magia adolescenţei nr. 7 - scoala gimnaziala nr. 117 magia adolescentei nr 7.pdf · magia...

Magia adolescenţei

Nr. 7

Şcoala Gimnazială Nr. 117

Bucureşti

Editura Tehnopress

2015

ECHIPA DE REDACŢIE:

COORDONATOR GENERAL:

Profesor Adriana Cireş

REDACTORI ŞEF:

Profesor Rodica Elena Negurescu


REDACTORI:

Elevele:

Andreea Istrate, clasa a VIII-a A

Natalia Tonca, clasa a VIII-a A

TEHNOREDACTARE ŞI GRAFICĂ

COMPUTERIZATĂ:


Elevele: Andreea Istrate, clasa a VIII-a A


COLABORATORI:

Profesori:

Paulina Năstase-iniţiator publicaţie

Adriana Stoica-director

Camelia Chiţă-director adjunct

Camelia Georgescu

Mirela Ion

Irina Stoienică

Elisabeta Negoescu

Violeta Nicoleta Hubca

Florenţa Petcu

Dana Răduţoiu

Constantin Hărăbor

Secretar Ileana Tatu

Elevi:

Diana Ceauşescu, clasa a IV-a D

Vlad Liţă, clasa a IV-a D

Luca Marinescu, clasa a IV-a D

Dan Anton Matei, clasa a IV-a G

Maria Mihai, clasa a IV-a G

Octavian Creţu, clasa a V-a A

Daria Marina, clasa a V-a E

Călin Ghizdaveţ, clasa a VI-a A

Ana Maria Strat, clasa a VI-a A

Georgiana Alexandra Aron, clasa a VI-a A

Carmen Nicoleta Dumitrache, clasa a VI-a C

Alexandra Zmărăndescu, clasa a VI-a C

Beatrice Tibere, clasa a VI-a E

Florentina Ionelu Bătrânu, clasa a VI-a E

Doroteea Netedu, clasa a VII-a A

Andreea Niţă, clasa a VII-a A

Gabriela Petre, clasa a VII-a B

Antonia Dan, clasa a VII-a B

Constantin Mircea Dumitru, clasa a VII-a D

Valentina Pîrcălabu, clasa A VII-a D

Cristian Vasile, clasa a VII-a D

Andreea Istrate, clasa a VIII-a A

Alexandru Sîrbu, clasa a VIII-a A


Anca-Luiza Cotîrlan, clasa a VIII-a D

FOTO:


COPERŢI:

Coperta 1: Andreea Istrate, clasa a VIII-a A

Coperta 2: Natalia Tonca, clasa a VIII-a A

Coperta 3: Natalia Tonca, clasa a VIII-a A

Coperta 4: Carmen Nicoleta Dumitrache, clasa a VI-a C

Editura Tehnopress

ISSN 2286-3877

ISSN-L 2286 3877

DESENE:

Pagina 4: Carmen Nicoleta Dumitrache, clasa

a VI-a C;

Pagina 12 sus: Daria Marina, clasa a V-a E;

Pagina 12 jos: Constantin Mircea Dumitru,

clasa a VII-a D;

Pagina 14: Antonia Dan, clasa aVII-aB;

Pagina 15 sus: Natalia Tonca, clasa a VIII-a A;

Pagina 15 jos: Natalia Tonca, clasa a VIII-a A;

Pagina 16 sus: Andreea Istrate, clasa a VIII-a

A;

Pagina 16 jos: Antonia Dan, clasa aVII-aB;

Pagina 18: Maria Mihai, clasa a IV-a G;



Pagina 20 sus: Cristian Vasile, clasa a VII-a D;

Pagina 20 jos: Gabriela Petre, clasa a VII-a B;

Pagina 22 sus: Constantin Mircea Dumitru,

clasa a VII-a D;

Pagina 22 jos: Alexandra Zmărăndescu, clasa a

VI-a C;


Pagina 24 sus: Gabriela Petre, clasa a VII-a B;

Pagina 24 jos: Alexandru Sîrbu, clasa a VIII-a

A;





Pagina 28 sus: Andreea Niţă, clasa a VII-a A;

Pagina 28 jos: Doroteea Netedu, clasa a VII-a

A

Pagina 29 sus: Carmen Nicoleta Dumitrache,

clasa a VI-a C;


Pagina 30 sus: Gabriela Petre, clasa a VII-a B;


Pagina 31: Natalia Tonca, clasa a VIII-a A;


Pagina 32 jos: Constantin Mircea Dumitru,

clasa a VII-a D;

Pagina 33 sus: Alexandra Zmărăndescu, clasa

a VI-a C;

Pagina 33 la mijloc: Beatrice Tibere, clasa a

VI-a E;

Pagina 33 jos: Cristian Vasile, clasa a VII-a D;


Pagina 34 la mijloc: Natalia Tonca, clasa a

VIII-a A;

Pagina 34 jos: Doroteea Netedu, clasa a VII-a

A;

Pagina 35 jos: Florentina Ionela Bătrânu, clasa

a VI.-a E;

Pagina 36 sus: Doroteea Netedu, clasa a VII-a

A;

Pagina 36 jos: Andreea Niţă, clasa a VII-a A;


Magia adolescenţei Nr. 7

1

Cuprins

i. În LOC DE prEFAŢĂ................................................................................p. 3

ii. Din prOiECTELE nOAsTrE……………………………….….………….……..….. p. 5

1. Educational projEct: ’’Education-BridgE ovEr thE atlantic

ocEan’’….………………………………………………………………………..……………..p. 5

2. SEcrEtElE Egiptului antic……......................................................p. 10

iii. prinTrE CuVinTE................................................................................p. 13

1. avEntura din Buzunar…………………………………………….…………….p. 13

2. cĂprioara cEa urâtĂ…………………………………………….……………..p. 14

3. cE EStE dragoStEa? BunĂ Sau rEa?……………………………………..p. 15

4. jurnal dE vacanŢĂ………………………………………………..……….….….p. 17

5. o noaptE ploioaSĂ dE toamnĂ…………………………..………….…..….p. 19

6. o cĂlĂtoriE udĂ…………………………………………………………..…………p. 21

7. ÎntâlnirEa cu moŞ crĂciun………………………………………..………….p. 22 iV. prinTrE VisE…………………………………………………………………………..p. 23

