manual calificare fierar-betonist

Tehnologia meseriei - 1

CUPRINS

Tehnologia meseriei

1. Introducere general� în meseria de � erar betonist ................................. 12. Studiu materialelor de construc�ii ......................................................... 83. Tehnologia lucrarilor de armare a elementelor de construc�ii din beton armat .................................................................. 31

Desen tehnic

A. Reprezentarea elementelor unei construc�ii în desenul tehnic........... 143B. Explicarea detaliilor din desenele de execu�ie ................................... 160C. Reprezentarea elementelor de construc�ii din lemn ........................... 165D. Reprezentarea elementelor asamblate ............................................... 168E. Reprezentarea îmbin�rii pieselor din lemn ........................................ 170F. Reprezentarea elementelor de construc�ii din lemn ........................... 171G. Reprezentarea elementelor de construc�ii din beton armat ................ 174H. Desenarea planurilor .......................................................................... 177I. Desenarea sec�iunilor ......................................................................... 183J. Desenarea fa�adelor ........................................................................... 185K. Planuri de cofraj ................................................................................ 187

Matematica aplicat� 1. Opera�ii cu numere întregi �i ra�ionale .............................................. 1912, Raport, procent .................................................................................. 2013. Unit��i de m�sur� ............................................................................... 2034. Geometrie plan� ................................................................................. 2065. Geometrie în spa�iu ............................................................................ 224

Organizarea �i legisla�ia muncii 1. Cunoa�terea locului �i rolului construc�iilor în cadrul economiei de pia�� ............................................................................. 237 2. Cunoa�terea modului de organizare �i func�ionare a unei societ��i de construc�ii – ROF Societate ............................................ 2413. Cunoa�terea elementelor componente �i a factorilor care in� uen�eaz� procesul de produc�ie ............................................ 2524. Cunoa�terea structurii organizatorice a unui �antier .......................... 268

Fierar Beton_1_A5_tehnolog meseriei.indd 1 2/17/2011 3:37:42 PM

2 - Tehnologia meseriei

5. Cunoa�terea no�iunilor privind normele de munc� aplicate în unit��ile de construc�ii ...................................................... 270

S�n�tatea �i securitatea muncii

I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de � erar betonist montator prefabricate .................... 281 II. Instruc�iuni privind activitatea de securitatea �i s�n�tatea muncii în �antierele de construc�ii – montaj în activitatea � erarului betonist ... 282III. Cunoa�terea modului de func�ionare a utilajelor, �i instala�iilor. Ma�ini �i utilaje pentru lucr�ri de construc�ii utilizate la formarea arm�turilor ...................................................................... 292

Modul de desf��urare a activit��ii de liber intreprinz�tor

1. Care sunt formalit��ile necesare în� in��rii unei � rme ....................... 3152. Planul de afaceri ................................................................................ 3223. Bilan�ul, Contul de pro� t �i de pierderi �i Fluxul de numerar .......... 344

Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

1. Economia de Pia�� ............................................................................. 3552. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ................................ 3593. Scrisoarea de inten�ie ......................................................................... 3754. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................... 377



CURS DE CALIFICARE / RECALIFICAREÎN MESERIA DE

“FIERAR BETONIST,MONTATOR PREFABRICATE”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINATEHNOLOGIA MESERIEI



Cap. 1. INTRODUCERE GENERALA IN MESERIA DEFIERAR BETONIST

1.1. Particularitatile activitatii de constructii-montaj

Constructiile reprezinta una din activitatile de baza ale omului. Dezvoltarea constructiilor este strans legata de satisfacerea necesitatilor fundamentale ale omului, si este strans legata de dezvoltarea stiintei, tehnicii si civilizatiei. Acestea au pus la dispozitia omului noi materiale, cu caracteristici superioare, noi tehnologii de uzinare, noi utilaje, noi tehnologii de montaj care au permis sa se ajunga la mecanizarea lucrarilor de constructii si chiar la automatizarea anumitor operatii. Cunoasterea calitatii otelurilor de constructii si a modului de veri� care a acestora este o cerinta de baza pentru un bun � erar betonist.

1.2 Rolul � erarului betonist in executarea lucrarilor de constructii montaj Fierarul betonist este muncitorul din constructii-montaj a carui activitate se compune din: indreptarea barelor (daca este cazul), fasonarea armaturilor din otel-beton, montarea armaturilor din otel-beton in lucrare. In principal, � erarul betonist are de efectuat urmatoarele activitati:

- citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru executia lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie;

- efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de materiale pentru executia lucrarilor de armare;

- masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor unde trebuiesc montate armaturile (colaboreaza cu celelalte echipe: dulgheri, betonisti, etc.);

- organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii activitatii echipei de � erari-betonisti;

- veri� ca calitatea lucrarilor efectuate in conformitate cu proiectele de executie si normativele in vigoare, remediaza defectiunile aparute astfel incat lucrarile executate sa corespunda cu proiectul de executie si cu normativele in vigoare.

- executa transportul si depozitarea otelului beton; pregatirea otelului beton inainte de debitare (intinderea otelului beton); debitarea otelului beton la dimensiunile necesare (conform proiect); fasonarea elementelor de otelului beton pe marci speci� c � ecarui element de constructie; montarea otelului beton in armocarcase (daca este cazul); montarea otelului beton in lucrare (conform proiect); innadirea otelului beton;



1.3. De� nirea si clasi� carea constructiilor Criteriile de clasi� care se refera la gruparea constructiilor pe categorii de constructii. Constructiile se pot clasi� ca:

a) Din punct de vedere al destinatiilor:- locuinte de diferite tipuri si destinatii- cladiri social-culturale- cladiri administrative si comerciale- constructii industriale- constructii agrozootehnice- lucrari pentru industria transportului- lucrari de arta: lucrari de mari proportii care se refera la completarea

cailor de comunicatii, pentru traversarea raurilor, zonelor denivelate, consolidarea fundatiilor cailor de comunicatii si a zonelor aferente, (poduri, podete, viaducte-poduri, tuneluri, ziduri de sprijin, pereuri etc.).

- lucrari hidrotehnice si hidroameliorative- lucrari pentru alimentari cu apa-canalizari- constructii speciale: forti� catii, lucrari militare, stâlpi de energie elec-

trica, platforme marine, lucrari subterane, cosuri de fum, fundatii de masini, etc.

b) Din punct de vedere al materialelor si al modului de executie si alcatuire:

- constructii cu structura de beton armat- constructii cu pereti portanti- constructii cu structura de lemn- constructii metalice- constructii mixte – acele constructii care au elemente de rezistenta si de

inchidere realizate din materiale diferite

1.4. Elemente componente ale constructiilor civile si industriale: fundatii, pereti, stalpi, grinzi, plansee, acoperisuri, scari, cosuri, canale de fum si ventilatie, bolti, arce, etc.

Constructiile se pot desfasura pe orizontala (constructii parter) sau pe verticala (constructii pe mai multe etaje). Constructiile trebuie sa asigure preluarea sarcinilor din greutatea proprie, sarcinilor functionale sau utile, sarcinilor din actiuni climatice, actiunea apei, sarcini extraordinare (uragane, cutremure, etc.).

Partile constructiilor:a) Fundatii si subsoluri: asigura transmiterea sarcinilor constructiei la

teren, stabilitatea la rasturnare a constructiilor, protectia contra in� l-



tratiei apelor subterane si de suprafata, etc. Fundatiile pot � monolite sau prefabricate. Se executa din beton, beton armat, piloti etc.;

b) Scheletul de rezistenta si elementele de inchidere (pereti exteriori si interiori);

c) Planseele cladirilor;d) Acoperisul constructiilor;e) Scarile si mijloacele de transport;

Lucrari de completare, protectie si � nisaj Aceste lucrari asigura functionalitatea constructiei prin realizarea pardoselilor, timplariei, izolarii termice si hidrofuge si pentru imbunatatirea aspectului estetic si de confort:

- pardoselile;- tamplaria;- tencuieli si placaje;- zugraveli si vopsitorii;- invelitoarea;- izolatii termice, fonice si hidrofuge.

Elemente de constructii Termenul de element de constructie se refera la o parte a constructiei sau la o parte componenta a partilor de constructii. Tipurile principale de elemente de constructii sunt:

- elemente de fundatii: - pentru constructii de zidarie; - pentru structuri de beton armat;- elemente pentru pereti;- elemente pentru planseu;- elemente de acoperis;- elemente prefabricate (stalpi, grinzi, plansee, scari, canale de fum si

ventilatie). Instalatii pentru cladiri:

- alimentari cu apa- canalizare- electricitate- incalzire- ventilatie- antipoluante- crematoriu



1.5. Vocabular TERMINOLOGIE CURENT� FOLOSIT� ÎN CONSTRUC�II NOTA�II, SIMBOLURI, UNIT��I DE M�SUR� In construc�ii ca �i în alte ramuri ale tehnicii s-au standardizat no�iunile �i nota�iile folosite pentru ca to�i inginerii, tehnicienii maistri �i muncitorii s� foloseasc� acela�i limbaj. 1. No�iuni de arii �i volume Aceste no�iuni sunt de� nite în STAS 4908/72. Aria construc�iilor Ac este suprafa�a sec�iunii transversale a cl� dirii delimitat� de conturul exterior, m�surat� deasupra soclului. Aria catului (nivelului) Ac se m�soar� la nivelul ferestrelor sau la 1 m de la pardosea cuprinzând balcoanele, logiile, porticele de circu la�ie, coridoarele exterioare, sc�rile de acces între caturi etc. Aria de locuit Aloc este suma suprafe�elor sec�iunilor orizontale ale tuturor înc�perilor care servesc pentru locuit sau care sunt prev� zute pentru aceast� destina�ie (ea nu se confund� cu aria locativ�), m�surat� între fe�ele interioare ale zidurilor. Aria desf��urat� Ad este suma ariilor tuturor caturilor. Volumul catului Vc este volumul ob�inut prin produsul dintre aria catului Ac din care se scad balcoanele �i ariile deschise m�surate între fe�ele superioare ale pardoselii �i fa�a interioar� a tavanului. 2. Unit��i de m�sura uzuale folosite în construc�ii conform standardelor 1 Unit��i de m�sur�

Nr. crt. M�rimea Uitatea

�i simbolulSimbolul multiplilor

�i submultiplilorzecimale

Unit��i tolerate care pot �

folositeObserva�ii

1 Lungime l Metru (m)

km (kilometru) hm (hectometru)m (metru)dm (decimetru) cm(centimetru) mm(milimetru) µ (micron)

2 Arie A sau S Metru p�trat[m2]

km2

dm2

cm2

mm2

Hectar [ha] =104m2 Ar [a] = 102m2

3 Volum V Metru cub [m3]

dm3

cm3

mm3

Hectolitru [Hl] Litru [1] Centilitru [cl] Mililitru [mml]

4 Unghi plan Radian [rad]Unghi drept grad sexagezimal (...o)grad centezimal (....c)



Nr. crt. M�rimea Unitatea

�i simbolulSimbolul multiplilor �i

submultiplilorzecimale

Unit��i toleratecare pot �

folositeObserva�ii

5 Vitez� v Metru pe se-cund� [m/s] km/s

6 Masa m Kilogram [kg]Mg (megagram) g (gram) mg (mlligram)

Ton� [t] = 103 kg.

M este fac-tor de mul-tiplicare egal cu 1 000 000

7Densitate (mas� volumic�) �

Kilogram pe metru cub [kg/

m3]

Mg/m3

kg/dm3

g/cm3

Ton� pe metru cub [t/m3]

Kilogram pe litru [kg/l] Gram pe mililitru [g/ml]

8 For�� F Newton [N]MN (meganewton)KN (kilonewton daN (deca-newton)N

Ton� fort� [tf] 9 806,50N

9 Presiune pNewton pe

metru p�trat) [N/m2]

daN/mm2

daN/cm2

N/cm2

KN/m2

kgf/cm2;

kgf/m29,80N/cm2 9,80N/m2

3. Ordinul de m�rime exprimat prin pre� xe: M (mega) = 106 Da (deca) 101 m (mili) = 10-3

K (kilo) = 103 d (deci) = 10-1 µ (micro) = 10-6

h (hecto) = 102 c (centi) = 10-2 n (nano) = 10-9

5. Litere grece�ti utilizate:A � alfa E � epsilon I i Iota N niuB beta Z � zeta K k capa � pi� gamma H � eta � � lambda P � ro� � delta �� teta M µ miu � � sigma Ø � �

4. Semne matematice: + plus (se adun� cu) > mai mare decât - minus (mai pu�in cu) � in� nit

x inmul�it cu � valoare absolut�: împ�r�it cu � suma de= egal cu

II paralel� diferit de � perpendicular pea identic egal cu~ asemenea cu< mai mic decâtAB segment de dreapta AB� mai mic sau egal cu AB arc de cerc



6. Notiuni de tolerante In planurile de executie se prevad cote precise pentru � ecare element de constructie si pentru constructia in ansamblu. Deoarece nu se poate executa o constructie fara sa apara si abateri de la dimensiuni, aceste abateri se limiteaza la valori inscrise in norme si se numesc toleranta. Tolerantele se inscriu pe desenele de executie prin simboluri conform STAS-urilor in vigoare sau prin valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate. In constructii sunt multe elemente spatiale si plane executate pe santier. Executarea lor trebuie sa se incadreze in anumite limite, conform STAS 7009-70. Cele mai importante tipuri de tolerante folosite in constructii sunt: Toleran�ele dimensionale pe planuri �i înscrierea conform indica�iilor. La execu�ie se veri� c� dimensiunea efectiv� executat� g�sit� prin m�surare care trebuie s� � e între limitele admisibile tre cute în proiect. Toleran�ele de ajustaj care sunt cele admise la asamblarea a dou� elemente destinate a � îmbinate (asamblate) unul în altul. In aceast� categorie intr� acoperirile cu beton ale arm�turii, pozi�io narea lor în cofraj, îmbinarea prefabricatelor, îmbin�rile elementelor metalice etc. Toleran�ele de forma: toleran�a de exactitate a unui pro� l, exac titatea unei suprafa�e (grosimea �i geometria), rectilinitatea, planeitatea (distan�a dintre dou� planuri paralele în care este cuprins� suprafa�a considerat�), paralelism, înclinare, perpendicularitatea etc.) Toleran�ele de pozi�ie: pozi�ia unui punct, linie, coaxialitate, simetrie, alinieri, pozi�ia a dou� suprafe�e (pozi�ia marginilor cofrajului, rândurilor de arm�turi etc). Toleran�ele de asamblare care cuprind distan�ele dintre ele mente (rosturi), axele de pozi�ii etc.

7. Terminologie folosit� la încerc�rile materialelor de construc�ii Materialele de construc�ii (metal, beton, lemn etc.) încercate pe epruvete trebuie s� aib� anumite caracteristici de rezisten�� conform STAS-urilor in vigoare �i anume: Rezisten�a — efort unitar — la întindere (Rt = kgf/mm2) care reprezint� for�a exprimat� în kilogram for�� la care rezist� o sec�i une de un centimetru p�trat din materialul respectiv supus� la întin dere. Rezisten�a — efort unitar — la compresiune (Rc = kgf/mm2) care reprezint� for�a exprimat� în kilogram for�� la care rezist� o sec�iune de un centimetru p�trat din materialul respectiv (obi�nuit betonul) supus la compresiune (se poate exprima �i în N/mm2). Modulul de elasticitate (E = kgf/mm2) care arat� cum variaz� rezisten�ele de întindere �i compresiune (eforturi unitare) în raport cu alungirea corespunz�toare a materialului.



Alungirea (A = ...%) este alungirea unit��ilor de lungime din epruvet�, exprimat� în procente supuse la întindere sau compresi une. Rezisten�a la rupere (Rm = kgf/mm2) este efortul unitar ultim �i se determin� atât pentru întindere, cât �i pentru compresiune prin raportul dintre for�a maxim� suportat� de epruvet� �i aria sec�i unii Rm ^F^-.A. Limita de curgere (Re = kgf/cm2) este efortul unitar de întin dere sau compresiune la care curge materialul (când pentru prima oar� în timpul încer-c�rii materialul continu� sa se deformeze f�r� s� creasc� for�a). Se mai noteaz� �i cu R^ când materialul nu are limite de curgere vizibil� la aparatele de încercat �i în consecin�� se m�soar� o anumit� deforma�ie permanent� (0,2%). Diagrama încerc�rii la întindere (denumit� �i trac�iune) este reprezentarea gra� c� a cre�terii rezisten�ei la încercare (înc�rcare) în raport cu alungirea. Varia�ia se reprezint� printr-o curb� (o linie dreapt� în zona elastic�).

Fig.1. Diagrame efort-deforma�ie (alungire speci� c�) a o�elului OB 37 si PC 52 sau PC 60.

8. Planuri (desene) folosite in constructii Proiectele pentru lucrarile de constructie se executa (se transpun) de catre proiectanti pe hârtie (partea scrisa) si pe planse (partea desenata). Plansele desenate se numesc “plan”-uri si se executa pe coli de hârtie speciala care sunt apoi multiplicate in mai multe exemplare care sunt impartite la cei interesati (bene� ciar, banca de investitie, diriginte de santier, constructor: birou tehnic, santier, lot, echipa de lucru). Formatele planurilor si a copiilor acestora (care ajung si pe santier) se executa pe hârtie speciala, care are dimensiuni bine de� nite, conform STAS 1-76, in care se indica pentru un anumit format simbolul „A1, A2, A3, A4, A5”, dimensiunile in milimetri; suprafata in m2, dimensiunile chenarului, distanta intre chenar si margini, precum si latimea � siei de indosariere. Dimensiunea formatului de baza este urmatoarea: A4 - 210 mm x 297 mm. Celelalte formate au ca dimensiuni multipli sau submultipli formatului de baza. In functie de continut, planurile se clasi� ca astfel: 1. Plan de situatie -reprezinta proiectia pe teren (vazut de sus) a conturului exterior a constructiei, caile de acces, orientarea cladirilor fata de punctele



cardinale, limitele terenului pe care se executa, vecinatatile, etc. Acest plan este o harta care arata pozitia constructiilor care se executa. 2. Plan de ansamblu -cuprind o parte mai restransa a obiectelor de constructie care urmeaza a se executa si contin elementele pentru trasarea limitelor constructiei; Planurile unei cladiri � gurate pe un plan de situatie sunt alcatuite din: 1. Planul constructiei la diferite niveluri -se refera la planul parterului si planurile etajelor pentru a se reprezenta sectionarea constructiei cu un plan orizontal, cotindu-se toate elementele (grosimea peretilor, dimensiunea camerelor, golurile ferestrelor si usilor); 2. Sectiunile constructiilor - prin planuri verticale in lungul sau transversal constructiei contin toate cotele elementelor (grosimea peretilor, inaltimea camerelor, grosimea planseelor, dimensiunile golurilor prevazute in sectiunea respectiva etc.); 3. Planurile fundatiei - reprezinta contururile fundatiei asa cum rezulta dintr-o sectiune prin fundatie; 4. Planurile de cofraj - se execupa pentru elementele de beton armat turnate pe santier; 5. Planurile de armare - reprezinta planurile dupa care se executa montarea armaturii in lucrare; 6. Detaliile de armare - reprezinta detalii cum se fasoneaza si se monteaza armatura in lucrare; 7. Planurile instalatiei de apa, canal, electrice si incalzire, ventilatie etc. se intocmesc de regula dupa reguli de desen speci� ce, ele contin traseul conductelor si pozitia corpurilor de incalzit si iluminat, intrerupatoarelor etc.; Alte planuri contin si vederea in spatiu a constructiei, perspective ale constructiei, pentru a se avea o imagine reala a constructiei.

Cap. 2. STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

2.1. Proprietati generale ale materialelor

Cerin�ele o�elurilor pentru beton armat Un o�el pentru a � utilizat ca arm�tur� trebuie s� îndeplineasc� obligatoriu câteva calit��i: 1) O limit� de curgere � zic� sau conven�ional� garantat� reprezentând ca valoare maximum 85% din rezisten�a de rupere; 2) O geometrie a suprafe�ei arm�turii (pro� l periodic realizat direct din laminare), care s� asigure o bun� aderen�� cu betonul, evitând concentratorii de eforturi unitare �i având condi�ii bune pentru înn�direa prin sudare;



3) O plasticitate su� cient� caracterizat� printr-o m�rime a alungirii la rupere mai mare. Plas ticitatea asigur� de asemenea t�ierea u�oar� la lungime prin mijloa ce mecanice curente (stan�e, foarfeci, etc.); 4) O tenacitate bun�, caracterizat� prin rezisten�a la îndoire la rece pe dornurile standardizate care permit pe lâng� o îndreptare u�oar� (f�r� a � supus la eforturi care s� schimbe structura o�elului) �i o fasonabilitate u�oar� prin tehnologiile introduse în prezent pe �antiere (îndreptare manual� sau îndreptare la ma�ini cu viteze mari de lucru care permit mecanizarea lucr�rilor); 5) O bun� sudabilitate care s� asigure sudarea barelor de o�el-beton, atât prin sudarea prin presiune (prin puncte �i cap la cap), cât �i la sudarea prin topire (obi�nuit cu arc electric) pentru înn�dirile efectuate, pe �antier la construc�iile mono lite �i prefabricate, chiar �i în cazul unor temperaturi mai sc�zute (t = 5°C). Betonul de asemenea trebuie s� aib� caracteristici de rezisten�� i plasticitate bune. Procentul de armare � se calculeaz� cu formula:

Af = aria sec�iunii arm�turii, în cm2; Ab = aria sec�iunii de beton, în cm2; In mod obi�nuit procentele de armare variaz� de la 0,2 pân� la 2,5%. Dac� cunoa�tem procentul de armare se poate determina arm� tura sau invers, la o arm�tur� dat� se poate determina procentul de armare.

O�ELURI PENTRU CONSTRUC�IILE DIN BETON ARMAT

Tendin�a actual� este de a se utiliza o�eluri cu caracteristici de rezisten�� cât mai înalte pentru a se face economie de o�el. Deoarece este cunoscut c� utilizînd un o�el cu limita de curgere de 4 000 kgf/cm2 în loc de un o�el cu limita de curgere de 2 000 kgf/cm2 se poate folosi teoretic pân� la jum�tate din cantitatea de o�el.

Tipuri de o�eluri din beton armat Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaz�:

1) Oteluri-beton laminat la cald cu pro� l neted sau pro� l periodic (STAS 438/1-79);

2) Sârma tras� pentru beton armat cu suprafa�a neted� sau cu suprafa�a pro� lat� (STAS 438/2-74);

3) Sârma moale de legat (STAS 889-76);4) Bi-o�elul (conform normei interne de întreprindere N.I. nr. 1979/4.

II.1973 a C.P.M.B. — Centrala de Construc�ii Montaj -Bucure�ti);5) Plase sudate uzinate pentru beton armat (conform catalogului de plase

sudate pentru armarea betonului).



Domeniile de utilizare a o�elurilor pentru beton armat Prin domenii de utilizare se în�elege destina�ia arm�turilor în func�ie de tipul elementului de armare �i de rolul arm�turii în element. Simbolurile folosite pentru m�rci sunt urm�toarele:

OB înseamn�: o�el (O) — beton (B).PC înseamn�: o�el pro� l periodic (P) laminat la cald (C),STNB înseamn�: sârma (S), tras� (T), neted� (N) pentru beton (B).8TPB înseamn�: sârma(S), tras� (T), pro� lat� (P) pentru beton(B).STB înseamn�: sârma (S), tras� (T), recoapt� (B) care devine moale prin

înc�lzire (recoacere).Bi-o�elul (sau Bi—) înseamn� o�el-beton realizat din dou� sârme care se

sudeaz� sub forma de sc�ri��.La plase sudate simbolurile au urm�toarea semni� ca�ie (conform

catalogului I.G.S.C. + M.I.M.):G = plase sudate tipizate „de uz general”,L = plase sudate tipizate „de list�”;N = plase sudate „normalizate” ;Q = plase sudate cu ochiuri p�trate;R = plase sudate cu ochiuri dreptunghiulare.Cifrele care înso�esc simbolurile reprezint�:1) La o�elurile-beton laminate la cald rezisten�a de rupere, în kgf/mm2.2) La bi-o�el diametrul barei, în zecimi de milimetru.3) La plase sudate aria sec�iunii barelor longitudinale, în mm2/m.

Exemplele de notare se vor indica pe tipuri de o�eluri.

O�eluri-beton laminate la cald Livrarea o�elurilor-beton laminate la cald este reglementata prin STAS 438/1-79 O�el-beton laminat la cald. In tabelul urmator s-au indicat domeniile de utilizare. Se constat� c� sunt dou� categorii de o�eluri; 1) O�eluri la care nu se garanteaz� caracteristicile mecanice �i anume o�elul OB 00 �i care se admite laminarea lui în bare numai pân� la 12 mm, � ind destinat arm�turilor constructive care se precizeaz� prin proiect. 2) O�eluri la care se garanteaz� caracteristicile mecanice �i anume o�elul OB 37 ; PC 52, PC 60, PC 90 care sunt destinate arm�turilor la rezisten�� (cu excep�ia o�elului PC 90) care se folosesc �i ca arm�tur� pretensionat� pentru armarea anumitor elemente din beton precomprimat. Notarea o�elurilor pe planuri se face prin indicarea produsului, diametrul notat cu simbolul Ø tipul de o�el-beton conform tabelu lui II. 1 �i explica�iilor �i num�rului standardului. Astfel: O�el-beton Ø 16OB37 — STAS 438/1-79; o�el-beton Ø 20PC52-STAS 438/1-79.



Din punct de vedere al compozi�iei chimice, o�elurile-beton se clasi� c� în:• oteluri-carbon obi�nuit: OB 37;• oteluri slab aliate: PC 52; PC 60; PC 90.

O�elurile-carbon obi�nuite sunt o�eluri moi u�or fasonabile, cu o bun� sudabilitate care au un con�inut redus de carbon �i nu au ele mente de aliere. O�elurile slab aliate sunt o�eluri semidure, cu grad de fasonabilitate mediu, sudabil cu anumi�i electrozi �i in limitele anumitor para metri; sunt slab aliate cu mangan �i siliciu care le confer� o rezisten�� mai ridicat�, dar �i o plasticitate mai redus� având o alungire la rupere mai mic�. Caracteristicile mecanice ale o�elurilor laminate la cald, livrate conform STAS 438/1-79 încercarea la trac�iune pentru determinarea caracteristicilor meca nice, se efectueaz� pe epruvete de � 500 mm, t�iate din bare sau din colaci. Aspectul diagramei rezisten�a R — alungirea speci� c� � sau deforma�ie este ar�tat în � g.1, din care se constat� c� fa�� de o�elul OB 37 care are o limit� de curgere marcat� printr-un palier de curgere si o alungire la rupere mare, o�elurile tip PC au numai limita de curgere conven�ional� Rp0,2 �i alungiri la rupere cu atât mai mici, cu cât rezis ten�ele de rupere sunt mai ridicate. Din analiza tabelului cu caracteristici mecanice se constat� c� limita de curgere �i alungirea la rupere variaz� pe grupe de diametre.

O�eluri-beton pentru beton armatTipul

de o�el (marca)

Modul de elaborare Pro� lul Prescrip�ia dup�

care se livreaz�Sortimentul (diametre)

Domeniul de utilizare

OB 00 Laminat la cald Neted STAS 438/1-79 12 mm

Elemente de construc�ie secundare

OB 37Neted 6-40 mm

Elemente de rezisten�� din beton armat

6—40 mm

PC 52 Pro� l periodic

PC 60 6—40 mm

PC 90 10-28 mm Beton precomprimat

STNB Sârm� tras� (tare) Neted� STAS 438/2-79 3—10 mm Pentru etrieri, plase

�i carca se sudate

STPB Pro� lat� 3—10 mm

Bi-o�elul Sin� sudat� cu sc�ri�� Constant N.I.I nr. 1979/4.

II.1973 Bl-31 BI-69 Armare de silo zuri �i alte ele mente

Plase sudate

Sârme nete-de sudate in plase

Plase sudate Catalog I.G.S.C.+M.I.M.

3-10 m plase tip G,L, N, Q. R

Elemente plane monolite �i prefabricate



Caracteristicile mecanice ale o�elurilor beton

Tipulo�elul beton

Diametrulnominal

d[mm]

Incercarea la trac�iune Incercarea de indoire la rece

Limita decurgereRc sau R p0,2[N/mm2 saukgf/mm2]

Rezisten�a de rupere Rm

[N/mm1 sau kgf/mm”]minima

Alun-girea

minima[%]

Unghiul de indoire

�

Diametruldornului

D

OB 37 6-1214-40

255 (26)2

235 (24)360l

(37) 25 180° 0,5 d3)

PC 526-14

16-2832-40

peste 40

360 (36)340 (35)330 (34)320 (33)4)

510(52) 20 180° 3 d

PC-60 6-40 430 (42) 590, (60) 16 180° 3 d

PC 90 10-28 590 (60) 890, (90) 8 90° 5 d

Observa�ii: 1) Dep��irea limitei maxime prescrise pentru rezisten�a la rupere Rm nu constituie motiv de refuz, dac� toate celelalte caracteristici � zico-mecanice prescrise sunt inde plinite. 2) La o�elurile la care limita de curgere aparent� Rc nu este eviden�iat� la încercarea la trac�iune, se determin� limita de curgere conven�ional� (tehnic�) Rp0.2 conform STAS 200-75 �i STAS 6605-79. 3) La o�elul OB 37 cu diametrul > de 28 mm se admite ca diametrul dornului s� � e de 1 d pentru incercarea de îndoire la rece. 4) Caracteristicile mecanice ale o�elului PC 52>40d se stabilesc prin contract. La diametrele mici datorit� înt�ririi o�elului (ecruis�rii) prin tre cerea succesiv� prin laminor, limita de curgere este mai ridicat�, in schimb se mic�oreaz� alungirea la rupere. Dup� cum se vede în tabelul anterior, rezisten�ele sunt date atât în sistemul interna�ional (SI) de unit��i adic� în Newton pe mm2 sim bolizat� în N/mm2, cât �i în kilograme for�� pe mm2 simbolizate în kgf/mm2. Alungirea la rupere se m�soar� pe o por�iune egal� marcat� cu de 5 ori diametrul barei care se încearc�, simbolizat� cu A5, în%.

