lucrari practice biologie 2

7/21/2019 Lucrari Practice Biologie 2

http://slidepdf.com/reader/full/lucrari-practice-biologie-2 1/81

LUCRAREA VII

Increngatura Chlorophyta

Algele verzi au toate tipurile de tal: ameboid, monadoid. cocoid.

filamentos, heterotrich etc.

Structura celulară este similară cu cea a cormofitelor. Majoritatea au

celula înconjurată de un perete rigid alcătuit din celuloză şi substane pectice.

!acă talul este multicelular, celulele comunică prin plasmodesme. "n

citoplasmă sunt mitocondrii, dictiosomi, reticul endoplasmatic şi cromatofori

cu clorofila #a$ şi $b$.

Majoritatea clorofitelor au celula mononucleată cu e%cepia algelor

cu tal de tip sifonal.

Substana de rezervă este amidonul. &e cromatofori sunt pirenozi

'numărul şi localizarea acestora fiind caracteristice pentru genuri şi

specii. Amidonul se depozitează în pirenoizi ori în jurul acestora.

Monadele, zoosporii şi gameii au stigmă. "n partea anterioară a celulei

sunt (') ori mai muli flageli egali *izoconi+

Clasa Chlorophyceae

Ordinul Volvocales

nclude alge coloniale şi cenobiale. -elulele sunt de tipul

clamidomonadoid.

Familia Volvocaceae

-uprinde colonii plate sau sferice în care celulele sunt înglobate într'

o masă mucilaginoasă, iar protoplasma celulelor este legată prin cone%iuni

citoplasmatice.

Genul Pandorina

/



-oloniile au formă sferică sau elipsoidală cu celule de aceeaşi

dimensiune, poligonale, str0ns presate între ele.

Pandorina morum. &rezintă colonii sferice şi elipsoidale formate

din 1')2 celule, cu flagelii orientai spre periferia coloniei. -romatoforul are

unul ori mai muli pirenoizi înconjurai de o teacă de amidon. -oloniile sunt

unise%uate. -reşte în apele eutrofe în tot timpul anului.

Genul Eudorina

-olonie sferică sau elipsoidală cu celule de aceleaşi dimensiuni,

distanate unele de altele. -elulele sunt sferice ori elipsoidale dispuse pe mai

mult de ( etaje paralele.

Eudorina elegans. Are colonia alcătuită din 32-64 de celule cu

flagelii la e%teriorul coloniei elipsoidale. &0nă la înmulire coloniile sunt

mobile, dar în timpul înmulirii sunt imobile. "n lipsa apei coloniile trec

în stadiul palmeloid. -reşte în planctonul bazinelor cu apă stătătoare

Genul Volvox

-olonia este sferică cu celule de aceeaşi dimensiune. -elulele

se dispun la suprafaa coloniei.

Volvox aureus. Are colonii sferice din 23'45.555 de celule sferice,

piriforme, piramidale, dispuse cu flagelii spre e%teriorul coloniei. -elulele

sunt legate între ele prin plasmodesme. "n partea posterioară a coloniei,

c0teva celule numite partenogonidii produc c0te o colonie t0nără, care se

înglobează în mucozitatea coloniei 'mamă. 6liberarea coloniilor fiice

se face după distrugerea coloniei mamă. -reşte în heleştee cu apă stătătoare.

3



Ordinul Chlorococcales

-urpinde alge avcatice şi edafice.

Fam. Characiaceae

-uprinde alge epifite solitare. -elulele au aspect fusiform, sunt sesile

şi fi%ate. -romatoforii sunt variabili ca formă şi au pirenoizi.

Genul Characium

-uprinde ) specii. -elulele sunt fusiforme, oblong'ovate, ovate ori

elipsoidale, cu pedicel fi%at printr'un disc bazal mucilaginos. -romatoforul este

parietal, difuz, cu unul ori mai muli pireneoizi.

Characium acuminatum. -elula vegetală este fusiformă, sesilă, cu

un pedicel scurt fi%at de substrat *crustacee acvatice, alge, substraturi solide+.

-romatoforul are pirenoid. -reşte pe Cladophora fi%ate pe filamentele

neramificate sau ramificate prin intermediul pedicelului.

Fam. Chlorellaceae

nclude alge cu celule solitare, rar agregate, mici, aderente sau fi%ate.

Au pereii netezi sau fin papilai. -romatoforii sunt mari cu sau fără pirenoid.

Genul Chlorella

-elula este sferică, elipsoidală. -romatoforul este parietal cu formă de

farfurie, bandă, cupă sau cuib.

Chlorella vulgaris. -elula este solitară, sferică. &eretele celular este

neted. -romatoforul cupiform parietal, cu pirenoid. -reşte în ape dulci şi sol.

Genul irchneriella

Kirchneriella obesa. -enobiile sunt formate din celule semilunare

învelite cu un strat gelatinos. -romatoforul ocupă aproape toată celula şi

4



nu are pirenoid. 7ucleul este vizibil în partea conve%ă a celulei. -reşte în

iazuri piscicole şi în r0uri cu apă lin curgătoare.

8n gen asemănător este !elenastrum, unde celulele sunt mai mari

şi lipseşte învelişul gelatinos

Fam. Micractiniaceae

-uprinde alge planctonice, cu spini lungi dispuşi radiar.

Micractinium pussilum. 6ste o algă cenobială *celulele pot să treacă

în stare solitară+. Spinii sunt dipuşi radiar şi reprezintă o adaptare la viaa

natantă. -reşte în bazinele acvatice poluate cu substane organice de origine

animalieră.

Fam.cenedesmaceae

-enobiile sunt alcătuite din celule de forme foarte variată:

sunt plane, uniseriate, radiare, orbiculare, formate din celule cilindrice,

fusiforme, elipsoidale sau trapezoidale, ju%tapuse, alipite. &ereii

celulelor sunt netezi ori ornamentai, papilai, spinulai.

cenedesmus !uadricauda . -enobiul este plat şi uniseriat *cu

un singur r0nd+, alcătuit din 3'1 celule. -elulele marginale au prelungiri

curbate *adaptare la plutire+. -reşte în ape dulci, stagnante ori slab

curgătoare.

Crucigenia tetrapedia. Are cenobii cu 3 celule trapezoidale şi

rotunjite situate rectangular *în cruce+. -elulele au perei netezi.

Fam. Coelastraceae

-enobiile sunt sferice, lacunoase, alcătuite din celule sferice,

ovoide, alipite lateral.

2



Coelastrum microporum. -enobiile sunt alcătuite din 3,1, )2, /(

de celule sferice. 6ste frecventă în apele stagnante.

Fam. "ydrodictyaceae

-enobiile sunt reticulate, macroscopice, compacte.

"ydrodictyon reticulatum. -enobiile sunt macroscopice p0nă la

(5'/5 de cm., alcătuite dintr'o reea de he%agoane. -ele 2 celule sunt

cilindrice cu lungime p0nă la l cm, unite în noduri de c0te /. -romatoforul

este reticulat cu un pirenoid *la celulele tinere+ sau cu mai muli pirenoizi

*la celulele mature+. -elulele tinere sunt mononucleate, iar cele mature

sunt polinucleate.

6ste răsp0ndită în ape dulci.

Pediastrum boryanum . Are cenobii lamelare, cu un singur

strat de celule. -elulele marginale au incizii acute, spini, iar cele

mediane au formă poligonală.

-elulele tinere au un nucleu, cele mature au mai muli

nuclei . -romatoforul este parietal şi are pirenoid. -reşte în planctonul

apelor dulci.



"LA#$A VII

ChlorophytaChlorophyceae

VolvocalesVolvocaceae

"andorina morum %după 9.alaru şi colab&'

Eudorina elegans %după ;buch &.A. din <orlem=o M.9.+

1



Volvox aureus %după ;buch &.A.din <orlen=o M.9.+

Volvox sp&( detaliu din colonie %după 9.alaru şi colab'

ChlorococcalesCharaciaceae

>



Characium acuminatum %după 9.alaru şi colab'

Chlorellaceae

15



Chlorella vulgaris %după ;buch &.A. din <orlen=o M.9.+

irchneriella o)esa %după ?inda= şi colab'

1)



!elenastrum )i)raianum %după 9.alaru şi colab'

*icractinium pusillum %după ;buch &.A. din <orlen=o M.9&'

1(



!cenedesmaceae

!cenedesmus +uadricauda.*după &op ..şi colab'

Crucigenia tetrapedia %după 9.alaru şi colab'Coelastraceae

1/



Coelastrum microporum&%după 9.alaru şi colab'

,ydrodictyaceae

,ydrodictyon reticulatum %după @eberling ., SchBantes ?.;&'

13



"ediastrum )oryanum %după ?inda= şi colab'

14



LUCRAREA VIII

Clasa #lvophyceae

nclude alge pluricelulare filamentoase, simple şi ramificate,

parenchimatice, lamelare. -elulele sunt mononucleate cu un cromatofor

parietal sau central, cu pirenoizi.

