DORIN BODEA

MAI{AGER,LIDERSAU

AI\{TREPRENOR?

In:pa*tul roluriior ccneiuc*rii asupra profital:ilitXtiiI{cui mode} a} c*ntlucerii

Strategii de creqtere durabilX a performan{ei ccncluceriiKevciulia antreprenorial5?

Argument de Sergiu OprescuCuvAnt inainte de Constantin Rudnilchi

RNSUU

Bucureqti zor4

Result Development

Cuprins

Argumuttql;udn!iryetvleRecomanddriGlosar

1.

1r1't.2.1.3,1,4,.

2525z64254

6t6rTZBB+95

3.

4.

1S5105to7rr6

425tz6L34r42r52

79

1721

S. Impaetul rolurilor de conducere asupra profitabilit5tii L591595.1.?g{o1lq4nl4con*dg_c_efljEip_rofl Iebililalqa4fqqg-rii

5.2. Analiza relatiilor dintre rolurile conducerii

6. Modelul conducerii eco de dewoltare a afaceni t9564. _P_efg55,r_ranJa_qqq-dg-c9gi$ qp4elqldg 99_Ir5tgr_r_at 4fqqeIrl 19S6,z. Iqrp4-cl_g! cpn4!q-e-Ir-r 99_o_?strprym9#plu! inqoqjqr4lo! 198,

6_+ Bolgl aplrgplenqqr4lg-lgli+ g1,egf-ea ggndqpe1'rtgg _ 2rq

Z. Strategii de cregtere durabill a performanlei conducerii zl77_.1 Perfg144n!44e{leqspqrfq{qp4tAder-eJ9rip1{ _ ?LZZ-,a Mode_lql co_p$_Uqerii!4 col4paniile de relerlr,[i ZZ-o^

7.3. ,,B[t[lia pentru Lo%o" sau Cum sH construim

Z,+._ _$lateCli {q cr-e !91e dg14b1$ aperfqrmantei,cSnd,u_c9l}i _ 2Bs

8. Revolulia anbeprenoriali? 2BgB.t,-

-Bsv-plutta al$r9pl9tre{r-al4.lalllqqfelb lq-lqaqqggperlJ? z4o-B.?, 4$-r_-ep1-er-r-9_n4J!ilfi!op Eqq4&en0e4!g! ?4i8,9,4+lrCp-rq_r-pgalli4golqpqqiile44li_o44!e-qitqlltlll4]io-qalyzSZ9"+. Bp:--q-\rlia-a"r$r9p-T-e4-q-r-BhcgEi-clrr-f - ?s8

g. Noul model al conducerii 6i dearoltarea durabilE aatace{i zZL

9.L U_!_neuryrpdelal,cpndu_csujiuafase:r-?- ZZ!9.?. C_ara-c]elr,s,tisrle_n_q!1ui_msdsJ_al cplducglii ZZs

q+. EcpsisJe_s_rs! _c_o_rldu--csui_$i_ds-avolsrqa dlr_abIi a afacerii _ e8_8-

ro. Valorile, atributele qi caracteristicile conducerii 297

19,-.2-I4ode1ql4!ribu!glql conducerii - 596ro.g. ][odelu-l pgracleristiciloi pbisbnale ale cond:rcXtorului - - -So9p,4. Ppgfllglldgal a199g_{u,ceqii 313

inloc de concluzii _ 317

t73

r8r

M14!fumiripib;liosyefie

s_25

327

r. Filozofia conducerii(evolutia teoriilor conducerii)

r.r. Ce este conducerea: practicS, art[ sau qtiin![?

Conducerea este o forml de activitate umanl. De-a lungul tim-pului, conducerea a aplrut in trei ipostaze: ca practic[, artl qi

qtiin![.'Cea mai veche modalitate de concepere a conducerii era ca o

simpll acliune practic[ prin care se realiza organizarea muncii. Ea

avea sarcina administrlrii de bunuri, iar conducltorul era adminis-tratorul. Aceast[ forml a conducerii se baza pe respectarea anumi-tor reguli in vederea realizdrii unor scopuri.