2.2. Materiale de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane

O�elul-beton-neted OB 37 O�elul beton cu pro� l periodic tip PC. Pentru a asigura o conlucrare bun� (aderen��) cu betonul, corespunz�toare for�ei mai ridicate pe care o



poate suporta, � ecare bar�, o�elul este pre v�zut cu nervuri longitudinale �i transversale elicoidale. Aderen�a cu betonul în acest caz se realizeaz� pe lâng� încleierea pastei de ciment de barele de o�el-beton �i prin încle�tarea betonului în nervurile transversale �i chiar prin frecarea suprafe�ei barei de beton în ultima instan��. O�elul-beton tip PC are dou� nervuri longitudinale diametral opuse �i nervuri elicoidale situate la distan�e egale, înclinate cu 55—65° fa�� de nervurile longitudinale.

Fig.1. Diagrame efort-deforma�ie (alungire speci� c�) a o�elului OB 37 si PC 52 sau PC 60.

Nervurile elicoidale au în�l�imea maxim� la mijlocul lungimii lor, în�l�imea acestora sc�zând pe m�sur� ce se apropie de nervura longitudinal�. Nervurile sunt decalate unele fa�� de altele. Nervurile transversale elicoidale sunt dispuse diferit dup� tipul de o�el. Astfel:

1) Cu nervurile dispuse in aceea�i direc�ie pe ambele jum�t��i ale pro� lului (� g.2) �i separate de nervurile longitudinale pentru o�e lul PC 52.

2) Cu nervurile dispuse in direc�ii contrare pe cele dou� jum�t��i ale pro� lului (sistem br�dule�) �i separate de nervurile longitudinale (� g.3) pentru o�elul PC 60 �i PC 90.

Diametrul nominal sau de calcul este un diametru echivalent �i dac� se m�soar� cu �ublerul valoarea diametrului, inclusiv nervurii, este un diametru mult mai mare �i poate duce în eroare pe � erarul betonist la alegerea diametrului o�elului, dac� nu compar� valoarea m�surat� cu valoarea de pe coloana tabelului coresunz�toare diametrului respectiv, adic� pe diametrul total al inimii �i nervurii lon gitudinale, dac� m�surarea s-a f�cut incluzând nervurile �i pe coloana diametrului inimii di dac� s-a m�surat diamtrul inimii excluzând ner vurile.



Dimensiunile �i abaterile limit� ale o�elului beton netedDiametrulnominal

d[mm]

Abaterea limita [mm]

Aria sec�iuniinominala

[cm2]

Perimetrul corespunz�tordiametrului nominal

[cm]

Masa corespunz�toarediametrului nominal

[kg/m]

678

±0,30,2830,3850,503

1,882,202,51

0,2220,3020,395

101214161820

+0,3-0,5

0,7851,1301.5402,0102,5403,140

3,143.774,405,055,656,28

0,6170,8881,2101,5801,9902,470

22252832

+0,5-0,8

3,8004,9106,1608,040

6,917,858,80

10,10

2,9803,8504,8406,310

3640 ± 0,8 10,200

12,60011,3012,60

7,9909,860

Observa�ie: Ovalizarea barelor (diferen�a dintre dou� diametre perpendiculare, m�surate in aceea�i sec�iune) nu trebuie s� dep��easc� abaterile limit� pentru diametre.

Dimensiunile otelurilor PC 52, PC 60 �i PC 90Diametrul (mm) Dimensiunile nervurilor [mm] Distan�a

între nervurile

elicoidale, In lungul

barei [mm]

Raza de racordare

r [mm]

Aria sec�iuniinominale

[cm’]

Masa cores

punz�t.diam.

nominal[kg/m]

InimiiTotal al inimii �i nervuriilongi-

tudinale

În�l�imeanervurilor

Grosimea nervurilor

Nominald d1

Abaterilimit� h si h1

Abateri limit�

h

Longi-tudinal

1

Elicoidalh

6 5,75 6,75 0,50 + 0,50 1,00 0,50 5 0.75 0,283 0,2227 6,75 7,75 0,50 - 0,25 1,00 0,50 5 0.75 0.385 0,302

8 7,50 +0,30-0,50 9,00 0,75 1,25 0,75 5 1.10 0,503 0,395

10 9,30 11,30 1,00 1,50 1,90 7 1.50 0,785 0,61712 11,00 13,50 1,25 3,00 1,00 7 1.90 1,130 0,88814 13,00 15,50 1,25 2,00 1,00 7 1,90 1,540 1,21016 15,00 18,00 1,50 + 1,00 2,00 1,00 8 2,20 2,010 1,58018 17,00 20,00 1,50 - 0,50 2,00 1,50 8 2,20 2,540 1,99020 19,00 +0,40 22,00 1,50 2,00 1,50 8 2,20 3,140 2,46022 21.00 -0,50 24,00 1.50 2,00 1,50 8 2,20 3,800 2,98025 24,00 27,00 1.50 2,00 1,50 8 2,20 4,910 3,85028 26,50 30,50 2,00 2,50 1,50 9 3.00 6,160 4,84032 30,50 +0,40 34,50 2,00 + 1,50 3,00 2,00 10 3,00 8,040 6,31036 34,50 -0,75 39.50 2,50 - 0,75 3.00 2,00 12 3,50 10.200 7,99040 38,50 43,50 2,50 3,00 2,00 12 3,50 12,600 9,870



Observatii 1) O�elurile-beton cu diametrul de 6 �i 7 mm pot avea nervurile intersectate cu cele longitudinale. 2) O�elurile-beton cu diametrul mai mare de 50 mm se vor livra la în�elegere intre produc�tor �i bene� ciar.

Livrarea o�elului-beton, laminat la cald. O�elul-beton laminat la cald OB 37 �i cel de tip PC se livreaz� în bare sau colaci, conform tabelului.

Modul de livrare a o�elurilor beton

Tipulo�elul-beton Diametrul [mm] Modul de livrare

OB 37 6-12 Peste 12

In colaciIn leg�turi de bare

PC 52

PC 60

PC 90

6-8

10-12

Peste 12

In colaci sau in leg�turi de bare dreptesau îndoite

In leg�turi de bare drepte sau îndoite cu raza de îndoire de minimum 30 d. La în�elegerea între bene� ciar �i

produc�tor se poate livra în colaciîn leg�turi de bare drepte

Colacii de o�el-beton au greutatea de 40—600 kg, se livreaz� legate în minimum 3 locuri.

Fig. 3. O�el PC 60 �l PC 90

Fig. 2. O�el PC 52



Barele se livreaz� în lungimi de 8—18 m pentru diametre mai mari de 20 mm �i în lungimi de 10—20 m pentru diametre mai mici. O�elurile se livreaz� în loturi de 40—60 t alc�tuite din o�eluri lami nate în acela�i scbimb, din aceea�i �arj� (de o�el elaborat), acela�i tip de o�el-beton �i cu diametre care nu variaz� mai mult de 3 mm. Loturile vor sosi în înc�rc�turi de maximum 5 t. De regul� se vor livra înc�rc�turi de 2,5 t. Unitatea de înc�rc�tur� va � prev�zut� cu trei leg�turi de solida rizare din o�el-beton �i dou� leg�turi de manevr� cu ochet la partea superioar� pentru ag��area la mijloacele de manipulare. Manipularea în �antier �i în ateliere se va face cu mijloace mecanizate. Marcarea o�elului-beton OB 00, pentru a se deosebi de o�elul OB 37, se va face cu vopsea de culoare alb�. Colacii vor � vopsi�i în dou� puncte diametrul opuse pe toat� suprafa�a exterioar�. Obliga�ia uzinelor este de a se marca o�elul cu vopsea rezistent� la intemperii, care s� nu mic�oreze aderen�a o�elului cu betonul. Veri� c�ri ale calit��ii o�elurilor-beton laminate la cald. Pe �antier se fac urm�toarele veri� c�ri:

1) Se veri� c� dac� lotul de o�el-beton este înso�it de Declaratia de conformitate.

2) Se veri� c� dimensiunile �i pro� lul.3) Se veri� c� aspectul (calitatea suprafe�ei).4) Se face proba de îndoire la banc.5) Proba de trac�iune se face prin trimiterea de probe la un labora tor

(cu toate datele existente pe certi� catul de calitate al uzinei) �i indi-carea diametrului barelor, numele �antierului, lotului de construc�ie �i a obiectului în care se va introduce o�elul.

Declaratia de conformitate în mod obligator trebuie s� con�in� caracte-risticile mecanice conform tabelului, trecându-se valorile g�site de uzin� la încerc�rile f�cute. In certi� catul de calitate sunt trecute conform STAS: marca de fabric�, denumirea uzinei produc�toare, denumirea bene� ciarului, data fabrica�iei, produsul conform STAS, tipul o�elului-beton �i dimensiunea, num�rul comenzii, masa, num�rul avizului de expedi�ie, con� rmarea de produc�tor a calit��ii (semn�tura C.T.C. cu �tampil�). Veri� carea dimensiunilor �i pro� lului se face cu �ublerul pe mini mum doi colaci sau leg�turi de bare a pro� lului (diametrul inimii, în�l�imea nervurilor, distan�a între nervuri) �i se compar� cu valorile din tabel pentru o�elul OB 37 �i PC. Pentru veri� c�ri sistematice ale dimensiunilor se procedeaz� conform STAS 6605—79 care precizeaz�: diametrul se m�soar� în 3 sec�iuni transversale situate la p�trimile epruvetei �i perpendiculare pe axa ei. M�surarea diametrului în



� ecare loc se face pe dou� direc�ii perpendiculare, valoarea c�utat� � ind media aritmetic� a acestor 6 m�sur�ri. Nervurile periodice se m�soar� pe 5 nervuri consecutive a�ezate pe aceea�i parte �i se repet� pe partea opus�. Distan�a dintre nervuri se m�soar� pe o direc�ie perpendicular� pe axa epruvetei. Nervurile se m�soar� cu �ublere sau micrometre cu precizia de 0,02 mm la diametrele mici (d<30 mm) �i cu precizia de 0,05 mm la restul diametrelor. Aria sec�iunii ini�iale - efective - a epruvetelor se determin� pe baza mediilor m�sur�torilor. La o�elul cu pro� l periodic se poate determina prin m�surare ad�ugând la aria inimii -corespunz�toare diametrului m�surat - aria sec�iunilor m�surate ale nervurilor din sec �iunea de rupere considerate în mod conven�ional ca dreptunghiuri. De asemenea se poate determina aria sec�iunii transversale prin cânt�rire. Veri� carea aspectului (calitatea suprafe�ei). Pe suprafa�a barei se admite un strat sub�ire de oxizi (rugin�), cu condi�ia ca reducerea dimensiunilor sec-�iunii barei, dup� îndep�rtarea stratului de oxizi, s� nu dep��easc� abaterea limit� la diametru. Nu se admit nervuri rupte. Se admit urm�toarele defecte locale ale suprafe�ei: denivel�ri, zgârieturi rotunjite, striuri sau asperit��i cu condi�ia ca abaterea limit� prev� zut� pentru pro� lul �i diametrul respectiv s� nu � e dep��it�. Proba de îndoire simi lar� cu cea prev�zut� în STAS 777 - 73. Condi�ia este ca diametrul dornului D pe care se face îndoirea �i unghiul de îndoire � (� g. 4) s� corespund� cu valorile prev�zute în tabel. Unghiul de îndo ire � de 180° se realizeaz� f�când îndoirea pân� când cele dou� ramuri ale barelor ajung paralele (o�elurile OB 37 �i PC 52), iar unghiul de 90° când prelungirile celor dou� ramuri fac un unghi de 90°. Proba de îndoire se consider� satisf�c� toare dac� dup� efectuarea ei nu apare nici o cr�p�tur� sau � sur� pe fa�a exterioar� curbat�. Incercarea la trac�iune se face pentru determinarea rezisten�ei de rupere Rm, li mitei de curgere Rc sau Rp0,2 �i alungirii la rupere A5. Aceast� prob� se face unde nu exist� ceriti� cat de calitate sau exist� dubii asupra calit��ii o�elului �i la livr�ri importate. In cazul execu�iei prefabricatelor în serie încercarea la trac�iune este obligatorie. Modul de efectuare a încerc�rii se face conform STAS 200-75 �i STAS 6605-79. Analiza chimic�. Pentru o�eluri care vor � sudate cu procedee speciale, la lucr�ri de mare importan�� se fac la laboratoare �i probe de analiz� a con�inutului de carbon, mangan, siliciu, sulf �i fosfor. Interpretarea rezultatelor. Necorespondentele cu standardul for meaz� obiectul declas�rii o�elurilor, nefolosirii lui, schimb�rii des tina�iei sau înapoierii uzinei produc�toare. În aceast� situa�ie hot�rârile le ia �eful de �antier care va trata problema în conformitate cu prevederile legale.

Fig. 4. Indoirea otelului beton pe santier



Fierarul betonist r�spunde de calitatea lucr�rii pe care o execut� �i trebuie s� refuze utilizarea de o�eluri care nu corespund standar dului sau nu au aceea�i calitate cu cea prev�zut� în proiect.

Sârm� tras� pentru beton armat Pentru beton armat se livreaz� conform STAS 438/2 — 74 „Sârma tras� pentru beton armat” în dou� calit��i: • cu suprafa�a neted� (STNB); • cu suprafa�a pro� lat� (STPB). Sârmele trase poart� aceast� denumire deoarece se ob�in din bare netede de o�el-beton rotund cu con�inut redus de carbon (o�eluri moi) care apoi sunt trase sau tre� late adic� sunt trecute printr-o � lier� (ori� ciu calibrat) �i obligate s�-�i mic�oreze sec�iunea transversal� datorit� efortului de trac�iune din sârm�. Opera�ia se face la rece. Prin tre� l�ri succesive prin ori� cii din ce în ce mai mici se ajunge la diametre de sârme foarte sub�iri �i cu rezisten�e foarte ridicate rezultate din orientarea cristalelor de metal. Reducerea de diametru se nume�te �i reducerea de sec�iune A care se exprim� în procente din sec�iunea ini�ial�, putând � de 12 -70%.Reducerea de sec�iune se calculeaz� cu formula:

Sârma se tre� leaz� din urm�toarele m�rci de o�eluri: OL 34; OL 37 �i OL 42, livrate conform STAS 500/2 — 78. Notarea se face indicând tipul o�elului: sârma tras� (ST), pro� lul neted (N) sau pro� lat (P) �i destina�ia pentru armarea betonului (B), completat cu diametrul, simbolizat prin simbolul Ø (se cite�te „� ”), valoarea diametrului, în mm �i num�rul standardului. Astfel: - STNB - 03 - STAS 438/2-79 (înseamn� sârma tras� neted� cu diametrul de 3 mm); - STPB - 0 4 - STAS 438/2-79 (înseamn� sârma tras� pro� lat� cu diametrul de 4 mm).

Caracteristicile mecanice ale sârmei trase pentru beton armat Observa�ii:

*) Sârmele cu diametrul mal mare de 6 mm se încearc� �i la îndoiri alternate, pe dorn cu raza de 10 mm, trebuind s� reziste la minimum 4 indoiri alternate f�r� s� prezinte � suri vizibile cu ochiul liber.



Din analiza caracteristicilor mecanice se constat�: 1) Sârma tras� are limita de curgere conven�ional� 2) Alungirea la rupere cu toate c� se m�soar� pe o baz� mai mare de 10 ori diametru (I.l0) este mai mic� decât la celelalte o�eluri. 3) Caracteristicile mecanice sunt date pe grupe de diametre, � ind mai ridicate la grupele mici. 4) Diametrele mai mari (8—10 mm) sunt supuse probei de îndoiri, iar diametrele mici probei de îndoire alternat�.

Dimensiunile sârmelor trase Modul de livrare a sârmei trase. Sârma se livreaz� în colaci. Fiecare colac este legat cu sârm� moale în 4 locuri. Loturile de sârm� au masa sau greutatea de 7—10 t (dup� grupele de diametre).

Dimensiunile �i abaterile la dimensiuni

Diametrul sârmei d[mm]

Abaterea limita[mm]

Aria sec�iunii[cm>]

Perimetrul cores punz�tor diametrului sârmei

[cm]

Masainformativ�

[kg/m]

3,00 0,071 0,94 0,0553,55 0,099 1,11 0,0784,00 ±0.1 0,126 1,26 0,0894.50 0.159 1,41 0,1255,00 0.196 1,57 0,1545,60 0,246 1,76 0,1936,00 0,283 1,88 0,2227,10 0.396 2.23 0,3118,00 ± 0,15 0,503 2,51 0,3959,00 0,636 2,83 0,499

10,00 0,785 3.14 0,617



Modul de livrare al sârmei trase

Diametrul sârmei [mm] Diametral interior al cola cului [mm]

Masa colacului

Obi�nui�i Redu�i[kg]

Cel mult 3.55 4,00 si peste 4.00

250- 650400-1 000

21-100 26-150

5-2010-25

Veri� carea calit��ii. Veri� carea calit��ii se face în mod similar cu cea a o�elurilor laminate la cald. Pentru încerc�ri se iau probe de la 0,50 m de la cap�tul colacului.

Sârm� moale de legat Barele fasonate pentru a realiza arm�tura propriu-zis� se leag� cu sârm� moale pentru a forma plase legate sau carcase legate. Legarea are ca scop de a asigura pozi�ionarea corect� a arm� turii spa�iale. La plasele �i carcasele sudate legarea este înlocuit� cu sudur�. Pentru legare se folose�te sârm� moale neagr� (recoapt�) denu mit� pe �antiere �i sârm� ars�, tre� lat� din o�eluri moi cu con�inut redus de carbon OL 34 si care dupa tre� lare este incalzita intr-un cuptor pân� la inrosire.

Plasele sudate uzinate Plasele sudate uzinate sunt elemente de armatura formate din bare de otel (sârme) dispuse pe doua directii perpendiculare, sudate prin rezistenta electrica in punctele de incrucisare. Prin lot se în�elege (circa 10 tf) plase sudate fabricate pe aceea�i instala�ie (ma�ina de sudat) care are acela�i reglaj al parame trilor geometrici (dimensiuni ale ochiurilor plasei, capetelor, lungimii �i l��imii, diametrul sârmelor) �i electrici (presiune, curent, timp de sudare), etc. Plasele în rulouri trebuie s� aib� diametrul de rulare conform prevederilor. Dup� derulare plasa trebuie s� r�mân� dreapt� �i s� se înscrie într-un dreptunghi perfect. Veri� carea calit��ii plaselor sudate uzinatePe �antier se fac urm�toarele veri� c�ri:

1) Se veri� c� dac� lotul este înso�it de declaratie de conformitate 2) Se veri� c� parametrii conform comenzii;3) Se veri� c� aspectul;4) Problele mecanice (încercarea de trac�iune a sârmelor) �i cali tatea

nodurilor sudate (rezistent� la forfecare a nodului sudat) se veri� c� prin trimiterea probelor la un laborator de specialitate.

Caracteristicile mecanice trebuie s� corespund� valorilor trecute în tabel. Probele pentru încerc�ri se recolteaz� din por�iunile de panouri decupate pentru goluri.



Veri� carea parametrilor panourilor se face prin compararea va lorilor m�surate cu datele din catalog. Perpendicularitatea între barele longitudinale �i transversale este garantat� prin limitarea ipotenuzei triunghiului cu catetele de 1,60 m �i 1,20 m la valoarea ipotenuzei de 2,00 m cu o abatere de +3%. La nodurile nesudate se admite: 3% din totalul nodurilor unei plase: 10 % din nodurile barelor extreme �i 50 % din num�rul nodu rilor unei bare cu condi�ia respect�rii prevederilor anterioare. Se admite un strat sub�ire de rugin� cu condi�ia ca dup� înl�turare, sârmele s� se încadreze în abaterile dimensionale maxime din tabel. Ca defecte locale se admit: denivel�ri, strivire sau asperit��i, de asemenea cu condi�ia ca abaterile limit� s� se înscrie în valorile din tabel. Veri� carea aspectului se face cu ochiul liber. Veri� carea dimensiunilor se face cu ruleta pentru lungime �i l��ime �i cu micrometrul pentru diametrele barelor. Distan�a dintre barele transversale extreme se m�soar� pe ba rele de margine ale panoului. Incerc�rile mecanice, respectiv rezisten�a la trac�iune Rm, limita de curgere [Rc, RP0,2 �i alungirea Al0 se determin� conform STAS 200-75 �i STAS 6605-79, pe epruvete având forma din � g. 5. Veri� carea calit��ii sudurii nodurilor se face prin determinarea for�ei de forfecare a nodului. Valorile admisibile pentru for�a de forfecare Pf se dau în tabel. Determinarea se face pe epruvete încercate cu ajutorul unor bacuri speciale, astfel ca un bac s� trag� de bara transver sal� �i cel�lalt de bara longitudinal�. Comanda. Plasele tipizate se comand� („de uz general”, „de list� normalizate” �i „speciale tipizate”) prin speci� carea indicativului men�ionat în tabele cu plase din catalogul uzinei, în care se trece num�rul de buc��i.

Transportul �i depozitarea o�elurilor-beton O�eluri în bare �i colaci. Transport—depozitare. O�elurile pentru beton armat se livreaz� sub form� de bare, colaci, panouri de plase sudate �i plase sudate în rulouri. In ultimul timp exist� o preocupare de a se mecaniza opera �iile de transport �i manipulare, de a se tipiza dispozitivele �i accesoriile de prindere. Problemele de mecanizare care se pun, sunt urm�toarele: • for marea �i compunerea lotului unitar de manipulare; • desc�rcarea din mijloacele de transport de cale ferat� la depozitele centrale �i în c�rcarea în mijloacele auto;

Fig. 5. Epruveta de tractiune sudata in cruce



• manipul�ri în atelierele centrale de prelucrare a arm�turilor; • dispozitivele; • accesoriile �i mijloacele necesare; • depozitarea. 1) Formarea �i compunerea lotului unitar de manipulare: Loturile unitare de manipulare pentru o�elul-beton în bare sunt de regul�, de 1,00 t sau de 2,50 t (in functie de uzina producatoare) în vederea manipul�rilor, loturile unitare se grupeaz� pân� la 4 unit��i în func�ie de greutatea unitar� a lotului �i de capacitatea de ridicare a mijloacelor folosite. Loturile unitare se solidarizeaz� cu cinci leg�turi de o�el-beton Ø 5—6 mm, dintre care trei leg�turi de solidarizare la capete �i centru �i dou� leg�turi de manevr� cu bucle de apucare de trei � re. Loturile unitare de manipulare pentru o�elul-beton în colaci cuprind colaci a c�ror greutate total� nu dep��e�te circa 2,80 t. 2) Desc�rcarea din vagoane în depozite centrale �i înc�rcarea în mijloace auto. Desc�rcarea se face de regul� cu o macara de 5 tf (� g.6). Ordinea opera�iilor este: • se aduce mijlocul de desc�rcare în dreptul vagonului; • se aga�� dispozitivul de prindere în cârligul macaralei; • se aga�� cârligele dispozitivului de leg�tur� de mane vr� ale loturilor unitare; se prind simultan dou� loturi de 2,50 t sau patru de 1,00 tf ; se ridic� loturile unitare �i se a�eaz� în depo zit, pe tipuri �i diametre, dup� care se elibereaz� dispozitivul; • se preiau din depozit, pentru transport, cu ajutorul dispozitivului, pân� la 4 loturi unitare (reformate �i relegate); • se a�eaz� loturile unitare pe peridoc. 3) Manipul�rile în ateliere centrale de prelucrare a arm�turilor a o�elului-beton în colaci. În ateliere pentru manipul�ri se pot folosi macarale turn, autocamioane cu macarale hidraulice. Ordinea opera�i ilor este: • se opre�te mijlocul de transport �i raza macaralei turn; • se aga�� în cârligul macaralei dispozitivul de prindere; • se introduce cu ajutorul c�ngii cablul dispozitivului prin lotul unitar, format dintr-un num�r de colaci �i greutate maxim�, de 2,80 tf; • se ridic� lotul unitar �i se a�eaz� în dispozitivul de rezerv� pe tipuri �i diametre; • se desprinde un ochet al cablului din dispozitiv �i se extrage manual din lotul unitar dup� care se ridic� cârligul macaralei pentru un nou ciclu; • se preiau pe rând din depozitul de rezerv� loturile unitare, ca mai înainte �i se a�az� lâng� vîrtejuri; • se trece cablul scurt prin câte un colac �i se transport� pe vîrtej l�sându-l s� se a�eze orizontal cu ghidare manual�; • se desprinde un ochet al cablului din cârligul macaralei �i se extrage cablul din colac cu ajutorul macaralei. 4) O�elul-beton în colaci transcontainerizat. De regul�, prin terme nul container se în�elege un recipient în care se depoziteaz� m�rfuri, de la uzin� la depozitare sau punctele de desfacere. Containerele � ind obiecte de inventar care se folosesc continuu. Prin no�iunea de transcontainerizare se în�elege transportul cu ajutorul containerelor. În cazul o�elului-beton se preconizeaz� utilizarea unei palete - transcontainer care este un fel de platform� pe care se a�eaz� colacii forma�i în unit��i (de circa 5 colaci).



La destina�ie se transbordeaz� transcontainerul — palet� pe semi remorc� special� cu care se efectueaz� transportul rutier pân� la de pozitele de rezerv� ale atelierelor centrale. 5) Mijloace de transport, manipulare �i desc�rcare. Pentru ope ra�iile de desc�rcare — înc�rcare se folosesc macarale turn cu capa citatea de ridicare mai mare de 5 tf (50 kN) automacara de 5 tf (50 kN) �i autotractor cu peridoc de 10 tf (100 kN). În incinta depozi telor se folosesc de asemenea macarale portal. Opera�iile succesive sunt: • se opre�te vagonul portcontainer în raza macaralei portal; • se rote�te pe partea de înc�rcare transcontainerului; • se preia lotul unitar din depozit �i se a�az� în trans container. 6) Dispozitive de prindere. Pentru manevrarea loturilor unitare se utilizeaz� dispozitive de prindere 7) Depozitarea o�elului-beton în bare �i colaci. O�elul-beton în bare �i colaci se poate depozita în depozite deschise. Depozitarea de lung� durat� se face pe platforme betonate pe reazeme (de beton, �eava veche, lemn, rotund din foioase etc), în stive simple sau suprapuse. In locul platformei betonate se admit �i platforme amenajate pe un teren uscat cu panta de scurgere a apelor. Stivele se separ� prin baterea de pari la circa 1,50—2,00 m, iar reazemele se pun la distan�e mici pentru ca barele prin încovoiere s� nu ating� p�mântul. Pe în�l�ime se separ� barele, în pachete prin intermediul dulapilor sau bilelor (� g. 9). Stivuirea se face pe diametre �i calit��i de o�el; colacii se stivuiesc dup� acelea�i reguli, dar reazemele trebuie s� � e numai din elemente plate (dulapi, grinzi de beton etc). Stivuirea provizorie pe platforme betonate se poate face �i f�r� reazeme. Colacii constitui�i în loturi unitare legate se pot stivui prin suprapunere. Pentru depozitarea de lung� durat� (1 an) stivele se protejeaz� contra intemperiilor prin foi de carton asfaltat, folii de mas� plastic� etc., care se � xeaz� cu dulapi, scânduri vechi etc.

Opera�ii pentru manipulare transport �i depozitare o�el-beton in bare- Se aduce mijlocul de descarcare in dreptul vagonului.- Se aga�� dispozitivul de prindere in cârligul macaralei.- Se aga�� cârligele dispozitivului de le g�turile de manevra ale loturilor

unitare; se prind simultan doua loturi de 2.5 tf sau patru de 1 tf.- Se ridic� loturile unitare si se a�eaz� in depozit, pe tipuri �i diametre,

dup� care se elibereaz� dispozitivul- Se preiau din depozit, cu ajutorul dispo zitivului, pân� la 4 loturi unitare.- În func�ie de necesit��ile atelierului de prelucrare se pot forma loturi

unita re adecvate, în cantit��ile �i diametrele indicate prin comand�, in acest caz se fac prin r�sucire 5 leg�turi: dou� de manevr�, situate la câte 2,5 m de la capete, din 3Ø 5-6mm cu bucle de agatare si trei de solidari-zare din 1 Ø 5-6mm.

- Se a�eaz� loturile unitare pe peridoc.



Opera�ii pentru manipulare, transport �i depozitare otel-beton in colaci

- Se opre�te mijlocul de trans port in raza macaralei (turn).- Se agata cu ajutorul cârligului macardei dispozitivul de prindere.- Se introduce cu ajutorul cangii cablul dispozitivului prin lotul unitar.- Se ridica lotul unitar si se aseaza in depozitul de rezer va pe tipuri �i

diametre.- Se desprinde un ochet al ca blului din dispozitiv �i se extrage manual

din lotul uni tar, dup� care se rdica cârligul macaralei pentru un nou ciclu.

- Se preiau pe rând din depozi tul de rezerva, loturile unitare, �i se aseaza lâng� vârtejuri.

- Se dezmembreaza lotul unitar prin t�ierea benzilor de ote cu foarfec� pentru tabla.

- Se trece cablul scurt prin câte un colac si se transpor ta pe vârtej, lasându-l sa se a�eze orizontal cu ghidare manuala.

- Se desprinde un ochet al cablului din cârligul maca ralei �i se extrage cablul din colac cu ajutorul ma caralei.

- In cazul in care vârtejurile nu intra in raza de actiune a macaralei, colacii se pot manipula cu motostivuitorul. Forma�ia de lucru: 2 muncitori.

Fig. 6. Operatii pentru manipulare trasport si depozitare otel-beton in bare.

Fig. 7. Opera�ii pentru manipulare, transport �i depozitare otel-beton in colaci, transcontainerizat.



