lp 4 - patologia glandelor anexe ale tubului digestiv

40
PATOLOGIA GLANDELOR ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV LP 4

Upload: rachid-issa

Post on 31-Oct-2015

146 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

anexe digestiv

TRANSCRIPT

Page 1: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

PATOLOGIA GLANDELOR ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

LP 4

Page 2: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

HEPATITA CRONICA

Definitie: afectiune hepatica cronica, caracterizata prin leziuni inflamatorii cronice, necroza hepatocelulara si un grad variabil de fibroza, ce evolueaza fara amelioarare, o perioada mai mare de 6 luni.

Cauze: - virale ( HBV, HCV, HBV-HDV), cele mai frecvente;

-non-virale ( reactii autoimune, medicamente, dezordini metabolice);

Macroscopic:

-ficatul este marit de volum, palid, capsula ingrosata, neregulata, cu desen vascular accentuat.

-pe sectiune: zone galbui, palide (zone de necroza).

-cu cat parenchimul hepatic devine mult mai necrozat, cu atat, ficatul se micsoreaza si devine mai palid;

Page 3: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Ficat normal Hepatita cronica

Page 4: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Diagnostic de organ: ficat

-organ parenchimatos format din:

-celule epiteliale specifice, uniforme, poligonale, cu nucleu rotund central, cu 1-2 nucleoli, (hepatocite) dispuse in cordoane (cordoane Remak) , ce formeaza lobulii hepatici;

-capilare sinusoide: intre cordoanele hepatocitare ( perete discontinuu cu celule endoteliale si celule Kupffer- macrofage hepatice, de froma stelata);

-spatiul Disse: foarte subtire, dispus intre peretele sinusoidal si hepatocite, format din celulele Ito (sintetizeaza eritropoetina si factor de crestere hepatocitar, cu rol in procesul de reparare si regenerare hepatica);

Page 5: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Lobulul hepatic clasic: hexagonal, triada:

-cordoane hepatocitare

-vena centrolobulara: centrul lobulului hepatic

-spatiul port: la periferia lobulului hepatic:

-ram din vena porta ( lumen larg cu hematii si perete subtire);

-ramuri din artera hepatica ( lumen ingust, perete gros, fara hematii);

-ducte biliare ( epiteliu cubic);

3 zone:

Zona 1 acinara: regiunea periferica, in jurul spatiului port ( zona cu functie permanenta); aceste hepatocite sunt primele afectate in infectiile virale (necroze vizibile in sp port); au potential regenerativ maxim;

Zona 2 acianra: zona intermediara (zona cu functie variabila);

Zona 3 acinara: zona centrala, in jurul VCL (zona de raspuns permanent); hepatocitele sunt cele mai sensibile la hipoxie, ischemie, congestie, toxice ( sunt mai putin oxigenate, fiind primele ce sufera leziuni degenerative: steatoza)

Page 6: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Microscopic: arhitectura lobulara hepatica este pastrata;

1.infiltrat inflamator limfocitar, macrofage, uneori plasmocite, chiar foliculi limfoizi in jurul spatiului port, ce patrunde printre cordoanele de hepatocite peritportale, aspect nodular / “frunza de artar”, si chiar in parenchimul hepatic.(DD: H.ac: in jurul VCL; H cr. persistenta: este limitat la sp. port).

2. hepatocitele din jurul sp.port sufera leziuni de necroza (datorata infiltratului inflamator): -parcelara “piecemeal necrosis” balonizate, eozinofile, fara nucleu, aspect “luna noua”;-necroza “in punte”: “bridging necrosis” ( datorita lizei de hepatocite in gramezi;-”spotty necrosis”: necroza hepatocitelor individual, cu formare de corpi Councilman (corpi acidofili) (apoptoza celulara);

3. pierderea de hepatocite este inlocuita de septuri fibroase, cu fibroza progresiva, ce se extinde de la tracturile portale, cu formare de noduli de regenerare ( evolutie spre CH)

Page 7: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

HBV

HCV HCV

HBV1.hepatocitele necrozate au citoplasma eozinofila, fin granulara, cu incluzii ale AgHBs, aspect de “geam mat”, cu nucleu veziculos cu aspect nisipos;2.infiltrat inflamator periportal cu aspect de “frunza de artar”;

HCV1.in sp. port: infiltrat limfocitar cu agregate limfoide dense, cu fibroza importanta.2.modificari ale ductelor biliare.3.steatoza microveziculara / macroveziculara.

