lumea monahilor nov2010

Upload: robydown

Post on 03-Apr-2018

255 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    1/31

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    2/31

    i.s,

    re parte a vietii noasrresunrem mAnati dei. Ma i purernicd decAtacgiunea riclrui drog,Eaeste esponsabili de aceasti viagi. O pizegregio ing1ttine.Poateci daci nu ne-am teme ati.rde# de moarte am muri ma i usor si mai repede.btusi, fiinte zimislite de Dumnezeu, ,urrt.-in egali misuri guvernagide dragoste.Ea neimboldegre a mai muk, ea ne mAni. si fim ceeace sunrem - oameni. Spredeosebirede frici,

    nu md mai tem de Domnul, ci il iubesc,ne invati.Piringii. Si uite asaaceasteviagi.se varsi intru

    www.lumeqcredintei.com nr. 41, 2Ol O LUN.{t l \ ( )R/

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    3/31

    www.lqmeqciedintei'Goh www.lumwcredintei.om n. 41 2Ot0 / Ll]N4Ei\ UON-AHILOR/ s

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    4/31

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    5/31

    Text:CrisfionCurte.Folo:Mdndslireo Ooso

    Acumun on, pe 29 octombrie,receo o cerur iunuldintre cei moi moriduhovnici i Romdniei pdr inteleTeof i lPdrdionde lo Sdmbdto de Sus.Desprevioto so oi puteo s6 scr i iun romon.A venitpe lume n 1929 intr-unsot din Fdgdros, ntr-o omil ie de plugori , -o int6lni tpe pdr inteleArsenieBoco o 13 oni, o fdcut Focultoteo e Teologie o Sibiu, i s-o cdlugdri t oSdmbdto de Sus o 2 4 de oni.

    poi a petrecut decenii inmanasrlrea pe care nu ova mai pirisi decAtpentrua se odihni in cimitirul ei sau pentrua se ntAlni, dupi 1989, cu tineri i dinamfiteatrele facultililor noastre.Dar cel mai interesant aspect alviegii sale a fost acela c5.pirintele nu^ulrut niciodati lumina.'Era orb dinna$tere. ocmai de aceea nti lnirea cuel era gocanti., pentru ci nu aveai nici-decum senzatia ci stai de vorbi cu unnevizi.tor. n'primul rind doqoreabu -curia, aceasta'se S.sfringea in vorbalu i domoali, din anecdoielecu care sipresi.ra discursul si, mai ales, dintr-onevizuti $i misterioasS.prezenti., care. ^ . t t t t Iparca i dubla trupul . Nu sunt un omduhovnicesc gi de aceea nu pot aveapretentia ca am ,,vizut" harul dumne-2eiesc are i radia din sufletul si cor-pu l robust. Dar mirturisesc ci omulacesta avea o taini - nu era niciodatisingur! Si nu la oameni mi refer. Eii l inconjurau mereu ca o maree,,carenu stie de reflux. Nu. Altceva il in-sotea mereu pe pirintele. O prezengldiafani, o lumini discreti , care, credeu , era totuqi evidentS.oricirui cre-

    dincios care ntra in contact cu dAnsul- Lumina lu i Dumnezeu. Ei i i datoradepi 'sireahandicapului cu care se nis-cuse.'De altfel. nirebat ce simte in le-

    podigului acesta nsorit de oameni giDumnezeu) Daci in viagavegnici imiva spune Dumnezeu ci eu vo i rimAneorb gi acolo, atunci o si ii spun: Slaualie Doamne!". Nu cred ci veli mai gisivreun nevizitor care si. rosteasci un

    cea dumnezeiasci. Pentru ci, pe Dum-nezeu,cred eu , -a vizut intreagaviaga.in termeni uman^i,pirintele Gofi1 Pe-ri ian a fost orb. In termenii credingei,noi suntem nevizitori, pe cAnd el aveacea mai asculiti privire liuntrici dintoati manistirea.

    8 I L i \ 1 1 \ l ( ) N r \ L l i l ( ) ) i / n r . 4 l , 20 1 www.lumeucredinlei.com wwwi smescre iii Ffai rf tr n t . 4 1 , 2 O 1 Ot ' . t ' . ' . . r l f ; ' r l l / 9

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    6/31

    ?,rrnn rir** ntpct,I-am intrat pentru prima oari inchilie cu eindul si ii iau un inrerviu.Doamne, "ce intAlnire! Pirintele nu eraprotocolar. Deloc! Aga ci, pentru ince-pur, m-a strdns n brare. ndelung.Par-ca eram fiul siu intors dintr-o calatoriecarese prelungise anormal. Poateci aqasi era. Prima reactie a aceasta mbri-tisare,a; indrazni si o numesc mater-na?, a Fost. . . usoar i jena. Obi ;nui tcu rigoarea ascetice a marilor noqtripiringi, nu stiam cu m si reacgionezaisa efuziune debordanti de sentiment.Drept penrru care mi. cuibdrisem mi-rat, cu capul pe umirul siu, asteptA.nd

    fel ca salutul pe careoamenii gi-l dau peulitele satului, birbiteasci., fr.ntr.t tipirintele te stri.ngeazdravin!-%wca,n* h,6ar,r,r-,1

    ciune care l-a caracterizat tot timoul.Cand ucenici i veneau a patul de pi -tal invocAndmedici celebi i , raramenremiraculoase, care si il vindece si si iipre lungeascaiara el raspundea enin:,,Dragi, eu nu am venit la spital ca satra iesc, i ca sa morl " Ia r p i r inte lu i Sa-bi n Voda, care -a ,,vA.nar" ai bine de

    [Jn om care ostesteastfelde cuvintenu se poare si moar5.!Convins de ade-virul icestor cuvinre, am plecat, la unan de cAnd a fost asezar n cimitirul mX-nistirii, in cS.utareairintelui. Auzisemci, inc5.din timpul^vietii, awa dedusenastereunui pui duhovnicesc- MAnis-tirea Oasa din Al ba.

    La Oasa nu ajungi usor. ebuie sate cocogipe crestelemungilor Sureanu,printre pripistii tiiate in stAnci, llsAndin calepiraie repezide munte si peisa-je superbe.Oaga e un cuib de vulturi .Odati ajuns,privel igrea ispl iresre oa -te efbrturi le.Un lac mens. de un albas-tru pur, luce;te printre crestelebrazilor,la un pas de mAnastire. Jn aer rece silimpede igi taie risuflarea - egti a 140bde rheri altitudine.CAnd am sosit, pirintii roboteaupregirind masa.Au urmat ceasuri le ebdif,na, inainre de sluibacareaici ince-

    neata; recuseri ceasuribune de cAndpirintii se ugau n biserici.Acum ziua

    cu noaptea n cap gi sufletulspre ugi.-crune.

    i.rtr-.rn fe l si suntem... in Hristos.. Ce l mai' importanr lucru la pirinte-le ? ,,Dreapta socoreall , regina tururorvirtugilor. Pirintele o avei, si daci oaveape ea, si sti ti ca le aveasi pe ce -le la l te.Dinsul aveaun echi l ib iu- in otce fhcea.Pe cei care l cautau penrru ciil considerau hcatorde minuni sau vi-zitor cu duhul i i dezamigea,parcadi -nadins." Pirinrele Teofi l Im i rpun. unfapt tainic. De multe ori cArt& atuncicAnd Bitrinul, cu felul siu nonconfor-mist de a fi, il qoca.Odati a mers s5 . e spovedeasci. Aasteptat anume, riminAnd ultimul,

    f 0 / I L l l \ t l r A l ( ) N . . \ i l i l ( i l t / t . 4 1 , 2 e 1 e www lu meq cred nlei.co m www.lumecredinlei.com nr . 1 2O1O/ I t - r \ F .A tON- \Hi l () R / | |

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    7/31

    f 2/ j L i t t l f { \ l ( ) } . t r \ t l t l L } i t/ n r . 1 ,2 O t O www lumeocredinlei.