1. drumEŢiE……………………………………………………..........……….……....…p. 23

2. SEntimEnt...........................................................................................p. 24

3. drumul mEu………………..…………………………….………….…...……....…….p. 25

4. drumul vĂilor adânci……………………………….……………………………p. 26

5. iSpitElE cĂlĂtoriEi…………………………………….………………….…….…p. 27

6. o cĂlĂtoriE-nSEamnĂ…………………………………………………….…….…p. 28

7. univErSul ca un viS dE copil…………………………………………….……p. 29

8. luna…………………………………….………………………….……….……….....…p. 30

9. nucul din grĂdinĂ……………………………………………..…………….………p. 31

10. iarna……………………………………………………………………..……...………p. 31

11. o povEStE minunatĂ………………………………………………….…………p. 32

12. nEpoŢElul Şi Bunica………………………………………………….…….…….p. 32


2

13. toamna…………………………………………………………………………..…….p. 32

14. 1 dEcEmBriE……………………………………………………………………..…..p. 33

V. pOèTEs En hErbE………………………………………….………………..….….p. 34

1. lE jardin............................................................................................p. 34

2. lES étoilES……..……………………………………………………..….…….……..p. 34

3. jamaiS………………………………………………..……..…………..………….……p. 34

Vi. A GrEEn pLAnET..............................................................................p. 35

1. a grEEn planEt................................................................................p. 35

2. think grEEn, SpEak grEEn, act grEEn!.....................................p. 35

3. how to kEEp Earth a grEEn planEt..........................................p. 36

4. our FuturE.........................................................................................p. 37

5. our SpEcial FriEnd..........................................................................p. 38

6. thE world in FuturE........................................................................p. 39

Vii. rĂMAs bun 2014!…………...........................................................……p. 40

pluguŞorul Şcolii nr. 117…………...............................…...............…….p. 41


3

i. În LOC DE prEFAŢĂ

"Şi BruSc am ÎnŢElES cĂ FĂrĂ tinE

nici Eu În toatE minŢilE nu Sunt,

SĂ Fug Şi SĂ mĂ-ntorc aici Îmi vinE,

SĂ nu-mi mai aFlu locul pE pĂmânt.

atât dE graBnic mi-ai intrat În SângE,

atât dE mult trĂiEŞti În SinEa mEa,

Încât şi zgâriindu-mĂ aŞ plângE,

tEmându-mĂ cĂ-n Stropi SĂ nu tE piErd cumva”

(adrian ĂunEScu, ,,Eu FĂrĂ TinE”)

o poEziE dE dragoStE! magiStralĂ EFuziunE dE SEntimEntE. m-am

gândit cĂ dragoStEa EStE cEa carE nE-a lEgat Şi nE-a FĂcut SĂ ajungEm

Şi la acESt numĂr al rEviStEi. alŢii, dar mErEu acEiaŞi, cu trudĂ, dar mai

alES cu dragoStE, am rEuŞit. În EpiStolĂ i cĂtrE corintEni, apoStolul

pavEl SpunEa : ,, dE aŞ grĂi În limBilE oamEnilor Şi alE ÎngErilor, …Şi dE aŞ

avEa darul proorociEi Şi tainElE toatE lE-aŞ cunoaŞtE Şi oricE ŞtiinŢĂ, Şi

dE -aŞ avEa atâta crEdinŢĂ Încât SĂ mut Şi munŢii, iar dragoStE nu am,

nimic nu Sunt”.

dragoStEa pEntru artĂ, pEntru ŞcoalĂ, pEntru naturĂ Sau pEntru

SEmEnii noŞtri aFlaŢi În nEvoi, nE-a aduS În momEntE dE carE SuntEm

mândri Şi la carE vrEm SĂ vĂ FacEm pĂrtaŞi ŞI pE voi, cititorii, pEntru cĂ,

paraFrazându-l pE adrian pĂunEScu, noi, FĂrĂ voi, nu am ExiSta.

proFESor camElia gEorgEScu


4


5

ii. Din prOiECTELE nOAsTrE

1. Educational projEct: ’’Education-BridgE ovEr thE

atlantic ocEan’’

Proiectul „EDUCATON-BRIDGE OVER ATLANTIC OCEAN”, „EDUCAŢIA-POD PESTE OCEANUL ATLANTIC„ este semnat între Centrul de Cercetare „Curriculum şi instrucţii”, Long Island New York, USA şi Şcoala Gimnazială Nr. 117, sector 6, Bucureşti, instituţii reprezentate prin directorii lor. Proiectul se derulează pe parcursul anului şcolar 2014-2015, în Şcoala Gimnazială Nr. 117, Bucureşti, şi constă dintr-un schimb activ de cultură tradiţională şi de bune practici educaţionale, organizat pe mai multe paliere: elevi, profesori, părinţi şi reprezentanţi ai comunităţilor locale respective. Obiectivul general al proiectului este realizarea unui schimb educaţional practic şi eficient în educaţia formală şi non-formală pentru întărirea şi dezvoltarea elevilor şi a învăţării interculturale - achiziţionarea şi îmbunătăţirea unor cunoştinţe, abilităţi şi competenţe, însuşirea activă a unor atitudini pozitive.


6

Paşii care se vor parcurge sunt: 1. Derularea Proiectului “Sister School” între şcoli din New York State şi Şcoala Gimnazială Nr. 117, Bucureşti; 2. Implicarea şcolilor din New York State, ca şi parteneri în proiectul internaţional educaţional în care Şcoala Gimnazială Nr. 117, Bucureşti este implicată (experienţe matematice, educaţie fără graniţe, premii internaţionale, tabere internaţionale, Concursul “Cangurul” şi Festivalul intercultural Uskudar- Instambul, etc.); 3. Implicarea, după cum s-a căzut de acord, a Şcolii Gimnaziale Nr. 117, Bucureşti sau a altor instituţii educaţionale şi şcoli din sectorul 6, Bucuresti, ca parteneri în diferite proiecte educaţionale internaţionale în care Centrul de Cercetare “Curriculum şi instrucţii”, Long Island, este partener; 4. Formarea unor conexiuni între Centrul de Cercetare “Curriculum şi instrucţie” Long Island şi dieferiţi parteneri educaţionali ai Şcolii Gimnaziale Nr. 117, Bucureşti, pentru a derula acest proiect internaţional educaţional (Clubul elevilor-sector 5, Bucureşti, Fundaţia Europeană de Integrare SIGMA, FICE Romania, Universitatea “Dimitrie Cantemir”, Bucuresti, Departamentul Naţional de Educaţie KadiKoy, Uskudar, Istanbul, Turcia, Departamentul Educaţional al tinerilor săteni, Minesterul Educaţiei al Israelului, etc.); 5. Ambii parteneri vor face eforturi de realizare a proiectului şi popularizarea lui în mass-media, publicarea în publicaţii de educaţie şi reviste şcolare. Partenerii se vor contacta prin telefon, email, skype, conferinţe video şi vor planifica două vizite reciproce cu echipe- delegaţii din proiect, pentru a decide activitaţile principale ale proiectului, regulile, politica etc. Colaborarea în cadrul proiectului a început în septembrie 2014 şi va dura până pe 30 decembrie 2016, dar se poate extinde, pe baza părerii exprimate de către părţile partenere şi în anii următori. Urmările pe termen mediu sunt:

