MAGAZINE VIRTUALE

CUPRINS:

INTRODUCERE

1. NOIUNI GENERALE DESPRE INTERNET

1.1. Aparitia Internetului n lume.................................................................7

1.2. Functionarea Internetului......................................................................8

1.3. Aparitia Internetului n Romnia..........................................................9

1.4. Utilitatea Internetului pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii..............10

2. AFACERI ELECTRONICE PE INTERNET

2.1. Caracteristici generale...........................................................................15

2.2. Tipuri de afaceri on-line.......................................................................17

2.3. Etapele realizarii unei afaceri on-line...................................................23

2.4. Mijloace de plata n afacerile electronice.............................................28

2.5. Categorii de fraude pe Internet..............................................................30

3. COMERUL ELECTRONIC

3.1. Notiunea de comert electronic..............................................................32

3.2. nceputul si evolutia comertului electronic n Romnia.......................33

3.3. Legislatia n domeniul comertului electronic.......................................37

3.4. Contabilitatea si gestiunea operatiunilor de comert electronic.............44

3.5. Avantajele comertului electronic .........................................................46

3.6. Dezavantajele comertului electronic.....................................................47

4. MAGAZINELE VIRTUALE

4.1. Aspecte Generale....................................................................................49

4.2. Profilul unui client de magazin virtual...................................................50

4.3. Continutul unui magazin virtual.............................................................51

4.4. Analiza eficientei comerciale a unui magazin on-line...........................70

4.5. Functia financiar-contabila ntr-o societate comerciala.........................74

5. ARHITECTURA MAGAZINELOR ONLINE

5.1. Notiuni generale......................................................................................76

5.2. Solutia software.......................................................................................77

5.3. Crearea unui magazin virtual..................................................................78

5.4. Magazinului virtual www.petrutori.3x.ro. Descriere si utilizare............82

5.5. Administrarea magazinului virtual www.petrutori.3x.ro........................91

6. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE:

Odata cu dezvoltarea Internetului, comertul on-line a luat amploare antrennd din ce n ce mai multi jucatori pe piata. Mediul de afaceri s-a schimbat radical. Practic acum si cele mai mici firme au o pagina web n care prezinta cel putin cteva datele de contact, oferta de bunuri si servicii oferita clientilor sai precum si domeniul de activitate. Afacerile se dezvolta si cei care iau n calcul si o prezenta on-line pot spera sa gaseasca noi clienti si/sau parteneri de afaceri.

Din acest motiv am considerat ca foarte utila alegerea unei asemenea teme, studiul unui sector n continua expansiune, la care sa adaugat si provocarea de a nvata cum se construieste o pagina de Internet.

Lucrarea "Magazine Virtuale" se doreste a fi o pledoarie pentru dezvoltarea comertului electronic, un studiu al afacerilor on-line, o analiza a avantajelor si dezavantajelor pe care le poate avea detinerea unui afaceri electronice.

Studiul este organizat n cinci capitole care trateaza aceasta tema att din punctul de vedere al ntreprinzatorlui ct si din perspectiva cumparatorului de bunuri si servicii.

Primul capitol "NOIUNI GENERALE DESPRE INTERNET" ofera informatii despre ceea ce nseamna Internetul ca mediu informational, modul n care acesta functioneaza. Este realizat si un istoric al modului n care Internetul a evoluat n Romnia, a felului n care el este folosit de catre societatile comerciale. Avantajele unei prezente active n acest mediu aflat n continua expansiune ncheie acest prin capitol.

"AFACERI ELECTRONICE PE INTERNET" este tematica tratata de al doilea capitol, accentul fiind pus att pe tipurile principale de afaceri posibile n acest mediu ct si etapele necesare de parcurs pentru a realiza o astfel de activitate n mod profitabil. Alte doua subiecte dezvoltate n aceasta sectiune a lucrarii sunt mijloacele de plata practicate de magazinele electronice si tipurile de frauda ntlnite n acest domeniu.

n a treia parte a lucrarii numita "Comertul electronic" sunt analizate aspecte legate de evolutia pe care acest nou tip de afacere electronica a cunoscut-o n Romnia, legislatia care se aplica n cazul acestor tipuri de activitati precum si chestiunile specifice de contabilitate. Finalul acestui fragment evidentiaza avantajele de care ar beneficia un utilizator al serviciilor comertului electronic ct si limitele pe care acesta le are ca orice sector de activitate.

Chestiunile legate de profilul unui client de magazin virtual, continutul unui asemenea site sau analiza eficientei comerciale pe care o poate avea un site de comert electronic sunt subiecte studiate n capitolul "MAGAZINE VIRTUALE".

Ultima parte a lucrarii este rezervata unor notiuni de proiectare a paginilor web, a etapelor necesare de parcurs pentru a crea un site de acest tip. Aplicatia informatica dezvoltata pentru o mai buna percepere a ceea ce nseamna magazin virtual, este descrisa ca mod de functionare si structura tot de acest ultim capitol "ARHITECTURA MAGAZINELOR ON-LINE".

Ioana Roxana Gherasim

Bacau, 2007

1. NOIUNI GENERALE DESPRE INTERNET

1.1 Aparitia Internetului n lume

Reusita n afaceri necesita n prezent utilizarea tuturor resurselor si mijloacelor informationale disponibile, precum si extinderea relatiilor de afaceri n afara limitelor teritoriului national.

Internetul poate fi considerat un mediu, o infrastructura ce ofera agentilor economici, spre exemplu, abilitatea de a se face cunoscuti att clientilor ct si posibililor parteneri de afaceri, de a accesa informatia usor si rapid.

Dar ce este internetul? Sunt multe definitii pentru acest mediu. Este considerat, n primul rnd, o retea prin care circula informatia de orice tip: text, sunet, imagine, video; o infrastructura globala realizata din retele mai mici prin care se conecteaza milioane de calculatoare din ntreaga lume.

Internetul a aparut acum 20 de ani, prin ncercarea de a conecta reteaua Departamentului Apararii Statelor Unite (cunoscuta sub numele de ARPAnet) cu alte retele conectate prin dispozitive radio sau satelit.

I-a urmat NSFNET, nfiintata de NSF (National Science Fundation), o agentie guvernamentala americana, nsa problema costului ridicat al liniilor telefonice nchiriate pe distante foarte mari a fost un impediment pentru dezvoltarea si largirea acestui mediu. Desi separate, cele doua retele puteau comunica n continuare, crendu-se astfel o inter-retea denumita DARPA Internet, Internetul de mai trziu.

Initial, Internetul a fost o retea n care cea mai mare parte a utilizatorilor era formata din cercetatori din domeniul academic, guvernamental sau industrial.

Odata cu introducerea aplicatiei, WWW[1], reteaua a cuprins si alti noi utilizatori care nu erau doar membri ai domeniului academic. Prin aceasta aplicatie Internetul intra n domeniul comercializarii, deoarece devine posibil accesul tuturor la site-uri[2] care pun la dispozitie un numar de pagini interconectate de informatii care contin texte, fotografii, sunet sau chiar imagini video[3].

Datorita numarului lor tot mai mare, Internetul ofera o serie de facilitati de cautare utiliznd motoarele de cautare[4].

Pe parcurs tot mai multe calculatoare se conecteaza la Internet, astfel nct n 1990 Internetul cuprindea peste 3 000 de retele si 300 000 de calculatoare. Dupa acest moment marimea Internetului, se poate afirma, ca s-a cam dublat de la an la an.

Initiat de un grup restrns de cercetatori, Internetul a devenit, n timp scurt, un urias succes comercial.

1.2 Functionarea Internetului

Adresa unui calculator este o succesiune de 4 numere naturale mai mici dect 255, separate prin "." (de exemplu: 193.226.30.1, 193.226.26.30, etc.) si l identifica n mod unic pe Internet.

Dezavantajul memorarii si folosirii acestor numere de catre utilizatori este evident, motiv pentru care s-a utilizat o metoda de asignare a unui nume fiecarui calculator din Internet. Restrictia de baza este aceea ca nu trebuie sa existe n Internet doua calculatoare cu acelasi nume (adresa de IP).

Numele sunt folosite doar pentru a usura utilizarea Internet-ului. Numele calculatoarelor sunt stocate n baze de date distribuite si organizate ierarhic. Exista doar 7 domenii organizationale diferite.

Acestea sunt prezentate mai jos:

Domeniu

Utilizare

.com

Entitati comerciale

.edu

Organizatii educationale

.gov

Institutii guvernamentale nemilitare

.mil

Organizatii militare

.org

Alte organizatii

.net

Resurse pentru retea

.int

Institutii internationale (NATO)

n afara de domenii organizationale exista si domenii geografice. Daca domeniul este n afara Statelor Unite, el include un cod care arata tara careia i apartine. Fiecare tara are cte un cod, astfel nct privind la numele unui calculator se poate afla locatia acestuia. Cteva coduri mai des ntlnite sunt prezentate n tabelul urmator:

Domeniu

ara

.au

Austria

.fr

Franta

.ca

Canada

.it

Italia

.de

Germania

.uk

Marea Britanie

.ru

Federatia Rusa

1.3 Aparitia Internetului n Romnia

n Romnia Internetul a patruns relativ ncet, multa vreme fiind considerat un lux inutil. El este destul de putin utilizat chiar si acum pentru uz personal, cauza principala fiind costurile foarte mari ale serviciilor telefonice.

Numarul utilizatorilor romni de Internet, conform datelor oferite de Trafic. Ro, n luna iunie 2006, s-a cifrat la 5,79 de milioane, n crestere cu 11,2% fata de luna aprilie. La sfrsitul anului 2005, Romnia a avut cea mai mare rata de penetrare a accesului la Internet din Europa de Sud-est, (respectiv 3,46%, mult peste media regiunii, care se situa n jurul a 1,6%).

Potrivit ANRCTI*, n primele sase luni ale anului 2006, numarul de conexiuni la Internet n banda larga a crescut cu 60%, de la 750.000 de conexiuni n decembrie 2005, la aproximativ 1,2 milioane la 30 iunie 2006. n urmatoarele sase luni rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet n banda larga n Romnia a ajuns la 5,5%. Ritmul de crestere al acesteia este n continuare printre cele mai mari din Europa", a declarat Dan Georgescu[6], n cadrul conferintei "Metropolitan Area Networks".

Un grafic reprezentativ pentru aceste date este prezentat mai jos:

Numarul utilizatorilor de Internet n Romnia n banda larga (milioane)

1.4 Utilitatea Internetului pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii

IMM-urile constituie o forta n cadrul pietei globale n curs de formare, prin crearea de noi locuri de munca, prin inovare (55% din totalul inovatiilor din SUA este atribuit IMM-urilor).

