EUGEN de Panciu CARAGHIAUR

MANIFEST GLOBALTEORIA CREDITULUI NAŢIONAL

PACE, DREPTATE și PROSPERITATE PENTRU TOATE POPOARELE LUMII

Acest MANIFEST este adresat tuturor cetățenilor lumii, deoarece¸în zilele de astăzi, sunt ignorați în favoarea Statelor. Ori, acestea, din timpuri imemoriale, nu au reprezentat decât voința celor puțini și nicidecum pe cea a locuitorilor. Mai mult decât oricând, popoarele lumii sunt la cheremul ocult al puterii banului, care a reușit să readucă la conducere preceptele împotriva cărora Moise a luptat și a învins : legea Baalului:a materialismului extremist în dauna bunului simț și a claselor de mijloc.

Marx a reușit, prin Lenin, să implimenteze o teorie frumoasă, dar nerealistă, care a dat într-o dictatură mai sângerosă decât cea a lui Hitler,

dictatură care s-a prăbușit în anul 1987 deoarece populația și liderii noi au înțeles că teoriile nu se puteau aplica concret pe teren fără un Regim de liberă întreprindere.

Democrația socialistă se baza pe clasa proletariatului, care a preluat Puterea politică printr-un Război civil, în urma căruia, clasa de mijloc a Rusiei Imperialea fost decimată și scoasă din circuitul normal al economiilor de piață. Peste 3 milioane de ruși au ajuns în Europa de vest iar cei care au putut scăpa de prigoana troțkistă s-au integrat noului Regim.

După cel de al Doilea Război Mondial, Europa de Est a fost lăsată pe mâna lui

Stalin, Occidentul dorind să-l ajute material, dar să-l și distrugă pe termen mijlociu, deoarece Uniunea Sovietică nu putea digera infuziile civilizațiilor europene de est.Planul lui Roosevelt a reușit total.

U.R.S.S. a dispărut iar Poporul Rusși toate popoarele lumii se află acum în fața unui nou imperialism mondial condus de către marea finanță.

Nenorocirea e că lumea a doua sau a treia nu mai au nici o șansă de a ajunge la un trai mai bun, deoarece mondialismul se bazează pe multinaționalele banului și nu pe voința popoarelor lumii, iar în țările prospere populația devine din ce în ce mai

săracă. Mărirea costului vieții depășește procentual pe acela al salariilor. Clasa de mijloc în ultimii 50 de ani a pierdut 1% pe an din puterea sa de cumpărare.

Echilibrul politic a dispărut sau e pe cale să dispară dacă nu se va ajunge la un nou Sistem Financiar Global care să reprezinte în mod proporțional și realist starea economică ce prevalează la un moment dat.

Cred că situația se va îmbunătăți, deoarece Rusia, China, India, Brazilia, Africa de Sud și lumea a treia au început să se ajusteze situației mondiale și reacționează conștient pentru o multipolarizare a puterii economice mondiale și contracarează viziunea

globalizării unui Regim Financiar de debit perpetuu.

Sunt optimist și susțin schimbările viitoare deoarece legile universale au prevalat totdeauna. În ciuda imperialismelor de orice culoare, sau a oricăror structuri economice, bunul simț revine la suprafață mai devreme sau mai târziu.

Ce a spus președintele Abraham Linkcoln?

-Nu poți crea prosperitate descurajând câștigul cinstit.

-Nu-l poți întări pe cel slab, slăbind pecel puternic.

-Nu poți ajuta pe cel sărac, distrugând pecel bogat.

-Nu poți evita problemele financiare, cheltuind mai mult decât poți câștiga.

-Nu poți crea securitate materială pe bani împrumutați.

-Nu poți întări caracterul și curajul furând inițiativa și independența cetățeanului de rând.

-Nu poți ajuta pe indivizi în mod permanent, făcând pentru ei ceeace pot și trebuie să facă pentru ei înșiși.

-Nu poți înălța pe salariat coborând pe platnic.

-Nu poți ajuta pe oamenii de rând distrugându-i pe cei mari.

Aceste maxime se pot găsi în toate limbile și la toate popoarele lumii deoarece omul de rând știe ce se petrece, știe ce vrea, dar nu poate găsi mijloacele de a schimba situațiile defavorabile, deoarece Statele prin birocrații lor le stau în cale.

E rolulnostru al intelectualilor conștienți de realitate să găsim soluțiile deoarece cauzele stau ascunse. E obligația celor conștienți să pună în lumină baza tuturor metehmelor economice actuale

și de totdeauna. Pentru că ce numim CRIZE MONDIALE, ele sunt, de fapt, acutizarea unor stări cu care Statele bogate sausărace se confruntă în mod permanent. Noutatea e că efectele se resimt mai ales în țările bogate, în cele considerate drept Mari Puteri economice.

Încă de prin anii 1923 Inginerul britanic, Majorul Douglas, a decelat și înțeles cauza instabilității economice mondiale cât și remediile necesare unei veritabile schimbări.

El i-a vizitat, la cererea lor, pe Stalin în anul 1927 și pe Hitler în anul următor,explicându-le formula

economică pe care o pusese la punct sub denumirea de Credit Social.

Stalin a adoptat-o imediat, dar a continuat să meargă pe teoriile marxistecare înlocuiseră clasa de mijloc prin birocrații Partidului unic comunist.

Hitler a preluat ideile lui Douglas, dar le-a aplicat prin sistemul de liberă întreprindere controlată de Stat.

Rezultatul a fost bun pentru Stalin pentru că a reușit să repuie economia pe roate, dar a pierdut posibilitatea de a crea prosperiate și libertate pentru toți.

Hitler a reușit cu brio să repună economia pe roate, să elimine șomajul și să întărească la maximum bunăstarea

clasei de mjloc bazându-se pe inginerul economist Dr.Shacht, dar a ratat drumul spre pace și destindre internațională, mergând pe drumul rasismului, al supremației de rasă, al cotropirii altor popoare.

În Canada, Provincia Alberta, teologul protestant Aberhart a adus la Putere, în anul 1929, Partidul Creditului Social și în numai 3 ani de guvernare a readus Alberta din starea de FALIMENT în cea de totală prosperitate.

În anul 1934 Guvernul Federal a distrus Regimul albertan manu militari și a impus vechea ordine a Sistemului de Debit care dăinuie și azi.

După cel de Al Doilea Război Mondial Ernest Manning, aplicând NUMAI SISTEMUL DE ADMINISTRAȚIE nebirocratic și transparent, a reușit ca în anul 1979 Alberta să aibe un surplus de 107 miliarde de dolari în timp de Guvernul Federal avea un debit de 500 de miliarde iar celelalte Provincii la un loc peste 800 de miliarde.

La ora actuală, lucrurile stagnează din cauza presiunii opiniei magnaților finanței internaținale, care au câștigat prima bătălie.

În anii 1938 și 1939 problema readucerii controlului Creditului în Parlament a fost discutată pe larg. Grupul de deputați

creditiști a dus o luptă totală pentru crearea unui Comitet parlamentar pentru discutarea fenomenului de control bancar asupra unei supra-puteri mondiale și naționale pe care toate Partidele trebuie s-o combată pentru a schimba direcția economică spre binele tuturor popoarelor.

Azi, se produce mai mult decât e nevoie pentru populație, deoarece tehnologiile, cibernetica și organizarea lucrului o permit. Dar metodele de redistribuire a bunurilor de consum au rămas la nivelul economiilor ce prevalau acum două secole în urmă.

În S.U.A. printr-un complot politic și moral împotriva Constituției și al Poporului suveran,bine măsluit, în anul 1913, s-a creat THE FEDERAL RESERVE BANK, care este de fapt o instituție absolut privată, proprietatea a 12 bănci regionale private,controlate de câțiva indivizi,dar care a fost declarată ca fiind reprezentanta Statului.

E cea mai puternică instituție din S.U.A. deoarece controlează politica monetară, nivelul dobânzilor, punerea pe piață a banilor, controlul nevoilor rezervei Băncilor necesari pentru împrumuturi și, în final, întregul destin economic al fiecărui cetățean în parte.

Deoarece această grupare controlează pe celelalte, ea beneficiază de 94% din câștiguri, lăsând băncilor asociate doar 6% din beneficii!