Ordinul #lotrichales

-uprinde alge cu talul filamentos neramificat.

Fam. #lotrichaceae

ilamentele sunt simple cu celule aşezate într'un şir. -romatoforul

este parietal, niciodată stelat sau reticulat, de regulă cu pirenoizi.

-elulele sunt uninucleate, prinse în teci gelatinoase *adesea rotunjite la

e%tremităi+ care permit o desfacere uşoară a lanului.

#lothrix $onata. Calul t0năr este sesil fi%at cu celula bazală pe

diverse corpuri solide. Mai t0rziu filamentul devine natant. -elulele sunt

cilindrice, scurte, mononucleate şi comunică prin plasmodesme.

-romatoforul este în formă de brăară şi cu muli pirenoizi. -elulele

vegetative se transformă în zoosporocişti. -reşte în ape dulci curgătoare sau

stătătoare.

Ordinul #lvales

Fam. #lvaceae.

-uprinde alge în general marine cu tal mono' sau distromatic, cu

formă cilindrică sau lamelară. "n stadiile tinere sunt fi%ate printr'un disc

consolidat de numeroşi rizoizi.

#lva lactuca. Are talul lamelar, foarte polimorf, alcătuit din (

straturi de celule str0ns unite într'un esut parenchimatos. Coate celulele,

12



cu e%cepia celor care emit rizoizi se transformă în formaiuni

reproducătoare. <ametofitul este dioic.

Enteromorpha intestinalis. Are talul p0nă la )'( m. lungime. "n seciune

transversală talul este monostomatic. -reşte în apele cu curgere lină şi cu

salinitate sporită.

Ordinul Oedogoniales

-uprinde alge verzi filamentoase cu tal neramificat *genul

Oedogonium) şi ramificat *genul Bulbochaete).

-elulele sunt cilindrice mononucleate cu cromatofor parietal, în

formă de cilindru perforat, cu muli pirenoizi.

-elula de la baza filamentului prezintă un rizoid cu ajutorul căruia

alga se fi%ează de substrat.

Fam. Oedogoniaceae

Are caracterele ordinului.

Oedogonium sp. Are talul filamentos pluricelular, neramificat, în

celulă cu un cromatofor reticulat cu pirenoizi. -reşterea filamentului în

lungime se face printr'o diviziune caracteristică intercalară. "n profază, din

stratul intern a membranei celulare se dezvoltă o îngroşare inelară, ce

creşte avans0nd în interiorul celulei. "n continuare stratul e%tern se rupe.

!upă citochineză apar ( celule de dimensiuni diferite.

-elula mai mare creşte în volum şi se divide în ( celule, iar celula

mai mică nu se măreşte în volum. Are loc acumularea de celule mici

form0ndu'se inelele pe membrana celulară. -reşte în ape dulci cu întindere

redusă, puin profunde şi liniştite.

Ordinul iphonocladales

1



Algele sunt filamentoase, simple sau ramificate, uneori cu aspect

vezicular, divizate în celule pluriucleate, prin pereii formai independent de

ncrengatura nucleară. -romatoforul este reticulat sau discoidal cu numeroşi

pirenoizi.

Fam& Cladophoraceae

Calul are întotdeauna celule plurinucleate şi este filamentos,

ramificat sau neramificat.

Cladophora glomerata. Are aspect de tufă, fi%at de substrat prin

rizoizi. Mai t0rziu filamentele se desprind de substrat şi devin natante.

-elula are membrană groasă, un cromatofor parietal, reticulat, cu muli

pirenoizi. -reşte în ape dulci în orice perioadă a anului.

Ordinul %ryopsidales & iphonales'

Calul filamentos, tubular sau sferic cu dimensiuni p0nă la c0iva dm.

-aracterul sifonal al talului se datorează lipsei formării pereilor transversali

în decursul creşterii. "n consecină peretele celular include întreaga masă

plasmatică cu numeroşi nuclei *cenocit+ şi cromatofori.

Fam& %ryopsidaceae

Calul este difereniat într'o parte rizoidală ramificată şi un a%

principal tubular, cu numeroase ramificaii penate sau radiare, neseparate de

a% prin perei transversali.

%ryopsis plumosa. Are talul cu aspect de arboraş, fi%at pe substrat

tare *solid+. Damurile laterale sunt neseparate de a%. "n consecină talul este

reprezentat de o celulă cu mai muli cromatofori discoidali şi mai multe

nuclee. -reşte în Marea 7eagră.

Clasa Charophyceae

11



-uprinde alge a căror înmulire se%uată este conjugarea sau o oogamie

avansată.

Ordinul (ygnematales

nclude alge cu tal filamentos, simplu ori ramificat, cilindric, uneori cu

rizoizi.

Fam. (ygnemataceae.


pirogyra sp. Are filamente simple, caracterizate de cromatofori

parietali în formă de panglică răsucită în spirală, cu numeroşi pirenoizi

dispuşi în şir. -elulele sunt separate între ele prin perei despăritori. 7ucleul

este înconjurat de un strat subire de citoplasmă parietală printr'un şir de

vacuole. -reşte în ape dulci.

Ordinul )esmidiales

nclude alge monocelulare, uneori grupate în filamente scurte. -elulele

au membrane din ( pări, unite printr'un istm şi )'( cromatofori cu muli

pirenoizi. 7ucleul este situat în zona istmului, care, în timpul diviziunii, împarte

celula în ( jumătăi. iecare dintre jumătăi îşi elaborează a doua jumătate.

&eretele celular este ornamentat cu granule, ghimpi, străbătut de pori.

Fam. )esmidiaceae.


Closterium monili*erum. Are celula în formă de semilună cu capete

acute. "n pările terminale ale celulei se găsesc EvacuoleE umplute cu cristale de

-aS;3 care se mişcă permanent. -romatoforul este masiv, are coaste

longitudinale şi şiruri de pirenoizi. -reşte în ape bogate în compuşi ai fierului.

&referă turbăriile.

1>



Cosmarium botrytis. Are celula cu ( jumătăi egale unite printr'un istm. &eretele

celular este ornamentat cu e%crescene granulate.

Ordinul Charales

Fam. Characeae.

nclude alge verzi macroscopice care populează apele dulci şi

salmastre. Calul lor este de tip cladomic, ramificat. Se fi%ează pe substrat cu

ajutorul rizoizilor. Are o structură metamerică, adică este alcătuit din noduri şi

internoduri. 7odurile bazale formează bulbi, care servesc la înmulirea

vegetativă. Fa unele specii internodurile sunt acoperite de o corticaie formată

dintr'un singur strat de celule. -elulele nodale dau naştere la ramurile laterale

care au la bază stipuloide. &artea a%ială a talului conine internoduri alcătuite

din c0te o celulă gigant, fără cromatofori. Membranele celulelor conin celuloză

şi glucide, iar la e%terior sunt acoperite cu -a-;/, ceea ce duce la fragilitatea

talurilor. -elulele nodale sunt uninucleate, iar cele corticale şi a%iale ale

internodurilor sunt multicelulare.

Fa baza ramurilor laterale se formează organe de înmulire se%uată

*oogoane şi anteridii+.

Anteridiile se formează sub ramuri, au culoarea roşie ori portocalie, cu

peretele format din 1 celule triunghiulare cu margini ondulate numite octante

*celule'scut+. !e la fiecare celulă octantă, spre centrul ei se formează un

manubriu unicelular. &e capul primar sunt 2 celule mai mici, sferice, numite

capete secundare, fiecare dintre ele cu c0te 3 filamente anteridiale în celulele

cărora se formează c0te un anterozoid biflagelat.

;ogonul se formează pe un picioruş unicelular la subsoara ramurilor.

&eretele oogonului este alcătuită din 4')5 celule răsucite în spirală în jurul

>5



oosferei. Fa partea anterioară a oogonului se deosebeşte o coronulă formată din

4')5 celule. "n centrul coronulei este un orificiu prin care în oogon pot

pătrunde anterozoizii. !oar un anterozoid se contopeşte cu oosfera rezult0nd

zigotul.

Chara *ragilis. 6ste o algă monoică de )4'(4 cm înălime, ramificată.