Calculatorul, folosit initial doar pentru activitati simple ca: scrierea de

scrisori, memorii, pentru crearea de tabele se transforma, destul de brusc ntr-o componenta fundamentala pentru orice afacere.

De asemenea, Internetul ofera noi oportunitati pentru noi forme de afaceri si este, n acelasi timp, un instrument exceptional pentru IMM-uri, instrument prin se poate realiza o egalizare a sanselor pe piata pentru toate firmele independent de dimensiuni. Pe Internet este dificila determinarea caracteristicilor posibililor partenerilor sau intuirea dimensiunilor firmei.

O alta facilitate oferita de Internet IMM-urilor este infrastructura electronica ce usureaza schimbul de informatii reducnd n acelasi timp costurile aferente, acestea fiind mpartite ntre milioane de utilizatori.

Tot prin intermediul Internetului se extinde si piata IMM-urilor fie prin crearea unor noi piete pentru bunurile si serviciile firmei, fie prin extinderea celor deja existente.

n Romnia dotarea cu computere a firmelor se apropie de nivelul atins n Uniunea Europeana, dar procentul celor care au conexiune la Internet este sensibil mai mic dect cel nregistrat la nivel european. Aceasta este una dintre concluziile studiului realizat de CNIPMMR[7] n lunile aprilie-mai 2006 pe un esantion de 1.399 de IMM-uri ce activeaza n ntreaga economie, din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale tarii.

Studiul dat publicitatii arata ca:

81,90% dintre firmele autohtone au n dotare computere,

64,16% acceseaza Internetul

56,51% utilizeaza email-ul.

Circa 31,29% dintre IMM-uri detin site-uri proprii si 9,51% din ntreprinderi recurg la vnzarile/cumparaturile on-line.

Totusi, un procent destul de ridicat de IMM-uri (15,52%) nu detin computere/site-uri proprii si nu utilizeaza Internetul, email-ul si vnzarile/cumparaturile on-line, n vreme ce 0,79% dintre firme folosesc alte componente IT, cum ar fi telefonia IP, programe de proiectare asistata sau Intranetul.

Un sondaj asemanator, realizat la nivel european pe 7.662 de IMM-uri, a evidentiat ca 85,3% dintre microfirme, 91% din firmele mici si 95% dintre firmele mijlocii au n dotare computere.

De asemenea, 73% dintre microntreprinderile investigate au conexiune la Internet, comparativ cu numai 54,59% dintre microfirmele romnesti.

Email-ul este folosit de aproximativ 68% dintre microfirmele europene si de 53,11% din cele romnesti.

n schimb, n Romnia exista cinci milioane de utilizatori care petrec cel putin o ora saptamnal pe Internet. Dintre acestia, 16% utilizeaza Internetul n mod frecvent, iar 23% din cnd n cnd. Conform unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers[8], rata cresterii numarului de utilizatori de Internet din Romnia este de un milion pe an.

innd cond de aceste date este usor de nteles ct de importanta este pentru o firma o pagina de Internet. Un site pe Internet este mai mult dect un afis publicitar sau un birou virtual al societatii. Posibilii clientii intra pe site-ul firmei, se informeaza, pun ntrebari, primesc raspunsuri, comanda si/sau cumpara produse sau servicii, platesc. si toate acestea fara prea mari costuri.

Alte beneficii la fel de profitabile ar putea fi:

Permite comunicarea cu partenerii de afaceri si cu posibilii clienti oferindu-le informatii de afaceri

O pagina pe Internet este o carte de vizita prezentata unor sute de mii de clienti si parteneri potentiali cuprinznd informatii generale referitoare la obiectul de activitate, datele si persoanele de contact, oferta de bunuri si preturi, orele de lucru, sediu precum si alte astfel de posibilitati, 24 de ore din 24, simplu, eficient si profitabil.

Permite servirea mai profesionista a clientilor

Internetul ofera o multitudine de modalitati de a va servi clientii, fie printr-un service mult mai eficient, fie prin intermediul unui formular on-line care sa permita cumparatorilor sa vada daca un articol anume este disponibil n stoc sau nu. Acest lucru poate fi realizat simplu si rapid pe Internet.

Permite publicarea informatiilor la momentul potrivit

Acest avantaj este util n cazul unor situatii de genul anuntarii cstigatorului pentru concursul organizat de firma sau pentru un anunt de presa mult asteptat. Internetul ofera posibilitati de acest tip si ele trebuie exploatate.

Permite nsotirea ofertei de bunuri si servicii de imagini, sunet si video

Aceasta facilitate oferita clientilor i poate convinge sau cel putin sa-i faca curiosi. Orice alt tip de material publicitar nu ar putea produce acelasi efect.

Permite patrunderea pe cea mai extinsa piata demografica

Utilizatorii Internetului reprezinta probabil cea mai extinsa piata demografica disponibila: studenti, absolventi de liceu sau universitati, cei cu salarii mari sau cei care sunt pe punctul de a realiza venituri mari.

Daca aceasta piata nu este exploatata de catre firma, concurenta ar putea utiliza aceasta neglijenta n beneficiul ei.

Permite asistarea clientilor prin a oferi raspunsuri la ntrebari frecvente

De cele mai multe ori ntrebarile sunt fie aceleasi, fie se refera cam la aceleasi probleme, iar Internetul permite att realizarea unei statistici cu privire la aspectele ridicate de vizitatorii site-ului, ct si expunerea unei pagini cu posibile raspunsuri la posibile ntrebari. Se reduc, astfel, si eventualele costuri ocazionate de angajarea unor operatori telefonici.

Permite accesul pe piete internationale

Este posibil ca posta, telefonul si alte mijloace de comunicare clasice sa nu corespunda cerintelor pietii internationale. Cu ajutorul unui site web se poate purta un dialog cu cei de pe pietele internationale, la fel de usor ca si cu un partener local.

n cazul acelor firme cu mai multe filiale sau birouri n strainatate se poate beneficia de un alt avantaj major, ele putnd avea acces la informatii la tarife telefonice locale.

Permite modificarea rapida a informatiilor publicate

Uneori, informatia se schimba chiar nainte de a ajunge la tipografie. Publicatiile electronice, n schimb, ofera posibilitatea de a modifica informatia n functie de necesitati, n timp real si asta datorita gradului mare de flexibilitate.

Permite o prezenta activa n mediu 24 de ore pe zi

Diferentele de fus orar n afacerile internationale reprezinta un inconvenient n cazul convorbirilor telefonice. Afacerile sunt internationale, dar orele de lucru nu, iar paginile web reusesc sa deserveasca clientii si partenerii firmei 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamna, fara ore suplimentare.

De asemenea, informatiile prezentate pe Internet ntr-un mod corespunzator exigentelor clientilor pot aduce un avantaj fata de concurenta.

Permite obtinerea unui feedback de la clienti cu privire la produsele si serviciile oferite

Internetul ofera, prin intermediul paginilor web, posibilitatea testarii pietei pentru a prevenii unele situatii cum ar fi scaderea vnz 19219u2023t ;rilor datorita unor preturi nepotrivite sau a unor probleme calitative. Totul instantaneu si fara cheltuieli suplimentare, prin completarea unui formular ncorporat n pagina web.

Permite testarea pietei pentru produsele si serviciile noi

Lansarea unui nou produs pe piata necesita o reclama costisitoare. Pagina web permite o testare a reactiei clientilor la noul produs, mai simplu, mai rapid si mai eficient dect pe oricare alta piata.

2. AFACERILE ELECTRONICE PE INTERNET

2. 1 Caracteristici generale

Internetul este un spatiu propice pentru dezvoltarea unei afaceri, nsa potentialul sau comercial nu este nca folosit la justa sa valoare. Exista posibilitatea obtinerii de profituri rapide dintr-o activitate on-line cu specific comercial, fara a avea cunostinte prea multe n domeniul IT, fara a investi o suma initiala majora.

De la servicii de producere a fotografiilor descarcate de client direct pe site-ul firmei, pna la asigurarea aprovizionarii unei familii care are un program prea ncarcat pentru a ajunge la piata, Internetul ramne cea mai simpla si mai eficienta forma, pentru un ntreprinzator, de a se face util si mai ales profitabil.

n afacerile on-line costurile sunt scazute, profiturile realizate sunt mari si ceea ce este foarte important, se pot realiza afaceri cu parteneri aflati n diferite colturi ale lumii, stnd confortabil n fata calculatorului.

Prezenta societatii pe Internet, prin intermediul unui site are cteva avantaje clare comparativ cu deschiderea unui sediu fizic. Avantajele pot fi mpartite, n functie de beneficiarul lor direct, n avantaje directe ale firmei, avantaje ale beneficiarilor produselor si serviciilor firmei si avantaje ale societatii.

Principalele avantaje aduse activitatii firmelor de catre diferitele tipuri de afaceri electronice sunt:

Faciliteaza extinderea si dezvoltarea activitatii printr-un acces rapid la pietele locale si nationale, sau pe pietele internationale;

Scaderea costurilor cu desfasurarea activitatii firmei, n special cele legate de realizarea, procesarea, distribuirea, pastrarea si regasirea informatiilor pastrate pe hrtie; n cazul afacerilor electronice sunt folosite solutii informatice, automatizate, pentru aceste activitati;

Creeaza posibilitatea modelarii, adaptarii a produselor si serviciilor la nevoile cumparatorilor;

Reducerea semnificativa a costurilor de comunicatie si transport.

Avantajele consumatorilor sunt, de asemenea, numeroase:

Consumatorii au posibilitatea de a cumpara sau de a efectua tranzactii on-line 24 h/zi, n tot timpul anului din aproape orice locatie;

Consumatorii beneficiaza de mai multe posibilitati de alegere;

Cumparatorii pot sa faca o "cercetare de piata" pentru a alege mai usor cel mai mic pret pentru un produs sau serviciu;

Permite livrarea rapida a produselor si/sau serviciilor (n unele cazuri, n functie de locatia destinatarului si tipul produsului);

Consumatorii pot sa primeasca informatie referitoare la oferta de bunuri si servicii ntr-un timp scurt: n cteva secunde si nu n zile sau chiar saptamni cum este cazul n multe afaceri traditionale;

Consumatorul poate participa la licitatii virtuale daca ndeplineste conditiile necesare;

Se favorizeaza competitia, avnd ca efect scaderea preturilor la produsele si serviciile din oferta;

Consumatorii au posibilitatea de sa interactioneze cu alti cumparatori prin intermediul comunitatilor electronice, sa schime impresii si sa-si compare experientele n domeniu.

