Imaginea s@pt@m$nii

Turismul de festival

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

“Modul în care un om î}iaccept@ destinul este maiimportant decât însu}i destinul.”

W. von Humboldt

c my b

c my b

România trece prin cea mai bun@ perioad@ dinistoria ei. Afirma]ia e tran}ant@ }i provocatoaredar nu hazardat@. Este în mare parte o realitatestatistic@ dar care începe încet, încet s@ treac@}i în economia real@. Mul]i se vor sim]i revolta]ide aceast@ afirma]ie. S@r@cia e un fenomen înRomânia, cu câteva sute de mii de oameni caretr@iesc sub pragul de care atest@ s@r@cia orga-niza]iile inten]ionale, iar compara]iile cu ]@rileeuropene sunt aproape toate în defavoarea ]@riinoastre. Dar, într-o perspectiv@ istoric@, Româniae în cel mai bun an al ei. Reperul de eficien]@din 1936 este dep@}it, prin simplul fapt lumeade azi beneficiaz@ de tehnologie }i de pace,combina]ia ideal@ de cre}tere economic@, iarreperele din anii 70 din nou sunt desuete, devreme ce economia planificat@ }i-a ar@tat clarlimitele de progres în fa]a celei de pia]@. Acestecompara]ii sunt înc@ în discu]ie. Repro}ul vinemai ales din perspectiva împ@r]irii avu]iei, aaccesului la resurse neclar }i nedrept de multeori in anii 90, ceva mai generos pentru o anu-mit@ p@tur@ defavorizat@ în anii 70, chiar dac@p@gubos pentru societate în termeni generali.

Într-un context ceva mai transparent, încadrul UE, aceste chestiuni par a se mai fiestompat }i, în ciuda discu]iilor dure legate deoligarhi }i corup]ie, devine tot mai clar faptulc@, tot mai multe persoane au acces la îm-p@r]irea bog@]iei, atâta cât este. }i începe s@ fie.

continuare ^n pagina 7

- semnifica]ii ale “Zilei Mediului” -

O atrac]ie particular@ a avut-o, în 1878,primul “tur al lumii”. Toate ziarele au scrisdespre aceast@ ini]iativ@ a lui Stangen.Organizarea }i realizarea unui asemeneavoiaj, pentru un pre] global }i cu un pro-gram detaliat, solicita multe, variate }imari eforturi, deoarece, în epoc@, nu exis-tau destule informa]ii, }i mai ales exacte,asupra mijloacelor de transport, ora}elor,

caz@rilor }i cheltuielilor de orice fel, în]@rile de peste mare sau de peste m@ri, depeste mun]i, etc. C@l@toria a durat 8 luni}i s-a desf@}urat de la Berlin la New-York,via Bremen. „Traversarea”, aici, a durat 13zile, dup@ aceea au fost necesare 54 dezile pentru traversarea Americii, cu vizitarea

Istorie economic@

Cel mai bunan din istorie

- din debuturile turismului modern -

nr. 120 anul 3 vineri, 15 iunie 2007 0,50 RON

Locuin]e s@te}ti pe muntele Athos, Grecia

Dan SUCIU

pag. 6

La sfâr}itul s@pt@mânii trecute, la P@ltini}, s-a desf@}urat Colocviul „Economie}i Cultur@”, sub auspiciile întrunite ale Academiei Române, Sec]ia de {tiin]eEconomice, Juridice }i Sociologice, }i Academiei Regale de {tiin]e Economice}i Financiare din Spania, cu sprijinul logistic al B@ncii Na]ionale a României.La aceast@ prestigioas@ manifestare au participat academician prof.univ.dr.Mugur Is@rescu, pre}edintele Sec]iei de {tiin]e Economice, Juridice }iSociologice a Academiei, Guvernatorul B@ncii Na]ionale, fost prim-ministru alRomâniei, academician prof.univ.dr.Tudorel Postolache, pre}edinte de onoareal Sec]iei de {tiin]e Economice, Juridice }i Sociologice a Academiei, membrual Academiei Regale de {tiin]e Economice }i Financiare din Spania, academi-cian prof.univ.dr. Jaime Gil Aluja, pre}edintele Academiei Regale de {tiin]eEconomice }i Financiare din Spania, academician prof.univ.dr. José AntonioRedondo López, Spania, academician Dan H@ulic@, prof.univ.dr. Petre Roman,fost prim-ministru al României, cercet@tor }tiin]ific, Centrul Român deEconomie Comparat@ }i Consens, prof.univ.dr. Valeriu Ioan Franc, director ge-neral adjunct, Institutul Na]ional de Cercet@ri Economice al Academiei Române,prof.univ.dr. Napoleon Pop, Directorul Centrului de Cercet@ri Monetare }iFinanciare „Victor Sl@vescu” al Academiei Române, prof.univ.dr. Dan Popescu,Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, prorector, cercet@tor }tiin]ific asociat gr.I,Institutul Na]ional de Cercet@ri Economice al Academiei Române, prof.univ.dr.Radu Rey, membru al Academiei de {tiin]e Agricole }i Silvice din România,pre}edinte al Forumului Montan din România.

continuare ^n pagina 4

O „lume” se afla pe cale s@ „se nasc@”

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

Integrare }i educa]ie

pag. 6

Elena Macavei

Eveniment 2007

pag. 8Ileana Ilie

LA P~LTINI{

Manifestare }tiin]ific@ prestigioas@

Dup@ cum aminteam în num@rul trecut alrevistei noastre, în 2-3 iunie 2007, a avut loc,la Tulcea, lansarea oficial@ a proiectuluieuropean al organiza]iei NaturfreundeInternational (Prietenii Naturii Interna]ional), încooperare cu organiza]ia Prietenii NaturiiRomânia }i al]i parteneri „Delta-Dun@rii:Peisajul Anului 2007-2009”. În acest cadru,al@turi de pre}edintele NFI, domnul HerbertBruckner, de Lucia Varga, secretar de stat înMinisterul Mediului }i pre}edinta ComisieiInterna]ionale pentru Protec]ia fluviuluiDun@rea, precum }i a altor reprezentan]ipolitici ai regiunii, inclusiv a unei delega]iiucrainiene, a fost salutat@ ini]ierea unuiasemenea demers.

Afi}ul este un produs artistic cu un impact excep]ional în lumeamodern@, într-o societate de consum aflat@ într-o acerb@ con-curen]@ }i o nevoie perpetu@ de informare }i de comunicare. Seafirm@ ca o ramur@ a graficii aplicate, ca o art@ a str@zii în celmai pur sens al cuv$ntului pentru c@ ni se adreseaz@ direct,uneori chiar brutal, la tot pasul, peste tot, în drum spre servi-ciu, în institu]ii, pe pere]i }i pe garduri, pe st$lpi, în sta]iile detransport în comun, în locuri mai mult sau mai pu]in autorizate.Toate evenimentele culturale, încep$nd cu o lansare de carte, unconcert sau un spectacol de teatru, o manifestare sportiv@, oexpozi]ie de art@ }i termin$nd cu promovarea unor produsecomerciale de cele mai diverse tipuri, î}i vor avea, în afara celor-lalte modalit@]i de a face reclam@, propriul afi} sau m@car obro}ur@ sau un pliant publicitar.

Speciali}tii spun c@ vizualizarea }i, apoi, capacitateaindividului de re]inere }i stocare în memorie a informa]iilorvizuale de acest tip sunt, de fapt, cheia unei persuasiuni în timpmai mult sau mai pu]in evidente, în care un mecanismsubcon}tient extrem de fin ne raporteaz@ si ne conecteaz@ la psi-hologia pie]ii, astfel înc$t, într-o zi, mai devreme sau mai t$rziu,un procentaj important de indivizi vor achizi]iona, p$n@ la urm@,acel produs, sau vor accepta sau adera la proiectul respectiv.

ECONOMIE - CULTUR~

Afi}ul, între art@}i comunicare

continuare ^n pagina 5

Delta-Dun@rii: Peisajul anului 2007-2009

„Via]a între fluviu }i mare” II

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

pag. 3

continuare ^n pagina 4

drd. Gabriela Marcu

pictor Eugen DORNESCU

TURISM VINERI 15 IUNIE 20072

În întreaga lume, ora}ele, comunele}i chiar satele au început tot maimult s@ practice popularizarea propri-ilor culturi, tradi]ii }i oportunit@]i prininternediul festivalurilor. Faptul c@astfel de manifest@ri sunt aduc@toarede venit este cunoscut deja, îns@adev@rata valoare a cheltuielilor celorcare viziteaz@ un festival este multmai complex@ }i mai greu de estimatcu exactitate. Pentru a realiza un model ce poatefi evaluat }i cuantificat îm termeni dereu}it@, vom utiliza o tipologie a fes-tivalurilor dintr-un studiu realizat inMarea Britaniei. Aceasta împartemanifest@rile în trei tipuri:-festivaluri tradi]ionale-festivaluri de atrac]ie turistic@-festivaluri de tip „big-bang”Ipoteza de analiz@ este aceea ca fes-tivalurile de]in poten]ial de furnizarede oportunit@]i pentru dezvoltareaeconomic@ local@, totu}i, la ora actu-al@, aceste oportunit@]i sunt destulde pu]in exploatate.Turismul este deja considerat un fac-tor valoros pentru dezvoltarea eco-nomic@, mai ales datorit@ capacit@]iide a genera venituri }i locuri demunc@ii. În ciuda acestui fapt, ben-eficiile turismului au fost adesea con-fruntate cu impactul negativ tot mailarg asupra mediului }i implica]iileasupra dezvolt@rii durabile, pem@sur@ ce aceasta a devenit tot maibine în]eleas@iii.Mai mult, turismul durabil, în sine,r@mâne un concept contestativ.Tensiunile din jurul conceptuluir@mân, în ciuda promov@rii acestuia,la nivel tot mai larg, iar ceea ce afost descris drept o “acceptarerigid@ a principiilor }i obiectivelordezvolt@rii durabile” poate fi u}ortranspus în orice context de dez-voltare a turismului.În loc s@ continu@m aceast@ dez-batere înc@ de actualitate, am prefera

