lucrator in prelucrare carne peste lapte conserve

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAM Phare TVET RO 0108.01

CURRICULUM

pentru clasa a X-a

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

DOMENIUL INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Calificarea: Lucrător în prelucrare carne,peşte,lapte,conserve

2004

1

Autori:

ADRIANA COZA – coordonator, inginer, profesor gradul didactic I, Colegiul

Tehnic de Industrie Alimentară ‚”DUMITRU

MOŢOC”Bucuresti

IOANA BRÂNZARU- inginer, profesor gradul didactic I,Grupul Şcolar „Elena

Doamna” Galaţi

IOANA VLAD - inginer,profesor gradul didactic I,Colegiul Tehnic de Industrie

Alimentară „DUMITRU MOŢOC” Bucuresti

Practica comasată:

LIANA GROSSU- inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de

Industrie Alimentară « Terezianum » Sibiu

CAMELIA GROZAVU- inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar « Elena

Doamna » Galaţi

MARILENA IVAŞC inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie

Alimentară « Dumitru Moţoc » Galaţi

AURA OTILIA MOZA inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie

Alimentară « Dumitru Moţoc » Galaţi

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Şcoala de Arte şi MeseriiClasa a X-a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul de pregătire INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Calificarea: Lucrător în prelucrare carne,peşte,lapte,conserve

Modulul I : Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a cărnii şi a peştelui

Total ore / an: 237din care: laborator tehnologic 102

instruire practică 90

Modulul II: Obţinerea laptelui de consum



Modulul III Conservarea prin frig a legumelor şi fructelor



Total ore / an: 15ore săpt. x 30 săptămâni = 450 oreCurriculum la decizia scolii:CDL: 2ore sapt.x30 saptamani=60 orePractică comasată 30 ore/ săpt. x 6 săptămâni = 180 ore

TOTAL 690 ore / an

3

Alcătuirea modulelor

Unitatea de competenţă

CompetenţaM1-Sacrificarea animalelor si prelucrarea primara a carnii si pestelui

M2-Obţine-rea laptelui de consum

M3-Conservarea prin frig a legumelor si fructelor

M4Practică comasată

CDLVeri-ficare

1.Comunicare şi numeraţie

1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate

Ö Ö

1.5Realizează calcule simple Ö Ö

1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

Ö Ö

8.Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

8.1. Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă

Ö Ö

8.2. Se încadrează în cerinţele locului de muncă

Ö Ö

8.3. Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional

Ö Ö

8.4.Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru

Ö Ö

9.Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

9.1Işi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă

Ö Ö

9.2 Isi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită

Ö Ö

9.3 Se instruieşte continuu în vederea înbunătăţirii propriei performanţe

Ö Ö

9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii

Ö Ö

11Satisfacerea cerinţelor clienţilor

11.1 Recunoaşte drepturile clienţilor

Ö Ö

11.2 Răspunde fără discriminare cerinţelor clienţilor în domeniul său de activitate

Ö Ö

11.3Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor

Ö Ö

11.4 Prezintă implicaţiile socio-economice ale serviciilor de calitate necorespunzătore

Ö Ö

18Sacrifica-rea animalelor

18.1 Execută tăierea animalelor Ö Ö18.2Recoltează subprodusele de abator

Ö Ö

4

pentru carne 18.3 Depozitează şi transportă carcasele

Ö Ö

19.Prelucrarea primară a cărnii şi a peştelui

19.1Prezintă părţile anatomice ale carcaselor de animale

Ö Ö

19.2Realizează degesarea,îndepărtarea soriciului,alesul cărnii de pe oase

Ö Ö

19.3 Realizează prospături nefierte şi neafumate

Ö Ö

19.4Ambalează şi depozitează produsele

Ö Ö

19.5Pregăteşte peştele pentru fabricaţie

Ö Ö

20. Obţinerea laptelui de consum

20.1 Recepţionează cantitativ laptele

Ö Ö

20.2Standardizează laptele Ö Ö20.3 Igienizează laptele Ö Ö20.4Ambalează şi depozitează laptele de consum

Ö Ö

21.Conserva-rea legumelor şi fructelor prin frig

21.1Condiţionează legumele şi fructele

Ö Ö

21.2 Prelucrează mecanic legumele şi fructele

Ö Ö

21.3 Ambalează produsele Ö Ö21.4 Realizează conservarea prin frig

Ö Ö

5

Modulul I. Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a cărnii şi a peştelui

I. Notă introductivă

Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Industrie

Alimentară au fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006

şi au ca obiectiv principal promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătită şi

adaptabilă la piaţa muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.

Industria Alimentară reprezintă un domeniu de importanţă majoră în cadrul

economiei naţionale, produsele alimentare fiind de importanţă strategică.Producerea

alimentelor se realizează în conformitate cu nomele de igienă interne şi internaţionale şi

în concordanţă cu cerinţele consumatorilor.

Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea

potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi

standardele de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul

standardelor europene.

Calificarea de lucrător în prelucrare carne,peşte,lapte,conserve se obţine prin

formarea competenţelor de la nivelului 1. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să

dobândească suficiente abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue

pregătirea la nivelul 2, deşi unii dintre aceştia ar putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi

vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile sub supraveghere.

Structura de parcurgere a modulelor are o pregătire de bază în clasa a IX-a şi o

pregătire generală în clasa a X-a, prin care se definitivează calificarea de lucrător în

prelucrare carne,peşte,lapte,conserve.

Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului

Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a cărnii şi a peştelui are următoarea

structură:

Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie

Igiena şi securitatea muncii

Lucrul în echipă

Organizarea locului de muncă

6

Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

Rezolvarea de probleme

Satisfacerea cerinţelor clienţilor

Unităţi de competenţă tehnică specializată:

Sacrificarea animalelor pentru carne

Prelucrarea primara a cărnii si a peştelui

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE

ALIMENTARĂ NIVELUL 1

Modul de agregare a două unităţi de competenţă: tehnice specializate cu o unitate de

competenţă cheie, prin care s-a constituit modulul,poate fi exemplificat astfel:

7

Pregătire de bază în industria alimentară

Clasa a IX-a

Pregătire generală în prelucrare carne,peştelapte,conserve Clasa a X-a

Exemplu de agregare a competenţelor cheie cu cele tehnice generale

Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul


19. Prelucrarea primară a

cărnii şi a peştelui

1.5 Realizează calcule

simple.

19.3.Realizează prospături

nefierte şi neafumate după

reţetă dată

*Calcule simple,cu operaţii

matematice(adunări,scăderi,

înmulţiri ,împărţiri) regula

de trei simplă,procente, la:

-cântăriri,calcule de

scăzăminte,necesarul de

materii prime şi materiale

*Calculul necesarului de :

-carne,grăsime

-condimente

-membrane

-apă tehnologică

* Reţete şi instrucţiuni

tehnologice pentru

fabricarea cârnaţilor

proaspeţi,a cărnii tocate,a

pastei de mici

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

Abilităţi cheie :

1. Comunicare şi numeraţie

Competenţa 1.5 Realizează calcule simple.

Unităti de competenţă tehnice specializate :

8

18. Sacrificarea animalelor pentru carne

Competenţe : 18 .1Execută tăierea animalelor

18 .2.Recoltează subproduse de abator

18 .3. Depozitează şi transportă carcasele


Competenţe 19 .1 Prezintă parţile anatomice ale carcaselor de animale

19 .2 Realizează degresarea,îndepartarea şoriciului,alesul cărnii de

pe oase

19 .3 Realizează prospături nefierte şi neafumate

19 .4 Ambalează şi depozitează produsele

19.5 Pregăteşte peştele pentru fabricaţie

9

III . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţăCompetenţe individuale

Conţinuturi

1.Comunicare şi

numeraţie

19. Prelucrarea primară a

cărnii şi a peştelui

18. Sacrificarea animalelor pentru carne

1.5 Realizează calcule simple

19.3.Realizează

prospături nefierte şi

neafumate

18 .1Execută taierea

animalelor

Calcule simple,cu operaţii

matematice(adunări,scăderi,înmul

ţiri ,împarţiri) regula de trei

simplă,procente, la:

cântariri,calcule de

scăzaminte,necesarul de

materii prime şi materiale

-Calculul necesarului

de carne,grăsime,condimente

membrane,apă tehnologica

-Reţete si instrucţiuni

tehnologice pentru fabricarea

cârnaţilor proaspţti,a cărnii

tocate,a pastei de mici

-Achiziţia şi transportul

animalelor, instalaţii de toaletare,

instalaţii de transport şi

imobilizare

-Specii şi rase de animale

-Suprimarea vieţii,asomarea,jugu-

larea,sângerarea

-Prelucrarea carcaselor: instalaţii

de opărire, pârlire, jupuire

10


18.2.Recoltează

subproduse de abator

18.3. Depozitează şi

transportă carcasele

19.1Prezintă părţile anatomice ale carcaselor de animale

19.2Realizeazădegresa-

rea şi îndepărtarea

şoriciului, alesul cărnii de

pe oase

19.3Realizează prospături

nefierte şi neafumate

-Randamente

-Organe interne si subproduse de

măţărie

-Eviscerarea animalelor

-Detaşarea organelor şi a

tacâmului de maţe

-Prelucrarea maţelor

-Linii aeriene, linii conveierizate

-Depozite de refrigerare,

congelare, camere

frigorifice,parametrii

fizici,igienizarea spaţiilor

-Transformările normale şi

anormale ale cărnii

-Compoziţia chimică şi

microflora cărnii

-Impărţirea anatomică a

semicarcaselor de porcine şi a

sferturilor de bovine

-Aprecierea calităţii, norme de

igienă

-Proprietăţile grăsimilor

-Tipuri de grăsimi

-Prelucrarea grăsimilor

-Utilaje :maşina de

deşoricat,banda de tranşare,cazan

de topire,unelte de lucru

-Sortimente,reţete,materii prime si

auxiliare

-Calculul necesarului de materii

11

19.4Ambalează şi

depozitează produsele

19.5Pregăteşte peştele

pentru fabricaţie

prime şi auxiliare după reţete date

-Volful,malaxorul,şpriţul

-Realizarea compoziţiei,umplerea

-Tipuri de ambalaje :folii,hârtie,

taviţe,caserole,hârtie,cartoane,

pungi,citirea etichetelor

-Realizarea manuală a

ambalării,cântarirea

-Depozitarea ,camere,vitrine

frigorifice

-Structura anatomică a peştelui

-Prelucrarea peştelui prin

desolzire,decapitare,eviscerare

-Depozitarea peştelui,parametrii

fizici

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 1, s-a făcut după un model nou

centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice

specializate .

La baza elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională, care are

următoarea structură:


Nivelul

Valoarea creditului

Competenţe

Criterii de performanţă

12

Condiţii de aplicabilitate

Probe de evaluare.

Prin calificările de la nivelul 1 elevii trebuie să dobândească abilităţi , cunoştinţe

generale,şi specializate despre domeniul de pregătire care să le permită să continue

pregătirea la nivelul 2, sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor

cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea

locului de muncă ,tranziţia de la şcoală la locul de muncă, în rezolvarea de probleme şi

satisfacerea cerinţelor clienţilor.

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi

specializate , cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în prelucrare

carne ,peşte ,lapte ,conserve. .