O�elul p�strat mai mult timp poate � protejat provizoriu cu praf de ciment, care se îndep�rteaz� la punerea în oper� prin �tergere. O�elul-beton poate s� aib� un strat sub�ire de rugin�, chiar ade rent�. Nu se admite ca rugina s� reduc� din sec�iunea barelor. Plase sudate. Transport-depozitare. Transportul plaselor se face cu mijloace auto sau în vagoane de cale ferat�. Plasele se organizeaz� din uzin�, în unit��i de înc�rc�tur� (pachete) cu greutatea de circa 2,50 tf, prev�zut� cu 4 la 6 leg�turi (�ufe) de care se aga�� dispozitivele de manipulare. Unit��ile de înc�rc�tur� se fac de regul� din acela�i tip de plas� sau din plase diferite legate în sub pachete. Desc�rcarea �i depozitarea plaselor de pe mijlocul de transport cu macaraua se va face cu grij� (� gurile 10 �i 11)

Fig. 8. Dispozitiv pentru manipularea plaselor sudate:a) pentru inc�rc�ri-desc�rc�ri �i ridicare in pozi�ie orizontali;b) pentru ridicare în pozi�ie verticala.

Fig. 9. Stive pentru bare de o�el-beton.

Fig. 10. Desc�rcarea in pachet a plaselor. Fig. 11. Ridicarea plaselor cu dispozitiv



Depozitarea se face dup� acelea�i reguli ca la barele de o�el (� g. 12); nu se admite aruncarea plaselor în depozit (� g. 13).

Plasele se pot depozita în cazul spa�iilor restrânse, în picioare prin rezemare de un perete puternic (� g.14) sau pe împrejmuiri (� g. 15), sau pe o capr� cu rezemare dubl� (� g.16). Plasele se manipuleaz� cu dispozitive de compensare din cabluri cu cârlige (v. � g.11 �i 17).

O�ELURI PENTRU CONSTRUC�IILE DIN BETON PRECOMPRIMAT

Tipuri de o�eluri pentru beton precomprimat

Pentru beton precomprimat sunt necesare o�eluri cu caracteristici mecanice foarte înalte. Se folosesc o�eluri sub form� de sârme �i pro duse din sârme �i bare laminate la cald de înalt� rezisten��. Sârmele �i produsele din sârm� sunt tre� late din o�el-carbon �i detensionate � nal (STAS 6482/1-73).

Tipurile de sârme �i produse din sârm� sunt:1) Sârm� de otel pentru beton precomprimat denumit� prescurtat SPB.2) Sârma amprentat� de o�el pentru beton precomprimat, denumit�

prescurtat SBPA.3) Toroane din 7 sârme de o�el pentru beton precomprimat, denumite

prescurtat TBP.4) Li�e din 2 sau 3 sârme de o�el pentru beton precomprimat, denu mite

prescurtat LBP.

Fig. 12. Depozitarea corect�a plaselor.

Fig. 15. Depozitareape o singur� parte.

Fig. 13. Depozitarea incorect� a plaselor pe orizontal�.

Fig. 16. Depozitareape capre.

Fig.14.Depozitarea pla selorpe vertical� la pere�i.

Fig. 17. Ridicarea plaselorcu cabluri cu cârlige.



2.3. Materiale auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru betoane. Livrarea, marcarea si depozitarea otelului beton. Conditii de calitate si veri� carea materialelor pentru armare.

Punerea în oper� a arm�turilor necesit� pozi�ionarea lor corect� în cofraje, respectarea toleran�elor, îmbinarea �i înn�direa acestora atât pentru arm�turile betonului armat, cât �i pentru arm�turile nepretensionate din elementele de beton precomprimat. Pentru arm�tura pretensionat� trebuie s� se asigure �i ancorajele de blocare. Pentru pozi�ionarea �i � xarea arm�turilor în conformitate cu normele de proiectare �i execu�ie sunt prev�zute cote precise. De regul� pozi�ionarea se asigur� prin distan�ieri.

Distan�ieri (supor�i) Prin distan�ieri (supor�i) se în�eleg toate mijloacele folosite, executate din beton, o�el, mas� plastic� sau alte materiale, care asi-gur� pozi�ia arm�turii la cotele prev�zute în proiect în timpul beto n�rii prin � xarea distan�ei dintre cofraj �i arm�tur�, distan�� care se nume�te acoperirea cu beton. Acoperirea cu beton folose�te atât pentru protec�ia arm�turii contra coroziunii, cât �i pentru a asigura rezisten�a elementului de beton. In general proiectele nu prev�d mijloacele de � xare a arm�turii; ca urmare acestea sunt foarte diverse. O � xare sumar� �i improvizat� poate s� � e cauza deplas�rii arm�turii în momentul beton�rii, care duce la o acoperire insu� ci ent� sau prea mare. Acoperirea prea mare poate duce la mic�orarea bra�ului de pârghie interior ceea ce reduce capacitatea portant� a elementului, în special la elementele de grosime mic�. Acoperirea prea mic� aduce pericolul coroziunii �i poate antrena o diminuare a aderen�ei arm�turii în beton �i în consecin�� se prejudiciaz� durabili tatea �i securitatea elementului de constructie. In lucr�rile de beton precomprimat, punerea la pozi�ia din proiect a � relor, barelor �i cablurilor au o importan�� i mai mare, impreciziunile putând avea consecin�e mai grave, eforturile unitare din beton �i arm�tur� având valori mult mai ridicate.

Clasi� carea distan�ierilor (supor�ilor). Distan�ierii (supor�ii) se pot împ�r�i dup� câteva criterii: materialul care îl alc�tuiesc, forma lor, modul de � xare, func�ia pe care o îndeplinesc, tipul de element în care sunt folosi�i etc. Din punctul de vedere al materialului se disting: • supor�i metalici (denumi�i �i purici); • supor�i din mas� plastic� ; • supor�i din mortar de ciment; • supor�i din azbest-ciment. Din punctul de vedere al formei �i modului de � xare: • cale sau blocuri de forma geometric� simpl� pe care se a�az� arm�tura; • supor�i tip c�l�re�i



care se prezint� ca un leag�n pe care se pla seaz� barele sau nodurile plaselor, piese de distan�are între plase sau carcase paralele; • distan�ieri de tip circular care înconjoar� barele �i asigur� aceea�i acoperire de beton în toate direc�iile perpendiculare pe axa sa; • supor�i continui care sunt destina�i s� asigure pe fundul cofrajului sau pentru plasele superioare o pozi�ionare egal� a arm�turilor paralele. Din punctul de vedere al elementului, supor�ii pot � pentru pl�ci, grinzi �i stâlpi. In cazul cofrajelor orizontale, dispozitivele de � xare trebuie s� suporte: • greutatea arm�turii; • greutatea rezultat� la punerea in oper� a betonului; • greutatea muncitorilor care circul� pe re�eaua arm�turii. Aceste dispozitive poart� denumirea de supor�i sau distan�ieri. Supor�ii pot � metalici, din mortar de ciment �i din mas� plas tic�.

Supor�i metalici. Se disting 3 tipuri:

1) Purici care pot � realiza�i din buc��i scurte de vergea de o�el-beton (de�euri) t�iate pentru pl�ci la lungimi de circa 5—8 cm, iar pentru grinzi aproximativ de l��imea grinzii.

2) C�l�re�i, care folosesc la � xarea plaselor superioare; pot � c�l�re�i simpli confec�iona�i pe �antier (� g.18, a, b) sau c�l�re�i prefabrica�i.

3) Supor�i continui care la fel ca �i c�l�re�ii prefabrica�i (� g. 19) folosesc la � xarea plaselor superioare, � ind produ�i de unit��i specia lizate.

Formele supor�ilor continui �i a c�l�re�ilor metalice pot � foarte diferite.

Fig. 18. C�l�re�i simpli �i distan�ieri confec�iona�i pe �antier din o�el-beton 1 — � er de distan�are; 2 — etrier; 3 — purice.

Supor�i din mortar de ciment Se folosesc bloche�i de mortar confec�iona�i adesea pe �antier. Tendin�a este de a se prefabrica în serie ace�ti supor�i pe ma�ini simple.

Fig. 19. C�l�re�i �i supor�i metalici continui.



Supor�ii pot avea dou� � re din o�el moale recopt sau galvanizat pentru � xarea de arm�tur�. Pentru a se reduce suprafa�a de contact cu cofrajul se poate alege forma semisferic� sau cilindric� (� g. 20). Dezavantajul acestor supor�i este acela c� r�mân aparen�i �i adesea pot absorbi uleiurile de decofrare. Supor�i din mas� plastic�. Se disting 3 tipuri: 1) Supor�i tip c�l�re�: (� g. 21) pe care barele sunt prinse. 2) Supor�i tip scaun pe care barele stau simplu rezemat �i pot � folosi�i �i pentru bare încruci�ate. În general, aceste tipuri de supor�i pot prelua greut��i mai mari. 3) Supor�i tip rondel� (� g. 22), care sunt � xa�i de arm�tur� prin presiunea axial� exercitat� de rondela de plastic. Ace�ti supor�i sunt în general mai pu�in robu�ti decât supor�ii tip c�l�re� �i se pot desface prin presare lateral�. Sunt indica�i pentru arm�turi verticale. Au avantajul c� prezint� o por�iune redus� de contact cu cofrajul.

Pre�ul ridicat al distan�ierilor din mas� plastic� este un element care frâneaz� extinderea utiliz�rii lor pe toate �antierele. Supor�i pentru arm�tura superioar�. Ace�tia sunt de obicei din arm�tur� îndoit� (c�l�re�i), supor�i continui metalici, sau chiar bloche�i înal�i din mortar de ciment. Supor�ii de o�el pot � prev�zu�i cu capace din mas� plastic�. Condi�ii de alegere a tipurilor de �upor�i. Alegerea tipurilor de supor�i revine de regul� executantului care trebuie s� se ghideze dup� considerente economice, tehnice �i modul de punere în oper�. Fiecare tip de suport are

Fig. 20. Tipuri de bloche�i din mortar de ciment

Fig. 21. Suporti diferiti din masa plastica Fig. 22. Supor�i tip rondel� din mas� plastic�.



anumite caracteristici tehnice �i economice (rezisten�� la sarcini locale, deformabilitate, caracteristici tehnice care se modi� c� la tratamente termice ale betonului sau pe timp friguros, aderen�a cu betonul, coroziunea arm�turii, rezisten�a la foc, aspectul de suprafa�� al betonului, rapiditatea de punere în oper�, manipulare, depozitare, pre� de vânzare).

Materiale de îmbinare Pentru îmbinarea arm�turilor de beton armat se folosesc urm� toarele procedee: • îmbin�ri prin ancorarea (aderen�a) arm�turilor în beton; arm�turile � ind petrecute unele peste altele; • îmbin�ri prin sudare; • îmbin�ri pentru realizarea plaselor �i carcaselor (legate �i sudate); • ancor�ri ale arm�turilor pentru beton precomprirmat. Pentru realizarea acestor tipuri de îmbin�ri se folosesc materiale, agregate �i tehnologii speci� ce. Ca materiale se folosesc: sârma de legat pentru realizarea plaselor �i carcaselor sudate, electrozi de sudare �i ancoraje etc. Sârm� de legare. Leg�tura între barele de arm�tur� a betonului armat, atunci când aceast� leg�tur� nu se realizeaz� prin sudare, se face cu sârm� de legat. In acest scop se folose�te sârma moale neagr� (recoapt�) (STAS 889-76), cu diametrul de l mm. Pentru legarea cofrajelor se folose�te aceea�i sârm� de 2 mm. Sârma este u�or de îndoit, legarea fâcându-se manual cu un cle�te. Rezisten�a sârmei este slab�, dar lucrabilitatea ei este foarte bun�. Sârma se ob�ine din sârm� obi�nuit� care a fost la uzin� tre� lat� de câteva ori �i apoi înc�lzit� (recoapt�) într-un cuptor. Electrozi de sudur�. Electrozii utiliza�i pentru sudarea manual� cu arcul electric sunt înveli�i; ei sunt alc�tui�i din vergele metalice acoperi�i cu o mas� mai mult sau mai pu�in groas�, de materiale, în general nemetalice care au o compozi�ie ce ajut� la sudarea elec tric� manual�. Electrozii folosesc la formarea arcului electric de sudare �i consti tuie în acela�i timp �i mate-rialul de adaos, adic� mate rialul care se depune pentru formarea sud�rii. La una din extremit��i electrodul este dezvelit pe o distan�� de 25 mm, pentru a � prins în cle�tele port-electrod. La electrozii cu grosimi mici, prinderea în cle�tele portelectrod, se poate face pe o por�iune dezvelit� plasat� la mijlocul electrodului. Pentru a asigura amorsarea rapid� a arcului, suprafa�a frontal� a electrodului, la extremitatea opus� celei de prindere este de asemenea dezvelit�.



Cap. 3. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ARMARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT

3.1. Armaturile betonului-armat (armaturi de rezistenta, armaturi de repartitie, armaturi de montaj, elemente auxiliare la lucrarile de armare: distantieri, purici, mustati. Barele armaturilor: forma, diametrele minime si maxime, ancorarea, innadirea, distante dintre bare, acoperirea cu beton a barelor, reguli generale si exemple) Principii de realizare a elementelor de beton-armat:a) Avantaje:

- folosesc materiale ieftine (agregate grele sau agregate usoare, pietris, nisip, ciment, apa);

- cantitatea de otel este mai mica decât la constructiile metalice;- se pot turna in formele cele mai diverse in cofraje;- se pot realiza elemente continue (cadre, grinzi, plansee, etc);- rezista bine la actiunea focului, nu corodeaza in conditii obisnuite,

rezistentele lui cresc in timp; b) Dezavantaje:

- constructiile sunt grele;- nu izoleaza bine la caldura si frig;- transmit cu usurinta zgomote;- nu pot � modi� cate dupa executie (armatura de la demolari nu poate �

reutilizata);- calitatea betonului nu poate � controlata e� cient decât la betonare si

numai indirect;- reparatiile ulterioare sunt foarte greoaie; de aceea se cere o foarte mare

atentie la turnarea betonului.

Principiul armarii elementelor de beton armat Pentru a realiza un element de beton armat bine conceput trebuie sa cunoastem unde apar in element zone comprimate din solicitari exterioare si unde apar zone intinse. Datorita faptului ca betonul are o rezistenta foarte mica la intindere, in zonele intinse se pune armatura, eforturile din zonele comprimate � ind preluate de beton. Regulile de armare pe baza principiilor de mai sus variaza de la element la element (stâlp, grinda, fundatie, etc.). Daca grinda nu este armata, la o deschidere mai mare se rupe in timpul manipularii. La o grinda slab armata (cu armatura putina), se produce o � sura mare, de regula in mijlocul grinzii, în zona intinsa care se deschide foarte mult si grinda se rupe. Daca aderenta intre armatur� si beton este foarte buna, se produce ruperea armaturii.



In cazul unei grinzi continue (� g. 23) se constata ca distributia � surilor este alta, apar � suri si in partea de sus pe reazem, in centrul grinzii. Pentru a realiza urmarirea eforturilor de intindere, armaturile se fasoneaza dupa desenele de armare din � g. 24. Barele fasonate sunt legate �i a�ezate în cofraje conform pozi�iilor indicate în planuri (� g. 24). Pentru elemente puternic armate se pun arm�turi �i la partea superioar� a grinzii �i la partea inferioar� a acesteia, realizându-se elemente dublu ar mate.

Avându-se în vedere com portarea de ansamblu a elementelor asociate cu o�eluri su perioare, se pot folosi e� cient o�eluri cu limita de curgere de 1,5—2,5 ori mai mare decât a o�elurilor obi�nuite (OB 37) realizându-se importante economii de metal. Tipuri de elemente de beton armat. Elementele de beton armat se clasi� c� în 3 categorii, dup� raportul în care stau cele 3 dimensini de baz�; l��imea a, în�l�imea b (grosime), deci elementele sec�iunii transversale �i lungimea l. Fa�� de raportul dimensiunilor se întâlnesc: blocuri, pl�ci sau dale, grinzi �i stâlpi.

1) Blocurile sunt elemente la care cele 3 dimensiuni a, b �i l nu difer� prea mult. De exemplu blocuri de funda�ii 1,50 X2,00 x0,90 m, blocuri de beton celular mici, blocuri ceramice etc.

2) Pl�cile sunt elemente la care o dimensiune (grosimea) este mic� în raport cu celelalte dou�; dac� pl�cile au dimensiuni mai mici (l��ime �i lungime) se numesc dale; fâ�iile sunt o form� derivat� a pl�cilor (de exemplu: 12 x 60 x 250 cm fâ�ii de beton celular auto-clavizat, etc.).

3) Bara este un element la care dimensiunile sec�iunii transver sale a �i b sunt mici în raport cu lungimea.

4) De tipul barei sunt grinzile care sunt puse orizontal, suportând înc�rc�rile în aceast� pozi�ie �i stâlpii care suport� sarcini verticale (de exemplu stâlpi de 30x40 X 350 cm la o cl�dire de locuit, etc.).

Fig. 23. Grind� continu� încovoiat�:a- cum se încovoaie �i se rupe; b- cum se a�eaz� arm�tura din vergele de o�el.



Cerin�ele o�elurilor pentru beton armat

Un o�el pentru a � utilizat ca arm�tur� trebuie s� îndeplineasc� câteva calit��i:

1) O limit� de curgere � zic� sau conven�ional� garantat� reprezentînd ca valoare maximum 85% din rezisten�a de rupere.

2) O geometrie a suprafe�ei arm�turii (pro� l periodic realizat direct din laminare), care s� asigure o bun� aderen�� cu betonul evitând concentratorii de eforturi unitare �i având condi�ii bune pentru înn�direa prin sudare.

3) O plasticitate su� cient� caracterizat� printr-o m�rime a alungirii la rupere mai mare. Plas ticitatea asigur� de asemenea t�ierea u�oar� la lungime prin mijloa ce mecanice curente (stan�e, foarfeci).

4) O tenacitate bun�, caracterizat� prin rezisten�a la îndoire la rece pe dornurile standardizate care permit pe lâng� o îndreptare u�oar� (f�r� a � supus la eforturi care s� schimbe structura o�elului) �i o fasonabilitate u�oar� prin tehnologiile introduse în prezent pe �antiere (îndreptare manual� sau îndreptare la ma�ini cu viteze mari de lucru care permit mecanizarea lucr�rilor).

5) O bun� sudabilitate care s� asigure sudarea barelor de o�el-beton, atât prin sudarea prin presiune (prin puncte �i cap la cap), cât �i la sudarea prin topire (obi�nuit cu arc electric) pentru înn�dirile efectuate pe �antier la construc�iile mono lite �i prefabricate, chiar �i în cazul unor temperaturi mai sc�zute (t = 5°C).

Fig. 24 . Sec�iuni de beton armat: a — încovoiate; b — comprimat



Realizarea elementelor de beton armat prefabricat

Pentru reducerea timpului de execu�ie a construc�iilor s-a trecut la executarea elementelor de beton armat, componente a unei con struc�ii în fabrici de prefabricate unde sunt organizate procese teh nologice de mare productivitate, realizându-se elemente cu betoane având clase superioare, cu precizie de execu�ie mult mai bun� decât pe �antier. Astfel, �antierul devine un loc de montaj, rolul � erarului betonist � ind mai redus pe �antier. Activitatea � erarului betonist se desf��oar� în atelierele de arm�turi unde de regul� procesele de fabrica�ie sunt organizate pe opera�ii. Fierarul betonist va utiliza în general utilaje pentru îndreptat, t�iat, fasonat �i sudat prin puncte. Se toarn� pe �antier elementele foarte grele care nu pot � transpor tate (stâlpi de dimensiuni foarte mari cu greutate de 35—40 tf) �i elemente plane de dimensiuni agabaritice care nu pot � de asemenea transportate pe �osele etc. Modul de execu�ie. Lucr�rile de beton armat pot � executate monolit, arm�tura montându-se în cofraje executate pe �antier, preturnate pe �antier pentru elementele grele care nu pot � executate în fabricile de prefabricate sau elementele de mic� serie (buiandrugi, sc�ri, glafuri etc.) �i elemente prefabricate. Execu�ia pe �antier a elementelor preturnate se face prin organi zarea platformei de turnare (lâng� construc�ie) care dup� împrejur�ri poate � dotat� cu instala�ii de aburire (când viteza de construc�ie impune o înt�rire rapid� a elementelor preturnate). Execu�ia elemen telor în multe privin�e este similar� condi�iilor din fabricile de pre fabricate. Execu�ia în ateliere sau poligoane de prefabricate este o execu�ie centralizat� necesar� mai multor �antiere pentru a se asigura produc tivitatea corespunz�toare. Organizarea în mare a atelierelor sau poli goanelor de prefabricate este în multe privin�e similar� cu cea a fabri cilor de prefabricate. Execu�ia în fabricile de prefabricate este organizat� în �ara noastr� pentru execu�ia de mare serie a elementelor de beton-armat �i beton precomprimat, � e pe produse specializate (stâlpi de energie electric� tip LEA, traverse de cale ferat�, tuburi de canalizare precomprimate, panouri mari pentru construc�ii de locuin�e, elemente pentru construc�ii de hale industriale (grinzi de acoperi�, stâlpi, funda�ii pahar, elemente plane de acoperi�, grinzi de rulare, etc). Toate elementele astfel executate poart� denumirea generic� de prefabricate din beton-armat. Caracteristicile principale ale execu�iei prefabricatelor din beton-armat sunt urm�toarele

1) Arm�tura este executat�, în mare serie, industrializat. 2) Cofrajele sunt de regul� din metal, cu precizie mare de execu�ie �i

cu grad ridicat de utiliz�ri.



3) Opera�iile de turnare a betonului �i vibrare sunt mecanizate. 4) Turnarea se poate face cu utilaje mecanizate cu dozatoare automate. 5) Vibrarea se poate face cu mese vibrante, vibratoare de cofraj,

vibratoare de suprafa�� i de profunzime sau prin instala�ii de centri-fugare.

6) Pentru înt�rirea rapid� a betonului se pot utiliza cimenturi cu înt�rire rapid� sau etuvarea, adic� men�inerea elementelor timp 8 —24 h. Într-un spa�iu cu abur saturat, la temperatura de +60°C.

Pentru betoane u�oare se folose�te procedeul de autoclavizare (temperatura + 175°C, presiune + 8 at, abur saturat). Elementele prefabricate pun probleme speciale de transport, depo zitare �i marcare, montare, veri� care, respectarea toleran�elor, pre cum �i de realizarea îmbin�rilor �i continuit��ilor dup� montare. Îmbin�rile elementelor prefabricate. Pe � erarul betonist care r�spunde de realizarea îmbin�rilor umede (prin betonare) adic� a îmbin�rilor realizate de must��ile de arm�turi a�ezate conform pro iectului de c�tre � erarul betonist care apoi se betoneaz� cu îngrijire pentru realizarea continuit��ii, îl intereseaz� �i modul de montare a prefabricatelor, precum �i starea acestora deoarece el r�spunde de calitatea lucr�rii executate, care la rândul ei depinde de condi�iile ar�tate. Prefabricatele se pot îmbina �i prin a�a-zisele îmbin�ri uscate realizate prin sudarea arm�turilor �i pl�cu�elor metalice de leg�tur�. Imbin�rile elemetelor prefabricate trebuie realizate cu cea mai mare aten�ie, pentru a respecta prevederile din proiect, cu privire la asigurarea rezem�rilor �i rezisten�ei la solicit�ri orizontale din vânt �i în special din cutremure care pot distruge cl�direa. Reguli de montaj ale elementelor prefabricate. De multe ori � erarul betonist la �antierele mai mici trebuie s� ajute la montaj; de aceea trebuie s� cunoasc� urm�toarele reguli de montaj a prefa bricatelor: 1) Prefabricatele trebuie transportate în pozi�ie orizontal� sau vertical� cu mijloace tehnice corespunz�toare, având rezem�ri pe buc��i de lemn sau alte materiale elastice a�ezate pe aceea�i vertical� pentru a evita � surarea elementelor. Elementele trebuie împ�nate �i legate de platform�. A�ezarea elementelor trebuie f�cut� cât mai simetric fa�� de axele platformei de transportat. L��imea �i în�l�imea transportului pe calea ferat� �i �osele trebuie s� respecte gabaritele permise. 2) Depozitarea se face în stive cu rezem�ri elastice pe aceea�i verti cal� �i cu în�l�imea în jur de 2,50 m în cazul în care nu se poate face montarea direct din mijlocul de transport. 3) Toate elementele înainte de montare se veri� c� dac� nu au fost deteriorate �i � surate în timpul transportului. Se admit numai � suri � ne din contrac�ie. Se veri� c� toate dimensiunile acestora.



4) Inainte de montare se veri� c� toate cotele funda�iei, axele, se cur�� paharele funda�iilor �i se completeaz� din timp cu mortar pân� la cota din proiect. 5) Se preg�tesc suprafe�ele de rezemare prin cur��iri �i se veri� c� cotele de rezemare; suprafe�ele de rezemare se pot de asemenea marca. 6) Se acord� cea mai mare aten�ie sistemelor de prindere, veri� cându-se dac� acestea pot prelua greutatea elementului, prinderea este astfel f�cut� ca elementul s� nu balanseze în timpul mont�rii. Se va evita montarea pe vânt puternic. 7) Urechile de prindere �i g�urile de trecere a cablului sunt l�sate în elementele prefabricate înc� din timpul turn�rii. 8) Prinderea se face prin urechi, g�uri l�sate sau prin înf��urare de cablu. 9) Dup� montare, elementele sunt � xate prin pene, tiran�i etc. Apoi li se veri� c� pozi�ia la cot� a elementelor dup� a�ezare, veri� cându-se dac� nu sunt dep��ite toleran�ele admise.

VERIFICAREA CALIT��II LUCR�RILOR DE BETON - ARMAT

Veri� carea calit��ii lucr�rilor se face în scopul stabilirii corespon den�ei dintre modul de execu�ie �i prevederile din proiect �i a prescrip �iilor tehnice care reglementeaz� calitatea. Dispozi�iile de �antier date de bene� ciar �i proiectant - cu respectarea pevederilor legale - au aceea�i putere ca �i proiectul de execu�ie. Veri� c�rile se efectueaz� pe tot parcursul lucr�rilor la încheierea unei faze �i la recep�ia preliminar�. In general veri� carea se face prin: 1) M�sur�ri de dimensiuni ale elementelor �i sortimentelor de ar m�turi folosite. 2) Existen�a documentelor de atestare a calit��ii materialelor �i prefabricatelor �i a proceselor-verbale de lucr�ri ascunse. 3) Efectuarea încerc�rilor �i probelor prev�zute în standardele �i normele pentru materiale �i prefabricate, precum �i a prevederilor spe ciale din caiete de sarcini si proiectele de execu�ie. 4) Pentru lucr�rile de arm�turi intereseaz� în special veri� c�rile pe parcursul lucr�rilor �i veri� c�rile pe faze. 5) Înainte de punerea în oper� a betonului �i arm�turilor este nece sar s� se fac� veri� c�rile urmatoare: toate arm�turile de orice fel, inclusiv cele care urmeaz� a � pretensionate, precum �i toate piesele înglobate, tecile, ancorajele se veri� c� bucat� cu bucat� înaintea înce perii beton�rii. Veri� carea se face din punct de vedere al pozi�iei, formei, diametrului, lungimii, distan�elor �i din punct de vedere al calit��ii leg�turilor �i dispozitivelor de men�inere a pozi�iei în tot timpul beton�rii �i compact�rii betonului.



6) În cazurile în care arm�turile sau piesele înglobate comport� înn�diri sau îmbin�ri sudate, se vor efectua în plus veri� c�rile prescrise în Instruc�iunile tehnice pentru execu�ia prin sudare electric� a îmbin� rilor �i înn�dirilor la arm�turile din o�el-beton C. 28—78. Betonarea nu va putea începe decât numai dup� ce a fost veri� cat �i con� rmat de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii �i reprezentantul bene� ciarului printr-un proces-verbal de lucr�ri ascunse �i anume:

• au fost montate toate arm�turile �i piesele înglobate conform prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, pozi�iile arm�tarilor �i a înn�dirilor (existen�a distan�ierilor, c�l�re�ilor �i a � xatoarelor speciale), precum �i faptul c� abaterile la lungimi �i pozi�ie nu dep��esc toleran�ele admise de lungimi �i acoperiri cu beton.

• cofrajele care au dimensiunile prev�zute în proiect sunt su� cient de robuste �i ancorate pentru a prelua împingerile betonului proasp�t.

• cofrajele �i elementele de construc�ii adiacente au fost cur��ite �i corect preg�tite.

Procesele-verbale de lucr�ri ascunse se fac pe etape de betonare �i tronsoane; valabilitatea proceselor-verbale sunt limitate la 7 zile, dac� în acest caz nu s-au f�cut beton�rile se refac veri� c�rile. La execu�ia prefabricatelor se va veri� ca vizual bucat� cu bucat�: 1) Calitatea o�elurilor folosite pentru armarea elementelor; 2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor �i carac terelor sudate, precum �i calitatea înn�dirilor executate prin sudur�; 3) Pozi�ionarea arm�turilor (existen�a distan�ierelor, c�l�re�ilor �i a � xatoarelor speciale); 4) Dimensiunile �i forma tiparelor; 5) Existen�a golurilor �i detaliilor (must��i, urechi etc.); Defectele vor � stabilite de organele de control �i ele vor � recti� cate �i prezentate din nou la controlul acestora. La depozitarea arm�turilor se vor veri� ca dac� sunt respectate condi�iile speci� ce � ec�rui material prev�zute în norme privind: 1) Proiec�ia contra intemperiilor; 2) Condi�iile de rezemare; 3) Num�rul maxim de elemente suprapuse; 4) M�surile speciale de protec�ie contra umidit��ii �i altor agen�i agresivi (dup� cum se vor speci� ca la � ecare material); 5) Veri� carea o�elurilor de arm�turi se va face pe baza standardelor de produse ale acestor o�eluri: STAS 438/1 79 pentru arm�turile betonului armat �i STAS 6482/1- 73 pentru arm�turile betonului precomprimat. Veri� carea se face pe baza certi� catelor de calitate sau a declaratiei de conformitate eliberate de produc�tor si/sau în lipsa acestora prin încerc�ri de control efectuate în



conformitate cu prevederile în vigoare (STAS 6657/1 — 76). Se recomand� pentru cazuri speciale, �inând seama de importan�a elementului prefabricat sau al construc�iei, s� se prevad� obligativitatea veri� c�rii caracteristicilor � zico-mecanice ale o�elulu-beton la � e care lot aprovizionat independent de existenta declaratiei de conformitate (STAS 6657/1-76). 6) Veri� carea sudurilor plaselor sudate prin puncte �i a celorlante suduri se face conform instruc�iunilor tehnice C. 28—78. 7) To�i executan�ii de lucr�ri (muncitori, mai�tri, ingineri) trebuie s� cunoasc� prevederea c� este cu des�vâr�ire interzis a se proceda la executarea de lucr�ri care s� înglobeze sau s� ascund� defecte sau abateri neadmise.