Reuniunea secretă, după cum a descoperit Edward G.Griffin, a avut loc pe insula Ickil în Statul Georgia. Au participat la reuniune:

-Nelson W.Aldrich, liderul Partidului Republican din Senat, șef al Comisiei Monetare Naționale, asociat de afaceri al lui J.Morgan, socrul lui John Rockefeller jr.

-Abraham Pitt Andrew, subsecretar de Stat la Trezorieria S.U.A.

-Frank A.Vanderlip, președintele National City Bank of New-York, proprietatea lui William Rockefeller și a casei International Kuhn, Loeb et Company.

-HenryP.Davidson, partener al Companiei J.P.Morgan.

-Charles D.Norton, de la J.Morgan.

-Benjamin Strong, tot de la J.Morgan.

-Paul M.Warburg, de la Banca Kuhn, Loeb &co.

După cum se vede, toți erau oamenii de mână ai familiilor Rockefeller, Morgan și Rothschild.

Profesorul de Economie al Univesității Statului California din Los Angeles și Fellow cercetător al Institutului Hoower a dat motivațiile creării Federal Reserve Bank.

Planul revoluționaral lui Warburg era făcut ca să oblige societatea americană să LUCREZE PENTRU WALL STREET!

Grupul sus amintit controlează lumea occidentală.

În present congressmanul Ron Paul,fost candidat pentru președinția S.U.A., descrie US FED așa:

Acestsistem de FURT LEGALIZAT neconstituțional îndreptățește un grup să beneficieze pe spatele altora. Un

transfer actual de bogății merge de la sărac și de la mijlocaș spre acela în poziții financiare privilegiate.

De fapt, 98% din creditul național, este creat din nimic pentru beneficiile patronilor privați ai acestei instituții machiavelice. Asta îseamnă că băncile emit credite care depășesc valoarea sau chiar averile fizice caresuportă împrumuturile.Prezenta criză financiară mondială demonstrează că ce a spus și ce scrie senatorul Ron Paul și ceeace au prezis cu zeci de ani înainte toți președinții Statelor Unite este un pur adevăr.

Președinții JEFFERSON, MADISON, JACKSON și LINCOLN au luptat contra

dorinței băncilor private de a crea o bancă proprie Națională. Există la ora actuală o și mai puternică putere financiară internațonală: The Bank for International Settlements.

Marele Prim Ministru al Canadei, MacKenzie King a spus în anul 1935:

- Creditul e o problemă publică, nu numai a bancherilor, deci, interesează direct pe orice cetățean.

Dince cauză, astăzi, după atâtea suferințe din cauza sistemului deținut de monopolul băncilor corporative, sunt țările nevoite să suporte voința bancherilor?

Președintele Thomas Jefferson a scris:

-Dacă Poporul American va da dreptul băncilor private să controleze emiterea banilor legali, mai întâi prin inflație, apoi prin deflație, băncile și corporațiile care vor crește pe lângă ele, vor prelua pe seama lor orice proprietate a cetățenilor până când copiii lor se vor trezi goi și fără acoperământ pe continental cucerit de părinții lor. Dreptul băncilor de a crea bani trebuie să fie luat de la bănci și redat CONGRESULUI și poporului cui aparține. Eu cred sincer că PUTEREAINSTITUȚIILOR BANCARE de a deține puterea banului este MAI PERICULOASĂ PENTRU LIBERTATE DECÂT CEA A ARMELOR!

S-a ajuns deja în această situație din cauza trădării Constituției americane, a bunului simț și ale tuturor legilor.

Nu au ajutat nici experții sau profesorii universitari care cunosc situația dar care, depinzând de diferiți patroni, se tem de consecințele unor declarații împotriva sistemului de jaf ilegal implimentat în anul 1913. Ei nu au luat poziție politică.

Pe de altă parte, giganți ai industriei care au revoluționat tehnologiile și au schimbat sistemul de producție precum Ford, Carnegie sau astăzi Bill Gates nu au acționat dezinteresat pe acest tărâm esențial.

Presa fiind acaparată cu tot sistemul de mass media, oricare adversar nu are vreo șansă de a se putea exprima.

În anul 1981 când am înființat Partidul Canadian, șeful pupitrului de la ziarul La Presse mi-a declarat că nu poate accepta cererea mea de a anunța crearea unui Partid cu vederi diametral opuse marei finanțe!

Sistemul creditist a fost aplicat INTEGRAL de către Marea finanță în timpul celor două Războaie Mondiale, dar numai pentru producțiile de război. Pentru armamente, cheltuieli militare și pentru armată nu existau restricții financiare. Bancherii își frecau mâinile cu

deosebită satisfacție deoarece dobânzile se acumulau vertiginos.

În anul 1951 nu se aplicaîn Canada unimpozit FEDERAL. În U.S., înainte de 1913, impozitul era de numai 5% din venitul brut.După anul 1960 impozitul federal canadian a intrat în vigoare pentru a putea plăti dobânzile acumulate în anii războaielor mondiale sau împrumuturile făcute pentru nevoile publice.

Astăzi, în Canada, impozitul federal, cel provincial, plus taxele municipale, taxa de vânzare, chiar pe salariile primite, au despuiat pe cetățeanul de rând care rămâne numai cu 5% din salariul primit, restul mergând spre bancheri. Înainte de

1979 în Canada, taxa de vânzare se aplica numai pentru produse industriale. Nu pe salarii. După 1980 salariile au fost impozitate. Astăzi se plătesc taxe pentru veșminte de copii și chiar pe alimente de bază. Mărirea taxelor și a impozitelor s-a făcut treptat,pentru ca să nu se alarmeze opinia publică.

Cu toate acestea, nivelul de trai a scăzut imperceptibil numai cu 1% pe an, datorită tehnicilor de producție, care suntsuperioare celor din țările din lumea a treia.

Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat aceste dobânzi ANTICONSTITUȚONALE ȘI ANTINAȚIONALE? E ușor de presupus. Sistemul de DEBIT a fost denunțat de

către Eisenhower, Churchill, Bennet, Manning, Ford, Carnegie, Gladstone, Atttlee, De Gaulle, Papa Pius al 12-lea, iar în România de Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Prof.Ștefan Caraghiaur, George Tătărescu, și alții.

În antichitate Aristotel, Socrate, Platon, au denunțat cămătarii vremii. Winston Churchill, după război, a cerut ca exemplul din Canada să fie aplicat în Marea Britanie prin constituirea unei Comisii parlamentare pentru a prepara un raport ce ar fi urmat să fie supus unui vot în Parlament. Churchill a pierdut Puterea politică și planul a căzut la pământ. Lupta dintre Partide a fost exploatată de către forțele oculte prin

finanțarea ilicită a egocentrismului și interesului de moment. De fapt slăbiciunea omului este proverbială. Românii spun : interesul poartă fesul! Se uită interesul național și cel personal când e vorba despre acapararea Puterii politice.

Lincoln și Kennedy au fost împușcați, dându-se vina pe alții. Dar poporul nu aînțeles nimic deoarece mass media a neglijat aceste crime punându-le pe seama unor nebuni.

Mișcarea politică creditistă a început în Canada în anul 1928. Ea a durat până în anul 1979.Financiariiau reușit să doboare acest Regim de Democrație activă din vina cetățeanului de rând.

Creditismul se declara creștin. A fost o greșală pe care am combătut-o fără success, deoarece religiile au rămas impasibile sau neutre. Creditismul cerea justiție socială pentru clasa de mijloc, dar a fost denunțat prin mass media ca fiind o mișcare extremistă de dreapta sau chiar apropiată ca scop de comunism.Se scria că creditiștii vor fabrica bani fără acoperire în aur. De fapt așa se face încă din anii 1923 de către liberali sau conservatori, deci Partidele care susțin injustiția socială și furtul legalizat prin bănci.

După atâtea crize financiare mondiale și mai ales cea care ne opresează din anul

2008, a venit timpul să se reînceapă o acțiune de schimbare. NU E NEVOE DE BANI. E nevoie de o organizare populară Țară cu Țară, stradă cu stradă, bloc cu bloc, pentru a strânge cereri de susținere și promisiuni de vot pentru o schimbare pașnică în favoarea Democrației active.

