lucrare dieta În litiaza renala 2015 ok

8/16/2019 Lucrare Dieta În Litiaza Renala 2015 OK

1/61

CUPRINS

CAPITOLUL I. INTRODUCERE - NOTIUNI DESPRE BOALA

Definiţia bolii

Noţiuni de anatomie şi fiiolo!ie

Etio"ato!enie

Sim"tomatolo!ie

Cla#ifi$a%e

E&amin'%i "a%a$lini$e

Dia!no#ti$ "oiti( şi dife%enţial

T%atament

E(oluţie şi $om"li$aţii

)*. P%o!no#ti$

CAPITOLUL II + DIETA ,N LITIAA RENAL

CAPITOLUL III + CAURI CLINICE

P%eenta%ea $aului n%.)

P%eenta%ea $aului n%. /

P%eenta%ea $aului n%. 0

CONCLUII

BIBLIO1RA2IE


2/61

CAPITOLUL I + NO IUNI DESPRE BOALȚ

Definiţia bolii

Litiaza renală este o afecţiune caracterizată prin formarea de calculi în interiorul

cavităţilor pielocaliceale şi în căile urinare, în urma precipitărilor substanţelor care, în mod

normal, se găseau dizolvate în urină.

Litiaza renală reprezintă, o afecţiune frecventă care se poate întâlni la orice vârstă,

chiar în prima copilărie. Este mai frecventă la bărbaţi decât la femei.. !oţiuni de anatomie şi fiziologie

"rganele aparatului urinar se dezvoltă din mezodermul intermediar şi endodermul

sinusului urogenital.

#inichiul este un organ pereche situat în partea superioară a spaţiului introperitoneal

al cavităţii abdominale, lateral de coloana vertebrală în regiunea lombară.

$orma rinichiului poate fi comparată cu cea a unei boabe de fasole. La făt, şi la copil,

până la %&' ani, rinichiul are aspect lobat. El prezintă o faţă anterioară conve(ă, orientată

antero&lateral, o faţă posterioară plană, care priveşte postero&medial, o margine laterală

conve(ă, o margine medială concavă, o e(tremitate superioară şi alta inferioară.

)arginea laterală este conve(ă şi întretăiată de şanţul longitudinal. )arginea medială

este concavă şi prezintă spre partea superioară, hilul renal.*ilul se continuă în interiorul

rinichiului cu o cavitate numită sinusul renal.

+n interiorul sinusului se văd &- ridicături conice numite papile renale.

Dimensiunile rinichiului variază în funcţie de vârstă. La adult el are greutatea de -%&

-' g. #inichiul nou&născutului, raportat la greutatea corporală, este mai greu decât al

adultului, greutatea lui fiind de -&- g.

Lungimea la adult este de -&- cm, lăţimea de /&0 cm, grosimea de ,/&% cm.

1tructura rinichiului

#inichiul este învelit la suprafaţă de o capsulă fibroasă formată din fibre colagene şi

elastice. 2e secţiunea realizată în lungul margini laterale, se observă la periferie o zonă brună

numită corticala renală, iar în centru spre sinusul renal o zonă de culoarea roşie&gălbuie,

numită medulara renală.


3/61

3ona medulară este formată din &-' formaţiuni triunghiulare pe secţiune, numite

piramidele renale )alpighi. Ele sunt orientate cu baza spre corticală şi vârful spre sinusul

renal.

3ona corticală prezintă striaţiuni radiate alternând cu zone, în aparenţă. 2orţiunile

striate sunt în număr de '&/ pentru fiecare piramidă.

4orticala şi medulara sunt alcătuite din tubi uriniferi, vase sanguine şi ţesut

interstiţial. 5ubul urinifer este format din nefron şi tubul colector.

a. !efronul reprezintă unitatea structurală şi funcţională a rinichiului. $iecare nefron

este alcătuit din corpusculul renal, tubul contort pro(imal, ansa nefronului 6ansa *enle7 şi

tubul contort distal.

4orpusculul renal )alpighi este o formaţiune sferică cu diametrul de , mm formată

dintr&un ghem de capilare numit glomerul şi o capsulă a glomerului.

8lomerulul este un ghem de capilare.

4apsula glomerulului reprezintă partea dilatată a tubului urinifer invaginat de

glomerul. Ea este o membrană epitelială formată din două lame9 e(ternă sau parietală şi

internă sau viscerală.

+ntre ele se află lumenul capsular, în care se adună urina primară.

5ubul contort pro(imal are circa &% mm lungime şi este situat în corticala renală,

continuând lama e(ternă a capsulei :o;man la nivelul polului urinar.

şi continuă tubul contort pro(imal.

5ubul contort distal are circa '&0 mm. Lungime şi se continuă în vecinăttaea piramidei

$errein cu segmentul de unire care se deschide într&un tub renal colector din piramida renală.

b. 5ubul renal colector are lungimea de &/ mm şi traiect rectiliniu.

$uncţiile rinichiului

$uncţia fundamentală a rinichiului este de a epura plasma de anumite substanţe

novolatile endogene, în special produşi finali ai metabolismului protidic şi nucleoprotidic

precum şi de diverse substanţe e(ogene pătrunse în organism.$ormarea urinei este un proces e(trem de comple(, care încep cuultrafiltrarea prin

membrana glomerulară a apro(imativ -?/ din plasma sanguină ce străbate rinichii. 2rin

e(creţia urinară a diverselor substanţe novolatile, împreună cu o cantitate de apă care, în

general nu depăşeşte -@ din valoarea ultrafiltratului glomerular, rinichii îndeplinesc funcţii

de mare importanţă, dintre care menţionăm9

participarea la menţinerea concentraţiei plasmatice a unor substanţe neionizate

necesare metabolismului energetic şi plastic 6glucoză, aminoacizi, etc.7 şi a unor produşifinali ai metabolismului protidic şi meleoprotidic 6uree, creatinină, acid uric etc.7


4/61

controlul concentraţiei plasmatice a unor ioni? !aA4aA, 4l&, *4"%&, etc.7 prin

mecanisme active sau pasive reabsorbţia sau secreţia lor tubulară în funcţie de necesităţile

organismului.

menţinerea homeostaziei volumului lichidelor e(tracelulare şi a volemiei, eliminând

e(cesul de apă e(ogenă sau rezultată prin catabolismul celular&funcţia izovolemicăB

controlul echilibrului acido&bazic al umorilor prin modificarea raportului dintre

secreţia de *A şi reabsorbţia de *4"%&, în funcţie de starea echilibrului acido&bazic.

#inichii e(ercită o serie de funcţii endocrine, dintre care amintim9

participarea la controlul tensiuni arteriale sistemiceB

controlul eritropoieziei medulareB

reglarea metabolismului fosfo&calcicB

intervenţia indirectă în controlul diverselor metabolismul.

4ăile urinare

=reterul

=reterele sunt conducte care continuă bazinetele celor doi rinichi, coborând

retroperitoneal de o parte şi de alta a coloanei vertebrale.