Exista si o serie de avantaje sociale, printre care:

Oferirea posibilitatii mai multor persoane sa lucreze de acasa si sa cumpere de acasa, ceea ce poate duce eliminarea marilor aglomerari din supermarketuri, si n timp, la scaderea traficului auto, la scaderea poluarii;

Anumite marfuri pot fi vndute la preturi mai mici, acest lucru avantajndu-i pe cei cu venituri mai mici, contribuind astfel la protectia sociala;

Afacerile electronice contribuie la cresterea eficientei si/sau mbunatatirea calitatii produselor si serviciilor.

Pe lnga aceste avantaje, afacerile electronice au si o serie de limite. Cele mai importante neajunsuri ale afacerilor electronice sunt:

Lipsa unor standarde universal acceptate pentru calitate, securitate si ncredere n afacerile electronice;

Instrumentele de dezvoltare software pentru derularea afacerilor electronice sunt nca n evolutie;

Exista unele dificultati n ceea ce priveste integrarea aplicatiilor software de comert electronic cu unele aplicatii existente si bazele de date;

Accesul Internet este nca scump si/sau inoportun pentru o mare parte a populatiei, nsa aceasta este o problema de moment care se va rezolva n viitorii ani.

2. 2 Tipuri de afaceri on-line

n ceea ce priveste afacerile electronice exista o multitudine de categorii n care aceste sunt mpartite. Strns legat de afacerile electronice este comertule electronic.

Comertul electronic (e-commerce) este procesul de cumparare, vnzare sau schimb de produse, servicii sau informatii prin intermediul retelelor de calculatoare. Afacerile electronice (e-business) nu se limiteaza la cumpararea si vnzarea de bunuri sau servicii, ci includ si facilitati pentru servirea cumparatorilor, colaborarea cu partenerii de afaceri sau conducerea unei organizatii prin mijloace electronice. Un exemplu poate fi compania Hewlett-Packard care a lansat sub numele de servicii electronice (e-services), o serie de solutii complete pentru afaceri, formate dintr-o componenta hardware, o parte software si consultanta pentru afaceri.

Activitatile din categoria afacerilor electronice sunt acele parti ale afacerilor traditionale care pot fi automatizate si mai mult, se pot desfasura pe Internet.

Afacerile electronice pot fi partiale sau totale si ele presupun desfasurarea a cel putin uneia din urmatoarele activitati:

. Prezenta on-line (existenta unui site de prezentare);

. Comanda on-line;

. Plata on-line;

. Transmiterea on-line a produsului sau serviciului.

Strns legata de comertul electronic este piata virtuala, aceasta reprezentnd locul unde se ntlnesc cumparatorii si vnzatorii pentru schimbul de produse, servicii sau informatii contra bani.

Afacerile electronice existente la ora actuala au fost mpartite n cteva mari categorii si anume:

Business to Business (B2B)

Business to Consumer (B2C),

Consumer to business (C2B),

Consumer to consumer (C2C),

M-commerce (comertul mobil)

E-banking,

E-directories,

E-engineering,

E-gambling,

E-learning,

E-mailing,

E-working,

E-operational resources management

E-procurement

E-trading/ e-brokering;

E-leasing

Government-to-business (G2B)

Government-to-consumer (G2C)

Business to Business (B2B) reprezinta un model de comert electronic n care toti participantii care participa la tranzactii sunt companii sau organizatii. Acest tip de afaceri folosesc ca mediu de comunicare extranetul vnzatorului de servicii prin utilizarea de nume si parole pentru paginile web proprii. Celelalte categorii de afaceri electronice folosesc ca mediu de comunicare reteaua Internet.

Interactiunile de acest tip cuprind cautarea potentialilor furnizori, cataloage de produse si posibilitatea de a comanda bunuri si servicii. Furnizorii primesc comenzile, le urmaresc, coordoneaza livrarea, factureaza si ofera asistenta consumatorilor.

O organizatie B2B este orientata, n primul rnd, spre oferirea de informatii, date si conectivitate ntre alte organizatii pentru un produs sau o functie sau pe o anumita piata.

Business to Consumer (B2C) este un model de comert electronic n care companiile ofera persoanelor fizice, prin intermediul magazinele on-line (magazine virtuale) o serie de servicii similare celor ale comertului traditional: informari despre produsele/servicii, oferte speciale, discount-uri, plata electronica a produselor achizitionate, achizitionarea de produse. Magazinele electronice au la baza un site Web care este administrat de o firma pentru promovarea si vnzarea de produse si/sau servicii. Un magazin virtual contine un catalog de produse si/sau servicii cu descrierea aferenta fiecarei pozitii. Catalogul este gestionat prin intermediul unui Sistem de Gestiune al Bazelor de Date(SGBD) prin intermediul caruia care sunt stocate si actualizate informatii le privind produsele si/sau serviciile oferite. Magazinele electronice includ functii pentru cautarea si vizualizarea produsele, preluarea comenzilor si efectuarea platilor (sau initierea acestora). Acest tip de afacere a avut o evolutie destul de lenta datorita securitatii informatiilor transmise prin intermediul Internetului. Pe masura ce problemele au fost rezolvate ncrederea clientilor a crescut, ca si volumul tranzactiilor.

Exemple de afaceri B2C sunt: www.emania.ro si www.amazon.com

Exemplu de site B2C

Consumer to business (C2B) este o categorie de afaceri electronice n care persoanele fizice (consumatori) utilizeaza Internetul pentru a-si vinde produsele sau serviciile firmelor si/sau cauta vnzatori sa liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie.

Consumer to consumer (C2C) - model n care consumatorii si vnd direct altor consumatori produsele si serviciile prin intermediul unor licitatii on-line. Un exemplu este www.okazii.ro.

Exemplu de site C2C

M-commerce sau comertul mobil n care tranzactiile si activitatile de comert electronic sunt conduse prin intermediul telefoanelor mobile. Cele mai frecvente servicii oferite sunt livrarea de informatii, vnzarea de bilete la spectacole etc.

E-banking presupune realizarea de tranzactii bancare on-line, transfer de bani din conturile deschise la banci, plati electronice, consultanta bancara. Un astfel de exemplu este serviciul e-bcr oferit de Banca Comerciala Romna la adresa http://www.bcr.ro/multicash

E-directories sau cataloage de informatii sunt site-uri, ca de exemplu www.yahoo.com , care si organizeaza informatiile pe categorii de concepte. Regasirea informatiilor se face pe baza unor arbori de cautare.

E-engineering este creat pentru proiectarea electronica distribuita.

E-gambling ofera jocuri de noroc virtuale. Un exemplu este CasinoPalace.com

E-learning reprezinta sisteme instruire virtuala. De exemplu www.webct.com

E-mailing sunt foarte cunoscutele serviciile de posta electronica.

E-working sau ntreprinderi virtuale, un exemplu fiind www.eworking.com

Exemplu de site de e-learning

E-operational resources management ofera echipamente de calcul, produse pentru ntretinere si reparatii etc.

E-procurement (aprovizionare electronica) folosita pentru procurarea bunurilor si serviciilor de catre marile companii si autoritati publice. Prin publicarea pe Web a specificatiilor ofertei, scad att timpul ct si costul de transmisie, marindu-se numarul de firme care iau parte la licitatie. Sistemul duce la cresterea concurentei si automat scaderea pretului.

E-trading/e-brokering sunt sistemele de bursa virtuala folosite pentru cumpararea si vnzarea on-line a actiunilor. De exemplu site-ul Bursei Electronice RASDAQ este www.rasd.ro;

Prin e-leasing sunt oferite sisteme de leasing electronic, cum ar fi www.leasing.ro

Government-to-business (G2B) reprezinta un model de afaceri electronice n care o institutie guvernamentala cumpara sau vinde bunuri, servicii sau informatii persoanelor juridice. La noi n tara a cunoscut o dezvoltare rapida www.e-licitatie.ro .

Exemplu de site de e-leasing

Government-to-consumer (G2C) - acopera relatiile de tip guvern-cetateni la nivel de informare si prestare de servicii publice. n aceasta categorie intra site-urile pentru plata on-line a taxelor si impozitelor, cum ar fi Serviciul Public pentru Finantele Publice Locale Sector 6 Bucuresti www.taxelocale6.ro .

2. 3 Etapele realizarii unei afaceri on-line

Etapele realizarii afacerilor electronice sunt similare celor realizarii afacerilor traditionale si anume:

1. Analiza afacerii electronice;

2. Argumente pentru o afacere electronica;

3. Identificarea riscurilor;

4. Proiectarea;

5. Realizarea;

6. Promovarea;

7. Administrarea afacerii.

Analiza afacerii are ca principale etape:

Se identifica tipul de afacere si se ncadreaza ntr-una din categoriile de afaceri electronice prezentate; Stabilirea obiectivelor si performantelor afacerii;

Stabilirea canalului/canalelor ce vor fi utilizate pentru vnzarea si distributia produselor/serviciilor;

Alegerea unui furnizor de servicii internet (ISP), care va oferi si servicii de gazduire a site-ului;

Stabilirea imaginii si continutului site-ului; acesta trebuie sa ofere elemente de securitate implementate;

Alegerea strategiei de promovare a produselor si a site-ului;

Alegerea mijloacelor si a modalitatilor ce vor fi folosite pentru plata produselor/ serviciilor: cecuri, carti de credit etc.

Cele mai importante mijloace pentru argumentarea oportunitatii variantei electronice a afacerii sunt:

Explicarea avantajelor afacerilor electronice pentru beneficiarii sau clientii firmei,

Explicarea rolului tehnologiei folosite pentru desfasurarea afacerii electronice.

Realizarea unui proiect initial,

Estimarea costurilor cu instruirea personalului, ntretinerea afacerii si suportul tehnic necesar desfasurarii afacerii,

Calculul productivitatii afacerii si compararea acesteia cu productivitatea afacerii n varianta traditionala a acesteia.

Este necesara si identificarea riscurilor care pot sa apara n realizarea unei afaceri electronice. Exista o serie de riscuri suplimentare ale afacerilor electronice fata de riscurile afacerilor traditionale de care trebuie sa se tina seama si anume:

Daca n cazul afacerilor de tip clasic competitia este locala sau nationala, acest lucru depinznd de aria de ntindere a afacerii, n cazul afacerilor electronice competitia este mondiala deoarece localizarea companiei nu mai are, n majoritatea cazurilor, nici o importanta;

Un element deosebit de important n desfasurarea afacerilor electronice l reprezinta securizarea site-ului; "spargerea" lui ducnd la imposibilitatea desfasurarii afacerii;

Viabilitatea - exista anumite tipuri de activitati/domenii pentru care nu este oportuna construirea unei afaceri electronice;

Exista cteva situatii care ar putea pune afacerea n pericol si anume:

- Pierderea ncrederii clientilor sau daca acestia ar constata ca produsele sau serviciile nu corespund descrierii acestora,

- Fluxul virusilor este o situatie de care trebuie luata n considerare deoarece acestia pot pune n pericol afacerea, daca site-ul nu este securizat suficient,

- Posibilitatea fraudei este o alta situatie pentru care este bine sa exista o serie de solutii de rezerva. Sunt des ntlnite cazuri n care diferite persoane au folosit informatii nsusite fraudulos sau au intrat pe site-uri prin punctele sale vulnerabile si au beneficiat de produse/servicii prin frauda.

