lucrare cristina

7/21/2019 Lucrare Cristina

1/83

SZEL CRISTINA

MODALITI DE EDUCARE A LIMBAJULUI C

1

ISBN978-973-1793-42-9


2/83

CUPRINS

CUPRINS...............................................................................................................................ARGUMENT.........................................................................................................................

CAPITOLUL I. CREATIVITATEA.....................................................................................1.1. Conceptul de

creativitate.....................................................................................................1.. !actorii

creativit"#ii..............................................................................................................1..1. !actori intelectuali.....................................................................................................1... !actori caracteriali.....................................................................................................1..$. !actori %ociali............................................................................................................

1.$. Etapele proce%ului decrea#ie..............................................................................................

1.&. 'e(voltareacreativit"#ii......................................................................................................

1.&.1. )loca*ele creativit"#ii................................................................................................1.+. Metode ,i -odele

creative...................................................................................................CAPITOLUL II. ROLUL I IMPORTAN/A E'UC0RII LIM)AULUI 2N2NV0/0M3NTUL PRECOLAR..........................................................................................1. Rolul li-4a*ului 5n proce%ul de cunoa,tere a realit"#ii......................................................... Particularit"#ile li-4a*ului la v6r%ta pre,colar"....................................................................$. O4iectivele activit"#ii didactice de educare a li-4a*ului.....................................................

CAPITOLUL III. CONTRI)U/IA ACTIVIT0/ILOR 'E E'UCARE A LIM)AULUI LASTIMULAREA CREATIVIT0/II......................................................................................$.1. Lectura dup" i-a7ini...........................................................................................................

$.1.1. I-portan#a in%tructiv8 educativ" a lecturilor dup" i-a7ini..........................................$.1.. Cerin#ele peda7o7ice privitoare la ale7erea -aterialului ilu%trativ.............................$.1.$. Structura activit"#ilor co-une la lectur" dup" i-a7ini................................................

$.. ocul didactic.......................................................................................................................$..1.Speci9icul *ocului didactic...........................................................................................$... Ele-entele %tructurale ale *ocului didactic..................................................................

$..$. Cla%i9icarea *ocurilor didactice....................................................................................$..&. Metodica or7ani("rii ,i de%9",ur"rii *ocurilor didactice..............................................

$.$. Convor4irea.........................................................................................................................$.$.1. I-portan#a ,i locul convor4irii 5n proce%ul in%tructiv : educativ................................$.$.. Pre7"tirea activit"#ilor de convor4ire...........................................................................$.$.$. Structura activit"#ilor co-une deconvor4ire...............................................................

$.&. Pove%tirea............................................................................................................................$.&.1. Pove%tirea ca -etod" ,i pove%tirea ca -i*loc de in%truire ,i educa#ie.........................$.&.. Pove%tirile educatoarei ................................................................................................$.&.$. Pove%tirile copiilor.......................................................................................................

$

;;;>>1?

1?

1$1$1+1=

111

$>>>$?$?$&>&>+&;.7, ce

muncesc prin!ii no*tri,Cum putem #i #olositori &n #amilie *i la grdini!, /ucriile *i

37


38/83

pstrarea lor, Cum trebuie s ne purtm la grdini!, Ce *tim despre prieteni *i

prietenie7, Ce &nseamn s #ii cinstit7

c. Te-e o7lindind operele literare cuno%cute de copii Dpove,tiB poe(ii 7rupate 5n *urul unor

pro4le-e de via#"FH Ce putem a#la din pove*ti despre animale de pdure7, Cltorim prin

!ara pove*tilor, 9espre eroii &ndrgi!i din pove*ti, 0ult e dulce *i #rumoas limba ceo

vorbim, (ai s #acem o poveste.

$.$.2. *regtirea activitilor de convor)ire

Pentru ca o activitate de convor4ire %" 9ie reu,it"B %"8,i atin7" %copulB educatoarea

tre4uie %" ai4" 5n aten#ie -ai -ulte a%pecteH pla%area convor4irii 5n %ucce%iunea

activit"#ilorB calitatea pred"rii cuno,tin#elor 5n activit"#ile anterioare cu con#inut apropiatBa%t9el 5nc6t copiii %" ai4" un 4a7a* de cuno,tin#e care %" le per-it" participarea la

convor4ire. Un a%pect 9oarte i-portant e%te cel al pre7"tirii educatoarei prin care

5n#ele7e- proiectarea activit"#ii de convor4ireB ela4orarea unui plan de 5ntre4"ri care %"

#in" cont de cuno,tin#ele copiilor ,i ale7erea unor -etode ,i procedee c6t -ai atractive

care %"8i deter-ine pe to#i copiii din 7rup" %" participe la activitate.

$.$.$. Structura activitilor comune de convor)ire

'e%9",urarea activit"#ilor de convor4ire vi(ea(" ur-"toarele a%pecteH introducerea

5n activitateB de%9",urarea activit"#ii ,i 5nceierea activit"#ii.

a. Introducerea 5n activitate tre4uie %" %u%cite intere%ul copiilorB %"8i oriente(e c"tre te-a

convor4irii. Anun#area te-ei %" 9ie clar" ,i preci%".

2nceputul unei convor4iri poate 9i or7ani(at prin procedee di9erite 5n 9unc#ie de te-a

ace%teia ,i de nivelul 7rupei.

Le7area convor4irii de ciclul de activit"#i anterioare %e reali(ea(" prin 5ntre4"ri

care 9ac apel la cuno,tin#ele do46ndite 5n cadrul activit"#ilor anterioare. 'e ee-pluB 5n

activitatea cu te-a Ceam v8ut la *coal7Pot 9i adre%ate 5ntre4"rileH unde a- 9o%t (ilele

trecuteK V8a pl"cut la ,coal"KB 'e ceK

2n alte ca(uriB partea introductiv" a convor4irilorB orientea(" copiii %pre no#iuni de

4a(" la care %e re9er" te-a. 'e ee-pluB 5n activitateaH Ce *tim despre animalele

38


39/83

slbatice7Pot 9i adre%ate 5ntre4"rileH pe l6n7" ani-alele do-e%ticeB ce alte ani-ale -ai

cunoa,te#iKB Cu- %e nu-e%c eleK 'e ce %e nu-e%c %"l4aticeK. Ace%te 5ntre4"ri

reactuali(ea(" no#iuni care vor 9i a4ordate pe parcur%ul activit"#ii.

Pot 9i utili(ate ,i -ateriale ilu%trative pentru a 5ncepe o convor4ire. 2nceputul

convor4irii cu te-a /ara -ea a 9o%t 9"cut prin pre(entarea c6torva i-a7ini %u7e%tive. La

convor4iri de%pre anoti-puri %e poate pre(enta un ta4lou %au -ai -ulte ilu%tra#ii care %"

redea a%pecte %peci9ice unui anoti-p.

2n alte activit"#iB o 7icitoare %au -ai -ulte 7icitori care %u7erea(" te-a

convor4iriiB captea(" aten#ia copiilorB le tre(e,te intere%ul pentru activitate. 'e ee-pluH

Frun8ele pe ramuri

-u &nglbenit

Plou, plountruna

Cine a sosit7

Acea%t" 7icitoare %u7erea(" convor4irea cu te-a Ce *tim despre toamn7

Activit"#ile de convor4ire -ai pot 5ncepe ,i prin recitarea unei poe(iiH

Iarna

de :lisabeta ?ovac

Norii cu c"ciuli pe 9run#i

Au adu% iarna din -un#i

Ea co4oar" pe%te cre%te

!ru-oa%" ca o pove%te

i podoa4e ,i8a 5ntin%

Pe%te #ara -ea de vi%.

Mai 5nt6i a pu% pe %trad"

39


40/83

'al4e 9lori a pu% 5n ra-uriB

A pictat %telu#e8n 7ea-uri.

'in con#inutul ace%tor ver%uri %e de%prinde anoti-pul care ur-ea(" %" 9ie de(4"tut 5ncadrul convor4irii cu te-a Ce *tim despre iarn7

Introducerea 5n activitate %e poate reali(a ,i prin pre(entarea unui c6ntecel al c"rui

con#inut %" actuali(e(e cuno,tin#ele 5n%u,ite anteriorB %" ai4" le7"tur" cu te-a convor4irii.

Introducerea tre4uie %" 9ac" po%i4il" anun#area te-ei de c"tre educatoareB

indi9erent prin ce procedeu %e reali(ea(". Anun#area te-ei %e 9ace c6t -ai %i-pluB pl"cutB

clar ,i conci%. Odat" cu anun#area te-eiB educatoarea poate -otiva ale7erea ei ,i eplica-odul de de%9",urare a convor4irii.

Introducerea 5n activitate nu va con%u-a -ai -ult de $8& -inute din ti-pul alocat

convor4irii.

4. 'e%9",urarea activit"#ii de convor4ireB con%t" 5n orientarea prin inter-ediul 5ntre4"rilor.

Partea principal" a unei convor4iri o con%tituieB de 9apt %ucce%iunea 5ntre4"rilor

educatoarei ,i a r"%pun%urilor copiilor. 'i%cu#ia %e creea(" pe c6teva pro4le-eB pe c6teva

idei 9or-ulate 5n planul de 5ntre4"ri ce poate 9i co-unicat de la 5nceputul di%cu#iei %au pe

parcur%ul de%9",ur"rii.

'i%cu#ia porne,te de la o 5ntre4are principal". 'up" %copul ur-"rit B pot 9i de

veri9icareB dac" %e adre%ea(" 5n -od direct -e-oriei copilului ,i de *udecat" dac"

%ti-ulea(" 76ndirea.

2ntre4"rile de veri9icare pot %olicita o enu-erareB o reproducere a unor eveni-enteB

%au ac#iuni tr"ite.

2ntre4"rile care antrenea(" 76ndirea pot %olicita o -otivare a unor 9eno-eneB

ac#iuniB %itua#iiB pot deter-ina %e%i(area cau(elor %au a con%ecin#elor unor 9apte.

2n convor4ire %e 9olo%e%c ,i 5ntre4"ri care %olicit" o interpretareH de ce %e %pune

de%pre iarn" c" e%te un ve%tit dul7erK Alte 5ntre4"ri %olicit" o cla%i9icareH

Care legume le #olosim pentru a pregti o ciorb7 9ar o salat7 +ntrebrile Cum se

numesc' ceapa, vinetele, ardeiul, gogo*arul, morcovul, ptrun%elul, etc.

40


41/83

'in punct de vedere al volu-ului de cuno,tin#e la care %e re9er"B 5ntre4"rile pot 9i

7enerale ,i de a-"nunt.

2ntre4"rile 7enerale %e re9er" la un nu-"r -are de cuno,tin#eH 'up" ce cunoa,te#i c"

a venit iarnaKB Ce %e 5nt6-pl" cu copacii 5n anoti-pul pri-"varaK .

2n convor4irea oamn, toamn (arnic *i de toate darnic5ntre4"rile au 9o%tH

'up" ce ,ti- noi c" a venit toa-naK

Ce %e 5nt6-pl" toa-na cu ani-alele ,i planteleK

Cu- %e pre7"te%c ani-alele %"l4atice pentru iarn"K

Ce -unci 9ac oa-enii 5n anoti-pul toa-naK

Cu- %e *oac" copiii 5n anoti-pul toa-naK

2ntre4"rile de a-"nunt vi(ea(" un a%pect re%tr6n% o-i% de copii 5n di%cu#ieB o 5ntre4are

de a-"nunt la te-e de -ai %u% au putea 9iH Cu- %e 5-4rac" oa-enii 5n anoti-pul toa-naK

Pentru reu,ita convor4irilorB educatoarea tre4uie %" ai4" 5n vedere ur-"toarele

cerin#e cu privire la con#inutul ,i 9or-ularea 5ntre4"rilor.

2ntre4"rile educatoarei tre4uie %" pornea%c" de la eperien#a de via#" a copiilorB %"

ai4" un con#inut acce%i4ilB %" #in" %ea-a de nivelul de cuno,tin#e al copilului. 2ntre4area

tre4uie %" ai4" le7"tur" cu te-a convor4iriiB re9lect6nd con#inutul ace%teia ,i vi(6nd ceea

ce e%te e%en#ial.

2ntre4"rile %curteB clare ,i conci%e %unt 5n#ele%e u,or de c"tre copii. Ele tre4uie

adre%ate 5ntre7ii 7rupeB %e va nu-i copilul care va r"%pundeB dar nu-ai dup" un ti-p de76ndire.

Se va avea 5n vedereB ca pe c6t po%i4ilB 9iecare copil %" r"%pund" la o 5ntre4areB dar

,i dorin#a -ani9e%tat" de unii copii prin anun#are.

R"%pun%urile copiilor pot 9i apreciate ca %ati%9"c"toare dac" 5ndepline%c anu-ite

condi#ii. R"%pun%urile tre4uie %" 9ie clareB corect 9or-ulate din punct de vedere 7ra-aticalB

%" 9ie preci%eB %" 9ie 5n concordan#" cu 5ntre4area pu%". R"%pun%urile incorecte pot 9i

corectate ,i co-pletate de cole7iB dar %e va avea 5n vedere %" nu %e repete ce %8a %pu%. Pe

41


42/83

c6t po%i4il %e va r"%punde pe r6nd. Copiii nu tre4uie 5ntrerup#i. Corectarea 7re,elilor

copiilor %e va 9ace prin repetarea r"%pun%ului corect de c"tre educatoareB de c"tre copilul

care a 7re,it %au de alt copil.

O parte i-portant" 5n de%9",urarea convor4irilor e%te %ta4ilirea conclu(iilor par#iale

,i 7enerale.

Prin conclu(ii %e ur-"re,te %i%te-ati(area cuno,tin#elorB %u4linierea ideilor

principaleB %ta4ilirea unor le7"turi 5ntre cuno,tin#ele actuali(ate cu a*utorul 5ntre4"rilor.

Conclu(ia par#ial" e%te o %inte(" e9ectuat" la %96r,itul di%cu#iei a%upra unor idei

principale.

Conclu(ia 7eneral" e%te o %inte(" -ai a-pl" a%upra celor di%cutate cu rolul de a

%u4linia ideile principale.

2n practica curent"B conclu(iile %un 9or-ulate preponderent ver4alB 9ie de c"tre

educatoareB 9ie de c"tre copiiB cu %au 9"r" a*utorul educatoarei. Cea -ai i-portant" cerin#"

e%te ca repetarea %" %e 9ac" 5ntr8o 9or-" di9erit" de 9elul 5n care %8a 9"cut di%cu#ia. 'e

a%e-enea conclu(iile tre4uie %" %coat" 5n eviden#" a%pectul educativ al celor di%cutateB %"

apro9unde(e cuno,tin#ele practice ale r"%pun%urilor copiilor.