Page 8: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

DD:

1.Hepatita acuta virala

M: putin marit de volum, tumefiat, capsula in tensiune, hiperemic / galben intens / verzui (coelstaza);

Sectiune: zone mici, galben pai, denivelate ( zone de necroza);

m: 1. agresiune hepatocelulara

2. infiltrat limfocitar.

3. regenerarea

1.hepatocitele din jurul VCL:

-sufera degenerare hidropica, devenind balonizate, cu citoplasma palida, si acumulari de lipide, necroza, comprimand sinusoidele din jur;

-necroza: in hepatocite izolate / mici grupuri, care au citoplasma intens eozinofila, ratatinata ( apoptoza / corpi Councilman);

-hipertrofia si hiperplazia celulelor Kupffer, ce contin lipofuscina;

2.infiltrat inflamator: in regiunea de necroza, in jurul VCL si in cordoanele hepatocitare: limfocite, macrofage, plasmocite, rare eozinofile si PMN;

3.Hepatocite regenerate: mari, aspect de “rozeta”, citoplasma eozinofila, nuclei mari, bi- / trinucleati, nuceloli proeminenti;

4.Staza biliara + / -

Page 9: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

2.Hepatita cronica persistentam: -arhitectura lobulara este bine pastrata, -infiltratul inflamator limfoplasmocitar este strict limitat in jurul sp. port ( patrunderea acestuia printre cordoanele hepatocitare defineste HCA); -absenta necrozei intralobulare ( prezenta in HCA);

3.Hepatita fulminanta-forma grava de hepatita cu evolutie spre insuficienta hepatica si exitusM: ficatul este mult micsorat ( 500g), rosu, capsula incretita, prea larga; pe sectiune: aspect policrom (pestrit), datorat prezentei de zone rosii, moi, neregulate, friabile, cu zone brune si zone galbui (zone de necroza);

m: zone intinse de necroza hemoragica centrolubulara, ce modifica arhitectura lobulului, distrugand zona centrala si mediolobulara cu pastrarea codoanelor hepatocitare periportale;-steatoza, sinusoide dilatate, hiperemiate;-spatiile porte apar inmultite (datorita distrugerii lobulilor hepatici);-inflamatie redusa cu limfocite, macrofage, PMN;

4.Ciroza hepatica

Page 10: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Hepatita fulminanta

Alterarea arhitecturii lobulare, disparitia VCL, infiltrat limfocitar, hepatocite regenerate

Page 11: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

CIROZA HEPATICA

Definitie: afectiune hepatica cronica, progresiva si ireversibila, fiind stadiul final al unor boli cronice ce au produs o agresiune difuza a parenchimului hepatic;

-se caracterizeaza prin dezorganizarea arhitecturii normale a ficatului, consecutiva distructiei parenchimului hepatic prin fibroza si regenerarii nodulare.

-in timp, CH duce la insuficienta hepatica si hipertensiune portala (splenomegalie, ascita si circulatie colaterala: tip porto-cav = varice esofagiene, hemoroizi; tip cavo-cav = periombilical “capul meduzei”);

Cauze: infectioase (post-virala) / toxice ( alcoolul);

Ciroza etanolica ( Laennec) : 60-70% din toate cazurile de ciroza.

O doza zilnica de 60-80 ml (pt. b) si 20 ml (pt. f) de alcool etilic, timp de peste 10 ani, creste mult riscul de ciroza;

Page 12: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Patogenie:

1.Etanolul stimuleaza sinteza fibrelor de colagen, de catre miofibroblasti, prezenti in mod normal in peretii sinusoidelor, determinand formarea fibrozei.

2.Etanolul favorizeaza acumularea de lipide in hepatocit, prin alterarea functiei mitocondriilor.