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    8/31

    spune parintele Pantelimon, ,,nu contaprea mult in relatia duhovniceasci cuel analiza find la sDovedanie.Parinteledorea, dincolo de orice regrete, si faciceva concret. Si ai un ideal, si, apoi, siigi potrivesti practica duhovniceasci pemisura acestuia.$i, mai presusde toate,era convlngatoareoragosteacu care teinvaluiaqi bucuria cu care e imbraqisa,nu asa,dint.-o formalitate. CAnd te im-brlgigasimteaic5.Dumnezeu te-o luat inbrate. Era uimitor si faptul ci ne tineaminte pe noi, tineri neinsemnati.Avea o-.-oii. transfisurati de harl in olus. tilisa o mare ibeitate.Nu ii olicea'si ,-,ni-formizeze amenii. Nu uoia ca ucenici isii si fie copiile salexerox."AscultAndu-l pe tAnarul monah imirevin in minte -lipele petrecute lingaparintele Teofil, chiiia micugi in caresti-team de vorba. Ore intregi. lJn ceas, pe-cial concepur pentru nevazatori, adeadi n timp in timp ora exacre, osrindu-leneutru in limba italianl. Pemasaun ne-lipsit reportofon. Rafturile pline de cirgisi casete udio. ParinteleTeofil a lecturarin viata lui mai mult decAt roari obsteade la 'sambata la un loc. S-a folosii deorice mijloace pentru asta,alfabet Braille(avea n acesr ip de scriere oata Biblia,in l imba germana) asere udio,benzide-"gn.toFon. si, mai apoi, cd-uri.Discutam despreorice, pirintele eraun om cult, nu aveabariere si nici pre-judecagi.Veneampenrru un interviu sia jungeamsa i spun de probleme per-ronrL. Insisrape faptul i i suntem pri-eteni,ceea e mi. dezarmacomplet. Eu ,prieten cu un mare duhovnic...

    Stor,.lrl ?r".cl*Plrintele Pantel imon im i spusesecI intreaga obste de Ia Oaga devenise

    ,,ucenica"parintelui Teofi l Piri ian. $imi-a indicat si vorbesc penrru asracupa.r inte le rare! . I-am int iebar pe cAgivacl lugari unde este.Er a deja amiaza qieu ma zoreamsa plec, desi documen-tarea nu face casi buna cu graba. Incele din urmi, ro t intrebind In stAneasi in dreapta, l-am gisit. Pe t.".toi.La inceput nu prea mi-a venit sa credci monahul acela, mbricar inrr-o du -Iami jerpeliti, cu. un fes negru pe cap,poate i srarequl bqt i i .Apoi l -am vazurochi i a lbastr i , nconfundabi l i , qi l -amrecunoscur din cateva poze. Desi ar edoua icente, epoarresimplu EiAresc.Nimic din aroganta i lugaiu lu i caresecrede oarte in'vetar.Diripotrivi , mi-aspus ci s-a niscut la sa t Ei se socoateinci... ti ran. CAnd -am inti lnit, trageade zor de volanul unui rractor,-chifru-indu-sesi parcheze remorci p l in i culemne. ,, E cel mai greu lucru ia sofat.Daci. nu nimeresri bine unghiul, dindoui misciri blochezi .-orI". Nu amtractorisi! A plecat cu treabi si eu sunrprintre pugini i din mAnistire care sriesa l conduca."Greu sa obtin interviul. $i totu;i ,. 1 . 1 . -'l t^og1""19s,l spun:" :.","-- ,1-psl , ln celeotn urma, se ndupleca, nsadoar pentru jumatate de ceas. n real i-tate am vorbit mai mult. Ucenici i oI-rintelui Teofi l sunt ca dAnsul - meieuocupati si faci ceva, fiecare cu ascul-tarea lui, dar, in acelagi timp, foarteatenti cu pelerini i . Aici la Oasa nu ve iintd ln i fege per iate au care si sper ie.Parci, orice mirean c re a poposit inmd.ni.stire trebuie imbiiat in putinidragoste, nmuiat cu priet^enie..n,.'.,ca, a sf i rs i t , s i sepoatacu funda n ru-siciune.- ,,Salvarea oastri este prin inilgareainterioari' incepe pirintele Iustin cu-

    { Iiiy

    - : i,. I

    v

    w w w . l u m e q c r e d i n l e i . c o m wwwlumeocredinlei com r . 4 1 , 2 O 1 Q/ I , l i l \ \ i ( ) \ \ f j i t ( ) l { / t 5

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    9/31

    l6 l i l : . \ i i \ \ 1 ( ) \ \ t { l l { ) i i / n r . 4 1 , 2 O ] | O w w w l u m e q c r e d i n l e i - c o m n r . 4 1 , 2 0 1 0/ I \ l l \ \ . 1 {) \ \ l l l l i / 1 7

    :,*4ff1 t :el ^s i gi piardi timpul cu mine, un omatat cle mlc.Pirintele staret lustin e un om ro-bust, un tiran tiiat din acelasimaterialuman din care a fost croit si pirinteleTeofil Piriian. De altfel aceasiaeste giexplicatia ui pentru riria pe care du-hoinicul de la Sambat" " "ur'rr-o.Era un

    oamenii de la sat sunt oameni bucuroqi,plini de viagi. Apoi comuniunea, daci.is i culegeau struquri i nu ii culegeausineuri,"ci se u.reiu famil ie cu fani i l ie.$i iragostea fagi de natura, fagi de ani-malelede lAngi casi. Noi, cind ne-amvAndut vaca, pe Joiana, am plins toat5.casalNu in ultimul rAnd, echilibrul; tI-ranul e un om echilibrat, si pirintele era

    un tiran autentic.Si n tiranul autenticcred ci ,,.r.rt r.rorirrseirtutile acestui^ ^ t 'neam. Land sPun taran autentrc,sPunromnn autentic, Dentru ca n t5.rane cu-l Dpnns romanul.

    s-au sedimentat incet, prin mii de anide incerciri 9i suferinte. Care nu in-frAng un neam, daci el are credinti inHristos. Pentru ci in El nu moartea, nutristetea, ci viata, bucuria, au ultimulcuvAnt. $i, intotdeauna, ultimul cuvAnte cel mai important.

    vAntul sau. ,,Nu prin atitudini exterioa-re, care sunt un model sctar.Nu estenormal si vrei si ii schimbi pe altii, cAtivreme nu te-ai schimbat pe tine mai in-

    Er a nzestrat,se ni.scuse u o capacitateintelectuali deosebiti , mult peste me -die, dar si cu o rAvni pe misuri. Lip-sa vederi i parci I-a ambigionat in locsi il frAneze. CAnd inci nu implinise

    in care nu a scosun cuvint in public.Dar cAnd a inceput si gini conferingeavea deja peste 60 de ani l 60 de aniin carea adunat n carneamint i i sa le,idei, fapte, oameni, intimpliri , ;i , ma iales,multi rugiciune. S- aschimLrat a-dical pe sine si, de aceea,a reugit si iischimbepe mulgi a lg i i .

    9,Aoi"ttple, ?u"l,i*ena/u,n/ ld4tut aufenfirt

    insi biserica noastri ortodoxS.nu mi

    trecut prin minte gi ci e un om sim-plu, neinvi tat, pentru ci nu ar e cu msi citeasci. Avind toate aceste dei pre-concepute, intAlnirea a fost gocanti.Mi-am da t seamade la bu n inceput cistau in fagaunui munte duhovnicesc,nici nu imi veneasi cred ci am inti lnitun om atXt de mare. Dupi aceeaajun-sesem chiar si mi gindesc si nu maimerg la dAnsul pentru ci e un picat ca

    Core este cel moi importont lucru n cregtinism? optul cd rezolvqr. Cum?Nu schimbdndsituoti i le,ci chimb6ndpoziti i le.Ne concent rdm pr in rug6ciune", u ne concentr6mpentru ugdciune".

