managemantul fermei proiect elaborarea programului de productie intr o societate agricola
DESCRIPTION
txtTRANSCRIPT
Planul de Afaceri al unei Exploatatii Agricole
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI PROIECT : ELABORAREA PROGRAMULUI DE PRODUCTIE INTR-O
SOCIETATE AGRICOLA
PROFESOR COORDONATOR STUDENT
DOBRE IULIANA
Cuprins
Cap.1. Programul de productie
Cap.2. Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricole
2.1 Prezentarea exploataiei agricole
2.2. Analiza potenialului tehnico-productiv
2.3. Analiza forei de munc
2.4. Rezultatele economico-financiare
2.5. Analiza SWOT
2.6. Piaa
Cap.3. Elaborarea programului de producie
3.1. Prognozarea produciilor medii
3.2. Optimizarea structurii de producie
3.3. Programul de comercializare
3.4 Programul financiar
Cap 1. Programul de productie
Programul de productie, respectiv produsele care se obtin, constituie o componenta a unui plan de afaceri. Ele se alatura altor componente ale acestuia, cum ar fi: cea de marketing,vnzarea si promovarea produselor sau componenta financiara.
Planul de afaceri poate fi elaborat de o societate, atestnd redresarea situatiei economice, sau cnd se demareaza o afacere noua. El reprezinta un element util n relatii cu institutiile financiare. Din punctul de vedere al continutului disciplinei de fata, accentul cade pe elaborarea unor programe de productie, ca o formalizare a ceea ce trebuie sa se nfaptuiasca n acest domeniu, dar si cu referire la unele elemente (de exemplu, cheltuieli de productie) care fac trecerea spre diferite componente ale planului de afaceri .
Programul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta activitatea de productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pna la un an). n el sunt concretizate, n urma unei fundamentari riguroase, principalele obiective de productie pentru intervalul de timp amintit. Elaborarea si aplicarea lui presupune, de fapt, si actiuni foarte precise n domeniul productiei (structura culturilor,dimensiunea si structura efectivelor de animale, fixarea nivelului randamentelor pe hectar si pe cap de animal), ceea ce vine n ntmpinarea atingerii obiectivelor din planul strategic si,implicit, a materializarii strategiei . Astfel de actiuni sunt posibile deoarece programul este rodul propriilor preocupari ale exploatatiei, ale sistemului demanagement (acolo unde exista) al acesteiaconsecinta a autonomiei depline a unitatilor private si foarte largi n cazul celorlalte (ceea ce a facut sa dispara planificarea centralizata,putndu-se manifesta numai cea la nivel microeconomic),obiectivele si masurile ntreprinse fiind corelate cu conditiile de care se dispune, de la cele naturale si economice, pna la cele de ordin social. Avnd n vedere faptul ca elaborarea programului si transpunerea lui n viata este, n exclusivitate, atribut al exploatatiei , aceasta urmeaza, fiind strict n interesul sau, sa-i asigure si fundamentarea necesara. Este vorba de a ntreprinde o serie de masuri prealabile definitivarii obiectivelor de productie, care de curg din strategie si din planul strategic. Se asigura, n acest fel premisele elaborarii unui program n concordanta curealitatea, cu potentialitatile unitatii, imprimnd, totodata,componentelor sale elasticitatea necesara (att ct permit ramurile agricole) adaptarii la cerintele noi din perioada la care se refera. n acest sens, pot fi avute n vedere :
a) asigurarea de informatii referitoare la cunoasterea cererii fata de produsele ce urmeaza a se obtine, la sistemul de relatii cu beneficiarii, cu furnizorii de factori de productie, la concurenti potentiali, ceea ce conduce la o buna alegere a produselor si permite modificarea obiectivelor strategice de productie adoptate anterior si formularea celor curente, astfel nct ele sa fie adaptate noilor situatii din mediul economic;
b) estimarea, sub aspect cantitativ si calitativ, a resurselor de productie de care dispune exploatatia n perioada curenta,identificarea, n general, a posibilitatilor de asigurare a tot ceea ce este necesar pentru obtinerea productiei previzionate:
suprafata de teren si/sau efectivele de animale, care reflecta partea principala a potentialului de productie al exploatatiei;
disponibilitati de forta de munca, estimate pe diferite perioade si n corelatie cu campaniile de lucrari;
nivelul nzestrarii tehnice, posibilitati de asigurare a mijloacelor de aceasta natura (eventuale investitii) ca si scoaterea din functiune a unora dintre cele utilizate n perioada trecuta;
asolamentul si rotatia culturilor, situatia privind am plasarea culturilor, care vor constituii structura programului n cazul productiei vegetale;
potentialul biologic al animalelor, starea lor fiziologica,situatia montelor si a fatarilor din perioada premergatoare celei pentru care se elaboreaza programul;
tehnologiile de productie utilizate n cultura plantelor si n cresterea animalelor, soiurile de plante si rasele de animale;
alte resurse de care dispune exploatatia .
