logistica in contextul crizei

7/28/2019 Logistica in Contextul Crizei

1/23

CuprinsCuprins....................................................................................................................... 1

1. Logistica concepte teoretice................................................................................ 12. Criza economica internationala ............................................................................. 3

3.Logistica internationala in anii de criza ..................................................................4

4. Logistica din Romania ..........................................................................................10

5. Influenta asupra firmei Studiu de caz WRIGLEY Romania.....................................12

6. Solutii inovative in domeniul logisticii firmei .......................................................14

6.1. Picking-ul o solutie utila..................................................................................14

6.2. Externalizarea................................................................................................ 15

7. Concluzii............................................................................................................... 16

8. Propuneri de imbunatatire a logisticii companiilor............................................... 20

1. Logistica concepte teoretice

n literatura de specialitate exist mai multe definiii date termenului de logisticiLogistica se ocup cu planificarea i controlul fluxurilor materiale i informaionale

1


2/23

organizaii, att n sectorul public, ct i n cel privat. Rolul logisticii este de a asigurmaterialele necesare la locul cerut i la timpul potrivit n condiiile satisfacerii unui anumit set restricii (de exemplu, restriciile bugetare) i urmrind optimizarea unui anumit indicator d performan (de exemplu, minimizarea costurilor operaionale totale).

Logistica sau managementul n logistica se refer la acele activiti ce au ca sco planificarea, implementarea, monitorizarea livrrilor eficiente de mrfuri, depozitarea i returacestora, dar i asigurarea fluxului de informaii ntre punctul de expediie i cel de destinaiLogistica este neleas ca o funcie ce reunete timpul i spaiul pentru a transfera mrfurilTotodat, logistica este managementul lanului relaiilor ntre furnizori i clieni, plecnd de materia prim pn la clientul final. Pe lng managementul resurselor umane i cel financia

managementul logistic este o alt funcie activ n cadrul firmelor.1

Logistica este o component a activitii industriale i comerciale. Tendina este de abandona livrrile determinate de capacitate n favoarea celor determinate de comenzi. Produsesunt adaptate clienilor. Exigene sporite vizeaz att termenele de predare limitate i planificar pe perioade scurte, ct i precizia i flexibilitatea. Comerul se globalizeaz. Muli subcontractsunt implicai n lanul de aprovizionare. Valoarea bunurilor crete pe msur ce societile

limiteaz stocurile pentru a reduce suma capitalurilor blocate. Aceasta necesit livrri rapid punctuale, pe parcursul procesului de producie i de distribuie ctre clienii finali, deopotrivn fluxurile inverse. Cererea pentru o logistica eficient este foarte ridicat. Capacitatea decombina i exploata la maxim lanurile de transport reprezint cheia succesului n procesul dcontrol i gestionare a fluxurilor de materiale i produse.

1

Transportul - indiferent de mod - este partea cea mai vizibil, din punct de vedere fizic, lanului logistic. Astfel, inevitabil, abordarea subiectului logisticii va aduce n centrul ateniei transportul. Sistemele de transport inteligent se impun pe piaa european logistica, avnd

1 Mihaela Belu, Strategii de distributie in spatial European, Editura ASE 2003

2


3/23

principal rezultat mbuntirea eficienei tuturor modalitilor de transport., dar i reducernumrului de documente ce trebuie completate, mai ales n cazul transportului transfrontalier dmrfuri. Se pot da cteva exemple de astfel de sisteme de transport inteligent: SESA(Sistemul european pentru gestionarea traficului aerian), ERTMS (Sistemul european dsemnalizare feroviar), RIS (Serviciile de informaii fluviale) i SafeSeaNet.

2. Criza economica internationalaCriza economic reprezint o situa ie n care economia uneiri trece brusc printr-o

scdere a for ei sale, scdere adus de regul de o criz financiar.n februarie 2007, viitoarea criz mondial prea s fie mai mult o problem financiar

american deoarece din ce n ce mai muli clieni din Statele Unite ale Americii nu i-au m

achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provocat primele falimente ale uninstituii bancare specializate.

Criza financiar i economic din America s-a extins rapid in restul lumii. Europa a intratin recesiune economic. Incercnd s stabilizeze entittile financiare interne si s-si revigoreeconomia, guvernan ii din Europa Occidental au investit sume uriae n structurile financiareinterne, au na ionalizat o bun parte dintre bnci i au redus impozitele ca s stimulezeeconomia.

Productia industrial dinrile europene dezvoltate, precum Germania, Frana, Anglia,Italia si Spania, a sczut n 6 luni cu 20-25%.omajul, lipsa de ncredere a consumatorilor isenzaia de nesigurant a cetenilor au crescut n majoritatea statelor din UE. Guvernul germana alocat 100 de miliarde de euro pentru garantarea mprumuturilor acordate de bnci. Deoareefectul a fost insuficient, guvernanii au dispus ca alte 60 de miliarde de euro s fie alocate pentru stimularea economiei.2

2

n timpul crizelor financiare interna ionale, cerinele pentru resurse naturale, servicii i produse scad. Ceea ce afecteaza negativrile cu economii bazate pe export. Exporturile dinTaiwan, Japonia i Coreea de Sud s-au degradat cu de la 25 la 50%. Cre terea economic

2 http://www.revista22.ro/consecintele-crizei-financiare-globale-5498.html

3


4/23

global, care a fost de 5% in 2007, este proiectat s scad la 0,2% in 2009. Multeri n procesde dezvoltare supravieuiesc prin export de materii prime i produse agricole.

In Rusia, criza financiar a facut ravagii spectaculoase. Deoarece in ultimul an pretu ieiului pe piata international a sczut cu dou treimi, veniturile din exportul de petrol s-adeteriorat substan ial. Reactionnd la deprecierea rublei, capitalul strin i autohton a renceputfuga in strintate. n ultimul an, bursa de ac iuni a sczut cu 70%. n loc s ia msurimonetariste, premierul Vadimir Putin a decis s combat criza economic prin controluinforma iilor i prin represiuni politice.