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    10/31

    r8 / l - t r , \ i t - , \ t { )NA l - i l1 ,OR/ nr .41 ,2OtO www. lunreqcredi nlei,com n r . 1 ,2 O 1 O / l l i l , A \ 1 ( ) N . A f l l l )l l / t9

    LoculTncqre plooiq vorbegtede sdngele mqrtiri lorMdddl in ocob

    Docd oiunget i reodotd lo mdn6st ireoSecupe plooie,s6 nu v6 pord rdu.Moi mult ,binecuvdntot i - pe Dumnezeu entrusonso e vd esteofer i-t6. Aceostopentruc6 lo Secu, tunci 6n d plou6, ocr imi le e sdngeol emort i r i lor es di n pdmdntchior pe locul n core du fost uci9i . -o ntdmplotTn oomnoonului1821.. .ul 1821 a fost unul aprigpentrualcani. Jugul otoman era din ce.greu de suportat gi in. intreagaincepusesi se simti mirosul re-voltei. Rizboiul ruso-turc cu care debutasesecolulXlX aprinsese usrul de lupti im-potriva urcilor n popoarele alcanice. ir-

    rominii seaduni s i ei substeagului TirdorVladimirescuqi ncep upta. Urmarile up-telor au fost reiimtite'in ambeleTeri Romh-

    Agapiaqi \traticul au fost pradatesi arse,iai l i SeiusuFerintafostsi 'maimaie.F a ^ . t ,L,rapre firsirul erii nului 821 dndla Secu sosit trupi numeroasieeteristigreci.Urmiriti de turci, acestia iutau un

    Ioc unde si poati tini piept otomanilor,mult mai numero5i. Zidurile ridicate deNestor Ureche, ctitorul Secului, li se parideale,asaci inchid po4ile gi se pregitescde aoirare. Doui luni au incercat zadarnicturcii si cucereasci idurile inalte, apiratede eterigtii greci, frri niciun succesnsa.Tirlburagide luptele n care useseriprinsi,calugirii, ce rimiseseri in ministire, isiinteteau rugiciunea si postul, cu nidejdeaunei pici viitoare. nsi pe mulgi dinue eiaveasd-i agtepteo cu totul altl,pace.V-z6.nd urcii ci nu reusesc i treaci de zi-

    opt dintre ei sunt uc\i chiar in biserica, ntimp ce incercau si aperesfintele odoare.

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    11/31

    24 de calueari sfhrsesc ub iatasanul rur-cesc.Chiliile ,un, ".r., paraclisuTsfintuluiNicolae si vechebisericu;i a lui Zosima,primul .gurn.n al schituiui din veaculaiXVIlea, sunt arse9i ele. Minisrirea in-

    moldoveni, careau plirit pe el venitul peun an de zilea treijudeEe in Moldova.Unalt turc loveste u iataganul coanaMaiciiDomnului din pronaoiulbiserici i ,oviturace sevedegi astizi pe chipul Maicii Dom-nului. Nebunia turcului aveasi fie scumpplititi, imediat dupi ce a rrecut poarra mi-nisdrii turcul cizind morr.Pe locurile in care au fost ucisi cei 24de ciJugarin acea oamnaa anului 1821,Dumnezeu aveasi. aci o minune carese

    pirinEilor a rimas de zeci de ani, atar inmemoria pirintilor de a Secu,ci.t si in ceaa oamenilor din satele in iur, dupa cummarturiseste birini din Pipirig: Elena

    Chiri la,nascutan 1923.povesresre:eramcopili;i veneam a slujbecu mama.Feme-ile stiteau in biserici.,ar eu cu algi copiiumblam desculgiprin curtea ministirii.Tin minte pinl mor ca apasam u degerelede a picioare imintul cAndplouagf egeasinge. Era agastacojiu. Mama ne certa 9ine spunea: ,Mii, nu mai calcati e acolo.voi nu gtigi i- i pacat? colo au fost aiaripirinEii si-i loc loc sfrnt! N-avegiunde viiuca,decAt colo?"

    &nt* - daruLLtnpilnrtll"r"/*Jertfa irin;i lordin anul 1821a fosrrodul a secole e duhovnicien acesteo-curi aleNeamplui, in care -a idicatmi-nistireaSecu.Cu mult inaintederidicareaziduriledecetate leministirii, locula ost

    unul de sihistrie i rugiciune. op onimiaIoculuivorbeste e la sinedesprestoriaacestui inut. Poianalui Ghenadie, oianalui Nifon, munteleVasan,muntele 'ustia-nul, poianaClopotiriei, oianaui Isichiesaupoiana ui Gheorghe unt cAteva indenumirile care s-au pistrat in vorbirea

    in secolul lXVIlea, in imediata eci-nitate a schitului ui Zosima,NestorUre-che,vorniculJirii de Jos,si sotiasaMi-trofana titoresc ministire deoiatrS.are

    aveasi fie cunoscuti. pini in zilele noastresub denumireade Ministirea Secu,dupinumelepAriului pea caruivaleeste sezata.Nestor 0reche. ltal cunoscutuluicrbnicarGrigore Ureche. a,junseserintre cei maiimportangiboieri ai Moldovei sub domnialui IeremiaMovili (1595 - 1606).Avea nstapinirepeste70 de sate,pamd.nturi, a-duri si mori. In buna traditie boiereascaacelor vremuri, Nestor Ureche devine qi elctitorul unei mi.ni.stiri. Ministirea Secueste idicati sub formi de cetatedreptun-ghiulari, cu bisericamare, avAndhramultTii.r." capului S[ Ioan Botezitorul", in-conjurati de ziduri. Schitul Zosimafac e deaici inainte parte din ministire, chiar dacirimAne in alfara idurilor ridicate de vorni-cul Ureche. Ministirea ridicati de boierulNestor Ureche aveasi influengezepozitivsi viata sihistreasci din zoni. Doui docu-mente de la inceputul sedcolului al XVII-leavorbesc e aparigia nor chilii sihis tregti

    in afara zidurilor ministirii Secu,prin co-drii din iur: chilia lui Moise, a lui Venia-min, Prohor,Spiridon qi Chiriac. n a..rtesihistrii traiau-de reguli cigiva monahi.Cel cu viagi mai deasi dintre ei devenea;iduhovnicul celorldgi.Ei igi petreceau iuasinguri, n isihie, ugindu-se.Citevaore pezi eraudedicatemuncii. de celemai multeori manuale,o munci ce e permiteasi segi oage n acelasiimp. Duminica gi de sir-batori. ei coborau a bisericamanistirii saula ceaa schitului (care,de reguli, era dinlemn si in careslujeaca preot unul dintr eei), pentru a ua parte a SfhntaLiturghie,asespovedi i a se mpartisi.

    De la manistirea Secu pornesteunuldin ceimai de seamisfingi i'rturariai bise-20 l-Lr vl - , \ N,{(Jl ' i ,11-l1l- (li / nr. al, 2Ot Q www.lumoqctedinlei com nr . 1 2010 / I l : \ { i : I \ { ( . } \ jA } { l l . ( )R 2l

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    12/31

    impreuni.cu staretulPaisie. esre atruaniinsl, domnitorul' Moldovei, ConstantinMoruzzi ii cere Sf. Paisiesi preia condu-cereaministirii Neamt. Chiar daci intr-oprimi,fazistaretul tefuLt.,in celedin urmi

    marilor asceli au fost traduse, multe din-

    carezi, intr-o zi in romAneste, ntr-alta inslavonegte. a fel gi slujbaseginea lterna-tiv in celedoui limbi, datoriti numaruluimare de cilugiri slavi.Minastirea Secua reugitsa reaci pestetoate ncercirile pe care impurile modernele-a adus. Zidurile ei de cetate si bisericaridicati de Nestor Ureche au iimas in-tacte.Asemenea i duhul piringilor ce autrait intre zidurile minastiiii. in' oaraclisul'Adormirii Maicii Domnului" te poti astfelinchina a osemintele doi mari duhovnicice au trait in Secucu Dutini ani in urmi:pirinteleVichentie t4Jeuittg+l) 9ipirin-tele Antim Cain| ff1974).

    22 | f \ l l : . \ \t ( ) ' \ . \ ' li t ) t \ / f t 4 1 , 2 O t O www.lumeqcredinlei.com www. lumeqcredinf ei-com nr. 41, 2O1O/ t LjN,tF-A{ON HIl.( )R / 23

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    13/31

    { "d I i? ' fJBrdulMqici iDomnului

    George Crosneon

    Ceo moi morecomoord Votopedu lu i reprez in td r6u lMoic i iDomnulu i ,tesut i n pdr de cdmi ld h iorde ceo core o luot n pdntece le i pe Ce lnecuprins,pre mdntuireo ocstrd.Ddrui t n chip minunot postolului omo,core veneo prin vdzduhc6tre loculunde usesenmormdntotd, l o fost nocest hip s i semnol r id icdr i iPreocuroteiq cer.