Dacă aceasta nu se poate face, atunci cred sincer că sistemul va cădea în alt mod imprevizibil. Când cureaua va ajunge la șira spinării. Cum a căzut bolșevismul sau alte regimuri dictatoriale.

Problema trebuie să fie desbătută într-un cadru nepartinic, în mod public, în fața televizoarelor și a emisiunilor

posturilor de radio, pentru ca opinia publică să ia cunoștință de ce se poate face.Deoarece mass media și mijloacele de exprimare sunt controlate, ar trebui să se învingă prin lucru pe teren, dezinteresat, de la gură la ureche, de la om la om, mai ales prin e-mailuri pe Internet ca să se zdruncine sistemul bazat pe picioare de lut.

Nu ar fi exclus să se alăture mișcării chiar oameni bogați sau chiar bancheri, care vor fi înțeles că ar fi în interesul lor propriu să schimbe sistemul financiar canceros, până când mai e timp ca acest lucru să se facă în mod pașnic și civilizat.

Obama a câștigat alegerile sprijinindu-se pe e-mailurile trimise de către cei

care-l sprijineau, prin lucru gratuit, care a dat rezultate favorabile.

Dar deîndată ce a preluat Puterea el s-a supus voinței celora care conduceau de fapt destinele Americii de Nord și ale lumii occidentale.

Planul pentru OBAMACARE este urmarea Planului proiectat de Bll Clinton, cu care am fost în legătură pe această temă înainte ca el să devină Șef de Stat. Conservatorii s-au opus și se opun în continuare. Și ei au dreptate parțială deoarece cu sistemul de DEBIT FINANCIAR actual costul ar deveni prohibitiv.Dar acest sistem machiavelic a fost instaurat cu ajutorul unor birocrați conservatori care acceptau și acceptă

sistemul financiar de Debit.Prin multinaționalele lor ei se implică indirect pentru a profita de câștigurile businissului.

Sistemul de sănătate canadian dă rezultate satisfăcătoare, dar birocratizarea maximă face ca el să coste enorm de mult. Numai printr-un sistem bancar mondial schimbat și favorabil justiției economice s-ar putea ajunge la o soluție quasi perfectă.

Spun quasi, deoarece perfecțiunea este un deziderat teoretic.

Teoriile CredituluiSocialal,amputate de esențial,au fost probate în condiții impuse de marea finanță și totuși au dat roade în Alberta și în British Columbia,

care se resimt și astăzi, chiar dacă alții conduc Guvernele zilei. Ei nu mai pot schimba legile favorabilepromulgate de către creditiști.

Problema e de natură practică deoarece depinde NUMAI DE VOINȚA MAJORIĂȚII CETĂȚENILOR.

Nu este o problemă de Partid, ci una de interes internațional, pentru toate Statele lumii, interes care trebuie să se bazeze și pe interesul personal, deoarece numai interesul va face diferența.

Să nu se creadă că sunt naiv. Sunt conștient despre existența unei letargii

omniprezente. Toți cei care fură câte un ou au impresia că nu-i pot denunța sau ataca pe cei care fură câte un bou, deoarece sunt pe acelaș nivel moral.

Acest lucru trebuie să fie combătut pe teren deoarece scopul scuză mijloacele. Cei care evită să-șiplătească taxele ca să nu moară de foame sau ca să nu se scufunde din punct de vedere economic, nu se pot compara cu cei care își umplu buzunarele cu bani câștigați ilegal. Comerțul la negru în toate țările și mai ales în cele sărace, se datorește Puterii politice care oprimă populațile lumii,fiind ea însăși sclava oligarhilor mondiali.

Principiul unor BĂNCI NAȚIONALE în fiecare Stat aparte cu drept de a crea și controla creditele naționale nu va puteaschimba pecel al calității GUVERNANȚILOR.Sunt ei care se adaptează azi și acceptă sistemul de DEBIT pentru că ei sunt singurii care câștigă.De aceea va fi nevoie de o verificare permanentă populară a candidaților tuturor Partidelor pentru a preîntâmpina probleme negative cât mai mult posibil.

Cauza dezastrului economic mondial se bazează în primul rând pe SISTEMUL DE DEBIT care controlează nevoile reale ale Statelor.

Cea de a doua cauză este corupția morală a conducătorilor, care se supun forțelor banului împotriva nevoilor populației.

În majoritatea Statelor mici sau mijlocii nu se progresează pe plan de producție și productivitate deoarece lipsesc creditele naționale.

Oarece înseamnă CREDIT NAȚIONAL? Este dreptul oricărui guvern democratic sau nu să pună pe piața internă banii pentru acoperirea producției locale în măsura în care există mână de lucru, tehnologii și materiile prime. Împrumuturile de la alții se fac atunci când lipsesc cele trei ingrediente. Ori, în sistemul actual, guvernele trebuie să se

împrumute de la puterea financiară mondială chiar atunci și mai ales atunci când ingredientele necesare producției naționale există! Deci, guvernele lumii occidentale depind de finanța mondială. Ele nu actează după realitățile zilei, ci după legile impuse de alții. Acest adevăr se vede deoarece toate țările au datorii față de finanța internațională. Dacă ar fi altfel am putea găsi țări fără datorii, dar ele nu există. S.U.A. dau cel mai palpabil exemplu. Au zeci de trilioane de datorii pe când toate ingredientele pentru a produce orice există!

Fără industrii mici și mijlocii performante nu se pot satisface nevoile

populației și nu se crează locuri de muncă.

ÎnCanada, care ar fi putut deveni LIDERUL MONDIAL al economiilor mici sau mijlocii, 80% din nevoile industriale se cumpără din străinătate. Deci, nu se crează locuri de muncă pentru ca să se garanteze o viață decentă celor care muncesc.

În schimb, se exploatează bogățiile naturale fără să se țină seamă de urmările dezastrului ecologic.

S-a trecut la exploatarea gazelor de șist prin injectare de milioane de galoane de apă potabilă, care amestecate cu produse chimice, duc direct la poluarea stratului de apă freatic. În S.U.A.

fenomenul a dat roade dezastruoase, mii de fermieri îl denunță, dar sistemul de DEBIT continuă să susțină câștigul imediat împotriva bunului simț.

Tot astfel se prelungește construirea unui sistem de transport tubular al petrolului din Alberta produs din zăcămintele de nisipuri bituminoase. Și în Alberta poluarea mediului apelor freatice este vizibil.

Existămijloace reale industriale pentru a schimba trendul actual, pentru depoluarea mediului subteran sau al aerului, eliminând CO2,dar multinaționalele preferă să polueze natura decât să investească în prevedere sau depoluare.

Guvernul Federal Canadian nu mai știe cum să scape de datoriile sale față de sistemul de debit internațional, a implantat impozite nebunești, inflație și șomaj.

Guvernul Federal duce o politică, în aparență, pozitivă, deoarece a scăzut numărul birocrațilordarîn practică, rezultatele nu vor da decât noi șomeri, deoarece cauza reală a deficitului național față de Sistemul de DEBIT ESTE EXISTENȚA ILEGALĂ A ACESTUI SISTEM!

Înainte de aplicarea lui în Canada, în jurul anilor 1883, bugetele erau bine echilibrate, nu exista șomaj endemic și țara progresa din an în an.

Schimbarea climei mondiale se face cu pași mici dar siguri. Dacă se va continua în ritmul actual, e greu de prevăzut unde se va ajunge în viitorii 50 de ani. Se știe că după numai 15 ani revenirea la normalitate ar deveni foarte costisitoare, dacă nu imposibilă. Schimbarea climei ar putea aduce sfârșitul viețuirii omului pe tot globul pământesc. Sistemul de DEBIT internațional este inconștient, sau criminal, în măsura în care va continua să jefuiască omenirea.

De fapt exploatarea petrolului sau a gazelor naturale ar putea fi benifică în măsura în care aceste produse ar putea servi altor scopuri. Energiile eoliene,

energia solară sau energia infinită a gravității ar putea schimba situația. Marele Tesla ne-a lăsat o moștenire dar aplicarea invențiilor sale ar putea deranja pe cei care nu văd nimic altceva decât câștiguri ilicite.