Conducerea ca artfl a aplrut in mod firesc ca necesitate de ainfluenla activit[lile qi acliunile desflqurate pentru a rlspunde maibine nevoilor qi intereselor umane. Simpla conformare la un set de

reguli nu mai era suficient5. Conducerea privitl ca artl sebazeazd.pe competenla qi abilitllile conduc[torului,liderului qi explic[ suc-

cesul sau eqecul in funclie de abilitdlile acestuia.

'D. Soulie qi D. Roux, Gestion, PUF, Paris, 1992, Capitolul r, apud Mielu Zlale, Lea-der ship ;i M anag emenr, Editura Polirom, Iaqi, zoo4, pp. 17 -r9.

26 MANAGE& LIDERSAUANTREPRENOR?

Trecerea conducerii din zona intuitivl in cea qtiintificl echiva-

leaz[ cu dezvoltarea Edinlei managementului. Noua ipostazfl a con-

ducerii presupune reflecfieteoreticl, folosirea de metode specifice de

cercetare qi analiz5, formularealegilor care orplicl succesul sau eEecul

conducerii. Aceast[ trecere este marcatl de diferite qcoli qi curente de

gAndire, fiecare dintre acestea accenfuind una sau alta dintre carac-

teristicile esenliale ale procesului managerial, pinlla abordarea com-plexfl de astlzi. Aceste curente Ei orientilri teoretice au influentat gdn-

direa gi comportamentul gi au individualizat profilul psihologic al con-

ducdtorului, orplicittnd performanla organizaliilor atit din punct de

vedere economic, c6t qi din perspectivl socialS, cultural5, ecologicl etc.

1.2. Ce este managementul?Evolulia gindirii manageriale

ln conturarea evoluliei gtiin{ei milnagementului se remarclprezenla a Ease gcoli principale, la care se adaug[ noi dezvoltlri, noicurente de gAndire inventariate de H. Koontz pf,n[ la doulsprezece.Tiparul gindirii managerului este modelat de principiile, instru-mentele qi tehnicile utilizate in activitatea manageriall, de evolufaacestora in decursul timpului.

Pentru cei mai mulli autori, managementul are ca scop abgi-

nerea de rezultate; are un confinut pragmatic qi se referd la pro-ce sele, acSiunile gi funcgiile prin intermediul cdr ar a se p ot dab dndirezultate maxime.

Astfel, managemenful presupune oblinerea qi combinarea di-feritelor categorii de resurse (materiale, umtule, financiare Ei infor-ma[ionale) qi virzeazd, ansamblul proceselor, acfiunilor qi fun4iilorcare permit coordonarea acestora Ei realizarea scopurilorfundamen-tale ale organizafiilor.

Dintr-o altl perspectivi, managementul se referl qi la calittileqi abilitllile celui care conduce. in acest sens, putem vorbi, in functiede nivelul managerial, de abilitlli tehnice, umane qi conceptuale.

Din dorinla de a cregte eficien[a qi eficacitatea organiza[ionali,

Filozofia conducerii 27

de a flexibiliza structurile organizatorice, a fost evidenliat[ o multi-tudine de forme de management: managementul frrI frontiere, ma-nagementul intercultural, managemenful haos, automanagemenful,managementul valorilor, turbo-managementul sau managementulaccelerator, managementul mitic etc. S[ analizlmin continuare ci-teva dintre formele de management care au marcat secolul trecut.

Secolul al )O(-lea a fost marcat de o dezvoltare ex-traordinarl a teoriei manageriale. O schimbare sem-nificativ[ a ,,gAndirii manageriale" s-a datoratdiuiziunii muncii, imp[4irii sarcinilor in scopul creq-terii eficienlei.

O clasificare a principalelor qase qcoli de manage-ment este sintetizatd de Corneliu Russu (tgg6) astfel:r. qcoala clasic5; z. qcoala relaliilor umane; 3. mi$-carea cantitativd;4. qcoala sistemelor sociale; 5. Ecoalaempiric[ (neoclasicl) qi 6. miqcarea sistemic5.'

O. Nicolescu qi I. Verboncu (t992), in incercareade a restrAnge marile orientflri manageriale, grupeazlteoriile managementului in patru Ecoli sau curenteprincipale: clasic[ sau tradilional[, behavioristl saucomportamentall, cantitativl qi sistemic[.s

in cele ce urmeaz5, vom detalia abordarea luiCorneliu Russu.

