carnavalesc. Al. Macedonski. Poetica romantică: Nopţile. Estetism parnasian: Rondeluri. Programe de înnoire a expresiei lirice („complexul modernităţii”). LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: Călinescu, G, Istoria

literaturii române de la origini până în prezent, Minerva, 1983 Lovinescu, E, Istoria literaturii române moderne, vol 1, 2, 3, Minerva, 1981 Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Paralela 45, 2008 Nemoianu, Virgil, Îmblânzirea romantismului. Literatura europeană în epoca Biedermeier, Minerva, 2002 Scarlat, Mircea, Istoria poeziei româneşti, vol. II, Minerva 1982

DENUMIREA DISCIPLINEI: ETNOLOGIE ROMÂNEASCĂ

NUMĂR DE CREDITE: 3 ANUL: 2 SEMESTRUL: I TIPUL CURSULUI: curs 1 oră/săptămână, seminar

1 oră/săptămână OBIECTIVE: - prezentarea diacronică a etnologie

româneşti; însuşirea principalelor metode ale anchetei de teren în etnologie

CONŢINUT: 1. Etnologia ca ştiinţă (terminologie,

definiţii).2. Principalele şcoli, curete, orientări în etnologie.3. Cercetarea de teren:ancheta, interviul, studiul de caz. 4., Tendinţe şi direcţii ale etnologiei româneşti LIMBA DE PREDARE: Română EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE: Datcu, Iordan, 2010, Miscellanea ethnologica,

Editura SAECULUM I.O., Bucureşti Ispas, Sabina, Coatu, Nicoleta, 2007, Etnologie românească. Folcloristică şi etnomuzicologie, vol.II, Editura Academiei Române, Bucureşti. Datcu, Iordan, 2006, Dicţionarul etnologilor români, ediţia a III-a, revizuită şi mult adăugită, Editura SAECULUM I.O., Bucureşti Copans, Jean, 1999, Introducere în etnologie şi antropologie, Editura Polirom, Iaşi Bonte, Pierre, Izard, Michel, 1998, Dicţionar de etnologie şi antropologie, Editura Polirom, Iasi Vulcănescu, Romulus, Vrabie, Gh., 1975, Etnologia.Folcloristica, Editura Academiei RSR, Bucureşti.

IPLINEI : NUMĂR CREDITE: 2 SEMESTRU: I si II NUMAR DE ORE: 2 ore curs/săptămână, 1 oră

seminar/ săptămână OBIECTIVE: Cunoaşterea principalelor momente

ale evoluţiei limbii române. Cunoaşterea teoriilor privitoare la teritoriul şi epoca de formare a limbii române. Însuşirea noţiunilor privitoare la elementele constitutive ale limbii române (substrat, strat, superstrat, adstrat, influenţe). Cunoaşterea trăsăturilor românei comune. Recunoaşterea şi explicarea caracteristicilor limbii române ca limbă romanică, precum şi a trăsăturilor care o individualizează.

TEMATICA: Istoria limbii române – obiectul.

Metodele de cercetare. Izvoare. Limba română – limbă romanică. Formarea limbii române şi a poporului român – teritoriu şi epocă. Teoriile privitoare la această problemă. Elementele constitutive ale limbii române: substratul traco-dac, stratul latin, superstratul slav, influenţele (maghiară, greacă, germanică şi germană, turcă. Româna comună. Trăsături convergente şi divergente. Ruperea unităţii comune. Formarea dialectelor limbii române. Primele atestări. Privire sintetică asupra evoluţiei morfosintaxei limbii române vechi. LIMBA DE PREDARE: româna FORMA DE VERIFICARE: colocviu BIBLIOGRAFIE Avram, Mioara (coord.) (2007), Sintaxa limbii române în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea,

Bucureşti: Editura Academiei Române. Densusianu, Ovid (1961), Istoria limbii române, I, II, Bucureşti: Editura Ştiinţifică. Dimitrescu, Florica (coord.) (1978), Istoria limbii române, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

DENUMIREA DISCIPLINEI : ISTORIA LIMBII

ROMÂNEORGANIZAŢIONALE

IREA DISCIPLINEI :

TEORIA COMUNICĂRII

ORGANIZAŢIONALE

UMIREA DISCIPLINEI :

TEO DENUMIREA DISCIPLINEI :

TEORIA COMUNICĂRII

ORGANIZAŢIONALE

RIA COMUNICĂRII

ORGANIZAŢIONALE

Page 10: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

Fischer, Iancu (1985), Latina dunăreană, Bucureşti:

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Frâncu, Constantin (2009), Gramatica limbii române vechi (1521-1780), Iaşi: Editura Demiurg. *** Istoria limbii române (I, 1965, II, 1969),

Bucureşti: Editura Academiei. Ivănescu, Gh. (1980), Istoria limbii române, Iaşi : Editura Junimea. Rosetti, Al. (1968), Istoria limbii române de la origini până în secolul al XVII-lea, , ediţia a II-a, Bucureşti: Editura pentru Literatură. Russu, I. I. (1967), Etnogeneza românilor, Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Suciu, Emil (2009), Influenţa turcă asupra limbii române, Studiu monografic, Bucureşti: Editura Academiei Române.

DENUMIREA DISCIPLINEI:LITERATURĂ UNIVERSALĂ ŞI COMPARATĂ

NUMĂR CREDITE: 4 AN/SEMESTRU: II/ sem 1 şi 2 TIPUL DISCIPLINEI:curs 1h/sapt., seminar 1h/sapt OBIECTIVELE CURSULUI:cunoaşterea adecvată a

noţiunilor specifice disciplinei Literatura universală şi comparată, aplicarea creativă a instrumentelor de analiză comparatistă, CONŢINUT: Literatura universală şi comparată –

perspectiva interdisciplinarităţii, Literatura sumero-babiloniană, „Epopeea lui Ghilgameş” , „Cartea lui Iov” – consideraţii de psihologie şi istorie a religiilor, Introducere în civilizaţia şi cultura ebraică LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:Auerbach, E.,

Mimesis, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1967, p. 1-26 Faguet, É., Studii literare, Ed. Univers, Bucureşti, 1975, p 126-150 Franga, L., Nova ad Homerum prolegomena - în Homer, Iliada (Cântul I), traducere de G. Murnu, Ed. Univers, Bucureşti, 1985, p. 5-30 Grigorescu, D., Prefaţă –în Shakespeare, W., TEATRU, I-II, Ed. Albatros, Bucureşti, 1971, p. V-XXXVI Homer, Iliada (Cântul I), traducere de G. Murnu, Ed. Univers, Bucureşti, 1985 Homer, Odiseea (Cânturile X, XI), traducere de G. Murnu, Ed. Univers, Bucureşti, 1971 Papu, E., Evoluţia şi formele genului liric, Ed. Albatros, Bucureşti, 1972, p. 201-207, p. 216-218. Poezia trubadurilor provensali, italieni, portughezi, a truverilor şi minnesängerilor, traducere de T. Boşca, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1980, p. 33-36, p. 37-46 Petecel, S., Prefaţă – în Vergilius, Eneida (Cartea a VI-a), traducere de G. Coşbuc, Ed. Univers, Bucureşti, 1980, p. 5-24 Racine, J., Fedra şi Atalia - în TEATRU, traducere de T. Măinescu şi V. Porumbacu, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1959 Shakespeare, W., Richard al III-lea – în TEATRU, II, Ed. Albatros, Bucureşti, 1971 Shakespeare, W., Sonete - în Sunete fundamentale (Antologie de lirică universală), Ed. Univers, Bucureşti, 1970, p. 35-47 Vergilius, Eneida (Cartea a VI-a), traducere de G. Coşbuc, Ed. Univers, Bucureşti, 1980

DENUMIREA DISCIPLINEI: AUTORI FUNDAMETALI I. L. CARAGIALE

NUMĂR CREDITE: 2 AN/SEMESTRU: anul II/ sem. II TIPUL DISCIPLINEI: curs 1h/sapt., seminar 1h/sapt OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea şi

interpretarea operei lui Ion Luca Caragiale; detalierea celor mai importante genuri ale creaţiei caragialiene: schiţă, teatru, nuvelă; explicarea şi interpretarea bibliografiei critice dedicate operei scriitorului; interpretarea unui text literar CONŢINUT: Curs introductiv: tematica, bibliografia.

