machiavelli si renasterea italiana - william j. connell si.....{rgume.ntul pentru o-solidd...
TRANSCRIPT
S&$Tttrff|;13#;ff;i;1qTe s-a concenhat asupra istoriei31iei ry.$" gi construcliei .rurui.-'in
ryffy,n;'i?":;jtr;:,y:wff*"HffiI{#i:;y:;:;iw:_.f;n:;xx:;;,ityii:t"b"T* cu Fred r-. C*Oupne, i6idi,*:^!y colaborare cu lnar"i Zoui,,"r^(y,:), Renaissance Essays II (1993)vryilegiu si rdscumpdrare tn ftorenfi
WILLIAM J. CONNELL
MACHIAVELLI$r
RENA$TEREA ITALIANASfudii
Traduceri de:
Gabriela Tdn[sescu qi Lorena Stuparu (din limba englezd)Ioana Drigulin (din limba italiani)
Edifie ingrijitd de Gabriela Tdndsescu
Prefa
CUPRINS
Prefa
Capitolul I
Machiavelli despre cre$tere ca scop (telos) al statului*
Unul dintre scopurile majore binecunoscute ale cercetirii Renaqteriiin ultimele decenii a fost reconstruclia contextului istoric al scrierilor luiNiccold Machiavelli. indemnuri la formularea unui Machiavelli ,,contextua-lizat" s-au fdcut fie ca reaclie la interpretdrile idealizate ale trecutului, fieintr-un efort onest de a rezolva interpretdrile deosebit de eterogene avansateasupra unui numdr relativ restrdns gi privilegiat de texte. inlelegerea ideilorlui Machiavelli prin punerea lor ,,in context" a fost un scop drag membriloraqa-numitei ,,$coli de la Cambridge" de istorie a gdndirii politice, dar acegtispecialiqti nu au fost singurii care au cercetat mediul politic Ai intelectual allui Machiavelli pentru a rispunde la ceea ce Felix Gilbert obiqnuia sd
numeasc[ ,,problema Machiavelli"l. in absenfa unui consens asupra luiMachiavelli - anumili cercetdtori il considerd inci un consilier al tiranilor, intimp ce allii il vid ca pe pledant al republicanismului aristotelic moderat -existd ceva eminamente ralional in examinarea ideilor gi evenimentelorcontemporane lui care ajuti inlelegerea semnificaliei unor importante frazegi pasaje qi, deopotrivi, a intenfiei generale a autorului.
intr-adevir, apelul la context nu a fost cu adevdrat nou in cercetarealui Machiavelli, el fiind dezvoltat deja in cercet[ri anterioare. Realitatea este
c5 cei mai mulli istorici care l-au studiat pe Machiavell au aparlinut unuigrup sau altul care a accentuat un anumit ,,context" machiavellian in dez-voltarea interpretdrilor proprii. Astfel, Meinecke, Chabod gi allii au preferats6-l studieze pe Machiavelli din perspectiva diplomaliei internalionale a
* Studiu publicat anterior in Romanian Review of Polilical Sciences andInternational Relations, Tom. IV, w. 1,2007,pp. 127-140; gi inilial inHistoriansand ldeologues: Essays in Honour of Donald R. Kelley, Anthony Grafton gi J. H.M. Salmon (eds), Rochester University Press, Rochester,200l, pp. 259-277. Otraducere in italiand a fost publicatd.in Storia e politica, n.s. l, nr. I (2009), pp.35-56.
t A se vedea colec,tia Meaning & Context: Quentin Skinner and his Critics, ed.James Tully, Princeton, 1988, indeosebipp.29-67 (Skinner), pp. 194-203 Q.{achanTarcov), pp. 218-228 (Charles Taylor) ;i pp. 246-273 (partea centrald ardspunsului lui Skinner).
15
WILLIAM J. CONNELL
inceputului de secol XVI2. Acegti istorici au accentuat politica puterii,realismul in scrierile politice gi istorice gi transformaiea monarhiilornafionale ale Europei in state modeme. Textele pe care ei le-au privilegiat aufost Principele qi depegele din Franfa, Germania gi curtea papale. TJn al$9il9a grup de specialigti au preferat, in schim6, si-l inierprereze peMachiavelli in contextul politicii republicane a Florenfei gi al relaliilor ei cutradilia gdndirii republicane clasice. eercetdtori precum Hans Baron, J. G. A.Pocock gi, mai recent, euentin Skinner gi John Najemy au tins si vadirepublicanismul din Discursuri asupra primeloruui" iarli ale lui ritusLivius ca indicare a credinfei politice autentice a lui Machiavelli qi au tratatPrincipele intrucdtva ca excepfie in opera lui Machiavelli3.
