CAPITOLUL I

POTENŢIALUL NATURAL AL VĂII CERNEI

Turismul românesc se află la momentul reevaluării şanselor de revigorare şi restructurare.

În România, confruntată cu profunde mutaţii impuse de procesul tranziţiei la economia de piaţă,

turismul este sectorul cel mai sensibil la stimulii economico – sociali, externi şi interni.

La baza relansării acestei ramuri a economiei naţionale componente ale sale: cel natural şi

cel antropic.

Resursele turistice au fost valorificate încă din cele mai vechi timpuri, dacă ne referim la

valoarea terapeutică a apelor minerale sau la aşezămintele religioase de excepţie.

Este cunoscut faptul că turismul românesc a cunoscut o dezvoltare conjuncturală şi

extensivă, fără o concepţie unitară de cuprindere a tuturor categoriilor de resurse turistice,

adresându – se în aceeaşi măsură turismului intern şi internaţional.

Aceasta a dus pe de o parte la fărâmiţarea investiţiilor la nivel teritorial, realizându –

se ,,produse turistice” incomplete şi mai ales necompetitive pentru piaţa externă, iar pe de altă

parte au fost lansate în afara turismului, obiective şi zone cu potenţial turistic reprezentativ sau

cu valoare de unicat.

Un loc aparte îl reprezintă zona de sud – vest a ţării – Banatul, remarcabil prin frumuseţea

cadrului natural şi bogăţia patrimoniului turistic. În condiţiile diversificării activităţilor turistice

şi de punere în valoare a altor areale din această parte a ţării se înscrie şi Valea Cernei, care

alături de Defileul Dunării şi Podişul Mehedinţi, constituie una dintre cele mai valoroase

atracţii turistice din sud – vestul ţării.

Valea Cernei, principala axă turistică din extremitatea de sud – vest a României se

desfăşoară pe teritoriul a trei judeţe: Gorj, Mehedinţi şi Caraş – Severin.

Nota de originalitate a acestei regiuni este datorată în principal de prezenţa masivelor

montane care încadrează râul Cerna aparţinând Carpaţilor Meridionali şi Munţilor Banatului.

Dispunerea şi orientarea culmilor muntoase, altitudinea lor, succesiunea sectoarelor

înguste, gradul de împădurire, diversitatea faunei şi florei, existenţa apelor minerale, constituie

premisele favorabile dezvoltării unei activităţi turistice de mare diversitate şi intensitate. 1

1.1 Potenţialul turistic al reliefului

Râul Cerna se găseşte situat între culmile Munţilor Godeanu, Vâlcan, Mehedinţi, Almaj,

având o succesiune de chei şi bazine, cu versanţi calcaroşi şi abrupţi care domină Valea de la

sute de metri înâlţime. Unităţile montane care străjuiesc de o parte şi de alta Valea Cernei se

remarcă printr – o mare varietate peisagistică, legată de formele de relief, covorul vegetal,

reţeaua de văi secundare.

Evoluţia geologică explică mozaicul de roci existent: formaţiuni cristaline, şisturi

cloritoase, gnaise, amfibolite, care dau un pitoresc aparte prin culoare şi formele de relief

carstic. Râul Cerna curge în lungul unui greabăn de fundament, relativ îngust, instalat între

două falii aproape paralele şi care realizează denivelări vizibile între 500 şi 1000 m. Cuvertura

sedimentară din lungul greabănului îmbracă forma unui sinclinoriu puternic deranjat atât de

falii longitudinale cât şi de falii transversale, care determină dispunerea reliefului în trepte.

Hipsometric, acest compartiment montan scade de la est la vest; altitudini mai mare se

întâlnesc în Munţii Vâlcan (Vf. Straja 1.864 m, Oslea 1.964 m), Munţii Mehedinţi (Vf. Frumos

1.493 m, Vf. Lui Stan 1.466 m, Vf. Domogled 1.100 m), Munţii Godeanu (Vf. Godeanu 2.229

m, Vf. Paltina 2.149 m).

Altitudinile cele mai scăzute corespund culoarului Cernei (124 la P.H. Pecinişca). Din

culmile montane principale se desprind culmi secundare orientate SV – NE, excepţie făcând

Munţii Vâlcan, care au o orientare generală E – V.

Caracteristic este profilul asimetric al culoarului Cernei, versantul nordic fiind abrupt, iar

cel sudic cu o pantă lină. Intensa modelare exercitată de râul Cerna şi a altor râuri secundare

afluente, au determinat o evoluţie rapidă a reliefului. Prin aceste trăsături geologice şi

geomorfologice generale se pot explica valenţele turistice ale unităţilor montane din această

zonă.

Munţii Godeanu (alt. max. 2.291m) au un important domeniu alpin ( 51 km 2). Aici se află

un vechi relief glaciar, de unde îşi trag obârşia mai multe pâraie şi izvoare din bazinul superior

al Văii Cernei, ca de exemplu: Soarbele, Fetele, Mănesii, Gardovanul, Stana Mare, Micuşa,

Scăriţa.

2

Un punct de atracţie îl constituie şi locurile glaciare, dintre care pot fi enumerate:

Godeanu, Bontica, Scărişoara, Moraru.

La acestea se adaugă prezenţa unor însemnate suprafeţe acoperite cu păduri şi păşuni, care

diversifică peisajul.

Munţii Cernei (1.928 m), Mehedinţi (1.426 m), Vâlcan (1.966 m) se individualizează prin

formele carstice deosebit de spectaculoase, multe cu certă valoare ştiinţifică. Aici se include în

principal:

Abrupturile şi cheile Cernei, Motrului, Tismanei, Sohodolului;

Peşterile Cloşani, Gura Plaiului, Topolniţa, Grota Haiducilor, Grota cu Abur, Grota

lui Şerban;

Complexul Domogled – rezervaţie ştiinţifică;

Prezenţa Staţiunii Băile Herculane;

Complexul hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana.

Valea Cernei cu un curs adâncit de 800 m în calcare şi roci cristaline, cu o pantă a

bazinului de 386 m/km. Ea străbate trei judeţe: Gorj, Mehedinţi şi Caraş – Severin, iar pe acesta

din urmă parcurge cel mai lung traseu de 49 km.

Elementul specific este dat de relieful carstic datorat calcarelor de grosimi apreciabile, cu o

mare extindere spaţială. Segmentul cel mai impresionat este defileul desfăşurat altitudinal între

1500 – 2000 m, dezvoltat de – a lungul unei falii tectonice. La nivelul întregii văi a Cernei pot

fi menţionate următoarele forme carstice mai deosebite:

- doline: Crov Medved, adâncime 170 m, diametru 1 km,

- lapiesuri: Poiana Mare, Vf. lui Stan,

- uvale: polii suspendate (Munţii Mehedinţi),

- abrupturi carstice, tectonice, ex. marele abrupt al Domogledului, Şaua Padina

(1.088 m), Culmea Fagilor, Vf. Şoimului (771 m), Vf. lui Stan (1.456 m),

- un număr de peste 300 de peşteri în întreg bazinul Cernei,

- cheile Corcoaiei, izvoarele Cernei,

- cheile Rosetei, Vânturătoarea, Bobatului,

3

- cheile văilor secundare Bidinii, Prisăcina, Ţesna, Cernişoarei, Râmnutelor,

Stărninosu,

- stânci carstice cu forme ciudate, cinceve.