Introducere în opera lui I. L. Caragiale: tipuri de text, poetica generală a operei, structuri recurente, teme importante. Comediile: O noapte furtunoasă, Conul Leonida faţă cu reacţiunea, O scrisoare pierdută, D’ale carnavalului. Trăsăturile ale comicului în opera lui I. L. Caragiale. Proza scurtă. Recuperarea cotidianului. Forme de "lectură" a acestuia, oralitatea, tipuri de expresivitate orală. Nuvelistica lui I. L. Caragiale: tipuri, problematici, stil. Naturalismul psihologizant, analitica situaţiilor limită şi a cazurilor de conştiinţă anxioasă. Receptarea critică a operei lui I. L. Caragiale: Titu Maiorescu, Paul Zarifopol, G. Călinescu, Şerban Cioculescu, Florin Manolescu, Mircea Iorgulescu, Alexandru George, Nicolae Manolescu. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Cioculescu, Şerban, Caragialiana, Bucureşti, Editura Eminescu, 1987. Maiorescu, Titu, Critice, Editura Minerva, 1984. Manolescu, Florin, Caragiale şi Caragiale, Jocuri cu mai multe strategii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983. Papadima, Liviu, Caragiale, fireşte, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1999. Alexandru Călinescu, Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Bucureşti, Editura Institutul European, 2000.

DENUMIREA DISCIPLINEI: LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ. MORFOLOGIE (Cuvinte neflexibile)

NUMĂR CREDITE:4 AN/SEMESTRU: anul al II-lea/ sem. al II-lea TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie OBIECTIVELE CURSULUI:

Cunoaşterea noţiunilor de bază ale morfologiei: clase lexico-gramaticale (verbul, adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia); categorii gramaticale (numărul, persoana, modul, timpul, diateza, comparaţia). CONŢINUT: Precizări şi delimitări terminologice.

Clase lexico-gramaticale (verbul, adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia). Definiţie. Clasificare. Particularităţi. Mijloace de exprimare a categoriilor gramaticale specifice fiecărei clase. Valori semantice. Structura morfematică. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: Academia Română, Gramatica limbii române, I, II,

Bucureşti, EAR, 2008.

Page 11: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

Academia Română, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005.

Academia Română, Gramatica de bază a limbii române, Bucureşti, Editura Univers

Enciclopedic Gold, 2010. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, ediţia a II-a,

Bucureşti, Editura Humanitas, 1997. Bidu-Vrănceanu, Angela, Călăraşu, Cristina,

Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaş, Mihaela, Pană-Dindelegan, Gabriela, Dicţionar de ştiinţe ale limbii (DŞL), Bucureşti, Editura Nemira, 2001.

Dimitriu, Corneliu, Tratat de gramatică a Limbii Române, I: Morfologia, Iaşi, Institutul

DENUMIREA DISCIPLINEI:LITERATURĂ ROMÂNĂ. 1900-1914

NUMĂR CREDITE: 4 AN/SEMESTRU: II, sem 2 TIPUL DISCIPLINEI:curs 2h/sapt., seminar 1h/sapt OBIECTIVELE CURSULUI:Obiectivele disciplinei:

- cunoaşterea celor mai importante momente ale istoriei poeziei din a doua jumătate a secolului XX - familiarizarea cu bibliografia critică şi teoretică - discutarea relaţiei dintre doctrinele literare şi originalitatea creaţiilor individuale CONŢINUT:Doctrine autohnoniste. Sămănătorismul.

Poporanismul. (2 ore) 2. Prelungiri ale romantismului mesianic. Octavian Goga. Rolul determinant al contextului social şi politic. Poezii, „monografia unui sat”. Mesianismul. Dispute ale criticilor modernişti în legătură cu valoarea estetică (pură?) a poeziei lui Goga (G. Călinescu: „simbolism auhtonizat”) 3. Prelungiri ale etosului sămănătorist în literatura sapienţială şi livrescă. „Utopia cărţii”: Mihail Sadoveanu. Reminiscenţe romantice în structura romanului istoric. Elemente de „corintic”. Poeticitatea rostirii sadoveniene. 4. Parodia. George Topârceanu. Depăşirea imaginarului romantic. Modernism şi antimodernism (Topârceanu, precursor al postmodernilor?). Banalitatea, categorie estetică. Noi forme de ironie. Gratuitatea compoziţiei pe „reţetă”. Funcţia critică a parodiei. 5. Simbolismul românesc. Reviste. Programe. Etape. Reprezentanţi. Elemente simboliste la Dimitrie Anghel. Ştefan Petică. Ion Minulescu. 6. G. Bacovia. Adeziuni la simbolism şi modernism organic. Elemente expresioniste şi avangardiste. Originalitatea lui Bacovia Centrul canonic al poeziei bacoviene: volumul Plumb. Poezia „de atmosferă”. Culori, anotimpuri, (anti)muzicalitate. Disonanţa. Minimalismul artelor poetice bacoviene: „jalea de a nu mai putea face un vers”. Degradarea semnificaţiilor sublime: moartea ca fapt divers. Lipsa transcendenţei. „Categorii negative”. Stilistică şi poetică (două abordări metodologice ale problemei procedeului). Conturarea celei de-a doua etape de creaţie. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:Călinescu, G, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Minerva, 1983

Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română şi expresionismul, Minerva, 1979 Lovinescu, E, Istoria literaturii române moderne, vol 1, 2, 3, Minerva, 1981 Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Paralela 45, 2008 Micu, Dumitru, Început de secol. 1900-1916. Curente şi scriitori, 1970 Scarlat, Mircea, Istoria poeziei româneşti, vol. II,

Minerva 1982,

DENUMIREA DISCIPLINEI : LIMBA LATINĂ. LIMBĂ VECHE DE PROFIL

NUMĂR CREDITE: 2 AN / SEMESTRU: an al II-lea, sem. al II-lea. (Litere,

Craiova) TIPUL DISCIPLINEI:curs practic 2h/săpt OBIECTIVE:

În acest al treilea semestru de limba latină ca limbă veche de profil am decis parcurgerea unei

cantităţi mai consistente de text latin, preluat din opera autorilor clasici, asupra cărora lucrez

chestiuni de gramatică şi de lexic.

-urmăresc dezvoltarea abilităţilor de

traducere a studenţilor din limba latină în limba

română, precum şi rapiditatea răspunsurilor acestora, pentru a crea automatisme lingvistice de

durată şi pentru a creşte interesul lor pentru limbile clasice.

- aprofundarea cunoştinţelor de limba

latină, prin repetarea şi consolidarea abilităţilor şi cunoştinţelor de gramatică latină, dobândite în cursurile practice anterioare de limba latină. Am selectat texte din autori latini, asupra cărora lucrez

aplicaţii de gramatică: morfologie şi sintaxă latine. De asemenea urmăresc îmbunătăţirea cunoştinţelor lexicale în limba latină, selectarea unităţii lexicale optime în contextul dat, crearea familiilor lexicale, interpretări etimologice.

CONŢINUT: 1. Seneca, Litterae ad Lucilium, 59, 1-2, Litterae ad Lucilium, 74, 1-4, 30-34. 2. Tacitus, Agricola, 12, Cicero, De oratore, II, 41. 3. Sallustius, De coniuratione Catilinae, 20, 24, 61. 4. Cicero, De re publica, II, 5-6, Titus Liuius, Ab Urbe condita, V, 54, 4-5. 5. Cicero, De re publica, VI, 3 (Somnium Scipionis). 6. Cicero, De officiis, I, 1, I, 2. 7. Tacitus, Annales, 2, 69-72. 8. Apicius, VII, 7. 9. Seneca, De breuitate uitae, I, II. 10. Seneca, De breuitate uitae, III. 11. Seneca, De prouidentia, I. 12. Seneca, De prouidentia, II. 13. Seneca, De prouidentia, III.14.

Verificarea cunoştinţelor. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE:colocviu BIBLIOGRAFIE:

I. Bujor & Fr. Chiriac, Gramatica limbii latine, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971.

E. Cizek, Mentalităţi şi instituţii politice romane,

Bucureşti, (tr. rom. Ilieş Câmpeanu), Editura Globus, 1998. Fustel de Coulanges, Cetatea antică, (tr. rom., vol I şi vol. II), Editura Meridiane, Bucureşti, 1984. Conf. Univ. Dr. Şt. Cucu, Limba latină pentru jurişti (Curs practic), Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.

