PROBLEMEDE

LITERA TUR~~SIg

E~STETICAM .. BAHTINTraducere de

N ICOLAE ILIESCUPrefata de

MARIAN

VASILE

1).1. EaxmUH

BOrrpOCbI JII1TEPATYPhI H 3CTETI1KI1MOCKBa,

(\Xy n.mKCCTBCRHallmnepaTypa)},\~l':l

Bucure~ti,

1982

Editura UNIVERS

bilitati de devenire, de dezvoltare, de modificare. Ca rezultat al actiunii infati~ate in roman, nimic in acest univel's. nu_ e dist:'us, refacut, modificat, creat din nou. Se conflrma claar lclentitate,a ,a tot cea fast la inceput. TimpUl aventutii nil lasa urme . . Acesta este primul ti.p al romanului antic. Asupra anu~lt.?r aspecte \~om ave~ prilejul sa mai revenim in legamra cu eva~utl.(:uItenoara a asimiHirii tinipului in roman. Am mal aratat ca acest 'tip romanesc, in speci,al unele ~:specte~le l~i (mai ales timpul aventilrii) capata, in istoIla ultenoara a rOllanului, 0 mare vitalita,te si elasticitate. .

Sa tr~cem la cel de al doilea tip al romanului antic, pe care il vom numi conventional ,,1"Oman (wenturi $i de demoravuri .

In sens strict, in acest tip se incadreaza doar doua opere: Satiriconul Iui Petronius (care s-a pastrat in fragmente relativ mici) ~i Miigarul de aural lui Apuleius (pastrat in intregime). Darelemente importante ale acestui tip sint reprezentate ~i in aIte genuri, mai eu seama in satire (precum ~i in diatriba elenistioa), apoi in unele variante ale literaturii hagi'Ografice ore~tine timpurii (viata plina de pacate, incarcata de ispite, apoi criza ~i rena~terea amului). Ca baza a analizei noastre a celui de-al doilea tip aJ romanului ,antic vom laa Miigarul de aural lui Apuleius. Apoi ne VOll referi ~i la trasaturile alto I' variante (modele), care s-au pastrat, ale acestui tip. Cel de ,al cloilea tip frapeaza, in primul rind, prin imbinarea timpului aventuri'i eu timpul moravurilol', cee8 ce ~i vrem sa exprimam definind acest tipca "roman de aventuri ~i de moravuri". Insa, desigur, nu poate fi vorba despre 0 imbinare (asamblare) meoanica a acestar timpurL Prinaceasta imbinare, cele doua timpuri i~i modifica esential 8spectul in conditiile unui cronotop absolut nou, creat de 8cest roman. Astfel, aid se form-eaz'aun nou tip de timp al aventurii, net deosebit decel grec, preCum ~i Un tip special al timpului mocavurilor. Subiectul Miigarului de aur nu apare deloc oa un hiat extratemporal intre doua momente invecinate ale unei serii a vietii reale. Dimpotriva, tocmai c1rumulvieW eroului (Lucius), in momentele sale esentiale, constituie subi. ectnl acestui l'oman. Darlnfati~area acestui drum a1 vietH are doua particularWiti proprii, care c1etermina caracterul deosebit al timpului inaceSt roman ..

lata aceste partkularitati : 1. drumul vietii lui Lucius misterele antice au fost influentate din ce in ce mai mult este prezentat in ve~mintul unei "metamorfoze" ; 2. drude reliiile orientale, eu formele lor specifice de meta?nul vietii se contope~te eu drumul real al calCitoriilor, al ?1?1:foza.In aceasta serle a evolutiei seafla ~i formele peregrinarilor lui Lucius prin lume in chip de magar. lilltl~le ale .cultului ore~tin. Tot aici intra !;)iacele forme Drumul vietii in ve~mintul metamorfozei este prezenmaglCe rudlmentare .ale metamorfozei, care emu extrem tat, in roman, aUt in subiectul principal, viata lui Lucius, de l;~spin~litein se.colele l-:-II 'ale erei noastre, practicate .c1t ~i in nuvela intercalatii despre Amor ~i Psyche, care de C!lVer~l arlatam, devemnd unul dintre fenomenele cu~ rente, solid-e, ale epocH. este varianta semantica pa:ralela a subiectului principal. Metamorfoza (transfprmarea) - in special metamorCe~ de a tI'eia r.amifi!oatie 0 constituie vi.ata ulterioara foza omului - aliHmi de identitate (de asemenea, in spea mOhvelor me1Jamorfozei in folclorul proprlu-zis. Desicial, identitate,a umana) apartin tezaurului foJ.dorului uni, gur, acest folclar nu s~a pastrat, darexistenta lui ne este versal dinaintea a:paritiei claselor. Metamorfoza ~i idencunos?u~a ~in influentele !;)ireflectarile lui 'in literatura titatea se imbina organic in imaginea folclorka a omului. (de pllda, m aceea~i nuvela despre Amor ~i Psyche la Apuleius). Aceasta imbina,re se pastreaza intr-o formadeosebit de clara in basmul.popula!T. Irrwginea omului din pove$ti .In, sf~~!;)it, cea de a patra ramificatie 0 constituie evo- cu toata diveQ'sitatea folclorului fantastic - este intotIU.tl~l~ell m~tamorfoz'ei ,in literaturiL Tocmai aceasta ramlflcatle ne mteI'eseaza aiel. deauna struoturata pe motivele metamorfozei $i identitatii (oridt d:e cliversa ar fi, la dndul sau, inca,rcatura con.~e intel:ge de la sine ea evolutia ideii metamorfozei creta a acestor motive). De la om, motivele metamorfozei l~. hteratura nu are loc faTainriurirea tuturor celorlalte c~ld~ dezvoltare enumerate de nol. E suficient sa rele~i identitatii tree ~i asupra intregului univers uman: v~~ mflue~ta tr";ditiei misterelor eleusine asupra trageasupra naturii ~i lucrurilOT create de omul insu~l. Despre dlel grece~tL D~6Igur, nupoate fi pusa la indoiala inf1uparticularitatile timpului basmelor populare, unde este enta fo.~melor fllos?f~ce ale ideii metamorfozei asupra lirelevata metamorfoza ~i identitatea imaginii omului, yom ter~turll, .precum !;)lmfluenta folclorului, despre oare am vorbi ulterior, in legatura cu Rabelais. mm vorblt. In antkhirtate, ideea metam.orfozei a parcurs un drum I~vel~~ul mitolo?i?al metamorfozei (transformarii) foarte complex ~i ramificat. Unaclintre ramificatiile