1.2 Potenţialul turistic al climei

Prin poziţia sa geografică bazinul Cernei este supus predominant influenţei circulaţiei

atmosferice din vest şi sud – vest, dinspre bazinul mediteraneean.

Climatul în general este temperat continental, cu ierni mai blânde, cu precipitaţii mai

abundente, cu veri mai uscate şi călduroase, cu instabilitate termică. Activitatea ciclonilor

mediteraneeni, mai activă în sezonul rece determină schimbări bruşte de temperatură şi

creşterea cantităţii de precipitaţii. Circulaţia atmosferică generală, orientarea marilor unităţi

montane, diferenţierilor hipsometrice determină principalele caracteristici ale elementelor

climatice:

durata de strălucire a Soarelui este de 1.900 – 1.950 ore în medie pe an,

temperatura medie anuală este de 10,5o C la Băile Herculane şi 6,6o C la Cerna Sat,

temperatura lunii iulie este de 15 – 16o C în zona montană şi de 21oC în Băile

Herculane,

temperatura lunii ianuarie este de – 4o C în zona montană şi de – 2o C la Băile

Herculane,

precipitaţiile medii multianuale sunt de 1.400 – 1.600 mm pe înălţimi şi cca. 800

mm la Băile Herculane. Ca urmare a influenţei ciclonilor mediteraneeni apar două

maxime anuale de precipitaţii: iunie şi iulie,

70% din precipitaţii cad sub formă de ploaie; numărul de zile cu strat de zăpadă

este redus, fiind de 60 de zile pe an, cu o grosime medie între 10 – 20 cm,

numărul de zile cu cer senin este de 50 zile pe an la munte şi 60 de zile pe an la

Băile Herculane,

4

vânturile au viteze moderate 2,5 – 3 m/s cu predominare din sectorul vestic şi sud

vestic. Fenomenul de viscol este mai rar, iar ceaţa este prezentă primăvara şi

toamna,

un fenomen aparte îl constituie prezenţa ionilor negativi 655 – 830 ioni/cm3/anfaţă

de o medie de ioni total de 1.291 – 1.445 ioni/cm3/an.nivelul ridicat de ionizare

cantitativ şi calitativ remarcat în deosebi în perimetrul Băilor Herculane explică

valoarea terapeutică a aerului,

toţi parametri ce caracterizează clima Văii Cernei arată că este vorba de un climat

montan, cu valori moderate ale precipitaţiilor, parametrii climatici,

din punct de vedere terapeutic se poate afirma că aici există un bioclimatic sedativ

cu nuanţe de stimulare tonice, cu valori curative deosebite pentru multe afecţiuni.

1.3 Potenţialul turistic al reţelei hidrografice

Principala arteră hidrografică o constituie râul Cerna (L = 84 km, S = 14.433 km2), face

parte din grupa hidrografică sud – vestică şi se varsă direct în Dunăre. Râul are afluenţi mici,

dezvoltaţi cu precădere pe partea dreaptă, cu alternanţă de chei şi mici depresiuni locale, slab

colmatate, praguri şi mici cascade.

Caracteristica principală a văii este dată de faptul că versantul drept (vestic) depăşeşte cu

800 – 1000 m pe cel stâng (estic), care slab fragmentat cu forme montane. Cerna îşi are

izvoarele la o altitudine de 2.000 m. După confluenţa Cernei cu Gardomanul apare primul

sector de chei , săpate în calcar, după care străbate mica depresiune de la Urzicari. Aici

captează ,,Izvorul Cernei”, un pârâu, considerat de localnici ca fiind obârşia râului. După un

tronson îngust, râul străbate bazinetul Bulzului, de unde pe dreapta primeşte mai mulţi afluenţi

(Vlasia cu Rădăteasca, Iovanu cu Godeanu, Cărbunelui) apoi se continuă cu bazinetul Lunca

Largă (Valea lui Ivan). În continuare, se desfăşoară spectaculoasele chei ale Corcoaiei, săpate

în calcare cristaline cu multe marmite. Valea rămâne îngustă până în dreptul micii depresiuni

Cerna Sat, unde primeşte alţi afluenţi (Ianu, Craiova).

5

Spre aval, valea se îngustează, iar numărul de afluenţi se reduce. Străbate două bazinete

foarte mici, Poiana Schitului şi Topenia, după care Cerna intră în frumoasele chei de la

Herculane, pe o lungime de 20 de km, până la confluenţă cu Beldreca. Dincolo de staţiunea

Băile Herculane, valea se lărgeşte tot mai mult astfel încât, la vărsarea în Dunăre, punctul de

confluenţă are aspectul unui frumos golf. Precipitaţiile bogate, scurgerile medii anuale

importante, asigură un debit important constant al râului. Eroziunea şi transportul aluviunilor în

suspensie este redus, ca urmare a durităţii rocilor şi a nivelului ridicat de scurgere.

Din punct de vedere turistic valea propriu – zisă a Cernei poate fi utilizată în scurte

plimbări montane, pescuit sportiv, drumeţii în lungul râului.

Un aport deosebit în dezvoltarea turismului îl constituie prezenţa zăcămintelor

termominerale Herculane exploatate prin 24 de surse cunoscute, din care 16 sunt izvoare

naturale şi 8 sunt deschideri prin sode (cu o adâncime de 280 – 578 m). Dintre acestea 9 se

găsesc în staţiunea Băile Herculane (Ghizela, Hercules, Scorillo, Hygeea, Apollo, Diana I şi II,

Traian, Decebal).

Împreună, sursele termominerale oferă un debit de peste 6.500 1/24 ore, ceea ce face ca

acest zăcământ să se situeze ca mărime imediat după cel de la Băile Felix 1 Mai şi aproape

întreaga cantitate de apă termominerală este utilizată în cele 10 baze de tratament.

Din punct de vedere hidrodinamic, există două categorii de ape: termosaline (cu

predominarea ionilor de Cl, Na, Ca) şi termosulfuroase (H2, S3, B1, I). Temperatura variază între

30-600C, cu o mineralizare cuprinsă între 1,0 şi 8,5 g/l. Aceasta se datorează amestecului dintre

apele de infiltrare cu apele de zăcământ, la care se adaugă prezenţa unor gaze naturale ca

metanul, etanul şi alte fracţiuni ale metanului.

Un fapt deosebit de important îl reprezintă fenomenul de regenerare permanentă, cu

participarea a trei componente: apele de infiltraţie din lungul Văii Cernei, apele de zăcământ şi

apele fierbinţi cu sare, fără vapori din zonele profunde.

Prezenţa acestor valoroase resurse de ape minerale au determinat valorificarea lor în

puternice baze de tratament.

Un rol aparte îl ocupă complexul hidrotehnic şi energetic Motru-Tismana (1976-1980)

care include lacurile de acumulare Iovanu şi Prisaca.