Principalele strategii[9] folosite la proiectarea continutului site-ului afacerilor electronice sunt:

"Continutul este regele" este o strategie care pune accent pe continut, consistenta si densitatea informatiilor prezentate, design si pe volumul informatiilor disponibile prin intermediul site-ului;

Contactul cu utilizatorii - continutul site-ului este modificat n urma mesajelor primite de utilizatori si n functie de raspunsurile date de acestia la chestionarele publicate pe site;

ntrebari cel mai frecvent adresate (FAQ[10]) este o rubrica consacrata n multe site-uri pentru actualizarea continutului n functie de dorintele utilizatorilor frecventi ai site-ului;

Consistenta navigarii - este important ca navigarea n site sa fie unitara, usurnd astfel utilizarea acestuia de toate categoriile de utilizatori, indiferent de nivelul lor de pregatire;

Consistenta cromatica - este bine ca utilizatorii site-ului sa nu fie obositi cu o paleta prea mare de culori, ci culorile folosite la realizarea site-ului sa fie armonioase si aceleasi folosite si la realizarea materialelor de promovare ale firmei;

Viteza de ncarcare a informatiilor trebuie sa fie ct mai mica; n acest sens dimensiunea imaginilor continute n site trebuie sa fie ct mai mica.

Exista mai multe tehnici care pot fi folosite pentru atragerea vizitatorilor site-ului:

Oferirea de informatii gratuite sub forma de ghiduri, raspunsuri la ntrebarile vizitatorilor;

Personalizarea continutului site-ului din punctul de vedere al informatiilor si a prezentarii, conform optiunii utilizatorilor;

Suport on-line/offline pentru derularea afacerii electronice;

Anticiparea dorintelor clientilor;

Traducerea informatiilor n limba materna; exemplu: google.com versus google.ro;

Realizarea unei interfete atractive.

Realizarea site-ului presupune separarea datelor (continutului) de forma de prezentare (de forma). Realizarea site-ului consta n parcurgerea unor etape, pentru fiecare putndu-se folosi una sau mai multe tehnologii de programare. Etapele si tehnologiile corespunzatoare sunt prezentate n tabelul de mai jos:

ETAPE

TEHNOLOGII

Generarea documentului la nivelul clientului

JavaScript, Applet-uri Java, DHTML, DOM

Generarea documentului la nivelul serverului

CGI, PHP, ASP, ASP.NET, ISAPI

Transformarea datelor XML n pagini HTML

XSL, CSS

Stocarea si interogarea datelor

XML, XQL, SQL, CGI, ASP, PHP

Promovarea afacerii electronice reprezinta urmatorul pas n derularea unei afaceri electronice. Etapele promovarii unei afaceri electronice sunt: publicarea site-ului si anuntarea aparitiei pe Web.

Pentru publicarea site-ului este necesara alegerea furnizorului pentru gazduire (web hosting). Principalele elemente de care trebuie sa se tina cont la alegerea furnizorului sunt:

costul lunar al serviciului (exista furnizori care ofera acest serviciu gratuit);

caracteristicile tehnice ale suportului oferit: platforma pe care va fi stocat site-ul (sistemul de operare), tehnologiile ce vor putea fi folosite pentru accesarea datelor, sistemul de gestiune a bazelor de date disponibil pentru stocarea informatiilor, elementele de securitate pe care le pune la dispozitie sistemul, largimea de banda disponibila utilizatorilor pentru accesarea site-ului.

De asemenea trebuie ales un nume de domeniu si achizitionarea acestuia. Unele firme includ gratuit aceasta optiune n pachetele de servicii. Domeniile pot fi achizitionate direct de la organizatia existenta n fiecare tara, organizatie care gestioneaza numele de domenii. n Romnia, achizitionarea numelor de domenii se poate face apelnd la Reteaua Nationala de Calculatoare pentru Cercetare si Dezvoltare (http://www.rnc.ro).

Anuntarea aparitiei pe Web este necesara n promovarea site-ului firmei, principalele mijloace ce pot fi folosite pentru promovarea site-ului fiind enumerate mai jos:

Cataloagele, publicatiile si brosurile, toate locurile n care apare numele companiei trebuie sa apara si adresa site-ului;

nscrierea site-ului n cataloagele portalurilor romnesti si straine;

nregistrarea site-ului la ct mai multe motoare de cautare si optimizarea continutului sau pentru indexarea adecvata;

Promovarea site-ului pe forumuri si n grupuri de discutii;

Participarea la clasamentele site-urilor care fac topuri.

Administrarea afacerii presupune utilizarea unor sisteme avansate de gestiune a informatiilor. Exista sisteme pentru gestiunea cunostintelor, a relatiilor cu clientii, pentru colaborare, pentru managementul imaginii companiei etc.

Pentru gestiunea cunostintelor pot fi utilizate urmatoarele tehnologii:

OLAP (On-line Analytical Processing);

Depozite de date (Data Warehouse);

Web semantic

n cadrul unei firme toate activitatile acesteia pot fi gestionate prin intermediul unor sisteme informationale specializate:

gestiunea productiei;

relatiile cu clientii;

relatiile cu furnizorii;

contabilitate;

gestiunea depozitelor si logistica

resursele umane.

Fiecare sistem ofera posibilitatea de introducere de informatii n bazele de date asociate, de prelucrare, de regasire a informatiilor si de obtinere de rapoarte privind diverse situatii.

Managementul imaginii companiei presupune urmatoarele activitati:

Construirea profilului clientului;

Analiza fisierelor cu informatii despre clientii care au accesat site-ul;

Stabilirea popularitatii site-ului prin analiza urmatoarelor elemente:

o Numarul de accesari, ntr-o perioada de timp;

o Viteza de ncarcare a datelor;

o Timpul de vizitare al site-ului;

o Numarul de bannere vizualizate.

Concluzia ce ar putea fi trasa n urma parcurgerii acestor etape este ca realizarea unei afaceri electronice necesita o serie de investitii. Amortizarea se va produce prin derularea afacerii, cu conditia existentei unei analize obiective si a unui management eficient.

2. 4 Mijloace de plata n afacerile electronice

n desfasurarea afacerilor on-line, un aspect foarte important l reprezinta efectuarea platilor pentru produsele sau serviciile oferite. Exista mai multe modalitati de plata, dintre cele mai raspndite metode utilizate n afacerile electronice se regasesc:

Cartile de credit;

Cecuri electronice (e-checks);

PayPal;

CyberCash;

Gift certificates;

eCharge;

Mijloace de plata traditionale.

n prezent cea mai utilizata modalitate de plata pentru produsele si serviciile oferite pe Internet este cea prin carti de credit. Clientul completeaza on-line un formular de comanda care cuprinde informatiile necesare despre cartea de credit.

n acest moment este important ca lista de parteneri a firmei sa fie ct mai mare astfel nct sa fie ct mai multe tipuri de carti de credit acceptate. n caz contrar se diminueaza sansele de crestere a vnzarilor eliminnd din posibilii cumparatorii.

Pentru acei cumparatori reticenti la procesul de comanda si livrare exista o modalitate de debitare a cartii de credit, un serviciu numit "PIN Virtual". Se ofera acestor clienti un plus de securitate pentru a nu ezita sa furnizeze informatii confidentiale pe Internet.

Se emite un nou cod PIN pentru cumparator, dupa ce acesta a furnizat numarul cartii sale de credit printr-un sistem de telefonie vocala. Astfel, cumparatorii vor utiliza PIN-ul Virtual n corelatie cu numarul cartii de credit. Pentru fiecare actiune de cumparare, se transmite posesorului de PIN Virtual un mesaj prin posta electronica, solicitndu-se confirmarea tranzactiei n vederea efectuarii livrarii de catre magazinul virtual.

Pentru comenzile de valoare mica datorita comisionul relativ mare ce trebuie platit de catre comerciant este mai rara utilizarea acestui serviciu.

Avantajul acestei modalitati de plata, din punctul de vedere al clientului dar si al magazinului virtual, este ca riscul de frauda se transfera de la firma la institutia financiara care a emis cartea de credit.

Cecuri electronice (e-checks) constituie o metoda foarte utilizata n afacerilor electronice. n forma lui cea mai simpla, acest sistem necesita completarea de catre client a unui formular n cadrul magazinului electronic. Datele astfel furnizate vor fi transferate comerciantului, unde vor fi transpuse pe un cec obisnuit, prin listare la imprimanta pe formulare de cec necompletate.

Un consortiu de banci, FSTC[11] a creat un model de cec electronic care este foarte asemanator cecurilor clasice, pe hrtie. Platitorul foloseste un procesor pentru a genera si semna digital un cec electronic ce va fi transmis prin posta electronica sau Web. El este transmis fie bancii cumparatorului - care-l va onora dupa verificarea semnaturii digitale, trimitnd banii bancii firmei vnzatoare, fie direct magazinului virtual care va verifica semnatura, l va semna la rndul sau, si l va trimite bancii sale.

PayPal este o solutie software pentru platile electronice (www.paypal.com ). Tranzactiile se desfasoara ntre vnzator si cumparator, care trebuie sa-si creeze un cont de utilizator PayPal. Exista mai multe tipuri de conturi, iar platile se realizeaza prin mai multe metode.

CyberCash este un sistem care presupune instalarea la consumator a unui software care simuleaza portofelul, face criptarea mesajelor si memoreaza tranzactiile. Portofelul software permite folosirea mai multor metode de plata: bani digitali, carti de credit sau cecuri. La instalarea software-ului, se genereaza o pereche: cheie publica - cheie privata. Cheia publica este transmisa CyberCash-ului, care o memoreaza ntr-o baza de date, alaturi de toate cheile publice ale vnzatorilor si clientilor. Vnzatorul are un software similar; el nu trebuie dect sa foloseasca butonul pentru plata, buton aflat pe site-ul sau de comert electronic si sa aiba un cont deschis la o banca. Cumparatorul si vnzatorul trebuie sa faca schimb de chei nainte de a sti cu ce cheie publica se cripteaza mesajul adresat unui anumit corespondent.

O alta metoda de plata destul de des ntlnita o constituie gift certificates. Utiliznd diverse sisteme de plata (cash, carti de credit) o persoana poate cumpara un astfel de certificat avnd o anumita valoare. Certificatul este transmis unei alte persoane (cadou), aceasta putnd efectua plati (n limita sumei nscrisa pe certificat) n foarte multe magazine virtuale.

