Upload

gin

Am uitat parola x Creaza cont nou

dministratie

ALTE DOCUMENTE

Educatia fizica in sistemul de invatamantprofesor scoalaEducatia fizica in sistemul de invatamant CAPITOLUL 1 INTRODUCERE

mana

PROIECT DE LECIE - Rolul decorativ al liniei si pu Proiect realizat cu ciclul primar PLANIFICARE ANUALA PENTRU CLASA A XII A AG Syllabus PROIECT DIDACTIC ROMANA PARTICIPANTI 5 IUNIE 2008 Cititul si scrisul: O scurta introducere PLANIFICARE SEMESTRIALA-SEMESTRUL I AN S 2008/2009 EDUCATIA PENTRU SANATATE CHESTIONAR ELEVICutare

ala Educatie civica1.1.

Importanta educatiei fizice n sistemul nostru de nvatamnt

anica

Educatia fizica, ca principala activitate de tip motric, este accesibila tuturor vrstelor scolare, si nu numai, cadru (generale) si diferentiate (specifice) pe fiecare subsistem.

Educatia fizica, ca proces instructiv - educativ n mod deosebit - dar si ca autoeducatie fizica - este o a construita si desfasurata n vederea perfectionarii dezvoltarii fizice si capacitatii motrice ale practicantilor exe functie de particularitatile de varsta si sex, cerintele de integrare sociala, specificul unor viitoare profesii etc.

Educatia fizica are un caracter predominant formativ (n sensul ca, face pregatire pentru "viata"), nefiind

recomandat, din ce n ce mai mult - caracterul competitiv.

Educatia fizica beneficiaza de un foarte mare numar de exercitii fizice, diferentiate si adaptate la toat variabilele. Ea presupune practicarea sistematica si dupa reguli stiintifice a acestor exercitii. Necesitatea practic exercitiilor fizice, ca parte componenta a regimului de viata, a capatat un caracter axiomatic pentru omul schimb, punerea n practica a acestui concept are rezolvari diferite si, n foarte multe cazuri, el nu depaseste sta

Acest obiect de nvatamnt reprezinta subsistemul care este cel mai bine organizat. La nivelul acestui cadre specializate n predarea educatiei fizice ca disciplina de nvatamnt si, ncepnd cu anul scolar 2007 - 2 de acest cadre, nca de la clasa I. Are programe specifice de la clasa I si pna la a XII-a. Exista, de asemene participarii la forma organizatorica de baza (lectia) si posibilitatea de a beneficia de o serie de alte for (gimnastica zilnica, mometul de educatie fizica, pauza organizata, activitatea sportiva si turistica etc.). Evaluar subiectilor se face pe baza unor probe si criterii precise prin aplicarea "Sistemului National de Educatie Fizica s

n alta ordine de idei, educatia fizica este constituita ca arie curriculara de sine statatoare, fata de ce nvatamnt, care sunt nglobate n alte arii curriculare. Mai trebuie amintit faptul ca numai educatia fizica si li singurele discipline care sunt prezente n toate planurile - cadru de nvatamnt de la clasa I si pna la a XII-a.

Disciplina educatie fizica are de ndeplinit obiective - cadru (generale), si specifice, subordonate idea generale valabile pentru ntregul fenomen de practicare a exercitiilor fizice. Aceasta "misiune" nu poate fi re conceperea si transpunerea n practica a unui proces desfasurat n timp si dupa anumite reguli bine statornic nvatamnt. Procesul respectiv impune, n primul rnd, o activitate desfasurata n mod sistematic si, n al doil de cadre cu competenta profesionala.

Procesul de educatie fizica scolara este bilateral: aceasta afirmatie nu trebuie limitata numai la cele doua a implica, adica instruirea si educatia, ci si la participarea activa la realizarea sa a celor doi factori implicati: cadr (profesorul) pe post de emitator n raport cu informatia pe care o edtine elevul, n postura de receptor. Imp delimitam strict atributiile celor doi factori la cele doua roluri: "emitator" si "receptor". Pentru ca sa fun procesul respectiv presupune o relatie corecta ntre cei doi factori, o relatie adecvata la noile coordonate al modern.

Obiectivul general al disciplinei educatie fizica consta n dezvoltarea aptitudinilor bio-psiho-motric capacitatii elevilor de a actiona asupra acestora, n vederea mentinerii permanente a starii de sanatate, asigurar fizice armonioase si manifestarii unei capacitati motrice favorabile insertiei profesionale si sociale.

Disciplina educatie fizica contribuie, n general, prin cunostintele, abilitatile si atitudinile specifice, la to competente interpersonale, interculturale, sociale si civice si "sensibilitate la cultura". Detaliat, contributia educatiei fizice la aceste domenii poate fi prezentata astfel: -a nvata sa nveti: -cunostinte: modelul bio-psiho-motric specific vrstei si sexului, metode si mijloace specifice dezvoltarii motrice si instruirii sportive, tehnici de evaluare specifice a potentialului bio-psiho-motric personal;

-abilitati: utilizarea tehnicilor specifice de autoevaluare a capacitatilor proprii si analiza valorii ace autonoma a unor programe de ameliorare a propriei dezvoltari fizice si a capacitatii motrice; - competente interpersonale, interculturale, sociale si civice:

-cunostinte: notiuni despre starea de sanatate si despre igiena practicarii exercitiilor fizice, forme de practic fizice si a sporturilor n timpul liber, individual si n familie, comportamente acceptate si interzise n diferite di institutiile specifice domeniului, olimpism, Charta olimpica;

-abilitati: initierea si ntretinerea de relatii interumane prin intermediul practicarii exercitiilor fizice si a spo eliminarii oricarei forme de violenta, medierea situatiilor conflictuale care pot aparea pe parcursul activitatilor; -"sensibilitate la cultura":

-cunostinte: cultura fizica - domeniu al culturii universale, repere reprezentative ale culturii fizice, reflec creatia artistica, influente ale creatiei artistice n sport (patinaj artistic, not sincron, gimnastica ritmica sport sport aerobic).

Iata, asadar, prin aceasta scurta prezentare, ct de importanta este, n momentul actual, educatia fizica si sp nostru de nvatamnt. Nu este departe "ziua" cnd obiectul educatie fizica va "beneficia" de cte trei ore aproape toate treptele de nvatamnt. 1.2. Rolul jocului de handbal n educatia fizica scolara

Handbalul este unul dintre mijloacele de baza ale educatiei fizice si sportului scolar, fiind mult practicat n educatie fizica din scoala si din activitatea sportiva de masa.

Aceasta disciplina se situeaza printre ramurile cu mare audienta n rndul tineretului scolar si un accesibilitatii acestui sport care are la baza exercitii naturale de alergare, saritura, pasare, prindere si aruncare a datorita caracterului sau dinamic si spectacular si a efectelor multiple asupra pregatirii fizice. Aceste aspecte au determinat ca handbalul sa apara n programele de nvatamnt ale unitatilor scolare preuniversitar, precum si n programele activitatilor institutiilor superioare de nvatamnt.

n scoala, jocul de handbal trebuie sa aiba o structura simpla, usor de abordat de catre elevi, fiind n str particularitatile morfologice, functionale si psihice ale acestora.

n mod logic deci, la clasele mici, tehnica si tactica jocului de handbal este simpla si se limiteaza la u deprinderi motrice specifice, iar pe masura ce elevii promoveaza n clasele superioare, jocul devine mai comple

Astfel, la finele unui ciclu sc 16416x2316q olar, elevii trebuie sa practice handbalul n mod coresp modelului tehnico-tactic de joc prevazut pentru lectiile de clasa si activitatile sportive din scoala.

Avnd o tehnica simpla, jocul poate fi nvatat relativ repede, dnd satisfactii imediate, stimulnd foarte practica.

Regulile sunt simple si usor de retinut, putnd fi aplicate chiar de la nceputul procesului de instruire, urm pe o anumita treapta de perfectionare, practicantii sa ajunga, darorita unei pregatiri fizice multilaterale si sp viteza de deplasare si executie, o forta mai mare a bratelor si picioarelor, rezistenta n regim de viteza, suplete,

Din punctul de vedere al influentei asupra organismului, pot fi amintite: dezvoltarea fizica generala si ntarirea sanatatii organismului elevului;

- solicitarea, n egala masura, a tuturor segmentelor corpului, a principalelor grupe musculare si a organismului datorita:

- alergarii naturale n viteza cu opriri si porniri, schimbari de directie, ceea ce duce la pastrarea unui echil cresterea si scaderea frecventei respiratorii; - pasarii si aruncarii mingii ce dezvolta forta generala prin miscari naturale; - aruncarilor, sariturilor cu si fara minge, ce dezvolta musculatura bratelor, trunchiului si picioarelor.

- necesitatea manevrarii mingii cu precizie si rapiditate n situatii neprevazute dezvolta ndemnarea, capac rapid si de a lua decizii n cel mai scurt timp, att individual dar si n functie de alti factori: - conditii de mediu; - coechipieri; - un anume moment al jocului; - spectatori.

Recunoasterea caracterului formativ al jocului de handbal si oficializarea sa ca mijloc al educatiei fizi moderne, determina cadrele didactice, profesorii de educatie fizica sa raspunda cu mai mult simt civi competenta n realizarea fondului motric specific, continut n cuprinsul programelor, dar si depasirea aces posibilitatile biomotrice ale copiilor o permit.

Se poate concluziona clar, n ceea ce priveste rolul jocului de handbal n educatia fizica scolara, numai aceste repere favorabile integrarii lui n programele de nvatamnt ca un mijloc foarte important de dezvoltar

celor integrati n nvatamntul de toate gradele. 1.3. Motivarea alegerii temei

Se stie ca institutia scolara reprezinta n orice tara p factor de cultura si civilizatie a generatiei tinere ce este ang amplul proces de formare si instruire. Dupa cum se stie nva romnesc are o structura normala instituita n perioada in Atunci, aceasta structura reprezinta o achizitie de vrf n pedagogiei, fiind n sincronie cu sistemul de nvatamnt din europene. De atunci psihologia vrstelor n teoriile nvatar pasi uriasi n redefinirea si reconstruirea aspectelor educati vrstelor scolare.

Din motive cunoscute, structura sistemului de nvatamnt romnesc a tinut pasul cu evol achizitiilor. Reintrarea n sincronie a presupus o noua forma de organizare a demersului didactic.

n acest proces didactic alaturi de celelalte obiecte de nvatamnt, o importanta contributie est sistemul formelor de organizare a practicarii exercitiilor fizice si sportului. Efectele acestei actiu oglindire a unei bogate experiente didactice ce a fost acumulata si perfectionata de-a lungul anilor profesoral de specialitate, constituit ca o componenta a sistemului educational scolar din tara noastra

Organizarea demersului didactic la educatie fizica si sport n nvatamntul preuniversitar, urmares aportul n formarea structurala a acumularilor respectivelor cicluri de nvatamnt, contribuind ast organizata care vizeaza procesul somatotrofic, al celui care urmareste cresterea capacitatii de efor

dezvoltare corecta si armonioasa psiho-somatica a organismului elevilor, largind si adncind contin competente, cunostinte, priceperi si deprinderi motrice, perfectionnd indicii de dezvoltare ai ace acestui deziderat, demersul didactic desfasurat n cadrul activitatilor de educatie fizica si sport "treapta" a nvatamtului preuniversitar - ciclurile de aprofundare si specializare - trebuie sa urmar finalitati: 1. formarea capacitatii elevilor de a reflecta asupra lumii, de a forma si de a rezolva pro relationarii cunostintelor din diferite domenii; 2. valorizarea propriilor experiente, n scopul unei orient pentru piata muncii sau pentru nvatamntul superior; 3. dezvoltarea capacitatii de integrare ac diferite: familie, mediu profesional, prieteni; 4. dezvoltarea competentelor functionale esentiale sociala: comunicare, gndire critica, luarea deciziilor, prelucrarea si utilizarea contextuala a complexe; 5. cultivarea expresivitatii si a sensibilitatii n scopul mplinirii profesionale si promovar calitate; 6. formarea autonomiei morale.