Page 12: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

Ioana-Rucsandra Dascălu, Curs introductiv în limba latină, Ed. Universitaria, Craiova, 2010, 142 p. Ioana-Rucsandra Dascălu, Latina-Latine-Latinitas (Limbă veche de profil) (Curs universitar pentru învăţământ la distanţă), Editura Universitaria, Craiova, 2011. Ioana-Rucsandra Dascălu, Lingua Latina-Latine Loqui-Latinitas, Editura Universitaria, Craiova, 2011, 156 p. Annette Flobert, Latin grands débutants-Méthode et entraînement en 24 leçons suivies d’exercices corrigés, Ellipses Marketing, Paris, 2008. J. Gaillard, J. Cousteix, Grammaire du latin, Nathan

(Scodel), Paris, 1992. D. Maule, The Romans, Pearson Education Ltd 2007. M. Pârlog, Gramatica limbii latine, Editura All,

Bucureşti, 1996. S. Reinheimer-Rîpeanu, Lingvistica romanică, Ed. All, Bucureşti, 2001 (vol. I: Lexic-Fonetică-Morfologie). C.S. Rizea, Lingua Latina, Ed. Universitaria, Craiova, 2003-2006 : Vol. I (2003), Vol. al II-lea (2005), Vol. al III-lea (2006). Seneca, Come vivere a lungo/ La provvidenza (cura e versione di Mario Scaffidi Abbate), Roma, Tascabili Economici, Newton, 1993.

Gh. I. Şerban, Culegere de texte latine (pentru elevi

şi studenţi), Galaţi, Editura Porto-Franco, 1995. Ch. Touratier, Grammaire latine - Introduction linguistique à la langue latine, Ed. Sedes, Paris, 2008. G. Zecchini, Il pensiero politico romano (Dall’età arcaica alla tarda antichità), Roma, Carocci Editore, 2005. (colectiv) Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Ed.Nemira,

Bucureşti, 2001 (colectiv) Enciclopedia limbilor romanice, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1989

DENUMIREA DISCIPLINEI: LIMBA VECHE DE PROFIL – GREACA

NUMĂR CREDITE: TITULARUL CURSULUI: Lect. dr. Dana DINU AN / SEMESTRU: II, 1 NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 2 ore curs practic NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie, fundamentală OBIECTIVE: Acest curs practic îşi propune: să

descrie şi să evalueze cele mai semnificative episoade din evoluţia istorică, spirituală şi culturală a poporului grec din Antichitate; să dezvolte capacitatea de a corela şi folosi cunoştinţele şi abilităţile dobândite prin studiul limbii greceşti pentru aprofundarea şi optimizarea cunoştinţelor de cultură, civilizaţie şi limbă latină; să transmită cunoştinţe de vocabular grec pentru mai buna înţelegere şi utilizare a neologismelor de origine greacă; să cultive interesul pentru cunoaşterea şi înţelegerea mai bună a istoriei, culturii şi limbii greceşti. CONŢINUT: Noţiuni de sintaxă a limbii greceşti:

sintaxa acordului; sintaxa cazurilor; sintaxa propoziţiei.Exerciţii şi traduceri. Noţiuni de civilizaţie şi cultură greacă. Genurile literare în epoca arhaică. Poemele homerice. Poezia didactică. Poezia lirică. Genurile literare în epoca clasică, genul dramatic:

tragedia, drama satirică, comedia. Proza: retorica, filosofia, proza istorică. Genurile literare în perioada elenistică. Caracterul complex al literaturii elenistice. Poezia alexandrină. Istoriografia. Filosofia. LIMBA DE PREDARE: română EVALUARE: verificare scrisă BIBLIOGRAFIE: Balmuş, C., Graur Al., Gramatica limbii greceşti, Bucureşti, 1936. Bonnard, André, Civilizaţia greacă, 3 vol., Editura

Ştiinţifică, Bucureşti, 1967. Cabanes, Pierre, Mic atlas istoric al Antichităţii greceşti, Polirom, 2001. Chamoux, Fr., Civilizaţia greacă, 2 vol., Editura

Meridiane, Bucureşti, 1985. Dinu, Dana, Limba greacă veche. Breviarium, Editura Universitaria, Craiova, 2006. Dinu, Dana, Mică antologie de texte greceşti vechi,

cu introduceri, note lexico-gramaticale şi vocabular, Editura Universitaria, Craiova, 2005. Dinu, Dana, Introducere în istoria şi civilizaţia Greciei antice, Editura Universitaria, Craiova, 2005. Lévêque, Pierre, Aventura greacă, 2 vol., Editura Meridiane, Bucureşti, 1985. Marinescu-Himu, M., Vanţ, F., Manual de limba elină, Litografia şi Tipografia Învăţământului, 1958. Ştef, Ana Felicia, Manual de greacă veche,

Humanitas, 1996. Ştef, Felicia, Curs de limba greacă, Hyperion XXI, Bucureşti, 1992.

DENUMIREA DISCIPLINEI: LIMBA VECHE DE PROFIL – GREACA

NUMĂR CREDITE: 1 TITULARUL CURSULUI: Lect. dr. Dana DINU AN / SEMESTRU: II, 2 NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 2 ore curs practic NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 TIPUL DISCIPLINEI: obligatorie, fundamentală OBIECTIVE: Acest curs practic îşi propune: să

descrie şi să evalueze cele mai semnificative episoade din evoluţia istorică, spirituală şi culturală a poporului grec din Antichitate; să dezvolte capacitatea de a corela şi folosi cunoştinţele şi abilităţile dobândite prin studiul limbii greceşti pentru aprofundarea şi optimizarea cunoştinţelor de cultură, civilizaţie şi limbă latină; să transmită cunoştinţe de vocabular grec pentru mai buna înţelegere şi utilizare a neologismelor de origine greacă; să cultive interesul pentru cunoaşterea şi înţelegerea mai bună a istoriei, culturii şi limbii greceşti. CONŢINUT: Sintaxa frazei. Clasificarea

propoziţiilor. Propoziţiile necircumstanţiale. Propoziţiile circumstanţiale. Sintaxa modurilor şi a timpurilor. Noţiuni de lexicologie greacă. Noţiuni elementare de paleografie, de critică de text. AΡΧΑΙΚΑ. Evoluţia scrierii în Grecia.Cărţi şi ediţii, manuscrise. Aparatul critic. Critica de text. Filologi ai Antichităţii.Biblioteci. Măsurarea timpului. Unităţi de măsură. LIMBA DE PREDARE: română EVALUARE: verificare scrisă BIBLIOGRAFIE: Bonnard, André, Civilizaţia greacă,

3 vol., Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967. Cabanes, Pierre, Mic atlas istoric al Antichităţii greceşti, Polirom, 2001.

Page 13: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

Chamoux, Fr., Civilizaţia greacă, 2 vol., Editura

Meridiane, Bucureşti, 1985. Coulange de, Fustel, Cetatea antică, 2 vol., Editura Meridiane,Bucureşti, 1984. Dinu, Dana, Limba greacă veche. Breviarium,

Editura Universitaria, Craiova, 2006. Dinu, Dana, Mică antologie de texte greceşti vechi, cu introduceri, note lexico-gramaticale şi vocabular, Editura Universitaria, Craiova, 2005. Dinu, Dana, Introducere în istoria şi civilizaţia Greciei antice, Editura Universitaria, Craiova, 2005. Kolobova, K.M., Ozereţkaia, E. L., Cum trăiau vechii greci, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1962. Finley, M. I., Vechii greci, Editura Eminescu, Bucureşti, 1974. Lévêque, Pierre, Aventura greacă, 2 vol., Editura Meridiane, Bucureşti, 1985. Marinescu-Himu, M., Vanţ, F., Manual de limba elină, Litografia şi Tipografia Învăţământului, 1958. Piatkowski, Adelina, O istorie a Greciei antice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1987. Ştef, Ana Felicia, Manual de greacă veche, Humanitas, 1996.

