lucrare de diploma ingrijirea bolnavului cu insuficienta renala

7/28/2019 Lucrare de Diploma Ingrijirea Bolnavului Cu Insuficienta Renala

1/113

LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIREA BOLNAVULUI CUINSUFICIENTA RENALA

medicina


2/113

MINISTERULEDUCAIEINAIONALE

sCOALAPOSTLICEALASANITAR

"CAROLDAVILA"

BUCUREsTI

ALTE DOCUMENTERisc genetic

7 secrete pentru - Un Somn Usor

Angina pectorala stabila si instabila

GRILE AMELIORAREEchilibrul acidobazic in soc

Trombocitopenii centrale

Candidoza vaginala

Ceara in urechi

ASISTENTA MEDICALA A FAMILIEI

Managementul infarctului miocardic acut la pacientii cusupradenivelare de segment ST

Cautare
http://www.scritube.com/medicina/Risc-genetic2341818216.phphttp://www.scritube.com/medicina/secrete-pentru-Un-Somn-Usor74514158.phphttp://www.scritube.com/medicina/secrete-pentru-Un-Somn-Usor74514158.phphttp://www.scritube.com/medicina/Angina-pectorala-stabila-si-in8322318.phphttp://www.scritube.com/medicina/GRILE-AMELIORARE843172020.phphttp://www.scritube.com/medicina/GRILE-AMELIORARE843172020.phphttp://www.scritube.com/medicina/Echilibrul-acidobazic-in-soc202182124.phphttp://www.scritube.com/medicina/Trombocitopenii-centrale2321019518.phphttp://www.scritube.com/medicina/Trombocitopenii-centrale2321019518.phphttp://www.scritube.com/medicina/Candidoza-vaginala45226242.phphttp://www.scritube.com/medicina/Ceara-in-urechi121710420.phphttp://www.scritube.com/medicina/ASISTENTA-MEDICALA-A-FAMILIEI6122212421.phphttp://www.scritube.com/medicina/Managementul-infarctului-mioca93182411.phphttp://www.scritube.com/medicina/Managementul-infarctului-mioca93182411.phphttp://ad.z5x.net/clk?3,eJytjd2KgzAQhZ-mdypJ1G1E9iJd41Jp2koDBe8SDRoxraSWsH36tT9sX2APh8PHzBwGhmm8XEIoEiWBQghInMIQJ0JAENWxB9I0RRiBEIGPGHoSJ.wLjLxwK1ltAXlou7fMPZG091g.eY.vSSmS5e61vhRVTv5FmTEde.H68bfNMPkmh8707ep9VkJ2o7Dqi35zLF11pBPj-cAOUO84vW14Y1iW9xWnP4wzwMq.5qfnddM0LkKyQPls51xwqa2erlIF9dnMI6MaXeuTmHG41lZY5Tez9TicjfD1qbW611YJH4IYhjBCKArGbvwFIjtr5w==,http://www.scritube.com/medicina/secrete-pentru-Un-Somn-Usor74514158.phphttp://www.scritube.com/medicina/Angina-pectorala-stabila-si-in8322318.phphttp://www.scritube.com/medicina/GRILE-AMELIORARE843172020.phphttp://www.scritube.com/medicina/Echilibrul-acidobazic-in-soc202182124.phphttp://www.scritube.com/medicina/Trombocitopenii-centrale2321019518.phphttp://www.scritube.com/medicina/Candidoza-vaginala45226242.phphttp://www.scritube.com/medicina/Ceara-in-urechi121710420.phphttp://www.scritube.com/medicina/ASISTENTA-MEDICALA-A-FAMILIEI6122212421.phphttp://www.scritube.com/medicina/Managementul-infarctului-mioca93182411.phphttp://www.scritube.com/medicina/Managementul-infarctului-mioca93182411.phphttp://www.scritube.com/medicina/Risc-genetic2341818216.php


3/113

LUCRARE DE DIPLOMA

NGRIJIREA BOLNAVULUI CUINSUFICIENT RENAL

Sesiunea August 2006


4/113

"Executia prescriptiilor medicale cu competenta si constiinciozitateramne doar o parte a activitatii asistentei medicale. Esentiala ramneCunoasterea bolnavului, a problemelor si nevoilor sale. "

Lucretia Clocotici


5/113

Cuprins:

Capitolul IANATOMIA sI FIZIOLOGIA APARATULUI

RENAL.......................................................................................4

Capitolul II NOIUNI GENERALE DESPRE

INSUFICIENA RENALA......................................................10

SEMIOLOGIA APARATULUI URINAR..................................10Capitolul III PREGTIREA PACIENILOR PENTRU

EXLORARI RADIOLOGICE sI FUNCIONALE ALEAPARATULUI RENAL.............................................................18

Capitolul IV NGRIJIREA PACIENILOR CU

INSUFICIEN RENAL........................................................35

Capitolul V PLAN DE NGRIJIRE NURSING.....................47

Capitolul VI CONCLUZII....................................................72


6/113

CAPITOLUL I

Anatomia si fiziologia aparatului renal

NOIUNI DE ANATOMIE

Aparatul urogenital - este format din aparatul urinar sigenital. Cea mai mare parte a produsilor de excretie se elimina,

printr-un ansamblu de organe care formeaza aparatul excretor.

Aparatul urinar - este alcatuit din cei doi rinichi side caile evacuatoare ale urnii: calice, bazinete, uretere, vezicaurinara si uretra.

Rinichii - organele secretoare ale urinii, au forma deboabe de fasole si sunt situati de o parte si alta a coloanei

lombare. Fiecare rinichi, ncojurat de un strat celulo-adipos sinvelit de o capsula fibroasa inextensibila, este situat n loja

renala.

Rinichii au o margine externa convexa, o margine

interna concava si doi poli: unul superior si altul inferior. Pepartea concava se afla hilul renal, alcatuit din artera si vena

renala, limfaticele, nervii, jonctiunea uretero-bazinetala. Rinichiuldrept este situat ceva mai jos dect cel stng. Loja renala este

limitata n sus de diafragm, n spate de ultimele doua coaste sidedesubtul lor de muschi si de aponevrozele lombare, iar nainte,

de viscerele abdominale. In jos, loja renala este deschisa [de aici,

usurinta cu care se produce ptoza renala].

Situarea lombo-abdominala a rinichiului explica de cedurerile renale pot fi resimtite lombar, abdominal sau pelvian, de

ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa abdominala si de ce


7/113

flegmoanele perinefritice cu evolutie superioara mbraca

simptomatologie toracica.

Nefronul - unitatea anatomica si fiziologica a

rinichilui, alcatuit din glomerul [polul vascular] si tubul urinifer[polul urinar]. Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evalueaza

la 2 milioane.


8/113

Glomerulul - primul element al nefronului - estealcatuit dintr-un ghem de capilare care rezulta din ramificatiile

unei arteriole aferente, provenita din artera renala. Capilarele sereunesc apoi si formeaza, o arteriola eferenta, care se capilarizeaza

din nou n jurul primei portiuni a tubului urinifer.

Tub urinifer - al doilea element al nefronului - seprezinta, sub forma unui canal lung de 50 mm, format din


9/113

urmatoarele segmente; capsula Bowman, tubul contort proximal,

ansa Henle,tubul contort distal si tubii colectori. Capsula Bowman- are forma unei cupe care nconjuara glomerulul si este alcatuit

din doua, foite.

Capsula Bowman, mpreuna cu glomerulul pe care lcontine, poarta numele de corpuscul Malpighi. Din tubi contortidistali, prin canalele colectoare si canalele comune care se deschid

n papilele renale, urina formata trece n calice si de aici n bazinet.

Legatura bazinetelor cu vezica urinara - organ dotat cuo musculatura puternica si situat n pelvis, napoia pubisului - este

realizata, prin cele doua uretere. Traiectul abdomino-pelvian alureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora de catre

fibroame, chisturi ovariene sau cancere recto-sigmoidiene.

Uretra -canalul excretor al vezicii - are la femeie untraiect foarte scurt, spre deosebire de barbat, la care traiectul estelung si traverseaza prostata, de unde posibilitatea compresiunii

uretrale de catre un adenom, de prostata, cu rasunet asuprantregului arbore urinar.


10/113

NOIUNI DE FIZIOLOGIE

Rinichiul este un organ de importanta vitala si are

numeroase functii, dintre care functia principala consta nformarea urinei. Prin aceasta se asigura epurarea organismului de

substante toxice. Formarea urinei se datoreaza unui mecanismcomplex de filtrare la nivelul glomerulilor si de reabsorbtie si

secretie la nivelul tubilor, prin filtrarea glomerular se formeazaurina primitiva [ 150 1 urina primitiva/24 ore, din filtrarea a 1500 1

plasma]. Urina primitiva are compozitia plasmei, dar far proteine,lipide si elemente figurate. Contine deci apa, glucoza, uree, acid

uric si toti electrolitii sngelui.

In faza urmatoare, la nivelul tubilor care reabsorb cea

mai mare parte a filtratului glomeruiar, se formeaza urinadefinitiva. Totusi la acest nivel se face o selectare: tubii reabsorb

total sau n mare cantitate substantele utile si n cantitate mica, pecele toxice. Substantele utile sunt substante cu prag, care sunt

eliminate prin urina numai cnd concentratia lor sanguina adepasit limitele fiziologice [apa, glucoza, NaCl, bicarbonati].

Substantele toxice sunt substante far prag, eliminarea lor urinarafacndu-se imediat ce apar n snge.

Apa este reabsorbit n proportie de 99%,13513o1422n glucoza n ntregime [conditia este ca n snge sa

existe mai putin de 1,60 g glucoza %o], sarurile si n particularclorura de sodiu, n proportie variabila [98-99%]. Substantele

toxice nu sunt reabsorbite dect n proportie mai mica [33% uree,75% acid uric]. Rinichiul are si propietati secretorii, putnd

elimina si chiar secreta unele substante, ca amoniacul, cu rolfoarte important n echilibrul acido-bazic.