5/61

solubilizare redusă. 4ând urina devine suprasaturată cu materiale insolubile în anumite

condiţii apar calculii de diferite mărimi.

2rincipalii factori sunt reprezentanţi de9

deshidratare

creşterea concentraţiei sărurilor urinare 6hipercalcemie, cistinurie7

variaţiile p*&ului urinar în ambele sensuri

factori metabolici9 guta, avitaminozeB

factori anatomici9 congenitale sau câştigaţi care alterează drenaCul urineiB

factori bacteriologici9 e(istă unii germeni care secretă urează generatoare de amoniac,

favorizând apariţia calculilor amoniaco&magnezieni.

4lasificare

+n funcţie de compoziţia chimică a calculilor, litiaza renală poate fi clasificată în9

litiaza calcicăB

litiaza uricăB

litiaza cistinicăB

litiaza (antinică.

'. 1imptomatologie

Litiaza renală se poate manifesta clinic sub patru forme principale9

a7 calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bănuit la bolnavii de gută,

infecţiei urinare, imobilităţi la pat, paraplegici.


6/61

Durata este variabilă, ore sau chiar zile, iar sfârşitul colicii poate coincide uneori cu

eliminarea calculilor.

c7 infecţia urinară datorită stazei urinare realizate prin obstacol şi a reflu(ului urinar,

germenii pot infecta căile urinare, fie pe cale ascendentă, fie pe cale hemetogenă generând

infecţii de diferite tipuri. Fnfecţiile urinare reprezintă complicaţii redutabile ale litiazei şi, de

multe ori, reprezintă singura formă de manifestare a acestuia.

/. 4lasificare

+n funcţie de compoziţia chimică a calculilor, litiaza renală poate fi clasificată în9

litiaza calcică 6o(alică, fosfatică, mi(tă7B

litiaza uricăB

litiaza astenicăB

litiaza (antinică.

0. E(aminări paraclinice

#adiografia renală simplă evidenţiază calculii radioopaci, numărul, forma şi

localizarea lor.

Ecografia renală este o e(plorare de prim ordin prin informaţiile pe care le aduce şi

caracterul ei neinvaziv permite de asemenea diagnosticarea litiazei renale şi a impactului său

asupra rinichiului.

=rografia intravenoasă cu substanţă de contrast pune în evidenţă calculii

radiotranparenţi, ca şi modificările căilor urinarea în amonte de obstacol, impactul asupra

parenchimului renal şi eventualele leziuni anatomice.

1cintigrafia renală apreciază funcţionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic, dar

ea nu este indispensabilă diagnosticului.

1umarul de urină. 1e cercetează prezenţa9

albumine cu apreciere cantitativăB

glucozăB

mobilinogenB pigmenţi biliari.

1edimentul urinei9

leucociteB

hematiiB

diferite săruri.

#eacţia 6p*&ului7 urinei normal acidată şi variază între ',0&, în funcţie de dietă.

olumul urinar în medie -/ ml?zi în funcţie de aportul hidric9mai puţin de -/ ml?zi oligurie


7/61

mai mult de -/ ml ?zi poliurie

4uloarea urinei poate deveni hipercromă, portocalie în ingestie redusă de lichide,

pierderi lichidiene e(cesive, febră etc.

)irosul urinei9

fetid9 semnifică infecţii urinare severeB

amoniacal9 fetid în infecţii urinare

2roba


8/61

tumorilor căilor e(cretoare 6bazinet, ureter7, cheagulri de origine renală.

. 5ratament

5ratamentul conservator al litiazei renale implică9

5ratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziază, oricare ar fi natura lor

chimică.

5ratamentul profilactic propriu fiecărui varietăţi de litiaze

a. 5ratamentul 8eneral 4urativ 4omun

5abloul clinic cel mai frecvent observat în litiaza renală este constituit de colica

ureterală. +n 0&@ calculii ureterali pot beneficia de un tratament medical, calcul putându&

se elimina spontan. De asemenea, chiar şi în cazurile când calculi ureterali nu se însoţesc de

colica acută, se va aplica mai întâi un tratament medicamentos.

+n tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra în primul rând

medicaţia antispastică şi antialgică pe cale intramusculară sau intravenoasă.

analgetice9


9/61

spasmofilitice uzuale se mai asociază9 #")E#8


10/61

a. 4omplicaţiile mecanice sunt determinate de prezenţa unui calcul pe căile urinare

e(cretoare, care reprezintă un obstacol incomplet sau complet privind e(creţia urinii. Este

posibil ca, uneori, să se instaleze în amonte faţă de obstacol o dilatare pielocaliceală de volum

variabil. E(cluderea funcţională a rinichiului 6rinichi mut7 are loc în cazul când calculul

produce o obstrucţie totală.


11/61

CAPITOLUL II. - DIETA ,N LITIAA RENAL

Litiaza renala loveste mult mai frecvent in perioadele de bunastare ale istoriei.

:arbatii sunt mai frecvent afectati decat femeile. Dieta are un rol hotarator in formarea

calculilor de calciu si de acid uric, insa si predispozitia genetica este responsabila cu

declansarea bolii.

2e primul loc este aportul insuficient de lichide, care face ca urina sa fie concentrata,

aciditatea ei Cucand un rol favorizant, important. #inichiul elimina o cantitate mai mare de

o(alati si calciu care se vor combina cu p*&ul acid al urinei si vor forma cristalele de o(alatde calciu ce se vor organiza in Jcariere> mai mari sau mai mici.

1tudii de specialitate au demonstrat ca o dieta foarte bogata in proteine favorizeaza formarea

calculilor renali de calciu si acid uric. Fn mod normal, urina contine citrat, o substanta care

inhiba constituirea cristalelor de o(alat de calciu.


12/61

Dupa ce ani la rand s&a crezut ca prin limitarea aportului de calciu se va obtine o

scadere a frecventei colicilor renale, astazi este demonstrat ca limitarea drastica a calciului

ingerat nu scade, ci creste riscul formarii pietrelor la rinichi.

1e recomanda ca doza normala de calciu sa fie mentinuta la -. mg?zi, iar @ din

ea sa provina din lactate. 4alciul din lapte se absoarbe mult mai usor decat cel din legume sifructe sau decat cel din tablete. 4alciul mai poate fi luat si din conservele de sardine, somon

6cu tot cu oase7 si fulgi de ovaz. " mare parte din cereale contin calciu, facand o buna

combinatie cu laptele.

2roteinele

Fn prezent, tendinta este de a reduce aportul e(cesiv de carne de orice fel9 peste,

pasare, vita, porc, etc. fiind dovedit faptul ca prea multe proteine duc la eliminarea unei uriniacide. 5otodata, urina va contine cantitati mai mari de acid uric, acid o(alic si calciu si, deci,

va favoriza formarea calculilor renali.

Legumele si fructele

4u mici e(ceptii, nu e(ista nici o restrictie de alimentatie in ceea ce priveste

vegetalele. :a chiar este foarte bine sa mananci cantitati insemnate de fructe si legume

proaspete, tocmai pentru ca determina o alcalinizare a urinei si duc la cresterea cantitatii decitrat eliminata de rinichi.