proiectul creşte conştientizarea pozitivă a elevilor asupra altor culturi, în special a culturii din ţara parteneră în proiect;

proiectul susţine dialogul şi întâlnirile interculturale cu alţi copii din medii şi culturi diferite;

proiectul sprijină prevenirea şi combaterea prejudecăţilor, rasismului şi a tuturor atitudinilor ce conduc către excludere;

proiectul dezvoltă sentimentul toleranţei şi al înţelegerii diversităţii. Obiectivul specific al proiectului este derularea unor activităţi educative interculturale în beneficiul copiilor, profesorilor şi părinţilor pentru cunoaşterea, însuşirea şi păstrarea unor obiceiuri şi tradiţii populare culturale româneşti, respectiv cunoaşterea unor aspecte specifice culturii din ţara partenerului de proiect (România şi SUA).


7

Menţionăm că proiectul este cu autofinanţare de către părinţi, profesori şi puţine sponsorizări. Mulţumim şi pe această cale tuturor celor care se implică în proiect şi care ne sprijină sub diferite forme! Trebuie remarcat faptul că, pe parcursul acestui proiect, se folosesc toate tipurile de educaţie: educaţie formală – prin participarea la ore şi la alte activităţi şcolare; educaţie non-formală în grupurile de lucru pentru pregătirea proiectului şi în grupurile mixte în timpul schimburilor de elevi; educaţie informală – în cadrul familiilor gazdă, în cadrul întrunirilor, excursiilor, etc. organizate pe parcursul proiectului. De asemeni, specific acestui proiect este educaţia în perechi (pear education), precum şi educaţia activ-participativă tip Learning by doing - elevii fiind implicaţi direct în conceperea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi dedicate, lucrând în perechi, în grupuri, în echipe mixte etc.

(continuare în numărul următor)

Coordonator de proiect, Profesor Constantin Hărăbor,

Coordonator de Proiecte şi Programe Educative Europene


8


9


10

2.sECrETELE EGipTuLui AnTiC


11

Secretele Egiptului Antic

Copiii au avut ocazia să descopere o parte dintre cele mai fascinante poveşti ale istoriei într-o serie de expoziţii interactive organizate sub platforma History Hackers, un proiect care a debutat pe 23 octombrie 2014, la Hanul Gabroveni din Bucureşti, cu un eveniment dedicat Egiptului Antic. Un concept original Emagic, dezvoltat în parteneriat cu ArCuB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti şi Primăria Capitalei, History Hackers şi-a propus să aducă în atenţia celor mici istoria pe înţelesul lor, fascinantă şi mereu surprinzătoare. Arhitectura specifică, personaje mitice, obiceiuri, simboluri şi secrete sunt dezvăluite într-o atmosferă prietenoasă, istoria devenind astfel interesantă pentru copii. Seria de expoziţii History Hackers începe cu cea despre "Secretele Egiptului Antic", o perioadă esenţială a istoriei umanităţii, cultura egipteană neputând lipsi din etapa educaţională prin care orice copil trebuie să treacă. Aceasta a inclus prezentări şi explicaţii ale momentelor, personajelor şi obiceiurilor esenţiale ale epocii, îmbinând faptele istorice redate pe înţelesul copiilor, cu elemente de butaforie, dar şi ateliere interactive cu scop educaţional. Copiii au putut să descopere secretele

Egiptului Antic, luând parte la activităţile de grup pregătite pentru ei: ateliere de bijuterii, hieroglife, mumificare etc. De asemenea, copiii au putut intra într-o piramidă şi aşeza pe tronul Faraonului, au deschis un sarcofag şi au creat singuri amulete după modelul celor din Antichitate, descoperind la fiecare pas semnificaţia lucrurilor pe care le-au atins. Caracterul interactiv al acestor expoziţii a fost principalul factor care o diferenţiază de o expoziţie clasică pe teme istorice. Sprijinită de Ambasada Republicii Arabe Egipt, expoziţia dedicată secretelor Egiptului Antic a fost un adevărat punct de atracţie pentru copiii noştri.

Profesor Mirela Ion


12


13

iii. prinTrE CuVinTE Aventura din buzunar

Curioasă să vadă ce se află în buzunar furnica îşi luă inima în dinţi şi coborî. Jos, în întunericul de nepătruns se auziră două glasuri subţiri. Ascultând cu atenţie strigătele, îşi dădu seama că erau două surate din neamul furnicesc. Îndrăzneaţă şi destoinică înaintă. Când se obişnui cu întunericul şi teama, trecu şi dădu peste un uriaş care scotea un ticăit ameţitor. Era un simplu ceas. Fugind, se lovi de un imens cerc de alamă, de pe care o privea un chip foarte sever. Alergă, apoi cât o ţineau picioruşele până când ajunse la prietenele sale. Mare îi fu mirarea când le văzu ospătându-se dintr-un biscuit şi râzând cu hohote. Ele o poftiră să guste din acea delicatesă omenească, iar ea, speriată, le povesti toate întâmplările prin care trecuse. Furnicile o liniştiră spunându-i că în primele zile şi ele fuseseră la fel de speriate ca şi ea, însă, după un timp, se obişnuiră şi începu chiar să le placă. După o zi, două de festin şi veselie, li se făcu dor de muşuroi. Îşi luară biscuitele şi, împreună cu el, părăsiră buzunarul întunecat. Afară, soarele le mângâia cu mănunchiurile lui de raze, iar ele se gândeau doar la laudele pe care le vor primi când vor ajunge acasă. Când, în sfârşit, au ajuns în muşuroi, toată lumea le-a primit cu multă veselie şi dragoste, iar în acea seară au făcut o mare petrecere la care au fost invitate toate furnicile!

Elev: Diana Ceauşescu

Clasa a IV-a D


14

Căprioara cea urâtă

E vară, soarele arde izbitor, razele lui încălzesc cu putere pământul. În pădure, vieṭuitoarele sunt fericite că a venit acest anotimp minunat. Florile au miresme frumoase care te copleṣesc. Albinele, bondarii și fluturii zboară din floare în floare. Acest anotimp e minunat!