Acest obiectiv se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în

care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie

alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei

specifice conţinutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de

rol, proiectul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea

competenţelor cheie cu competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice

specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi

creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,

competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională. Se

pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării,

folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea sistematică a

elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode

care capătă o extindere tot mai mare, datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii

proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în

standardul de pregătire profesională

13

V. Sugestii metodologice

Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi

competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică săptămânală şi

comasată, laborator tehnologic şi instruire teoretică. Pentru cele două ore de la CDL

este repartizată unitatea de competenţă Satisfacerea cerinţelor clienţilor ( 1 credit) care

se parcurge în totalitate şi se evaluează . Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de

competenţă se vor parcurge sub formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt

particularizate în funcţie de domeniul de pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale . Pentru

parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode de predare-învăţare sub formă de :

studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de

învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire.

Pentru pregătirea modulului Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a

cărnii şi a peştelui sunt alocate un număr de 237 ore care sunt repartizate astfel:

laborator tehnologic 102 ore şi instruire practică 90 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de

specialitate tehnică, iar orele de instruirea practică se efectuează de către maistrul

instructor.

14

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic

Nr.

c rt

Tema Nr. de ore alocate

Teorie Laborator

tehnologic

Instruire

practică

1 Taierea animalelor 10 12 18

2

3

Subproduse de abator

Depozitarea si transportul

carcaselor

4

4 6

6

6

4 Anatomia animalelor 8 12 12

5 Prelucrarea grăsimilor 2 12 12

6 Fabricarea prospăturilor

nefierte şi neafumate

12 48 18

7 Ambalarea şi depozitarea

produselor

2 6 6

8 Prelucrarea peştelui 3 6 12

Total ore45 102 90

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea

profesorului să facă distribuţia în funcţie de dotarea tehnică a şcolii şi a agenţilor

economici.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie

să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi

specializate cerute de calificarea lucrător în preparare carne,peşte,lapte ,conserve.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii

didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se

doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.

15

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de

observaţie, fişe de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semiobiectivi,

subiectivi ). Redăm mai jos exemple de itemi care pot fi folosiţi ca instrumente de

evaluare:

Tema-Anatomia animalelor

1.Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere dualăÎncercuiţi cu A afirmaţiile adevărate şi cu F afirmaţiile false:

A F-Aparatul locomotor este alcătuit din oase şi muşchi.

A F-Oasele carpiene aparţin membrelor posterioare.

A F-Ţesutul conjunctiv are ponderea cea mai mare in carne.

A F-Muşchiul diafragmei desparte cavitatea toracică de cea abdominală.

1.2 De tip pereche Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane:

cubitus coloană vertebrală

tarsiene membre anterioare muşchi masticatori membre posterioare

zona sacrală bazin

pubis cutia craniană

1.3 Cu alegere multiplă Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare.

Carnea are în componenţă ţesutul:

a muscular b conjunctiv c adipos

2 Itemi semiobiectivi

16

2.1 Cu răspuns scurt:

Fierăstrăul electic cu bandă se foloseşte la.................................

2.2 De completare

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Carnea conţine........% apă şi ........% substanţă uscată.

2.3 Intrebări structurate

Observaţi cu atenţie imaginea de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:

(Imaginea semicacasei de porc cu delimitarea principalelor zone anatomice,fără denumirea lor)

a Ce reprezintă imaginea? b Identificaţi pe desen principalele zone anatomice ale musculaturii. c Precizaţi cum poate fi realizat transportul carcaselor spre secţiile de producţie.

3.Itemi subiectivi

3.1 Rezolvare de problemă

Explicaţi de ce este necesară păstrarea normelor de igienă la prelucrarea şi transportul cărnii.

3.2 Eseu structurat

Indicaţi criteriile de apreciere a calităţii carcaselor prin examen organoleptic.

3.3 Eseu liber

Descrieţi transformările normale ale cărnii după tăiere.

Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse ,date de propria lui personalitate ,de particularităţile individuale ale celor formaţi,cât şi de resursele materiale de care dispune şcoala.

17

Modulul II. Obţinerea laptelui de consum

I.Notă introductivă

Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Industrie

Alimentară au fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006

şi au ca obiectiv principal promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătită şi

adaptabilă la piaţa muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.

Industria Alimentară reprezintă un domeniu de importanţă majoră în cadrul

economiei naţionale, produsele alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea

alimentelor se realizează în conformitate cu nomele de igienă interne şi internaţionale şi

în concordanţă cu cerinţele consumatorilor.

Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea

potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi

standardele de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul

standardelor europene.

Calificarea de lucrător în prelucrare carne, peşte, lapte, conserve se obţine

prin formarea competenţelor de la nivelului 1. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor

să dobândească suficiente abilităţi şi cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue

pregătirea la nivelul 2, deşi unii dintre aceştia ar putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi

vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile sub supraveghere.

Structura de parcurgere a modulelor are o pregătire de bază în clasa a IX-a şi o

pregătire generală în clasa a X-a, prin care se definitivează calificarea de lucrător în

prelucrare carne, peşte, lapte, conserve.

Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului Obţinerea

laptelui de consum are următoarea structură:

Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie

Igiena şi securitatea muncii

Lucrul în echipă

Organizarea locului de muncă


Rezolvarea de probleme

Satisfacerea cerinţelor clienţilor

18

Unităţi de competenţă tehnică specializată:

Obţinerea laptelui de consum

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE

ALIMENTARĂ

NIVELUL 1

Modul de agregare a două unităţi de competenţă: tehnice specializate cu o unitate de competenţă cheie, prin care s-a constituit modulul, poate fi exemplificat astfel:

Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul



1.4. Utilizează limbajul specific de specialitate.

20.1. Recepţionează cantitativ şi calitativ laptele.

Termeni tehnici privind recepţia cantitativă şi calitativă a laptelui.