4ele bogate in o(alati9 spanac, stevie, macris, rosii, smochine, coacaze, afine, nuci si

arahide trebuie evitate sau, daca pofta nu&ti da pace, consuma&le impreuna cu alimente bogate

in calciu9 branzeturi sau alte derivate lactate. Fn acest fel, o(alatii de calciu formati in tubul

digestiv, nefiind absorbiti, se elimina direct in scaun.

1odiul

1odiul 6sarea de bucatarie7 se gaseste, in diverse cantitati in toate alimentele. 1odiul in

e(ces favorizeaza eliminarea renala de calciu, ducand la formarea cristalelor de o(alat de

calciu in urina. !ici cealalta e(trema nu este de dorit9 prea putin sodiu in alimentatie

declanseaza unele mecanisme de economisire a apei, urina rezultata fiind in cantitate mai

mica si mai concentrata. De aceea, este recomandat un consum moderat de sare sub g?zi.

Dulciurile


13/61

4ele mai iubite dulciuri ciocolata, pralinele si orice alte deserturi cu cacao ascund

Jzacaminte> de o(alati, care dau nastere pietrelor, deloc pretioase. 4onsumul e(agerat de

dulciuri rafinate se asociaza cu o crestere a eliminarii urinare de calciu.

itaminele

"rice supliment de vitamine sau minerale trebuie luat doar la recomandarea

medicului. 1&a dovedit ca un aport crescut de vitamina 4, vitamina D 6ulei de peste7 si

suplimente de minerale continand calciu, creste riscul aparitiei litiazei renale. 1e pare ca

vitaminele din grupul : 6:-, :, :%, :0, :-7 si restul de vitamine liposolubile 6vitamina


14/61

4u toate ca pietrele din calciu 6o(alat de calciu7 sunt cele mai frecvente 6&/@7, se

mai intalnesc si altele9 /&-@ sunt din acid uric, alte /&- @ sunt din struvita si apatita

6pietrele infectioase7, cele mai rare fiind pietrele Jorganice>, de cistina apro(imativ -@. De

cele mai multe ori, calculii intalniti in litiaza renala sunt micsti, avand in compozitia lor mai

multe substante.

ALI3ENTE PER3ISE 4INTERISE BOLNA5ILOR DIA1NOSTICA I CUȚ

LITIAA RENAL

Re!imul alimenta% al bolna(ilo% $u "iet%e de natura urica va fi alcalinizant. a

cuprinde proteine si grasimi 6carne, oua, lapte, branzeturi7 in cantitate redusa si va fi mai

bogat in glucide 6paste fainoase, legume, fructe7. :auturile de asemenea vor fi alcalinizante9sucuri din fructe, lapte degresat. 3a#u%a "%in$i"ala de t%atament in litiaa #i $oli$a %enala

este cura permanenta de diureza, adica aportul zilnic al unui volum suficient de lichide,

capabil sa realizeze o urina diluata 6,/&% l?' ore7. Fmportant este nu cat se bea, ci cat se

elimina. 2ractic, bolnavii vor trebui sa bea ziua o cana de apa la doua ore, iar la culcare, /

ml de ceai. 1e vor trezi o data sau de doua ori pe noapte, iar atunci vor mai bea cate o cana de

apa sau ceai.

Cauele $oli$ilo% %enale.

Coli$a %enala este cea mai tipica durere de origine renala care poate sa apara odata cu

un consum mare de lichide, efort, trepidatii, caldura. Debutul colicii este predilect noaptea

printr&un acces dureros violent, ca o lovitura de pumnal 6bolnavul se tavaleste pe Cos de

durere7, atinge un paro(ism si apoi lent dispare cu sau fara tratament.

Sim"tomele $oli$ii %enale

Durerea cu caracter de lovitura de pumnal iradiaza pe traiectul ureterului spre

teritoriul genitocrural. Fn colica testiculul este adesea retractat spre inelul inghinal prin

contractia cremasterului si poate prezenta o sensibilitate deosebita. 4olica renala, care uneori

poate imbraca aspectul unei colici subintrante 6colici repetate7 se insoteste de regula de

fenomene urinare 6tulburari de mictiune & polaNiurie, disurie, tenesme vezicale si hematurie7.

:olnavul care are colica renala este e(trem de agitat, an(ios, cauta mereu o pozitie

antalgica pe care nu o gaseste. Fn paralel el are fenomene refle(e cardio&circulatorii

http://sanatate.bzi.ro/cauzele-colicilor-renale-vezi-si-ce-masuri-trebuie-sa-iei-5622http://sanatate.bzi.ro/cauzele-colicilor-renale-vezi-si-ce-masuri-trebuie-sa-iei-5622


15/61

6bradicardie, paloare, transpiratii, raceala e(tremitatilor7, fenomene digestive refle(e 6greata,

varsaturi, sughit, meteorism, ileus dinamic7.

Caue

-. Litiaza renala & &I@ din cazurile de litiaza renala evolueaza cu colica.

. 5:4 renal 6hematurie cu migrare de cheaguri renale7B%. 4ancerul renal & eliminarea de tesut necrozatB

'. Fnfarctul renalB

/. *idronefroza si malformatii congenitale prin distensia bazinetuluiB

0. Leucemia mieloida in caz de radioterapieB

G. 5ratamentul neCudicios cu sulfamide ce determina calculi sulfamidici.

3a#u%ile "e $a%e le "uteti lua a$a#a in $a de $oli$a %enala

Deoarece colica renala poate dura de la cateva minute la cateva ore, puteti incerca

acasa, daca sunteti la prima manifestare de acest gen, sa inlaturati durerea. 2rimul lucru pe

care trebuie sa il faceti este sa limitati consumul de lichide pe perioada crizei dureroase.

2uteti incerca sa inlaturati durerea cu analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene, antispastice

& neurotrope anticolinergice. Fnsa, de cele mai multe ori, durerea nu cedeaza la administrarea

orala a acestor medicamente si atunci este necesara prezentarea la spital, unde se vor

administra aceste medicamente pe cale intravenousa si?sau intramusculara. Dupa ce criza

dureroasa a trecut, se incepe rehidratarea 6,/ & % litri zilnic7 pentru prevenirea formarii de noi

calculi.

Ca%nea6 inte%i#a

Fn afara de aportul de lichide, intrucat calculii pot avea o structura chimica diferita, in

functie de aceasta structura, trebuie corelata si dieta utilizata.


16/61

1unt interzise, de asemenea, ouale in cantitate mare, derivatele preparate cu bicarbonat, apele

minerale alcaline si cele bogate in calciu, hreanul, mustarul si piperul.

Alimente "e%mi#e in litiaa o&ali$a


17/61

:auturi9 ape alcaline9 &% litri pe zi, sucuri din fructe

1are9 in cantitate redusa dupa prescriptia medicului

itamine9 din fructele si leguele proaspete

4ondimente9 lamai, vanilie, foi dafin, otet, scortisoara supe&creme9 de legume, defainoase, acrite cu lamaie

Alimente inte%i#e7 carne si peste9 organele interne9 ficat, rinichi, creier, peste de apa sarata

6conservat, aumat, marinat7, sardele, pasta de peste, carne de miel, de vitel, de pui, mezeluri,

piftii, raci.