Mai concret, absolventul de liceu, pe linia educatiei fizice si sportului trebuie sa dispuna d motrica generala si specifica ramurilor de sport, sa-si mentina starea de sanatate si cresterea adaptare la conditii variate, sa-si stimuleze interesul pentru practicarea independenta a exercitiilor fiz sa-si dezvolte spiritul de echipa si cel competitiv, n scopul integrarii sociale, sa poata analiza si eval sportive din perspectiva spectatorului, ct si practicantului. Toate acestea cu scopul de a-si organiz activitatea sa de destindere, compensare si prentmpinare a efectelor daunatoare cauzate de activit si unilaterale specifice societatii. El va trebui sa fie convins de necesitatea si utilitatea dar mai ales o actiona n sensul dorit.

n actuala structura a sistemului nostru de nvatamnt, educatia fizica si sportul sunt integra didactic si se desfasoara sub urmatoarele forme: lectii de educatie fizica si sport; activitatea din cad sportiv; activitatea sportiva de performanta (n cadrul claselor sau unitatilor de nvatamnt cu caracte

Aceste forme s-au cristalizat si s-au consolidat de-a lungul anilor ca urmare a activitatil personalului didactic si a cercetatorilor, a experientei didactice dobndite si care au dus la funda premise obiective, originale si eficiente, prin care se situeaza scoala romneasca.

Prin continutul lor, formele mentionate urmaresc realizarea ntr-o deplina armonie, att a unui dezvoltare si pregatire fizica generala, ct si nvatarea si practicarea diferitelor ramuri de sport

handbalul, cultivarea nclinatiilor si a dorintelor de afirmare prin sport a elevilor talentati.

n ala ordine de idei, introducerea handbalului n nvatamntul liceal a avut ca scop perfectionar priceperilor si cunostintelor dobndite n clasele anterioare, nsusirea de noi procedee tehnice si actiuni tactice, sa poata practica jocul cu succes, fiind ndeplinit astfel scopul urmarit prin introducerea handbalului n p educatie fizica si de activitati sportive.

Practicarea handbalului va avea ca rezultat, pe lnga efectele de ordin fiziologic, de trairi psihice, si hota practica sub forma activitatilor de masa, chiar si dupa terminarea scolii, dezvoltndu-le dorinta de competitie si chiar si n viata de zi cu zi.

n activitatea didactica actuala a profesorului de educatie fizica si sport intra si constituirea si pre reprezentative ale unitatilor scolare n care profeseaza. Aceasta activitate implica un mare volum de lucru, o p ridicat, o pregatire pe masura, o abilitate de atragere a copiilor si adolescentilor, capacitate de convingere si m importante.

Am facut aceste precizari pentru ca, n calitate de viitor absolvent al unei institutii superioare de nvata este necesar sa am cunostinta de ct mai multe aspecte legate de activitatea teoretica si practica din nvatam constituind si motivul principal al alegerii temei. Alte motive au fost:

- am considerat ntotdeauna jocul de handbal ca fiind unul dintre cele mai spectaculoase si care metita sa catre copii si tineri si, de aceea l-am practicat si eu; -

mbogatitrea ,,bagajului" de cunostinte de specialitate este o conditie importanta a calitatii muncii mele viito

- tema, prin aspectul ei de ansamblu pare, la prima vedere, ca poate fi realizata cu usurinta, dar ntocmirea l implicare activa din partea mea si de aceea, aceasta activitate mi se pare a fi, pentru mine, o provocare.

1.4. Ipotezele cercetarii

Se recomanda ca profesorul de educatie fizica sa formeze prima echipa reprezentativa scolara, n vedere continuitati n activitatea de performanta. Aceasta poate fi condusa, n activitatea competitionala si chiar n ca catre instructori special selectionati (capitani de echipa), dar numai sub stricta supraveghere a profesorului. Profesorul de educatie fizica poate sa ndrume n mai mare masura activitatea echipei care urmareste o bu diferitele competitii. Activitatea competitionala a acestor echipe poate fi favorizata de folosirea unor competitii de handbal c ndelungat a componentei echipelor n lectiile de educatie fizica si mai ales, prin organizarea unui campio scolii) cu caracter permanent. Participarea elevilor cu aceste echipe poate fi conditionata de obtinerea unor note corespunzatoare si la celel nvatamnt (neparticiparea n prima formatie si chiar excluderea periodica din echipa). n activitatea sportiva extrascolara a elevilor, de o mare importanta este participarea la o serie de competitii spo la nivelul local si national. Aceste competitii fac o frumoasa propaganda sportului si creeaza o emulatie deosebita n rndul elevilor. De a ca n cadrul activitatii din scoli sa existe preocupari specifice. Exista, n momentul actual, mai multe competitii care se organizeaza la nivelul liceelor: 1. Campionatul National al Liceelor (n cadrul "Olimpiadei Sportului scolar*"); 2. Diferite competitii desfasurate la diferite ocazii: zile ale tineretului, ale liceelor, cupe, turnee etc.

Daca prima categorie se desfasoara cu etape pe plan local (pe clase, ani de studii, scoli, licee), pe judet, pe zo etape finale, n cea de-a doua categorie sunt desfasurate pe plan local, de obicei. La nivelul liceelor, nivelul valoric al acestor competitii a crescut foarte mult n ultima perioada, fapt ce dete unei importante majore acestor activitati. Astfel, cadrele didactice trebuie sa aiba preocupari intense pentru fo liceelor a unor echipe reprezentative puternice care sa poata face fata cu succes acestor competitii. Echipe trebuie pregatite la un nivel ct mai ridicat, n asa fel nct sa practice un joc competitiv, ct mai apropia performanta. Pentru ca activitatea la nivelul echipelor reprezentative sa fie mult usurata este indicat sa se foloseasca. n cad pregatire, o anumita orientare n instruirea elevilor pentru jocul de handbal. n acest sens, n lectie, exista o seri pot influenta pregatirea elevilor:

- organizarea lectiilor de educatie fizica pe grupe, echipe stabile pe o perioada mai lunga de timp (seme - organizarea lectiilor de educatie fizica pe optiuni; - utilizarea unor forme de autopregatire si autocontrol; - efectuarea selectiei pentru echipele reprezentative n cadrul lectiilor de educatie fizica;

Referitor la organizarea pregatirii, lectiile n care se desfasoara pregatirea la echipele reprezentative s antrenament sportiv. Acestea se mpart n trei parti: a) ncalzirea (generala si specifica); b) partea fundamentala Durata unui antrenament este cuprinsa ntre 90-120 minute de lucru efectiv.

Numarul de antrenamente care se desfasoara saptamnal este n functie de cadrul organizat de profesor. n pe este mai redus.

Ca tipuri de antrenamente: antrenamente tehnice; antrenamente tehnico-tactice, de nvatare, consolidare s actiunilor de joc; antrenamente tactice de pregatire a jocurilor; antrenamente de pregatire fizica; antrenament tactice + pregatire fizica); antrenamente tip competitii.

Metodele si procedeele metodice folosite n antrenament la echipa reprezentativa sunt: demonstratia si exp lucrului pe ateliere; repetarea multipla. innd cont de aceste aspecte cercetarea a pornit de la urmatoarele ipoteze: 1. Daca n activitatea de pregatire a unei reprezentative de handbal de liceu se efectueaza o programar reala, care sa tina cont de perioadele pe care le traverseaza echipa (de pregatire generala, precompetitionala etc.), atunci activitatea va avea un nivel mai ridicat, acesta concretizndu - se prin reultatele ei; 2. Aceasta actiune, implicnd si utilizarea unor mijloace si metode atractive, ar avea ca efect si ridi pregatirii, concretizata prin rezultatele obtinute de catre subiecti la probele de control CAPITOLUL 2

FUNDAMENTAREA TEORETIC A TEMEI

2.1 Particularitatile morfologice, functionale, motrice si psihice ale elevilor din ciclul liceal

Daca etapa pubertara este dominata de maturizarea biologica a organelor sexuale, etapa postpubertara, adolesc si ncheie perioada de crestere nu numai sub aspectul ei biologic dar si din punct de vedere social.

Ca durata, etapa postpubertara variaza n functie de intervalul dintre sfrsitul pubertatii si atingerea vrstei faptului ca si aceasta etapa, vrsta fiziologica difera de cea cronologica, avansul vrstei fiziologice se va m postpubertara.

Fetele reprezinta un avans de 2-3 ani fata de baieti, cstigat n cea mai mare parte n etapa pubertara postpubertara se va mentine ritmul mai crescut de maturizare completa, a fetelor, astfel nct ele ating ma considerata la sfrsitul procesului de crestere si diferentiere. SFERA SOMATIC

n etapa postpubertara procesul de dezvoltare biologica a organismului continua sub aspectele sale esenti diferentierea.

ntre aceste doua laturi ale procesului unic de dezvoltare, cresterea si diferentierea, exista relatii dialectice de reciproca, ele evolund, n general, paralel. Aceasta relatie complexa nu este absoluta, procesul de diferentie somatice, vegetative si psihice fiind nsotit de cele mai multe ori de stagnare a procesului de crestere.

Odata ncheiata perioada furtunoasa a dezvoltarii somatice si vegetative din etapa pubertara, n ultima parte a v n cea postpubertara, ritmul devine din ce n ce mai lent, iar la sfrsitul ei organismul atinge stadiul de ma vegetativa.

Durata perioadei de crestere si dezvoltare postpubertara este destul de lunga, ajungnd pna la 6-8 ani, uneor mai ales daca ne orientam dupa criteriul ncheierii complete a cresterii n naltime. SISTEMUL OSOS

Oasele si continua cresterea n lungime si n aceasta perioada, dar cu un ritm lent, n special spre sfrsit procesul de ngrosare, mai ales pe seama compactei, este foarte intens n perioada postpubertara.

Procesul de osificare al coloanei vertebrale ncepe din regiunea toracica si progreseaza spre cele doua extrem sens cranial.

Mobilitatea pasiva si activa a segmentelor coloanei vertebrale atinge valorile maxime la nceputul perioadei po care se stabilizeaza sau se reduce. Mobilitatea pasiva o depaseste pe cea activa n aceasta etapa a vietii n medie

Dezvoltarea cutiei toracice n ntregime este n strnsa corelatie cu dezvoltarea plamnilor, a ficatului si cu ad de stnd si seznd.

Definitivarea osificarii scheletului se produce diferit la nivelul segmentelor corpului, dar aproape n toate lungul perioadei postpubertare. n cele mai multe cazuri, oasele si-au dobndit forma si dimensiunile lor defi perioadei scolare, postpubertare, urmnd ca sudarea centrilor de osificare primari cu cei secundari sa aiba loc 20-25 de ani.

Talia creste n special datorita dezvoltarii mai accentuate a trunchiului. ntre 16-18 ani creste n medie doar 1 de etapa pubertara, cnd se nregistreaza 4-6 cm pe an.

Deci, cresterea taliei, suprafetei si a greutatii corporale n etapa postpubertara sunt asemanatoare cu celelalte m vegetative, cresterea fiind caracterizata n general prin ncetinirea treptata a ritmului de crestere si dezvol perioadei postpubertare modificarea acestor indici este abia sesizabila de la un an la altul, cu exceptia greutat poate cunoaste variatii relativ importante si dupa aceasta vrsta, corelate mai degraba cu regimul de viata si ce cu cresterea si dezvoltarea somato-functionala a organismului.