Deci, procesul de formare a urinii cuprinde o fazaglomerular, n care prin filtrare se formeaza urina initiala si o

faza tubular, In care prin reabsorbtie si secretie se formeaza urina


11/113

definitiva. Caracterul de urina definitiva este dobndit de tubii

distali prin procesul de concentrare, sub influenta hormonuluiretrohipofizar.Dupa cantitatea de apa pe care o are la dispozitie,rinichiul elimina unele substante ntr-o cantitate


12/113


13/113

mai mare sau mai mica de apa, rezultnd o urina cu densitate

variabila.

Urina formata permanent - diureza [1,5-2,5 ml/min] -

se depoziteaza n vezica urinara, de unde cnd se acumuleaza oanumita cantitate [250-300 ml], se declanseaza reflex mictiunea -

deschiderea sfncteralui vezical si golirea vezicii.

Mictiunea - este un act constient, deschiderea sinchiderea sfincterului vezical putnd fi comandate voluntar.

Rinichiul are si rol predominant n mentinerea

echilibrului acido-bazic, prin eliminarea de acizi si crutarea

bazelor, mentinnd pH-ul la cea. 7,35. Rinichii mai asiguraconstanta presiunii osmotice a plasmei eliminnd sau retinnd,dupa caz, apa si diferiti electroliti.

In concluzie, rinichii ndeplinesc n organism treifunctii de baza:

. functia de epuratie sanguina;

. functia de mentinera a echilibrului osmotic;

. functia de mentinere a echilibrului acido-bazic.

Alterarea acestor functii conduce la aparitiasindromului de insuficienta renala, urmata uneori de instalarea

comei uremice.


14/113

CAPITOLUL II

Notiuni generale despre insuficienta renala.

Semiologia aparatului urinar

1. Insuficient renala acuta:

Definitie : Este o suferinta renala grava,caracterizata prin suprimarea brusca a functiei renale

[excretoare, metabolice si umorale], exprimata clinic prinhiperazotemie, oligurie sau anurie, cu evolutie catre coma

uremica.Etiopatogenie:

Cauzele sunt multiple si au localizare:

prerenal [stari de soc];

renal [necroze tubulare acute];

postrenal [litiaza renala, tumori prostatice si stenozate].

Tablou clinic

Primul stadiu, de agresiune, este urmat de faza oligoanuric

[8-10 zile] si de faza de reluare a diurezei, nsotita la nceput depoliurie.

Semnele clinice n primele stadii:

> oboseala;

> anorexie;

> varsaturi;


15/113

> halena amoniacala;

> diaree;

>

respiratie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes;

> somnolenta;

> agitatie;

> coma.


16/113

Explorarile paraclinice evidentieaza:

> acidoz

> cresterea produsilor de putrefactie intestinala;

> hiperpotasemie;

> hipocalcemie;

> hiperazotemie;

> hiperglicemie.

Pronostic:

Depinde de durata insuficientei renale. Daca functia

renala se restabileste catre a cincea - a sasea zi, bonavul sevindeca. Daca functia renala nu se restabileste rapid, apar

tulburari biologice. Aplicate la timp, metodele de epurareextrarenal permit vindecarea definitiva, rinichii recuperndu-si

n ntregime functiile.

Tratament:

Se adeseaza cauzei [socul hipovolemie, hemoragiile,deshidratarile, nlaturnd agentii toxici]. In perioada oligo-anurica

se combate retentia azotata printr-un regim gluco-lipidic, care safurnizeze 2000 calorii/zi, cu aport redus de apa si K. Acidoza se

combate cu solutie de bicarbonat de NaCl 4g%o [200-300 ml/zi],iar hiperpotasemia cu 50-100 ml ca gluconic, glucoza hipertonica

asociata cu insulina.

In cazurile foarte grave se recurge la hemodializa.Anuria se combate cu perfuzii de Manitol 20%, furosemid 2g/zi la

interval de 3 h pentru fortarea diurezei. Cnd este cazul, seadministreaza antibiotice cu toxicitate renala redusa [Penicilina,


17/113

Ampicilina, Oxacilina, Eritromicin], masa eritrocitara sau snge

integral proaspat, Plegomazin 25 mg i.m., sedative.

2. Insuficienta renala cronica:

Definitie:

Este o scadere progresiva a capacitatii functionale

renale, cu retinerea n organism a substantelor toxice rezultate dinmetabolism si cu evolutie catre uremie terminala.


18/113

Etiologie:

Insuficienta renala cronica reprezinta etapa finala a

bolii renale, n special a pielonefritelor, glomerulonefritelorcronice, a HTA maligne, a obstructiilor cailor urinare.

Patogenie:

Se stie ca, n mod normal rinichiul are o rezervafunctionala care i permite sa se adapteze unor solicitari crescute.

In insuficienta renala cronica, distrugerea netronilor nu maipermite aceasta adaptare. Prima functie alterata este capacitatea

de concentratie. In stadiul initial, rinichiul poate asigurahomeostazia mediului intern, adica s mentina constanta cantitatea

de sare, apa, substante azotate si electroliti din organism, care serealizeaza prin unele mecanisme compensatoare, principalul fiind

poliuria.

In aceasta perioada, poliuria se nsoteste de

hipostenurie [de scaderea capacitatii de concentratie]. Odata cuprogresarea leziunilor, poliuria devine maxima si scaderea

capacitatii de concentratie este foarte severa. Cnd densitateaurinii oscileaza, invariabil ntre 1010-1011 aceasta este faza de

izostenurie. In ultimul stadiu insuficienta renala sedecompenseaza si apare oliguria cu izostenurie si apoi uremia

terminala.

Simptome:

- n stadiul compensat, starea generala este relativ buna.Diagnosticul se precizeaza prin explorarea functiilor renale, carearata scaderea capacitatii de concentrare si reducerea filtrarii

glomerulare. Pot aparea unele semne clinice ca:

astenie;


19/113

cefalee;

scaderea poftei de mncare.

Cel mai important semn este poliuria, care sensoteste la nceput de hipostenurie, iar mai trziu deizostenurie.


20/113

In stadiul de insuficienta renala decompensata, starea

generala se altereaza progresiv, aparnd numeroase simptome

clinice si biologice. Tulburarile digestive se accentueaza, aparnd

inapetenta, greturi, varsaturi, diaree. Bolnavul prezinta prurit si opaloare caracteristica [galben-murdar] a tegumentelor si

mucoaselor.

Apar semne nervoase ca: cefalee, ameteli, somnolenta

sau criza convulsiva, bolnavul este dispneic. Analiza sngeluipune n evidenta anuria si unele tulburari hemoragice. Urinile

sunt palide, iar mai trziu apare oliguria terminala.

Oliguria: diureza scazuta, respectiv sub 800 ml/zi.

Poliuria: bolnavul prezinta mictiuni frecvente n

cantitati mari. diureza fiind 2500 ml/zi.

Uremia: stadiul terminal al insuficientei cronice.

Simptomele pot fi grupate n:

a) stare generala profund alterata, oboseala fizica sipsihica, tegumente palide, prurit, hipotermie, senzatii defrig;

b) respirator - miros amoniacal al aerului expirat;

c) digestiv - repulsie totala fata de alimente, greata sivarsaturi pna la intoleranta gastrica, uneori melena;

d) Cardio-vascular - insuficienta cardiaca, HTA [raportcu afectiunea cauzala], pericardita;

e) Neurologica - cefalee precoce, continua sichinuitoare, contractii musculare, somnolenta stari

cofuzionale, delir si coma.


21/113

Evolutia:

Este foarte variabila, uneori rapida [n cteva luni],alteori lenta [ani]. Supravegherea riguroasa, cu mentinerea

echilibrului hidroelectrolitic si metabolic, permite o evolutiendelungata.


22/113

Complicatii;

Sunt numeroase, cele mai periculoase fiind edemul

pulmonar sau cerebral, infectiile.

Pronostic:

n stadiul compensat este relativ bun, n stadiul

decompensat este sumbru.

Diagnosticul pozitiv:Se bazeaza pe faza compensata, pe explorarile

functionale renale.

Tratamentul profilactic vizeaza:

1. depistarea si tratarea n faza incipienta, afectiunilorrenale, n special a celor bilaterale;

2. evitarea hemoragiilor si deshidratarilor;

3. tratarea complicatiilor.

Tratamentul curativ vizeaza:

1. repausul va fi partial n stadiul compensat [12-14

ore/zi] si total n cel decompensat;

2. dieta nomiocalorica [2000-3000 calorii/zi], moderathipoproteic, normolipidic si hiperglucidic n faza

compensata. In faza decompensata, proteinele vor fi reduse 20-30g/zi, se administreaza glucide n exces si putine grasimi. In faza

de uremie, cnd alimentatia pe cale orala nu este posibila,serecurge la alimentarea pe sonda sau perfuzie i.v. cantitatea de

apa, permisa este de 1500-2000 ml n stadiul decompesat si 600-700 ml n stadiul decompensat, adugndu-se cantitatea de apa

pierduta prin varsaturi, diaree, urina.


23/113

Tratamentul medicamentos:

Se combate acidoza administrnd alcaline sub formade acetat de Na, citrat de Na, se va avea grija ca Na sa nu fie dat n

exces.


24/113

Hipokaliemia:

Se corecteaza prin aport alimentar [fructe, legume,

sucuri] si saruri de K.

Metodele de epurare extrarenala nu dau rezultate nete.

Trebuie ncercate n faza uremica finala, n care se

pot obtine unele ameliorari. Transplantul de rinichi pare sa dearezultate bune. O atentie deosebita se acorda toaletei bolnavului:

igiena gurii cu glicerina boraxat sau apa bicarbonatat, igienagenerala, deoarece bolnavul pierde uneori urina si fecale,

prevenirea si tratarea escarelor.

Simptome functionale:

Cele mai frecvente sunt: durerea,tulburari demictiune, piuria, hematuria.

1. Durerea n regiunea lombara, apare spontan cu sediulunilateral sau bilateral.

Durearea lombara bilaterala, de o intensitate redusa [surda]

apare n glomerulonefrita acuta sau cronica, scleroza renala.

Durerea de intensitate mare, unilaterala, aparuta sub forma

de criza paroxistica cu debut n regiunea lombara si iradieri petraiectul ureterului spre fosa iliaea, regiunea inghinala, organele

genitale si fata interna a coapsei respective si n colica renala.