c) recurgerea la o serie de informatii rezultate din diagnosticul activitatii, care
vor fi utile, n masura n care factorii care le-au generat nu se vor schimba, fundamentarii programului, cum sunt :
consumurile unitare de resurse;
nivelul productiei pe hectar nregistrat la diferite culturi sau pe cap e animal, el intrnd n seria dinamica a acesteia pentru calculul de prognoza viznd marimea sa
n perioada pentru care se elaboreaza programul;
modul n care s-a asigurat forta de munca, nivelul de salarizare (unde este cazul), procurarea factorilor de productie si preturile acestora.
d) masurile ntreprinse de managementul superior (n exploatatiile care au structura manageriala) cu privire la mbunatatirea organizarii productiei si a muncii;
e) actualizarea tuturor informatiilor (avnd n vedere evolutia mediului ambiant) si introducerea de noi informatii, cu trimitere speciala la subsistemul informational dintr-o societate;
f) recurgerea la metoda de management participativ,urmnd ca la definirea obiectivelor sa contribuie componentii ai organismelor manageriale (adunarea generala a actionarilor,consiliul de administratie, comitetul de directie etc.), ntlnite n societatile comerciale pe actiuni, ca si alti membrii ai acesteia; se asigura, n acest fel, o mai buna fundamentare a obiectivelor si cresterea aportului componentilor societatii la realizarea acestora, ceea ce are efecte benefice pentru toti cei implicati, motivatia lor facndu-se la un nivel mai ridicat;
g) corelarea rezultatelor de productie prevazute a se obtine cu cantitatile de resurse utilizabile, astfel nct sa se asigure un anumit nivel al eficientei economice si protejarea mediului natural ca si a produselor mpotriva poluarii de diferite
feluri;
h) luarea n considerare a relatiilor dintre ramuri, a cooperarii dintre subdiviziunile societatii comerciale ( ferme si sectoare), pentru a se putea proportiona corepunzator diferitele activitati, astfel nct sa fie satisfacute necesitatile reciproce de produse sau servicii; ramurile si subdiviziunile vor avea, astfel, create conditiile pentru a-si desfasura activitatile potrivit obiectivelor ce le-au fost prestabilite, iar subsistemul operational al unitatii va functiona la parametrii programati, ceea ce va
conduce la obtinerea rezultatelor de productie scontate.
i)nu trebuie scapat din vedere faptul ca elaborarea programului are loc n conditii de risc si incertitudine, ceea ce influenteaza, dupa cum se cunoaste, n sensul diversificarii produselor.
Marea diversitate de exploatatii si conditiile foarte variate n care ele functioneaza fac imposibila mentionar ea, n acest demers, a tuturor premiselor de la care se porneste, n fiecare caz, n elaborarea programelor de productie. Ca urmare, n functie de aspectele specifice ale fiecarei unitati si prin raportare la cerintele mediului pot fi luate n considerare si alte elemente, care vor deveni tot attea premise pentru o buna fundamentare a programului de productie.
Capitolul 2 Diagnosticul economico-financiar la SC.NORMAL.SRL
2.1. Prezentarea exploatatiei agricole
Societatea SC. NORMAL SRL,al carei obiectiv principal de activitate este importarea si distribuirea la nivel national al culturii de grau , porumb , floarea-soarelui , soia si orz a luat fiinta in anul 2005. Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta maxima si dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul Prahova.
Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole, magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte, carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb). Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de recoltare.
Suprafata totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva grau, porumb, floarea-soarelui, soia si orz. In vederea cresterii dimensiunii, societatea va arendeza teren in conditiile legii 65/1998.Asociatii sunt persoane fizice, atat fosti proprietari de terenuri cat si mostenitori ai celor care au detinut pamant, beneficiari ai legii 18/1991 a fondului funciar.