Operaţii tehnice:- analiza fizico- chimică

a laptelui- curăţirea, răcirea şi

depozitarea, laptelui

Evidenţa primară a laptelui prin completarea documentelor simple de specialitate: registre, bonuri, formulare tipizate, fişe de lucru

19


Clasa a IX-a

Pregătire generală în prelucrare carne,peşte,lapte ,conserve Clasa a X-a


Abilităţi cheie :

2. Comunicare şi numeraţie

Competenţa 1.4. Utilizează limbajul specific de specialitate

Abilităţi de competenţă tehnice specializate :


Competenţe : 20.1. Recepţionează cantitativ laptele

20.2. Standardizează laptele

20.3. Igienizează laptele

20.4. Ambalează şi depozitează laptele de consum

III . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi



1.4. Utilizează limbajul specific de specialitate.

20.1. Recepţionează

cantitativ şi calitativ lapte

20.2. Standardizează

laptele

Termeni tehnici privind recepţia cantitativă şi calitativă a laptelui.

Operaţii tehnice:- analiza fizico- chimică a

laptelui- curăţirea, răcirea şi

depozitarea, laptelui Evidenţa primară a laptelui

prin completarea documentelor simple de specialitate: registre, bonuri, formulare tipizate, fişe de lucru

Calcule de normalizare :

pătratul lui Pearson, bilanţ de

materiale.

Separatorul centrifugal : părţi

componente, funcţionare.

Igienizarea separatorului

centrifugal : manuală şi în

circuit închis.

20

20.3. Igienizează laptele

20.4. Ambalează şi depozitează laptele de consum

Metode de pasteurizare

- joasă

- medie

- înaltă

Utilaje pentru pasteurizare:

- vană cu manta exterioară

dublă

- aparat de pasteurizare cu plăci Operaţia de pasteurizare :

control durată-temperatură

Igienizarea utilajelor de

pasteurizare :

- prepararea soluţiilor de

spălare

- demontare, spălare, montare

Enumerare ambalaje : folie

polietilenă, cutii de carton

parafinat, sticlă etc.

Maşini de ambalat

- Tetra-P.A.K.

- Poli-P.A.K.

Depozitare : igienizare

depozit, control temperatură


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 1, s-a făcut după un model nou

centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice

specializate .

La baza elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională, care are


21


Nivelul

Valoarea creditului

Competenţe



Probe de evaluare.

Prin calificările de la nivelul 1 elevii trebuie să dobândească abilităţi , cunoştinţe

generale, şi specializate despre domeniul de pregătire care să le permită să continue

pregătirea la nivelul 2, sau să se integreze pe piaţa muncii.


cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea

locului de muncă ,tranziţia de la şcoală la locul de muncă, în rezolvarea de probleme şi

satisfacerea cerinţelor clienţilor.

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi

specializate , cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în prelucrare carne,

peşte, lapte, conserve.

Acest obiectiv se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în

care activitatea didactică este centrată pe elev.


alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei

specifice conţinutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de

rol, proiectul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea

competenţelor cheie cu competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice

specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi

creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,

competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională. Se

pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării,

folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca : observarea sistematică a

elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode

22

care capătă o extindere tot mai mare, datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii

proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie


standardul de pregătire profesională


Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi

competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică săptămânală şi

comasată, laborator tehnologic şi instruire teoretică. Pentru cele două ore de la CDL

este repartizată unitatea de competenţă Satisfacerea cerinţelor clienţilor ( 1 credit) care

se parcurge în totalitate şi se evaluează . Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de

competenţă se vor parcurge sub formă de aplicaţii pentru formarea de atitudini care sunt

particularizate în funcţie de domeniul de pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale . Pentru

parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode de predare-învăţare sub formă de :

studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.




Pentru pregătirea modulului Obţinerea laptelui de consum sunt alocate un număr

de 150 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 60 ore şi instruire practică 60

ore.


specialitate tehnică, iar orele de instruirea practică se efectuează de către maistrul

instructor.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic

Nr.crt. Tema

Nr. de ore alocateTeorie Laborator

tehnologicInstruire practică

1. Compoziţia chimică a laptelui- Proteine- Lipide- Glucide- Săruri minerale, vitamine, enzime

2 21

6

23

2. Proprietăţile organoleptice şi fizice ale laptelui

2 6

3. Microorganismele din lapte 2 12

4. Colectarea laptelui 1 6

5. Tratamentul primar al laptelui 1 6

6. Recepţia laptelui 1 12 6

7. Îndepărtarea impurităţilor din lapte 2 6

8. Normalizarea laptelui 4 6 12

9. Omogenizarea laptelui 2

10. Igienizarea laptelui 6 12 12

11. Ambalarea laptelui 2 6 6

12. Depozitarea şi transportul laptelui de consum 2 6

Total : 30 60 60


profesorului să facă distribuţia în funcţie de dotarea tehnică a şcolii şi a agenţilor

economici.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie

să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi

specializate cerute de calificarea lucrător în preparare carne, peşte, lapte, conserve.


didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se


Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare:

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste

de evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).

Exemple:

TEMA: Igienizarea laptelui

1. Itemi obiectivi

a. Cu alegere duală

24

Încercuiţi cu A afirmaţiile adevărate şi cu F afirmaţiile false:

A F Igienizarea laptelui se bazează pe efectul bactericid al căldurii

A F Pasteurizarea laptelui este un procedeu chimic de igienizare

A F Nivelul de temperatură şi durata menţinerii determină efectul bactericid al

pasteurizării

A F Prin pasteurizarea laptelui se distrug formele vegetative şi sporulate ale

microorganismelor

b. De tip pereche

Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane:

1. pasteurizare joasă a. 71 – 74 oC

2. pasteurizare medie b. 85 – 90 oC

3. pasteurizare înaltă c. 62 – 65 oC

c. Cu alegere multiplă

Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare:

Pasteurizarea trebuie să asigure distrugerea:

a. lactozei

b. bacilului tuberculos

c. cazeinei

d. amilazei

2. Itemi semiobiectivi

2.1 Cu răspuns scurt

În timpul pasteurizării laptelui, grăsimea este ……..