Pe poteca pădurii mai multe animale s-au adunat la un loc mirându-se de cât de urât putea să fie un mic puiuṭ de căprioară abia născut. Mama căprioarei îi spunea micului puiuṭ că nu are nimic anormal și că este ca și toate celelalte căprioare. Dar, de fapt, micuța căprioară nu avea coadă. Toate animalele din pădure râdeau de ea. Mămicile ii spuneau să alunge puiuṭul, aṣa că mama îndurerată chiar a alungat-o. Puiul speriat a fugit cât îi ṭineau picioarele. Nu ṣtia unde se află. Era noapte ṣi ploua, trebuia să-ṣi găsească un adăpost. După mai multe ore trecute a găsit o peșteră unde putea să stea până în următoarea zi. S-a aṣezat pe niṣte frunze pe care le-a adunat ṣi s-a culcat. În următoarea zi căprioara s-a trezit de un sunet ciudat. Acest sunet se apropia și se apropia până când o veveriṭă i-a apărut zâmbind în cale ṣi i-a spus:

-Bună! Cum te cheamă? -Bună! Nu ṣtiu cum mă cheamă... -Nu ṣtii cum te cheamă?! --Nu, părinṭii mei m-au alungat și nu mi-au dat nume. --A, am înṭeles. Pe mine mă cheamă Rob ṣi m-am pierdut de părinṭii mei. --Sunt încântată de cunoṣtință, dar trebuie să plec, spuse căprioara.

-Mă poṭi lua ṣi pe mine? întrebă veverița. - -Cred că da...

Cei doi amici au plecat mai departe. Nu după mult timp cei doi s-au oprit să-și tragă sufletul puṭin ṣi să mănânce niṣte fructe de pădure de prin zonă. După ce ṣi-au luat niṣte provizii au plecat. Ei voiau să găsească un loc în care să fie bine primiṭi. Ṣi au mers ei ce au mers până când au dat de un vânător care i-a fugărit. Atunci ei au alergat cât îi ṭineau picioarele, până când s-au apropiat de peṣtera în care s-a ascuns căprioara în prima noapte. Vânătorul a tras cu puṣca. Cele două animale au ajuns doar niṣte corpuri neînsufleṭite. În inima lor era o liniște neclintită.

Așa și-au găsit locul în care să fie bine primite, în care pot să stea liniṣtite, fără a mai suferi.

Elev: Dan Anton Matei Clasa a IV-a G


15

Ce este dragostea? Bună sau rea?

Uneori, când iubești pe cineva mult, s-ar putea să nu știi dacă ține la fel de mult la tine cum ții și tu la el sau ea. Aşa ceva mi s-a întâmplat și mie. Atunci credeam că lumea se sfârșește, dar nu este așa. De exemplu, povestea mea: acum trei ani am cunosut un băiat. Era aproape Ajunul Crăciunului. Într-un loc special pentru mine era un brad mare, frumos și decorat cu beteală, globulețe, bombonele de ciocolată și chiar ghirlande făcute de mine și prietenii mei. Atunci l-am cunoscut pe el. Stăteam în jurul bradului și ne jucam ca doi copii. După un timp ne-am certat dintr-un fleac. Dar apoi ne-am împăcat și iar ne-am certat. Cu inimile distruse și păreri nu prea bune relația noastră a început să nu mai meargă prea bine. Dar mereu ne demonstram că ne pasă unuia de altul. Îmi aduc aminte un moment foarte frumos. La ultima noastră împăcare purta un tricou pe care scria ”happy days”. Eu i-am spus:

- Happy days, zile fercite! El a zis nedumerit: - Ce? I-am arătat pe tricou, spunându-i: - Pe tricoul tău este scris: ”happy days”,

adică zile fericite. El a răspuns zâmbind: - Aha, da, zile fericite. Apoi m-a îmbrăţişat.

Chiar dacă relația noastră s-a terminat, am rămăs cu amintiri frumoase și suntem în continuare prieteni. Iubirea are momente în care te face fericit sau fericită, dar și momente care nu te fac să te simți prea bine. S-a constat că atunci când oamenii se îndrăgăstesc creierul lor secretă un hormon, cel al fericirii. Iubirea ne face să ne simțim mai fericiți.

Elev: Valentina Pîrcălabu Clasa a VII-a D


16


17

Jurnal de vacanţă

Am plecat! Ne-am luat rămas bun de la părinţi şi am pornit într-o aventură în oraşul Buşteni. Cu cât ne apropiem de destinaţie, cu atât afară se pot observa pădurile care şi-au scuturat aproape toate frunzele, dar şi falnicile creste ale Bucegilor. La pensiune ne-au întâmpinat o doamnă şi un domn, blânzi şi prietenoşi ca nişte bunici iubitori, care ne-au şi oferit un ceai cald cu arome de vacanţă şi răsfăţ. Când am ajuns în cameră, m-am apropiat de geam şi am observant munţii ca nişte gardieni care ne apără. Deoarece vremea a ţinut cu noi, am fost la pădure să luăm o gură de aer. Apoi, am găsit un loc minunat numit Poiana Stânii, unde după ce ne- am bucurat de frumuseţea naturii, ne-am bucurat şi de o ciorbă bună şi caldă. Seara, când ne-am întors, ne-am distrat la o petrecere “înfricoşătoare”. A doua zi, am mers pe potecile ascunse de frunzele obosite, care ne-au dus la temperamentala cascadă Urlătoarea. După ce am admirat-o, ne-am luat rămas bun şi de la ea. Pe drum spre pensiune, am vizitat Muzeul “Flora şi Fauna Bucegilor”. Apoi, pentru a cunoaşte mai bine Buşteniul, am făcut o plimbare unde am văzut: gara, primăria, Statuia ”Ultima Grenadă”, parcul oraşului, Centrul Cultural ”Aurel Stroe” şi Casa Romano-Franceză. Am vrut să cunoaştem cât mai multe locuri, aşa că ziua următoare ne-am propus să vizităm Mânăstirea Caraiman. Am plecat de dimineaţă hotărâţi să urcăm sutele de trepte în piatră pentru a ajunge la mânăstire. Acolo ne-am convins că într-adevăr ea fusese construită în jurul unui brad în formă de sfeşnic, aşa cum ne povestise gazda noastră. Apoi, am fost la Castelul” Cantacuzino”, unde am admirat împrejurimile. Ne-am întors la cabană unde am pictat pe sticlă îngeri şi ‘’Naşterea Domnului”.