Durerea este atroce, permanenta si are caracter de sfsiere,ntepatura sau greutate.

Bolnavul este agitat, cauta o pozitie antalgica, are senzatia demictiune. De obicei apare brutal si dureaza ore sau zile. Apare

litiaza renala [calculul care patrunde pe ureter].

2. Tulburari de mictiune:


25/113

. polakiuria - mictiuni frecvente n cantitati mici, uneori

chiar cteva picaturi:-cistite;

. iskiuria -retentia de urina; incapacitatea vezicii urinare de

a-si evacua urina;

. disuria -eliminarea urinei cu dificultate si durere;

. nicturia -inversarea raportului numarului de mictiuni si a

cantitatii de urina emisa n timpul zilei si noptii;


26/113

. incontinenta de urina - emisiuni urinare involuntare si

inconstiente.

Tulburari ale volumului urinei:. poliuria - diureza peste 2000 ml/zi. Poate apare n perioada de

debut a unor boli infectioase dupa crize de colici renale, nperioada de compensare a insuficientei circulatorii, n perioada

de reabsorbire a edemelor;

. oliguria - diureza sub 1000 ml/zi, are cauze renale si

extrarenale. Apare n caz de afectiuni nsotite detranspiratii abundente, varsaturi, diaree accentuata,

hemoragii abundente n perioada acuta a unor boliinfectioase, insuficienta circulatorie, colici renale,

glomerulonefrita acuta;

. anuria - absenta urinei n vezica. Poate surveni n caz deglomerulonefrite acute, nefropatii gravidice, traumatisme

lombare, interventii chirurgicale.

3 .Hematuria - prezenta sngelui n urina, care capata oculoare rosie deschisa sau nchisa. Numai hematuria

macroscopica este un simptom functional urinar, deoarece exista

si hematurii puse n evidenta numai prin metode de laborator.Provenienta hematuriei se stabileste prin proba celor trei pahareconice. Bolnavul urineaza n cele trei pahare conice: cteva

picaturi n primul pahar, cea mai abundenta n cel de-al doileapahar si ultimele picaturi n cel de-al treilea pahar. Daca,

hematuria apare numai n primul pahar este de origine uretrala,daca, apare n ultimul pahar este de origine vezicala, iar n toate

trei paharele este de origine renala.

4. Piuria- reprezinta prezenta puroiului n urina. Se traducemacroscopic printr-un aspect tulbure al urinelor, dar nu poate fi

afirmata dect prin examen microscopic, examen care arataprezenta unor leucocite polinucleice, mai mult sau mai putinalterate.


27/113

Piuria este datorata unor leziuni ale aparatului urinar si nacest caz, ca si n cazul hematuriei se poate recurge la proba celortrei pahare conice pentru a preciza piuria.


28/113

Semne fizice:

Inspectia generala - ofera importanta data de diagnostic.

Examplu :

. pozitia "cocos de pusca" este luata de bolnav n colica

renala;

. paluarea tegumentelor ntlnite la bolnavii cu insuficienta

renala cronica, [uremia];

. edemul - traduce o hiperhidratare, uneori este discret, alteori

considerabil, antrennd infiltrarea tesutului celularsubcutanat din ntreg organismul, ori colectii de lichid n

toate seroasele [pleura, pericard, peritoneu, Aceasta esteedemul generalizat.

Edemul renal este alb, nedureros, moale [pastreazaamprenta degetului la apasare], cu piele lucioasa. Debuteaza la

pleoape, fata si maleole, la nceput vizibil numai dimineata cutimpul, cuprinde fata dorsala a labei piciorului, gamba, coapsa ,

organele genitale, peretele abdominal si fata dorsala a minilor.

Edemul renal trebuie deosebit de celelalte edeme

[cardiac si hepatic], de edemul alergic, de edemul detromboflebite si varice, edeme de inflamatii.

Inspectia localapoate constata:

Bombarea regiunii lombare n tumori renale sau bombarea

regiunii suprapubiene n caz de retentie de urina cu glob vezical.Se obtin informatii importante prin palpare.

Manevra importanta n bolile renale este percutarearegiunii lombare cu vrful degetelor sau cu marginea cubitala a


29/113

mnii care declanseaza, dureri vii n caz de litiaza renala,

pielonefrite, glomerulonefrita acuta.

Un examen important este tuseul rectal care permite

depistarea unui obstacol n micul bazin: la barbati - prostata, lafemei - tumora pelvina.

Examenul cardiovascular este deosebit de pretios, pe deo parte datorita interesarii rinichiului n numeroase afectiuni

cardiovasculare [HTA], pe de alta parte interesarii cordului nunele boli renale [glomerulonefrite].


30/113

CAPITOLUL III

Pregatirea pacientilor pentru explorari radiologice si

functionale ale aparatului renal

Explorarea radiologica a rinichiului si a cailor urinare seefectueaza prin radiografie,renala simpla, cistografie,

arteriografle, retropneumoperitoneu, pielografie.

Scop- evidentierea conturului rinichilor cavitatilorpielocaliceale ale acestora, precum si a cailor urinare.

A.=Pregatirea bolnavului pentru radiografia renala simpla =

Radiografia renala permite evidentierea formei, dimensiunilor,

pozitia rinichilor si prezenta unor calculi renali, uretrali, vezicaliradioopaci.

Materiale necesare:

. carbune animal;

. ulei de ricin;

. materiale necesare unei clisme evacuatoare.

1. Pregatirea materialelor necesare:

. se pregatesc toate materialele necesare mentionate mai sus.

2.Pregatirea psihica a bolnavului:

. se anunta bolnavul si i se explica importanta tehniciipentru stabilirea diagnosticului.

3.Pregatirea alimentara a bolnavului:


31/113

. cu doua trei zile naintea examinarii bolnavului va consuma

un regim fara alimente care contin celuloza si dau rezidurimulte [fructe, legume, zarzavaturi, paste fainoase, pine] si

ape gazoase;

. n ziua precedenta, bolnavul va consuma o cana de ceai sipine prajita;

. naintea examinarii bolnavul nu va mnca, nu va consumalichide;

. dupa examen bolnavul poate consuma regimul sauobisnuit.


32/113

4. Pregatirea medicamentoasa a bolnavului:

. cu doua-zile nainte de examinare se administreaza carbune

animal si triferment cte 2 tablete de 3 ori pe zi;

. n seara precedenta zilei radigrafiei se administreaza 2

linguri de ulei de ricin.

Atentie!

. n dimineata zilei examinatoare, se efectueaza o clisma cu

apa calda. Aerul din tubul irigator trebuie sa fie complet

evacuat pentru a nu ti introdus n colon.

. naintea examinarii radiografiei bolnavului si va goli vezica

urinara sau i se va efectua un sondaj vezical.

5.Pregatirea pentru examinare:

. bolnavul este condus la serviciul de radiologie;

. bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa;

6.ngrijirea bolnavului dupa tehnica:

. dupa efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat sa sembrace si sa se ntoarca n salon unde va fi instalat comod n

pat;

. se noteaza- examenul n F.O. a bolnavului.

B. = Pregatirea bolnavului pentru pielografie =

Pielografia - radiografia aparatului renal executata cu substanta

de contrast administrata prin cateterism ureteral sub controlcitoscopic.

Materialele necesare:


33/113

. cele pentru radiografie renala simpla;

. substanta de contrast Odiston - 30% sau iodura de sodiu- 10%;

. medicamente antihistaminice;

. medicamente pentru urgenta.


. se pregatesc toate materialele necesare mentionate mai sus.


34/113

2.Pregatirea bolnavului:

. se efectueaza, pregatirea bolnavului ca si pentru

radiografia renala, simpla [psihica, alimentara,medicamentoasa].

3.Testarea sensibilitatii fata de substanta de contrast:

. se efectueaza testarea sensibilitatii bolnavului la iod cu

Odiston 30% sau iodura de sodiu 10%. Daca bolnavulprezinta o reactie hiperalergica se ntrerupe introducerea

substantei de contrast si se administreaza antihistaminiee,

anuntndu-se imediat medicul. Daca tolerantaorganismului este buna bolnavul va fi condus n sala decitoscopie, unde va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe

masa de examinare.

4.Administrarea substantelor de contrast:

. spalarea pe mini cu apa curenta si sapun;

. sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter;

. se introduce substanta de contrast usor ncalzita, 5-10 ml nfiecare parte presiune mica;

. bolnavul se transporta pe targa pe masa de radiografie.

5. ngrijirea bolnavului dupa tehnica:

. dupa terminarea radiografiei se ncearca sa se extraga cu oseringa, substanta de contrast. Bolnavul va fi ajutat sa se

mbrace, va f condus n salon si instalat comod n pat;

. se noteaza examenul efectuat n F.O. a bolnavului.

Atentie!

. Pielografia se executa n conditii de asepsie perfecta.


35/113

. Substanta de contrast trebuie usor ncalzita pentru a nuproduce contractii spastice ale bazinetului.

. Injectarea substantei de contrast se face cu presiunemoderata [altfel se, produce rupturi ale bazinetului sau reflux

pielorenal].


36/113

C = Pregatirea bolnavului pentru eistograie=

Cistografia - este o metoda de exploatare radiologica a

vezicii urinare care se poate executa prin:

radiografie simpla vezicala;

radiografie dupa umplerea vezicii urinare cu substantede contrast sterila [iodura de sodiu 10-20%, 250-200 ml cu

ajutorul seringii Guyon], eventual amestecata cu aer.

Materiale necesare:

materiale pentru efectuarea unei clisme;

sonda Nelaton sterila;

solutie sterila de acid booric;

seringa Guyon sterila;

substanta de contrast, ioduri de sodiu 10% sau solutieOdiston;

pensa hemostatica;

manusi de cauciuc sterile;

tavita renala.


se pregatesc toate materialele necesare. 2.

Pregatirea bolnavului:

> se anunta bolnavul si se explica necesitatea tehnicii;


37/113

> se efectueaza bolnavului o clisma evacuatoare cu

apa calda;

> bolnavul este condus la serviciul radiologie, ajutat sa

se dezbrace si sa se aseze n decubit dorsal pe masaradiologica.