2.2 De completare


Instalaţiile de pasteurizare a laptelui folosite în industrie, sunt ………. de căldură,

în care laptele este încălzit la temperatura de ………….., cu ajutorul ………….. sau al

………… calde.

2.3 Întrebări structurate

Observaţi cu atenţie schema de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:

(schema pasteurizatorului cu plăci)

a. ce reprezintă schema?

b. precizaţi părţile componente

c. indicaţi prin săgeţi circulaţia lichidelor

25

3. Itemi subiectivi


Explicaţi eficienţa operaţiei de pasteurizare prin proba fosfatazei.

3.2 Eseu structurat

Precizaţi regulile de protecţie a muncii la instalaţia de pasteurizare a laptelui

3.3 Eseu liber

Explicaţi modul în care acţiunea căldurii determină modificarea componenţilor

laptelui în timpul operaţiei de pasteurizare

Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui

personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de resursele

materiale de care dispune şcoala.

Modulul III: CONSERVAREA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR PRIN FRIG

26

1.Notă introductivă

Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a

producţiei agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.

Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale:

morărit-panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale,

zahăr şi produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice,

peşte, amidon-glucoză.

Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:

Lucrător în morărit şi panificaţie;

Lucrător în prelucrare carne, peşte, lapte, conserve

Lucrător în industria alimentară extractivă

Lucrător în industria alimentară fermentativă

Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-

IX-a şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru

calificări de nivelul unu.

Modulele: Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a cărnii şi peştelui,

Laptele de consum, Conservarea legumelor şi fructelor prin frig, C.D.L. şi practica

comasată, care se studiază în clasa a X-a, sunt constituite prin agregarea următoarelor

abilităţi cheie şi competenţe tehnice specializate:

Abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie;

Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă;

Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;

Satisfacerea cerinţelor clienţilor;

Competenţe tehnice specializate:

Sacrificarea animalelor pentru carne;

Prelucrarea primară a cărnii şi a peştelui;

Obţinerea laptelui de consum;

Conservarea legumelor şi fructelor prin frig.

27

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU

Modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin frig, este integrat în pregătirea de

bază, clasa a-X-a, pentru calificarea Lucrător în prelucrare cărne, peşte, lapte şi conserve.

Acesta este constituit din agregarea unei abilităţi cheie cu o unitate de competenţă tehnică

specializată.

Agregarea competenţelor se face în următorul mod:.

- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile

tehnice specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt

conţinuturile necesare formării competenţelor.

Exemplu de agregare pentru modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin

frig:

28

Pregătire generală în prelucrare carne,peştelapte,conserve Clasa a X-a


Clasa a IX-a


Conservarea legumelor şi fructelor prin frig

Abilităţi cheie

Unităţi de competenţă tehnice specializate:

Numărul de ordine din standard

Unităţi de competenţă tehnice specializate :

22 Conservarea legumelor şi fructelor prin frig

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul1.Comunicar şi numeraţie

22.Conservarea legumelor

şi fructelor prin frig

1.6. Prelucrează grafic

rezultatele obţinute printr-o

operaţie simplă

22.4 Realizează conservarea

prin frig

- Mărimi necesare intocmirii

graficelelor pentru o

operaţie simplă.

-Trasarea graficelor.

-Spaţii frigorifice utilizate la

conservarea legumelor şi

fructelor prin frig .

-Depozitarea produselor

ambalate, în spaţiile frigorifice

-Citirea corectă a parametrilor

şi a graficelor

Numărul de ordine din standard Abilităţi cheie

1 Comunicare şi numeraţie

29

Unităţi de

competenţă

Competenţe individuale Conţinuturi tematice

1.Comunicare şi

numeraţie

22.Conservarea

legumelor şi fructelor

prin frig

1.6. Prelucrează grafic

rezultatele obţinute printr-o

operaţie simplă

22.4 Realizează

conservarea prin frig

* Mărimi necesare întocmirii

graficelelor pentru o operaţie simplă .

Trasarea graficelor.

* Spaţii frigorifice utilizate la

conservarea legumelor şi fructelor prin

frig .

* Depozitarea produselor ambalate în

spaţiile frigorifice .

*Citirea corectă a parametrilor şi a

graficelor

22.Conservarea

legumelor şi fructelor

prin frig

22.1Condiţionează

legumele şi fructele

*Operaţii de condiţionare: spălare,

sortare, calibrare

*Norme de protecţia muncii specifice

condiţionării legumelor şi fructelor .

22.2Prelucrează legumele

şi fructele

*Operaţii de prelucrare a legumelor şi

fructelor : prelucrarea mecanică, tratarea

antienzimatică, prelucrarea termică .

*Norme de protecţia muncii specifice

prelucrării legumelor şi fructelor .

22.3Ambalează produsele * Ambalarea legumelor şi fructelor,

pentru conservarea prin frig.


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou

centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

30

La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are


1. Unitatea de competenţă;

2. Nivelul;

3. Valoarea creditului;

4. Competenţe;

5. Criterii de performanţă;

6. Condiţii de aplicabilitate;

7. Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul

doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.


cheie în comunicare şi numeraţie, în pregătirea pentru integrarea la locul de muncă, în

tranziţia de la şcoală la locul de muncă, şi în satisfacerea cerinţelor clienţilor.

Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat

pe formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice

specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria

alimentară.

Acest proces se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de predare -

învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese

pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă

maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice

generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, şi creativitatea

elevilor.

Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei obiective

sunt:

alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor;

conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite;

conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru

consolidarea învăţării.

31

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza

şi de a adapta procesul didactic la particularitatea elevilor.

Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi

activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de

programă.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie,

competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de

pregătire profesională.

Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind

pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor,

investigarea, proiectul, portofoliul elevilor.

Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită

faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie


standardul de pregătire profesională.


Abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice

specializate se formează prin: instruire practică, laborator tehnologic şi instruire

teoretică.




Pentru modulul Conservarea legumelor şi fructelor prin frig sunt alocate un

număr de 63 ore, din care: laborator tehnologic 18 ore ,instruire practică 30 ore.


specialitate tehnică.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului.

32

TemaNr. de ore alocate

TeorieLaborator tehnologic

Instruire practică

1. Operaţii de condiţionare : spalare,

sortare, calibrare

5 6

2 Operaţii de prelucrare a legumelor şi

fructelor : prelucrarea mecanică , tratarea

antienzimatică , prelucrarea termică .

5 6 12

3. Ambalarea legumelor şi fructelor, pentru

conservarea acestora prin frig

1 6

4. Mărimi necesare întocmirii graficelelor

pentru o operaţie simplă

1

5. Trasarea graficelor. 6

6. Spaţii frigorifice utilizate la conservarea

legumelor şi fructelor prin frig

1

7. Depozitarea produselor ambalate in

spaţiile frigorifice

1 6

8. Citirea corecta a parametrilor şi a

graficelor

6

Total ore15 18 30


profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale

şcolii şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare,trebuie

să fie focalizat pe formarea abilitatilor cheie, şi a competentelor tehnice specializate

cerute de calificarea lucrător în prelucrare carne, peşte, lapte, conserve.


didactice , prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

33

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se


Exemplu: Tema Operaţii de condiţionare se desfăşoară în mai multe lecţii de instruire

teoretică şi practică, folosind ca metode demonstrarea, exerciţiul, problematizarea, jocul

de rol. şi urmăreşte formarea competenţei de condiţionare a legumelor şi fructelor

Profesorul elaborează şi foloseşte fişe individuale de documentare şi de lucru, precum şi

fişe de evaluare şi autoevaluare.

Elevii vor executa o parte din operaţiile de condiţionare, realizabile în la atelierul

şcoală in funcţie de resursele materiale existente. Aceştia pot lucra individual, sau

împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, care vor efectua joc de rol privind spălarea sortarea şi

calibrarea fructelor şi legumelor.

Studiind fişele individuale de documentare şi de lucru, elevii execută operaţiile în

ordinea expusă, şi astfel activitatea este transferată de la profesor, la elevii care sunt puşi

în situaţia să se documenteze, să observe şi să execute operaţiile de condiţionare a

legumelor şi fructelor, în vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice

specializate specifice domeniului industriei alimentare.

Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele

semnalate.Evaluarea se realizează folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste

de evaluare.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie,

fişe de autoevaluare, teste de evaluare cu itemi (obiectivi ,semiobiectivi ,subiectivi).

Exemple:

TEMA: Operaţii de condiţionare

34

1.Itemi obiectivi

1.1 cu alegere duală

Incercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi cu litera F dacă afirmaţia este falsă

A F Calibrarea este operaţia care are ca scop îndepărtarea impurităţilor.

A F Spălare ,sortarea şi prelucrarea termică sunt operaţii de condiţionare .

A F Sortarea este operaţia manuală, ce se execută cu triorul cilindric pentru fructe.

A F Alegerea maşinii de spălat se face în funcţie de textura legumelor sau

fructelor.

1.2 de tip pereche

Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane

AB

spălare legume şi fructe banda de sortare

sortare legume şi fructe trior cu benzi perforate

calibrare legume şi fructe maşina de spălat cu bandă şi ventilator

transportorul elicoidal

1.3 cu alegere multiplă

Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare

Spălarea legumelor şi fructelor, cu textură tare se face in:

a. cuve de preînmuiere;

b. maşina de spălat cu duşuri;

c. maşina de spălat cu bandă şi ventilator;

d. maşina de spălat cu tamburi.

2.Itemi semiobiectivi

2.1 cu răspuns scurt:

Îndepărtarea impurităţilor de pe suprafaţa legumelor şi fructelor se face prin

……………

2.2de completare


35

Sortarea eate operaţia care se execută

………………pe………………sau……………….de sortare.

2.2 întrebări structurate

Observaţi cu atenţie figura de mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:

FIGURA

a. Ce reprezintă figura de mai jos?

b. Denumiţi utilajul prezentat.

c. Indicaţi domeniul de utilizare al utilajului prezentat.

3.Itemi subiectivi


Explicaţi care este ordinea executării operaţiilor de condiţionare,într-un proces

tehnologic.

3.2 Eseu structurat

Indicaţi normele de protecţia muncii specifice condiţionării legumelor şi fructelor.

3.3 Eseu liber

Apreciaţi modul în care este influenţată calitatea produsului finit ,prin neexecutarea

corectă a operaţiilor de condiţionare a legumelor şi fructe.

Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse ,date de propria lui

personalitate ,de particularităţile individuale ale celor formaţi,cât şi de resursele

materiale de care dispune şcoala.