Din nenorocire nu există nici un consens practic mondial pentru a se ajunge la rezultate satisfăcătoate pentru populațiile lumii întregi.

Din punct de vedere practic trebuie să se meargă pas cu pas. E nevoie de un grup politic entuziast care să poată aduce la Putere un Partid de Democrație activă în incinta Parlamentelor lumii. E nevoie,

deci, de acrea, din nimic, Mișcări coerente în toate țările.

Mișcarea liberală dispune de un instrument politic internațional.

Socialiștii de toate culorile birocratice posibile dispun de o mișcare mondială. Conservatorii, deasemenea. Comunismul, în trecut, avea un astfel de organism, denumit Komintern.

Creditismul a dispărut deoarece nu a reușitsă pună în circulație o mișcare mondială. Organizațiile din Marea Britanie, din Australia, din Noua Zelandă, nu auputut ajunge la nivelul organizatoric al Credituui Social din Canada. Mișcarea creditistă a decedat din cauza propriilor sale erori, dar,

totuși, a pus bazele reînnoirii unei economii mondiale care va lua naștere în condițiile prezente, cu oamenii de azi, cu femeile și tineretul de azi, care, împreună, printr-un efort la nivel local național,vor ajunge să se bucure decrearea unei forțe mondiale pașnice ca să schimbe sistemul actual de debit și să instaureze un nou Sistem politic, economic și cultural cu scopul de a readuce pacea, libertatea și bună starea pentru toate popoarele lumii.

Nu luptăm împotriva mondializării comerțului, deoarece el există de mii de ani, dar,pe vremuri,era supus regulilor cererii și ale ofertei normale în condiții de neindustrializare. Mondializarea

comerțului nu se făcea de către state, sau de către marea finanță, ci de industria comerțului privat, care aducea beneficii sigure pentrutoți cei implicați. Cererea și oferta stăteau la baza comerțului internațional. La ce situație asistăm astăzi? Nu mai există fenomenul de reală competiție sau concurență, deoarece finanțiștii au concentrat puterea de decizie și concurența e strivită prin înțelegeri dintre giganți pe spatele consumatorilor. Statele au devenit slugile sistemului bancar internațional, transformând radical democrația politică într-un instrument de control și opresie a cetățenilor de rând. Îm S.U.A. șomajul a atins cifra de 6

milioane. Adică 6,5% din populație. În afara celor neînregistrați deoarece s-au săturat de așteptat un job. Peste 80% din populație este la marginea limitei de sărăcie. Peste 19% sunt cu adevărat săraci lipiți pământului.

Clasa de mijloc dispare într-o proporție de 1% în fiecare an. Clasa de sus a bogătașilor finanțiști controlează 60% din economia internă și 30% din economia mondială.

Uniunea Europeană nu a reușit să înalțe nivelul de trai din țările Europei de Est. Dimpotrivă, industriile obsolete au dispărut, vechii politruci au primit miliarde, dar le-au depus în conturi private peste hotare, iar Occidentul a

închis ochii deoarece în felul acesta poate să vândă altora surplusurile interne. Europa de Est a ajuns sclava Occidentului. Într-o mai mare măsură decât în timpul dominației sovietice.

Pe de altă parte, dezastrul economic se vede în Spania, Portugalia și în Italia. Uniunea Europeană din cauza SISTEMULUI NTERNAȚIONAL DE DEBIT nu a reușit să echlibreze producția și distribuția din țările respective deoarece Germania și Franța controlează sub egida marei finanțe economia Europei. În mod normal ar fi trebuit ca țările sărace să fie industrializate, fiecare după nevoile sale, pentru a putea avea economii pozitive. Fiecare țară trebuie

să se organizaze în așa fel încât progresele industriale să le satisfacă nevoile normale cu exporturi în măsura unor compensări adecvate. Deci de un schimb de mărfuri între țări.

În loc de tehnologii performante Occidentul a dat AJUTOARE care au fost recuperate de foștii șefi bolșevici, deveniți peste noapte latifundiari sau oligarhi, peste tot unde comunismul a dispărut.

Țările Europei de Est trăiesc din împrumuturi fără să fie capabile să le restituie.Ungariaa ieșit din SISTEM iar Bulgaria are o politică asemănătoare, darRomânia și Moldova nu mai conrolează sistemul lor monetar.

Exemplul Ungariei dovedește că unde există voință și caracter la nivel înalt o schimbare radicală devine posibilă.

Există o metodă pentru a pune capăt împrumuturilor artificiale de către Guvernele lumii prin obligarea sistemelor bancare să plătească deficitul bugetar anualîn măsura în care s-a administrat cinstit. Dacă o astfel de soluție nu se aplică e din cauza celor care ne conduc. Situația populației nu-i interesează deloc.

Aceeași situție exista și pe timpul lui Caesar în Roma. Alegerile și posturile importante se cumpărau. Câștiga cine plătea mai mult. Societatea era divizată

între plebei,care trăiau din mila Statului, clasa negustorilor, care o ducea destul de bine și clasa nobiliară care huzurea pespatele sclavilor.

Din cauzaaceasta s-a și prăbușit acest sistem.

Dezastrul American a început să fie înțeles. Cei care fac sit-inuri împotriva cămătarilor Wall Streetului nu au ajuns însă la rezultate concrete.

E nevoie de noi formații politice populiste care să impună voința popoarelordeoarece dreptateasocială nu se cerșește, ci se ia. În S.U.A. drepturile elementare ale cetățenilor au fost ignorate. Constituția americană, cea mai progresistă din lume, este inoperantă,

furată și neaplicată. Democrația S.U.A. a devenit pur politică. Poți striga cât vrei, dar nimeni nu te poate auzi, deoarece presa, radioul, televiziunea, sunt controlate total. Câteva ziare provinciale mai există dar nu potface față propagandei multinaționalelor.

La sfârșitul lunii septembrie 2013 Obama a fost obligat să închidă porțile administrației federale, deoarece Congresul nu a aprobat Bugetul cerutpentru punerea la lucru a sistemului de garantare a sănătății publice, deși marea majoritate a populației o cere. Numai un Consilu Național al Econmiei, nepartizan, perpetuu și independent ar putea

implimenta în mod eficace o astfel de schimbare.

America, bastioana libertății și a bunului trai,a căzut sub dictatura samavolnică a tuturor organizațiilor secrete de control al populației. Scandalul a ieșit la suprafață datorită curajului și cinstei morale a unor oameni de rând. Unul dintre ei face pușcărie. Alții au reușit să se refugieze peste granițe. Sute de milioane de convorbiri telefonice sunt controlate sub motivul de a evita o nouă tragedie ca cea din luna septembrie 2009.

Acum sunt controlate chiar și țările Uniunii Europene.

Situația din Ukraina e exploatată de oligarhii finanței internaționale deoarece Putin încearcă să-și păstreze independența economică. Ukraina, pentru moment, a devenit sclava Sistemului de Debit.

Dar Ukraina a devenit STAT numai după anul 1990. Dar de îndată ce a ieșit din Rusia ca țară independentă a păstrat teritoriile acaparate din teritoriul milenar al României, deci Bucovina de Nord și Bugeacul. Două teritorii care de mii de ani făceau parte din ce e azi România. Se vorbește de încălcarea drepturilor asupra teritoriului Ukrainei de către ruși dar nu se vorbește nimic despre teritoriile preluate de la Belorus,

Polonia sau România. Finanța internațională are obiectivele ei de a seimpune mondial. Modul de a câștiga nu importă!

Divide et impera este sloganul ei. De aceea se impune o schimbare a acestui sistem dictatorial.

De fapt Bush jr. știa că ceva se pregătește, dar, precum Roosevelt a ignorat pregătirea atacului japonez asupra Pearl Harbor, tot așa el a ignorat acțiunea previzibilă a talibanilor. Era în interesul marei finanțe să poată controla populația nu numai economic ci mai ales politic. De ce? Pentru că este inconștientă de faptul că se apropie ora când va fi pusă în situația de a ceda

drepturile obținute prin fraudă împotriva intereselor S.U.A.

Sistemul de jăcmănire a tuturor popoarelor lumii trebuie să fie schimbat.