s@ suger@m o posibil@ simbioz@ întreanumite tipuri de turism – cum este}i turismul de festival – }i dez-voltarea durabil@. Turismul de festival a fost denumitca un „gigant în cre}tere” în urm@cu mai bine de 20 de aniv, dar niciîn ziua de ast@zi nu pare s@ fi trecutde stadiul unui subiect de specialitatedestul de mic }i dispersat. Literaturade specialitate sugereaz@ c@ avanta-jele critice oferite de c@tre turismulde festival localit@]ilor se bazeaz@ peoportunit@]i pentru comunitate }ibeneficii privind mediul de via]@, pelâng@ avantajul concret al gener@riide venituri. Într-un studiu, realizat în anul 1986,Mitchel }i Wallvi au concluzionat c@festivalurile de mici dimensiuni pro-duc cele mai multe beneficii econom-ice pentru localitate, iar pe m@sur@ce festivalul devine tot mai mult otradi]ie, beneficiile devin }i ele maipu]in semnificative. Autorii propunmen]inerea unui echilibru între ben-eficiile economice }i cele ale comu-nit@]ii, rezultate în urma eveni-mentelor de tip festival.Ilustrând acela}i punct de vedere,cercetarea privind impactul economical cunoscutului festival interna]ionalde jazz Brecon Jazz Festivalvii con-firm@ propriet@]ile de eveniment gen-erator de venituri pentru comunitate.Totu}i, aproape simultan, au ap@rut}i ecouri ale nivelului tot mai cres-cut de insatisfac]ie cu privire laimpactul festivalului asupra vie]iiora}ului, pe perioada derul@rii eveni-mentului. Îngrijorarea privind viitorulfestivalului a atins cote maxime în2001, prin retragerea a doi sponsoriprincipali, respectiv Hyder Group }iBritish Airways (BBC, 2001). Un caz similar a fost al unui alt fes-tival, care a fost anulat din cauzaîngrijor@rii comunit@]ii c@ nu se vaputea face fa]@ pentru situa]ii deurgen]@, datorit@ dubl@rii popula]ieipe perioada evenimentului. Astfel,venirea turi}tilor la festival a ajuns lafie privit@ ca o „invazie” de c@trecomunitate. Toate acestea trag unsemnal de alarm@ pentru to]i organi-zatorii de pretutindeni ai a}a-numitelor festivaluri „de succes” sau„interna]ionale”.Totu}i, studiile de impact economiccontinu@ s@ sugereze c@ turismul defestival poate contribui într-o manier@pozitiv@ la dezvoltarea economic@local@. Condi]ia ar fi ca scopul

urm@rit s@ nu fie doar generarea devenituri, ci }i generarea de beneficiipentru reziden]ii localit@]ii dedesf@}urare a evenimentului. Contribu]ia turismului de festival ladezvoltarea economic@ local@ – cazulcomunit@]ilor ruraleÎn comunit@]ile rurale, festivalurilesunt adesea legate de celebrarea„Zilelor Comunei” sau ceva similar,prin care e adus în aten]ie un avan-taj al localit@]ii respective. (de exem-plu, Festivalul Brânzei }i ]uicii de laJina). Aceste festivaluri locale suntmai mult o celebrare a valorilorcomunit@]ii }i servesc ca }i demon-stra]ie public@ a ”ceea ce poate aceacomunitate”. De asemenea, de}ipu]ine dintre aceste festivaluri localeau ca obiectiv stabilit generarea devenituri, se poate eviden]ia un rolimportant pe care îl joac@ atragereade vizitatori pentru întreaga comuni-tate:Vizitatorii festivalurilor rurale provinadesea din mediul urban }i aducbeneficii economice pentru maga-zinele, restaurantele, hotelurile, ate-lierele }i artizanii din localitate. Acesttip de manifest@ri este considerat afi de succes de c@tre organizatorii lor

dac@ î}i acoper@ cheltuielile }i producdivertisment, dar, dincolo, de asta,beneficiile mai cuprind:-atragerea de fonduri pentru organi-zatori-venituri realizate de antreprenoriilocali-promovarea talentelor locale-crearea unei imagini pozitive acomunit@]ii gazd@-satisfacerea sponsorilor evenimentu-lui.Mai mult, în acela}i context alefectelor de antrenare, se poatespune c@ festivalurile rurale atragturi}ti care altfel nu ar fi ajuns s@viziteze localitatea, ceea ce, dincolode veniturile generate, include }iînt@rirea comunit@]ilor rurale }iîmbog@]irea vie]ii locuitorilor.Beneficiile asupra mediului – dez-voltarea durabil@ }i turismul de fes-tival. Pe lâng@ toate aceste efectepozitive la nivel social, exist@ }inumeroase exemple de beneficiiasupra mediului, implicate de turis-mul de festival. De pild@, pe m@sur@ce perioada de desf@}urare a eveni-mentului de apropie, locuitorii comu-nit@]ii devin mai preocupa]i în acti-vit@]i care s@ fac@ localitatea maiprezentabil@. În timp, acestea se tra-duc în bani aloca]i de autorit@]i }imotiva]ie pentru: reabilitarea str@zilor,înfrumuse]area centrului, conservarea}i restaurarea cl@dirilor istorice, re-novarea spa]iilor culturale, cum ar fiteatrele, modernizarea parcurilor,construirea de centre comerciale sauparcuri de distrac]ii. Un exemplu edi-ficator în acest sens îl constituieinvesti]iile derulate în Sibiu, în cei 2ani care au premers perioadei deCapital@ Cultural@ European@ (2007).În anul 1998, Forum for the Futurea dezvoltat „Agenda pentruDezvoltare Economic@ Local@Durabil@”, care încearc@ s@ furnizezeo imagine cât mai complet@ a ceeace ar trebui s@ însemne acest con-cept. Temele de baz@ (reproduse întabelul de mai jos) reprezint@ ele-mente-cheie ale unui model durabilal dezvolt@rii economice durabile careîncearc@ s@ combine satisfac]ia înmunc@ cu bun@starea, cu includereasocial@ }i un mediu s@n@tos.Activit@]ile ce deriv@ din aceste teme

sunt privite ca fiind esen]iale pentruo economie local@ durabil@. 1. Dezvoltarea de noi capacit@]i }iInstruire – furnizarea unei platformes@ se adreseze excluederii sociale }is@ asigure faptul c@ indivizii suntcapabili s@ profite la maximum deoportunit@]ile existente2. Întreprinderea comunitar@ –include support pentru acele institu]iicare promoveaz@ regenerarea dura-bil@ a comunit@]ii, încurajeaz@ ini]iati-va social@, afacerile }i cooperativelecare genereaz@ locuri de munc@ }ivenituri }i care se adreseaz@ unorobiective mai largi, sociale }i demediu. 3. Acces la credit }i la capital –mecanisme ce furnizeaz@ acccesul }icontrolul pentru credite ieftine }icapital pentru indivizi, afaceri }iîntreprinderi comunitare. 4. Dezvoltarea afacerilor locale – uncadru suportiv ce asigur@ asisten]@ încrearea noilor afaceri }i ajut@ firmelelocale s@ creasc@ }i s@ se dezvolte. 5. Abordarea durabil@ a investi]iilor –este nevoie de o abordare selectiv@a investi]iilor, care ia în calculimpactul. Doar acele propuneri careau impact pozitiv asupra comunit@]iilocale, afacerilor }i mediului vor fipromovate. 6. Practic@ de afaceri responsabil@ –include promovarea acelor practicede business care au un managementce ]ine cont de mediu, pune valoarepe for]a de munc@ }i dezvolt@leg@turi cu comunitatea local@. 7. Asigurarea accesului la munc@ }ia distribu]iei echitabile a for]ei demunc@ – aici intr@ mecanisme cumar fi schemele de angajare locale,care combin@ necesarul de for]@ demunc@ din localitate cu nevoile celorafla]i în c@utarea unui loc de munc@. 8. Schimburi locale – presupun for-marea unor re]ele de furnizare întrefirmele locale, de care beneficiaz@atât mediul de afaceri cât }i celînconjur@tor.(Sursa: Forum for the Future, 1998,www.forumforthefuture.org.uk)Un model viabil pentru DEL ce pro-pune turismul de festival ca factorstimulator, va trebui s@ întruneasc@puncte comune de activitate cutabloul de activit@]i prezentat maisus. (Va urma)

TURISMUL DE FESTIVAL- factor de influen]@ pentru dezvoltarea economic@ local@ -

drd. Gabriela MARCU

Sibiu - centrul istoric

Vedere din R@}inari

VINERI 15 IUNIE 2007 3MEDIU RESURSE UMANE

urmare din pagina 1

Ceremonia de lansare a proiectului a avutloc în cadrul unui festival intitulat „Fishand Culture”, care s-a derulat peparcursul celor dou@ zile. Astfel, în acestr@stimp, locuitorii zonei }i invita]ii s-auputut bucura de mult pe}te }i cultur@. Aufost organizate expozi]ii de pictur@ aleelevilor din zon@. Mai multe ansamblurifolclorice, reprezentând etniile caretr@iesc în aceast@ regiune, dintre careamintim aromâni, greci, bulgari, lipoveni,italieni, turci, rromi }i ucrainieni au reu}its@ entuziasmeze }i s@ antreneze publicul,prin porturile, muzica }i dansurile lor,chiar la o temperatur@ de 36 de grade,la umbr@! }i, bineîn]eles c@ nici pe}telenu a lipsit. Minorit@]ile din regiune aupreg@tit o surpriz@ culinar@, astfel c@toat@ lumea a putut gusta dinmânc@rurile tradi]ionale, asigurându-se, }iîn acest plan, o diversitate impresionant@.Un pe}te deosebit a fost „preg@tit” chiar

de c@tre vizitatori, ajuta]i de arti}tii Karinvan der Molen }i Patrick van Boeckel.Pe}tele în cauz@ a fost împletit dinnuiele, pe un schelet, iar solzii pe}teluiau fost realiza]i chiar de c@treparticipan]i. Rezultatul a fost un pe}te depeste 6 metri, care a devenit, în scurttimp, principala atrac]ie de pe falez@. Oalt@ oper@ artistic@ durabil@ a fostdezvelit@ cu aceast@ ocazie: O statuiereprezentând un pelican, realizat@ desculptorul Mihai Florea, care va aminti deacum înainte, în patru limbi (român@,ucrainean@, german@ }i englez@) dePeisajul anului 2007-2009.Obiectivul pe termen mediu }i lung alacestui proiect este de a aduce Delta-Dun@rii în con}tiin]a european@ , astfelîncât s@ se asigure o dezvoltare aturismului, atât sub aspect cantitativ, cât}i calitativ.Principalele domenii de ac]iune aleacestui proiect se refer@ la:-Sprijin în cadrul unei dezvolt@ri regionaledurabile-Implementarea strategiilor durabile deturism-Campanii }i workshopuri pe teme demediu-Cursuri de preg@tire, rela]ii publice }icomunicare.Grupurile ]int@ avute în vedere sunt, pede o parte, oamenii din Delta-Dun@rii, înspecial formatori de opinie, organiza]iinon-guvernamentale, agen]i economici,mass-media; pe de alt@ parte acestproiect ]ine cont }i de poten]ialii vizitatori