DENUMIREA DISCIPLINEI : AUTORI FUNDAMANETALI M. EMINESCU

NUMĂR CREDITE: 2 TITULARUL CURSULUI: Conf.univ.dr. Gabriel

COŞOVEANU AN / SEMESTRU: an II, sem. II NUMĂR ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 1 c., 1 s. NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI: 14 TIPUL DISCIPLINEI:obligatorie OBIECTIVE:

- cunoaşterea şi interpretarea operei lui Mihai Eminescu - detalierea celor mai importante perioade ale creaţiei eminesciene - explicarea şi interpretarea bibliografiei critice dedicate operei poetului - cunoaşterea, explicarea şi interpretarea prozei eminesciene - deprinderea studiului unui text literar - formarea competenţei de înţelegere şi interpretare a operei eminesciene; capacitatea de a analiza texte de poezie sau proză - a oferi un ghid de lectură literară, pornind de la forme simple la cele complexe filosofice; - cultivarea aptitudinii de analiză în predarea literaturii române CONŢINUT:

Mihai Eminescu – repere biografice. Raportul dintre naţional şi universal în opera lui Eminescu Repere ale eminescologiei. Exegeze româneşti şi străine despre Eminescu Eminescu în cadrul romantismului european. Teme şi motive romantice eminesciene Cultura lui Eminescu. Opinii critice despre cultura lui Eminescu Eminescu şi filosofia indiană. Eminescu şi filosofia greacă. Eminescu şi metafizica germană Armonia eminesciană. Opinii critice despre armonia eminesciană. Eminescu şi doctrina pitagoreică. Eminescu ş orfismul Proza, dramaturgia şi publicistica eminesciană LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen

BIBLIOGRAFIE:

Bhose, Amita, Eminescu şi India, Editura Minerva, 1978 Călinescu, G., Viaţa lui Mihai Eminescu, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1966 Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, vol. I-II, E.P.L., Bucureşti, 1969-1970 Dumitrescu-Buşulenga, Zoe, Eminescu şi romantismul german, Editura Eminescu, 1986 Ghidirmic, Ovidiu, Hermeneutica literară românească, Editura Scrisul Românesc, 1994 Ghidirmic, Ovidiu, Titu Maiorescuşi maiorescianismul, studiu introductiv la volumul Titu Mairescu: Critic, Editura Scrisul Românesc, 1995 Ghidirmic, Ovidiu, Moştenirea prozei eminesciene, Editura Scrisul Românesc, 1996 Ibrăileanu, G., Eminescu, Editura Junimea, 1974 Marino, Adrian, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Editura pentru Literatură, 1966 Marino, Adrian, Opera lui Alexandru Macedonski, Editura pentru Literatură, 1966 Munteanu, George, Eminescu şi eminescianismul, Editura Minerva, 1976 Munteanu, G. Hyperion. Viaţa lui Eminescu, Editura Minerva, 1973 Noica, Constantin, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti, Editura Eminescu, 1975 Rosa Del Conte, Eminescu sau despre Absolut, Editura Dacia, 1990

DENUMIREA DISCIPLINEI : FONOLOGII ALTERNATIVE (OPŢIONAL A)

NUMĂR CREDITE: 2 AN/SEMESTRU: anul II, semestrul I, II TIPUL DISCIPLINEI: curs 1h/sapt OBIECTIVELE CURSULUI: cunoaşterea şi

compararea unor modele date articulării semnificantului; conştientizarea raportului complex între constrângere şi latitudine în planul fono-audio CONŢINUT: fonologie bilineară, fonologie

autosegmentală, fonologie generativă, modele ale sistemului fonologic românesc LIMBA DE PREDARE: română EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Bidu Vrănceanu, Angela, Călăraşu, Cristina, Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaş, Mihaela, Pană Dindelegan, Gabriela, 1997, Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii, Bucureşti, EŞ. Boulakia, Georges, 1996, Prozodie lingvistică, în Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului, Bucureşti, Editura Babel. Calotă, Ion, 1986, Contribuţii la fonetica şi dialectologia limbii române, Craiova, Editura Scrisul Românesc. Dascălu-Jinga, Laurenţia, 2001, Melodia vorbirii în limba română, Bucureşti, Univers Enciclopedic. Dascălu-Jinga, Laurenţia, 2005, Organizarea prozodică a enunţului, în Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Gramatica limbii române, vol. al II-lea, „Enunţul”,

Bucureşti, Editura Academiei Române. Horezeanu, Mihai, 2004, O pragmatică contrastivă a intonaţiei în engleză şi română, Timişoara, Editura Universităţii de Vest.

Page 14: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

Robu, Vladimir, 1974, Sintonematica, în „Probleme

de lingvistică generală”, vol. VI, Bucureşti, EARSR, p. 46-63. Robu, Vladimir, 1977, Contribuţii teoretice privind accentul intensiv şi accentul tonic, în „Probleme de

lingvistică generală”, vol. VII, Bucureşti, EARSR, p. 87-96. Tătaru, Ana, 1997, Limba română. Specificul pronunţării în contrast cu germana şi engleza,

Cluj-Napoca, Editura Dacia. Turculeţ, A., Trăsăturile distinctive ale fonemelor limbii române standard, în LR XXXI, 1982, nr.6, p.496-504.

DENUMIREA DISCIPLINEI: CURS OPŢIONAL.

NOUTĂŢI ÎN DOOM 2

NUMĂR CREDITE: 2

AN/SEMESTRU: Anul II, semestrul I, II

TIPUL DISCIPLINEI: curs 1h/săpt.

OBIECTIVE: cunoaşterea normelor lingvistice

româneşti de ortografie, ortoepie şi morfologie;

cunoaşterea normelor lexicografice de înregistrare a

cuvintelor în dicţionare normative; analiza,

însuşirea şi utilizarea noutăţilor normative la nivel

ortografic şi ortoepic: despărţirea în silabe, scrierea

cuvintelor compuse, scrierea unor locuţiuni, scrierea

împrumuturilor substantivale recente cu articol

hotărât şi cu desinenţă de plural, adaptarea grafică

şi fonetică a unor împrumuturi etc.; analiza,

însuşirea şi utilizarea noutăţilor normative la nivel

morfologic: forme duble de plural ale unor

substantive, înlocuirea unor forme flexionare ieşite

din uz cu unele frecvent folosite, „specializarea”

semantică a dubletelor, acceptarea nejustificată a

unor variante; evidenţierea a două tendinţe opuse

prin noile norme, spre sistematizare şi spre

desistematizare.

CONŢINUT: 1. Conceptele de limbă literară, normă,

uz, abatere. 2. Norme de scriere şi de pronunţare

literară: vocale, semivocale şi consoane în diferite

contexte, vocale şi consoane duble, accentul,

rostirea şi scrierea numelor proprii străine. 3.

Indicaţiile lexicografice privitoare la regulile

ortografice şi ortoepice. 4. Reguli ale scrierii cu

literă mare şi mică, ale scrierii derivatelor şi

locuţiunilor. 5. Observaţii aspura înregistrării

lexicografice a cuvintelor în raport cu aceste norme.

6. Reguli ale scrierii cuvintelor compuse: adjective,

adverbe, conjuncţii, prepoziţii, interjecţii, numerale,

pronume şi adjective pronominale, substantive şi

verbe. 7. Analiza înregistrării lexicografice a

cuvintelor compuse în DOOM. 8. Reguli ale

despărţirii în silabe şi la capăt de rând. 9. Reguli

morfologice reflectate în scriere şi pronunţare. 10.

Observaţii asupra indicaţiilor morfologice ale unor

lexeme. 11. Organizarea informaţiei în DOOM 2. 12.

Aspecte normative comparative: DOOM 1 şi DOOM

12 . 13. Aportul noilor norme la sistematizarea

lingvistică. 14. Verificarea cunoştinţelor.

LIMBA DE PREDARE: româna

EVALUARE: colocviu

BIBLIOGRAFIE:

Avram, Mioara, Norma gramaticală, LL, 1, 1986, p.

23-30.

Brâncuş, Gr., Pluralul neutrelor în româna actuală,

SCL, XXIX, 3, 1978, p. 247-252.

Brâncuş, Gr., Pluralul femininelor neologice din

limba română, SCL, 3, 1985, p. 191.

DOOM1 = Dicţionar ortografic, ortoepic şi

morphologic al limbii române, Bucureşti, Editura

Academiei, 1982.

DOOM2 = Dicţionar ortografic, ortoepic şi

morphologic al limbii române, ediţia a II-a revăzută

şi adăugită, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic

Gold, 2010.

Florea, Anca, Formaţii verbale în limba română

actuală şi încadrarea lor morfologică, în “Aspecte

ale dinamicii limbii române actuale”, Bucureşti,

Editura Universităţii, 2002, p. 77-105.

Hristea, Theodor, Ortografia şi ortoepia

neologismelor româneşti (cu specială referire la

împrumuturile recente), LL, 2, 1995, p. 36-53.

Guţu Romalo, Valeria, Corectitudine şi greşeală.

Limba română de azi, Bucureşti, editura Humanitas

International, 2000.

Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii

române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate,

Bucureşti, Editura All, 2001.

Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Aspecte actuale ale

compunerii tematice, în volumul “Aspecte ale

dinamicii limbii române actuale”, Bucureşti, Editura

Universităţii din Bucureşti, 2002, p. 225-249.

Stoichiţoiu Adriana, Observaţii privind compunerea

în româna actuală, AUB, XLIII, 1994.

Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Creativitate lexicală în

româna actuală, Bucureşti, Editura Universităţii,

2006.

Vintilă-Rădulescu, Ioana, Ediţia a II-a a Dicţionarului

ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române

(DOOM2), LLR, 2, 2003, p. 3-6.

