Psihologia sănătăţii şi comunicarea cu bolnavul – LP 1

Asist. Univ. Ioana Cioca

U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti

Psihologia şi ramurile ei• Psihologia - ştiinţă a proceselor mentale, conduitei şi acţiunii, a

comportamentului.• Obiect de studiu – psihic – greu de definit; ansamblu de procese, însuşiri,

fenomene care depind de mecanismele cerebrale şi de interacţiunea cu lumea obiectuală.

• La limita între ştiinţele naturii ( procesele şi fenomenele psihice se explică prin fenomene neurofiziologice) şi sociale ( personalitatea individului se dezvoltă numai în relaţie cu ceilalţi).

• Socială – relaţiile interpersonale, micro, macrogrup, comunitate, societate• Judiciară• Militară• Vârstelor – studiul caracteristicilor psihologice la diferite etape de vârstă• Muncii – studiul relaţiilor în procesul muncii• Sportului – stresul competiţional, modalităţi de face faţă stresului• Artei• Transporturilor – testarea capacităţilor şi aptitudinilor personalului din

domeniu.• Medicală – persoane normale din punct de vedere psihic ≠ psihiatrie

Ramurile psihologiei medicale

• Psihologia medicală se adresează medicului somatician căruia îi oferă cunoştinţe psihologice şi psihopatologice pe care să le folosească atunci când tratează un bolnav somatic.

• Psihologia sănătăţii – comportamentul individului faţă de boală şi faţă de sănătate.

• Psihosomatica – evidenţiază mecanismele prin care factorii psihologici determină apariţia bolii

• Medicina psihosocială – studiul relaţiilor medic – pacient.

Programa

• Teste psihologice globale de personalitate. Chestionarul Schmiescheck. Scalele MMPI.

• Evaluarea trăsăturilor imunogene şi disimunogene de personalitate. Chestionarele Carver şi Lumpkin. Chestionarul HAD.

• Tipul psihocomportamental A (chestionarul Jenkins). Tipil comportamental C (chestionarul anger in)

• Chestionare de evaluare a stressului perceput (scala Holmes-Rahe, scala Lindemann). Chestionare de evaluare a vulnerabilităţii la stress (testul Columbia).

• Modalităti de prelevare a anamnezei.• Comunicarea prin intermediul psihoterapiei (exemple).

Modelul Lübeck de muzicoterapie (facultativ). Muzicodiagnostic.

• Examen final lucrări practice.

De la psihosomatică la psihologia sănătăţii

• Medicina actuală – orientare psihologică:» Factorul psihic ca agent etiologic în majoritatea

bolilor somatice plurifactoriale» Factorul psihic ca agent furnizor de sănătate

Includerea psihologului în echipa de îngrijire a bolnavilor psihiatrici şi somatici

• “Datorii psihologice” faţă de bolnavii somatici: datoria morală şi profesională de a considera într-un mod avizat implicaţia etiologică a factorului psihologic în bolile pe care le tratează, ca şi implicaţiile psihologice (somato-psihice) ale acestor boli asupra psihismului bolnavilor afectaţi.

• Probleme pur psihologice care apar inerent în cadrul relaţiei dintre medic şi pacient, ca şi diversitatea trăsăturilor de personalitate ale acestuia.

Terminologie

• Medicină Psihosocială sau Psihologie Medicală?

• determinismul psihosocial al bolilor somatice ( psihosomatica)

• răsunetul psihosocial al acestora • cadrul psihosocial de constituire a relaţiei dintre

medic şi pacient (medicina psihosocială).

• Iniţial, Psihologie Medicală – în Elveţia Medicina Psihosocială – înlocuită astăzi cu Psihologia Sănătăţii.

• Relevarea ponderii factorului psihic în geneza comp. de risc - BM

• Studiul subpopulaţiilor vulnerabile la stres – HP şi BM

• Comportamente specifice în cadrul principalelor boli contemporane (BCV, cancer) - BM

• Modalităţi de profilaxie primă şi /sau secundară a factorilor de risc – HP.

• RIP Dr-Pt + amplificarea ei socială – B.M.

Chestionar Schmieschek1. În general, sunteţi un om voios şi fără griji?2. Sunteţi sensibil la jigniri?3. Vă dau, uneori, repede lacrimile?4. După ce aţi terminat cu bine o treabă oarecare, vi se

întâmplă câteodată, să vă îndoiţi, totuşi, că aţi făcut bine şi nu aveţi linişte până când nu vă convingeţi încă o dată?