un]i au suslinut c6 diferenlele evidente dintre ceea ce se poate numiabordare ,,intenafionalisti" gi abordare ,,republicand,, a lui Machiavelli auderivat din schimbirile substanfiale in propriile idei politice ale autorului,schimbdri care ar fi survenit in perioada dintre incheierea lucrdrilorPrincipele gi Discursurr*. Dar, cei care au studiat stilul gi imaginarul gi, chiarmai_important, antropologia gi etica lui Machiavelli au confiinat in iepetaterdnduri o consecvenld fundamentali a concepfiei lucrdrilor majoie ale
2 Friedrich Meinecke, Die ldee der staatsrason in der neuren Geschichte,Miinchen&. Berlin, 1924; Eugenio Dupre Theseider, Niccord Machiaveili dipromatico, r,L'arte della diplomazia nel euattrocento, como, 1945, indeosebi pp. lg7-204Tupla relazioniveneliene; Federico chabod, scritti su Machiavelli,Tbrino, 1964;Sergio Bertelli, ,,Machiavelli e la politica estera fiorentina,,, in studies on
. Machiavelli, (ed.) Myron P. Gilmore, Floren{a, 1972,pp.3l_72.' Hans Baron, ,,Machiavelli: The Republican citizen and Author of The prince,,
(1961)' in a sa In search of Florentine Civic Humanism,pinceton, l9gg, II, pp.l0l-151; J. G. A. Pocock, The Machiqvellian Moment: Florentine politicalThought and the Atlantic Republican Tradition,princeton, 1975; euentin Skinner,Machiavelli, New York, l98l; idem, in Machiaveili and nepitticanxm, ed...Gisela Bock, Quentin Skinner qi Maurizio viroli, cambridge, tsso, pp. r2r-r4r;293-309; John M. Najemy, Between Friends: Discourses o/power-and Desire inthe Machiavelli-vettori Letters of r5I3-1515, princeton, 19"93. vezi, de asemenea,william J. connell, ,,The Repubrican Idea", in James Hankins (ed.i, RenaissanceC ivic Humanism : Reapprais als and Refl ections, Cambridge, 2000, pp. I 4_29.a ..{rgume.ntul pentru o-solidd distincfle intre principele si Discursuri pe temeiulintenfiei, conlinutului gi datei redactdrii a fost formulat de J. H. Hexter, ,,Seyssel,Machiavelli & Polybius VI: The Mystery of the Missing Translation", studies inthe Renaissance, 3, (1956), pp. 75-96; qi Baron, ,,Machiavelli: The RepublicanCitize.f'- A se compara remarcile lui Felix Gilbert, ,,Machiavelli in ModernHistorical scholarship", in Italian euaterly 14 (1970), p. 25 n.20. Asupra uneitendinle indelungate de grsire a unor,dihotomii" in opera lui Machiavelli, veziDante della Terz4 ,,The Most Recent Image of Machiavelli: The contribution ofthe Linguist and the Literary Histori ao'', Italian euarterly, 14 (rg7 r), pp. 9 r - 1 r 3.
t6
Tt 1." .accenruat politica puterii,ce ,;l transformarea monarhiilorIil* p: care ei le-au privilegiat au,-.*uy.u gi cur-tea papala.fun alrn schrmb, sa_l interpreteze perne a Florenlei qi al ,"tu1iito. .i i.,Stori precum Hans Baron, J. G. A.5i. John Najemy au tins ,a uuOa,rimelor zece cdrli ole tui Titusltrce a lui Machiavelli gi au tratat"ri \{achiavelli3..ente-dintre ceea ce se poate numipubJicand,' a lui Macliavelli au
'priile- idei politice ale autorului,rda. dintre incheierea lucririlorrrdiat stilul gi imaginarul qi, chiarrnravelll au confirmat in repetateonceptiei lucrdrilor majore ale
in. der- n eur en G e s chichte, Mtinchen
:::,2 !:"n ia.vet t i dipt o m ot i "o,.-
i-,rmo, 1945, indeosebi pp. 197_204crttn su ,Vachiavelli, Torino, 1964;est€ra fiorentina',, in Sfudies on1972, pp. 3I-72.itizen and Author of The prince,,{um11ism, princeton, l9gg, II, pp.an \[oment: Florentine potitic)l
-F..,r:", 1975; euenrin Skinner,
inmelli and Republicanism, ed,.r. tambridg-e, 1990. pp. 121_141;'tscourses of power and Desire iiI_..to:,' 1993. Vezi, de asemenea,
1me; Hankins (ed.), Renqissqncer- a.mbndge, 2000, pp. 14_29.nctpele Si Discursur,l pe temeiultfl$u1 dil. H. Hexter, ,,Seyssel,-tu:r_rg Translalion", Stuiies inr...Jfachiar.elli: The Republicant:l}+ ,Machiavelti in Modern
.1?lOl, p. 25 n. 20. Asupra unei
- m- opera lui Machiavelli, vezi
\{achiar elli; The Contribution oftufierly, 14 (197l),pp. 9l_113.
Machiavelli despre cre;tere cq scop (telos) al statului
sercetarului florentin5. Aga cum a demonstrat Felix Gilbert, in orice caz, celedoud abordiri pot constitui o sintezd odatd ce metoda istoricilor cuprindedeopotrivd modul in care cetdlenii Republicii florentine au privit lumea dinafard gi modul in care ea i-a perceput pe ei6.
intr-un alt efort de a elimina cezura dintre interpretarea ,,interna-flonalistS" qi cea,,republican6" a lui Machiavelli, cAliva specialiqti au indicatrecent un alt context pentru cercetarea lui Machiavelli, anume statul teritorialin Toscana administrati intre secolele al XIV-lea gi al XV-lea de Florenla7.