Vintilă-Rădulescu, Ioana, Unele inovaţii ale limbii

române contemporane şi ediţia a II-a a DOOM, în

vol. Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, vol.

al II-lea, Bucureşti, Editura Universităţii, 2003, p. 43-

65.

Zamşa, Eleonora, Variantele literare libere, LLR, 2,

2003, p. 14-20.

Uritescu, Dorin, Noutăţi în ortografie. Corectitudine

şi greşeală, Bucureşti, 1995.

Page 15: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

ANUL al III-lea, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ STRĂINĂ

DENUMIREA DISCIPLINEI: LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ. SINTAXA

NUMĂR CREDITE:4 AN/SEMESTRU: anul al III-lea/ sem. I curs +

seminar TIPUL DISCIPLINEI:curs 2h/săpt, seminar 2h/săpt OBIECTIVELE CURSULUI: dobândirea de

cunoaştinţe privind noţiunile de bază ale sintaxei: unităţi sintactice, relaţii sintactice, funcţii sintactice. Formarea deprinderilor de analiza sintactico-morfologică din perspectiva abordărilor actuale. CONŢINUT: Introducere în specificul disciplinei cu

prezentarea diferitelor tipuri de abordări gramaticale. Precizări şi delimitări terminologice: unitate sintactică, relaţie sintactică, funcţie şi poziţie sintactică. Unităţi sintactice în gramatica tradiţională şi modernă. Relaţi sintactice (coordonare, subordonare/dependenţă, echivalenţă). Predicatul şi predicaţia. Funcţii sintactice în GV LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: *** (1963). Gramatica limbii române, vol. II, Sintaxa,

Bucureşti: Editura Academiei. *** (2008). Gramatica limbii române, vol. II, Enunţul, Bucureşti: Editura Academiei. *** (2010). Gramatica de bază a limbii române,

Bucureşti: Univers Enciclopedic. Avram, Mioara (1997). Gramatica pentru toţi, Bucureşti: Humanitas. Bidu-Vrănceanu et al. (2001). Dicţionarul de ştiinţe ale limbii, Bucureşti: Nemira. Căpăţînă, Cecilia (2007). Sintaxa limbii române, Craiova: Editura Universitaria. Diaconescu, Ion (1995). Sintaxa limbii române,

Bucureşti: Editura Enciclopedică. Irimia, Dumitru (2008). Gramatica limbii române, Iaşi: Polirom. Pană-Dindelegan, Gabriela (2003). Elemente de gramatică, Bucureşti: Humanitas Educaţional. Pană-Dindelegan, Gabriela, Dragomirescu, Adina,

Nedelcu, Isabela (2010). Morfosintaxa limbii române,Bucureşti: Editura Universităţii din

Bucureşti.

DENUMIREA DISCIPLINEI: LITERATURA ROMÂNĂ INTERBELICĂ

Anul de studiu III, sem. I. Nr. de credite 4. OBIECTIVE: Cunoaştere, înţelegere, explicare şi

interpretare: cunoaşterea fenomenului literar românesc în toate genurile prin evenimente, opere şi autori semnificativi şi ilustrativi; înţelegerea specificităţii estetice şi a contextelor de realizare; explicarea producerii şi receptării literaturii prin poetici, respectiv prin metode eficiente şi adecvate; stabilirea unor deprinderi personalizate de interpretare; cultivarea aptitudinii de a integra lectura şi interpretarea literaturii în ambientul artistic, cultural, social; Atitudinale: cultivarea simţului estetic; promovarea unui sistem de valori literare autentice; cultivarea interesului pentru literatură; sprijinirea creativităţii literare; sprijinirea dezbaterilor de idei;

CONŢINUT: Principiile cursului de poezie

interbelică. Metoda istoriei literare. Criteriile esteticii poetice. Premodernismul. Modèle poetice. Tradiţionalismul „gândirist”. Simbolismul poetic. Modernism şi simbolism (după E. Lovinescu). Simbolismul în înţelegerea lui E. Lovinescu. Simbolismul în înţelegerea lui G. Călinescu. Poeţi simbolişti. AVANGARDISMUL ŞI SUPRAREALISMUL. MODERNISM ŞI TRADIŢIONALISM. „GRUPUL ALBATROS” ŞI „CERCUL DE LA SIBIU”. PROZA. PROZA POETICĂ. Între modernism, simbolism, experimentalism. RESTRUCTURĂRI EPICE (I) Psihologismul oniric şi erotic. Analitismul. RESTRUCTURĂRI EPICE (II). POLIVALENŢA EPICĂ. PROZA EXPRESIONISTĂ. PROZA DE AVANGARDĂ. TEATRUL. CRITICA, ISTORIA LITERARĂ, ESEUL (I). Critica sămănătoristă. Estetic vs. cultural. Estetismul. A treia generaţie maioresciană. Criterion. BIBLIOGRAFIE: E. Lovinescu, Istoria literaturii

române contemporane, 1936. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, 1941. Ion Negoiţescu, Istoria literaturii române, vol. I, 1991. Eugen Simion, Scriitori români de azi, I, 1978. N. Manolescu, Arca lui Noe, eseu asupra romanului românesc, 1980-1983, N. Manolescu, Istoria critică a literaturii române – 5 secole de literatură, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2008. E. Negrici, Introducere în poezia contemporană, 1986. M. V. Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX. 1 Poezia, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2003. Zece prozatori exemplari. Perioada interbelică, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2006.

DENUMIREA DISCIPLINEI: LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ

NUMĂR CREDITE: 2 AN/SEMESTRU: III/ sem.I TIPUL DISCIPLINEI:curs 1h/săpt, seminar 1h/săpt OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea şi

înţelegerea adecvată a noţiunilor specifice conceptului de limbaromână literară; explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice fundamentale; reflecţia critică şi constructivă în asimilarea aparatului conceptual şi metodologic specific disciplinei; aplicarea creativă şi inovativă a instrumentelor de analiză în formularea de soluţii la probleme tipice din domeniul limbii literare. CONŢINUT: Conceptul de limbă literară. Caracterul

normat, respectiv cultivat al limbii literare. Periodizarea ILRL. Limba literară pâna la 1640; în perioada 1640-1780. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: Coteanu, Ion, Structura şi evolutia limbii române (de

la origini până la 1880), Bucureşti, EA, 1981.

Diaconescu, Paula, Elemente de istorie a limbii române literare moderne. Partea I. Probleme de normare a limbii române literare moderne (1830-1880), Bucureşti,

CMUB, 1974. Gheţie, Ion, Istoria limbii române literare. Privire

sintetică, Bucureşti, EŞE, 1978.

Page 16: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

Gheţie, Ion, Introducere în studiul limbii române literare, Bucureşti, EŞE, 1982.

Topală, Dragoş Vlad, Compendiu de istorie a limbii române literare (până la 1881), Craiova, EUC, 2001.

DENUMIREA DISCIPLINEI: OPŢIONAL A1 (STILISTICA)

NUMĂR CREDITE: 2 AN/SEMESTRUL: Anul III Romînă, semestrul I TIPUL DISCIPLINEI:curs 1h/săpt, seminar 1h/săpt OBIECTIVE: cunoaşterea şi utilizarea adecvată a

noţiunilor specifice disciplinei „Stilistică”, corectarea unor prejudecăţi privind natura stilului şi a poeticităţii; înţelegerea funcţională a stilului ca invariantă; introducerea problemelor de stilistica generală: stil, tipuri de stilistică, ierarhia stilistică a limbii, stiluri funcţionale, figuri de stil; studiul textului (non)literar din punctul de vedere al faptelor de limbă specifice. CONŢINUT: 1.Semantica unui concept: “stilistica”. Stilistica lingvistică (Bally, Iordan); Stilistica literară: stilistica genetică şi critica stilistică (Vossler, Spitzer, Auerbach, Vianu); Stilistica funcţională (I. Coteanu, D. Irimia) 2. Definirea stilului. 3. Stiluri arhetipale: clasicism, baroc, roamntism, modernism. 4. Metasememe : sinecdoca, metonimia, metafora (simbolică), comparaţia, epitetul, hipalaga etc. 5. Metalogisme : simbolul artistic, alegoria, parabola, ironia, antifraza, paradoxul etc. 6. Metataxe : paralelism, chiasm, antisimetrie etc. 7. Metaplasme.8. Metafora simbolică; metafora cognitivă. Analize de text. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: colocviu BIBLIOGRAFIE:

Alexandrescu, Sorin, Nasta, Mihail, 1972, Poetică şi stilistică, Bucureşti, Univers. Coteanu, I, 1973, Stilistica funcţională a limbii române. Stil, stilistică, limbaj, Bucureşti, Edit.