Creditul Națiunii, al tuturor națiunilor, trebuie să revină sub CONTROLUL PARLAMENTELOR, așa cum a fost înainte de 1913.

Rusia, China, Brazilia, Africa de Sud sau chiar mica Ungarie sau Bulgarie nu mai acceptă această hegemonie a Sistemului de Debit.

Cred că începutul unei schimbări se apropieiar mișcarea populară din S.U.A. a devenit un punct de plecare.

Oricum, o REVOLUȚIE PAȘNICĂ e necesară, cât mai rapid posibil. Consecințele unei tergiversăriar putea deveni incontrolabile.

Banii se vând la bursă ca orice marfă. E anormal ca valorile naționale să fie manipulate de șarlatanii Sistemului de debit. Valorile monedei naționale trebuie să reflecte numai P.M.B.-urile reale și să fie garantate prin negocieri, la anumite perioade de timp, bilaterale, sau multilaterale, între toți partenerii implcați.

Soluționarea fenomenului șomajului pevăzută de teoria CREDITULUI NAȚIONAL prevede LOCURI DE MUNCĂ ASIGURATE printr-un sistem de

asigurare națională sub controlul unui Consiliu Național al Economiei.

Rolul Guvernelor trebuie să fie acela de administrare optimă a bugetelor anuale, după nevoile populației, ținând seamă derealități.

Economia este de domeniul unui Consiliu Național al Economiei din fiecare țară aparte, apolitic și permanent. El ar avea sarcina să dezbată toate problemele complexe și să determine toate nevoile populației, să găsească soluțiile din sectorul muncii, al comerțului, al sistemului bancar, după un plan de lucru bine conceput, reajustabil în paralel cu nevoile și posibilitățile reale. Acesta va raporta

oricărui Guvern traiectoria necesară. Un astfel de Consiliu Național al Economiei, stabil, reprezentativ și nebirocratic ar avea un rol și un impact hotărâtor.

În toate Regimurile poltice democratice actuale asistăm la lupte perpetui între membrii diferitelor formații sau chiar între membrii aceluiaș Partid. Lupte personale în detrimentul populației. Singura soluție valabilă ar fi crearea unor Guverne de Uniune națională permanente. Partidele alese cu vot majoritar ar forma Guvernul, dar toate Partidele în proporția voturilor primite, ar avea posibilitatea să aibe reprezentanții lor la lucru în cadrul

programelor guvernamentale care corespund cu ale lor. În general 80% din programele electorale nu diferă de la un Partid la altul.

În afara Parlamentului, Partidele ar putea continua lucrul de critică, dar deputații ajunși în incinta Parlamentelor vor trebui să voteze fiecaredupă conștiința lor personală și după sugestiile primite de la contribuabili.

Unii spun că e o soluție idealistă. Eu spun contrariul. E singura soluție practică care a fost aplicată cu brio în timpul celor două Războaie Mondiale. Hitlerismul ar fi învins Demcrațiile fără astfel de Guverne Naționale. Attlee și

Churchill au colaborat și au câștigat Războiul. După conflagrație, vechiul sistem partinic de luptă pentru acapararea Puterii cu orice preț a adus mondializarea sărăciei în detrimentul economiilor occidentale prospere.

Votarea de legi noi sau schimbarea celor învechite după conștiința parlamentarilor ar fi benifică populației. S-ar estompa lupta dintre deputați, deoarece interesul națiunii ar fi singurul criteriu de urmat.

ASTA AR ÎNSEMNA DEMOCRAȚIE ACTIVĂ!

Ca în orice organizație, un control eficace trebuie să fie aplicat într-un spirit de transparență totală. Controlul stă la

baza succesului oricărei întreprinderi economice de orice natură. Control înseamnă disciplină,perseverență și constrângere după niște criterii de lucru bine conturate.

Transparența administrativă e un sine qua non. Birocrații trebuie să fie controlați de către aleșii popoarelor și să se controleze reciproc, deoarece, altfel, s-ar ajunge la distorsiuni, nepotism, furturi legale în dauna platnicilor corecți.

Legea junglei ar domni.

La Montréal se duce lupta în acest sens, deoarece s-a constatat că toate contractele erau controlate de forțe oculte care plăteau Partidele muncipale în timpul alegerilor și profitau după ele.

Fără un control și o transparență totală oricare ar fi sistemul politic, rezultatele ar fi negative. Lupta împoriva corupției trebuie făcută în permanență. Pe de altă parte, birocrații trebuie să muncească mai mult, dar să fie remunerați în așa fel încât să nu mai fie tentați să accepte mite. Recalcitrații ar trebui să fie pedepsiți în mod exemplar ca să nu mai repete erorile de moment. Controlul trebuiesă fie executat tot prin Consiliul Național al Economiei pe scară națională.

Pentru a se garanta o concurență eficace și loială e nevoie de o plafonare a prețurilor tot prin Consiliul Național al Economiei. Acum prețurile se urcă în așa

fel încât măririle de salarii devin iluzorii. Plafonarea trebuie să fie acceptată de toate întreprinderile mari, mijlocii sau mici, ținând seamă de condițiile economiei. De exemplu un pahar cumpărat en gros nu trebuie să fie vândut la un preț care ar depăși 30%. Ca să câștigi mai mult, va trebui să lucrezi mai mult, să produci mai mult și mai bine. Numai astfel se va putea introduce dreptatea socială, bazată pe competență și efort.

Marile întreprinderi fac concurență deloială micilor întreprinderi care plătesc pentru marfă prețuri exorbitante.

Pe de altă parte, un consens popular tot prin intermediul unui Consiliu Național al Economiei trebuie să ajungă la o estimare justă a salariilor oricărei categorii de muncitori, funcționari etc.

În mod normal legislația trebuie să accepte ca salariile și munca să fie considerate la acelaș nivel cu cel al capitalului și a competenței întreprinzătorilor. Salariații trebuie să cunoască beneficiile înteprinderilor pentru a profita de rezultatele pozitive, dar și pentru ași asuma pe cele negative printr-un sistem de asigurare adecvat. Într-o economie necontrolată și neîncadrată munca devine sclava sistemului sau chiar a unor organizații

sindicale ce se vând altor interese oculte.

Prețurile trebuie să crească numai când cele de fabricare se măresc din cauze reale și controlabile. În felul acesta se va ajunge la o stabilitate relativă a prețurilor, a câștigurilor salariaților sau ale antreprenorilor independenți.

Se pot face stfel de schimbări? Se pot !

În timpul celor 25 de ani când am operat o mică întreprindere de servicii și transport de produse petrolifere cu un număr de numai 30 de salariați și muncitori nici o dată nu am reușit să obțin mai mult de 22% de câștig brut. Marile întreprinderi se pot baza pe un procent de 30-35%. Cum am reușit să

răzbat această junglă economică? După ce plăteam marfa, salariile, taxele, impozitele, asigurările și alte cheltuieli, îmi rămânea doar 0,5% din vânzările anuale. Dacă aș fi avut un câștig brut de 30% aș fi devenit multi milionar în euro. M-a salvat sistemul de organizare a muncii, inventivitatea personală și noile tehnologii de casă întrebuințate, dar mai cu seamă relațiile cu nuncitorii! Proverbul ancestral INTERESUL POARTĂ FESUL l-am pus în aplicație în anul 1960, în acelaș moment când am pus la lucru teoriile creditiste ale Majorului Douglas.

Am schimbat sistemul de salarizare, am înlocuitnoțiunea de lucrător sau de salariat prin acea de PARTENER

laCÂȘTIG, într-o proporție negociată cu cei interesați. În general, întreprinderile debursează cam 12-15% pentru salarii. Am decis să măresc câștigul muncitorilor aducându-l la 18-20%. Am transferat printr-un act notarial camioanele către șoferi, iar cu oamenii de servicii am negociat condiții favorabile unui lucru rapid, de calitate, fără nici un control birocraticcu privire la orele de lucru, de concedii etc. Le-am declarat că patronii reali erau consumatorii și clienții noștri. Orice abatere de la regulile stabilite de comun acord cu privire la serviciile aduse clientelei vor fi sancționate la nivel de câștig! Din acel moment m-am eliberat de obligațiile de administrare a

lucrului care a devenit un motiv comun de câștig cât mai important și libertate de acțiune totală.