Propunerea ar p[rea sd aibd sens dat fiind ci in ,,dominionul" florentin
[suveranitatea Florenfei] - teritoriul care se intinde intre zidurile oraqului qi
granilele politice externe ale Republicii - qi-a fEcut Machiavelli ucenicia inarta guvernirii. In pozilia de cancelar secundar el a supervizat corespondenlacu oficialii dominionului; ca secretar al comitetului Cei Zece pentruLibertate gi Pace lDieci di libertd e pacef a contribuit la conducerea
domeniului apdr[rii teritoriului florentin; qi in calitatea sa de cancelar al
comitetului Noud pentru Militia lNove fficiali del'ordinanza e milizia
florentinal Machiavelli a alcdtuit gi antrenat trupele dominionului. Mai mult,scrierile lui Machiavelli din perioada in care era oficial al cancelariei relevd
atenlia deosebiti acordatd mecanismelor guverndrii teritorialet. Dat ceea ce
5 Pentru cea mai puternicl afirmare a coerenlei gAndirii lui Machiavelli, vezi
Gennaro Sasso, Niccold Machiavelli. Storia del suo pensiero politico, vol.2,Bologna, 1980-1993. Mark Hulliung, Citizen Machiavelli, Princeton, 1983;
Sebastian de Grazia, Machiavelli In Hell (Princeton, 1989); Hanna Fenichel
Pitkin, Fortune in a Woman: Gender and Politica in the Thought of NiccoldMachiavelli, Berkeley and Los Angeles, 1984; gi Victoria Kahn, MachiavellianRethoric: From the Counter-Reformation to Milton, Princeton, 1994,pp. 15-59,
argwrenteazd. fiecare intr-un mod original, un singur Machiavelli.6 A se vedea in special Felix Gilbert, ,,Florentine Political Assumptions in the Period
of Savonarole and Soderini", in Journal of Warburg qnd Courtauld Institutes,20(1957), pp. 187-214; Si idem, Machiavelli and Guicciardini: Politics and Historyin Sixteenth-Century, Floren1a, (ed. rev.), New York, Norton, 1984. Pentru o altd
tralare a schimblrii mutual a percepliilor asupra unei republici italiene gi asupra
lumii din afard, vezi William J. Bouwsma, Venice and Republican Liberty:Renaissance Values in the Age of the Counter Refarmation, Betkeley & LosAlgeles, I 968, indeosebi pp. I 62-25 l, 417 -482.
7 Elena Fasano Guarini, ,,Machiavelli and the crisis of the Italian Republics", inMachiavelli and Republicanism, pp. 17-40; Giovanni Silvano, ,,Dal centro allaperiferia. Niccold Machiavelli tra stato cittadino e stato territoriale", Archiviostorico italiano,150 (1992), pp. 1 105-1 141.
8 Fredi Chiappelli, ,,Machiavelli as Secretary",in ltalian Quarterly, 14 (1971), pp.2l-44, a sugerat cI gAndirea lui Machaivelli ar putea fi descoperitd in nuce inaceste scrieri, dar ci Machiavelli rezttltat [apoi] a fost dezbricat de multe calit6{iesen{iale. Jean-Jacques Marchand, Niccold Machiavelli. Il primi scritti politici
t7
WILLIAM J. CONNELL
este probabil cel mai -surprinzdtor
este c[, in contrast cu experienfadiplomatic[, a cirei influenld asupra scrierilor tirzii a fost demonstrati,existd o disjunclie intre munca lui Machiavelli in administrarea teritoriala aFlorenlei gi dezbaterile de mai tdrziu din principere
si Discursuri.In ciuda multelor afirmalii care au fost fbcute cu referire la
Machiavelli qi la dezvoltarea conceptului de stat modern, a existat unprimitivism categoric in modul in care a tratat administrarea efectivi astatelor de cdtre propriile lor guverne. Desigur, Machiavelli nu era weberian.In opera lui existd pu{nn consideralie pentru cregterea birocrafiei, revoluliajuridic[ de la sfdrgitul Evului Mediu sau aparilia economiei capitaliste.
Departamentul de guvernare pe care l-a tratat cel mii amplu a fostcel militar gi, in privinla lui, Machiavelli a fost nu doar nejusiificat deidealist, ci gi depdgit din punct de vedere tehnice.
Deosebit de relevati este trecerea aproape sub ticere a doud domeniiale construirii statului in Florenla Renagterii care au fost amplu investigatede istoricii moderni: cancelaria lcare realiza conducerea serviliilor civile] qifisculr0. Degi cancelaria era domeniul administraliei pe care Machiavelli ilcunogtea cel mai bine, nu s-a referit la el nici m6car o datd in Discursuri sauin Istoriile florentine. Doi cancelari, Leonardo Bruni gi poggio Bracciolini,sunt amintili ca,,istorici,ftrd sd existe vreo menliune a serviciului lor inguvernarea florentinirl. Singura persoand menlionaid in Istorii in calitate sade ,,cancelar" a fost Cola di Rienzo, o personalitate pe care probabilMachiavelli a admirat-o, dar care a abandonat domeniur in 1347, c6nd a
(1499-1512). Nascita di un pensiero e di un stile, padova, lg7s, un studiuexemplar, a stors cdt de mult a fost posibil din lucrdrile timpurii, dar a g6sit maimult stile decdl. pensiero.
' Piero Pieri, 1/ renascimento e la crisi militare italiana, Turin, 1952. Felix Gilbert,,,Machiavell: The Renaissance Art of war", in The Makers of Modern strateg,,,3'd edition, (ed.) Peter Paret (Oxford University press, Oxford, New york, 19S6;,
.^ pp. 1l-31, a fost doar mai inlelegltor cu Machiavelli.t0 Asupra fiscului in relalie ci consolidarea statului, vezi Anthony Molho,,,L'amministrazione del debico pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo',, in 1ceti dirigenti nella Toscana del Quattrocento,Monte oriolo, papafava, 19g7, pp.l9l-207; si idem,,,Lo stato e la ftnanza pubblica. Un' ipotesi basata sulla stariatardomedioevale di Firenze',in Origini dello Stato. Processi diformazione statalein hqlia fra medioeva ed eta moderna, Giorgio chittolini, Anthony Molho, &Pierangelo Schiera, Bologna, 1994, pp. 225-280. Asupra cancelariei, veziindeosebi Alison Brown, Bartolomeo scala, 1430-1492. chqncelor of Florenla:The Humanist as Bureaucrar, Princeton, 1979,pp. 16l-192; gi Robert Black, ,,ThePolitical Thought of the Florentine chancellors",in Historical Journal,zg {0tgq,pp.991-1003.
tt Istorie Florentine, Proemio, in Tutte le opere, Martelli (citatd in continuare caIstorie),p.632.