Academiei. Mihăilă, Ecaterina, Limbajul poeziei româneşti neomoderne, Bucureşti, Editura Eminescu, 2001. Parpală, Emilia, 2006, Introducere în stilistică,

Craiova, Universitaria. Renzi, Lorenzo, 2000, Cum se citeşte poezia, Constanţa, Pontica. Zafiu, Rodica, 2002, Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti, EUB.

DENUMIREA DISCIPLINEI : CURS OPŢIONAL A1- LIMBĂ (LINGVISTICĂ ROMANICĂ)

NUMĂR DE CREDITE: 2 AN / SEMESTRU: an III, sem. I TIPUL DISCIPLINEI: curs 1h/săpt, seminar 1h/săpt OBIECTIVE: formarea competenţelor teoretice care să permită situarea şi definirea domeniului lingvisticii romanice în ansamblul ştiinţelor

limbajului;asimilarea conceptelor teoretice şi operaţionale din domeniul lingvisticii romanice;accentuarea caracterului sintetic al limbii latine prin contrastivitate cu analitismul principalelor limbi romanice cunoscute;însuşirea grilelor de analiză şi de interpretare a fenomenelor lingvistice referitoare la evoluţia limbii latine şi la necesitatea

reorganizării ulterioare a fonetismului, morfosintaxei şi lexicului limbilor romanice;formarea deprinderilor de analiză fonetică, morfosintactică şi lexicală a unor structuri lingvistice în evoluţia lor de la latină la limbile romanice analizate. CONŢINUT: 1. Obiectul de studiu al lingvisticii romanice: Romania şi ariile ei. Clasificări ale limbilor romanice: Romania occidentală şi orientală, Romania submersa şi Romania nova, Romania continua şi discontinua. 2. Elementele constitutive ale limbilor romanice (substraturi, strat, superstraturi, adstraturi). Substratul primar şi secundar. Substratul osco-umbric, celt, ligur, etrusc, grec, mesapic, venet, ilir, trac, sicul, sican, iber etc. 3. Limba latină. Vocalismul, consonantismul, morfosintaxa şi lexicul latinei populare. 4. Superstraturile limbilor romanice: germanic (vizigot, ostrogot, vandal, franc, longobard, burgund), slav, arab. 5. Domeniul ibero-romanic. Limba spaniolă: repartizare geografică, primele documente de atestare, structură dialectală, trăsături tipologice (fonetică, morfosintaxă, lexic). 6. Domeniul ibero-romanic. Limba portugheză: repartizare geografică, primele documente de atestare, structură dialectală, trăsături tipologice (fonetică, morfosintaxă, lexic). LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: colocviu BIBLIOGRAFIE:

Academia Republicii Populare Române (1965-1969), Istoria limbii române, vol. I (ILR I): Limba latină; vol. II (ILR II): A. Latina dunăreană, B. Româna comună, C. Influenţe, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Populare Române, Al. Rosetti, redactor responsabil. Bidu-Vrănceanu, Angela, Călăraşu, Cristina, Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaş, Mihaela, Pană Dindelegan, Gabriela (2001), Dicţionar de ştiinţe ale limbii (DSL), Bucureşti, Editura Nemira. Fischer, Iancu (1985b), Morfologia istorică a limbii latine, Bucureşti, Tipografia Universităţii Bucureşti (TUB). Iliescu, Maria, Livescu, Michaela, Introducere în studiul limbilor romanice, I, Craiova, 1978, II, Craiova, 1980. Livescu, Michaela, Elemente de lingvistică romanică, Craiova, Editura Universitaria, 2003. Manoliu Manea, Maria (1971), Gramatica comparată a limbilor romanice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. Reinheimer-Rîpeanu, Sanda (2001), Lingvistica romanică. Lexic, morfologie, fonetică, Bucureşti, Editura All Universitar.

DENUMIREA DISCIPLINEI: ADAPTAREA NEOLOGISMELOR LA SISTEMUL LIMBII ROMÂNE

NUMĂR DE CREDITE: 2 AN/SEMESTRU: Anul III, semestrul I şi II TIPUL DISCIPLINEI: curs 1h/săpt, seminar 1h/săpt. OBIECTIVE: cunoaşterea şi utilizarea corectă a

conceptelor limbă, sistem lingvistic, neologism, adaptare. CONŢINUT: 1. Conceptele de limbă, sistem

lingvistic, neologism, cuvânt recent, împrumut, calc lingvistic, adaptare; 2. Neologia – terminologie specifică. 3. Structura vocabularului limbii române

Page 17: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

actuale; 4. Opiniile unor lingvişti importanţi în privinţa neologismului. 5. Înregistrarea neologismelor în dicţionarele normative, explicative şi de neologisme ale limbii române. 6. Aspecte ale adaptării neologismelor la sistemul ortografic şi ortoepic al limbii române. 7. Ortografia şi ortoepia împrumuturilor recente. 8. Aspecte ale adaptării neologismelor la sistemul morfologic al limbii române. 9. Utilizarea neologismelor în presa română. Corectitudine şi greşeală. 10. Pluralul substantivelor neologice în limba română. 11. Verbe neologice, împrumuturi şi craeaţii interne.12. Observaţii asupra modului de înregistrare a neologismelor în dicţionarele normative. 13. Generalizarea adaptării neologismelor la sistemul lingvistic românesc. 14. Verificarea cunoştinţelor. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: colocviu BIBLIOGRAFIE:

Avram, Mioara, Norma gramaticală, LL, 1, 1986, p. 23-30. Brâncuş, Gr., Pluralul neutrelor în româna actuală, SCL, XXIX, 3, 1978, p. 247-252. Brâncuş, Gr., Pluralul femininelor neologice din limba română, SCL, 3, 1985, p. 191. Ciobanu, Georgeta, Anglicisme în limba română, Timişoara, Editura Amphora, 1996. Ciobanu, Georgeta, Adaptation of the English element in Romanian, Timişoara, Editura Mirton, 1997. Dănilă, Elena, Dănilă, Andrei, Dicţionar ilustrat de cuvinte şi sensuri recente în limba română, Bucureşti, Litera Internaţional, 2011. DOOM1 = Dicţionar ortografic, ortoepic şi morphologic al limbii române, Bucureşti, Editura Academiei, 1982. DOOM2 = Dicţionar ortografic, ortoepic şi morphologic al limbii române, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010. Florea, Anca, Formaţii verbale în limba română actuală şi încadrarea lor morfologică, în “Aspecte ale dinamicii limbii române actuale”, Bucureşti, Editura Universităţii, 2002, p. 77-105. Hristea, Theodor, Ortografia şi ortoepia neologismelor româneşti (cu specială referire la împrumuturile recente), LL, 2, 1995, p. 36-53 Guţu Romalo, Valeria, Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, Bucureşti, editura Humanitas International, 2000 Pană-Dindelegan, Gabriela, Conceptul de r e g u l ă în lingvistica actuală, SCL, XXXIII, 2, 1982, p. 105-114 Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate, Bucureşti, Editura All, 2001. Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Aspecte actuale ale compunerii tematice, în volumul “Aspecte ale dinamicii limbii române actuale”, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2002, p. 225-249 Stoichiţoiu Adriana, Observaţii privind compunerea în româna actuală, AUB, XLIII, 1994 Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Creativitate lexicală în româna actuală, Bucureşti, Editura Universităţii, 2006.

Vintilă-Rădulescu, Ioana, Ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2), LLR, 2, 2003, p. 3-6 Vintilă-Rădulescu, Ioana, Unele inovaţii ale limbii române contemporane şi ediţia a II-a a DOOM, în vol. Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, vol. al II-lea, Bucureşti, Editura Universităţii, 2003, p. 43-65.