SISTEMUL MUSCULAR

La elevii de vrsta postpubertara, musculatura scheletica este n plina dezvoltare, mai ales sub aspectul ngro capata treptat caracteristicile morfologice, functionale si biochimice ale adultilor. Hipertrofia tot mai pronun contribuie la rotunjirea formelor diferitelor segmente corporale, mai ales la fete, la care acest proces este nsotit de tesut gras subcutanat. La sfrsitul perioadei postpubertare, musculatura scheletica apare bine dezvoltata din morfologic, nsa din punct de vedere functional privind forta musculara, ramn mult n urma adultilor. SISTEMUL NERVOS sI ANALIZATORII

Dintre putinele modificari morfologice de la nivelul sistemului nervos central, notam cresterea numarului de c din substanta alba a emisferelor cerebrale.

Din punct de vedere functional, SN al elevilor este caracterizat de un echilibru dinamic mai stabil ntre exc corticala, ceea ce favorizeaza formarea si pastrarea timp mai ndelungat a legaturilor temporare.

Analizatorii la elevii de vrsta postpubertara, se prezinta la un nivel de maturizare apropiat de cel al a morfologic, nsa inferior din punct de vedere functional.

n concluzie, SNC si analizatorii n perioada postpubertara se prezinta att morfologic ct si functional, la un cel al adultilor. Echilibrul ntre excitatia si inhibitia corticala este mult mbunatatit, ceea ce favorizeaza form timp ndelungat a legaturilor temporare necesare formarii deprinderilor de miscare.

Mobilitatea functionala crescuta a proceselor nervoase fundamentale favorizeaza dezvoltarea vitezei si a ndem plasticitatea corticala ridicata asigura o mare capacitate de imprimare e noilor engrame. Totusi, att SN analizatorii, sunt mai putin rezistenti la excitatii prelungite si prea intense, oboseala centrala si periferica instal la elevii de vrsta postpubertara, n comparatie cu adultii. SFERA VEGETATIV

La nivelul organelor ce apartin sferei vegetative, n etapa postpubertara, constatam o tendinta spre un ec Modificarile sunt evidente, pe plan fiziologic si biochimic deoarece pe plan morfologic, ele s-au ncheiat n

perioada pubertara.

Cele mai favorabile si spectaculoase modificari se constata, nsa, n dezvoltarea capacitatii functionale a m sisteme vegetative, direct interesate n efort, care reusesc catre sfrsitul perioadei postpubertare sa asigure u solid n vederea utilizarii eforturilor intense, nu numai n privinta dezvoltarii vitezei si ndemnarii, ci si a re musculare. Astfel, componenta vegetativa a organismului reuseste pentru prima data n ontogeneza sa se r sensibil egal fata de dezvoltarea sferei somatice, marcnd prin aceasta cresterea capacitatii de efort a organismu APARATUL CARDIOVASCULAR

Dezvoltarea morfologica si functionala a aparatului cardiovascular se accelereaza n unele privinte, ca, spre s sa se ncheie n linii mari.

La fete, acest proces se termina mai repede n comparatie cu baietii. Dezvoltarea morfologica a inimii si vas reflecta n cresterea capacitatii functionale a ntregului aparat cardiovascular.

Inima creste n volum, mai ales la fete, la care acest proces este chiar intensificat catre sfrsitul acestei etape apropiere de cel specific baietilor (volumul inimii unei fete - 150 cmc, fata de 200 cmc al baietilor). Paralel cu volumul musculaturii inimii creste si greutatea miocardului, mai ales a celui stng, care la 17 grosimea celui drept.

Din punct de vedere functional, aparatul cardiovascular are o capacitate sporita n privinta ndeplinirii princ transportul gazelor si al substantelor nutritive. Cresterea capacitatii functionale se datoreaza n principal maririi volumului sistolic, care are valori de 75ml la fete la 18 ani.

Debitul cardiac se apropie foarte mult de valorile adultilor (5l/min). La varsta de 18 ani valorile sunt de 3,7 l/ l/min, la baieti.

Frecventa cardiaca si tensiunea arteriala la elevii de vrsta postpubertara prezinta valori apropiate de cele ale ad n clasa a X-a, valorile sunt: FC repaus - 70 batai/min. TA - 96/54 n clasa a XII - a, valorile sunt: FC repaus - 64 batai/min. TA - 102/58

Se observa pe plan functional o sporire continua a capacitatii functionale a miocardului, o mbunatatire a econo a ntregului aparat cardiovascular, principalii indici hemodinamici apropiindu-se mult de cei ai adultilor tine perioadei baietii prezinta valori functionale circulatorii mai bune dect fetele; de asemenea, elevii care participa de educatie fizica si la ore de activitati sportive au o economicitate cardiovasculara superioara. APARATUL RESPIRATOR

Desi n etapa pubertara dezvoltarea morfologica si functionala a aparatului respirator a fost impetuoasa, la n postpubertare el este nca departe de a fi atins nivelul de adult.

Astfel, n perioada postpubertara are loc dezvoltarea predominant functionala a aparatului respirator, la sf dimensionali si capacitatile functionale respiratorii devenind aproape egali.

La sfrsitul perioadei vom constata un nivel relativ nalt al oxigenarii tesuturilor n efort, apropiat de cel caracte

Dezvoltarea morfologica a aparatului respirator continua, ducnd la amplificarea factorilor dimensionali si, n suprafetei de contact dintre sngele capilar si aerul alveolar. Ritmul de dezvoltare anatomica la nc

postpubertare este mai intens, devenind tot mai lent, odata cu apropierea de stadiul definitiv morfologiei respira

Indicii fiziologici ai respiratiei extreme reflecta mbunatatirea ventilatiei pulmonare. Frecventa respiratorie ar la fete si 18-20 la baieti.

Creste amplitudinea miscarii respiratorii, oglindita n marirea treptata a volumului respirator curent pna la 40 350 ml la 15 ani.

Capacitatea vitala (CV) creste paralel cu naltimea si sporirea greutatii corporale. De asemenea, ea depind muschilor inspiratori n timpul perioadei postpubertare.

Aceste mbunatatiri sunt oglindite prin cresterea apreciabila a capacitatii maxime de efort aerob, ceea ce face c postpubertara sa faca fata cerintelor impuse de eforturile bazate pe rezistenta. Totusi, indicii calitativi d respiratiei interne - consumul maxim de O2 /min/kg corp precum si O2 - plus maxim nu au atins nca valo numai printr-un antrenament sistematic bazat pe efort de rezistenta se va putea obtine, n ctiva ani, capacitatea aerob. Etapa postpubertara ramne perioada cea mai favorabila dezvoltarii capacitatii de efort maxim aero functiei respiratorii (respiratie externa), transportul gazelor si respiratia tisulara fiind foarte aproape de valoarea PARTICULARITI MOTRICE

Din punct de vedere motric, " vrsta scolara mare " este propice unei cresteri logice a capacitatii de a s motrice cu indici crescuti ai calitatilor motrice. Baietii au disponibilitati mai mari.

n privinta vitezei, se limiteaza suportul fiziologic (labilitatea functionala a scoartei cerebrale) al dezvo baza " (a vitezei " pure "), obtinndu-se, totusi, o usoara crestere a indicilor acesteia. Se pune accent pe vitez executie si de deplasare. Este favorizata, n ultima parte a perioadei, si dezvoltarea vitezei n regim de rezistenta 200-400 m.

Se constata o mbunatatire simtitoare a capacitatilor de coordonare, n consecinta, cresterea nivelului de la 17 ani nu sunt diferente n privinta ndemnarii ntre baieti si fete, dupa aceasta vrsta fetele devenind m Apare posibilitatea limitarii mai precise a efortului pe anumite segmente si grupe musculare, pe baza inhibitie

mult mbunatatita la aceasta vrsta. Mobilitatea articulara scade, mai pregnant la baieti. Eforturile de rezistenta sunt foarte bine raportate acum, indicii ei fiind mai buni la baieti dect la fete.

Forta, pe baza hipertrofiei musculare (mai accentuata la baieti), poate fi dezvoltata sub toate formele sale

Acum sunt prezente toate conditiile pentru formarea, consolidarea si perfectionarea deprinderilor si pric indiferent de gradul lor de complexitate si dificultate (nivel ridicat al tuturor calitatilor motrice, stadiu avansa aparatului locomotor, suport metabolic solid, echilibru al proceselor nervoase - cu indici crescuti ai inhibitiei d general, la fondul de deprinderi si priceperi motrice specific perioadei anterioare se adauga indici calitativi d procedee tehnice sau actiuni tactice specifice ramurilor si probelor sportive abordate n nvatamntul liceal si corespund acestei perioade de vrsta.

Sub aspectul motricitatii s-a constatat un nivel mult mai scazut al fetelor fata de baieti si un progres nesemnificativ, al performantelor motrice si chiar o descrestere a lor n unele situatii (de exemplu alergarea de v PARTICULARITI PSIHOLOGICE

Perioada postpubertara cuprinde tineretea si maturitatea. Termenul de "tinerete" este adesea utilizat pen categorie larga de oameni, de la vrsta pubertatii, pna la 25 de ani.

Daca adolescenta realizeaza n limitele sale definitorii profilul personalitatii umane, fiind perioada ncheierii st nceputul calificarii profesionale, n etapa tineretii se realizeaza integrarea profesionala si sociala a individului. Tineretul a fost ntotdeauna generatia receptiva la nou, preocupata de propria situatie si devenire.

La vrsta tineretii se realizeaza unitatea dintre idealuri, nazuinte si aspiratii si activitatea concreta, productiva, p ca si concordanta dintre aptitudini si interesele sociale majore. Tineretea este o vrsta a cautarii echilibrarii cerintele vietii sociale, cu marile responsabilitati ale viitorului. Ea ramne o perioada de trecere de la adolesce nefiind scutita de unele framntari si contradictii. Acestea provin din trasaturile psihologice proprii vrstei

aspiratii nalte, spirit revolutionar dar si o nedeplina integrare profesionala si sociala, care poate crea multe sta si chiar conflicte.

Integrarea sociala deplina a tineretului se realizeaza odata cu ntemeierea familiei, procrearea si educarea co marcheaza maturizarea sexuala si echilibrarea erotismului specific vrstei. Latura sentimentala a vietii tnarulu chiar n casatorie n relatiile ntre soti pot interveni momente mai ncordate. Aparitia copiilor provoaca profund viata familiei tinere, n mentalitatea si modalitatile de petrecere a timpului liber care urmeaza sa fie structurat de instruire, educare si ngrijire a acestora.

