lucrare de licenta activitati antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice actuale in...
DESCRIPTION
activitati antropiceTRANSCRIPT
Activităţi antropice cu impact asupra pro
actuale în judeţul Botoşani
1
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
Facultatea de Geografie şi Geologie
Departamentul Geografie
Specializarea Geografia Mediului
Lucrare de licenţă
- 2011 -
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
2
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
Facultatea de Geografie şi Geologie
Departamentul Geografie
Specializarea Geografia Mediului
Lucrare de licenţă
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor
geomorfologice actuale în judeţul Botoşani
- 2011 -
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
3
Cuprins: Cap. I Aspecte introductive .............................................................................................................. 4
1.1 Obiectul şi scopul lucrării ....................................................................................................... 4
1.2 Scurt istoric asupra cercetărilor ............................................................................................. 6
1.3 Metoda de lucru şi structura lucrării ...................................................................................... 6
Cap.2 Aspecte definitorii ale cadrului natural ................................................................................. 8
2.1 Localizare geografică .............................................................................................................. 8
2.2 Alcătuirea geologică: .............................................................................................................. 9
2.3 Relief .................................................................................................................................... 10
2.4 Aspecte climatice .................................................................................................................. 13
2.5 Hidrografie ........................................................................................................................... 16
2.6 Soluri ..................................................................................................................................... 18
2.7 Vegetaţie.............................................................................................................................. 21
2.8 Aspecte demografice ........................................................................................................... 23
Cap 3. Procese geomorfologice actuale ........................................................................................ 26
3.1 Consideraţii generale. Terminologie .................................................................................... 26
3.2 Procese geomorfologice actuale in judeţul Botoşani ........................................................... 28
3.3 Factori naturali de control ai proceselor geomorfologice ................................................... 33
3.3.1 Regimul precipitaţiilor ................................................................................................... 33
3.3. 2 Caracteristicile reliefului .............................................................................................. 34
3.3.3 Substratul litologic si solurile ......................................................................................... 37
3.3.4 Influenţa vegetaţiei ...................................................................................................... 37
3.4 Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice actuale......................... 40
3.4.1 Utilizarea necorespunzătoare a terenurilor arabile ..................................................... 42
3.4.2 Defrişări şi păşunat intensiv .......................................................................................... 45
3.4.3 Dezvoltarea infrastructurii şi a spaţiului construit ....................................................... 49
3.4.4 Studiu de caz .Comuna Broscăuţi .................................................................................. 54
Concluzii ......................................................................................................................................... 59
Bibliografie...................................................................................................................................... 60
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
4
Cap. I Aspecte introductive
1.1 Obiectul şi scopul lucrării
Mult timp mediul a fost considerat invulnerabil, situându-se mult peste acţiunile
pe care omul ar fi putut să le exercite asupra sa. Creşterea populaţiei într-un ritm tot
mai alert, a trebuinţelor şi necesităţilor pe care această suprapopulare le generează, a
plasat omul într-un adevărat adversar al mediului înconjurător. Cu cât sfera acţiunilor
antropice a devenit mai complexă cu atât mai mult a crescut intensitatea schimbărilor
produse de om asupra mediului unde îşi desfăşoară activitatea.
Calitatea mediului înconjurător reprezintă premiza vitală pentru confortul şi
bunăstarea societăţii omeneşti şi tocmai din acest motiv omul a căutat mereu să
schimbe starea componentelor cadrului natural după bunul plac. Subestimând
complexitatea mediului înconjurător şi mai ales a legăturilor dintre ecosistemele
naturale societatea umană a acţionat în majoritatea cazurilor doar în perspectiva unui
profit pe termen scurt. În prezent este umanim acceptată ideea că orice acţiune are un
revers; omul nu este doar cel care generează poluare şi degradare ci şi cel care suportă
consecinţele nefaste.
Simion Mehedinţi aprecia că „‟Scoarţa Pământului este un fel de podium pe care
se imprimă urmele agenţilor din celelalte învelişuri planetare‟‟(1931). Scopul lucrării
intitulată „Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice actuale în
judeţul Botoşani” este tocmai de a atrage atenţia asupra „urmelor” pe care omul ca
agent extern le imprimă asupra suprafeţelor unde îşi desfăşoară activitatea.
Subiectul lucrării tratează aşadar tematica degradărilor de teren produse de
procesele geomorfologice actuale precum şi implicaţiile pe care le-a avut societatea
umană asupra acestor procese. Terenurile judeţului, scena pe care se derulează toate
activităţile populaţiei din zonă, sunt într-o stare de degradare continuă, în ultimul timp
impactul antropic devenind tot mai pregnant.
Dintre procesele geomorfologice actuale cu rol deosebit în evoluţia reliefului şi în
special al versanţilor din ţara noastră, eroziunea şi alunecările de teren prezintă cel
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
5
mai mare interes, atât în ce priveşte pagubele provocate cât şi prin suprafeţele
afectate. Extinderea proceselor de degradare a terenurilor deluroase din ţara noastră a
captat atenţia unor specialişti din diverse domenii: geografi, agronomi, silvicultori,
geologi, pedologi etc.
În 1983 academicianul Moţoc M. prezintă zonarea eroziunii totale pe terenurile
agricole, inclusiv diferenţierea ei pe judeţe, şi contribuţia folosinţelor şi formelor de
eroziune în formarea eroziunii totale. Reprezentativă în acest sens este harta realizată
de către acesta:
Fig. 1 Zonarea eroziunii totale pe terenurile agricole (după M. Moţoc
1983)
După cum se observă judeţul Botoşani este încadrat în clase de valori ridicate ale
cantităţilor de material erodat, condiţiile naturale fiind considerate a fi premise
favorabile pentru iniţierea şi desfăşurarea proceselor geomorfologice.
Având în vedere că sunt cunoscute riscurile naturale potenţiale alea zonei iar
agricultura reprezintă şi în prezent ramura de bază a economiei judeţului, calitatea
terenurilor ar fi trebuit să beneficieze de o atenţie sporită în vederea protejării şi
conservării.
În urmă cu 3 decenii Victor Tufescu aprecia : “Cu 82% terenuri agricole, judeţul
Botoşani ocupa un loc de frunte în agricultura ţării”, în prezent agricultura zonei abia
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
6
susţine necesarul pentru autoconsum al populaţiei ocupate în acest domeniu.
Cu toate acestea în ultimii ani problematica a fost aparent ignorată, insuficient
cunoscută şi cercetată, drept dovadă fiind creşterea suprafeţelor afectate de procese de
degradare cât şi a intensităţii acestor procese. Tocmai acest aspect a fost motivul
alegerii, pentru lucrarea de licenţă, tema “Activităţi antropice cu impact asupra
proceselor geomorfologice actuale în judeţul Botosani‟‟.
1.2 Scurt istoric asupra cercetărilor
Oamenii de ştiinţă au atras atenţia de multă vreme asupra acestor procese deşi la
momentul respectiv erau încă puţin cunoscute în cercetarea ştiinţifică. În lucrarea sa
publicată în anul 1866 asupra agriculturii din judeţul Dorohoi, Ion Ionescu de la Brad
menţiona „rupturi de dealuri", „ponoare", „pământuri obosite de producere",
„hârtoape", precum şi „sărături", „pământuri sterpe" etc. El arată că defrişările au dus
la accentuarea secetelor din timpul verii, „volumul apelor curgătoare a început a se
împuţina de când s-au atins codrii cei mari ce erau renumiţi în acest judeţ", şi
recomandă „oprirea desfiinţării pădurilor de pe culmile dealurilor celor mai înalte şi
începerea plantaţiilor artificiale în toată partea dinspre Prut"(Tufescu. V, 1977).
Simionescu I. (1903),V. Mihăilescu (1922), de V. Tufescu (1958 şi 1963) sau V.
Băcăuanu (1968) sunt doar câţiva din cei care au prezentat degradările de teren
pricinuite de nesocotinţa omului, diferenţiind categorii în procesele de versant. Studii
privind combaterea acestor tipuri de procese au fost realizate în special de către
academicianul de M. Moţoc(1963, 1975,1983).
Mai recent I. Ioniţă, N. Radoane, M. Radoane, I. Ungureanu şi mulţi alţi
cercetători de seamă, prin studiile lor, concentrate asupra „Podişului Moldovei” şi
deci a judeţului Botoşani ca parte integrantă a acestuia, au adus un aport însemnat de
cunoştinţe privind complexitatea factorilor determinanţi implicaţi în procesele de
versant.
1.3 Metoda de lucru şi structura lucrării
Ca pentru orice studiu de cercetare, primul pas a fost analizarea aspectelor
teoretice. Documentarea în prealabil, privind caracteristicile generale ale proceselor
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
7
studiate a fost indispensabilă identificării particulariţilor din zona de studiu. În această
privinţă mi-au fost de ajutor cunoştinţele dobândite în timpul anilor de studiu cât şi
aprofundarea acestora din materiale suplimentare.
Pornind de la premisa că pentru relieful de ordin inferior se foloseşte cu precădere
observarea în teren am utilizat hărţile topografice, aerofotogramele precum şi hărţile
geologice pentru a identifica zonele potenţiale de risc, sau în care chiar se desfăşoară
astfel de procese. După identificarea zonelor am încercat să confirm aceste ipoteze
deplasându-mă la faţa locului, fotografiile realizate fiind un instrument eficient pentru
a reda aspectul suprafeţelor afectate.
Etapa următoare a fost solicitarea de date exacte instituţiilor avizate în domeniu,
precum Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM), Oficiul pentru Studii Pedologice şi
Agrochimice (OSPA), Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR),
Societatea Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (SNIF), Direcţia Silvică Botoşani şi
Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (ISU).
După obţinerea datelor disponibile publicului, a urmat centralizarea, interpretarea
şi corelarea acestora cu obiectul de studiu. Pentru a evidenţia rezulatele obţinute am
realizat hărţi utilizând programele ArgGis 9.3 şi Global Mapper 11.
Rezultatul acestor etape şi metode s-a concretizat în conţinutul celor 3 capitole ale
prezentei lucrări.
Primul capitol prezintă aspectele introductive, obiectul şi scopul lucrării, scurt
istoric al cercetărilor şi metoda de lucru.
În al doilea capitol am încercat să suprind caracteristicile definitorii ale cadrului
natural din judeţul Botoşani, dezvoltând în special componentele relevante pentru
studiul efectuat.
A treia parte, şi cea mai importantă, pune accent pe procesele geomorfologice
actuale desfăşurate în perimetrul judeţului Botoşani. Având în vedere că procesele
geomorfologice sunt funcţii complexe, în care variabilele se intercondiţionează, am
evidenţiat atât factorii naturali preexistenţi, apreciaţi că fiind potenţiali, cât şi unele
activităţi antropice cu impact semnificativ.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
8
Cap.2 Aspecte definitorii ale cadrului natural
2.1 Localizare geografică
Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-
estică a României, având ca vecini Ucraina şi, respectiv, Republica Moldova. Fiind
cuprins între râurile Siret la vest şi Prut la est, cel de-al doilea formând graniţa
României cu Republica Moldova, judeţul Botoşani se învecinează doar cu două judeţe
ale Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi.
Cuprinzând între limitele sale un teritoriu de 4986 km2 ce aparţine părţii de nord a
Podişului Moldovei, judeţul Botoşani ocupă locul 29, ponderea în totalul teritoriului
naţional fiind de 2,1%. Este cel mai nordic judeţ al ţării, cu cel mai nordic oraş –
Darabani şi cea mai nordică localitate – Horodiştea.
Coordonate geografice: paralela 47024°'16" N (Prăjeni); meridianul 27024°'02" E
(Dersca); paralela 48016°'06" N (Horodiştea); meridianul 27024°'32" E (Călăraşi).
Fig. 2 Localizarea judeţului Botoşani in cadrul ţării
Sursa date: SRTM 2000, http://earth.unibuc.ro/
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
9
2.2 Alcătuirea geologică:
Din punct de vedere geostructural, teritoriul judeţului Botoşani cuprinde, două
serii de formaţiuni suprapuse, cu caractere diferite :
a) fundamentul precambrian, acoperit de strate sedimentare vechi paleozoice şi
mezozoice;
b) depuneri sedimentare ale neogenului, acoperite de o cuvertură subţire de
formaţiuni cuaternare.