6

Cel mai important este lacul Iovanu, unde oglinda lacului pătrunde sub formă de golfuri pe

văile Iovanu şi Cărbunele (S=677ha, L=10km şi cu un volum de apă de 124.000.000m3). Din

acest lac, cea mai mare parte a apelor Cernei sunt derivate printr-o aducţiune subterană în

bazinul Motrului.

Al doilea lac, în amonte de Băile Herculane, în scopul producerii de energie electrică şi

menţinerii echilibrului apelor subterane din perimetrul staţiunii, are o lungime de 4 km şi un

volum de apă de 14.000.000 m3.

Împrejurimile lacului sunt dominate de peisajul montan al Munţilor Godeanu şi cel

ruiniform al culmii calcaroase Oslea.

Deşi lipsit de amenajări turistice, lacul poate totuşi deveni o bază de agrement care să

diversifice activităţile turistice din zonă.

O curiozitate aparte o reprezintă circulaţia subterană a apei, datorită prezenţei carstului,

apărând astfel numeroase pierderi în tolvegul râurilor şi pârâurilor sub formă de sorburi şi

povoare, precum şi un mare număr de izvoare carstice, cu debite variabile ca de exemplu

Izvorul Berzei (1 m3/S), Izvorul Cernei ( 1,2-3,4 m3/S) şi cele ,,Şapte Izvoare Reci”.

1.4. Potenţialul turistic al florei şi faune

Din punct de vedere biogeografic, Valea Cernei, prin varietatea şi bogăţia speciilor este

una din cele mai interesante zone din ţară.

Aceasta datorită, în primul rând, climatului cu uşoare influenţe mediteraneene, a

substratului calcaros, cu o morfostructură extrem de originală.

Sub aspect fitogeografic, zona Văii Cernei se integrează Europei Centrale, fiind situată la

interferenţa dintre provincia dacică şi cea moesică.

Datorită acestei poziţii, în această zonă s-au păstrat numeroase specii asociaţii unice, care

au făcut posibilă delimitarea şi declararea a şase rezervaţii naturale incluse în Parcul Naţional

Domogled – Valea Cernei:

Muntele Domogled, rezervaţie complexă;

Rezervaţia Coroninii – Badina, rezervaţie mixtă;

7

Rezervaţia Iauna – Craiova, rezervaţie mixtă;

Rezervaţiile Iardaştiţa şi Belareca, rezervaţii forestiere;

Rezervaţia Peştera Baryoni,rezervaţie speologică;

Rezervaţia Cheile Corcoaiei, rezervaţie complexă.

Prin rarităţile sale faunistice şi floristice aici a fost instituit Parcul Naţional Valea Cernei –

Domogled, prin Ordinul 7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. În

absenţa unei administraţii proprii, acest spaţiu geografic în principal de Ocolul Silvic Băile

Herculane.

Statutul de arie protejată a fost întărit şi prin legea nr. 5 din aprilie 2000 privind zonele

naturale protejate de interes naţional şi alte monumente ale naturii. Parcul Naţional Valea

Cernei – Domogled deţine cca. 60.100 ha.

Din întreaga suprafaţă a bazinului hidrografic Cerna, 80 % o reprezintă suprafeţele

împădurite, îndeosebi făgetele. Alături de fagul autohton se găsesc exemplare de fag balcanic.

În partea superioară a pădurii, pe culmile montane mai înalte se găseşte bradul şi pe

suprafeţe mai mici molidul.

Suprafeţele de păşuni naturale sunt mai restrânse şi apar doar pe culmile înalte din Munţii

Godeanu.

În vegetaţia pajiştilor se găsesc gramineele: iarba vântului, firuţa, păişuri, toporişca, rogoz.

Un loc aparte îl ocupă speciile erbacee viu colorate, formate din ciuboţica cucului, floarea

paştelui, endemisul crucea voinicului, clopoţeii, sângele voinicului, bulbuci.

Pe stâncile golaşe, diversitatea speciilor este mai redusă, apărând totuşi specii ca: ochii

şoricelului, urechiuşe, laptele stâncilor.

În partea inferioară a pădurilor se găseşte gorunul însoţit de alte specii. Către sudul

bazinului hidrografic al Cernei, pe turnurile calcaroase se dezvoltă tufărişuri de specii

mezoxerofitice şi xerotermofitice cum ar fi: corn, alun turcesc,modrean, păducel, măceş, liliac

sălbatic.

În locurile defrişate şi cu tufărişuri s-au instalat rugi de afini, de merişor, coacăz, zmeură,

fragi şi foarte rar smârdanul. Un loc aparte îl ocupă prezenţa exemplarelor de pin negru, ce pot

fi admirate îndeosebi pe Muntele Domogled.

8

Fauna Văii Cernei este foarte variată şi bogată. Clima blândă şi bogăţia vegetaţiei au

permis localizarea unor specii venite din Peninsula Balcanică. Din lumea păsărilor sunt mai des

întâlnite botgrosul, codobatura de munte, huhurezul, lăstunul, acvila ţipătoare. Valea Cernei

reprezintă pentru păsări, în migraţia de primăvară şi toamnă, un loc de popas şi cuibărit.

Zona calcaroasă adăposteşte exemplare ale viperei comune şi viperei cu corn, foarte

periculoasă şi o specie rară de şarpe (Esculap) identificat pe Muntele Domogled.

Dintre mamifere, ursul stăpâneşte zona montană şi în special vara se întâlneşte frecvent în

preajma stânelor sau la poalele munţilor. Cerbul, căpriorul sunt mai răspândite în pădurile de

amestec.

Mai rare sunt speciile de lupi, mistreţ, vulpe, pisica sălbatică, bursucul, veveriţa, jderul de

copac, vidre.

Peştii sunt bine reprezentaţi în apele de munte, mai ales de păstrăv.

Din punct de vedere turistic, importante sunt speciile faunistice de interes cinegetic (ursul,

cerbul, căpriorul, mistreţul) şi de pescuit sportiv în apele repezi ale râului Cerna şi afluenţilor

săi.

Acest tezaur cinegetic este administrat de următoarele ocoale silvice:

- Ocolul Silvic Băile Herculane (29.161,1 ha),

- Ocolul Silvic Baia de Aramă (zona 78 izvoare, Peştera Cloşani),

- Ocolul Silvic Padeş.

Terenurile de vânătoare cele mai cunoscute sunt Fundul Cernei, Bedina, Peciiuşca,

Sărcăstiţa, toate gestionate de Ocolul Silvic Băile Herculane.

1.5. Potenţialul turistic al climei

Originalitatea deosebită a acestei văi care adăposteşte o multitudine de ecosisteme, în cea

mai mare parte naturale a determinat declararea acesteia ca Parcul Naţional Valea Cernei –

Domogled, prin Ordinul 7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

9

Ca rezervaţie naturală, această zonă s-a constituit încă din 1932, la propunerea prof. Al

Borza, ce includea doar Muntele Domogled cu 900 ha. La ora actuală suprafaţa de protecţie

este de 60.100 ha.

Capacitatea optimă de primire medie pe an este în jur de 900 de turişti. Vizitarea acestui

areal are o sezonalitate evidentă, ea desfăşurându-se în perioada mai-octombrie. Întregul parc

naţional are o valoare deosebită din punct de vedere peisagistic, floristic, faunistic. Aici se

găsesc mai multe rezervaţii.