CONFEC�IONAREA ARM�TURILOR PENTRU BETON ARMAT ÎN ATELIERE DE ARM�TURI

OPERA�II PREG�TITOARE

Pentru confec�ionarea arm�turilor pe �antier, în ateliere sau uzine, se folosesc dispozitive si ma�ini cu un grad mai mic sau mai mare de complexitate. In general, opera�iile pe care le suport� arm�turile sunt: îndrep tarea, t�ierea, fasonarea (îndoirea), înn�direa �i sudarea, confec�io narea carcaselor �i plaselor legate �i sudate etc. Opera�ia de îndreptare este în func�ie de modul de livrare a arm� turii (colaci sau leg�turi de bare), forma pro� lului, rezisten�a o�elului, diametrul barelor �i dispozitivelor sau utilajelor speci� ce de care se dispune pe �antier sau în atelier. Aceast� opera�ie poate � f�cut� manual sau mecanic. Opera�ia de t�iere a arm�turilor la lungimea desf��urat� prev� zut� în proiect se face �i ea manual sau mecanic în func�ie de dispo zitivele sau utilajele de care se dispune. Fasonarea (îndoirea) se face manual sau mecanic în func�ie de dispozitivele �i utilajele de care se dispune, de grosimea barelor, razele de îndoire, calitatea o�elurilor etc. Fasonarea se face dup� desenele din proiect. Opera�iile de sudare, atât cele de înn�dire în lung a barelor, cât �i cele de petrecere pentru formarea carcaselor �i plaselor sunt incluse de regul� în tehnica sud�rii arm�turii �i nu se realizeaz� de � erarii-betoni�ti, ci de sudori specializa�i în sudarea o�elului-beton sau se execut� cu agregate complexe pe linii semiautomate sau automate de sudare. Unele opera�ii simple la sudarea prin puncte se pot executa �i de � erarii betoni�ti. Confec�ionarea carcaselor �i plaselor se poate face, în ateliere sau direct la locul de montaj a arm�turii, respectiv în cofraje. Opera�iile preg�titoare fac parte din preg�tirea fabrica�iei ele mentelor de beton armat �i sunt func�ie de gradul de organizare a atelierului de �antier, a atelierului centralizat de arm�turi sau cel al fabricilor de prefabricate etc.



Întocmirea � �ei de debitare �i fasonare

Preg�tirea fabrica�iei se face pe baza proiectului de execu�ie, din care se extrage arm�tura, pentru � ecare obiectiv, pe elemente, m�rci de arm�tur�, diametre �i num�r de buc��i, întocmindu-se � �a de debitare �i fasonarea arm�turii, conform modelului din tabel. În plan�ele de proiectare exist� �i un extras de arm�tur�. Fi�a de debitare �i fasonare se face pe baza datelor din proiect, care tre buie examinate �i în�elese perfect de maistru. Fi�a poate � întocmit� de organele specializate cu preg�tirea fabrica�iei sau de c�tre maistru. Fiecare bar� va trebui s� poarte un indicator din care s� rezulte elementul la care se refer� �i marca arm�turii prev�zut� în proiect. Nu este indicat� practica de a se lucra direct cu planurile de exe cu�ie f�r� a se face � �a de debitare �i fasonare. Fi�ele de debitare trebuie s� � e înserate în carnetul � erarului betonist, putând face parte din acest carnet. În atelierele de arm�turi este indicat s� � e a� �ate plan�e cu teh nologia de fasonare în care se va ar�ta pe calit��i de o�eluri �i dia metre de baz�, razele de îndoiri, m�rimea dornurilor �i al rolelor pe care se face îndoirea, tehnologia schematic� de îndoire, lungimea ciocurilor, lungimea desf��urat� a îndoirilor etc. Pentru completarea � �ei (v. tabelul) se dau urm�toarele indica�ii: La coloana 1, indicativul con�ine denumirea prescurtat� a elementului. La coloana 2 se trece marca arm�turii. La coloana 3 se trece denumirea elementului, de exemplu grinda A, B, G etc., stâlp S, I etc., placa P etc. În coloana 4 se d� o�elul de armare: de exemplu OB 37; PC 52; STBB; STPB Coloana 5 con�ine num�rul elementelor similare, deci care au acelea�i dimensiuni �i acela�i fel de armare. În coloana 6 se trece num�rul de bare, de acela�i tip care se g�sesc în element. În coloana 7 se trece num�rul total de bare asemenea din elementele de acela�i tip, care se ob�in din înmul�irea coloanei 3 cu coloana 8. În coloana 8 se d� diametrul arm�turii, în mm, pentru marca prev�zut� în proiect În coloana 9 se reprezint� desenul cotat conform proiectului, a m�rcii de arm�tur� cu pozi�ia ciocurilor din construc�ii (de regul� ciocurile în sus sunt pentru barele de la partea inferioar� �i ciocurile în jos sunt pentru barele de la partea superioar� a grinzii). Se trec de asemenea lungimile, in cm, pe tronsoane, unghiurile de înclinare a barelor care difer� de înclinarea obi�nuit� de 45° (sau catetele tri unghiului). Pe desenele cotate se vor � gura barele în pozi�ia în care sunt puse în oper� (construc�ie).



Agrafele �i etrierii se � gureaz� în planul lor, planul în care sunt montate în oper�, iar barele de stâlpi în pozi�ie rabatut� (culcate), deci ca �i când stâlpul ar � culcat spre dreapta. Dac� este necesar se vor trece �i explica�ii pentru piesele m�runte (etrieri, frete, etc.). Fi�ele se vor îndosaria, pentru a forma caietul de lucru al � era rului betonist. Acest caiet poate � folositor la recep�ia lucr�rilor ascunse (arm�turi înglobate în beton). În coloana 10 se trece lungimea, în cm, desf��urat� a unei bare. În coloana 11, se trece lungimea barelor asemenea de aceea�i marc�, ob�inut� din înmul�irea coloanei 10 cu coloana 7; coloanele 10 �i 11 nu sunt trecute în tabel. La observa�ii se trec indica�iile speciale cu privire la modul de fasonare la rece sau la cald, temperatura admis� pentru fasonare pe timp friguros etc.

Tabel: Fi�a de debitare-fasonare pentru extragerea barelor din elementele de beton armat



O margine a � �ei r�mâne liber� pentru însemn�ri ale � erarului betonist (eviden�a num�rului de bare, num�rul comenzii, forma�i unea de lucru etc). În partea de jos a � �ei se întocme�te recapitula�ia, în care se trec m�rcile de o�el similare (de aceea�i lungime), care folose�te la debi tarea arm�turii dup� ce au fost îndreptate. Lungimea, desf��urat� a unei bare se compune din suma lungi milor � ec�rei por�iuni. De regul�, în proiect sunt trecute atât lungimile elementului � e c�rui element, cât �i lungimea total� a barei care se fasoneaz�.

Preg�tirea arm�turilor în depozit

Dup� întocmirea � �elor de debitare �i fasonare, se stabile�te, cu câteva zile înainte de începerea opera�iilor de debitare �i fasonare, cantitatea total� de o�el-beton, pe calit��i de o�el (OB 37, PC 52, PC 60 etc.) �i pe diametre, care se vor îndrepta, debita (t�ia) �i faso na, stabilindu-se pe forma�ii de lucru cantitatea total� de arm�turi pentru o perioad� determinat�, de regul� pentru 10 zile. Otelul beton care urmeaz� a � luat din depozit, pentru debitare �i fasonare, vor � indicate de �eful de depozit, care va trebui s� indice pe lâng� calitatea o�elului �i diametrul barelor, declaratiile de conformitate pe care le de�ine �i oricare alte date necesare stabilirii calit��ii. �eful brig�zii sau �eful echipei de � erari-betoni�ti întocme�te planul de munc�. Prima veri� care. În depozit, va alege cantitatea de o�el care re zult� din recapitula�ia la � �e, veri� când calitatea o�elurilor (OB 37, PC 52, PC 60, PC 90) pe baza pro� lului indicat în STAS 438/1—89 �i calitatea sârmelor �i plaselor sudate pe baza STAS 438/2—91, STAS 438/3 -4—98. A doua veri� care care se face în depozit este cea pentru diametrul barelor de o�el-beton, care se face cu �ublerul, cu calibrele pentru m�surarea diametrului sau în lipsa acestora cu cle�tele patent �i metrul. M�surarea diametrului trebuie f�cut� cu aten�ie pentru veri� carea diametrului nominal trecut în standard, precum �i a abaterilor dimensionale conform standardului sau datelor din prezenta lucrare. Valorile g�site se consemneaz� pe o not� care se transmite �efului de �antier sau lot. Colacii sau barele care dep��esc toleran�ele negative nu se folo sesc la fasonare, ele se noteaz� �i r�mân în depozit pentru alte desti na�ii. A treia veri� care este proba de îndoire la banc, pentru � ecare diametru �i calitate de o�el, sosit� cu acela�i certi� cat de calitate. Proba de îndoire se face la unghiul prev�zut în standard pentru cali tatea de o�el. Colacii sau leg�turile



de bare care nu corespund la proba de îndoire se înseamn� �i se îndep�rteaz� deoarece nu se admit a � puse în oper�. O�elul-beton care corespunde din punct de vedere calitativ se transport� �i se grupeaz� pe diametre lâng� linia de îndreptare �i faso nare. Înainte sau dup� opera�ia de îndreptare, se cur�� o�elul de rugin�, pete de ulei, praf etc. prin frecare cu peria de sârm� sau alte procedee de decapare.

3.2. Fasonarea armaturilor (descolacirea otelului beton, indreptarea si taierea vergelelor cu ajutorul sculelor manuale sau mecanice; trasarea si insemnarea lor; taierea si fasonarea etrierilor; conditii si prescriptii tehnice la fasonarea armaturilor)

TEHNOLOGII SIMPLE DE DESCOL�CIT,ÎNDREPTAT �I T�IAT ARM�TURILE

Prima opera�ie tehnologic� de confec�ionare a arm�turilor este opera�ia de îndreptare care este diferit� la arm�tura livrat� în colaci, fa�� de arm�tura livrat� în leg�turi de bare. Dispozitivele de îndeptare sunt func�ie de calitatea o�elului (rezis ten�a lui), diametrul barelor colacului, la arm�turile livrate în colac �i chiar de greutatea acestuia. O�elurile-beton laminate la cald �i livrate în colaci se descol�cesc cu atât mai greu, cu cât o�elul are o rezisten�� mai mare, diametrul barelor este mai mare �i diametrul colacului este mai mic, deoarece aceste o�eluri ies din laminor sub forma plastic� (bare înro�ite), care se r�cesc pe vârtelni�a de lâng� laminor. O�elurile de înalt� rezisten�� pentru beton precomprimat, sârme �i produse de sârme (toroane �i li�e), de regul� sunt înf��urate în colaci de dimensuni mari sau pe tamburi de lemn de dimensiuni mari (toroane), diametrul interior al colacului se alege astfel ca o�elurile s� se deruleze cu o s�geat� mic�, f�r� s� aib� nevoie de o opera�ie de îndrep tare ca la o�elurile laminate la cald. Aceste tipuri de o�eluri se numesc autoderulante (diametrul colacului este în jur de 2,00 m.

Îndreptare prin trac�iune a o�elului-beton livrat în colaci (cu troliul manual)

Descol�cirea �i îndreptarea se face pe o platform�, de regul� betonat�, cu o lungime de 50 m �i o l��ime de 2—3 m. Îndreptarea barelor din colaci la �antierele care nu au ma�ini de îndreptat, se face obi�nuit prin trac�iune dac� o�elul nu este prea dur �i colacul nu are diametrul prea mic. O�elurile dure PC 60 de diametre 10 �i 12 mm care sunt livrate în colaci cu diametrul mic sunt greu de îndreptat prin trac�iune. În acest caz îndreptarea se face la banc cu mijloace manuale. Îndreptarea trebuie f�cut�



la un efort relativ mic care nu va dep��i jum�tate din for�a corespunz�toare limitei de curgere. Controlul întinderii se face � e prin for��, � e prin alungire. For�a de întindere este func�ie de rezisten�a o�elului �i diametrul barelor. De exemplu, la o bar� din o�el PC 60 au diametrul de 10 mm. For�a maxim� de întindere va � : .F<0,5 x 4 200x0,785 = 1649 kgf, unde limita de curgere Epo2 = 1200 kgf/cm2 �i sec�iunea A =0,785 cm2; în mod obi�nuit for�a nu dep��e�te câteva sute de kgf. Dac� controlul se face prin alungiri, atunci alungirea total� ma xim� se calculeaz� din condi�ia ca alungirea procentual� s� nu dep� �easc� 0,3%, [3 mm/m] respectiv pentru o bar� de 50 m lungime alungirea ei prin întindere nu trebuie s� dep�easc� valoarea 0,3 x5000 At = --------------- = 15 cm. 100 Daca prin opera�ii preliminare se stabile�te c� o�elul se îndreapt� la eforturi sau alungiri mai mici, se folosesc la îndreptare acele date. Pentru opera�ia de întindere sunt necesare urm�toarele dispozi tive: un troliu manual bine � xat la cap�tul platformei trebuie s� aib� înf��urat un cablu � exibil, doi cle�ti de tipul celui ar�tat în � g. 25; un cablu sau un lan� de întindere, un punct � x la cel�lalt cap�t al platformei (stâlp bine în� pt în p�mânt), metru pentru m�su rarea alungirii etc.

Fig. 25. Cle�te pentru îndreptarea prin întindere a vergelelor sub�iri de o�el-beton.

Ordinea obi�nuit� a opera�iilor este: se � xeaz� troliul, se prinde unul din cle�ti de cap�tul � x (stâlp) cu un cablu sau lan�, colacul de o�el-beton se duce lâng� stâlpul din cap�tul platformei (stâlpul de anco rare), iar cap�tul liber al barei se prinde în cle�tele de la cap�tul � x, apoi colacul se rostogole�te pân� în apropierea troliului unde ba ra de o�el-beton se taie din colac cu foarfec� �i se prinde cu al doilea cle�te de cablul � exibil al troliului (prinderea se poate face înainte de t�iere dac� ba rele au tendin�a de reîncol�cire). Cu troliul se începe întin derea lent� pân� o�elul se pune sub tensiune slab�, dup� care se marcheaz� pe platform� �i pe bar�, lungimea barei înainte de înce perea întinderii propriu-zise (se pot folosi �i stative speciale de lemn cu grada�ii pentru urm�rirea deplas�rii cap�tului barei). Întinderea troliului se continu� pân� când o�elul se alunge�te cu m�rimea stabilit�. Controlul alungirii se poate face cu orice fel de dispozitiv impro vizat care poate indica alungirea total� în centimetri. Alungirea se poate m�sura cu metrul pe platforma betonat�, urm�rind deplasarea cap�tului barei de lâng�



troliu, pân� la atingerea reperului stabilit. Dup� îndreptare urmeaz� opera�ia de debitare la lungime, care se poate face pe platforma betonat� sau lâng� standul de fasonare.

Indreptarea la o instala�ie de îndreptat cu tro liul electric a o�elului-beton livrat în colaci

Instala�ia dispune de urm�toarele diapozitive (� g. 26): • baterie de vârtelni�e (1, 2) bine ancorate în p�mânt pe care se pun colacii; • troliul electric � xat de platform� 8; • dispozitive anexe: stâlpi de ancorare 3, pl�ci de ancorare �i � xator cu excentric 5, dis pozitiv de întindere 4, cablu f�r� sfâr�it 6, pl�ci cu cârlige de întin dere 7, cabluri de întindere, cadru de ghidaj 9 si opritor 10. Dispozitive anexe. Pentru o astfel de instala�ie dispozitivele anexe au o alc�tuire variat�. �antierele pot s�-�i construiasc� dispozi tive improvizate.în continuare se dau câteva exemple de dispozitive.

1) Stâlpii de ancorare �i dispozitivele de întindere pot avea alc�tuirea din � g. 27 �i anume un stâlpi�or de lemn cu contra� �a 6, cercei de prindere 1 �i 2, bara de blocare 5, man�on de strângere 3, scripete 4 — prin care trece cablul f�r� sfâr�it. 2) Vârtelni�ele pot � sim ple sau duble de inventar (� g. 28) alc�tuite în prin cipiu dintr-un batiu � x �i un sistem mobil cu ax central pe care se a�eaz� colacul. Vârtelni�ele moderne sunt prev� zute cu dispozitiv de frânare �i o cruce la partea superi oar� care împiedic� colacul s� sar� de pe vârtelni��. In � gura 29 se arat� o vârtelni�� care se poate exe cuta pe �antier. La acest tip de vârtelni�� batiul este format dintr-o podin� de lemn pe care este montat� o plac� de baz� cu un pivot in care se rote�te o cruce solidarizat� cu un cerc de metal; pe cruce se pot monta supor�i din �eava.

Fig. 27. Stâlp de ancorare si dispozitive de intindere

Fig. 26. Instala�ie pentru îndreptat o�el-beton livrat in colaci.



3) Pl�ci de ancorare. În � g. 30 a, b se d� un exemplu de plac� de ancorare care permite � xarea concomitent� a mai multor bare de o�el care se introduc în g�urile pl�cii unde se � xeaz� prin îndoire �i se în�epenesc sub efortul de trac�iune. 4) Fixatorul cu excentric reprezint� un sistem simplu de blocare pentru barele din o�el moale �i diametru mic care necesit� un efort redus pentru îndreptarea prin întindere dup� descol�cire. (� g. 31). 5) Cârligele de întindere sunt un auxiliar de � xare a pl�cilor de ancorare de cablul f�r� de sfâr�it (� gurile 32 �i 33).

6) Cablul de întindere este prev�zut cu cârlig �i ochet, �i cu ajuto rul lui �i a pl�cii de ancorare se pot � xa barele de o�el de cablul de pe tamburul troliului.

Opera�iile de descol�cire la instala�ia cu troliu electric: 1) Montarea colacilor pe vârtelni�e. 2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii pu�i pe vârtelni�a de cablu f�r� sfâr�it prin intermediul pl�cu�ei de ancorare (v. � g. 27) �i cârligului de întindere (v. � g. 32).

Fig. 28. Vartelni�adubl�

Fig. 29. Vartelni�� de �antier: 1)cruce; 2) cerc de rulare;3) supor�i din �eav�

Fig. 30. Pl�ci de ancorare.

Fig. 31. Fixator cu excentric

Fig. 32. Cârlig de întingere

Fig. 33. Fixarea capetelor barelor de cablu f�r� sfâr�it 3 prin intermediul pl�cii de ancorare 1 �i al cârligului de întindere 2.



3) Descol�cirea se realizeaz� prin ac�ionarea cablului f�r� sfâr�it de c�tre troliu, a c�rui motor a fost pus în func�iune; derularea cablu lui f�r� sfâr�it este asigurat� de faptul c� cel�lalt cap�t al s�u este legat de stâlpul de ancorare cu scripete (v. � g.27). 4) Opera�ia de descol�cire se termin� când cârligul de întindere a ajuns la cap�tul cursei cablului f�r� sfâr�it, când se opre�te �i motorul.

Opera�ia de întindere Se începe cu � xarea barei de cap�tul dinspre vârtelni�e prin � xatorul cu excentric (� g. 31), iar cel�lalt cap�t se leag� de tamburul troliului prin intermediul cablului de în tindere (� g. 34) �i pl�ci de ancorare (� g. 35), (de obicei se îndreapt� o singur� vergea). Îndreptarea propriu-zis� începe prin ac�ionarea troliului în ace lea�i condi�ii ca la îndreptarea cu troliul manual, pân� când se reali zeaz� alungirea procentual� stabilit� (maximum 0,3%). Dup� în dreptare se rote�te tamburul troliului înapoi, bara se a�eaz� prin greutatea proprie pe platform�, apoi se elibereaz� din � xator �i din placa de ancorare. Se taie barele de pe platform� cu foarfecele la lungimile cerute conform � �ei de debitare. Se transport� barele în fascicule pân� la bancul de lucru.Folosirea tractoarelor sau a altor mijloace de întindere nu este recomandabil�.

TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONAT �I ÎNDREP TAT O�ELUL-BETON

Generalit��i asupra fason�rii manuale

Barele de o�el-beton sunt puse în elementele de beton în zonele întinse ale elementelor, pentru a ajuta sec�iunile de beton de a pre lua eforturile de întindere prin barele de o�el (arm�turi). Pentru a r�spunde acestei cerin�e, barele sunt prelucrate, de fapt îndoite, la diferite unghiuri, pentru a asigura trecerea de la o zon� la alta �i pentru o bun� ancorare a barelor în masa betonului. Prelucrarea arm�turii conform cotelor din proiect �i al � �ei tehnice se nu me�te fasonarea arm�turii.

Fig. 34. Cablu de intindere.

Fig.35. Fixarea capetelor barelor de o�el-belon de troliu prin intermediul pl�cii de ancorare al cârligului de intindere: 1 �i al cablului de întindere 2.



Fasonarea poate � f�cut� manual sau mecanic. Fasonarea manu al� se face cu ajutorul unor dispozitive simple. Fasonarea const� din îndoirea simpla sau succesiv� a barelor la unghiul dat, de regul� 45°, sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare se nume�te faso narea barelor ridicate). Pentru realizarea ciocurilor se fac îndoiri la unghiuri de 90o sau 180°. Îndoirile la 90° se fac �i la barele care armeaz� col�urile ele mentelor de beton armat. Indoirea barelor trebuie f�cu t� cu anumite raze de curbur� pe discuri cu raze diferite, stabilite in func�ie de natura îndoirii (cioc, bar� ridicat� etc), pro� lul o�elului �i calitatea otelului, (� g. 36). Unghiul de îndoire poate � veri� cat prin �abloane.

Dispozitive simple pentru fasonare manual�

Fasonarea manual� se face de regul� pe un banc de lucru, pe care sunt � xate dispozitivele ajut�toare de îndoire, în special pl�ci din o�el prelucrat sau turnat, de forme �i alc�tuiri diferite. În � g. 37 se arat� un banc de lucru care trebuie s� aib� un blat foarte rigid. Din dispozitivele anexe care se folosesc se prezint� cele mai uzitate �i anume:1) Cheile simple sau du ble cu bra� drept sau bra� frânt. Cheile au dimensiuni diferite în func�ie de diametrul barelor care se fasoneaza.

Fig. 36. Raze de îndoire.

Fig. 37. Banc pentru fasonarea manual� a otelului-beton



Utilizarea dispozitivelor simple de fasonat

Barele de diametre mici (sub�iri) se pot îndoi cu ajutorul a dou� chei, în special pentru corectarea pozi�ion�rii arm�turii înainte de betoanare (� g. 38), în care caz se pot folosi �i chei frânte. Pe bancul care are trei sau patru dornuri se poate face o îndoire comod� cu o cheie (� g. 39); dornurile se pot pune la astfel de dis tan�e încât pe ele s� se ata�eze discuri g�urite care asigur� îndoirea la raza de curbur� cerut�.

Folosirea pl�cilor din o�el turnat sunt cele mai comode la îndoi rea o�elului-beton (� g. 40). Barele ridicate se pot u�or îndoi cu pl�ci cu chei (pârghii � xate de plac�, barele � ind blocate de dornuri). For�a de îndoire se reduce dac� se folosesc cremaliere (� g. 41).

Fixarea pl�cilor de îndoire pe bancul de lucru se face, de regul�, în col�uri opuse, în dia gonal� pentru a permite lucrul concomitent sau succesiv predând bara de la un � erar beto nier la cel�lalt. Ac�ionarea pârghiilor pentru a executa îndoiri la 45, 90 sau 180°, se înva�� u�or �i nu sunt necesare explica�ii.

Prin r�sucirea pârghiei (chei) în sensul s�ge�ii se realizeaz� o nou� îndoire la 90°. Îndoirile succesive ajung s� formeze etrierul închis cu capetele ciocu-rilor îndreptate paralel cu laturile etrierului sau dup� diagonala etrierului. Pl�cile cu crest�turi pot forma mai mul�i etrieri deodat�.

Fig. 39. Indoirea cu trei rânduri �i o cheieFig. 38. Indoirea barelor\cu ajutorul a dou� chei.

Fig.40. Indoirea cu plac� turnat�. Fig.41 Îndoirea barelor ridicate

a) b)



Fasonarea fretelor de stâlpi cu mijloace manuale se realizeaz� cu ajutorul unui cilindru de lemn, cu diametral reglabil la dimensiunea stâlpului, a�ezat cu axa format� dintr-o �eava pe dou� capre (� g. 42,a) �i care se poate roti u�or cu o manivel�. O asemenea fret� se poate face numai din o�el moale sub�ire, care se modeleaz� u�or pe cilindrul de lemn.

Fasonarea mecanic� Pentru industrializarea lucr�rilor de arm�turi în prezent se folo sesc ma�ini de fasonat cu grad ridicat de automatizare care asigur� o productivitate ridicat� la lucr�rile de arm�turi. De regul� ma�inile sunt integrate unui � ux tehnologic continuu care rezult� din organizarea ra�ional� a atelierelor de arm�turi. Cel mai simplu mod de organizare este amplasarea ma�inii de fasonat între dou� bancuri (� g. 42, b) prev�zute cu rulouri pentru sprijinirea barelor �i glisarea lor în timpul fason�rii. Amplasarea ma�inii se face prin � xarea în funda�ie �i calarea sa cu pene. Ma�ina va avea instala�ia electric� executat� conform regu lilor de securitate, având punerea la p�mânt �i cablurile trecute prin canale în pardoseala atelierului (sau prin cabluri blindate).

MA�INI DE FASONAT (ÎNDOIT) O�EL-BETON

Ma�ini de fasonat bare longitudinale Fasonarea barelor în atelierele de �antier de mic� importan�� se face manual, cu dispozitive simple, dar aceasta necesit� mult� mano per�. Fasonarea mecanic� este indicat� pentru toate atelierele de confec�ionat arm�turi. F�r� reglare automat� se pot fasona pân� la un unghi de 180°, iar cu reglare automat� se pot îndoi la un ghiuri de 45, 90 �i 180°.

Fig. 42. �ablon pentru execu�ia fretelor a �i banc de lucru pentru fasonarea mecanic� b.

Pasul fretei

Fig.43. Ma�ina de fasonat o�el-beton MF-32.



Poate fasona o�el rotund OB 37 pân� la Ø � 40 mm �i o�el PC pân� la Ø � 32 mm; puterea ma�inii � ind de 2,2 kW, iar greutatea ma�inii de 900 kg. Multe ma�ini de fasonat au �i dispozitive de t�iat (ma�ina REMA tipul PC 40/35 �i tipul PC 32/26 Italia).

Combi 30/35 Masina de fasonat si taiat otel-beton Star 16 Masina de fasonat otel-beton

Masina de taiat si fasonat otel-beton Cel 35, are urmatoarele caracteristici: putere motor 2,20kw, actionare motor electric 380 V / 50 Hz, numar taieri pe minut max. 100, diametru max. 32mm, greutatea proprie masina 331 kg. Masina de fasonat otel-beton Star 16 are urmatoarele caracteristici: putere motor 4,0kw, actionare motor electric 380 V / 50 Hz, numar indoiri pe minut max. 6, diametru max. 50mm, greutatea propie masina 539 kg.

Masini de taiat otel-beton Cel 30 (35) Masina de fasonat otel-beton Del 50 Tronic

Masinile de taiat si fasonat otel-beton marca „SIMA” sunt echipate special pentru lucru direct pe santier si usor de folosit cu maxima e� cienta. Putere motor electric 1.5-4.0kw; actionare electrica motor 380V/50Hz; numar taieri pe minut 100; diametru maxim al barelor de otel ! 30 - 50 mm; modelul Del tronic contine panou de comanda electronic, cu computer inclus, soft ware



specializat pentru comenzile computerului de bord; pot � introduse mai multe bare pentru diametre mai mici, etc.

Alc�tuirea de principiu a ma�inilor de fasonat

Ma�inile de fasonat sunt alc�tuite în principiu din: batiul sau cutia ma�inii 1; dispozitivele de lucru, plasate pe o plac� de lucru 2; mecanismele de antrenare 3; dispozitivele de comand� 4. Batiul ma�inii este o construc�ie metalic� robust�, de regula montat� pe ro�i pentru o deplasare u�oar� pe distan�e mici. Batiul este alc�tuit dintr-o structur� metalic� portant�, con�inând în el mecanismele de antrenare, de comand� pornire, oprire, inversare etc, instalate pe un perete lateral, de regul� � x. Dispozitivele de lucru � xe sau deta�abile sunt amplasate pe o plac� de lucru plasat� pe partea de sus a batiului. Dispozitivele de lucru sunt alc�tuite dintr-o plac� de lucru confec�ionat� dintr-o tabl� groas� în care este decupat un disc activ rotativ cu loca�uri pentru � xarea organelor active de fasonare (dornuri, ro�i, rigle cu g�uri �i dor nuri etc.); dou� sau mai multe pl�ci transversale cu pozi�ie � x� sau reglabil�, prev�zute cu loca�uri pentru dornuri (ro�i sau dispozitive), care formeaz� organele pasive ale opera�iei de fasonare. La marginea mesei de lucru se g�sesc montate de regul�, pe dou� fe�e opuse, dou� bare (role) pentru glisarea o�elului-beton. Multe ma�ini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura exe cu�ia unor prelucr�ri speciale cum ar � : bra� cu dornuri pentru îndoirea barelor ridicate cu alte distan�e între dornuri decât cele de pe dis cul activ, dispozitive pentru îndoire cu raze de curbur� foarte mari, dispozitive pentru fasonarea dubl� a mai multor bare de diametre mici; dispozitive pentru spirale poligonale, capete speciale pentru executarea ciocurilor, dispozi tive de adaos cu role pentru îndreptat sârmele, limitatoare, dispozi tive pentru îndoirea simultan� a mai multor bare etc. Mecanismele de antrenare sunt în principiu alc�tuite dintr-un motor, care pune în mi�care roata melcat� pe axul c�ruia se g�se�te montat discul activ. Dup� natura construc�iei mecanismele dispun de ro�i din�ate, reductoare, pinioane, curele de transmisie, ambreiaje, frâne, rulmen�i etc. Discul trebuie s� aib� rota�ii prestabilite, cu mai multe viteze (2-4viteze) în func�ie de grosimea barelor �i dispozitive de inversare. Ma�inile moderne (FICEP) au urm�toarele caracteristici: rota�ia discului în dou� sensuri, oprirea automat� a discului la unghiul de rotire prestabilit, reîntoarcerea automat�, ob�inerea vitezelor de ro-ta�ii dorite prin reglare prealabil�. Mecanismele de comand� asigur� pornirea prin pedal�, oprirea automat� a discului, reglarea vitezelor de la un levier, comenzi pen tru viteze foarte reduse, dirijate manual sau automat.