Fundamentul precambrian este dat de aşa numita platformă moldovenească, care
constituie extremitatea estică a platformei est-europene. Înclinarea generală este spre vest
coborând în trepte sub microplaca carpatică. Peste acest soclu rigid, nivelat de
îndelungată eroziune, sunt aşezate strate sedimentare de gresii cuarţitice şi gresii
argiloase, groase de peste 400 m, datate ca presiluriene (ordovician) acoperite la rândul
lor de calcare siluriene groase de aproximativ 500 m. Această stivă sedimentară veche,
depusă discordant pe suprafaţa de eroziune a soclului precambrian, nu apare la zi în
limitele judeţului Botoşani la rândul ei fiind acoperită de strate cretacice care apar în
malul Prutului între Rădăuţi şi Liveni sub un facies de calcare marnoase cenuşii-
albicioase.
Depunerile mai noi, neogene aparţin miocenului şi cuprind doua orizonturi:
tortonianul şi sarmaţianul. În timp ce tortonianul apare la zi numai în mâlul Prutului, între
Oroftiana şi Liveni, sarmaţianul are o răspândire mult mai mare, constituind formaţiunea
de suprafaţă care acoperă aproape întregul judeţ.( V. Tufescu, 1977)
Dintre rocile la zi, predomină marne şi argile în intercalaţie cu nivele de gresii,
calcare sarmatice şi nisipuri. Cuvertura formaţiunilor leossoide, ce acoperă majoritatea
culmilor dealurilor joase din bazinul Jijiei şi al Baseului până la Prut, imprimă
caracteristici specifice reliefului. Prezenţa acestei cuverturi explică ‟‟cornişele‟‟ abrupte
de la partea superioară a versanţilor.
Harta geologică (fig. 3) evidenţiază preponderenţa stratelor sedimentare
reprezentate de intercalaţii dintre marne şi argile cu gresii şi calcare.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
10
Fig. 3 Harta geologică
Sursă date: http://earth.unibuc.ro/ şi hartă topografică 1:200.000
2.3 Relief
Individualizat ca uscat din a doua parte a sarmaţianului acest teritoriu a fost supus
necontenit activităţii de modelare subaeriană, care a dus la crearea reliefului actual.
Activitatea de modelare şi sculptare a reliefului s-a facut în strânsă legatură cu
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
11
structura geologică şi cu particularităţile litologice ale depozitelor( înclinarea spre sud-
est a stratelor, prezenţa argilelor, nisipurilor, gresiilor, etc.).
În ansamblu, teritoriul judeţului se caracterizează în cea mai mare parte printr-
un relief larg vălurat cu interfluvii colinare, deluroase, dezvoltate pe depozite miocene
monoclinale( uşor înclinate spre sud-est), cu interfluvii paralele, orientate nord vest,
sud-est. Aplecarea generală de la nord-vest spre sud-est a imprimat şi un caracter
specific structurilor monoclinale punând în evidentă povărnişuri în panta abruptă către
nord, precum: Coasta Ibăneştilor, Coasta Jijiei, sau Coasta Sitnei.
Ca altitudini absolute, relieful variază între 587m în Dealu Mare - Tudora
(situat în sud-vestul judeţului), 587m Dealu Holm, 427m în Dealul Hăpăi, 477m în
Dealul Bour-Dersca, 385m în Măgura Ibăneştilor şi 54m în Lunca Prutului , la sud-est
de localitatea Santa Mare.
Diverşi autori au grupat teritoriul judeţului în subunităţi principale şi anume :
Dealurile Siretului - localizate în partea vestică ;
Câmpia Moldovei - care ocupă cea mai mare parte a judeţului.
Dealurile Siretului din vest fac parte din Podişul Sucevei şi sunt formate dintr-o
succesiune de masive deluroase înalte (dealurile : Bourului-Dersca, 477m : Dealul
Hăpăi-Vârful Câmpului, 427 ; Dealul Mare-Tudora, 587m), separate prin câteva
înşeuări largi şi joase (Dersca – 280m ; Bucecea – 270m). Aceste dealuri, ale căror
înalţimi sunt cuprinse între 300 şi 587m, sunt alcătuite din formaţiuni sedimentare de
aceeaşi vârstă(sarmaţiană), dar având un facies petrografic mai rezistent ( gresii şi
calcare oolitice cu intercalaţii de argile), au ramas încă semeţe.
Câmpia Moldovei – ocupă ¾ din teritoriul judeţului Botoşani. Subunitatea
vine în contact cu dealurile Siretului printr-o linie ce uneşte localităţile Deleni – N.
Bălcescu – Copălău – Coşula – Cristeşti – Orăşeni – Cătămărăşti Vale – Ipoteşti –
Brăeşti – Văculeşti – Pădureni – Pomârla, linie care altudinal domină Câmpia din Est (
Câmpia Moldovei) cu înălţimea de peste 300m.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
12
Fig. 4 Unităţi majore de relief
Sursă date: http://earth.unibuc.ro/
Relieful acestei subunităţi se caracterizează prin dealuri joase sau câmpii
deluroase ale căror înalţimi depăşesc rar 200m, dezvoltate pe depozite monoclinale
(uşor înclinate spre sud-est ), cu sectoare mlăştinoase şi cu multe lacuri antropice
(iazuri).
Victor Tufulescu (1977) cercetând caracteristicile reliefului Câmpiei
Moldovei, deosebeşte în cuprinsul ei trei diviziuni : Depresiunea Botoşani- Dorohoi,
Dealurile Cozancea-Guranda şi Dealurile Prutului.
Depresiunea Botoşani – Dorohoi, localizată în partea vestică a câmpiei, la
contactul cu dealurile vestice este regiunea cea mai joasă cu altitudini între 130-180m
şi în mod excepţional pete 200 m. Sub aspect genetic este o unitate tectono-erozivă.
Dealurile Cozancea – Guranda ocupă cea mai înaltă regiune din câmpie-
culminând cu Dealul Cozancea (265m). Se întinde între Dealu Mare – Tudora şi până
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
13
dincolo de valea Jijiei (Guranda). Se detaşează faţă de regiunile limitrofe nu numai
altitudinal ci şi sub aspectul repartiţiei solurilor şi vegetaţiei. La nord de Dealurile
Cozancea – Guranda se localizează Câmpia Başeului, a cărei altitudine maximă
culminează cu Dealul Bordon – aproape de Coţuşca (269m), pentru ca la sud de
înălţimile Cozancea – Guranda să se pună în evidenţă Câmpia Jijia – Miletin.
Bine reprezentate în cuprinsul Câmpiei Moldovei sunt Dealurile Prutului, ale
căror înalţimi scad de la est spre vest, intrând direct în contact cu Lunca Prutului.
De altfel, pe langă aceste subunităţi de relief, în cuprinsul judeţului un loc important îl
ocupă luncile, ca cele de pe văile Prutului, Siretului, Jijiei şi Sitnei, cu caracteristici
fizico-geografice proprii.
2.4 Aspecte climatice
Teritoriul judeţului Botoşani se încadrează, în totalitate, sectorului cu climă
temperat continentală, respectiv, în ţinutul climatic al Podişului Moldovei, districtul
nordic şi în cel al depresiunii Jijiei. Verile sunt relativ călduroase, mai ales când sunt
lipsite de precipitaţii iar iernile sunt reci şi de cele mai multe ori lipsite de zăpadă. Se
produc frecvente viscole care spulberă şi troienesc zăpada, în culoarele văilor sau în
locurile mai adăpostite.
Radiaţia solară globală se caracterizează prin sume medii anuale cuprinse între 105
şi 110kcal/cm2/an, valorile scăzând pe direcţia N-S. Cele mai scăzute valori se
înregistrează în lunile decembrie – ianuarie (2-3 kcal/cm²), iar maximele lunare, în
intervalul mai – iulie (14,5-15,5kcal/cm²).
Circulaţia generală a atmosferei este influenţată de advecţia predominantă a
maselor de aer din NV la care se adaugă cele din direcţiile N şi NE mai reci şi uscate
(frecvente mai ales iarna, datorate pătrunderilor de aer subarctic şi din dorsala
anticiclonului euro-asiatic). În general caracterul climatic este dat de producerea unor
geruri mari (cu temperaturi sub -30°C) şi viscole violente în timpul iernii, ori călduri
tropicale şi secete îndelungi în unii ani , în perioadele de vară.
Condiţiile climatice sunt diferenţiate în raport de cele două unităţi geomorfologice
importante (Dealurile Siretului - care fac parte din Podişul Sucevei şi respectiv zona de
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
14
câmpie ondulată ce reprezintă partea nordică a Câmpiei Moldovei), dar şi în raport de
formele de relief (platou, versant, vale) şi expoziţie.
Temperatura medie anuală are la Botoşani valoarea de 8,6° C, cu o uşoară scădere
la Dorohoi(8,3°C) şi o creştere spre Prut, unde la Ştefanesti (localitate situată la aceeaşi
altitudine dar la o diferenţă altitudinală de 100 m) media termică anuală este de 9,5° C.
Diferenţe asemănătoare se înregistrează în lunile cu temperaturile medii cele mai
scăzute şi cele mai ridicate: -4,1 ° C la Botosani, - 4,5 ° C, la Dorohoi şi -3,6 ° C la
Ştefanesti în luna ianuarie şi de 20,1 ° C la Botoşani, 19,6 ° C la Dorohoi în luna iulie.
Fig. 5 Evoluţia temperaturilor medii lunare (înregistrate la staţia meteorologică
Botoşani)
Sursă date : Agenţia pentru Protecţia Mediului, Botoşani
Vara predomină timpul secetos, cu temperaturi ce depăşesc, adeseori, 35°C,
maximul absolut fiind de 39,40C (Botoşani 17.08.1952). Temperatura minimă absolută
înregistrată la Dorohoi a fost de -32,50C la 15 februarie 1911;1 februarie 1937; 1
ianuarie 1940 şi 12 ianuarie 1940. Amplitudinea medie multianuală este de 24,2° C,
ceea ce constituie o indicaţie clară a continentalismului climatic pronunţat. Numărul
zilelor cu temperaturi medii peste 20° C este de 29,2 iar cel al zilelor cu temperaturi
mai mici de 0° C este de 116,8.
Numărul mediu anual al zilelor de îngheţ este de 120-130 zile, cu o scădere uşoară
spre sudul judeţului. Numărul zilelor cu brumă au o frecvenţă destul de ridicată,
semnalându-se brume târzii, datorate invaziilor de aer polar, în ultima decadă a lunii
mai, iar cele timpurii în prima decadă a lunii septembrie.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
15
În cea mai mare parte a anului, precipitaţiile cad sub formă de ploi, ninsorile fiind
specific intervalului noiembrie-martie. Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt
cuprinse între 500 şi 600 mm, pe cea mai mare parte a suprafeţei judeţului. Cele mai
reduse cantităţi de precipitaţii se înregistrează în partea de SE a judeţului, în unii ani
ajungând chiar la 350 mm.
Anual sunt în medie 78,8 zile cu precipitaţii având următoarea repartiţie:
Fig. 6 Numărul mediu de zile cu precipitaţii
Sursă date: Agenţia pentru Protecţia Mediului, Botoşani
Cantităţile medii de precipitaţii ale lunii iulie oscilează în intervalul 60 mm/mp –
80 mm/mp (scăderea volumului de precipitaţii având loc de la NV spre SE judeţului),
vara fiind în general, puţin umedă, cu ploi în aversă.
Fig. 7 Precipitaţii medii lunare
Sursă date: Agenţia pentru Protecţia Mediului, Botoşani
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
16
Masele de aer, prin marea lor mobilitate, constituie factorul climatogen care
generează variaţiile neperiodice ale vremii , determinând diferenţierea esenţială a
aspectului stării vremii şi ca urmare oscilaţia valorii elementelor climatice. Roza
vânturilor de la Botoşani are o formă alungită de fus, specifică tuturor staţiilor din
nordul deluros al Moldovei.
Fig.8 Roza vânturilor
Sursă date: Agenţia pentru Protecţia Mediului, Botoşani
2.5 Hidrografie
Climatul de tip continental şi impermeabilitatea terenurilor motivează reţeaua
hidrografică deficitară cu o posibilitate de infiltrare a apelor meteorice de doar 2% şi
de menţinere a apelor in râuri si lacuri de 17 %.
Apele subterane de adâncime sunt de regulă sub presiune, fapt ce explică caracterul
lor ascensional, urcând prin tuburile de foraj pana la suprafaţă. Majoritatea forajelor au
interceptat astfel de strate situate la adâncimi de aproximativ 300 de m.