din întreaga Europ@, cu prec@dere ceipeste 500.000 de membrii ”Prieteniinaturii”. {i, bineîn]eles, responsabilii dindomeniul politicii regionale, de mediu, deturism.{i, fiindc@ obiectivul final al acestuiproiect este dezvoltarea durabil@ aregiunii, o regiune care dispune de unpoten]ial turistic deosebit, se impuneimplementarea unui turism durabil înzon@, fiindc@ nu tot ceea ce se nume}te„turism ecologic” este cu adev@ratcompatibil cu mediul înconjur@tor sau cucadrul social. De aceea, mai ales în ariileprotejate, este nevoie ca strategiileturistice s@ fie în acord cu obiectivele deprotec]ie a naturii, }i, în plus, trebuiecreate noi oportunit@]i de munc@, care s@asigure popula]iei locale surse de venit.Legat de aceste aspecte, trebuie amintit@o resurs@ important@, disponibil@ înaceste zone: suprafe]e întinse de stuf,care domin@ peisajul Deltei. Acestea suntvitale din punct de vedere ecologic, dar}i economic. Substan]ele nutritive (azota]i}i fosfa]i) }i metalele grele pe careDun@rea }i afluen]ii s@i le transport@, sedepun, în final, în Delta Dun@rii. Deaceea, stuf@ri}ul ac]ioneaz@ ca un filtrunatural, ac]ionând împotriva eutrofiz@rii, a„înc@rc@rii” excesive cu nutrien]i a Deltei,reduce concentra]ia de metale grele,opre}te sedimentele }i împiedic@eroziunea malului.Deosebit de importante sunt }icordoanele de stuf }i insulele de stuf, caspa]ii de cuib@rit }i de via]@ pentru

numeroase p@s@ri periclitate, cum ar fibuhaiul de balt@ sau stârcul pitic, eretelede stuf }i cormoranul pitic, egreta alb@,pelicanul, dar }i pentru mamifere canurca, vidra, pisica s@lbatic@, bizamul,care î}i g@sesc aici hran@ }i ad@post.Pentru oamenii din Delt@, stuful areprezentat, dintotdeauna, o materieprim@ ieftin@ }i disponibil@, având, dinacest motiv, întrebuin]@ri diverse. Înmod tradi]ional s-a recoltat }i, înc@ serecolteaz@, ca material de construc]iepentru acoperi}uri, rogojini }i garduri,dar }i combustibil. Între timp, îns@,acoperi}urile de stuf din Delt@ au devenitrare, fiind considerate complicat derealizat }i costisitoare, mai ales datorit@faptului c@ cei care mai st@pânescaceast@ tehnic@ sunt din ce în ce maipu]ini. De asemenea, plantele tinere serecolteaz@ ca hran@ pentru animale. Pentru export se preteaz@ numai stufulrelativ sub]ire, din regiunile de ]@rm, careprin con]inutul ridicat de silicat esterezistent }i folosit în state din Europaoccidental@ la acoperi}urile de stuf.Majoritatea suprafe]elor din Delt@ suntîns@ acoperite cu stuf gros }i lung, carenu este cerut la export, motiv pentrucare nu se recolteaz@ regulat. {i aceasta,de}i este indicat ca recoltarea s@ se

realizeze la un anumit interval de timp,adaptat la ciclul de via]@ al plantei,pentru a se men]ine în echilibru bilan]ulde substan]e nutritive }i a împiedicaînn@molirea treptat@. De remarcat }iunele motiva]ii economice, ce sus]inexploatarea acestui stuf „inferior”: stufuleste o plan]@ foarte dinamic@, capabil@ s@produc@ cantit@]i impresionante debiomas@, f@r@ îngr@}@minte. Reprezint@un combustibil regenerabil ideal, deexemplu sub forma briche]ilor de stufpresate, care înc@lzesc mult mai eficientdecât simplul stuf uscat }i care pot fifolosite în diferitele sisteme de înc@lzire.Datorit@ calit@]ilor sale fizice, termo- }ifonoizolante, rezistent, dar u}or – stufulse preteaz@ }i la fabricarea materialelorde construc]ie }i izolante.Ideea de baz@ a fiec@rui „Peisaj al anului”este s@ ini]ieze un proces transna]ionaleficient }i de durat@ care s@ contribuie lap@strarea patrimoniului natural }i cultural}i la ob]inerea de noi surse de venituripentru popula]ia local@. Aceste mani-fest@ri au urm@rit s@ pun@ bazele uneicooper@ri transna]ionale, care s@ permit@implementarea unor m@suri ce s@ con-duc@ la dezvoltarea durabil@ a regiuniiDelta Dun@rii. În acest sens, este ne-cesar@ implicarea popula]iei, a ONG-urilor, precum }i a autorit@]ilor locale.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

„Via]a între fluviu }i mare” (II)Delta-Dun@rii: Peisajul anului 2007-2009

Potrivit unui material realizat de BBC,datele au fost culese anul trecut, iare}antionul pe care s-a lucrat a fost deo mie o sut@ de persoane, cu vârsteîntre 15 }i 29 de ani. %n România, tineriireprezint@ doar 15,9 la sut@ din totalulpopula]iei - deci foarte pu]in, subliniaz@Ministerul Muncii. Cu toate acestea,anual, cel pu]in 20 de mii de tineriabsolven]i de bacalureat sau de facultatenu-}i g@sesc un loc de munc@. Exper]iidin cadrul ministerului consider@ c@principala problem@ ar constitui-o faptulc@ programele }colare }i studiile uni-versitare sunt slab corelate cu cerereade pe pia]a muncii. De asemenea,num@rul de absolven]i de facultate estedispropo]ionat de mare, în raport cucererea: anual, sunt disponibile o mie delocuri de munc@ pentru tinerii cu studiisuperioare, care ies în fiecare an cuzecile de mii de pe b@ncile univer-sit@]ilor. În condi]iile acestea, aproapejum@tate din tineri vor s@ plece la munc@în str@in@tate, iar 8 la sut@ ar dori s@ sestabileasc@ acolo definitiv. Studiul maiarat@ c@ doi tineri din zece ar dori s@-}icompleteze studiile peste grani]e. Un altaspect interesant: doar 11 la sut@ din ceiintervieva]i cred c@ munca îi poate ajutas@ se realizeze în via]@. Aproape o treimecred c@ re]eta e s@ ai o familie înst@rit@,13 la sut@ cred în rela]iile cu persoanebine plasate, 5 la sut@ în noroc }i doar9 la sut@ în inteligen]@ }i 6 la sut@ înambi]ie. Studiul arat@ c@ tinerii nu suntfideli locului de munc@, pe care îl potschimba pentru mai mul]i bani, tot a}acum pot renun]a la calificarea de baz@pentru o profesie mai b@noas@. 35 lasut@ dintre cei intervieva]i spun c@primul lucru la care se uit@, când se

angajeaz@, sunt banii, 43 la sut@ suntpreocupa]i de siguran]a locului demunc@, 45 la sut@ de }ansele depromovare, mai mult de jum@tate deprogramul de lucru }i mai mult de dou@treimi de ambian]@.%n acela}i timp, statele Uniunii Europenese confrunt@ cu o lips@ acut@ de for]@de munc@, arat@ Euroactiv. Economia ^nplin av$nt a spa]iului comunitar, com-pletat@ de m@surile restrictive pe pia]amuncii pe care unele ]@ri europene le-auimpus muncitorilor din noile statemembre, dar }i de ^mb@tr$nirea popu-la]iei, au plasat ^ntreaga structur@ pe o"bomba cu ceas". Dezvoltarea statelorcomunitare }i a marilor companii dinEuropa a generat un mare num@r delocuri de munca }i, evident, o sc@dere aratei somajului. Dup@ previziunile au-torit@]ilor de la Bruxelles, aproximativ 3milioane de posturi (create ^n 2006) }icirca 5,5 milioane de locuri de munc@,care vor fi scoase pe pia]@, anul acesta}i ^n 2008, vor r@m$ne neocupate, ^nmarea lor majoritate, informeaz@EurActiv.com. Astfel, at$t competitivitateasistemului european, c$t }i capacitateade inovare a companiilor high-tech au desuferit, mai ales c@ Europa nu duce lips@numai de for]@ de munc@ necalificat@ (demulte ori suplinit@ cu imigran]i ilegali dinstatele africane }i est-europeni), dar }ide oameni califica]i. Cererea de mun-citori este at$t de mare, ^nc$t unele maricompani ofer@ sume mari firmelor derecrutare, ^n speran]a c@ ^}i vor completapersonalul. Situa]ia critic@ de pe pia]aeuropean@ a muncii va c@dea ^n sarcinaurm@toarei pre}edin]ii a ConsiliuluiEuropean, care va fi de]inut@ unsemestru de Portugalia. Secretarul destat portughez pentru munc@, FernandoMedina, a explicat c@ strategia UE pentrua ie}i din aceast@ criz@ se va baza pe o

abordare „realist@” a migra]iei legale,care s@ include@ }i m@suri precumintegrarea social@ a muncitorilor str@ini,c$t }i controale mult mai str$nse lagrani]ele Uniunii, pentru a stopa afluxulde imigran]i veni]i s@ lucreze ^n a}a-numita „economie subteran@”. Iar aceste nevoi ce devin din ce ^n cemai acute, deschid por]ile pie]elor demunc@, alteori restric]ionate. Germaniaar putea facilita ob]inerea de permise demunc@ de c@tre str@ini, pe fondul

exodului profesorilor universitari,cre}terii deficitului de for]@ de munc@ }ipresiunii exercitate de Bruxelles pentruliberalizarea pie]ei interne, relateaz@Financial Times, în edi]ia electronic@.Noul curent democrafic }i cre}tereanea}teptat@ a deficitului de muncitoricalifica]i “ar putea determina m@suri noi}i precise de deschidere a pie]ei muncii”,a precizat Ministerul de Interne, într-unmesaj adresat Parlamentului german.Ministerul a anun]at c@ un “sistem bazat

pe puncte”, care ar selecta imigran]ii înfunc]ie de vârst@, calificare }i alte criterii,“ar putea face parte din acest concept”,în replic@ la o întrebare scris@ adresat@de parlamentarul Partidului Liber De-mocratic de opozi]ie, Sibylle Laurischk.Comisia European@ urmeaz@ s@ aver-tizeze Berlinul, c@ polonezii }i al]icet@]eni din “noul” val de state comu-nitare care doresc s@ munceasc@ în Ger-mania se confrunt@ cu m@suri inadecvate}i solicit@ri dispropor]ionate.