3. Participarea la cistografie:

o spalarea pe mini cu apa curenta si sapun;

o se mbraca manusile sterile;

o se introduce sonda Nelaton sterila n vezica urinarasi se spala vezica cu solutie sterila de acid boric;

o n seringa Guyon se aspira 100-200 ml iodura de Na

sterila sau Odiston si se introduce n vezica;

o se nchide sonda cu o pensa hemostatica


38/113

o bolnavul este rugat sa nu urineze dect dupa

terminarea examenului cistografic;

o medicul executa imediat radiografia

D.= Arteriografia renala =

Este o metoda de explorare a aparatului renal prin

administrarea substantei de contrast pe cale arteriala, renala, sau

femurala. Prima radiografie se executa la 2-3 secunde de la

nceperea administrarii substantei de contrast, a doua radiografie

la 6 secunde si a treia la 8 secunde. Atentie!

. substanta de contrast se injecteaza, i.v, durerea provocata pe

durata injectarii fiind suportabila;

. administrarea rapida provoaca durere intensa de-a lungul

venei. Se avertizeaza bolnavul.

E. = Pregatirea bolnavului pentru examen radiologie al

rinichilor prin retropneumoperitoneu =

Retropneumoperitoneu - reprezinta introducerea de aer sau

oxigen n spatiul retroperitoneal pentru evidentierea contururilorrinichilor.

Materiale necesare:

materiale necesare efectuarii unei clisme;

S instrumente si materiale necesare efectuariiunei punctii;

aparat de pneumotorax

1. Efectuarea tehnicii:


39/113

se anunta bolnavul, explicndu-i necesitatea tehnicii si

inofensivitatea;

se anunta bolnavul ca nu trebuie sa mannce nimic ndimineata zilei de examinare;

n seara precedenta interventiei se efectueazabolnavului o clisma evacuatoare;


40/113

bolnavul va fi condus n sala de radiografie, ajutat sa

se dezbrace si sa se aseze pe masa radiografiea;

spalarea pe mini cu apa curenta si sapun; se mbraca

manusile sterile;

se serveste medicul cu instrumentarul cerut pentru aefectua punctia n loja perineala;

cu aparatul de pneumotorax medicul introduce 1000-

2000 1 gaz si se executa apoi radiografia; apoi la locul

punctiei, se efectueaza un pansament;

se ajuta bolnavul sa se mbrace si este condus la pat.

F. = Pregatirea bolnavului pentru cistoscopie =

Cistoscopia - metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorulcitoscopului.

Scop - indentificarea proceselor patologice endovezicale,

inflamatiilor specifice, nespecifice, tumorilor, malformatiiloranatomice, calculilor, corpilor straini.

1. Pregatirea instrumentelor si a materialelor:

Caselote cu cmpuri sterile si manusi de cauciuc

sterile

costum steril pentru medic [halat, masca]

seringa Guyon cu oliva uretrala sterilizata;

solutie de novocaina 0,5% 40-50 ml;

seringa de 20 ml sterilizata; pense sterile;

tampoane de vata sterile;


41/113

citoscop de irigatie de cateterism sau cistoscopul

operator [n functie de scopul urmarit] sterilizat;

solutie de acid boric 3%;

doua sonde uretrale radioopace, lungi de 60-70 cm

si groase de 4-8 cm [scara Cherier];

sonde uretrovezicale sterile; solutii dezinfectante;

eprubete pentru recoltarea urinei;

doua tavite renale.


42/113

2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului:

. se anunta pacientul, explicndu-i-se necesitatea tehnicii;

la nevoie cu o jumatate de ora nainte de exploatare, i seadministreaza, un sedativ;

. i se suprima micul dejun si va ingera 500 ml lichid, cu o

ora nainte de examen [pentru a se asigura fluxul urinar

necesar];

. pacientul si va goli vezica urinara, va fi condus n sala de

examinare si ajutat sa se dezbrace [regiunea inferioara a

trunchiului];

.

este ajutat sa se urce pe masa speciala [ de cistoscopie sauginecologica] si sa se aseze n pozitie ginecologica;

. i se fixeaza picioarele pe suporturile mesei;

. se efectueaza toaleta organelor genitale externe si

perineului, cu apa si sapun;

. se acopera membrele inferioare cu cmpuri sterile,

lasndu-se accesibila regiunea perineului;

3. Participarea la tehnica:

. se dezinfecteaza meatul urinar; apoi, pentru anestezielocala se introduc n uretra 20 ml solutie novocaina 0,5%, sau30 ml borat de procaina 2%, sau procaina hidroclorhidrica 4%;

. anestezia locala se mai poate efectua prin badijonareameatului si instilatie de Xilocaina sau Lidocaina; mai nou, serecomanda preparatul din import Instigel.

Precizare :

- la femei, anestezia locala [folosirea substantelor anesteziceamintite mai sus] este suficienta pentru efectuarea citoscopiei

-n scop diagnostic.- la barbati, cistoscopia cu cistoscop rigid este preferabil sa se

faca n rahianestezie; se poate utiliza si anestezia i.v. sau pemasca.


43/113

. anestezia locala cu Xilocaina este suficienta pentru

investigatiile cu fibroscopul; orice manevra fibroscopica

[cistolitolapaxie], rejectie de prostata sau tumori, necesita

anestezie regionala sau generala;

. se verifica fuctionalitatea sistemului de iluminat, starea decuratenie a lentilelor, etanseizarea asamblarilor;

. se lubrefiaza instrumentul care urmeaza sa fie introdus cu

Instagel;

. se ofera aparatul medicului;

. se spala vezica cu o solutie de acid boric 3% pna cnd

lichidul de spalare devine perfect limpede;. medicul umple vezica cu 150 ml apa sterilizata sau solutie

dezinfectanta slaba [la barbati] sau 250 ml [la femei] si

nlocuieste canula de irigatie cu sistemul optic;

. se racordeaza sistemul de iluminat la reteaua electrica

[medicul efectueaza inspectia peretilor vezicali];

. se ofera medicului succesiv - la cerere - cateterele de

dimensiuni diferite [daca examinarea continua cu cateterismul

ureterelor];

. se ofera eprubetele pentru recoltarile urinare, pentru

urocultura sau examene biochimice, biopstice;

. pacientul cu rahianestezie va fi transferat de pe masa de

anestezie pe targa si transportat n salon;

. aici este asezat comod n pat, unde va sta n decubit dorsal,

tara perna timp de 12 ore;

. se administreaza la nevoie, calmante, antispastice;

. la femei, cistoscopia efectundu-se si ambulator - acestea vorfi ajutate sa coboare de pe masa de examinare si sa se mbrace;

. nu necesita supraveghere speciala.

4. Reorganizarea locului de munca:


44/113

. se arunca deseuri le, iar instrumentele se spala cu o perie

moale, cu apa si sapun si se clatesc sub jet, la robinet;


45/113

. lentilele se sterg cu apa si sapun, depozitele se ndeparteaza

cu o perie moale; interiorul se curata minutios cu tampoane

de vata montate pe portampon;

. se insufla aer sub presiune, pentru ndepartarea unor

eventuale reziduri;. tuburile cistoscoapelor se sterilizeaza prin imersie n solutie

dezinfectanta - Clorhexidina 5% [10 ml la 100 ml apa] = 30',

sau prin sterilizare cu etilen dioxid [n etuva];

. sistemul optic se sterilizeaza prin imersie n solutie

dezinfectanta sau prin pastrarea n vapori de formaldehida cel

putin doua ore;

. dupa dezinfectie si sterilizare, toate instrumentele se aseaza n

cutiile n care se pastreaza.

Incidente si accidente-accese febrile trecatoare, frisoane, dureri lombare

asemanatoare cu colica renala;

-mici hemoragii produse spontan sau n urma spa laturiivezicale cu apa CRl(i8);

-ruptura de uretra, cu uretroragie; perfotatia vezicii urinare.

Atentie!

. cistoscopia se executa n conditiile de asepsie caracteristiceinterventiilor chirurgicale;

. sistemul optic nu se sterilizeaza prin fierbere sauautoclavare, fiinca se deterioreaza; se sterilizeaza numai nsolutie apoasa de Glutaraldehida 2%, Cidex, vapori deformol sau de etilenoxid;

. nainte de ntrebuintare, se spala bine cu apa sterila, pentru ase ndeparta urmele substantelor sterilizante care suntiritante, hemolitice.


46/113

I. Explorarea functionala a aparatului renal

Scopul explorarii functiei renale stabileste daca rinichiul

satisface functiile n mod normal sau nu; sa se obtina relatiiasupra mecanismului perturbat calitativ si cantitativ.

Metode si mijloace de explorare a functiei renale

Activitatea rinichiului trebuie explorata pe trei directii

principale:

. analiza urinei;

. examenul sngelui;

. explorarea mecanismelor functionale renale

propiuzise glomerulare si tubulare.

Analiza urinei:

Examenul de urina poate furniza date asupra starii functionale

a rinichilor si asupra homeostaziei organismului. Examenul

cuprinde:

. un examen macroscopic;

. un examen microscopic;

. un examen bacteriologic;

. un examen fizico-chimic.

1. Stadiul cantitativ al elementelor figurate si ai cilindrilor

din urina se face prin testul ADDIS-HAMBURGER.

a]Pregatirea bolnavului:


47/113

. se anunta bolnavul cu o zi nainte de efectuarea probei;

. se recomanda regim tara lichide cu doua ore nainte;

. dimineata bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora

exacta, aceasta urina se arunca;

. n acest moment bolnavul este rugat sa ramna culcat de100-180 minute;

. bolnavul nu bea nimic n tot acest timp.

b]Pregatirea materialelor pentru recoltarea materialelor:

. se pregatesc materialele sterile pentru recoltare,

aceeleasi ca si pentru examenul bacteriologic.


48/113

c]Recoltarea urinei:

. dupa 100-180 minute se face toaleta organelor genito-

urinare cu apa si sapun;. se recolteaza ntreaga cantitate de urina si se masoara

volumul;

. se trimite la laborator notndu-se exact intervalul de

timp ntre cele doua mictiuni si volumul urinei la a

doua mictiune.

d]Interpretare:

. normal se elimina prin urina 1000 hematii/min si1000-2000 leucocite/min.