At6t %inte(a par#ial" c6t ,i %inte(a 9inal" vor 9i 9"cute de educatoare. La 7rupa

pre7"titoare vor 9i %olicita#i copiii.

Cea -ai atractiv" ,i -ai acce%i4il" 9or-" de pre(entare a conclu(iilor e%te

pove%tirea. 'e ee-plu la convor4irea Ce *tim despre iarnK Una din %inte(ele par#iale va

%u4linia caracteri%ticile anoti-pului iarna printr8o %curt" pove%tire.

E%te iarn"B a9ar" e%te 9ri7. @ilele %unt %curte nop#ile -ai lun7i. Apa din ,an#uri

5n7ea#". !ul7i al4i de ("pad" %e a,tern pe%te tot ca o plapu-".

Sinte(a 9inal" poate 9i 9"cut" tot printr8o %curt" pove%tire care poate 9i creat" prin

contopirea %inte(elor par#ialeB av6nd 5n vedere %" %e %u4linie(e a%pectele e%en#iale ale

convor4irii.

42


43/83

Sinte(a 9inal" poate 9i 9"cut" 5n activitate cu te-a Cum &l a*teptm pe 0o*

Crciun7printr8o %curt" pove%tireB dar -ai intere%ant ar 9iB dac" le8a- cere copiilor %"

reali(e(e prin de%en o %cri%oare c"tre Mo, Cr"ciun.

Sinte(a 9inal" poate 9i e9ectuat" prin co-punere de 7icitoriB prin co-pletarea unei

recon%tituiri de ta4lou.

La convor4irea Cum ne comportm7 conclu(ia 9inal" poate 9i 9"cut" prin

pre(entarea c6ntecelului


44/83

reu,ita convor4irii %e -ai adau7" ,i convor4irile oca(ionaleB le7ate de c"derea pri-ilor

9ul7i de neaB de vr"4iu#ele care ciripe%c la 7ea- ,i a,teapt" %" li %e pun" -6ncare.

Pentru %ti-ularea creativit"#iiB dup" ce %8a anali(at 5-preun" cu 5ntrea7a 7rup" de

copii 9eno-enele %peci9ice anoti-pului iarnaB a- cerut copiilor %" arate de ce le place

iarna. 2n r"%pun%urile lorB copii %8au re9erit la 9ru-u%e#ile anoti-pului -ie 5-i place pentru

c" totul e%te al4B %au pentru c" ne *uc"- cu ("pad"B pute- 9ace oa-eni de ("pad"B etcB

9iind tenta#i %" de%crie %t"rile lor ,i 5nt6-pl"ri tr"ite de ei 5n ace%t anoti-p.

Unele convor4iri %e pre7"te%c pe o perioad" -ai 5ndelun7at" de ti-p.

2n convor4ire @ #apt bun a- pornit de la pove%tea Fata babei *i #ata

mo*neagului ,i anu-e dru-ul parcur% de 9ata -o,nea7ului. Mai 5nt6i a- actuali(at

9apteleH Cu- era c"#elu,aKB Ce a ru7at8o ea pe 9at"K. A- trecut apoi la anali(a 9aptelorH A

9"cut 4ine 9ata -o,nea7ului c" a 5n7ri*it8o pe c"#elu,"KB 'e ce crede#i c" a 9"cut 4ineK .

r"%pun%urile au 9o%tH Pentru c"B c"#elu,a %8a 5n%"n"to,it. B !iindc" nu -ai e%te 4olnav".

Pentru a8i 9ace pe copii %" 76ndea%c" a- pu% 5ntre4area Ce %8ar 9i 5nt6-plat cu

c"#elu,a dac" nu ai 9i a*utat8oK . Copiii au r"%pun%H Ar 9i -urit.

Pentru a le da no#iunea de 9apt" 4un" a- pu% 5ntre4area Cu- nu-i- 9aptele 9etei-o,nea7ului dac" ,ti- c" ea a a*utat c"#elu,aB p"rulB 96nt6na ,i cuptorulK

2n acela,i 9el a- actuali(at 9aptele 9etei 4a4eiJ pentru a le da no#iunea de 9apt" rea

a- pu% 5ntre4area Cu- nu-i- 9aptele 9etei 4a4ei dac" ,ti- c" ea nu a a*utat c"#elu,aB

p"rulB 96nt6na ,i cuptorulK i -ai ,ti- c" a op"rit odra%lele %9intei du-inici.

Ca %" veri9ice dac" ,i8au clari9icat con#inutul no#iunilor de 9apt" 4un" %au 9apt" rea

le8a- cerut copiilor %" dea c6teva ee-ple. Un copil ,i8a a-intit c" un cole7 de8al lorB9lorinB a adu% la 7r"dini#" o vr"4iu#" le7at" de picior cu o a#". !lorin a 9"cut o 9apt" rea. La

5ntre4area 'e ce a 9"cut !lorin o 9apt" reaK Copiii au r"%pun%H Pentru c" vr"4iu#a 5,i putea

rupe piciorul.

Un alt copil a dat un ee-plu de 9apt" 4un". 2ntr8o (i 5n dru- %pre ca%" a- 7"%it

%u4 un po- un pui de turturic". L8a- luat ,i l8a- du% aca%" apoi l8a- ru7at pe tat"l -au

%"8l pun" 5n cui4ul lui. Copiii au 9o%t 5ntre4a#i Ce 9el de 9apt" a 9"cut cole7ul vo%truK

R"%pun%ul a 9o%tH a 9"cut o 9apt" 4un".

44


45/83

O alt" 5ntre4are a 9o%tH Ce %8ar 9i 5nt6-plat cu turturica dac" r"-6nea pe trotuarK

R"%pun%ul a 9o%tH Putea %" o calce o 4iciclet"B Murea de 9oa-eB Ar 9i luat8o un alt copil.

2n continuare le8a- citit poe(ia Fapte bune ,i le8a- cerut copiilor %" enu-ere

9aptele 4une pre(entate de autor D%" a*ute al4inaB %" ia%" din ap" 5ntin(6ndu8i un paiB %" dea

-6ncare la poru-4eiB %" ude 9lorile cu %tropitoarea ca %" crea%c"F.

A-intind copiilor 9ra7-ente din poe(iile 6ndcelul ,i C!elu*ul *c(iopB a-

anali(at 9aptele 9"cute de cei doi copii. Copiii au de%prin% cu u,urin#" c" cei doi copii au

9"cut 9apte rele.

2n 9inalul convor4irii cu te-a @ #apt bunB copiiiB cu a*utorul 5ntre4"rilor pu%e de

educatoareB au a*un% la conclu(ia c" dac" nu pute- a*uta planteleB oa-eniiB ani-aleleB

atunci %" nu le 9ace- nici r"uB %" nu 9i- nep"%"tori cu ceea ce %e 5nt6-pl" 5n *urul no%truB

%" 9i- -ai 4uni.

Convor4irea cu te-a O 9apt" 4un" o pute- de%9",ura ,i pe 4a(a unui %uport

intuitiv reali(at de o i-a7ine. A- recur% la co-entarea ilu%tra#iei care arat" o 9apt" 4un" Do

4"tr6nic" a alunecat pe 7ea#" ,i a c"(ut. Un 4"ie#el ,i o 9eti#" o a*ut" %" %e ridiceB apoi 5i

duc ,i 4a7a*ele.F.

Apoi a- pre(entat o i-a7ine 5n care era redat 5nceputul unei 5nt6-pl"ri cu

-ultiple po%i4ilit"#i de a 9i continuat" %au co-pletat" de copii D un copil cu un pui de

r6ndunic" 5n -6n". Puiul a c"(ut din cui4ul %"u de la %trea,ina ca%eiB l6n7" care %e a9la

4"iatulF r"%pun%urile copiilor la 5ntre4area Ce crede#i c" a 9"cut 4"iatul cu puiul de

r6ndunic"KB au 9o%t variateH L8a pu% 5n cui4 pentru c" nu ,tia %" (4oare B L8a du% aca%" ,i i8a

dat %" -"n6nceB L8a pu% 5ntr8o colivie ,i c6nd a cre%cut i8a dat dru-ul %" (4oare.

Activit"#ile de convor4ire a c"ror con#inut e%te %u7erat de -aterialul intuitiv

%ti-ulea(" creativitatea ver4al" a copiilor ,i 5n acela,i ti-p ,i i-a7ina#ia creatoare a

ace%tora.

Creativitatea ver4al" a copiilor 5n cadrul activit"#ilor de convor4ire e%te %u7erat" de

4o7"#ia 5ntre4"rilor ,i de diver%itatea r"%pun%urilor copiilor.

2n ace%t %copB a- purtat %curte convor4iri cu copiiiB pe care le8a- reali(at 5n toate

-o-entele (ileiH di-inea#a p6n" la activit"#ile co-une %au dup" activit"#ile co-uneB p6n"

45


46/83

la plecarea lor aca%". Ace%te convor4iri vi(au -odul cu- ,i8au petrecut ti-pul 5n 9a-ilieB

la %96r,it de %"pt"-6n"B ce *ocuri ,i cu cine %8au *ucatB ce au v"(ut pe %trad"B 5n parc %au la

televi(or. Ori de c6te ori %8a ivit oca(ia a- purtat %curte convor4iri cu copiii. 'e ee-pluB

o 9eti#" %8a *ucat cu o p"pu,ic"B la un -o-ent dat i %8a %co% un oci,orB apoi a l"%atp"pu,ica *o% ,i %8a -utat la alte *uc"rii. Pentru a dovedi 9apta rea a 9eti#eiB a- purtat o

%curt" conver%a#ieH de ce ave- *uc"rii 5n cla%a noa%tr"K B Cu- ne *uc"- cu *uc"riileK B

C6nd ne8a- plicti%it de o *uc"rie ce 9ace-K . apoi -8a- apropiat de *uc"ria %tricat" ,i

-irat" ,i a- 5ntre4at Oare ce a p"#it acea%t" p"pu,ic"K Copiii au r"%pun%H Are ociul %co%.

La 5ntre4area cine i8a %co% ociiK Ni-eni nu a r"%pun%. Apoi a- %i-ulat un dialo7 cu

p"pu,a B dup" care a- %pu% copiilor c" a- a9lat d la p"pu,ic" cine a cinuit8oB dar totu,i 5i

ro7 pe ei %"8,i recunoa%c" 7re,eala. Cu lacri-i 5n oci 9eti#a ,i8a recuno%cut 7re,eala. A-anali(at 5-preun" cu cole7ii ei 9apta 9"cut" ,i a- a*un% la conclu(ia c" o 9apt" rea dac"

e%te recuno%cut" e%te pe *u-"tate iertat".

'e la acea%t" 5nt6-plare a- or7ani(at convor4iri care %8au de%9",urat cu 5ntrea7a

7rup" de copii cu te-ele spunem adevrul, Fapte bune ,i/ucriile *i pstrarea lor.

Sur%a cea -ai e9icient" pentru 5nce7area unor di%cu#ii %unt e-i%iunile TV.B 9il-ele

pentru copiiB de%enele ani-ate. Ace%tea le dau copiilor %"8,i epri-e unul altuia i-pre%iile

at6t de variat 5nc6t 9olo%e%c 5n vor4irea lor epre%ii deo%e4iteB cuvinte ori7inaleB

reproduc6nd unele epre%ii ceea ce duce la 5-4o7"#irea voca4ularuluiB activi(area lui ,i la

%ti-ularea creativit"#ii ver4ale.

A- 5ncercat %" %uprave7e( convor4irile li4ere de%9",urate 5n ariile de %ti-ulare ,i

le8a- corectat epri-area atunci c6nd a 9o%t nevoie %au a- intervenit cu c6te o 5ntre4are.

Convor4irile li4ere pe l6n7" %copurile educative au ,i %copuri in%tructive 5n ca(ul

-uncii di9eren#iateB individuali(ate cu copiii. A%t9el de convor4iri a- de%9",urat pentru

apro9undareaB %i%te-ati(area ,i veri9icarea cuno,tin#elor copiilorB do46ndite pe parcur%ul

de%9",ur"rii activit"#ilor co-une. Convor4iri cu 7rupuri -ici de copii a- de%9",urat ,i 5n

ur-a unor pli-4"ri prin localitate %au 5n ur-a unor vi(ite la ,coal"B -a7a(in %au

di%pen%ar. 'up" ce a- 9o%t 5n vi(it" la ,coal" a- e9ectuat convor4irea cu te-a Ce am

v8ut la *coal7,5n vederea prelucr"rii pri-elor i-pre%ii ,i 9iarea lor de c"tre copii.

46


47/83

Activit"#ile de convor4ire re(olv" trei pro4le-e de 4a(" ale proce%ului in%tructiv8

educativ din 7r"dini#"H cuno,tin#ele de%pre natur" ,i o-B de(voltarea vor4irii ,i

co-unic"rii ,i educa#ia -oral8politic".

A%t9el activitatea de convor4ire cu te-a Ce *tim despre iarn7de,i nu e%te inclu%"

5n te-a educa#iei -oral8civiceB dar prin con#inutul %"u a4ordea(" nor-ele de co-portare

5ntr8un 7rup de copiiB %i%te-ati(ea(" ,i con%olidea(" cuno,tin#ele de%pre caracteri%ticile

anoti-pului iarna ,i 5n acela,i ti-p copiii 5,i activea(" voca4ularul cu cuvinte ,i epre%ii

do46ndite 5n cadrul activit"#ilor de -e-ori(areB de pove%tire a educatoareiB de *oc didactic

de%9",urateB %ti-ulea(" creativitatea ver4al" a copiilor.

Pute- %pune c" activitatea de convor4ire e%te co-ple"B ea %e 4a(ea(" pecuno,tin#ele acu-ulate de copii 5n activit"#ile anterioareB reu,ita ei depinde 5n -are -"%ur"

de 9elul 5n care au 9o%t a%i-ilate cuno,tin#ele re%pective.

Convor4irea e%te o activitate de 9iareB %i%te-ati(are ,i veri9icare a cuno,tin#elor.

I-portan#a convor4irilor con%t" 5n 9aptul c" actuali(ea(" ,i %i%te-ati(ea("

cuno,tin#eleB %pore,te calitatea epri-"rii corecte a copiilor ,i %ti-ulea(" creativitatea

ver4al" a ace%tora.