Sistemul de cooperare și într-ajutorare pe teren, între toți lucrătorii independenți, a dat roade neașteptate. Niciunul nu mai număra orele efortului sau pe cele libere. Fiecare putea să ia o vacanță oricând după o înțelegere cu partenerii de lucru. Acelaș sistem l-am aplicat oamenilor de servicii tehnologice.

Personal am profitat pentru a voiaja peste granițe în căutare de noi posibilități de afaceri.

În anul 1971 am devenit UNICUL ANTREPRENOR PARTICULAR care areușit

să semneze un contract de vânzare de petrol brut Braziliei. Un succes memorabil!

L-am cunoscut și am fost ajutat de fostul președinte socialist al Braziliei Kubicec, pe Președintele Egiptului Anuar el Sadat.

L-am cunscut pe Sadam Hussein și pe alți șefi de Stat. Am avut o viață extrem de frumoasă și împreună cu soția mea Aurora am voiajat mult neprecupețind orele de muncă împletite cu cele de odihnă și plăcere pentru o viață familială fericită.

Sistemul actual de DEBIT FINANCIAR obligă muncitorii să lucreze din ce în ce mai mult, în timp ce mașinile fac 98% din lucrul în fabrici.

Sistemul mondial e bolnav, iar democrațiile occidentale sunt conduse de oligarhii financiri A CĂROR POLITICĂ ECONOMICĂ a RĂMAS ÎN URMĂ CU 200 DE ANI FAȚĂ DE PROGRESELE TEHNOLOGIILOR, ALE CIBERETICII, CARE, ELE, AU FOST CREATE PRIN MUNCĂ intelectuală și de către inventatori, care, majoritatea dintre ei, au murit săraci. Cazul genialului Tesla este evident. Teoriile sale sunt aplicate peste tot, dar el a murit sărac și prigonit de cei care-l considerau ca pe un concurent. Dar invenția sa cu privire la exploatarea energiei infinite a gravitației se pare că a fost neglijată temporar în profida energiei petrolului.

Creșterea producției naționale trebuie să fie auto-planificată de către întreprinderi sub egida Consiliului Național al Economiei fiecărei țări în parte. Ca să câștigi mai mult va trebui să produci mai mult și mai bine. Când oferta ar depăși cererea, cea dintâi va micșora producția sau va vinde pe piețile străine surplusul, dacăacest lucru ar fi posibil. Controlul birocratic s-ar micșora deoarece salariații bine plătiți vor lucra mai cu folosdeoarece ar beneficia și ei de o eventuală mărire a câștigului. Cel al muncitorilor se va ajusta cu acela al întreprinderilor. Armonia relativă ar puteadeveni o realitate inconturnabilă.Nu va mai fi nevoie de

greve, de închideri de întreprinderi, de intervențiile birocraților sindicali. ROLUL SINDICATELOR VA FI ACELA DE SUPRAVEGHETOR AL aplicării legilor propuse de către Consiliul Național al Economiei, legi care se vor aplica pentru toți cei interesați pe tot întinsul țărilor concernate. Actualmente dezordinea domnește peste tot. Majoritatea salariaților este plătită sub limita normală sau cu salariiminime precum la Wal MART. Un sistem de totală transparență, o debirocratizare masivă, o legislație populistă, corectă și justă, ar pune capăt luptei de clasă, grevelor, emigrărilor masive a celor mai competente forțe de muncă. Orice

derapaj din partea profitorilor se va rezolva nu pe cale birocratică, ci prin organizațiile muncitorești sau ale sindicatelor, care în loc să piardă timp cu lupte pentru măriri de salarii, se vor organiza să fie respectate integral legile care vor sta la baza unui sistem just și ieșit din voința populației.

Consiliul Național al Economiei ar acta ca o curea de transmisie sub controlul indirect al populației. Poporul știe ce vrea și își cunoaște nevoile, dar Consiliul Național al Economiei, ales de către el, vaaduce la îndeplinire dezideratele populației. Nu generalizez, dar acum, mulți șefi sindicali luptă pentru interesele lor personale, crează situații

inacceptabile, decretează greve inutile sau pactizează cu proprietarii sau diriguitorii marilor întreprinderi în dauna salariaților.

Nivelul și toate aspectele particulare, complexe ale salarizării, vor fi elaborate în mod democratic și se vor aplica pe tot teritoriul național.

Pentru a uniformiza prețurile mărfurilor pe tot cuprinsul țărilor va fi nevoie de un sistem de acoperire a diferențelor dintre costurile transportului, sau de un sistem de reajustare a salariilor, corespunzând nevoilor regionale.Acest aspect este important dacă se vrea ca toate regiunile să beneficieze de mână de lucru calificată, care să nu fie nevoită să

se deplaseze spre zonele centrale sau să plece peste granițe.

Sistemele de dictatură au reușit să rezolve aceste probleme, dar în dauna libertății personale pe plan politic.

De ce nu ar putea s-o facă un Regim civilizat democratic? Se poate și trebuie să se poată!

Într-un Regim de Democrație activă și reală, bazat pe cerere și ofertă, în cadrul unei concurențe reale și loiale, cu o birocrație mică dar de calitate, cu un Parlament ieșit prin vot democratic liber, cu un Guvern controlat de Parlament și nu invers, responsabil față de populație, se va ajunge la ceea ce dorește orice om normal.

Nu sunt propuneri altruiste sau idealiste, ci bazate pe realități, pe minte, pe nevoile reale, deoarece nimeni nu vrea să sufere, să fie sărac sau sub copita unei dictaturi de orice culoare. Se poate ajunge la un sistem pozitiv, dar numai să vrea populația să se trezească și să –și exprime voința printr-un vot masiv în favoarea unei astfel de schimbări.

Problema nu este partinică, ci națională. Oricare Partid de orice culoare sau tendință ar putea alege o astfel de cale, deoarece toate Partidele ar avea dreptul constituțional să aibe oamenii lor la putere sub controlul formației politice majoritare. Majoritariiși minoritarii ar

putea lucra concret și pozitiv în loc să se certesau să se bată pentru o PUTERE iluzorie.

Puterea nu trebuie să fie un țel, ci numai un instrument colectiv pentru a înainta pentru realizarea cerințelor populare.

Nici un individ ales nu ar trebui să rămână deputat mai mult decât doi termeni consecutivi. Rai nu va fi nicicând. Omul e așa cum este. Dar cred că ne vom apropia de o viață mai civilizată, mai puțin egoistă.

Sistemul de jăcmăneală, de birocrație, de control bancar asupra guvernelor sau cel al democrațiilor dictatoriale trebuie să fie schimbat. Revoluțiile violente din

trecut sau actuale au dat, toate, faliment.

Libia, Irakul, Siria, Egiptul, sunt probe stringente.

Forțele oculte au preluat puterea reală în toate țările, dupătoate Revoluțiile.

Schimbări neprevăzute PRIN REVOLUȚIE s-ar putea face în anumite circumstanțe, când puterea politică rezistă masselor populare sau voinței popoarelor.

Totul este relativ. Azi populația are drept de vot iar alegerile, chiar imperfecte, nu pot opri o schimbare de Regim. Dacă omul de rând nu vrea să se prevaleze de drepturile sale, vom stagna, vom da înapoi ca racul și alții mai inteligenți vor

profita de naivitatea sau de indiferența celor mulți.

Democrațiile politice sunt de fapt dictaturi deghizate. Primii miniștri dețin puteri dictatoriale. Parlamentarii sunt supușii Partidelor, iar deputații Partidului la putere devin niște pioni ridicoli, deși au primit dreptul din partea alegătorilor să-i reprezinte și care au semnat în alb fără nici un drept de control asupra celor aleși.Deputații iau decizii legale împotriva intereselor populare.

Ce ne lipsește de fapt? Aprinzătorul care ar declanța explozia liberatoare. Formula americană din trecut THE PEOPLE, BY THE PEOPLE, FOR THE

PEOPLE a adus înflorire pe plan economic și politic dar din anul 1913 lucrurile s-au schimbat deoarece guvernele nu mai controlează regulile jocului politic sau economic.