Nici Romania nu a fost ocolita de creditele haotice. Credit doar cu buletinul vdeveni o istorie n manualul de func ionare a bncilor. Criza economic pe care Romania incepes o traverseze este cu precdere o criza intern, determinat de o crestere economic

nesntoas, de vreme ce se poate volatiliza ntr-un singur trimestru.i asta pentru c am avut inace ti ani o cre tere bazat pe consum, finanat pe datorie. Cauza principal este consumulexcesiv pe datorie. Criza financiar international a fost doar declanatorul crizei economiceinterne, pentru c a afectat sursele de finanare. Noi consumm pe datorie, i acum nemprumutam mult mai scump sau deloc. Aceast stare de lucruri este valabil i pentru guvern, i pentru firme, i pentru popula ie.

Eliminarea risipei, priorit i clare n utilizarea banilor publici (cu accent pe

infrastructur), atragerea ct mai multor fonduri UE, trebuie s ghideze programul anticriz. plus, trebuie s inelegem c nu ne putem permite tot ceea ce pot face cei ce opereaz n zonaeuro, care nu au grija atacurilor speculative i a impactului unei deprecieri brutale asuprasistemului financiar. Trebuie nceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetaadministrative. Cei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja i pe care i poti economisi. Dineconomiile astfel fcute se poate gndi un plan de investi ii n infrastructur, pentru c acesteaaduc locuri de munc i au un efect important de antrenare n economie. ns investi iile ninfrastructur trebuie realizate n cadrul unei programri bugetare multianuale, singura solu ie dea reduce costurile suplimentare i de a elimina alocarea gre it a banului public.

3.Logistica internationala in anii de criza

4


5/23

Anii 2008-2009

Criza financiar actual este rezultatul a doua crize, cea subprime din Statele Unite aAmericii si cea de lichiditati din vara anului 2008.

Aceasta criz a determinat majoritatea guvernelor si bancile centrale s ia o serie dmasuri n mod concertat.

ntr-un studiu publicat de compania de consultanta Roland Berger, sunt prezentate tre posibile scenarii:

Primul scenariu se refer la o redresare rapid, in 6-12 luni. n acest caz, industriimobiliar si cea auto vor resimi un impact sczut al crizei, asupra somajului si evoluiei preturilor vor fi exercitate presiuni moderate, iar companiile se vor confrunta cu o relativerodare a valorii de pia.3

Scenariul 2 vizeaz o recesiune pe o perioad de 1-2 ani.Consecintele acestei situatii sunt: contractarea PIB n toaterile membre G7; majoritatea

industriilor vor fi afectate, cu excepia celor din India si China; vor aprea riscuri inflationiste sisomaj; companiile se vor confrunta cu o scdere considerabila a profiturilor, cu insolven sirestructurare masiv.

Scenariul 3: depresie economic, situatie n care consecintele se vor manifesta pe perioad de 3-5 ani. In acest caz, toate industriile vor fi afectate, criza va deveni tridimensiona

(financiar, economic i de sistem), vor fi adoptate masuri dramatice, iar condiiile de businessvor deveni haotice, se vor nregistra valuri succesive de insolven.

Impasul financiar mondial ce si are rdacinile n criza american a creditelor seaman co pnz de paianjen ce afecteaz aproape toate ramurile economiei mondiale i paralizealegturile dintre ele. Sectorul logisticii este profund afectat de diminuarea cererii i lipsa dlichiditi.

3

Circuit City, unul dintre cele mai mari lanuri de retail n domeniul electronicelor dinAmerica a anuntat la sfritul anului trecut c va apela la protecia legii falimentului. ConformCapitolului 11 din Legea Falimentului este posibil s-i continue activitatea n timp ce dezvol

3 Cristina Rosca, DHL renunta la concurenta cu FedEx si concediaza 9.500 de angajati, Cristina Rosca, ZiarFinanciar, 11.12.2008

5


6/23

un plan de reorganizare, care presupune nchiderea a 20% din cele peste 700 de locatii sdisponibilizarea a aproximativ 7.000 de persoane. Si n Canada, compania va urma aceeasi ca prin nchiderea a 20% din magazine i concedierea a 700 de angajai de la sediul central.

Bruce H. Besanko, directorul executiv al companiei, a citat trei factori ce au condus laceast situatie n documentele oficiale: erodarea ncrederii, scderea nivelului lichiditatilor criza economic global.4

Efectele imediate au fost scderea actiunilor cu 56% ceea ce a dus la stoparetranzac i onarii lor.

DHL, grupul din sectorul de logistic, a disponibilizat 5.400 de persoane n 2010 iar n2011 numrul de angajati a sczut cu nc 9500 de persoane prin renunarea la businessul decurierat expres din SUA. Deutsche Post, compania-mam, a luat decizia de a abandon

concurena cu FedEx si cu United Parcel Service pe propriul lor teren, datorit pierderilor ncrestere pe care le-a suferit DHL pe piaa curieratului din Statele Unite.

Deutsche Post a spus ca ncetinirea creterii economiei globale a declanat nevoia de "actiona de o manier mai prudent" pe piaa din Statele Unite, unde iniial dorise s reducvolumul de operatiunii de baz cu 30%. Costurile de restructurare, estimate n mai 2008 la 2 mldolari (1,55 mld. euro), se vor dubla, pn la o valoare de 3,9 mld. Dolari (3 mld. euro), sumcare va trece compania pe pierderi n 2012.

Anul 2010

n 2010, economia mondial, afectat de criza economico-financiar, s-a revitalizat. acest context, creterea economiei a determinat noi oportuniti de dezvoltare pentru transport logistic, inclusiv pentru sectorul industrial aferent.