Rezervaţia Muntele Domogled cu o suprafaţă de 2.382 ha care cuprinde şi sectorul

mijlociu al râului si Muntele Domogled.

Aici sunt ocrotite speciile de plante de origine est-balcanice, balcano-ilirice,

mediteraneene, cum ar fi: cărpiniţa, mojdreanul, arţarul trilobat, specii de scoruş, de măceş,

alunul turcesc. Sunt ocrotite şi o serie de endemisme: pojarniţa lui Rachel, crinul galben de

Banat, smeoaie, cornutul bănăţean, măzărichea balcanică.

Dintre elementele faunistice se remarcă scorpionul carpatin, vipera cu corn şi peste 300 de

specii de lepidoptere aparţinând diferitelor zone geografice (alpină, pontică, balcanică,

mediteraneeană).

Rezervaţia Cheile Corcoaiei, cu o suprafaţă de 10 ha are un caracter complex şi este situată

la cca. 40 km de Băile Herculane. Cheile au o lungime de 200 m şi o lăţime de 1-2,5 m, fiind

săpate în pereţi de calcar înalţi de 150 m. Aici poate fi admirat un peisaj calcaros format din

lapiesuri, 20 de peşteri cu 400 m de galerii. Zona conservă specii floritice şi faunistice

valoroase, specifice întregului parc.

Accesul principal în acest parc se face prin staţiunea Băile Herculane, unde se află şi

Ocolul Silvic de la care se obţine avizul de vizitare.

Destinaţie turistică: odihnă, recreere, drumeţii montane, alpinism, sporturi, turism,

vânătoare şi pescuit sportiv.

Rezervaţia Coronini – Badina – în perimetrul oraşului Băile Herculane, are 3.864 ha.

Aceasta păstrează un relief carstic tipic, cu numeroase microforme în calcare jurasice.

Destinaţie turistică: drumeţii montane, alpinism, pescuit sportiv, recreere.

În împrejurimile imediate mai pot fi vizitate şi alte rezervaţii:

10

- Peştera Gura Plaiului – jud. Gorj, rezervaţie speologică 1 ha,

- Peştera Naturală Porţile de Fier – jud. Mehedinţi, Caraş-Severin, 423 ha,

- Gura Văii – Vârcioara – jud. Mehedinţi, rezervaţie floristică 303,96 ha,

- Pădurea de Liliac de la Ponoarele – jud. Mehedinţi, rezervaţie floristică 20 ha,

- Punctul fosilifer Bahna – Orşova – jud. Mehedinţi, rezervaţie paleotologică 1 ha.

11

CAPITOLUL II

POTENŢIALUL ANTROPIC AL VĂII CERNEI

Valoarea tuistică a Văii Cernei nu rezultă numai din frumuseţea inegalabilă a cadrului

natural. Prezenţa resurselor exploatabile de subsol, vechimea aşezărilor, existenţa unor valori

ale patrimoniului cultural-istoric, adaugă un plus de interes pentru vizitarea şi cunoaşterea

acestor locuri.

2.1. POTENŢIALUL DEMOGRAFIC

Dovezile de populare a arealului Valea Cernei sunt dintre cele mai vechi, ele afectând

constituirea în timp şi prezenţa îndelungată şi permanentă, de la poale până la vârful munţilor, a

elementului etnic românesc.

Urmele de cultură materială îşi au începuturile tocmai în epoca pietrei. Formele superioare

de organizare socială apar odată cu civilizaţia romană, mai ales în urma războaielor de cucerire

a Daciei dintre anii 101-102, 104-105 d.Hr.

Legiunile romane şi-au stabilit garnizoana la Mehania, unde au ridicat şi un castru şi au

început construcţia primelor termae la Herculane, valorificând „apele sacre ale lui Hercules”.

Primul document ce menţionează acest fapt este o tabula votiva, ce datează din anul 153

d.Hr. şi care atestă închegarea unei aşezări datată cu băi şi temple.

Băile au fost folosite de romani timp de 170 de ani, perioadă în care s-au executat şi

construit unele amenajări balneare cum sunt: captarea izvorului Hercules, construirea unui

apeduct de captare a izvorului şi aducţiunea apei până la actuala baie Apollo unde era construit

un templu cu bazine colective de baie.

În perioada feudală populaţia românească crease în această regiune aşezări şi forme ale

producţiei economice importante.

În anul 1736, când generalul Hamilton, în timpul Imperiului Habsburgic, cucereşte

Banatul, redescoperă urmele amenajărilor făcute de romani şi anunţă Curtea de la Viena.

12

Primeşte dispoziţii de la împăratul Franz Iosef de a reface băile şi a reconstituit staţiunea, unică

în Europa prin frumuseţea ei.

Secolul XIX reprezintă perioada de apogeu prin ridicarea unor importante pavilioane

balneare şi hoteluri în staţiunea Băile Herculane.

Astfel, în 1810 se termină pavilionul 5 (militar), se refac băile Elisabeta (Diana), în 1811

se termină construcţia administraţiei băilor, în 1824 se termină hotelul Francisc, iar în 1826 se

zideşte baia Carolina, în 1838 se construieşte pavilionul Ferdinand, apoi baia Francisc şi se

construiesc băile lui Hercules.

În 1846 se amenajează în locul băii de şindrilă baia Ludovic, în 1853 se termină hotelul

Tersiana, în 1847 se aşează pentru prima dată statuia lui Hercules, construită din fier de tun,

cadou din partea ducelui Karls.

În 1861 începe construirea hotelului Franz Iosef, iar în 1864 se construieşte salonul de cură

(Cazinoul), astăzi cantina 1 şi muzeul. În 1869 începe construirea hotelului Rudolf şi a băii

Maria, cu ştrandul termal terminându – se în 1871. În anul 1872 împăratul vizitează staţiunea

spunând că este cea mai frumoasă de pe continent.

După această dată, arhitectul Doderer se ocupă în continuare de construcţiile ce aveau să se

mai facă. În anul1896, când se deschide canalul de navigaţie de la Porţile de Fier, staţiunea este

vizitată de regele Serbiei, împăratul Austriei, Franz Iosef şi regele României, lăsând o placă

comemorativă pusă în munte, lângă uzina electrică. În anul 1906 de construieşte pavilionul

nr.6. Începând cu anul 1875, construirea de noi stabilimente naturale este încredinţată lui Carol

Tatraczi care începe canalizarea Cernei, clădind hoteluri şi case de locuit, precum şi baia

Neptun şi Turnul Artezian.

Până în anul 1918, acest perimetru a construit o unitate de frontieră între cele două imperii:

cel Habsburgic şi cel Otoman.

În anul 1919, staţiunea reintră în componenţa statului Român, dezvoltarea şi administrarea

ei fiind încredinţată generalului N. Cena, primul director al staţiunii. În 1936 se construieşte

hotelul Cerna.

O evoluţie ascendentă o cunoaşte şi portul Orşova cu activităţi comerciale, îndeosebi

legate de exportul de cherestea, piatră de construcţie, cereale, minereuri.