5. În copilărie, aţi fost tot atât de îndrăzneţ ca şi ceilalţi de o vârstă cu dvs.?

6. Dispoziţia dvs. este schimbătoare, de la mare voioşie la mare deprimare?

7. De obicei, într-o reuniune amicală, sunteţi în centrul atenţiei celorlalţi?

8. Sunt zile în care, fără un motiv aparent, sunteţi îmbufnat şi iritat?

9. Credeţi că sunteţi o persoană serioasă?10. Sunteţi în stare să vă entuziasmaţi puternic?

11.Sunteţi foarte întreprinzător?12.Uitaţi uşor când cineva v-a jignit?13.Sunteţi foarte milos?14.Atunci când puneţi o scrisore la cutie, obişnuiţi să controlaţi, cu

mâna, dacă scrisoarea a intrat cu adevărat?15.Aveţi ambiţia, ca la locul de muncă, să faceţi parte dintre cei

mai buni?16.Vă este frică (sau v-a fost când eraţi copli) de furtună şi de

câini?17.Cred despre dvs., unii oameni, că sunteţi pedant?18.Dispoziţia dvs. depinde, ea, de întâmplările prin care treceţi?19.Sunteţi totdeauna agreat, simpatizat de către toţi cunoscuţii

dvs.?20.Aveţi, uneori stări de nelinişte şi de tensiune (încordare)

puternice?

21.De obicei, vă simţiţi apăsat de ceva, deprimat?22.Aţi avut, până acum, crize de plâns sau crize nervoase

(şoc nervos)?23.Vă vine greu să staţi pe scaun timp îndelungat?24.Când cineva v-a făcut o nedreptate, liptaţi energic pentru

interesele dvs.?25.Sunteţi în stare să tăiaţi un animal?26.Vă supără faptul că, acasă, perdeaua sau faţa de masă

sunt puţin cam strâmbe şi le îndreptaţi imediat?27.Când eraţi copil, vă era frică să rămâneţi seara singur

acasă?28.Vi se schimbă des dispoyiţia fără motiv?29În activitatea dvs. profesională sunteţi totdeauna printre cei

mai capabili?30.Vă înfuriaţi repede?

31.Puteţi fi, câteodată, cu adevărat exuberanzt, voios?32.Puteţi să trăiţi uneori un sentiment de fericire deplină?33.Aţi fi de acord să fiţi invitat la o reuniune veselă?34.De obicei spuneţi oamenilor deschis părerea dvs.?35. impresionează cumva dacă vedeţi sânge?36.Vă place o activitate cu mare răspundere personală?37.Sunteţi înclinat să interveniţi pentru oameni cărora li s-a

făcut o nedreptate?38.Vă simţiţi inconfortabil când vă duceţi într-o pivniţă

întunecoasă?39.Vă plac mult activităţile care trebuie făcute încet şi

foarte exact, în locul celor care pot fi făcute repede şi fără migală?

40.Sunteţi o persoană foarte sociabilă?

41.La scoală, vă plăcea să spuneţi sau să recitaţi poezii?42.Aţi fugit vrodată de acasă, când eraţi copil?43.Vi se pare grea viaţa?44.Vi s-a întâmplat să fiţi atât de tulburat de conflicte sau de

supărări, încât v-a fost imposibilk să vă mai duceţi la birou?45.S-ar putea spune despre dvs. că, în general, nu vă pierdeţi

prea repede buna dispoziţie atunci când aveţi un insucces ( când nu vă reuşeşte ceva)?

46.Dacă v-a jignit cineva, faceţi dvs. primul pas spre împăcare?47.Vă plac mult animalele?48.Vă întoarceţi, uneori, din drum ca să vă convingeţi că, acasă

sau la locul de muncă, totule este în regulă şi nimic nu se poate întâmpla?

49.Sunteţi câteodată chinuit de o frică nelămurită că dvs. sau rudelor dvs., li s-ar putea întâmpla ceva rău?

50.Credeţi că dispoziţia dvs. depinde de starea vremii?

51.V-ar displace cumva să urcaţi pe o scenă şi să vorbiţi în faţa publicului?

52.Când cineva vă necăjeşte rău de tot şi cu intenţie, aţi fi în stare să vă ieşiţi din fire şi să vă încăieraţi?