!u este admisa nici un fel de carne conservata.

2roduse lactate9 frisca, smantana, telemea, cascavaluri

2aine9 neagra, proaspata

Legume9 fasole, mazare, linte, conopida, spanac, sparanghel, ciuperci, varza fructe9

nuci, alune, arahide, migdale, smochine

8rasimi9 untura, slanina, seu, margarina

Dulciuri9 ciocolata, praCituri cu un continut mare de grasime, foetaC, aluat fraged,

to%tu%i cu crema de unt, creme cu frisca

:auturi9 bauturi alcoolice, cafea naturala, cacao

4ondimente9 toate cele picante sare9 numai cantitatea indicata de medic

1osuri9 interzise toate

1upe9 supe de carne, de oase, ciorbe cu carne drese cu ou, smantana, acrite cu bulion

de rosii.

RE1I3UL ALI3ENTAR AL BOLNA5ILOR DE RINIC8I

• Pent%u $a %e!imul alimenta% al bolna(ilo% de %ini$9i #a-#i atin!a #$o"ul6 e ne$e#a%

#a #e tina #eama #i de unele %e$omanda%i $u "%i(i%e la modul de "%e!ati%e #i de

"%elu$%a%e $o%e$ta a alimentelo%6 "%e$um #i de %e#"e$ta%ea uno% %e!uli de i!iena.

• Fndiferent de conditiile in care se prepara mancarea bolnavilor de rinichi, in

gospodarie, cantina sau restaurant, mesele se vor servi la ore fi(e. !umarul meselor va fi de'&/ pe zi.

http://www.culinar.ro/dulciuri/torturi/http://www.culinar.ro/dulciuri/torturi/


18/61

2rima masa, mi$ul de:un va consta dintr&o gustare pe baza de carne, oua, branzeturi,

asociate cu lapte, ceai. Fn cazul in care se impun restrictii la proteine, gustarile amintite se pot

inlocui cu unt, miere de albine, gemuri diferite fructe etc. La gustarea de la ora - i se pot

oferi bolnavului sandviciuri, biscuiti, ructe, iaurt, branza de vaci, precum si diferite legume.

3a#a de "%an, fiind cea principala va cuprinde &% feluri de mancare. 1e va incepe

cu o gustare sau un antreu9 o salata de legume sau fructe, budinca sau mancare din legume.

)aCoritatea bolnavilor prefera insa supele sau ciorbele calde. 4a felul doi se vor servi

mancaruri din legume cu carne, asociate cu diferite garnituri, sosuri, salate sau, in cazurile in

care sunt permise, fripturi sau diferite garnituri si salate. )eniul se incheie de obicei cu un

desert9 praCitura, budinca, crema, compot sau numai fructe, eventual suc de fructe.

3a#a de #ea%a va consta in general din preparate din paste fainoase, mamaliguta cu

branza de vaci, smantana, iaurt, preparate din legume. Fn ceea ce priveste prepararea

mancarurilor este bine sa se tina cont de anumite reguli.


19/61

CAPITOLUL III - CAURI CLINICE

2entru întocmirea prezentei lucrări am luat în studiu % cazuri de pacienţi cudiagnosticului medical de Litiază #enală care au fost internaţi în secţia de boli interne,

=rologie a 1pitalului Oudeţean Drobeta 5urnu 1everin


20/61


21/61

b."biceiuri şi gusturi personale9 alimentaţie mi(tăB preferă carnea de porc, pasăre,

produse lactate, dulciuri, fructe, în special merele. !u consumă to(ice, decât ocazional. #itm

de viaţă9 normal.

c. #elaţii sociale #eţeaua de susţinere9 familia 6soţul şi cei doi copii7, rudele şi

prieteni.

d. #elaţii fizice şi reacţionale9 grup sanguin9 < FF, #h pozitiv, nu are proteze, nu este

alergică

e. Elemente biografice în legătură cu sănătatea9 în copilărie a avut varicelă, colici

renale repetate de doi ani.

. Date variabile

a7 Date fizice 6în momentul internării7

5emperatura9 %0,04

5.


22/61

1istem respirator9 funcţia respiratorie nu este alterată, numărul respiraţiilor este de -G

resp.?min, toracele normal conformat. 5ipul respiraţiei este costal superior, ritmul regulat,

amplitudine normală.

1istem cardio&vascular9 zgomote cardiace titmice, fără modificări, puls bine bătut

pulsaţii?min, 5.


23/61


24/61

prezent alimentece nu satisfac

nevoileorganismului

& greutate subnormal& mese echilibrate

&alimentaţieinsuficientă&slăbiciune, oboseală&lipsă de cunoaştere aalimentelor permi&se,interzise şi înlo&cuitorii regimului

%. < elimina

T

& dificultate de aelimina

& durere lamicţiune& micţiunifrecvente în

cantităţi mici& retenţie urinară

&deficit de producerea urinii&insuficenta cunoa&ştere a miCloaceloreficace de a elimina&modificarea integ&rităţii căilor urinare

'. < se mişca şi aavea o bună

postură

& tonus muscular păstrat& postură adecvată

& e(erciţii fizice & &/ < dormi şi a seodihni

T

& dificultate de adormi

& ore de somn insuficiente& treziri frecvente& somn agitat& iritabilitate& slăbiciune,oboseală& astenie

& micţiuni frecvente&dureri la micţiune&an(ietatea& nelinişte faţă dediagnostic, tratament& neacceptarea bolii& nervozitate

0 < se îmbrăca şi ase dezbrăca

& mobilitate articulară&tonus muscular normal& veşminte alese după gust,adecvat climatului&preferinţe vestimentare

T T

G. < menţinetemperaturacorpului în limitenormale

& 5Q%0,04& piele de culoare roz& transpiraţii minime & &

. < fi curat îngriCit,a proteCategumentele şimucoasele

& păr curat& fose nazale libere& dentiţie completă& mucoasa bucală umedă& unghii, piele curată& o baie pe zi