Sunt �i agregate cu grad de automatizare ridicat, montate pe ro�i de cauciuc care se deplaseaz� u�or prin împingere sau pot � ridi cate cu mijloacele de ridicat. Greutatea ma�inilor dup� gradul de complexitate, diametrul barelor �i rezisten�a acestora variaz� de la 300 la 1 600 kg.

Sunt �i agregate cu grad de automatizare ridicat, montate pe ro�i de cauciuc care se deplaseaz� u�or prin împingere sau pot � ridi cate cu mijloacele de ridicat. Greutatea ma�inilor dup� gradul de complexitate, diametrul barelor �i rezisten�a acestora variaz� de la 300 la 1 600 kg.

Modul de utilizare a ma�inilor de fasonat Opera�iile comune de punere în func�iune. Pentru a utiliza ra�ional ma�inile de fasonat, este necesar� cunoa�terea performan�elor ma�inilor, utili-zarea dispozitivelor anexe �i dispunerea de tabele ajut�toare care s� indice unghiul de rota�ie necesar pentru realizarea unei îndoiri simple sau duble, diametrul maxim al unei bare sau a barelor care se îndoaie concomitent. In prospectele ma�inilor sunt multe date auxiliare necesare folosirii e� ciente a ma�inilor. Opera�iile de punere in func�iune sunt: 1) Montarea pe masa de lucru a riglelor g�urite cu dornuri �i mon tarea rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau f�r� dispozitive anexe, bra�uri, limitatoare etc); rolele se aleg în func�ie de diametrul barelor care se îndoaie. 2) Stabilirea unghiului de îndoire la ma�inile automate sau cu programare; la cele cu ac�ionare mecanic� (normal�), se realizeaz� unghiul urm�rind valorile de pe discul gradat de c�tre � erarul betonist. 3) Conectarea ma�inii la re�eaua electric� se face cu luarea m�su rilor de protec�ia muncii, stabilirea rota�iei discului în func�ie de gro simea barelor (când se ac�ioneaz� mai multe bare) �i puterea motorului. 4) Introducerea barelor de fasonat prin manipulare de pe banc pe ma�ina de fasonat.

Fig. 44. (b), fasonarea la masina a ciocurilor Fig. 44. Masina de fasonat tip FICEP

(a) si a barelor ridicate (c)



Fasonarea propriu-zis� (unghiul de îndoire se veri� c� pe �a blon): 1) Fasonarea ciocurilor se face pe o ma�in� cu disc rotitor (v. � g. 44, a) realizându-se succesiv urm�toarele opera�ii: se mon teaz� dornul central sau un dorn cu rol de dorn central �i un dorn de lucru; • se introduce bara între aceste dornuri (v. � g.44, b), l�sând capul necesar form�rii ciocului; • se pune în mi�care discul rotitor spre dreapta pân� se formeaz� ciocul (la 180°), apoi se opre�te ma�ina; • se schimb� sensul de rota�ie al discului, punând în mi�care inversorul când dornul de sprijin a revenit în pozi�ia ini�ial�. 2) Fasonarea barelor ridicate prin îndoiri succesive: • dup� fasonarea ciocului bara este împins� pe linia dornului central cu bucata (por�iunea) prev�zut� în proiect a � dreapta; • dor nul de sprijin se � xeaz� la o distan�� mai mare fa�� de dornul ini�ial, pe un ax perpendicular pe bar�; • un dorn de sprijin se plaseaz� pe lâng� bar�, pe liniile cu g�uri; • ac�ionând discul ma�inei se face prima îndoire la unghiul prescris (v. � g. 44, c); • bara este scoas� de pe disc �i pus� în pozi�ia (v. � g.44, c) în care dornurile de sprijin 1 �i 2 au pozi�iile din � gur� -— dup� care se pune în mi�care discul în sens invers f�cându-se a doua îndoire; • apoi bara este împins� înainte în vederea unei noi îndoiri sau a form�rii ciocului. În func�ie de caracteristicile ma�inii de fasonat diametrul barelor �i a în�l�imii grinzii pentru care se face ridicarea barelor se preg�te�te ma�ina de fasonat—cum se arat� în exemplele urm�toare - pentru îndoirea dubl� simultan�: 1) Indoire dubl� la 450 cu dou� dornuri pe discul rotativ (� g.45). Aceast� opera�ie se face astfel: - diametrul dornului D se alege in func�ie de grosimea barelor d; - pe discul rotativ se pun dornurile la distan�a B1, iar riglele cu g�uri la distan�a A1, pozi�ia relativ� a dornurilor de pe rigle (cateta triunghiului) se pune tot la distan�a A; A1 � 0,75 B1

dmax[mml 20 26 34 40

D[mm] 80 100 140 160

Serviciul tehnic trebuie s� a� �eze la ma�ini tabele cu distan�ele Al �i B1 pe grupe de diametre; - discul rotativ se aduce cu pozi�ia dornurilor astfel ca diametrul format de dornurile de pe disc s� � e perpendiculare pe riglele cu g�uri, la mijlocul distan�ei dintre dornurile de pe rigle;

Fig.45. Indoire dubla simultan�cu doua dornuri pe discul rotitor



- se introduce bara între dornuri, dup� ce s-a însemnat pe ea cu creta locul de unde se ridic� (îndoaie), acest semn se marcheaz� în dreptul axului dornului de pe disc; - se declanseaz� ma�ina care rote�te discul cu 45°, dup� care se opre�te dac� ma�ina nu are dispozitive automate de aducere înapoi. 3) Indoirea simpl� se face simultan prin blocarea barei cu dou� dornuri al�turate � xate pe discul rotitor, îndoire dubl� la 45° cu un singur dorn � xat pe discul rotitor (� g. 46) ; îndoirea se face în mod similar, dar pozi�ia vertical� a discului trebuie aleas� astfel ca bara dreapt� s� poat� sprijini pe cele dou� dornuri al�turate de pe riglele g�urite �i pe dornul de pe disc. 4) In � g. 47 se arat� îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte când la disc este necesar s� se foloseasc� un prelungitor. 5) Indoirea simultan� a mai multor bare sub�iri, folosind dispozitive anexe tip FICEP prinse pe bare sub�iri, folosind dispozitive anexe tip FICEP prinse pe riglele g�urite �i disc este ar�tat� în � g. 48. 6) Fasonarea etrierilor cu ma�ina de fasonat obi�nuit� este ar�tat� în � g.49. Ma�inile pot face spirale rotunde, poligonale etc.

Fig. 46. Indoire dubla simultan�cu un dorn pe discul rotitor

Fig. 49. Fasonarea etrierilor cu nasina de fasonet obisnuita.

Fig. 47 Indoire dubla simultana cu un dorn pe prelungitorul la disc

Fig. 48. Indoire simultana a barelor subtiri



Ma�inile de fasonat �i îndoit o�el-beton sunt la fel de numeroase ca �i ma�inile de îndreptat �i t�iat. Modul lor de alc�tuire în principiu este acela�i; difer� foarte mult dispo-zitivele de lucru. Sunt ma�ini cu organe active foarte diferite, discuri, ma-nete, console, etc. cu mod de ac�ionare similar (prin rota�ia discului), dar cu caracteristici tehnice �i performan�e diferite. Exempli� cativ se arat� unele caracteristici 1) Ma�ina din Polonia G. 40 fasoneaz� o�el pân� la 40 mm cu rezisten�a pân� la 45 kgf/mm2; viteza de rota�ie a discului activ 3,5—11 rot/min, puterea 2,2 kW, greutatea 700 kg. 2) Ma�ina BH-40 (Ungaria) fasoneaz� o�el pân� la 40 mm, cu rezisten�a pân� la 70 kgf/mm2, cu viteza de rota�ie a discului de 100— 130/h, având puterea de 4 kW. Ma�ina are discul plasat excentric fa�� de batiul ma�inii, dar are o plac� rabatabil� care asigur� pre lungirea pl�cii de lucru astfel c� în pozi�ia de lucru discul se a� � la mijlocul mesei (pl�cii) de lucru. 3) Ma�ina MUBEA — BENDEB (Germania) fasoneaz� o�el pân� la 32 mm, cu rezisten�� de 40 kgf/mm2 �i pân� la 26 mm pentru o�el cu rezisten�a de 70 kgf/mm2. Ma�ina este prev�zut� cu scal� gradat� pentru a marca unghiul de rota�ie a unui bra� montat pe discul activ. Se pot realiza unghiuri de îndoire în trepte cuprinse între 0 �i 315°. Ma�ina are un set de role de îndoiri, cu diametrele de 50 la 480 mm, permi�ând s� se realizeze raze de îndoire de la 2,5 d pân� la 15 d, pentru gama de diametre de la 6 la 32 mm. 4) Ma�ina PEDJDINGAUS - PEBFCT BAPID p (Germania) are posibilitatea de a programa fasonarea la 6 diferite unghiuri de îndoire spre stânga sau spre dreapta. 5) Ma�ina BEMA — PG 40/35 (Italia) fasoneaz� o�el pân� la 40 mm cu reziten�a de 45 kgf/mm2 �i pân� la 32 mm pentru o�el cu rezisten�a de 85 kgf/mm2 �i taie o�el pân� la diametrul de 35 mm, respectiv 26 mm, având un motor electric de 3,5 CP. Poate fasona concomitent pân� la 10 bare de 14 mm, iar cu reducerea corespunz� toare a num�rului de bare se m�re�te diametrul barei de fasonat sau t�iat (� g. 50). 6) Ma�ina FUTURA B 502 (Germania) fasoneaz� o�el pân� la 50 mm, are o putere de 3 kW, arc trei viteze de rota�ie a discului 5-7, 5-15 rot/min cu mers înainte �i înapoi; masa ma�inii este de 1220 kg; are dispozitive pentru prelucrat spirale. 7) Ma�ina PEDDINGHAVS BIFAX — 32 K fasoneaz� o�el pân� la diametrul de 32 mm, având rezisten�a maxim� de 45 kgf/ mm2; are dou� viteze (20 rot/min pentru bare la 16 mm �i 10 rot/ min pentru bare mai groase); ma�ina are �i posibilitatea de a � livrat� cu un programator. Multiplele dispozitive anexe formeaz� cali tatea de baz� a ma�inilor. La aceast� ma�in� se pot fasona etrieri �i îndrepta o�elul de diametre mici.



8) Ma�ina FI CEP — mod. CAM se livreaz� în 6 variante, cu puteri de la 2 la 6 CP �i cu masa variind de la 360 kg la 1 600, faso neaz� o gam� foarte mare de diametre diferite de calitate, practic întreaga gam� posibil� are echipament care asigur� rota�ia de 3,5 rot/min pân� la 20 rot/min, având 2 sau 3 viteze sau cu variator de viteze.Dispune de o gam� larg� de dispozitive anexe pentru orice tip de prelucrare a arm�turii, inclusiv etrieri. 9) Ma�ina STEINWEG se livreaz�, în tipurile B.32 �i B.40 care fasoneaz� o�el pân� la 32 mm, respectiv pân� la 40 mm, cu rezisten�a de 45 kgf/mm2; pentru rezisten�e mai ridicate se reduce diametrul barei. Are caracteristici similare cu ma�inile prezentate. 10) Ma�inile UGAROLA de produc�ie spaniol� se livreaz� în tipul CB40; GB30; CM.E. etc, au dispozitive obi�nuite, se pot opri conform programului, au pedale de comand� stânga-dreapa (� g. 50, b)

Fig. 50. Ma�ina de fasonat �i t�iat tip REMA (� g. a), ma�ina de fasonat UGAROLA C-B 40 (� g. b) �i dispozitive improvizate de format etrieri (� g. c).

Dispozitive de taiat manual

a)

b)

c)

Dispozitive de taiatsi indoit manual



Ma�ini de confec�ionat etrieri

Ma�inile de confec�ionat etrieri sunt de fapt ma�ini de fasonat o�el-beton; au limitatoare speciale pentru îndoire succesiv� permi�ând s� se realizeze elemente îndoite sub forma dreptunghiular� sau p�trat�. O serie din ma�inile men�ionate pentru fasonat o�el-beton pot confec�iona etrieri MUBEA, BIFAX, FUTURA etc. Etrierii se pot confec�iona �i manual cu dispozitive diferite im provizate (� g. 50 c), cu pivot central sau cu furculi�� central� format� din dou� dornuri cu pozi�ie reglabil�, cu piedestal, limitatoare, stative �i pârghii.O ma�in� complet automatizat� este ma�ina STEF—14 (Fran�a) care se compune (� g. 51) din:1) Un grup de îndreptare a o�elului-belon pân� la 14 mm (�i pân� la 10 mm poate îndrepta dou� � re). Acest grup are role de îndreptare �i grup de � nisare.2) Un grup de antrenare 2 cu motor hidraulic cu role în contact cu � rul, având o vitez� de 0,6—1,2m/s.3) Un grup de reglarea unghiurilor �i lungimilor 3, care permite ob�inerea unui ciclu automat a pieselor cu 6 laturi de lungimi maxime de 1 m �i cu unghiul de îndoire de la 0° la 180°. O roat� în contact cu � rul, transmite printr-un joc de pinioane �i cremaliere, lungimea exact� a � rului la tabulator, pe care se a� �eaz� lungimea cerut�. Transmiterea unghiului de îndoire se efectueaz� printr-un joc de ro�i, lan�uri �i cremaliere la un tabulator, care la sfâr�itul cursei unghiului a� �at declanseaz� oprirea îndoirii (4.) Reglajul tabulatoarelor este simplu.Pentru lucrul neautomatizat num�rul de îndoiri este nelimitat.

4) Grupul de îndoire este ac�ionat de o pomp� (verin�), antrenat� de o cremalier� care permite îndoirea � rului de la 0° la 180° dup� a� �ajul tabulatorului 5. 5) Grupul de t�iere 6 este ac�ionat de o pomp� prin intermediul unei pârghii cu excentric. Un ejector asigur� evacuarea pieselor fasonate. Un num�r�tor indic� piesele fasonate �i declaseaz� oprirea ma�inii la num�rul de piese prestabilite. Ma�ina are productivitate ridicat� (circa 700 etrieri/h), poate îndoi bare în colaci sau bare drepte, cu sau f�r� pro� l periodic.

Fig. 51. Schema de principiu a ma�inilor de format etrieri.



O ma�in� similar� este ma�ina MEP-STAF -71 (Italia) care fasoneaz� automat etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm. Ma�inile speci� ce plaselor sudate vor � tratate la utilaje de îm binare �i sudare. Forma etrierilor ce se pot fasona este foarte variat� �i ea se ob �ine din plasarea convenabil� a limitatoarelor �i reglarea unghiului de îndoire, care se poate programa (� g. 52).

Ma�ini de îndoit plase sudate

Plasele sudate livrate ca plase plane pe �antier adesea trebuie îndoite. Pentru îndoirea plaselor sudate sunt ma�ini de îndoit speciale care pot face simple îndoiri sau chiar carcase de diferite forme. In �ara noastr� Fabrica „6 Martie” - Timi�oara execut� ma�ini de îndoit plase pân� la Ø 12 mm, cu l��imea plasei de 5 050 mm �i unghiul de îndoire de 1a 30 la 180°. Masa ma�inii este de 1 180 kg, iar gabaritul de 6060 x 1500 x 1500 m. O ma�in� cu echipament electrohidraulic este ma�ina BiFi din Germania. Iar o ma�in� automat� este ma�ina B.F.M. (� g. 53). (Brauxellois de Fabrication Metallique) tip PA 4/6, care fasoneaz� plase cu sârme pân� la 12 mm, cu lungimi utile cuprinse între 4 pân� la 10 m, cu o putere de 3—7,5 CP, cu o caden�� de 4 indoituri/min, având echipament electric �i hidraulic; poate efectua un program de 6 îndoituri la 4 unghiuri diferite; se comand� de la distan�� cu pedal�. De regul�, plasele plane care se livreaz� pe �antier nu au

Fig. 52. Tipuri de etrieri care se pot fasona la masini

Fig. 53. Masina de indoit plase BIFI



nevoie de îndreptare; in caz contrar aceasta se face cu ma�ini de îndreptat cu role, în care sunt introduse plasele. Principiul de îndreptare este acela�i ca �i la îndreptarea tablelor de o�el. Dispozitivul poate avea 2 sau 3 role, ac�ionate manual sau electric; unele ma�ini au rolele protejate cu cauciuc. Aceste ma�ini se folosesc �i la îndreptarea plaselor livrate în roluri care se îndreapt� la sol, se taie �i se folosesc ca plase plane.

Ma�ini de t�iat plase sudate

Pentru t�iat plase sudate se pot folosi agregate care taie toate barele plasei concomitent, dup� sudare sau dup� îndoirea plaselor; ma�inile B.F.M. �i „6 Martie”-Timi�oara taie plase din panouri de 3 000 X 8 000 mm. Pe �antier sunt utile ma�inile electrice manuale tip mono — SKITT (� g. 54); se livreaz� în dou� tipuri Typ 11 H �i Typ S—12 H �i pot t�ia bare de la 4 la 12 mm, respectiv 18 mm (poate t�ia �i dou� bare). Efectueaz� circa 25 pân� la 30 t�ieturi/min. Greutatea ma�ini lor este de 6 respectiv 8 kg, având motoare de 430, respectiv 620 W. T�ierea plaselor sudate se poate face �i cu forfecarea manual� (� g. 55). În �ara noastr� întreprinderea de Unelte �i Scule-Bra�ov livreaz� cle�ti de t�iat o�el-beton. Pentru t�ierea in serie în ateliere se pot utiliza fer�straie circulare de mare tura�ie, atât pentru t�ierea plaselor, cât �i pentru t�ierea barelor. Cele mai uzitate sunt agregatele AEG — Fein Munchen, Bosch (Germania)Sunt �i utilaje portabile, electrice sau pneumatice, produse �i livrate de c�tre un mare num�r de � rme.

Fasonarea la cald a o�elului-beton

Barele cu grosimi mari, care nu se pot îndoi la rece, în special din lips� de ma�ini de îndoit de capacitate mare, se pot îndoi la cald, dup� înc�lzirea local� la forj� la o temperatur� care nu produce transform�ri periculoase în structura

Fig. 54. Cle�te electric de t�iat plase tip SKITT.

Fig. 55. Cle�te manual de t�iat plase.



o�elului. Indoirea nu trebuie s� produc� modi� carea sec�iunii barei în zona de îndoire sau alte defecte care pot provoca a�chieri, � suri etc.

3.3. Asamblarea armaturilor (asamblarea in carcase din otel beton si a armaturilor la elementele din beton armat – stâlpi, grinzi, placi, buiandrugi, canale; asezarea si legarea barelor; � xarea si legarea etrierilor; conditii si prescriptii tehnice la asamblarea armaturilor; etichetarea si depozitarea carcaselor in vederea montarii lor).

TEHNOLOGII PENTRU ÎMBINAREA �I ÎNN�DIREA PRIN SUDARE �I ÎMBIN�RI MECANICE ALE O�ELULUI-BETON

Generalit��i asupra procedeelor de sudare

Barele de o�el-beton în elementele de beton armat pot � înn�dite � e prin petrecere folosind aderen�a si ancorarea în beton, � e prin sudur� sau prin mijloace mecanice. Imbinarea prin sudur� se poate face pentru asigurarea continuit��ii barelor longi tudinale, pentru realizarea de arm�turi transversale închise, pentru îmbinarea prefabricatelor sau pentru folosirea �i valori� area capetelor de bare care rezult� la debitare. Pentru realizarea plaselor �i carcaselor sudate se folose�te suda rea de rezisten�� prin presiune prin puncte. Procedee de sudare. Reglementarea modului de executare a sud�rii (vezi tabelul) �i precizarea tehnologiilor de sudare este sta bilit� prin „Instruc�iunile tehnice pentru sudarea arm�turilor de otel beton” C 28 — 78, în care se dau toate elementele necesare execut�rii sud�rii prin urmatoarele procedee: - I - sudarea electric� prin puncte; - II - sudarea electric� cap la cap prin topire intermediar�; - III - sudarea manual� cu arcul electric prin suprapunere �i cu eclise; - IV - sudarea manual� cap la cap cu arcul electric cu urm�toarele variante: sudarea în cochilie, în baie de zgur� (cu sau f�r� cus�turi longitudinale); sudarea în semiman�on de cupru.

Tabel. Procedeele de sudare admise la îmbinarea sau înn�direa otelurilor-beton

Tipul deo�el

ProcedeulI II III IV Observa�ii

OB 37STNB

SauSTPBPC 52PC 60PC 90

0

000-

0

-000

0

-000

0

-0--

Se admite sudarea cu semiman�on de cupru

0 = se admite sudarea; - = sudarea nu se admite. Olelul OB 00 nu se admite a � sudat.



Echipamente de sudare Surse de sudare in curent alternative tip “Aristan” sunt un produs de ultima generatie al gamei de surse de sudare, caracterizate prin putere si usurinta in manevrare, posturi de sudare monofazice, reglaj continuu al curentului, buna amorsare a arcului si topire usoara, protectie termostatica, etc.

ARISTAN 2700Tensiune alimentare 230V/50HzReglaj curent 50-270 A 50-270 A (70 V) 55-270 ADiametru electrod folosit (MMM) 2,0-6,0 mmKit de sudare: cleste portland cu cablu si cupla rapida, cleste de masa si cupla rapida

LUFTARC 150 / 180 / 220 C

Tensiune alimentare 230V/50HzReglaj curent 5-160 ADiametru electrod folosit 1,6 - 4,0 mmKit de sudare: cleste portland cu cablu si cupla rapida, cablu de imp�mântare cu clema si cupla rapida, masca de sudura si perie

Accesorii pentru aparate de sudura

FRO RODARC 166 Tensiune alimentare 230V/50HzReglaj curent 50-350 ADiametru electrod folosit (MMM) 2,0-6,0 mmKit de sudare: cleste portland cu cablu si cupla rapida, cablu de imp�mântare cu clema si cupla rapida



La sudarea barelor de o�el-beton �i la utilizarea lor trebuie s� se respecte urm�torele recomand�ri: 1) Otelurile care se sudeaz� trebuie veri� cate strict dac� îndeplinesc condi�iile de calitate cerute de STAS 438/1 - 79 �i STAS 438/2- 74. 2) Calitatea sudurilor se veri� c� prin probe. 3) Sudarea se execut� de sudori care au examenul practic �i teoretic pentru grupa 3, si sunt autorizati special 4) Inn�dirile sudate se vor amplasa la pozi�ionarea arm�turii fasonate în pozi�ia precizat� prin proiect; în lipsa preciz�rilor din proiect se vor amplasa la o distant� de 50 d; în cazul în care distan�a este mai mic� se admite în aceea�i sec�iune maximum 25 — 30% din aria total� transversal� barelor din element s� � e sudate. 5) Indoirea barelor sudate este admis� la o distan�� de 5 d de cap� tul sudurii (d=diametrul barelor sudate). Condi�ii generale de execu�ie. La executarea sud�rii se vor respecta urm�toarele reguli: 1) Temperatura ambiant� nu va trebui s� � e mai redus� de -5C°. 2) La temperaturi sub -5 C° �i pe vânt �i ploaie se vor lua m�surii de protejare, realizând spa�ii acoperite �i respectând condi�iile de sud�ri pe timp friguros pe baza dispozi�iilor speciale ale responsabilului cu sudura. 3) Barele care se sudeaz� cap la cap se vor t�ia numai cu mijloace mecanice �i se vor cura�i cu perii. 4) La sudare se vor alege electrozii corepunz�tori procedeului de sudare, calit��ii o�elului �i a pozi�iei de sudare conform Instruc�iu nilor tehnice C.28—76. La o�elurile PC sudate manual cu arcul electric prin suprapunere se vor prefera electrozi bazici sau supertit. 5) Sudarea cu preînc�lzire se va face cu arz�toare (STAS 4137—70/1) respectându-se condi�iile pentru r�cirea lent�, folosind împachet�ri cu vat� mineral�. 6) Utilajele de sudat, transformatoarele �i agregatele se vor veri� ca, controlându-se func�ionalitatea �i realizarea parametrilor de sudare (curent, tensiune, presiune, conform normelor �i prevederilor STAS 2689-71. 7) Tehnologiile de sudare trebuie s� asigure o comportare tenace, adic� îmbinarea s� aib� capacitate de deformare, iar ruperea barelor s� se produc�, dac� sunt supuse la trac�iune la o distan�� de (2—3) d de cap�tul înn�dirii sudate; în cazul în care ruperea s-ar produce în sudur� aceasta trebuie s� � e precedat� de tendin�a de gâtuire, având loc lent �i suprafe�ele de rupere cu aspect � bros, cu smulgeri de material. Nu sunt admise ruperile casante, cu aspect lucios, care se produc brusc, f�r� avertizare, de regul� la urechile de prinderi, când piesele sunt mani pulate pe timp friguros.



Sudarea electric� prin puncte Principiul sud�rii prin puncte. Sudarea prin puncte este proce deul de sudare electric� prin presiune, în punctele de intersec�ie a barelor de o�el-beton care formeaz� prin asamblare plase �i carcase sudate. Sudarea se bazeaz� pe înc�lzirea prin curentul electric a barelor pe suprafa�a lor de contact pân� când sunt aduse în stare plas tic� (adic� o stare de topire local� cu tendin�� de curgere), în timp ce barele sunt comprimate pentru a se suda (forja) prin presare. Barele întret�iate (nodul plasei sau al carcasei) care pot � in num�r de dou� sau trei �i excep�ional chiar patru sau cinci sunt presate cu o anumit� for�� intre electrozii de cupru ai ma�inii de sudat prin care trece �i curentul electric furnizat de secundarul unui transformator.

ALC�TUIREA ARM�TURILOR DE REZISTENT� �I CONSTRUCTIVE. REGULI PENTRU ELEMENTE DE BETON ARMAT, ARMATE CU BARE

Reguli generale, de� ni�ii

O�elurile folosite în elementele de beton armat poart� denumirea generic� de „arm�turi” întrucât înt�resc sau armeaz� sec�iunile de beton armat f�cându-le capabile s� suporte eforturi mari longitudi nale de întindere, s� sporeasc� capacitatea sec�iunilor de beton pen tru a prelua eforturi de compresiune sau de a rezista la eforturile date de a�a numitele for�e transversale sau t�ietoare. Clasi� c�ri. Arm�turile se de� nesc în raport cu anumite criterii (tipul o�elului, rolul arm�turii în elementele de beton armat si beton precomprimat etc). Din punctul de vedre al rigidit��ii, arm�turile se împart: armaturi � exibile formate din bare de o�el beton �i arm�turi rigide alc�tuite din pro� le laminate la cald (� g. 56).

Fig.56.Tipuri de arm�turi:1),2),3) — m�rci de o�el-beton



Din punctul de vedere al rolului arm�turilor in elementele de beton armat acestea se împart în: arm�turi de rezisten�� (sau armaturi principale, longitudinale); bare ridicate (sau bare înclina arm�turi de reparti�ie (sau arm�turi secundare); arm�turi transversale (sau etrieri, frete etc), arm�turi de montaj (sau arm�turi ajut� toare). Arm�turile betonului precomprimat se împart în arm�turi tensionate formate din o�eluri de înalt� rezisten�� în care se introduc eforturi de pretensionare (mare) �i arm�turi nepretensionate din o�el-beton obi� nuit similare cu arm�turile din elementele de beton armat. Arm�turile care nu re zult� dintr-un calcul de rezisten�� se numesc arm�-turi constructive. Din punctul de vedere al aderen�ei cu betonul ar m�turile se împart în arm�turi cu pro� l periodic, arm�turi netede etc. Se mai întâlnesc denu mirile: arm�turi cu ciocuri �i arm�turi f�r� ciocuri, plase legate sau plase sudate, precum �i carcase legate sau carcase sudate. Din punctul de vedere al gradului de industrializare, arm�turile folosite sunt sub form� de bare izolate care se asambleaz� în cofraj sau sub form� de carcase legate sau plase �i carcase sudate prefabricate. Prelucr�rile pe care le suport� barele izolate sunt, de regul�, îndoiri, form�ri de ciocuri, asambl�ri prin legare, asambl�ri prin sudare, preasambl�ri în atelier, prelucr�ri de complectare în cofraj etc. Din punctul de vedere al elementelor la care sunt destinate, arm� turile sunt denumite: arm�turi pentru pl�ci plane, pl�ci curbe, grinzi, stâlpi, arce, console, pere�i, funda�ii �i arm�turi pentru construc�ii speciale: rezervoare, castele de ap�, turnuri de r�cire, co�uri, elemente spa�iale, stâlpi LE A etc.