Examenul sngelui:

Explorarea modului n care rinichiul si ndeplineste

functiile sale se poate face urmarind concentratia n snge a

produselor de catabolism azotat, urmarind izotonia, izohidria.

2. Stadiul functiei renale de depurare a catabolitilor

proteici

Pentru aceasta se determina:

. ureea sangvina : valorea normala 20-40 mg%;

. acidul uric: V.N.3-5 mg%;

. creatinina: V.N.0,6-1,3 mg%

3. Stadiul functiei renale de mentinere constanta a

concentratiei ionilor. Aceasta functie renala se apreciazaprin modificarile ionogramei serice [Na, K,Ca,Cl]:


49/113

. Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%;

. K+ = 3,5 mEq/1 sau 15-21 mg%;

. Ca+ = 4,5/5,5 mEq/1 sau 9-11 mg%;

. CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%.

4. Studiul functiei renale de mentinere a echilibrului acido-bazic se face prin:

. determinarea pH-ului sangvin - se recolteaza snge taragarou, pe heparina, n conditiile de stricta

anaerobioza, n seringi perfect etanse. V.N.=7,30-7,40;


50/113

. determinarea R.A.- se recolteaza l0ml snge pe 50 mg oxalat de

potasiu, eprubeta va fi foarte bine nchisa pentru a evitadegajarea bioxidului de carbon dizolvat n plasma

.V.N.=53-75 voi. CO2/100ml snge sau 27 mEq/1. Scadereasub 50% arata o stare de acidoza, cresterea peste 75% vol.%

reprezinta alcaloza. Ph-ul si R. A. [rezerva alcalina] se determinamai exact la aparatul Astup. n acest aparat se recolteaza snge

capilar n conditii de anaerobioza, n tuburi heparinizate livrateodata cu aparatul.

II. Exporarea mecanismelor functionale propiu-zise

Se efectueaza cu ajutorul Clearence-urilor renale. Este volumulde plasma [n ml] depurat de o substanta n unitatea de timp [1

minut].Se calculeaza dupa formula: OUxV/P U= concentratie

urinara [mg/ml]; V= volumul urinar [ml/minut]; P=concentratie plasmatica a substantei [mg/ml],

III. Fluxul plasmatic renal

Este volumul de plasma care perfuzeaza cei doi rinichi n decursde 1 minut. Se determina cu ajutorul Clearence-ului, acidului

paraminohipuric [P.A.H.] care este eliminat integral de catreglomeruli si tubi la o singura trecere prin rinichi. Clearence-ulP.A.H. se efectueaza prin perfuzarea P.A.H. n mod continuu.Determinarea concentratiei se face fotometric si are V.N.=500-700 ml/minut.

IV. Explorarea filtratului glomerular

Se face prin masurarea unor substante ca: creatinina endogenasau insulina exogena care se elimina prin filtrare glomerulara.

Creatinina se elimina prin urina, prin filtrare


51/113

glomerulara tara sa mai fie reabsorbita sau secretata de tubi.

a]Pregatirea bolnavului:

. se anunta bolnavul cu o zi nainte sa mannce n dimineata

examinarii si sa stea culcat n pat 12-h peste noapte si n tottimpul examenului;

.naintea probei se dau bolnavului 400-500 ml apa.

b]Efectuarea recoltarii:

. la ora 7 dupa ce bolnavul a terminat de baut apa, va urina;

. prima urina se arunca;

. bolnavul va bea 300 ml ceai nendulcit sau apa;

. se va culca, apoi se va trezi si va urina din nou;

. aceasta urina, se pastreaza si se masoara volumul;

. se recolteaza 5 ml snge prin punctie venoasa, dupa care

bolnavul urineaza nca odata;

. se masoara volumul urinei;

. se consemneaza greutatea si naltimea bolnavului;. din cele doua emisii de urina se trimit la laborator 10 mlmpreuna cu sngele recoltat pentru determinareacreatininei.

c] Interpretare:

V.N. este de 140 ml/minut.Valori scazute sub 70 ml/minut apar n insuficienta

renala.

V. Reabsortia tabularaUreea trece prin filtrarea glomerulara fiind partial

reabsorbita la nivelul tubilor proximali. a] Pregatirea bolnavului:

. bolnavul este anuntat cu o zi naintea probei;


52/113

. va sta culcat peste noapte precum si n dimineataexaminarii pe tot parcursul examinarii;

. n dimineata examinarii nu va mnca nimic.


53/113

b]Efectuarea recoltarii:

. la ora 7 bolnavul este rugat sa urineze;

. urina se arunca, iar bolnavului i se da sa ingereze 250 ml

apa;

. va urina masurndu-se volumul urinei;

. se recolteaza 5 ml snge prin punctie venoasa. dupa care

bolnavul va ingera nca, 250 ml apa;

. bolnavul va urina n alt vas, se masoara volumul urinei

emise;. din cele 2 probe recoltate se trimit la laborator 10 ml urina

mpreuna, cu sngele recoltat.

c] Interpretarea:

V.N.a filtratului glomerular este de 75 de ml/minut. Leziunile

glomerulare sau tubulare scad capacitatea de epurare a ureei din

plasma.

VI. Explorarea secretiei tubulare

Se bazeaza pe capacitatea tubului renal de a secreta anumite

substante introduse n organism.

Proba cu PSP [fenolsulfonaftaleina].

a] Pregatirea bolnavului:

. se anunta bolnavul sa nu mannce n ziua examinarii;

. administrarea substantei - n dimineata zilei de examinare ise injecteaza bolnavului i.v. 1 ml de substanta.

b] Recoltarea urinei:


54/113

. bolnavul este rugat sa urineze la 15 si 75 minute de iaadministrarea substantei;

. determinarea se face colorimetric;

c] Interpretarea:

In mod momial o persoana sanatoasa elimina n primele 15 minute

20% din substant injectata, iar n urmatoarele 70 de minute ntre55-70% din substanta injectata.


55/113

VII. Nefrograma

Urmareste capacitatea fiecarui rinichi n parte de a capta, secreta

si excreta o substanta marcata, cu radioizotopi. Se utilizeazaHippuran marcat cu 131 iod. Proba se executa dimineata si nunecesita pregatirea prealabila a bolnavului, bolnavul putnd

mnca nainte probei. Se injecteaza, intravenos izotopul si senregistreaza radiatiile emise de 15-30 minute cu ajutorul a doua

sonde de scintilatie dispuse la nivelul regiunii lombare.

Nefrograma permite depistarea tulburarilor functionale ale

fiecarui rinichi tara a da informatii cu privire la cauza acestora. Nu

se executa la femei gravide sau n lactatie .

VIII. Scintigrafie renala

Bolnavului i se injecteaza intravenos o substanta decontrast radioactiva, dupa care, cu ajutorul unui aparat scintigrafse detecteaza repartizarea substantelor radioactive n parenchiulrenal.

IX.Proba cu indigo- carrnin- crornocitoscopie

Aceasta proba apreciaza capacitatea de eliminare a fiecarui rinichin parte. Se injecteaza i.v. solutie 0,4% indigi-carmin steril.Aparitia colorantului n urina se urmareste prin cistoscop.

a] Interpretare:

In mod normal, colorantul apare n vezica urinara la 5-7minute de la administrare.

X. Explorarea capacitatii de dilufie siconcentratie


56/113

Metodele executate n acest scop au la baza faptul ca un

rinichi sanatos are capacitatea de a produce urina mai diluata saumai concentrata , n functie de gradul de deshidratare al

organismului. Capacitatea de dilutie si


57/113

concentratie a rinichiului poate fi determinata prin mai multe

probe:

. proba de dilutie si concentratie Volhard Aredoua etape:

. dilutia;

. concentratia.

Practic este cel mai comod sa se faca nti concentratia si apoi

dilutia, daca concentratia este mai buna, evident ca si dilutia este

mai satisfacatoare.

A.Proba de concentratie

a] Pregatirea bolnavului

. la ora 12 bolnavul primeste alimentatie solida [oua,

sunca, pine, carne] fara lichide.

b]Recoltarea urinei:

. din 2 n 2 ore [la orele 14, 16, 18, 20] se colecteza 4

esantioane. De la orele 20 pna la orele 8 urina se

colecteaza ntr-o singura proba. Se noteaza la toate

esantioanele de urina volumul si cantitatea.

c]Interpretare

. n cursul dupa-amiezii si noaptea ca raspuns la proba

de concentratie, diureza scade mult iar densitateatrebuie sa, creasca depasind 1028 cel putin ntr-o

proba. In insuficienta renala severa, densitateavariaza putin n jurul valorii de 1010 izostenurie.

Atentie!


58/113

La bolnavii la care ncarcarea cu lichid este contraindicata

se face numai proba de concentratie apreciindu-se ca un

rinichi care concentreaza bine are capacitatea de dilutie

normala.

B,Proba de dilutie

a] Pregatirea bolnavului

. cu 2 zile nainte de proba bolnavul este supus la un regimmixt alimentar, are voie sa bea lichide cte vrea.

. n ziua examinarii bolnavul va sta n repaus la pat.


59/113

b]Golirea vezicii si ingerarea lichidului

. la ora 7,30 si evacueaza vezica urinara;

. bolnavul va ingera 1500 ml ceai sau apa timp de

1

/2h.

c]Recoltarea urinei

ntre orele 8-12, timp de 4 h se recolteaza din 30-30 minute. Senoteaza cantitatea si densitatea urinei din fiecare proba.

d]Interpretare:

In mod normal, n primele 4 ore, ca raspuns la hidratare, se

A

elimina ntreaga cantitate de lichid ingerata. In primele 2 ore se

elimina mai mult de jumatate din cantitatea totala. In cel putin unadin probele de dimieata volumul urinar depaseste 300 ml iar

densitatea urinei trabuie sa fie sub 1005 n cel putin una dinprobe.