Debitarea electronica (eCharge) este un sistem electronic care permite utilizatorilor sa ncarce factura proprie de plata a convorbirilor telefonice cu contravaloarea achizitiei facute prin Internet. n Romnia aceasta modalitate de plata nu este implementata, fiind folosita, n prezent doar de magazinele on-line din SUA si Canada. ECharge se extinde nsa si n Europa.

Metodele de plata traditionale sunt si ele foarte des folosite. Sistemele electronice de plata sunt abia la nceput n Romnia si multi clienti opteaza nca pentru utilizarea metodelor de plata traditionale, cum sunt cecurile pe suport de hrtie, numerar la livrare sau numerar nainte de livrare, asa-numita comanda contra-cost.

2. 5 Categorii de fraude pe Internet

Oferte de lucru pe Internet

Se ofera cstiguri importante, rapide si fara dificultati desfasurnd diferite activitati din propriul birou de acasa (exemplu: asamblarea de jucarii, ncropirea de colaje, activitati manuale de obicei).

Se solicita, nsa "pentru nceput" achizitionarea unor carti, pliante sau materiale, contracost desigur, care sa ofere datele si cunostintele necesare pentru ndeplinirea corecta a sarcinilor.

Planuri MLM (Multi Level Marketing)

Se solicita, celor interesati, recrutarea de noi membrii pentru largirea afacerii si marirea numarului de vizitatori.

Scheme piramidale

Acest tip de afacere este cunoscut att on-line ct si offline. Cstigurile promise sunt obtinute dupa un anumit numar de cotizatii si de noi membrii recrutati.

Fraude legate de operele de creatie

Se lanseaza un concurs cu lucrari, ntr-un anumit domeniu, se realizeaza un "site oficial", se ofera un premiu generos, dar dupa expirarea timpului ideile si eventualele proiecte sunt preluate de catre organizatori ca fiind propriile lor rezultate si prelucrari.

nstiintari asupra unor achizitii fictive

Clientul este anuntat prin email ca are de primit un pachet cu produse comandate anterior de la o anume companie.

3. COMERUL ELECTRONIC

Odata cu dezvoltarea Internetului un nou tip de afacere s-a evidentiat din ce n ce mai accentuat: comertul on-line sau comertul electronic.

3.1 Notiunea de comert electronic

Conform Organizatiei Economice de Cooperare si Dezvoltare (OECD) comertul electronic reprezinta desfasurarea unei afaceri, vnzarea de bunuri si servicii prin intermediul Internetului.

Au aparut nenumarate site-uri si firme care se ocupa cu vnzarile en-gros de produse prin Internet, cu organizarea de licitatii on-line, cu furnizarea accesului contracost la pagini cu informatii, ntr-un cuvnt abordeaza o forma sau alta de comert virtual, un domeniu ct se poate de profitabil.

Avantajul este evident: piata pe Internet creste exponential de la un an la altul. Un site bine lucrat, cunoscut si care ofera produse de calitate la preturi bune va avea mai multi vizitatori, mai motivati si mai nzestrati financiar dect magazinele de cartier.

n general procesul de vnzare-cumparare on-line se desfasoara astfel:

Comerciantul si deschide un site de Internet pe care si prezinta detaliat produsele si conditiile comerciale (preturi, termene de livrare, garantie, ncasare.)

Cumparatorul intra pe acest site, gaseste produsul cautat si transmite o comanda catre comerciant, specificnd produsele, cantitatile comandate, modalitatea de plata si adresele de livrare, de facturare. n cazul platii cu card, pe o pagina securizata, cumparatorul si introduce si datele cardului.

Dupa verificarea veridicitatii datelor din comanda, comerciantul livreaza marfa catre cumparator, ncasnd contravaloarea acesteia fie de pe cardul cumparatorului, fie la livrarea produselor sau chiar n avans, n unele cazuri.

3.2 nceputul si evolutia comertului electronic n Romnia

Primele semnale ale comertului electronic romnesc au aparut n anul 2000, cnd compania netBrdige Investments a lansat portalul OKazii.ro, care permitea consumatorilor contactul n mediul virtual, licitarea on-line pentru produsul ales si finalizarea tranzactiei n lumea reala.

Momentul era, nsa, extrem de dificil att din punct de vedere al numarului mic de conexiuni la Internet, ct mai ales din punct de vedere al lipsei totale de ncredere a utilizatorilor n participarea la o tranzactie desfasurata on-line.

La 3 ani mai trziu, comertul electronic intra ntr-o noua etapa n urma implementarii standardului 3D Secure, cel mai nalt sistem de securitate al tranzactionarii prin Internet. Romnia a fost singura tara din regiunea CEMEA[12] si printre putinele din Europa (la nivel international mai existau doar 3 tari care experimentau acest standard: Spania, Marea Britanie si Germania) n care s-a promovat de catre organizatiile internationale emitente de carduri, Visa si MasterCard acest sistem.

n ultimul trimestru al anului 2003, RomCard[13] a configurat primele banci n 3D Secure att pe activitatea de emitere, ct si de acceptare (BCR, Raiffeisen Bank, Banca iriac), iar Alpha Bank pe emitere sub sigla Visa. n prezent, numarul bancilor care au implementat 3D Secure a ajuns la 8 prin aderarea Romexterra si CEC (emitere) si a BRD-GSG (emitere si acceptare), aflndu-se n curs de configurare si Banca Transilvania (emitere si acceptare). Potrivit RomCard, anul 2007 va mai aduce cel putin o banca n sistemul 3D Secure.

n ultimele zile ale lunii februarie 2004 s-au nregistrat primele tranzactii on-line cu cardul, acesta reprezentnd nceputul propriu-zis al comertului electronic romnesc. nceputul a fost timid si n primele 7 luni de e-commerce securizat s-au realizat doar 3.106 tranzactii, n timp ce ultimul trimestru al anului a adus un volum semnificativ: 16.304 tranzactii n valoare de aproape 3 milioane USD. 2004 se ncheia cu un total de 19.410 tranzactii efectuate n magazinele virtuale configurate 3D Secure de catre RomCard si cu un bilant de aproximativ 3,5 milioane USD generate de plata on-line cu cardul.

Valoarea tranzactiilor efectuate n ultimul trimestru al anului 2004 (sursa: RomCard)

Luna

Valoare lei vechi

Valoare USD

Valoare Euro

Octombrie

419.376.301

29.287

6

Noiembrie

501.445.478

701.511

35.422

Decembrie

453.753.235

2.050.949

65.086

TOTAL

1.374.575.014

2.781.747

100.514

si, poate cel mai important aspect, raportarile RomCard ne ofera doar o imagine asupra comertului electronic cu plata prin card, celelalte modalitati de plata precum cash on delivery[14] nefiind contorizate de nimeni, chiar daca reprezinta, de fapt, aproximativ 95% din valoarea pietei.

n schimb, raportul pentru 2004 facut public de Visa International, arata ca detinatorii de carduri Visa din Romnia au cheltuit mai mult n magazinele virtuale din strainatate dect n cele romnesti. Din suma totala de 4,6 milioane USD tranzactionata on-line de posesorii de carduri Visa din Romnia, aproximativ 80% au reprezentat cheltuieli n magazinele on-line din afara tarii. De cel mai mare succes s-au bucurat magazinele virtuale din SUA unde detinatorii romni de carduri Visa au cheltuit aproape jumatate (43%) din valoarea totala a tranzactiilor electronice. Alte magazine virtuale din care romnii au facut cumparaturi importante, au fost cele din Italia (16% din suma totala a cheltuielilor) si din Marea Britanie (15%).

Nu acelasi lucru se poate spune despre detinatorii de carduri Visa din strainatate care au fost mai putin atrasi de produsele si serviciile oferite de magazinele virtuale romnesti, efectund cumparaturi de doar 1,17 milioane USD comparativ cu 3,68 milioane USD, ct au cheltuit romnii. Faptul demonstreaza ca posesorii romni de card nu sunt reticenti n a-l folosi pentru a cumpara de pe Internet, diferenta facnd-o doar varietatea ofertei de produse si servicii care, n cazul magazinelor virtuale autohtone, este mai mica si i-a determinat sa cheltuiasca mai putin.

Daca bilantul RomCard pentru anul 2004 a fost de aproximativ 3,5 milioane USD cheltuite cu cardul att de straini, ct si de romni pe magazinele virtuale romnesti, 2005 s-a ncheiat cu 44.353.145 USD. O valoare impresionanta generata, nsa, n proportie de 90% de tranzactionarea cross border[15], pe magazine virtuale straine, dar care erau procesate prin bancile romnesti. Numai pentru luna iulie a anului trecut, RomCard a raportat 53.000 de tranzactii n valoare de aproximativ 9,5 milioane USD, statistica ce extaziase piata. Dar, la scurt timp, organizatiile internationale emitente de carduri, Visa si MasterCard, au hotart restrictionarea activitatii de cross-border, motivnd decizia prin numarul mare de plngeri si de fraude nregistrat.

Astfel, ultimul trimestru al anului 2005 aducea comertul electronic romnesc la valori similare cu cele de la finalul lui 2004, adica mici. Evident, profiturile bancilor de cteva sute de mii de dolari nregistrate pna n acel moment, s-au transformat n sume infime care le-au determinat sa nu mai acorde aceeasi atentie activitatii de e-commerce. Sfrsitul lui 2005 arata pesimist pentru tranzactionarea pe Internet cu cardul dar, cel putin, indica valoarea reala a comertului electronic romnesc.

Anul 2006 a nceput din nou timid, cu doar 2.812 tranzactii nregistrate n luna ianuarie dar, surprinzator si mbucurator, n acelasi timp, numarul acestora a crescut constant cu o medie de 15% pe luna, depasind n octombrie pragul de 12.500 de tranzactii efectuate pe magazinele virtuale romnesti, configurate 3D Secure.

Situatia tranz. n per. 1.01 - 31.11 2006 n magazinele, configurate 3D Secure de RomCard

LUNA

Numar Tranzactii

Tranz. in RON

Tranz. in USD

Tranz. in

EURO

Valoare in

RON

Valoare in USD

Valoare in

EURO

Ianuarie

2.812

2622

113

77

339.684

12.242

11.012

Februarie

3.113

2.761

179

173

345.765

23.583

31.197

Martie

7.718

7.338

186

194

1.318.186

26.885

28.644

Aprilie

5.816

4.531

671

614

634.237

216.020

22.616

Mai

6.668

4.765

1.695

208

724.056

315.040

21.989

Iunie

8.119

5.135

2.795

189

913.589

499.360

24.148

Iulie

11.677

4.892

6.594

191

875.572

1.220.829

23.742

August

12.581

5.967

5.229

1.358

923.158

859.110

349.195

Septembrie

10.161

7.204

316

2.641

1.220.058

70.603

678.311

Octombrie

12.530

8.933

432

3.165

1.498.449

66.123

828.096

TOTAL

68.665

45.215

17.778

5.672

7.294.304

3.243.672

1.190.855

Conform cifrelor si declaratiilor RomCard, n anul 2006 peste 65% din tranzactii au fost generate de posesorii de card romni n magazinele virtuale autohtone. Restul de 35% nseamna tranzactii efectuate de detinatorii unui card strain, emis fie n Euro, fie n USD, care au cumparat din magazinele on-line romnesti.