Calul este încrustat cu -a-;/. nternodurile au 5,('( cm lungime. 9erticilele

constau din 2'> #ramuri$, de )'/ cm lungime. -reşte în ape stătătoare cu o

mineralizare sporită.

>)



"LA#$A VIII

UlvophyceaeOedogoniales

Oedogoniaceae

>(



Oedogonium sp&%după @eberling ., SchBantes ?.;&'

Ulotrichales

Ulotrichaceae

>/



Ulothrix -onata %după 9.alaru şi colab'

Ulvales

Ulvaceae

Ulva lactuca %după ;buch &.A.din <orlen=o M.9&'

>3



Enteromorpha intestinalis %după 9.alaru şi colab'

!iphonocladales

Cladophoraceae

Cladophora glomerata %după 9.alaru şi colab'

.ryopsidales%!iphonales'

.ryopsidaceae

>4



.ryopsis plumosa&%după ;buch &.A. din <orlen=o M.9.+

Charophyceae

/ygnematales

/ygnemataceae

>2



!pirogyra sp&%după ;buch &.A. din <orlen=o M.9&'0esmidiales

0esmidiaceae

Closterium monili1erum&%după @eberling ., SchBantes ?.;'

>



Cosmarium )otrytis %după @eberling ., SchBantes ?.;.+

CharalesCharaceae

Chara 1ragilis&%după @eberling .,SchBantes ?.;.+

>1



LUCRAREA I2

Regnul Fungi

+ncrengatura Myxomycota

Sunt organisme heterotrofe *saprofite sau parazite+. Calul este o masă

citoplasmatică amorfa, spumoasă, cu muli nuclei, numit plasmodiu. 8nele

specii au talul un pseudoplasmodiu, alcătuit dintr'o aglomerare de organisme

ameboide, care se comportă ca un plasmodiu.

Clasa Myxomycetes

-uprinde specii saprofite. &lasmodiul este de fuziune, de diferite

dimensiuni, de la c0iva Gm la (5 de cm. Sporocarpiile cresc pe lemn putred

în zilele cu mult soare şi după zilele ploioase.

Genul ,ycogala

-reşte pe lemn putred, pe buturugi, pe sol în timpul verii. -orpurile

sporifere numite aethalii sunt ovale sesile de mărimea bobului de mazăre sau

mai mari. &eridia este netedă, iar coninutul este o masă gelatinoasă de

culoare roşie. Fa maturitate peridia devine brună.

Genul temonitis

Are sporocarpul cu aspect de coloană verticală de culoare cafenie sau

violet'întunecată cu v0rful rotunjit. Sporocarpii cresc în grupe şi se fi%ează

de substrat printr'un picioruş subire, lucitor terminat cu o parte lăită numită

hipotal.

Sporocarpul este acoperit de o membrană numită peridie, iar în zona

mediană este columela ce reprezintă prelungirea picioruşului. "ntre peridie şi

columelă se întinde o reea de firişoare numită capiliiu. Fa ruperea peridiei

mi%osporii sunt eliberai sub formă de pulbere.

>>



+ncrengatura Eumycota

Au aparatul vegetativ *miceliul+ alcătuit din filamente subiri, numite

hife, ramificate sau neramificate.

' Calul ciupercii este de fapt o celulă gigantică polinucleată

*la ciuperci inferioare care nu au perei transversali+ sau este alcătuit din hife

septate cu celule mono' şi binucleate *la ciupercile superioare+.

' -uloarea talului depinde de caracterul pigmenilor care se află

în membrana hifelorH aceasta put0nd fi albă, cenuşie, neagră, roşie,

verzuie etc.

' Miceliul se dezvoltă ca o p0slă la suprafaa substratului sau

se dezvoltă în substrat *endogen+

!u)Increngatura *astigomycotina

Clasa Oomycetes

-uprinde ciuperci inferioare cu miceliul bine dezvoltat, intens

ramificat, neseptat. -resc în mediul acvatic *grupe primitive+ şi pe uscat *unde

au nevoie de mediu lichid să germineze conidiile+.

Ordinul Peronosporales

nclude ciuperci terestre cu miceliul bine dezvoltat, adaptate la diferite

forme de parazitism pe plantele superioare şi animale. 8nele dintre ele sunt

specii saprofite dezvolt0ndu'se pe sol sau pe diferite substraturi organice.

Fam. Peronosporaceae

Plasmopara viticola . 6ste o ciupercă parazită pe viă de vie.

Afectează frunzele, lăstarii tineri, fructele şi c0rceii. nfectarea are loc prin

stomate. &e partea inferioară a frunzelor, prin stomate, ies conidioforii

ramificai monopodial. Damurile laterale ale conidioforilor sunt aranjate pe

)55



a%a centrală sub un unghi drept şi se termină cu sterigme pe care sunt prinse

conidiile

!u)Increngatura /ygomycotina

Clasa (ygomycetes

-uprinde ciuperci inferioare cu miceliu dezvoltat, ramificat, e%tins ca

o p0slă pe substrat. Majoritatea au hife neseptate. 8nele specii la maturitate

au perei transversali.

Ordinul Mucorales

Sunt ciuperci saprofite, cu miceliu de obicei neseptat în dimensiuni de

c0iva cm. Miceliu formează rizoizi, haustori, apresori, stoloni cu care străbat

substratul şi absorb substanele nutritive.

Fam. Mucoraceae

-hi$opus nigricans. -reşte pe fructe şi legume sub forma unei p0sle

de culoare cenuşie. Sporocistoforii cresc grupai c0te ('4 deasupra rizoizilor.

Stolonii sunt răsp0ndii deasupra substratului.

!u)Increngatura Ascomycotina

nclude ciuperci cu miceliul septat. -orpurile de fructificaie sunt de /

feluri: cleistotecii, peritecii şi apotecii. 6le oglindesc diferite etape de evoluie.

Ascomicetele se clasifică în funcie de următoarele aspecte: structura

talului şi ascelor, modulul de reproducere, prezena sau lipsa corpului de

fructificaie şi structura corpului de fuctifîcaie.

Clasa ,emiascomycetes

Ordinul Endomycetales

)5)



-iupercile au miceliul monocelular, mai rar pluricelular ramificat.

"nmulirea vegetativă se face prin EînmugurireE *blastospor+, iar cea ase%uată

prin conidii. Ascele cu 3'1 ascospori se formează direct din zigot.

Fam. accharomycetaceae

accharomyces cerevisiae. Are talul monocelular, de formă ovală,

eliptică. -elula are nucleu de ( Gm diametru, dar de obicei neobservabil.

-elula matură are vacuole mari şi picături de ulei sub formă de granule.

"n condiii nefavorabile *lipsa de nutrieni, temperatură joasă+ celulele

de drojdie se transformă în asce cu ascospori. "nmulirea celulelor se face

prin EmuguriE *blastospori+.

Clasa "lectomycetes

Ordinul Eurotiales

-uprinde ciuperci care au corpuri de fructificaie numite cleistotecii.

Majoritatea acestor ciuperci sunt saprofite *substratul poate fi solul, substane

organice vegetale ori animale+.

Genul spergillus

6ste saprofită cresc0nd pe dulceaă, gem etc. Miceliul se dezvoltă sub

forma unei p0sle cu hife septate pe care cresc conidiofori neseptai şi

măciucai. &e poriunea distală cresc sterigme, care se ştrangulează şi produc

şiruri de conidii.

Genul Penicillium

-reşte pe citrice şi are culoarea albăstruie. ?ifele sunt septate.

-onidioforii septai poartă ramuri cu sterigme care, prin strangulare, produc

şiruri de conidii. Aspectul general al conidioforului este de pensulă.

Clasa "yrenomycetes

)5(



Ordinul phaeriales

nclude ciuperci cu peritecii aranjate în strome de diferite feluri.

Majoritatea sunt parazite pe anumite angiosperme.

Fam. Clavicipitaceae

Claviceps purpurea. &arazitează pe graminee mai ales pe secară.

-iuperca se poate observa la înflorirea secarei în stadiul de conidii şi în stadiul

de sclerot spre sf0rşitul verii.

Scleroii au culoarea violetă sau neagră. 6i sunt o împletire de hife şi

reprezintă stadiul de iernare a ciupercii. "n condiii favorabile scleroii

germinează form0nd c0teva strome măciucate roşii ori purpurii. Stromele, în

seciune, poartă peritecii dispuse radiar. n peritecii ascele alungite sunt aşezate

ordonat şi au c0te 1 ascospori.

Clasa 0iscomycetes

Ordinul Pe$i$ales

-uprinde ciuperci cu corpul de fructificare un apoteciu.