Mai importante pentru reţeaua hidrografică, apele freatice, intersectate uneori de
văi, influenţează modul de alimentare şi debitul râurilor. Sunt prezente acvifere mai
bogate în zona dealurilor înalte din Vest, datorită cantităţilor mai mari de precipitaţii şi
succesiunii mai adecvate de strate impermeabile si permeabile. În Câmpia Moldovei se
întâlnesc ape freatice în interfluvii sau la baza formaţiunilor leossoide (5m adâncime),
Calm atmosferic: 21%
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
17
în depozitele deluviale ,foarte variabile ca adâncime(0-10m) şi potabilitate, sau în
depozite de terasă, uşor alcaline şi cu duritate peste normala apelor potabile.
Reţeaua hidrografică are o densitate medie redusă(0,43- 0,62 km/km²) iar sursa
principală de alimentare o constituie precipitaţiile atmosferice. Râurile din interiorul
judeţului, cu debite în general reduse şi inconstante se încadreaza în bazinele
hidrografice ale celor 2 râuri mari care trasează graniţele de E şi V.
Bazinul râului Prut (cu afluenţii: Volovăţ, Başeu, Jijia, Sitna, Miletin, Dresleuca,
Ibăneasa) ocupă 4.382 km² - 88% din suprafaţa judeţului, iar 603 km² - 12% este
ocupat de bazinul râului Siret( cu afluentii: Molniţa, Bahna, Vorona).
Lacurile sunt bine reprezentate prin amenajări antropice, cele mai mari ca suprafaţă
fiind: lacul de acumulare Stânca – Costeşti( 5.950 ha)pe râul Prut, Rogojeşti şi
Bucecea pe râul Siret şi Negreni pe râul Başeu. Cele mai impotante iazuri sunt: iazul
Dracşani, (fiind cel mai mare iaz din Câmpia Moldovei), Unţeni, Hăneşti, Tătărăşeni,
Mileanca, Cătămărăşti şi Cal Alb.
Fig.9 Reteaua hidrografică
Sursă date: SRTM 2000, Harta topografică 1:100.000
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
18
2.6 Soluri
Referitor la învelişul de soluri, studiile efectuate de-a lungul anilor au pus în
evidenţă o gamă largă de soluri, a căror răspândire este în strânsă legătură cu
elementele geomorfologice, litologice, de climă şi vegetaţie.
Clasa cernisoluri
Cernoziomurile ocupă o suprafaţă de 78.213 ha (20,42%) din suprafaţa judeţului,
întâlnindu–se pe platouri şi versanţi uniformi slab înclinaţi. Sunt formate pe argile,
luturi sau depozite loessoide. Faeoziomurile se întâlnesc în zona de câmpie, unde
relieful este mai puţin variat, învelişul de sol prezintă o diversitate însemnată cauzată
de formele de mezo sau microrelief cât şi de litologia variată a zonei.
În ansamblu se constată o predominare netă a faeoziomurilor cambice -155.808 ha
(40,69 %) din arealul judeţului, având ca roci de solificare – în marea majoritate –
depozitele loessoide, luturile, argilele şi argilele marnoase.
Clasa cambosoluri
Eutricambosolurile ocupă o suprafaţă de 4.431,29 ha (1,16%) din suprafaţa
judeţului, având ca roci de solificare luturile, depozitele loessoide şi argilele.
Clasa luvisoluri
Luvosolurile sunt întâlnite pe platouri şi versanţi slab înclinaţi, formate pe luturi
grele şi argile si ocupă 10.345 ha (2,70%) din suprafaţa judeţului (în petice izolate pe
dealurile ce aparţin de Podişul Sucevei şi cele din nord)
De asemeni zona dealurilor din vest şi nord inclusiv cele din Pintenul Copălău –
Cozancea prezintă o complexitate mare de soluri, în care predomină preluvosolurile
(34.279 ha -8,95 %), formate în aria de răspândire a pădurilor de foioase, cu climat
relativ umed având ca roci de solificare luturile şi argilele..
Clasa planosoluri
Aceste soluri se întâlnesc pe areale restrânse în zona Vlădeni, ocupând 26 ha
(0,01%) din suprafaţa judeţului având ca rocă de solidificare argilele.
Clasa vertosoluri
În partea central nord - estică a judeţului, întâlnim soluri cu o argilozitate ridicată,
reprezentate prin vertosoluri sau alte soluri cu caractere vertice. Sunt soluri formate pe
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
19
argile sau argile gonflante şi se suprapun în general zonei teritoriilor administrative
Coţuşca, Milianca, Viişoara, Drăguşeni, Ungureni şi Dângeni ocupând 17.626 ha
(4,60%) din suprafaţa judeţului.
Clasa hidrisoluri
Hidrisolurile sunt dispersate pe întreg teritoriul judeţului. Din cadrul acestora
predomină gleiosolurile cernice suprapuse în general pe firele de vale şi uneori pe
versanţi. Solurile gleice se întâlnesc pe 15.754 ha (4,12%), mai ales în zona dealurilor
din vest şi nord – vest.
Clasa stagnosoluri
Aceste soluri se întălnesc pe areale restrânse în zona Vlădeni, în doar 9,0 ha
(0,002%) din suprafaţa judeţului şi având ca rocă de solificare argilele.
Clasa salsodisoluri
Salsodisolurile se regăsesc ca soloneţuri şi solonceacuri, împreună cu celelalte
soluri afectate de fenomenul de sărăturare şi sunt diseminate pe întreg teritoriul
judeţului ce aparţine geomorfologic de Câmpia Moldovei. Sunt formate deopotrivă
datorită materialelor parentale, reprezentate prin depozite salifere sau sub influenţa
apei freatice puternic mineralizate situată la mică adâncime. Solonceacurile ocupă 124
ha (0,03%) din suprafaţa judeţului iar soloneţurile ocupă 499 ha (0,13%) din
suprafaţa judeţului.
Clasa histosoluri
În zona nord estică a judeţului în apropierea localităţii Lozna, comuna Dersca se
regăsesc pe areale restrânse,105 ha (0,03%), soluri organice reprezentate prin soluri
turboase, formate în condiţii de mediu saturat de apă, prin înmlăştinirea unei
depresiuni şi prin inundarea ei de vegetaţie specifică unui astfel de mediu.
Clasa antrisoluri
Este reprezentată prin erodosoluri care se întâlnesc pe tot teritoriul judeţului şi în
cea mai mare parte pe versanţi unde erodarea a fost determinată în general de acţiunea
apei , dar şi pe suprafeţele plane , unde îndepărtarea materialului de sol a fost făcută
prin influenţa vânturilor.
Erodosolurile suprapuse pe versanţi moderat sau puternic înclinaţi având ca roci de
solificare, roci cu textură fină (argile, argile mar n oase, marne argiloase) sunt afectate
frecvent de alunecări active de teren şi uneori de diferite forme de eroziune de
adâncime.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
20
Clasa antrosoluri
Antrisolurile sunt răspândite în arealele în care au fost sau încă mai sunt plantaţii
pomi viticole la care lucrarea de desfundare a precedat înfiinţarea acestora. Suprafaţa
ocupată de aceste soluri este de 4.579 ha (1,20%).
În general, solurile judeţului Botoşani sunt considerate a fi fertile, zona „de
câmpie” fiind recunoscută ca una din principalele zone agricole ale ţării. Utilizarea şi
exploatarea durabilă a resurselor de sol, ca şi protecţia, conservarea şi ameliorarea
acestora este condiţionată de cunoaşterea profundă a naturii şi intensităţii factorilor
limitativi ai producţiilor agricole.
În acest context, este considerată de interes o prezentare a principalelor degradări şi
limitări de natură edafică a solurilor, precum şi problemele pe care le implică
exploatarea durabilă a terenurilor agricole în funcţie de intensitatea limitărilor.
Fig. 10 Restricţii ale calităţii solurilor
Sursă date: Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Botoşani
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
21
Fig. 11 Principalele clase de sol
2.7 Vegetaţie
Vegetaţia naturală a judeţului Botoşani, caracteristică zonei de silvostepă, este
alcătuită predominant din plante ierboase în păşuni naturale care ocupă cca. 13% din
suprafaţa agricolă a judeţului, reprezentate prin asociaţii de graminee adaptate la
secetă, ca şi prin unele specii de plante suculente şi bulbifere, care formează asociaţii
vegetale ce ocupă zonele afectate de alunecări de teren din parte de nord, est-vest şi
sud-vest a judeţului.
Monotonia covorului ierbaceu este modificată de apariţia unor tufărişuri alcătuite
din arbuşti ca: Prunus spinosa (porumbarul), Rosa canina (măceşul), Crataegus
monogina (păducelul), etc. De-a lungul râurilor ca şi pe solurile de lăcovişte umede, se
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
22
intalneşte o vegetaţie hidrofilă reprezentată prin specii de: Typha latifolia (papură),
Phragmites australis (stuf), Equisetum palustre (barba ursului), Corex riparia (rogoz),
Polygonum amphibium (troscot de baltă), etc.
În pajiştile stepice xeromezofile se întâlnesc speciile: Festuca valesiaca (păiuş),
Stipa joannis, Stipa lessingiana, Stipa pulcherima (colilie) în special în jurul
localităţilor Todireni, Unţeni, Călăraşi, Hlipiceni.
În partea nordică, vestică şi sudică a judeţului, în pajişti şi terenurile agricole se
întâlnesc: Festuca valesiaca (păiuşul), Festuca rupicola care ocupă locul fostelor
păduri de Quercus robur (stejar).
Pădurile au o suprafaţă de aproximativ 56333 ha, reprezentând 11,5% din suprafaţa
judeţului şi sunt alcătuite din stejar şi gorun (37%), carpen (22%), frasin, arţar,
jugastru, ulm (20%), salcie, plop, tei (14%) şi fag (7%). În nord-vestul judeţului se
întind pădurile de gorun, stejar, carpen, tei, arţar, etc. În partea de sud-vest a judeţului
se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag, gorun, carpen, etc., iar pe albiile
râurilor Prut şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de esenţe moi:
salcie, plop.
Răspunzând cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care
prevede conservarea naturii şi gestionarea ei în perspective unei dezvoltări durabile, au
fost luate în evidenţă şi alte zone de interes pentru biodiversitatea judeţului (în afara
celor 8 situri protejate de interes naţional) şi anume 23 arii naturale protejate situate în
fond forestier încadrate în grupa I funcţională.
În acelaşi scop au fost declaraţi monumente ale naturii 65 arbori seculari şi 7 specii
de plante rare ocrotite pe intreg teritoriul judeţului (Hotărârea nr. 5/1995 a Consiliului
Judeţean Botoşani).
Pe calcarele recifale de la Stânca-Ştefăneşti există o vegetaţie specifică cu tufe de
Schivereckia Podolica, remarcabile prin frumuseţea exemplarelor, tufe de Alyssum
saxatile cu flori galbene aurii.
Floră ocrotită: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), laleaua pestriţă
(Fritillaria meleagris L.), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), nufărul alb şi
nufărul galben (Nymphaea alba şi Nyphar luteum), crinul de pădure (Llilium
martagon), Schiwereckia podolica, tranjoaica (Ranunculus illyricus), urechelniţa
(Sempervivum ruthenicum), cosaciul (Astragalus austriacus), şopârliţa (Veronica
incana), branduşa de toamnă (Colchicum autumnale).
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
23
Fig. 12 Localizarea principalelor arii protejate
Sursă date: SRTM 2000, hartă topografică 1:100.000
2.8 Aspecte demografice
Din punct de vedere administrativ, în formă sa actuală, teritoriul judeţului
Botoşani se constituie din 2 municipii (Botoşani şi Dorohoi), 5 oraşe ( Bucecea, Darabani,
Flămânzi, Săveni, Ştefăneşti), 71 de comune şi 333 de sate ce concentrează în perimetrul
lor un număr de 462.730 locuitori (2002).
Conform recensămintelor realizate de Institutul Naţional de Statistică, în ultimile
decenii numărul populaţiei a cunoscut o evoluţie fluctuantă dar preponderent ascendentă.
Astfel, din graficul(…) se observa că din 1930 şi până în 2008 populaţia judeţului a
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
24
crescut cu aproximativ 100.000 de locuitori, deşi în ultimile decenii asistăm la un regres
al ritmului de creştere.
Fig. 13 Evoluţia numerică a populaţiei
Sursă date: Direcţia Judeţeană de Statiscă Botoşani
În acelaşi interval de referinţă densitatea populaţiei a crescut de la 70,6 loc/km² la
91 loc/km², acest parametru fiind un indicator util pentru a aprecia gradul de încărcătură
umană al teritoriului. În mediul rural valorile densităţii variază pe un ecart cuprins între
37 şi 97 loc./ km2 în funcţie de evoluţia fenomenelor demografice, dar mai ales de factori
de natură economică şi fizico-geografică. În mediul urban, cea mai mare densitate revine
oraşelor Botoşani (peste 2800 loc./ km2) şi Dorohoi (500 loc./ km2), celelalte oraşe
prezentând valori cuprinse între 100 şi 140 loc./ km2 .