Chiar daca romnii au generat cele mai multe tranzactii, valoarea medie a unei tranzactii cu un card emis n moneda locala a fost mai mica dect valoarea medie a tranzactiilor efectuate cu carduri emise n valuta (USD, respectiv Euro). Astfel, romnii au cheltuit, n medie, 160 RON per tranzactie, n timp ce detinatorii de card din strainatate au cheltuit 180 USD potrivit cifrelor furnizate de RomCard.

Sumele mai mici cheltuite de romni reprezinta, n opinia oficialilor RomCard, plata facturilor catre operatorii de telefonie mobila care, de obicei, nu depasesc 150 RON, dar care au o pondere de aproximativ 30% din totalul tranzactiilor. Pe lnga acestea, alte domenii care genereaza volume mari de bani n comertul electronic sunt, pe rnd: turismul (rezervarile on-line de bilete de avion si pentru serviciile de cazare), produsele IT&C, electronicele si electrocasnicele, cartea si filmul.

Cu doar doua luni nainte de finele anului 2006, comertul electronic romnesc 3D Secure a generat un total de 68.665 de tranzactii n valoare de aproape 7,5 milioane USD, bilantul final pentru 2006 fiind estimat de catre RomCard la 8-8,5 milioane USD. Adica de aproape 6 ori mai putin dect n 2005, cnd s-au nregistrat peste 44 de milioane USD. Partea buna e ca e-commerce-ul romnesc a crescut fata de anul trecut: daca n 2005 magazinele virtuale romanesti au generat doar 10% din numarul si valoarea tranzactiilor totale, adica 4,4 milioane USD, n 2006 aceasta valoare tinde sa se dubleze catre un volum final de peste 8 milioane USD.

Explicatia este data de cresterea numarului de magazine virtuale de la aproximativ 450 la sfrsitul anului 2005, la 650 n prezent - conform studiilor efectuate de Claudiu Gamulescu, Underclick.ro. Din cele 650 de magazine care nregistreaza profituri (mai mici sau mai mari), doar putin peste 200 sunt configurate 3D Secure de catre RomCard, iar din acestea, numai 100 genereaza volum n tranzactionarea on-line cu cardul. Chiar daca numarul magazinelor a mai crescut, ele sunt nca putine pentru o piata care numara aproape 7 milioane de utilizatori Internet (potrivit statisticilor netBridge Investments) si peste 8 milioane de carduri bancare n circulatie (conform rapoartelor Visa si MasterCard).

Problema e ca marea majoritate a magazinelor virtuale romanesti nu sunt profesioniste: nu acorda importanta necesara comunicarii cu clientul mai ales n mediul virtual care, prin definitie, confera reticenta utilizatorilor; nu s-a nteles ct de importanta este promovarea si construirea unui brand-name; site-urile nu respecta elementele care confera succes unei afaceri on-line; au probleme la nivel de descriere a produselor (specificatii gresite sau prea putine, specificatii n limba engleza); produsele de pe site nu se regasesc n stocurile reale; termenii de livrare sunt nca mari; nu prezinta pe site elementele de identificare ale firmei care se afla n spatele acestuia si datele de contact, fapt care sporeste nencrederea utilizatorilor n comertul electronic.

Totusi, lucrurile evolueaza n bine. Estimarea RomCard pentru sfrsitul anului 2006 este de 8,5 milioane USD generate de plata on-line cu cardul (att Visa, ct si MasterCard) n magazinele virtuale romnesti configurate 3D Secure, tranzactiile fiind initiate att de detinatorii de card din Romnia, ct si de detinatorii de card din strainatate. Tot potrivit RomCard, detinatorii de carduri Visa genereaza 56% din totalul tranzactiilor, restul de 44% reprezentnd cheltuieli efectuate cu carduri emise sub sigla MasterCard. Acestea fiind premisele, nseamna ca din cele 8,5 milioane USD estimate ca bilant al anului 2006, 4.760.000 USD reprezinta cheltuieli cu carduri Visa n magazinele virtuale romnesti configurate 3D Secure, efectuate de posesorii de card romni si de posesorii de card din strainatate.

Detinatorii romni de card Visa cheltuie 9.520.000 USD n magazinele romnesti (3D Secure si non-3D Secure), restul pna la 32 de milioane USD (adica 22.480.000 USD) nsemnnd cheltuieli n magazinele virtuale din strainatate. E o pierdere uriasa pentru magazinele virtuale si pentru bancile romnesti.

Largirea gamei de produse oferite de magazinele virtuale si dezvoltarea turismului romnesc, ar putea aduce beneficii comertului electronic (multe din cheltuielile romnilor n magazinele virtuale din strainatate fiind pentru servicii de cazare si carti) si economiei nationale, generndu-se volume mari de bani.

3.3 Legislatia n domeniul comertului electronic

Activitatea de comert electronic este reglementata de o serie de legi, hotarri de guvern si regulamente cum ar fi:

Legea comertului electronic nr. 365/2002;

Hotarrea de Guvern nr. 1308 din 20/11/2002 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea legii 365/2002 privind comertul electronic;

Legea nr. 51/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta;

Legea semnaturii electronice nr. 455/2001

Regulamentul nr. 4/2002 al BNR privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica.

Legea comertului electronic nr. 365/2002

Legea Comertului Electronic a devenit aplicabila pe data de 5 octombrie 2002 si publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 483/ 2002.

Reglementarile din acest act normativ se aplica tuturor furnizorilor stabiliti n Romnia si vizeaza actele de comert desfasurate prin mijloace electronice, stabilind, de asemenea, conditiile de furnizare a serviciilor societatii informationale si identificnd faptele savrsite n legatura cu securitatea acestor servicii.

Din categoria serviciilor societatii informationale sunt excluse:

ofertele de servicii care necesita manipularea unor bunuri corporale de catre destinatar, desi prestarea serviciilor implica utilizarea de echipamente electronice;

activitatile care se efectueaza prin intermediul serviciilor de telefonie vocala, telex, servicii de radiodifuziune si televiziune, inclusiv serviciile de teletext;

schimburile de informatii prin posta electronica sau prin alte mijloace de comunicare echivalente, ntre persoane care actioneaza n alte scopuri ale activitatii comerciale;

Furnizarea de servicii prin intermediul Internetului de catre persoanele fizice sau juridice nu este supusa unei autorizari prealabile si trebuie sa respecte principiile concurentei libere si loiale.

Firma distribuitoare are obligatia de a pune la dispozitie clientilor si autoritatilor publice mijloace si tehnici care sa permita un acces facil, direct, permanent si gratuit la informatii[16] ca:

numele sau denumirea vnzatorului;

domiciliul sau sediul furnizorului;

datele necesare contactarii firmei n mod direct si efectiv (numerele de telefon, fax, adresa de posta electronica,etc.);

numarul de nmatriculare si codul de nregistrare fiscala n registrul comertului sau n alt registru public similar;

tarifele aferente serviciilor oferite cu precizarea scutirii, includerea sau neincluderea taxei pe valoarea adaugata, precum si a cotei acesteia;

includerea sau neincluderea n pret a cheltuielilor de livrare, precum si valoarea acestora, daca este cazul;

O alta problema reglementata se refera la mesaje comerciale nesolicitate cunoscute si ca SPAM-uri. Conform prevederilor legale, este interzisa efectuarea de comunicari comerciale prin posta electronica, cu exceptia acelor cazuri n care destinatarul si-a exprimat n prealabil consimtamntul expres pentru a primi asemenea comunicari. n situatia n care aceste mesaje comerciale constituie un serviciu al furnizorului ele sunt permise si trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

mesajul si firma/persoana fizica expeditoare sa fie usor si clar de identificat;ofertele promotionale, precum si reducerile, premiile si cadourile, sa fie clar identificabile, iar conditiile care trebuie ndeplinite pentru obtinerea lor sa fie usor accesibile si clar prezentate;competitiile si jocurile promotionale sa fie explicate corect si obiectiv, iar conditiile de participare sa fie usor accesibile si clar prezentate;n ceea ce priveste validitatea si proba contractelor ncheiate prin mijloace electronice se precizeaza ca nu este necesar consimtamntul prealabil al partilor asupra utilizarii mijloacelor electronice. Proba ncheierii contractelor prin mijloace electronice si a obligatiilor care rezulta din aceste contracte este reglementata de prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica, precum si de HG nr. 1308 din 20/11/2002 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea acestui act normativ.

Destinatarul serviciilor societatii informationale are dreptul de a primi informatii exprimate ntr-un limbaj accesibil referitoare la:

etapele tehnice care trebuie urmate pentru a ncheia contractul sau procesul de vnzare-cumparare;stocarea sau nu a contractului n baza de date a furnizorului de servicii;mijloacele tehnice pe care societatea le pune la dispozitia clientului pentru identificarea si corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor;limba n care se poate ncheia contractul/procesul de vnzare-cumparare;Una din obligatiile furnizorului este si aceea de a oferi clientului posibilitatea de a utiliza procedee si metode tehnice adecvate, eficace si accesibile, care sa permita identificarea si corectarea erorilor aparute la introducerea datelor, anterior trimiterii ofertei sau acceptarii acesteia. Exceptia este data de acele situatii n care s-a convenit altfel cu destinatarul, cu conditia ca nici una dintre parti sa nu aiba calitatea de consumator.

Clauzele si conditiile procesului de vnzare-cumparare trebuie puse la dispozitie consumatorului ntr-un mod care sa i permita acestuia sa le stocheze si sa le reproduca, mai putin acele cazuri cnd contractele se ncheie exclusiv prin posta electronica sau prin alte mijloace de comunicare echivalente.

Se considera ncheiat procesul de vnzare-cumparare n momentul acceptarii ofertei si realizarea comenzii efective.