3.4. Po%e't$"e#

3.4.1.*ovestirea ca metod #i povestirea ca mijloc de instruire #i educaie

2n 7r"dini#a de copii pove%tirea e%te 9olo%it" at6t ca -etod" de epunere ,i

co-unicare de cuno,tin#eB c6t ,i ca 9or-" de activitate de cunoa,tere a -ediului ,i

educa#ie a li-4a*ului.

Materialul pove%tirii are cu preponderen#" un caracter narativB 9"r" a eclude 5n%" ,i

ele-entele de%criptive ,i ciar eplicative.

Ca -etod" de 5nv"#"-6nt pove%tirea e%te ilu-inat" cu alte -etode ,i e%te 9olo%it"

9recvent 5n anu-ite -o-ente ale altor tipuri de activit"#iH la 5nceputul unor activit"#i

co-une Dde educa#ie -u(ical"B *oc didacticB convor4ireFB 5n cur%ul de%9",ur"rii lorB 5n

47


48/83

%inte(ele par#iale Do4%ervareB lectur" dup" i-a7iniFB la 5nceierea lor cu %copul de a

veri9icaB 9ia ,i %inteti(a cuno,tin#ele.

Activit"#ile de pove%tire au 9o%t 7rupate dup" -odul de participare a copiilor 5n

dou" cate7oriiH pove%tirile educatoarei ,i pove%tirile copiilor.

$.4.2. *ovestirile educatoarei

a. Locul ,i i-portan#a pove%tirilor educatoarei 5n activitatea in%tructiv educativ" din

7r"dini#".

Activit"#ile de pove%tire ale educatoarei %unt 9oarte 5ndr"7ite de copii. Ele %unt

activit"#i de epunere oral" a con#inutului unor tete literare cu caracter reali%t8,tiin#i9ic%au 9anta%tic D pove,tiB 4a%-eB le7endeB 4aladeB %ci#eB etc.F -enite %" re(olve %arcinile

educa#iei -ultilaterale.

Prin con#inutul lorB pove%tirile l"r7e%c ori(ontul de cunoa,tere al copiilor prin

-ultitudinea de a%pecte din a-4ian#a 5ncon*ur"toare Dlu-ea ani-al"B ve7etal"B lu-ea

9eno-enelor 9i(ice %au %ocialeF la care 9ace apel. Prin varietateaB 4o7"#ia ,i noutatea ideilor

care le cuprindB dar -ai ale% prin 9elul 5n care %criitorul ,i apoi pove%titorul le pre(int" ,i

reu,e%c %"8l convin7" pe a%cult"torB pove%tirile contri4uie la cunoa,terea -ai pro9und" avie#ii.

Copilul ur-"re,te cu aten#ie datele pove%tiriiB -e-orea("B co-par" ,i anali(ea("

di9eritele %itua#iiB %ta4ile,te pe plan -intal unele rela#iiB 9apte ,i 5n%u,iri ale per%ona*elor.

Prin inter-ediul pove%tirilor epu%e de educatoare copiii %unt 9a-iliari(a#i cu

%tructura li-4iiB cu 4o7"#ia 9or-elor %ale 7ra-aticaleB cu 9ru-u%e#ea ,i epre%ivitatea

li-4a*uluiB contri4uind la de(voltarea vor4irii ,i a 76ndirii.

A%cult6nd pove%tiri %au 4a%-eB copiii %e%i(ea(" -i*loacele ver4ale 9olo%ite de

educatoareB -e-orea(" cuvintele cu care 5ncep ,i %e 5nceie 4a%-eleB epre%iile care %e

repet" 5n 4a%-e. 'e ee-pluB Cic" 5ntr8o iarn".B a,a 5ncepe 4a%-ul -lb ca 8padaB

dialo7ul dintre 5-p"r"tea%" ,i o7linda 9er-ecat"H

O7lin*oar" din pereteB o7lin*oar"B

Cine e cea -ai 9ru-oa%" din #ar"

48


49/83

i o7linda 5i r"%pundea 8 M"ria ta e,ti cea -ai 9ru-oa%" din #ar".

Copiii %e 4ucur" 9oarte -ult c6nd o7linda d" r"%pun%ul a%t9elH

!ru-oa%" e,ti cr"ia%"B ca (iua lu-inoa%"B

'ar Al4" :ca 8 @"pada e%te -ult -ai 9ru-oa%".

Pove%tirileB 4a%-ele ,i le7endele %unt pline de 5nv"#"-inte ,i %cot 5n eviden#" calit"#ile

eroilor ,i in9luen#ea(" co-portarea lor etic".

'in a%pectele de via#"B de co-portare ale per%ona*elor din pove%tiriB copiii 5,i 7"%e%c 5n

eroii po(itivi -odele pentru propria lor co-portare ,i iau atitudine 9a#" de eroii ne7ativi.

Au(ind di9erite pove%tiri au po%i4ilitatea %" deo%e4ea%c" 4inele de r"uJ %" de%prind"

cu u,urin#" nece%itatea unor deprinderi i7ienice ,i de co-portare civili(at" ,i convin7erea

c" tre4uie %" le re%pecteJ %" %e convin7"B prin intuirea con%ecin#elor unei co-port"ri

contrariiB de nece%itatea de a8i a%culta pe cei -ariB de a 9i cin%ti#iB arniciJ %" aprecie(e

prieteniaB a*utorul reciproc ,i via#a 5n colectivJ %" 5n#elea7" %enti-entul de dra7o%te

pro9und" ,i 7ri*a p"rin#ilor ,i a 4unicilor 9a#" de copiiB 4un"tatea ,i %acri9iciul lor 5n9"#i,ate

prin ac#iunile eroilor din unele le7ende %au pove%tiri.

Prin reali(area lor arti%tic" pove%tirile con%tituie -i*loace de educa#ie e%tetic".

A%cult6nd pove,tiB copiii au prile*ul %"8,i 5n%u,ea%c" epre%ii ale li-4ii literareB

5-4o7"#indu8,i leicul ,i c"p"t6nd po%i4ilit"#i de epri-are -ai nuan#at".

4. !elurile pove%tirilor ,i caracteri(area lor

Pove%tirile educatoarei %e pot 7rupa 5n 9unc#ie de %arcina didactic" %au de natura

tetului literar 9olo%it.

2n 9unc#ie de %arcina didactic" pove%tirile %unt or7ani(ate 5n di9erite -o-ente ale

(ilei ca activit"#i de co-unicareB 9iare %au veri9icare a cuno,tin#elor.

2n 9unc#ie de natura tetului literar 9olo%it pove%tirile pot 9iH pove%tiri reali%teB

pove,tiB 4a%-eB 4aladeB %noave etc.

Pove%tirile reali%te au o te-atic" -ai variat" ,i %unt in%pirate din via#a cotidian". O

parte din ele au ca te-" central" copilulB lu-ea lui. A%e-enea pove%tiri 5n care copiii %e

49


50/83

re7"%e%c %ati%9ac dorin#a lor de cunoa,tereB le captea(" aten#ia ,i 7enerea(" inten%e tr"iri

e-o#ionale.

Sunt de a%e-enea acce%i4ile copiilor ,i pove%tirile care au ca te-" a%pecte din

via#a adul#ilorB 5n care %unt re9lecte cipul -a-eiB ee-plu de dra7o%te ne-"r7init" ,i

putere de %acri9icii 9a#" de copiiBnima mameiB dar ,i dra7o%tea ne-"r7init" a copiilor 9a#"

de p"rin#iBnimioare, area &n bucale, 9i7uri de lupt"tori ,i 9aptele lor eroiceB 0o* on

oat *i


51/83

Activit"#ile de pove%tire tre4uie %" 9ie e9iciente ,i %" %e de%9",oare 5n condi#ii

opti-eB a%t9el c" una din preocup"rile educatoarei e%te %electarea ,i plani9icarea

pove%tirilorB 5n 9unc#ie de o4iectivele educa#ionale ur-"rite ,i 5n con9or-itate cu

po%i4ilit"#ile de 5n#ele7ere ale copiilorB %e va 9ia locul pove%tirii 5n orarul %"pt"-6niiB a(ilei 5n care a 9o%t plani9icat"B a- %tudiat din ti-p tetul pove%tiriiB pentru a -i le 5n%u,i

te-einicB a- ela4orat planul activit"#ii -intal.

Pregtirea grupei de copii'

Pentru 4una de%9",urare a activit"#ii educatoarea tre4uie %" a%i7ure aeri%irea %"lii de

7rup"B %tr6n7erea *uc"riilorB aran*area -o4ilieruluiB or7ani(area -aterialului didactic.

e. @rgani8area *i des#*urarea povestirii

Introducerea 5n activitate e%te reali(at" de cele -ai -ulte ori prin anun#area direct" a

titlului pove%tirii.

Pentru activitatea de pove%tire cu titlul Puiul introducerea 5n activitate a- reali(at8o

prin pre(entarea i-a7inii care repre(int" 9ra7-entul de%p"r#irii dintre puiul de prepeli#" de

-a-a ,i 9ra#ii lui. A- %ta4ilit c" prepeli#a e%te o pa%"re c"l"toare. A- anali(at i-a7inea

printr8o %curt" conver%a#ie.

Epunerea convor4irii de c"tre educatoare e%te -o-entul principal al de%9",ur"rii

activit"#ii reu,ita ei depinde de tre(irea ,i -en#inerea intere%ului pentru pove%tire ,i de

-odul capt"rii aten#iei ,i a%i7urarea per%i%ten#ei ei.

Epunerea educatoarei tre4uie %" ai4" darul de a8i 9ace pe copii %" ,i vi(uali(e(e ceea ce li

%e %puneB %"8,i repre(inte per%ona*ele de%pre care %e vor4e,teB %" 9ie acce%i4il" copiilorB %"

dovedea%c" claritateB cur%ivitate ,i %ucce%iune lo7ic"B %" 9olo%ea%c" un li-4a* adecvatB %"

i-pri-e pove%tirii un caracter atractiv 8 e-o#ional. Pentru acea%taB educatoarea va 9olo%i o

%erie de -i*loace prin care %" nuan#e(e epunerea 5n 9unc#ie de %t"rile a9ective pe care le

i-pune tetul literar. Inten%itatea ti-pului ,i 5n"l#i-ea vocii tre4uie %" varie(e 5n 9unc#ie

de con#inutul pove%tirii. Tonul caldB potrivit cu i-portan#a 9aptelorB %ci-4area rit-ului

vor4iriiB ro%tirea -ai rar" %au -ai 7r"4it" a cuvintelorB -odelarea vocii pentru a i-ita

di9eritele per%ona*eB 9elul 5n care accentuea(" un cuv6ntB o propo(i#ieB %unt -i*loace prin

care %e i-pri-" pove%tirii -ai -ult" epre%ivitate ,i inten%i9ic" %tarea e-o#ional" a

a%cult"torilor.

51


52/83

Model6ndu8,i vocea educatoarea i-it" vocea pre9"cut" a lupului din Capra cu trei

ie8i%au a vulpii din


53/83


54/83

Prin or7ani(area repove%tirilorB copiii au prile*ul %" 5nve#e tenica -e-or"rii ,i

reproduceriiB li %e de(volt" unele capacit"#i ale voin#eiB av6nd un rol pre7"titor pentru

activitatea ,colar".

La 5nceputB copiii vor 9i %olicita#i %" reproduc" pove%tiri %curte cu te-" ,i con#inut

%i-pluB cu -otive %au %itua#ii ,i dialo7uri a%e-"n"toare.

Pentru reu,ita activit"#ii de repove%tire a- avut 5n vedere 5n%u,irea te-einic" ,i

con,tient" a pove%tirii de c"tre copii.

'e ee-pluH pentru activitatea de pove%tire cu#i!a ro*iea- 9iat con#inutul ace%teia

cu a*utorul dia9il-ului. 2n cadrul pro7ra-ului di%tractiv a- proiectat dia9il-ul cu#i!a

ro*ieB iar 5n ti-pul 9i"rii a- a9i,at 5n 7rup" plan,ele care ilu%trea(" con#inutul pove%tirii.

2n -o-entul 5n care copiii au 9o%t pu,i 5n %itua#ia de a reda ei con#inutul pove%tirii a-

ur-"rit redarea dialo7urilor dintre per%ona*e ,i aportul per%onal al copiilorB -ani9e%tat prin

redarea unor replici per%onale. Ee-pluH Ce duce 5n co,K )un"t"#i : %uc ,i pr"*itur" cu

9ructeB re9eritor la ce purta 4unicu#a pe cap copiii nu au 9olo%it cuv6ntul %cu9ie ci %inoni-e

ale ace%tuia : 4one#ic"B c"ciuli#".

Uneori copiii au tendin#a %" 5n9lorea%c" pove%tireaB %" cree(e. 'e ee-pluH un copil

repove%tind Capra cu trei ie8ide Ion Crean7"B a %pu%H ,i8a c"utat lupul prin ca%" dup"

iedul cel -ic p6n" au ie,it peri al4i dar nu l8a 7"%it.

Pentru 9iarea con#inutului Cenu,"rea%a a- a9i,at plan,ele care ilu%trea(" con#inutul

luiB 5n cadrul pro7ra-ului di%tractiv a- audiat 5nre7i%trarea pe ca%et" audioB la ca%eto9onB

la %ectorul : )i4liotec" : din pri-a parte a (ilei a- pu% la di%po(i#ia copiilor *etoane care

ilu%trea(" %cene din 4a%-. !iecare copil ,i8a ale% o ilu%trat" ,i au anali(at8o red6nd

epi%odul pre(entat.

1F Repove%tirile reali(ate pe 4a(a -aterialului ilu%trativB prin inter-ediul c"ruia

copiilor le %unt pre(entate Dta4louriF %au doar %u7erate D-aceteB %ilueteF

principalele -o-ente ale pove%tirii pre(int" o i-portan#" deo%e4it" pentru copiii

7rupelor -ici. Cu a*utorul -aterialului intuitiv copii 5nva#" %"8,i ordone(e

reproducerea epi%oadelor pove%tirii 5n %ucce%iunea lor.

F Repove%tirile or7ani(ate pe 4a(a -aterialului ver4al i-plic" e9ort -ai -are din

partea copiilor. Epi%oadele pove%tirii %unt doar -arcate prin planul ver4al re%tr6n%.

54


55/83

Copiii tre4uie %"8,i rea-intea%c" ,i %"8,i repre(inte 5n plan -intal con#inutul

9iec"rui epi%odB %"8l prelucre(e ,i %"8l interprete(e 5n -od per%onal.

Planul ver4al poate 9i pre(entat %u4 9or-" intero7ativ" ,i enun#iativ".

