Limits of knowledge society

În acest volum sunt incluse articolele prezentate la Conferința internațională din Iași din Octombrie 2011, din secțiunea a doua: Psihologie și Științe ale Educației și Antropologie și Studii culturale.

În prima parte a volumului găsim articole despre psihologie generală, învățarea de-a lungul vieții și educația adultului, educație și tehnologie, teoriile educației și cogniții, psihologie socială, life-span, etc., iar în partea a doua a volumului articolele se bazează pe diversitatea culturală, schimbare, convingeri și practici religioase, migrație, etnicitate, etc.

Livia Durac vorbește despre schimbările generate de nivelul tranziției umane cu privire la era în care trăim, o eră în care cunoașterea se face pe toate planurile, despre e-learning și avantajele educației online în articolul ”The implication of the knowledge society upon society”.

În ”Philosophy and the knowledge society: educational ideals, civic intelligence and distributed cognition”, Byron Kaldis aduce la cunoștința noastră conflictele dintre Knowledge Society și educația de-a lungul vieții și inteligența civică și atrage atenția asupra importanței pe care ar trebui să o aibă aceste concepte în viața noastră și asupra armoniei care ar trebui să existe între ele.

Cornelia Gășpărel ne vorbește despre consecințele Principiului Legal în etica profesională specifică ariei psihoterapeutice, despre codul muncii și penalitălțile aferente.

Georgiana Corcaci scrie în ”Study on some aspects of organizational climate” despre dimensiunile psihologice relevante în organizații cu privire la satisfacția și performanța job-ului. Ea urmează cele două obiective: 1. identificarea caracteristicilor dimensiunilor climatului organizațional, în mediul companiilor de securităate și pază din Iași, 2. intervenția psihologică în mediul organizațional.

În ”The impact of the social changes on educational politics and the strategies used in the field of human resource training”, Simona Marin pune accentul pe importanța dezvoltării umane la nivelul Uniunii Europene și ne vorbește despre importnața cercetării în domeniul educației, aceasta fiind o condiție fundamentală pentru progresul societății.

Viorica Banciu ne vorbește în ”Education through literature during pre-school years” despre rolul literaturii și lecturii în dezvoltarea copilului, în special la preșcolari.

În ”Psychology of knowledge and psychological knowledge”, Bogdan Popoveniuc își propune să ne ofere o ”priveliște” clară asupra cunoașterii și cunoașterii psihologice, să sintetizeze originile cunoașterii și să ne prezinte cum se vede și ce înseamnă cunoașterea în zilele noastre.

Un articol care mi-a plăcut foarte mult este cel al lui Liviu Adrian Magurianu: ”The paradigm of the spiritual emergency to Nicolae Steinhadt”, în care autorul Nicolae Steinhardt este prezentat ca un model de auto actualizare.

Felicia Ceaușu scrie în ”Social cognition or how we think about the world where we live in” despre exploziile de informații cu care ne confruntăm zi de zi și cum le interpretăm noi, cum le

sortăm și cum ne afectează acestea, despre chemele mentale, despre mecanisme și strategii cognnitive individuale. Cam despre aceleași lucruri scrie și Ana Guguman în articolul ”Le modele global et l`automatisation dans la pedagogie du XXI-ieme siecle”, doar că ea pune accentul pe educația umană.

Camelia Monica Mihalache scrie în ”The convergence of psychology and socio-psychology over the understanding of personal values` studies in marketing - televison consumption” despre influența televiziunii asupra audienței, despre teoriile folosite de cercetători pentru a descrie fenomenul psihologic și sociologic în comportamentul consumatorului și despre modul în care televizunea ne captează interesul și ne influențeză comportamentul.

Despre fenomenul migrației, criza de valori, educația interculturală găsim informații în articolul Deliei Suiogan: ”Continuity and discontinuity at the level of cultural representations-implications of migration”.

Petru Dunca scrie despre simbolurile din folclorul românesc în articolul ”Landmarks in the symbolism of a traditional romanian background”.

În ”The Romanian Comunity in Italy through the last reports caritas/migrantes”, Belea Simion își propune să ne prezinte considerentele generale ale comunității române din Italia, date numerice oferite de Caritas și Fundația Migrantes, informații despre integrarea socială și profesională a imigranților români.

Livia Baciu ne oferă informații despre hermeneutica lui Constantin Noica, Florin Teodor Olaru vorbește și el despre fenomenul migrației, oferindu-ne ”un (autre) regard sur l`univers migratoire”, iar Adina Iulia Șandru subliniază importanța ritualurilor mortuare.

Ultimul, dar nu cel din urmă, este Yannik Porsche care scrie despre identitățile și reprezentările imigranților din Franța și Germania, despre conceptele de ”brand” și ”industria culturii globale”, despre construcția cunoașterii în ”Knowledge constructions in a Franco-German Museum Exhibition”.