18
t.. ..1 in contrast cu experienfa
"TJ..l tArzii a fo.t a.ronrtru!]arelli in administrarea teritoriald a'rinc ipel e qi D iscurs uri.'e. au fost fhcute cu referire laui de stat
- modern, a exislat un
.1 *gt administrarea efectivd argur, Machiavelli nu era weberian.
rru .cre;terea birocraliei, ..uoiu1iu
arigia economiei capiialiste.
T I-1 rrarat cel mai amplu a fost1,_."rfoo nu doar n.lu.iin"ut-J"lntc-.proape sub ticere a doud domenii
:^:T- au fosr amptu investigater conducerea serviciilor civile"l giinisaafei pe care Machiavelli il:r,micar o dati in Discursuri sau
3j_"*lt 9i Poggio eracciolini;eo mengiune a serviciufui foilnrendonate in Isturii in calitate sa
_persolalitate pe care probabilonat domeniul in 1347, c6nd a
n, srile,. padova, .I975, un studiur lucrifl'le timpurii, dar a gdsit mai
"lj?":Turin, 1952. Felix Gilberr,The ,Vakers of Modern Strategy',Press, Oxford, New Vort, teSZ;,selIi.
1arut3i .vezi Anthony Molho,f._i.t^lirilOicesimo secolo,,, in 1ronte_ Oriolo, papafava, 19g7, pp.-.u
Yo' iporesi Uurutu iuttu siariuto.
lr.oc 11 s i di form az ione s tutale)"Chinolini, Anthony Molho, &
;;oy.. _ Asupra cancelariei, vezi
t O: 1.0.9 l.^ C ha nce I or of Ftoren
Ja :
:_16,:.-i92; si Robert lilack, ,,Th"n nrybrical Journal,29 .19g6),
Vfartelli (citatd in continuare ca
Machiavelli despre clestere cq scop (telos) al statului
preluat puterea la Roma qi s-a declarat tribun12. Machiavelli arati aceeagilipsd de interes pentru chestiunile fiscale. Argumentul din Discursuri qi dinArta rdzboiului impotriva opiniei comune cd ,,banii sunt tendoanele [putereafrzicd a] rdzboiului" subliniazd punctul de vedere consecvent sustinut cdfiscalitaiea ar putea fi un factor secundar in guvernarea statelorl3. Fiscul unuistat ar putea reflecta ,,himicia" cetdlenilor luila, dar doar avufia nu i-arpemite;6 gdseasci soldali buni cdnd ar fi nevoie ie ei. in Istoriili.florentineel a discutat impunerea (taxarea) prin Catasto [cadastrul] din 1427 in primulrdnd in termenii bdtdliei politice dintre grandi Si popolols. El a omis rolulcentralizator formidabil al cadastrului cdnd discuti impunerea lui indominion; qi pare a fi privit cu simpatie rezistenta cu care locuitorii dinVolterra i s-au impotrivitr6. Discutdnd despre francezi, Machiavelli a sugeratcd lipsa uniformitilii fiscale i-a ajutat sd pistreze regatul unitl7.
In mod evident, Machiavelli a constatat cd doar o micd parte dinadministralia florentini era demnl de imitat. $i totuqi, s-a asumat odinioaric[ Machiavelli a fost un suslindtor al procesului care a transformat Florenlaintr-unul dintre primele state teritoriale moderne. Un promotor timpuriu alacestei idei a fost Francesco Ercole care, in 1926, a scris cd Machiavelli ,,arecunoscut... tendinla oragului-stat de... a se transforma, intr-un fel sau altul,intr-un stat teritorial gi unitar"lt. Dar adjective ,,unitar" gi ,,teritorial", aqa
cum au fost folosite de Ercole, ne indue cu totul in eroare. Unul dintremotivele pentru care Machiavelli s-a remarcat intre scriitorii politicicontemporani lui a fost ci a respins acordurile juridice qi institulionale
12 De observant asimilarea care se produce cAnd Machiav elli, Istorie, i. 3 t, p. 653, se
numeste pe sine ,,Niccold di Lorenzo, cancelliere in Campidoglio", folosind formatoscand a numelui de botez a lui Cola. Machiavelli a p[strat forma dialectali,,,Cola", pentru o altipersonalitate istoricd, ,,ColaMontano",inlstorie, Vii 33, p. 814.
13 Niccold Machiavelli, Discorsi sopra la prima deca di Toti Livio,li l0,in Tutte leopere, ed. Martelli (in continuare Discorsi), p. 159; idem, Arte della Guerra,Yii,inTutte le opere, p. 386.
ta Istorie, Proemio, p. 633, cu referire la rdzboiul Floren,tei cu Filippo MariaVisconti.
ts lbid., iv. r4, p. 722-723.tu lbid.,iv.i 5-7, pp.723-725.t7 Il Principe, Giorgio Inglese (ed.), Torino, 1995, (in continuare Principe), iii. 10, p.