Macroscopic: CH etanolica (caracteristici generale ale CH: exceptie: culoarea si dimensiunile nodulilor);

1.dimensiuni: la debut: ficatul este marit de volum uniform / doar un lob hepatic ( 2,5-3Kg), “ficat greu”, galben-bronzat; in faza decompensata: ficatul este mic, atrofic, ( < 1 kg; 800g), “cazut” in loja sa (mai frecvent, lobul stang), maroniu;

2.capsula: incretita, ingrosata, gri-albicioasa, opaca, uneori cu cicatrici “in palnie” ( atrofie hepatica difuza);

3.margina anterioara hepatica: subtire, ascutita , (poate fi si rotunjita)

4.suprafata: neregulata, cu mici noduli:

-micronodulara: noduli uniformi ( < 3 mm), bruni, galbeni / verzui ( hemocromatoza, ciroza biliara primitiva);

-macronodulara: noduli mari, inegali (0,3-0,5cm) ( ciroza post hepatiticavirala / autoimuna, boala Wilson, deficit de alfa-1 AT)

-mixta;

Page 13: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

5.consistenta: dura; se sectioneaza cu dificultate;

6.pe sectiune: se aude “tipatul cutitului”; sunt prezenti noduli parenchimatosi, mici, uniformi , consistenta dura, galbeni ( steatozici), galbeni-verzui ( steatozici si icterici), verzui (icterici), printre ei, zone brune (tesut hepatic normal), zone galbui-verzui, de consistenta scazuta (zone de atrofie hepatica recenta), zone galbui, uscate, ferme (zone de necroza de coagualre recenta);

-tesutul hepatic poate fi: rozat ( numeroase capilare) / gri-albicios-argintiu (scleroza avansata).

Culoarea parenchimului hepatic: culoare neuniforma ,in functie de steatoza, icter, congestie, etiologie;

CH etanolica : galbuie-portocalie;

CH posthepatitica: rosu-brun;

CH biliara: verde inchis

CH pigmentara: brun-ciocolatiu

Page 14: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

CH etanolica CH etanolica

Page 15: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Corpi Malory

Microscopic:

1.La debut: septurile fibroase se formeaza centrolobular, la nivelul VCL si zona 3 acinara;

-lobulul va fi marit cu fibroza in jurul VCL, hepatocitele din jur, cu steatoza, rari corpi Malory (depuneri de hialin intracitoplasmatic);

2. ulterior: piederea arhitecturii normale a lobulului hepatic si a raportului normal sp.port / VCL; VCL absenta / excentric la periferia lobulului, datorita:

-fibrozei extinse: benzi de fibroza;

-nodulilor de regenerare neregulati, separati intre ei prin benzi conjunctive fibroase. de grosime variabila, vasculaizate (capilare de neoformatie);

In noduli: hepatocite hipertrofiate, hiperplaziate, unele binucleate, atrofiate, in necrobioza, necrozate, steatoza;

CH etanolica: steatoza, rari corpi Malory;

CH posthepatitica: cel “geam mat”;

CH metabolica: Fe, Cu intracitoplasmatic;

Page 16: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

-infiltrat inflamator limfoplasmocitar, macrofage;

-ducte biliare numeroase, tapetate de epiteliu simplu cubic (unele cu lumen net si posibil continut biliar, altele fara lumen: netelescopate), in special, in spatiul port;

-cordoane Remack neregulate, uneori convergente spre VCL, cu hepatocite cu vacuole intracitoplasmatice (steatoza);

Van Gieson HE X 4

Page 17: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

DD: CH etanolica

1.Fibroza hepatica: periportala / interstitiala;

-proliferare de tesut conjunctiv fibros, fara noduli de regenerare, cu persistenta vascularizatiei lobulare;

2.CH micronodulara: boala Wilson (degenerescenta hepatolenticulara = acumularea crescuta de Cu, cu predilectie in ficat, creier si ochi); ciroza biliara primitiva, hemocromatoza;

3. CH macronodulara post-necrotica (posthepatitica virala)

-noduli intre 1-30mm, separati prin benzi fibroase fine;

4.Scleroza mutilanta post-necrotica

-plaje cicatriciale de tesut fibros, fara noduli de regenerare.