13

Următorul secol, XX, aduce modificări majore în configuraţia zonei. Graţie unor

importante ivestiţii se măreşte capacitatea de cazare şi tratament ale staţiunii Băile Herculane.

Evoluţia numerică a populaţiei nu a cunoscut mutaţii deosebite în zona Văii Cernei.

Diferitele stagnărişi stări de regres ale numărului de locuitori au fost condiţionate de o serie de

factori sociali – economici cât şi politici.

Potrivit datelor oferite de recensământul populaţiei din 7 ianuarie 1992, în zona studiată se

află aproximativ 50.000 de locuitori, iar la 1 iulie 1999, 49.000 de locuitori, populaţia fiind în

scădere. Densitatea populaţiei prezintă diferenţe între aria montană unde valorile sunt de cca.

10 – 20 loc/km2, iar în oraşele zonei între 30 – 100 loc/km2 şi peste în Orşova. Populaţia pe

grupe de vârstă, reflectă tendinţa de îmbătrânire a popolaţiei, îndeosebi în mediul rural. Acest

fenomen se datorează migraţiei spre zonele urbane şi existenţa modelului de familie cu număr

redus de copii.

Oraşul Băile Herculane, cu o istorie multimilenară, s–a dezvoltat prin valorificarea apelor

minerale, polarizând motivaţiile turiştilor români şi străini. Ridicarea calităţii serviciilor

turistice necesită importante investiţii, pentru modernizarea localităţii în ansamblu.

Din punct de vedere turistic, există şanse atragerii în derularea unor activităţi turistice şi a

mediului rural îndeosebi localitatea Cerna – Sat, ceea ce ar asigura viabilitatea acestei localităţi

în timp şi spaţiu.

2.2. POTENŢIALUL ECONOMIC AL ZONEI VALEA CERNEI

Bogăţiile naturale şi condiţiile oferite de peisajul geografic propriu Văii Cernei şi a

regiunilor înconjurătoare sunt valorificate de locuitorii acestor meleaguri. Factorii istorici şi

social – economici au contribuit esenţial la dezvoltarea şi cultivarea unor tradiţionale ramuri

economice, care s–au dezvoltat mai ales în ultimile decenii. Resursele de subsol modeste, cu

abundenţa pădurilor, păşunilor, fâneţelor naturale montane şi fertilitatea modestă a solurilor au

asigurat întotdeauna existenţa unor activităţi economice susţinută şi complexă.

14

2.2.1. Activitatea industrială

În zona Văii Cerna, resursele de subsol se extrag pe teritoriul comunei Topleţ – minereu de

fier şi feldspat. În general dezvoltarea industrială a valorificat în principal energia hidraulică a

fluviului Dunărea şi a râului Cerna, piatra de construcţie şi exploatarea lemnului.

Astfel, se remarcă aici producerea unei cantităţi importante de energie electrică prin

complexele hidroenergetice Porţile de Fier I şi II şi Cerna – Motru – Tismana .

Curentul electric produs aici satisface nevoile energetice ale celor trei judeţe Caraş –

Severin, Mehedinţi şi Gorj, precum şi a unei părţi din economia naţională.

Industria prelucrării metalelor şi a construcţiei de maşini este reprezentată la Topleţ

printr–o unitate de construcţii şi utilaje navale. Noua unitate metalurgică continuă o tradiţie mai

veche de 100 de ani, aici existând vechea topitorie şi atelierele ,,Schramm Hütte & Schimdt”,

care realizau subansamble pentru maşini agricole, reparaţii locomotive şi nave.

Industria materialelor de construcţie se bazează pe extragerea pietrei de construcţie,

îndeosebi a calcarului în cariere din apropierea localităţii Pecinişca.

Exploatarea forestieră şi industria de prelucrare silvică, care asigură valorificarea fondului

forestier se bazează pe importantele rezerve de masă lemnoasă, care au dus la construirea în

zonă a sute de kilometri de drumuri forestiere.

Făgetele ocupă primul loc, atât în privinţa profitului de esenţă, cât şi în prezenţa volumului

de lemn exploatat, după care urmează răşinoasele. Prelucrarea se realizează în unitatea situată

în oraşele Orşova şi Drobeta Turnu Severin, care produce furnire, plăci din particule

aglomerate, mobilă.

În comuna Topleţ există unităţi de producere a ansamblelor pentru utilaje din industria

alimentară (morărit) şi pentru utilaje agricole şi se exploatează lemnul din zonă.

Prezenţa şantierului naval Orşova asigură un important volum de reparaţii de nave fluviale,

iar în ultimii ani a trecut şi la construcţia acestora, prin comenzi externe: Germania, Olanda,

Belgia.

15

În localităţile din Valea Cernei se desfăşoară şi activităţi de întreţinere a drumurilor

forestiere, a infrastructurii generale. Există posibilitatea realizării aici a unei zone libere

,,Drobeta Turnu Severin – Orşova – Moldova Nouă” care să impulsioneze activităţile

economice, comerciale şi de serviciu.

2.2.2. Activitatea agricolă

Economia agricolă se desfăşoară la nivelul treptei de relief montan propriu – zis, în

sectoarele depresionare mai joase, a culoarelor de vale.

Dat fiind existenţa ariei montane, ponderea cea mai ridicată o ocupă cultura cartofului,

plantele de nutreţ şi perimetrele ocupate de fâneţe naturale şi păşuni.

Culturi cerealiere de tipul porumbului, ovăzului, orzului, secarei ocupă suprafeţe mici.

În zona Golfului Cernei, altitudinea mai joasă, climatul mai blând, permit existenţa

pomilor fructiferi, a cultivării legumelor în sistem de solarii. În componenţa pomilor fructiferi

predomină prunii, după care urmează: meri, peri, nuci, cireşi. Un loc deosebit de important îl

ocupă creşterea animalelor îndeosebi a ovinelor, urmate de ovine şi caprine. Creşterea

salmonidelor se realizează printr–o păstrăvărie ce datează din 1985, pe pârâul Barza, în

apropiere de localitatea Topleţ (3.250 m2) care produce 2 milioane de puieţi pe an şi 20 de tone

păstrăv pentru consum.

Alături de aceste ocupaţii agricole, fructele de pădure, îndeosebi afinele, zmeura, murele se

constituie ca plăcute tentaţii în drumeţiile din Valea Cernei.

Produsele agricole din această zonă, ar putea fi mai bine valorificate în structurile de

alimentaţie publică asigurând varietate şi calitate.

2.3. POTENŢIALUL TURISTIC

În ciuda unui mic număr de localităţi, în această zonă s–au păstrat câteva obiceiuri şi valori

culturale, care pot atrage atenţia turiştilor şi care pot fi incluse în programele turistice.

16

Băile Herculane: – monumente de arhitectură – Baia romană cu basorelieful lui Hercules,

complexul vechi balnear, gara CFR (1886), cazinoul (1862), biserica ortodoxă (sec. XIX) şi cea

catolică (1838), podul de piatră peste Cerna (1864), vechile pavilioane balneare Carol I (1879),

Ferdinand I (1860), Hotelul Traian (1868), Hotelul Cerna (1936), vechile băi Venera – Diana

(sec. XIX), multe vile din sec. XIX în stil baroc,

- monumente de artă plastică: statuia de fier a lui Hercules (1847), bustul lui Mihai

Eminescu (sculptor Oscar Han),

- muzeul gen N. Cena, ce cuprinde o colecţie, hărţi, pietre votive, inscripţii

arheologice, fragmentate de ceramică veche, găzduit în vechea clădire a

Cazinoului.