18

În a patra zi, am vizitat Braşovul. Acolo, am fost în Piaţa Sfatului, unde am vizitat Muzeul de Istorie şi măreaţa Biserică Neagră. Numele ei provine de la un incendiu care i-a înnegrit zidurile. În a cincea zi, am fost la Sinaia. Şi pentru că nici unul dintre noi nu mai călătorise cu trenul, am urcat bucuroşi în vagoane. Am coborât în Gara Regală, care a fost construită în timpul Regelui Mihai. De acolo, am pornit spre Muzeul Stiinţelor Naturii. După ce l-am vizitat, ne-am întors în gară. Acolo am profitat de ocazie şi am intrat în Muzeul Trenuleţului. În penultima zi, am vizitat Casa Memorială a scriitorului Cezar Petrescu, despre care am aflat că a trăit numai de pe urma lucrărilor sale literare. Apoi, am fost în pădure unde frunzele copacilor parcă erau stropite cu aur. Erau atât de multe frunze pe jos , încât ne-am gândit să ne facem un adăpost din crengi şi frunze. Iată că a venit şi ultima zi! Mergem pentru ultima dată în pădurea parcă fermecată. Ne-am făcut culcuşuri din frunzele foşnitoare şi le-am aruncat în aer pentru a le îndemna să danseze cu vântul.

Noi, fetele, le-am jucat o festă băieţilor, ascunzându-le mingea într-o scorbură. Au găsit-o abia după ce le-am dat noi unele indicii… După amiază le-am mulţumit gazdelor noastre oferindu-le câte un cadou şi am plecat cu părere de rău spre Bucureşti. A fost o tabără de neuitat, iar lecţiile de franceză au fost unele dintre cele mai frumoase activităţi.

Elev: Diana Ceauşescu Clasa a IV-a D


19

O noapte ploioasă de toamnă Ploaia nu ne-a părăsit astăzi niciun minut.

Seara a venit, iar eu privesc melancolică pe geam. Plouă cu stropi mici şi deşi. După această perdeluţă vie se ascunde umilul peisaj pe care îl văd zi de zi, an de an şi nu mă plictisesc niciodată de el. Întotdeauna se schimbă ceva, este ca un joc de găsit diferenţe.

Privesc în sus şi mă pierd uşor, undeva prin o lume a naturii perfecte. Şi în această lume plouă acum. Unii stropi bat uşor în geam. Cu siguranţă că vor şi ei în casă, dar sticla groasă care ne desparte nu îi lasă. Picăturile alungate se preling triste şi lasă o urmă ca o mângâiere pe geamul aburit. Teiul din faţa porţii mele îmi şopteşte poezii. Frunzele lui acum au rame grele de bronz şi cu greu mai rezistă. Uite o

frunză care se desprinde cu modestie de pe crenguţă! Ea cade pe pământ ca un ostaş rănit. Asemenea lui, se jertfeşte pentru cei ce o să vină. Un spectacol precum acesta este de mulţi considerat neînsemnat, dar eu îl văd fiind o învăţătură complexă, o învăţătură ce poate fi interpretată pe moment, după sentimentele fiecăruia. Ce ar fi toamna fără coloritul frunzelor, fără covorul lor foşnitor? Ar fi un anotimp gri şi şters.

Îmi îndrept privirea şi mai departe. Văd calea ferată. Niciun tren nu tulbură acest aer melancolic de toamnă. Oh!, cât doresc să aud şuieratul lui plin de vanitate. Doar el ar fi putut să mai risipească din această atmosferă apăsătoare, care îţi strigă cât de tare poate că este linişte. Printre hornurile unor case îndepărtate, zăresc nişte luminiţe urbane. Ce contrast staniu!... Ceaţa le înghite deodată. Creşte şi creşte, devine mai flămândă. Se îndreaptă către falnicii plopi. Ei o resping cu loialitate. Nu renunţă la postul lor de strajeri. Nu vor să plutească în lumea visului infinit. Plopii se depărtează uşor pentru a-i face drum vălului de nori. Acum toţi copacii îşi rup limitele fizice şi îşi extind nemărginitul plan de sentimente. Poţi percepe aceasta doar cu inima, cu simţurile cele mai fine. Ceva mă îndeamnă să mă uit în jos. Lumea


20

oamenilor mă cheamă iarăşi. Forţa atracţiei ei este prea mare. O singură privire m-a făcut să revin. Am tras perdeaua, am schiţat un zîmbet şi mi-am spus: „Ce frumos, dar şi nostalgic. Dacă aş putea vedea mai mult, m-aş desprinde şi eu de crenguţa mea şi aş putea să privesc în sus tot timpul!” Această contemplare a fost întreruptă de fratele meu mai mic, care deschide grăbit uşa. Îl iau în braţe şi îi ascult istorisirea despre jocul lui de astăzi.

Elev: Gabriela Petre Clasa a VII-a B


21

O călătorie udă

Ce frumoasă este lumea! Gaura de izvor ne-a adus pe mine şi pe sora mea, să vedem lumina zilei. Soarele ne

mângâie cu caldura sa, iar razele lui jucăuşe trecând prin noi ne fac să părem două diamante neşlefuite, însă, suntem picături de apă, aşa că pentru noi chiar şi un pârâu are curentul prea mare. Deodată , ”imensul” firicel de apă se întâlneşte cu alţi fraţi de-ai săi şi formează un râu. Era să mă înec! Forţa aceea nevăzută, aproape că m-a izbit de mal. Sunt speriată. Dacă călătoria se termină aici?! Din fericire, aud discuţia celorlaltor picături. Ele spun că mai avem să ajungem într-un fluviu imens care este chiar al doilea din lume ca şi lungime şi ca şi debit. Aş mai fi ascultat, însă unirea s-a repetat şi am fost aruncate cu mare zgomot de acelaşi ropot de ape care nu se teme de nimic. Abia după câteva minute mi-am dat seama că am ajuns în Dunăre. Aceasta este atât de puternică, încât poate fi uşor confundată cu o avalanşă de ape. Însă călătoria nu s-a terminat! Urmează să mergem în Marea Neagră, care este sărată şi este apă stătătoare. Minutele au trecut greu, dar am ajuns în mare. Acum am devenit o picatură sărată.

“Totul este minunat: delfinii jucăuşi, peştii multicolori, chiar şi măreţii căluţi de mare, care parcă sunt tot una cu algele pe care stau agăţaţi.”


22

Însă, iată că nu apuc să mă odihnesc, că mă şi transform într-un vapor de aer şi mă unesc cu prietenele mele, formând un nor. Trebuie să mă pregătesc pentru următoarea călătorie pe pământ!...