Analiza repartiţiei teritoriale a densităţii populaţiei relevă valori mai mari în
jumătatea de vest a judeţului precum şi în jurul oraşelor, cu o desitate maximă de peste
2900 locuitori pe km² in municipiul Botoşani.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
25
Fig. 14 Repartiţia densităţii populaţiei
Sursă: prelucrare după datele Consiliului Judeţean Botoşani
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
26
Cap 3. Procese geomorfologice actuale
3.1 Consideraţii generale. Terminologie
Procesele geomorfologice reprezintă totalitatea proceselor generate de agenţii
interni sau externi şi care conduc la modificarea (modelarea) reliefului terestru.
Terminologia folosită în mod curent cuprinde un evantai foarte larg de termeni care
diferă la un cercetător la altul. Pentru procesele geomorfologice care contribuie la
modelarea versanţilor se folosesc o serie de termeni consacraţi precum: procese de
pantă, degradări de teren sau procese deluviale, relieful creat purtând numele de relief
deluvial.
Dintre procesele actuale care au un rol deosebit în evolutia reliefului şi în special a
versanţilor din ţara noastră cele erozionale împreună cu deplasările de teren prezintă
cel mai mare interes, atât în ceea ce priveşte pagubele ce le produc cât şi prin
suprafeţele afectate.
Eroziunea reprezintă fenomenul de natură mecanică, de desprindere şi transport a
particulelor de material solid sub impactul picăturilor de apa şi a curenţilor de apă de la
suprafaţa terenului.
Eroziunea picăturilor de ploaie sau pluviodenudarea apare în momentul în care
picăturile de ploaie, în căderea lor, lovesc (izbesc) suprafaţa solului, dislocând
particule, pe care, însă, le transportă aerian pe distanţe mici, sub 1,5m. Acest proces are
o importanţă mai ridicată prin faptul că, prin acţiunea sa de dislocare a particulelelor,
pregăteşte material care apoi poate fi preluat de scurgerea de suprafaţă.
Eroziunea în suprafaţă se dezvoltă în toate locurile în care există o pantă cât de
mică care să poată permite o scurgere a apelor şi este provocată de scurgerea dispersată
(ablaţie sau eroziune laminară). Scurgerea pe versant începe să se concentreze tinzând
să formeze nişte şiroaie elementare (microcurenţi), răsfirate printre micile
neregularităţi ale terenului cu adâncimea de până la 2 - 3cm. O altă formă (mai
avansată) a eroziunii în suprafaţă este constituită din mici şănţuleţe (3 - 20 cm),
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
27
denumite rigole mici şi se formează ca urmare a concentrării şiroaielor efemere. Atât
şiroaiele cât şi rigolele mici sunt forme efemere.
Eroziunea în adâncime şi în special ravenarea reprezintă un alt proces specific
zonei de studiu. Procesul de „eroziune liniară” apare în momentul în care scurgerea de
suprafaţă (reprezentată prin şuvoaie sau şiroaie mari) se concentrează „în contextul
creşterii energiei cinetice a scurgerii lichide şi micşorării rezistenţei substratului sau
învelişului vegetal protector” (I. Ioniţă, 2000). Eroziunea în adâncime este unul dintre
cele mai importante procese geomorfologice prezente, atât prin suprafaţa ocupată dar
mai ales prin gravele consecinţe pe care le determină. Din complexul formelor create
de eroziunea în adâncime cea mai cunoscută şi reprezentativă formă este ravena. Cu
toate că ravena este o formă de relief minoră, eroziunea în ravene reprezintă unul
dintre cele mai spectaculoase procese de degradare a terenurilor. Prezenţa şi
dezvoltarea formaţiunilor de eroziune în adâncime creează serioase probleme
economiei unei regiuni. Prin rata lor mare de expansiune, ravenele afectează terenuri
agricole întinse, funcţionând şi ca importante furnizoare de aluviuni în râuri şi lacuri de
acumulare.
Alunecările de teren reprezintă unul dintre cele mai importante şi spectaculoase
procese morfogenetice din ţara noastră. Acestea reprezintă deplasări în masă a
terenurilor superficiale de pe suprafetele înclinate, condiţionate în principal de acţiunea
forţei de gravitaţie.
Fenomenul alunecărilor de teren este foarte răspândit, inclusiv sub aspectul
multitudinii formelor de relief pe care le creează. Din această cauză, ele au impus, pe
lângă termenul de alunecare de teren, si un vocabular specific precum: pornitura,
fugitura, ruptura, rapa, hârtoape. Numele care li se atribuie defineşte, în egală măsură
atât procesul definitor cât şi forma de relief rezultată (V. Băcăuanu, 1967)
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
28
3.2 Procese geomorfologice actuale in judeţul Botoşani
Judetul Botoşani face parte din gama judeţelor cu însemnate suprafeţe afectate de
degradări pricinuite de o gamă largă de procese geomorfologice din care cele
erozionale, incluzând si alunecările de teren cunosc o intensitate deosebit de mare.
Eroziunea este considerată mai mult decât un proces de modificare negativă a stării
fizice a solului, ci una dintre cele mai complexe forme ale degradării solului.
Conform datelor preluate de la Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice,
Botoşani, judeţul se confruntă pe 25 % din suprafaţa cu procese de degradare a
terenurilor(fig. 15).
Fig. 15 Suprafaţa terenurilor care prezintă degradări datorate proceselor
geomorfologice
Sursă date: OSPA Botoşani
Diverşi ceretători, dintre care si I.Ioniţă (2000), au apreciat că eroziunea în
suprafaţă şi în rigole îndepartează anual de pe terenurile lipsite de vegetaţie în medie
28,00 t/ha/an; această cantitate de material reprezintă sol fertil, a cărei refacere
depăşeşte perioada timpului istoric dacă nu au loc lucrări de remediere a degradării
solului. În plus eroziunea în ravene, a căror densitate în această zonă este de 2 – 4
ravene /km², cu rate de avansare de peste 10 m/an dislocă într-un timp scurt imense
cantităţi de sol şi roca.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
29
Deşi la nivel de judeţ, în raportul anual al Agenţiei pentru Protecţia Mediului,
Botoşani calitatea solurilor este caracterizată ca fiind bună, în cadrul judeţului sunt
cazuri în care suprafaţa unei unităţi administrative prezintă limitări din punct de vedere
pedologic în peste 45% din suprafaţa totală (fig. 16).
Fig. 16 Suprafaţa terenurilor afectate de eroziune (procente din suprafaţa totala a
unităţilor administrative)
Sursă date: OSPA Botoşani
(din sup. totala a UAT)
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
30
În judeţul Botoşani, larga dezvoltare a degradărilor de teren este determinată atât
de existenţa unor condiţii naturale favorabile precum şi de utilizarea neraţională a
terenurilor.
Caracteristicile litologiei şi structurii formaţiunilor geologice care aflorează pe
teritoriul
judeţului, la care se adaugă cele de ordin morfologic şi particularităţile climatice, în
principal regimul precipitaţiilor, induc, în cazul unor areale cu dimensiuni variate,
valori ridicate ale probabilităţii de declanşare a alunecărilor de teren astfel încât se pot
încadra în categoria zonelor expuse hazardului.
Deci în functie de condiţiile natural locale pe teritoriul judeţului se deosebesc
următoarele tipuri de alunecări de teren in diferite stadii de evoluţie:
a) Alunecările sub formă de monticule, cu aspect deluros, sub formă de movile.
Microdepresiunile dintre monticuli acumulează apa din precipitaţii determinând astfel
că scurgerea de suprafaţă să fie foarte redusă. Zona de desprindere a alunecării, având
forma unei cornişe înaltă de câţiva metri, caracterizează acest tip de alunecări în fazele
avansate de evoluţie. Ravenele de drenare naturală a surplusului de apă înmagazinată
în mantaua deluviului de alunecare apar când alunecările afectează o suprafaţă mare
care conţine izvoare bogate (Siret, Morişca, Başeu, în partea de S - Bahluiul, Jijia,
valea principală a Prutului ş.a.).
b) Alunecările terasate (în trepte) se întâlnesc suficient de des, pe suprafeţe mari.
Acestea se regăsesc în zona cuestelor mari, alcătuite din alternanţe de roci permeabile
şi impermeabile (nisipuri, argile-marne, gresii-calcare) şi sunt determinate de prezenţa
unor pânze de apă subterane etajate. Datorită formei de trepte, substratul lor geologic
nu este frământat, rezultând doar schimbarea înclinaţiilor unor straturi.
c) Alunecările sub formă de valuri sunt generate de alternanţe apreciabile de
straturi de nisipuri şi argile-marne, cu pante pe care apar izvoare bogate. Cuprind
suprafeţe mari si se prezintă sub forma unor valuri paralele, separate între ele de
depresiuni umede, cu cornişă de desprindere. Valurile de alunecare au o înălţime
cuprinsă între câţiva metri şi peste 10 m.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
31
d) Alunecările cu fragmentare mixtă (complexă) sunt formate atât dintr-un
microrelief sub formă de monticuli, din valuri cât şi din terase de alunecare. Acestea
apar în zonele de versanţi cu energie mare de relief şi cu alcătuire geologică variabilă
(straturi permeabile în alternanţă cu straturi impermeabile). Frecvent regăsim la partea
superioară a versanţilor o manta groasă de depozite detritice cuaternare. De asemenea,
deluviul de alunecare are în mod frecvent o grosime mare şi care uneori depăşeşte 10
m.
e) Alunecările sub formă de cuiburi de tip semicircular au fragmentare sub formă
de monticuli de talie mică, afectaţi şi de eroziuni areolare. Cuiburile apar pe marne şi
argile în cazul apariţiei la suprafaţă a unor lentile de ape subterane. Grosimea
deluviului de alunecare este mică, între 0,5 şi 3 m (pe văile râurilor din câmpia
colinară).
f) Alunecările de tip hârtop (circuri de alunecare) au forma unor depresiuni
asemănătoare circurilor glaciare şi se formează în cadrul bazinului de recepţie al unui
torent care serveşte ca dren natural, condiţionate fiind de apariţia unor izvoare bogate
de ape subterane.
g) Scurgerile de gloduri au forma unor mase alunecătoare-curgătoare. Sunt
condiţionate de apele subterane în exces, apărute în timpul unor precipitaţii bogate şi
care îmbibă până la refuz deluviul de alunecare argilos şi argilo-nisipos pe pante mari.
Scurgerile de gloduri au o răspândire mică şi o dezvoltare ritmică, sincronă cu
precipitaţiile, şi fac parte în general din cadrul altor tipuri de alunecări, precum cele în
curs de ravenare (alunecări cu autodrenare).
h) Solifluxiunile sunt deplasări superficiale ale solului, îndeosebi pe pantele unde
predomină eroziunile areolare şi liniare incipiente, afectând cel mai puţin terenurile
judeţului Botoşani.
Toata gama de tipuri de deplasări de teren afectează însumat o suprafaţă de
aproximativ 43453,34 ha, fiind dispersată pe întreg judeţul. După cum se observă din
figura 17 unitaţile administrative situate in centru şi in vest, cu densităţi mai mari ale
populaţiei prezintă şi suprafeţe mai mari cu risc geomorfologic.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
32
Fig. 17 Suprafeţe afectate de alunecări de teren(procente din suprafaţa totală a
unităţilor administrative)
Sursă date: OSPA Botoşani
(din sup. totala a UAT)
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
33
3.3 Factori naturali de control ai proceselor geomorfologice
3.3.1 Regimul precipitaţiilor
Cercetări efectuate în diferite condiţii fizico-geografice au arătat că viiturile cele
mai violente, eroziunea cea mai accentuată şi transportul de aluviuni cel mai intens
sunt generate de ploi torenţiale. Acestea sunt ploi impetuoase, agresive, şi de mare
intensitate, care au o durată redusă şi se extind pe o suprafaţă de teren limitată.
Caracteristica principală a ploilor torenţiale este intensitatea, exprimată de obicei în
mm/min.