    ! i ; j l i ' , l lgg*g:f

    entru o vreme, brAul sfAnt ar imas in Ierusal im i rot a ic is-a ntors.gratie redinciosuluii at Theodosiecel Mare (379-395),

    dox la 3l august) . lahi i si bulsar i i uiIoniqi Caloi i .r i" '.r din Constan-tinopol

    tirii Vatopedou, de c|.trecneazulsArbilorLazir I Hrebeljanovie 0372-1389). Separe insi ci basileul Joan VI Kantaku-zenos 1347-1354) - monahul Ioasafde

    nepreguitacingitoare a PreasfinteiNi.s-citoare de Dumnezeu, n-aveasi. mai pi-raseascafinra manistirearhoniti , decirpentru binecuvintate pricini (cum a fostcea n carea indepirtat ciuma di n 1813de pe piminturile Valahiei, sau holeradi n imper iu l otoman, a 1871). Douipar;i mai mici ale briului au fost daruitela 1522, ministirii de maici Kato Xenias(din eparhiaVolosului), bucata cea maimare fiind pistrati si asti.zi a Vatopedu

    dupi ce un timp a zibovit in Cappado-cia. Cel care -a adus a Constanrinopolin anul 395, a fost tocmai Arcadius, ftulIui Teodosie cel Mare si cel despre caresespuneaci a fost salvatdintr-o furtunipe mare, chiar de Maica Domnului (72-tos-paediou copilul din tufisuri). A fostpistrat in Nea Roma de mai multe bise-rici: mai intAi n ce aa Sfinti lor Apostol i ,

    Chalkopatri (de la anul 565) ;i HasiaSophia'. od , soria ui Leon cel ' inrelEot(8 '86-912), fost v indecata e duhu'r i

    ww w l u n r e o c r e d i n l e i . c o m $ w w w l v m e o ( r e d i n l e ; c o m

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    14/31

    intr-un sipet de argint, frumos lucratde mqterii Ungro-Vlahiei secolului alXMll-lea. Marea preguire pe care auari.tat-o dintotdeauna romini i acestuivegmint al FecioareiMaria s-a materia-lizat intr-un paracliscu hramul ,,BrAuluiMaicii Domnului", zidit in mi.nS.stireaathoniti de binecredinciosul voievodNeagoe Basarabn timpul domniei sale(1512-1521), efhcut poi , ot cu dani irominegti Ia 1796 si inzestrat n veaculal XIXlea cu o remarcabili cataoeteas-mI noui.

    O bucati din trestia de isop, ce aavut un burete inmuiat in otet si a fost

    ci. Manastirea are n oastraremoaste dela aproape doui sute'de sfingi biriepli-cugi ui brr-n.r.'.r, aici aflindu-se ca'pr'rlsfhntului Ioan Hrisostom, cu urecheastAngl neputreziti (ca semn ci tAlcuiri-le pe care le-a soptit apostolul Pavel aacda rreche, "',r'fdr, ceie indrituire), al

    trei relicve sfinte oistrate in lavra Vato-pedului.

    Crucea fAntuluiConstantin p. care,,inmijlocul rontului,sti.scris n greces-te ietoimasia, e se nte leqe pregatireaoamenilora a douauenir. " lui-Hris-ros" Irinarh $igman Istoriaathonitd),flcuti dupi modelulceleice s-aaritat

    Cele634 manuscripturi recegtidincare, 5 pe pergament), 50 cu cintiribisericesti,nci citeva suteslavonesti imulte Jtele pini la 1700de -"rur..i-se,precumsi peste10.000de tipirituri(unii dau chiar35.000de cirgi), acdinbiblioteca atopedului na dintre celemai bogate in SfhntulMunre. oan sauIvan) fuan al ll-lea (1218-1241),tarulvlah,a diruit ministiri i in secolul III,Charta Vatopaedi,are se mai pistreazi.incd in biblioteca aropedina, e lineiceamai veche opiea Geografreilui t6-lemeu sec. III);ori Psahlreadin eaculal IX-leace poarti semnaturampi.ratu-lui ConstantinMonomachos.

    Vatopedu arari qi este consrruiri cao veritabili cetate fortificata. Nici n-arfi putut supravietui istoriei daci n-arfi fosr astfel- iditi, inrrucAt este situatiIA{IIr f

    26 LL i iv l l iA { ( )N-A i l t l t )R / nr .41 ,2QtO ww,lumeocredinlei.

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    15/31

    1606 gi pini la 1863, n-au mai contenitcu daniile si prinoaselecitre Vatopedu.(Este indeob$tecunoscut ci nici o altiministire athonit5.n-a avut sase i.casuriromAnesti inchinate, pr..,t- lavra Ya-topeduluil). Arhondaricul principal estesituat in imediata vecini.tate a intrdrii,in aripa de nord-vest (un altul, mai mic,estesituat in aripa sudici). Curtea rni-nS.stirii eamini cv akord unui mic tirgmedieval bizanrin. Se stie ca arhitecri ' ibizantini erau preocupagi mai -.rlt ieinterioarele bisericilor decAtde exrerioa-rele or, de aceea i hatolihhon-ulVatope-dului, cu hramul'Bunei Vestiri, construitin secolul al X-lea, seamini cu celelaltebisericile athonite, doar ci are adiueatla intrare un pridvor monumental, cireinchide cele trei intriri si se termini cuun turn cu ceas unde un turc tuciuriumarcheazd,orelerin lovituri de ciocan!).Un alt turn, cel care adiposre;te clopor-

    nita, strijuiegte hatholihon-ul dinsprenord, de a 1427 Bisericii principale -aumai fost adiugate n timp, inci dou5.mai

    zantin, de cruce greaca nscrisi, cu patrubolgi in legin ce sprijini cupola centralipe patru coloanedi n porfir de Ravenna,a fost olosit a zidireaacestei iserici, argi a paraclisul nchinat Sfrntului BrAu alMaicii Domnului (zidit prin purtareade gri j i a sfintului NeagoeBasaiab).Dealtfrl , 'din celecinci paiacl ise ituate nincinta ministirii, trei dintre ele - celeinchinate sfintilor Nicolae si Dimitrie,cAt gi cel al SAntei Fecioare'Paramythia- se afli in hatholihon (Mai existi in mi-nistire inci. unul inchinat sfintilor Cos-

    ma qi Damian). Katholibon-ul are citevamozaicuri foarte vechi (cum este Deisisuldin pronaos, retuqat n secolulXII) qi ofrumoasL frescl bizantiniL. a inceputulveacului al XIV-lea (1312) qi atribuiti,daci nu lui Manuil Panselinos, tunci inmod sigur ucenici lor ui directi si ai qco-lii macEdonene.De o remarcabili fortispirituali, fresceleAnastasis, ori ind.oia'lalui Tbma, Spalareapicioarelor Apostolilor,Sarutul lui'Iuda, sau cea a Pogor,irii de peCruce (rot sirul Patimilor M"dntuitoruluide altfel,esfe mpresionant!), un t printrecelemai vechi din tot Sfhntul Munte. el e

    (i n 1739 si 1819, unele d intre pictur iau fost acoperite u alte culori , dar celeamintite au rimas neatinse). CAnd pi-

    trunzi in acestCer creatde Panselinos, gidai seamaci Bizangul gi-a pus toati artain slujba lui Dumnezeu (nicidecum inslujba omului, cum a flcut ,,Renasterea"occidentali!).Pe unul din peregii bisericii se afli,chiar a intrare, o stemi a Moldovei (pro-babil din vremea lui Alexandru Lipug-neanu, important ctitor la Vatopedu),iar in partea opusi, o alta a Vallachiei,.sculptatl in marmuri.Un alt sti l bizantin, inear,elegant irafinat, al secolului al XII-lea, caracteri-

    28 I t l \ J | , \ N l ( )N, \ t { i - { l R / n r . l , 20 I 0 n n 4 1 , 2 0 1 0 / t , t t 1 t \ l r l \ \ l l l l ' t l i / 2 9

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    16/31

    w w w . l u m e d ( r e d i h t e i , c o m www.lu meocred inte i.com n r 4 1 ,2 0 1 0/ I \ i l : . \ i ( ) \ \ h l t ( ) l i / 3 1

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    17/31

    www,l ilft edf redis'fEi.dom4 / - t ' . , ) .I . ' r - r r j : , , , : / m 4 l , 2 O l 0 www.lutr6scredintei,om n r . 1 , 2 0 1 0 l L \l t ,\ 1 1 ( ) \ q l t L l . ( ) R 35