'e ee-plu 5n activitatea de repove%tire C6nd %t"p6nul nu8i aca%" de E-il G6rleanu a-

9olo%it ur-"torul plan de 5ntre4"riH

8 'e ce ,oricelul %8a du% %" ia ca,cavalulB c6nd %t"p6nul nu8i aca%"K

8 Cine a 9o%t du,-anul cel -ai -are al ,oriceluluiK

8 Cu- a %c"pat ,oricelul din 7earele -otanuluiK

8 'e ce nici -otanulB nici ,oricelul ,i nici Cor4ici n8au reu,it %" -"n6nce ca,cavalulK

8 'eciB cine a -6ncat ca,cavalulK2n activitatea de repove%tire


56/83

'e ee-plu 5n pove%tirea Scu9i#a ro,ie pove%titorul a uitat %" %pun" c" lupul %8a

5-4r"cat cu ainele 4unicu#ei ,i ,i8a pu% pe cap %cu9iaB a- intervenit cu 5ntre4area Ce8a

9"cut lupul 5nainte %" %e culce 5n patK

La 7rupele -ari a- pu% 5ntre4"ri de natur" %" cear" eplicarea 9aptelor relatateB de 9elulH

'e ce i8a %u7erat lupul Scu9i#ei ro,ii %" culea7" 9loricele ,i %" a%culte c6ntecul dulce al

p"%"relelorK Ce %8ar 9i 5nt6-plat dac" nu ar 9i trecut v6n"torul pe la ca%a 4uniciiK

2n cadrul altor pove%tiri a- cerut copiilor %" 7"%ea%c" un alt 9inal pentru pove%te.

$F 2n cadrul repove%tirilor li4ereB 9"r" un plan %au indica#iiB pe l6n7" 9aptul c" poate

%" veri9ice 5n ce -"%ur" ,i8au 5n%u,it con#inutul pove%tiriiB cu- l8au 5n#ele%B

educatoarea o9er" copiilor prile*ul %" eer%e(e vor4irea li4er".

Atunci c6nd 5n redarea dialo7ului unei pove%tiri copiii nu 9olo%e%c cu eactitate

cuvintele %criitoruluiB dar ur-"re%c aceea,i ideeB nu a- intervenit.

In%i%t6nd a%upra reproducerii dialo7urilor dintre per%ona*ele pove%tirilor copiii 5,i

con%olidea(" deprinderea de vor4ire dialo7at" 9olo%indu8le 5n via#a de (i cu (iB contri4uind

la %ti-ularea creativit"#ii ver4ale.

B. Po%e't$"$e c"e#te !e cop$$

Pentru crearea pove%tirilor copiii %unt pu,i 5n %itua#ia de a 5nce7a o nara#iune %i-pl"B

de a epune 9aptele 5ntr8o 5nl"n#uire lo7ic" ,i de a 7"%i 9or-ele de epri-are adecvate.

Pove%tirile copiilor con%tituie un eerci#iu de co-punere ,i tre4uie privite ca 9iind un

produ% al creativit"#ii copiilor care tre4uie %ti-ulat ,i de(voltat.

2n de(voltarea activit"#ilor de pove%tire creat" de copii a- ur-"rit %" tre(e%c dorin#acopiilor de a pove%tiB i8a- 5ncura*atB a- 9olo%it procedee c6t -ai variate care le8au %u7erat

te-a ,i le8au %ti-ulat crea#ia ver4al".

a. Pove%tirile dup" -odelul educatoarei

'e%9",ur6nd activit"#i de repove%tireB copii pot ,i tre4uie %ti-ula#i %" pove%tea%c" 5n -od

li4erB independentB anu-ite 9apteB 5nt6-pl"riB i-pre%ii din eperien#a per%onal".

56


57/83

Un -i*loc e9icient ,i acce%i4il copiilor pre,colari 5l con%tituie pove%tirile dup"

-odelul educatoarei.

O9erind copiilorB ca -odel pove%tiri cu 5nt6-pl"ri de aca%" %au 7r"dini#"B educatoarea

reactuali(ea(" i-pre%ii a%e-"n"toareB unele din via#a copiilor ,i le tre(e,te dorin#a de a

pove%ti.

Modelul pre(entat poate %" le 5n9"#i,e(e 5nt6-pl"riB peripe#ii a(lii %au 9apte diver%e

din via#a altor copiiB din via#a ani-alelorB i-pre%ii dintr8o vi(it" %au ecur%ie etc.

Prin 9elul cu- pove%te,teB prin -i*loacele ver4ale 9olo%iteB educatoarea in9luen#ea("

li-4a*ul copiilorB 5i 5nva#" %" %e epri-e corectB epre%iv ,i pe 5n#ele%ul celor care 5i

a%cult".

!olo%indu8%e de -odel ca %uport intuitiv8concret 5n pove%tirile copiilorB educatoarea

apelea(" la capacitatea ace%tora de a re-arca e%en#ialul ,i le %ti-ulea(" creativitatea

76ndirii ,i operativitatea ei 5n 7"%irea unor c"i proprii de re(olvare.

Pove%tirea -odel tre4uie epu%" clar ,i epre%iv pentru a -o4ili(a aten#ia copiilor ,i a

le crea o %tare a9ectiv" po(itiv".

Pove%tirile dup" -odelul educatoarei cu copiii 7rupelor -ari au ur-"toarea %tructur"H

anun#area te-ei care tre4uie 9"cut" 5n ter-enii cei -ai %i-pli. A%t"(i v" voi %pune o

pove%te prin care voi pre(enta o int6-plare din via#a -eaB apoi voi 5-i ve#i pove%ti

5nt6-pl"ri din via#a voa%tr".

2n ur-a de%9",ur"rii unor a%t9el de activit"#i a- putut con%tata ur-"toareleH

8 tendin#a copiilor de a relua -odelul educatoarei %ci-46nd eventual nu-ele

per%ona*elorJ

8 tendin#a de a pove%ti eventual la per%oana a treia ,i pe parcur%ul pove%tirii de a

reveni la per%oana 5nt6iaJ

8 7reutatea de a 7"%i cuvinte potrivite ,i de a %e deta,a de pove%tirile cole7ilor de

7rup".

4. Pove%tirile dup" ilu%tra#ii

57


58/83

Pove%tirile create de copii dup" ilu%tra#ii con%tituie un -i*loc valoro% pentru educarea

li-4a*ului lor %u4 toate a%pectele %aleB a creativit"#ii 76ndirii lor ,i a creativit"#ii ver4ale.

2n pove%tirile dup" ilu%tra#iiB copiii %unt pu,i 5n 9a#a unor %itua#ii necuno%cute care

tre4uie intuite ,i interpretate 5ntr8un -od -ai ori7inal. Ilu%tra#iile tre4uie %" 5n9"#i,e(e

a%pecte c6t -ai apropiate de eperien#a copiilorB %" 9ie %i-ple ,i acce%i4ileB %" repre(inte

%itua#iiB ac#iuni ,i per%ona*e 5ntr8un contet cu valoare educativ". A%t9el pot 9i ilu%trate

a%pecte din via#a copiilorB a ani-alelorB a p"%"rilor cuno%cuteB 5nt6-pl"ri a(liiB o %uit" de

peripe#ii care de%coperite ,i interpretate de copiiB %" con%tituie con#inutul pove%tirilor

create.

Pove%tirile copiilor pot 9i create dup" un ,ir de ilu%tra#ii %au dup" un nu-"r redu% deilu%tra#iiB doar 5nceputul ,i %96r,itulB ur-6nd ca de%9",urarea %" 9ie 5n 5ntre7i-e i-a7inat"

de copii.

2n ca(ul 5n care o9eri- copilului un %in7ur ta4lou cu o co-po(i#ie -ai co-ple"B care

%" pre(inte cadrulB per%ona*ele ,i 5nceputul unor ac#iuni 5l pune- pe copil 5n 9a#a unei

%itua#ii pro4le-" care poate 7enera o atitudine activ"B creatoareB de c"utare a unor %olu#ii

ori7inale ,i 5n acela,i ti-p 5l an7a*ea(" la opera#ii -intale co-pleeB nece%are reali("rii

%itua#iei.

2n co-punerea pove%tirilor dup" ilu%tra#ii %e i-pun anu-ite cerin#eH

8 valori9icareaB pe c6t po%i4ilB inte7ral" a ele-entelor date Dunde ,i c6nd %e petrece

ac#iuneaB per%ona*ele ,i ac#iunile lorB %t"rile %u9lete,tiB inten#iile a,a cu- %e de%prind

din epre%iile 9e#eiB din #inut" ,i din 7e%turiJ

8 5ncadrarea pove%tirilor copiilor 5n te-a ,i con#inutul %u7eratB epunerea celor

percepute %u4 9or-a narativ" cu 9olo%irea unor epre%ii adecvateB inclu%iv adialo7urilor po%i4ile 5ntre per%ona*ele pove%tirii.

Mo-entul pre7"titor al activit"#ii tre4uie %" a%i7ure 9a-iliari(area copiilor cu

te-a pove%tirii care va 9i co-pu%" de ei. Educatoarea va da c6teva in9or-a#ii re9eritoare

la -odul 5n care vo- anali(a ilu%tra#iile ,i la 7ri*a lor de a re%pecta %ucce%iunea 9aptelor

a,a cu- %unt pre(entate ,i la -odul 5n care va tre4ui %" epri-e a%pectele anali(ate.

O4%ervarea ilu%tra#iilor de c"tre copii e%te etapa pre-er7"toare alc"tuirii pove%tirii.

Copiii vor 9i 5ndru-a#i %" privea%c" cu aten#ie ilu%tra#iile ,i a*uta#i prin inter-ediul

58


59/83

5ntre4"rilorB %" de(v"luie con#inutul lor. E%te nece%ar %" %e acorde aten#ie deo%e4it"

pri-ei ilu%tra#iiB %" 9ie anali(at" c6t -ai or7ani(at ,i %i%te-aticB apel6ndu8%e la un nu-"r

-ai -are de copii.

Co-punerea pove%tirii de c"tre copil -arcea(" etapa principal" a de%9",ur"rii

ac#iuniiB prin care %e ur-"re,te valori9icarea ,i interpretarea de c"tre copil a datelor

o4%ervate ,i anali(ate anterior.

Pove%tirea poate 9i creat" pe epi%oade cu a*utorul ilu%tra#iilor %au inte7ralB

valori9ic6ndu8%e pove%tirile par#iale co-pu%e de ceilal#i copii. 2n 9inalB copiii vor 7"%i un

titlu pove%tirii create. Pove%tirile dup" ilu%tra#ii create de copiiB %ti-ulea (" creativitatea

ver4al" a ace%tora ,i contri4uie la educarea 76ndirii lo7ice ,i antrenea(" opera#iile ace%teia.

2n activitatea de pove%tire dup" ilu%tra#ii @mul de 8pada- pre(entat copiilor pri-a

ilu%tra#ie care a 9o%t adu%" de po,ta, 5ntr8un plic.

Ta4loul nu-"rul unu a 9o%t intuit cu a*utorul 5ntre4"rilorH

8 Ce vede#i 5n ta4louK

8 2n ce anoti-p nin7eK

8 Ce 9or-ea(" 9ul7ii de ("pad" dac" %e a,ea(" unul l6n7" altul pe p"-6ntK

Apoi a- %i%te-ati(at cele o4%ervateH E%te o (i rece de iarn". 9ul7ii cad unul c6te unul ,i

acoper" p"-6ntul cu o plapu-" de ("pad".

A- pre(entat cel de8al doilea ta4louH

8 Ce %ci-4"ri o4%erva#i 9a#" de pri-ul ta4louK

8 Cine a ap"rut 5n curteK8 Ce 9ac copiiiK

8 Ce nu-e le d"-K

Un copil cu a*utorul educatoarei va %inteti(a ideile o4%ervate. Nin%oarea %8a opritB %tratul

de ("pad" a acoperit toat" curtea. 2n curte au ap"rut trei copiiB doi 9ra#i B Co%-in ,i 'avid

,i prietenul lor Radu. Ei 9ac 4ul7"ri de ("pad".

La cel de8al treilea ta4lou a- 9olo%it ur-"toarele 5ntre4"riH

59


60/83

8 Ce 9ac copiiiK

8 Cu- %unt eiK

S8a %u4liniat ideea principal"H Copiii a,ea(" 4ul7"rii de ("pad" unul pe%te altul ca %"

con%truia%c" un o- de ("pad".

Ta4loul nu-"rul patru a 9o%t anali(at cu a*utorul ur-"toarelor 5ntre4"riH

8 Ce 9ac copiiiK

8 Unde crede#i c" e%te Co%-inK

S8a %u4liniat ideea principal"H 'avid 5i pune o-ului de ("pad" o oal" pe capB 5n loc de

p"l"rie c6t va %ta 5n 7erB 9ri7 %" nu 5i 9ie. Radu 5i pune o -"tur" %u4 4ra#.

La ulti-ul ta4lou a- 9olo%it 5ntre4"rileH

8 Cu- %unt copiiiK

8 'e ce %unt ve%eliK

8 Ce 9ac eiK

S8a %u4liniat ideea principal"H Co%-in i8a pu% un na% din -orcovB doi oci din

c"r4uniB 7ur" ,i na%turi. Copiii %unt ve%eli c" au ter-inat o-ul de ("pad". Ei c6nt" ,i

dan%ea(" 5n *urul lui.

Un copil a epu% 5ntrea7a pove%te.

Conclu(ii

'at" 9iind 76ndirea concret %ituativ"B -ai ale% la 7rupa -ic" ,i -i*locieB pove%tirile

dup" ilu%tra#ii %e reali(ea(" -ai u,or dec6t cele dup" un plan ver4al %au dup" -odelul

educatoarei. 2n ace%t din ur-" ca( %unt tenta#i %" redea o pove%te aproape identic" cu a

educatoarei.

c. Pove%tirile cu 5nceput dat

2n acea%t" activitateB copiii au %arcina de a 5nce7a cu -i*loace proprii o pove%tire

al c"rei 5nceput le e%te dat de educatoare.

Caracteri%tic ace%tui 7en de pove%tire e%te 9aptul c"B 5n aceea,i activitate copilul

trece de la %itua#ia de a%cult"tor la cea de pove%titorB cu o4li7a#ia de a continua 9il-ul

nara#iunii 5ncepute de educatoare. Copiii tre4uie %" ur-"rea%c" cu -ult" aten#ie epunerea

60


61/83

9"cut" de educatoareB %" %e%i(e(e ,i %" re#in" toate ele-entele dateB ca apoi %"8,i i-a7ine(e

9elul cu- pot evolua lucrurile ,i 9inalul lor.