XI. Proba Zimnitkia]Pregatirea bolnavului

. bolnavul este mentinut la pat;

. se administreaza regim alimentar si hidric normal.b]Recoltarea urinei se recolteaza urina din 3 n 3 ore timpde 24 h;

. se noteaza densitatea si volumul fiecarei probe.

c] Interpretare

Normal - cu ct cifrele obtinute sunt mai ndepartate ntre ele cuatt capacitatea de adaptare a rinichiului este mai buna.


60/113

CAPITOLUL IV

Ingrijirea pacientilor cu insuficienta renala

Reprezinta suprimarea brusca a functiei renale cu

repercursiuni clinice generale, umorale si urinare. In acest caz

rinichiul nu poate excreta urina n cantitatea si concentratia

corespunzatoare iar produsele rezultate din metabolism ramn n

snge si produc autointoxicatii.

Cauze:

1.Prerenale:

Cnd agentii etiologici, actioneaza indirect asupra rinichilor

prin reducerea fluxului sanguin renal cu ischemie renala

consecutiva si oprirea secretiei de urina;

-Stari de soc

Stari de deshidratare

-insuficienta periferica acuta


61/113

2.Renale:

-n care agentii etiologici actioneaza direct asupraparenchimului renal producnd leziuni anatomice;

-necroze tubulare;

-soc prelungit;

-arsuri grave, nefrotoxice;


62/113

-boli renale parenchimatoase: - glomerulonefritele produse de

steptococ;

-boli vasculare ale rinichiului. 3.Postrenale:

-cnd insuficienta renala acuta, se produce consecutiv unuiobstacol mecanic pe caile excretorii:

-calculoza ureterala bilaterala;

- hipertrofie de prostata;

-tumori de vecinatate afectnd ambele

uretere

-procese ureterale inflamatorii

Simptome:

-semnul esential n I.R.A. este oliguria pna la anurie; -pot exista

cazuri cnd diureza este pastrata, nsa este deficitara din punct de

vedere calitativ;

-paralel apar semne de oboseala, stare de rau general, cefalee,

varsaturi, meteorism, limba "arsa", halena amoniacala, sughit,

diaree, dispnee, tahipnee, respiratie Kiissmaul sau Cheyne-Stokes,

diateza hemoragica, somnolenta, agitatie psihomotorie, convulsii,

coma n forme foarte grave.

Semne de laborator:

-retentie de produsi azotici;

-apare acidoza renala;


63/113

-apar tulburari hidroelectrolitice [creste K, scade Na si Ca];

-n urina apar albuminurie, hematurie, cilindrulie, leucociturie.

1. Asigurarea conditiilor de ngrijire a bolnavului

-asistenta va avea n vedere masurile care se iau n toatecazurile date, asigurnd doua paturi de lna cu care va acoperi

bolnavul si va ncalzi patul n prealabil cu termofoare;

-se acorda ngrijiri igienice corespunzatoare;

-bolnavii cu I.R.A. sunt mai susceptibili si necesita precautii mai

mari n privinta igienei si curateniei.


64/113

2. Supravegherea bolnavului

-asistenta va vizita bolnavul ct mai des, chiar Iara

solicitare;

-va urmari si nota manifestarile patologice cum sunt:hemoragii, manifestari de comportament, contractii sau

convulsii si le va raporta medicului;

-va nota volumetric eliminarile de lichide;

-recolteaza urina la bolnavii agitati sau n coma prin

intermediul sondei respectnd regulile de asepsie;

-asistenta va determina densitatea fiecarei emisii de urina si o

vanotanF.O.;

-va urmarii TA, P, R, T, iar n cazurile de constipatie va face

clisma evacuatoare.

Este foarte importanta evidenta exacta a diurezei, deoarece

este baza de pornire a tratamentului si criteriul de orientare amedicului.

3.Recoltarea probelor de laborator

-asistenta va recolta snge pentru determinarea ureei,creatininei, rezervei alcaline, pH-ului, ionogramei;

-va recolta urina pentru analizele obisnuite si pentru dozarea

ureei urmare.

4.Corectarea echilibrului hidroelectrolitic

-se va urmari si nota cu foarte mare exactitate cantitatile delichide pierdute si se vor administra lichide cte 50-60 ml pentru


65/113

fiecare grad de febra, deoarece cantitatea de lichide administrate n24 de ore este n functie de pierderi, la care se adauga 400-500ml;

-la calcularea aportului de lichide se vor lua n considerare

lichidele ingerate din bauturi sau alimente, perfuzie, clismehidratate;

-pentru a preveni hiperhidratarea se controleaza zilnicgreutatea corporala;


66/113

-aportul de sodiu va fi redus la 1 g/zi;

-cnd hidratarea orala nu este posibila, cantitatea necesara

de lichide se va introduce i.v. n pefuzie lenta folosind glucoza10-20%;

-calea de administrare si compozitia lichidelor n vederea

mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite de medic n

functie de ionograma;

5. mpiedicarea acumularii produsilor azotati ncazul anuriei si asigurarea regimului dietetic

Pentru a diminua retentia de produsi azotati si eatabolismul

protidic, se va asigura un regim alimentar bogat n glucide silipide care sa asigure un aport de 2000 calorii/zi.

Regimul va consta din:

. orez fiert;

. paste fainoase;

. unt;

. ulei;

. biscuiti;

. zahar.

Se exclud:

. pinea;

. lactatele;


67/113

. ouale;

. fructele uscate;

. carnea;

. pestele;

. alimentele cu continut mare de K;

. sucuri de fructe.

-daca bolnavul nu poate nghiti sau vomita, asistenta l va

alimenta prin sonda;

-n caz de coma sau precoma se va administra glucoza 5%

intravenos. Ritmul de perfuzie nu trebuie sa depaseasca 0,4 gglucoza/kg corp/ora;

-dieta va fi suplimentata cu vitamine;


68/113

-suprimarea completa a proteinelor nu trebuie sa

depaseasca 10-15 zile deoarece lipsa aminoacizilor esentiali

creste catabolismul protidic.

6. Restabilirea diurezei n cazul oliguriei si tratareaanuriei

-pentru restabilirea diurezei asistentei va administra laindicatia medicului Manitol 60-80 ml si Furosemid 150 mg din 3

n 3 ore timp de 12 ore;

-asistenta va urmari si nota daca se reia sau daca se produce o

crestere a diurezei;

-se considera ca tratamentul este eficace numai daca seproduce o diureza de 40 ml/ora;

-diureticele se administreaza numai dupa corectareavolemiei;

-asistenta nu trebuie sa actioneze independent nadministrarea medicamentelor;

7. Ingrijiri care primesc manifestari supraadaugate

-asistenta va avea pregatite medicamente pentru combatereavarsaturilor, diareei, convulsiilor, starilor de agitatie;

-n varsaturile rebele se va goli stomacul prin sonda si se vaface spalatura stomacala eliminnd o cantitate de substanta

azotata din organism;

-diareile daca nu sunt masive, nu vor fi oprite;

-n caz de hipercalcemie asistenta va avea pregatit calciugluconic 10%, bicarbonat de Na 2-3%, 10-15 ml solutie hipertona

de glucoza tamponata cu insulina;


69/113

-n caz de acidoza, cnd rezerva alcalina scade iar pH-ul este

sub 7,5 se face corectarea prin administrarea de bicarbonat de Nasub controlul permanent al pH-ului;

-complicatiile cardiovasculare, respiratorii si infectioase, seprevin printr-o supraveghere permanenta a bolnavului si prin

administrarea judicioasa a lichidelor.


70/113

8. Indepartarea produsilor de catabolism

-cnd tratamentul obisnuit a ramas ineficace se utilizeaza

dializa cu ajutorul careia se poate elimina excesul de compusiazotati de apa si electroliti.

Hemodializa sau rinichiul artificial

Hemodializa este cea mai eficace metoda de epurare

extrarenala, epureaza sngele n afara organismului utilizndpentru dializa membrane de celofan sau cuprofan.

Pentru acest scop exista mai multe tipuri de aparate:

a] aparat cu membrana dializanta n forma de tub;

b] aparat cu membrana ntinsa ntre doua placi dinmaterial plastic;

c]rinichi cu fibre capilare.

Elementul esential al rinichiului artificial estemembrana dializanta. Aceasta permite schimburile de substantantre snge si lichidul dializant.

Principiul hemodializei se bazeaza pe epurareaextracorporaia a sngelui introdus n aparat care circula n mod

continuu n interiorul tubului ce este n contact cu membranadializanta, dupa care este introdus n organism printr-o vena.

1. Pregatirea aparaturii si a materialelor:-asistenta pregateste aparatul de hemodializa dupa o

prealabila sterilizare a tuburilor, pieselor si sticlariei;


71/113

-pregatirea solutiei dializane formata din: clorura de Na,

clomra de K, clorura de Mg, clorura ce Ca, bicarbonat de Na siglucoza realiznd un mediu usor hipertonic;

-cantitatea de lichid dializant poate ajunge pna la 100 1;

-se pregatesc 500 ml snge izo-grup proaspat;

-se pregatesc instrumentele si materialele pentru anestezialocala, descoperirea chirurgicala a vaselor la care se leaga

aparatul.


72/113

2. Pregatirea bolnavului

-se face pregatirea psihica a bolnavului daca starea

generala o permite si se administreaza un calmant;

-nainte de nceperea interventiei, asistenta va recoltasnge pentru determinarea compusilor azotati, a rezerveialcaline, hemogramei si hematocritului;

-bolnavul este asezat ntr-un pat balanta, comod, deoarecesedinta poate dura 6-8 ore;

-capul si toracele vor fi usor ridicate, iar membrele

superioare fixate n pozitii accesibile denudarii vaselor.

3.Efectuarea tehnicii

-se umple tubul de celofan cu snge proaspat conservat;

-se pregatesc cmpul operator si se serveste medicul pentru

descoperirea chirurgicala a arterei si venei;

-medicul fixeaza camilele respective si racordeazatubulatura aparatului la cele doua canule;

-se da drumul la sngele arterial al bolnavului n aparat;

-pe masura ce sngele bolnavului intra n aparat, sngeleconservat din tubul de celofan intra n vena bolnavului;

-viteza optima de scurgere a sngelui prin aparat este de 100-

150 ml/mm.