2.4. INFRASTRUCURA GENERALĂ

Poziţia geografică a zonei studiate, care se întinde pe teritoriul a trei judeţe: Caraş –

Severin, Gorj, Mehedinţi, dovedeşte faptul că este un areal de intensă circulaţie. La sud se

desfăşoară un sector important al magistralei feroviare Bucureşti – Timişoara, simplă,

electrificată.

Cea mai mare extindere o au căile rutiere şi un rol esenţial în circulaţia turistică îl ocupă

drumul european E70, care face legătura între Bucureşti – Timişoara şi alte oraşe principale din

zonă şi împrejurimi.

Un rol important îl au şi drumurile judeţene DJ67D care face legătura între Băile

Herculane – Baia de Aramă – Petroşani, parţial modernizat şi unde îmbrăcămintea asfaltică

trebuie refăcută.

În ceea ce priveşte dotările tehnico – edilitare acestea sunt destul de modeste. Alimentarea

cu apă şi canalizarea sunt deficitare în staţiunea Băile Herculane şi în oraşul Orşova, dar şi aici,

faţă de creşterea oraşului în ultimii ani, dotările sunt subdimensionate. Canalizarea deţine o

reţea de 23 de km, iar alimentarea cu apă 80 de km, dar zonele periferice nu dispun de

asemenea facilităţi.

17

Dotările comerciale sunt suficiente, la care se adaugă sedii de bănci, oficii P.T.T.R. şi

Romtelecom, două dispensare, staţie de salvare, două farmacii. Pentru păstrarea calităţii

mediului înconjurător, se impune realizarea de noi staţii de epurare chimică şi asigurarea

prelucrării şi depozitării gunoaielor, deşeurilor industriale în spaţii special amenajate.

CAPITOLUL III

STADIUL DE VALORIFICARE TURISTICĂ A ZONEI BĂILE

HERCULANE

Situaţia actuală a bazei materiale a turismului din zona turistică a Văii Cernei este foarte

modestă. O atentă analiză a structurilor turistice existente, arată că aceasta este reprezentată de

unităţile hoteliere şi vilele din staţiunea Băile Herculane şi câteva cabane situate pe cursul văii.

Există şi alte posibilităţi de dezvoltare a noii structuri turistice sau a unor pensiuni şi ferme

agroturistice.

3.1. STRUCTURILE DE PRIMIRE

Analizând situaţia actuală a structurilor turistice de primire în zona studiată se constată că

aceasta a cunoscut o serie de modificări în ultima vreme.

Unele dintre aceste structuri în urma acţiunii de privatizare au fost vândute, altele au fost

scoase din circuit ca fiind necorespunzătoare, altele transferate altor instituţii sau cedate foştilor

proprietari sau au căpătat alte funcţiuni.

Categorii (structuri de

primire) Număr Locuri Pondere %

Hoteluri 12 3796 85.78

Vile 3 404 9.12

Campinguri + bungalowuri 3 106 2.39

Pensiuni turistice 3 30 0.67

Popasuri 1 242 5.46

18

Cabane 1 60 1.35

Cantoane 4 29 0.65

Total 22 4425 100

În tabel sunt prezentate principalele unităţi de primire nominalizate. În general structurile

de cazare au rămas constante ca număr de unităţi şi locuri în ultimii ani.

Nr. Tip/Denumire Localitate Deţinător Nr. stele Nr. locuri

1 Hotel Afrodita Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (ad) 2 510

2 Hotel Diana Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (v) 2 520

3 Hotel Apollo Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (lg.) 1 372

4 Hotel Cerna Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (ad) 1 245

5 Hotel Minerva Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (ad) 2 390

6 Hotel Hercules Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 2 387

7 Hotel Grota

Haiducilor

Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 1 424

8 Hotel Belvedere Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 1 64

9 Hotel

Internaţional

Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 2 300

10 Hotel Cazino Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 1 504

11 Hotel Roman Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 2 325

12 Hotel Decebal Băile Herculane S.C. Hercules S.A. 2 207

13 Hotel Coronini Băile Herculane S.C. Hercules S.A 1 63

14 Hotel Dacia Băile Herculane S.C. Sind. România

S.R.L.

2 260

15 Hotel Domogled Băile Herculane S.C. Sind. România

S.R.L.

1 276

16 Vile Belvedere Băile Herculane S.C. Hercules S.A (1g) 3 20

17 Vila Apollo Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (1g) 3 11

19

18 Vila Candia Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (1g) 1 73

19 Vila 1 Mai Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (ad) 2 12

20 Vila Traian Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (ad) 2 275

21 Cabana Km.14 Băile Herculane - 1 24

22 Camping Flora Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (1g) 1 60

23 Camping Plopii

fără soţ

Băile Herculane S.C. Hercules S.A. (1g) 1 56

24 Pensiune A.F.

Matei

Băile Herculane Privată 2 10

25 Pensiune El Pazza Băile Herculane As. Fam. 2 10

26 Pensiune

Lorabella

Băile Herculane As. Fam. 2 10

27 TOTAL 5629

Din acest tabel rezultă faptul că toate unităţile de cazare au un confort scăzut, ponderea cea

mai mare o ocupă cele de o stea (11) şi cele de 2 stele (13unităţi), iar cele de 3 stele doar două

unităţi. În ceea ce priveşte structura pe tipuri de unitate predomină hotelurile, urmate de vile,

cabane şi celelalte forme de cazare. Se impune remodernizarea tuturor acestor structuri de

cazare pentru a îmbunătăţi gama de servicii turistice oferite şi de a creşte încasările anuale.

3.2. STRUCTURILR DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

La nivelul anului 1994, reţeaua unităţilor de alimentaţie din cadrul zonei este legată de

prezenţa hotelurilor. Tabelul nr. 3 cuprinde principalele unităţi de alimentaţie publică existente.

Tabelul nr. 3. Situaţia structurilor de alimentaţie din zona turistică Băile Herculane:

Nr. Tip/Denumire Deţinător Categoria de Nr.