Executarea contractului este imediata, mai putin acele situatii cnd se prevede altceva.

n cazul n care consumatorul trimite acceptarea ofertei prin mijloace electronice furnizorul de servicii are obligatia de a confirma primirea ofertei sau, dupa caz, a acceptarii acesteia, n unul dintre urmatoarele moduri:

trimiterea unei dovezi de primire prin posta electronica sau printr-un alt mijloc de comunicare echivalent, la adresa indicata de catre destinatar, n termen de 24 de ore de la primirea ofertei sau acceptarii;confirmarea primirii ofertei sau a acceptarii ofertei, printr-un mijloc echivalent cu cel folosit la trimiterea ofertei, imediat ce oferta a fost primita de furnizorul de servicii.Legea Comertului Electronic impune ca informatia sa fie prezentata sau pastrata n forma sa originala ndeplinind cumulativ urmatoarele conditii:

se garanteaza integritatea informatiei prin respectarea standardelor nationale n domeniu;

mesajul este semnat utilizndu-se semnatura electronica a emitentului;

informatia poate fi furnizata si prezentata la cerere.

n acele situatii cnd serviciile societatii constau n transmiterea ntr-o retea de comunicatii a informatiei oferite de parteneri, furnizorul acelui serviciu nu raspunde pentru stocarea automata, intermediara si temporara a informatiei, n masura n care aceasta operatie are loc n scopul de a face mai eficienta transmiterea informatiei catre alti destinatari, la cererea acestora. Trebuie, nsa ndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

nu se aduc modificari asupra informatiei transmise;

accesul la informatie ndeplineste conditiile legale;

actualizarea informatiei respecta regulile si uzantele aplicate n domeniu;

obtinerea de date despre natura si utilizarea informatiei trebuie puse la dispozitia tuturor persoanelor interesate;

Daca serviciile oferite de societate constau n stocarea informatiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, firma furnizoare nu raspunde pentru informatia stocata la cererea unui destinatar. Sunt impuse, nsa o serie de conditii:

n cazul unor daune, societatea trebuie sa dovedeasca faptul ca nu a stiut ca activitatea sau informatia stocata este nelegala sau ca ar putea vatama drepturile unui tert;

daca firma are cunostinta faptul ca activitatea sau informatia respectiva este nelegala sau ar putea vatama drepturile unui terte persoane, societatea furnizoare trebuie sa actioneze n vederea eliminarii sau a blocarii accesului la aceasta.

Societatile care au ca activitate principala facilitarea accesului la informatia furnizata de alte firme prin oferirea unor instrumente de cautare a informatiilor sau a unor legaturi cu alte pagini de web, nu raspunde pentru informatia n cauza. Singura conditie este ca societatea sa nu aiba cunostinta despre faptul ca informatia facilitata este nelegala sau ar putea prejudicia drepturile unui tert;

Furnizorul de servicii raspunde pentru informatie atunci cnd caracterul nelegal al acesteia a fost constatat printr-o decizie a unei autoritati publice.

De asemenea, tot n obligatiile furnizorului de servicii se afla si sarcina de a informa de ndata autoritatile publice competente despre activitatile cu aparenta nelegala desfasurate de clientii firmei sau despre informatiile cu aparenta nelegala furnizate de acestia.

Furnizorii de servicii sunt obligati sa comunice de ndata autoritatilor si informatii care sa permita identificarea clientilor, n cazul n care s-au ncheiat contracte privind stocarea permanenta a informatiei.

Societatile sunt obligate sa ntrerupa, temporar sau permanent, transmiterea sau stocarea informatiei furnizate de un client al serviciului respectiv, prin eliminarea informatiei sau blocarea accesului la aceasta, daca aceste masuri au fost dispuse de o autoritate publica sau la primirea unei plngeri, unei sesizari din partea oricarei persoane.

Plngerea sau sesizarea poate fi facuta de catre orice persoana care se considera prejudiciata prin continutul informatiei n cauza. Ea se ntocmeste n forma scrisa, fiind obligatorie precizarea motivelor, datarea si semnarea. Este precedata, nsa de o cerere n justitie, avnd acelasi obiect si aceleasi parti.

Cnd se formuleaza decizia autoritatilor, acesta trebuie motivata si se comunica celor doua partilor n termen de 30 de zile de la data primirii plngerii sau a sesizarii. Termenul devine de 15 zile pentru situatia n care autoritatea a actionat din oficiu.

Persoanele interesate pot formula contestatie n termen de 15 zile de la comunicare la instanta competenta. Sentinta este definitiva.

Autoritatea competenta pentru rezolvarea acestor chestiuni este ARCTI[17]. Ea poate solicita societatilor orice informatii necesare preciznd baza legala si scopul solicitarii. Se pot stabili termene pna la care aceste informatii sa i fie furnizate, n caz contrar fiind prevazute sanctiuni. Verificarile sunt desfasurate prin personalul de control mputernicit al ARCTI, acesta putnd solicita declaratii sau orice documente necesare pentru ndeplinirea misiunii, sa sigileze, sa ridice orice registre, acte financiar-contabile si comerciale sau alte evidente, elibernd persoanei supuse investigatiei copii de pe originale, ori sa obtina copii, lasndu-i acesteia originalele. De asemenea, personalul de control este autorizat sa faca inspectii inopinate, al caror rezultat va fi nregistrat ntr-un proces-verbal de constatare, si sa primeasca, la convocare sau la fata locului, informatii si justificari.

ARCTI are dreptul si obligatia de a sesiza organele de urmarire penala la constatarea de ncalcari ale legii penale.

Asociatiile si organizatiile neguvernamentale cu caracter profesional sau cele constituite n scopul protectiei consumatorilor, a minorilor sau a persoanelor cu handicap pot elabora coduri de conduita cu prevederi referitoare la:

solutionarea litigiilor pe cale extrajudiciara;

protectia minorilor si a demnitatii umane;

protectia clientilor cu privire la comunicarilor comerciale (Spam-uri).

Semnatura electronica (digitala)

Semnatura digitala reprezinta o metoda sigura de a dovedi autenticitatea unei persoane ce va trimite un document oarecare cu avantajul ca ofera posibilitatea de a insera un cod special (amprenta digitala) n momentul semnarii. Se indica astfel daca documentul a ajuns intact la destinatie sau daca a fost alterat pe transmiterii.

n Romnia, serviciile si produsele pentru semnatura electronica sunt reglementate de Legea privind semnatura electronica 455/2001, precum si de Hotarrea de Guvern 1259 din 13 decembrie 2001 privind aprobarea normelor tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica.

Caracteristicile legale ale semnaturii electronice sunt urmatoarele:

permite identificarea autorului;

exprima acordul autorului la continutul si responsabilitatile ce deriva din documentul semnat;

verifica integritatii documentului prin intermediul generarii functiei hash asociata mesajului.

Semnatura digitala are rolul de a cripta continutul documentului, folosind cheia criptografica a expeditorului. n acest mod semnatura devine unica att pentru documentul trimis ct si pentru destinatarul cheii. Orice modificari aduse documentului vor afecta semnatura, oferindu-se astfel att integritate ct si autentificare.

Semnatura electronica (sau digitala) este pentru documentele electronice ceea ce este o semnatura olografa pentru documentele tiparite. Semnatura reprezinta un esantion de date care demonstreaza ca o anumita persoana a si/sau a fost de acord cu documentul caruia i s-a atasat semnatura.

Printr-o semnatura digitala se ofera un grad mult mai mare de securizare dect semnatura olografa. Destinatarul mesajului semnat digital poate verifica faptul ca mesajul original apartine persoanei a carei semnatura a fost atasata.

Mai mult, semnatura digitala nu poate fi negata. Semnatarul documentului nu se poate disculpa mai trziu invocnd faptul ca a fost falsificata, cum se ntmpla uneori cu semnatura olografa. O semnatura electronica nu poate fi o semnatura scanata, o iconita, o poza, o holograma, un smalt card.

Documentele semnate electronic folosind un certificat digital calificat emis de certSIGN, Furnizor Public de Servicii de Certificare conform cu Legea semnaturii electronice din Romnia, au valoare legala, iar semnatura rezultata se numeste semnatura electronica extinsa.

Semnatura electronica este des utilizata n cazul afacerilor electronice fiind o dovada a identitatii clientului.

3.4. Contabilitatea si gestiunea operatiunilor de comert electronic

Prin intermediul comertului electronic se pot comercializa att marfuri n forma materiala (carti, CD nregistrate cu muzica, etc.) ct si n forma informatica, fara suport material (programe pentru diferite domenii, abonamente virtuale la diferite site-uri specializate pe anumite domenii informationale). De cele mai multe, n cazul produselor software, se realizeaza un comert on-line veritabil, fara fluxuri materiale, cu decontare, de asemenea electronica prin intermediul cartilor de credit.

Principala problema legata de contabilitatea acestor operatiuni apare la nregistrarea veniturilor din vnzarea marfurilor si colectarea taxei pe valoarea adaugata (n cazul n care comerciantul este nregistrat ca platitor de TVA).

Se recomanda[18] ntocmirea unor avize de nsotire a marfii la expedierea marfurilor prin colete, iar pentru ncasarea valorii ntocmirea unei facturi fiscale care sa cuprinda sumele ncasate de la clienti. Se va nregistra, n consecinta, venitul si taxa pe valoare adaugata aferente facturii emise. De cele mai multe ori, factura fiscala este primita de catre client fie n colet, fie ulterior prin posta. Pentru prima situatie exigibilitatea TVA este anticipata vnzarii si intervine "la data la care este emisa factura fiscala naintea livrarii de bunuri[19]". Dupa ntocmirea facturii taxa pe valoare adaugata se colecteaza, se nregistreaza n jurnalul de vnzari, iar dupa n decontul de taxa pe valoare adaugata. TVA rezultat trebuie virat la bugetul statului indiferent daca marfurile au fost preluate de catre clienti sau nu. n functie de produsele vndute se aplica cota standard de taxa 19% sau cota redusa de 9%.

Aceasta obligativitate, a ntocmirii de factura fiscala, se aplica "oricarei persoane impozabile, nregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata[20]"daca desfasoara livrari de bunuri sau prestari de servicii, indiferent de tipul lor. Emiterea facturii fiscale se va realiza, n conformitate cu reglementarile n vigoare, la data livrarii efective a bunurilor. n cazul emiterii de avize de nsotire a marfii, legea 571/2003 precizeaza "Pentru bunurile livrate cu aviz de nsotire, factura fiscala trebuie emisa n termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data livrarii, fara a depasii finele lunii n care a avut loc livrarea".