Prin con#inutul %"u te-aticB 5nceputul dat tre4uie %" 9ie acce%i4il 5n#ele7erii copiluluiB

%" %e apropie de intere%ele 9ire,ti ale v6r%tei lorB %" tre(ea%c" copiilor un viu intere%B %" le

i-pul%ione(e i-a7ina#iaB %" %u7ere(e %u4iectul ,i %" -arce(e per%pectiva de(volt"rii lui.

Su4iectul poate 9i in%pirat din via#a cotidian" a copiilor %au a adul#ilorB din via#a

ani-alelor %au a p"%"rilor. Se pot reali(a ,i te-e 5n care %" %e de(volte ideea 4unelor

deprinderiB a co-port"rii copiilor 9a#" de p"rin#i %au prieteni de *ocB a 5n7ri*irii ani-alelor

%au te-e 5n care %" %e pun" pro4le-a a%cult"rii ,i nea%cult"riiB a "rniciei ,i a lenevieiB a

invidieiB a 5n76-9"rii ,i a con%ecin#elor ace%tora.

2nceputul pove%tirii tre4uie %" %ci#e(e cadrul de de%9",urare al ac#iuniiB con9lictul ,i

per%ona*ele principaleB cu tr"%"turile lor caracteri%tice. Copiii vor 9i a*uta#i %" %e 5ncadre(e

5n at-o%9era pove%tirii 5nceputeB %" cunoa%c" eroiiB ,i %"8,i preci(e(e atitudinea 9a#" de eiB

%" 5ntrevad" con9lictul ,i re(olvarea lui.

2nce7area unei pove%tiri cu 5nceput dat de educatoare e%te condi#ionat" ,i de

-o-entul 5n care educatoarea 5ntrerupe pove%tirea pentru a 9i continuat" de c"tre copii.

Ace%t -o-ent tre4uie %" core%pund" cu -o4ili(area copiilor 5n direc#ia de(volt"rii ei. 2nacela,i ti-p tre4uie %" %e 9avori(e(e continuarea pove%tirii 5n direc#ii di9eriteB de -ulte ori

ciar opu%e ,i 5ntr8un -od c6t -ai per%onal.

Pentru ca pre,colarii %" poat" continua pove%tea e%te nece%ar %" le adre%e(e c6teva

5ntre4"ri a*ut"toare %au %" le dea c6teva indica#ii %upli-entare a%upra direc#iilor 5n care

poate 9i %peculat %u4iectul. Educatoarea va preci(a c" 9iecare dintre ei va tre4ui %"8l

de(volte alt9el.

2n ti-pul pove%tirii copiilor educatoarea va interveni atunci c6nd copilul 9ace o pau("

,i parc" nu ar -ai putea continua %au atunci c6nd copilul %e a4ate de la te-a %u7erat" %au

atunci c6nd epri-area lui e%te necore%pun("toare.

!iecare pove%tire creat" de copii va 9i anali(at" critic de c"tre educatoare. Ea va

%u4linia calit"#ile pove%titorului ,i va ar"ta unele lip%uri de care %u9er" nara#iunea %a.

61


62/83

2n ace%t -od %ti-ul"- i-a7ina#ia creatoare a copiilor care ur-ea(" %" pove%tea%c" ,i

%u7er"- o nou" direc#ie 5n care va putea 9i continuat" pove%tirea.

2n 5nceierea activit"#ii e%te indicat %" %e 9ac" aprecierea -otivat" a celui -ai 4un %96r,it

creat de copii.

Un procedeu intere%ant de 5nceiere a ace%tei activit"#i e%te acela de a reda prin de%en

9inalul pove%tirii creat de ei.

Ee-plu. 2ntr8o activitate de pove%tire cu 5nceput dat a- %pu% copiilor ur-"toarea

pove%teH 2ntr8o toa-n" c6nd iar4a %e ve,te*e,teB 9run(ele copacilor c"deau una c6te una ,i

9or-au un covor -ulticolor ,i p"%"relele plecau %toluri dup" %toluri 5n #"rile caldeB o 9eti#"

pe care o cea-" CrinaB %e pli-4a cu -a-a ei prin parc. Crinei 5i pl"cea %" aler7e ,i %" %e

ro%to7olea%c" pe covorul de 9run(e u%cate ,i %" a%culte 9o,netul lor. 2n ti-p ce %e

ro%to7olea l6n7" ea a c"(ut o r6ndunic" din %tolul care (4ura pe dea%upra capului ei. Cip

Cip Cip A- c"(utB a*uta#i8-" p"rea %" %pun".

'in r"%pun%urile copiilor pute- reda c6teva.

AleandruB < ani.

Crina a luat r6ndunica ,i a 5nceput %" %tri7e a- 7"%it o r6ndunic". Cu- 5n parc -ai

erau ,i al#i copii ace,tia %8au adunat 5n *urul ei. Un copil -ai -are a ru7at8o pe Crina %"8i

dea lui r6ndunica ca %" o duc" la -edicul veterinar. Crina i8a dat r6ndunica. ApoiB 5ntr8o (i

c6nd Crina %e *uca din nou prin parc %8au re5nt6lnit cu acel copilB iar ace%ta a invitat8o %"

vad" r6ndunica. Acea%ta era %"n"toa%". Pri-"vara cei doi copii %8au 5nt6lnit 5n parc ,i au

eli4erat8o.

'ianaB ; ani.

Crina a luat r"ndunica %8a du% cu ea la -a-a ei ,i a ru7at8o %" o la%e %" o ia aca%".

Ma-a a 9o%t de acord cu eaB au du%8o aca%" ,i i8au dat -6ncareB apoi au pu%8o 5ntr8o

colivie ,i au 5n7ri*it8o p6n" pri-"vara.

Conclu(iiH

Reu,ita unor a%t9el de activit"#i varia(" 5n 9unc#ie de v6r%ta copiluluiB de eperien#a lui

de via#" ,i nu 5n ulti-ul r6nd de -ediul 9a-ilial din care provine.

62


63/83

Pove%tirile cu 5nceput dat de educatoareB 5n care copiii %unt antrena#i 5n 7"%irea unui

%96r,it lo7icB con%tituie un pri- pa% c"tre pove%tirile li4ereB ori7inale. Copiii care

ver4ali(ea(" -ai 7reu 5nceie repede pove%teaB al#ii 5n%" dau a-ploare 5nt6-pl"rilorB

produc per%ona*e noi %au 9ac apel la 9iin#e 9a4uloa%e 5n re(olvarea %itua#iei.

d. pove%tirile copiilor dup" un plan 9or-ulat ver4al

Ace%te pove%tiri o9er" un 4un prile* de %ti-ulare a i-a7ina#ieiB a 76ndirii lo7iceB a

creativit"#ii ver4aleB a deprinderilor de a pove%tiB a particip"rii a9ectiv8e-o#ionaleB la cele

relatateB a 5n#ele7erii -ecani%-ului cau(al care %t" la 4a(a nara#iunii.

Pove%tirile dup" un plan ver4al -arcea(" trecerea c"tre pove%tirile li4ere ale

copiilor ,i con%tituie un eerci#iu pre7"titor pentru lec#iile de co-punere din ,coal" Ace%te

pove%tiri %unt -ai di9icileB %olicit" din partea copiilor -ai -ult" independen#"B i-a7ina#ie

,i creativitate.

Reu,ita ace%tor pove%tiri depinde de calitatea planului ver4alB de -"%ura 5n care ace%ta

apelea(" la eperien#a de via#" a copiilorB la cuno,tin#ele ,i i-pre%iile lor.

Planul var4al tre4uie %" %u7ere(e per%ona*eleB ti-pul ,i locul unde vor ac#iona ace%teaB

5nt6-plarea ,i ur-"rile ei ,i %" de%cid" per%pectiva unei epuneri %ucce%ive.

Pentru 5nceput a- de%9",urat pove%tirile dup" un plan de 9or-" intero7ativ"B #in6nd

cont de caracterul dialo7at al vor4irii copiilor ,i de po%i4ilit"#ile lor -ai re%tr6n%e de

de(voltare independent" a unui %u4iect.

2n vederea %ti-ul"rii creativit"#ii ver4ale a- de%9",urat activit"#i de pove%tire create de

copii dup" un plan %u4 9or-" enun#ativ"B care a ridicat di9icult"#i %porite 9a#" de cel

intero7ativ.

2n cadrul unei a%t9el de activit"#i a- pre(entat copiilor ur-"torul plan enun#ativH

8 2ntr8o (i 9ru-oa%" de var" copiii %e duc la %c"ldat.

8 Ei %e %cald" 5n r6uB 5n 4a(in %au 5n -are.

8 VladB unul dintre eiB era 7ata %" %e 5nece.

8 Va%ilic"B prietenul %"u 5i %are 5n a*utor.

8 Vlad e%te %alvat.

63


64/83

Copiii au alc"tuit pove%tiri intere%anteB de ee-pluB un copil de < aniB a alc"tuit alt"

pove%te.

2ntr8o (i 9ru-oa%" de var"B Va%ilic"B VladB Corina ,i prietenii lor au -er% la Cri,ul Al4

%" 9ac" 4aie ,i %" %tea la %oare. Pe -ar7inea apei au con%truit ca%tele de ni%ipB dar era a,a

de cald c" au intrat 5n ap" %" %e r"corea%c". Ei %e %tropeau unul pe cel"lalt cu ap". Vlad nu

,tia %" 5noateB dar a -er% %pre -i*locul apei. La un -o-ent dat a %i-#it c" apa 5l tra7e tot

-ai tare la vale ,i a 5nceput %" cear" a*utor. Va%ilic"B care ,tia %" 5noateB %8a apropiat de el

,i i8a 5ntin% -5na. Vlad %8a %periat 9oarte tare ,i nu a -ai intrat 5n ap". El i8.a -ul#u-it lui

Va%ilic" pentru c" l8a a*utat.

Cu a*utorul copiilor acea%t" pove%tire a 9o%t intitulat" a scldat 8.

Conclu(iiH

Pove%tirile dup" un plan ver4al de o4icei re9lect" eperien#a per%onal" a copiilor. Ele

%ti-ulea(" 76ndireaB i-a7ina#iaB creativitatea ver4al"B -arcea(" trecerea c"tre pove%tirile

li4ere ale copiilor. Ace%te pove%tiri %unt -ai 7reu de reali(at dec6t cele cu 5nceput dat ,i

cele dup" ilu%tra#ii.

9. Pove%tirile copiilor dup" o te-" dat" Ace%te pove%tiri %olicit" 5ntr8un 7rad -ai 5nalt participarea creatoare a copiilor. Te-a

pove%tirilor poate 9i %u7erat" de ta4louri %au *uc"riiB care prin con#inutul lor concret o9er"

copiilor po%i4ilitatea valori9ic"rii o4%erva#iilorB i-pre%iilor ,i eperien#elor proprii ,i le

%ti-ulea(" creativitatea. Copiii alc"tuie%c %in7uri pove%teaB pornind de la o4%ervarea

ta4loului %au a *uc"riei date. A%t9el pove%tirile copiilor pot %" %e li-ite(e %trict la

con#inutul ta4loului dat %au %"8l dep",ea%c".

Ta4lourile cu un con#inut %i-plu %au cu 5n#ele% de %ine %t"t"torB repre(ent6nd ani-ale

5ntr8un cadru %u7e%tivB o9er" %u9iciente ele-ente care o4li7" pe copil %" %e 5ncadre(e 5n

te-" ,i 5n con#inutul ilu%trat. Se pot 9olo%i ,i ta4louri cu per%pective -ai -ari de

de(voltare copiii av6nd po%i4ilitatea de a dep",i -o-entul 5n9"#i,at #i %"8l 5ntre7ea%c" cu

un -o-ent anterior ,i cu cel ur-"tor. Copiii %pri*inindu8%e pe con#inutul ta4loului tre4uie

%" valori9ice o4%erva#iileB i-pre%iile ,i eperien#a per%onal" ,i %" cree(e un 5nceput ,i un

%96r,it pove%tirii.

64


65/83

Crearea unor %itua#ii pro4le-" %ti-ulea(" copiii 5n pove%tirile lorB le de(volt"

%pontaneitatea ,i in7enio(itatea 5n re(olvarea pro4le-elor. 'e aceea pentru a8i %ti-ula 5n

crearea unei pove%tiri dup" o i-a7ineB a- pre(entat i-a7inea unei c"ru#e 5n p"dure B c"reia

5i lip%ea o roat". Pentru a re(olva pro4le-a copiii au 9olo%it 5n pove%tire -ai -ultevariante.

'avidB de ,a%e ani a %pu%H #"ranul a luat toporul ,i a 9"cut din le-n o roat" nou".

ClaudiuB tot de ,a%e aniH o-ul a 5nc"lecat pe cal ,i a -er% aca%" dup" o alt" roat".

'"nu#B de ,apte aniH un trailer a 5nc"rcat c"ru#a ,i a du%8o la ca%a #"ranului.B iar

AleandruB tot de ,apte ani a venit cu varianta -iraculoa%"H @6na P"durii a tran%9or-at un

4olovan 5n roat" ,i #"ranul a putut pleca aca%".

2n vederea %poririi po%i4ilit"#ilor copiilor de a crea %curte pove%tiriB a- or7ani(at

activit"#i de pove%tire dup" dou" %au -ai -ulte *uc"rii %au ta4louri. Ace%t lucru i8a o4li7at

pe copii %" aran*e(e 5n pove%tire -ai -ulte per%ona*e.

Conclu(ii

Copiii au alc"tuit -ai repede ,i cu -ai -ult" u,urin#" o pove%tire dup" dou" *uc"rii

dec6t dup" una %in7ur". 2n alc"tuirea pove,tilor copii 9olo%e%c epre%ii ,i cuvinte 5n%u,ite

5n cadrul activit"#ilor de pove%tire a educatoarei.

3.,. e/o"$*#"e#

3.,.1. V#o#"e# $n't"uct$%-e!uc#t$%+ # poe*$$o" ;+cute n #ct$%$t+($e cu p"eco#"$$

Activit"#ile de -e-ori(are practicate ,i reali(ate 5n 7r"dini#a de copii con%tituie un

-i*loc i-portant de in%truire ,i educare a pre,colarilor. Copilul e%te receptiv la poe(ie dela o v6r%t" de%tul de -ic"B 9iind i-pre%ionatB nu de con#inutul eiB pe care de -ulte ori nu8l

5n#ele7e ci de -u(icalitatea ver%ului. Copilul %i-te pl"cerea %" %pun" poe(ii. Ei %unt

%ti-ula#i ,i de p"rin#i prin 5ntre4areaH ,tii o poe(ieKB %auH ai 5nv"#at o poe(ieK Poe(ia e%te

nece%ar" 5n via#a copiluluiB ciar dac" 5n#ele7erea ,i receptarea con,tient" a ace%tuia %unt

%u7erate de li-4a*ul poetic ,i i-a7inea arti%tic".