2.2. Aspecte generale privind programa scolara - ciclul liceal

n momentul de fata, la nivelul nvatamntului liceal, exista patru programe de educatie fizica, cte una pe studiu (ele au fost emise prin ordin al ministrului). Cele pentru clasele a IX-a si a X-a au urmatoarea structura: -nota de fundamentare, elaborata n scopul prezentarii relatiei dintre programele scolare pentru clasele a documentele de politica educationala si curriculara pe care acestea se fundamenteaza;

-nota de prezentare, n care se detaliaza rolul disciplinei de nvatamnt si statutul specific al acesteia n cadru national, precum si contributia disciplinei de nvatamnt la cele opt domenii de competente cheie stabilite la niv

-competente generale, cu un nivel accentuat de complexitate, definite pe o disciplina de nvatamnt sau, dupa c de discipline de nvatamnt, pentru a evidentia achizitiile finale de nvatare ale elevilor la sfrsitul nvatamntu pentru a orienta pregatirea de specialitate a acestora;

-valori si atitudini, finalitati de natura axiologica, urmarite prin studiul disciplinei, definite pentru nvatamntul

-competente specifice - continuturi, nucleul functional al programei scolare, definit pentru fiecare an de studiu;

-sugestii metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat competentelor, valor prevazute n programele scolare. Cele pentru clasele a XI-a si a XII-a au aceeasi structura, mai putin nota de fundamentare. Pentru toate cele patru clase de liceu competentele generale sunt urmatoarele:

- integrarea cunostintelor si a tehnicilor specifice educatiei fizice n actiuni de optimizare a dezvoltarii fizic motrice proprii;

- valorificarea cunostintelor si a deprinderilor sportive dobndite, n organizarea si n practicarea com necompetitionala a disciplinelor sportive; analiza si evaluarea concursurilor sportive, din perspectiva spectatorului; Pentru toate cele patru clase de liceu valorile si atitudinile sunt urmatoarele: responsabilitatea fata de propria sanatate si dezvoltare fizica; dorinta de autoperfectionare si perseverenta n atingerea obiectivelor prestabilite; spirit competitiv; respect fata de: reguli, parteneri, adversari, arbitri, spectatori; disponibilitate pentru colaborare si pentru initierea si mentinerea relatiilor interumane; interes constant pentru fenomenul sportiv;

optiunea pentru o viata sanatoasa si echilibrata, prin adoptarea unui regim de activitate care sa mbine armo

cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber; Pentu jocul de handbal continuturile programelor sunt urmatoarele: Clasa a IX-a: Procedee tehnice folosite n atac: -prinderea si pasarea mingii de pe loc si din deplasare; -driblingul simplu si multiplu, cu variatii de ritm si schimbari de directie; -aruncarea la poarta de pe loc si din deplasare; -structuri tehnice complexe; -jocul portarului; Procedee tehnice folosite n aparare: -pozitiile si deplasarile specifice pe semicerc; -blocarea mingii aruncate de adversar; -culegerea mingii de pe sol; -scoaterea mingii din dribling; -jocul portarului Actiuni tactice folosite n atac:

-

demarcajul; patrunderea; - depasirea; - contraatacul direct si cu intermediar; - sistemul de atac cu un jucator pivot; Actiuni tactice folosite n aparare: - replierea; marcajul adversarului cu si fara minge; - interceptia; - sistemul de aparare 5 + 1; Joc bilateral: -

Regulile jocului: fault, pasi, calcarea semicercului, schimbarea de jucatori, repunerea mingii n joc, arbitrilor. Informatii din handbal Clasa a X-a: procedee tehnice folosite n atac; - procedee tehnice folosite n aparare; - actiuni tactice individuale si colective simple, folosite n atac; actiuni tactice individuale si ntre doi jucatori, folosite n aparare; - un sistem de joc n atac; - un sistem de joc n aparare; - regulamentul de joc; - informatii locale, nationale si internationale, din handbal; -

-

Clasa a XI-a: variante de procedee tehnice de finalizare; variante de actiuni tactice individuale si colective, de atac si de aparare; sistemul de aparare 5 plus 1; variante de contraatac; sistemul de atac cu un pivot; regulamentul de joc; informatii locale, nationale si internationale, din handbal; Clasa a XII-a: variante de procedee tehnice de finalizare; variante de actiuni tactice individuale si colective, de atac si de aparare; sistemul de aparare 5 plus 1; variante de contraatac; sistemul de atac cu un pivot; regulamentul de joc; informatii locale, nationale si internationale, din handbal;

2.3. Caracteristicile educatiei fizice n nvatamntul liceal

nvatamntul liceal reprezinta o etapa superioara a sistemului nostru de nvatamnt, urmnd firesc - dup si fiind premergatoare celei universitare. Este, sau ar trebui sa fie, etapa n care predomina calitatea procesulu numai la educatie fizica), pe fondul unei apreciabile adaugiri, la educatia fizica, de ordin cantitativ, consecin combinat "linear - concentric" al programei de specialitate.

n momentul de fata, nvatamntul liceal este structurat pe doua nivele: ciclul inferior al liceului - ce cupri a si a X-a - si ciclul superior - ce cuprinde clasele a XI-a si a XII-a. La nivelul liceului, educatia fizica

dintotdeauna cu volum de doua ore pe saptamna n planul de nvatamnt, la toate clasele. Acum, n co nvatamntului de dupa 1996, problema educatiei fizice la licee este deosebit de surprinzatoare pentru o tar "alinieze" la Europa, dar care nu vrea sa vada cum stau lucrurile pe acest plan.

n planurile de nvatamnt, disciplina educatie fizica apartine ariei curriculare "Educatie fizica si sport" de educatie fizica n cadrul filierelor, profilurilor si specializarilor ciclului inferior al liceului este urmatoa trunchiul comun (CD) la toate filierele, profilurile si specializarile nvatamntului liceal, cu exceptiile: coregrafie, din cadrul filierei vocationale, profilul artistic unde aceste ore sunt alocate curriculum-ului dife educatiei artistice specializate; 2) profilul sportiv, din cadrul filierei vocationale, unde aceste ore sunt alocate p practice. O ora n trunchiul comun (TC), la scoala de arte si meserii. Tot aici, dar n cadrul curriculum-ului dife (opt ore pregatire practica specifica fiecarei discipline sportive si doua ore pregatire sportiva teoretica). O ora diferentiat la filiera vocationala, profilul militar, specializarile liceelor MAI si MAPN. si doua ore n curricu scolii (pregatire sportiva practica), la profilul sportiv.

La nivelul ciclului superior al liceului lucrurile stau astfel: o ora pe saptamna n trunchiul comun teoretica (toate profilurile si specializarile), filiera vocationala (profil teologic, toate specializarile); filiera v pedagogic, toate specializarile); filiera tehnologica (toate calificarile profesionale). n curriculum-ul diferentia vocationala (profil artistic, specializarile muzica, arhitectura, arte ambientale, design, arte plastice, arte decorat saptamna n trunchiul comun TC), la filiera vocationala (profil militar MAI, specializarea stiinte sociale); diferentiat CD), la filiera vocationala (profil artistic, specializarea arta actorului). Trei ore pe saptamna, la f (profil militar MAPN, specializarea matematica, repartizate astfel: doua ore n trunchiul comun (TC) si o ora diferentiat (CD), pentru care a fost elaborata o alta programa scolara, prezentata n document separat.

n afara acestor categorii de ore, planurile de nvatamnt mai prevad si ore de ansamblu sportiv, n n saptamna pentru o grupa constituita, care intra n norma profesorului de educatie fizica si se poate real smbata.

Daca elevii unei clase opteaza pentru a beneficia si de o ora din curriculum-ul la decizia scolii si co aproba, atunci aceasta ora se va organiza cu precadere ca activitate cu caracter de aprofundare/extindere competentelor elevilor de a practica o ramura - proba de sport. Activitatea se ve realiza pe doua grupe cons optiuni cuprinznd fiecare minimum 12 elevi. Aceasta activitate didactica nu poate fi organizata cu ntreaga c

este posibil ca toti elevii (fete - baieti) sa manifeste o singura optiune care sa le satisfaca interesele si aptitudini

Predarea disciplinei educatie fizica la nivelul ciclului superior al liceului, indiferent de filiera, profil s centreaza pe urmatoarele directii:

- consolidarea - perfectionarea - extinderea, dupa caz, a fondului de deprinderi specifice diferitelor discip cunostintelor aferente acestora; -

perfectionarea capacitatii de practicare optionala, sub forma de ntrecere - concurs a disciplinelor sportive n continuarea dezvoltarii calitatilor motrice, cu precadere n forme combinate de manifestare a acestora;

abordarea, dupa caz, a componentelor capacitatii motrice solicitate de domeniul n care se specializeaza elev

asigurarea conditiilor de pregatire a probelor specifice incluse n examenul de bacalaureat, pentru elevii inte

- extinderea ofertei de continuturi cu discipline sportive dorite de catre elevi, a caror practicare se poa activitatea independenta; -

transmiterea catre elevi a unor programe cu exercitii de ntretinere fizica si a cunostintelor necesare aplicari

Modelul final de educatie fizica din nvatamntul liceal trebuie sa reflecte finalitatile acestui proces inst avnd n vedere ca majoritatea absolventilor nu mai urmeaza o alta forma de nvatamnt si ca vor desfas diferite sectoare ale vietii cultural - sociale si economice. Componentele si structura acestui model final sunt general, cu cele specifice modelului final si al celor intermediare (pe clase) specifice educatiei fizice gimnazial. Difera, esential, aspectele de ordin cantitativ si - mai ales - calitativ. Sintetiznd, se poate afirm nvatamntului liceal trebuie sa aiba: indici superiori de dezvoltare fizica corecta si armonioasa; calitati motrice de baza cu potente de manifestare eficienta a tuturor formelor specifice;

-

sistem bogat si elevat de cunostinte teoretice de specialitate; deprinderi si priceperi motrice de baza si utilitar - aplicative, corect nsusite si eficient valorificate;

- deprinderi specifice probelor si ramurilor de sport prevazute de programa si capacitatea de a le aplica (adic conditiile solicitate de viata (inclusiv cele necesare petrecerii utile si placute a timpului liber).

Obiectivele educatiei fizice, la acest ciclu de nvatamnt, deriva din modelul anterior. Acestea sunt:

1) integrarea cunostintelor si a tehnicilor specifice educatiei fizice n actiuni de optimizare a dezvoltarii fizi motrice proprii;

2) valorificarea cunostintelor si a deprinderilor sportive dobndite, n organizarea si n practicarea com necompetitionala a disciplinelor sportive; 3) analiza si evaluarea concursurilor sportive, din perspectiva spectatorului.

Metodologia de realizare a obiectivelor la aceasta treapta de nvatamnt nu ridica probleme esentiale de de treapta anterioara de nvatamnt. Majoritatea elementelor de continut sunt acum reluate, pe un plan sup intensitate - complexitate. Apar aspecte suplimentare pe planul autoorganizarii, autoconducerii si autoaprecie de asemenea, mai pertinent respectarea optiunilor elevilor, mai ales pentru practicarea unor probe sau ramuri s din punct de vedere al dotarii materiale specifice sau, de "ofertele" locale. n aceeasi masura cresc rolul si p pentru acasa, care vizeaza, cu precadere, dezvoltarea calitatilor motrice de baza, dar si consolidarea unor depri motrice. n cazul grupurilor scolare industrale se pune problema necesitatii de a se folosi o metodologie care sa - dezvoltarea calitatilor motrice specifice exersarii meseriilor respective, prevenirea aparitiei atitudinilor defici deficientelor fizice pe care le implica profesiile specifice si chiar consolidarea unor deprinderi si priceperi mo utilitar - aplicative incluse n "fluxul tehnologic" specific. La acest nivel, de mare valoare praxiologica sun formarea reflexelor de autoasigurare si de postura corporala corecta.

Ca forma organizatorica de baza, lectia de educatie fizica are tipologie si structura asemanatoare cu cea d

gimnazial. Predomina, totusi, lectiile de tip "consolidare" sau chiar de "perfectionare", cele de tip "nvatare primara) fiind putine. Destul de frecvent, la colectivele (clasele) de elevi deosebit de bune si omogene din pu dezvoltarii indicilor somatici si functionali, nu se mai face veriga a III-a din lectie, destinata integral optim fizice. ntrecerea, mai ales sub forma de concursuri regulamentare, deci pe baza prevederilor regulamentelo pondere mult sporita fata de ciclul anterior de nvatamnt (gimnazial).

n lectii creste participarea elevilor la organizarea, conducerea si evaluarea propriilor executii sau a exe de grup. Elementele de autoorganizare si autoconducere (individuala sau n grup) sunt frecvente n multe Important este ca sa se cuprinda - n aceste actiuni pedagogice - ct mai multi elevi sau chiar toti; tehnicile d autoconducere si conducere a colegilor si - implicit - de autoevaluare, trebuie sa fie transferabile n activitatea timpul liber al elevilor.

n lectii se lucreaza sau ar trebui sa se lucreze, mult sau chiar exclusiv pe grupe de nivel valoric biomot toate verigile (excluzndu - le pe prima si pe ultima). n acest grupe, de cele mai multe ori liderii (adica profesorului) trebuie sa fie alesi de catre colegi, cu toate ca n realitate - n majoritatea cazurilor - sunt numiti d De ce pe grupe valorice "deschise"? Pentru ca, n lectie, conform principiului accesibilitatii, trebuie sa se mo functie de temele abordate, cel putin! Posibilitatile individuale ale fiecarui elev nu sunt la acelasi nivel pe abordate. si la verigile netematice se poate aplica aceasta tratare diferentiata pe grupe valorice. Teoretic este poate sa confirme sau sa infirme.