13.18 Francesco Ercole, La politica di Machiqvel//, Rome, 1926, pp. 106-107. Pentru
perspective similare asupra lui Machiavelli qi a statului modern, vezi AlfredSchmidt, Niccold Mqchiavelli und die allgemeinde Staatslehre der Gegenwart,Karlsruhe, 1907; Leonhard von Muralt, Machiavelli Staatsgedanke (Basel, 1945),p. 35; qi Herfried Munkler, Machiqvelli. Die Begrundung des politischen Denkensder Neuzeit aus der Krise der Republik Florenz, Frankfurt a.m., 1984, pp. 329-337.
t9
WILLIAMJ. CONNELL
c-onvenfionale de tipul stat teritorial. Aga cum vom vedea, Machiavelli arrmas^susfinitorul consecvent al unui mod complet diferii de guvernare.Intrucdt, peste tot in scrierile sale, florentinul a argumentat impotriva statuluiteritorial gi in favoarea unui imperiu republican
-expansionist'. Dorind si se
elibereze de greqelile prezentului, Machiavelli s-a idzvrdtit astfel impotriva,,contextului" sdul9.
cea mai precauti. formulare pe care Machiavelli a fdcut-o proprieiperspective asupra expansiunii teritoriale poate fi g[sitd in cartea t, c iiotul6, din Discursuri. Aici,.
^intr-un pasaj iare a iost uneori gregit inleles,
Machiavelli a examinat diferenfele car.. disting o republici cuiazapopulari,precum Roma, de o republicd aristocratici cu bazi restr6ns6, precum veneliasau Sparta. cele dou6 tipuri de republici sunt prezentate posibilului fondator{ry:i republici impreund cu o importanti aregere. aiu
""m o exprimi
Machiavelli, ,,Dacd cineva ar dori s6 conduci o noui ,.prr'bli"e, er ar avea deexaminat dac[ doregte ca ea si se extindd (ampliasse)in dominalie qi putere,precum Roma, sau si rrmdni in granile restrdnse. in primul caz, este necesara o conduce [aqa cum este condusi] Roma (cu o constitufie populare)... il;idoilea c1z, po[i (nuo! f o conduci ca pe Sparta gi ca pe Venelia (cu oconstitufie aristocraticd). Dar, intrucdt
-e*pinsiuneu .ri" otravd pentru
republicile de acest (ultim tip), cel care le infiinleazi trebuie s6 interzicdachizi[ionarea de noi teritorii (lo- acquisire) in orice fel posibil, il;;;;atunci cdnd astfel de achizilii sunt agezate pe o republice slabr, ele constituieinvariabil ruina ei"2o.
comentatorii moderni au interpretat uneori acest pasaj ca stabilindalternative la fel de adecvate pentru fondatorul unei repubii"irt. iotoli,pasajul a fost in aga fel construit ca pentru a conduce cititorul sr considere adoua alternativi mai pulin dezirabil[. Astfel, Machiavelli a folosit opersoani a treia abstracti atunci cand vorbegte despre fondatorul uneirepublici precum Roma, dar a schimbat-o la un rer condescendent (cu verbul
tn1.r" comp-a_r1-Joseph B. strayer, on the Medievar origins of the Modern state,
Princeton, 1970, al cdrui stat ,,modern'l ar fi displdcut "ulig*-F t ri Machiavelli.Pentru contextul florentin, vezi Lauro Martines, Lavlers and statecraft inRenaissance Florenla, princeton, 196g, care poate fi cititn ca o descriere a lumiidin care Machiavelli cduta sd scape.
20 Discorsi,i. 6, p. 80.
" a11eao. Bonadeo, ,,Apunti sul concetto di conquista e ambizione nel Machiavelli esull antimachiavellismo", in Annali dell'Istituto orientale, 12 (1970), pp. 245-260;idem', ,,Machiavelli on waq and conquesf', Ir pensiero poiiri"i,"iitol+y, pp.334-361. Pocock, Macjttalte-lttyn Mgmint,pp. ]fi!-|f1}, i_a Oat dreptate 9i la felHarvey C. Mansfield, Jr., Machiavellian Virie,Chicago, lSS6, pp. iS_92.
l,.r- r'om vedea, Machiavelli alll(ru complet diferit de guvernare-ru.u_t a argumentat impotriva statului'ublican expansionist. Dorind sa- Je-arelli s-a rdmrdtit astfef impotriva
:are Machiavelli a fdcut_o proprieiooare fi _sesitd in Cartea f,
"apiiofuilare a fost uneori gr.li, int.l.r,srln_s o republicd cu iazapopulard,
-:"_ b-t restrdnsd, precum Venetia
unt prezentate posibilului fonautt,n-ri ale_eere. Aga cum o exprimd1e
o,loud.rgpublicd, "t
u, uu.u J"T!:::y in dominafie ei prt.r.,T*.^h primul caz, este necesarr_cu o Lonstitufie populara;. . in ai: tpuy $r ca pe Venelia (cu o:xpansiunea este otravd pLntrue infiin.teazi ftebuie sd interziclI in o11e fel posibil, int u"aie o republici slabd, ele constituie
1 unegri acest pasaj ca stabilindnrolt unei republici2r. Totuli,.?ldu:: cititorul si considere-a
srfel, Machiavelli a folosit orrbegte despre fondatorul uneiun ru condescendent (cu verbui
Machiavelli despre cre$tere ca scop (telos) al statului
puoi) c6,nd descrie fondatorul unei republici precum Venelia sau Sparta22.Sparta qi Venelia ar fi aqadar republici ,,slabe" intrucdt ele nu ar puteasuporta povara achiziliilor teritoriale.