4

Astfel, inovaiile tehnologice aduc elemente noi n acest sector, determinnd optimizareserviciilor ce influeneaz competitivitatea pieei la nivel global. Investiiile alocatimplementrii sistemelor tehnologice de ultim or contribuie la dezvoltarea ntregului sector d

4 Andrei Postelnicu, Criza si hazardul moral, Ziarul Capital

6


7/23

transport i logistic, acest lucru fiind susinut de companiile ce activeaz n acest domeniInvestiia n IT este din nou pe agenda de zi a furnizorilor de servicii de transport i logisticcare, n procent de 54% au planuri de investiii pe termen lung n transporturi i n sistemele gestionare a comerului global.

Aceast cretere se datoreaz faptului c mediul economic a nregistrat rezultate pozitivlucru simit de sectorul de transporturi i logistic. Astfel, 75% din companii au certitudinerevitalizrii sau sunt n curs de revitalizare dup o perioad de criz economic i financiar doar 12,6% susin c nc sunt afectai de criz, concluzioneaz un sondaj efectuat de TranspoIntelligence (TI) i Kewill. Studiul, concentrat pe modul de utilizare soluiilor IT n logistic transporturi, este bazat pe sondaje elaborate pe 478 de companii din care 407 (85%) sunfurnizori de transport i logistic. Potrivit studiului, factorul determinant pentru alocareinvestiiilor n tehnologie este satisfacerea clienilor prin reducerea costurilor i demonstrareeficienei operaionale. Cu toate acestea, unul din trei repondei (32,4%) consider tehnologsoftware utilizat n prezent de ctre companiile proprii ca fiind o barier a reacionrii la noioportuniti de afaceri, sugernd c unii furnizori de soluii software trebuie s rspund nevoilclienilor lor. ns, 47% din companiile intervievate nu anticipeaz c noile sisteme de IT pentrlogistic vor fi implementate n urmtoarele 6 luni, iar 73% dintre acestea sunt de prere c

timpul de implementare a noilor sisteme a fost o barier semnificativ n ceea ce privembuntirea sistemelor. Astfel, pentru a investi n sisteme tehnologice, companiile au nevode recuperarea rapid a investiiilor. Studiul arat clar faptul c firmele de transport i logisticau nevoie de sisteme de gestionare a comerului global. Dup recesiune, aceste companii anevoie de un partener ce poate garanta o implementare i integrare prompt pentru a asigurantoarcere a investiiilor ct mai rapid. De acest lucru depinde nivelul de competitivitate pe cal ofer companiile i de asemenea, ofer un sprijin creterii economice.

Anii 2011-2012

7


8/23

Din cauz c marile retele de retail precum i importante firme multinationale i-au reducererea pentru spatii logistice, aceasta piat a cunoscut o diminuare drastic in primele trtrimestre din acest an.

Piata spatiilor logistice din Europa a inregistrat o scdere medie de 1.4% a costurilor totde ocupare pe parcursul anului 2011. Contextul macro-economic incert a redus cererea de spalogistice. Cel mai recent studiu al DTZ1 arata ca o treime din pietele europene au inregistrscderi semnificative ale coturilor totale de ocupare datorita diminuarii chiriilor de-a lunguultimului an. Chiriasii care urmaresc s-i imbuntateasc conditiile vor continua s-i pastre pozitia de fort i in 2012, in contextul unor perspective slabe pentru sectorul logistic.3

Pentru al doilea an consecutiv, ocupantii din Marsilia, Bruxelles, Antwerp, LyonBudapesta siBucurestiau beneficiat de cele mai mici costuri de ocupare din Europa. Dublin, unadintre cele mai scumpe piete inainte de 2010, a cunoscut scderi semnificative, pe fondureducerii abrupte a chiriilor prime din timpul ultimelor trimestre. Costurile de ocupare a spatiillogistice in Bucuresti raman la un nivel redus (57.6 / mp/ an), drept consecint a unui stoimportant de spatii disponibile, a cererii slabe i a perspectivelor economice incerte.5

In contrapartida, Londra Heathrow ramane una dintre cele mai scumpe locatii, urmat dOslo si sud-estul Angliei. Chiriasii din Frankfurt, Lyon si London Heathrow au experimentacele mai pronuntate cresteri ale costurilor in 2011, in mare parte datorita creterii chiriilor. IFrankfurt s-a observat o intensificare a cererii de spatii de depozitare de tip prime, datorit pozitiei sale de principal nod detransportdin regiune.

5

Creterea costurilor de ocupare se asteapta sa fie slaba in 2012, prezentandu-senumeroase oportunitai pentru chiriasii care urmaresc s-si imbunataeasca conditiile inainte d2014, cand preconizam o crestere mai susinut. Estimarea este c pieele europene in ansambllor vor avea o crestere medie de 1.5% pe an pana in 2016. Exista totusi o divergent intr5 http://www.smartestate.ro/stire/260/Ocupantii-spatiilor-logistice-beneficiaza-de-costuri-mai-mici,-in-contextul-unei-cereri-slabe.html

8
http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/


9/23

costurile inregistrate pediversepiete europene, ce tine de diferenele specifice intre cerere si stocdisponibil si de profilul economic diferit al trilor.

Raportul arat c nodurile logistice strategice din Antwerp, Rotterdam si Varsovia vo

continua sa experimenteze o cerere puternic, atat din partea chiriasilor cat si a investitorilogenerand o presiune ascendenta asupra chiriilor i, in consecint, costuri de ocupare mai maManchester se asteapt s fie piaa cu cea mai accelerata crestere pe piaa logistic din UKmarcand o crestere similar a costurilor de ocupare.

Pe parcursul 2012-2013 este posibil s vedem crescand costurile de ocupare ale spatiilologistice din majoritatea pietelor care au fost afectate semnificativ de criza economica, cum arBarcelona, Madrid si Dublin. Cu toate acestea, costurile de ocupare de pe aceste piete la final

intervalului analizat (2016) vor fi cu mult sub cele dinainte de criza. Ocupantii din GothenburCopenhaga si Oslo vor beneficia de cele mai mici cresteri ale costurilor de ocupare, datoridisponibilitatii terenurilor pentru noi dezvoltari, care va frana costurile in urmatorii ani. Sasteapta ca Berlin s aiba a doua cea mai slab crestere a costurilor de ocupare pana n 201intrucat nu indeplineste exigene strategice din punct de vedere logistic.