Iulia NAGY

Un raport al Direc]iei Programe }i Strategii Profesionale, a Ministerului Muncii, a relevat c@ programele }colare }i studiile universitaresunt slab corelate cu cererea de pe pia]a muncii. Efectul se va resim]i puternic, mai ales ^n urm@torii ani, ^n condi]iile ^n care dejaRomânia duce lips@ de for]@ de munc@ tân@r@ }i calificat@. Asta ^n timp ce lipsa de for]@ de munc@ se acutizeaz@ ^n tot spa]iul UniuniiEuropene. Speciali}tii vorbesc plastic, ^n acest sens, de o “o bomb@ cu ceas”

For]a de munc@ t$n@r@ nu r@spunde cererii pie]ei

Pe scen@: “Delta Dun@rii - Peisajul anului 2007 - 2009”

ECONOMIE - CULTUR~ ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 15 IUNIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pagina 1

Discu]iile s-au desf@}urat pe parcursul a 2zile (vineri, 8 iunie, respectiv sâmb@t@, 9iunie). Pe baza prezent@rii unor consistentereferate – academician Mugur Is@rescu,academician Tudorel Postolache („Schi]@preliminar@ a documentului de la Lugo”),academician Jaime Gil Aluja, profesor RaduRey, profesor Petre Roman, urmate deample discu]ii – participan]ii au convenitasupra unor idei }i teme de baz@ alecolocviului, asupra unor linii ale ampluluitablou pe care îl înf@]i}eaz@ lumea actual@,evolu]ia ei, interferen]ele cultur@, economie,asupra unor manifest@ri viitoare pe tema îndiscu]ie. În cadrul „Colocviului de laP@ltini}”, academician Mugur Is@rescu arealizat o evaluare a stadiului actual de dez-voltare a economiei României (RaportulESEN pentru 2006) }i, de asemenea, s-alansat lucrarea - trilogie „Reflec]ii

Economice”, autor Mugur Is@rescu. În scurtele r@gaze, participan]ii au f@cut untur al unor minunate zone ale P@ltini}ului,au vizitat frumosul }i func]ionalul Centruistoric al Sibiului, au fost primi]i de I.P.S.S.prof. univ. dr. Lauren]iu Streza, MitropolitulArdealului }i Arhiepiscop al Sibiului, auadmirat Muzeul Civiliza]iei PopulareTradi]ionale „ASTRA” din Dumbrava,respectiv inteligen]a tehnic@ }i cultural@româneasc@ atât de bine structurat@ }isemnificativ expus@, beneficiind de docteleexplica]ii ale prof.univ.dr.Corneliu Bucur,}eful institu]iei, au vizitat „S@li}tele acade-micienilor”, poate locul cu cea mai maredensitate de academicieni pe kmp, dinEuropa }i din lume, cu excep]ia capitalelor,desigur, dar }i „Muzeul de icoane pe sticl@”din Sibiel. Vom reveni, cu alte prilejuri,asupra acestei complexe teme “Economie -Cultur@”.

Rep.

urmare din pagina 1

Washington-ului, cascadei Niagara,a statelor Colorado, California, a ora}uluiSan-Francisco, aici Stangen asigurând, înmod special, un detectiv pentru a protejaplimbarea turi}tilor în cartierul chinezesc. 18zile au fost consacrate apoi travers@rii cuvaporul a Oceanului Pacific, fiind, pe urm@,voiajul în China, Indochina, Ceylon, India,dup@ aceea Suezul }i Cairo. Desigur,

num@rul participan]ilor a fost foarte redus, 7persoane doar, ceea ce, desigur, c@ nu per-mite nici o compara]ie cu opera]iile actualeale agen]iilor de voiaj.

În fapt, c@l@toriile organizate deStangen erau foarte scumpe }i doar laîndemâna unei elite, dar }i acesta reprezen-tat@ doar de vârfurile ei. „Turul lumii” în 8luni costa, în 1899, 11.000 m@rci, o sum@imens@, o c@l@torie de 3 luni în Orient costa,tot atunci, 4.000 m@rci, ceea ce echivala cuvenitul cam pe 2 ani al unui salariat pu]inpeste medie. Ca o revan}@, Thomas Cookorganizase deja c@l@torii cu adresabilitateunui public „pu]in mai jos”, ceea ce-i f@ceape clien]ii ale}i ai lui Stangen „s@-}i strâng@buzele cu dispre]”. De fapt, se spune, ideeac@ tu, persoan@ foarte important@, ai putearespira acela}i aer cu unul dintre tovar@}ii dedrum situat mai jos decât tine a întârziatchiar r@spândirea la Berlin a mijloacelor detransport public „destul de pu]in rafinate”,precum omnibuzele. Se mai spune, deasemenea, c@ unul dintre participan]ii lac@l@toriile organizate de Stangen povestea c@

înse}i listele cu persoane, rangul lor }icamerele preparate astfel de Stangen nureu}eau deloc s@ înl@ture gravele temeri aleunuia sau altuia dintre ace}ti turi}ti dinmarea elit@ social@, de a avea un tovar@} decamer@ neconform cu rangul lor. Ce s@-]ispun… Tocmai datorit@ unor asemeneamotive simandicoase erau c@l@tori care nurenun]au de fel la vechea mod@ „de ac@l@tori singuri }i într-o manier@ cât se poatede distins@”. Câ}tigurile pentru agen]ii soli-citau, îns@, practicarea ambelor sisteme deturism, dup@ dorin]a clien]ilor, fire}te, cuprofiluri diferite, iar cei care au procedat ast-fel au dobândit cuvenitul profit…

…În câ]iva ani de la debutul tu-rismului modern, devizele „distrac]ie, amuza-ment”, dar }i „cunoa}tere, instruire” începes@ se impun@ în ce prive}te c@l@toriile orga-nizate de agen]ii. În opozi]ie chiar cu „mareletur” care putea dura luni }i chiar ani, vizând}i unele elemente pentru o viitoare formareprofesional@ a turi}tilor respectivi, începe s@se impun@, tot mai mult, o nou@ form@, de„c@l@torie educativ@”, voiaj realizat în grupsau individual. C@l@toria respectiv@ eraadresat@ unui segment de clien]i relativ redus}i bogat: industria}i, bancheri, comercian]i,înal]i func]ionari, rentieri, savan]i, arti}ti, pro-fesori, cu to]i sub influen]a unei educa]iiumaniste }i cu dorin]a de a c@l@tori, de arupe cu spiritul mic-burghez sau cu provin-cialismul filistin, voiajorii „eliberându-se” prinplecarea spre marile obiective turistice }i cul-turale clasice ale Italiei, Greciei sau Egiptului,urmând ghidurile tip@rite dar }i acompania-torii furniza]i de Stangen sau de Cook. Cuto]ii admirau cele mai frumoase locuri alelumii, de pild@ Vaticanul, cu treptele }i colon-adele care îl înconjurau, cu Pia]a SfântulPetru }i Catedrala. Stangen urm@rea chiar s@se asigure c@ turi}tilor s@i Papa le va acor-da o audien]@, în care scop oferea c@l@torilorfracuri pentru domni }i îmbr@c@minte }ivoaluri negre pentru doamne. Se vizitau, deasemenea, muzee, temple }i sit-uri arheolo-gice, „minuni” ale naturii }i alte curiozit@]iasupra c@rora dou@ sau trei stelu]e dinghiduri atr@geau aten]ia. Iar c@l@torii, înarma]icu ghiduri Baedeker, uneori surâdeau,întrucât nu tot ce era scris acolo se puteaintegra „marii aventuri culturale” pe care eio doreau…

Pe de alt@ parte, erau }i c@l@toricare vroiau astfel de voiaje doar dinobliga]iuni sociale }i de prestigiu, unii le con-siderau „jocuri de societate” sau „treceri detimp culturale”… În fapt, „nimicuri” cu }taif.Lor li se adresau acele sfaturi din Baedekerde tipul „cei care se tem c@ vor avea mâinilebronzate trebuie s@ poarte m@nu}i”. Erau, defapt, c@l@torii care mergeau, de pild@ în Egipt,

pentru simplul motiv de a sc@pa de iarnamai grea din Europa. Pozând, adesea, înpostura „europeanului cultivat”, ei str@b@teaucu morg@, relativ dispre] }i superioritate ]@ri}i regiuni mai pu]in dezvoltate, afirmândmereu c@ „doresc s@ vad@ ceea ce de fapttrebuie v@zut” }i „nu orice m@run]i}”. Iat@-i,dar, câteodat@, neobosi]i, vizitând, notând,„studiind” diferite monumente, temple }icoloane antice, mormintele faraonilor. Sed@deau mai mereu în spectacol afirmând omare voin]@ de cultur@ }i emo]ii solemnecând, de fapt, singura carte pe care o citi-ser@ era Baedeker… Încet, încet, se vor cul-tiva }i ace}tia, vor începe s@ citeasc@, s@observe }i s@ vad@ altfel, amplificând

num@rul celor cu adev@rat „turi}ti culturali”.…{i anii vor trece. Ameliorarea }i

extinderea mijloacelor de transport ca }ischimb@rile intervenite în structura social@ apopula]iilor vor permite ca, în mai multe ]@ri,noi segmente sociale s@ participe, s@ benefi-cieze de turism. Încep s@ se afirme }i noileatrac]ii, precum Turnul Eiffel, construit în 1889,apoi expozi]iile universale, al c@ror num@r esteîn cre}tere, Muzeul în aer liber Skansen dinStockholm, fondat în 1891 }.a. Lumea }i tu-rismul de calitate începeau s@ se deschid@ re-ciproc, lumea, unui turism adecvat, iar acestadevenea tot mai mult „tributar” lumii a}a cumera }i cum este ea. Cu minunile ei }icuriozit@]ile ei, cu mereu „noul” ei…

La P@ltini}

Manifestare }tiin]ific@ prestigioas@

O „lume” se afla pe cale s@ „se nasc@” (II)- din debuturile turismului modern -

Port tradi]ional la S@li}te

G$nduri pe malul m@rii. Afi} de Toulouse - Lautrec.

Omnibuzul pentru “Finkenkrug”.

Reprodus de Ludwig Löffler “Berlin und die Berlin”, Leipzig, 1856

Dan POPESCU

VINERI 15 IUNIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

COMUNICARE

urmare din pagina 1

Eugen DORNESCU

Este evident c@ afi}ul, ca produs artistic,trebuie s@ întruneasc@ anumite calit@]i.Este esen]ial ca un afi} s@ poat@ fideslu}it, s@-}i transmit@ mesajul într-untimp c$t mai scurt, iar elementele sale(texte si imagini) s@ conlucreze perfect înelaborarea ideii, în a}a fel înc$t putereade sugestie }i impactul s@ fie maximepentru privitor. Se spune adesea c@ îngeneral in art@, dar mai ales în afi} esteideal s@ sugerezi c$t mai mult cu ele-mente c$t mai pu]ine. Cu alte cuvinte, cuc$t î]i }lefuie}ti si esen]ializezi mai multlimbajul plastic, cu at$t mai mult vorcre}te impactul vizual }i profunzimeamesajului.