Întâlnirea cu Moș Crăciun

Era odată un copil mic pe nume Terry. Terry îl aștepta pe Moș Crăciun ca pe cea mai mare

minune a lumii. În noaptea Crăciunului, pe când zăpada albă ca laptele strălucea în întunericul ce domina, Terry nu a închis un ochi. Când băiețașul a auzit broasca ușii scârțâind, a sărit fulgerător din pat și s-a îndreptat spre ușă. După ce ușa se deschise, copilul era de-a dreptul fascinat. L-a văzut pe Moș Crăciun în carne și oase. „Nu este posibil,” își zise el. Apoi, Terry l-a întrebat pe Moș Crăciun:

- Ce mi-ai adus, moșule ? - Păi, ai fost cuminte? întrebă Moș Crăciun. - Sigur că da, spuse copilul cu voioșie . - Atunci îți voi da aceste cadouri, a răspuns moșul pe un ton înțelept. Când și-a văzut cadourile, lui Terry îi scânteiară ochii și le desfăcu imediat pentru că era

curios să vadă cum sunt . După extazierea băiatului pentru toate cele primite, Moș Crăciun plecă. Apoi Terry se

gândise: -Oare îl voi mai vedea pe Moș Crăciun și la anul? Ce moment de vis a trăit Terry!

Elev: Octavian Creţu Clasa a V-a A


23

iV. prinTrE VisE Drumeţie

Prin văi adânci şi râpe-abrupte ai mers tu ore cât un veac

Şi ai trecut prin mulţi codrii deşi şi peste râu, pe lângă lac.

Ai văzut stânca fierbinte sub cel soare orbitor,

Înţeles-ai tu că lumea-i un paradis roditor?

E seară şi eşti obosit, c-ai mers drum lung prin munţi pustii,

Vrei să te culci, vrei doar să dormi, vrei doar să ştii că poţi dormi.

Pui cortul şi te-ascunzi în el, nu te mai uiţi la stele,

Închizi ochii, te gândeşti numai la cerul plin de ele.

Cu sacul greu cărat în spate, dimineaţă porneşti la drum,

Privind cum soarele răsare, trăind clipa de acum…

Drumu-i lung-naintea ta, nici umbrit, nici însorit.

Freamătă pădurea toată, spre munţi ai fost ispitit.

Elev: Anca-Luiza Cotîrlan

Clasa a VIII-a D


24

Sentiment Mii de lacrimi amare, Sufletul iar mă doare, Sunt ca un “lup singuratic” Căutând iubire într-o pădure. Afară este frig, Eu nu am ce să zic… Nu înțeleg de ce mă simt Atât de singură. Atâtea întrebări fără răspuns, Grijile adânc au pătruns… Soarele a apus Și greu va răsări Am uitat ce-i a zâmbi!!!

Elev: Valentina Pîrcălabu Clasa a VII-a D


25

Drumul meu

Emoţia plecării este atât de mare, Parcă stau pe ghimpi şi chiar mă doare! Nu pot să dorm, abia mănânc, Mă bâlbâi şi mă tot încurc.

Vreau să mă văd plecată De orice grijă depărtată, Pe drum lung şi însorit, Prăfuit şi şerpuit. Nu mă vor ispiti, nu le voi

gândi Atâtea scrise mii de mărturii Despre ce este frumos,

grandios În depărtare stând luminos.

Voi merge unde voi vrea, Voi urma doar calea mea. Voi cânta şi voi dansa, Voi şi sta, voi şi pleca. N-o să mă ispitească Nici-un drum de creastă, Nici poteci ocolitoare, Nici rute-abătătoare.

Voi merge doar pe calea mea, Doar unde mă va duce ea. Nu spre ispită sau furtună Ci la lumea mea străbună.


Clasa a VIII-a D


26

Drumul văilor adânci

Drumul văilor adânci

E-atât de lung şi totuşi scurt

Unduindu-se-n declinul

Munţilor cu trup abrupt.

Drum de ţară mângâios,

O potecă fără nume

Ce primeşte-n pas sfios

Oameni buni, oameni de lume.

Încâlcit cu pomi înalţi

Dar cu ramuri cam sfrijite,

Regăsit de cei uitaţi

În onirice cuvinte.

Drum ce pare răsucit,

Împletit în lungi cosiţe.

Drum ce pare asuprit

Nu de oameni, nu de fiinţe.


Clasa a VIII-a D


27

Ispitele călătoriei

Porţile de vise îmi deschid o cale închisă-n mii de rânduri Şi mă ispitesc să călătoresc, singură, cu-ale mele gânduri. Şi am contemplat şi am acceptat să plec în călătorie Pentru a afla ce înseamnă cu adevărat armonie. Pe drum vechi străjuit de case şi stejari Văd raze aurii în zare de la aurari. Să-i vizitez paşii mei mă ispitesc… Mă duc să văd doar cum ei muncesc.

Şi-nvăţ că-i drept să

muncesc mereu Prin munca mea, puternică-

s ca un zeu. Tot ei mă ispitesc să aştern

pe foi Versurile mele, ideile cele

noi. Mă las ispitită şi încep să

scriu Tot ce am văzut, despre tot

ce-i viu. Şi îmi doresc să plec şi să colind Să fiu ca soarele şi să plec zâmbind. Şi mă duc la râu, c-o luntre mă perind În jos către văi, tot mereu scriind Şi cuvintele, iar mă ispitesc Drumul cel mai scurt să îl ocolesc.

Elev: Anca-Luiza Cotîrlan Clasa a VIII-a D


28

O călătorie-nseamnă…

Dac-aş fi o pasăre albastră… Cu ochii mari ca florile din glastră Aş pleca într-o călătorie Spre necunoscut, spre feerie… Şi-aş zbura pe după nori Drum lung plin de fiori. Ispite vor fi multe în zbor, Dar le voi ocoli uşor. Aş zbura spre răsărit… Unde salcâmii-au înflorit. Şi-aş căuta, iar şi iar Repere în viaţă…un far… De-aceea calea mea e sfântă Nici mie preacunoscută, O călătorie spre regăsire Şi cunoaştere de sine. De-aceea-n universul meu Călătoria este mereu. Şi înseamnă învăţare, Cunoaştere şi aflare. După fiecare ispită realizez Cum gândesc, cum funcţionez. O călatorie înseamnă a afla Cine eşti tu, în sinea ta…

Elev: Anca-Luiza Cotîrlan Clasa a VIII-a D Clasa a VIII-a D


29

Universul ca un vis de

copil

Un pas, doi paşi, trei paşi... şi- aşa până la infinit. Dacă am construi o scară şi stelele am uni, Ne-am îndrepta spre planete noi, Ce le putem explora doi câte doi. Am aluneca pe caruselul lunii Şi ne-am urca la loc pe nişte funii. Am escalada raze de soare, Ne-am bronza mai bine ca la mare. Ne-am arunca cu boltă în oceane de stele, Universul am cuprinde cu două, trei curele. Am călări o coadă de cometă. Clădim castele şi pe altă planetă. Culegem găuri negre şi facem curat... Uf! ... M-am trezit. Cred c-am visat.