Precipitaţiile atmosferice influenţează eroziunea solului mai ales prin energia
cinetică dezvoltată de ploile torenţiale (prin picăturile de ploaie) şi zăpada (în
momentul topirii acesteia). Principalii parametri ce caracterizează energia cinetică a
precipitaţiilor erozive sunt dimensiunile şi vitezele de cădere ale picăturilor, precum şi
intensitatea şi durata ploii. Topirea bruscă a zăpezii influenţează deosebit de puternic
procesul de eroziune, îndeosebi când fenomenul se produce în condiţiile unui sol
îngheţat în profunzime sau saturat cu apa. Temperatura influenţează procesul de
eroziune sub două aspecte: fizic – prin producerea înghetului şi dezgheţului, fenomen
care afectează structura solului – şi chimic, favorizând descompunerea rocilor. De
asemenea, temperatura ajută la declanşarea procesului de eroziune prin topirea bruscă a
zăpezii.
Climatul zonei, caracterizat prin temperaturi excesive, perioade secetoase
îndelungate, precipitaţii relative puţine dar cu perioade torenţiale frecvente este
considerat unul din factorii potenţiali în desfăşurarea proceselor geomorfologice. Sunt
precizate astfel cifre record ai anilor ploioşi precum 1912, când la Botoşani s-au
acumulat 964 mm, iar la Frumuşica 1014 mm sau 1932 când s-a înregistrat maximul de
1259 mm la Dealul Mare,Tudora. Cantităţile lunare de precipitaţii se depărtează uneori
destul de mult de media calculată. De exemplu chiar în lunile de toamnă, cunoscute ca
secetoase, survin etape de mare pluviozitate, aşa cum s-a întamplat în septembrie 1912
când au căzut 305 mm(faţă de media multianuală de 49 mm). Uneori, cantitatea de ploi
căzută în numai 24 de ore se apropie de cantitatea medie a lunii respective: în iunie
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
34
1951 la Botoşani au căzut 69,5 mm ceea ce reprezintă peste 80 % din cantitatea medie
a acelei luni. La Coşula, în 1954 în doar 15 minute s-au acumulat 61 mm precipitaţii
dând intensitatea de 4 mm/minut. Dintre exemplele recente, se evidenţiază perioada
28,29 iunie, 2010 când cantităţile căzute au depăşit de 2-3 ori normele climatologice
pentru această perioadă; în bazinul superior al Jijiei au căzut în general peste 100
mm/mp, cu un vârf de precipitaţii la nord-vest de Dorohoi, unde s-au înregistrat peste
200 mm/mp.
Aşadar ploile torenţiale, deşi nu ating intensitatea celor din Bărăgan sau Dobrogea,
se manifestă uneori în cantităţi impresionante declaşând atat scurgerea pe versanţi cât
şi reactivarea alunecărilor de teren.
3.3. 2 Caracteristicile reliefului
Relieful reprezintă unul din factorii principali ce intervin în procesul de scurgere şi
eroziune iar unele particularităţi morfometrice au efecte deosebite în pregătirea,
declanşarea şi evoluţia procesului de alunecare.
Energia de relief ca expresie a gradului de evoluţie a lui, este cea care coordonează
ritmul denudaţiei. În judeţul Botoşani sunt prezente valori ce variază în limite largi, în
funcţie de entităţile litologice care aflorează în regiune, de duritatea şi rezistenţa lor la
degradare.
Succesiunea de culmi orientate NV-SE, despărţite de văile largi consecvente se
diferenţiază prin energii de relief variabile: peste 200 de m în Vest, în lungul Siretului
(unde şi altitudinile sunt mai mari depăşind 400 de m în NV şi 500 de m în SV), 100-
150 m în cea mai mare parte a judeţului, cu excepţia parţii centrale Cozancea, cu
energie de relief ceva mai accentuată (150-175m ), şi a unei zone cuprinsă între
Dorohoi, Botoşani şi Cristeşti, cu energie de relief sub 100 m.
Importantă în evoluţia versanţilor este şi declivitatea reliefului. Odată cu creşterea
pantei se măreşte cantitatea de sol transportat de picăturile de ploaie şi viteza de
scurgere a apei, deci puterea acesteia de a detaşa şi transporta particulele de sol. De
asemenea cu creşterea pantei se reduce volumul microdepresiunilor de la suprafaţa
solului şi capacitatea acestora de acumulare a apei. Toate acestea determină ca pe
versanţii cu pante mari să crească volumul de sol erodat şi distanţa de transport.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
35
Pentru scopuri practice au fost propuse numeroase clasificări ale terenurilor în
raport cu valoarea înclinării. Dintre acestea am prezentat în tabelul nr. 1 cea propusă de
M. Moţoc (1975).
Tabelul nr. 1 Tipuri de înclinare a terenurilor
Grupa
Tipul de înclinare a terenurilor
0-3° Foarte slab înclinate
3-10° Slab înclinate
10-15° Moderat înclinate
15-25° Puternic înclinate
25-40° Foarte puternic înclinate
40-60° Abrupte
>60° Foarte abrupte
Pentru a stabili gradul de declivitate a relifului judeţului Botoşani am realizat harta
pantelor(fig 17)
Fig. 17 Harta pantelor (sursă date: SRTM 2000 )
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
36
Analizând harta pantelor din judeţul Botoşani, se observă valori ale declivităţii
reliefului cuprinse între 0 şi 23° cuprinzând atât terenuri foarte slab înclinate cu pante
până la 3° cât şi terenuri puternic înclinate cu valori ale pantelor până la 23°.
Pe teritoriul suprafeţelor cu valori reduse ale declivităţii, pe podurile structurale ale
interfluviilor dintre Sitna, Jijia, Başeu, Podriga, Volovăţ, în Nord între Ibăneşti şi
Păltiniş sau în luncile principalelor râuri, procesele de modelare sunt reduse atât ca
număr cât şi ca intensitate. Totuşi eroziunea în suprafaţa cunoaşte o intesitate
crescândă primăvară şi toamna ca urmare a creşterii cantităţii de precipitaţii.
Terenurile slab-moderat înclinate, 3-10° întreţin un număr redus de procese de
modelare dar cu activităţi de o intensitate crescută. Au o răspândire mare în vestul şi
nordul judeţului pe toate suprafeţele cu orientare spre Sud şi Sud- Est din Dealul
Mare, Şaua Bucecea, Coasta Ibăneşti, precum şi în interfluviile dintre Jijia şi Prut. Pe
aceste suprafeţe eroziunea în suprafaţă reprezintă procesul cel mai important ducând la
îndepărtarea unor mari cantităţi de material şi uneori chiar a întregului profil de sol.
Procesul este deosebit de activ primăvara şi la aversele din lunile de vara fiind frecvent
asociat cu forme elementare de şiroire, deflaţie şi alunecări superficiale.
Versanţii cu înclinări moderat-puternice sunt legate de procese de modelare
complexă şi cu acţiune intensă. Sunt caracteristice în lungul fronturilor de coastă, în
bazinele de recepţie ale văilor Volovăţ, Başeu, Ibăneasa, Jijia, Sitna, Cozancea, pe
frunţile teraselor mai înalte precum şi pe versanţii alcătuiţi din alternanţe de gresii,
calcare şi marne( dealurile din Vestul judeţului). Pe acestea se desfăşoară o gamă largă
de procese dar dominante prin intensitate şi efecte asupra economiei locale rămân
ravenările şi torenţialitatea însoţite de frecvente alunecări de teren. Procesele
erozionale se manifestă cu o deosebită acuitate primăvara ducând la fragmentarea
reliefului şi la crearea de ogaşe, rigole, ravene sau chiar torenţi.
Expoziţiile versanţilor, foarte variate, uneori pe spaţii restrânse, introduc la rândul
lor mari disproporţii în special în răspândirea proceselor de alunecare. În judeţ frunţile
de cuestă din nord şi nord - vest, caracterizate prin panta abruptă, sunt cunoscute ca
fiind generatoare de alunecări şi surpări.
Corelând aspectele teoretice cu cele practice, putem preciza că în mare parte din
suprafaţa judeţului Botoşani, carateristicile morfografice şi morfometrice ale reliefului
sunt susceptibile a determina fenomene erozionale şi alunecări de teren.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
37
3.3.3 Substratul litologic si solurile
Solul si roca influenţează direct procesul de eroziune prin gradul de rezistenţă la
acţiunea agentului (apei în mişcare) şi indirect prin posibilităţile de infiltrare a apei,
deci de micşorare a debitului de scurgere la suprafaţă. Uşurinţa cu care particulele de
sol sunt desprinse şi transportate prin acţiunea picăturilor de ploaie sau a apei ce se
scurge pe versant se numeşte erodabilitatea solurilor.
Infiltraţia este procesul prin care apa din precipitaţii pătrunde prin suprafaţa solului
şi continuă să circule în orizonturile inferioare ale acestuia până la pânza de apă
freatică.
Factorii edafici definesc vulnerabiliatatea unui anumit tip de sol faţă de agentul
eroziv. De asemenea, ei influenţează infiltraţia şi permeabilitatea, rezistenţa la impact
şi dispersie, la forţa de transport a ploii.
Substratul de rocă influenţează mai puţin eroziunea în comparaţie cu factorii
climatici şi relieful, dar intervine ca un factor puternic de modificare a intensităţii
eroziunii pe terenurile lipsite de scutul protector al vegetaţiei. Natura rocii mame
generează, în principal, eroziunea în adâncime, determinând fragmentarea terenului.
Predispozitia cea mai mare la eroziune si alunecări o au alternanţele de roci, în special
alternanţa de roci moi cu roci dure, situaţie caracteristică şi judeţului Botoşani. Sub
aspect geologic aici apar roci sedimentare sarmato-cuaternare, în care domină cele
permeabile (conglomerate, gresii, nisipuri, pietrişuri,calcare oolitice) în alternanţă cu
argile şi marne, situaţie care determina multitudinea alunecărilor de teren si varietatea
lor.
3.3.4 Influenţa vegetaţiei
În contradicţie cu relieful sau substratul litologic, care sunt factori de accelerare ai
proceselor geomorfologice, vegetaţia este un factor restrictiv. Vegetaţia, fie că este
naturală sau cultivată, intervine în procesul de eroziune prin aparatul vegetativ care
interceptează precipitaţiile prin tulpini, reducând viteza de scurgere şi fixând solul.
Cantitatea de apă care este interceptată de plante depinde de felul plantelor, desimea
lor, foliaj, stadiul de vegetaţie, precum şi de caracteristicile ploilor (cantitate, durata şi
variaţia intensităţii, viteza de cădere şi dimensiunile picăturilor).
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
38
Eficienţa cea mai ridicată asupra scurgerii şi eroziunii o are vegetaţia forestieră.
După datele obţinute de Institutul de Cercetări şi Amenăjări Silvice rezultă că sub o
pădure cu consistenţă plină şi liziera intactă, valoarea eroziunii este mai mică de
0,4/t/ha iar sub o pajişte degradată depăşeşte 20 t/ha/ an. Litiera are un rol antierozional
incontestabil retenţia variind între 5 şi 30 % din precipitaţiile căzute, în funcţie de:
structura specifică, grosimea şi gradul de afânare, gradul de umectare datorat
precipitaţiilor anterioare, durata şi intensitatea ploilor, etc.
În raport cu vegetaţia naturală, majoritatea culturilor agricole favorizează
manifestarea proceselor de eroziune. Diverşi autori, în funcţie de protecţia
antierozională asigurată solului, au împarţit culturile agricole în următoarele grupe:
- Culturi foarte bune protectoare, ce asigură un grad de acoperire a solului de peste
75%, ca de exemplu gramineele şi leguminoasele perene din al doilea an de vegetaţie.
- Culturi bune protectoare cu un grad de acoperire a solului între 50 şi 75%,
precum cerealele păioase.
- Culturile medii protectoare, ce asigură un grad de acoperire a solului de 25-50%.
În această categorie sunt incluse leguminoasele anuale.
- Culturi slab protectoare, gradul de acoperire a solului situat sub 25% ca în cazul
culturilor prăşitoare ( porumb, floarea soarelui ş.a.)
Ierburile perene oferă astfel cea mai bună protecţie a solului , fapt explicabil prin
aparatul vegetativ bogat care dispersează picăturile de ploaie şi împiedică fragmentarea
particulelor de sol. Scurgerea care se formează este dispersată, viteza mică iar
capacitatea de desprindere şi transport este redusă.
În cazul zonei de studiu vegetaţia naturală ocupă doar 13% din suprafaţa agricolă
fiind reprezentată în special de asociaţii de graminee şi de unele specii de arbuşti.