De� ni�ii: Arm�turile de rezisten�� sunt destinate, de regul�, de a prelua în primul rând eforturile de întindere care se produc în zonele întinse în elementele încovoiate (grinzi, pl�ci, elemente speciale etc.) �i apoi de a m�ri capacitatea de rezisten�� la compresiune a zonelor comprimate a sec�iunilor de beton armat (stâlpi, grinzi, pl�ci etc.) sau alte solicit�ri. Elementele comprimate excentric (cu eforturi de compresiune �i cu eforturi de încovoiere — stâlpii de cadru — sec�iunile arcelor, riglele cadrelor de beton armat), elementele întinse sau întinse excen tric (tiran�i, por�iuni ale unor pl�ci de construc�ii speciale, etc.) folosesc arm�tur� de rezisten�� pentru a prelua eforturi de întindere sau de compresiune. Barele înclinate (ridicate) sunt bare plasate pe direc�ia eforturilor, celor mai mari de întindere din anumite sec�iuni ale elementelor �i sunt desigur tot bare de rezisten�� (v. � g. 56, marca 3). Etrieri sunt rame transversale care leag� barele longitudinale din o�el-beton prev�zute de regul� cu ciocuri. Etrierii pot � închi�i (sub form� de ram�



închis�) sau deschi�i (ram�, f�r� o latur�). Etrierii închi�i pot � lega�i cu sârm� neagr� sau lega�i prin sudare (v. � g. 56 marca 4). De regul�, rolul etrierilor este cel de rezisten�� pentru preluarea unei p�r�i din eforturile transversale din stâlpi, grinzi, arce, cadre, sub form� de eforturi de întindere, dar au �i rolul de asigurare a con lucr�rii tuturor arm�turii, asambl�rii lor sub form� de carcas� �i men�inerii pozi�iei arm�turilor la cotele prev�zute în proiect. Întreaga arm�tur� din elementele de beton armat poate � socotit� ca arm�tur� de rezisten��. Arm�tura folosit� cu scopuri speciale, pentru preluarea efortu rilor din temperatur�, din contrac�ia betonului, pentru reducerea efectului � sur�rii etc. poate � socotit� atât ca arm�tur� rezistent�, cât �i ca arm�tur� constructiv�. Arm�tura, prin structura ei, este destinat� a prelua eforturi de întindere, astfel de arm�tur� este speci� c� elementelor care se incovoaie (grinzi, pl�ci, stâlpi încovoia�i, etc); dar arm�tura poate prelua �i eforturi de compresiune, împreun� cu betonul din zonele compri mate (stâlpi, zonele comprimate ale grinzilor etc). Eforturile transversale din elemente sunt preluate tot prin capacitatea arm�turilor de a prelua eforturi de întindere. Arm�tura constructiv� este arm�tura care nu rezult� în mod obi�nuit dintr-un calcul de rezisten��. În categoria arm�turilor constructive se consider� arm�tura de reparti�ie a pl�cilor armate pe o singur� direc�ie al c�ror rol principal este cel de a asigura conlucrarea de ansamblu a arm�turii (repartizând egal barele de rezisten��), punându-se un num�r de bare pe metru liniar de plac� la o distan�� maxim� � xat� prin proiect �i care desigur a fost justi� cat� prin încerc�ri multiple. Se �tie c� aceast� arm�tur� are �i rol de rezisten��, dar întrucât proiectantul nu trebuie s� respecte decât reguli constructive pentru punerea ei în proiect (num�r de bare pe metru transversal de plac�, m�rimea diametrului barelor, distan�ele dintre bare, etc.) se nume�te �i arm�tur� constructiv�. Arm�tura de montaj intr� în categoria arm�turilor constructive �i este format� din bare longitudinale care asigur� montajul arm� turii în grinzi sub form� de carcas�, p�strând pozi�ia etrierilor (v. � g. 56) marca 2. Tot ca arm�tura de montaj trebuie socotite �i agra fele care p�streaz� distan�a dintre barele longitudinale ale stâlpilor când acestea nu sunt legate de etrieri, sau când etrierii nu au su� cient� rigiditate pentru p�strarea geometriei carcasei stâlpului. Ancorarea arm�turii în beton este o condi�ie a asigur�rii conlu cr�rii dintre beton �i arm�tur�. Barele cu pro� l periodic întinse se ancoreaz� �i prin pro� lul o�e lului care asigur� pe lâng� aderen�a obi�nuit� a o�elului de beton prin p�trunderea laptelui de ciment în asperit��ile nevizibile ale barelor de o�el-beton �i o aderen�� prin



încle�tare, care se opune tendin�ei de lunecare a barelor prin efectul de pan� dat de nervuri; în ultim� instan�� exist� �i frecarea care se opune alunec�rii barelor dup� ce a fost învins� aderen�a prin încle�tare. Ciocurile sunt mijloace de îmbun�t��irea �i ancorarea în beton a arm�turilor alc�tuite � e sub form� de ciocuri în unghiuri drepte folosite la capetele barelor din o�elurile cu pro� l periodic, � e sub form� de ciocuri cu îndoire la 180° folosite de regul� la o�elurile cu pro� l netede. Barele comprimate pot r�mâne �i f�r� ciocuri. Modul de confec�ionare a ciocurilor se arat� la fasonarea arm� turii. Înclinarea arm�turilor (pozi�ionarea barelor de rezisten�� pe o sec�iune înclinat�) este necesar� atât pentru trecerea arm�turilor spre zona întins� a elementului de la fa�a opus�, cât �i pentru pre luarea eforturilor transversale din for�ele t�ietoare din combinarea lor cu cele de încovoiere sub form� de bare supuse la elementele lini are (grinzi, noduri de cadru, console etc). La grinzi, barele înclinate se numesc �i bare ridicate deoarece trecerea barelor longitudinale la partea superioar� se face prin ridicarea (îndoirea) barelor. For�ele t�ietoare se iau �i prin etriere, care se pun îndesi�i în zona cu for�a t�ietoare mare. Arm�turile pretensionate sunt arm�turi de înalt� rezisten��, care sunt supuse unor eforturi ini�iale mari de întindere, la execu�ia ele mentelor, � e prin întinderea lor pe stand la elementele la care dup� transfer se asigur� precomprimarea elementelor prin ancorarea prin aderen�� în beton, � e prin întinderea lor prin golurile l�sate în ele mente �i care asigur� precomprimarea elementului prin blocarea arm�turi in ancorajele de la cap�tul elementelor. Arm�turile folosite la pretensionare sunt arm�turi de înalt� rezis ten��. În elementele de beton precomprimat, în opozi�ie cu arm�turia pretensionate restul arm�turilor se numesc arm�turi nepretensionate.

Reguli generale Pentru a se u�ura execu�ia arm�turilor, proiectantul trebuie s� �in� seama de urm�toarele reguli generale: 1) Se va alege un num�r cât mai mic de bare. 2) Pentru ca barele s� nu � e confundate, diferen�a dintre diametre trebuie s� � e de cel pu�in 2—4 mm pentru a � deosebite cu ochiul liber. 3) Diametrul arm�turilor fasonate nu se va reduce sub 5 mm (cu excep�ia plaselor sudate), pentru ca acestea s�-�i p�streze la tunare pozi�ia din proiect. 4) La proiectare trebuie s� se �in� seama de toleran�ele de execu�ie. 5) Nu se vor folosi, ori de câte ori este posibil, bare prea groase, care se fasoneaz� greu �i au o aderen�� relativ� cu betonul, mai sc�zut� decât barele sub�iri �i nu asigur� ductilizarea betonului. 6) Nu se vor folosi bare � otante care nu au asigurat� ancorarea corespunz�toare în beton.



7) Pentru arm�turile de rezisten�� se vor folosi bare cu pro� l periodic, preferabil de calitate PC 60. 8) Pentru elementele plane se vor prefera plase sudate uzinale din sârme cu pro� l periodic. 9) La cotarea arm�turilor �i stabilirea m�rcilor pentru bare se va �ine seam� de posibilitatea industrializ�rii execu�iei arm�turilor, stabilind m�rci comune pentru bare de acela�i diametru �i cu acela�i mod de fasonare. 10) Ori de câte ori este posibil se vor folosi carcase sudate sau preasamblate prin legare. 11) Arm�turile vor � prev�zute cu un num�r cât mai redus de îndoiri. 12) Pentru zonele seismice se va tine seama de condi�ii speciale de armare speci� ce acestor zone. Fasonarea �i montarea carcaselor de arm�turi �i o plaselor sudate se face pe baza prevederilor proiectului �i a � �elor de debitare si fasonare, respectând cu stricte�e dimensiunile prev�zute în proiect. Barele t�iate �i fasonate vor � depozitate în pachete �i etichetate conform simbolurilor din � �e. Scopul împachet�rii �i etichet�rii este de a se face identi� carea lor u�oar� �i de a asigura p�strarea formei �i a cur��eniei pachetului de arm�turi. Dac� în proiect nu sunt su� ciente date asupra modului de faso nare se vor respecta urm�toarele indica�ii generale: 1) Barele netede solicitate la întindere vor avea, de regul�, ciocuri semicirculare. 2) Arm�turile legate de la partea superioar� a pl�cilor pot � pre v�zute cu ciocuri la 90°. 3) La înglobarea barelor longitudinale a stâlpilor în funda�ii se vor prevedea îndoiri la 90°. 4) Barele cu pro� le periodice, care necesit� �i ciocuri terminale (bare întinse) se vor prevedea cu ciocuri la 90°. 5) Se execut� f�r� ciocuri: barele cu pro� l periodic �i netede com primate, barele plaselor �i carcaselor sudate, la care aderen�a se asigur� prin conlucrarea spa�ial� a întregii arm�turi, barele din zonele cu soli cit�ri reduse, care sunt folosite pe considerente constructive. 6) Barele înclinate trebuie s� aib� la cap�t o por�iune dreapt� de minimum 20 d în zonele întinse �i de 10 d în zonele comprimate. 7) La proiectarea arm�turilor se vor avea în vedere �i posibilit� �ile de pozi�ionare a arm�turii, prin distan�ieri (cel pu�in 3 la � ecare metru p�trat de plas� sau perete), cel pu�in 1 la � ecare metru liniar de grind� sau stâlp) prin capre de o�el-beton dispuse la 50 cm pentru partea superioar� a pl�cilor în consol� �i la 100 cm pentru restul pl�cii. 8) Pl�cu�ele metalice �i praznurile înglobate vor � de regul� � xate prin sudur� de arm�tur� sau legate de cofraj pentru corecta pozi�ionare a lor.



9) Legarea arm�turii este obligatorie la toate încruci��rile arm�tu rilor pentru a asigura efectul spa�ial de plas� sau carcas� �i pentru pozi �ionarea corect� a arm�turii. 10) Plasele sudate se folosesc la elementele plane solicitate static cu arm�tur� de rezisten�� sau pentru preluarea eforturilor din contrac �ie �i temperatur�. 11) Nu se vor pune în oper� plase în rulouri care nu au fost în prea labil îndreptate sau plase care nu sunt plane sau au noduri de sudur� desf�cute (mai mult decât permit condi�iile de livrare). 12) Pozi�ia înn�dirilor se face numai cu acordul inginerului care conduce lucr�rile de execu�ie care va �ine seama ca sec�iunea aleas� pentru înn�dire s� � e slab solicitat� �i va respecta condi�iile privind asigurarea continuit��ii �i aderen�ei arm�turii în beton. 13) Pentru execu�ia arm�turilor este obligatorie asigurarea stratului de acoperire cu beton care este o condi�ie obligatorie privind asigurarea conlucr�rii arm�turii cu betonul �i a protec�iei arm�turilor contra ac�iunilor corozive. 14) Inlocuirea arm�turilor prev�zute în proiect se admite numai cu respectarea urm�toarelor condi�ii: • aria arm�turii înlocuite s� � e egal� sau cel mult 5 % mai mare decât cea prev�zut� în proiect; • barele s� nu difere cu mai mult de ±25%; • înlocuirea barelor cu alt tip de arm�tur� (alt� calitate de o�el) se face cu avizul proiectantului. 15) Nu se admite la turnare îngr�m�direa arm�turilor, deformarea acesteia sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigi ditate a cofrajului. Exemple generale de armare. Planul de armare trebuie s� con�in�, vederi laterale �i sec�iuni transversale considerindu-se c� betonul este transparent, � ind marcat numai conturul s�u (conturul elementului de beton armat). La vederile laterale arma turile se consider� proiectate pe fa�a din spate a elementului. Pe aceste planuri sunt date dimensiunile elementului, con� gura�ia arm� turilor, diametrul barelor, dimensiunile formelor barelor care consti tuie arm�tura, num�rul de bare, distan�a dintre bare, col�urile carac teristice etc. Fiecare arm�tur� caracteristic� poart� o marc� �i este extras� din element �i desenat� separat cu toate cotele. Planurile trebuie s� indeplineasc� urm�toarele condi�ii: 1) Planurile de armare pentru obiectivul care se execut� trebuie sa con�in� denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se refer� si toate alte elemente necesare identi� c�rii. 2) Elementele care urmeaz� a � executate la un obiectiv trebuie s� � e complet înseriate, purtând indicative din litere �i numere, conform regulilor



de desen, pentru a se identi� ca u�or arm�tura care se fasoneaz� pentru � ecare element, pentru a nu se executa arm�turi în plus sau a se omite execu�ia unor arm�turi. Astfel, toate funda�iile, stâlpii, de un anumit nivel, grinzile, nervurile, pl�cile, pere�ii, elementele secundare etc. vor avea indice separate distincte care s� nu dea na�tere la confuzii. Este necesar ca înainte de a se trece la organizarea lucrului s� se fac� liste complete cu seria �i indicativele tuturor elementelor si s� se completeze � �ele de debitare �i fasonare a arm�turilor. Înainte de a se începe lucrul propriu-zis, me�terii �i �e� i de echip� trebuie s� cunoasc� toate datele necesare. În cazul neclarit��ilor sau lipsurilor din proiecte, nu se va trece la debitarea �i fasonarea arm� turii pân� nu se l�muresc în detaliu toate datele, care nu rezult� cu claritate din planuri; se trece la complectarea acestora pe baza discu�iilor �i l�muririlor cu inginerul responsabil de execu�ia lucr�rii. �eful de echip� va avea mai întâi o reprezentare clar� asupra modului cum va � pus� arm�tura în oper�, la întregul obiectiv, asupra ordinei de execu�ie a arm�turii, întocmindu-se o documenta �ie complet� asupra întregului lot de arm�turi ce-l are de fasonat. Planurile de armare ale unui element trebuie s� con�in� toate datele pentru pozi�ionarea arm�turii �i fasonarea � ec�rei bare, astfel: 1) Vederea lateral� con�ine dimensiunile elementelor de beton armat, pozi�ia lateral� a arm�turii, având marcate barele de rezisten��, num�rul barelor din aceea�i sec�iune �i acela�i rând, marca arm�turii, diametrul arm�turilor, distan�a dintre etrieri sau între barele de reparti�ie, pozi �ia barelor înclinate �i a barelor de montaj, acoperirea cu beton. 2) Sec�iunile transversale con�in pozi�ia barelor longitudinale de rezisten��, barelor de montaj, etrieri etc. cu indicarea dimensiunilor sec�iunii transversale, diametrul barelor, distan�elor dintre bare, num� rul de rânduri pe care se g�se�te arm�tura. 3) Desenul � ec�rei bare caracteristice se extrage �i redeseneaz� separat, paralel cu pozi�ia barei în element: desenul con�ine lungimile în centimetri ale � ec�rui por�iuni drepte (considerate între col�urile axelor barelor), lungimea total�, tipurile de ciocuri, diametrul barei, în mm, simbolul o�elului (de exemplu 30 Ø OB 37 �i marca barei). Desenele pe care nu este trecut� calitatea o�elului se în�elege c� o�e lul este de calitatea OB 37. Vederea de sus este folosit� pentru indicarea pozi�ion�rii în plan a arm�turii elementelor plane, indicându-se distan�ele dintre bare (res pectiv num�rul �i diametrul barelor pe metru liniar, inclusiv calita tea de o�el). Pentru a se exempli� ca cum se citesc planurile în continuare se dau o serie de exemple.



Exemplul Cuzinetul (funda�ia) unui stâlp de beton armat. În � g. 57 este reprezentat cuzinetul de belon armat cu dimensiunile în plan de 125 x 150 cm, rezemat pe beton simplu la funda�ie. Detaliile � gurii reprezint�: 1) Vederea in perspectiv� a cuzinetului de form� prismatic� din care se v�d ie�ind 6 must��i prev�zute cu ciocuri. 2) Vederea de sus a t�lpii cuzinetului care este armat cu o plas� de bare legate �i anume pe o direc�ie sunt 9 Ø 14 bare �i pe cealalt� direc�ie 11 Ø 14 ceea ce înseamn� c� pe latura de 125 cm sunt 11 bare a�ezate la intervale de 15 cm, iar pe cealalt� direc�ie sunt 9 bare la interval de 9 cm, respect 10 cm intre ele. Tipul de bare de pe latura scurt� a cuzinetului are marca 1, iar cele de pe latura, lung� au marca 2. Fiecare marc� de arm�tur� este desenat� având � gurate ciocurile semicirculare �i trecute urm�toarele dimensiuni: lungimea dreapt� a barelor care este de 95 cm la marca 1 �i de 120 cm la marca 2 ; lungimea total� a barelor care este de 115 cm la marca (1), deci mai lung� cu 20 cm ce reprezint� lungimea necesar� confec�ionarii celor dou� ciocuri (aproximativ 2 x 7 d) �i num�rul total de bare pentru � ecare marc�. Se remarc�, c� ciocurile se pun in sus.

3) Sec�iunea vertical� f�cut� paralel cu latura lung� a cuzinetului. Din acest desen se v�d: dimensiunile în plan vertical cuzinetului, pozi�ia pe care o are plasa de armare din cuzinet �i pozi�ia must��ilor, precum �i desenul in detaliu a m�rcii (3) ce repre zint� must��ile. La desenul must��ii marca (3), sunt trecute la fel ca la celelalte arm�turi lungimea p�r�ilor drepte (153 cm) inclusiv a ciocului drept îndoit la 90° (de 10 cm), cât �i lungimea total� (180 cm), �i num�rul barelor (6 Ø 22).

Fig. 57. Cuzinet de beton armat, vedere în perspectiv� �i planuri de armare.



Pe aceea�i sec�iune este trecut� �i pozi�ia arm�turilor din stâlpi care se vor pretrece cu must��ile pe o lungime de 100 cm (aproximativ 45 d). În ceea ce prive�te plasa de la baza cuzinetului se observ� din acest desen c� barele lungi marca (2) au ciocurile in sus �i sunt puse sub barele scurte marca (2) au ciocurile în sus �i sunt puse sub barele scurte (marca 1) care în sec�iune se v�d numai ca ni�te puncte. 4) Sec�iunea vertical� f�cut� paralel cu latura scurt�. Din acest desen dimensiunile cuzinetului in sec�iune, a�ezarea barelor plasei din cuzinet la care (marca 1) se vede in întregime cu pozi�ia ciocurilor, iar marca (2) se vede sub form� de puncte. 5) Sec�iunea orizontal� prin stâlp deasupra must��ilor de unde se vede pozi�ionarea acestora in sec�iune, pozi�ionare care se deduce �i din cele dou� sec�iuni verticale. Exemplul. Armarea pl�cilor de planseu, cu arm�tura pe o singur� direc�ie �i cu arm�tur� pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. Modul de armare a fost ar�tat la capitolele anterioare din care se vede atât armarea �i pe o direc�ie cu bare drepte, bare ridicate, c�l�re�i �i bare de reparti�ie cât �i armarea incruci�at� a pl�cilor. In � gura 58 se arat� dou� modalit��i de fasonare a arm�turii �i anume in desenul a barele de rezisten�� sunt de dou� tipuri marca 1�i marca 2; În câmpul pl�cii este trecut num�rul de bare pe metru liniar (de exemplu 6 Ø 6 mm/m), num�r realizat de cele dou� m�rci 1 �i 2, dar pe reazeme se ridic� numai barele de marc� 1; barele de marc� 2 sunt continuate ca bare drepte pân� pe reazem având ciocuri semicirculare in sus. Barele de reparti�ie sunt cele indicate cu marca 3. In desenul b se arat� c� se poate folosi o singur� marc� de arm�tur� 1 pus� alternativ [cu un cap�t ridicat spre stâng� marca 1, apoi spre dreapta marca 1. Stâlpii cu sec�iune dreptunghiular� pot avea in loc de doi etrieri in aceea�i sec�iune un etrier �i o agrata în form� de S (� g. 59). În regiuni seismice nu se recomand� folosirea agrafelor.

Fig. 59. Agraf� �i pozi�ia eiin sec�iunea unui stâlp de

beton armat.

Fig. 58. Armarea placilor de beton cu armatura de rezistenta pe o singura directie



Condi�ii generale de armare (o�eluri, procente de armare)

O�elurile de arm�turi folosite in elementele de beton armat de regul� rezulta din calculul de rezisten��.Alegerea tipului de o�el este o problem� a proiectantului dar anumite elemente generale trebuie cunoscute �i de c�tre cei care sunt chema�i s� execute constructiile. Ori de câte ori este posibil se vor folosi plase sudate uzinate, pen tru a se consuma cât mai putin� manoper� de confec�ii �i montaj. Cu toate c� o�elurile moi se fasoneaz� mai u�or, pentru economia de o�el se vor utiliza o�eluri superioare, cu limita de curgere ridicat� tip PC 60. Pentru arm�tura constructiv� se va utiliza o�eluri moi netede de tip OB 37; se admite �i o�elul OB 00 �i sârma neagr� (STAS 889-76). Sârma tras� STNB �i STPB va � întrebuin�at� ca arm�tur� de rezisten�� numai în plase �i carcase sudate. Nu se va folosi ca armatur� de rezisten�� la diafragme verticale de beton armat supuse incarc�rilor seismice. Sârma tras� pentru beton armat nu se va utiliza pentru armarea elementelor care se calculeaz� la oboseal�. Condi�ii generale de utilizare a o�elurilor. La elementele din beton de granulit, arm�turile de diametru mai mare ca 12 mm vor � din o�eluri cu pro� l periodic. Construc�iile de beton simplu adesea se armeaz� constructiv pentru preluarea unor solicit�ri neluate în calcul. Aceste elemente se armeaz� cu arm�turi constructive �i anume: în zonele cu modi� c�ri bru�te ale sec�iunii (pe o por�iune lung�) deasupra golurilor practicate în elementele plane de beton armat în elementele supuse la ac�iunea temperaturilor (peste 70°C), la solicit�ri dinamice precum �i elemente plane mari, la care se doreste s� nu apar� � suri din contrac�ia betonului sau din temperatura. De regul� zonele întinse a unor elemente, care pot avea rol de rezisten��, sau a c�ror distrugere pot provoca pagube, se armeaz� la zona lor întins� (grinzi încovoiate, stâlpi cu for�e mici axiale dar încovoiate etc).Se armeaz� suplimentar pentru asigurarea continuit��ii în zonele de contact, chiar dac� armarea nu rezult� din ipotezele de calcul luate in considerare. O astfel de armare se practic� la asigurarea con tinuit��ii pl�cilor, prin prevederea de arm�turi suplimentar� peste grinzile principale, pe direc�ia perpendicular� pe direc�ia de armare a pl�cii, prin bare puse la partea superioar� a acestora sub form� de c�l�re�i (� g. 60). Aria arm�turii. Procente de armare. Aria sec�iunii ar m�turii suplimentare va � cel pu�in jum�tate din aria ar m�turilor de rezisten�� din câmpul pl�cii �i cel pu�in 5 Ø 8 pe un metru de grind� (placa) la armarea cu c�l�re�i de OB 37 �i respectiv 7 Ø 6 când se folose�te o�el tip PC. Arm�turile trebuie s� p�trund� în plac� pe o lungime de cel pu�in 1/4 din deschiderea de calcul paralel� cu grinda principal�.



Aria arm�turii folosit� în sectiunea de beton armat reprezin� un anumit procent din aria total� a sec�iunii; de exem plu o grind� cu l��imea de 20 cm �i în�l�imea de 50 cm are arie de 50 X 20 = 1 000 om2, 1% din aceast� arie reprezint� 10 cm2. Armarea se face cu respectarea unor procente minime �i maxime (v. tabelul) dar în raport cu o în�l�ime redus� h0 din axul arm�tu rii pân� la marginea opus� a sec�iunii. În cazurile în care sec�iunea stâlpilor este m�rit� din considerente constructive, astfel c� arm�tura necesar� nu rezult� din calcul, procentul minim de armare raportat la întreaga sec�iune de beton, se va lua 0,5 % pentru OB 37 �i de 0,4 % pentru PC 52 �i PC 60.

Procentul minim de armare transversal� pe direc�ia � ec�rei laturi a stâlpului va � de 0,10—0,15% dup� gradul seismic. Diametrul barelor nu va dep��i 28 mm, iar distan�a dintre bare va � mai mica (d<25 cm; � g. 61). În zone seismice, diametrul minim al etrierilor va � de 8 mm; numai la stâlpi cu latura sub 30 cm se admit etriei cu Ø 6. Distan�a dintre etrieri va � de maximum 20 cm �i redus� la 10 cm, la extremit��ile stâlpilor pe lungime egala cu cel pu�in 60 cm sau Hs/8 (� g. 62). La stâlpii scur�i (H < 4 b) etrierii se îndesesc pe toat� lungimea.

Fig. 60. Armare suplimentara pe grinzi principale la plansee

Fig. 61. Distantele minime dintre armaturile de rezistenta pentru grinzi orizontale sau inclinate

Fig. 62. Distantele dintre etrieri si stâlpiin zone seismice



La grinzi se vor folosi procente de armare medii de circa 0,6 — 1,2%, cu eventuale dep��iri la sec�iunile T cu placa în zona comprimat�. Procentele de armare mai reduse (dar superioare pl�cilor) se iau la grinzi cu dimensiuni mari la care rezult� arm�tura constructiv�. La grinzile cadrelor de beton armat pentru preluarea momentelor negative de pe reazem se vor lua ca procente minimei 0,5% pentru arm�ri de o�el OB37 �i 0,4% pentru arm�ri de o�el PC 52 sau PC 60. Procentele maxime se stabilesc prin calcul din condi�ia ca partea comprimata a sectiunii de beton sa � e considerata mai redusa, conform prescriptiilor. Procentul de armare al arm�turii transversale realizat prin etrieri va � cel pu�in 0,2%. Pentru o�elul PC 60 utilizat la armarea elementelor supuse in zone seismice nu se va dep��i urmatoarele valori maxime: 1 % pentru beton B 200; 1,2 % pentru B 250 �i 1,4 % pentru B 300. În zonele din vecin�tatea reazemelor se vor prevedea etrieri închi�i pe lungimea pe care sunt prev�zute la partea superioar� armaturi longitudinale, dar cel pu�in pe o lungime egal� cu dublul în�l �imii grinzii. În zone seismice, distan�a dintre etrieri va � de cel mult 1/4 din în�l�imea grinzii �i cel mult 20 cm.

Alegerea num�rului �i diametrului barelor de o�el-beton, Aceast� opera�ie se face pe baza ariei calculate. Pentru g�sirea u�oar� a barelor se poate folosi tabelul.

Diametrele minime ale barelor de arm�turi

Suprafa�a total� a arm�turii necesar� arm�rii elementelor de beton armat, rezult� din calcule de rezisten��. Arm�tura trebuie s� � e cât mai uniform repartizat� în sec�iune, dar s� se g�seasc� �i cât mai aproape de � brele întinse ale sec�iunii de beton, de asemenea este necesar ca arm�tura s� aib� un minim de rigiditate pentru a-�i p�s tra pozi�ia in timpul turn�rii �i s� asigure o u�oar� turnare a beto nului care trebuie s� cuprind� în mod omogen întreaga sec�iune. Aceste condi�ii se concretizeaz� printr-o serie de reguli construc tive printre care sunt cuprinse �i cele referitoare la diametrul minim al arm�turii. Diametrele minime admise sunt ar�tate în tabel. La elemente prefabricate se folosesc de regul� arm�turi cu diametre mai mici, întrucât, pericolul deform�rii la turnare este redus, datorit� execu�iei mai îngrijite.



Tabelul Aria sec�iunilor, în cm2, pentru un num�r de bareDiam. Num�rul de bare[mm] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

6 0,2827 0,57 0,85 1,13 1,41 1,70 2,98 2,26 2,54 2,837 0,3848 0,77 1,15 1,54 1,92 2,31 2,69 3,08 3,46 3,858 0,5027 1,01 1,51 2,01 2,51 3,02 3.52 4,02 4,52 5,03

10 0,7854 1,57 2,36 3,14 3,93 4,72 5.50 6,28 7,07 7,S512 1,1310 2,26 3,39 4,52 5,65 6,79 7,92 9,05 10,18 11,3114 1,5394 3,08 4,62 6,16 7,70 9,24 10,78 12,32 13,05 15,3916 2,0106 4,02 6,03 8,04 10,05 12-06 14,07 16,08 18,10 20,1118 2,6557 5,09 7,64 10,18 12,72 15,27 17,81 20,36 22,90 24,4520 3,1416 6,28 9,42 12,57 15,71 18,85 21,99 25,13 28,27 31,4222 3,8013 7,60 11,40 15,21 19,01 22,81 26,61 30,41 34,21 38,0125 4,9087 9,82 14,73 19,63 24,54 29,45 34,36 39,27 14,18 19,0928 6,1575 12,32 18,47 24,63 30,79 36,95 43,10 49,26 55,42 61,5832 8,0425 16,08 24,13 32,17 40,21 48,25 56,30. 64,34 72,38 80,4236 10,1788 20,36 30,54 40,72 50,89 61.07 81,43 81,43 91,16 101,8040 12,5664 25,13 37,70 50,27 62,83 75,40 87,96 100,5 113,1 125,70

Tabel: Diametrele minime admise la clementele de beton armat monolit sau preturnat

Categoria armaturii Elementele de construc�ie �i felul arm�turii

Diame trul minim admis

[mm]Obser-

va�ii

Arm�tur�de rezis tenta

Stâlpi portanti- arm�tura: longitudinal� de reziten��- fretati (diametrul barei de fretare) Pl�ci- de acoperi�- pentru plan�ee armate cu plase legate cu sîrm�:- pentru arm�turile de la partea inferioar� a pl�cii- pentru arm�turile de la partea superioar� a pl�cii (bare înclinate sau c�l�re�i):• arm�turi din o�el cu pro� l periodic• arm�turi din o�el neted- armate cu plase sudate din STNB:• prefabricate• monolit- pentru plan�e ciuperci:• În fâ�ii de câmp• În fâ�ii de reazem

146

6

668

45

810

Grinzi:

- la plan�ee obi�nuite 10- la plan�ee cu nervuri dese 8

Etrierii arm�turilor Etrieri la:de reparti�ie �i - stâlpi neportan�i 5montaj; armaturi - stâlpi portan�i cu latura mic� sub 50 cm 6



constructive - stâlpi portan�i cu latura mic� peste 50 cm 8 - grinzi armate cu carcase legate cu sârm� ¼ dmax

- grinzi cu în�l�imea sec�iunii pân� la 80 cm 6- grinzi cu în�l�imea sec�iunii peste 80 cm 8Arm�turi de reparti�ie (pl�ci):- pentru plase legate cu sârm�- pentru plase sudate-pentru elemente prefabricate

5

- armare suplimentar� la pl�ci ar mate pe o singur� direc�ie-c�l�re�i: 3/40 dmax

• din o�el neted 8

• din o�el pro� lat Arm�turi de montaj la grinzi: -la partea superioar� a grinzilor monolite

6

10- Idem (cu etrieri de 6 mm) 8-elemente prefabricate Stâlpi:- neportan�i: arm�tur� longitudinala

6

10- portan�i: arm�tur� constructructiv� 12

1)*dmax = diametrul maxim al arm�turii principale de rezisten��.