Tratarea diferentiata n functie de sex, este o necesitate att sub aspectul dozarii efortului, ct si al cont (mai ales pentru fete n gimmnastica, dar si pentru baieti n fotbal sau rugby, etc.). Temele pentru acasa se dau, aproape exclusiv, pe parcursul lectiei si nu n ultima veriga.

Creste, n lectie, preocuparea profesorului de a constientiza procesul de efectuare a exercitiilor fizice, mod stiintific - efectele acestor exercitii si necesitatea unei metodologii ct mai corecte si eficiente (ca dozare formatii de lucru, refacere dupa efort, etc.).

Sunt necesare cteva sugestii metodologice privind activitatea didactica n formele de organizare si rea fizice si sportului n liceu. Dat fiind faptul ca n clasele a IX-a se formeaza colective cu elevi proveniti d

diferite, avnd cunostinte si deprinderi diferentiate, practicnd ramuri - probe sportive diferite, principala sarci de educatie fizica si sport, cel putin n primul semestru al acesti an de studiu, este aceea de a efectua evalu tuturor elevilor, depistarea si recuperarea lacunelor de instruire, n scopul omogenizarii claselor si orientarii o pentru ramurile - probele sportive oferite de liceu.

Daca la cele doua ore prevazute n planul de nvatamnt se poate obtine la fiecare clasa nca o ora d decizia scolii, situatia instruirii devine deosebit de avantajoasa. Avnd n vedere situatiile mentionate, profe fizica si sport din liceu vor face demersuri insistente pentru obtinerea orei din curriculum la decizia scolii la fi daca pentru aceasta renunta la o parte din orele prevazute n curriculum la decizia scolii, care ar urma sa li se X-a - a XI-a.

n acest caz, n ora de curriculum la decizia scolii se pot aborda, ca optional, noi continuturi la discipli trunchiul comun al programei sau discipline noi, realizndu-se, astfel, o instruire optima care sa-si puna am ceea ce urmeaza sa se realizeze n ceilalti ani de studiu.

Desi programa scolara permite si predarea - nvatarea unor ramuri - probe sportive alternative, pe instruire corespunzatoare care sa poata crea o mai mare diversitate de optiuni n clasa a X-a, se recomanda studiu sa se abordeze n mod temeinic perfectionarea continuturilor obligatorii prevazute n programa.

La clasele a-X-a si a XI-a lectia de educatie fizica si sport prevazuta n trunchiul comun pastreaza att si si componente comune (organizarea grupei/clasei, pregatirea organismului pentru efort si influentarea selec locomotor, revenirea organinismului dupa efort si ncheierea lectiei), ct si elemente care le diferentiaza subst de studiu la altul, cum ar fi: -

abordarea simultana a mai multor ramuri - probe sportive, potrivit cu oferta educationala a profesorului si o organizarea predarii - nvatarii pe grupe stabile, pe durata unui ciclu tematic; stabilirea diferentiata a competentelor n functie de continut si de anul de studiu;

sisteme de actionare diferentiate pe grupe, si dupa caz, pentru fiecare elev, nlesnindu-le acestora re

individuale de pregatire; instrumente si criterii de evaluare diferite.

La clasa a XII-a (a XIII-a), pe lnga ora din trunchiul comun, ora din curriculum la decizia scolii poate pentru a se putea realiza eficient contributia educatiei fizice si sportive la realizarea obiectivelor - cadru, c cadrului necesar recreerii si practicarii sportului potrivit optiunilor individuale.

Documente specifice emise de M.E.C.T. precizeaza si responsabilitati pentru factorii educationali: con catedra de educatie fizica, profesorul de educatie fizica si sport, elevii (ca practicanti si beneficiari).

Evaluarea elevilor se face conform precizarilor actualului "Sistem National de Evaluare la Disciplina E Sport". Pe baza unei conceptii unitare de abordare a evaluarii, rezultate din dezbaterea colectivului de catedra, p pentru fiecare clasa:

- sa stabileasca numarul total al probelor de control la care elevii vor fi evaluati n anul scolar respecti repartizarea acestora de-a lungul celor doua semestre; sa elaboreze scale proprii pentru acordarea notelor 6 - 10 la probele masurabile n sistemul de evaluare;

- sa precizeze structura probelor de evaluare introduse n completarea celor prevazute n sistemul national de proprii pentru acordarea notelor 1 - 10;

- sa determine criteriile de apreciere si notare pentru probele de evaluare prevazute n sistemul national sau s care nu sunt masurabile; sa prezinte elevilor fiecarei clase sistemul de evaluare elaborat;

2.4. Continutul modelului de performanta (avansati)

A. OBIECTIVE

cresterea indicilor calitatilor motrice de baza si trecerea la formele de manifestare a acestora n jocul de han consolidarea tehnicii de baza n conditii apropiate de joc si nvatarea procedeelor tehnice speciale;

consolidarea cunostintelor de tactica individuala privind executiile tehnice si alegerea acestora n functie d joc;

trecerea la specializarea pe grupe de posturi (6 m si 9 m ) si nceperea nsusirii tehnicii de baza specifice po elevul are aptitudini reale; nsusirea conceptiei de joc privind subordonarea actiunilor individuale cerintelor tactice ale echipei. B.CERINE FIZICE Somatice: 1. jucatorii de semicerc: - baieti = 1,74-1,78 m - fete = 1,64-1,68 m 2. jucatorii de 9 m: - baieti = 1,80-1,85m - fete = 1,68-1,73m 3. portarul:

- baieti = 1,80-1,84m - fete = 1,70-1,73m Motrice: 1. jucatorii de semicerc: - viteza - 30m plat cu start din picioare: - baieti = 4"7 - fete = 4"8 - ndemnare - 30m dribiling printre jaloane: - baieti = 6"2 - fete = 6"7 - rezinstenta - 2 x 400m: - baieti = 1'5" - fete = 1'40" - forta - saritura n lungime de pe loc: - baieti = 2,10 m - fete = 1,70m

- aruncarea mingii de handbal la distanta: - baieti = 38 m - fete = 28 m 2. jucatorii de 9 m: - viteza - 30m plat cu start din picioare: - baieti = 4"8 - fete = 4"9 - ndemnare - 30 m dribling printre jaloane: - baieti = 6"4 - fete = 6"9 - rezistenta - 2x400 m: - baieti = 1'25" - fete = 1'40" - forta - saritura n lungime de pe loc: - baieti = 2,15m - fete = 1,75m

- aruncarea mingii de handbal la distanta: - baieti = 40m - fete = 30m 3. portarul - ca jucatorii de 9 m.

C. CONINUTUL INSTRUIRII FIZICE Viteza 1. Exercitii pentru dezvoltarea vitezei: starturi din pozitii diferite: asezat, culcat dorsal sau facial, cu spatele spre directia de alergare;

- starturi precedate de alte actiuni specifice: deplasari n pozitie fundamentala, fandari, sarituri de pe loc pe bratele sus; sprinturi pe distante variind ntre 15-30 m cu starturi diferite, la semnale sonore sau vizuale; pase de pe loc (cu joc de picioare) n doi, n triunghi, n patrat, folosind una si apoi doua mingi;

- cte doi pe lungimea terenului, cu fata la una din porti: pase n patrundere si retragere, executate n viteza m 45" sau 1';

- deplasare laterala pe semicercul de 6 m, n pozitie fundamentala, sprint pe diagonala mica a terenului, dep linia de centru, sprint pe cealalta diagonala mica a terenului;

-

pase din deplasare, n doi si n 3 jucatori cu schimb de locuri; dribling multiplu pe lungimea terenului n viteza mare; contraatac cu un vrf prin conducerea mingii; contraatac direct cu unul si cu doua vrfuri (fara si apoi cu repliere).

ndemnarea 1. Exercitii pentru dezvoltarea ndemnarii: -

sarituri n lungime cu bataie pe un suport sau ntr-o zona delimitata (mingi medicinale, banci, lazi, zona m jonglerii cu mai multe mingi; dribiling executat alternativ, cu mna stnga si mna dreapta; dribiling cu doua mingi conduse simultan cu ambele mini; cte doi fata n fata, cu o minge n fiecare mna: pasarea simultana a celor doua mingi si prinderea lor.

Rezistenta 1. Exercitii pentru dezvoltarea rezistentei: alergare pe teren variat; alergare pe teren plat cu intensitate variabila; pase de pe loc si din deplasare (n 2 -3 jucatori, n triunghi, n patrat), cu numar mare de repetari;

-

deplasari n pozitie fundamentala de aparator, urmate de pase si aruncari la poarta;

deplasari n pozitie fundamentala de aparator, pase din alergare, aruncare la poarta si repliere la locul de ple

- aruncari succesive la poarta precedate de alte actiuni specifice: deplasari n pozitie fundamentala, sprintu doi; exercitii complexe de circulatie a jucatorilor; 200 m alergare usoara + 100 m mers + 200 m alergare usoara: 8'-10'; jocul "cine tine mingea mai mult" reprize de 2'-3'

Forta 1. Exercitii pentru dezvoltarea fortei: din culcat dorsal, ridicarea trunchiului la verticala de 10-15 ori; din culcat dorsal, ridicarea picioarelor la verticala de 10-15 ori; din culcat dorsal, ridicarea si mentinerea picioarelor la 45 grade; deplasarea cu pas saltat; deplasarea cu pas sarit; deplasari cu pas saltat legat cu pas sarit; deplasari in pozitie fundamentala n toate directiile; tractiuni cu benzi elastice, cu extensoare;

-

atrnat la scara fixa, ridicarea si coborrea genunchilor; sarituri peste obstacole, imitnd miscarea de aruncare; sarituri succesive pe un picior si pe doua picioare, pe trepte si la banca de gimnastica; sarituri n adncime de pe lada; aruncari la poarta de la distanta mare, cu trecere peste banca de gimnastica; aruncari la poarta de la distanta mare, cu bataie pe banca de gimnastica si aterizare n partea opusa; aruncarea la poarta de la distanta mare, cu trecere peste o frnghie asezata la naltimi diferite. D. CERINE TEHNICE

Atac 1. Jucatorii de semicerc:

1.1. procedee tehnice de pasare (de baza si speciale), n viteza mare (de deplasare si de executie) si n con adversarii la semicerc; 1.2. aruncari specifice de pe extreme: aruncare din saritura de pe extrema stnga, cu aterizare pe piciorul drept; aruncare din saritura de pe extrema dreapta (stngaci), cu aterizare pe piciorul stng;

aruncare din saritura de pe extrema dreapta (dreptaci), cu ndoirea trunchiului spre stnga (aruncare cu evita

1.3. aruncari din plonjon, cu :

-

rostogolire; cadere n fata; cadere laterala (dreapta si stnga).