Elev: Gabriela Petre Clasa a VII-a B


30

Luna

Nasturele cerului e marea noastră lună, Care străluceşte când norii se destramă, S-ascunde jucăuşă când norii se adună. Este elementul tabloului fără de ramă. Lumina lui, printre stele zboară. Ele se bucură şi dăruiesc speranţă. Ziua vine şi trage luna cu o sfoară, Iar soarele apare cântând o romanţă. În timpul acesta luna aşteaptă Să-i vină rândul la scenetă. De-abia când apune ziua ea e aptă Să controleze cerul cu o marionetă. Dar fără soare, luna nu ar străluci, S-ar stinge brusc, precum un bec. Luna va lumina cât va munci Al nostru soare. Fără el, totul ar fi sec. Fiecare lucru este de cineva condus, Totul se leagă, precum firele-ntr-un fus. Tot timpul noi avem nevoie de ajutor. Ajută la rândul tău, vei fi strălucitor.

Elev: Gabriela Petre

Clasa a VII-a B


31

Nucul din grădină Toamna este roditoare, Iar în curtea noastră mare S-au copt fructe şi legume De nu le mai ştii pe nume. Noi mergem pe înserate În livada cea din spate, Să luăm mere pentru suc Şi-apoi ne oprim la nuc. -Vai, ce multe sunt pe jos! Să le punem într-un coş! Au! Ce mi s-a întâmplat? Mi-a căzut o nucă–n cap! Spuse Mihai supărat. Sus e vârful nucului Şi te trezeşti c-un cucui, Venind nuca în viteză Şi lovindu-te în…freză. Ne grăbim cu adunatul, Căci se lasă înseratul. Iată! Coşul este plin De nuci multe, multe, multe,

Le ducem acum în curte. Ileana Tatu Secretar

Iarna Iarna asta minunată A sosit ca niciodată, Cu mult soare, frig, lumină Şi zăpadă prea puţină. Nopţile sunt cam geroase Şi am scos hainele groase, Ghetuţele călduroase Şi mănuşile pufoase. Păsărele zgribulite Stau prin ramuri desfrunzite, Vrăbiuţe, pitulici, Căutând grăunţe mici.

Ileana Tatu

Secretar


32

O poveste minunată

O poveste minunată Mi-a spus bunica odată, Despre copilaşi cuminţi, Cum se spală ei pe dinţi, Dantura să–şi-o întreţină. Ileana Tatu Secretar

Nepoţelul şi bunica

Nepoţelul şi bunica Vorbesc toata ziulica Despre lucruri şi poveşti, Despre sfaturi părinteşti; Cum să faci sau cum să zici, Dar şi cum să le aplici.

Ileana Tatu

Secretar

Toamna Cerul e de oțel

De parcă s-a supărat și el. Vijeliile răsar Și ploile apar. Frunzele cu ale lor chipuri zugrăvite Sunt maro, roşii, aurite. Fructele se pârguiesc Și insectele albesc. Păsările fug, Parcă să nu fie arse pe rug. Câmpia-i mohorâtă, Cu a ei fața urâtă.


33

Vântul șuieră încetișor Împingând marele nor Și izvoarele suspină În a lor surdină Toamna în caleașca de frunze Vine cu cele nouă muze Și cade vestita ploaie, Pamântul să-l înmoaie. Și scriind cu cerneală, Am descris întreaga țară: Cu mari plaiuri Și multe coclauri. Elev: Călin Ghizdaveț Clasa a VI-a A

1 Decembrie

1 Decembrie este Ziua Națională a României din 1990. 1 Decembrie este o zi specială pentru toți românii

deoarece, pe 1 decembrie 1918, tot neamul românesc s-a strâns la Alba Iulia, unde s-a înfăptuit Unirea cea Mare, adică s-au unit cele trei țări românești Țara Românească, Moldova și Transilvania și astfel s-a format statul ROMÂNIA.

Această minunată zi este sărbătorită de români în diferite moduri prin tradiții și obiceiuri românești sau prin mersul la paradele executate de cadrele militare care cântă „Deșteaptă-te

române”. „Deșteaptă-te române” este Imnul Național al României din anul 1990.

Ce zi specială,minunată și emoționantă este ziua de 1 decembrie pentru români!.

Elev: Octavian Creţu

Clasa a V-a A


34

V. pOèTEs En hErbE Le jardin L'école est un jardin Et les professeurs sont des jardiniers, Les étudiants sont des bourgeons. Ils sont cultivés et soignés Par des jardiniers qui mettent Leur âme dans tout ce qu'ils font Et aiment tellement les petites fleurs

Qu'ils garderaient pour l'éternité... Mais les fleurs grandissent et se

détachent Deviennent autonomes, mais ils

n'oublient jamais Le travail dur de

l'admirable jardinier!

Elev: Andreea Istrate Clasa a VIII-a A

Les étoiles Maman, c'est l'étoile de ma vie, Papa, c'est la lune qui veille, Deux astres qui peignent Le ciel de ma vie en bleu, Le bleu des fleurs myosotis....

Elev: Andreea Istrate Clasa a VIII-a A

Jamais

Il y à toujours quelque chose... Trois minutes jusqu'à ce que la cloche sonne Trois jours jusqu'à la fin de semaine Trois mois jusqu'aux vacances Trois ans jusqu'à ce que je me turne Vers les dix-huit ans. Nous ne savons pas comment profiter Du moment présent Parce que l'avenir est un mystère Le passé étant terminé...


35

Mais le présent est un cadeau Que nous n'allons jamais retrouver Jamais...

Elev: Andreea Istrate

Clasa a VIII-a A

Vi. A GrEEn pLAnET

A Green Planet There are a lot of plants on our planet, Earth but people destroy them. People throw the garbage everywhere. I want the trees to have a lot of lowers and birds to sing on their branches. I want people to plant trees or flowers. Paper must be recycled and valves must be well closed. People in every country have to love nature and make new things with paper, bottles and other recycled materials. Some places must be arranged for animals in the parks. I would like people not to pick de flowers. They are good for our oxygen. The cars pollute very much. That’s why electric cars are a good idea. I think these things are well for a green Planet. If we do all these things together the Earth will be “A Green Planet”.

Elev: Ana Maria Strat

Clasa a VI-a A

Think green, speak green, act green!