Page 18: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

HEMOCROMATOZA HEPATICA(Diabetul bronzat / Ciroza pigmentara)

Definitie: hemocromatoza este o afectiune datorata unei tulburari de metabolism cu depunerea progresiva excesiva de fier, sub forma de feritina si hemosiderina , in citoplasma celulelor parenchimatoase din tot organismul, in particular in ficat si pancreas (50-60mg Fe; normal : 2-6mg Fe)

Clinic: triada clasica: 1.ciroza pigmentata micronodulara (100% din cazuri)

2.DZ (75-80%);

3.pigmentare cutanata (75-80%);

4. aritmii cardiace (in cazul implicarii miocardului);

Cauze: 1.defecte genetice : cauza necunoscuta: hemocromatoza idiopatica;

2. forme secundare de hemocromatoza:

-anemie, eritropoeza ineficienta, boli hepatice (CH etanolica);

-ingestie crescuta de Fe (Fe medicinal,vin tonic, transfuzii multiple);

Page 19: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Macroscopic:

In stadiile recente:

-ficat usor marit de volum, brun-ciocolatiu (datorita acumularii de hemosiderina), dens;

-in evolutie, apar septuri fibroase si noduli de regenerare, vizibili pe sectiune;

In stadiul de ciroza:

-ficat mic, cu marginea anterioara rotunjita, capsula ingrosata, gri-opaca;

pe sectiune: noduli parenchimatosi micronodulari, inconjurati de tesut deprimat aflat la un nivel inferior fata de parenchim;

-tesutul conjunctiv este roz-brun (capilare numeroase) / gri (alb argintat) si brun (scleroza este mai evoluata);

(brun datorita hemosiderinei);

Page 20: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Microscopic:

1.In stadiile recente:

- granule de hemosiderina , galben-brune prezente in citoplasma hepatocitelor din jurul spatiului port ;

(colorate in albastru cu reactia Perls / albastru de Prusia).

Ulterior: depozite:

-in restul lobulului hepatic;

-in epiteliul ductelor biliare;

-in celulele Kupffer

!!! Fe are actiune citotoxica directa, ceea ce explica absenta inflamatiei.

2.In stadiile tardive: aspect de CH etanolica

-noduli de regenerare, cu granulatii intracitoplasmatice de hemosiderina (albastre cu coloratia Perls);

!!! Steatoza este absenta

-zone de necroza, separate prin septuri fibroase, moderat infiltrate cu limfocite;

-proliferari de ducte biliare;

Page 21: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

DD:

1.CH etanolica

2.Ciroza biliara

M: ficat verzui (icteric) (patognomonic); pe suprafata, noduli regulati, medii / mici, verzui, inconjurati de septuri conjunctive gri-albicioase.

3.Ciroza nutritionala : glicogenoze, boala Wilson.

4.Ciroza postnecrotica

-macronoduli, neregulati;

5. Hemosideroza

-acumulare relativ benigna de Fe.

(hemocromatoza : termen folosit cand depunerea de Fe, se insoteste de disfunctie organica);

Page 22: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

CARCINOMUL HEPATOCELULAR(Hepatom malign)

Definitie: TM a hepatocitelor, aparuta in 90% din cazuri, pe un teren de ciroza hepatica ( in special macronodulara);

Factori de risc: -infectia cu HBV (HCC poate apare si in absenta cirozei)

-expunerea la aflatoxina B1( produsa de Aspergilus flavus ce poate contamina cerealele depozitate in conditii de intuneric si umezeala);

-arsenicul (cancerul podgorenilor);

-hemocromatoza, deficienta de alfa 1AT;

Macroscopic:

-ficat marit de volum (2-3kg); masa tumorala:

* unifocala: masa tumorala unica, mare, ce poate afecta un lob intreg;

*multifocala: noduli tumorali numerosi, de dimensiuni variabile, dispusi difuz in tot ficatul;

* infiltrativ difuza;