Machiavelli recunoaqte cd republicanismul non-expansionist aexercitat o anumiti atraclie [asupra lui]. Cn a fost sincer in acestd afirmalieeste confirmat de un pasaj din poemul sdtt L'Asino (Migarul), in care criticdAtena, Sparta gi Florenla pentru a fi supus teritoriul care le inconjoard gi, deasemena, este confirmat de regretul de pe patul mo(ii al lui CastruccioCastracani din Vita lLa vita di Castruccio Castracani da Luccal de a ftcucerit statele vecine gi de a nu le fi ftcut prietene (amici)23. in Discursuri,Machiavelli a scris cd ,,ar vrea sd cread[" c[ o republic[ de lungd duratd arputea fi fondati prin stabilirea ei pe un loc puternic qi prin inzestrarea ei cuat6t de multd putere cdt are nevoie pentru propria apdrare. ,,$i, frrd indoiald,cred ci dacd lucrul (constitulia) ar putea fi menlinut echilibrat in aceastdmanier6, aceasta ar fi adev[rata viald politicd (vivere politico) qi adeviratapace pentru cetate"24.
Dar, citind mai departe, devine clar c[ Machaivelli a consideratalternativa reprezentat[ de Sparta gi Venefia a fi una falsi. intrucdt toateafacerile umane sunt in miqcare, ,,necesitatea" ,,te"" fo\eazd, si intreprinzi,,multe lucruri pe care raliunea nu !i le induce". Alte state au propriile lorinterese gi ambilii qi, inevitabil, ,,necesitatea" rdzboiului afecteazd chiarrepublica cu ambilii limitate. Republica fbrd ambilii va fi confruntatd cu oalegere intre expansiunea in scopul menlinerii libertdlii ei [qi cea intreprinsd]pentru a-gi vedea libertatea extinzdndu-se"26.
Intrucdt Machiavelli a crezut cd nu este posibil ,,s[ fie echilibratacest lucru", a considerat cd era necesar ca, pentru a conduce o republic[, ,,si
22 Folosirea de cdtre Machiavelli a lui tu gi a lui yoi a fost mai complicatd declft aindicat comentariul perspicace, totuqi, a lui Leo Strauss, Thoughts on Machiavelli,Chicago, 1958, p. 77; mai tdrziu aprobat de Gian Roberto Sarolli, ,,Undichirografo inedito del Machiavelli'dictante' e'scribente"', in ModernLanguage Notes, 80 (1965), pp. 58-59. in aceastd privin{d poate fi men{ionat cdarticolul lui Sarolli nu a reuqit sd distingd intre uzul normal al persoanei a douasingular in scrisorile de la magistralii florentini citre ofilerilor lor (un ,,colegial"rz) qi folosirea cutumiari altivoi in corespondenta privatb a perioadei.
23 L'asino, eh. 5, in Tutte le opere, ed. Martelli, p. 966; Yita di CastruccioCqstracani da Lucea,p. 626. Analiza atentd a limbajului lui Machaivelli in acestedoud pasaje confirmd faptul ci niciunul nu contrazice concluzia general5 dinDiscursuri.
2a Discorsi,Ii 6, p. 86.
'5 Din nou, un lu insolegte alegerea inferioard.26 Discorsi, ii.6, p. 86. Pocock, Machiavellian Moment,p. I99, a explicat corect
opliunea lui Machiavelli pentru Roma gi nu pentru Sparta pe motir.ul cd ,,arespinge expansiunea inseamnd a te expune sorlii frrd a cduta sd o domini".
?!j,.!::q:' of the Modern sture,
:1"ut :u siguranp lui Machiavelti.
iI,-l?:2tn and stukuafi inIre n crbtd ca o descriere a lumii
sta e agblzione nel Machiavelli e
::::?!:- 12 (.1s70), pp.245'260;(y.t::-. potitico, 7 (1074), pp.)_Ttss, il dat dreptaie si Ia'feltucaSo, 1996, pp. g5_92.
21
WILLIAM J. CONNELL
fie gdndit cel mai onorabil rezultat" gi s6 fie stabilit regimul intr-un astfel demod incdt, ,,chiar dacd necesitatea ar trebui s6 inducd
"itinde."u, el [regimul]
ar .fi capabil sd apere ceea ce a ocupat". Sparta qi venefia, t.pnbti.itirafiunii, nu au fost conduse av6nd imperiile drept ,.op, qi ambele gi-aupierdut in perioade scurte imperiile pe care necisitatea le-a fo4at sa ledob6ndeasctT . Doar oragele-state germane din wemea lui Machiavelli eraucapabile si fie libere (gi, de asemenea, puternice din punct de vedereeconomic gi militar) fiind in acelagi timp ne-achizitive - dar aceastd situaties-a datorat siturrii lor sub proteclie imperiald28. Dacd o astfel de protecfie arfi inldturati, presupune Machiavelli, qi germanii ar fi obligali s6 se extindidacd ar dori si iqi apere libertatea.
Argumentul lui Machiavelli este afirmat at6t de deschis incdt arputea fi ugor trecuti cu vederea mdsura in care solidarizarea sa cuimperialismului republicii ,,necesitifii" a marcat o semnificativd rupturi deteoreticienii republicani timpurii. pentru platon, Aristotel gi cicero scopulguverndrii a fost insuflarea virrulii cetdlenilor unui regim. in scrierile luiMachiavelli imperiul ia locul virtulii ca scop al republiiii. Astfel, platon giAristotel au condamnat expansiunea teritoriali intrucdt au crezut cdoragele-state qi.ar pierde abiliiatea de a modela eficient cetdtenii atunci cdnddevin prea mari. Polis-urile mari gi-ar pierde caracterul ,potitic;t. intreautorii romani, puncte de vedere similare au fost exprimate de istoriciisallustius qi ritus Livius, dar nu qi de cicero in una dinui cele mai influentedisculii asupra problemei imperialismului. in De fficiis lDespre datoriel -un text pe care Machiavelli il gtia din copilirie - cicero a susfinut cdimperiul a fost o consecinld a virtulii romane3O. Deqi pozilia lui cicero era
" Aici, a$a cum s-a remarcat adesea, Machiavelli a ignorat renagterea uimitoare aganselor vene,tiei dup[ bit[lia de la Agnadello (cunoscuti la el ca,,valila').Pentru minimalizarea consistentd a realizdnlor politicii venefene la Machiavelli,vezi Innocenzo cervelli, Machiavelli e la crisi dello stato veneziano (Napoli,1974).
