Maitreyi-Mircea Eliade

“Iti mai amintesti de mine, Maitreyi?Si daca da, ai putut sa ma ierti?”

Dragostea nu moare-Maitreyi Devi

• Deoarece ambele carti au o legatura cartea scrisa de Maitreyi fiind un raspuns al cartii scrise de Mircea Eliade , am hotarat sa fac prezentarea acestor carti.

Pentru inceput as vrea sa va prezint cateva date despre autor.

Mircea Eliade (n. 13 martie S.V. 28 februarie 1907, Bucureşti - d. 22 aprilie 1986, Chicago), a fost un gânditor şi scriitor român. Filozof şi istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor.

Autor a 30 de volume ştiinţifice, opere literare şi eseuri filozofice traduse în 18 limbi şi a circa 1200 de articole şi recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime şi manuscrisele inedite.

Despre romanul său Maitreyi“Puţine opere din literatura universală tratează aceleaşi fapte în

viziunea, inerent diferită şi chiar contradictorie, a doi scriitori care au fost, în acelaşi timp, protagoniştii lor. Pentru români, romanul Maitreyi al lui Mircea Eliade a constituit generaţii de-a rândul o adevărată încântare. Demn de menţionat este faptul că prototipul personajului principal al cărţii a trăit cu adevărat, până în 1990, în ţara Vedelor şi a Upanişadelor. Era fiica lui Surendranath Dasgupta, un filosof indian, şi se numea Maitreyi Devi. Tânărul Mircea Eliade avea, când a cunoscut-o, 23 de ani, iar ea 16. Adolescenta scria versuri, apreciate de Rabindranath Tagore, şi avea să devină o cunoscută poetă indiană. Întâlnirea dintre Maitreyi Devi şi reputatul sanscritolog român Sergiu Al. George, la Calcutta, în 1972, a "declanşat" scrierea unei noi cărţi: Dragostea nu moare.

Tulburătoarea poveste de dragoste din anii '30 a primit astfel o replică magistrală de la însăşi eroina ei, Maitreyi (în carte, Amrita), după 42 de ani. Romanul-răspuns Dragostea nu moare / It Does Not Die, scris mai întâi în bengali, a fost tradus şi publicat în limba engleză în 1976. Ne cufundăm, în timpul lecturii, în peisajul şi în mentalitatea indiană, cu mirifica ei lume a miturilor, ritualurilor şi simbolurilor. Coloana vertebrală a cărţii de faţă este însă relatarea cu autenticitate şi cu geniu a celei mai mari minuni a lumii: înfiriparea sentimentului de dragoste, fericirea iubirii împărtăşite şi destrămarea ei.

Mircea şi Amrita (din Dragostea nu moare), ca şi Allan şi Maitreyi (din Maitreyi), pot sta alături de nemuritoarele cupluri Paul şi Virginia, Tristan şi Isolda, Romeo şi Julieta. Dragostea nu moare (1976), carte apărută până acum în limbile bengali, engleză, germană, spaniolă şi română, nu are încă notorietatea planetară a romanului "Maitreyi" (1933). Ea însă înaintează triumfal pe aceeaşi cale a consacrării universale. “

Prezentarea continutului:Romanul “Maitreyi “ scris de Mircea Eliade are la baza jurnalul pe care acesta il

tinea.Allan(Mircea Eliade) o cunoaste pe Maitreyi in timp ce lucra la tatal ei Narendra Sen inginer din Calcutta, cu toate ca aceasta ii se parea urata se tot gandea la ea.

Deoarece Narenda il simpatizeaza pe Allan ii oferi o noua slujba mult mai bine platita .In august Allan se imbolnaveste grav de malarie , printre prietenii care il viziteaza se afla si Narenda impreuna cu Maitreyi,preocupat se starea sa il invita sa stea un timp acasa la el.