Un alt studiu arat c media costurilor de ocupare in zona Europei este in prezent de 85mp/ an. Franta, sudul Europei si zona Benelux se situeaz in genere sub aceast cifr, Marsil

inregistrand cea mai mic valoare, de 50/ mp/ an. Marea Britanie si Tarile Nordice se clase peste medie, London Heathrow fiind cea mai scump locaie, cu 217 / mp/ an.

Ocupantii de pe majoritatea pietelor europene se pot astepta s fac economii in 2012. reducere a cererii din partea pieelor tradiional exportatoare si de asemenea din partea celor dStatele Unite va avea drept consecin diminuarea presiunii asupra costurilor de ocupare. Ctoate acestea, impactul crizei financiare a avut repercusiuni asupra dezvoltrilor speculative spatii logistice pe numeroase piee europene. Stocul imediat de spaii de clas disponibile s

reduce, ceea ce ar putea duce la o intensificare a presiunii asupra chiriilor si implicit asuprcosturilor generale de ocupare, pe termen mediu si lung.

DTZ este o companie global de consultan imobiliar, cu birouri n 140 de orae din 4de ri (acoperind Europa, Orientul Mijlociu si Africa, Asia Pacific i America). Compania ofeconsultant si expertiz personalizat investitorilor, dezvoltatorilor, ocupantilor din sectoru

9
http://void%280%29/http://void%280%29/


10/23

public si privat si consultanilor financiari. DTZ asist clienii n profunzimea nevoilor acestor pe toate sectoarele pietei imobiliare, cuprinzand Investitii, Inchirieri si Brokeraj, AdministrarProprietatilor, Management de Proiect si Consultanta in Constructii, Evaluari, AsseManagement, Consultanta si Research. Compania-mam, DTZ Holding plc., a fost listata Bursa din Londra nca din 1987.

n noiembrie 2002, dup nou ani de activitate de succes pe piaa imobiliar dinRomnia, Echinox Consulting a ncheiat un acord de parteneriat cu compania multinaionaDTZ, una dintre firmele lider pe plan internaional n domeniul imobiliar, Echinox Consultindevenind reprezentantul local al DTZ sub denumirea de DTZ Echinox.

4. Logistica din RomaniaPiat de logistic din Romnia si-a continuat dezvoltarea dinamic din ultimii ani, n ciudcrizei financiare, volumul tranzactiilor de pe piata de logistic depasind 220.000 de metri ptra potrivit companiilor de consultanta. Planurile dezvoltatorilor de profil nu vor mai fi la fel dambitioase ca n anii trecuti, nsa vestul tarii va ramne n continuare tentant pentru companiide logistic si transport.

Cei mai mari jucatori de pe piata de spatii logistice si industriale, Cefin Real Estat(Italia), ProLogis (Statele Unite) sau Portland Trust (Belgia) si-au continuat investitiile ncepu

n zona de vest a Capitalei, de-a lungul autostrazii Bucuresti-Pitesti, ns au aparut si investitonoi precum Eyemaxx (Austria), CTP Invest (Cehia), belgienii de la Warehouse de Pauw (WDsau European Future Group (Marea Britanie), care au atacat si orasele din provincie, mai alcele din vest.

n anul 2008 s-a nregistrat pentru piata de spatii logistice din Romnia o cerere constantsi un ritm dinamic de dezvoltare, la fel ca si n anul 2007. Volumul tranzactiilor efectuate p piata de logistic a deposit 220.000 metri patrati. Din cei 220.000 de metri patrati de spat

tranzactionate in 2011, aproximativ 45.000 metri patrati au fost nchiriati n afara Bucurestiulun orasele: Timisoara, Arad (orase atractive datorita apropierii de granita), Ploiesti si Pitesti (casunt puternic industrializate).

Cei mai mari dezvoltatori de pe piata logistic Cefin Real Estate Romnia, Prologis Portland, controleaza circa 500.000 metri patrati, 70% din totalul stocului modern n BucuresProiectele sunt ocupate n proportie de peste 95%.

10


11/23

n 2010 s-au livrat 250.000 metri patrati n Bucuresti si 80.000 metri patrati n tar 45.000 metri patrati n Arad, 18.000 metri patrati n Timisoara si 16.000 metri patrati n Ploiest

n tara, tranzactiile se ncheie mai greu deoarece clientii au nevoie de timp pentruelaborarea unei strategii regionale, iar costurile cu deschiderea unui nou punct de lucru, cu no personal angajat sunt mai mari.

Problema principala ridicata de majoritatea clientilor n elaborarea strategiilor la nivenational este reprezentata de lipsa infrastrucurii, fapt care amna nc explozia dezvoltarilor orasele cheie ale Romniei.6

Pentru 2012, noul stoc n Bucuresti anuntat este de peste 100.000 de metri patratidezvoltatorii devenind mai prudenti n contextul economiei globale actuale, accesul la credifiind mult mai dificil si cu un cost mai ridicat, iar ca o masur actual de adaptare la realitat

pietei, majoritatea clientilor cu nevoi de extindere sau relocare prefer din ce n ce mai muvarianta nchirierii spatiilor dect cea a achizitiei si a dezvoltrii proprii.6

In tar doar ctiva dezvoltatori vor continua extinderea: Eyemaxx, Phoenix - HeliosInvest4See si VGP n special n vestul Romniei (Timisoara, Turda).

Cererea pentru spatii de depozitare att n Bucuresti, ct si n tara va fi reprezentat dcompanii de logistica (cele care cstig clienti noi) si de distributie (cele care-si extinactivitatea).