Fam. Pe$i$aceae

leuria aurantia. 6ste saprofită şi creşte din luna mai pînă în

octombrie. &e miceliu creşte un apoteciu de culoare roşu'portocaliu prin

interior, iar la e%terior de un palid portocaliu. "n interiorul apoteciului este

stratul himenial unde se găsesc asce cu ascospori protejate de hife sterile

numite parafize.

)5/



"LA#$A I2

*yxomycota

*yxomycetesLiceales

Licogalaceae

)53



Lycogala sp&%după 9.alaru şi colab'

!temonitales

!temonitaceae

!temonitis sp& %după @eberling .,SchBantes ?.;&'

Eumycota*astigomycotina

Oomycetes

"eronosporales"eronosporaceae

)54



"lasmopara viticola %după @eberling .,SchBantes ?.;.+

/ygomycotina

/ygomycetes*ucorales

*ucoraceae

Rhi-opus nigricans %după @eberling ., SchBantes ?.;.+

Ascomycotina

,emiascomycetes

Endomycetales!accharomycetaceae

)52



!accharomyces cerevisiae %după ;buch &.A. din <orlen=o M.9&'

"lectomycetes

Eurotiales

Aspergillaceae

Aspergillus sp& %după @eberling ., SchBantes ?.;+

)5



"enicillium sp&%după @eberling .,SchBantes ?.;.+

"yrenomycetes

!phaerialesClavicipitaceae

Claviceps purpurea %după @eberling .,SchBantes ?.;'

0iscomycetes

"e-i-ales

)51



"e-i-aceae

Aleuria auran3ia %după @eberling ,SchBantes, 6liade şi Coma'

)5>



LUCRAREA 2

!u)Increngatura .asidiomycotina

-uprinde ciuperci cu hife septate, cu spori formai în basidii.

Iasidiomicetele formează carpofori de cele mai diverse forme , dimensiuni,

culori şi consistenă. 8nele specii formează micorize în special cu arbori de

pădure.

Clasa 4eliomycetes

-uprinde ciuperci cu basidia rezultată din teleutospori *stadiu de

iernare+, formată din 3 celule. 7u au corpi de fructifîcaie, sunt e%clusiv

parazite ale plantelor de cultură şi spontane.

Ordinul #stilaginales

Aceste ciuperci provoacă boala numită tăciune. 6le afectează organele

vegetative *tulpina, frunzele+ şi generative *floarea, fructul, săm0na+,

transform0ndu'le în cavităi cu spori, care au un aspect de tăciune. Miceliul

acestor ciuperci se răsp0ndeşte prin esuturile plantei gazdă şi în anumite

locuri formează aglomerări de spori *clamidospori+.

Fam. #stilaginaceae

#stilago maydis. &razitează porumbul. &e organele infectate se

formează tumori de forma unor pungi cu diametrul p0nă la (5 cm. &ungile

*tumorile+ constituie sorii ciupercii şi se înt0lnesc adeseori către baza tulpinii.

Cumorile sunt acoperite de o membrană albă'verzuie strălucitoareH conin o

masă pulverulentă de clamidospori unicelulari binucleai, sferici sau ovali,

bruni şi fin echinulai.

Ordinul #redinales

))5



nclude ciupercile care provoacă boli numite EruginiE. Sunt parazite

obligatorii specializate pe plante superioare. -a spori de rezistenă, la sf0rşitul

verii, apar teleutospori. "n ciclul de dezvoltare al acestor ciuperci sunt 4 tipuri

de spori: basidiospori, picnospori, ecidiospori, uredospori şi teleutospori.

Fam. Pucciniaceae

Puccinia graminis. -iupercă parazită care produce rugina neagră a

gr0ului. 6ste o ciupercă heteroică. -iclul ei de dezvoltare are loc pe ( plante

gazdă: gr0u (Triticum vulgare şi pe dracilă (Berberi! vulgari!).

"n urma germinării teleutosporului primăvara apar fragmobasidii, care

produc basidiospori ce vor infecta frunzele de dracilă. &e faă superioară a

acestor frunze apar picnidii *ad0ncituri sferice+ în care, prin strangularea

hifelor miceliului primar, se formează picnospori uninucleai.

Aceştia infectază alte frunze de dracilă. "n mezofilul frunzelor de

dracilă, prin somatogamie, rezultă miceliul secundar pe care se formează ecidii

*organe globuloase acoperite de peridie care se deschid pe faa inferioară a

frunzelor+. &rin strangulare, din hifele miceliului secundar, apar în ecidie

ecidiospori binucleai capabili de infectarea gramineelor. &e graminee, după

atacul ciupercii, apar lagăre de uredospori care au forma unor pete liniare pe

frunze ori pe tulpină. 8redosporii sunt unicelulari şi binucleai. Spre sf0rşitul

perioadei de vegetaie a gr0ului apar teleutosporii bicelulari la care fiecare

celulă este binucleată. &eretele teleutosporului este îngroşat fiindcă este spor de

rezistenă.

Clasa ,ymenomycetes

-uprinde ciuperci care trăiesc pe sol sau pe substane organice în

descompunere.

)))



Ordinul phyllophorales

-uprinde ciuperci care au de obicei stratul himenial tubular, neted sau

aculeat, rar lamelar. Stratul himenial este alcătuit din basidii neseptate, basidiole

*basidii nematurizate+ parafize, cistide ' care au importană sistematică.

Fam. Polyporaceae

Fomes *omentarius. 6ste răsp0ndită prin păduri de foioase *pe fag,

mesteacăn+ distrug0nd lemnul de la periferie spre interior. -orpul de

fructificare are formă de etajeră sau copită de cal. 6ste prins lateral de suport şi

este peren.

Acesta creşte în fiecare an, at0t în suprafaă c0t şi în grosime prin

formarea unor straturi de tuburi himeniale. -arpoforul este învelit la e%terior

cu un strat cornos, tare, lucios de culoare albă cenuşie. nteriorul acestuia este

alcătuit din hife mai la%e, brune şi tuburi himeniale de aceeaşi culoare tapisate

cu himeniu. Cuburile himeniale se deschid pe faa inferioară a fructificaiei

prin pori.

Fam.Meruliaceae

Merulius lacrymans. !istruge materialul lemnos din construcii

*duşumele, grinzi etc.+ aflat în condiii de umezeală mare. Femnul este distrus

de nişte fermeni secretai de miceliu, care hidrolizează celuloza, transform0nd

lemnul în bucăi mici.

"n stadiul t0năr, ciuperca are aspectul unui mucegai alb cenuşiu, ca mai

t0rziu să devină brun form0nd filamente izolate sau cordoane compacte.

-orpurile de fructificaie au forma unor cruste brune'gălbui prevăzute

deasupra cu ad0ncituri alveolare acoperite de strat himenial. "n locuri umede

miceliul elimină picături de apă.

))(



Ordinul garicales

nclude ciuperci cu carpofori alcătuii din picior şi pălărie, de

consistenă cărnoasă. Majoritatea au himenoforul lamelar *e%cepie face fam.

Ioletaceae cu himenofor tubulos+.

Fam. garicaceae

-uprinde ciuperci saprofite *majoritatea+, dar şi ciuperci parazite. -ele

mai multe sunt comestibile.

garicus campestris. 6ste comestibilă. -reşte prin pajişti umede,

grădini, locuri îngrăşate din iunie p0nă în octombrie. Miceliul se dezvoltă în

sol şi este bogat ramificat. -orpul sporifer este alcătuit din pălărie şi picior. Fa

început marginea pălăriei este legată de picior printr'o membrană care

protejează himenoforul lamelar numită velum pariale. -iuperca creşte repede,

velum pariale se rupe, din el răm0n0nd pe picior inelul, iar la marginea

pălăriei cortina sub formă de mici franjuri.

Fam. manitaceae

manita sp. Sunt ciuperci foarte to%ice. &ălăria la început este sferică,

apoi intinsă de culoare galben'verzuie şi cu nuane închise spre centru.

Suprafaa pălăriei este netedă, iar marginile uşor încreite. Famele himeniale

sunt albe'gălbui sau albe'verziu. &iciorul este dilatat la bază şi înconjurat de o

volvă albă, membranoasă. nelul de pe picior este membranos cu marginile

încreite şi lăsate în jos. -reşte prin păduri umede.

Clasa Gasteromycetes

nclude ciuperci saprofite cu corpuri de fructificare de mărimi şi forme

variate, închise într'o membrană scoroasă, numită peridie. Masa din interiorul

))/



lor formează gleba care include şi regiunea himenială. Fa maturitate peridia se

rupe sau se deschide printr'un por, iar sporii sunt eliberai.