Pădurile ocupă aproximativ 11% din suprafaţa totală fiind raspândite în special pe
rama nord-vestică a judeţului (fig 18). Nu întâmplător şi comunele situate în aceste
zone prezintă şi cele mai mici procente ale suprafeţelor afectatate de procesele
erozionale(2-4%), valori nule ale eroziunii excesive şi valori minime ale procesului de
ravenatie.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
39
Conform statisticilor furnizate de Direcţia Agricolă şi Dezvoltare Rurală, Botoşani
în anul 2009 terenurile agricole se întindeau pe o suprafaţă de 392792 ha, reprezentând
aproximativ 78 % din suprafaţa totală a judeţului.
Fig.18 Utilizarea terenurilor
Sursă date: http://earth.unibuc.ro/
Raportate atât la domeniul agricol cât şi la aria întregului judeţ, terenurile arabile,
cu o suprafaţă de 298 762 ha, deţin cele mai mari ponderi: 67% respectiv 59%.
Analizând graficul de productivitaţii agricole, se observă de asemenea ca 42 % din
suprafaţa arabilă este în general ocupată de plante prăşitoare (porumb,floarea soarelui)
şi deci slab protectoare, gradul de acoperire al solului situându-se sub 25 % .
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
40
Fig. 19 Evoluţia suprafeţelor cultivate in perioada 1990-2008
Sursă date: Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare durabilă
3.4 Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice actuale
Dacă la începutul formării societăţii omeneşti , acţiunea antropică asupra naturii era
slabă şi izolată, ea a crescut treptat astfel că, în ultimile secole, intervenţia omului pe
suprafeţe relativ întinse a ajuns sa egaleze, ba chiar să depaşească prin amploare
efectele celorlalţi factori amintiţi. În prezent activitatea omului este multilaterală, ea
intervine asupra factorilor naturali ai eroziunii solului amplificând sau moderând
influenţele lor.
Evoluţia ritmului de degradare a terenurilor prin acţiunea proceselor
geomorfologice este strâns legată de accentuarea stresului demografic, dezvoltarea
economică a regiunii şi implicit a agriculturii şi mai ales de evoluţia structurii modului
de folosinţă a fondului funciar.
Dezvoltarea economică în general şi a agriculturii în particular se realizează în
etape distincte, determinate de factori economici, sociali şi politici. Analiza impactului
lor corelat cu acela al factorilor naturali, i-a permis lui I.Ioniţă (1999) să diferenţieze
cinci faze specifice de evoluţie a degradărilor de teren pentru ultimele două secole.
Începând din anul 1829, cea mai importantă modificare în structura fondului
funciar a constat în cresterea considerabilă a terenurilor agricole, îndeosebi datorită
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
41
sporirii suprafeţei arabile. Creşterea presiunii demografice precum şi exportul de
cereale şi lemne a motivat extinderea substanţialaă a suprafetelor de teren arabil în
dauna pădurilor şi păşunilor.
“În perioada 1829-1859, se consideră că s-a înregistrat cea mai dinamică
modificare a peisajului natural pe care a cunoscut-o pământul românesc din cele mai
vechi timpuri.”(I. Ioniţă,2000). Ritmul rapid de modificare a peisajului natural s-a
menţinut şi după promulgarea Legii rurale din august 1864. Înainte de reforma agrară
din 1864 suprafaţa cultivată din România era de 2.120 milioane ha, reprezentând doar
19% din totalul suprafeţei. La sfârşitul secolului, suprafaţa cultivată deţinea 36% din
totalul suprafeţei ţării, desemnând secolul XIX “pe de o parte ca o perioadă de vârf în
schimbarea peisajului natural al Podişului Moldovei iar, pe de altă parte , ca o fază
premergătoare a viitoarelor degradări intense de teren”( Ioniţă I., 2000).
Cu toate că pentru aceasta perioadă nu sunt consemnate determinări cantitative
privind ritmul de degradare a terenurilor, se pot face unele aprecieri calitative:
eroziunea în suprafaţă, ravenările şi alunecările de teren încep să înregistreze rate
progresiv crescătoare, mai pronunţate pe versanţi, aluvionarea devenind alertă pe
fundul văilor.
Până în 1921 când reforma agrară a diminuat substanţial marea proprietate funciară
de peste 100 ha, reducând-o la 15-17% din suprafaţa arabilă a ţării, urmează o perioadă
intermediară ca intensitate de degradare a terenurilor.
Între 1921 şi 1970, cu toate că schimbările din evoluţia folosinţelor importante sunt
nesemnificative comparativ cu situaţiile anterioare, procesele geomorfologice ating
ritmuri mari de intensitate.
Următoarele două decenii aduc o scădere a ritmurilor de degradare din Podişul
Moldovei, datorită eforturilor depuse în fluxul cercetare- proiectare- execuţie şi
exploatare agricolă antierozională. În această perioadă este adoptat sistemul specific de
agricultură pe direcţia generală a curbelor de nivel.
După 1990, şi până în prezent asistăm la intensificare a proceselor erozionale pe
majoritatea suprafeţelor agricole. Legea fondului funciar nr. 18/1991 a creat condiţii
nefavorabile pentru activităţile de combatere a eroziunii solului. Conform prevederilor
acestei legi proprietarii primesc terenuri pe vechile amplasamente, deci în fâşii
longitudinale pe directia deal-vale. În plus dreptul la succesiune până la rudele de
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
42
gradul al IV-lea a determinat fărămiţarea fondului funciar, fenomen în curs de derulare
şi în prezent.
Având în vedere că zona de studiu, parte integrantă a podişului Moldovei, s-a
înscris în linii mari în acelaşi model de evoluţie a utilizării terenurilor e lesne de înţeles
de ce în prezent mai mult de 25% din totalul suprafeţei este afectată de procese
geomorfologice în diverse stadii. Cu toate acestea ţinând seama de faptul că eroziunea
solului este o funcţie complexă, cuantificarea si ierarhizarea factorilor determinanţi
este o sarcină dificila.
La nivel regional şi local omul a reuşit să modifice în mare masură raporturile de
interdependenţă dintre determinanţii proceselor geomorfologice prin :
3.4.1 Utilizarea necorespunzătoare a terenurilor arabile
Răspunzând unei nevoi fiziologice vitale, nevoia de hrană, agricultură a dictat de-a
lungul vremii modul de utilizare a terenului.
Fără nici o îndoială, una dintre verigile agrotehnice sau componentele sistemelor
tehnologice de cultivare a plantelor agricole, cu impact major asupra diferitelor resurse
ale mediului înconjurator revine lucrării solului, adică intensificării mecanizării,
aceasta fiind considerată încă de la începutul folosirii sale, deşi doar ca o simplă
operaţie de „scrijelire” cu unelte manuale extrem de simple pentru a permite doar
introducerea seminţei în sol, ca cea mai importantă „ruptură” faţă de mediul natural.
Potenţialul natural mare de dezvoltare agricolă a judeţului a fost remarcat în
nenumărate ori. Victor Tufescu aprecia în 1977: “cu toată dezvoltarea susţinută în
ultimul timp a industriei, marile posibilităţi agricole ale judeţului rămân o realitate de
care va trebui să se ţină seama şi în viitor continuându-se procesul de modernizare a
productivităţii agricole.” “Cu 82% terenuri agricole, judeţul Botoşani ocupă un loc de
frunte în agricultura ţării” -astfel era caracterizat în perioada cooperativistă, probabil şi
din grandomania specifică vremii, statutul judeţului.
Agricultura reprezintă ramura de bază a acestui areal, astfel încât, cele mai multe
activităţi ce s-au reflectat în morfodinamica zonei, se leagă de practicarea acesteia.
La momentul actual starea terenurilor din Botoşani prezintă limitări din vedere
pedologic în mai mult de 25% din suprafaţa judeţului. În urma cerecetărilor efectuate
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
43
de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice din ultimii ani s-au inventariat 98.588
ha afectate de eroziune în suprafaţa în diverse stadii de evoluţie, la care se adaugă 2767
de ha afectate de eroziune în adâncime ( ogaşe, rigole, ravene ) si 43453 ha ce prezintă
alunecări de teren stabilizate,active sau în curs de activare.
Fig 20. Suprafeţe afectate de eroziune în suprafaţă şi în adâncime
Sursă date: OSPA Botoşani
Utilizarea defectuoasă a terenurilor reprezintă unul din principalii factori care au
potenţat actiunea fenomenelor erozionale.
În prezent, prognoza evoluţiei solurilor, atât pe plan naţional, cât şi în judeţul
Botoşani, evidentiază tendinţe negative în starea terenurilor agricole, agricultura, fiind,
atât factor care generează degradare, cât şi victimă a degradării provocată de alte
activitaţi socio-economice, dar şi de ea însăşi.
Dupa reforma agrară din 1989, bazată pe principiul restituţiei, concentrarea
excesivă a proprietăţii terenurilor s-a transformat într-o fragmentare extremă prin
trecerea de la exploatarea unor suprafeţe mari de teren la micile gospodării existente în
prezent. Astfel în doar două decenii s-a schimbat radical modul de administrare şi
utilizare a terenurilor. Dacă înainte de 1989 cooperativele agricole deţineau peste 99%
(406608 ha) din terenul agricol iar gospodăriile individuale doar 0,3% (1346 ha), în
prezent asistăm la o “pulverizare” excesivă a terenurilor în parcele de mici dimensiuni.
Conform DADR, fermele agricole cu capital mai mare de 50 de ha înglobeză doar
27.002 ha (9 %) gospodăriile individuale administrând peste 80% din suprafaţa arabilă
a judeţului. După aplicarea legii fondului funciar nr.18/1991 recensămintele agricole
au înregistrat un trend crescător al numărului de parcele agricole şi implicit cu lăţimi
descrescătoare datorită fărămiţării continue a terenurilor.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
44
Pe lângă acestea modul incorect de dispunere a parcelelor a consacrat sistemul
tradiţional defectuos, de agricultură pe direcţia deal –vale. Specialişti din diverse
domenii, agricultură, silvicultură, geomorfologie, hidrotehnica, au ajuns la concluzia
ca arătura perpendicular pe curbele de nivel în cazul terenurilor în pantă este
principalul responsabil pentru intensificarea proceselor erozionale, atât în suprafaţa cât
şi în adâncime.
La nivelul zonei de studiu, acest aspect are consecinţe şi mai dramatice având în
vedere valorile mari ale declivităţii reliefului. Potrivit cercetărilor efectuate de Agenţia
pentru Îmbunătăţiri Funciare, Botoşani în peste 85 % din terenurile arabile se
efectuează lucrări agricole pe direcţia deal-vale aducând cu sine pierderi uriaşe de sol
fertil în fiecare an. În plus peste aceste suprafeţe se suprapun în mare parte culturi de
plante prăşitoare (în peste 135.000 ha) iar în perioada dintre sezoanele productive se
practică păstrarea “ogorului negru” deşi după semănat sau în perioadele când solul nu
este cultivat, suprafaţa acoperită a solului cu resturi vegetale rămase de la cultura
premergătoare ar trebui să fie de cel puţin 30 %. Anual sunt cultivate aproximativ
95.000 ha de porumb, 28.000 ha de floarea soarelui, 1500 ha de sfeclă de zahăr, toate
în acelaşi sistem tradiţional defectuos, lăsând în cea mai mare parte a anului solurile
acoperite în proporţie mai mică de 25%, contrar regulior stabilite de Institutul Naţional
de Cercetări pentru Pedologie şi Agronomie în “Coduri de bune practici în
Agricultură”.
Degradarea solurilor, prin diferitele forme de eroziune, a devenit astfel una dintre
cele mai importante cauze ale deteriorării mediului înconjurător, prin provocarea
poluării atmosferei şi a contaminării apelor de suprafaţă şi mai ales prin deteriorarea
calităţii solurilor.
Fig. 21 Clase de calitate a solurilor
Sursă date: OSPA, Botoşani
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
45
În domeniul agriculturii, principalele consecinţe negative ale eroziunii sunt
reprezentate dc pagubele legate de distrugerea capacităţii de producţie a solului,
scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe, împiedicarea procesului dc producţie
prin fragmentarea asolamentelor, pagubele produse diferitelor construcţii, înrăutăţirea
generală a condiţiilor de mediu.
Cu toate acestea situaţia economică, suprafaţa mare de teren afectat de procese
erozionale cat şi lipsa de interes determină dificultatea de implementare a
îmbunătăţirilor funciare, practicarea aceluiaşi sistem agricol total eronat şi haotic, şi
degradări continue.
Aceste aspecte sunt dovedite şi de imaginile satelitare:
Comuna Dimacheni-extinderea suprafeţelor erodate.