4.Rolul asistentei n timpul sedintei de hemodializa

-asistenta controleaza din 15 n 15 minute P, TA, R, Turmarind comportamentul bolnavului;


73/113

-din ora n ora recolteaza snge pentru determinarea Ht;

-administreaza la indicatia medicului mici cantitati deheparina si antibiotice;

-urmareste functionalitatea aparatului pentru excluderea

incidentelor ce pot aparea;

-schimba lichidul de dializa din 2 n 2 ore,

Printr-o sedinta de hemodializa se pot elimina din organismntre 60-110 grame uree. Rinichiul artificial poate fi utilizat si

pentru eliminarea substantelor barbiturice sau altor substantemedicamentoase.


74/113

Hemodializa se poate face zilnic sau la doua zile.

Dializa peritoneala

Metoda utilizeaza ca membrana dializanta pentru epuratia

sngelui endoteliul seroasei peritoneale care are o suprafata de 20mii cm2.

Cu ajutorul unui tub se introduce n cavitatea peritoneala lichidulde dializa care dupa ce traverseaza suprafata endoteliului

peritoneal este ndepartat prin alt tub. 1. Pregatirea instrumentelorsi a materialelor:

. se pregatesc steril toate materialele, 20 de flacoane de lichidde dializa a cte 2 litri solutie utilizata la hemodializa la care

se mai adauga heparina pentru evitarea obstructiei cateteruluisi antibiotice pentru a preveni infectia;

. se pregateste trusa de paracenteza cu 2 trocare, ambeleprevazute cu stilet ascutit si mandren bont;

. materiale pentru anestezie, dezinfectie locala si

pansamente;. se mai pregatesc doua sonde din material plastic lungi de 20

cm care sa poata fi introduse prin canula trocarului n

cavitatea peritoneala prevazute cu orificii laterale la

extremitatea care se introduce n abdomen;

. aparat de perfuzat;

. tub de cauciuc pentru scurgerea lichidului evacuat;

. vas colector de 10-20 litri gradat;

. aparat pentru ncalzire sau mentinerea constanta alichidului de dializa la T corporala;


75/113

. seringi si medicamente pentru urgenta n caz de accidente. 2.Pregatirea bolnavului:

. se face pregatirea psihica si se administreaza un calmant;

. bolnavul si goleste vezica, i se va face o clisma

evacuatoare si va fi asezat comod n pat ntruct dureazantre 16-20 ore.


76/113

3. Tehnica de lucru:

. se adapteaza aparatul de perfuzie la flacon sau se trece tubul

de perfuzie prelungit n forma de serpentina prin aparatul cementine lichidul cald;

. flaconul se fixeaza la o naltime de 2 m;

. medicul executa paracenteza abdominala n fosa iliaca stnga

si prin canula trocarului introduce sonda de material plasticla care se racordeaza amboul aparatului de perfuzie si se da

drumul lichidului;

. sonda mpreuna cu amboul tubului de perfuzie se fixeaza deperetele abdomenului cu leucoplast iar mpejural locului de

patrundere a tubului n cavitatea peritoneala se asaza ocompresa sterila mbibata n solutie dezinfectanta;

. se fixeaza debitul la 2-3 1 n prima ora;

. dupa ce s-au adunat n cavitatea peritoneala 2 1 de lichid, se

introduce n partea dreapta celalalt tub de plastic si sefixeaza la peretele abdomenului. La aceasta sonda se

racordeaza un tub de scurgere care se introduce n vasulcolector;

. dupa ce a nceput sa se scurga lichid n vasul colector, seregleaza ritmul n asa fel nct n cavitatea peritoneala sa se

mentina 2 1 lichid;

. controleaza TA, P,R,T.

Prin acest procedeu se pot elimina ntre 40-60 g de uree si altiprodusi de dezasimilatie.

Ingrijirea bolnavului n stadiul poliuric I.R.A. poate evoluaspre vindecare sau spre cronicizarea. In caz de evolutie favorabila

restabilirea functiei renale se face dupa 12-14 zile de anurie, dupacum urmeaza etapa poliurica. In aceasta faza de reluare a diurezei

pot aparea diverse complicatii: deshidratarea, infectii urinare,complicatii cardiovasculare, de aceea n ngrijirea bolnavului

asistenta va respecta cu strictete tratamentul prescris de medic.


77/113

1.Evitarea complicatiilor majore:

. asistenta va urmari diureza, va recolta snge si urina pentru

ionograma sanguina si cea urinara;. va administra solutiile prescrise pentru nlocuirea

pierderilor;

. va recolta snge pentru determinarea ureei si creatininei

care pot sa creasca n aceasta faza;

. n aceste cazuri se face o dializa suplimentara;

. ajunsi n stadiul poliuric, bolnavii trebuie mobilizati activ

pentru prevenirea infectiilor bronhopulmonare, a emboliei siescarelor;

. infectia urinara se previne respectnd riguros masurile deasepsie si acordnd ngrijiri igienice corespunzatoare.

2. Trecerea la un regim dietetic progresiv:

. regimul se mbunatateste treptat prin introducerea

proteinelor de mare valoare: oua, lapte, brnza, came;

. se creste ratia calorica adoptnd un regim usor

hipergfucidic, normolipidic si hiposodat;. se introduc alimente bogate n K;

. cnd diureza atinge 1-1,5 1, bolnavul va putea primi un regimnormal sarat;

bolnavul poate bea 500-800 ml lichide peste pierderile zilnice.


78/113

I.R.C.

Insuficienta renala cronica este o scadere progresiva a

capacitatii functionale renale cu retentie n organism asubstantelor toxice rezultate din metabolism si cu evolutie spreuremia terminala.

Fiind vorba de o nbolnavire de lunga durata, bolnavul vatrebui sa respecte un anumit regim de viata.

Boala prezinta un stadiu compensat cu stare generala buna siun stadiu decompensat n care apar repetat pusee

A

acute. ngrijirea acestor bolnavi este n functie de stadiul bolii.

1. Respectarea regimului igieno-dietetic n faza

compensata:

. repausul zilnic va fi de 12-14 ore;

. se adopta o dieta normoealorica cu 2000-3000 cal/zi,

normolipidica si hiperglucidica;

. proteinele si clorura de Na vor fi reduse, dar nusuprimate din alimentatie.

2. Regimul igieno-dietetic din faza decompensata:

. bolnavul este spitalizat iar ngrijirea este

asemanatoare cu cea din I.R.A.;

. se adopta repausul total iar din dieta se exclud proteinele si

Na; se acorda ngrijiri igienice pentru prevenirea escarelor sievitarea compicatiilor;

. pentru bolnavii cu I.R. A. hemodializa este indicata cnd nu

pot beneficia de regimul dietetic si de tratamentul deechilibrare umorala deoarece functiile renale sunt total

compromise.


79/113

sedintele de hemodializa se fac n clinica de 2-3ori/saptamna.


80/113

Encefalopatia uremica

Apare n stadiile terminale ale insuficientei renale cronice.

Semnele neuro-psihice sunt provocate de tulburarilehidroelectrolitice si acido-bazice care se adauga intoxicatiei

uremice propiu-zise. Se caracterizeaza prin somnolenta, confuzie,stupor, coma, agitatie, flapping-tremor, crampe musculare,

mioclonii sau convulsii. Toate tulburarile descrise raspund foartebine la hemodializa. Pna la instituirea acesteia sau cnd epuratia

extrarenala nu este disponibila se recurge la corectiehidroeleetrolitica [hiperpotasemia se combate prin solutie

perfuzabila de glucoza hipertona tamponata cu insulina sau prinadministrarea de diuretice de ansa de tipul furosemidului;

hiponatremia nsotita de semne de deshidratare, necesitaadministrarea de lichide];

Tratamentul acidozei prin administrarea de bicarbonat de sodiu

8,4/% i.v.sau THAM i.v.,lent 200-500 ml; vitaminoterapie [nspecial cu vitamine din grupul B]; combaterea convulsiilor prinadministrare de diazepam i.v. foarte lent, eventual urmat de

fenobarbital sau fenitoin n doze uzuale.


81/113

CAPITOLUL V

Plan de ngrijire Nursing

1. Informatii;

2. Nevoia afectata;

3. Probleme;

4. Surse de dificultate- cele trei dimensiuni: biologici,

psihologica, socio-culturala si spirituala;

5. Obiective;

6. Interventii autonome;

7. Interventii delegate;

8. Evaluare


82/113

Cazul I

Plan de ngrijire NURSING al bolnavei P.O. cu I.R.C.

a]Informatii

1. Culegere de date

Bolnava P.O. n vrsta de 60 de ani, casnica, cu domiciliul n

Bucuresti, este casatorita, cu 4 copii, casatoriti si ei la rndul lor,cu copii.

Se interneaza pe data de 10 martie 2006 la sectia Medicala a

Spitalului Clinic Colentina, la ora 9,00 cu diagnosticul -colicarenala dreapta, I.R.C. stadiul II.

b]Motivele internarii

Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital sunt: -debutbrutal cu astenie, cefalee, ameteli, dureri de cap, dureri n lojele

renale, polachiurie cu nicturie.

Se interneaza pentru investigatii si tratament.

Din discutiile purtate cu bolnava reiese ca nu a suferit nici o boalan afara celor enuntate, c] Aspect social

Bolnava locuieste n Bucuresti, ntr-un apartament cu 4 camere

si se ntretine din pensia sotului. Bolnava nu fumeaza, nu consumaalcool sau cafea. Este de religie ortodoxa, respecta zilele de

sarbatoare si merge cu regularitate la biserica.

Bolnava a fost internata la spital pentru investigatii si tratamentn urma carora a fost externata n stare ameliorata. La examenul

clinic de la internare se obseva urmatoarele;

. tegumente si mucoase - normal colorate;

. sistem osteoarticular - integru;


83/113

. aparat uro-genital -dureri lombare n loja renaladreapta, polakiurie, nicturie.

Bolnava P.O. se interneaza cu urmatoarele manifestari dedependenta:

. durere vie n loja renala dreapta;

. oboseala, slabire fizica, neliniste;

. mictiuni, frecvente n cantitati mici n timpul noptii;

. indispozitie, sete;


84/113

. transpiratii, tegumente fierbinti;

. hidratare insuficienta;

. pierdere n greutate;

. perturbarea somnului.