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    18/31

    neanulu i Fageteanu. enrru laptul ca- lsalvase e [a moartecu cevavreme mai-na in re ,dezgrop indu- ld in paminru laruncar de un obuz!) . in Feiu lacesraa scipat di n incercuireaStal ingraduluisi ,,odati iegit di n spital m-ari du s laministirea Putna, ca si-mi inchin si euviata Celui care m-a salvat". Devenitapoi monahul Adr ian, va p leca ar spreCernduti - ca sa . rudieze eologia, 'declataaceasta dar va trebui si inrre-1upl. " vreme studii le (retrigAndu-sela V1lcea) pentru ca universititea va fi

    penrru pr ima oar i cu grupul .Rug^ulu iApr ins si - l cunoaste e monahul-San-du Tudor care va aveao mare inf lu-enti asupra sa. Participa la retragereade la Govora d in i u l i e '47 a le tu i i d eSofian Boghiu, Benedict Ghius, Vir-gil StancorTici,Felix Dubneac, Va.leriuStri inu gi Andrei Scrima. Cu acceptulmitropoliei Bucovinei rS.mine la mi -nistirea Govora intre 1947 gi 1950,{tcAnd ascultare cuviosului starerGherasim Bici. in marrie 1950 vine laCrasna de Gori, unde pirintele SanduTudor intenr iona sa Cormeze obsrede el i ta a monahismului care sn l r - io-te impotriva concepriilor materialisie

    ale comunismului. Au fost insi ares-tati amAndoi, unul in iul ie, cel i lalt indecembrie 1950: par inte le Faseteanurrecandpr in inchi ioareade laFagi rasIa Ji lava. n bazacondamnari i di ; 3i

    insa aici a fost amenintar cu moarteaasa incA.t, bolnav gi epuizat a trebuitsi plece n alti parte.A venit atunci laministirea Lainici, penrru cd acolo seafla ,,omul lui Dumnezeu": awa Ca-l in ic Car ivan..starerul rugaciuni i ne -lncetare, care l- a a.jurarsi-qi recaperesinatarea.La Antim par inre leAdr iann- a ma i putur reveni ,pentru ci aveainrerdicgie n Bucurest i , dar l -a re in-t i ln i t la Rar iu pe ieroschimonahulDani i l . fostu l Sandu Tudor, care l- aconvins si vini. la m5"n5.stirea latina.N- a mai apucar i a iungi acoloDenrruca a fost iresrar la 25 Tebruarie I 95 8pentru ,,activirate ntensi contra cla-

    l1n-d" Tudor, starelul Daniil, fost pu-bl ic ist , icent iat n Li tere, a pr imir '25de an i de cemnir l greapentru ,, in frac-giune impotriva ordini i sociale", ia r36 / i r . L j i . r 1 i i j \ , \ l J 1 l . [ ] l i / n r . 4 r , 2 O t O www,!umeucredisf ei.

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    19/31

    ierodiaconul Benbdict (Vasile) Ghiug,licengiat in Teologie, a fost condamnatla 18 ani de munci si lnici si 10 ani

    simgeamnici o durere!"), apoi este n-temnigat la Aiud, unde va tri .i cea mai

    ministirea Antim.

    ri de cele rugitoare) in timpul sluj ir i iLiturghiei. N-a consimtit niciodatl cacinevi si aduci rrr.u., po-.lnic in al-tar in timpul Sfintei Liturghii, iar dacinu te insemnai corect cu semnul cru-cii... riscai foarte muld (Nici acum, la98 de ani, awa Adrian nu admite cacineva si ia ln deridere semnul sf6.ntal crucii! Mai ales ci. qi ,,sfinrul PaisieVelicikovski spunea ci pogi fi gi mar-

    tir, daci nu faci crucea cum trebuie,nu te mantuiegti"!). Nici n- a acceprarvreodati sl mai ceri sfat de la el dupice te-a blagoslovit! (Mirturisesc ci amavut parte de cele mai tulburitoarebinecuvAntiri de la avva Adrian, pr-tru ci dupi ce mi. insemna cu semnul

    si ctitoreasci si si inchine sfhntuluiApostol Andrei doui ministiri: LaculMorii si Piscul Crisani.Din 2003 s-a retras, mpreuni cunedespi.rgitul siu ucenic, pS.rinreleMacarie, la Locurele-schitul ministi-rii Lainici-unde s-a nevoit pAni acumnu multl vreme, cAnd a coborAt maiaproape de ob;tea lavrei pS.rinreluiar -himandrit Ioachim (dupi ce a petre-cut si citeva luni la mS.ndstirea ui demetanie: Putna). De mai multe ori de-

    necuukntare id inregistrez cuuintele lui38 l.L :,i - l $t t l i r . {1- l l ()li / nr . 41, 2O1O t l '{w, iu!nqcredif i fei.{sm n r . 4 l , 2 0 1 0 1 t r - r i \ l i r l , l r ) \ r \ l j l l 1{ 39

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    20/31

    \ & r

    V.u /i/dp, dp,kk6,Canonul 47 apostolic: Episcopulsa upresbiterul daci ar boteza din noupe cel ce are botezul cu adevirat, sa udaci nu ar boteza pe cel spurcat decitre eretici si se cateriseasci,ca unulcare ia in ris crucea si moartea Dom-nului gi nu deosebes;e preogii adev5.-ragi de preogii mincinosi. (Canoanele4 6 , 4 9 , 5 0 a p o s t o l i c e ;, l 9 s i n o d u lecumenic; 7 sinodul II ecumenic; 84 ,95 Thulan; 32 Laodiceea; 48,72 Car-tagina; l, 47 8I Vasile cel Mare).Cine a dat acest canon? Apostol i i?

    Nuuul Duhul Sfint l- a dat! DuhulSfAnt este Cel care cere caterisirea ce-Io r care ,,iau in rAs crucea si moarteaDomnului " , nedeslusind ntre ceea eestecurat ;i ce este necurat! ,,Ei trebu-ie si invete pe poporul Meu a deosebice estesfhnt de ce nu estesfint si si leli.mureasci ce este curat si ce este ne-curat, in pricini le nehotlrAte, ei trebu-ie si ia parte la judecati s i vo r judecadupa asezamintele ele si legi leMelev or p i z i . . . " ( l ezech ie l 4 ,23-24)$i cum deosebegti reol i i mincinogide cei adeviragi?Cum faci diferenga n-tr e un preot5i un popd?De te ve i ducet 'ra un PoPacu vreun necaz au supara-

    4o / l-U\ ' l , t i { I i t - rN.\ i l l [ (]li / nr. 41, 2O1O "irww, Iumeocredintei.(om n r . 1 ,2 0 1 0 I t i \ 1 1 1 . \l ( l N A l l l l , ( ) R 4l

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    21/31

    Iu i in locul mintuiri i lui l Daci insi ve i

    De ce nu ma i sunr preof i , ci doarpop!? C_ e crie n Evangheliade Ia Ma -tei, la sfi.rsitul ultimului capitol? Cumcitesti?,,Drept aceea, mergind, invi.tatitoate neamuri le, botezindu-le in nu -

    ,,MergAnd", zice MAntuitorul, si-i

    bisericS! iar de se ntimpli si moa-ri., agijderea si faci! Hristos stri.bi.teatoati tara cu piciorul, iar preoti i noq-tri nu merg n-icimicar pdni la margi-nea parohiei lor, darimite in ciurareaaproapelui pierdut!

    teologica si viaqi duhovniceasci! Nutrebuie si uitam ci mai mult au facut

    pentru Biserici mari i teologi Vasilece l Mare, Grieorie de Naziani si loanGura de Aur. iecit orice pustnitl

    tuitorul inci nu spusese: ,l,uagi mdn-cati , acesra st e rupul Meu", cAnd el ain t i ns mAn a n b l i d ! . . .

    meneste-mi, Doamne, cind vei veniin impir l t ia Ta' . (Luca 23 , 4l -42).Si pe mine m-a intrebat vlidica dinFranga de ce nu mi impirtigesc maides, ca athoniri i . $i i-am riJpuns ciatunci cind vo i tri i ca ce i de l l Athos,o si mi impirtisesc ca gi ei.