20

crt. clasificare locuri

1. Restaurant Orizont S.C. Sind. România S.R.L. I 410

2. Restaurant Domogled S.C. Sind. România S.R.L. II 174

3. Restaurant Dacia S.C. Sind. România S.R.L. II 360

4. Restaurant Cantacuzino S.C. Hercules S.A. II 504

5. Restaurant Grota Haiducilor S.C. Hercules S.A. I 424

6. Restaurant Internaţional S.C. Hercules S.A. II 300

7. Restaurant Cerna S.C. Hercules S.A. I 244

8. Restaurant Belvedere S.C. Hercules S.A. I 64

9. Restaurant Hercules S.C. Hercules S.A. I 387

10. Restaurant Minerva S.C. Hercules S.A. I 390

11. Restaurant Afrodita S.C. Hercules S.A. I 510

12. Restaurant Diana S.C. Hercules S.A. I 510

13. Restaurant Roman S.C. Hercules S.A. I 385

14. Bar de zi Domogled S.C. Sind. România S.R.L. I 120

15. Bar de zi Dacia S.C. Sind. România S.R.L. I 60

16. Bar de zi Ada Kaleh S.C. Hercules S.A. II 115

17. Bar de zi Central S.C. Hercules S.A. II 200

18. Bar de zi Internaţional S.C. Hercules S.A. II 50

19. Bar de zi Apollo S.C. Hercules S.A. II 60

20. Bar de zi Cerna S.C. Hercules S.A. II 51

21. Bar de zi Belvedere S.C. Hercules S.A. I 24

22. Bar de zi Belvedere ( hol hotel) S.C. Hercules S.A. I 28

23. Bar de zi Hercules S.C. Hercules S.A. I 28

24. Bar de zi Minerva S.C. Hercules S.A. I 36

25. Bar de zi Minerva (hol hotel) S.C. Hercules S.A. I 30

26. Bar de zi Afrodita S.C. Hercules S.A. I 30

27. Bar de zi Roman S.C. Hercules S.A. I 26

28. Bar de zi Diana S.C. Hercules S.A. I 3021

29. Bufet Dacia S.C. Sind. România S.R.L. II 110

30. Bufet Plopii fără soţ S.C. Hercules S.A. III 72

31. Bufet 7 Izvoare S.C. Hercules S.A. II 80

32. Bufet Corononini S.C. Hercules S.A. III 128

33. Bufet Pescăruş S.C. Drobeta S.A. III 50

34. Cofetăria Crinul S.C. Hercules S.A. II 64

35. Cofetăria Magnolia S.C. Hercules S.A. II 36

36. Cofetăria Minerva S.C. Hercules S.A. I 80

Totalul locurilor se ridică la 5106 locuri la mese. Cele mai multe unităţi sunt deţinute de

S.C. Hercules S.A. Indicele de corelare între structurile de primire şi de alimentaţie din

staţiunea Băile Herculane are valoarea de1,03%.

Structura acestora se prezintă astfel:

restaurante – 13 unităţi cu 4662 de locuri, procentaj 75,5%;

baruri de zi – 15 unităţi cu 888 de locuri, procentaj 14,5%;

bufete – 5 unităţi cu 440 de locuri, procentaj 7,5%;

cofetării – 3 unităţi cu 180 de locuri, procentaj 2,5%.

Marea majoritate a acestor unităţi sunt de categotia I, urmate de cele de categoria a II-a şi a

III-a. Multe dintre acestea necesită o redotare (inclusiv a anexelor) şi o sporire a serviciilor

oferite. De asemenea, se impune şi o promovare a tradiţiei gastronomice precum şi

diversificarea meniurilor. Ca formă de administrare, peste 60% sunt în structuri private şi doar

20% mai sunt în locaţie de gestiune, acestea urmând a fi privatizate; restul sunt asociaţii

familiale.

3.3. STRUCTURILE DE TRATAMENT

Staţiunea Băile Herculane, recunoscută pentru profilul său balnear, concentrează întreaga

reţea a bazelor de tratament din zonă şi prezintă următoarele particularităţi:

22

a) poziţia geografică – în sud-vestul ţării (în valea îngustă a Cernei, la 165 m

altitudine), la 19 km de Orşova, la 41 km de Drobeta Turnu Severin, la 72 km de Caransebeş şi

la 106 km de Reşiţa;

b) căi de acces:

- cale ferată, gara Băile Herculane pe magistrala Bucureşti – Timişoara (364 km de

Bucureşti şi 169 km de Timişoara), apoi cu autobuzul 6 km de la gară;

- drum rutier, DNE 70, Bucureşti – Piteşti – Craiova – Drobeta Turnu Severin –

Băile Herculane.

c) factori naturali de cură – aerul puternic ozonat cu pondere importantă a ionilor

negativi; ape minerale termale, sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, hipotonice sau

oligominerale cu temperaturi ce variază între 38 – 600C, uşor radioactive;

d) condiţii terapeutice:

- boli ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos;

- afecţiuni ale aparatului respirator;

- afecţiuni ale aparatului uro-genital;

- boli digestive;

- boli metabolice;

- afecţiuni oculare;

- intoxicaţii cu metale grele;

- afecţiuni geriatrice;

- afecţiuni reumatismale;

- afecţiuni asociate.

e) instalaţii de tratament, cuprinzând o gamă variată de proceduri necesare în

tratamentul bolilor şi afecţiunilor menţionate:

- instalaţii de băi cu ape minerale termale, sulfuroase şi băi cu plante medicinale;

- brevete pentru cură internă de apă minerală;

- instalaţii pentru electroterapie şi hidroterapie;

- instalaţii de aerosoli;

- instalaţii cu substanţe medicamentoase şi ape termale;

23

- săli de gimnastică medicală şi recuperatorie;

- saune.

f) baze de tratament:

Hotel Diana:

- aparatură veche cu un mare grad de uzură;

- nr. de proceduri circa 300-400/zi;

- utilizează apa de la izvorul Neptun;

- tipuri de proceduri 10.

Hotel Apollo:

- aparatură veche cu un mare grad de uzură;

- nr. de proceduri circa 340/zi;

- utilizează apa de la izvoarele vechi;

- nr. de persoane tratate 260/zi;

- tipuri de proceduri 9.

Hotel Cerna:

- hotel şi bază de tratament renovate;

- aparatura veche urmează a fi înlocuită în curând.

Hotel Minerva:

- baza de tratament renovată;

- aparatură modernă (Siemens);

- utilizează apa de la izvoarele Neptun şi Traian;

- nr. de proceduri circa 500-600/zi;

- tipuri de proceduri 16.

Complexul Sindicatelor:

- bază de tratament pentru hidroterapie şi electroterapie;

- aparatură modernă de dată recentă;

- foloseşte izvorul Traian.

Hotel Hercules:

- aparatură veche;

24

- hotel şi bază de tratament renovate;

- nr. de proceduri circa 1000/zi;

- utilizează apa de la izvorul Neptun;

- tipuri de proceduri 9-10.

Hotel Roman:

- aparatură veche;

- nr. de proceduri circa 1000-1200/zi;

- nr. de persoane tratate 300/zi;

- tipuri de proceduri 13-14.

Hotel Decebal:

- dotări vechi;

- nr. de proceduri redus;

- restul tratamentelor se fac la Apollo.

Hotel Domogled:

- aparatură veche;

- nr. de proceduri 10.

Vila Belvedere:

- bază de tratament nouă;

- aparatură foarte modernă pentru hidroterapie şi electroterapie;

- săli pentru gimnastică medicală, masaj şi acupunctură.

Alături de aceste pavilioane de tratament se mai găsesc o serie de băi, precum:

Baia Hebe, situată în piaţa Hercules, foloseşte apele izvorului Hebe pentru cură

internă, iar pentru băi externe apa este adusă de la izvoarele Apollo I şi Apollo II;

Baia Neptun, situată în faţa parcului central, pe malul drept al Cernei, are băi de sulf

şi băi clorurosodice, foloseşte apa izvoarelor Neptun I, II, III, IV şi Hercules I;

Baia Venera, face parte din primele băi ale staţiunii suferind modernizări succesive,

fiind deservită de izvorul omonim pentru cură externă.