&

&

I. < evita pericolele

&

& agitaţie& durere în loCarenalădreaptă

& facies crispat& insomnie

& nelinişte faţă dediagnostic& stres& modificarea

integrităţii căilorurinare


25/61

& an(ietate, stres& nelinişte,

preocupare

&proces inflamator şiinfecţios

- < comunica & îşi e(primă uşor nevoile,dorinţele, emoţiile& limbaC clar, precis

&relaţie armonioasă înfamilie

&

&--


26/61

& dezgust alimentar & slăbiciune, oboseală& lipsa de cunoaştere a

alimentaţiei permiseregimului

organismului& scăderea greutăţii& mese

neechilibrate& nu respectă dieta

. < elimina & alterarea

eliminării

&insuficienta cuno&

aştere a miCloaceloreficace de a elimina

&deficit de producere

a urinii

& modificarea integ&

rităţii căilor urinare

&durere la micţiuni

&dificultate de aurina

&micţiuni frecvente

în cantităţi mici

&urină tulbure

&Eliminare

urinară încantitate şi

calitate

%. < dormi şi a seodihni

&incapacitatea dea se odihni

&micţiuni frecvente&dureri la micţiune

&an(ietate&nelinişte&neacceptarea bolii&insuficienta

cunoaştere a miCloacelor de somn

&dificultatea de a dormi

&ore insuficiente de somn&trezire frecventă&somn agitat&nelinişte

Fnsomnie

'. < evita pericolele

& durere

& an(ietate

& nelinişte faţă dediagnostic

& micţiuni frecvente& dureri la micţiune

& dureri puternice la migrarea calculilor

şi la eliminarea lor & lipsa de încredere în

sine& an(ietate

& facies crispat& gemete& hipotensiunearterială

& iritabilitate& tahicardie

Durere

Diagnosticde nursing

"biective Fntervenţii autonome & delegate Evaluare

-. Durere


27/61

beneficieze desiguranţă fărăaccidente.2acienta să

beneficieze desiguranţă psihică

pentru înlăturareastării de an(ietate

pe toată perioadaspitalizării.

& e(plorez cauza dureriiB&evaluez caracteristicile durerii, localizare,intensitate, factori care&i cresc saudiminuează intensitatea dureriiB& utilizez miCloace suplimentare pentrureducerea durerii, băi calde, dacă esteindicatB& aCut pacienta în deplasările sale la nevoie& pentru diminuarea durerii aCut pacienta înactivitatea zilnică9 alimentaţie, hidratare,igienă, mobilizare& administrez antispastic, antialgice6papaverină, scobutil, piafen, fortral7.

minutedurerea acedat parţialla admini&strarea de$ortral.

. Eliminareurinarăinsuficientăîn calitate şi

cantitate

&pacienta să aibămicţiuni spontaneîn ' h.

& e(plic pacientei că trebuie să e(iste orelaţie între nevoia de a bea, a mânca,elimina, pentru a&şi putea stabili propriulorar de ingestie şi eliminareB

& învăţ pacienta poziţia corectă pentruuşurarea micţiunii şi golirea completă avezicii urinare& îi stimulez evacuarea globului vezical6introduc sub pacientă un bazinet cald, puncomprese calde pe regiunea pubiană& fac bilanţul hidric& la indicaţia medicului administrezdiuretice 6$urosemid7

2acienta nuresuşeşte săaibămicţiuni

spontane în'h, numaicu aCutorul$urosemidului.

%.


28/61

somn atât calitativ,cât şi cantitati, sădoarmă 0&h fărăîntreru&pere înapro(imativ %&'zile& pacienta să

beneficieze deconfort fizic şi

psihic pentru a seodihni bine din

primele % zile de lainternare.

& identific prin discuţii cu pacienta careeste cauza insomniei şi îmi spune că nudoarme din pricina durerii, nu se poateacomoda cu somnul în spitalB& învăţ pacienta tehnici de rela(areB& îi asigur odihna şi linişteaB& creez condiţii optime de somn, prinschimbarea lenCeriei patului şiîntinderea ei, aerisirea salonului& administrez Diazepam înainte deculcare cu % minute.

timpul nopţii /h&pacienta a

beneficiat deconfort fizic şi

psihic în tottimpulspitalizării

/. Fnsuficientă4unoaştere

& pacienta săacumuleze noicunoştinţe, pe tot

parcursul

spitalizării& pacienta sădobândeascăatitudini, obiceiurişi deprinderi noi

& e(plorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind boala& modul de manifestare, măsurile

preventive şi curative, modul de

participare la intervenţii şi procesul derecuperareB& verific dacă a înţeles mesaCul corectşi dacă şi&a însuşit noile cunoştinţeB& să aibă un mod de viaţă raţionalB& să&şi mărească rezistenţa organi&smului prin consum de fucte, legume şiactivitate în aer liber & conştientizez pacienta de necesitateaintervenţiei chirurgicale& această muncă de educaţie pentru

sănătate o fac prin conversaţie, ocaziecu care şi verific dacă înţelege ceea ceîi e(plic.

&pacientaînţelege

informaţiile primite, şi&a

îmbogăţitcunoştinţeledespre boala sa

pe perioadaspitalizării& pune înaplicare noilecunoştinţeacumulate

E.


29/61

consolidarea rezultatelor terapeutice obţinute prin alte tratamente.

5#


30/61

G g proteine?zi G ( ',- Q G calorii

G g lipide?zi G ( I,- Q 0%G calorii

g glucide?zi ( ',- Q --' calorii

!ecesarul total de calorii?zi al pacientei D.


31/61

2F2F2F


32/61

2regătirea materialelor

1e pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus.

2regătirea psihică a pacientului

1e anunţă pacientul şi se e(plică importanţa tehnicii pentru stabilirea diagnosticului.

1e e(plică pacientului tehnica investigaţiei şi regimul alimentar pentru reuşita

acestuia.

%. 2regătirea alimentară a pacientului.

4u &% zile înaintea e(aminării, pacientul consumă un regim uşor de digerat, fără

alimente care dau reziduri multe şi conţin celuloză 6fructe, legume, zarzavaturi, paste

făinoase, pâine7 şi apoi gazoase.

+n seara precedentă e(amenului pacientul va consuma o cană de ceai şi pâine prăCită.

+n ziua de e(aminare, pacientul nu mănâncă şi nu consumă lichide înaintea

e(amenului. După e(amen, pacientul poate consuma regimul său obişnuit.

'. 2regătirea medicamentoasă a pacientului

4u zile înaintea e(aminării se administrează cărbune animal şi 5#F$E#)E!5 câte

tb. De % ori?zi. +n seara precedentă zilei de radiografie, se administrează linguri de ulei de

ricin.

+n dimineaţa zilei e(aminării, se efectuează o clismă cu apă călduţă.

/. 2articiparea la e(amen

2acientul este condus la serviciul de radiologie, este aCutat să se dezbrace şi va fi

aşezat în decubit dorsal pe masa radiologică.

După efectuarea radiografiei, pacientul este aCutat să se îmbrace, să se întoarcă în

salon, unde va fi instalat în pat.

E(aminări paraclinice

#adiologice9 #( abdominal pe gol, opacificarea neomogenă, segment latero&renal

stâng.E


33/61

2acientei i s&a administrat la serviciul de urgenţă, tratamentul de urgenţă9 algocalmin,

papaverină, scobutil compus, papaverină. Durerile colicative n&au cedat complet, decât după

administrarea unei fiole de mialgin intramuscular.

După ce s&a liniştit pacienta, i s&a întocmit foaia de observaţie clinică, apoi a fost

internată în secţia Fnterne a 1pitalului Oudeţean Drobeta 5urnu 1everin

+n urma îngriCirilor date, conform planului de !ursing stabilit şi în urma tratamentului

medicamentos recomandat, pacienta evoluează favorabil.