$coala clasicd este reprezentatl de intemeietoriiei F. Taylor Ei H. Fayol qi se evidenliazd, in principal,prin maniera analitic[, riguroasl de abordare a mun-cii. in viziunea lor, managerul este o persoanl meto-dic[, care aplic[ in mod riguros principiile qi

conceptele managementului.

$coala relasiilor umane sau sociologicd, repre-zentatl de E. Mayo, D.Mc. Gregor, H. Simon, R. Li-

' Corneliu Russu, Mcnagement, Editura Expert, Bucuregti, tg96,pp, t4-zt.3 Ovidiu Nicolescu qi Ion Verboncu, Managemenf, Editura EconomicS, Bucureqti,1997,p.6s.

i',t**t;""#t:*

'.r..,,: '.i

i*:;t:*:*:}.*1X)l-l*r:

:. $x;nl*rl*;si:x

28

*"$coalcrel*Siibrumanes{tusrxi*lagic&

g.$xwktc{xnti.t{}ti1}&

4. $**al<zsiste*-wlarsoci*tle

g"$coalct

*nzSsiricrt

MANAGER, LIDER SAU ANTREPRENOR?

kert, A. Maslow, M.P. Follett etc., apare ca o reactie laabordarea mecanicistl qi aduce in teoria managerialiconceptele qi metodele psihologice qi sociologice: lea-dership, sistem devalori, comportamente gi atitudini,dinamic[ de grup etc. $coala relaliilor umane se

axeazd., in principal, pe dezvoltarea functiilor mana-gementului de coordonare, organizare, antrenare-mo-tivare qi control-evaluare Ei iqi aduce contribuliamajor[ prin considerarea resurselor umane ca fiindsingurele creatoare de valoare qi prin dezvoltarea unormetode care valorificl potenlialul acestora. Conformqcolii relaliilor umane, managerul trebuie si delinlabilitltile corespunzitoare functiilor manageriale.

$coala cantitatiud., reprezentat[ de C. W. Chur-chman, R. Raiffa, S. Beer, J. Lesourne etc., abordeazd,in principal, managementul prin aplicarea metodelorgi conceptelor folosite in matematic[ Ei statistic[.Contribulia esenlial[ a acestei Ecoli la dezvoltarea gAn-

dirii manageriale constl in orientarea manageruluic[tre viitorul pe termen mediu qi lung, anticiparea qi

construirea de strategii diverse, pentru a face fat[ cusucces provoclrilor de acest tip, qi cuantificarea rezul-tatelor.

$coala sistemelor sociale sebazeazd. pe analizafunclional-structuralist[ a lui T. Parsons qi R. Mertonqi a teoriei Gesta1t, a consider[rii organiza]iei ca unansamblu dinamic de plrti interdependente.Contribulia esential[ a acestei qcoli este considerareaorganiza[iei ca un sistem viu, dinamic, in cadrul c[ruiapldile interaclioneazl qi produc efecte sinergice.

-$coala empiricd este reprezentat[ de P. Drucker,E DaIe, A. Chandler etc. qi abordeaz[ managementulprin prisma experientei qi a studiilor de caz.

Una dintre constribuliile majore ale gcolii empi-rice la {ezvoltarea gAndirii manageriale se refer[ la

Filozofia conducerii

utilizarea coerent[ a instrumentelor ce lin de mana- r

Miqcarea sistemicdimprumutX o serie de con-cepte din ciberneticl (N. Wiener qi R. Ashby), biologie(L. Von Bertalanffy) qi teoria informaliilor (C. Shan- :

non). Dar, caracteristic abord[rii sistemice a manage-mentului este abordarea multidisciplinar[ prin,utilizarea de concepte qi instrumente din numeroaseqtiinle: finanle, analiz[ economic[, sociologie, psiho-logie, biologie, matematicS, informaticl, cibernetic[ r

etc.+ Conform acestei orientlri, rolul managerului de- :

vine unul foarte complex, cu presiuni de dezvoltare i

atAt in direc[ia mmportamentului de ]ider, cAt qi de antre- r

prenor.