In Romnia, sectorul din economie care va fi cel mai puternic afectat in contextul crizeconomice globale va fi industria auto, n conditiile n care marile companii pentru care s produc piese si automobile si restrng activitatea. Si alte sectoare din economie- cele ca presupun contractarea de credite - vor avea de suferit de pe urma crizei: industria mobilei vsuferi o stagnare, daca nu o scdere, ca si cea a electrocasnicelor.

Inaugurarea de centre comerciale de tip malluri sau parcuri de retail va nregistra n 201un trend descendent fata de ultimii doi ani, sustin consultantii imobiliari. Va fi o perioada n cadezvoltatorii vor sta n expectativa, vor analiza piata si ofertele de finantare, dar si vor regndiatt proiectele, ct si strategiile. Segmentele de retail, industrial si logistic nu vor fi prea afectade criza, ntruct cererea ramne mare, iar majoritatea proiectelor au finantarea aprobata.

6 Cristina Rosca, DHL renunta la concurenta cu FedEx si concediaza 9.500 de angajati, ZiarulFinanciar, 11.12.2008

11


12/23

Va exista un oarecare recul n ceea ce priveste inaugurarea de centre comerciale si de timall sau parcuri de retail. Fiecare dezvoltator va sta putin n expectativa si va analiza situat pietei si ofertele de finantare din partea bancilor si, binenteles, vom asista si la regndiri a proiectelor din punct de vedere al suprafetei si al adresabilitatii. Referitor la sectorul industriallogistic, proiectele deja demarate si vor continua constructia, deoarece majoritatea au dejfinantarea aprobata, n timp ce noile proiecte se vor dezvolta n momentul n care vor existantecontracte de nchiriere pentru deblocarea finantarii.

5. Influenta asupra firmei Studiu de caz WRIGLEY Romania

Compania americana Wrigley, cel mai mare producator de guma de mestecat din lumeste prezenta pe piata romaneasca din anul 1991, data la care se sarbatoreau 100 de ani deinfiintarea companiei-mama de catre William Wrigley Jr.

Cu un portofoliu foarte bogat de dulciuri si gume de mestecat, Wrigley si produsele sasunt prezente in peste 180 de tari din intreaga lume.

De la debutul sau in industria producatorilor de guma de mestecat din Romania, compana crescut an de an, avand in prezent 160 de angajati. Obiectivele companiei au urmarit permanenta diversificarea gamei de produse in vederea satisfacerii a cat mai multor consumator

Wrigley Romania are o retea complexa de distributie, cu 20 de distribuitori in toata tarfiecare avand divizia proprie si o structura completa a echipei de vanzari. In total, aproximativ 4de oameni asigura o foarte buna distributie a produselor Wrigley catre consumatori.

Wrigley Romania actioneaza in categoria de produse zaharoase/dulciuri, fiind prezenta psegmentele guma de mestecat si bomboane (bomboane tari, bomboane gumate, jeleuri bomboane mentolate), ca unic importator al brandurilor cu acelasi nume pentru piata autohtona.

Importatorul a decis externalizarea pentru a avea mai mult timp pentru a se concentra activitatile de baza, pentru a elimina investitiile in infrastructura, a avea costuri clare transparente, pentru a se adapta mult mai rapid la conditiile pietei si pentru a folosi tehnolog proceduri si know how international in conditiile reducerii riscului operational. Au ales firm

12


13/23

KLG pentru experienta si performanta in operatiuni logistice, conexiune EDI intre sisteme, penca oferea un singur contact pentru toate operatiunile, in conditii de evidenta a stocului (pe lotuin timp real si distributie nationala in 24-48 ore. La acestea, se adauga Reverse Logistics, servicu valoare adaugata si vamuirea la domiciliu a produselor importate. Dupa ce au fost puse la putoate aspectele, sistemul functioneaza cu rezultate cat se poate de interesante. Atunci cand sfacut analiza indicatorilor de performanta, acuratetea pickingului calculata ca raport dinnumarul de bucati pregatite pentru livrare si numarul de bucati comandate de Wrigley a fost 100% in lunile ianuarie si februarie 2010.

De la debutul sau in industria producatorilor de guma de mestecat din Romania, compana crescut an de an, avand in prezent 160 de angajati. Obiectivele companiei au urmarit

permanenta diversificarea gamei de produse in vederea satisfacerii a cat mai multor consumatWrigley Romania are o retea complexa de distributie, cu 20 de distribuitori in toata tara, fiecaavand divizia proprie si o structura completa a echipei de vanzari. In total, aproximativ 400 oameni asigura o foarte buna distributie a produselor Wrigley catre consumatorUn departament extrem de important in cadrul unei mari companii este cel de merchanddisincare este permanent in contact cu punctele de vanzare si dorintele consumatorilor. Constientizaimportanta acestuia, departamentul de merchandising al companiei Wrigley cuprinde 120 oameni. In acest fel, calitatii incontestabile a produselor Wrigley i se adauga un plus de valoa prin calitatea serviciilor si a prezentarii la punctul de vanzare. Vizibilitatea produselor in punctde vanzare urmareste fidelizarea clientilor actuali si atragerea de noi clienti.7

7 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/30999/Wrigley-Romania-plus-29-la-vanzari-dupa-cinci-luni.html

13


14/23

6. Solutii inovative in domeniul logisticii firmei

6.1. Picking-ul o solutie utila

Toate produsele au cod de bare EAN (13 cifre), dar si locatiile au coduri de bare (non

EAN). Fiecare articol se scaneaza la receptie si se aseaza pe locatie numai cu folosirea scannului (si a sistemului implicit). De asemenea, la pregatirea comenzii, paletii se aseaza pe locatiile picking in acelasi mod, utilizand numai scanner-ul, fara ca pickerul sa aiba vreo hartie comanda. Astfel, toate informatiile sunt primite prin intermediul scannerului direct din sisteAcesta il trimite la locatia unde se afla produsul si nu il lasa sa scaneze produsul decat dupa scaneaza locatia (sistemul interpreteaza astfel ca omul a ajuns fizic in fata paletului cu producomandat). Dupa scanarea locatiei, sistemul ii arata pe scanner ce produs trebuie sa ia, fara a

indicata si cantitatea. Abia dupa ce pickerul scaneaza codul EAN al produsului, sistemul ii spucate bucati trebuie sa ia de pe palet (sistemul obliga omul sa se duca la locatie si sa scane produsul pentru corectitudinea pickingului). Dupa ce ia bucatile indicate pe scanner, trebuie confirme tot pe scanner cate a ridicat si atunci sistemul le considera pickerite. Dupa ce a lu produsele de pe locatie, pickerul le duce in rampa, unde sunt verificate bucata cu bucata de cagestionar. Pana acum, nu au avut nici o diferenta la pregatire datorita limitarilor impuse de sisteAsa se explica acuratetea 100%. Adica nici un bax nu s-a aflat la inventar pe alta locatie decat cdin sistem si nici un articol nu a avut diferente +/- fata de stocurile din sistem.