Ordinul ,ycoperdales.

Fam.,ycoperdaceae.

-uprinde ciuperci cu corpuri de fructificare acoperite într'o peridie

dublă.

,ycoperdon perlatum. Are corpul de fructificare ovoid ori

piriform, îngust spre bază. "n tineree este alb, iar la maturitate brun. &artea

dilatată este fertilă, av0nd în interior gleba fertilă. "n partea îngustată *ca un

picior+ este gleba sterilă. Fa maturitate e%operidia se rupe, iar

endoperidia se deschide printr'un por pe unde sunt eliberai basidiosporii şi

elaterele.

Ordinul clerodermatales

Fam. clerodermataceae.

-orpul de fructificaie este tuberiform şi acoperit cu o peridie simplă.

cleroderma aurantium. -orpul este sferic, de culoare galben

brună. &eridia este simplă, groasă cu numeroase proeminene poligonale, mai

închis colorate. <leba la început este albă străbătută de vinişoare tari, apoi

devine albăstruie, brună, neagră transform0ndu'se într'o masă de spori cu

miros neplăcut. &eridia se rupe neregulat.

Ordinul /idulariales

Fam. /idulariaceae

Sunt ciuperci cu gleba împărită în peridiole.

Cyatus striatus. Are copuri de fructificare în formă de pahar cu gura

răsfr0ntă la e%terior. !eschiderea este de obicei acoperită cu o membrană

))3



*epifragm+. Fa e%terior fructificaiile au peri mari, bruni, iar la partea internă

sunt striuri longitudinale. <leba este organizată în lacune lenticulare numite

peridiole. &eridiolele sunt aşezate precum ouăle într'un cuib. -reşte pe lemn

putred sau pe sol.

Ordinul Phallales

Fam.Phallaceae.

Sunt gasteromicete cu organizare mai complicată.

Phallus impudicus. -orpul sporifer t0năr este sferic, ovoid, de

culoare albă dezvolt0ndu'se subteran. "n această fază este acoperit de o peridie

dublă. "n seciune longitudinală central se deosebeşte receptaculul spongios,

apoi spre e%terior gleba şi peridia dublă. Fa maturitate, poriunea dintre

e%operidie şi endoperidie se gelifică, peridia crapă, iar receptaculul se

alungeşte purt0nd în v0rf gleba. &eridia răm0ne la bază alcătuind volva. <leba

are formă de căciulă cu alveole acoperite cu himeniu. Mai t0rziu gleba devine

mucilaginoasă, apoi se lichefiază eman0nd un miros greu de cadavru. Acest

miros atrage insectele necrofage care vor răsp0ndi sporii. -reşte prin păduri,

pajişti vara şi toamna.

))4



"LA#$A 2

.asidiomycotina

4eliomycetesUstilaginales

Ustilaginaceae

))2



Ustilago maydis %@eberling ., SchBantes ?.;'

Uredinales

"ucciniaceae

"uccinia graminis %după @eberling ., SchBantes ?.;+,ymenomycetes

Aphyllophorales

"olyporaceae

))



Fomes 1omentarius %după Mihai <h. din Strasburger+

Agaricales

Agaricaceae

Agaricus campestris&%după Mihai <h, din <rinescu'Amanitaceae

))1



Amanita sp&%după @eberling .,SchBantes ?.;'

GasteromycetesLycoperdales

Lycoperdaceae

Lycoperdon perlatum %după 9.alaru şi colab'

))>



!clerodermatales

!clerodermataceae

!cleroderma aurantium %dup5 *ihai Gh& din 6ettstein'

#idulariales

#idulariaceae

Cyatus striatus %după 9.alaru şi colab'

)(5



"hallales"hallaceae

"hallus impudicus %după 9.alaru şi colab'

)()



LUCRAREA 2I

Increngatura Lichenophyta

-uprinde talofîte simbionte cu mare răsp0ndire în natură. Calul lor

reprezintă rezultaul unei conveuiri îndelungate şi permanente între o algă

verde sau albastră şi o ciupercă ascomicetă sau, *rar+ basidiomicetă.

;rganismul nou *consoriu+ are proprietăi noi faă de cei doi componeni.

Clasa scolichenes

"n alcătuirea talului acestor licheni intră întotdeuna o ciupercă

ascomicetă.

Ordinul )iscolichenales

-orpul de fructificare al ciupercii este un apoteciu de forme diferite.

Fam. Graphidaceae.

Ficheni cu tal crustos şi cu apotecii liniare, alungite.

Graphis scripta. Fichen frecvent pe scoara neteda a copacilor *mai

ales pe fag+. Calul crustos este str0ns alipit de suport. &e suprafaa talului

apoteciile sunt liniare, cu aspectul unor hieroglife. icobiontul aparine

ordinului 8lothrichales.

Fam. 0heloschistaceae.

-uprinde licheni cu talul foliaceu, apotecii mari colorate portocaliu.

1anthoria parietina. Are talul foliaceu, de ('2 cm. în diametru, cu

formă de rozetă şi multe apotecii. ăc0ndu'se o seciune transversală prin tal

*incluz0nd şi apoteciul+ se pot deosebi următoarele pări:

a+ la nivelul talului ' la e%terior este o scoară numită

cortex superiorH

)((



'sub corte%ul superior urmează stratul gonidian alcătuit dintr'o

reea de hife în ochiurile căreia sunt alge *gonidii+,

'urmează -ona medular5 alcătuită din hife împletite mai la%,

'ultimul strat situat pe faa inferioară a talului numit cortex

in1erior, pe care sunt rizoizi şi rizine pentru fi%area talului

b+ la nivelul apoteciului: la e%terior este învelit de jur împrejur

de un corte% e%tern, urmat de stratul gonidian *continuarea celor de la tal+.

Acest înveliş al apoteciului este numit am1iteciu& Jona medulară se

continuă şi în apoteciu, deasupra ei urm0nd stratul de asce şi parafize

numite teciu. Ceciul este protejat de deasupra de epiteciu *e%tremitatea

parafizelor+. &artea bazală a teciului este alcătuită din hife str0ns împletite

form0nd hipoteciul, care se continuă şi pe pările laterale ale apoteciului

form0nd parateciul. icobiontul este reprezentat de genul Crebou%ia sp. din

ordinul 8lothrichales.

Fichenul galben este comun pe garduri vechi, pomi izolai etc.

Fam.tictaceae.

Calul este foliaceu, lobat cu apotecii butoniforme pe faa superioară

a talului.

,obaria pulmonaria. Are talul membranos cu contur neregulat fi%at

pe suport prin rizoizi. Apoteciile brun'roşcate au forma unor nasturi, dispuse

către marginea talului. &e suprafaa talului sunt nişte ad0ncituri numite cifele.

Fam. Cladoniaceae.

-uprinde licheni caracterizai printr'un tal primar frunzos, rareori

crustos, de pe care se dezvoltă ramuri scurte sau lungi, simple ori

)(/



ramificate, ce formează terminal sau lateral apotecii mici brune sau

roşietice.

Cladonia rangi*erina. Are talul secundar fruticulos mult ramificat,

cenuşiu'albăstrui, persistent spre deosebire de talul de la bază, primar,

solzos sau foliaceu de pe care cresc rizoizi şi care dispare de timpuriu.

8ltimele ramificaii ale talului fruticulos sunt subiri, fine, cilindrice şi

poartă terminal apotecii mici, butoniforme de culoare brună. Apoteciile apar

astfel pedicelate fiind denumite podeii. -reşte în tundră *lichenul renului+ şi

în zona alpină.

Fam. Parmeliaceae

nclude specii cu talul foliaceu, sau ramificat arborescent.

Cetraria islandica. 6ste o specie tericolă cu talul frunzos, de culoare

brun castanie şi lucios pe partea superioară. Se prezintă ca o tufă mică,

ramificată. Damurile sunt foliacee răsucite în formă de uluc, divizate în

numeroşi lobi, pe marginea cărora se găsesc cili scuri. Apoteciile gălbui, ca

nişte scuturi, se dezvoltă pe marginea lobilor. 6ste răsp0ndit în slanda, în

zonele nordice ale globului şi în regiunile de munte. "n ara noastră creşte în

regiunea montană superioră.

Parmelia *ur*uracea . Are talul ramificat cu lobi fle%ibili, cu

marginile curbate către faa inferioară. Are culoarea cenuşie'brun pe

faa superioară şi neagră, neagră' albăstruie pe cea inferioară. 6ste un

lichen corticol, foarte comun.