'8 Asupra puterii Qtotentia) oragelor germane caf,e nu a rezultat totuqi din achizi\ii(acquisto), vezi Ritracto della cose della Magna, in Marchand, NicolidMachiavelli, I primi scritti, pp. 525-532. Similar, in manuscris , Rapporto di cosedella Magna, ibid.,p.480: ,,le comunita sanno che la acquisto a,niiafarebbe pe'principi e non per loro, potendo questi venire ad personilmente li paesi d'Italia enon loro".
2e Platon, Republic,423b-c;Aristotel, politica,13246b-13276b-13336b-13343 a.
'u cicero, De fficiis,2.26 27. Roberto Ridolfi, I/ita de Niccotd Machiaveth, ed. rev.,Floren1a, 1978, p. 424 n. 7, a remarcat prezenla, unei copii imprumutate a lucririiDe fficiis in casa tatdlui lui Machiavelli, Bernardo. pentru influenta ciceroniandasupra lui Machiavelli, vezi Marcia L. colish, ,,cicero's De fficiis andMachiavelli's Prince",in sixteenth century Journal,g (197g), pp. g1-93.vezi, deasemena, Patricia J. osmond, ,,Sallust and Machiavelli: From civic Humanism to
22
i tiesab,ilit regimul intr_un asfel de
:I.*{|]"^, ll,lld","u, "t 1."girui1'4r .. -
rparla gi Venetia, republicile
IT_,^. _or.Or. scop, qi ambete gi_aucare necesitatea le_a fo4ut J f.ne din vremea lui Machiavefli-erarit- putemice din punct Ae veaerene-achizitive _ dar a.
iara". ouca ; '"il, Hil*;:Hi:rmanii ar fi obligafi sd se .*iinJa
afi1mat afit d,e deschis inc6t artrra in care solidarizarca sa cumarcar o semnificativa ruptura Je1111"",
Aristorer qi^cicerJ ;*"nrtor. unui regim. in scrierile jui,:l1.lfp:bl icii. Astfet, ptaton'ii
l1:"1r. intrucdt au crezut cd,ucra errcrent cetdfenii atunci ciinderde caracterul -politicit, i-ntrej au lost exprimate de istoriciio in una dintre cele mai influente
^^^! :-"ffi ", :.[D e sp re do rc, i"1 _
:l1i.T _ Cicero a susfinut cd11e . u€gl pozilia lui Cicero era
lli a,ignorat rena;terea uimitoare arrt"r lcunoscutd la el ca ,,Valila,).politicii venefiene la Machiavelli,isi dello stuto veneziqno (Napoli,
ernu a rezultat totugi din achizitii.:tr!gno, rn Marchand, Nicolio5., T runT.n$ Rapporto di cose
,'::l:qitr,o d.ttatia farebbe pe,r personalmente li paesi d,ltalia e\-16b-.13276
b_13336 b_13343 a.'.!:^:, :i, : ! : Mac h i ave / ti,ed. rev.,unel copii imprumutate a lucrarii
ld,o. P:l* influenta ciceroniand
sn, ..L-tcero,s De fficiis andn-a|,,9. (t 97 8), pp. a I _l:.V ezi, d.ear-elli; From Civic Humanism ro
Mqchiavelli despre cre;tere c(r scop (telos) al statului
total diferitd de cele formulate de Platon qi Aristotel, oratorul roman asuslinut la fel ca Platon gi Aristotel asupra punctului crucial cd ,,scopul" uneirepublici era virtutea: imperiul era o manifestare a virtulii, nu un scop insine3l.
Dezacordul lui Machiavelli cu teoreticienii republicani ai antichit5liiasupra problemei imperialismului este notabil, intrucdt il aratd in divergen![cu altul dintre ,,contexte1e" in care este discutat adesea, anume republicanismul clasic. Desigur, Platon nu a fost intotdeauna luat in serios, darAristotel qi Cicero au fost autorit5li de un ordin diferit. Interesant este cdMachiavelli il citeazd doar o datd pe Aristotel in mod favorabil in scrierilelui - in privinla violenlei exercitate de tirani asupra femeilor -, in rest elprefer6nd s6-1critice32. Se gdndea oare Machiavelli la Politeia moderatd a luiAristotel - qi nu doar la regimurile lui Platon qi Xenofon - c6nd a scris inPrincipele impotriva ,,republicilor pi principatelor care nu au existatniciodatd cu adevdrat"?33
Dar prin inversarea cheii, termenii poziliei lui Cicero au fost cei princare Machiavelli a schimbat cu adevdrat natura dezbaterii asupra imperiului.Vocabularul lui Machaivelli a fost perfect aritotelian qi ciceronian indiscutarea ,,scopurilor", al lor tele or fines devenind his fini, dar concluzia lacare a ajuns a fost diametral opusi. tn Cartea I, capitolul 29, din Discursuri,Machiavelli preciza ci oraqul [cetatea] avea ,,doui scopuri" ffini). Primuleste de ,achizilionare" (lo acquisire) [dobAndire] de teritorii; al doilea este
de ,,menfinere a independenlei lor". in Discoursuri, Cartea II, capitolul 2,Machiavelli afirmd chiar mai direct cd ,,scopul republicii" (il fine dellarepublica) este ,,cregterea" (accrescere). in acest fel, scopul guverndrii laMachiavelli nu a fost insuflarea virfutii. Vifiulii, in sens clasic, Machiavelli
Political Prudence", in Journal of Medieval and Renaissance Studies,23 (1993),pp.407-438.