Arendatorii sunt persoane fizice din zona. care nu-si pot lucra pamantul din diferite motive.
Arendarea se face prin incheierea unui ontract de arendare conform legii 16/1994, legea arendarii si 65/1998 cu modificari la legea arendari iar plata arendei se poate face in produse sau in bani.
Suprafata societatii:
Nr crtSpecificareUMCantitate
1.Suprafata initialaha500
2.Membrii asociatipers700
3.Suprafata adusa in folosintaha
4.Suprafata ce va fi arendataha100
5.Totalha600
2.2 Analiza potenialului tehnico-productiv
ORGANIZAREA STRUCTURALA A SOCIETATII
Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiecivelor strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola.In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata de manager cu atributii si raspunderi specifice postului. Subordonati managerelui general sunt directorul economic, directorul tehnic si compartimentul de merketing.Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul ecoonomico-financiar subordonat directorului economic si compartimentul de productie subordonat directorului tehnic.Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca(ferma, sector, compartiment functional).Forta de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe la procesul de munca.
Comisia de cenzori
Dintr-un total de 125 de salariati 75 sunt permanenti, in timp ce restul de 50 lucreaza sezonier.
Se observa ca 40,55% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar in ceea ce priveste gradul de imbatranire, 20,22% reprezinta salariatii peste limita de varsta.
STRUCTURA DE PRODUCTIE
Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura si conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe piata.
Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de care dispune societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza:
Nr crtCultura Suprafata
Ha %
1Grau15030
2Porumb20040
3Floarea-soarelui5010
4Soia10020
Total600100
POTENTIALUL MATERIAL
Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor proceselor de munc prevzute n tehnologia de producie a unei culturi, ramuri de producie agricol sau a unui produs determinat
Sistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine:
1. S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole;
2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie;
3. sa amelioreze conditiile de munca
4. sa sporeasca productivitatea muncii
5. sa amelioreze conditiile de munca
6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului
Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.
Mijloace fixe existente
Nr crtSpecificareNumar
1.
Tractoare, din care:25
1.1U 65010
1.2U 80015
2.Plug PP 3-3011
3.Semanatoare SUP 29M69
4.Semanatoare SPC 8M8
5.Disc GD 3.29
6.Remorca 2RB5A12
7.Combina Sema 14013
2.3. Analiza forei de munc:
Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a activitatii societatii se afla:
Director general
Sef de ferma
Tehnician
Conducator auto
Agronom
Economist
Ecanizatori agricol
Structura fortei de munca:
Nr. crtSpecificareNumarul Sex
femininmasculin
1Total salariati1255471
2Salariati cu studii superioare351421
3Salariati aflati peste limita de varsta1239
2.4. Rezultatele economico-financiare
Date privind activitatea financiara a societatii:
Nr crtIndicatori Valoare
200472005820069
1Stocuri71183089922999610501394
2Active circulante981640461381951116901173
3Active curente981640461381951116901173
4TOTAL ACTIVE216 733 6922974384335 803 346
5Capitaluri proprii126 346 28116 657 39820 131 766
6Total datorii903874111308644515671580
7Pasive curente758358241584375318737252
8Cifra de afaceri128658245144200029650705
Productia vanduta128658245144200029650705
Venituri din vanzarea marfurilor 000
Venituri din exploatare 128658245144200029650705
Prestari servicii terti000
9Venituri financiare000
10Venituri exceptionale000
Total venituri128658245144200029650705
11Cheltuieli pentru exploatare109534224121053237434407
Cheltuieli cu servicii prestate380538531947583769343
12Cheltuieli financiare000
13Cheltuieli exceptionale000
Total cheltuieli109534224121053237434407
14Profit brut19 124 0212 314 6792 216 298
15Impozit pe profit2736957103854101846
16Profit net16 387 0642 210 8252 114 452
Datele au fost preluate din bilantul contabil al firmei.
Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:
1) Indicatori de lichiditate
Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente
Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente
Indicatori de solvabilitate
Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100
Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri
2) Indicatori de gestiune
Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante
3) Indicatori de rentabilitate
Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100Anul 2007:
Rata lichiditatii imediate=(98164046-71183089)/ 75835824=0,35Rata lichiditatii curente=98164046/75835824=1,29Rata datoriilor totale=(90387411/216733692)x100=41,7%
Solvabilitatea financiara=126 346 281/128658245=0,98Viteza de rotatie a activelor=128658245/98164046=1,31
Marja de profit=(16387064/128658245)x100=12,73%
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(19124021/109534224)x100=17,45%
Anul 2008 :
Rata lichiditatii imediate=(13819511-9229996)/15843753=0,28
Rata lichiditatii curente=13819511/15843753=0,87
Rata datoriilor totale=(13086445/29743843)x100=43,99%
Solvabilitatea financiara=16 657 398/14420002=1,155
Viteza de rotatie a activelor=14420002/13819511=1,043Marja de profit=(2 210 825/14420002)x100=15,33%
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 314 679/12105323)x100=19,121%
Anul 2009 :
Rata lichiditatii imediate=(16901173-10501394)/ 18737252=0,34
Rata lichiditatii curente=16901173/18737252=0,90
Rata datoriilor totale=(15671580/35 803 346)x100=43,77%
Solvabilitatea financiara= 20 131 766/ 9650705=2,086
Viteza de rotatie a activelor=9650705/16901173=0,57Marja de profit=(2 114 452/9650705)x100=21,90%
Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 216 298/7434407)x100=29,81%
Nr crtIndicatori Valoare
Anul 2007Anul 2008Anul 2009
IINDICATORI FINANCIARI
1.Indicatori de lichiditate
-rata lichiditatii imediate0,350,280,34
-rata lichiditatii curente1,290,870,90
2.Indicatori de solvabilitate
-rata datoriilor totale41,7%43,99%43,77%
-solvabilitate financiara0,981,1552,086
3.Indicatori de gestiune
-viteze de rotatie a activelor 1,0431,0430,57
4.Indicatori de rentabilitate
-marja de profit12,73%15,33%21,90%
-rata rentabilitatii resurselor
consumate17,45%19,121%29,81%
Analizand evolutia indicatorilor se constata urmatoarele:
-capacitatea societatii de a-si achita datoriile a avut o evolutie constanta in perioada analizata. Avand in vedere faptul ca rata lichiditatii imediate trebuie sa tinda catre 1, in toti cei trei ani, firma a avut o capacitate nesatisfacatoare de a-si plati datoriile;
-rata lichiditatii curente, indicator ce ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente, a oscilat de-a lungul anilor, cea mai mica valoare inregistrandu-se in anul 2008;
-rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalul fondurilor, asigurat de creditori;creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata, cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii;cea mai mica valoare a acestui indicator s-a inregistrat in anul 2007;
-marja de profit, indicator ce arata profitabilitatea agentului economic, are cea mai mare valoare in anul 2009.
2.5.Analiza SWOT
AMENINTARI
-veniturile tot mai mici ale populaiei
-concurenta tot mai mare
-pia de desfacere neorganizat pentru produsele agricole, care creeaz dificulti n valorificarea produselor agricole
PUNCTE SLABE
-nu este cunoscuta decat pe plan local
-atragerea de clienti numai din zona
-reputatia proasta a societatii, ca urmare a datoriilor acumulate de-a lungul timpului
2.6.Piata
Piata de desfacere este cea zonala,reprezentata de societatile care doresc o gama de produse agricole de calitate superioara,obtinute printr-o tehnologie de ultima ora.
In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol.
Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate superioara la un pret avantajos.
Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt.
Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de produsele agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea desfacerii produciei obinute.
Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile (combustibil, piese de schimb).