Fam. #sneaceae

)(3



&rezintă tal fruticulos, ramificat, cu ramuri numeroase cilindrice,

foarte subiri, filiforme, alteori fusiforme sau plane. Apoteciile au aspectul

unor discuri.

#snea barbata. 6ste un lichen comun prin pădurile de conifere.

Calul fruticulos, cu ramuri filiforme de culoare cenuşie, se fi%ează la bază

şi at0rnă pe ramurile sau tulpinile brazilor şi molizilor. Apoteciile sunt

mari, discoidale, pedicelate *podeii+ şi lung ciliate pe margini.

Fam. Peltigeraceae

-uprinde specii cu talul foliaceu de dimensiuni destul de mari.

Calul are pe partea inferioară o reea de nervuri uşor vizibile. &artea

superioară netedă *uneori cu cefalodii+ are culoarea cenuşie. Apoteciile se

dezvoltă în partea superioară a lobilor.

Peltigera canina. Are talul foliaceu, lobat, pe faa superioară cenuşiu'

alb sau cenuşiu'brun pe faa superioară. &e faa inferioară *partea

ventrală+ talul prezintă o reea de vinişoare proeminente, albe sau

roşcate. Apoteciile se formează pe marginea lobilor. 6ste un lichen frecvent.

Fam.,ecidiaceae

-uprinde licheni crustoşi care cresc pe st0nci, pietre ori ritidoma

copacilor. Ascele sunt claviforme cu c0te 1 ascospori incolori şi

monocelulari.

-hisocarpon geographicum. Talul este crustos, fi%at pe st0nci

calcaroase sau silicioase. Calul are aspectul unor pete galben verzui cu

contur neregulat. 6ste răsp0ndit în regiunile muntoase.

)(4



"LA#$A 2I

Lichenophyta

Ascolichenes0iscolichenales

4heloschistaceae

)(2



2anthoria parietina %după &op ., şi colab'

Graphidaceae

Graphis scripta %după @eberling ., SchBantes ?.;'

)(



!tictaceae

Lo)aria pulmonaria %după Mihai <h.+

Lecidiaceae

Rhi-ocarpon geographicum %după @eberling .,SchBantes ?.;'

)(1



Cladoniaceae

Cladonia rangi1erina %după @eberling ., SchBantes h.;'

"eltigeraceae

"eltigera canina %după @eberling .,SchBantes ?.;'

)(>



"armeliaceae

Cetraria islandica %după @eberling .,ScBantes ?.;'

Usneaceae

Usnea )ar)ata *după @eberling .,SchBantes ?.;'

)/5



LUCRAREA 2II

+ncrengatura %ryophyta

Sunt plante de talie mică, cu organizare superioară faă de alge, dar mai

puin evoluată faă de cormofite. &rintre briofite sunt unele care au

aparatul vegetativ lăit constituind un tal, sau care au copul mai evoluat av0nd

rizoizi, tulpinită şi frunzişoare numit tal cormoid. -ele cu talul cormoid se

deosebesc de cormofite fiindcă nu au vase conducătoare *dar cele mai evoluate

au schiat un sistem conducător primitiv+. !e altfel în ciclul de dezvoltare al

briofîtelor gametofitul domină ca durată faă de sporofit, iar tulpinia şi

frunzişoarele *difereniate pe gametofit+ nu sunt comparabile cu tulpina şi

frunzele sporofitului cormobiontelor fiindcă apar în generaii diferite.

Iriofitele sunt larg răsp0ndite pe suprafaa globului, cresc0nd pe diverse

substraturi.

Clasa "epaticatae

-uprinde plante cu tal. -apsulele sunt întotdeuna lipsite de peristom

şi columelă. Fa baza sporogonului este un guleraş numit caliptră *rest al

peretelului arhegonului+. &rotonema este redusă.

Ordinul Marchantiales

-uprinde plante cu tal cu simetrie dorsoventrală, ramificat mai mult

sau mai puin dichotomic. "n partea superioară a talului sunt esuturi

asimilatoare.

Fam.Marchantiaceae

-uprinde plante cu talul mare de 4')5 cm. lungime, prevăzut pe

partea inferioară cu rizoizi şi solzi. &orii sunt în formă de butoiaş.

)/)



Marchantia polymorpha. Are talul t0r0tor, ramificat mai mult sau mai

puin dichotomic. "n partea mijlocie, talul este uşor concav şi delimitat de o

linie *ca o nervură+ mai închisă la culoare. &e faa superioară a talului se

observă *cu lupa+ nişte figuri în formă de romb, la mijloc cu c0te un por.

Domburile corespund camerelor aerifere. &e faa inferioară a talului sunt

rizoizi aşezai pe două şiruri de o parte şi de alta a crestei mediane. Solzii sunt

pluricelulari şi reniformi. Dizoizii sunt unicelulari şi de două tipuri: unii cu

perei netezi şi alii cu îngroşări alungite pe faa internă a pereilor.

"n partea superioară a talului se află esutul asimilator, constituit din

spaii aerifere, numite camere asimilatoare sau aerifere, separate între ele prin

perei perpendiculari pe epidermă. -amerele aerifere se deschid printr'un por

format din 3 straturi de celule, dispuse în cercuri, unul deasupra celuilalt. "n

camerele aerifere sunt peri asimilatori pluricelulari, simpli ori ramificai ai

căror celule au numeroase cloroplaste.

Sub camerele aerifere este un parenchim cu rol de acumulare a

substanelor de rezervă şi cu rol de conducere. Astfel celulele mai mari din

partea superioară a parenchimului acumulează amidon, altele cu membrane

îngroşate au rol în transportul şi acumularea apei, iar altele conin mucilagii. !in

loc în loc unele celule ale parenchimului acumulează picături de ulei, numite

oleocorpi. &e partea inferioară a talului este epiderma inferioară, pe care se

formează rizoizi şi solzi.

&lanta se înmuleşte prin propagule, care se formează în coşulete pe

suprafaa superioară a talului.

)/(



;rganele se%uale *anteridiile şi arhegoanele+ se dezvoltă pe taluri

diferite *planta este dioică+ în organe numite gametangiofori *arhegoniofor şi

anteridiofor+.

Anteridioforul are un pedicel terminat cu un disc lobat, cu 2'> lobi

largi şi rotunjii, prevăzut pe partea superioară cu muli pori mici *fiecare por

corespunde unei camere anteridiale în care e%istă c0te o anteridie ovală,

pedicelată+. Anteridia are un perete alcătuit dintr'un singur strat de celule.

nteriorul ei este format din celule în care se formează anterozoizii spiralai şi

biflagelai.

Arhegonioforul are un pedicel terminat cu un receptacul de obicei cu >

brae lungi şi înguste, dispuse stelat. "ntre aceste brae sunt 1 şiruri de

arhegoane. "n jurul fiecărei serii de arhegoane se află un înveliş, care are

aspectul unei membrane franjurate numit pericheiu. Apoi fiecare arhegon

este înconjurat la bază cu un al doilea înveliş în formă de guleraş numit

pseudoperiant.

Arhegonul are formă de butelie cu g0t lung, cu perete alcătuit dintr'un

singur strat de celule. ;osfera este situată în partea umflată, bazală. !upă

fecundarea oosferei de către un anterozoid rezultă oul *zigotul+ din care se

dezvoltă sporogonul format, în final, din setă *pedicel+ şi capsulă. Fa baza

setei e%istă un guleraş, numit caliptră sau scufie, care la origine este peretele

arhegonului. Această plantă creşte pe locuri umede şi umbrite, pe sol şi pe

pietre. Are o largă răsp0ndire.

Ordinul Met$geriales

Fam.Met$geriaceae.

)//



Calul este unistratificat în formă de bandă îngustă ramificat dichotomic,

prevăzut median cu o dungă evidentă.

Met$geria *urcata. Are talul subire, alcătuit dintr'un singur strat de

celule, av0nd aspectul de bandă îngustă, ramificată dichotomic, de culoare

galben'verde sau verde'închis. &artea mijlocie a talului este marcată de o linie

evidentă, asemănătoare unei nervuri, formată din celule cu perei îngroşai. &e

faa inferioară a talului sunt peri unicelulari *rizoizi+. &e marginea talului se

formează propagule. Calul este dioic. -reşte pe scoara netedă a arborilor, prin

păduri pe roci şi rar pe lemne putrede.

Ordinul 2ungermaniales

Fam.Plagiochilaceae

-uprinde plante cu frunzişoare întregi sau dinate, cu amfigastre

foarte reduse, sau fără amfigastre.