O etapa importanta n emiterea facturii fiscale este culegerea datelor de identificare ale clientului. Pentru comenzile provenite n urma publicitatii realizate pe Internet se acceseaza adresa de e-mail indicata prin mesajul publicitar. nsa, indiferent de modalitatea prin care se face comanda clientii sunt obligati sa transmita datele lor personale pentru introducerea lor n baza de date a firmei vnzatoare si n vederea completarii corecte a facturii fiscale. Singura diferenta va fi data de lipsa semnaturii de primire a beneficiarului.

ara de domiciliu a clientului devine foarte importanta pentru alegerea modalitatii de predare a facturii. Daca sediul clientului se afla ntr-o tara unde factura fiscala este valabila fara semnatura si stampila furnizorului n original, atunci documentul poate fi completat, scanat si trimis tot prin intermediul Internetului, iar mai apoi ndosariat la client. Cele trei exemplare ale documentului ramn la firma emitenta. Pentru cazurile cnd este obligatorie prezenta unei facturi fiscale ntr-un act de vnzare - cumparare, exista optiunea semnaturii electronice[21] sau expedierea prin posta a originalului.

n momentul onorarii comenzii ntre cele doua parti cumparator si vnzator se creeaza o relatie contractuala care trebuie sa se supuna regimului juridic al contractelor la distanta[22]. Conform acestuia furnizorul are obligatia de a livra produsul cerut de client, la calitatea si pretul precizat n momentul realizarii comenzii. De asemenea, vizitatorul magazinului virtual trebuie sa fie informat n ceea ce priveste posibilitatile de returnare sau daca nu poate oferi produsul solicitat. Sumele retinute de pe card vor fi returnate.

n cele mai multe din situatii se ntlnesc urmatoarele tipuri de venituri si cheltuieli specifice:

Venituri din vnzarea marfurilor;

Venituri din servicii de expediere postala;

Venituri din dobnzi bancare.

Cheltuieli pentru achizitia unor sisteme informatice;

Cheltuieli pentru crearea unui site web de prezentare

Cheltuieli privind marfurile;

Cheltuieli cu materiale pentru ambalat

Cheltuieli postale;

Cheltuieli de publicitate;

Cheltuieli cu comisioane bancare;

Cheltuieli pentru protocolul de plati electronice;

Cheltuieli pentru obtinerea semnaturii electronice.

Cheltuielile ulterioare sunt, de ce mai multe ori, mult mai reduse si legate de activitati absolut necesare cum ar fi cele cu ntretinerea, administrarea si mentinerea site-ului sau de consumul de energie sau actualizarea programelor, a preturilor.

3.5 Avantajele comertului electronic

Pentru firme:

Este la fel de interesant pentru ntreprinzatori si pentru clienti deoarece aproape orice tip de produs poate fi vndut pe Internet;

Este un mijloc rapid, accesibil si putin costisitor, prin care orice persoana fizica sau juridica poate sa se informeze sau sa-si faca cunoscuta oferta de bunuri si servicii;

Ofera costuri mai mici de deschidere n comparatie cu un magazin de tip traditional

Permite o comunicare mai rapida a imaginii firmei si un marketing cu viteza de reactie n special n relatiile publice, rezultatul fiind patrunderea pe noi piete;

Se elimina unele restrictii fizice de comunicare ntre partenerii de afaceri;

Clientilor le este oferit un service mult mbunatatit, mai eficient si mai profitabil, venindu-se astfel n ntmpinarea cerintelor lor;

Se reduc unele costurilor de marketing prin reducerea timpului destinat service-ului clientilor si reducerea costurilor cu imprimatele de toate tipurile;

Se reduc costurile specifice lantului de aprovizionare prin reducerea nivelului stocurilor, cresterea competitiei dintre furnizori si reducerea timpului necesar realizarii aprovizionarii;

Se reduc costurile administrative prin eficientizarea proceselor economice n ceea ce priveste recrutarea de noi furnizori si plata celor existenti;

O gestiune mai eficienta a informatiilor de piata si despre clienti;

Obtinerea rapida a feedback-ului de la clienti cu privire la produsele si serviciile oferite, prin realizarea unei statistici cu cele mai cautate produse, perioadele n care acestea sunt solicitate, precum si tendintele cumparatorilor;

Costurile modificarilor ce s-ar putea face n cazul unui magazine virtual sunt incomparabile cu cele ocazionate de reamenajarea a unui magazine traditional;

Se reduc cheltuielile cu publicitatea prin trimiterea unor mesaje[23] electronice nesolicitate, instrument puternic si ieftin de promovare. Singura conditie este sa nu se abuzeze de bunavointa si rabdarea clientilor;

Pentru consumatori:

Magazinul virtual este accesibil 24 de ore din 24 si poate fi accesat de oricine cu acces la Internet, spre deosebire de magazinul sau firma cu o adresa fixa si un program mai lung sau mai scurt de functionare;

Consumatorul poate sa se informeze rapid despre oferta vnzatorului vizitnd magazinul electronic al acestuia. Rezultatele sunt economii de timp, de ambele parti;

Aceasta modalitate de comert permite si posibilitatea unor studii de piata, pentru a decide ce produs ar satisface mai bine nevoile si asteptarile clientului, cam la ce pret poate fi gasit, ce garantie are si multe astfel de caracteristici. Un site cu informatii complete si bine prezentate devine pentru client un punct de referinta;

3.7 Dezavantajele comertului electronic

Gradul de nesiguranta

n acest moment cumparatorii romni sunt destul de sceptici n privinta achizitionarii de produse prin intermediul comertului electronic si al Internetului.

Infrastructura

Internetul a fost conceput initial ca un mediu deschis, comunitar, bazat pe interactiune, dar nu neaparat sigur. Din acest motiv, sistemele de securitate sunt abia la nceput ca dezvoltare pentru a putea asigura suportul necesar raspndirii comertului electronic.

Mentalitatea cumparatorilor

Acesta este un mare dezavantaj al comertului virtual si, din fericire depinde de profesionalismul firmelor ce desfasoara acest tip de afacere electronica. Explicatia suspiciunii este data de atitudinea unor persoane ce ncearca sa profite ilegal de serviciile afacerilor electronice.

Ignoranta

Ignoranta multor persoane, precum si refuzul de a accepta tehnologiile noi sau progresul tehnic, dar si lipsa unei infrastructuri de telecomunicatii adecvate sunt cteva din cele mai importante limite, pentru momentul actual ale comertului electronic. Din fericire, un alt mare dezavantaj, si anume costurile ridicate ale accesului la internet pentru acasa sunt n scadere permitnd unui numar din ce n ce mai mare de oameni sa poata beneficia de serviciile Internetului.

Alte diferente semnificative

Alte mari diferente fata de comertul traditional sunt:

Cumparatorii nu pot atinge sau testa produsele, prezentarea articolelor din magazin contnd foarte mult pentru cei mai multi clienti;

Nu exista un vnzator care sa poata face recomandari si sa raspunda la ntrebarile cumparatorilor, n schimb multe magazine on-line ofera asistenta on-line;

Trebuie implementat un sistem profesionist de livrare a produselor si preluare a banilor;

Majoritatea marilor magazine on-line din Romnia au nteles aceste obstacole si au ncercat, cu succes, sa le depaseasca, n cea mai mare parte.

4. MAGAZINELE VIRTUALE

4.1 Aspecte Generale

Un magazin virtual este o pagina de Internet care ndeplineste urmatoarele conditii:

prezinta informatii despre produse sau servicii, inclusiv pretul acestora;include un sistem prin care vizitatorii paginii pot selecta produsele dorite si le pot adauga ntr-un "cos electronic de cumparaturi" (la fel cum ntr-un supermarket vizitatorii pot lua produsele dorite de pe raft si le pot pune n cos);include un sistem de preluare si transmitere a datelor personale ale cumparatorului, pentru a putea fi contactat de catre vnzator.include un sistem de plata prin care vnzatorul sa si poata ncasa banii de la clientul "virtual".Un magazin electronic include, n plus fata de aceste elemente si un sistem de administrare invizibil pentru vizitatorii obisnuiti. Prin intermediul acestuia se introduc si se actualizeaza informatiile despre produse, se tine evidenta comenzilor, a conturilor cumparatorilor nregistrati, se urmaresc statistici despre produsele cele mai cautate si, nu n ultimul rnd, se trimit mesaje de promovare menite sa informeze clientii magazinului despre ofertele curente.

Conform sondajelor efectuate de Claudiu Gamulescu (Underclick.ro) n rndul magazinelor virtuale romnesti, n anul 2006 au aparut un numar de aproape 250 de magazine cu activitate, fata de 2005, cea mai mare parte din ele (respectiv 321) desfasurndu-si activitatea n Bucuresti, urmatoarele clasate n topul distributiei geografice fiind din:

Cluj (31),

Brasovul (14),

Constanta (13),

Timis (12)

Iasi (10).

Restul de judete sunt reprezentate pe piata de comert electronic cu mai putin de 10 magazine virtuale, iar n 11 judete nu exista dect un magazin on-line (cea mai mare parte dintre ele sunt judetele din sudul tarii).

n ceea ce priveste modalitatea de plata acceptata, majoritatea magazinelor virtuale nu ofera informatii suplimentare despre acestea. Din cele care ofera, totusi, exista 118 magazine care accepta doar plata on-line (comparativ cu 106 care se nregistrau anul trecut), 396 de magazine care accepta doar plata offline[24] (375 n 2005) si 108 care accepta ambele variante, spre deosebire de doar 50 anul trecut. Concluziile sunt vizibile: majoritatea magazinelor virtuale prefera orice alt tip de plata cu exceptia platii on-line cu crdul, motivele invocate fiind adesea valorile mari ale comisioanelor de procesare.

De asemenea, n 2006 numarul magazinelor care accepta att plata on-line, ct si offline s-a dublat, fapt care demonstreaza deschiderea magazinelor catre oferirea de servicii si alternative complexe cumparatorilor.

Modalitatea preferata de magazinele virtuale pentru acceptarea comenzilor a ramas, la fel ca anul trecut, shopping cart-ul[25], 465 din numarul total de magazine (adica 72,88%) optnd pentru aceasta varianta (352 n 2005 - adica 81,67%). Numarul de magazine care accepta comanda prin telefon a crescut fata de anul trecut de la 53% la 95%, iar cele care accepta comanda prin email s-a dublat (de la 32 n 2005, la 64 n 2006). De asemenea, n piata exista 54 de magazine care accepta comenzi prin completarea unui formular on-line (44 n 2005), 5 care accepta comenzi prin SMS fata de unul singur anul trecut si 46 de magazine care ofera mai multe variante pentru realizarea comenzii.

Din punct de vedere al produselor vndute, cea mai mare parte a magazinelor virtuale romnesti s-a orientat catre echipamentele IT&C, n piata existnd 154 de magazine care comercializeaza asemenea produse. Pe locul al doilea n topul produselor vndute se afla echipamentele video (camere foto, camere video, dvd playere, sisteme home cinema, videoproiectoare, accesorii), 140 de magazine comercializnd produsele mentionate. 118 magazine vnd sisteme audio, boxe, reportofoane, mp3 playere, cd-uri portabile,