Exist@ deci afi}e bune }i maipu]in bune, pentru c@, din p@cate, nu to]icreatorii de afi}e au voca]ie pentru a}aceva. Dincolo de talent, m@sur@, un anu-mit echilibru }i bunul sim] nu trebuie s@lipseasc@ unui grafician, chiar }i atuncic$nd mesajul s@u se vrea mai }ocant saunonconformist. Asta pentru c@ un autorde gen are o mare responsabilitate. El nueste doar un creator, ci }i un formator,el este chemat s@ fac@ educa]ie vizual@publicului }i s@-i faciliteze accesul laacest tip de dialog modern care cap@t@ otot mai mare amploare în societatea deazi.

De la apari]ia sa, omul a avut,dintotdeauna, nevoie de mijloace decomunicare. De la transmiterea unorinforma]ii prin aprinderea unor focuri peîn@l]imi, la trimiterea de soli c@lare, p$n@la înfiin]area po}talioanelor a fost calelung@. Chiar }i în secolul trecut, se maianun]au oamenii de prin sate cu cete detobo}ari despre evenimente importantesau hot@r$rile si cerin]ele autorit@]ilor.Ast@zi tr@im în plin@ er@ informatizat@ încare comunicarea a ajuns, pas cu pas, laadev@rate rafinamente în domeniu, de latelefonia mobil@ la internetul wireless(f@r@ fir). Informa]ia de tip vizual benefi-ciaz@ }i ea din plin de avantajele com-puteriz@rii, astfel înc$t orice afi} sauprospect publicitar trece, ast@zi, printr-unproces de elaborare sofisticat cu ajutorulunor programe specializate, astfel c@ gra-ficienii de azi au la dispozi]ie mijloacetehnice care au devenit cu timpul indis-pensabile. Scan@rile si prelucr@rile digitaleale imaginilor }i textelor sunt lucruriobi}nuite pentru un designer de azi.

Dar, cum a ap@rut afi}ul? Dup@

inventarea tiparului au putut s@ apar@tip@rituri cu atribute ale afi}ului de ast@zi.Anun]area mobiliz@rilor militare, aleserb@rilor populare sau a diferitelor ma-nifest@ri muzicale sau teatrale au existatcu siguran]@. Îns@ p@rintele afi}ului artis-tic este considerat a fi Henri de ToulouseLautrec, marele pictor }i desenatorfrancez care, la sf$r}itul secolului XIXexecuta un num@r de afi}e comandate deproprietarul unui cabaret parizian, AristideBruant. Afi}ul a ap@rut deci ca ocomand@ social@, generata de liberaini]iativ@ a unui om de afaceri care aavut aceast@ idee genial@. De aici a por-nit marea aventur@ a afi}ului…A mai exe-cutat un afi} pentru cafeneaua „DivanulJaponez” si un altul pentru vestitadansatoare de la „Moulin Rouge” cunumele de scen@ La Gulue, care i-a fost}i model pentru o vreme.

Un alt artist remarcabil, autorde afi}e celebre, a fost cehul AlfphonseMucha, care executa, la începutul secolu-lui XX, pentru nu mai pu]in celebraactri]a Sarah Bernhart, un afi} pentru unrol de teatru.

Cu timpul, arti}tii, c$t si bene-ficiarii acestui gen de art@ au descoperitnoi valen]e }i atribute afi}ului. Aspectulmobilizator, educativ }i de propagand@ severificase }i devenise un mijloc importantde informare }i de persuaziune în r$ndulmaselor.

Astfel, propaganda comunist@ afolosit afi}ul ca pe o unealt@ extrem deeficient@ în educarea maselor. Sovieticiiau mobilizat zeci de arti}ti care au creatafi}e cu subiecte politice, sociale, sau cumobilizarea armatei }i a popula]iei înr@zboiul antihitlerist.

La noi, sunt cunoscute numede arti}ti cu vederi socialiste, cum ar fiNicolae Tonitza, Aurel Drago}, AurelCiupe, Aurel Jiquidi, Vasile Dobrian, VidaGeza si al]ii. Mai t$rziu au ap@rut al]iarti}ti care au executat astfel de lucr@ricare s-au referit la ”Epoca Ceau}escu”, }ise organizau chiar expozi]ii speciale deacest gen.

De altfel, toate regimurilecomuniste europene au avut arti}tii lorsus]in@tori }i adesea era vorba de arti}tide prim@ m@rime. . Se cuvine aici s@amintim }coala polonez@ de grafic@ aanilor `80 care a revolu]ionat pur }i sim-plu, domeniul respectiv printr-o genera]ieexcep]ional@ de arti}ti care a mutat polulgraficii în ]ara lor pentru mult@ vreme }iau dominat-o autoritar. În acela}i contexto putem aminti }i pe germana KatheKollwitz, o desenatoare de excep]ie, care

a avut, de asemenea, vederi socialistechiar dac@ a tr@it p$n@ în anul 1945.

Propaganda nazist@ a avut }i eaarti}ti care l-au slujit pe Hitler }i peacoli]ii. s@i. Sunt cunoscute materialepropagandistice care îndemnau lacucerirea de noi teritorii pentru na]ia ger-man@ care se preg@tea s@ treac@ Europaprin foc }i sabie. De altfel toat@ artaplastic@ german@ era chemat@ s@ militezepentru idealurile celui de-al treilea Reich.

Dincolo de conota]iile sociale sipolitice dar }i de impactul emo]ional ge-nerat de apari]ia Sindicatului liber„Solidaritatea” în ora}ul Gdansk dinPolonia ^n 1980, se cuvine s@ spunemc$teva lucruri despre arti}tii care, împre-un@ cu Lech Walesa, „întorceau armele”împotriva regimului comunist. În ciudapresiunilor poli]iei secrete ei }i-aumen]inut crezul artistic }i politic, milit$ndpentru cauza acestui sindicat la careaderase peste un milion de oameni.Demn@ de remarcat este sigla„Solidarnosc” („Solidaritatea”) care erapus@ ostentativ pe fiecare afi} sau altdocument sindical. În aceast@ sigl@literele cuv$ntului „Solidaritatea” seînghesuie ca o încercare disperat@ de a]ine piept, ca o ultim@ redut@, unuiadversar infinit mai puternic. Deasupraliterelor, din c$teva linii, este desenatsteagul polonez flutur$nd ca o speran]@}i toata imaginea, colorat@ ^n ro}u aprinssugereaz@ exact ceea ce era aceast@mi}care social@ în plin regim autoritarcomunist - un strig@t surd chem$nd la olupt@ care avea pu]ine }anse de izb$nd@.Iat@ de ce aceast@ sigl@ mi-a r@masad$nc întip@rit@ în memorie, ca orealizare de excep]ie a unui graficianpolonez c@ruia nu-i cunosc numele }ipoate e mai bine a}a, s@ r@m$n@ ca unfel de Monument al GraficianuluiNecunoscut”,

Nu putem trece cu vedereaimpactul pe care afi}ul l-a avut pesteocean. O societate în plin@ dezvoltareeconomic@ nu putea s@ nu descopere }is@ nu foloseasc@ avantajele acestui gende publicitate. Vedetele de la Hallywood}i filmele anilor 30 au beneficiat din plinde publicitatea f@cut@ prin „posterele”care, dincolo de faptul c@ începuser@ s@apar@ în strad@ se }i vindeau ca p$ineacald@. Dezvoltarea tehnicii fotografice aajutat }i ea foarte mult. Oamenii doreaus@ p@streze acas@ eroii de pe mareleecran, tapet$ndu-}i pere]ii cu imagini dinfilmele preferate. Astfel, o întreag@armat@ de arti}ti au început s@ lucreze pel$ng@ marile studiouri de filme, iar ast@ziexist@ colec]ionari }i colec]ii de postere

vechi care se v$nd la pre]uri exorbitante. Moda colec]ion@rii de postere

s-a extins p$n@ azi, c$nd foarte mul]itineri î}i decoreaz@ camerele cu idolii lordin muzic@, sport }i alte domenii.

Spuneam, mai devreme c@designerii de azi au nevoie de calit@]iartistice deosebite, de inteligen]@ }i har.Dac@ la începuturi afi}ele con]ineauexclusiv elemente figurative, personajesau obiecte desenate sau pictate explicit,cont$nd mai mult acel „limbaj corporal”ca sugestie, ad@ug$ndu-se diferite sim-boluri uzitate pe scar@ larg@ iarcompozi]ia nu avea veleita]i deosebite,ast@zi lucrurile s-au schimbat. Au ap@rutarti}ti rafina]i care au c@utat mereu ine-ditul. }i elegan]a expresiei, au c@utat s@-}i înnoiasc@ mereu viziunea, concep]ia siperceperea mesajului vizual.

În ]ara noastr@, se cuvine s@amintim numele unor graficieni merituo}icare au abordat genul cu succes: IonStendl, Nicolae Corneliu, Constantin

Pohrib, Clara Tama}, Florin Ionescu,Albin St@nescu, iar ^n Sibiu, cel maicunoscut grafician este Stefan Orth, carea realizat, printre altele, majoritateaafi}elor Festivalului Interna]ional de Jazzde la Sibiu. De asemenea, îmi facepl@cere s@ consemnez faptul c@, la Liceulde Art@ din Sibiu, la sec]ia de Grafic@, auabsolvit c$]iva tineri care ast@zi sunt gra-ficieni de valoare, cum ar fi ClaudiuC$ndea, Mihai Zgondoiu, Anca P@durean-Serfozo, Alice Iliescu, Andrei Szabo,Eduard Jakabhazy, Diana B$sc@ }i al]ii.

În ceea ce m@ prive}te, amabordat tehnicile graficii ca o a douapasiune, eu fiind absolvent de pictur@.Am realizat afi}e, coper]i }i ilustra]ii decarte, cologravur@ si linogravur@, ac rece}i aquaforte, ca }i desene în diferitetehnici. V@ prezint aici o lucrare propriecare poate fi considerat@ un afi}, se inti-tuleaz@ „Revolu]ia” }i a fost selec]ionat@}i prezentat@ la Salonul Na]ional de Art@de la Palatul Parlamentului în anul 2006.