Aceasta este una dintre solutiile care au dus la rezultate cu adevarat pozitive.8

KLG activeaza in Romania din 2005, are in prezent peste 300 de angajati, 6 filiale opereaza peste 75.000 livrari/an, cifra anuala de afaceri ridicandu-se la 14 milioane euro. Inclientii furnizorului de logistica se numara Wrigley, Domo, LG, Panasonic, Timken, LogitecRecas, 3M, Samburesti, Adidas, Radox, Elkotech, Takko, Deichmann, Akzo Nobel, Geplast, Scsi Ipso.

8

8 http://www.esupplychain.eu/ro/info/viewart/508,Newsletter_August

14


15/23

6.2. Externalizarea

Chiar daca externalizarea reprezinta cea mai importanta tendinta a acestei perioade, exis

si solutii aplicate cu succes in cazul producatorilor care decid sa isi gestioneze singuri activitade logistica. Un alt exemplu de firma care a apelat la externalizare este Phoenixy, compan producatoare a pufuletilor Gusto. Phoenixy a fost infiintata in 1992 la Ploiesti, avand ca obi principal de activitate fabricarea pufuletilor, biscuitilor, piscoturilor si a altor produse alimentaFoloseste tehnologie de fabricatie moderna si de inalta performanta, iar materiile prime materialele utilizate sunt exclusiv naturale. Compania, care are peste 300 de angajati, comercializeaza produsele atat pe piata interna cat si pe cea externa. Phoenixy este certific

conform standardelor IFS (International Food Standard) si HACCP (Sistem de ManagementSigurantei Alimentului). Urmare a dorintei Consiliului de Administratie de a intari controlasupra operatiunilor Phoenixy si de a automatiza procesul de planificare, lansare si urmarire productiei, in anul 2010 s-a implementat un ERP Oracle (Contabilitate, Financiar, AchiziStocuri, Desfacere, Productie de proces). Ulterior, s-a decis cresterea cu 300% a productiei, farfi majorate spatiile si manopera de stocare, dar pastrand calitatea serviciilor de stocare, incluelemente precum: trasabilitatea pe loturi, consumul FEFO, independenta de operatorul uman. plus, se dorea limitarea unor probleme specifice printre care diferenta scriptic/faptic si marfurpierdute. Solutia a reprezentat-o o extensie a sistemului Oracle existent prin implementarmodulului Oracle Warehouse Management System. Principalele obiective atinse au constat posibilitatea de a crea, actualiza si testa usor reguli complexe de put away si picking, fara efort programare; utilizarea de dispozitive mobile pentru comunicatia online intre operatorii din deposi aplicatiile Oracle; reducerea efortului de instruire a operatorului din depozit. Au existat, asemenea, extensii la solutia implementata. Astfel, la cererea clientului, solutia standard Oraclfost extinsa cu cateva customizari (specifice livrarii in saci): utilizarea in zona de expediere

terminalelor tactile (touch-screen) prin care se raporteaza online in sistem cantitatile efectincarcate si livrate; tiparirea documentelor de insotire (inclusiv a facturii) pe baza cantitatilefectiv livrate; trimiterea de instiintari catre clienti (ASN - Advanced Shipment Notice) prfax/email, privind cantitatile efectiv livrate in vederea pregatirii platii.

15


16/23

7. ConcluziiScaderea cererii si problemele cu lichiditatea din piata sunt cauze care au facut c

logistica si industria auto, vitale pentru transportul persoanelor si marfurilor, sa se confrunte c probleme serioase. Efectele resimtite pna acum au constat n dificultati de onorare a obligatiil

financiare catre angajati, banci si furnizori/parteneri de afaceri, managementul stocurilor sustinerea cifrei de afaceri.

Marile companii auto (n care departamentul logistic are o importanta vitala) au ncepusa reactioneze la efectele crizei prin aplicarea de solutii care au mers de la oferirea de concedfortat pna la disponibilizarea de personal, dar si extinderea pe piete mai putin afectate de crizasau realizarea unor noi produse care sa raspunda mai bine necesitatilor actuale alconsumatorilor.

n domeniul logistic exista companii care s-au confruntat cu imposibilitatea onorari platilor curente ceea ce a dus la declararea falimentului, urmnd nceperea procedurii dreorganizare, prin disponibilizari si reducerea activitatii. Alte companii mai norocoase, sconfrunta deocamdata cu necesitatea de a renunta la prezenta pe anumite piete, pe care nu-si m pot sustine competitivitatea.

Piata romneasca nu resimte nca efectele crizei ntr-un mod devastator, firmele didomeniul logistic si auto confruntndu-se cu scaderea cererii, posibilitati reduse de a mai efectinvestitii pentru dezvoltare care duc la scaderea cifrei de afaceri. Totusi nca nu s-au semnalsituatii de falimente notabile n aceste sectoare.

Acestea sunt exemple potrivit carora exista excelenta si in Romania. Sunt motive in plu pentru ca actorii de pe piata romaneasca de logistica sa se inscrie in competitia nationalARILOG Logistics & Supply Chain Awards. Sunt trei categorii unde se pot obtine premii: BeLogistics and Operational Excellence Award; Win-Win Collaboration Award; Logistics Managof the Year Award. Bineinteles, criteriile si descrierile de selectie sunt conform standardeloAsociatiei Europene de Logistica ELA.