-masa tumorala este galbuie-albicioasa, mai palida decat ficatul din jur / verzuie (secretie biliara), consistenta scazuta, cu zone de hemoragie si necroza;

- invazie vasculara (vena porta, venele hepatice, ductele biliare, VCI si chiar cordul drept);

Page 23: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Carcinom hepatic

Page 24: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Microscopic: G1 (frecvent), G2, G3;

1.celule tumorale (de origine hepatocitara) dispuse fie acinar (pseudoglande / tubular), cu tendinta la stratificare, fie trabecular (sinusoidal), formate din mai multe straturi;

- sunt celule mari, cu nuclei tahicromatici, nucleoli proeminenti;

-in citoplasma bazofila: globule de hialin (alfa 1 AT si hialin Malory);

-sunt separate intre ele prin tesut conjunctiv vascularizat (vase ~sinusoidelor);

2.ducte biliare (obligatoriu pentru diagnosticul de HCC);

-staza biliara (ductele biliare , lumenul acinilor tumorali: trombi biliari);

3. in formele G3: celule gigante, celule tumorale mici / fusiforme ( DD: sarcom), nuclei multipli, mitoze frecvente, arii de necroza, stroma abundenta;

Page 25: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Carcinom hepatocelular Carcinom hepatocelular

Page 26: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

DD:

1.HCC bine diferentiat cu celule clare

-celulele tumorale contin glicogen intracitoplasmatic, fiind asemanatoare cancerului renal cu celule clare;

-T. apare foarte rar;

2. HCC fibrolamelar

- apare la adoelscenti / adulti tineri ( 20-40 ani) , f >b; in absenta cirozei;

M: masa tumorala mare, bine delimitata, dura (schiroasa), separata in lobuli prin benzi conjunctive fibroase.

m: celule tumorale poligonale, mari, cu margini distincte, dispuse in cuiburi / cordoane, cu citoplasma eozinofila, granulara, nuceli veziculari, centrali, nucleoli mari, mitoze rare, separate intre ele prin benzi dense de colagen acelular, hialin (cu lamele fibroase dispuse paralel).

3.Colangiocarcinomul

-ADK al ductelor biliare intrahepatice;

4. Metastazele hepatice

-noduli tumorali inegali, cu o depresiune centrala ( necroza);

Vena porta: T.tub digestiv, T. pancreas, T.genitale;

Artera hepatica: T pulmonare, T.mamare, T. tiroidiene.

Contiguitate: T. colecist.

Page 27: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Hepatocacinom fibrolamelar

Page 28: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

COLECISTITA ACUTA FLEGMONOASA

Definitie: inflamatia acuta a mucoasei veziculei biliare, cu evolutie in pusee, si frecvent insotita de litiaza.

Colecistita acuta calculoasa : 90% din cazuri;

-datorata litiazei din colul vezical / canalul cistic;

-frecventa la femeile obeze, in varsta (60 de ani);

Colecistita acuta necalculoasa: 10% din cazuri;

-datorata prezentei tranzitorii in sange a agentilor microbieni (traumatisme severe, arsuri, arterite sistemice – poliarterita nodoasa, DZ / localizarea acestora in vezicula biliara);

-frecventa la barbati ( >65 ani) si copii.

Page 29: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Macroscopic:

-colecist marit de volum ( x2-3), in tensiune,, rosu-violaceu;

Seroasa: mata, cu depozite de fibrina, albicioase;

Mucoasa: zone albicioase de necroza, zone rosii, hemoragice si zone brune;

Peretele: ingrosat ( datorita existentei unei inflamatii cronice); consistenta scazuta;

Continut: exsudat purulent, filant, uneori hemoragic;

-dens, verzui: pneumococ;

-galbui, usor filant (curge usor): stafilococ;

-cenusiu, murdar, grunjos: streptococ;

Page 30: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Diagnostic de organ: colecist

!!! Nu are mm si submucoasa;

1.Mucoasa: epiteliu cilindric unistratificat, cu microvili la polul apical;

-glande mucoase: doar la nivelul coleretului.