2. Jucatorii de 9 m: 2.1. procedee tehnice de pasare n mare viteza (de executie si deplasare); 2.2. sa cunoasca cel putin doua procedee de angajare la semicerc, dintre cele prezentate mai jos: pasa pe la spate; pasa napoi peste umar; pasa din pronatie; pasa din saritura; pasa pe sub picior; pasa cu pamntul; pasa mpinsa cu doua mini;

2.3. procedee de aruncare la poarta: din saritura peste adversari; de pe picioare: de la nivelui soldului, pe la umar, cu evitare;

2.4. fente de pasare, urmate de pase sau aruncari la poarta; 2.5. fente de aruncare, urmate de angajari la semicerc. Aparare 1. Atacarea adversarului aflat n posesia mingii: cu o mna; cu ambele mini; cu pieptul;

2. Scoaterea mingii de la adversar: din dribling; din interceptie.

3. Blocarea mingiilor aruncate la poarta: cu doua mini de deasupra capului; cu o mna din lateral; cu doua mini din lateral. E. CONINUTUL INSTRUIRII TEHNICE 1. procedeele tehnice de pasare incluse n continutul jocului modern (pase de baza si speciale):

1.1. exercitii pentru consolidarea paselor n conditii de mare viteza: pase n doi de pe loc si din deplasare, executate n mare viteza; pase n triunghi si n patrat: - cu deplasare la coada sirului unde s-a pasat mingea; - cu deplasare la coada sirului opus directiei de pasare a mingii; pase n trei: - cu si fara schimb de locuri; - cu ncrucisare dubla - doi jucatori se deplaseaza pe o latura a terenului iar al treilea pe latura cealalta; n suveica: - dubla; - dubla cu retragere; - dubla cu ncrucisare simpla, la mijlocul distantei de deplasare;

1.2. exercitii complexe de circulatie n fata portii pentru consolidarea si perfectionarea paselor n conditii apr

cte trei-patru jucatori asezati pe urmatoarele posturi din atac - extrema stnga, inter stnga, inter dreapta, mingea la extrema stnga: circulatie de extreme cu pase la interul apropiat;

circulatie de extreme, cu pase la interul opus;

2. procedee tehnice specifice postului de pivot; nvatarea pasilor pivotului: 2.1. exercitii pentru nvatarea demarcajului direct si indirect: din alergare usoara, la semnal, schimbare de directie;

joc "cine tine mingea mai mult";

pe perechi, fata n fata, pe lungimea terenului: din alergare la semnal, jucatorul cu fata la directia de d schimbari de directie si ncearca sa se demarce, n timp ce aparatorul se deplaseaza odata cu acesta;

joc "om la om" pe tot terenul.

2.2. exercitii pentru nvatarea paselor si aruncarilor la poarta, specifice postului de pivot, n conditiile unor c ntre pivot, inter si extrema:

din coloana cte unul pe extrema dreapta, fiecare cu mingea: deplasare cu dribling pe semicercul de 9m, oc si aruncarea la poarta din saritura, cu bataie pe piciorul stng;

acelasi exercitiu, cu plecare de pe extrema dreapta si aruncare cu bataie pe piciorul drept; acelasi exercitiu, cu plecare de pe extrema dreapta, dar aruncarea cu bataie pe piciorul stng;

n coloana cte unul pe extrema stnga, fiecare cu minge: deplasare cu dribling pe semicercul de 9m jalonului, oprire pe piciorul stng, pivotare pe piciorul drept, bataie pe piciorul stng si aruncare la poarta;

n coloana cte unul pe extrema dreapta, fiecare cu minge: deplasare cu dribling pe semicercul de 9m interului stnga, oprire pe piciorul stng, bataie si aruncare la poarta din saritura.

3. procedee tehnice specifice posturilor de extreme:

3.1. exercitii pentru nvatarea aruncarilor la poarta de pe extreme, precedate de pase, fente de pasare si schimba

cte un sir de jucatori pe cele doua extreme, fiecare jucator cu minge: dribling si aruncare la poarta din sarit

acelasi exercitiu, dar de data aceasta se pleaca din coltul terenului iar dupa aruncare se executa plonjon;

cte un jucator asezat pe urmatoarele posturi - extrema stnga, interul stnga, centrul, interul dreapta si un jucatori pe extrema dreapta: de pe extrema stnga, pase n patrundere succesiva cu finalizare de pe extrema dre

3.2. exercitii pentru nvatarea elementelor tehnice din continutul contraatacului: exercitii pentru startul rapid si alergarea de viteza: - n linie pe doua rnduri: din mers, la semnal, start rapid si alergare 3-4-6m;

- n linie pe doua rnduri: din alergare usoara la semnal, sprint si alergare de viteza pe 6-8-10 exercitii pentru prinderea mingii venita din urma: - pase n scara; - pase n formatie de "V" cu vrful n fata; - pase n formatie de "V" cu vrful retras;

- cte 3-4 jucatori asezati pe urmatoarele posturi - extrema stnga, interul stnga, interul dreapta, extrema la extrema stnga: circulatie de extrema cu pasa la interul apropiat, reprimire de la aceasta si pasa la extr

- suveica dubla;

exercitii pentru consolidarea driblingului:

- cte doi fata n fata pe lungimea terenului, la distanta de 6-8 m unul de celalalt, fiecare pereche cu minge: d semnal, pasarea mingii la coechipier;

- n linie pe un rnd, pe lungimea terenului fiecare jucator cu minge: dribling pe loc din stnd, la semnal, trece

ghemuit iar la urmatorul semnal revenire la dribling din stnd;

- cte doi fata n fata pe lungimea terenului, la distanta de 8-10 m unul de celalalt, fiecare pereche cu minge: d semnal, deplasare cu dribling, ocolirea partenerului, revenire cu dribling la locul de plecare si pna la partene fel;

- suveica simpla, cu dribling; - stafete cu dribling; 3.3. exercitii pentru nvatarea paselor de angajare a pivotilor, urmate de aruncari la poarta:

- cte 4-5 jucatori asezati pe extrema stnga la 14-16 m de poarta, fiecare cu minge: deplasare cu dribling spr de aruncare la poarta de pe extrema si angajarea pivotului (venit de pe partea opusa dupa ce a ocolit jalonu poarta;

- acelasi exercitiu, pe partea opusa;

- cte 4-5 jucatori asezati pe extrema stnga, fiecare cu minge: deplasare cu dribling spre centrul terenului, o fenta de aruncare din saritura si angajarea pivotului (venit de pe partea opusa), care arunca la poarta; - acelasi exercitiu, pe partea opusa.

3.4. exercitii pentru nvatarea paselor de angajare si a aruncarilor la poarta, n conditii de deplasare, n c exterioare:

- cte 4-5 jucatori asezati pe extreme, cte un jucator pe interi, mingea la extrema stnga: circulatie de extreme la nvaluire;

- cte 4-5 jucatori asezati pe extreme, fiecare extrema stnga cu minge: deplasare cu dribling spre centrul te

jalonului, pasa la extrema dreapta, care arunca la poarta;

- un sir de jucatori asezati pe extrema stnga, fiecare cu minge: deplasare cu dribling spre centrul terenului, oco aruncarea la poarta din saritura peste banca de gimnastica;

4. Procedee tehnice specifice posturilor din linia de 9m:

4.1. exercitii sub forma de combinatii, cu jucatorii de semicerc, pentru consolidarea paselor:

- cte un jucator asezat pe extrema stnga, inter stnga (cu minge), inter dreapta, extrema dreapta si doi p (asezati n dreptul interilor), mingea la interul stnga: pase ntre jucatori dupa traseul indicat;

- cte un jucator asezat pe extrema stnga, inter stnga, inter dreapta, extrema dreapta si doi pivoti la sem dreptul interilor), mingea la interul stnga: pase ntre jucatori dupa traseul indicat n figura;

4.2. exercitii pentru consolidarea procedeelor tehnice de aruncare la poarta, precedate de combinatii simple c posturile nvecinate:

- cte un jucator asezat pe extreme (fiecare cu 5-6 mingi) si cte doi jucatori pe interi: aruncari alternative de pe la extrema opusa;

- cte un jucator asezat pe extreme (fiecare cu 5-6 mingi), cte doi jucatori pe interi si 5-6 jucatori pe centru: a de pe centru cu pase venite alternativ de pe extreme.

4.3. exercitii pentru nvatarea fentelor de pasare si de aruncare la poarta, urmate de alte executii tehnice - e

jucatorii de semicerc. 5. Tehnica specifica jocului de aparare: 5.1. exercitii pentru nvatarea miscarii n teren: -din alergare usoara, la primul semnal, oprire n stnd, la urmatorul semnal, se continua alergarea; -din alergare usoara, la semnal, oprie-ntoarcere 180 si se continua alergarea; -din alergare usoara, la semnal, oprire si retragere cu spatele la pozitia de plecare; -din alergare usoara, la semnal, oprire-saritura cu ntoarcere 180 si se continua alergarea;

-din alergare usoara, la primul semnal, oprire-retragere cu spatele, la urmatorul semnal, oprire si alergare usoara

-din alergare usoara, la primul semnal, oprire, sarituri pe ambele picioare, la urmatorul semnal, se continua aler

-cu fata la tribuna, deplasare laterala cu pas adaugat pna la centrul terenului, ntoarcere cu fata n partea opu deplasarii laterale cu pas adaugat; -acelasi exercitiu dar deplasarea laterala se executa cu pas ncrucisat. 5.2. exercitii pentru consolidarea scoaterii mingii de la adversar:

-n linie pe doua rnduri, pe latimea terenului, fiecare jucator din prima linie cu minge: cei cu minge exec dribling, n timp ce jucatorii fara minge ncearca sa scoata mingea din dribling;

-doua siruri de jucatori asezati n semicercul de 6m, iar n cealalta jumatate de teren se afla un aparator activ deplasare, aparatorul avnd sarcina de a realiza interceptia mingii;

5.3. exercitii pentru nvatarea blocarii mingilor aruncate la poarta: -din stnd pe semicercul de 6m, sarituri usoare ca mingea cu bratele ntinse deasupra capului si imitarea aruncate la poarta; -din alergare usoara, la semnal sarituri pe doua picioare cu imitarea blocarii mingilor aruncate la poarta;

-cte doi fata n fata, pe semicercul de 6m, cei din atac cu minge: atacantul imita aruncarea la poarta din saritu

imita blocarea mingii, punnd palmele pe aceasta;

-trei aparatori asezati pe trei coloane (inter stnga, centru, inter dreapta) la 12m de poarta, fiecare cu minge si c fata fiecarei coloane la semicercul de 6m: atacantii executa alternativ aruncarea la poarta din saritura iar ap mingilor;

-acelasi exercitiu, dar atacantii vin de la distanta mai mare cu dribling si arunca la poarta din saritura iar apa mingile.

Elemente tehnice din continutul jocului portarului: 6.1. exercitii pentru nvatarea pozitiei fundamentale: -din asezat departat, ridicarea rapida si luarea pozitiei fundamentale; -din ghemuit, ridicare rapida si luarea pozitiei fundamentale; -deplasari ntre cele doua bare, n pozitie fundamentala; -din stnd cu spatele spre teren, saritura cu ntoarcere 180 si luarea pozitiei fundamentale; -din culcat facial, la semnal, ridicare rapida si luarea pozitiei fundamentale;

-acelasi exercitiu din culcat dorsal, capul spre linia de fund a terenului, ridicare rapida si luarea pozitiei fundam 6.2. exercitii pentru nvatarea respingerii mingii cu bratele, picioarele si trunchiul. -din pozitie fundamentala la linia de 4m, respingerea cu palmele a mingilor aruncate n dreptul fetei; -din pozitie fundamentala n centrul portii, respingerea mingilor aruncate stnga sus-dreapta sus; -din pozitie fundamentala n centrul portii, respingerea mingilor aruncate stnga jos-dreapta jos.

-din pozitie fundamentala cu fata spe poarta, la semnal, ntoarcere 180 si respingerea mingilor aruncate la coltu

-din pozitie fundamentala pe mijlocul portii, respingerea mingilor aruncate la poarta, de jucatorii aflati pe semic

-din pozitie fundamentala lnga bara din dreapta, respingerea mingilor aruncate la poarta, de pe extrema stnga -acelasi exercitiu, de pe partea opusa.