FIŞĂ DE OBSERVARE

Numele candidatului:Clasa:Data verificării:Număr de înregistrare:Timp de lucru:

Numele evaluatorului:

Semnătura evaluatorului:

Rezultat Feedback

36

Modulul M3 :Conservarea legumelor si fructelor prin frig

Această evaluare se referă la:

Unitatea de competenţă tehnică specializata 22 : Conservarea legumelor şi fructelor

prin frig

Competenţa 22.1: Condiţionează legumele şi fructele


a) Spălarea fructelor şi legumelor;

b) Sortarea fructelor şi legumelor

c) Calibrarea materiei prime

d) Respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii.


Spălare : maşina de spălat cu bandă, maşina de spălat cu tambur;

Sortare manuală, banda de sortare;

Calibrare manuală, trior cu benzi perforate, trior cilindric pentru fructe;

Respectare norme de igienă şi protecţie a muncii specifice condiţionării legumelor şi

fructelor

Instrucţiuni pentru candidat:

Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru şi dacă este cazul solicitaţi lămuriri evaluatorului;

Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul,

instrumentele şi materialele necesare rezolvării sarcinilor;

Rezolvaţi toate cele 4 sarcini din fişa de observare.

Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:

Nr. Sarcini de lucru Da Nu Observaţii

37

crt

1 Spălaţi fructele şi legumele;

2 Sortaţi fructele şi legumele

3 Calibraţi materia primă

4 Respectaţi normele de igienă şi protecţia muncii.

38

Modulul IV PRACTICA COMASATĂ

I. Notă de prezentare

În conformitate cu Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004,

completat cu Programul Naţional de Dezvoltare 2004-2006, industria alimentară,

reprezintă o prioritate naţională.

Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a

producţiei agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.

Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale:

morărit-panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale,

zahăr şi produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice,

peşte, amidon-glucoză.

Ţinând cont de acestea, la nivelul unu se pregătesc următoarele calificări:

Lucrător în morărit şi panificaţie;

Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor

Lucrător în industria alimentară extractivă

Lucrător în industria alimentară fermentativă

Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-

IX-a şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru

calificări de nivelul unu..

Această programă este o programă cadru de instruire practică comasată pentru

calificarea lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor

.

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU

39

Pregătire pentruLucrător în morărit şi

panificaţieClasa aX-a

Pregătire pentruLucrător în

prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,

conservelorClasa a X-a

Pregătire pentruLucrător în

industria alimentară extractivă

Clasa a X-a

Pregătire pentruLucrător în industria

alimentară fermentativăClasa a x-a

Pregătire de bază Clasa a IX-a

Error: Reference source not found

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruire practică comasată

Prin Instruirea practică comasată, se asigură elevilor formarea competenţelor

dezvoltate prin următoarele abilităţi cheie:

Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă


III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de

competenţă

Competenţe

individuale

Conţinuturi tematice

40

8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă

- Surse de informare despre cerinţele locului de muncă în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: pliante, broşuri, mass-media, publicaţii de specialitate, Internet.Cerinţe ale locului de muncă în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: program de lucru, regulament de odine interioară, activităţile desfăşurate la locul de muncă, instrucţiuni de utilizare a utilajelor din dotare.- Abilităţi necesare locului de muncă în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: executare de operaţii simple, rutiniere sub supraveghere şi îndrumare, lucru în echipă, comunicare, igiena şi securitatea muncii.

8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă

-Programul de lucru: ora de începere, pauze, oră de terminare a programului de lucru, ore de lucru efectiv.- Sarcini de lucru în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: operaţii şi procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare- Respectarea regulamentului de ordine interioară : drepturi, obligaţii, sancţiuni, recompense.

8.3 Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional

- Departamente ale organizaţiei: resurse umane, contabilitate producţie, manager, secretariat, marketing, salarizare.- Niveluri ierarhice: niveluri de calificare din sectorul de activitate unde se încadrează. - Poziţia proprie în cadrul ierarhiei: de colaborare cu membrii echipei, de comunicare activă cu superiorii.

8.4 Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru

- Atitudine pozitivă faţă de sarcinile de lucru în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: receptivitate la sarcină, receptivitate la lucrul în colectiv, flexibilitate. - Disponibilitate faţă de activităţi suplimentare în prelucrarea cărnii,

41

peştelui, laptelui, conservelor: program prelungit, sprijin în cadrul echipei, alte operaţii solicitate.- Semnalarea unor situaţii neprevăzute în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: defecţiuni de utilaje sau echipamente, disfuncţionalităţi la locul de muncă.

9. Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

9.1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă

- Cerinţele locului de muncă în industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui, conservelor: organizare şi distribuire de sarcini, igienă şi securitatea muncii, relaţii de muncă.- Compararea abilităţilor sociale şi tehnice dobândite, cu cerinţele locului de muncă în industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui, conservelor.- Solicitarea instruirii suplimentare în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor în cazul sarcinilor modificate sau adăugate, a utilizării de echipamente şi utilaje noi.

9.2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită

- Cerinţe ale sarcinii primite: fişa postului, instrucţiuni de exploatare a utilajelor pentru operaţii simple în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor, dispoziţii ale organizatorului de proces.- Acceptarea responsabilităţilor în cadrul echipei: de îndeplinire a sarcinii primite în cadrul echipei, relaţii de colaborare.- Încadrarea în cerinţe de timp şi de calitate: norme interne de îndeplinire a sarcinilor de lucru din industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui, conservelor, sisteme de asigurare a calităţii.

42

9.3 Se instruieştecontinuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe

- Obţinerea de informaţii din industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui, conservelor despre noutăţile de la locul de muncă din surse: informale (şefi, colegi de echipă), aviziere, mentor.- Selectarea informaţiilor privind necesitatea autoinstruirii: din observaţii şi recomandări ale grupului de lucru, din dispoziţii ale organizatorului de proces.- Decizii pentru îmbunătăţirea propriei performanţe: studiu individual, participare la programe de formare continuă, învăţare informală.