25

Întreaga structură de tratament, prezentă în staţiune, permite efectuarea unui volum de

14.700 de proceduri medicale/zi şi beneficiază de prezenţa a 58 de medici şi 350 cadre

medicale.

3.4. STRUCTURILE DE AGREMENT

Acestea sunt slab reprezentate în comparaţie cu renumele staţiunii:

Casa de Cultură cu 360 de locuri;

sala de sport Dacia cu 300 de locuri;

sală de cinema cu 350 de locuri;

Teatru de vară, în parcul Vicol, cu 200 de locuri;

bazine şi piscine acoperite sau în aer liber;

club şi săli de jocuri mecanice în Complexul Decebal;

săli sportive polivalente;

terenuri de sport;

discoteci în hotelurile Roman, Apollo şi Hercules;

biblioteca publică;

plimbările de scurtă durată, uşoare, pe platoul Coronini, Grota cu Abur, Grota

Haiducilor, parcurile Vicol, Central şi Hercules.

În jurul staţiunii există 12 trasee turistice uşoare, care pot fi parcurse de turiştii aflaţi

pentru cură sau recreere şi odihnă şi care au grade diferite de dificultate.

Având în vedere tendinţele internaţionale structurile de agrement vor trebui diversificate.

3.5. FORME DE TURISM

26

Potenţialul turistic se bazează mai mult pe componentele cadrului natural. Întreaga zonă

exprimă atractivitatea şi valenţele turistice, care sunt valorificate prin formele de turism care se

practică aici.

Aceste forme de turism care s-au dezvoltat în ultimele doua decenii, pot fi combinate şi

astfel pot contribui la creşterea ofertei turistice a zonei. În acest sens pot fi amintite următoarele

forme de turism:

3.5.1. Turismul balnear

Se bazează în principal pe existenţa cunoscutei staţiuni balneare Băile Herculane. Aceasta

se află la 19 km de Orşova, 41 km de Drobeta Turnu Severin, 250 km de Moraviţa.

Factorii naturali de cură reprezentaţi de varietatea apelor minerale termale, aeroionizarea

negativă, bioclimatul, recomandă zona în tratamentul şi profilaxia multor afecţiuni

reumatismale, metabolice, postreumatice.

Recent, în bazele de tratament ale staţiunii există şi oferte speciale: cosmetică geriatrică,

băi cu masaj corporal, peeling corporal, cură de geriatrie.

Staţiunea dispune de importante structuri de primire şi de tratament, care necesită doar

modernizări şi o creştere a serviciilor.

3.5.2. Turismul de week-end

Se axează pe posibilităţile de petrecere a sfârşitului de săptămână, mai ales prin drumeţii

montane, care se pot desfăşura pe numeroasele poteci şi drumuri forestiere care brăzdează

culmile montane ce străjuiesc de o parte şi de alta Valea Cernei. Sunt necesare doar mici

amenajări pentru locuri de campare, de pregătire a hranei şi de parcare. Prezenţa ariilor urbane

importante: Orşova, Caransebeş sau Drobeta Turnu Severin oferă posibilitatea unui sejur de

scurtă durată la sfârşit de săptămână, care permit drumeţii, pescuit, vânătoare, alpinism,

speoturism.

27

3.5.3 Turismul pentru sporturi de iarnă

Culmile montane care se află de o parte şi de alta a Văii Cernei, mai ales în locurile cu

păşuni, oferă posibilitatea practicării schiului de fond, pe pârtii naturale, neamenajate. În zona

staţiunii Băile Herculane, există un domeniu schiabil, mai modest, datorat gradului mare de

împădurire şi a duratei mici a stratului de zăpadă.

3.5.4 Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv

Existenţa unei bogate faune cinegetice şi piscicole favorizează această formă de turism.

Dar, în condiţiile în care Valea Cernei şi Muntele Domogled au statut de arie naturală protejată,

vânătoarea şi pescuitul sportiv se pot practica doar în mod controlat şi cu avizul organelor

silvice.

Păstrăvăria din cadrul Ocolului Silvic Băile Herculane, înfiinţată în 1985, lângă Topleţ,

oferă prin dotările sale, anual, 20 de tone de păstrăv curcubeu, varietatea kamloop, adus din

America de Nord.

3.5.5. Turismul cultural – ştiinţific şi ecologic

Parcurile Naţionale româneşti sunt considerate esenţiale pentru Europa, deoarece bogatul

fond forestier al acestora constituie o barieră vie în procesul de aridiere al Europei. La un

Seminar internaţional din 1991, dl. H. Weinziere, preşedintele Federaţiei Germane pentru

Protecţia Mediului a declarat că ,,recunoaşterea legală a parcurilor naţionale din România este

cea mai mare realizare în domeniul protejării mediului ambiant dintre Atlantic şi Urali”.

Iniţiativa de a declara Parc Naţional zona Valea Cernei – Muntele Domogled dovedeşte

nevoia de a se asigura protecţia unor specii floristice şi faunustice deosibit de interesante şi

valoroase, unde dintre ele având statut de unicat.

Având în vedere reglementările internaţionale privind statutul de parc naţional, această

zonă are anumite particularităţi.28

Pe teritoriul actual al parcului propus există numeroase gospodării permanente care

desfăşoară activităţi de păşunat, exploatarea lemnului, ceea ce contravine normelor

internaţionale.

Prezenţa pe ambii versanţi ai Văii Cernei a numeroase proprietăţi particulare face dificilă

expropierea acestora şi acordarea de compensaţii cu alte terenuri sau bani pentru a asigura

protecţia deplină a cadrului natural din acest parc.

Asigurarea unei reale protecţii a ecosistemelor naturale de aici, cu păstrarea aşezărilor

umane şi a ocupaţiilor tradiţionale deschide posibilitatea instituirii unei rezervaţii a Biosferei.

O sugestie viabilă în acest sens, propune realizarea unei rezervaţii a biosferei Retezat-

Valea Cernei cu extindere spre bazinele Motru Mare şi Motru Sec cu includerea localităţilor

Băile Herculane, Pecinişca şi Topleţ.

Aceasta presupune organizarea unei administraţii proprii cu asigurarea punctelor de intrare

şi limitarea circulaţiei turistice pe anumite trasee amenajate.

Aici, un rol deosebit l-ar avea cunoaşterea unor specii de plante şi animale şi deci

înţelegerea necesităţii de protecţie a mediului ambiant. Recent prin grija Ocolului Silvic Băile

Herculane, în punctul Şapte Izvoare, s-a amenajat un spaţiu de campare pentru corturi, cu

duşuri pe bază de energie solară. De asemenea, s-a realizat un camping cu căsuţe, care face ca

turiştii să nu se mai aşeze la întâmplare.

Pentru viitor se doreşte a se amenaja noi spaţii de campare la km 14 şi la km 36.

Pentru turişti, această arie protejată ar deschide posibilitatea de a se bucura de peisaje

naturale deosebite, de un mediu natural, curat şi nepoluat.

29