'ac" nu %unt 5ndru-a#i copiii 5nva#" poe(ia -ecanicB nu8i %i-t e-o#iaB av6nd de

%u9erit ,i intona#ia ei.

65


66/83

Prin con#inutul lor te-atic 4o7at ,i variatB poe(iile duc la l"r7irea ori(ontului de

cunoa,terea al copiilorB la 9or-area ,i con%olidarea unor no#iuni de%pre 9a-ilieB natur" ,i

-ediul %ocialB 9avori(ea(" con%olidarea pronun#iei clare ,i corecte a cuvintelor ,i

in9luen#ea(" epre%ivitatea vor4irii copiilor.

Poe(iile contri4uie la 9or-area unor deprinderiB convin7eri ,i %enti-ente -orale 5n

%tr6n%" le7"tur" cu -ediul ,i eperien#a de via#" a copiilor. Pute- %electa poe(ii care

pre(int" 9ru-u%e#ile patriei noa%treB poe(ii care 5i 5ndea-n" %"8,i re%pecte p"rin#iiB %"8,i

iu4ea%c" 9a-iliaB 7r"dini#aB localitatea 5n care tr"ie%cB %" re%pecte anu-ite re7uli de

co-portare.

Poe(iile 5i a*ut" pe copii %" perceap" 9ru-o%ul din via#a cotidian"B din 9a-ilieB dinnatur"B din atitudinea oa-enilorB contri4uind la educa#ia e%tetic" a copiilor.

Prin %enti-entul epri-at poe(ia 9ace %unetul copilului %" vi4re(e 5n 9a#a

9ru-o%uluiB %"8l a%i-ile(e a9ectiv.

Poe(ia de(volt" au(ul 9onetic al copiilorB 5l %en%i4ili(ea(" 9a#" de -i*loacele

%peci9ice artei literareB 5l apropie de 9ru-u%e#ea li-4ii noa%tre prin reali(area arti%tic"B prin

li-4a*ul poetic ,i -eta9oricB prin -u(icalitatea ver%urilor.

Activitatea de -e-ori(are eer%ea(" ,i %ti-ulea(" de(voltarea 76ndiriiB a

-e-orieiB a i-a7ina#ieiB a creativit"#ii copiilorB a vor4irii epre%iveB contri4uind la

9or-area per%onalit"#ii copiilor.

2ndru-a#i de educatoare copiii do46nde%c deprinderea de a reproduce con,tient

poe(ia. Me-or6nd ,i a%cult6nd poe(iiB activitatea creatoare a copiilor 5,i l"r7e,te

con#inutul.

2n conclu(ieB %e poate re#ine c5 activit"#ile de -e-ori(are con%tituie un -i*loc

pre#io% de cunoa,tereB de de(voltare a vor4iriiB de cultivare a %enti-entelor -orale ,i

e%teticeB de eer%are a -e-oriei ,i de %ti-ulare a creativit"#ii 76ndirii ,i i-a7ina#iei.

$.+.2. *articularitile nvrii poe"iilor de ctre copii de v,rst pre#colar #i

cerinele pedagogice ce se impun n alegerea #i predarea poe"iilor. Sarcinile predrii

poe"iilor n grdinia de copii.

66


67/83

Predarea poe(iilor la pre,colari %e reali(ea(" 5n 9unc#ie de particularit"#ile pe care

le pre(int" proce%ul de 5nv"#are ,i 5n %pecial -e-oria ace%tora.

2ntrea7a activitate p%iic"B la v6r%ta pre,colar" are la 4a(" 5n -are -"%ur"B

-e-oria.

EducatoareaB 5n or7ani(area ,i de%9",urarea activit"#ilor de -e-ori(areB tre4uie %"

#in" %ea-a de %peci9icul ace%tui proce% la v6r%ta pre,colar" ,i anu-eH caracterul concret8

intuitiv al -e-orieiB -area ei pla%ticitateB capacitatea ,i u,urin#a cu care copilul

-e-orea("B p"%trea(" ,i reproduce ceea ce are o re(onan#" e-otiv" pentru elB tendin#a de a

-e-ora pa%iv ,i involuntarB precu- ,i %t"p6nirea in%u9icient" a procedeelor de -e-orare.

Copilul -e-orea(" voluntar atunci c6nd 5-pre*ur"rile 5l %ti-ulea(" la acea%ta.

Pentru predarea poe(iilor 5n 7r"dini#" educatoarea tre4uie %" ai4" 5n aten#ie

ur-"toarele cerin#e peda7o7iceH

8 Selectarea poe(iilor ,i plani9icarea lor 5n 9unc#ie de nivelul -ediu al 7rupeiB de

-ediul %ocial din care provinJ

8 Proiectarea clar" a o4iectivelor educa#ionale ,i a %copului la predarea 9iec"rei poe(ii

5n parteJ8 Anali(area de c"tre educatoareB cu aten#ie ,i din ti-pB a tetului ,i a %tructurii

poe(iilor pentru a %e orienta 5n pre7"tirea con#inutului de idei epri-at 5n ver%urile

re%pective.

2n predarea poe(iilor educatoarea tre4uie %" re%pecte ur-"toarele %arciniH

8 Sen%i4ili(area copiilor 9a#" de -i*loacele %peci9ice artei literare ,i 5-4o7"#irea

con#inutului vie#ii a9ective a copiilor prin inter-ediul poe(ieiJ

8 'e(voltarea intere%ului ,i a dorin#ei copiilor de a -e-ora ,i reproduce poe(iiJ

8 2n%u,irea con,tient" a poe(iilorB a con#inutului tetului literarB c6t ,i a -e%a*ului lorB

9or-area deprinderilor de a -e-ora ,i reproduce voluntar ,i lo7ic poe(iileJ

8 Pre7"tirea copiilor pentru 5n#ele7erea valorii 9i7urative a cuvintelorB 5n raport cu

po%i4ilit"#ile lor intelectuale ,i 5n%u,irea 5n -od practic a unei epri-"ri 9ru-oa%e 5n

li-4a literar"J

8 'e(voltarea au(ului 9oneticB prin a%ocierea di9eritelor %ila4e ,i %unete ale ri-ei ,i

prin rit-J

67


68/83

8 !or-area deprinderilor copiilor de a recita epre%iv ver%urile 5nv"#ateB cu

re%pectarea pau(elor i-pu%e de cerin#ele de ordin 7ra-aticalB lo7ic ,i p%iolo7icB cu

intona#ia nece%ar" ,i re%pectarea rit-ului adecvat poe(iei.

$.+.$ ipurile de activiti de memori"are #i structura lui metodic

Activit"#ile de -e-orare %e cla%i9ic" dup" %arcina didactic" ur-"rit".

Ele pot 9iH

1F -ctivit!i de predare,prin care educatoarea 9ace cuno%cut copiilor tetul poe(ieiB

5l eplic" ,i cere copiilor %"8l 5nve#eJ

F -ctivit!i de #ixare,prin care %e ur-"re,te 5n -od deo%e4it 5n%u#irea te-einic" a

poe(iilor predate ,i con%olidarea deprinderilor copiilor de a le reproduce

con,tient ,i epre%ivJ

$F -ctivit!i de veri#icare, a 5n%u,irii poe(iilorB a eactit"#ii reproducerii ,i a

tr"iniciei -e-oriei lor.

2n %tructura activit"#ii de predare a poe(iilorB %e de%prind dou" p"r#i -etodiceH

or7ani(area ,i de%9",urarea .

2n or7ani(area activit"#ii %e are 5n vedere a%i7urarea condi#iilor 9avora4ile

de%9",ur"riiB adic" or7ani(area %"lii de 7rup"B ,i or7ani(area copiilor.

'e%9",urarea activit"#ii de predare cuprinde dou" p"r#iH partea ini#ial"B de

co-unicare a poe(iei de c"tre educatoare ,i 5nv"#area ei de c"tre copii ,i partea a

doua 5n care %e reali(ea(" repetarea unei poe(ii predate anterior.

2n pri-a parte educatoarea parcur7e ,i reali(ea(" ur-"toarele veri7iH

8 Introducerea copiilor 5n te-a activit"#ii. 2n acea%t" veri7" %e ur-"re,te

9a-iliari(area copiilor cu con#inutul poe(ieiB pre7"tire lor pentru 5n#ele7erea

ver%urilor ce ur-ea(" a 9i predateB con,tienti(area -e-or"riiB preci(area

repre(ent"rilor ,i cerin#elor copiilor cuprin%e 5n tetul poe(iei.

8 Predarea ,i 5nv"#area poe(iei e%te veri7a principal" 5n de%9",urarea activit"#ii. 2n

acea%t" etap" educatoarea recit" -odel poe(ia. Recitarea -odel va 9i 9"cut" clarB

epre%ivB re%pect6nd pau(ele i-pu%e de tetul poe(ieiB rit-ul adecvat con#inutului ,i

68


69/83

reali(area intona#iei nece%areB care %" le tre(ea%c" copiilor intere%ul pentru 5nv"#area

poe(iei. Ca %" eviden#ie(e con#inutul poe(iei ,i 9or-a arti%tic" care o 5-4rac"

acea%taB e%te nece%ar ca recitarea -odel %" 9ie 9"cut" de dou" ori. Acea%ta 5i 9ace pe

copii %"8,i concentre(e aten#ia a%upra tetului. 2nv"#area poe(iei %e poate 9ace 7lo4al %au pe 9ra7-ente. 2n ca(ul poe(iilor %curte cu

con#inut atr"7"tor ,i %i-pluB poe(ia poate 9i 5nv"#at" 5n 5ntre7i-e. Poe(iile cu -ai -ulte

%tro9e vor 9i 5nv"#ate pe 9ra7-ente ciar dac" ace%tea nu coincid cu %tro9ele.

Copilul %olicitat de educatoare ,i a*utat de ea va reproduce individual ver%urile

predate. 2n ace%t ti-p cole7ii vor repeta 5n 76nd.

2n ca(ul 5nv"#"rii poe(iei pe 9ra7-enteB copiii reiau de 9iecare dat" %tro9ele recitateanterior.

2n 9inalul pri-ei p"r#i educatoarea va cere copiilor %" %pun" titlul poe(iei ,i va

co-enta 5-preun" cu ei -e%a*ul ace%teia.

2n partea a doua a activit"#ii de -e-orare %e vor repeta poe(ii predate anterior. 2n

repetarea lor educatoarea va ur-"ri 5n%u,irea te-einic" a ver%urilorB recitarea epre%iv"B

veri9icarea 5n%u,irii con,tiente.

2nceierea activit"#ii are -enirea de a 9ia cele 5nv"#ateB de a tre(i intere%ul copiilor

pentru poe(ie. 2n acea%t" parte a activit"#iiB educatoarea 9ace aprecieri individuale ,i

colective a%upra 9elului 5n care au participat copiii la activitate. Copiii vor p"r"%i locul 5n

care %8a de%9",urat activitatea de -e-ori(are inton6nd un c6ntec %au i-it6nd -i,c"ri

%u7erate de tetul poe(iei %au pot a,terne pe 6rtie a%pecte din con#inutul poe(iei.

-ctivitatea de repetare a poe8iilor r"%punde cerin#elor de -e-orare te-einic" a

tetului ,i de 5n%u,ire a deprinderilor de recitare clar" ,i epre%iv" a ver%urilor.

Veri7ile activit"#ii de repetare a poe(iilor %unt ur-"toareleH introducerea 5n activitateB

repetarea poe(iei ,i 5nceierea activit"#ii.

-ctivitatea de veri#icare a &nv!rii poe8iilor %e or7ani(ea(" ,i %e de%9",oar" la

intervale -ari de ti-p ,i o9er" educatoarei po%i4ilitatea de a aprecia calitatea 5n%u,iriiB

eactitatea ,i te-einicia p"%tr"rii. Educatoarea va in%i%ta a%upra recit"rii epre%ive.

69


70/83

2n activit"#ile de veri9icare %e repet" nu-ai poe(iile care au 9o%t te-einic 5nv"#ate.

Nu-"rul poe(iilor propu%e pentru veri9icare vor 9i patru %au cinciB vi(6nd aceea,i

te-"Dpoe(ii de%pre natur"B ani-aleB 9a-ilieF.

Cadrul or7ani(atoric al activit"#ii tre4uie %" %ti-ule(e dorin#a copiilor de a ar"ta c6t de

4ine ,tiu %" recite.

Introducerea 5n activitate poate 9i 9"cut" prin anun#area te-ei. Vor 9i anun#ate poe(iile

care %e vor repeta. Activitatea poate 9i de%9",urat" %u4 9or-" de concur% %au %u4 9or-" de

%er4areB %pectatorii vor ur-"ri corectitudinea reproducerii poe(iilor ,i prin inten%itatea

aplau(elor vor %ta4ili cine a recitat cel -ai 9ru-o%.

Partea principal" a activit"#ii o con%tituie reproducerea poe(iilor de c"tre copii. La

5nceput vor 9i antrena#i copiii care %e o9er" %" recite. Educatoarea va avea 7ri*" ca pe

parcur%ul de%9",ur"rii activit"#ii %" 9ie antrena#i ,i copiii ti-i(i. Educatoarea tre4uie %" 9ac"

aprecieri a%upra 9elului cu- recit" 9iecare copil.

2n 5nceierea activit"#ii %e 9ac aprecieri a%upra re(ultatelor o4#inute ,i %e vor eviden#ia

copiii care au dovedit calit"#i deo%e4ite.

Conclu"ii

Copilul pre,colar particip" cu -ult" pl"cere la activit"#ile de -e-ori(are. Pre,colarul

-ic a%cult" ,i 5nva#" poe(iile -ecanicB e%te atra% de -u(icalitatea ver%urilorB dar ,i cu

%copul de a o4#ine o reco-pen%" din partea educatoarei %au a p"rin#ilorB 5n a,teptarea

iepura,ului %au a lui Mo, Cr"ciun. 2n anu-ite condi#ii pre,colarul a*un7e %" 5n#elea7"

tetul poe(ieiB precu- ,i reali(area le7"turii dintre con#inutul poe(iei ,i propria lui

eperien#".