Furnizorii de materiale:
Nr crtFurnizorProdusulCantitate
(%)Pret de vanzare
(lei/kg)
1.Agrosem SASamanta
-grau
-proumb
-soia
-orz
-floarea-soarelui100%
100%
100%
100%
100%5400
4500
4200
3800
6000
2.Agricola Impex SRLErbicide, fungicide, insecticide100%3900
3.Agroplant SRLIngrasaminte chimice/fertilizanti
-N
-P
-K100%
100%
100%4500
4500
4500
4.Petrom SACombustibil100%38000
5.Safkar Rom SRLPiese de schimb 100%2000
Noua strucutura de productie
Nr crtCultura Suprafata
Ha %
1Grau15025
2Porumb20033.33
3Floarea-soarelui10016.66
4Mazare15025
Total600100
Clientii:AMC ProdImpex SRL;Morarit &Planificatie;AgraPlanr SRL;
Agrobanal.SA;Agroman SRL;Agromarket SRL;Albatros SRL;
Boromir SRL;
Concurentii:Apicultura,Agromon,AgricopanCapitolul 3. Elaborarea programului de producie3.1. Prognozarea productiei medii
Pentru prognozare am folosit metoda mediilor mobile.Aceasta se utilizeaza cand productia medie din perioada anterioara este oscilanta. Prognozarea pentru anul 2011 pentru urmatoarele culturi:
Grau
T20062007200820092010
Q25003100270032003800
2800 2900 2950 3500
2850 2925 3225
2887.53075
2981.25
PorumbT20062007200820092010
Q35004100370044005000
3800 3900 4050 4700
3850 3975 4375
3912.54175
4043.75
Floarea-soarelui
T20062007200820092010
Q15001800160020001800
1650 1700 1800 1900
1675 1750 1850
1712.51800
1756.25
Mazare
T20062007200820092010
Q15001800160020001800
1650 1700 1800 1900
1675 1750 1850
1712.51800
1756.25
O alta modalitate de a prognoza productia medie este metoda functiilor matematice.
Mazare.
x- timpy-productia
n=5
Xx2x3x4yxyx2y
-24-8161400-28005600
-11-111600-16001600
0000150000
1111170017001700
24416165033006600
x=0 x2=10 x3=0 x4=130 y=7850xy=600x2y=15500
Determinarea coeficientilor: =B=60
C=-1.81
A=1573.5
Y=a+bx+cx2
Y2011=1573.5+60.3-1.81*9=1737.21
3.2 Optimizarea structurii de productie.
Nr.crtSpecificariSimbolU.MCultura inlocuita:soiaCultura care se introducerein structura:mazare
1Productia la haqkg10002000
2Cheltuieli de productie la hachlei15001200
3Pretul de vanzare pe kgplei67
Pentru a fi eficienta inlocuirea culturii soia cu cea de mazare se utilizeaza
indicatorii formulati la bugetul partial.Acestia se regasesc in doua categorii respectiv castiguri si pierderi.
PierderiCastiguri
A Cheltuieli la ha al culturii care se introduce in strucura:mazare
1200C Venituri de la cultura care se introduce in structura:mazare14000
B Venituri de la cultura inlocuita:soia
6000D Cheltuieli la ha ale culturii inlocuite1500
(C+D)-(A+B)=15500-7200=8300
3.3 Programul de comercializareNr.crtProdusulBeneficiarCantitate(Kg)Pret vanzare/kgVenituri
1GrauSC.PANGRAN.SRL4060000.5203000
2PorumbSC.VETAN.SRL8000000.7560000
3Floarea-soareluiSC.MARTINEL.SRL2720001.2326400
4MazareSC.PANGRAN.SRL21000071470000
TOTAL2559400
Arenda se va plati din productia de grau,respectiv 10%100ha*2981.25kg=290000kg/ha
10%*290000=2900050ha*2981.25=149062kg
La grau productia ramasa:149062+290000-29000=406 000
Pentru porumb,floarea soarelui si mazare cantiatea= cantitatea preconizata*pretul
Ponderea produselor in veniturile totale
Structura cheltuielilor totaleNr.crtIndicatorSume
Mii lei%
1Total cheltuieli din care:1645000100
1.1Cheltuieli materiale110600067.2
1.1.1Cheltuieli cu seminte44400026.99
1.1.2Ingrasaminte30000018.23
1.1.3Combustibil35000021.27
1.1.4Alte cheltuieli materiale120000.72
1.2Cheltuieli cu personalul50000030.39
1.3Cheltuieli cu arenda290001.76
1.4Alte cheltuieli100000.60
3.4. Programul financiar
Rezultatele economice ale exploatatiei.
Nr.crtIndicatorSume
1Venitul total2559400
2Cheltuieli anuale1645000
3Prifit total914400
4Profit total net768096
5Rata profitului55.58%
6Marja bruta30.01%
In urma inlocuirii culturii de soia cu cea de mazare,am optinut o productie mult mai mare datorita rotatiei culturilor,solul fiind mai productiv.S-a realizat un profit de pe urma acestei schimbari.
AGA
Consiliul de administratie
Compartiment de marketing
Director tehnic
Director economic
Compartiment
Economico-financiar
Compartiment de productie
F1- vegetala
F2- vegetala
PAGE 3