E nevoie de o ajustare a creditului națiunilor de pe piețile interne ca să corespundă cu costul produselor plus costul muncii. Băncile controlate de sistem pun pe piață numai 75% din nevoile reale și obligă populația să se împrumute plătind interese arbitrare.

Cel mai mare dușman al progresului este omul de rând care se lasă prostit sau cumpărat. Sistemul Creditului Național propus de mine este pragmatic, mai

realist și mai bun. Sistemul de DEBIT se poate contracara prin mijloacele de care dispune oricare guvern. Singura piedică constă din faptul că Puterea și Opoziția, prin șefii lor, se gândesc numai la păstrarea privilegiilor câștigate.

Churchill a cerut crearea unui Comitet parlamentar pentru a găsi soluțiile, dar a pierdut alegerile. Laburiștii au continuat să meargă pe acelaș drum financiar, deci nu se deosebesc de alte Partide decât prin ațâțarea luptei de clasă care se reîntoarce ca un bumerang împotriva muncitorilor.

Veți întreba cum s-ar putea trece peste astfel de greutăți? Sistemul a funcționat în Alberta și în Columbia Britanică zeci de ani cu un succes total, fără să poată pune în mișcare toate mijloacele financiare, deoarece după ce Alberta a ieșit din starea de faliment în anul 1934, Guvernul Federal Canadian și-a impus voința manu militari.

E nevoie de oameni de calitate conștienți de faptul că o Revoluție pașnică poate aduce rezultatele pe care le vrem, dar numai prin organizareaunor grupuri hotărâte să acționeze. Dubcek a reușit în Cehoslovacia cu un grup de numai 69 de prieteni! Căderea Regimului bolșevic din U.R.S.S. s-a

produs ca o urmare a luptei începute de către Dubcek.

Adevărul e cea mai bună propagandă. El trebuie să fie spus, scris și propagatde la gură la ureche deoarece mijloacele de comunicare sunt toate controlate de cei puternici care reprezintă numai 0,1% din populație. Toate dictaturile au căzut și va cădea și această încercare de a instaura puterea banului pe tot globul.

Dezastrul actual a fost acceptat inconștient de către populațiile lumii deoarece nu au încredere în cei care ar dorisă schimbe situația dar nu dispun de creditele necesare sau nu au o situație socială de prestigiu.

Putem să criticăm pe politicienii egoiști dar nu ne putem nega dreptul de a ne organiza, dreptul de a spera și de a acționa pentru binele nostru propriu.

Acest apel de suflet trebuie săfie ascultat și cunoscut.

Scopul final e acela de a crea prosperitate economică și libertate personală într-un sistem de liberă întreprindere controlată prin legi juste și ieșite din voința și nevoile poparelor. O astfel de încercareîn Alberta nu a reușit total până acum, dar premizele există.

În S.U.A. există o mișcare de ocupare a clădirilor Wall Streetului. Plebea începe să-și exprime păsurile. Sunt milioane de

șomeri și zeci de milioane de nemulțumiți în toate țările din lume.

Criza actuală, precum și toate crizele din trecut, precum și cele două Războaie Modiale, sunt urmarea logică a unei politici financiare impuse de către oligarhii vremii.

Să atacăm, mai cu seamă, oportunismul cras și trădarea intereselor tuturor popoarelor lumii de către pseudo – șefii lor politici, cumpărați și mânați ca o turmă virtuală de oi spre dezastre economice, dar spre binele oligarhilor.

Propunem o mișcare mondială pentru ca să muncim pentru a trăi și nu să trăim pentru a munci în folosul altora. Munca trebuie să devină un mijloc dar nu un

scop! Un minim rezonabil de câștig trebuie să fie asigurat oricui în măsura în care lucrează pentru a putea face față nevoilor zilnice de alimentare, de sănătate, ale celor școlare și a unei vacanțe anuale într-un context de progres și stabilitate.

Într-o societate industrializată, robotizată și cibernitizată în care tehnologiile îmbunătățesc zilnic performanțele producției de bunuri materiale e nevoie neapărată de o ajustare a muncii, deoarece mijloacele de producție au devenit bunuri publice și nu numai ale acelora care posedă mijloacele de fabricare. Nu este normal să se ceară eficacități din ce în ce mai

mari și o muncă din ce în ce mai mare și extenuantă în momentul în care mașinile iau locul lucrătorilor.

Soluția finală e una și singură :orele de muncă trebuie să scadă în producție în paralel cu eficacitatea mașinilor. Un vierme nu trebuie să moară pentru că mărul e prea voluminos.

Importurile din China nu trebuie să pună în pericol industriile americane sau din alte părți ale lumii pentru că în Chinamâna de lucru este de trei ori mai ieftină decât salariile minime din S.U.A. China delasă marșeul său intern pentru alte scopuri contrarii economiilor lumii.

Concurența neloială din China ține pe muncitorii chinezi în sărăcie, mai ales în

zonele agricole și distruge salariile și nivelul lor in America. Sistemul oligarhic susține China deoarece îi vinde tehnologie de vârf, cumpără pe degeaba produsele ei și le vinde pe piețile interne la prețuri de nivel american. Asta este una din cauzele principale ale șomajului creat artificial de sistemul de Debit.

Sistemul de Debit se apropie de cel sovietic cu alte metode ipocrite dar în acelaș scop.

Spre deosebire de situația cu care ne confruntăm în prezent, dacă s-ar pune la lucru Creditul Național, economia oricărei țări s-ar îmbunătăți radical. Ar fi rolul unui Consiliu Național al Economiei

să organizeze și să găsească soluții democratice pentru rezolvarea tuturor problemelor care se rezumă la câteva :

-Viață liniștită prin muncă

-Sănătate și școlarizare pentru toți după capacitățile fiecărui individ

-Libertate totală în cadrul moralei publice acceptate

-Neimplicarea în războaie imperialiste

-Guverne ieșite din voința națiunilor

-Decizii democratice luate la oricare nivel de conducere

-Transparențătotală la oricare nivel de conducere

-Coordonarea și implimentarea deciziilor să se facă dejos în sus, pentru ca Guvernul să devină servitorul, dar nu stăpânul populațiilor lumii.

Un astfel de Regim democratic activ ar fi capabil să suprime inflațiile și deflațiile, deoarece puterea de cumpărare va fi egală cu cea a produției.

Va dispare foamea, lipsa de locuri de muncă, bolile sociale ale populației, lipsa de acces la șolarizare etc.

Orele de lucru se vor adapta nevoilor reale, iar producția va depinde de cerere și de puterea de a produce.

Pe plan internațional se va merge spre o politică de respectare a Regimurilor din alte State, oricare ar fi ele, în măsura în care ele, la rândul lor, se vor respecta între ele.

Problemele interne trebuie să se rezolve de către populațiile înseși. Căderea bolșevismului este o dovadă clară. Când funia ajunge la par, orice Regim cade de la sine. Birocrații S.U.A. nu au prevăzut căderea bolșevismului prin eforturile interne.

Încercarea de a impune prin forța armelor, altora, sistemul pseudo-democratic este numai în interesul magnaților banului care doresc monopolizarea totală a sistemului de jaf.

De ce se atacă Statele mici dar nu se atacă China, Rusia, Brazilia, India sau chiar Corea de Nord? Pentru că aceste State posedă bomba atomică. De ce se atacă Iranul? Pentru ca să fie controlate alte State mijlocii din regiune.

În folosul cui? Numai al finanței internaționale.

Într-un Regim de Credit Național nevoile financiare ale Statelor și ale cetățenlor vor fi acoperite deoarece vor fi proporționale cu efortul depus.

Deputații aleși nu vor mai putea trece la un alt Partid fără acceptul alegătorilor.

Partidele nu vor mai putea constrânge deputații lor, care vor vota în incinta Parlamentelor dupăconștiința fiecăruia.

Pe plan juridic, justiția se va apropia de Popor iar cetățenii vor putea pleda cauzele lor fără avocați, în măsura în care o vor dori sau o vor putea.