9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii

- Informaţii despre ocupaţiile posibile din industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui, conservelor din surse de informare precum: COR, profiluri ocupaţionale, structura calificărilor, centre de formare, agenţii specializate.- Selectarea ofertelor de locuri de muncă din industria de prelucrare a cărnii, peştelui, laptelui, conservelor conform pregătirii dobândite:din oferta agenţilor economici, aviziere, agenţii specializate.- Formularea opţiunilor profesionale apelând la consilierea individuală (asistenţă psihoprofesională).


Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou

centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are


▪ Unitatea de competenţă;

▪ Nivelul;

▪ Valoarea creditului;

▪ Competenţe;

▪ Criterii de performanţă;

43

▪ Condiţii de aplicabilitate;

▪ Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi

cunoştinţe generale în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui şi conservelor care să le permită să-şi continue pregătirea la nivelul doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea

abilităţilor cheie în pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în realizarea

tranziţiei de la şcoală la locul de muncă. Pentru aplicarea programei de instruire

practică comasată,

procesul instructiv-educativ trebuie să fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie,

cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui,

laptelui, conservelor.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode în care activitatea didactică este centrată pe elev.


alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţelor

specifice.

Metode ca demonstraţia, utilizarea fişelor de lucru, a atelierelor de lucru, jocul de rol, proiectul individual sau în echipă au eficienţă maximă în procesul de învăţare. Prin instruire practică comasată acestea permit dezvoltarea abilităţilor cheie, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie din

standardul de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în prelucrarea cărnii,

peştelui, laptelui, conservelor.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor, investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor.

44

Exemplu:

Instruire practică comasată

Unitatea de competenţă : Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

Modulul: Conservarea legumelor şi fructelor prin frigNumele şi prenumele elevului:Data:

Locul de evaluare: secţie producţie agent economic sau atelier şcoală

FIŞA DE OBSERVAŢIECompetenţa: Se încadrează în cerinţele locului de muncă

Nr.Crt.

Criteriul de performanţă

Condiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observaţii

1. Respectarea timpului alocat programului de lucru

Respectă orele de începere şi de încheiere a programului de lucru în secţia de prelucrare a legumelor şi fructelor

Fiecare operaţie trebuie executată de trei ori fără ajutor

Respectă timpul alocat pauzelor

Respectă timpul alocat lucrului efectiv în secţia de prelucrare a legumelor şi fructelor.

2. Îndeplinirea sarcinii de lucru

Efectuează operaţia de mărunţire a legumelor şi fructelor sub supraveghere şi îndrumareEfectuează procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare

3. Respectarea regulamentului de ordine interioară

Identifică drepturile şi recompensele din regulamentul de ordine interioară în secţia de prelucrare a legumelor şi fructelorIdentifică obligaţiile şi sancţiunile din regulamentul de ordine interioară în secţia de prelucrare a legumelor şi fructelor

Recomandări:

Numele şi prenumele evaluatorului:Semnătura:

45

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, iar competenţa a fost însuşită.În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.

Sugestii metodologice

În elaborarea curriculum-ului pentru instruirea practică comasată s-a pornit de la selectarea unităţilor de competenţă, a competenţelor individuale cărora li s-au adăugat apoi conţinuturile tematice. Competenţele individuale trebuie realizate indiferent de ordinea de abordare a conţinuturilor tematice.

Pentru efectuarea instruirii practice comasate sunt necesare 180 ore.

Pentru calificarea lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor, propunem următoarea alocare orientativă a timpului pentru formarea competenţelor dezvoltate prin abilităţi cheie:

- instruire practică în abator - 90 ore

- instruire practică în unităţi de prelucrare a laptelui - 60 ore

- instruire practică în unităţi de prelucrare a legumelor şi fructelor - 30 ore

Prin practica comasată se va urmări cu preponderenţă formarea abilităţilor cheie

care vizează integrarea socio-profesională a elevilor.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute în programă

recomandăm utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

Observarea sistematică ( pe baza fişelor de observare)

Proiectul

Portofoliul

Autoevaluarea ( pe baza fişelor de autoevaluare)

46

DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARA NIVELUL 1CLASA a X-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU PREGĂTIREA DE BAZĂ

Nr. săptModulul 1 – Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a cărnii şi peştelui

Modulul 2 – Obţinerea laptelui de consum

Modulul 3 - Conservarea legumelor şi fructelor prin frig

C.D.L Practică Comasată

Teorie Lab. Teh I.Practică Teorie Lab. Teh I.Practică Teorie Lab. Teh I. Practică Lab. Teh

SE

ME

ST

RU

L I

1.

Se

deru

leaz

ă pe

par

curs

ul

a 17

săp

tăm

âni c

u 6

ore/

sa

ptăm

ână

Se

deru

leaz

ă pe

par

curs

ul a

15

săpt

ămân

i cu

6 or

e/ s

aptă

mân

ă

Practica comasată se poate desfăşura pe durata întregului an şcolar în atelierul şcoală sau la agentul economic

2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

SE

ME

ST

RU

L I

I

15.

Se

deru

leaz

ă pe

par

curs

ul

a 1

0 să

ptăm

âni c

u 6

ore/

sap

tăm

ână

S

e de

rule

ază

pe p

arcu

rsul

a 1

0

s

ăptă

mân

i cu

6 or

e/ s

aptă

mân

ă

S

e de

rule

ază

pe 3

săp

tăm

âni

c

u 6

ore/

sapt

ămân

ă

Se

deru

leaz

ă pe

5 s

ăptă

mân

i

c

u 6

ore

/ sap

tăm

ână

De preferinţă între S31-S36

16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.35.36.

47

lucrator in prelucrare carne peste lapte conserve

Documents