53.Vă plac mult petrecerile?54.Vă simţiţi adânc descurajat când aveţi decepţii?55.Vă place o muncă unde dvs. trebuie să organizaţi mult?56.În mod obişnuit, urmăriţi cu tărie scopul pe care vi l-aţi

propus, chir dacă întâmpinaţi multă rezistenţă?57.Poate să vă influenţeze atât un film tragic, ăncât să vă dea

lacrimile?58.Vi se întâmplă să adormiţi cu greutate, pentru că vă

gândiţi la problemele zilei sau ale viitorului?59.Ca şcolar, aţi suflat colegilor, sau i-aţi lăsat să copieze

după dvs.?60.V-ar displace să treceţi prin cimitir, în întuneric?

61.Sunteţi peste măsură de grijuliu ca , acasă, fiacare lucru să aibă un loc al lui?

62.Vi se întâmplă, câteodată, să mergeţi seara la culacre şi dimineaţa să vă sculaţi prost dispus şi apăsat, stare care să dureze câteva ore?

63.Puteţi să vă adapaţi uşor la situaţiile noi?64.Aveţi uneori dureri de cap?65.Râdeţi des?66.Faţă de oamenii pentru care nua veţi consideraţie, vă puteţi

purta prietenos, încât el să nu observe adevărata dvs. părere despre el?

67.Sunteţi o persoană vioaie, plină de viaţă?68.Suferiţi mult din pricina nedreptăţii?69.Sunteţi un categoric prieten al naturii?70.Întrucât nu sunteţi chair atât de sigur, aveţi obiceiul ca, atunci

când plecaţi de acasă, sau mergeţi la culcare, să controlaţi încă o dată starea unor lucruri ( de pildă: dacă gazul este închis, dacă aparatele electrice sunt scoase din priză, dacă uşile sunt încuiate, etc.)?

71.Sunteţi sperios?72.Vi se poate schimba dispoziţia în urma consumării alcoolullui?73.Colaboraţi sau aţi colaborat, cu plăcere în tinereţea dvs., la

cercuri tetrale de amatori?74.Vă este câteodată dor de depărtăti?75.În mod obişniuit, priviţi viitporul cu pesimism?76.Vi se poate schimba atât de puternic dispoziţia, încât să aveţi,

uneori, un mare sentiment de bucurie, pentru ca apoi, să cădeţi într-o stare grea de amărăciune?

77.Vă vine uşor să creaţi buna dispoziţie într-o societate, într-o reuniune?

78.De obicei, rămâneţi mult timp supărat?79.Sunteţi foarte puternic impresionat de suferinţa altor oameni?80.În mod obişnuit, în caietele de şcoală, scriaţi încă o dată o

pagină dacă se întâmpla să faceţi o pată de cerneală?

81.Se poate spune că, în general, vă arătaţi faţă de oameni, mai mult prudent şi bănuitor, decât încrezător?

82.Aveţi des vise cu spaime?83.Sunteţi, câteodată terorizat de gândul că, fiind pe peronul

unei gări, să vă aruncaţi înanitea trenului împotriva voinţei dvs.? Sau, când priviţi de la o fereastră, la etaj, să vă aruncaţi în gol?

84.În mod obişnuit, deveniţi vesel într-un loc plăcut?85.În general, vă debarasaţi uşor de problemele apăsătoare şi

nu vă mai gândiţi la ele?86.Când consumaţi alcool, deveniţi, de obicei, impulsiv?87.În discuţuu, sunteţi mai degrabă zgârcit la vorbă, decât

vorbăreţ?88.Atunci când trebuie să colaboraţi la o reprezentaţie tetrală,

aţi putea să vă însuşiţi atât de bine şi cu atâta dăruire rolul, încât pe scenă să uitaţi complet că sunteţi un altul?

Personalităţi accentuate• O bună parte din caracterul omului este dată de la

natură; multe lucruri omul le face dintr-un imbold instinctiv dar forma în care se manifestă înclinaţiile lui este modelată abia în timpul vieţii.

• Trăsăturile accentuate sunt mult mai puţin numeroase decât cele ce generează variaţii. Este vorba tocmai de acele însuşiri care prezintă tendinţa de a aluneca spre patologic. În cazul unor intensităţi situate în limitele normalului, omul care posedă aceste însuşiri se deosebeşte de ceilalţi doar prin faptul că P lui dobândeşte o notă specială. Câte ceva din trăsăturile diverselor P accentuate există în fiecare om, dar atunci când există într-un grad redus ele nu apar în mod manifest în exterior. Când însă aceste trăsături ajung la o anumită intensitate, eşle îşi pun amprenta pe P omului, iar când se accentuează şi mai mult, ajung să perturbe structura P.

• P care pot fi considerate accentuate nu sunt deci anormale, patologice.