6.3. exercitii pentru nvatarea recuperarii si degajarii mingii:

-antrenorul asezat la linia de 7m, cu mai multe mingi: din pozitie fundamentala pe mijlocul portii recuperarea m de antrenor n spatele portii si pasarea lor la acesta;

-antrenorul asezat la linia de 7m, cu mai multe mingi: din pozitie fundamentala pe mijlocul portii recuperarea m de antrenor n spatiul de poarta si pasarea lor la acesta; -din pozitie fundamentala n mijlocul portii, recuperarea mingilor aflate n lateral lnga bara si degajarea lor la

-acelasi exercitiu, dar degajarea mingii se face la un jucator care se deplaseaza permanent pe linia de mijloc a te F.CERINE TACTICE Tactica individuala 1. sa cunoasca si sa aplice, cu eficienta maxima, toate procedeele tehnice cunoscute; 2. sa participe constient si eficient la realizarea tuturor actiunilor tactice colective. Tactica colectiva

1. sa fie pregatit sa participe la toate fazele de atac si aparare, ori de cte ori este nevoie, pe durata unui joc;

2. sa cunoasca si sa participe eficient la sistemele de atac cu unul si cu doi pivoti - pozitional si n circulatie 3. sa cunoasca si sa se integreze functional n sistemele de aparare 6:0, 5+1 om la om. G. CONINUTUL INSTRUIRII TACTICE 1. Tactica individuala n atac:

1.1. consolidarea si perfectionarea aspectelor tactice legate de executiile tehnice; 1.2. consolidarea tacticii individuale specifice pentru fiecare post n parte: -alegerea celor mai potrivite procedee tehnice; -alegerea celor mai bune unghiuri si pozitii de aruncare la poarta; -alegerea celui mai indicat moment de ncepere a actiunii; -alegerea celor mai indicate actiuni individuale n colaborarea cu coechipierii apropiati. 1.3. consolidarea actiunilor de tactica individuala specifica demarajului direct si indirect: -folosirea fentelor simple si duble de pornire si a schimbarilor simple si duble de directie, demarajului direct; -folosirea patrunderilor si plasamentului pentru a putea realiza demarcajul indirect. 2. Tactica individuala n aparare: 2.1. consolidarea tacticii de atacare a adversarului aflat n posesia mingii: -formarea deprinderii de anticipare a actiunii adversarului; -formarea capacitatii si obisnuintei de a ataca adversarul pe bratul cu minge; -formarea deprinderii de a ataca adversarul cu corpul; -formarea capacitatii de retragere la semicerc dupa ce s-a executat atacul adversarului cu minge. 2.2. consolidarea aspectelor tactice legate de marcarea adversarului "om la om" si la supraveghere:

-formarea capacitatii de supraveghere permanenta a adversarului direct, folosind miscarea n t cerute de joc, marcarea strnsa a acestuia pe de teren sau pe tot terenul. 2.3. consolidarea actiunilor de marcare a pivotilor:

-nsusirea marcajului la interceptie efectuat asupra pivotului prin plasarea aparatotului n apropierea a el sa poata intercepta mingea ori de cte ori este nevoie. 3. Tactica colectiva n atac: 3.1. contraatacul direct si cu intermediar, cu unul si cu doua vrfuri: 3.1.1. exercitii pentru consolidarea contraatacului:

-n linie pe un rnd, pe latimea terenului la 4 m de poarta, fiecare cu minge si un portar aflat n afara lin 10-12 m de linia de fund: la semnal, primul jucator de lnga portar executa 2-3 actiuni de iesire-retragere apo la portar, pleaca la contraatac, reprimeste mingea si arunca la poarta; cnd primul executant a pasat la porta aparator ncepe si el sa execute actiunea de iesire-retragere, dupa care pleaca pe contraatac, exercitiul continu si ultimul jucator;

-pe perechi, unul la 6m, celalalt la 9m (cu minge) si cu spatele spre poarta: la semnal, cel cu minge pa pleaca pe contraatac timp n care jucatorul fara minge ncearca sa mpiedice realizarea contraatacului;

- cte un portar n fiecare poarta, cte un sir de 5-6 jucatori asezati pe fiecare extrema stnga si o minge: ju paseaza la portar, pleaca pe contraatac, reprimeste mingea, paseaza la celalalt portar si se repliaza pe parte cealalta extrema, care executa contraatacul si care devine la rndul ei aparator; exercitiul continua n acest m jucatorii executa contraatacul si replierea;

3.2. contraatacul sustinut sau faza a II - a:

3.2.1. exercitii pentru consolidarea contraatacului sustinut:

- la o poarta, jucatorii asezati n coloana cte doi, fiecare pereche cu minge si antrenorul situat lateral n cea teren: pase n doi din deplasare pna la centrul terenului, de unde jucatorul aflat n posesia mingii paseaza antre aparator; celalalt jucator primeste mingea de la antrenor, executa depasirea aparatorului si arunca la poarta;

- la o poarta, jucatorii asezati n coloana cte trei, fiecare grupa cu mingea, iar n cealalta jumatate de teren (situat lnga linia de margine) si un aparator la 9m: pase n trei din deplasare pna la centrul terenului, moment aflat n posesia mingii da pasa la antrenor si devine al doilea aparator; ceilalti doi jucatori reprimesc mingea rezolva situatia de "doi la doi", finalizeaza cu aruncare la poarta.

3.3. atacul pozitional, cu unul si cu doi pivoti: 3.3.1. exercitii pentru consolidarea atacarii succesive a portii:

- cte un jucator asezat pe urmatoarele posturi din atac - extrema stnga (cu minge), interul stnga, centru extrema dreapta: pase n patrundere succesiva de la o extrema la cealalta si retur;

- pe linia de mijloc a terenului, cte 2-3 jucatori asezati pe urmatoarele posturi - extrema stnga (cu min centru, inter dreapta, extrema dreapta: pase n patrundere succesiva de la o extrema la cealalta, cu deplasare p si retragerea la centru;

3.3.2. exercitii pentru consolidarea mijloacelor tactice colective specifice atacului pozitional (da si du-te, blo blocaje, paravane). 3.3.3. exercitii pentru consolidarea combinatiilor tactice ntre inter, extrema si pivot. 3.4. Atacul n circulatie, n sistemele cu unul sau cu doi pivoti: 3.4.1. consolidarea mijloacelor tactice colective din continutul atacului n circulatie: - sarjele; - nvaluirile; - ncrucisarile; - blocajele; - paravanele; 3.4.2. consolidarea aplicarii corecte si oportune a fazelor de atac.

4. Tactica colectiva n aparare: 4.1. consolidarea mijloacelor tactice colective n aparare: - dublarea; - schimbul de oameni; - alunecarea.

4.2. exercitii pentru consolidarea relatiilor de colaborare ntre aparatori nvecinati si ntre aparatori si portar

- trei aparatori si doua siruri de atacanti: cei din atac ameninta poarta pe culoar (fara minge), fac fen poarta si se retrag la coada sirului iar aparatorii se muta lateral pentru nchiderea culoarelor;

- acelasi exercitiu, cu minge;

- trei aparatori asezati la semicercul de 6 m, ntr-un spatiu delimitat de doua jaloane si patru siruri de atacantii executa alternativ patrunderea pe culoar, cu imitarea aruncarii la poarta iar aparatorii se deplasea nchiderea culoarelor;

- acelasi exercitiu cu minge;

- un aparator asezat pe extrema si un sir de 5-6 atacanti n dreptul acestuia: jucatorul din atac executa depla pe cealalta si ncearca sa patrunda n spatiul de 9 m, iar aparatorul se deplaseaza odata cu acesta, impiedicnd a care revine pe extrema pentru a prelua urmatorul atacant;

- cte un aparator asezat pe cele doua extreme si cte un sir de atacanti n dreptul lor: primul jucator din fi deplasare de pe o extrema pe cealalta si ncearca sa patrunda n spatiul de 9 m, iar aparatorii se deplaseaza (alunecnd unul pe lnga celalalt), ncercnd sa mpiedice actiunea lor;

- acelasi exercitiu, dar aparatorul executa schimbul de oameni;

4.3. exercitii pentru consolidarea sistemelor de aparare; 4.4. exercitii pentru consolidarea apararii n momente fixe de joc.

2.5. Programarea si periodizarea pregatirii echipei reprezentative scolare

Prin planificarea antrenamentului se asigura desfasurarea procesului de antrenament sub forma unui s metode si mijloace, menite sa realizeze modificari favorabile n organism, precum si nsusirea si perfectionare tehnico-tactice si educarea calitatilor psihice la sportivi.

Prin planificarea antrenamentului se urmareste ordonarea tuturor masurilor care sa duca la educar ridicarea maiestriei lor si la ndeplinirea obiectivelor de performanta propuse. Aceste documente sunt: planul anual; planul de etapa; ciclul saptamnal de antrenament;

conspectul. Forma sub care sunt ntocmite nu reprezinta valoarea metodica intrinseca, ci prin gradul de realiza acestor planuri, pentru nevoile reale de antrenament ale echpei pentru care sunt facute.

Operatiuni metodice facute de antrenor pentru ntocmirea de planificare:

a. Fixarea obiectivelor de performanta trebuie sa tina cont de posibilitatea echipei, de situ adversari, schimbari care pot avea loc n echipa (plecari, veniri, ntinerire, baza materiala, conditii de antrenam obiective trebuie sa fie mobilizatoare pentru echipa. Obiectivele sunt ocuparea unui loc superior, de promova unor jocuri importante. Se stabilesc obiective privind conceptia de joc a echipei, fara sa se abata de la conceptia Federatiei Romne de

b. Analiza echipei. Operatiunea metodica foarte importanta fiindca de la realitatile pe care le prezin sa plecam la fixarea obiectivelor de performanta si de instruire. Criteriile de ntocmire a analizei echipei sunt:

efectivul echipei, numeric si valoric analizat pe posturi, ideal ar fi un lot de 18 jucatori (3 portari, 6 jucatori de 9 metri plus 3 jucatori de perspectiva, pentru partea dreapta (inter-dreapta) sa avem cel putin cte un stngac sa fie acoperit de doi jucatori; starea sanatatii jucatorilor. Pentru reusita adaptarii la efort acest lucru se face n colaborarea cu medicul;

dezvoltarea fizica. Pentru acest obiectiv este necesar sa se faca masuratori antropometrice (talie, gre deschiderea palmei, diametrele biacromial, trohanterian);

pregatirea fizica speciala; viteza de executie, reactie, deplasarea cu procedee tehnice specifice, forta n pici de aparare, detenta pentru aruncarea din saritura, ndemnarea cu mingea, rezistenta n regim de viteza si forta;

pregatirea tehnica. Jucatorii vor fi analizati pe baza profilului tehnico-tactic de baza. Pentru a putea colabo n orice situatie de joc;

pregatirea tactica. Analiza echipei prin cunostintele de tactica individuala si colectiva prin conceptia de jo anumiti adversari; n functie de potentialul tactic al echipei vor putea fi stabilite obiectivele si sarcinile reale de

pregatirea psihologica. Se va analiza comportarea jucatorilor la jocuri, antrenamente, relatia cu coechipie sportive; c. Fixarea obiectivelor generale de antrenament. Pe baza analizei echipei si a altor probleme ce trebuie rezolvate se fixeaza obiectivele generale de pregatire.

n planul de perspectiva de 2-4 ani, obiectivele de antrenament trebuie sa fie esalonate metodic, n mod prog om, gradate rational pentru a putea duce la progres, la cresterea maiestriei, marirea capacitatii de performanta a n planul anual obiectivele de antrenament se scriu mai detaliat dect n planul de perspectiva.

d. ntocmirea graficului periodizarii antrenamentului.