Alte teorii manageriale care adaug[ perspective I

noi acestor $ase orientlri principale sunt: Ecoala,situalionalI, modelul sistemelor socio-tehnice, mode- r

lul teoriei deciziilor, abordarea rolurilor manageriale, ,

modelul matematic qi modelul managementului com- r

parat.s In continuare, urmeaz[ s[ le trat[m punctua],in funclie de aria de dezvoltare a qtiintei managemen- i

tului.Lainceputul secolului al XX-lea (r9rr), Frederick ,

W. Taylor pune bazele managementului qtiinlific. in I

centrul concepliei sale se afld cregterea productiuit(t- 1

{ii gi a eficienlei in muncd prin dezuoltarea unuf sr's- ,

tem simplu bazat pe comandd qi control. Analiza r

detaliat[ a muncii, ordonarea operaliilor corecte qi I

normarea acestora sunt cunoscute sub numele de '

,,managementul qtiinlific".6 )

2q

:::;::j:.:: tzt:.iz

;:l l: /, ': r a t,:11

a Ovidiu Nicolescu qi Ion Verboncu, op. cit.,pp.65'67.s Bogdan Pelinescu, Managementulfirmei de IT, Editura Universitari, Bucureqti,zorr, pp. z6-35.6 F.W. Taylor, The Principles of Scientific Management, Harper and Row, NewYork, rg7r.

3oCelednci

func$i*leTnar$rge*

mentztttri

MANAGER, LIDER SAU ANTREPRENOR?

in 1916, Henry Fayol a definit cele cincifuncgii alemanag ementului: preu eder ea Ei planificarea (antici-parea viitorului qi elaborarea planurilor de acliune),org anizarea (stabilirea structurilor organizatorice),conducerea (menlinerea la un nivel ridicat a activit[1iiqi performanlelor subordonalilor), coordonareo (co-

relarea, echilibrarea, unificarea qi armonizarea tuturoractivit5[ilor qi eforturilor) qi confrolul (supravegherea,

indrumarea in vederea respectlrii normelor, a reguli-lor qi standardelor stabilite).2

Cei mai mul1i teoreticieni ai managementuluicare au urmat au preluat qi dezvoltat func[iile stabilitede Henry Fayol. Astfel, Louis A. Allen a preluat cele

cinci funclii ale managementului qi le-a descris in de-taliu8 - veziTabelul r.

Tabelul r

Func{iile manageriale dezvoltate de LouisA. Allen dupl HenryFayol

$ursa: Louis A Allen, Management and Organbafion, McGraw-Hill Book Com-pany, NewYork, 1958

z H. Fayol, General qnd Industrio.l Mqnqgement, New Yor\ Pitman, 1949.8 Louis A. Allen, Management and Organbadon, McGraw-Hill Book Company,Inc., New York, 1958, pp. 24-48, apud Mielu Aate, Leadership Si Management,Editura Polirom, Iaqi, zoo4, pp. 169-17o.

Filozofia conducerii 31

inrgg4, Richard L. Daft (vezi Figura r) enumerl numai patrufunc$i de bazi ale managementului: planificarea, organizarea, con-ducerea qi controlul, in timp ce alte fun{ii, cele de motivare, comu-nicare, seleclie etc. sunt considerate adilionale. tn viziuneaautorului,,managementul este atingerea scopurilor organizatieiintr-o manier[ eficient[ gi efectivfl prin planificarea, organizarea,condueerea gi controlul resurselor".s

Figura rNivelurile manageriale qi abilitftile corespunz[toare dup[ R. Daft

Sursa: Ridrarril LDaft, Manogarunt,[Iarcourt Brace College Rrblishers, NewYork, rgg4

Dup[ Daft, funcliile managementului se individualizeazd. cort'form nivelului ierarhic qi in func1ie de specificul activit[fii pe care odesfHqoarl urmitoarele categorii de manageri:

. managerii superiori, de vir{ (engl. trsp tnr:':,t*gers}, care auin subcrdine toate celelal.te nir,'elerri ierarhice atre rxra*age-rnentului organiza{iei;

* manageri de nivel rnediu (engl. midrl{e rmanrsEers"} } c&re aliin sul:ordine atf;.t executar:.ti rlirec{i, c*.t qi aXli ma*ageri;

a filanageri cte primd linie {eng}. .{irst rmanogers}, care lu-creaz$. direct cu erecutxntii.

s Richard L. Daft, Managemenf, Harcourt Brace College Publishers, New York,1994, p. 8.