Afi}ul, între art@ }i comunicare

Afi} de Henri de Toulouse - Lautrec

Afi} contemporan

“Revolu]ia” de Eugen Dornescu

%NV~[~M#NT EDUCA[IE VINERI 15 IUNIE 20076

Prof. univ. dr. Elena MACAVEI

România, ]ar@ european@prin pozi]ia geografic@, cu voca]ieeconomic@, politic@ }i cultural@ euro-pean@, a aspirat }i aspir@, în modîndrept@]it, s@ se integreze în struc-turile europene, fapt dovedit de în-cheierea primelor negocieri cu Comu-nitatea European@ în 1967, de înche-ierea Acordului de Cooperare cu CEîn 1980 }i reînnoit în 1991. Au fostparcurse noi etape de aderare laconstruc]ia european@:-Ac]iunile diplomatice au continuat în1992 }i, în 1993, s-a încheiat Acor-dul de Asociere la Uniunea Europea-n@, România devenind stat asociat.În anul 1995, România a depus ce-rerea de aderare la UE.-În anul 1997, România a dobânditstatutul de stat candidat, apreciindu-se c@ se îndepline}te criteriul politic.În anul 2000, au început negocierilede aderare.-În anul 2001, s-a prezentat, de c@treEmma Nicholson, }i s-a publicatprimul Raport de ]ar@.-În anul 2003, s-au încheiat negocie-rile pentru 12 capitole. S-a publicatcel de al doilea Raport de ]ar@.-În anul 2004, s-a recunoscut,României, statutul de economie depia]@ func]ional@ }i s-a semnatTratatul de Aderare.-În anul 2005, România avea statu-tul de observator, ce-i d@dea dreptuls@ participe, cu 35 de membri, la lu-cr@rile Parlamentului European.-În anul 2006, s-au prezentat alte do-u@ Rapoarte de ]ar@.-În 26 septembrie 2006, s-a publicatRaportul final de ]ar@.-La 1 ianuarie 2007, România adevenit stat membru al UE cu drep-turi depline }i a intrat în vigoareTratatul de Aderare.Ce înseamn@ integrarea României înUniunea European@?Integrarea României în structurileUniunii Europene înseamn@:-angajarea în respectarea }i pro-movarea valorilor UE: democra]ie,stat de drept, libertate, securitate,prosperitate, pace;-cooperarea pentru dezvoltarea iden-tit@]ii europene, pentru înt@rirea UEca lider mondial;-participarea, cu contribu]ii proprii, laperforman]ele economice, politice,culturale ale Europei unite;-responsabilizarea pentru dezvoltareadin interior a ]@rii, pentru schimbareade imagine a României în lume;-înf@ptuirea politicilor socio-econo-mice pentru eviden]ierea întreprinderilorromâne}ti, a produselor pe pia]@, acalific@rii for]ei de munc@, pentruimplicarea în reducerea decalajelor dedezvoltare, în combaterea s@r@ciei;-implicarea, ca partener, în crearea }imen]inerea climatului de pace }isecuritate în Europa }i în lume, înlupta împotriva terorismului }i a

infrac]ionalit@]ii transfrontaliere;-ca pozi]ie de grani]@ estic@ a UE,România va avea un însemnat rolstabilizator în regiune;-contribuirea, prin valorile proprii, laconsolidarea modelului europeanmulticultural }i intercultural; -promovarea valorilor culturii }i civi-liza]iei europene în lume, în deplinrespect fa]@ de valorile culturilor }iciviliza]iilor neeuropene.Integrarea României în structurileUniunii Europene are, evident, avan-taje legate de accelerarea moder-niz@rii în toate domeniile }i cre}tereanivelului de trai prin accesul la ceamai important@ pia]@ din lume, latehnologii performante.

În domeniul economic, seurm@re}te: crearea unei pie]e internestimulative, afirmarea agen]ilor eco-nomici, crearea locurilor de munc@,atragerea investi]iilor str@ine, cre}-terea economic@ în condi]ii de com-petitivitate, restructurarea economieila standarde europene înalte, folo-sirea fondurilor europene pentru dez-voltare }i modernizare, circula]ia }iafirmarea capitalului }i persoanelorpe pia]a comun@ european@. Politic, România se va implica înluarea celor mai bune decizii privindcrearea }i men]inerea climatului depace }i securitate în Europa }i înlume.Cultural, România va contribui laconsolidarea }i promovarea modelu-lui european multicultural }i intercul-tural, la înt@rirea }i afirmarea proprieiidentit@]i culturale.

Integrarea României înstructurile Uniunii Europene com-port@ riscuri legate de reforme nepo-pulare, sacrificii, alinierea pre]urilor,mediu concuren]ial descurajator, afir-marea valorilor române}ti, ges-tionarea crizei de identitate.

Integrarea României înstructurile Uniunii Europene pre-supune }i costuri legate de contin-uarea reformei administrative,restructurarea economiei, costurilegate de contribu]ia la fondurileeuropene, de alinierea la standardeleeuropene, de implicarea în ac]iunilede men]inere a p@cii }i securit@]ii înEuropa }i în lume.

Integrarea oric@rei ]@ri, }i aRomâniei, în structurile europene,având în vedere avantajele, riscurile}i costurile acestui proces, este, înprincipal, o problem@ de educa]iepermanent@ în spiritul valoriloreuropene }i al integr@rii europene. Eadebuteaz@ în familie, continu@ îninstitu]iile de înv@]@mânt de toategradele, se prelunge}te în etapeleurm@toare ale vie]ii.

În familie, se pun bazeleidentit@]ii etnice, na]ionale prinînsu}irea limbii, prin ata}amentul fa]@de tradi]iile neamului, istoria lui, per-forman]ele trecute, actuale }i celeprevizionate. În familie, se crista-lizeaz@ atitudinile }i convingerile derespect fa]@ de alte etnii, alte na]io-nalit@]i, atitudini }i convingeri proeu-ropene. În familie se discut@ oportu-nit@]ile economice, de înv@]@mântoferite de ]@rile europene }i se iauhot@râri de stabilire în spa]iul euro-pean, de formare profesional@, deafirmare profesional@.

În institu]iile de înv@]@mânt,prin programe }i manuale, se asigur@accesul la valorile culturii na]ionale}i europene, în deplin respect fa]@ de

valorile neeuropene, se dezvolt@competen]ele de cunoa}tere }i atitu-dinile fa]@ de acestea, atingereanivelului de preg@tire pentru exer-citarea meseriilor }i profesiilor lastandarde europene. În institu]iile deînv@]@mânt se cunosc avantajele,riscurile }i costurile afirm@rii înspa]iul european.

Copiii }i tinerii, forma]i înspiritul valorilor europene }i al inte-gr@rii europene, trebuie s@ în]eleag@}i s@ fie convin}i c@ a fi europeniînsemn@ a merge în Europa }i aaduce Europa acas@, prin performan-]ele proprii, a se comporta ca repre-zentan]i ai na]ionalit@]ilor sau etniilorc@rora le apar]in, dar în spirit euro-pean, exercitându-}i drepturile }iasumându-}i obliga]iile. Copiii }itinerii de azi vor fi adul]ii de mâine,viitorii muncitori, militari, oameni deafaceri, oameni de cultur@, cerce-t@tori, politicieni. Ei vor contribui,datorit@ calit@]ii instruirii }i educa]ieiîn spiritul valorilor europene, la inte-grarea efectiv@ a economiei ]@rii deorigine în economia european@, aculturii pe care o reprezint@ în cul-tura european@.

La educa]ia în spiritul valo-rilor europene }i al integr@rii euro-pene contribuie, în mod deosebit }iprin mijloace specifice, institu]iile decultur@ – teatrul, cinematograful,agen]iile de spectacole, galeriile deart@, editurile. Festivalurile, specta-colele, expozi]iile, târgurile de carteetc. sunt mesagere expresive }iconving@toare ale atitudinilor }iconvingerilor europene.

Mass-media, prin impactulputernic pe care îl au, influen]eaz@atitudinile proeuropene. Ajung la pu-blicul larg informa]ii cu privire laistoria }i perspectivele de dezvoltarea construc]iei europene, prevederilejuridice, standardele europene derestructurare economic@, oportunit@-]ile de acces în spa]iul european.Dezbaterile din talk show-uri suntpurt@toare de mesaje privind organi-zarea activit@]ii economice }i cultu-rale la standarde europene competi-tive. Emisiunile cu abord@ri multicul-turale }i interculturale sunt benefice

atitudinilor }i convingerilor proeu-ropene.

Internetul furnizeaz@ infor-ma]ii istorice }i actuale din spa]iuleconomic, politic }i cultural-euro-pean, din domeniile de activitate aleinstitu]iilor Uniunii Europene. Seofer@ informa]ii privind oportunit@]ide instruire }i educa]ie, oportunit@]ide formare }i perfec]ionare profe-sional@, de cercetare }tiin]ific@ }itehnic@, oferte pe pia]a muncii. Sefac cunoscute, de asemenea, moda-lit@]ile de acces la oferte, criteriile deselec]ie.

Performan]ele integr@rii înstructurile europene ale oric@rei ]@ri,}i ale României sunt posibile prinoameni cu competen]e }i atitudinicristalizate }i dezvoltate prin toatenivelurile de educa]ie: formal@, insti-tu]ional@, nonformal@, complementar@institu]iilor, informal@, prin institu]iide cultur@. De aceea gestionarea domeniuluieduca]iei }i înv@]@mântului de c@treresponsabilii politici, prin coerentepolitici culturale }i de înv@]@mânteste de importan]@ major@.

Politicile culturale au careper eviden]ierea }i valorificarea mo-delului multicultural european }iarticularea celui românesc, prin pro-pagarea valorilor culturii europene }ia valorilor culturii române}ti, prinaccesibilizarea accesului la valorileculturii }i civiliza]iei na]ionale, la va-lorile culturii }i civiliza]iei europene,în deplin respect cu cele neeuropene.

Politicile în domeniul înv@-]@mântului au ca scop prioritar con-struirea }i asumarea identit@]ii euro-pene, în consonan]@ }i în temeiulcelei na]ionale, dobândirea cet@]enieieuropene în temeiul celei na]ionale.Strategia vizeaz@:-Reformarea structurii sistemului deînv@]@mânt (tipurilor, profilurilor, spe-cializ@rilor) la standarde europene, nuprin copiere, ci prin adapt@ri creativeîn raport cu tradi]ia înv@]@mântuluiromânesc.-Adaptarea curriculumului (planurilor,programelor, manualelor) din per-

spectiva valorilor europene, aleUniunii Europene.-Preg@tirea }i perfec]ionarea person-alului didactic pentru realizarea acti-vit@]ii instructiv-educative la niveluricalitative europene.-Crearea climatului favorabil dezba-terii formale, nonformale }i informalea problemelor legate de integrareaeficient@ în familia ]@rilor UniuniiEuropene.-Asigurarea preg@tirii profesionaleini]iale }i continue în raport cu exi-gen]ele europene.

Având în vedere perspec-tivele de integrare european@ ale ]@riinoastre, politicile culturale }i din do-meniul înv@]@mântului trebuie s@creeze un context educativ în spiritulvalorilor europene }i al integr@riieuropene, s@ fac@ accesibile infor-ma]ii privind construc]ia european@ }ivalorile ei, astfel încât s@ oferer@spunsuri la întreb@ri fundamentale,s@ contribuie efectiv la formarea con-duitelor proeuropene. Le prezent@msuccint.Ce este Uniunea European@?