+n a -&a zi de tratament, elimină G calculi mici, de &% mm fiabili.

1e e(ternează în stare ameliorată, reuşind să aibe micţiuni spontane, să&şi golească

complet vezica, să nu mai fie an(ios, având un vocabular de cunoştinţe bogat despre boala sa,

cu metode profilactice şi curative, pe care le va aplica în practică.

1e e(ternează cu următoarele recomandări9

regim alimentar echilibratB

consum de lichide9 ,/ litri?ziB

evitarea efortului fizic, frigului şi umezeliiB

menţinerea unui p* urinar9 0&0,/B

tratament cu9 #o;atine(, !efri(, 2apaverină, 1cobutil compus la nevoieB

control în policlinică.

P%eenta%ea CAULUI N%. /


34/61

4ultura9 şcoală medie

b."biceiuri şi gusturi personale9 alimentaţie mi(tăB preferă carnea de porc şi de

pasăre, consumă o cafea pe zi fumează - ţigări pe zi, consumă alcool ocazional. #itm de

viaţă9 normal.

c. #elaţii sociale #eţeaua de susţinere9 soţie şi un copil, locuieşte într&o casă

corespunzătoare.

d. #elaţii fizice şi reacţionale9 grup sanguin9 < FF, #h pozitiv, nu are proteze, poartă

ochelari.

e. Elemente biografice în legătură cu sănătatea9 în copilărie a avut ruCeolă, a suferit de

apendicectomie la vârsta de % de ani, operat de hemoroizi în urmă cu - ani, colici renale

repetate de % ani.

. Date variabile

a7 Date fizice 6în momentul internării7

5emperatura9 %04

5.


35/61

1istem respirator9 funcţia respiratorie nu este alterată, respiraţia este normală. 5ipul

respiraţiei este costal inferior, ritmul regulat, amplitudinea normală, nu prezintă tuse sau

e(pectoraţie.

1istem cardio&vascular9 zgomote cardiace titmice, puls bine bătut, pulsaţii?min,

5.


36/61


37/61

& respiraţie de

tip costal inferior

& nu prezintă tuse sau

e(pectoraţie

&2 Q p?min

&5.


38/61

& slăbiciune,

oboseală

& astenie0 < se îmbrăca şi a

se dezbrăca

& activitate fizică

corespunzătoare

& mobilitate articulară

&veşminte alese după gust,

adecvat climatului

statutului socio&cultural

T

T

G. < menţine

temperatura

corpului în limite

normale

& 5Q%0 4

& piele de culoare roz

& transpiraţii minime & &

. < fi curat îngriCit, a

proteCa tegumentele

şi mucoasele

& păr curat

& fose nazale libere

& poartă ochelari indicaţi

de medic

& dentiţie sănătoasă

& mucoasa bucală umedă şi

roz

& unghii, piele netedă

& o baie pe zi

&

&


&

& durere

& agitaţie

& facies crispat

& insomnie

& nelinişte

& frică& gemete

& nelinişte faţă de

diagnostic, trata&ment

procedurile de

diagnosticare

& insuficienta

cunoaştere a miC&loacelor de rezol&vare

a problemelor

&dificultate în

asumarea rolului de

pacient- < comunica & acuitate vizuală&auditivă

& sensibilitate tactilă

& limbaC clar, precis

& &


39/61

&privire semnificativă-- < acţiona după

credinţele şi

valorile sale

& & &

- < fi preocupat în

vederea realizării

& tendinţa de însănătoşire

& respect faţă de semeni& neacceptarea bolii

& are tendinţa de a se

realiza

& &

-% < se recreea & stare de rela(are, de

încetare a unei tensiuni

nervoase

& senzaţia sau emoţia

agreabilă, legată de

satisfacerea nevoii de

rela(are

& diminuare interes

& refuzul de a

parti&cipa la

activităţi

recreative

& stare afectivă

manifestată prin

insatisfacţie care

împiedică

individul să se

înveselească

& neadaptarea la

rolul de bolnav şi

la boală

& stres

& afectarea stării de

conştinţă

-' < învăţa cum să&ţi păstrezi sănătatea

& dorinţa, interes înacumularea cunoştinţelor

& este conştient de

necesitatea formării de

atitudini şi deprinderi

corecte, necesare obţinerii

unei stări de bine

& neînţelegerea necesităţiide a învăţa

& neînţelegereanece&sităţii de a

învăţaB

& cunoştinţe insufi&

ciente despre

boală, a măsurilor

de prevenire a eiB

&insuficienta cuno&aştere a satisfacerii

nevoilor sale

& nelinişte faţă dediagnostic, trata&ment

şi procedurile de

diagnosticare

& insuficienta cuno&

aştere a surselor de

informare a nevoilor

organismului

+n urma interpretării şi departaCării datelor am constatat că au fost alterate următoarele

nevoi9

-. !evoia de a bea şi a mânca

. !evoia de a elimina

!evoia de a dormii şi a se odihni


40/61

!evoia de a evita pericolele.

!evoia de a învăţa cum să&ţi păstrezi sănătatea.

4.15


41/61

& nelinişte faţă de

diagnostic/. < învăţa cum

să&şi păstreze

sănătatea

Deficit de

cunoştinţe

& inaccesibilitatea de

informaţii

& nelinişte

& stres

& incapacitatea de a

face faţă realităţii

& neacceptarea bolii

& an(ietate

& necunoaşterea

tratamentului

preventiv al bolii şi

a regimului

alimentar

& necunoaşterea

bolii şi importanţa

ei

Fnsuficientă

cunoaştere

D. 15crt

Diagnosti

c de

nursing


-. Durere


42/61

papaverină, piafen la indicaţia

medicului

& aCut pacientul în deplasările sale la nevoie

& administrez analgezicul cu &% minute

înainte de a face e(erciţii sau activitate.


43/61

& pacientul să

fie echilibrat

nutriţional

& calculez numărul de calorii

& e(plorez gusturile şi obiceiurile

pacientului

& conştientizez pacientul asupra

importanţei regimului alimentar în

menţinerea sănătăţiiB

& fac bilanţul lichidelor ingerate şi

eliminateB

& e(plorez preferinţele pacientului

asupra alimentelor permise şi interzise

& servesc pacientul cu alimente la o

temperatură moderată, la ore regulate

şi prezentate atrăgător

& învăţ pacientul categoriile de alimente

din ghidul alimentar şi echivalenţele

cantitative şi calitative ale principiilor

alimentare în vederea înlocuirii unui

aliment cu altulB

& stabilesc la indicaţia medicului

regimul dietetic corespunzător, un

regim lacto&vegetarian, legume, fructe

echilibrat

hidroelectrolitic

& pacientul este

echilibrat

nutriţional

'. Fnsomn

ie

& pacientul să

beneficieze

de somn

corespunzăto

r calitativ şi

cantitativ

& identific prin discuţii cu pacientul care

este cauza insomniei şi îmi spune că

nu doarme din cauza durerii şi

an(ietăţii, nu se poate acomoda cu

somnul din spital

& îl încuraCez în legătură cu boala sa săelimine an(ietatea

& învăţa pacientul să practice tehnici de

rela(are, e(erciţii respiratorii cu %

min. înainte de culcare.