Problemele bolnavei sunt urmatoarele

. dureri vii;

. polakiurie;

. nicturie;

. temperatura corpului creste peste limitele normale;

. dificultate n alimentatie si hidratare;

. transpiratii abundente.


85/113


86/113


87/113


88/113


89/113


90/113


91/113

Cazul II

Plan de ngrijire nursing al bolnavei R.S. cu LR.C.

a ] Informatie

1].Culegere de date

Bolnava R.S. n vrsta de 69 ani, este pensionara[secretara] cu domiciliul n Bucuresti, este casatorita, avnd trei

copii si cinci nepoti.

Se interneaza la sectia medicala a Spitalului Clinic Colentina

pe data de 21 martie 2006 la orele 19 cu diagnosticul - colicarenala, litiaza biliara:, I.R.C. stadiulII.

Motivele internarii:

Motivele pentru care bolnava s-a prezentat la spital

sunt: dureri n regiunea lombara, poakiurie, nicturie, staregenerala alterata, astenie fizica, parestezii n membrele

superioare.

Din discutiile purtate cu bolnava reiese ca : starea sanatatii

familiei este buna si nici un membru al familiei nu a suferit de oboala dermatovenerica n afara de bolile din copilarie.

Din antecedentele bolnavei reiese ca a suferit de:-bolile copilariei:

. -varicela;

. -scarlatina;

. -oreion.

-sarcina extrauterina n urma cu 32 de ani.

Bolnava nu este fumatoare, nu consuma alcool sau cafea,

nu prezinta proteza.


92/113

B] Aspecte sociale

Bolnava locuieste ntr-o casa cu patru camere, este de religieortodoxa si merge cu strictete la biserica. Bolnava este casnica si

se ntretine dintr-o pensie de 1.650.000 lei.

Conditiile de viata au fost grele si a prezentat numeroase

internari pentru probleme medicale care au afectat aceleasi nevoifundamentale.


93/113

La internare, la examenul clinic se observa:

. -tegumente si mucoase palide;

. -sistem osteo-articular - integru anatomic;

. -sistem respirator - torace normal conformat;

. -aparat cardio-vascular - cord n limite normale;

. -aparat digestiv - abdomen suplu, nedureros, spontan, ficat si

splina n limite normale.

Diagnostic la internare:-colica renala stnga, I.R.C. stadiul II.Diagnostic la externare: -I.R.C.

stadiu III.

Pacienta R.S. se interneaza cu urmatoarele manifestari de

dependenta:

. -transpiratii, neliniste;

. -insomnie, nervozitate;

. -oboseala, stare depresiva;

. -durere la mictiune;

. -inapetenta, hidratare insuficienta;

. -tegumente si mucoase uscate;

. -durere articulara.

Problemele pacientei:

. -durere colicativa n loja renla stnga;

. -anxietate;

. -transpiratii abundente;


94/113

. -polakiurie;

. -disurie, mcturie;

. -deshidratare;

. -deficienta de a se alimenta si hidrata;

. -greutate n respiratie;

. -diminuarea miscarilor;

. -febra.


95/113


96/113


97/113


98/113


99/113


100/113


101/113

Cazul III

Plan de ngrijire nursing al bolnavei T.A. cu I.R.C.

a] Informatii

1.Culegerea datelor

Pacienta T.A. n vrsta de 59 de ani, pensionara

[nvatatoare] cu domiciliul n Bucuresti, este csatorita, are un copilcare la rndul lui este casatorit avnd 2 copii.

Se interneaza la sectia Medicala a Spitalului Clinic Colentina

pe data de 28 martie 2005 cu diagnosticul de colica renalastnga, I.R.C. stadiul II.

b] Motivele internarii

Motivele pentru care pacienta s-a internat n spital sunt:durere n loja renala stnga cu iradiere pe ureter, polakiurie cu

nicturie, astenie fizica si psihica.

Din antecedentele pacientei reiese ca n urma cu 10 ani

a fost operata de colecist si n afara bolilor din copilarie nu asuferit de alte afectiuni.

c]Aspecte sociale

Locieste ntr-un apartament cu 2 camere, alaturi de sotul

ei n vrsta de 62 de ani si dispun de un confort decent locuibilct si material. Este de nationalitate romna, religie ortodoxa,

respecta zilele de sarbatoare si duminicile.Se ntretine din pensia de 1.500.000 lei. n prezentcopilul si viziteaza des parintii, acestia acordndu-le o atentie

deosebita n vederea promovarii sanatatii.

La internare, la examenul clinic se observa :


102/113

. -tegumente si mucoase - normal colorate;

. -sistem ganglionar - nepalpabil;

. -sistem astero-articular - integru anatomic;

. -aparat digestiv - tranzit intestinal prezent;

. -aparat urinar - dureri n loja renala stnga cu iradiere peureter, polakiurie cu nicturie;


103/113

. ECHO - ficat cu dimensiuni antero posterior

moderat peambii lobi, rinichii cu dilatatii caliceale, colecist absent.

Diagnostic la internare:

-colica renala, I.R.C. stadiul II;

Diagnostic la externare:

-I.R.C. stadiul II.

Bolnava T.A. se interneaza cu urmatoarele masuri de

dependenta:

. -transpiratii, neliniste, durere, teama;

. -inapetenta, hidratare insuficienta;

. -durere lombara, iritabilitate.

Problemele bolnavei:

. -durere persistenta n regiunea lombara;

. -polakiurie cu nicturie;

. -dificultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator;

. -creste T peste limitele normale;

. -greutate n a respira.


104/113


105/113


106/113


107/113


108/113

Capitolul VIConcluzii

Pentru ntocmirea acestei lucrari am luat n studiu trei

cazuri cu "insuficienta renala cronica" la trei persoane cu vrstemedii, cultura diferita.

Ingrijirile NURSING sunt structurate pe cele 14 nevoifundamentale ale persoanei umane, subliniate n Conceptul

Virginei Henderson, care permit abordarea celor cinci dimensiuni[bio-fizico-psiho-socio-culturale si spirituale] pentru fiecare nevoie

afectata.

Problemele deriva din afectarea nevoilor si intensitateacu care se manifesta, sunt legate de receptivitatea fiecarei fata de

boala, de starea generala a organismului si de starea psihica.

Toate cele trei paciente se prezinta la spital pentru durerin lojele renale, polakiurie, nicturie, prima pacienta avnd dureri n

lojele renale, polakiurie cu nicturie, astenie, cefalee, ameteli; adoua pacienta prezinta dureri n regiunea lombara, polakiurie,

nicturie, astenie, cefalee, parastezii n membre; a treia pacientaacuza durere n loja renala stnga cu iradiere pe ureter, polakiurie,

nicturie, astenie fizica.

In toate cele trei cazuri prima nevoie afectata este "Nevoia de a

evita pericolele", problema a fost durerea colicativa persistenta nlojele renale; deoarece pacientele aveau tulburari de emisie urinara

[polakiurie, disurie, nicturie]. A doua nevoie afectata este "Nevoiade a elimina" n toate cele trei cazuri. A treia nevoie afectata este

"Nevoia de a mentine T corpului n limitele normale" n primulcaz avnd ca problema cresterea temperaturii corpului peste

limitele normale; iar n celelalte doua cazuri este "Nevoia de a sealimenta si hidrata" deoarece pacientele prezentau dificultati n a

se alimenta si hidrata corespunzator.


109/113

Alte nevoi afectate:

. "Nevoia de a dormi si a se odihni" datorita imposibilitatii

de a se odihni;

. "Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie" avnd caproblema greutatea n respiratie;


110/113

. "Nevoia de a se misca si a avea o buna postura" avnd ca

problema diminuarea miscarilor impuse de boala.

Problemele comune n cele trei cazuri:

. -durerea;

. -riscul aparitiei unor complicatii;

. -tulburari de emisie urinara;

. -dificultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator;

. -imposibilitatea de a dormi si a se odihni;

. -greutatea n respiratie;

. -cresterea temperaturii peste limitele normale;

. -greutatea n a se mbraca si dezbraca;

. -dificultate n a-si acorda ngrijiri igienice.

Surse de dificultate comune:

. -durere;

. -oboseala;

. -neliniste;

. -prezenta calculului;

. -proces infectios;

. -slabiciune;


111/113

. -hidratare necorespunzatoare;

. -febra;

. -neacceptarea rolului de bolnav;

. -situatie de criza.

Obiectivele comune propuse pentru ndepartarea

problemelor principale:

. -combaterea durerilor;

. -normalizarea mictiuniior si controlul durerii;

. -prevenirea complicatiilor;

. -echiparea hidroelectrica si nutritionala;

. -scaderea febrei;

. -usurarea respiratiei;

. -beneficierea de un numar de ore de somn

corespunzatoare.


112/113

Examinari si interventii efectuate celor trei persoane:

. V.S.H.;

. Hb;

. N.L.;

. Uree sanguina;

. Creatinina;

.

Acid uric;

. Glicemie;

. Tymol;

. Bilirubina;

. ADDIS;

. Urocultura;

. Proba de concentratie;

. Examen sumar de urina;

. ECHO;

. Masor si notez n F.O.: P, T,R TA.

Toate cele trei paciente sunt de religie crestin -ortodoxa.

Starea materiala este de nivel mediu n toate cele trei cazuri, iarnivelul de cultura este acelasi dat fiind profesia fiecareia, interesul

manifestat pentru acumularea de notiuni noi privind mediulnconjurator si propia persoana.


113/113

In ceea ce priveste supravegherea si notarea functiilor

vitale toate cele trei paciente au fost cooperante. Functiile vitale cumici diferente de valori au fost notate pe foile de temperatura.

Pacientele sunt ordonate n timp si spatiu, au avutncredere n tratamentul prescris si personalul de ngrijire. Se

externeaza din spital cu urmatoarele recomandari:

. -controlul medical periodic;

. -repaus la domiciliul;

. -limitarea eforturilor fizice si psihice;

. -cura de diureza prin consum de 2 1 lichide

lucrare de diploma ingrijirea bolnavului cu insuficienta renala

Documents