Uniunea European@ esteforma actual@ de evolu]ie a con-struc]iei comunitare în Europa, pebaza asocierii benevole a statelor încare acestea cedeaz@ o parte asuveranit@]ii lor, în favoarea unei pu-teri care s@ garanteze: libertatea,pacea, securitatea, dezvoltarea. Dinfamilia ]@rilor Uniunii Europene facparte, deocamdat@, 27 de ]@ri: Fran]a,Germania, Belgia, Italia, Luxemburg,Olanda, Danemarca, Irlanda, MareaBritanie, Grecia, Spania, Portugalia,Austria, Finlanda, Suedia, Cipru,Estonia, Letonia, Lituania, Malta,Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia,Ungaria, România, Bulgaria.

Uniunea European@ este oasocia]ie regional@, comparabil@ cualte asocia]ii regionale precum:Organiza]ia Statelor Americane /OSA, Acordul Nord American deLiber Schimb / NAFTA, Asocia]iaIntegr@rii Latino-Americane / ALADI,Asocia]ia Na]iunilor din Asia de Sud-Est / ASEAN, Liga Arab@, UniuneaAfrican@. (va urma)

Integrarea european@ – provocare pentru sistemul educa]ional românesc

Universitatea din Cambridge

BURS~ DEZVOLTAREVINERI 15 IUNIE 2007 7

În prima sesiune de tranzac]ionare as@pt@mânii în curs, activitateainvesti]ional@ consemnat@ în pia]aderivatelor, a stat din nou sub sem-nul unei atitudini prudente a investi-torilor care au încheiat 4178 con-tracte din 740 tranzac]ii, cu o valoarede 13,72 milioane de lei. Apropiereascaden]ei a determinat pe de-o parteo atitudine de expectativ@ din parteacelor care mizeaz@ în continuare peevolu]ii conforme a}tept@rilor lor }ipe de alta, una de marcare a profi-turilor din partea celor care nu maidoresc expunere la riscuri supli-mentare. Pe lâng@ cele dou@, inter-venit îns@ ]i activitatea speculatorilorintra-day, care men]in un oarecareritm al plasamentelor, oscila]iile zil-nice fiind, indiferent de direc]ia deevolu]ie, punctul central al ac]iuniloracestora. Din rela]ionarea celor treiatitudini, se poate creiona imagineade ansamblu a pie]ei. Raportat strictla evolu]ia pre]urilor, închiderea}edin]ei de luni a g@sit majoritateaderivatelor „pe verde”, pu]ine fiindabaterile de la traseul ascendent. Cade obicei, segmentul derivatelor peac]iuni a dominat tranzac]iile, remar-cându-se în special contracteleîncheiate cu prec@dere în pie]eleDESIF 2 }i DESIF 5. Domina]ia celordou@ active continu@, a}adar, prinpeste 2030 contracte DESIF 2 carereprezint@ peste 55 % din rulajulfutures }i prin cele 1627 contracteDESIF 5. Scaden]a de la finalul aces-tei luni s-a constituit ca punct deconvergen]@ al majorit@]ii tran-

zac]iilor. În pia]a derivatelor pe valutea fost tranzac]ionat raportul leu/eurocu scaden]a septembrie, monedaunic@ depreciindu-se cu 3,39 banipân@ la valoarea de 3,3011 lei.Lichiditatea a continuat s@ se plasezela un nivel redus }i în cea de-a douasesiune a s@pt@mânii. Au fost în-cheiate 3314 contracte futures }ioptions din 673 tranzac]ii, cu o va-loare de 9,55 milioane de lei, fiindconsemnat minimul de lichiditate dinluna curent@. Tranzac]iile au fostîncheiate pe fondul unei evolu]iimixte a cota]iilor, putându-se dinnou observa lipsa unei direc]ii clarecare s@ contureze oportunit@]i pentruinvestitori. În consecin]@, majoritateaacestora prefer@ atitudinea de expec-tativ@ prelungit@. De altfel, aceast@situa]ie este eviden]iat@ }i de men-]inerea num@rului de pozi]ii futures lanivel constant, ba chiar u}or înascensiune în raport cu ziua prece-dent@. „În ciuda volatilit@]ii destul dereduse, pia]a derivatelor nu a înre-gistrat o diminuare drastic@ a lichi-dit@]ii în raport cu ziua anterioar@.Neexistând, nici în prezent, o direc]iebine definit@ a cota]iilor SIF, specu-latorii încearc@ valorificarea micilordiferen]e de pre] din decursul uneizile. Totodat@, se observ@ o cre}teretreptat@ a interesului spre scaden]elemai îndep@rtate, în special cea dindecembrie. În ceea ce prive}tea}tept@rile pie]ei raportat la evolu]iaSIF pe sfâr}it de an s-a putut obser-va c@ nici unul din suporturile de 4lei/ac]iune la DESIF 5 respectiv 3.5lei/ac]iune la DESIF 2 , nu au fostsparte semnificativ” a declaratMirabela Coss, broker la SSIF BrokerCluj despre sesiunea de mar]i. Cu1616 contracte, DESIF 2 au fost celemai c@utate active suport. DESIF 5au secondat liderul cu un total de965 contracte. O apari]ie surprin-z@toare pe podium au fost DESNPcare au generat 389 contracte }i s-au plasat pe locul trei în ierarhiazilei. Pe segmentul valutelor euro afost tranzac]ionat pentru toate celetrei scaden]e din acest an }i s-adepreciat in corpore. La mijlocul s@pt@mânii, pe fondulcorec]iilor de pre] lichiditatea pie]ei

derivatelor s-a aflat în cre}tere. Aufost încheiate peste 7100 contractefutures }i options din 1038 tranzac]iiiar valoarea înregistrat@ a fost de23,4 milioane lei. Totalul contractelorrealizate s-a plasat, astfel, cu 114 %peste cel din }edin]a anterioar@. Înacest context a continuat s@ creasc@num@rul de pozi]ii futures deschisepentru scaden]ele septembrie }idecembrie, pentru care s-au consem-nat plusuri de 6,97 respectiv 4,68%concomitent cu sc@derea celui core-spunz@tor scaden]ei de la finalul luniicurente, care s-a diminuat cu 1170pozi]ii. Acest balans a f@cut ca laînchidere totalul pozi]iilor deschise s@se plaseze la 58.168, în echilibrucomparativ cu ziua de mar]i. Pe seg-mentul valutelor, raportul leu/euro afost tranzac]ionat pentru dou@ sca-den]e, iunie }i septembrie, cea dintoamn@ fiind mai lichid@ prin cele 59contracte atrase. Acestea reprezint@strategii speculative pe echivalentul a59.000 euro. Pentru termenul îndiscu]ie moneda unic@ s-a apreciatcu 1,5 bani }i a fost cotat@ la 3,315lei/ac]iune iar pentru finalul acesteiluni euro a fost cotat la 3,28 lei, înurcare cu 1,89 bani. Lichiditatea cea mai consistent@ afost generat@ din nou de segmentulSIF prin DESIF 2 }i DESIF 5. Celedou@ active suport continu@ periodicschimbul de locuri în ierarhia delichiditate, situa]ia care s-a pututobserva }i miercuri când a fost rân-dul DESIF 5 s@ ocupe primul loc cuun total de 3624 contracte. Pentruscaden]a în derulare, cea mai lichid@a DESIF 5 datorit@ celor 2795 con-tracte, pre]ul de închidere al acestorderivate a fost de 3,5201 lei/ac]iune,în sc@dere cu 3,18 bani. Mai accen-tuate au fost deprecierile pentru sca-den]a septembrie, DESIF 5 pierzând5,5 bani }i valorând 3,745 lei/titlu,respectiv decembrie termen în raportcu care DESIF 5 s-au diminuat cu 4bani }i au ajuns la 3,9601 lei/ac]iune.Doar pre]ul DESIF 5 martie 2008 aavut o evolu]ie diferit@, cota de 4,214lei/ac]iune fiind ob]inut@ în urma uneiaprecieri de 1,4 bani. DESIF 2 aufost preferate pentru aproape 3000contracte, pentru toate cele patru

scaden]e tranzac]ionate consemnân-du-se sc@deri de pre]. DESIF 2 iunieau sc@zut cu 2,05 bani }i au fostcotate la 3,1125 lei/ac]iune. Ultimeletranzac]ii cu DESIF 2 septembrie aufost realizate la un pre] de 3,2601lei/ac]iune care a consfin]it un minusde 5,39 bani. Pentru ultima scaden]@din an DESIF 2 au fost cotate la3,4995 lei/titlu, în sc@dere cu 4,05bani iar pentru prima scaden]@ din2008 a fost înregistrat@ cea maimare depreciere, DESIF 2 pierzând14 bani, pân@ la cota de 3,7lei/ac]iune. Cu 175 contracte DETLVau închis podiumul zilei. În ceea cele prive}te, scaden]a septembrie }i-aintrat deja în drepturi, fiind cea mailichid@, urmat@ de decembrie. Pentruaceste termene, pre]urile DETLV s-audepreciat cu 3,5 }i 1,75 bani }i auajuns la 81 respectiv 87,75bani/ac]iune.

Un nou tip de ordin de tranzac]ionare, disponibil

pe platforma ELTRANS

Începând cu 18 iunie, investitorii pepia]a de instrumente derivate de laSibiu au la dispozi]ie un nou tip deordin de tranzac]ionare conceput s@îi ajute în perfec]ionarea strategiilorinvesti]ionale. Acest nou ordin senume}te „trailing stop”. Ca principiu de func]ionare, el se

aseam@n@ cu ordinul clasic „stoplimit”, scopul utiliz@rii lui fiind acelade a marca un profit sau a limita opierdere pentru pozi]ii deschise deja^n pia]a futures. Aceasta înseamn@ c@}i ordinul „trailing stop” ac]ioneaz@pe baza a dou@ valori de pre]: acti-vare }i executare, el fiind afi}at înplatforma ELTRANS la pre]ul de exe-cutare în momentul în care pre]ulpie]ei atinge valoarea de activare.Deosebirea fa]@ de ordinul „stop”obi}nuit const@ în faptul c@ ordinul„trailing” are o component@ dinam-ic@, valorile de activare }i executaremi}cându-se odat@ cu trendul pie]ei.Avantajul determinant al acestui ordineste c@ permite acumularea }i con-servarea profitului, atâta timp câtpia]a se mi}c@ pe un trend favorabilinvestitorului. Un alt beneficiu majorpentru speculatori, oferit de acest tipde ordin este faptul c@ permite tran-zac]ionarea simultan@ pe mai multepie]e f@r@ a fi nevoie de urm@rireacontinu@ a fiec@reia în parte. Acest tip de ordin poate fi foarte utilatât investitorilor orienta]i c@tre spec-ula]iile „intra-day” permi]ând acesto-ra s@ tranzac]ioneze pe mai multepie]e în acelasi timp, dar }i celorcare urm@resc intrarea/ie}irea dinpia]@, cât mai apropiate de maximelesau minimele pie]ei.