Plagiochila asplenioides. Are tulpinie lungi de )')( cm, simple sau

ramificate, spre bază cu numeroşi rizoizi. runzişoarele sunt oval'

suborbiculare, asimetrice, cu marginea mai mult sau mai puin dinată, cu dini

neregulai, ascuii. 6le sunt oblic inserate pe tulpiniă şi au marginea dorsală

lung decurentă *adică se prelungesc pe o anumită distană în lungul tulpiniei+.

Amfigastrele *frunzişoare reduse, aşezate pe partea ventrală a tulpiniei+ de

obicei lipsesc. 6ste o plantă dioică.

-reşte în tufe largi, în locuri umede, umbrite pe sol, pe st0nci, la baza

tulpinilor arborilor.

Fam.2ubulaceae

runzişoarele au ( lobi liberi, unii numai la bază. Fobul ventral este mai

mic şi are formă de cască.

)/3



Frullania dilatata. 6ste o plantă dioică cu tulpinie ramificate

neregulat'penat, a căror lungime variază între )'3 cm. &e tulpinie se află (

serii de frunzişoare, iar pe partea ventrală o serie de frunzişoare mai reduse

numite amfigastre. runzişoarele sunt bilobate cu lobii inegali, liberi p0nă

la bază. Fobul dorsal este mai mare, suborbicular, cu marginea întreagă şi

baza cordată, iar cel ventral mai mic în formă de cupă *cască+. Amfigastrele

sunt ovale, cu doi lobi ascuii în partea superioară.

&lanta alcătuieşte tufe mici, delicate, de culoare brun'arămie ce se

prind str0ns de substrat.

Clasa Musci

-uprinde un număr mare de specii. &lantele au corpul *gametofitul+

difereniat în tulpiniă, frunzişoare, fi%at de substrat prin rizoizi.

&rotonema este bine dezvoltată, de pe ea cresc0nd mai muli

muguri care vor forma tulpinie.

ubclasa phagnidae

-uprinde muşchi lipsii de rizoizi.

Ordinul phagnales

Fam. phagnaceae

phagnum nemoreum. -reşte în locuri mlăştinoase, în turbării.

Culpiniile sunt ramificate, cu ramuri în smocuri *c0te ('2+ şi fără rizoizi.

&rotonema nu are rizoizi. Culpiniile de Sphagnum cresc în mod continuu,

în timp ce partea lor bazală moare şi se carbonizează lent *datorită

mediului acid+ transform0ndu'se treptat în turbă. Structura tulpiniei este

simplă şi caracteristică acestor muşchi. "ntr'o seciune transversală prin

tulpiniă, privită la microscop, se constată că la e%terior sunt /'3 straturi de

)/4



celule *primul este epiderma, iar celelalte aparin scoarei+ fără clorofilă, cu

perei subiri şi de obicei fără pori *unele specii au pori+, ce formează

hialoderma. -elulele hialodermei acumulează apă, constituind astfel un

sistem absorbant. Sub hialodermă este un inel mecanic colorat în roşu *în

general+ format din ('/ straturi de celule prozenchimatice cu perei

îngroşai. &artea centrală a tulpiniei este alcătuită din celule cu membrană

puin mai îngroşată dec0t la celulele hialodermei.

runzişoarele sunt alcătuite dintr'un singur strat de celule şi sunt

dispuse altern pe tulpiniă şi ramuri. 6le sunt sesile fără nervatură, ascuite

şi cu marginile răsucite spre v0rf. -elulele limbului sunt de două categorii:

unele vii cu clorofilă, înguste şi lungi, numite clorocite, iar altele mari,

moarte fără clorofilă situate în ochiurile reelei create de clorocite. -elulele

mari, moarte au membrana prevăzută cu îngrosări inelare şi cu pori. 6le

sunt numite hialocite sau hidrocite. &rin pori hialocitele absorb apa care se

ridică astfel în lungul tulpiniei. !atorită acestor structuri muşchiul de

turbă înmagazinează o cantitate de apă de (4 de ori mai mare dec0t

greutatea sa în stare uscată.

Fa e%tremitatea tulpinielor se formează, pe ramuri diferite, anteridii

şi arhegoane. !upă fecundarea oosferei va rezulta un embrion din care ia

naştere sporogonul. -apsula sporogonului nu are setă, dar are la bază o

prelungire sub formă de picior numită pseudopodiu, care aparine

gametofitului. Sporofitul se hrăneşte prin placenta vegetală situată între

haustorul sporofitului şi gametofit.

Specia este frecventă în ara noastră, în regiunile montane, prin

turbării.

)/2



"LA#$A 2II

.ryophyta

,epaticatae*archantiales

*archantiaceae

)/



*archantia polymorpha( talul mascul %după <rochoBs=a'

)/1



*archantia polymorpha( talul 1emel *după <rochoBs=a'

*et-geriales

*et-geriaceae

*et-geria 1urcata %după <rochoBs=a'7ungermaniales

)/>



"lagiochilaceae

"lagiochila asplenioides %după Mihai <h. din <rochoBs=a+

7u)ulaceae

Frullania dilatata %după @eberling . SchBantes ?.;+*usci

!phagnidae

)35



!phagnales

!phagnaceae

!phagnum nemoreum %după Mihai <h. din 7Kholm'

)3)



LUCRAREA 2III

ubclasa %ryidae

-uprinde cele mai multe specii. Sporogonul este alcătuit din setă

lungă şi capsulă. -apsula se deschide la maturitate printr'un opercul

*căpăcel+ sau prin rupere. Culpiniele pot fi erecte cu sporogonul

terminal *muşchi acrocarpi+ sau repente c0nd sporogonul este lateral

*muşchi pleurocarpi+. !in peretele arhegonului răm0ne la baza setei o

vaginulă, iar pe capsulă o căciuliă numită caliptră.

Ordinul Polytrichales

nclude muşchi acrocarpi tericoli cu tulpiniă ce are o structură

anatomică mai difereniată faă de alte grupe de briofite, dar primitivă faă

de plantele superioare. runzişoarele alterne, prezintă pe partea superioară

lamele asimilatoare. &eristomul este format din dinişori longitudinali.

Fam.Polytrichaceae

Muşchi cu tulpinie simple sau ramificate cu fruzişoare lat

lanceolate. -apsulele sunt erecte ori orizontale, cilindrice sau muchiate.

Polytrichum commune. 6ste un muşchi de talie mare ating0nd (5'

35 cm înălime. Aparatul vegetativ *cormoid+ este format din tulpinie

erecte, simple pe care se găsesc frunzişoare alterne, nervate, alcătuite dintr'o

parte bazală subire şi hialină *teaca+ ce se prelungeşte cu un limb lanceolat,

lung, ascuit şi puternic dinat pe margine. "n partea inferioară a tulpiniei

sunt rizoizi pluricelulari de culoare brună.

"ntr'un preparat microscopic cu o seciune transversală prin tulpiniă

se observă la e%terior epiderma, formată dintr'un singur strat de celule, sub

care urmează scoara difereniată în ( zone. Jona e%ternă a scoarei *sub

)3(



epidermă+ formează un esut mecanic *ca un inel+ alcătuit din ('/ straturi de

celule cu pereii puternic îngroşai, brun roşietici. Jona internă a scoarei

este mult mai dezvoltată, formată din celule cu pereii mai subiri,

constituind scoara propriu'zisă. "n scoară se observă şi grupe de celule

mici, ce reprezintă ramificaiile fascicolului conducător central, care trec

în frunzişoare, alcătuind urmele foliare.

"n centru se observă un fascicol conducător primitiv, la e%terior cu

celule cu membrana subire *leptoide+ alcătuind un floem primitiv, iar la

interior celule alungite cu perei groşi *hidroide+ form0nd un %ilem pimitiv

cu rol în conducerea apei şi sărurilor minerale.

runzişoara în seciune transversală privită la microscop are

următoarea structură: în partea centrală este alcătuită din mai multe straturi

de celule, care formează nervura, iar pe pările laterale dintr'un singur strat

de celule ce au clorofilă. 7ervura este înconjurată de celule sclerenchimatice.

&e faa superioară a frunzişoarei *limbului+ sunt 45'5 de lamele

asimilatoare dispuse perpendicular pe epidermă, alcătuite din celule cu

clorofilă, aşezate una după alta. -elulele terminale ale lamelor asimilatoare

sunt bimamilate *caracter de specie+.