Diametrele minime la grinzi. Diametrele minime pentru barele de rezisten�� vor � de 10 mm. Se admite pentru plan�ee cu grinzi dese ca diametrul minim s� � e de 8 mm. Etrierii (arm�turile transversale) la grinzi, cu carcase legate, diametrele minime nu vor dep��i 1/4 din diametrul maxim al armaturilor longitudinale respectând �i condi�ia ca diametrul minim la grinzi mici (cu în�l�imea mai mic� de 80 cm) s� nu dep��easc� 6 mm, iar la grinzi mai înalte decât 80 cm s� nu dep��easc� 8 mm. La carcase sudate se admite diametrul minim al etrierilor de 4 mm dac� se asigur� o sudare bun�. Diametrul etrierilor de regul� nu va dep��i 12 mm. Pentru arm�turi de montaj, în zona comprimat�, pentru sus�i nerea etrierilor, se prev�d cel pu�in dou� bare de montaj Ø 10 sau 8 mm pentru elemente prefabricate, când se folose�te o�elul OB 37 �i 8 mm când se folose�te o�elul PC 52 sau PC 60; la carcase sudate, diametrul minim poate � redus� la 6 sau 5 mm la elementele prefa bricate. Pentru arm�tura constructiv� care se pune pe fe�ele laterale ale grinzii diametrele minime vor � 8 mm pentru o�elul OB 37 �i 6 mm pentru o�elul PC 52 sau PC60; pentru carcase sudate diametrul se reduce la 5 mm. Diametrele minime la stâlpi. Diametrele minime admise pen tru stâlpii de rezisten�� vor � de 14 mm. La stâlpii portan�i turna�i monolit la care arm�tura este foarte redus� (constructiv�) diametrul minim se admite s� � e de 12 mm. La stâlpii neportan�i (caracter decorativ etc.) diametrul minim se reduce la 10



mm. Diametrul maxim se recomand� s� nu dep��easc� 28 mm (în special în zone seismice). La elementele prefabricate, la sec�iuni cu dimensiuni construc tive, în care solicit�rile sunt mici sau la stâlpii de beton armat tur na�i în zid�rie, diametrul minim al barelor longitudinale se reduce tot la 12 mm. Diametrul arm�turii transversale (etrieri) va � cel pu�in 1/4 din diametrul minim al arm�turii longitudinale �i minimum: - 5 mm la stâlpi neportan�i; - 6 mm la stâlpi cu b < 500 mm; - 8 mm la stâlpi portan�i cu b > 500 mm. In zone seismice diametrul minim al etrierului va � de 8 mm. Se admit etrieri Ø 6 mm la stâlpi având latura cea mai mare a sec�iu nii transversale b < 30 cm. Diametrul minim al fretei elicoidal� continu� sau din etrieri suda�i (arm�turi transversale sudate) va � de 6 mm. Diametrele minime la pl�ci Diametrul minim pentru arm�tura de rezisten�� in cazul plaselor legate cu sârm�, la elementele din beton monolit se va lua: 1) Pentru arm�turile de la partea inferioar� a pl�cii 6 mm. 2) Pentru arm�turile de la partea superioar� a pl�cii (inclusiv arm�turi înclinate sau c�l�re�i): 9 mm pentru otelul neted; 6 mm pentru o�elul tip PC (cu pro� l perio dic). Diametrul maxim al barelor de rezisten�� din pl�ci nu va dep��i, în mm, valoarea dat� de rela�ia h/10+2. Pentru elementele armate cu plase sudate din sârm� tras� pen tru beton armat diametrul minim al arm�turii de rezisten�� va � de 4 mm la cele prefabricate �i de 5 mm la elementele executate monolit. Arm�tura de reparti�ie pentru pl�ci turnate monolit, se ia de 5 mm pentru plase legate �i de 4 mm pentru plase sudate. La clementele prefabricate cu plase sudate arm�tura de reparti�ie poate avea diametiul minim de 3 mm. Diametrele minime la diafragme. Diametrele minime ale arm�turilor verticale de rezisten�� vor � : Ø 12 pentru armarea cu o�el OB 37; Ø 10 pentru armarea cu o�el PC 52. Etrieri din zonele de cap�t ale diafragmelor vor � de minimum Ø 6, 100 mm între ei pe cincimea inferioar� a în�l�imii cl�dirii peste subsol. Diametrele minime la structurile speciale (invelitori, rezer voare, plan�ee ciuperci, plan�ee cu nervuri dese). Diametrele minime trebuie s� � e conforme cu prescrip�iile speciale elaborate pentru aceste elemente.

Distan�ele dintre barele arm�turilor La grinzi, stâlpi, arce �i la toate elementele liniare la care arm�turile apar constituite sub form� de carcas� spa�ial� legat� sau sudate, este necesar s� se



prevad� distan�e minime între arm�turi, pentru a se asigura trecerea granulelor de agregate �i a laptelui de ciment în timpul turn�rii, vibr�rii sau îndesirii betonului. Distan�ele dintre barele arm�turilor la grinzi. Distan�a (lumina) minim� dintre arm�turile longitudinale de rezisten�� care au o pozi �ie orizontal� sau înclinat� a elementelor liniare (grinzi, arce etc.) în timpul beton�rii se ia egal� cu diametrul barelor dar nu mai pu�in de: - 25 mm pentru arm�tura de la partea inferioar� - 30 mm pentru arm�tura de la partea superioar�. Când arm�tura de la partea inferioar� a grinzilor este dispus� pe mai mult de 2 rânduri, distan�a minim� (în afar� de barele prime lor dou� rânduri) se va lua de 50 mm �i se va respecta con di�ia ca arm�turile din rândurile 2 �i 3 s� cad� exact peste cele din rândul 1. Pentru etrieri distan�ele minime nu vor coborî sub 100 mm. La elementele preturnate �i prefabricate, distan�a dintre arm� turi (lumina) poate � mic�orat� pân� la 15 mm, dar nu sub diametrul arm�turii. În tabel sunt indicate distan�ele minime admise între arm�turi. Dac� un proiect are prev�zute distan�e dintre arm�turi mai mici de 25 mm, se vor da în proiect indica�ii asupra dimansiunilor maxime admise pentru granulele agregatelor ce se vor folosi la execu�ia betoanelor. Distan�a maxim� dintre axele arm�turilor de rezisten�� se reco mand� s� nu dep��easc� 150 mm. Distan�a la arm�tura constructiv� dispus� pe fa�a lateral� la grinzi, mai înalte de 70 cm va � de 400 mm. Arm�turile vor � legate cu agrafe cu diametrul minim de 6 mm. Distan�ele dintre etrieri vor � de minimum 100 mm. La grinzile la care arm�tura comprimat� nu rezult� din calcul, etrierii vor � pu�i la distan�a maxim� de 300 mm, dac� din calcul nu rezult� o distan�� mai mic� sau din condi�ia ca distan�a dintre etrieri s� nu � e mai mic� de 3/4 din în�l�imea grinzii: aceast� con di�ie impune distan�a dintre etrieri la grinzi care au în�l�imea mai mic� de 40 cm.In zone seismice distan�a maxim� dintre etrieri va � de 200 mm �i nu va dep��i 1/4 din în�l�imea grinzii. La grinzile la care arm�tura comprimat� rezult� din calcul se pune condi�ia ca aceast� arm�tur� s� nu � ambeze din lips� de leg� turi dintre etrieri; de aceea distan�a dintre etrieri trebuie s� respecte si conditia ca sa � e mai mic� de 15 de, care impune distanta dintre etrieri la bare comprimate cu grosimi mai mici.



Tabel: Distan�e maxime admise între arm�aturi

Elemente Distan�a între: Maxim admis [mm]

1 Stâlpi Arm�turi longitudinale:— pentru laturile cu numai dou� bare— pentru laturi cu mai mult de dou� bare

350250

Etrieri— În zona curent� 15 d ; b < 300— În zona de înn�dire a barelor 10 dSpirala fretei 0,2 ds; 180

2 GrinziArm�turi de rezisten�� Etrieri:— când nu exist� arm�tur� comprimat�

150

rezultat� din calcul — când exist� arm�tur� comprimat�

Distan�a rezultat� din calcul: 3/4 h;

300rezultat� din calcul Arm�turile constructive dispuse pe fa�a lateral�, la grinzi mai înalte de 70 cm

15 dc; 3/4 d ; 300

4003 Pl�ci Arm�turi de rezisten��:

— pl�ci cu grosime de cel mult 15 cm— pl�ci cu grosime de peste 15 cmArm�turi de reparti�ie— pentru pl�ci armate pe o singur� direc�ie cu l2/l1" 2:

200 1.5 hp

350

— pentru pl�ci pe care pot ac�iona �i 350înc�rc�ri concentrate sau distribuite local 250

d = diametrul minim al barelor de rezisten��;b = cea mai mic� latur� a stâlpului;ds= diametrul simburelui de beton;h= în�l�imea grinzii;hp= în�l�imea pl�cii;dc= diametrul arm�turii comprimate

Forme constructive �i acoperirea cu beton a arm�turilor a. Forma sec�iunilor transversale. Pentru elementele liniare (stâlpi, arce, grinzi) se aleg de regul� sec�iuni dreptunghiulare sau sub form� de T. Dimensiunile sunt modulate, � ind de regul� multiplu de 50 mm pentru sec�iunile transversale. Se admit excep�ii când elementul este integrat în zid�rie sau în cazul unor condi�ii speciale. De regul� la sec�iunile dreptunghiulare raportul laturilor este: h/b � 2,5; La elementele cu sec�iune dreptunghiular� solicitate la încovo iere cu torsiune, raportul laturilor este: h/b � 2. Pentru grinzi, în�l�imea minim� a grinzilor este de regul� în func �ie de deschideri (lumina le între axele reazemelor). În�l�imea grin zilor h trebuie s� se cuprind� de 15 pân� la 25 ori în lungimea l a grin zii, dup� importan�a �i înc�rcarea grinzii; cele mai înalte sunt grin zile principale l = 15 h.



Stâlpii trebuie de asemenea conforma�i respectând raportul H/b < 25. Se recomand� ca acest raport s� � e redus la 20 pentru stâlpii din beton u�or (granulat) unde H este în�l�imea stâlpului, iar b latura cea mai mic�. Stâlpii freta�i vor avea de regul� sec�iune transversal� de form� circular� sau poligonal� (hexagonal�, octagonal� etc). Pl�cile se caracterizeaz� prin raportul laturilor �i grosime. La pl�cile lungi cu raportul laturilor l1/l2 > 2 se armeaz� pe direc�ia laturii scurte, iar grosimea lor este cuprins� de circa 30—35 ori în deschiderea laturii scurte. La pl�cile p�tr��oase, cu raportul l2/l1< 2, armarea se face pe dou� direc�ii, iar grosimea este cuprins� de circa 40—45 ori în deschi dere. b. Acoperirea cu beton a arm�turii. Barele de arm�tur� trebuie s� aib� o acoperire minim�, cu un strat destul de gros de beton, în func�ie de mai mul�i factori pentru a proteja arm�tura �i a asigura conlucrarea acesteia cu betonul. Prin acoperire se în�elege grosimea stratului de beton de la arm�tur� pân� la fa�a elementului. Grosimea stratului de beton este în func�ie de: 1) Calitatea betonului (beton greu, beton u�or, clasa acestuia, condi�iile de execu�ie etc). 2) Ac�iunea mediului exterior (umiditate, ac�iune chimic�, acizi, s�ruri de vapori agresivi, ac�iuni biochimice etc). 3) Ac�iunea focului �i temperaturilor. 4) Diametrul arm�turii �i rolul acesteia în element.

Protec�iile suplimentare ale betonului (cum ar � tencuirea sau alte procedee similare), au rol mic în m�rirea protec�iei arm�turii. Placajele de piatr�, faian��, sticl�, mas� plastic� �i tencuielile obi�nuite nu se consider� acoperiri ale arm�turii. Pentru respectarea prevederilor privind realizarea acoperi�uri este obligatorie folosirea distan�ierilor (puricelor) din mas� plastica, o�el, mortar de ciment etc. Acoperirile minime trebuie satisfacute concomitent, atât pentru barele de rezisten��, cât �i pentru etrieri sau barele de reparti�ie. Arm�turilor li se vor asigura o rigiditate spa�ial� corespunz� prin execu�ia corect� a etrierilor, a arm�turii ridicate, prin legarea strâns� �i execu�ia lor la cot�.

Fig. 63. Acoperirea armaturilor: a-la grinzi si stâlpi b-la pereti si placi



Este foarte important ca � erarii betoni�ti s� �tie c� execu�ia arm�turi ridicate mai înalte, nu asigur� acoperirea cu beton, iar execu�ia unei arm�turi ridicate cu în�l�ime mai mic� are ca efect mic�orarea rezisten�ei elementului. Manipularea carcaselor de arm�turi �i a plaselor se va efectua conform normelor pentru a nu se deforma la manipul�ri �i transport. Elementele prefabricate vor � transportate, manipulate �i montate cu aten�ie pentru a nu se distruge stratul de acoperire. Protec�ia arm�turii la betoanele u�oare se face în fabrici cu respectarea strict� a tehnologiei. La elementele din beton precomprimat arm�turile �i piesele înglobate vor � protejate special.

Tabel. Acoperirea minima cu beton a arm�turii

Nr.crt. Tipul arm�turii �i elementului

Grosimea stratului minim de

aco perire g [mm]Observa�ii

Arm�turi longitudinale de rezisten��1 Pl�ci (plan�ee, diafragme, pere�i cu grosimea < 100 m 102 Idem, pl�ci cu grosimea > 100 mm 153 Pl�ci prefabricate 10

4 Grinzi cu în�l�imi < 250 mm �i arm�turi Ø�20 grinzi cu în�l�ime mai mare de 250 mm: 15

5 - arm�tura � 32 mm 256 - arm�tura � 28 mm 207 - arm�tura " 32 mm 308 Grinzi prefabricate cu in�l�ime mai mare de 250 mm 209 Grinzi cu în�l�ime " 500 mm �i Ø� 16 cm 20

10 Grinzi cu arm�tura rigid� (laminare); elemente din granulit: 50

11 - elemente diferite 15 Minimum12 - pl�ci folosite în spa�ii închise, f�r� mediu m�rimea

agresiv 10 granulei13 Arm�turile înclinate pentru bare cu 0< 16 (obliga-

toriu pentru elemente din granulit) 2 d14 Stâlpi 2515 Grinzi de funda�ii �i funda�ie a�ezat� pe p�mânt cu

strat de egalizare (acoperirea pentru fa�a inferioar�) 35Idem, f�r� strat de egalizare 50

16 Funda�ii prefabricate pe strat de egalizare 30

17 Arm�turile de pe fe�ele laterale ale elementelor (stâlpi-grinzi, funda�ii) în contact cu p�mântul

18 Arm�turi transversale �i montaj 4519 Etrieri, arm�turi transversale, bare de montaj 1520 Arm�tur� de reparti�ie la pl�ci 10

20 Distan�ele dintre capetele arm�turilor la marginea elementului

22 Pl�ci, panouri, diagrame Max. 523 Alte elemente Max. 102425

Elemente din beton aparent Elemente în medii agresive (dup� prescrip�ii spe ciale): g + 10

- alte elemente g+ 5 - pl�ci g = 10



Ancorarea arm�turii, forma barelor

Pentru asigurarea conlucr�rii arm�turii cu betonul, arm�tura trebuie s� � e ancorat� in beton pentru a suporta efortul de întin dere f�r� s� alunece din beton. Pe lungimea barelor ancorarea în beton se realizeaz� prin aderen�a pe care o are suprafa�a arm�turii ce numai aparent este neted�, dar care în fond are foarte multe asperit��i, care nu se observ� cu ochiul liber, în care p�trunde laptele de ciment. Aderen�a se îmbun�t��e�te prin folosirea o�elului cu pro� l perio dic, care permite de fapt s� se ancoreze arm�tura prin încle�tarea pro� lului în beton, prin intermediul nervurilor, astfel c� aceea�i sec�iune de arm�tur� rezist� la un efort de smulgere mai mare la pro� lul periodic în raport cu pro� lul neted. Carcasele �i plasele sudate se ancoreaz� în beton prin efortul spa�ial, barele transversale opunându-se tendin�ei de lunecare al arm�turilor longitudinale supuse la întindere. La arm�turile comprimate, eforturile de compresiune au efect favorabil asupra aderen�ei. Pentru ancorare la capete, barele izolate sunt prev�zute cu ciocuri. Deoarece ancorarea în lungul barei, pentru preluarea efort de întindere necesit� o lungime mare, se caut� s� se ancreze capetele barelor în zonele comprimate ale sec�iunilor de beton, folosind îndoiri corespunz�toare, ridic�ri ale barelor �i prevederea de ciocuri. Ancorarea cu ciocuri. Normele prev�d ca arm�turile întinsei (barele izolate) s� se termine de regul� prin ciocuri. Pentru arm�tu rile comprimate sub form� de bare izolate prevederea ciocurilor nu este obligatorie.Arm�turile din plasele sudate �i chiar barele izolate din bare pro� l periodic, de regul�, se termin� f�r� ciocuri. În cazuri speciale se fac ciocuri drepte pentru barele izolate cu pro� l periodic, se îndoaie plasele, se prev�d bare sudate marginale sau chiar piese metalice sau dispozitive speciale. Ciocurile (numite uneori �i cârlige) se folosesc la ag��area barelor în beton. Se deosebesc trei forme de ciocuri: 1) Ciocuri semirotunde ob�inute prin îndoirea cap�tului (fasonarea barei la 180°, ramura întoars� � ind paralela cu bara (� g. 64). 2) Ciocuri ascu�ite la care îndoirea capatului barei se face la un unghi de 135°, dou� ramuri f�când între ele un unghi de 450; 3) Ciocuri drepte la care îndoirea capatului barei se face la un unghi de 90°.

Fig.64. Tipuri de ciocuri laarm�turile pentru beton armat



Ciocurile semirotunde se folosesc, regul�, pentru barele netede, ciocurile ascutite la etrieri, iar ciocurile drepte la bare cu pro� l periodic sau chiar la barele comprimate din stâlpi care se ancoreaz� în cuzine�i. Lungimea par�ial� de ancorare se socote�te pân� la începutul curbei de racordare a ciocului. Forma �i dimensiunile ciocurilor sunt în func�ie de forma pro� lului barei, destina�ia arm�turii, calitatea o�elului, diametrul barei si modul de fasonare. Dimensiunile obi�nuite se vor respecta atât la debitare, cât �i la fasonarea arm�turii (razele de îndoire, dimen siunea cap�tului drept al ciocurilor etc). În func�ie de criteriile ar�tate mai inainte se vor respecta urm�toarele indica�ii: Barele netede longitudinale, de rezisten��, se confec�ioneaz� cu ciocuri tip a sau b pân� la Ø 20; tipul a se execut� de regul� prin fasonare manual�, iar tipul b prin fasonare mecanic� (STAS 10107/0-76 prevede numai tipul a). Barele cu Ø > 20 se admite a se fasona cu ciocul tip c dac� nu sunt incompatibilit��i de ancorare (grosimea elementu lui etc). La ciocurile tip a cap�tul ciocului are o por�iune dreapt� de 3 d. Etrierii vor avea ciocuri ascu�ite cu o por�iune dreapt� a cap� tului, tot cu 3 d (la etrieri lega�i cu sârma ars� (STAS 889—76). Pentru arm�tura de rezisten�� din stâlpi, la cap�tul ancorat în cuzinet (funda�ii) se admite fasonarea unui cioc drept tip e (v. � g. 75), care are o por�iune dreapt� de minimum 3 d, dup� termina rea curbei de îndoire (racordare). Barele netede nu au ciocuri in urm�toarele cazuri: 1) Când fac parte din plase sudate. 2) Când fac parte din carcase sudate sau carcase legate corespun z�tor, iar proiectul nu prevede formarea unor ciocuri. 3) Când sunt în zonele permanent comprimate ale betonului pentru construc�ii care sunt executate în zone neseismice (f�r� cutremure de p�mânt). 4) Pentru barele de montaj, dac� proiectul nu prevede execu�ia de ciocuri. Unele proiecte admit s� nu se foloseasc� ciocuri �i la plase legate, pe considerentul c� arm�tura este ori slab solicitat� ori ancorarea prin aderen�� este satisf�c�toare. La pl�ci se pot folosi �i ciocuri ascu�ite. Barele cu pro� l periodic, în special cele de diametru mic (Ø <14) pot � folosite f�r� ciocuri, ancorarea realizându-se prin aderen��. La diametre mai mari sau când proiectul prevede fasonarea de cio curi, acestea se fac de tipul d cu o raz� de minimum 2,5 d (sau 2 d) �i cu o por�iune dreapt� de 7 d. Nu se fac ciocuri semirotunde deoarece aceste o�eluri � ind mai dure, se fasoneaz� greu �i pot � sura pe zona de curbare. Pentru bare cu dimensiuni foarte mari se pot prevedea mijloace speciale de ancorare la capete (sudare de pl�cu�e, piese metalice sau alte dispozitive prev�zute în proiect).



Lungimea ciocurilor. În afar� de lungimea obi�nuit� a barei l0 se mai prevede o lungime pentru ciocuri Lc care este în func�ie de forma ciocului, diametrul barei d, diametrul rolei de fasonare D = fd, unghiul de îndoire d �i m�rimea por�iunii drepte c = nd. În � g. 65 sunt ar�tate datele geometrice pentru stabilirea lungimei Lc necesare fason�rii ciocurilor. Urm�rind datele din � gur� se stabilesc urm�toarele rela�ii pen tru lungimile necesare ciocurilor: Le = 1,07 (f +1)d + nd (pentru ciocuri semicirculare); Le = 0,67 (f+1)d + nd (pentru ciocuri ascu�ite); Lc = 0,28 (f +1)d + nd (pentru ciocuri drepte). În aceste rela�ii f este num�rul care stabile�te în raport cu dia metrul barei �i raza de curbur� D a rolei de fasonare f= D/d = k; d — diametrul arm�turii care se fasoneaz�; n — num�rul de diametre care de� ne�te lungimea dreapt� a cap�tului barei (n = cjd), (dup� zona de curbare).

Fig. 65. Stabilirea lungimii necesare ciocurilor cu îndoiri la: a-1800; b-1350; c - 90°.

Urm�rind datele din � gur� se stabilesc urm�toarele rela�ii pen tru lungimile necesare ciocurilor:

Le = 1,07 (f +1)d + nd (pentru ciocuri semicirculare); Le = 0,67 (f+1)d + nd (pentru ciocuri ascu�ite); Lc = 0,28 (f +1)d + nd (pentru ciocuri drepte).



Tabel: Lungimile necesare ciocurilor

Tipul ciocului f(D=fd)

n(c=nd) Lc Tipul Observa�ii

Semicircular cu cap�t drept

2,55,0 5,0

33 5

7,0 d10,0 d 12,0 d

ac c

Bare netede cu dia metrul micBare nedede cu dia metrul marc

Semicircular cu cap�t drept

2,5 5,0

0 0

4,0 d7,5 d

bb Idem, fasonare mecanic�

Ascu�it cu cap�t drept

2,0 3,0

34

5,0 d 7,0 d

-- Etrieri pentru plase

Drept cu cap�t drept

2,02,52,5

357

4,0 d6,0 d 8,0 d

d d d

Bare pentru stâlpi Bare cu pro� l perio dic

Pentru calculul lungimii por�iunilor de bar� necesar� ciocurilor se poate folosi tabelul de mai sus, astfel: Cu aceste rela�ii se calculeaz� valorile din tabel pentru lungimea necesar� ciocului L la unul din capetele barei. 1) Pentru o bar� cu dou� ciocuri semicirculare cu f = 2,5 �i n=3, lungimea necesar� ambelor ciocuri va � 2 Lc = 2 x 7 d = 14 d. 2) Pentru o bar� cu dou� ciocuri diferite, un cioc semicircular f = 2,5 �i n = 6 �i un cioc drept f= 2,5 �i n = 7 d, lungimea nece sar� ciocurilor va � Lei + Lc2 = 7 d + 8 d = 15 d.

Formele barelor de rezisten�� (bare drepte, bare indoite, bare curbe, etrieri)

Barele drepte de rezisten�� i constructive se folosesc la stâlpi �i la grinzi (aproximativ 1/3 din barele de rezisten�� întinse), la plase sudate, la bare de rezisten�� i de reparti�ie, �i la grinzi ca bare de montaj. Barele curbe de rezisten��, cu curbur� mare se folosesc la arce, bol�i, rezervoare, silozuri etc; curbarea se poate face direct în cofraj, la montajul arm�turii; dar pentru tuburi cu diametrul mic, arm�tura sub forma de fret� etc. se execut� în atelier. Barele îndoite de rezisten�� se folosesc pentru trecerea arm�turii în-tinse dintr-o zon� în alt� zon�, dup� tendin�a de curbare a elementu lui. La elementele încovoiate, barele întinse din câmpul deschide rilor sunt ridicate (îndoire) )spre reazeme �i se numesc bare ridicate sau bare înclinate. Barele ridicate, dup� în�l�imea grinzii, num�rul de bare �i valoa-rea eforturilor pe care trebuie s� le ia în sec�iunile înclinate, precum �i alte considerente de rezisten�� sau constructive, pot s� aib� o încli nare fa�� de axa elementului cu un unghi de 45° sau mai mare (60— 70°). La pl�ci, în schimb unghiul poate sc�dea la 30°. Pentru îndoirea barelor ridicate �i a celor în unghi



drept, se val folosi role cu raze mari D = (10—15) d pentru bare ridicate �i de minimum 2 d pentru barele îndoite la un unghi de 90° (� g. 66). Pozi�ionarea corect� în cofraj a barelor îndoite � ind foarte impor tant�, apare necesar s� se veri� ce cu foarte mare aten�ie pozi�ia punctelor de îndoire în lungul elementului de rezisten��. Barele se pot îndoi �i pentru schimb�rile de sec�iuni ale stâlpilor. Etrierii (� g.67).Rolul etrierilor a fost ar�tat anterior.

Aspecte constructive �i de rezisten�� pentru armare �i anco rare etc. La execu�ia arm�turii elementelor încovoiate se vor respecta o serie de reguli. Astfel: 1) Arm�tura care se men�ine dreapt� pe toat� lungimea elementu lui, de regul�, va � : — la grinzi o treime din barele de rezisten�� necesare în mij locul deschiderii grinzii (minimum o bar� la grinzi înguste, cu b < 15 cm �i minimim dou� la grinzi mai late). La seismicitate ridicat�, gradul 8, pe reazem se p�streaz� 40%; — la pl�ci, jum�tate din arm�tura maxim� de rezisten�� la pl�ci simplu rezemate �i o treime la pl�cile continue pe reazem (la un inter val minim de 40 cm). La gradul 8 de seismicitate arm�tura pl�cilor se m�re�te pe reazeme. 2) Barele ridicate pe reazeme în zona întins�, rezultate din calcul, vor respecta distan�ele: minimum 5 cm de la reazem la începutul primei bare înclinate, iar distan�ele maxime, între barele înclinate vor � , de regul�, egale, cu în�l�imea h a grinzii, începând cu a treia bar� înclinat� (pornind de la reazem), aceast� distan�� se poate m�ri pân� la 1,5 h (� g.68). Barele înclinate trebuie s� respecte �i condi�iile ca por �iunile drepte în zona comprimat� s� � e de minimum 10 d, iar în zona întins� de 20 d, iar razele de curbur� la îndoire de (10-15) d -conform � g.69. La barele ridicate la pl�ci pentru zona întins�, care nu rezult� dintr-un calcul, se vor respecta urm�toarele condi�ii constructive: 1) Barele se ridic� la 1/5 din deschidere (m�surat� la baza grin zii; � g.70). 2) La reazeme simple, ridicarea se poate face la 1/10 din deschi dere. 3) La pl�ci continue pe reazeme, arm�tura ridicat� se face cel pu�in pe 1/4 din deschidere (mai mare în cazul deschiderilor neegale). Nu se admit bare ridicate otante (� g. 69 d). Lungimile de ancorarea prin aderen�� sunt în func�ie de zona de ancorare, tipul arm�turii, natura prelucr�rilor sale (ciocuri, suduri etc), calitatea betonului

Fig. 67 Forme de etrieri pentru grinzi Fig. 66 Raze de indoire a barelor: a-la 450 ; b-la 900



etc. Aceste lungimi se stabilesc prin calcul. Unele valori ale lungimilor de ancorare sunt date direct de standar dul de calcul, pentru diferite zone de ancorare: pe reazeme, înainte de reazeme, în zonele comprimate întinse etc. În � gura 71 se arat� cum se socotesc lungimile de ancorare în zonele unde apar eforturi de întindere în aceste zone; eforturile transversale sunt preluate � e prin arm�turile longitudinale din par tea de jos sau de sus a grinzii, � e prin etrieri. Lungimile de ancorare calculate sau lungimile de ancorare stabilite constructiv W sunt indicate în � gur�. Pentru consolele stâlpilor sau consolele transversale ale grinzi lor (� g. 72), arm�turile longitudinale �i eventual cele înclinate, vor � ancorate pe o lungime de calcul prestabilit� ca pentru zonele întinse, socotit� de la marginea stâlpului sau grinzii. Armarea în zonele de frântur� a elementelor liniare (bare) se face cu respectarea datelor constructive din � g. 73 din care se vede c� armarea se face printr-un sistem de bare întret�iate, cu lungime de ancorare la ar�tate pe � gur�, în care se �ine seam� de întreaga lungime activ� de ancorare la =lal + la2

Fig. 69. Ancorarea barelor ridicate:a-în zona comprimata;b-în zona intinsa; c-în zona comprimata pentru grinzi mai inalte de 1,00 m; d-bara � otanta - nu se utilizeaza

Fig. 68. Distan�ele dintre barele înclinate.