DENUMIREA DISCIPLINEI: PROZA DE TEROARE ÎN LITERATURA ROMÂNĂ

NUMĂR DE CREDITE: 2 ANUL: 3 SEMESTRUL: 1 TIPUL CURSULUI: curs 1 oră/săptămână, seminar

1 oră/săptămână OBIECTIVE:Comprehensiunea conceptului estetic

de teroare scripturală, familiarizarea cu terminologia critică specifică exegezei occidentale a temei, cunoaşterea celor mai importante opere şi a celor mai importanţi autori recuperabili prin prisma acestui

tipar narativ. CONŢINUT: Introducere. Distincţia teoretică dintre

conceptele estetice de „teroare” şi „groază”.Genealogia temei în literatura universală.Convenţii şi inovaţii specifice literaturii autohtone.Teroarea naturală şi reprezentanţii acestui model.Teroarea de frontieră şi reprezentanţii acestui model.Teroarea supranaturală şi reprezentanţii acestui model.Concluzii. LIMBA DE PREDARE: Română EVALUARE: examen scris BIBLIOGRAFIE: Ghiţă, Cătălin. Deimografia.Scenarii ale terorii în proza românească. Cuvânt înainte de Ştefan Borbély. Iaşi: Institutul European, 2011. Lovecraft, H.P. The Annotated Supernatural Horror in Literature. Edited, with introduction and commentary, by S.T. Joshi. New York: Hippocampus Press, 2000. Sandner, David. Fantastic Literature: A Critical Reader. Westport, CT: Praeger, 2004. Sullivan, Jack, editor. The Penguin Encyclopedia of Horror and the Supernatural. With an introduction by

Jacques Barzun. New York: Viking Penguin, 1986. Todorov, Tzvetan. Introducere în literatura fantastică. Traducere de Virgil Tănase. Prefaţă de Alexandru Sincu. Bucureşti: Ed. Univers, 1973.

DENUMIREA DISCIPLINEI: L.R.C. SINTAXA LIMBII ROMÂNE

NUMĂR DE CREDITE: 4 AN/SEMESTRUL: Anul III Limba română, semestrul

II TIPUL DISCIPLINEI: curs 2h/săpt., seminar

2h/săpt. OBIECTIVE: cunoaşterea şi utilizarea corectă a

conceptelor specifice sintaxei, construirea de enunţuri corecte, în conformitate cu normele limbii literare. CONŢINUT: Conceptele de parte de propoziţie,

funcţie sintactică, poziţie sintactică. Conceptul de grup sintactic. Funcţii sintactice predicative: predicatul, numele predicativ, complementul predicativ al obiectului, predicativul suplimentar. Complementele: subiect, complement direct,

Page 18: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

complement secundar, complement indirect, complement prepoziţional, de agent, posesiv şi comparativ. Circumstanţiale: de timp, de loc, de mod, instrumental, sociativ, cantitativ, de relaţie, de cauză, de scop, condiţional, concesiv, consecutiv, opoziţional, cumulativ, de excepţie. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE:

Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997. Căpăţînă, Cecilia, Sintaxa limbii române, Craiova, Editura Universitaria, 2009. Diaconescu, Ion, Sintaxa limbii române, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1995. Pană Dindelegan, Gabriela, Teorie şi analiză gramaticală, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Coresi, 1994. Pană Dindelegan, Gabriela, Elemente de gramatică. Dificultăţi, controverse, noi interpretări, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 2003. DSL = Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti, Editura Nemira, 2001. ELR = Enciclopedia limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2001. Gramatica limbii române, vol. I şi al II-lea, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Academiei, 1966. GALR = Gramatica limbii române, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, vol. al II-lea Enunţul,Bucureşti, Editura Academiei, 2008. GBLR = Gramatica de bază a limbii române, Bucureşti, Editura Univers Gold Enciclopedic, 2010

DENUMIREA DISCIPLINEI: LITERATURA ROMÂNĂ (PERIOADA POSTBELICĂ)

NUMĂR DE CREDITE: 4 ANUL: 3, SEMESTRUL: 2 TIPUL CURSULUI: curs 2 ore/săptămână, seminar

1 oră/săptămână OBIECTIVE:Comprehensiunea principalelor direcţii

de dezvoltare a literaturii române atât în perioada comunistă, cât, mai ales, în perioada de după 1989 şi până în prezent. Familiarizarea cu opera celor mai importanţi scriitori români postbelici. CONŢINUT: Introducere. Principalele probleme ale

unei literaturi dominate de ideologie. Cenzură şi autocenzură. Fenomenul disidenţei. Marile opere de sertar aşteptate, dar nematerializate. Redescoperirea Europei. Literatura română într-o tentativă de redefinire. Concluzii. LIMBA DE PREDARE: Română EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE: Călinescu, G.Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent. Bucureşti: Ed. Minerva, 1982. Dicţionarul scriitorilor români, 4 vol. Coordonare şi revizie ştiinţifică: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu.Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române (2 vol.) şi Albatros (2 vol), 1995-2002. Manolescu, Nicolae.Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură.Bucureşti: Ed.

Paralela 45, 2008. Negrici, Eugen. Iluziile literaturii române. Bucureşti: Ed. Cartea Românească, 2008.

Negrici, Eugen. Literatura română sub comunism.

Vol. I, Poezia. Vol. al II-lea, Proza. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Pro, 2006.

DENUMIREA DISCIPLINEI: AUTORI FUNDAMENTALI – LIVIU REBREANU

NUMĂR DE CREDITE: 2 ANUL: 3 SEMESTRUL: 2 TIPUL CURSULUI: curs 1 oră/săptămână, seminar

1 oră/săptămână OBIECTIVE:Familiarizarea cu viaţa şi cu opera

prozatorului Liviu Rebreanu, dezvoltarea unor abilităţi de interpretare a textelor literare rebreniene. CONŢINUT: Introducere. Nuvelistica. Marile

romane: Ion, Pădurea spânzuraţilor, Răscoala. Romanele minore. Alte scrieri. Concluzii. LIMBA DE PREDARE: Română EVALUARE: verificare BIBLIOGRAFIE: Crohmălniceanu, Ov. S.Literatura română între cele două războaie mondiale. 3 vol. Bucureşti: Ed.

Minerva, 1967-1975. Dicţionarul scriitorilor români, 4 vol. Coordonare şi revizie ştiinţifică: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu.Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române (2 vol.) şi Albatros (2 vol), 1995-2002. Manolescu, Nicolae.Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură.Bucureşti: Ed. Paralela 45, 2008. Manolescu, Nicolae.Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc. Bucureşti: Ed. 100+1 Gramar, 2000. Protopopescu, Al.Romanul psihologic românesc.Piteşti: Ed. Paralela 45, 2002.

DENUMIREA DISCIPLINEI: OPŢIONAL A2 (LIMBĂ ROMÂNĂ): TERMINOLOGIE ŞI ETIMOLOGIE

NUMĂR CREDITE:2 AN/SEMESTRU: anul al II-lea/ sem. I TIPUL DISCIPLINEI:curs 1h/săpt, seminar 1h/săpt OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea noţiunilor

de bază ale TERMINOLOGIEI, actualizarea cunoştinţelor de lexicologie şi corelarea lor cu noile cunoştinţe. Înţelegerea rolului limbilor clasice în formarea terminologiei. Stimularea deprinderilor de analiză etimologică a termenilor actuali. CONŢINUT: Precizări şi delimitări terminologice: terminologie şi terminologii, lexicologie, etimologie, etimon, concept, termen., standardizare, armonizare. Clase de concepte. Clase de termeni. Trăsături comune şi diferenţe esenţiale: cuvânt şi termen. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: BIDU-VRĂNCEANU, Angela, 2007 - Lexicul specializat în mişcare. De la dicţionare la texte,

Bucureşti, Editura Universităţii Bucureşti. BIDU-VRĂNCEANU, Angela; CĂLĂRAŞU, Cristina; IONESCU-RUXĂNDOIU, Liliana; MANCAŞ Mihaela; PANĂ DINDELEGAN, Gabriela, 2001 - Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti, Nemira; PAVEL, Eugeniu; RUCĂREANU, Costin, 2001 - Introducere în terminologie, Bucureşti, Editura Academiei, Editura Agir;

Page 19: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

Site-ografie:: BIDU-VRĂNCEANU, Angela, 2002 - Lexic comun, lexic specializat, Bucureşti, 2002 (e-Books, www.unibuc.ro); BUSUIOC, Ileana, CUCU, Mădălina, 2003 - Introducere în terminologie www.unibuc.ro (e-Books); CHIŞ, Dorina, 2004 - Termen şi cuvânt, http://litere.uvt.ro /documente%20pdf/articole/uniterm/uniterm%2012004/dchis1.pdf/ DIMITRESCU, Florica, 1994 – Dinamica lexicului românesc –ieri şi azi, Bucureşti, Logos,

http://www.logos.tm.ro/gratuit/973-95560-4-3a.pdf (1 august 2008). ZAFIU, Rodica, 2003 – Diversitatea stilistică în româna actuală , Bucureşti, Editura Universităţii din

Bucureşti (e-Books, www.unibuc.ro);

DENUMIREA DISCIPLINEI: LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ

NUMĂR CREDITE: 2 AN/SEMESTRU: III/ sem. al II-lea TIPUL DISCIPLINEI:curs 1h/săpt, seminar 1h/săpt OBIECTIVELE CURSULUI: Cunoaşterea şi

înţelegerea adecvată a noţiunilor specifice conceptului de limbaromână literară; explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice fundamentale; reflecţia critică şi constructivă în asimilarea aparatului conceptual şi metodologic specific disciplinei; aplicarea creativă şi inovativă a instrumentelor de analiză în formularea de soluţii la probleme tipice din domeniul limbii literare. CONŢINUT: Şcoala Ardeleană.Contribuţia lui Ion

Heliade Rădulescu la dezvoltarea limbii literare. Limba literarăîn perioada 1840-1881 (orientarea latino-romanică; orientarea natională). Introducerea alfabetului latin. Proiecte ortografice academice. Contribuţia lui Titu Maiorescu. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: examen BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Coteanu, Ion, Structura şi evolutia limbii române (de la origini până la 1880), Bucureşti, EA, 1981.