C6teva ee-ple de poe(ii plani9icate de8a lun7ul anilor %untHarn de Radu !elceanB

arna pe uli!de Geor7e Co,4ucBPrimvara de Va%ile Alec%andriB Cntec de primvar

de Elena 'ra7o,B 8 din 9ru-u%e#ea anoti-purilorB 6ospodina de Otilia Ca(i-irB Ce miros

au meseriile, Ce e tata7 de Eu7en !run("B 0icul mecanicde Aurel R"uB 8 din lu-ea

-e%eriilorB 0iaunica, epura*ul, Coco*ul, 0elculcare %urprin tr"%"turi ale ani-alelorB

0ama meade Valeriu )6r7"uBPrin!ii mei de Elena 'ra7o,B$unica: care eviden#ia("

dra7o%tea 9a#" de p"rin#iB etc.

70


71/83

3.


72/83

'ra-ati("rile pun accent pe 9or-area capacit"#ii copiilor de reproduce ver4alB -i-ico

8 7e%ticular ,i prin -i,care ac#iunile ,i 9aptele narate 5n pove%te %au 4a%-.

Ori7inalitatea copilului 5n ti-pul activit"#ii %e epri-" -ai -ult 5n arta interpret"rii

rolului 5ncredin#at ,i 5n capacitatea lui de a 5n#ele7e -ai 4ine pove%tea.

Ca ,i celelalte tipuri de activitate de%9",urate 5n cadrul activit"#ii in%tructiv8educative

,i prin dra-ati("ri ur-"ri- anu-ite %arcini didacticeH

8 S" contri4uie la 9iarea con#inutul operei literare cu care copiii %8au 9a-iliari(at

anteriorJ

8 S" contri4uie la de(voltarea capacit"#ilor copiilor de a8,i co-unica 76ndurile ,i

%enti-entele nu nu-ai prin inter-ediul cuv6ntului ci ,i prin -i-ico87e%ticula#ie.

8 S" contri4uie la de(voltarea capacit"#ilor copiilor de ac#ionaD prin cuv6ntB -i-ic"B

7e%tB -i,careB c6ntF 5n li-itele unor re7uli dateJ

8 S" %ti-ule(e creativitatea ver4al" a copiilor.

Pentru a a%i7ura reu,ita activit"#ii de dra-ati(are e%te nece%ar ca -aterialul utili(at 5n

decor ,i cel pentru de7i(area %i-4olic" a copiilor %" 9ie con9ec#ionat 5n etapa 5nt6i cu

a*utorul copiilorB pentru a le 9avori(a r"%p6ndirea 9ar-ecului 9aptelor narate 5n opera

literar". Educatoarea tre4uie %" a%i7ure o pre(en#" di%cret"B venind cu 5ndru-"riper-anenteB l"%6ndu8i pe copii %" %e -i,te li4er at6t 5n epri-area ver4al" c6t ,i 5n

-i,c"rile 7e%ticulare %ti-ul6ndu8le a%t9el creativitatea.

2n cadrul dra-ati("rilorB -odul de epri-are al copiilor e%te corectB apropiat de li-4a

adul#ilorB 76ndirea e%te -ai or7ani(at"B -ai clar" ,i -ai preci%".

Copiii introduc 5ntotdeauna -i*loace per%onale de epri-areB o evolu#ie intere%ant"

av6nd8o intona#ia.

Tran%pun6ndu8%e 5n rolul principal copilul 9olo%e,te o intona#ie epre%iv" ,i cu

-odula#ii care colorea(" viu ceea ce relatea(".

'ra-ati(area e%te pentru copii o di%trac#ie ,i un i(vor de 4ucurieB e%te un -i*loc

educativ cu -ai -ulte po%i4ilit"#iB copiii vor deveni -ai activi ,i vor putea tran%pune 5n

via#" cuno,tin#ele do46ndite.

72


73/83

Utili(6nd dra-ati("rile 9avori("- de(voltarea li-4a*ului copiilorB ei 5n%u,indu8,i

epre%ii literareB 5,i i-4o7"#e%c voca4ularul cu cuvinte noiB cu replici ale di9eritelor

per%ona*eB 9olo%e%c vor4irea dialo7at" ,i 5n acela,i ti-p 5,i de(volt" creativitatea ver4al".

2n 7r"dini#" o -are parte a ti-pului copiii 5l 9olo%e%c cu activit"#ile pre9eren#iale. Ei

%unt dornic de a %e *uca tot ti-pul ,i de aceea pre9er" de -ulte ori %" %e *oace de8a actorii

pentru a pune 5n %cen" pove%tirile 5nv"#ate anterior. Pentru a putea %"v6r,i ace%t act tre4uie

5ndru-a#i de educatoare.

'ra-ati("rile %e de%9",oar" 5n a treia parte a (ilei dup" activit"#ile 9rontale %au %e vor

alterna cu activit"#ile %tatice din (iua re%pectiv".

2n cadrul ale7erii pove%tirilor care vor 9i dra-ati(ate tre4uie %" %e #in" cont de

particularit"#ile de v6r%t" ale copiilorB iar con#inutul ace%tora %" 9ie %i-pluB pove%tiri cu

ac#iune -ult"B cu dina-i%-B dialo7uri %u9icienteB %i-ple ,i epre%ive.

'ra-ati(6nd cu 7rupa -ic" pove%tea idic(ea uria*a- ur-"rit ca pre,colarii %"

re%pecte ordinea per%ona*elor %o%ite 5n a*utorul -o,ului ,i i-portan#a 9or#ei de 7rupB ceea

ce duce la 9or-area unor tr"%"turi po(itive de caracter.

Prin dra-ati(area pove%tirii 0nu*aa- in%i%tat la reproducerea cu eactitate acon#inutului pove%tirii ,i a- ur-"rit %"8,i 5n%u,ea%c" ordinea %o%irii la -"nu," a

ani-alelorB %" 9olo%ea%c" corect dialo7ul dintre ani-ale ,i %" le de(volte %enti-entele de

prietenieB cola4orare ,i 5ntra*utorare. Mo-entele principale ale ace%tei dra-ati("ri au 9o%tH

8 Ocuparea -"nu,ii de c"tre ,oricelB

8 'ialo7ul dintre ,oricel ,i 4ro%cu#"B

8 'ialo7ul dintre iepura, ,i cei doi din -"nu,"B

8 'ialo7ul dintre vulpe ,i cei doi din -"nu,"B

8 'ialo7ul dintre lupul cel %ur ,i cei patru din -"nu,"B

8 Apari#ia ur%ului ,i de(nod"-6ntul.

Nu a- in%i%tat ca pre,colarii %" 9olo%ea%c" cuvintele autorului pove%tirii 5n redarea

dialo7ului dintre per%ona*eB i8a- l"%at %" %e epri-e a,a cu- au %i-#it ei.

Una din pove,tile cele -ai 5ndr"7ite de cei -ici e%te cu#i!a ro*ie. Te-a ace%tei

pove,ti o con%tituie pre(entarea ur-"rilor tra7ice ale naivit"#ii ,i credulit"#iiB iar -e%a*ul

73


74/83

%u4linia(" nece%itatea cunoa,terii. 'atorit" 9aptului c" nara#iunea e%te %i-pl" ,i u,or de

dra-ati(atB copiii %e tran%pun u,or 5n per%ona*ele pre(entate de pove%te 9iind 4ine

conturate ,i de%cri%e de autor.

Prin dra-ati(area ace%tei pove,ti a- ur-"rit ca pre,colarii %" re%pecte %ucce%iunea

cronolo7ic" a epi%oadelor pove%tiriiB %" redea dialo7ul dintre per%ona*e a,a cu- ,tiu ei c"

e%te -ai 4ineB a- 5ncercat %" %cot 5n eviden#" tr"%"turile po(itive de caracter ale Scu9i#ei

Ro,iiH a%cult"toareB %en%i4il" la 9ru-u%e#ea naturiiB 9ru-oa%"B dr"7"la,"B dar naiv" ,i

credul".

Copiii de(apro4" vicleniaB lin7u,eala lupuluiB %enti-entul de ur" ,i repul%ie

cul-inea(" 5n -o-entul c6nd lupul -"n6nc" 9eti#a ,i pe 4unicu#"B dar r"%u9l" u,ura#i 5n9inalB c6nd 4inele 5nvin7e r"ul ,i lupul e%te pedep%it de v6n"tor.

'ra-ati(6nd 4a%-ul Fata babei *i #ata mo*neagului a- ur-"rit ca pre,colarii %"

re%pecte %ucce%iunea cronolo7ic" a epi%oadelorB %"8,i active(e voca4ularul cu cuvinteleH

9u%B lipitB p"r"%itB (7ard"B lad" ,i %" %e de(volte copiilor unele tr"%"turi po(itive de caracterH

"rnicieB cin%teB cura* B 4un"tate etc.

A- in%i%tat a%upra dialo7ului dintre 9ata -o,nea7ului ,i c"#elu,"B 96nt6n"B cuptorB

S96nta 'u-inic"B accentu6nd r"%plata -uncii depu%e. La 9el a- procedat ,i cu dialo7ul

dintre 9ata -o,nea7ului ,i per%ona*ele 5nt6lnite de ea 5n dru-ul %"u.

Copilul pre,colar %e tran%pune cu u,urin#" prin inter-ediul dra-ati("rii 5n rolul

per%ona*elor relatate de 4a%-e %au pove,ti.

Prin 5n%u,i co-po(i#ia %aB 4a%-ul poate 9i dra-ati(at cu u,urin#" pentru c" repre(int"

-ult dialo7 5ntre per%ona*eB ei%t" o %ucce%iune a eveni-entelorB a 5nt6-pl"rilor ,i au un

con#inut %i-plu. )a%-ul ne per-ite %" ne %i-#i- 5ntr8o lu-e de%pre care ,ti- c" e%te

ireal".

Un 4a%- 9recvent dra-ati(at e%te-lb ca 8pada.Ciar de la 5nceput ne de%prinde de

realitatea 5ncon*ur"toare ,i ne introduce 5n vre-uri -ai 5ndep"rtate. A 9o%t o dat"B 5ntr8o

iarn"B pe c6nd ("pada c"dea din 5naltul ne-"r7init al cerului 5n 9ul7i -ari ,i 9ru-o,i .

Me%a*ul 4a%-ului e%te victoria drept"#ii ,i a 4un"t"#ii a%upra nedrept"#ii ,i a r"ut"#iiB

iar Al4"8ca8("pada r"-6n6nd un %i-4ol al ace%tei a%pira#ii. Copiii dra-ati(ea(" cu -ult"

74


75/83

pl"cere ace%t 4a%-. Ei redau dialo7ul dintre per%ona*e cu -ult" u,urin#" 9olo%ind tonulB

-i-ica ,i o 7e%ticula#ie adecvat" rolului pe care 5l au.

'i9icult"#ile au con%tat 5n di%tri4uirea rolurilorB deoarece rolul 5-p"r"te%ei a 9o%t -ai

7reu acceptat de copii. Pentru eiB 5-p"r"tea%a e%te un per%ona* ne7ativ. Ace%t rol e%te

acceptat de dra7ul de a 9i trave%ti#i cu rocii lun7i ,i de a purta coroana pe cap.

Prin dra-ati(area 4a%-ului Cenu*reasacopiii ,i8au 5n%u,it via#a 7rea a 9etei r"-a%"

9"r" -a-" ,i 4at*ocorit" de %urorile ei vitre7e. i 5n cadrul ace%tei dra-ati("ri a- %co% 5n

eviden#" unele tr"%"turi po(itive de caracterH "rniciaB -ode%tiaB 4un"tatea care la r6ndu8le

au 9o%t r"%pl"tite prin c"%"toria cu prin#ul.

'ra-ati(area poe(iei @ #apt buna %co% 5n eviden#" tr"%"turile po(itive de caracter

ale copiluluiH 4un"tateaB cin%teaB o-eniaB ace%te 5n%u,iri 9iind r"%pl"tite de poru-4el printr8

un (4or dea%upra lui.

Copiii 5nva#" -ult -ai u,or poe(iile care le dau po%i4ilitatea %" %e tran%pun" 5n %itua#ia

unui per%ona*. Acea%ta le de(volt" per%onalitatea ,i i-a7ina#ia ,i 5n acela,i ti-p 5i

%ti-ulea(" %" 5nve#e tetulB tre(indu8le dorin#a de a o recita.

'e aici re(ult" i-portan#a dra-ati("rii poe(iilorB dar pentru a dra-ati(a o poe(ie e%tenece%ar %" ei%te un dialo7B %" apar" cel pu#in dou" per%ona*eB %" ai4" o ac#iune %au %" %e

%uccead" dou" %au trei 5nt6-pl"riDepi%oadeF. Vor 9i dra-ati(ate nu-ai acele poe(ii care pot

9i pre(entate 5ntr8o ac#iune atr"7"toare pentru copii. 'i9icultatea dra-ati("rii poe(iilor e%te

creat" toc-ai de con#inutul 5n %ine al poe(iilor. Ele de o4icei relatea(" caracteri%ticile unui

ani-alB vie#uitoareB anoti-pB 9ru-u%e#i ale naturiiB 9iind %i-ple relat"riB rareori epri-"

ac#iuniB di%cu#ii %au di%pute 5ntre dou" %au -ai -ulte per%ona*e.

I-portant e%te %" %e evite 5nv"#area -ecanic". !ire,teB cadrul 9e%tiv e%te cel -ai

potrivit pentru a%e-enea recit"riB %e i-pune ca pl"cerea recit"rii ver%urilor %" 9ie ne5ncetat

a%i7urat" ,i pe 4a(a ei %" li %e eplicite(e copiilor %en%ul evoc"rilor ,i proiec#iilor pe care

le i-plic" ver%urile ro%tite de ei.

Poe(ia 6ndcelulde Elena !ara7o a 9o%t dra-ati(at"cu u,urin#" pentru c" de 9apt

e%te un dialo7 5ntre un 76nd"cel ,i un copil r"u care %tr6n7ea 5n pu-nul %"u o 76(" -ic"B

75


76/83

9"r" 5n%e-n"tate pentru el. pentru dra-ati(are a- 9olo%it dou" per%ona*eB unul av6nd rolul

de 76nd"celB cel"lalt de pove%titor.

2n ur-a ace%tei dra-ati("ri copiii au a*un% la conclu(ia c" o vietate c6t de -ic" ,i

ne5n%e-nat" tre4uie %" 9ie ocrotit".

O alt" poe(ie pe care a- dra-ati(at8o e%te $alada unui greier micde Geor7e

Top6rceanuB 5n care poetul %urprinde ,i %inteti(ea(" a%pecte din natur" la %o%irea toa-nei.