3.4.2 Defrişări şi păşunat intensiv
Pădurea, cu multiplele funcţii ecologice, economice şi sociale pe care le
indeplineşte, este un bun de interes naţional care interesează şi condiţionează diverse
domenii de activitate, de la protecţia mediului până la cele legate de valorificarea
resurselor naturale. Îmbinarea armonioasă a unor asemenea preocupări, în aparenţă
contradictorii, este de importanţă maximă.
Fondul forestier reprezentând totalitatea suprafeţelor pădurilor, terenurilor destinate
împăduririi şi a suprafeţelor care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administraţie
silvică se compune din 57. 967 ha, din care suprafaţa pădurilor este de 54.893 ha
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
46
reprezentând 11,3 % din suprafaţa totală a judeţului. Procentul din suprafaţa fondului
forestier naţional este de 0,884 % iar suprafaţa ce revine pe locuitor este de 0,124 ha,
faţă de 0,294 ha media pe ţară, reprezentând un procent de 42% faţă de medie. Astfel
statisticile situează judeţul Botoşani spre coada clasamentului judeţelor în ceea ce
priveşte procentul de acoperire cu pădure. Cu toate că oficial, în ultimii ani suprafeţele
împădurite depăşesc pe cele pe care se desfăşoară tăieri, judeţul Botoşani prezintă zone
mari cu deficit de vegetaţie forestieră.
Fig.22 Evoluţia suprafeţelor împădurite
Sursă date: Agenţia pentru Protecţia Mediului
Dacă în perioada de înainte de 1989 trendul major era de reducere a suprafeţelor
împădurite în vederea extinderii suprafeţelor agricole, în ultimile decenii acest
fenomen s-a diminuat cu toate că tăierile ilegale sunt încă o realitate greu de schimbat.
Lipsa suprafeţelor ocupate de pădure, în special în zonele de obârşie ale reţelei
hidrografice, face ca regimul hidric al zonelor respective să fie dereglat, retenţia
precipitaţiilor de către vegetaţia erbacee existentă să fie necorespunzătoare, iar
scurgerea pe versanţi a precipitaţiilor din ploi şi din topirea zăpezii să se facă torenţial,
ceea ce conduce la eroziune de suprafaţă şi de adâncime şi la apariţia formaţiunilor
torenţiale.
Practicarea lucrărilor agricole pe solurile tipice de pădure sau pajişti au determinat
apariţia şi dezvoltarea proceselor erozionale severe. Mai grav decât atât este faptul că
după utilizare şi degradare în marea majoritate din cazuri, terenurile sunt lăsate în
paragină. Astfel lipsa unui program integrat de îmbunătăţiri funciare au lasat mii de ha
de teren agricol (în principal cele care la origine au făcut parte din fondul forestier) sub
dominaţia proceselor erozionale excesive.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
47
Prelucrarea agricolă a versanţilor cu declivitate mare a favorizat şi apariţia
frecventă a numeroase rupturi de profil, care, în timp, s-au constituit potenţiale arii de
desprindere pentru alunecările de teren.
Fig. 23 Comuna Albeşti-extinderea suprafeţelor de eroziune consecinţă a
fărămiţării suprafeţelor cu vegetaţie forestieră şi a exploatării agricole a terenurilor
.
Pajiştile, înscrise în categoria pajişti secundare -păşuni şi fâneţe rezultate în urma
defrişărilor -însumează 89.285 ha care reprezintă 17,9% din suprafaţa judeţului
Botoşani.
Pajiştile, ca şi pădurile, constituie un echilibru ecologic în cadrul acţiunilor şi
retroacţiunilor dintre floră, faună, sol şi climă de aceea conservarea şi valorificarea lor
judicioasă se doreşte a fi urmărită în aceeaşi măsură ca şi in cazul ecosistemului
forestier.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
48
Fig. 23 Versanţi afectaţi de alunecări de teren în urma despăduririlor, comuna
Truşeşti, sat Drislea.
Marea importanţă a pajiştilor revine şi din faptul că sunt o sursă de hrană pentru
animalele domestice, mare parte din hrana acestora fiind asigurată de pajisti. Cu toate
acestea păşunile judeţului Botoşani sunt într-o stare avansată de degradare, la toate
nivelurile de funcţionalitate: economică (asigurarea de furaje pentru animale), de
natură floristică şi faunistică (biodiversitatea naturală) şi mai ales de natură ecologică,
amplificarea proceselor de eroziune a solului scăzând dramatic productivitatea.
Presiunea asupra paşunilor nu s-a concretizat neapărat prin aspecte cantitative ci
mai mult calitative. Cu toate că, la nivel de judeţ, conform recensămintelor agricole,
efectivele din zootehnie au cunoscut un trend descendent continuu din 1990 şi până în
prezent(cu aprox.40% ), practicarea aceluiaşi sistem de păşunat dezorganizat s-a
păstrat.
Păşunatul excesiv a dus într-un timp scurt la apariţia eroziunii. Prin păşunat
neraţional materia vegetală scade atât în cantitate cât şi calitate; ierburile se epuizează,
covorul vegetal se răreşte, apar suprafeţe lipsite total de vegetaţie, mai ales prin
dispariţia gramineelor. Acest scenariu presupune apoi reducerea capacităţii de infiltrare
a apelor pluviale în sol şi dislocarea unei cantităţi mai mari de material solid după
ploile cu caracter torenţial.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
49
Folosirea terenurilor puternic înclinate ca păşune a creeat de asemenea premize
pentru creşterea vitezei de scurgere a apei şi deci transportul unei cantităţi mai mari de
sol, condiţii determinante în declanşarea eroziunii în suprafaţă. În lipsa unor lucrări
ameliorative trecerea dintre eroziune în suprafaţă la cea de adâncime, prin instalarea
ogaşelor, ravenelor, s-a facut natural, într-un timp relativ scurt şi cu un impact negativ
simţitor asupra calităţii păşunilor.
3.4.3 Dezvoltarea infrastructurii şi a spaţiului construit
În intenţia de a folosi cât mai complex teritoriul, de a exploata resursele solului şi
subsolului, toate sau aproape toate acţiunile antropice întreprinse s-au dovedit a fi, în
special pentru terenurile în pantă, momente importante în declansarea proceselor
geomorfologice.
Ca o consecinţă a modului dezorganizat de dispunere a terenurilor agricole reţeaua
de drumuri a urmat aceeaşi direcţie şi anume dispunerea perpendicular pe curbele de
nivel. Drumurile de exploatare, nepietruite, amplasate pe versanţi, lipsite de şanturi de
colectare a apei formează trasee pentru scurgerea concentrată. Dupa cum se observă si
din fig.24 urmele lăsate de roţile carelor în rânduri repetate pe aceeaşi direcţie nu fac
decât să grăbească formarea ogaşelor şi a ravenelor. Nerespectarea principalelor norme
de utilizare şi întreţinere a drumurilor a dus la degradarea lor sub presiunea factorilor
de mediu şi a circulaţiei.
Fig. 24 Forme de eroziune în adâncime rezultate în amplasării unei reţele improprii
de drumuri de exploatare, comuna Suliţa
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
50
Organizarea haotică a parcelelor de teren şi deci a reţelei de drumuri de exploatare
şi lipsa de fonduri fac din refacerea sau îmbunătăţirea prin aplicarea de tratamente
mecanice căilor de rulare doar un deziderat fără aplicaţii practice. Aşadar în situaţia în
care eroziunea în adâncime face calea de rulare impracticabilă cea mai “comodă”
opţiune este alegerea altui traseu ceea ce implică scoaterea din circutitul agricol a altor
suprafeţe de teren.
Deşi la nivel local terenurile degradate prin astfel de acţiuni pot părea
nesimnificative ca mărime, la nivel de judet, acestea sunt responsabile pentru
majoritatea suprafeţelor totale afectate de ravenare.
Fig. 26 Forme de eroziune în adâncime rezultate în amplasării unei reţele improprii de
drumuri de exploatare, comuna Ungureni
Infrastructura de transport rutier a constituit de asemenea discontinuităţi în profilul
versanţilor prin lucrările de construcţie premergătoare reţelelor complexe de transport,
în principal prin excavaţii şi haldări ale materialelor rezultate pe versant. Vibraţiile
produse de traficul rutier sunt o cauză secundară cu acţiune lentă, de lungă durată, în
declanşarea alunecărilor de teren. Corelate însă cu alte cauze, vibraţiile produse în
trafic contribuie la menţinerea unei dinamici accentuate în zona platformei drumului.
Cel mai concludent exemplu, din judeţul Botoşani este cazul drumului naţional
29D, zona Dealul Mare în apropiere de Gorbănesti, drum cu o importanţă strategică
pentru judeţ, asigurând legătura cu barajul de acumulare Stânca–Costeşti şi implicit cu
Republica Moldova. Deşi au fost necesare investiţii mari în proiectare şi executare
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
51
pentru construcţia unei variante la strada veche afectată de alunecările de teren,
aceasta s-a surpat înainte de inaugurarea din 2007, pe aproximativ 100 de metri.
Pentru devierea a doi kilometri de drum a fost modificată suprafaţa unui versant în
întregime, s-a defrişat în intregime o pădure şi s-au cheltuit sume uriaşe inutil,
deoarece proiectanţii au ignorat condiţiile naturale locale şi nu a fost realizat nici un
studiu de prefezabilitate.
Fig.27 Alunecări de teren pe traseul drumului naţional 29D, zona Dealul Mare
Un alt exemplu este tronsonul de cale ferată ce duce la Săveni care nu a funcţionat
nici măcar un an pentru că s-au produs alunecări pe terasamentul din zona Vlăsineşti,
oraşul Săveni rămânând singura localitate din ţară cu gară în care nu ajunge nici un
tren.
Creşterea demografică a presupus şi nevoia de noi locuinţe şi utilităţi publice
determinând aşadar extinderea spaţiului construit. Conform Inspectoratului de Stat în
Construcţii mai puţin de jumătate din toate construcţiile efectuate anual beneficiază de
studii premergătoare sau aviz de proiectare. În cele mai multe cazuri din necunoştintă
de cauză se construieşte în zone cu risc ridicat la hazarde de tipul alunecărilor de teren
fără a se ţine cont de constituţia geologică a versanţilor.
În spaţiul rural deplasarea vetrelor pe versant, ca urmare atât a creşterii numărului
de imobile, dar şi a intensităţii viiturilor din ultimii ani, a s-a soldat cu declanşarea sau
reactivarea alunecărilor de teren.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
52
Fig. 28 Alunecări de teren ca urmare a supraîncărcării versanţilor, comuna Lunca
Tocmai din acest motiv alunecările de teren produc consecinţe din cele mai
spectaculoase în zonele cu spaţiu construit.
În tabelul nr. 2 sunt sintetizate principalele zone antropizate afectate de alunecări
active sau în curs de activare:
Tabelul nr.2: Zone şi construcţii afectate de alunecări de teren
Sursă date: ISJU Botoşani
Localitatea Zona afectată de alunecări de teren
Construcţii afectate
Comuna Radăuţi-Prut
Zona Baranca- mal Prut 1198 m- mal râu Prut, graniţa cu Ucraina; sunt necesare lucrări de consolidare.
Comuna Bucecea
600 m ,mal râu Siret Captare apa din râul Siret; est în pericol conducta cu diametrul de 800 mm ce alimentează oraşele Botoşani şi Dorohoi.
Comuna Broscăuţi
Versant drept râu Jijia- Alunecări active cu posibilităţi de extindere;
78-locuinţe D.J, pod pe D.J.292 Dren+zid de sprijin
Comuna Ibăneşti
Dealurile Măgura, Pleşu; Terenurile din zona Bisericii;
34 –locuinte 2,5 km drum comunal Teren agricol
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
53
Municipiul Dorohoi
Str. 1 Mai, cartier locuinţe Victoria; Sunt lucrări de reabilitare în execuţie.
1300 m –str. 1 Mai(500 m sunt impracticabili) 3 locuinte 500 apartamente
Vechea carieră de argilă din zona Trestiana
Str. Mihai Eminescu (peste 500 m) Reţeaua electrică 10 locuinţe ,proprietate personală Staţia electrică de transformare.
Municipiul Botoşani
Cartier Ciuşmea Versant N-E;
500 m D.J. 2 km DC 30 locuinţe Teren agricol
Comuna Curteşti -localitatea Orăşeni Deal
Zona centrală a localităţii Biserica 40 locuinţe DC Teren agricol
Comuna Santa Mare
DJ 282 A
DJ Teren agricol
Comuna Stăuceni
DN 29 D Drumul Naţional Pod pe DN Teren agricol
Comuna Răchiţi
Zonă centrală -locuinţe; este propusă evacuarea locuinţelor.