La inceput nu prea vorbeste cu Maitreyi dar dupa un timp acestia incep sa se imprieteneasca, ea dandui lectii de bengali iar el ajutand-o cu franceza.

Incearca sa creada ca nu o place gasindui tot felul de defecte dar adevarul este ca se gandeste intruna la ea.Devine gelos “eram gelos pe oricine o facea sa rada pe Maitreyi” insa nu e sigur ca o iubeste dar este convins ca ea il iubeste.Allan incepe sa se gandeasca la o posibila cununie insa Maitreyi este constienta ca nu se poate deoarece el este de alta religie.

Maitreyi ii spune lui Allan sa plece fiindca ea il iubeste pe Robi Thakkur ,insa mai tarziu isi dezvaluie adevaratele sentimente pentru el si ii ofera o coroana de iasomie,simbol al logodnei.

El vrea sa se converteasca pentru a se putea casatorii cu Maitreyi insa domnul Sen nu este de acord ii spune sa isi pastreze religia fiindca este mai buna.

Maitreyi este descoperita de Khokha care descopera pietra pentru inelul lui Allan de nunta.Maitreyi si Allan se logodesc si petrec prima noapte de dragoste in camera lui Allan, dupa care vor urma multe alte nopti.

Cei doi o duc pe Chabu la o plimbare la Lacuri , aceasta dandusi seama ca intre ei se petrece ceva ii spune mamei.Aceasta o incuie in camera pe Maitreyi si ii spune totul domnului Sen.Allan si Maitreyi sa gandesc sa fuga pentru a nu o casatorii pe Maitreyi cu alcineva.

Domnul Sen este foarte dejamagit de Allan si il da afar din casa , dupa mai multe incercari de a lua legatura cu el Maitreyi este prinsa si renunta.

Viata in familie acum nu mai este la fel Maitreyi fiind in stare sa faca orice se da unui vanzator de fructe doar pentru ca tatal sau sa o dea afara din casa, insa acesta nu o da si o tine incontinoare in casa.

Aceasta fiind viziunea lui Eliade acum urmeaza si adevarul pe care Maitreyi Devi il scrie in cartea sa “Dragostea nu moare”.

Prezentarea continutului:Maitreyi Devi a scris aceasta carte deoarece vroia sa se stie adevarul despre

povestea de dragoste dintre ea si Allan.Ei niciodata nu au avut o noapte de dragoste singurl lucru pe care l’au facut a fost

sarutul.Dupa ce Mircea a fost dat afara din casa ea nu s’a dat vanzatorului de fructe doar a suferit enorm si a vrut sa renunte la scris si invatat.Dar dupa o perioada mai lunga in care familia a fost alaturi de ea a reusit sa treaca peste si peste un timp s’a si casatorit.Totul era frumos avea un sot care o iubea si copii incetul cu incetul incepe sa isi aduca aminte de Mircea si de ceea ce ar fi putu fi.

Aflati intr’o calatorie afla ca si Mircea se afla acolo, ea a inceput sa il caute dar nu a putut sa se duca la el din cauza emotilor si I’a scris un bilet la care Mircea nu a raspuns.

Amrita ii face o vizita lui Ru si afla ca Mircea dupa ce a plecat a cautat-o si ia scris scrisori dar ca domnul Sen nu vroia ca ea sa le vada.El ii da scrisorile si ea plangand le citeste.

Este hotarata sa il gaseasca , chiar daca este casatorita doar ca sa il vada si sa vorbeasca cu el.

“Am adresa lui.Am facut cu greu rost de adresa si numarul lui de telefon.Nu ar fi fost nevoie sa o fac.Dar fusese un ritual.Trebuie sa am adevarata lui adresa.Atata vreme pribegisem pe carari gresit.”

Intalnirea dupa 40 de ani a avut loc in momentul in care Amrita a intrat in camera lui Mircea era foarte emotionata insa acesta nu a vrut sa se intoarca sa o vada.

Cartea se termina cu discutia dintre cei doi.