2n ti-p ce recitatorul %pune ur-"toarele ver%uriH

Pe%te dealuri (7ri4uliteB

Pe%te #arini (dren#uiteB

A %o%it a,a deodat"B

Toa-na cea 5ntunecat".

Apare o 9eti#" %i-4oli(6nd anoti-pul toa-naB apoi recitatorul continu" cu preci(areaH

'oar pe coa%t"B la urcu,B

'in c"%u#a lui de u-"

A %o%it un c"r"4u,B

.

i pe aripi pudrat cu u-".

Apare 7reierele adre%6ndu8%e toa-nei.

E%te 9ire%c ca %enti-entul de dra7o%te pentru vie#uitoare %au anoti-p %" %e 5nt"rea%c"

9avori(at ,i de -u(icalitatea ver%urilor care creea(" o %tare e-o#ional" propice de(volt"rii

e-o#iilor ,i %enti-entelor ce contri4uie la de(voltarea au(ului 9one-aticB la %ti-ularea

creativit"#ii ver4ale a copiilor.

Greut"#ile %e 5nt6-pin" ,i 5n dra-ati(area poe(iilor ce relatea(" 9ru-u%e#i ale naturii.

)a7a*ul de cuno,tin#e al copiilor de%pre natur" e%te de%tul de %"rac ,i de,i %e tran%pun cu

u,urin#" 5n rolul unor per%ona*eB nu %e%i(ea(" de%crierile 9"cute de autor de%pre natur".

76


77/83

Ace%te poe(ii pot 9i co-entateB epre%iile 9olo%ite de autor %e pot eplicaB pentru a le putea

5n%u,i con,tient. Ee-ple de poe(ii a%t9el dra-ati(ate ar 9iPrimvara de Va%ile Alec%andri

%au omnoroase psrelede Miai E-ine%cu.

Un rol deo%e4it 5n reu,ita dra-ati("rilor 5l con%tituie a%i7urarea %pa#iului de

de%9",urare ,i al -aterialelor. Tre4uie %" cre"- un %pa#iu lar7 care %" per-it" -i,carea

li4er" a copiilorB iar decorarea %e 9ace 5n a,a 9el 5nc6t %" %u7ere(e at-o%9era din pove%te

%au 4a%-.

A%t9el pentru dra-ati(area pove%tirii Cine a 8is miaua- aran*at %ala de 7rup" a%t9elH

a- l"%at covorul li4er unde %t"tea un copil care avea rolul de c6ineB 5ntr8o parte a cla%ei a-

i-provi(at dintr8o -"%u#" o cu,c" pentru c6ineB din 6rtie creponat" a- reali(at un lac pecare au 9o%t prin,i pe,ti de%ena#iB iar 5ntr8o alt" parte a cla%ei au 9o%t a,e(ate celelalte

per%ona*e de7i(ate 5n al4in"B ,oricelB coco,B pi%ic"B 4ro%cu#" care au purtat pe cap %au pe

piept c6te o -a%c". A- -ani9e%tat un intere% deo%e4it pentru con9ec#ionarea -",tilor ,i a

co%tu-a#ieiB %i-pl"B dar %u7e%tiv"B co-od" pentru copii.

Copiii au participat cu -are intere% la con9ec#ionarea -",tilor ,i de a%e-enea le8au purtat

cu pl"cere 5n cadrul dra-ati("rilor. Particip6nd activ la con9ec#ionarea -aterialelorB a

co%tu-a#iei le tre(i- copiilor dorin#a vie de a participa la dra-ati("ri.

Conclu"ii'

'ra-ati("rile contri4uie la de(voltarea -ultilateral" a copiilorB la 9or-area

per%onalit"#ii ,i a unor tr"%"turi -orale. Copiii %" poat" da r"%pun%uri la 5ntre4"riB repliciB

5,i %olicit" 76ndirea ,i 9ac a%ocieri 5ntre o4iectele ce8i 5ncon*oar"B 5,i 5n%u,e%c epre%ii noiB

-e-orea(" cele ce tre4uie %" reproduc" %au redau cu alte cuvinte ideeaB iar con#inutul lor

le 9or-ea(" anu-ite %enti-ente ,i tr"%"turi -orale. Cu a*utorul dra-ati("rii pot 9i de%ci%elar7 por#ile i-a7ina#ieiB vi%"riiB %enti-entelorB autocunoa,terii ,i creativit"#ii ver4ale.

Acelea,i re(ultate %e pot o4#ine ,i prin dra-ati(area unor pove,ti %u4 9or-" de teatru

de p"pu,iB 5n care copiii %unt interpre#ii teatrului ,i actorii care -6nuie%c p"pu,ile.

'eo%e4it de 5ndr"7ite %unt %pectacolele 5n care ei ,i8au adu% contri4u#ia la

con9ec#ionarea p"pu,ilor.

77


78/83

Copiii interpretea(" dialo7urile cu epre%ivitate 9olo%ind epre%ii adecvateB un ti-4ru

%peci9ic vor4irii 9iec"rui per%ona*B precu- ,i -i,c"ri %peci9ice per%ona*ului interpretat.

E%te i-portant 9aptul c" ace%te activit"#i o9er" -ultiple po%i4ilit"#i de -ani9e%tare a

ini#iativei copiilorB de %ti-ulare a unor aptitudini arti%tice.

Copiii 5ndr"7e%c activit"#ile de dra-ati(are ,i particip" cu -ult" pl"cere 5n

de%9",urarea ace%tora con%ider6nd c" %e *oac" de8a actorii.

La %ti-ularea creativit"#ii pe l6n7" tipurile de activit"#i ale educ"rii li-4a*ului

contri4uie ,i activit"#ile ale%eB *ocurile ,i alte activit"#i de%9",urate cu copiii 5n cadrul

ariilor de %ti-ulareB *ocurile8eerci#iuB *ocurile de -a%"B *ocurile de crea#ieB *ocurile de

con%truc#ieB teatrul de u-4reB *ocurile %en(oriale. A%t9el de%9",urarea *ocurilor pe arii de%ti-ulare o9er" po%i4ilitatea epri-"rii orale li4ere a copiilorB activi("rii ,i 5-4o7"#irii

voca4ularului prin %itua#iile createB 9olo%irea poten#ialului creator de epri-are ver4al"

epre%iv" ,i nuan#at".

O contri4u#ie i-portant" la %ti-ularea creativit"#ii o au ,i *ocurile ,i activit"#ile

di%tractive de%9",urate 5n activitatea co-ple-entar" din re7i-ul (ileiB pli-4"rileB vi(itele

la 4i4liotec"B la ,coal"B vi(ionarea dia9il-elor ,i a unor e-i%iuni la televi(or etc.

Con%ider"- c" 5n acea%t" lucrare nu a- epui(at toate procedeele ,i -etodele care

contri4uie la %ti-ularea creativit"#ii ver4ale a copiilor pre,colariB ee-plele ar putea

continuaB au 9o%t enu-erate doar o -ic" parte din ele.

78


79/83

79


80/83

CONCLU=II

La v6r%ta pre,colar" -ic" D$8& aniFB ele-entele de crea#ie %unt 5nc" %la4 epri-ate.

Activit"#ile din 7r"dini#"B 5ndru-area p"rin#ilorB 5-4o7"#irea eperien#ei copiluluiB au une9ect po(itiv a%upra de(volt"rii i-a7ina#iei ,i creativit"#ii ace%tuia. 2n prelucrarea

analitico8%intetic" a i-pre%iilor %en(oriale ,i a repre(ent"rilor 5ncep %" apar" ele-ente

creatoareB pe care educatoarea tre4uie %" le %e%i(e(e ,i %" le 5ncura*e(e.

Eperien#a 5ndelun7at" a in%titu#iilor de 5nv"#"-6nt pre,colar arat" c" pre,colarii

5nva#" ,i %e 9or-ea(" a,a cu- %unt c"l"u(i#i de educatoareB deoarece 5n -aterie de educa#ie

contea(" 9oarte -ult cine e cel care educ"B -6nuind an%a-4lul tenicilor ,i -i*loacelor de

in9luen#are.Dri%tu )ar4u ,i cola4oratoriiBPedagogie pre*colar,pa7ina =>F.

Rolul educatoarei e%te pe de o parte de a nu ini4a -o-entul creativB iar pe de alt"

parte de a8l %ti-ula cre6nd copilului c6t -ai -ulte %itua#ii %" %e -ani9e%te.

I-portant de re#inut e%te 9aptul c" pentru %ti-ularea creativit"#ii -ai 5nt6i tre4uie %"

5nl"tur"- anu-ite piediciB o4%tacoleB care %tau 5n calea -ani9e%t"rii i-a7ina#iei ,i

creativit"#ii care poart" nu-ele de 4loca*eD4loca*e e-o#ionaleB 4loca*e %ocialeB

-etodolo7iceF ,i apoi %" 9olo%i- -etode variateB adecvateB potrivite cu v6r%ta copiilorpre,colari.

'eo%e4it de i-portant" e%teB 5n %ti-ularea creativit"#iiB atitudinea educatorului 5n

rela#ia cu copiii. O po(i#ie di%tant"B autoritar"B creea(" 4loca*e e-otive. Educatoarea

tre4uie %" 9ie 5n7"duitoare cu copiiiB apropiat" de eiB %" le 5ncura*e(e i-a7ina#iaB %"8i la%e

%"8,i -ani9e%te 5n voie curio(itateaB iar dac" e%te po%i4ilB pentru copiii cu poten#ial creator

%uperiorB %" cree(e cli-atul propice de(volt"rii ,i valori9ic"rii ace%tuia.

2n condi#iile 5n care copiii petrec -ult ti-p 5n 9a#a -icului ecran %au al noului prieten

: calculatorulB cre,te rolul 7r"dini#ei 5n reali(area de(volt"rii creativit"#ii ,i epre%ivit"#ii

li-4a*ului oral.

Un rol i-portant 5n reu,ita activit"#ilor care vi(ea(" o4iectivul -en#ionat anterior e%te

-otiva#ia. Eperien#a a dovedit c" reu,ita la 5nv"#"tur" e%te %uperioar" la copiii cu o

-otiva#ie potrivit" pentru o activitate dec6t la cei 5n(e%tra#i cu aptitudini core%pun("toareB

dar lip%i#i de o -otiva#ie adecvat".

80


81/83

'e 9iecare dat" a- avut 7ri*" %" tre(e%c intere%ul copiilor pentru activitateB con,tient"

9iind de 9aptul c" reali(area o4iectivului propu%B %ti-ularea creativit"#ii ,i epre%ivit"#ii

li-4a*ului oralB depinde 5ntr8o -are -"%ur" de ei%ten#a unor -otive %u9icient de

nu-eroa%e ,i de puterniceB care %" oriente(e ,i %" %u%#in" activitatea copilului. Copilulparticip" cu -ai -ult intere% la activitate dac" 5n ur-a ace%teia i %e %ati%9ac unele tre4uin#e

%au intere%eH pri-e,te o reco-pen%"B i %e 5ndepline,te o dorin#" Ddorin#a de a deveni cel

-ai 4un ,colar ,i a 9i l"udat 5n 9a#a cole7ilor %au a p"rin#ilorF.

Sti-ularea creativit"#ii epre%ive nu tre4uie privit" ca un luB ci ca o nece%itateB

deoarece ,i 5n activitatea ,colar" va 9i nevoitB ade%eaB %" 9ac" apel la i-a7ina#ie ,i

creativitate Dredactarea unei %cri%ori c"tre 4uniciB un prietenB alc"tuirea unei co-puneriB

i-a7inarea vie#ii pe planeta noa%tr" 5ntr8o anu-it" perioad" de ti-p %au pe alte planeteF

2n vederea de(volt"rii creativit"#ii ver4ale ei%t" -i*loace ne%peci9ice. 'intre ace%teaB

5n 7r"dini#" %e 9olo%e%c cele de tip i-a7inativ8inventivB c6nd %e cere copiilor %" alc"tuia%c"

o pove%tire %au co-punereB av6nd 5n centru un o4iect Do 9loareB o p"pu,"F ,i cele de tip

pro4le-aticB copii 9iind %olicita#i %" 9or-ule(e c6t -ai -ulte 5ntre4"ri 5n le7"tur" cu

o4iectele pu%e 5n di%cu#ie.

Pro7re%ul creativit"#ii %e reali(ea(" totu,i prin -etodele ,i procedeele %peci9iceHpro4le-ati(areaB 5nv"#area prin de%coperireB )rain%tor-in7ul.

Sti-ularea creativit"#ii i-plic" ,i o %tr6n%" le7"tur" cu 9a-ilia -ai ale% 5n ca(ul acelor

p"rin#i care 5i d"d"ce%c prea -ult pe copiiB le re(olv" ei pro4le-eleB i-piedic5nd

-ani9e%tarea independent" a 76ndirii ,i 9ante(ieiB a %piritului creativ.

2n 7r"dini#"B creativitatea %e aprecia(" prin produ%ul activit"#ii care poate 9i -ai -ult

%au -ai pu#in ori7inal.

81


82/83

BIBLIO>RA&IE

1. Mini%terul Educa#iei Na#ionaleB programa activit!ii instructiveducative *i regulamentul&nv!mntului pre*colar,)ucure,tiB ??>J

. AleandruB ulietaB !ilipe%cu ValentinaB timularea creativit!ii verbale la copiii de vrst

pre*colar,Cule7ere -etodic"B 'e la 7r"dini#" la coal"B )ucure,tiB 1>>>J

=. Gior7ianB ElenaB Ta4ian MariaB 0etodica %ocului *i a altor activit!i cu copiii

pre*colari, E.'.P.B )ucure,tiB 1>. Go7uB Panteli-onB Ver(a E-ilB @late MieluB Psi(ologia copilului, E.'.P.B )ucure,tiB

1>>&J

1?. ri%tuB )ar4uB Matea,i Aleandrina ,i cola4oratoriiB Pedagogie pre*colar, didacticB

E.'.P. B)ucure,tiB 1>>+J

11. Lovine%cuB A.V.B/ocuri exerci!iu pentru pre*colari, E.'.P.B )ucure,tiB 1>J

12. Ionescu, M -Instrucie i Educaie, Ed. Vasile Goldi,University Press Arad, 2005

1$. MladinB RodicaB Tudor MariaB .-ctivi8area gndirii copiilor &n cadrul activit!ilor de

lectur dup imagini, 2nv"#"-6ntul pre,colar ,i ,coalaB E.'.P.B )ucure,ti 1>=1J

1&. Pope%cuB Li7

lucrare cristina

Documents