Operatiunea metodica se face n graficul planului anual care este determinata de calendarul intern si de cel i acest grafic rezulta clar perioadele de pregatire, competitionale si de tranzitie. Acest grafic trebuie sa tina seam oficiale:

Stabilirea obiectivelor intermediare care revin diferitelor perioade de antrenament. Aceste obiective se stabi scopul si sarcinile perioadei de antrenament.

mpartirea perioadelor de antrenament n etape de instruire. Perioadele de antrenament sunt determina competitional si el se desfasoara pe o perioada de 6 - 10 - 16 saptamni, din acest motiv fiind necesar sa fie multe etape mai scurte de instruire, de 2- 4 saptamni.

Stabilirea principalelor sarcini de etapa. Fiecare etapa de instruire are anumite sarcini de rezolvat n functie l ocupa n perioada respectiva (de exemplu la nceputul fiecarei perioade pregatitoare, etapa de instruir dezvoltarea rezistentei fizice generale si a revederii procedeelor tehnice, iar la sfrsitul etapelor pregatitoa precompetitionale, se va verifica potentialul de joc, alcatuirea formatiei de baza, stabilirea unor cupluri de jucat

Stabilirea normelor de control si a controlului medical. La nceputul perioadei pregatitoare planul de etapa satisface nevoile de pregatire, cu acelasi lucru putnd fi rezolvat la sfrsitul acestei perioade sau n perioada co acest motiv apare ca necesara alcatuirea ciclului saptamnal de antrenament. Acest grafic cuprinde doua rubrici cu caracter organizatoric: -ziua si data; -locul si ora. si trei rubrici de ordin metodic: -caracterul antrenamentului;

-taria antrenamentului; -durata antrenamentului;

n cadrul ciclului saptamnal avem sarcini pentru toata echipa si sarcini de individualizare. Caracterul antrena usurare) poate fi Fi, Te, Ta sau combinat: Fi+Te; Fi+Ta; Te+Ta; Fi+Te+Ta.

Repartizarea judicioasa a antrenamentelor in ciclul saptamnal, a lectiilor cu diferite caractere pe factori de mai ales combinat, permite antrenorilor atacarea simultana a factorilor antrenamentului. n functie de etapa conditii, se poate lucra separat pe factori de antrenament (n tabere), iar n perioada cnd nu este posibil acest pe factori impreuna.

Taria antrenamentului F.T. depaseste, iar cel T. atinge valorile solicitarilor jucatorilor din timpul jocurilo raspundere. Antrenamentul moderat este sub greutatea jocului, iar cel usor este atunci cnd repetam anumite co

Durata antrenamentului este un factor important n ciclul saptamnal, el putnd fi exprimat n minute si se refer munca depusa de sportiv.

Stabilirea caracterului, a tariei si a duratei antrenamentului se face tinnd seama de principiile fiziologice s antrenamentului.

Conspectul de lectie este documentul cel mai operativ al antrenorului, el fiind obligatoriu pentru toti antreno pe baza sarcinilor din ciclul saptamnal de antrenament. El cuprinde o nsusire metodica a mijloacelor, exercit a dozarii precum si a indicatiilor metodice. Portari Perioada pregatitoare 1: Subetapa 1:

1. Dezvoltarea rezistentei generale; 2. Dezvoltarea fortei generale; 3. nsusirea tehnicii de baza; - Perioada competitionala 1: Perfectionarea tehnicii de baza; 1. Perfectionarea colaborarii cu apararea; 2. Perfectionarea lansarii contraatacului; Perioada pregatitoare 2:

Dezvoltarea rezistentei generale; 1. Dezvoltarea fortei membrelor inferioare; 2. Dezvoltarea vitezei de reactie; 3. Perfectionarea tehnicii de baza; 4. Colaborarea cu aparatorii; Perioada competitionala 2:

1. Perfectionarea blocarii aruncarilor de la 9 m; 2. Blocarea aruncarilor de la 6 m;

3. Lansarea contraatacului; 4. Colaborarea cu aparatorii. Jucatori de 9 m Perioada pregatitoare 1: Subetapa I: 1. Dezvoltarea rezistentei generale; 2. Dezvoltarea fortei generale; 3. nsusirea tehnicii de baza; Subetapa a 2-a: 1. Perfectionarea vitezei de deplasare; 2. Perfectionarea pozitiilor fundamentale (atac, aparare); 3. Perfectionarea aruncarilor de la 9 m; 4. Blocarea aruncarilor; Perioada competitionala 1:

1. Perfectionarea tehnicii de baza; 2. Perfectionarea colaborarii cu jucatorii de la semicerc;

3. Colaborarea n aparare; 4. Perfectionarea deplasarilor; Perioada pregatitoare 2:

1. Dezvoltarea rezistentei generale; 2. Dezvoltarea fortei membrelor inferioare; 3. Dezvoltarea agilitatii; 4. Perfectionarea aruncarilor la poarta; Perioada competitionala 2:

1. Perfectionarea colaborarii inter-extrema si inter-pivot; 2. Perfectionarea aruncarilor cu sprijin pe sol; 3. Colaborarea n aparare; Jucatori de semicerc Perioada pregatitoare 1: Subetapa 1: 1. Dezvoltarea rezistentei generale; 2. Dezvoltarea fortei generale;

3. nsusirea tehnicii de baza; Subetapa a 2-a: 1. Perfectionarea vitezei de deplasare; 2. Perfectionarea aruncarilor la poarta; 3. Prinderea paselor de angajare; 4. Dezvoltarea vitezei de reactie; Perioada competionala 1:

1. Perfectionarea tehnicii de baza; 2. Perfectionarea colaborarii n aparare; 3. Perfectionarea contraatacului direct cu un vrf; Perioada pregatitoare 2:

1. Dezvoltarea rezistentei generale; 2. Dezvoltarea agilitatii; 3. Dezvoltarea detentei membrelor inferioare; 4. mbunatatirea startului rapid pe contraatac; 5. Perfectionarea aruncarilor de la semicerc;

-

Perioada competitionala 2:

1. Perfectionarea elementelor tehnice n atac; 2. Perfectionarea deplasarilor; 3. Perfectionarea jocului n circulatie; 4. Perfectionarea aruncarilor la poarta.

CAPITOLUL 3 ORGANIZAREA sI DESFsURAREA EXPERIMENTULUI

3.1.

Scopul si sarcinile experimentului

Munca de construire a unei echipe de handbal la nivelul scolii ramne si trebuie sa fie una dintre proble activitatii profesorilor de educatie fizica din fiecare scoala, problema care, ca importanta, va trebui situata la actiunea didactica desfasurata la lectiile normale de educatie fizica.

n activitatile profesorului de educatie fizica intra si misiunea de informare despre elevii dotati specif celor mai indicati pentru jocul de handbal, elemente ce pot constitui acolo unde este cazul si obiectul unei di sportive scolare de performanta.

De asemenea, profesorul trebuie sa testeze elevii depistati n scoala, sa-i supuna la un ansamblu de p diferite criterii, pentru a-i selectiona n echipa scolii pe cei mai indicati.

n urma acestor actiuni, profesorul de educatie fizica trebuie sa alcatuiasca echipa si sa o pregat

participarii la competitiile sportive prevazute n calendarul sportiv competitional scolar.

Revenind la criteriile de selectie trebuie amintit faptul ca, profesorul de educatie fizica - antrenor al echip de handbal a scolii, trebuie sa-si propuna, sa aplice cele mai indicate criterii de selectie a jucatorilor (copiilor faptul ca el lucreaza ntr-o unitate scolara normala (de retea) si nu ntr-una de profil (specializata LPS sau C sCOLAR). De aceea criteriile de selectie pe care si le impune vor fi mai "blnde", dar vor pastra "ampren stiintific, iar calitatea pregatirii va fi asemanatoare cu cea din antrenamentul sportiv.

Scopul lucrarii a fost acela de a cunoaste ct mai profund aspectele ce tin de pregatirea unei echipe reprezentati nivelul nvatamntului liceal. Sarcinile de lucru au fost urmatoarele:

1. declansarea unei ample campanii de informare si documentare pentru ntocmirea unei bibliografi profund stiintific tema aleasa. 2. emiterea ipotezelor de lucru; 3. stabilirea unitatii scolare si a esantionului; 4. pregatirea materialelor de lucru: - cronometru, ruleta; - tabele centralizatoare; 5. stabilirea probelor de control; 6. testarea initiala a copiilor; 7. parcurgerea programului de pregatire;

8. recoltarea finala a rezultatelor; 9. analiza si interpretarea rezultatelor: - reprezentarea lor iconografica; 10. formularea concluziilor si a recomandarilor; 11. tehnoredactarea lucrarii; 12. sustinerea lucrarii. 3.2. Desfasurarea experimentului

Studiul a avut loc la Grupul scolar de Industrie Alimentara din municipiul Galati, care este una din cele mai m liceale, avnd un numar de 24 clase. Referitor la conditiile n care s-a desfasurat activitatea, baza sportiva si tehnica materiala a scolii este compusa n aer liber: teren de handbal 50x25m cu porti regulamentare si asfaltat; teren handbal 36x18m, cu porti (asfaltat); teren volei (9x18m) si stlpi (asfaltat); sector alergari: 2 culoare, 60m lungime; groapa cu nisip pentru sarituri;

-

teren baschet; n interior sala de sport cu dimensiunile de 10x19m, cu urmatoarele dotari: - vestiare cu instalatii sanitare; - magazie materiale; - birou (vestiar) profesori; - 8 scari fixe; - 8 cadre metalice pentru tractiuni; - 2 panouri de baschet regulamentare; - instalatie rabatabila pentru jocul de volei; - 2 porti handbal; - 2 biciclete ergometrice; - 16 saltele; - 14 banci fixe; - 3 lazi pentru sarituri; - 2 capre;

- 4 trambuline; - ca materiale sportive, au mai fost utilizate : - 20 mingi handbal; - 10 jaloane; - 1 cronometru;- 1 ruleta;

- 10 mingi medicinale (2,5kg); - 10 mingi oina.

Pentru buna desfasurare a experimentului a fost stabilit un esantion format din toate cele paisprezece jucatoare. C (esantionului) a fost urmatoarea:

NR. CRT 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

NUMELE sI PRENUMELE IORDACHE IRINAAVASILOAIE LUCIANA DONOSE GEORGIANA BURUIAN ANCA GHEORGHI ALINA PANAGATOS GABRIELA IFTIMIE MANUELA

DATA NAsTERII 16.04.1992 15.10.1993 08.07.1992 18.12.1992 06.09.1992 12.03.1992 19.08.1992

CLASA XI X X XI XI XI X

POSTUL N ECHIP PORTAR PORTAR CENTRU CENTRU EX. DR. EX. DR. EX. STG.

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

COSTEA ALINA GHIONEA DANIELA MNZ FLORENTINA BERCEA ANA MARIA NICA LOREDANA JIGLU IULIANA MIRON NICOLETA

10.05.1992 10.12.1992 21.07.1992 16.11.1993 08.06.1991 23.10.1993 04.05.1991

XI X XI X XI X XI

EX.STG. PIVOT PIVOT INTER DR. INTER DR. INTER STG. INTER STG.

Activitatea s-a desfasurat n cursul anului scolar 2007-2008 care a avut urmatoarea structura: semestrul I: 17 septembrie 2007 - 1 februarie 2008; vacanta de Craciun: 22 decembrie 2007 - 6 ianuarie 2008; semestrul al II-lea: 11 februarie 2008 - 13 iunie 2008; vacanta de Pasti: 26 aprilie - 4 mai 2008.

Esantionul a fost compus din 14 eleve componente ale reprezentativei