3l Pentru perspectiva lui Cicero asupra expansiunii romane, vezi Hans Dieter Meyer,Cicero und das Reich, Cologne, 1957; qi P. A. Brunt, ,,Laus Imperii", in Imperialismin the Ancient World, P. D. A. Garnsey gi C. R. Whitaker (eds), Cambridge, 1978,pp.159-191.
32 Discorsi, 1ii. 26, p. 233. Pentru un altfel de punct de vedere negativ al luiMachiavelli asupra lui Aristotel, vezi scrisoarea lui cdtre Francesco Vettori din 26august 1513, in Tutte le opere,Marlelli, p. 1156, referitoarelaPolitica, qi compardcu scrisoarea anterioarl a lui Vettori, din 20 august 1513, ibid., p. 1153. Vezi, deasemenea, Discursus Florentinarum Rerum Post Mortem lunioris LaurentiiMedices, ibid., p. 30.
33 Principe, XV. 4, p. 102. Utopia lui More, publicatd in 1516, deci dupl primaredactare a Principelui, ii era cunoscutd lui Francesco Vettori, care a men,tionat-oin lucrarea sa Sommario della storia d'halia dal 1511 al 1527, publicatd inFrancesco Vettori, Scritti istorici e politici, (ed.) Enrico Niccolini, Bari, 1972, p. 145.
23
WILLIAMJ. CONNELL
i-a atribuit un rol subordonat, adicd de mijloc,_unul printre altere, care ajut6expansiunea; qi, proceddnd aga, el a schimbat virtute;insdgi. -
concomitent cu redefinirea virtu{ii, pe care cercetarorii au discutat-oadesea, solidarizarea lui Machiavelli cu expansiunea s-a bazat Dere-prelucrarea altor aspecte .ale_
limbajului politii cil;p"; rril'eri.adevdrat cd vocabularui politic al lui Machiavelli qi ,t""*il,il a" metafore aurimas in mod esentiar acelea ale autorilor care l-au pr"".al iii" u.".'.rr.u,ale politicienilor, oame"u"* q;_ JJ u't'it""r4ilor epocii; totugi, in paginileprincipalelor lucrdri ale lui Machiavelli, unele dintre aceste elemente aurq?jut semnificalii noi3s. De nenumdiate ori
-"rtit"*i-lr-i Machiaveiliintdlnegte cuvinte qi imagini folosite in mod,ri
"u., u. n i'contradiclie cuastfel de agteptiri medievile gi renascentiste36.
Dup[ virtir, cel mai frecvent discutat cuvdnt din vocabularulmachiavellian este stato. unei vechi dispute - daci ,errs.rt i"-;;;;Machiavelli a folosit:".ygr*l corespunde cu semnificalia modemd imper-sonald a cuvdntului ,,stat"37 - i s-a rdspuns negativ, intrucdt in accepfiunea incare Machiavelli folosegte stato, cuvenfirl poate fi demonstrat ca stdnd penku
to ceu mai btur6 discutare a virtil la Machiavelli rrmdne cea a lui J. H. withfield,Machiavelli, 1946, rpt., New york, 1966, pp. 97_105; 'i'tteal
Wood,,,Machiavelli's concept of virtir Reconsidered:,,,i poriti"or'sidies, 15 (1967),pp.159-172.
35 _Pentru context, vezi Allan H. Gilbert, Machiavelli,s ,,prince,, and ltsForerunners: The prince as a Typicar Book ,,De regimine r/ii,"'rpu*,,Durham,N.c', 1938; Felix Gilbert, ,,Florentine political aisumption, ii irr" period ofSavonarola and Sode_rini",.Journer of the warburg and
-courtaurd Institutes, 20,1957, pp. 187-214; Federico chabod, ,,Alcuri questioni di terminologia: .stato,,
'nazione', 'paffia' nel linguaggio del cinquecento", in ale sare scritti surRinascimento, Torino, .1967, pp. 627_661; Mario Santoro, Fortuna, ragione eprudenza nella civirtd retteraria der cinquece-nfo, Naples, r967; NicolaiRubinstein, ,,Notes on the word stqto in Florence before Machiavelri,,, inFlorilegium Historiare, J. G. Rowe & w. H. Stockdale leas;, roronto, r97l,pp.
313-326; idem., ,,Florentina Libertas", Rinascimento, ser. 2,'26 0;g6), pp. 3-26.o introducere utild la vocabularul lui Machiavelli poate n iarlta'i" "pendicele
laNiccold Machiavelli, The prince, trans. euentin stinnlr anJ Russel price,91"9ldg:, l?88, pp. 100-113. Fredi Chiappefli, Studi sii-tinguaggn aaMachiavelli, Floren{a, rg 52, prin conceplie aa pugna utffi *ui"r,ri
"*temporan.o 1"1u..", paradoxal, uneori face studiul sdu cu at6t mai util.-- ur' descnent respingerii de cdtre Machiavelli a listei virtuflor din Felix Gilbert,
,,The Humanist concept of the prince and rhe prince of Machiavel h,,, in History:choice and commitment, cambidee, Mass-, 1977, pp. gr-rl4,inJeoseti II sq.37 o pozilie avansatd de Ernst cass irJr,'rn" itytn o1iii stot",N"* rruro.rr, 1946, pp.133-134, 140-14r,154-155. A se compara cu chiappelli,in studi sur ringuaggio,pp.59-73.