Arhegoanele şi anteridiile se dezvoltă în v0ful tulpinielor. Acest

muşchi este dioic. ecundarea are loc în mediul umed după care rezultă

zigotul. !in zigot se dezvoltă sporogonul alcătuit din setă şi capsulă. "n

creştere sporogonul rupe peretele arhegonului din care răm0ne la baza setei

o vaginulă, iar pe capsulă o EcăciuliăE numită caliptră ori scufie. -apsula

este formată din urnă, acoperită cu un căpăcel *opercul+ terminat cu un

)3/



rostru. Fa baza urnei e%istă o poriune, care aparine setei, mai dilatată numită

apofiză.

ntr'o seciune longitudinală prin capsulă se observă, în centrul urnei, o

coloană numită columelă, care se lăeşte la v0rf într'o membrană numită

epifragm. 6pifragmul acoperă sau închide urna. "n spaiul dintre urnă şi

columelă se află esutul sporogen numit arhespor. Masa de spori care rezultă din

arhespor este învelită într'un manşon numit sac sporifer, care se prinde de

columelă şi de peretele urnei prin filamente numite trabecule.

&e marginea urnei sunt dinişori scuri, care formează peristomul.

!inişorii închid şi deschid urna apăs0nd sau nu asupra epifragnului după cum

atmosfera este umedă sau uscată.

&rin germinarea sporilor protonema rezultată este filamentoasă şi

ramificată. &e protonemă cresc muguraşi din care vor creşte tulpinie cu

frunzişoare. Acest muşchi este frecvent în ara noastră, pe soluri turboase, prin

turbării mai ales în zona montană.

trichum undulatum. 6ste un muşchi de obicei monoic, care

formează tufe înalte de )'1 cm. de culoare verde închis. Culpiniele sunt

simple rareori bifurcate fi%ate prin rizoizi. runzişoarele sunt liniar'lanceolate,

ascuite, ondulate transversal, cu marginea alcătuită din ('/ şiruri de celula

înguste. Marginea este puternic dinată. &e partea superioară a nervurii se

formează două p0nă la şase lamele asimilatoare dispuse longitudinal. 6ste un

muşchi acrocarp cu capsulă oblică, cilindrică, arcuată sau aproape dreaptă.

6ste frecvent în ara noastră pe sol argilos, umed în pădurile de foioase.

Ordinul Funariales

Fam. Funariaceae

)33



Funaria hygrometrica. 6ste un muşchi acrocarp care creşte în formă de

tufe. Culpiniele sunt erecte , simple, sau ramificate la bază, lungi de 4')4 mm.

runzişoarele sunt nervate şi cu marginea întreagă. -ele din partea

inferioară sunt mai mici dec0t cele din partea superioară. Sporogonul are seta

de /'3 cm lungime şi o capsulă obovat'piriformă, asimetrică. Seta la maturitate

este puternic răsucită şi roşiatică. &eristomul este dublu. 6ste un muşchi comun

în ara noastră.

Ordinul Eubriales

-uprinde muşchi cu peristom de obicei dublu.

Fam. Mniaceae

Muşchi dioici sau monoici, robuşti, cu frunzişoare mari orbiculare sau

ovat lanceolate.

Mnium undulatum. "!te o specie dioică, alcătuind tufe la%e înalte p0nă

la )5 cm. Culpiniele fertile sunt drepte, simple sau ramificate spre v0rf. !e la

baza lor se dezvoltă stoloni de pe care cresc tulpinile sterile mai mult mai

puin ramificate la v0rf. runzişoarele de la baza tulpiniei sunt mai mici dec0t

cele de la v0rf. Coate sunt ondulate transversal, nervate, marginate, decurente

simple sau serate pe margine, cu v0rful obtuz şi terminat cu un mucron.

-apsula are un opercul conic'conve%, obtuz. Dareori specia se găseşte cu

sporogoane.

6ste un muşchi tericol frecvent prin păduri pe l0ngă p0raie şi prin

mlaştini.

Ordinul "ypnobriales

-uprinde muşchi cu frunzişoare simetrice. Sunt muşchi pleurocarpi.

Fam. Fontinalaceae.

)34



Fontinalis antipyretica. Muşchi acvatic, pleurocarp şi dioic,

plutitor, fi%at de suport *lemne sau pietre situate în apă+. Culpiniele sunt

robuste, foarte ramificate, verzi, uneori roşietice.

runzisoarele sunt ovale, carenate, imbricate, cu margine întreagă,

puin denticulată la vărf. -apsula sporogonului se formează la e%tremitate

unor ramuri lungi de /'2 mm. Aceasta are formă ovală colorată la maturitate

într'o culoare verde măslinie sau brun. ;perculul este conic. -apsulele se

formează destul de rar.

6ste un muşchi acvatic plutitor, fi%at pe pietre sau lemne în cursul

apelor repezi, rareori în mlaştini, fiind răsp0ndit mai ales în regiunea

montană.

)32



"LA#$A 2III

.ryidae

"olytrichales"olytrichaceae

)3



"olytrichum commune *după Mihai <h&'

)31

-elule sclerenchimatice



Atrichum undulatum %după Mihai <h. din Schimper 'Funariales

Funariaceae

)3>



Funaria hygrometrica %după Mihai <h. din Mon=emeKer '

.ryales

*niaceae

*nium undulatum %după Mihai <h. din Mon=emeKer 'Iso)ryales

Fontinalaceae

)45



Fontinalis antipyretica % după Mihai <h din Mon=emeKer '

)4)



.i)liogra1ie

Arnell8 !&8 9:;<. lustrated moss flora of ennoscandia, ?epatice,Fund..ohuslav8 F&8 9:=9. Algen=unde, ( Aufl. Lena.0am)s>a8 I&8 9:<?. -harophKtha'Damience. lora Slod=oBodna&ols=i, tom )/, @arszaBaEliade8 E&8 4oma8 #&8 9:=9& -iuperci, 6dit. !id şi &ed. Iucureşti.Ghi@a8 E&8 9:<?. Iotanică sistematică. &lante inferioare. 6dit. !id. şi&ed. Iucureşti

Grochos>a(ReBment8 I&8 9:<<& lora &ols=a, tom &ols=aa=ademia nau=, @arszaBa.,inda>8 F&8 omare>8 I&8 *arvan8 "&8 Ro-ic>a8 I& :=; . lucnaurcovanie vitrusnich rastlin ,Slovenscoe pedagogisc=e na=ladatestvo,Iratislava*on>emeyer8 6&8 9:D=. !ie Faubmoose 6uropas, Academische9erlagsgesellschaft, Feipzig#yholm8 E8 9:;?(9:<:. lustrated moss flora df ennoscandia, Musci, fasc. )'2. Fund. Stoc=holmO)uch "&A&8 %su) red Gorlen>o *&V&' 9:: -urs de planteinferioare, 6dit. -artea rom0nească, -hişinău *trad. din limba rusă+"eter1i8 $t&8 Ionescu8 Al&8 @i cola)& 9:=<(9:9. Cratat de algologie, '9. 6dit.Acad. DSD."op8 I&8 ,odi@an8 I&8 *ititelu8 0&8 *ihai8 Gh&8 Cristurean8 I&8Lungu L&8 9:?. Iotanică sistematică , 6dit. !id. şi &ed. IucureştiRichardson8 "& 6& 9:=& Che ta%onomK of brKophKtes in Street?.6., 6ssaKes in &lant Ca%onomK, Fondon'7eB Nor='san rancisco,Academie &ress.!5l5gean8 Gh&8 !5l5gean8 A&8 9:;. !eterminator pentrurecunoaşterea ciupercilor comestibile, necomestibile şi otrăvitoaredin Dom0nia , 6dit. -eres, Iucureşti

!5vulescu8 O&8 Eliade8 E&8 !evcenco8 V&8 "opa8 E&8 9:<. Fucrări

practice de fitopatologie, 6dit. !id. şi &ed. Iucureşti!>a)icevs>i8 "&A&89:<. &lanctonîe diatomovîe vodorosli presnîhvod SSSD, Moscova!mith8 *&G&8 9:<; -rKptogamic IotanK, 7eB Nor=.' Coronto'Fondon, Mc<raB'?ill Ioo= -ompanK, nc.

)4(



$alaru8V& O)uch8"&A&8 #ed)aliuc .& Ungureanu8I&8 Gra)co #&8

9:::. Fucrări practice la sistematica plantelor inferioare, 8niv. deStat din Dep. Moldava, -hişinău.6e)rling8 F&8 !chantes8 ,&O& 9:=?. &flanzensKstemati=, 9erlag6ugen 8lmer, Stuttgart.

lucrari practice biologie 2

Documents