    4 2 / l i r \ l { . . . r ; : , . / n r . 4 l , 2 O l O

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    22/31

    www.lumes{rerdlnlei.com \ utsw. lumeo{rsdif i fei,com

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    23/31

    wwwlumeqcrdintei.cqm ry i luft eqcreCinlei.rom

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    24/31

    www lumeqcredinlei.com ri i !6edcredinlei co f t

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    25/31

    er a Hristosul qi L-au numit de atunciMesia.SfAntul PaisieVelicikovski esre o-mAn! Daca a sluj i t poporului romin,este roman!Dumnezeu foloseste doua bralepenrru salvarea oastri : mila qi dragos-iea. nta i avemnevoie e mi le. caci noi ,picitogi i , nu putem pretinde iubire.Parinte, binecuuintali publicareamdrturia sfinpiei uortstredeipre ,,omullui Dumieziu", arua Calinic Cara-uan?Da, chiar trebuie scrisi: am o da-torie cirre pS.rintele Calinic. Atuncicind am venit in mini"stirea Lainici,eram foarte sl ibit si el mi-a dat niste

    bani si mi du c la Jpital, la TXrgu Jiu"I-am spus atunci. pi.rintelui: Eu cdndpot sa ud rettitai banii pe care mi i-ayidat? Eras destul de multi. Zice; Nui-am dat din mdndstire, nilci din ce dau

    lucruri: am aflat despre sfintul lrodi-on, de a l t i staret i; i par inqicareau fosraic i la Lain ic i . b. " . . . " Lu trebuie saascul tde ceea e mi-a spuspi r inre le s itot de aceea u sunr de acord cu pu-bl icarea acesteimS.rturi i . Dar trebuiesi mi duc intr-o zi la pirintele stare!,si stau de vorbi cu el gi si-i spun ceeace mi-a spus par inre le Cal in lc s i sa- ispun qi alte mirturisiri desprepirinti icare au tri i t in aceasti ministire. Mivo i duce eu personal ntr-o zi la pirin-tele Ioachim si-i vo i povesti . (Lainici26 iunie 2009 ora 1I .52)

    in momentul in care i ti dai seamac i nu es t i ma i bun dec i t vamesu l . . .incepe pociinta.Stiu Psa-ltirea e de rsst, dar de fie-care dati mI minunez de sensuri leei .

    Mereu descopar ate ceva no u si me-re u aud lucruri pentru prima dati inpsalmi!

    5 0 l I L , \ l t . \ i r ) \ . { r ' l t \ ' \ R n L 4 t , 2 o 1 o www" lumedcredift tei.com

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    26/31

    du-te ui Dumnezeu. u rrupulu is[an-tu lu i in sine.Si ma tem ca exisra njoc foarte riscant ntre superstitiesicredinpi autenrici. Cred li se .

    destul de vizibile. Nu cred ci fenome-nul pelerinajelor a moasteesreneapi"ratesential pentru Ortodoxia romAneasca.Ma i degiabami se pa r mporrante ele-r inaje le are eper iec nca, i abunient,t ^ la marii duhovnici, ."rJ, di.r prln.-tul meu de vedere, unt in continu-

    are punctul central, axa de forti.,a Ortodoxiei, chiar daca uneorigisesri;i excese.Revenind la presi,ca de asta ne iflimacum aici, unuldin rolurile ei este

    faceprea putina educatie npr iv inra acestor ucrur i ,fi indca rareori am vi-zut, de pilda, ierarhicaresi. puni. ordine;nu jandarmultrebuie sipuni ordi-ne, cI lefar-hul si preo-tul, in clipa n carevedebuluceah,vedeoameni care, de dra-gui de a intra mai re de lasfant, isia lntra mar repe- de la. _. 1 i Fi s i paseazaopi lu l f i indcal remei leu copi i au pr ior i rare dela o femeie a al ta; unt ucrur i care

    9i acela de,,educare".Totusi,nuse poatesa lasi si.-titreacape sub nasiati, romane foartebune, cirti foartebune de poezie, dar,in acela; i imp, cart i de spi r i tu-a l i tate.Daca nrr i inrr-o l ibrar iede carte.crestini, cum alegi,- cum discerni caresunt cir-tile valoroasedin imensaoferti? $i atunci, iati. ro-lul massmediei, rolul pre-sei, care, sigur, poate fi doar

    nu ne fac onoare si cred cisunt chestiuni nu neapS.ratpr incipale. ar un Drocenrlnsemnat dln aceste... c-cidente, si le spunem, sunt

    Cris l ion Cur le

    Astdzi sunt o modd televiz iuni le i nternetul . hinuin-du-seo le pr indedi n urmd,speriotd n fotq unorome-ninldr iopocol ipt ice ore Tivestesc ieireo otold, pre-so cot id iond ipdr i td se obloidizeozdogresiv.n urmdcu zece on i eo dddeo tonul nformotiei er ioose, oreprovocosi puneo probleme.Acum olulde gordion oldemocrot ie i or e preluotde internet or e pr in blogurii fuzeozdorice, hior si nformotie e col i tote.Intr-oostfelde bdt6l ie,pr imelesocr i f icoten cot id ienesuntpogini lede cul tur6si spir i tuol i tote. u este cozulTimpului, n sdptdmdnol serios, dcut co pe yremuri,de o echipd plecotdde lo Romdnio iberd. Sect iuneo e spir i tuol i tote ste condusdde MoriusVosi leonu ore nu moi ore nevoie, re d eu, de nic ioprezentore i core o bi-nevoitsd ne rdspundd o cdtevo ntrebdri egote de rostul i menireomunci isole?nvremuriotdt de ingrote.

    Domnule Marius Vasileanu, daciau trecut vremurile culturii, mai estetimp pentru spiritualitate? Dumnea-vostra gestionafi paginile dedicate ei.Nu cred ca esreo biral ie pierdura,pAni la urmi orice pas de genul aceitainseamni. inci. o rezistengi. Dac5.estesi ne referim la presade aceasti factu-r5",suntem in epoca foiletonistici, spu-nea Hermann Hesse, i pl i tim un tributFoarte reu. ntr-adevar,'astaziu se ma iface ci lrura de cali tate, cultura ,,rare

    amuzamentul, n cel mai bun caz, roni-ce, a adresa isericii gi a credingei.Rare-ori gisestidialoguri, in sensulprofund alcuvAntului. E o mare problemi, fiindcicu cAtivaani de zile nainte, lucrurile sti-teau altfel.

    video sau in cea a internetului. Dar inBiserica Ortodoxi Romini existi acest

    52 t .L l i \ ' i l iA l t )NA l { l l ( ) t { / n r .4 t ,201O www.lumeccredinlei w!vw. lumeqc.edinlei,cofit nr . 1 2Q10 / I t l \ 11 - i \ l ( )N. \ t l l l -OR / s3

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    27/31

    un inrermediar intre cei care cu adevi ratse pricep - mi refer a teologi, in primulrAnd - si beneficiar,care estecititorul.Dar mass media nu prea mai poateinterveni cu un prea mare discerni-mint, pe c.rresi-l sugerezecititorului,pentru ci ar deveni politic incorectd.Penrru mine, acest cuvd.nt, pol iricincorect, u inseamnanimic, nu rispectaceasri reguli, fiindci mi se pare

    Exact!Fara ndoial i . o figura uriaqa.care ract ic. . . punea lexandruEl ian.atransformatsecolul n carea triit intr-unsecolal Ortodoxiei romAnesti.A li fost canonizat atit de citre Bi-serica ucraineani, cAt qi de citre ceaortodoxi romind.Fari indoiali! Ei bine, pugini lumesr ia. numai cei foarte int imi , ; i abia

    mulr preapueri la. e in -seamni po/iticincorecta, incl ipa incare estea b s o l u tfiresc caeu, pe opaginl creg-tin5., sa promovezacele cirgi crestine de cali-tate?PuncJ!Fie ci aparginOr-todoxie i , ie catol ic i imulu i , u e

    dupi plecareasa Ia Domnul s-a dez-.viluit acest secret,ci elrecurgea a nig-te pfactrclascet l cef o a r t ed u r enuvreau satntru acum rnamlnunte. Aqa incit,vreau si. spun prin asta cinumai Dumnezeu $tie ce se

    nimic in corect aici. Firiindoiali. n-o si Dromovezniciodati diversenizbAtiicare apar gi care aparginnew age-ului, s.a.m.d.,dar asta este o alti discu-Eie.Este mportant si facemapella calitate, si nu la lucrurile de mina atrela.Ca laic ortodox implicat in pres5.,cum vedeli ierarhia?