Decebal N. Tod@ri]@ Purt@tor de cuvânt al BMFMS

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

urmare din pagina 1Privi]i câ]iva indicatori relevan]i -economisirea }i accesul la credite,cre}terea exploziv@ a vânz@rilor dema}ini }i febra imobiliar@ cu cons-truc]ii }i vânz@ri. Cifrele de cre}teresunt excep]ionale }i chiar dac@ nivelulini]ial de la care s-a plecat este unulmic, anii de cre}tere succesiv@ au scosîn eviden]@ faptul c@ România treceprintr-o perioad@ excep]ional@. În fond,ar fi anormal s@ fie altfel. Cifrelemacroeconomice dau primul semn c@ceva se întâmpl@. Suntem în anul optde cre}tere economic@ consecutiv@,suntem în anul }ase de sc@dere ainfla]iei, care a ajuns la cifre mici, sun-tem dup@ un an în care am intrat întop ten worldwide al investi]iilor str@inedirecte, între statele emergente.Suntem în al patrulea an de aprecierea monedei na]ionale în raport cuvalutele }i dincolo de contextul regio-nal favorabil leului, aceast@ înt@rire nue doar conjunctural@, este }i rezultatulunei economii tot mai bune. Mai bunenu înseamn@ neap@rat performant@, darcare evoluez@. Toate acestea în contex-

tul integr@rii politice }i economiceeuropene. Importante, mai mult decâtcifrele ca atare, sunt tendin]ele, }iacestea confirm@ evolu]ia ascendent@ aunei economii care trebuie s@ se evi-den]ieze }i asupra societ@]ii.

Paradoxul acestui an, ajuns„cel mai bun”, este c@, dac@ va deveniun reper, va consemna un e}ec. Dac@2007 va fi un an de vârf aceastaînseamn@ un e}ec politic, social }i eco-nomic de anvergur@. 2007 trebuie s@fie doar un an de trecere, nu un anreper în privin]a cifrelor care arat@ oeconomie în cre}tere. Toate aspecteleenumerate mai sus nu cresc de lasine, sau mai bine zis, nu mai potcre}te de la sine ca pân@ acum, ci estenevoie de decizii, strategii }i politicipentru a face din anul un curs un ande leg@tur@ }i nu un cap@t de drum.Toate faptele de mai sus depind pân@la urm@, de decizii. Creditarea cea detoate zilele depinde de cre}tereanivelului de trai. Excesiv@, f@r@ suportîn cre}terea economic@ duce doar latrai pe datorie }i atât. Vânzarea autof@r@ dezvoltare infrastructural@ se vaautobloca prin sufocare. Investi]iilestr@ine nu vor mai veni când instabili-

tatea politic@ va deveni regul@. Iarmoneda na]ional@ nu se va mai înt@ris@n@tos dac@ deficitele de cont vorcontinua doar s@ creasc@ într-oeconomie care import@ peste oricelimit@ iar productivitatea începe s@ deaînapoi. Toate aceste achizi]ii ale aces-tor ani se pot pierde printre degete penesim]ite, tot atât de nea}teptat cumau ap@rut. Dac@ guvernan]ii se r@t@cescîn proiecte, pierd }i finan]@rile pentruinfrastructur@ }i blocheaz@ o ]ar@întreag@ care vrea s@ se dezvolte. Cummâna de lucru ieftin@ nu mai e un atu,lipsa de investi]ii în educa]ie va dimi-nua tot mai mult p@tura celor care potbeneficia de venituri susbstan]iale într-o ]ar@, aceea}i, care abia acum a f@cutpasul spre o clas@ de mijloc. }i doarinvesti]iile în educa]ie pot consolidaaceste achizi]ii. Exemplele pot continua.În esen]@, ele transmit acela}i mesaj.Proiectele publice trebuie s@ ]in@ pasulcu anul 2007. Altfel spus, investi]iilepublice trebuie s@ aibe anverguraproiectelor private. Altfel, politicienii deazi nu vor putea s@rb@tori 2007 ca unan de vârf. Nu a}a va r@mâne ^n isto-rie, ci drept anul de început al unuie}ec de anvergur@.

Dan SUCIU

Cel mai bun an din istorie

În apropierea scaden]ei, starea de expectativ@ se men]inePE PIA[A DERIVATELOR,

Data exact@ a inaugur@rii sistemului nua fost ^nc@ stabilit@. Aceasta poate fi 1august sau 15 august, potrivit Comisieide Supraveghere a Sistemului de PensiiPrivate (CSSPP). Salaria]ii vor avea ladispozi]ie patru luni pentru a alege unfond privat de pensii. Cei indeci}i vor fialoca]i aleatoriu de c@tre Casa Na]ional@de Pensii, la un fond autorizat. Potrivitestim@rilor, ^n jur de 2,5 milioane derom$ni vor cotiza, de anul viitor, la sis-temul de pensii private obligatorii. Astfel,salaria]ii vor cotiza pentru dou@ fonduridiferite: unul de stat (pilonul I), unul pri-vat obligatoriu (pilonul II) }i, op]ional(pilonul III), pentru un al treilea fond fac-ultativ. Datele Institutului Na]ional deStatistic@ arat@ ca 5,1 milioane de per-soane ^ntre 20 }i 35 de ani vor fi obli-gate s@ contribuie la pensiile privateobligatorii. Circa 2,9 milioane de per-soane ̂ntre 35 }i 45 de ani pot contribuiop]ional la pillonul II. De asemenea, 1,5

milioane de rom$ni ̂ntre 45 }i 50 de anipot contribui op]ional la pensiile privatefacultative.

Pilonul II

Contribu]iile la pilonul II vor fi colectatedin ianuarie 2008. Potrivit MinisteruluiMuncii, ̂n 2008, pilonul II de pensii pri-vate obligatorii va avea 2,345 milioaneparticipan]i, iar ^n 2011 num@rul parti-cipan]ilor la pilonul II va urca la 3,4 mi-lioane participan]i. Contribu]iile vor urcade la 510 milioane lei, ̂ n 2008, la 2,32miliarde lei ^n 2011. %n primul an defunc]ionare a pilonului II al sistemuluide pensii, c@tre fonduri de pensii admi-nistrate privat vor fi transferate 2% dincontribu]ia la asigur@rile sociale de stat.Aceast@ contribu]ie urmeaz@ s@ fie majo-rat@ cu 0,5% pe an, p$n@ la 6%, ̂n inter-val de opt ani.

Pilonul III

La pensiile facultative (pilonul III) potcontribui persoanele care au maxim 52,2ani. Sistemul pensiilor facultative saupilonul III de pensii va fi finan]at dincontribu]iile suplimentare }i op]ionale alecelor care ob]in venituri din salarii }iasimilate salariilor. O persoan@ poatecontribui la sistemul de pensii faculta-tive cu cel mult 15% din venitul brut}i poate beneficia de pensie c$nd^mpline}te 60 de ani. Contribu]iile ^nacest sistem sunt deductibile fiscal ^nlimita a 200 euro pentru angajator }i200 euro pentru angajat.

Ce nivel vor avea pensiile

Potrivit unor calcule ale operatorilor dinpia]@, o contribu]ie lunar@ de 20 euro peo perioad@ de 25 ani, ^n acest sistem,va aduce o pensie de 140 euro lunar,pe timp de 15 ani, ^n cazul fondurilorde pensii facultative. Estim@rile au vizat

un randament mediu anual de 7%, ^neuro. Astfel, contribu]ia total@ la sf$r]itulperioadei de 25 ani de cotizare ar^nsuma 6.000 euro, iar cu fructificareacapitalului prin investi]ii va ajunge la25.000 euro, ceea ce ar putea conducela o pensie lunar@ de 140 euro, pe timpde 15 ani. Potrivit companiei AVIVA, un fond ^ncare s-a contribuit pentru 30 de ani estecu 40% mai mare dec$t unul ̂n care s-a contribuit pentru 25 de ani. De aseme-nea, este cu 100% mai mare dec$t unul^n care s-a contribuit pentru 20 de ani.

Societ@]ile, reticente fa]@ de pilonul III

Primele contribu]ii la pilonul III vor puteafi pl@tite ^ncep$nd cu luna mai, p$n@ lasf$r}itul anului fiind estimat un num@rde 200.000 de participan]i. CSSPP credec@ ^ntr-o prim@ etap@, angajatorii nu sevor ^nghesui la fondurile de pensii fac-

ultative, chiar dac@ prin Codul Fiscal seprevede o deductibilitate de 200 de europe an de salariat. %ntr-o prim@ etap@,doar 10-15% dintre angajatori vor recurgela acest stimulent pentru angajatori. Dar^n doi ani este posibil s@ se ajung@ laun nivel de 50-60%. Pre}edinteleCSSPP, Mircea Oancea, consider@ c@ la^nceput marile companii vor introduceaceste beneficii ^n pachetele salariale.

Societ@]i autorizate

Comisia de Supraveghere a Sistemuluide Pensii Private se afl@ ^n plin procesde avizare ^n sistemul pensiilor admi-nistrate privat obligatorii sau facultative.Mai multe companii }i-au manifestatinteresul de a intra pe pilonii II }i IIIde pensii private. CSSPP estimeaz@ c@p$n@ la sf$r}itul acestui an vor fi auto-rizate }apte-opt administratori de pensiifacultative (pilonul III). P$n@ acum auprimit acordul ING Asigur@ri de Via]@}i Aviva Asigur@ri de Via]@ ca adminis-tratori ai fondurilor de pensii facultative.Consiliul Comisiei de Supraveghere aSistemului de Pensii Private (CSSPP) amai autorizat Allianz Tiriac Societate deAdministrare a Fondurilor de PensiiFacultative }i B.C.R. Asigur@ri de Via]@,ca administratori de fonduri de pensiifacultative. Compania de asigurari devia]@ a grupului ING a depus zilele tre-cute documenta]ia }i pentru pilonul II depensii. {i compania de asigur@riInteramerican Rom$nia a anun]at c@ vaintra pe pilonii II }i III de pensii admin-istrate privat obligatorii sau facultative.O alt@ inten]ie a fost manifestat@ dedivizia de asigur@ri a OTP Bank care vreas@ administreze pensii private facultative.

(va urma)

PENSII PRIVATE VINERI 15 IUNIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Reformarea sistemului de pensii ^n Rom$nia a intrat pe ultima sut@ de metri. Din luna august,salaria]ii sub 35 de ani, care sunt obliga]i s@ intre ^n sistem, }i cei ^ntre 35 }i 45 de ani, care opot face op]ional, vor putea deja s@ adere la un fond de pensii obligatorii administrate privat.Salaria]ii vor avea la dispozi]ie patru luni pentru a alege un fond privat de pensii, scrieEurActiv.ro.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Ce trebuie s@ }ti]i despre fondurile private de pensii

Dantel@rie ^n piatr@ - Alexandria (Egipt)

Ileana ILIE