&pacientul a

beneficiat de

confort fizic şi

psihic în tot

timpul

spitalizării

& îi asigur odihna şi linişteaB

& învăţa pacientul să practice tehnici de

rela(are cu % min. înainte de culcare

& îi ofer o cană de ceai cald înainte de

& pacientul se

odihneşte 0h pe

noapte


44/61

culcare, o baie caldă

& creez condiţii optime de somn, prin

schimbarea lenCeriei patului şi

întinderea ei, aerisirea salonului

& la indicaţia medicului, administrez

Diazepam înaintea culcării cu % min/. Fnsufici

entă

cunoaşt

ere

& pacientul să

acumuleze

noi

cunoştinţe în

legătură cu

boala sa cu

care să poată

da informaţii

pe tot

parcursul

spitalizării.

& e(plorez nivelul de cunoştinţe al

pacientului privind boala

& modul de manifestare, măsurile

preventive şi curative, modul de

participare la intervenţii şi procesul

de recuperareB

& stimulez dorinţa de cunoaştere a

pacientului prin lecturarea de

materiale de specialitate în legătură

cu boala sa

& conştietizez bolnavul asupra propriei

responsabilităţi privind sănătatea

& verific dacă pacientul a înţeles

mesaCul corect şi dacă şi&a însuşitnoile cunoştinţeB

& să aibă un mod de viaţă raţionalB

&pacientul

înţelege

informaţiile

primite şi poate

da la rândul său

informaţii

& pune în

aplicare noile

cunoştinţe

acumulate

E.


45/61

!r

crt

D


46/61

dispensarizareB

respectarea regimului igieno&dietetic şi medicamentosB

evitarea frigului şi a umezelii.

P%eenta%ea CAULUI N%. 0


47/61

c. #elaţii sociale #eţeaua de susţinere9 familia&soţie şi cei ' copii, locuinţa

corespunzătoare.

d. #elaţii fizice şi reacţionale9 grup sanguin9 < FF, #h pozitiv, are proteză dentară, nu

prezintă deficienţe senzoriale, nu poartă ochelari.

e. Elemente biografice în legătură cu sănătatea9 în copilărie a avut ruCeolă, în -IG/

apendicectomie.

. Date variabile

a7 Date fizice

5emperatura9 %0,04

5.


48/61

1istem digestiv9 greutatea la internare este de 0 g, înălţime -,// m.

4antitatea de lichide consumate este de -/ ml?'h iar cantitatea de lichide

eliminate9 - ml?'h.

#egimul alimentar este hiporodat, apetitul este normal, frecvenţa scaunelor este de

-?' h.2rezintă greţuri, balonări.


49/61

F!E15F8


50/61

. < bea şi a mânca & dentiţie bună

& refle( de deglutiţie

prezent

& greţuri

&vărsături alimentare

& regurgitaţie

& inapetenţă, scădere

în greutate,

hidratare insuficientă

&ingestie de alimente

ce nu satisface

nevoile organismului

&consumul lichidelor

interzise

& ingestie de

alimente grase, picante

& masticaţie insuficientă

& mese copioase

& obiceiuri, gusturi

personale deficitare

& insuficienta

cunoaştere a unei

alimentaţii adecvate

%. < elimina

T

& greţuri

& oligurie

& sete

& dificit de a urina

& durere la micţiune

& alimentaţie

necorespunzătoare,

picantă, grasă

& stres, retenţie urinară

mică, edeme la

membrele inferioare

6mai albe7

& durere

& an(ietate& insuficienta cunoaştere

importanţei hidratării'. < se mişca şi a

avea o bună

postură

&pacientul bine

orientat temporo&

spaţial, cu echilibrul

păstrat

&tonus muscular

normal

& &

/ < dormi şi a se

odihni

T

& dificultate de a

dormi

&ore insuficiente de

somn

& treziri frecvente

&somn agitat, doarme

%&' ore pe noapte

& micţiuni frecvente

& an(ietate, nelinişte faţă

de diagnostic, tratament

& dureri la micţiune


& insuficienta cunoaştere

a miCloacelor de somn !r !evoia )anifestări de )anifestări de 1ursa de dificultate


51/61

crt fundamentală independenţă dependenţă0 < se îmbrăca şi a

se dezbrăca

& vestimentaţie sugerează

apartenenţa la un grup

social, profesional

& veşminte alese după

gustul pacientului

& pacientul nu se adaptează

după modă

T

T

G. < menţine

temperatura

corpului în limite

normale

& 5Q%0,0 4

& pacientul prezintă

tegumente reci, uscate,

palide

& transpiraţii minime

& &

. < fi curat îngriCit,

a proteCa

tegumentele şi

mucoasele

& părul pacientului e curat

& urechile sunt curate

& nasul prezintă o mucoasă

umedă

& fose nazale libere

& dentiţie bine adaptată la

cavitatea bucală umedă

&

&


&

& durere& facies crispat

& nelinişte

& insomnie datorată

micţiunilor

frecvente şi

durerilor

colicative

& stres, nelinişte faţăde diagnostic, trat&

ament procedurile

de diagnosticare

&insuficienta cunoa&

ştere a posi&

bilităţilor de rezol&

vare a problemelor - < comunica & organele de simţ

funcţionează adecvatB

& e(primarea clară a

gândurilor

& relaţie armonioasă cu

familia, pretenii

& debitul verbal este uşor,

ritm moderat

& &


52/61

-- < acţiona

conform

propriilor

convingeri şi

valori, de a

practica religia

& foloseşte obiecte

religioase 6biblie, lanţ cu

cruce7

& se roagă

& citeşte cărţi religioase

& &

- < fi preocupat în

vederea realizării

& dragoste faţă de muncă,

de familie, de nepoţi

& satisfacţie pentru

realizările obţinute

& &

-% < se recreea & fără plimbări

& în lipsa durerilor citeşte

cărţi, biblia& e(erciţii fizice uşoare

& &

-' < învăţa cum să&ţi

păstrezi sănătatea

& dorinţa şi interes în

acumularea cunoştinţelor,

deprinderi privind boala

sa.

& cunoştinţe insufi&

ciente despre boală,

a măsurilor de

prevenire a ei, a

tratamentului

&interpretarea greşită

a informaţiei

& an(ietate

&nelinişte faţă de

diagnostic,

tratament

& evenimente

ameninţătoare,

spitalizare, boală

& neînţelegerea

informaţiei+n urma interpretării şi departaCării datelor am constatat că au fost alterate următoarele nevoi9

-. !evoia de a bea şi a mânca

!evoia de a elimina

!evoia de a dormii şi a se odihni

!evoia de a evita pericolele. !evoia de a învăţa cum să&ţi păstrezi sănătatea.