    Mi-adtic aminte despre momentul

    Petru Movili -, care a fost mitropolit alKievulu i .Unul dintr e marii ierarhi ai Orto-doxiei, in general.

    intAmpli in intimitatea anumi-tor episcopi. Firi indoiali,ai putea si spui ci dupifaptele or, uni i poate caderaiazl, mai mult saumai putin de la ceeacenoi ne asteptim; ca laici,^ I . tln moo evroent,nu avemPrega-tireasi cal i tatea e a udeca,dupa cu m ;iin Scr iptura i sespunesa nu judecam.insa, hri indoial i , iEipui nigte ntrebari.De aceea,mi.rturisesc, neori poateam

    mai avut at i tudin i cr i t iceasupra numi-tor chestiuni ounctuale. ns a trebuie safacemapel a parreanevlzutaa Biserici i .Pdna a-urma, capul Biserici iesteHris-tos. As incheia spunAnd ceva pentru ceimai critici, chit ci esteo comparatie ris-canri - precum se intAmpli in politici,avem conducltorii pe care i meritim, cual tecuvinre, i iera ih i isunt dupa chipult . . ' isl asemanarea creolnclosllor.

    l,

    54 / 1 - l l '1 i 'A ! l{ - }N]\ i 'i jL ( } l i ./ nr. 41 2O1O ww.iumeccredinlei w w w l o m e q c r e d i n t e i , c o m nr.41, 2O1 I ir\4laA{C)NAFIII-O s5

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    28/31

    s*'ff ce} \ld8e{les dd .diNoi, o porte dintre ucenicii opropiofi oi pirintelui lqchint Unciuleoc, core qlrecut lo Domnul in onul 1998 gi core o fost storefql mdnistirii Putnq ntre

    pdndit unele informofii folse referitoore o pirintele nostru sforef.in ac.rt volum, domnul Danion Vasi-le i-a luat o seriede inte,rviuridomnuluiBenedict Ciubotaru, matematician, jur-nalist ;i politolog din Basarabia. a pagi-nile 67-69 aie ci4ii se gisegteun dialogpe care ntervievatul urgYn. i l-a avut cfpirintele Iachint in ziua de 15 august, ahramul mAnistirii Putna, din anul 1989.

    La un moment dat pirintele staregar fi

    ' , 'Episodul prezentatcu simulata nevi-novigie de domnul Ciubotaru conginecAteva elemente care ne fac si credemci. avem de-a face cu un fals. in prir4ulrind, cei care -am cunoscut ndeaproapepe pirintele nu credemci sfingia.sa spus

    cu ucenicii sli cei mai apropiagi, despreproblema schimbirii calendarului n Ro-minia. Mentionim ci unii dintre acesriucenici "u rt"t cAtevadecenii in preajmapirintelui arhimandrit: De aceea, ni separe oarte curios ca, n ziua hramului, pi-

    rintele si abordezepe un ton acuzarorunsubiect atit de dificil, in fata unor oamenipe care i vedeapentru prima dati. fu fiputut un duhovnic in vArsti.,cu experien-!i, un om al echilibrului, al vorbelor bineasezate, gacum a fost pirintele Iachint,sI rosteasci asemenea uvinte din care si

    caz nsi parintelenu avea um si contestecalendarul indreptat, asa cum lasl si seingeleaga omnui Benedict Ciubotaru, Ar

    nia sa - care este un bun matematician,

    Rominia?Numai cine nu cunoaste problemelemAnistirii igi poate inchipui ci., in ziuahramului Putnei, cind sunt atAtea reburi

    de rez,olvat,pirintele stare[ ar fi putut sistea elaxatde vorb5.,aducind niste acuzegrave a adresaBisericii noastre. Este im-portant de gtiut ci in ziua de 15 august1989 la mAnistirea Putna a fost preienrPrea Fericitul Pirinte Teoctist, PairiarhulBisericii Ortodoxe RomAne, ceea ce in-

    evitati, mai ales n faga nor striini (careputeau i provocatori), hiar n condiliilein careeaar fi fost deschiside dgii, iiciar fi putut fi remarcati. e nformaiorii se-

    56 l - { . , r I t t - ,1{ ( ) t i - i f - l l l () R / n r .4 t ,2OtO ww.lumgacredinlei.com www.lumeocredinlei,com nr.4t,2OtQ/ tUl\'ltiA ,{ONAHIIOR 5z

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    29/31

    Vasile,nici domnul Benedict Ciubotaru.intrucAt domniile lor sunt admiratori aiministirii Slitioara, le aducem la cunog-tinEi ci pirintele Iachint ii considerapeschismaticii stiligti nigteoameni riticigi dela Adevir.Acest tip de propagandi favorabilischismeisdfiste inde si*faci din proble-ma calendaruluio problemi dogmatici,lucrul carenu esteacceptatde consensulBisericilor Ortodoxe canonice, din mo-ment ce ele sunt in comuniune unele cualtele, indiferent de tipul de calendar pecare il utilizeazi. Maioritatea covArqitoarea vieguitorilor de la l,ocurile Sfinte dinIerusalim, cit si cei din Sfhntul Munte,deqi fln calendirul neindreptat, nu acor-di'nitio importangi faptului ci o Bisericiuriliznazi. calendarul vechi sau nou, ci seintereseazi doar daci Biserica respectiviestesaunu canonici. Daci domnul Dani-on Vasile arfi fost un om de buni credingi9i de buni-cuviinli, ar fi trebuit si ne cea-ri permisiuneapentru publicareaacestuipresupus dialog, mai ales ci, in ultimiiani. a vizitat de mai multe ori ministireanoastri gi a purtat cAtwa discugii pe temaindreptirii calendarului u unii dintre pi-rinlii Putnei.Domnul Danion Vasile,pe ingi une-le ucruri bune pe care e-a mirturisit de-alungul timpului in public, a produs gimulte sminteli. amestecAnd adevirul cuinqelarea.Ne bucurim ci in ultima vremeel igi doregte si repa re acestegregeli.Deaceea, redem ci estebine si conqtientizezeci trebuie si-gi ceari scuze n mod publicDentru mai multe afirmatii frcute la con-lerinte. cum ar fi cele coiform cirora bi-sericiie care au schimbat calendarul se aflisub anatem5., au aptul ci BisericaOrto-doxi RomAni a apostaziat, au ci SfrntulMunte (exceptind minastirea Esfigmenu)a apostaziatgi s-a vAndut ca o prostituati

    coveni si cu fostul ieromonah Nichita. Ci-tindu-i'mirturisirea de credingi a acestuiadin urmi (in care, in mod siraniu, aparmai multe idei ale lui Danion Vasile), ne

    cut altceva decAt si fugi de o erezie gi si

    pentru problemele complicate cu c:ue neconfruntim in zilele noastrenu estealtadecit o viali curati in Hristos, fbri com-promisuri, gi nu dunec "rea in fanatisme.- De asemenea, ste nadmisibil ca, dupiciderea fostului ieromonah Nichita, si se

    in timp ce se oaci pe internet 9i care se

    folosesc iei de renumele nor duhovnicitoarte unoscugi,egi u au eugit i invegeaproape imic din sraturaduhovniceascia acestor iringi.Asemenea onahiames-teci in mod smintitor idei ortodoxecuideistiliste. i seavinti in publicsi spunci la primul SinodEcum.r,i. -" luat^ho-

    {ogmi), dargi de nomor au ege mperia-li - a urmirit si.deanoii Bisericide stata

    zi o anumiti starea gtiingei srronomice,neavind in acestsen's iti mandat, niiicomperenre, i doarharismaunui discer-nimint perpetuu.In concluzie, oi, o partedintre uce-