I am an ordinary girl in love with the beauty of the Earth. The Earth is green, the Earth is blue when you look at it from high above, and the Earth is everything for many of us. Can we change something? I think that we really can. We can choose to behave differently we have so many games and contests from which we can learn to take care of our healthy Earth. But there are many people who do not realize that if we want to breathe fresh air every day, we have to take care of what we are doing.


36

Green is my favourite colour and when I see it I see life, I see something fresh, I see beauty. Once I wrote that the Earth was sad....why? Just because there are many polluted waters, there are too many cars and trees are cut from the ground, because they need those spaces to be covered by concrete. During the summer many people hide themselves in the parks, because there is shadow from trees, there is fresh air. But what can we do? I am too young to do something, but I really want to find more green spaces to play in, more trees to cover me from

the heat of the sun. But still....I can do something: I can write an e-mail, instead of writing on a piece of paper, I can collect the trash in different bins, I can put the plastic bottles in a trash bin and not directly on the ground or in the clean rivers. When I visit the mountains I can act differently than those who do not care about anything else, except their own person. I think that there must be special laws given by our politicians

and people must be forced not to throw their garbage on the ground when they are out at a barbecue. People are not so smart to choose on their own, they have to be forced to do something.

Elev: Doroteea Netedu Clasa a VII-a A

How to keep Earth a green planet

Our planet, Earth, was once natural and beautiful. But we’re stopping its way. People are

cutting down more trees each day, are polutting the air and contaminating the water more and more. But this must stop. We have to do something to keep Earth clean and green.To keep Earth a green planet is very easy. If you want to help the planet you can pickup your rash and


37

don’t cut down trees. The trees are very important for us. We breathe in oxygen and breathe out carbon dioxide. Trees breathe in carbon dioxide and breathe out oxygen. The oxygen the trees breathe out will give us more air to breathe.

We go trough many pollution problems: air pollution is one of them. Every day factories make pollution, pumping smoke, chemicals and Generators and laundry machines cause pollution, so washing clothes and towels by hand and using wind or water – powered generators could help us to keep Earth green.

Water pollution is the contamination of rivers, lakes other bodies of water. Water pollution is making our earth’s water dirty and poisonous. Chemicals or particles contaminate the water. You can stop this terrible water pollution if you don’t litter or don’t throw chemuicals, paint, oil down the sink drain.

If you want to keep Earth a green planet you must protect the enviroment!

Elev: Georgiana Alexandra Aron Clasa a VI-a A

Our Future

I hope in the future I’ll be a football player or an archeologist. I’ll live in a house. I’ll be married and I’ll have two children, too. In the future I think there will be flying cars. They won’t pollute the air anymore. I think there will be robots which will help and protect us. In schools, children will not need books anymore. They will have laptops, but they’ll write too. People will not go shopping anymore. They will do it on the internet. It’ll be better, because the salaries will be higher. People will be much happier. People will explore space more than they are doing now. We’ll explore: Mars, Venus and Saturn, too. I think at N.A.S.A they will launch two or three rockets a day. But I’m only a young boy with a lot of dreams. I’ll be happy if they come true, but, meanwhile, I want to live in the present not in the future!

Elev: Vlad Liţă Clasa a IV-a D


38

Our special friend

Last summer I was at my grandparents’ house. They live in the countryside village called Stiubee, in Dambovita County. There are hills and valleys and also there is a beautiful forest.

All day long me and my cousin play in the garden and walk in the forest. We pick up colored flowers and tasty forest fruits. The birds sing and the butterflies flurry in a magical dance. One day, on our usually trip, we heard a strange sound which came from a bush. In a few minutes a cute deer came out from the leaves. It was a lost baby deer that was just scared like us. We came close to it quietly , and tried to caress it. His heart bet like a big clock. We took it home and fed it with milk and bread. After two days it started playing with us and running around. We called it Bamby as the deer in the story. One morning we went to its shelter, but Bamby disappeared. We started to cry but our grandfather explained to us that it was better for him to go back to the forest and find his mother. In the next day we went in the forest to pick up raspberries. Our little friend and his mother came to greet us and after a few minutes disappeared into the wood. What a beautiful holiday we had!



39

The world in future I am a ten year old boy and I am already thinking about my future. In ten years I will be old enough to do a lot of things. I will drive a car that will no longer go on the road but will fly. We will not use oil or natural gases for energy. We will have solar energy instead. All the children will have families to take care of them. There will be many swimming pools, skating rinks, sports grounds under water. It will be possible to travel to the moon and spend our holidays there. There will be natural cures for all the diseases. I am dreaming with my eyes open. Maybe not all my dreams will come true but I will do my best for them to be real.

Elev: Luca Marinescu Clasa a IV-a D


40

Vii. rĂMAs bun

2014!


41

pLuGuŞOruL

ŞCOLii nr. 117

Aho, aho, copii şi fraţi Stati puţin şi nu mânaţi Şi cuvântu-mi ascultaţi! Azi, la ceas de sărbătoare, Sus paharul, fiecare, Ca să facem o urare Pentru şcoala despre care S-a scris mult, chiar şi în ziare! Pentru toţi elevii ei, Mai micuţi, mai măricei, Că-s cuminţi şi că învaţă S-ajungă ceva în viaţă! Drumeţii, cântece, cursuri, Olimpiade, concursuri, Cu temă nouă sau veche… Toate-s floare la ureche! Mânaţi, măi, hăi, hăi Şi sunaţi din zurgălăi Să se-audă-n munţi şi văi! Şi-acum, pentru profesori Care se scoală în zori Şi, zâmbind, apoi, cu drag, Pe copii i-aşteaptă-n prag, Să-i înveţe toate cele

Ce se află-n cărticele Cu poze şi cu poveşti De ţi-e drag să le citeşti! Mânaţi, măi, hăi, hăi Şi sunaţi din zurgălăi Să se-audă-n munţi şi văi! Şi, pe Moş Crăciun, ce-apare S-aducă la fiecare De-unde vine, de departe, O bomboană sau o carte, Îl rugăm să ne-nţeleagă Şi să ne-aducă-n desagă Note bune – de se poate, Toate numai peste 7! Să ne-aducă sănătate, Mult belşug şi bunătate! Fă-ne, Moşule, cuminţi, Să-i ascultăm pe părinţi!

Fă-ne şi mai muncitori S-ascultăm de profesori! Mânaţi, măi, hăi, hăi Şi sunaţi din zurgălăi Să se-audă-n munţi şi văi! Şi în anul care vine S-auzim numai de bine! La mulţi ani şi sănătate Pentru… UNU-UNU-ŞAPTE

proFESor rodica ElEna nEgurEScu

magia adolescenţei nr. 7 - scoala gimnaziala nr. 117 magia adolescentei nr 7.pdf · magia...

Documents