Comuna Gorbăneşti
DN29D DN- Km 19 -km 21
Comuna Unţeni
DN 29 D DN-km54 - Km 53
Comuna Manoleasa
DN 29 D DN –km 95 Pod peste DN
Comuna Albeşti
DJ 282 A Drum judeţean din localitate
Municipiul Botoşani
Str. Imparat Traian Strada Împărat Traian 50 de locuinţe
Comuna George Enescu
DJ 293 DJ 293 pe o porţiune de 3 km
Comuna Leorda
DN 29 B DN 29 B Reţea aducţiune apa
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
54
Suprafeţele întinse pe care le ocupă, diversitatea formelor pe care le îmbracă,
precum şi multitudinea de factori determinanţi implicaţi în procesele geomorfologice
au determinat carcaterul apreciativ al lucrării. Cu toate că procesele erozionale cunosc
o desfăşurare mai vastă, pe termen scurt alunecările de teren produc cele mai
însemnate pagube.
3.4.4 Studiu de caz .Comuna Broscăuţi
Pentru a observa mai în detaliu problematica alunecărilor de teren, în toată
complexitatea lor fenomenologică precum şi pagubele pe care le pot crea, am realizat
studiul de caz pentru comuna Broscăuţi, unde recent, au fost reactivate alunecări de
teren de mare amploare.
Localizare:
Administrativ, suprafaţa de 27 ha afectată de alunecări de teren active este
amplasată în zona centrului civic al comunei Broscăuţi, judeţul Botoşani, pe versantul
drept al râului Jijia. La nord este delimitat de albia minoră a râului, la vest de drumul
judeţean DJ 292 iar la sud şi est de central civic al comunei.
Fig.29 Localizarea zonei afectate
Sursă date: Google Earth
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
55
Caracterizarea cadrului natural:
Fundamentul Precambrian al regiunii are o suprafaţă puţin accidentată şi slab
fisurată, aspect ce conferă zonei o slabă mobilitate tectonică. Cuvertura sedimentară
se suprapune în întregime zonei de extindere a Sarmaţianului, la suprafaţă Cuaternarul
individualizându-se printr-o pătură de 10-15 m grosime , formată dintr-un complex
argilo-prafos-nisipos. Geomorfologic, alunecarea de teren Broscăuţi se află pe un
front de cuesta cu expoziţie predominant Nordică, încadrându-se distinct în ansamblul
reliefului de cuesta din Câmpia Jijiei. Versantul pe care s-a declanşat alunecarea de
teren studiată are o lungime de circa 500m, panta medie de 12° şi o energie de relief
de 45-46 m. Materialul din care este alcătuit deluviul alunecat este de natură
argiloasă, iar fundamental din argile mărnoase şi marne.
Clima are un caracter temperat continental cu nuanţe excesive; temperatura medie
anuală este de 8,6 °C , cu maxima în Iulie(21,1°C) si minima în ianuarie(-4,2°C).
Caracteristic climatului temperat continental, regimul pluvial prezintă mari variaţii în
decursul anului. Evenimentul pluvial declanşator al alunecărilor de teren, din
28.06.2010 a durat 5 ore şi a însumat 102mm.
Condiţiile hidrogeologice generale ale zonei de alunacare Broscăuti, aparţin
structurilor litologice cu straturi freatice formate pe interfluvii sculptural, la baza
luturilor eluviale. Adâncimea apei freatice în zona de influenţă a alunecării de teren
variază între 5 şi 7 m.
Scurt istoric al problematicii
Dezvoltată în etape succesive, în special după evenimentele pluviale din perioada
1969-1972 alunecarea de teren “Broscăuţi “ a surprins prin complexitate şi pagube
produse. Specialiştii care au analizat zona au precizat că este o alunecare insecventă,
regresivă, cu un microrelief vălurit, monticular în treimea superioară, cu platforme şi
microdepresiuni închise cu vegetaţie hidrofilă. Structura litologică alternantă, cu
materiale sensibile la umezire, drenajul intern şi extern deficitar, subminarea bazei
versantului prin eroziunea malului drept al Jijiei au constituit cauzele naturale
premergătoare declanşării proceselor geomorfologice.
Conform datelor înregistrate la Primărie, în perioada 1969- 1996 au fost distruse
45 de gospodării individuale, 84 au fost afectate, moara de grâu a fost distrusă iar
traseul drumului judetean DJ292 a fost schimbat.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
56
În perioada 1997-2005 alunecările de teren s-au manifestat prin: afectarea a 8
gospodării individuale, desprinderea şi prăbuşiri masive de pământ atât din cornişă cât
şi de la baza alunecării, ruperea fundaţiilor construcţiilor din zona vestică.
În perioada 2006-2010 au fost intensificate surpările în malul Jijiei combinate cu
deplasări verticale şi orizontale ale maselor de pamant în sectorul aferent fondului
construit. Înaintarea regresivă a abruptului principal, prin dislocare şi prăbuşire a dus
la translatarea a circa 7500m³ de material.
În doar 2 luni, în vara anului 2010 falia de desprindere a înaintat cu 20 de m
afectând fundaţia a peste 80 de gospodării, gradiniţa satului, drumul comunal(fost
judeţean) şi drumul judeţean DJ 292.
Fig. 30 Alunecări de teren active, comuna Broscăuţi
Deşi factorul declanşator a fost intensitatea ploilor din iunie 2010, alţi factori,
conjucturali au determinat amploarea alunecărilor de teren. Din spusele localinicilor şi
din datele primăriei se atestă existenţa unei livezi de nuc pe suprafaţa alunecată în
prezent. După tăierile necontrolate, din întreaga livadă a rămas un singur exemplar,
restul suprafeţei fiind utilizată ca teren agricol. Din necunostinţă de cauză sau
ignoranţă nu s-au luat în seamă restriscţiile litologice şi geomorfologice ale zonei.
Astfel deşi panta mare a versantului şi litologia predispun zona la hazarde de tipul
alunecărilor, primăria a acordat autorizaţii de construcţie pentru gospodării personale.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
57
Fig. 31 Alunecări de teren, Comuna Broscăuţi
Supraîncărcarea versantului prin extinderea spaţiului construit a crescut astfel
greutatea deluviului precum şi gradul de instabilitate. Marele dezavantaj al acţiunilor
întreprinse până în prezent a fost acela de a viza efectele şi nu cauza. S-au acordat
fonduri pentru ajutoararea gospodăriilor afectate de alunecările de teren, în principal
pentru reamenajarea construcţiior personale, dar nu s-au derulat proiecte pentru
amenajrea întregului teritoriu.
Obiective viitoare:
Punerea în pericol a construcţiilor existente, a terenurilor agricole şi a utilităţilor
din zonă a determinat Consiliul Local al Comunei Broscăuţi să işi asume
responsabilitatea iniţierii unui proiect de investiţii pentru amenajarea teritoriului
degradat.
Obiectivele acestui proiect sunt:
a) Regularizarea scurgerii de suprafaţă;
b) Reducerea si menţinerea coborată a umidităţii rocilor, captarea izvoarelor de coastă.
c) Taluzarea abruptului principal în noile zone afectate şi modelarea generală variabilă a
perimetrului.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
58
d) Amenajarea de plantaţii silvice – predarea spre împădurire a unor terenuri proprietate
private Ocolului Silvic Jijia- şi înfiinţarea de pajişti temporare în zonele relative
uniforme.
e) Protecţia zonei locuite prin executarea unui sistem de drenuri sifon pe un front de
minim 150m, completat cu lucrări de regularizare a scurgerii apei de suprafaţă şi cu
măsuri restrictive( interzicerea amplasării de noi constructii sau de extindere a celor
existente).
Oportunitatea investiţiilor este permanentă, în condiţiile în care gospodăriile
individuale existente trebuie protejate iar zona afectată scoasă din izolare, valorificată
şi utilizată corespunzător.
Până în prezent în zona alunecărilor de teren Broscăuţi acţiunile antropice au fost
materializate doar în direcţia satisfacerii nevoilor personale pe termen scurt fără a se
lua măsuri concrete pentru îmbunătăţirea cadrului natural. Pe viitor se doreşte
concretizarea obiectivelor prevăzute în proiectul iniţiat.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
59
Concluzii
În decursul timpului istoric dimensiunea intervenţiei umane a crescut direct
proporţional cu cresterea necesităţilor societăţii, fapt ce s-a impus ca o regulă a
contextului evolutiv contemporan.
Judeţul Botoşani, cu toate că nu se incadrează in grupa zonelor puternic urbanizate
sau industrializate, unde impactul antropic este uşor vizibil, se confruntă cu grave
modificari ale calităţii mediului înconjurator.
În prezenta lucrare am încercat să evidenţiez impotanţa proceselor geomorfologice
implicate in modelarea actuală a reliefului şi activităţile antropice care influenţează aceste
procese.
Studiind principalele aspecte definitorii ale cadrului natural, substratul litologic,
carcateristicile morfometrice ale reliefului (declivitate, adâncimea fragmentării, orientarea
versanţilor), aspectele climatice (torenţilaitatea ploilor), am ajuns la concluzia ca este
justifcată încadrarea componentelor cadrului natural în categoria factorilor potenţiali.
Analizând factorul antropic în manifestarea proceselor de modelare actuală, reiese
că distrugerea pădurilor pe terenurile în pantă, suprapăşunatul, cultivarea plantelor
prăşitoare şi practicarea unor tehnici de lucru al pământului necorespunzatoare pe
terenurile în pantă, au repercursiuni grave asupra stării de echilibru a versanţilor.
Pentru teritoriul judeţului Botoşani, studiul proceselor geomorfologice are
însemnatate atât ştiinţifică cât mai ales economică. Economia slab dezvoltată a zonei este
bazată în principal pe sectorul agricol, astfel că studierea şi protejarea terenurilor este
imperios necesară.
Dacă în timp geologic procesele geomorfologice fac parte din etapele naturale de
evoluţie a reliefului pentru momentul actual, al societăţii activitatea lor implică restricţii
in exploatarea terenurilor, provoacă pagube economice prind scaderea fertilităţii solurilor
sau prin afectarea construcţiilor omeneşti.
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
60
Bibliografie
Bacăuanu V., Cercetări geomorfologice asupra Câmpiei Moldovei, Editura Al. I.
Cuza, Iaşi, 1967
Bojoi I., Dinamica peisajului geografic din Câmpia Moldovei, Editura
Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi 1977
Ioniţă I. Geomorfologie aplicată-procese de degradare a regiunilor deluroase,
Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 2000
Ioniţă I., Relieful de cueste din Podişul Moldovei, Editura Corson, Iaşi, 2000
Hurjui C., Nistor D., Petrovici G., Degradarea terenurilor agricole prin ravene
si alunecări de teren, Editura Alfa, Iaşi 2008
Moţoc M., Eroziunea solului si metodele de combatere, Editura Ceres, Bucureşti
1975
Popa N., Nistor D., Amenajarea şi exploatarea terenurilor agricole, degradate
prin eroziune , Editura Edict, Iaşi, 2009
Rădoane M., Rădoane N., Ioniţă I., Surdeanu V., Ravenele : forme, procese şi
evoluţie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca , 1999
Stănecu P. , Alunecări de tern- prevenire si combatere, Editura CERES,
Bucureşti, 1971
Tufescu V., Judeţul Botoşani, Editura Academiei Republicii Socialiste România,
Bucureşti, 1977
**** Raport starea mediului, Botoşani, 2010
****Anuarul judeţului Botoşani, 2009
**** Starea actuală a factorilor de mediu-studiu de fundamentare, Consiliul Judeţean
Botoşani, 2010
**** Evoluţia populaţiei- studiu de fundamentare, Consiliul Judeţean Botoşani, 2010
****Stabilirea şi delimitarea zonelor de risc-studiu de fundamentare, Consiliul Judeţean
Botoşani, 2010
**** Evoluţia istorică şi culturală-studiu de fundamentare, Consiliul Judeţean Botoşani,
2010
Activităţi antropice cu impact asupra proceselor geomorfologice
actuale în judeţul Botoşani 2011
61
****Codul pentru bune condiţii agricole şi de mediu (GAEC)- Institul Naţional de
Cercetare pentru Agrochimie şi Pedologie (ICPA), Bucureşti, 2010
**** Sisteme si modele pentru paşunat, ICPA, 2010
http://www.cjbotosani.ro/portal.html
www.anpm.ro
http://www.mmediu.ro/
http://www.icpa.ro/
http://www.isubotosani.ro/
http://www.dadr.ro