Diaconescu, Paula, Elemente de istorie a limbii române literare moderne. Partea I. Probleme de normare a limbii române literare moderne (1830-1880), Bucureşti, CMUB, 1974.

Gheţie, Ion, Istoria limbii române literare. Privire sintetică, Bucureşti, EŞE, 1978.

Gheţie, Ion, Introducere în studiul limbii române literare, Bucureşti, EŞE, 1982.

Topală, Dragoş Vlad, Compendiu de istorie a limbii române literare (până la 1881), Craiova, EUC, 2001.

DENUMIREA DISCIPLINEI : CURS OPŢIONAL A1- LIMBĂ (LINGVISTICĂ ROMANICĂ)

NUMĂR DE CREDITE: 2 TITULARUL CURSULUI: Lect. univ. dr. Mihaela

POPESCU AN / SEMESTRU: an III, sem. II TIPUL DISCIPLINEI: curs 1h/săpt, seminar 1h/săpt

OBIECTIVE: formarea competenţelor teoretice care

să permită situarea şi definirea domeniului lingvisticii romanice în ansamblul ştiinţelor limbajului;asimilarea conceptelor teoretice şi operaţionale din domeniul lingvisticii romanice;accentuarea caracterului sintetic al limbii latine prin contrastivitate cu analitismul principalelor limbi romanice cunoscute;însuşirea grilelor de analiză şi de interpretare a fenomenelor lingvistice referitoare la evoluţia limbii latine şi la necesitatea reorganizării ulterioare a fonetismului, morfosintaxei şi lexicului limbilor romanice;formarea deprinderilor de analiză fonetică, morfosintactică şi lexicală a unor structuri lingvistice în evoluţia lor de la latină la limbile romanice analizate. CONŢINUT: 1. Catalana, occitana, gascona. Noţiuni

introductive. 2. Domeniul galo-romanic: Limba franceză: repartizare geografică, structură dialectală, primele documente de atestare, trăsături tipologice (fonetică, morfosintaxă, lexic). 3. Domeniul italo-romanic: Limba italiană: repartizare geografică, structură dialectală, primele documente de atestare, trăsături tipologice (fonetică, morfosintaxă, lexic). 4. Domeniul balcano-romanic: Limba română: repartizare geografică, structură dialectală, primele documente de atestare, trăsături tipologice (fonetică, morfosintaxă, lexic). 5. Asemănări şi deosebiri în evoluţia limbilor romanice. Privire de ansamblu. LIMBA DE PREDARE: româna EVALUARE: colocviu BIBLIOGRAFIE:

Academia Republicii Populare Române (1965-1969), Istoria limbii române, vol. I (ILR I): Limba latină; vol. II (ILR II): A. Latina dunăreană, B. Româna comună, C. Influenţe, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Populare Române, Al. Rosetti, redactor responsabil. Bidu-Vrănceanu, Angela, Călăraşu, Cristina, Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaş, Mihaela, Pană Dindelegan, Gabriela (2001), Dicţionar de ştiinţe ale limbii (DSL), Bucureşti, Editura Nemira. Fischer, Iancu (1985b), Morfologia istorică a limbii latine, Bucureşti, Tipografia Universităţii Bucureşti (TUB). Iliescu, Maria, Livescu, Michaela, Introducere în studiul limbilor romanice, I, Craiova, 1978, II, Craiova, 1980. Livescu, Michaela, Elemente de lingvistică romanică, Craiova, Editura Universitaria, 2003. Manoliu Manea, Maria (1971), Gramatica comparată a limbilor romanice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. Reinheimer-Rîpeanu, Sanda (2001), Lingvistica romanică. Lexic, morfologie, fonetică, Bucureşti, Editura All Universitar.

DENUMIREA DISCIPLINEI: INTRODUCERE ÎN POEZIA VIZIONARĂ

NUMĂR DE CREDITE:2 ANUL: SEMESTRUL: 2 TIPUL CURSULUI: curs 1 oră/săptămână, seminar

1 oră/săptămână OBIECTIVE:Comprehensiunea conceptului de

poezie vizionară, familiarizarea cu terminologia critică specifică exegezei occidentale a temei, cunoaşterea celor mai importante opere şi a celor

Page 20: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MODERNĂ (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă)

mai importanţi autori recuperabili prin prisma acestui

model poetic. CONŢINUT: Introducere. Distincţia teoretică dintre

viziunile laice şi cele religioase. Factorii inductori ai viziunii. Factorii ideali. Factorii empirici. Tipuri de viziuni. Spaţiotemporalitatea în viziune. Paradigma poeziei vizionare. Reprezentanţi autohtoni. Concluzii. LIMBA DE PREDARE: Română EVALUARE: colocviu BIBLIOGRAFIE: Ghiţă, Cătălin.Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare. Cuvânt înainte de Eugen Negrici. Piteşti: Ed. Paralela 45, 2005. Goodman, Nelson.Ways of Worldmaking. Sussex: The Harvester Press, 1978. Negrici, Eugen. Sistematica poeziei. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1998. Petrescu, Ioana Em.Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti. Bucureşti: Ed. Viitorul Românesc, 1998. Welburn, Andrew J.The Truth of Imagination: An Introduction to Visionary Poetry. Basingstoke and

London: Macmillan, 1989.

IPLINEI : NUMĂR CREDITE: 2 SEMESTRU: II NUMAR DE ORE: 1 oră curs/săptămână, 1 oră

seminar/ săptămână OBIECTIVE: Dobândirea unor cunoştinţe generale

de dialectologie. Însuşirea terminologiei de specialitate. Cunoaşterea structurii dialectale a dacoromânei. Cunoaşterea principalelor trăsăturilor fonetice, morfosintactice şi lexicale ale subdialectelor dacoromânei. TEMATICA: Obiectul dialectologiei.Legătura

dialectologiei cu alte discipline. Varietăţile teritoriale ale limbii (dialect, subdialect, grai, subgrai); graiuri de tranziţie şi graiuri mixte. Interdialectul, idiolectul. Criteriile de delimitare a limbii şi a dialectului. Geografia lingvistică. Atlasele lingvistice ale limbii române. Dacoromâna. Structura dialectală. Descrierea varietăţilor dialectale: arie, principalele trăsături tipologice fonetice, morfosintactice şi lexicale. LIMBA DE PREDARE: româna FORMA DE VERIFICARE: colocviu BIBLIOGRAFIE Caragiu-Marioţeanu, Matilda (1975), Compendiu de dialectologie română (nord- şi sud-dunăreană), Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Caragiu-Marioţeanu, Matilda, Giosu, Ştefan, Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Todoran, Romulus (1977), Dialectologie română, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. Livescu, Michaela (2004), Varietăţile diatopice ale limbii române, Craiova: Editura Universitaria. Marin, Maria (coord.) (2009), Dicţionarul graiurilor dacoromâne sudice, Bucureşti: Editura Academiei

Române. Marin, Maria, Margarit, Iulia, Neagoe, Victorela, Pavel, Vasile (2000), Cercetări asupra graiurilor

româneşti de peste hotare, Bucureşti: Editura

Academiei Române. Mărgărit, Iulia (2009), Vocabularul graiurilor munteneşti actuale, Bucureşti: Editura Academiei Române. Rusu, Valeriu (coord.) (1984), Tratat de dialectologie românească, Craiova: Editura Scrisul Românesc.

Decan, Prof.univ.dr. Nicu PANEA

DENUMIREA DISCIPLINEI : CURS OPŢIONAL A2 LIMBA ROMÂNĂ IREA DISCIPLINEI :

TEORIA COMUNICĂRII

ORGANIZAŢIONALE

UMIREA DISCIPLINEI :

TEO DENUMIREA DISCIPLINEI :

TEORIA COMUNICĂRII

ORGANIZAŢIONALE

RIA COMUNICĂRII

ORGANIZAŢIONALE