Cantitatea mrfurilor livrate clienilor - fie magazine, farmacii sau spitale - a sczut 2012. A crescut n schimb numrul de drumuri pe care operatorii de logistic trebuie s le facspre aceiai clieni. Pentru c pe rafturi mrfurile trebuie s fie proaspete, iar stocurile mici.

Expertii considera ca Romnia este cea mai bun zon de cretere pentru anii urmtorde aceea se fac investii aici. Tara noastr are marele avantaj c nu este o ar matur i, pr

16


17/23

urmare, i companiile se pot dezvolta frumos. Comerul, de pild, de care afacerile furnizorilde servicii sunt strns nlnuite, se afl n plin elan de extindere. Nu mai puin de 40 de nohipermarketuri se estimeaza ca vor fi deschise n urmtorii zece ani.

Motiv pentru care pe cele 20 de hectare de teren pe care le are n proprietate FM LogistiRomnia vor fi ridicate alte i alte module care s mreasc suprafeele de depozitare acompaniei. Spaiile pe care le au acum la Timioara, Dudetii Noi (Timi), Petreti i n Chiajnn apropierea Capitalei, pot fi extinse cu lejeritate. Numai ase luni sunt suficiente pentrridicarea din temelii a unui nou modul, de 6.000 mp. Cu toate acestea pentru urmatorii trei a perspectivele sunt pesimiste pentru economia mondiala.

Afacerea din Romnia nflorete ns permanent, iar cifra de afaceri din acest an aduce unou plus, ajungnd la 22 de milioane de euro fa de 20 de milioane de euro n 2010. Cifrele refer ns numai la serviciile facturate i nu reflect valoarea bunurilor depozitate, intermedia

17


18/23

i transportate. De exemplu FM Logistic a ajuns acum s ncarce zilnic n jur de 180 dcamioane, n rndul clienilor numrndu-se att retaileri cum sunt Cora, Profi, Bricostore saCarrefour, ct i productori, ca P&G, Nestl, Danone, Coca-Cola sau Unilever. n totacompania are n jur de 80 de clieni pentru serviciile de transport, iar numrul acestora este cretere, puncteaz Cristina Boto, directorul diviziei de transport a FM Logistic. Creterea datoreaz pe de o parte faptului c numrul de transportatori a sczut n ultima perioad, cernude criz.

Exist o mare diferen ntre pre i cost la un serviciu de logistic: n cazul n care uretailer constat la momentul livrrii - sau ulterior - c sunt probleme cu mrfurile comandat plata poate ntrzia cu zilele sau sptmnile, pe lng faptul c pot aprea tot felul de tensiuntre relaiile dintre productor i vnztor. Pentru a risca tot mai puin, firma de logistic d

telefoane mobile tuturor oferilor care fac livrri, iar n call-center exist permanent cineva ca poate da rspunsuri rapide. Este o soluie simpl, mult mai puin costisitoare dect pagubele ca pot aprea dac, de pild, se defecteaz sistemul de rcire ntr-un camion cu temperatucontrolat sau dac mrfurile livrate la poarta unui magazin nu sunt totuna cu cele comandate.

Pe de alt parte, un cost important este cel al mrfurilor care se "pierd" pe drum. Ustudiu realizat la nivel european de Transported Asset Protection Association (Asociaia pentrProtecia Bunurilor Transportate) arat c 1% din bunuri sunt furate n timpul tranzitului. Cel

mai vizate sunt electronicele, hainele, igrile i buturile alcoolice.Pe termen mediu se preconizeaza ca economia romneasca va stagna, producatorii dezvoltatorii trebuind sa-si analizeze bine situatia att interna, ct si cea n raport cu piata, penta vedea care sunt reactiile potrivite pentru a bara efectele crizei si a supravietui acestei situanefavorabile a pietei mondiale.

Pe piata de transport si curierat se va simti o restrangere a jucatorilor, contextul economaducand probleme companiilor mici, datorita presiunii costurilor fixe si a scaderii accentuatevolumelor de transport in contextul crizei. Se estimeaza ca piata serviciilor de curierat va ramanela aceeasi valoare din anul 2008. Acestia mai spun ca in prima jumatate a anului in curs piata vinregistra o scadere care va fi compensata de o crestere pe ultimele luni ale anului.

Potrivit unui studiu realizat de Jones Lang LaSalle, reinstalarea cresterii economice i2010 a stimulat si cererea de spatii logistice moderne, dar realitatea de pe piata contesta acestudiu.

18


19/23

In primele 9 luni din acest an nu s-a finalizat nici macar un singur spatiu logistic danvergura.Va fi o discrepanta intre cererea si oferta de spatii logistice, avand in vedere cmajoritatea dezvoltatorilor de parcuri logistice au stopat constructia proiectelor aflate in derulasau propuse spre construire. Acest lucru va avea impact asupra chiriei, care va ramane mai musau mai putin la acelasi nivel ca in 2009.

Pe termen mediu cererea de spatii logistice va fi dominata de marile retele de retail care iextind operatiunile la nivel national, precum si de companiile multinationale care intentioneasa-si mute operatiunile in spatii moderne. Planurile pe termen lung, in ceea ce privestinfrastructura si conectarea la coridorul IV european, vor impulsiona dezvoltarile logistice catConstanta si de-a lungul axei sale. In prezent, spatii logistice moderne pot fi inchiriate cu 4-4

euro pe mp pe luna, "scorurile" cele mai mici fiind obtinute in cadrul unor tranzactii de inchirie pentru spatii logistice mai mari. In plus, la chiria spatiilor logistice se adauga costul serviciior intretinere, precum si costul serviciilor de manipulare a produselor in cadrul spatiului ddepozitare.