    Numai in acest fel Dumnezeu ne va di.ruidiscernimintul pentru a putea vedea cur-sele pe care vrijha;ul mAnuirii oameni-lor le intinde drept-credinciosilor cresdni.prin lupii imbri&Ei in piei di oaie.Ne rugim ca togi cei care au fost vi-zali in acest arricol, dimpreuni cu noi picu intreaga obgte drept-sllvitoare, si avemputerea de a ierta, rAvna de a ne innoi me-reu viata intru Dragoste gi Adevir, intruDomnul nostru Iisus Hrisios.in numelemoi muhor cenici i pdrinlreluiochinf,Arhimqndrif MelchisedecVelnic,storefulm6nEslirii PutnoArhimqndril Vorlolomeu Chiro, storefulmdndslirii Sf6ntul oon cel Nou, SuceovoProtosinghelTeofil Obreio, economulm6ndctirii PutnoProlosinghelPovelNigoleroschimonoh ocov Bdrson,cel moi vechiviefuitor ol mdndstiriiPutnoleromonoh Antonie $tirbon, eclesiorhulmdndslirii Putnoleromonoh oosof Unciuleoc,nepolulp6rinlelui ochinl, core -o cunosculbinepe pdrintelestoref nci dinointe co sceslodin urmd sd devind cilug6rArhidiocon oochim MqlotElenoRohlifchi,Morio Mozureoc doi dintrecei mqi opropiofi ucenicioi pdrinteluilqchinl ,din r6ndulmireni lor27 oclombrie2OlOZivo Ndznuiii Slflntului Cuvbs Dimihie cel Nou,Oeolilorul Bvcvregilu

    s8 / t t l lvt !-A \ ' lONr\HIl { )R / nr. t , 2QtO www.lumeocredinlei,com www.lumeocredinlei.com nr 41 , 20 l0 / l U\ {LA e . l { )N,4 lJ I i )l { / 59

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    30/31

    de pregitire a sinodului".Anumite voci dinpreajmaPatriarhieiecumenice pun ci esreposibil caanti20l2si fie anul mult a;tepta-tului sinod.Oficial insi nimeni nu avansiazio dati, tinAnd cont de sensibilitatea cesruisuDlect.

    troduci. cardurilede si.nitate,FOR conside-ri ci "Ministerul ar trebui si renungea deeaimplemehtirii cardurilor de sinitaie din ur-matoarele rei modveprincipale. . Problzmasecurita;ii ard ri hn organizaEiileivicecareau contesratmaniera de introducere a cir-tilor de identitate electroniceau arS.tat i. enecesar n audit de securitate ublic, externgi independentcare si atestecit de fiabilesunt dispozitivele lectronicen cauzi.Aces-ta este u atat mai necesar u cit carduriledesi.natate or contine;i datepersonale xtremde sensibile.2. Prob/emaprorcclei datebr cacaracter ersznal,a drepalui k'intimitate si alibertayiide con;tiinya. re inadmisibil si semearganainte cu acest roiectcare a nter-zice ccesul la serviciile'medicale elor carenu detin carduri de sinitate sauczre nu le au

    Patriarhul Maxim al Bisericii Ortodoxe;a unei procesiuni-mi-rea orelor de religie nit de membri ai sino-rlgari. Dupi procesiu-ului Sofia,acqtias-aurandruNevskypenffucopiii din Bulgariagipenrru ca acestiaii aibipoiibilitatea rX rt.rdi6r. relisia n icoali. Caii in Romania,srudiuJ ehgleia fost inrerzis

    in scolile din Bulearia odati. cu aiunsereacomunismului Ia iutere. BisericaCino"doxla depus o petigieipenrru introducerea eli-ie de studiu, atit la Minisrerullei ct matefle de studlu, atit la MinisterulEclu?Iiei, it.9i^in arlament.$anseleape-tigiaBisericiisI fie aprobati pai a fi destuidemicl Serghei gnatov,ministrul Educadei,adeclaratci "religia nu poare i predati'inrr-micl Sergheideclaratci "religia nu poare i predati'inrr-un mod dcadem"ic,ar'poate i incuraiati caoate i incurajati cavaloareesengiali e fiecare amilie in parte".la ora acruali, in Bulgaria, eligiaesteore-dati in unele colidoaisubforria unui iursoptiond.

    FOR considerS.i introducereaardului

    CU

    Mdd6l in ocob

    in JhraBeiugului untmulti martiri,nu

    Givru,taPetrudin Pocola ftcut inihisoare

    soldagiimperiuluiaustro-ungarn timpulluptelordin BeiusDenrru i icesta si mir-turiseacredinr. i'ind.-rra si oooorul aacela;i ucru.'Evenimentula a"ui loc tntimpuJ n carepreotul Mihail a merscumai mulgicredinciogiin Sanmartin i sus-gini pe confra$ior din Beiug. cestai in-demnape credinciogii nu aibi increderein preogii reco-catoliciii interesulor este"dea slugirnici eamul ibisericatriinilor".

    A fost bitut de citre hincherigi dus acaside credinciogiiii iar la citwa zilea muritdandu-si ufletulDomnului frri si-si nti-.r.r..rJdin,". '' j

    r l - . t tAlituri de popq Florea,Givruta Petrugipopa Mihail, conform unor insemnlri maivechi,aumurit mai multe persoanen cadrulacelor confruntiri in ca.re entru a restabiliordineaa fost nwoie de interventia ortelorarmate,

    60 tt l l ,gL{N{ONA}t{LOR/ r .4l ,2010 w.lvmqcrediniei.com www.lumeqcredinlei,com nr. 41, 2Q1O LL|X.IFA .{ON"AHtt.{iR / 6l

  • 7/29/2019 Lumea Monahilor Nov2010

    31/31

    ratcronoloeice:in data"del octombrieorumuluiAn-

    zi,AndreiKuraev firmi.ndci totul nu a ostdecito curiozitateea sa, entru avedea enecroloagei-ar i scris riii".Diaconulmoscovir fosrapoiacuzat epublicaEiaNashaAbhazia" i, ln calitatea adeprofesorrimisdeUniversitareaeStat inMoscovai predeaa UniversitateainAbha-zia, r i agent lsecurititiiuse, vAnd isiuniin republicile ndeRusil rr. dif.ti,. interese.

    acesteia.Ca risouns acestia -au boicotarconferinqade {a Academia eologici gi i-auspussi piece din Moldova.Reamintim ci diaconul rus a semnatgimanualul scolar "Bazeleculturii ortodoxe"implementat in Rusia si carese doregtesifie introdus acum si in scoliledin reoublicaMoldova. Cireva sficuiii din recenri operia diaconului Andrei Kuraev: ,,Cincizecideani in.urmi de-asupra imintului a zburatun avlator necunoscur iminui. Dar vesteadespre zborul siu a umplut de bucurie in-treaganoastri gari. $i acum noi cu mindrie .spunem: noi sintem concetitenii lui IuriGagarin, primul cosmonautdin lume. [...]

    si apa4ini diferitelorpopoa-re9i religii...t'

    De cum oarte implui teabonezia cuistaumel onohilor.Trimiliepeelefonuliu mobilunSMSanumirul Cl5, u extulM nsofite ume, renumetiadresaompleti.Dupde itrimisMS-ul,ei rimievistaaadresapecificati,ncutiaapo5tald.Costulnui bonamententru lunieste e9 euro+ TVA 9o/o).[xemplue ms: M ogdanonescu,str orilor,r3,BlA43,cB,Ap 8, rasov,udet rasov,od 00051

    Numirul676 stealabilumain elelelerange,odafoneiCosmote.'Daciutilizezinabdiagrentdeelefonieobili, ontravaloareabonamentuluievistei9euro TVAacursulNRdin iua miterii'fdc"turiDa,aphrei:tractun misi eoperatorule elefonieobili. aci tilizezicarteli replttite,cqntravaloarcabonamentuluievistei,sea cideain reditularteleie areutilizezi.Pemruetilii,pq$peh[ur.nprule elefon a arif ormal,e uni ini vinerintre rele0-18.Livrarealevistelincepeirtldrymedjatrm daci M5-ule bonaresterimisan; e ata e 0 uniincurs.

    De ce mi abonez?o e mult mai simplu primescevista irectacaseo e sigur nu pierd ic iun numdr l evisteio e maiieftin - pdnd a20o/oeducereCummi abonez?o simplu! achitcontravaloarea bonamentului irect a bancd au aori-ceoficiu ottalincontulSCOfertaSRL, ontul BANROl3RNCB 08800239 60001,BCR, ucursalaMogilor, od iscalRl5594629o completezalonul e abonamenti il trimit prin pogi sau ax a redacfie,impreund ucopia hitanlei ar eac e ovada ldlii