-lamina propria: tesut conjunctiv lax, cu numeroase fibre elastice, vase, nervi;

2.Musculara: fibre musculare netede si fibre elastice;

3.Subseroasa: tesut conjunctiv lax, adipos, cu vase sanguine si limfatice, nervi, ganglioni nervosi;

4.Seroasa: peritoneu, pe fata inferioara, format dintr-un strat turtit de celule mezoteliale;

Particular:

-sinusurile Rokitansky-Aschoff: hernieri ale epiteliului in lamina propria / musculara / subseroasa;

-ductele Luschka: remanente embrionare, conectate cu ductele biliare intrahepatice;

Page 31: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Microscopic: infiltrat PMN transmural

In cavitate:

-numar crescut de PMN, piocite (celule de puroi rezultate prin degenerarea vacuolara a PMN / PMN fara nucleu), detritus necrotic, colonii microbiene, hematii;

Mucoasa:

-zone de ulceratii, pe suprafete mari, profunde, ce pot penetra intregul perete: pericolecistita / peritonita;

-infiltrat inflamator PMN abundent;

Musculara:

-bogata in fibre de colagen; infitrat PMN .

Seroasa:

-hiperemie importanta, sufuziuni sanguine;

-pe suprafata externa: depozite de fibrina, deaspect eozinofil, dantelat cu PMN;

D+ de leziune: colecistita acuta flegmonoasa pe fond de colecistita cronica;

Daca exista un continut pur purulent in colecist: empiem colecistic / piocolecist.

Page 32: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

DD:

1.Colecistita catarala

-inflamatie acuta exsudativa a mucoasei (“catar”=scurgere);

-in cavitate: exudat, cu numeroase celule epiteliale alterate descuamate, rare PMN;

- rare depozite de fibrina, adiacent mucoasei;

- ulceratii superficiale, mucoasa ingrosata, prin edem, congestionata;

2.Colecistita gangrenoasa

-anaerobi; este foarte grava, cu evolutie spre peritonita;

M: colecist negricios-verzui, cu zone sfacelate, mucoasa cu zone albicioase de necroza, perforatii, perete ingrosat, continut negricios, fetid, caracteristic;

m: puroi in lumen, false membrane de fibrina cu PMN, mucoasa ingrosata,( edem, congestie), cu ulceratii profunde, fistule adanci, pana la nivelul seroasei;

-pot apare abcese pericolecistice, subhepatice, subdiafragmatice, peritonita generalizata;

3.Vezicula de portelan

M: perete foarte ingrosat, sclerozat, calcificat,seroasa alba (ca portelanul), continut purulent.

4.Colecistita cronica

M: colecist marit de volum, perete ingrosat, mucoasa verzuie, impregnata biliar, calculi prezenti;

m: infiltrat limfoplasmocitar abundent in mucoasa; epiteliul de suprafata cu modificari reactive, faldurile mucoasei fuzionate;

- uneori: -invaginari ale epiteliului mucoasei in perete (sinusurile Rokitansky-Aschoff);

-in mucoasa: macrofage spumoase abundente ( lipide-colesterol): colesteroloza; ( M: aspect de “vezicula fraga”).

Page 33: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Colecistita cronica

Colecistita cu colesteruloza

Vezicula deportelan

Page 34: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

CITOSTEATONECROZA PANCREATICA

Definitie: necroza tesutului adipos peripancreatic, determinata de lipazele pancreatice (in special, tripsina, ce poate activa si alte proenzime) eliberate in cadrul unei pancreatite acute necrotico-hemoragice;

Pancreatita acuta hemoragica : reprezinta inflamatia acuta a pancreasului, caracterizata prin necroza, cu hemoragii in toata masa pancreasului.

Clinic: aspect de abdomen acut ;

Cauze: -boli de tract biliar, colestaza ( f / b = 3 /1);

-alcoolism cronic (b/ f = 6 /1);

rar: traumatisme, ulcer peptic perforat;

Page 35: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Pancreatita acuta

Mezenter peripancreatic

Macroscopic:

1.Stadiul precoce:

-pancreas marit de volum, edematiat, galbui, gelatinos (mai ales spre coada);

Pe suprafata: zone albe de citosteatonecroza.