4.15


53/61

& perturbarea

alimentaţiei

& alimentaţie

insuficientă

& dezgust alimentar

& insuficienta

cunoaştere a unei

alimentaţii adecvate

regimul

& regurgitare

& efort pentru a

voma

. !evoia de a

elimina

& alterarea

diminuării

urinare

& hidratare neadecvată

deficit de producere a

urinii

& insuficienta

cunoaştere a

importanţei hidratării

& retenţie urinară

&dificultate de a

urina

&durere la

micţiuni

& oligurie

Deshidratare

%. !evoia de a

dormi şi a se

odihni

& perturbarea

somnului

& epuizare

& insomnie

& micţiuni frecvente

& dureri la micţiune

& an(ietate, nelinişte

faţă de diagnostic,

tratament

& insuficienta cuno&

aştere a miCloacelorde somn


&dificultatea de a

dormi

&ore insuficiente

de somn

&trezire frecventă

&somn agitat

Fnsomnie

'. !evoia de a

evita pericolele

& an(ietatea

& durerea

& stres, nelinişte faţă

de diagnostic

& lipsa de cunoaştere a

autocontrolului

durerii

& situaţie de criză

& agitaţie

& facies crispat

& insomnie


54/61

nevoilor sale.

D. 15 !r

crt

Diagnostic

de nursing


-. 8reţuri şi

vărsături

& pacientul să nu

mai prezinte

greţuri şi

vărsături în ' h

& pacientul să

prezinte tegume&nte şi mucoase

curate pe toată

perioada

spitalizării

& urmărirea fun&

cţiilor vitale pe perioada

spitalizării

& liniştesc psihic pacientul încuraCându&l

cu vorbe blânde, şi&i promit că totul se

va termina cu bine

& calculez raţia alimentară

& invit pacientul să respire profund

& îi ofer un pahar cu apă să&şi clătească

gura& aCut pacientul să&şi efectueaze toaleta

cavităţii bucale

& termometrizez dimineaţa şi seara

& măsor 5


55/61

hidric prin hidratarea sau reducerea

aportului de lichide şi electroliţi în funcţie

de ionograma serică şi urinară

& administrez la nevoie $urosemid,

2erfuzie

& la indicaţia medicului efectuez sondaC

vezical%. Fnsomnie & pacientul să

beneficieze de

somn atât

calitativ şi

cantitativ, să

doarmă 0&h fără

întrerupere în

apro(imativ %&'

zile

& pacientul să

beneficieze de

confort fizic şi

psihic pentru a seodihni bine din

primele % zile de

la internare

& identific prin discuţii cu pacientul

care este cauza insomniei şi îmi

spune că nu doarme din cauza

durerii şi an(ietăţii

& asigur o poziţie comodă, neiritantă

& învăţ pacientul să adopte o poziţie

comodă, antalgică

& învăţa pacientul să practice tehnici

de rela(are, e(erciţii respiratorii cu

% min. înainte de culcare.

& rog pacientul să&şi golească vezica

urinară înainte de culcare

& administrez la indicaţia mediculuiDiazepam - tb.

&observ calitatea şi cantitatea

somnului

& ofer pacientului o cană de lapte

cald înainte de culcare

& îi indic să completeze orele de

somn în timpul zilei când nureuşeşte să doarmă noaptea.

& pacientul a

eliminat /

ml de urină în

timp de 'h

&pacientul a

beneficiat de

confort fizic şi

psihic în tot

timpulspitalizării


56/61

nelinişte

& furnizez pacientului toate informaţiile de

care are nevoie în termeni cât mai clari şi

precişi

& informez pacientul de îngriCirile

programate şi îi solicit aCutorul în

îndeplinirea lor

& an(ietatea şi durerea pacientului s&a

diminuat în ' h.

& la nevoie administrez pacientului

sedative 6Diazepam7 şi antialgice

6


57/61

t-. ..-/ 2F


58/61

evitarea eforturilor fiziceB

evitarea frigului şi a umezeliiB

respectarea regimului igieno&dieteticB

control după % zile la policlinică.

5


59/61

mucoasei bucale

G)etoclopramid& antivomitiv

& comprimate de -mg&soluţie apoasă pentru uz intern&supozitoare de

mg& fiole de ml

& greaţă şi vomă, neghiţ,hipoglicemie, stări dedeshidratre

& constipaţie sau diaree,nelinişte, oboseală,somnolenţă

2apaverină& vasodilatator &antispatic

& comprimate de- mg

& fiole de - ml, ml

& tulburări circulatoriicerebrale, migrene

& sindrom )eniere, sindromangios

& colici intestinale,disNinezii

&administrat i.v. poate provoca aritmii, colaps,şoc, ameţeli, cefalee,constipaţii

I

2iafen

&analgezic

& draCeuri de /mg

& fiole de / ml& supozitoare

& greţuri şi vărsături, vârteC,

boala )eniere

& somnolenţă,

uscăciunea gurii,tulburări de vedere

-

#o;atine(& diuretic& antispastic&antiinflamatorurinar

& flacoane de -&ml

& flacoane de -ml

& supozitoare& capsule ,- mg

&pentru tratamentul litiazeiuretrale şi litiazei renale şi aaltor boli reno&urinare &

-

-

1cobutilcompus

& antispastic&analgezic&anticolinergic

&fiole de / ml&supozitoare

& colici renale, biliare,abdominale

& ulcer dureros

& greţuri& somnolenţă

& tulburări de vedere

CONCLUII

2rin această lucrare am vrut să evidenţiez responsabilităţile ce îmi revin mie, caviitoare asistentă medicală, în cazul îngriCirilor celor % pacienţi, cu diagnostic medical de

litiază renală, pe care i&am luat în studiu.

"rice litiază renală reprezintă o urgenţă medicală, pacientul necesitând internare şi

asistenţă medicală de specialitate.


60/61

+n urma analizării celor trei cazuri studiate şi a altor cazuri întâlnite în decursul

efectuării stagiului practic, am constatat că litiaza renală este o afecţiune destul de frecventă,

de o gravitatea moderată, dar care poate duce la complicaţii grave dacă nu se intervine

prompt şi nu se respectă cu stricteţe regimul igieno&dietetic şi medicamentos.

+n cazul pacienţilor internaţi în spital, cadrul medical are un rol hotărâtor în buna

evoluţie a bolii prin crearea unor condiţii igienice şi de mediu corespunzătoare, prin

asigurarea unui regim dietetic în conformitate cu pacientul, având în vedere că, în cazul

tratamentului litiazei renale, o foarte mare importanţă o are corecta hidratare a organismului.

+n cazul în care se impune o intervenţie chirurgicală, este necesar ca pacientul să fie

pregătit psihic şi fizic foarte bine, deoarece rezultatele operaţiei sunt datorate şi asistentei

medicale.


61/61

%. 2roca E. & 5ratat de patologie chirurgicală

Editura )edicală, :ucureşti, -II'

'. 5itircă Lucreţia & :reviar de e(plorări funcţionale

Editura )edicală, :ucureşti, -II'

/. 4. :orundel & )edicina internă

Editura

lucrare dieta În litiaza renala 2015 ok

Documents