Sindicatele se vor ocupa de apărarea drepturilor celor loviți de nedreptățile birocrației, deoarece toate celelalte probleme se vor rezolva pe plan Național de către Consiliul Național al Economiei din care vor face parte toate sindicatele

Pe scara valorilor, omul de rând și clasa de mijloc nu vor mai fi lacheremul nimănui.

O administrație nebirocratică și transparentă ar aplica legile Parlamentelor.

Salariile funcționarilor ar fi comparabile cu acelea din sectorul privat.

Nici o întreprindere nu va fi constrânsă să dea faliment din pricina unor cauze neprevăzute. Ele, stând la baza locurilor de muncă, vor avea un rol social și vor fi ajutate să iasă din greutăți. În măsura în care nu au derogat legilor în mod flagrant și voluntar.

Felul de Administrare al închisorilor și cel al deținuților ar trebui schimbate radical și lăsate să fie rezolvate după obiceiurile pământului fără intervenții din exterio. În cadrul unor principii acceptate de toate țările.

Micșorarea drastică a birocrației de Stat, crearea de locuri de muncă pentru toți cei care vor să lucreze, reglementarea câștigurilor comerciale, reglementarea prețurilor și ale salariilor ar asigura efortul socio-economic pentru propulsarea economiei bazate pe clasa de mijloc.

Repunerea în drepturi a unor Parlamente restructurate după nevoile reale ale cetățenilor și nu după capriciile

primilor miniștri, o administrație transparentă sub control popular, ar da rezultate imediate.

Dacă s-ar reorganiza Sistemul politic actual în sensul celor enunțate mai sus,

Democrația politică s-ar transforma în Democrație activă.

Economiile noi vor pune interesele și drepturile capitalului pe acelaș nivel cu cel al mânii de lucru, al comerțului, al Băncilor, al industriilor. Un sens social trebuie încurajat, deoarece binele comun e baza de prosperitate a tuturora.

Acest apel este făcut tuturor oamenilor de bine din toate țările pentru crearea

unei mișcări mondiale cu scopul de a contracara puterea de decizie a forțelor antidemocratice.

Cerem celor care vor lua cunoștință de acest text să-l propage mai depasrte prininternet, prin discuții, prin promovarea unei mișcări mondiale deoarece scopul este acelaș pentru toți locuitorii pământului.

Să luăm exemplu de la cei puțini, dar care, prin organizare la nivel internațional ne țin în sclavie.

PRINCIPII DE BAZĂ

- Poporul nu trebuie să fie aservit

niciunei puteri dictatoriale

economice interne sau externe.

- Guvernul trebuie să servească individul și societatea. Rolul său, într-o democrație bine organizată și liberă, e acela de a procura rezultatele cerute de populație, în măsura în care ele sunt posibile din punct de vedere fizic și acceptate de morala zilei.

- Libertatea individului este legată de securizarea materială. El se poate afirma cu atât mai mult cu cât este

mai puțin afectat de legislație, sau de birocrație.

- Tot ce poate fi creat din punct de vedere fizic, trebuie să fie posibil din punct de vedere financiar.

- Adevăratul cost al producției se măsoară prin costul real al consumului. Diferența dintre ei, în cazul unei producții mai mari de bunuri, este câștigul practic și nu cel al finanțării sale. La ora actuală nu e nici o legătură dintre cost și prețurile de pe piață.

- Prețurile cresc proporțional cu creșterea costurilor financiare artificial impuse, ceeace rezultă în crize economice, care se vor repeta

în sinusoidă ca și în trecut, până când cetățenii se vor deștepta din somnul cel de moarte.

Toate aceste principii sunt nesocotite de Sistemul de Debit.

REZUMAT

Creareaunei Mișcări politice mondiale are un scop practic:

Să se ajungă peste tot, prin cooperare pașnică, la un nivel de trai acceptabil.

Să se ajungă la un Regim caresă asigure locuri de muncă pentru toți.

Să se ridice pensiile la un nivel egal cu 70% din ultimul salariu primit fără ca să

fie nevoie de vreo cerere sau intervenție birocratică de Stat.

Crearea unui sistem național de ASIGURARE pentru lucrători, întreprinderi sau industrii, deoarece munca este garanta stabilității și a progresului economic, social și cultural.

Crearea unui sistem de GUVERNARE DE UNIUNE NAȚIONALĂ, permanent și înscris în constituție, pentru a se ajunge la o politică progresistă pentru toate națiunile.

CREAREA unui post de OMBUDSMAN POLITIC care să garanteze dreptul populației de a recurge la un referendum, precum se face în Elveția,

atunci când politicienii fac legi antipopulare.

Cerem să fim ascultați deoarece o revoluție pașnică cu sprijinul marei majorități a cetățenilor, prin efortul lor, spre binele lor, după formula înscrisă în CONSTITUȚIA S.U.A.: The People, by the People, For the People, care a fost nesocotită de oligarhii internaționali, este singura pozitivă.

Să se dorească sau să ne îndreptăm spre O DEMOCRAȚIE ACTIVĂ printr-o schimbare de jos în sus, bazată pe solidaritate socială și pe un sistem național de asigurare a locurilor de muncă, pentru a putea da rezultate

egale sau superioare celor realizate de Regimul centralizat chinez.

GUVERNE de uniune națională perpetui ieșite prin vot liber vor da roade nebănuite, vor elimina luptele partizane și egocentriste și vor permite o îmbunătățire continuă în toate domeniile economice, sociale, culturale și politice în toate țările.

La baza succeselor viitoare trebuie să stea READUCEREA CONTROLULUI BĂNCILOR NAȚIONALE în incinta Parlamentelor tuturor națiunilor din lume.

Frați cetățeni ai lumii, mă refer înainte de toate la generația tânără, deoarece ea are viitorul înantea ei. Este o

generație care cunoaște tehnologiile internetului, a i-foanelor, este capabilă să pună în circulație acest apel pentru binele ei în primul rând, deoarece, altfel, viitorul ei se va asumbri ca și cel al părinților sau al bunicilor.

Fac apel la oamenii muncii, aceia pe care oligarhii îi tratează ca pe niște scule fără valoare.

Deoarece sindicatele nu au reușit să aducă prosperitate, bazându-se pe lupta de clasă, trebuie ca muncitorii să se ocupe de ei înșiși susținând ideile noi pentru a se putea reorganiza Sistemul Bancar spre folosul omenirii.

Cerem intelectualilor, profesioniștilor, oamenilor de afaceri, milionarilor cinstiți

și tuturor oamenilor de bine, să ia inițiativa, fiecare în Patria sa, pentru ca visul unei Mișcări mondiale fraterne să devină o realitate inconturnabilă.

Pentru că oamenii politici au lăsat locul politicianiștilor imorali, pentru că toate bisericile sunt neutre și interesate să facă politică religioasă oportunistă vânzând idea nemuririi pe cealaltă lume, pentru că liderii omenirii sunt de fapt lacheii finanței internaționale, a venit momentul pentru a se organiza toate populațiile lumii pentru susținerea unor Regimuri populiste de Democrație activă, care se vor baza pe popor și vor lucra spre folosul lui.

Nu vom organiza structuri birocratice, nu vom dori posturi de conducere, dar vom

insista pentru a avea organizatori și coordonatori liberi arbitri eficienți pentru a reuși să pună în acțiune MIȘCĂRI POPULISTE DE DEMOCTRAȚIE ACTIVĂ, în sânul cărora toți cei activi să se simtă ca la ei acasă, unde să fie respectați și ajutați la limita posibilului.

Mișcările noastre trebuie să comunice între ele, trebuie ca să se susțină moral și organizatoric, deoarece dorim să se ajungă la o pace fraternă între toate poporele lumii.

Cu Guverne responsabile se va găsi calea spre pace, prosperitate materială și libertate adevărată în cadrul limitelor acceptate pe plan moral.

Războaiele nu au adus câștig de cauză decât liderilor învingători. Popoarele au pierdut întotdeauna!

Toate acestea sunt posibile. Unitatea în diversitate este formula noastră pozitivă.

Eugen de Panciu

Post scriptum: Pentru cunoașterea la nivel mondial al acestui MANIFEST GLOBAL vă rugăm să-l transmiteți prin e-mail tuturor cunoscuților dumneavoastră. Puteți să ne contactați pe e-mailul: misuveliscu @gmail.com