2.Faza deplin constituita a bolii:

-pancreas rosu-negricios, cu zone gri-rozate, albicoase pe suprafata;

-coada pancreasului poate fi indemna;

-mezenterul peripancreatic: zone albicioase de citosteatonecroza, aspect “picaturi de spermantet” / “picaturi de var”;

Leziuni de citosteatonecroza:

-in cavitatea peritoneala

-mai rar in: foitele viscerale, maduva osoasa, tesut adipos subcutanat.

3.Faza de necroza hemoragica pancreatica:

-pancreas negricios, cu hemoragii;

-pe sectiune: parenchim necrotic si albicios, cu zone de citosteatonecroza imprejur.

Page 36: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Diagnostic de organ: pancreas

1.Componenta exocrina: 80-85% din parenchimul pancreatic;

-numerosi acini (glande mici) dispuse in lobuli, tapetati de epiteliu cilindric, cu citoplasma eozinofila, fin granulara si nucleu impins spre polul bazal al celulei;

2.Componenta endocrina:

-insule de celule gigante Langerhans, cu nuclei clari / intunecati asezati intr-o masa citoplasmatica eozinofila, fara limite intercelulare, aspect de sincitiu.

-printre acini, tesut conjunctiv cu ducte excretorii ( ramuri ale canalelor Wirsung si Santorini), tapetate de un epiteliu cubic unistratificat.

Page 37: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Microscopic:

1.Necroza substantelor proteice pancreatice: proteoze;

2.Necroza vasculara cu hemoragii secundare: elastoza;

3.Necroza lipidelor prin enzime lipolitice: lipoze, fosfolipoze;

4.Reactie inflamatorie de insotire;

-zone de necroza ale tesutului adipos: aspect de umbre eozinofile, prost delimitate , ce contin un precipitat roz, opac, granular;

-focarele de necroza sunt inconjurate de infiltrat PMN;

-pot fi prezente zone granulare, amorfe, intens bazofile (sapunuri de calciu, formate in urma condensarii acizilor grasi, eliberati prin actiunea lipazelor pancreatice, cu saruri de calciu);

Page 38: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

DD:

1.Pseudochisti pancreatici

-necroza partiala a pancreasului, cu zone neregulate inconjurate de tesut fibros, ce sechestreaza detritusuri necrotice;

2. Pancreatita cronica recidivanta cu citosteatonecroza

-zone albicioase de necroza (citosteatonecroza si necroza parenchimatoasa);

-zone rosii, de necroza hemoragica;

-pancreasul restant este ferm, ingrosat, fara desen lobular normal;

Page 39: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

MUCOVISCIDOZA PANCREATICA(Fibroza chistica de pancreas)

Definitie: boala genetica autosomal recesiva, caracterizata printr-o hipervascozitate a secretiei mucoase a glandelor pancreatice, ce se elimina cu dificultate (ca urmare al deficitului de formare al canalelor de clor), ductele secretorii fiind destinse; poate sa apara o inflamatie secundara;

-pot fi afectate si secretiile altor organe (plaman);

-leziunile pancreatice si pulmonare sunt cele mai esentiale;

Macroscopic:

In stadiile incipiente: pancreasul este micsorat de volum, nemodificat;

-secretia glandelor exocrine devine vascoasa si obstrueaza canalele secretorii;

-acumulare de mucus, cu dilatarea glandelor exocrine.

In stadiile mai avansate: pancreasul apare atrofic, mic, fibrochistic, ferm, cu boseleuri neregulate si inegale;

-pe sectiune: chisturi voluminoase si mici;

Page 40: Lp 4 - Patologia Glandelor Anexe Ale Tubului Digestiv

Microscopic:

-in lumenele glandulare dilatate: secretie omogena, palid eozinofila, in cantitati variabile, ce comprima epiteliul glandular (de aici, denumirea de mucoviscidoza);

-septuri fibroase ingrosate, difuz;

-neoformatii de acini secretori cu dispozitie radiala, tapetati de epiteliu cilindric, frecvent, fara lumen;

D+: fibroza chistica de pancreas;