Pe fondul cererii scazute de spatii logistice si datorita reducerii drastice a viitoarei oferte sasteapta ca pretul de inchiriere pentru spatiile logistice moderne sa varieze intre aceleasi limitConsultantii imobiliari citati estimeaza ca pana la finele anului 2012 preluarea de spatii logisti

nu va depasi 50.000 mp. In prezent cererea de spatii logistice este in scadere, ceea ce limiteazactivitatea de constructie.

Autostrada Bucuresti-Pitesti va fi in continuare cea mai importanta zona logistica Romaniei, deservind Bucurestiul si vecinatatile si va atrage in continuare cea mai mare parte dcererea si oferta de spatii logistice.

19


20/23

8. Propuneri de imbunatatire a logisticii companiilor

Pentru imbunatirea logisticii companiilor solutii ar putea fi: eficientizarea fluxurilooperationale, implementarea solutiilor informatice de gestiune si optimizare a rutelor, fidelizar

clientilor existenti si largirea portofoliului existent.

Un exemplu de imbunatatire a logisticii este dat de firma FM Logistics care pe lngGPS-urile instalate pe toate cele 72 de camioane pe care le au n parcul propriu, sunt folosite alte metode, care par, la prima vedere, neobinuite. Un exemplu este testarea oferilor cdetectorul de minciuni - att pentru verificarea integritii acestora (tiut fiind c unul dintre cemai mari riscuri de furt vin tocmai din partea angajailor), ct i pentru "renumele" pe care

dobndete, pe aceast cale, FM Logistic.Pe acelai principiu al preveniei, chiar cnd nu exist suspiciuni ntemeiate, angaja

firmei urmresc camioanele n trafic pn la locul descrcrii mrfurilor. n aceeai serie dmsuri se nscrie i amplasarea - n mod aleatoriu sau nu - a camerelor de luat vederi camioane.

Aadar, limitarea furturilor scade costul propriu-zis al livrrilor. Un pas mai departe deatt, dar tot pe aceeai linie n care logistica s coste mai puin, sunt serviciile de pooling. Promnete, asta nseamn c mai multe firme din acelai domeniu ar trebui s fie de acord cmrfurile lor s fie livrate n acelai timp, cu acelai camion, la acelai client. Chiar dac aceserviciu ar fi cu circa 15% mai ieftin dect cele individuale, avnd i un avantaj mai mare prfaptul c mrfurile ar putea fi duse la vnztor mai des, pn acum, nicio companie din Romnnu a semnat un astfel de contract. Un cost mai mic nu prevaleaz, se pare, teama c rivalii putea afla informaii, pe care, pn la urm, oricum nu le pot pstra secrete.

Romania are posibilitati foarte mari de dezvoltare in domeniul logisticii, si acest lucr

este stiut de investitorii straini. Singurele dezavantaje sunt reprezentate de birocratia diRomania, unde unui investitor ii trebuie rabdare pentru a demara o astfel de afacere si scader pietei in contextul crizei international. Pentru urmatorii ani piata va stagna, dar aceasta este ulucru bun deoarece firmele de logistica vor fi obligate sa ofere servicii de calitate la un pret mmic.

20


21/23

Anexe:

21

Externalizarea serviciilor

Oferta inchiriere hala
http://www.google.ro/imgres?q=logistica+imagini&hl=ro&sa=X&biw=1280&bih=818&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=LskLEngbeDsk-M:&imgrefurl=http://elitesurfacesystems.infoaliment.ro/anunt_2747676-Centre+logistice+-+pardoseli+pentru+zonele+de+depozitare,+logistice+si+de+vanzari.html&docid=qhR6rwyejlVTcM&imgurl=http://elitesurfacesystems.infoaliment.ro/clienti/poze/pardoseli-industriale-info325.jpg&w=737&h=620&ei=W2GST7e4GIHAswbV1u3JBA&zoom=1&iact=rc&dur=282&sig=116531526224590936668&page=2&tbnh=146&tbnw=189&start=20&ndsp=26&ved=1t:429,r:0,s:20,i:112&tx=156&ty=82


22/23

22

Picking

Oracle Warehouse Management System


23/23

Bibliografie

1.Mihaela Belu, Strategii de distributie in spatial European, Editura ASE 2003

2. http://www.revista22.ro/consecintele-crizei-financiare-globale-5498.html3. Cristina Rosca, DHL renunta la concurenta cu FedEx si concediaza 9.500 de angajati, Cristina RoscaZiarul Financiar, 11.12.2008

4.http://www.wall-street.ro/articol/Companii/30999/Wrigley-Romania-plus-29-la-vanzari-dupa-cinci-luni.html

5.Cristina Rosca, DHL renunta la concurenta cu FedEx si concediaza 9.500 de angajati, Cristina RoscZiarul Financiar, 11.12.2008

6.http://www.wall-street.ro/articol/Companii/30999/Wrigley-Romania-plus-29-la-vanzari-dupacinci-luni.html

7. http://www.esupplychain.eu/ro/info/viewart/508,Newsletter_August8.http://www.smartestate.ro/stire/260/Ocupantii-spatiilor-logistice-beneficiaza-de-costuri-mai-

mici,-in-contextul-unei-cereri-slabe.html

23
http://www.revista22.ro/consecintele-crizei-financiare-globale-5498.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Companii/30999/Wrigley-Romania-plus-29-la-vanzari-dupa-cinci-luni.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Companii/30999/Wrigley-Romania-plus-29-la-vanzari-dupa-cinci-luni.htmlhttp://www.esupplychain.eu/ro/info/viewart/508,Newsletter_Augusthttp://www.revista22.ro/consecintele-crizei-financiare-globale-5498.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Companii/30999/Wrigley-Romania-plus-29-la-vanzari-dupa-cinci-luni.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Companii/30999/Wrigley-Romania-plus-29-la-vanzari-dupa-cinci-luni.htmlhttp://www.esupplychain.eu/ro/info/viewart/508,Newsletter_August

logistica in contextul crizei

Documents