Fig. 71. Lungimi de ancorare lâng� reazeme in zonele întinse.

Fig. 70. Distante construc tive pentru bare ridicate.



Pentru bare curbe sau cu unghiuri mai mari de 160° �i bare sub �iri (Ø< 14), îndoirea se poate face dup� conturul fe�ei, îns� se prev�d etrieri sau agrafe speciale (� gurile 74 �i 75).

Tabel: Lungimile de ancorare (inn�diri) ale arm�turilor

Nr. Tipul ele arm�tur� Zona de ancorare Lungimea de ancorare Observa�ii

1

Arm�tura de rezisten�� longitudinal� cu cio curi la capeteOB 37; PC 32; PC60

Pe reazeme (dincolo de marginea inte rioar�):— elemente slab solicitate— elemente puternic solicitate

10 d 15 d STAS 10107/1-77

2Idem 1 4- plase sudate cu arm�turi cu ciocuri

Înainte de reazem (de lasec�iunea In care numai este necesar� ar m�tura la eforturi de încovoiere �i normale)

15 d(min. 200 mm)

3Plase sudate �i carcase legate cu sârm�

20 d(min. 250 mm)

4 Arm�tur� de rezisten�� În alte zone:

longitudinal� OB 37 (cu ciocuri sau dou� bare transver sale sudate PC 52; PC 60

- zona comprimat�zona întins� (cazuri curente): 15 d

Dup� clasa bet.Pentru zone seis-mice lungimile se m�resc cu 5 d

- OB 37 (cu ciocuri B 200 (35-40) d- PC 52; B 250 �i B 300 (30-35) d

Fig.73. Lungimi de ancorare in zona elemen telor frinte la stâlpi.

Fig. 74. Asigurarea cu etrieri la elementecurbe pe lungimea la

Fig. 72. Lungimide ancorare

Etrieri sau agrafe specialeFig. 75. Elemente curbe la carearm�turile sunt ancorate cu etrieri �i agrafe.



- PC 60 ; B 250 ; B300- zona întins�:- bara nu este necesar� din calcul pentru pre luarea eforturilor

35 d

W= 20 d

- idem, este necesar� in întregime pentru a prelua eforturi nor male

- la (lungime calculat� con-

form STAS 10107/1-77

- min. 250mm

Vezi Fig. 76

Înn�direa arm�turilor

Barele de o�el-beton puse in oper�, pe cât posibil în special cele întinse, vor � folosite f�r� înn�diri. Inn�dirile apar necesare in pri mul rând din considerente de calcul, care stabile�te aria arm�turilor în diferite sec�iuni ale elementului de beton, arie care difer� foarte mult ca m�rime �i pozi�ie de la o sec�iune la alta. Un alt considerent, care poate conduce la necesitatea înn�dirii arm�turilor sunt consideratele tehnologice de execu�ie, când trebuie folosite buc��i mari de bare, care implicit trebuie înn�dite. Inn�dirile se pozi�ioneaz� în sec�iuni cu eforturi mici. Dac� aceste sec�iuni nu sunt precizate în proiect, executantul trebuie s� aib� acordul inginerului responsabil de lucrare, asupra pozi�ion�rii înn� dirilor. Inn�direa arm�turilor se poate face prin suprapunere sau prin sudare. Se recomand� ca înn�direa arm�turilor Ø" 25 s� se fac� prin sudare (obligatoriu de la Ø 32). Nu se vor înn�di cu sudur� bare având Ø < 10. Se va urm�ri ca într-o anumit� sec�iune s� se înn�deasc� numai o singur� bar�. Dac� trebuie s� se înn�deasc� mai multe bare într-o sec�iune, se va urm�ri ca aria arm�turilor întins� înn�dite prin petrecere f�r� sudur�, intr-o singur� sec�iune s� � e de maximum 25% din aria total� de arm�tur� întins� în cazul arm�turilor netede �i maximum 50% în cazul arm�turilor cu pro� l periodic laminat la cald. Lungimea de suprapunere a arm�turilor înn�dite, amplasate in zona întins� a elementelor solicitate la încovoiere, compresiune excen tric� �i întindere excentric� cu excentricitate mare, deci la stâlpi puternic încovoia�i �i la bare întinse �i încovoiate �i la baie compri mate �i încovoiate (� g. 76) va � egal� cu cel pu�in valorile calcu late la �i de minimum 250 mm; pentru cazurile curente, se permite s� se foloseasc� valorile din tabel în locul formulelor de calcul a lungimilor de înn�dire. Înn�direa prin petrecere (suprapunere) nu este permis�: 1) La bare 0 >25;

Fig. 76. Modul de suprapunere a arm�turilor înn�dite f�r� sudur�



2) La tiranii, diagonale �i bare întinse ale grinzilor cu z�brele de beton armat. Înn�direa plaselor sudate din STNB, pe direc�ia arm� turilor de rezisten��, se va face prin suprapunere pe dou� ochiuri plus 5 cm; se permite ca înn�direa s� se fac� pe un ochi plus 5 cm, dar cel pu�in 40 d, dac� înn�direa se face într-o zon� în care eforturile unitare sunt mici în arm�turi. Observa�ie. Pentru înn�dirile arm�turilor în stâlpi comprima�i excentric, în cazurile în care unul din capetele zonei de suprapunere cores punde unei solicit�ri de compresiune excentric� cu excentrici tate mic�, se permite ca lungimea de suprapunere s� corespund� valo rilor din tabel, punctul 4 dac� se înn�desc în aceea�i sec�iune bare reprezentând pân� la 50% din aria total� a arm�turilor longi tudinale �i lungimi sporite cu 50 % dac� se înn�de�te în aceea�i sec �iune o cantitate relativ mai mare. Lungimea minim� de suprapunere pentru arm�turile înn�dite în zona comprimat� va � de 30 d pentru elemente executate cu betoa ne de clasa mai mic� ca BC 25, respectiv 20 d pentru elemente executate cu betoane de clasa BC 25 sau mai mare. Lungimile de supra punere pot � reduse în mod corespunz�tor, dac� înn�direa se face într-o zon� de solicitare mai redus�. La elementele liniare solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a arm�turilor în zona de înn�dire, etrierii vor � înde si�i, distan�a maxim� dintre ei � ind de 10 d. Nu se admite executarea înn�dirilor prin suprapunere f�r� sudur� în elemente liniare a c�ror sec�iune este întins� în întregime (tiran�i). De asemenea, se recomand� s� nu se execute înn�diri prin supra punere, f�r� sudur�, la alte elemente întinse centric sau întinse excen tric cu excentricitate mic�, armate cu o�eluri netede. Se admite înn�direa prin suprapunere f�r� sudur� a arm�turilor din pere�ii rezervoarelor sau silozurilor cu urm�toarele condi�ii: 1) Diametrul arm�turilor înn�dite s� nu dep��easc� 12 mm. 2) Sec�iunile de înn�dire s� � e mai decalate decât la celelalte ele mente, astfel încât în aceea�i sec�iune de calcul s� nu � e înn�dite mai mult ca 25% din bare. 3) Distan�a dintre dou� înn�diri succesive s� � e mai mare decât valoarea lungimii de ancorare calculat� la �i anume la înn�direa prin suprapunere, f�r� sudur�, a arm�turilor din pere�ii rezervoarelor sau silozurilor, lungimea de suprapunere s� � e sporit� fal� de valorile prev�zute la alte elemente, cu 50% pentru arm�turile netede, respectiv 25 % pentru arm�turile din o�el cu pro� l periodic. Inn�direa prin man�oane sau alte procedee se utilizeaz�, la arm� turile betonului precomprimat sau la barele întinse ale tiran�ilor, care pot � f�cu�i �i din bare de o�el-beton. Execu�ia man�oanelor este o problem� care o rezolv� l�c�tu�ii �i trebuie tratat� ca orice pies� mecanic�. Man�onul trebuie s� aib� � let stânga-dreapta �i aceea�i capacitate de rezisten�� ca �i bara.



Calculul lungimii barelor de arm�turi

Calculul lungimii barelor se face, de regul�, de proiectant. În anumite cazuri acest calcul se face pe �antier, direct de c�tre � erarii betoni�ti sau de �eful de echip�. Lungimea unei bare de arm�turi se compune din: por�iuni drepte, por�iuni înclinate, îndoiri �i ciocuri. La stabilirea lungimii se va �ine seama de pozi�ionarea arm�tu rii, acoperirea cu beton, asigurarea distan�elor de la cap�tul elemen tului la cap�tul barei, corecturile datorit� frânturilor elementului, lungimile de petrecere, lungimile pentru suduri etc. Elementele ajut�toare pentru calculul lungimii sunt: • formu lele �i tabelele pentru calculul necesar lungimii ciocurilor; • formulele, eventual tabelele pentru calculul lungimii bare lor înclinate, în func�ie de cotele din proiect când lungimea barei încli nate nu este dat� (STAS 855-70). Calculul lungimii barei ridicate la 45 se poate face, prin calculul ipotenuzei l unui triunghi dreptunghic cu capetele egale a, rezultând l = a�2 = 1,41 a.Urm�rind � g. 77 se vede c� bara ridicat� cu lungimea AB sau l face parte din triunghiul ABC, în care latura AC = a este diferenta de lungime a barei ridicate m�surat� în lungul barei longi tudinale, iar BC = b este în�l�imea de ridicat sau devierea lateral� care se marcheaz� pe banc la fasonat. Rela�iile cunoscute sunt l2=a2+b2 sau 1= �a2 + b2 (valabila pentru orice inclinare a barelor).

Când unghiul de ridicare � este de 45°, a = b �i l = a �2 = 1,41 a. Exemplul. O bar� de arm�tur� pentru o grind�, sec�iunea transversal� a grinzii 30 X 55x 575 cm, marca (3), Ø 20 are urm�toarele caracteristici • dou� ciocuri semicrirculare; • dou� por�iuni drepte la partea superioar� AB = EF = 80 cm; • o por�iune dreapt� la partea inferi oar� CD = 305 cm; ± dou� por�iuni în-clinate BC = DE = 67 cm (înclinarea la 45°); • în�l�imea grinzii 55 cm; • acoperirea cu beton 25 mm pentru arm�tura de rezisten�� i 15 mm pentru, etrieri. Portiunile drepte nu ridic� probleme, ele se iau ca atare din plan. La stabilirea por �iunilor drepte care trec peste reazeme (AB = EF) s-a �inut seama c� între cap�tul ele mentului �i marginea exterioar� a ciocului s� r�min� 1 cm (10 mm).

Fig. 77. Lungimea barelor cu arm�tur� ridicat� la un unghi a.



Pentru stabilirea lungimii por�iunilor înclinate s-a procedat astfel: - din în�l�imea h — 55 cm a grinzii s-a sc�zut acoperirile de beton 2 X 2,5 cm �i grosimea unui diametru de bar�, rezultând în�l�imea de ridicare b. Calculat� in axa barelor: b = 55 - 2 X 2,5 - 2 X 0,5 X 2 = 48 cm ; - diferen�a de lungime în lungul barei este egal� cu a = 6, deoarece unghiul de ridicare este de 45°; - calculul lungimii se face cu formula ar�tat� l = 1,41 X 48 = 67,0 cm �i se rotun je�te rezultatul la 67 cm. Stabilirea lungimii ciocurilor se face cu ajutorul formulelor sau tabelul �i anume �inând seama c� ciocul se va face pe o rol� cu diametrul D = 2,5 d �i cap�tul drept va avea o lungime de c = 3 d, cele dou� ciocuri vor avea lungimea: 2Lc = 2x7d= 2x7x2=28 cm. Lungimea total� a barei va � :L = 2 Lc + 2 AB + CD + 2 x BC = 28 + 2 x 80 + 305 + 2 x 67 = 689 � 690 cm). La calculul lungimii etrierilor se procedeaz� similar �inând seama de grosimea barelor �i grosimea stratului de acoperire. Din sec�iunea AA a grinzii se vede c� grinda are baza b = 30 cm �i in�l�imea h = 55 cm. Din în�l�imea grinzii h se scade acoperirea cu beton de la partea superioar� �i inferi oar� a grinzii: — ramura orizontal� a etrierului va � : Ro = 30 - 2 X 2,5 = 25 cm; — ramura vertical� a etrierului va � : Iiv = 55 - 2 x 2,5 = 50 cm. Dac� se tine seama si de grosimea etrierului Ø 7 mm, calculul exact în axa etrierului este:R0 = 30 - 2 X 2,5 + 2 X 0,7/2 = 25,7 cm (rotund 25 cm); Rr = 55 - 2 x 2,5 + 2 x 0,7/2 = 50,7 cm (rotund 50 cm).Lungimea etrierilor deschi�i �i inchi�i se calculeaz� prin adunarea lungimii ramurilor �l lungimea necesar� ciocurilor:Lc = 7 x d x 0,7 = 5 cm;Le

deschis= Ro + 2RV + 2LC = 25 + 2 X 50 + 2 x 5 = 135 cm; Le

inchis = 2 x R0 + 2Rv + 2Lc = 2x25 + 2x50 + 2x5 = 160 cm.

REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE A ELEMENTELOR DE BETON ARMAT Reguli generale Plasele sudate sunt destinate, de regul�, arm�rii elementelor din beton armat plane sau curbe (pl�ci de plan�eu �i acoperi�, pere�i, pardoseli, panouri prefabricate, ziduri de sprijin, rezervoare, silo zuri etc.) �i sunt executate, de regul�, din sârm� tras� de rezisten�� medie. Plasele sudate sunt alc�tuite din bare netede sau cu pro� l perio dic OB37; PC; STNB �i STPB cu Ø 3...12 mm.



Plasele sudate pot � plase sudate uzinate de mare serie �i plase produse în ateliere de arm�turi prefabricate sub form� de plase cu l��imi mari sau plase înguste executate la ma�ini cu o singur� pereche de electrozi. Plasele pot � utilizate ca: • plase sudate de rezisten��;• plase sudate constructive; • plase sudate ca arm�tur� nepretensionate în elementele de beton precomprimat. Plasele nu se utilizeaz� la elemente supuse înc�r c�rilor cu caracter dina-mic. Plasele uzinate pot � livrate sub form� de plase plane sau plase în rulouri. Armataura de rezisten�� a plaselor poate � dispus� longitudinal (dup� latura lung� a plasei), transversal (dup� latura scurt� a pla sei), sau dup� ambele direc �ii. Arm� tura de rezisten�� poate � �i întrerupt�. Confec�ionarea plaselor sudate sunt condi�ionate de utilajele de care dispune produc�torul. La confec�ionarea bare lor sudate in uzine �i ateli ere este necesar s� se �in� seama de urm�toarele re guli: 1) La stabilirea dimen siunilor plaselor, de posi bilit��ile de transport �i manipulare. 2) Plasele care se exe cut� trebuie s� � e într-un num�r limitat de tipuri. 3) Barele transversale se sudeaz� perpendicular fa�� de cele lon gitudinale. 4) Distan�ele între barele longitudinale sunt modulate (multiplu de 50 mm). 5 Capetele (lungimea C1 va � de cel pu�in 25 mm iar lungimea C a barelor transversale va � de cel pu�in 10 mm). 6) Plasele au de regul� toate nodurile sudate. 7) Plasele pot � îndoite cu respectarea razelor de îndoire �i a dis tan�elor minime de la începutul curburi. La o�elurile din PC razele de îndoire se dubleaz�. 8) Raportul dintre diametrele barelor se limiteaz� la 0,60.

Caracteristicele plaselor sudate

Nr.crt. Denumirea

U.M. Tipul ma�inii de sudatSMP-

2650-50- -90x100

GSA-M-27/35 GSA-H-27 35 GSA-H-30 40

1 Tipul plaselor - Plan Plane Rulouri Plane Rulouri

2L��imea minima a plasei B (lungimea maxim� a barelor transversale)

[mm] 2 750 2 700 2 700 3 000

3L��imea maxim� a plasei B (lungimea minim� a barelor transversale)

[mm] 500 1000 1000 1000

4L��imea maxim� între axele barelor longitudi nale extreme D

[mm] 2 650 2 650 2 650 2 950



5

Distan�a dintre axele ba relor longitudinale

[mm]50, 100 etc. �i

75, 150 etc.

50-300 50-300 50-300

multiplu de [mm] 50 sau 75 25 25 25

6

Distan�a între axele barelor transversale

[mm] 50-300 50-420 50-420 50-420

în trepte de [mm] F�r� trepte F�r� trepte F�r� trepte F�r� trepte

7 Diametrul barelor longi tudinale d1

[mm] 3-10 25-12 25-12 (25-82) 25-12 (25-82)

Condi�ii generale de armare

La folosirea plaselor sudate trebuie s� se �in� seama de modul lor de alc�tuire, diametrul barelor, raportul dintre bare, distan�a dintre bare, aria sec�iunii active, modul de înn�dire �i modul de ancorare. Forma plaselor impune reguli constructive speciale pentru utilizare. a. Procentul minim de armare. Se pune condi�ia ca elementele armate cu plase sudate s� se comporte ca elemente de beton armat, deci s� se rup�, dup� � surare, prin curgerea arm�turii. Se recomand� ca procentele minime s� � e: - 0,10% pentru elementele din beton B 200 �i B 250. - 0,15% pentru elementele din beton B 300 �i B 400. Procentele se stabilesc în raport cu aria total� a sec�iunii de beton, în zone slab solicitate procentele de armare se reduc la 0,05 %. Aria sec�iunii barelor de reparti�ie va trebui s� � e de cel pu�in 10%. b. Diametrele minime �i distan�ele minime �i maxime între barele plaselor Diametrul minim folosit este: - 3 mm pentru arm�ri constructive �i elemente prefabricate executate în fabrici (se recomand� 4 mm); - 4 mm pentru elemente de rezisten�� executate pe �antier (se recomand� 5 mm); - 5 mm pentru arm�rile de pe reazeme �i celor supuse ac�iunilor corozive. Pentru funda�ii, diafragme sau alte elemente cu caracter speciale, diametrele minime se stabilesc prin instruc�iuni speciale. În cazul suprapunerii plaselor sudate, distan�ele minime (lumina) dintre barele aceleia�i sec�iuni se pot reduce la 25 mm la partea infe rioar� a plaselor �i la 30 mm la partea superioar�, care reprezint� condi�ia unei bune beton�ri (p�trunderea granulelor); distan�ele reduse se refer� la bare care fac parte din plase diferite. Unele plase pot avea sudate câte dou� bare al�turate. Pentru acoperirea cu beton se va respecta prevederile proiectului.



Barele care se adaug� plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va c�uta s� � e de calitate apropiat� barelor din plase. Se admite ca barele ad�ugate s� � e �i de calitatea PC 52 sau PC 60. În dreptul golurilor din pl�ci, plasele se întrerup prin t�iere, iar golul se va borda cu bare suplimentare, având aria sec�iunii, echivalent� barelor întrerupte. Aceste bare se sudeaz� între ele la col�uri �i se vor suda �i de plas� în cel pu�in doua puncte de sudur� de � ecare parte a golului sau va avea lungimea necesar� de ancoraj, în func�ie de calitatea o�elului �i marca betonului (� g. 78).

Înn�direa plaselor sudate

În foarte multe cazuri, la construc�iile executate monolit pe �antier, nu se poate face armarea cu o singur� plas�; pentru realizarea continuit��ii plaselor, se înn�desc prin petrecere (suprapunere) f�r� sudur�, atât pentru înn�dire în lungul plasei (de regul� înn�diri pe direc�ia barelor de rezisten��), cât �i pe latul plasei (înn�dire pe direc�ia barelor de reparti�ie).

a. Înn�direa pe direc�ia barelor de rezisten��. Înn�direa plaselor din sârm� tras� (STNB) se face prin petrecerea plasei de deasupra pe o lungime care rezult� din condi�ia: petrecerea minim� se face pe lungimea l, egal� cu un ochi de plas� + 50 mm, dar nu mai pu�in de 40 dt (dx � ind diametrul barelor de rezisten�� longitudinale).

Flg. 78. Barele de bordare ale golurilor în pl�ci de beton armat cu plase sudate si întrerupte a-cu sudur� prin puncte; b- prin aderent�; ds1 ds2- Ø bare suplimentare;

di1 di2= Ø bare din plase sudate

Fig. 79. Innadirea plaselor sudate pe directia barelor de rezistenta



Aceast� lungime minim� de petrecere se admite dac� înn�direa este într-o zon� slab solicitat� (jum�tate din solicitarea maxim� a plasei), deci nu în mijlocul pl�cii. In cazul în care înn�direa se face în zona cea mai solicitat� a pl�cii, lungimea de înn�dire la se m�re�te la dou� ochiuri plus + 50 mm; aceast� lungime se aplic� �i în cazul în care plasele au bare care difer� ca diametru mai mult decât raportul d1d2> 2,5, iar condi�ia la> 40 d1 se aplic� �i în acest caz. In cazul înn�dirii în zona comprimat� lungimea total� de petrecere la poate � de 30 d1 dar nu mai mic� de 15 cm. Lungimea de petrecere la nu include extremitatea barelor ; lungi mea total� inclusiv extremitatea barelor se noteaz� cu ls. La barele cu pro� l periodic, lungimea de suprapunere l, trebuie s� îndeplineasc� numai condi�ia ls = 40 d1 (dar nu mai pu�in de 25 cm). În � g. 79 se arat� �i cazurile de înn�dire f�r� bare transver sale în cuprinsul înn�dirii, � e la o singur� plas� (� g. 79, d), � e la ambele plase (� g. 79, e). Exemple de calculul petrecerilor Exemplu Înn�direa a dou� plase sudate din STNB, cu ochiuri p�trate de 200 mm interax cu bare longitudinale Ø 5 �i bare de reparti�ii Ø 4. Lungimea de petrecere la pentru barele de rezisten�e va � in zonele slab solicitate (mai pu�in de jum�tate din solicitarea maxim�): la = 1 ochi + 50 mm + 200 mm + 50 mm = 250 mm (25 cm); la = 40 d, = 40 x 5 = 200 mm < 250 mm. Exemplu Lungimea de petrecere la pentru barele de rezistente va � in zonele de solicit�ri maxime la elemente încovoiate sau întinse (pentru plasele din exemplul 1): la = 2 ochiuri + 50 mm = 400 + 50 = 450 mm (45 cm). b. Înn�direa pe direc�ia barelor de reparti�ie. Barele de reparti�ie ne� ind considerate bare de rezisten�� se admite ca înn�direa lor s� se fac� � e prin suprapunere (petrecere), � e cu ajutorul unei plase mici suplimentare (care asigur� petrecerea plaselor speciale cu bare Ø<12). Petrecerea plaselor se face în urm�toarele condi�ii (� g. 80): 1) Lungimea de petrecere minim� pentru barele cu Ø 4, la = 50 mm (5 cm). 2) Lungimea de petrecere minim� pentru barele cu Ø > 4, la = 100 mm (10 cm) 3) Lungimile de petrecere, în cazul folosirii plaselor suplimentare 2 la = 2 x 100 mm > 15 d2 (plasa suplimentar� trebuie s� aib� diametrul barei care asigur� petrecerea d2 egal cu cel al plaselor, iar barele transversale trebuie s� aib� diametrul bare d3> 0,5 d2. În � g. 81 se arat� modul de plasare a înn�dirilor de rezisten��, la armarea pl�cilor de dimensiuni mari. La acest mod de amplasare se respect� condi�ia ca aria înn�dirilor s� nu � e mai mare de jum� tatea din aria totala a armaturii



Exemplu Lungimea de petrecere minim� a barelor de reparti�ie ale plaselor din exemplul 1 va � la=50 mm (5 cm) deoarece d2 �4 mm. Observa�ie. Dac� barele de reparti�ie d2 sunt mai mari de 4 mm, lungimea de petrecere se dubleaz�, la = 100 mm (10 cm). Ancorarea �i întreruperea plaselor sudate De regul�, plasele sudate, se execut� f�r� ciocuri. Ancorarea plaselor sudate pe reazeme se face în func�ie de tipul reazemelor; de exemplu pentru arm�tura de rezisten�� de la partea inferioar� a plasei. a. Ancorarea plaselor sudate la reazeme simple (f�r� incastrare sau continuitate). O bar� transversal�, a plasei de rezisten�� de jos, trebuie s� se g�seasc� dincolo de marginea interioar� a reazemului la distan�� precizat� în proiect (min. 25—50 mm) în func�ie de solu�ia constructiv� (tipul de plan�eu, natura rezem�rii; � g. 82). b. La reazemele cu încastrare sau continuitate ale pl�cilor, anco rarea se face în dou� moduri: 1) Ca la reazemele simple (când este posibil acest lucru). 2) În cazul în care bara transversal� nu poate dep��i marginea interioar� reazemului, datorit� etrierilor sau barelor verticale la diafragme ultima bara transversal� se poate opri la 50 mm (5 cm) de marginea reazemului,

Fig. 80. Inn�direa plaselor sudate pe direc�ia barelor de reparti�ie:a-Inn�direa prin suprapunere cu a�ezarea barelor de rezisten�a in acela�i plan; b- înn�direa prin suprapunere cu a�ezarea barelor de rezisten�� in planuri diferite; c-înn�direa plaselor sudate cu bare de rezisten�a 0<12 mm

Fig. 81. Distante minime intre înnadiri in lungul plaselor sudate. Plasele sudate se reprezinta prin dreptunghiuri cu diagonala



iar ancorarea se face prin prelungirea barelor longitudinale cu 100 mm (10 cm) dincolo de marginea reazemului (se admite �i t�ierea barei transversale pentru introducerea barelor longitudinale pe reazeme); (� g.84).

Flg. 83. Exemple de ancorare pe reazeme a plaselor sudate în pl�ci continue armate pe o direc�ie:a- prin trecerea ultimei bare transversale dincolo de marginea reazemului; b- prin prevederea ultimei bare transversale la cel mult 5 cm înainte de marginea reazemului.

Lungimea total� a plaselor rezult� din deschiderea pl�cii la care se adaug� lungimile suplimentare, necesare petrecerii pe reazeme conform preciz�rilor de mai înainte.

Fig. 82. Ancorarea plaselor sudate pe reazeme simple:a — cazul general; b — cazul rezemarii pl�cilor prefabricate pe elemente de beton sau

metal; c — recomandare de ancorare în diafragme din beton; d — cazul rezemarii pe grinzi, centuri etc, cu etrieri: e — cazul pl�cilor prefabricate cu arm�turi de continuitate; f — plase suprapuse decalate; g — idem, în trepte. Barele 1 �i 2; 3 �i 4; 5 �i 6 se g�sesc în acela�i plan.

Pentru claritate ele au fost desenate in planuri diferite.



c. Luarea în considera�ie a încastr�rii pl�cilor pe reazemele de cap�t. Se prev�d urm�toarele condi�ii (pentru plasa de sus): 1) Lungimea total� a zonei de ancorare, dincolo de marginea inte rioar� a reazemului trebuie s� � e de cel pu�in un ochi �i jum�tate de plas�. 2) Plasele se îndoaie în zona de ancorare, la 90° având pe aceast� zon� cel pu�in dou� bare transversale, ultima bar� � ind pe por�iunea vertical� (dincolo de îndoitur�); La barele cu pro� l periodic lungimea de trecere dincolo de reaze mele continue trebuie s� � e cel pu�in 10 d1.

d. Intreruperea plaselor în deschidere se face în urm�toarele situa�ii: 1) În zona comprimat�. 2) In zona întins�, dincolo de sec�iunea de care nu mai este necesar� (betonul poate prelua singur eforturile de întindere). 3) Plasele din sârme întrerupte se ancoreaz� dincolo de zona în care nu mai sunt necesare prin prevederea în aceast� zon� a cel pu�in dou� bare transversale iar cele din pro� l periodic pe o lungime de cel pu�in 30 d (d = diametrul barei întrerupte). 4) Cel pu�in o treime din aria sec�iunii arm�turii întinse se va ancora pe reazeme a�a cum s-a ar�tat. În proiecte sunt cotate toate arm�rile, dar � erarul betonist trebuie s� cunoasc� modul cum a gândit proiectantul când a f�cut planurile de armare.

3.5. Tehnologia lucrarilor de armare la betonul armat precomprimat

Executarea lucrarilor de armare a elementelor de beton precomprimat se executa de echipa de � erari betonisti cu specializare distincta in acest tip de lucrari. Armaturile elementelor pretensionate sunt in functie de procedeele de precomprimare, dispozitivelor si utilajelor de precomprimat prevazute in proiect si care sunt in dotarea formatiei de executie.

3.6. Executia armaturilor si montarea lor la elemente de constructii din beton armat (la fundatii si cuzineti; la stâlpi, pereti, si grinzi; la plansee, cadre, scari, buiandrugi etc.; la elemente prefabricate: stâlpi, ferme, grinzi, fâ�ii de planseu, chesoane din beton armat) TIPURI CARACTERISTICE DE ARMARE ARMAREA FUNDA�IILOR

Funda�ia este partea de construc�ie care transmite terenului înc�rc�rile construc�iei, asigurându-i nedeformabilitatea acesteia pân� la limitele ce-i



confer� siguran��. Funda�iile pot � din zid�rie de piatr�, beton ciclopian, beton simplu �i beton armat. Deoarece terenul are capacitate redus� de a prelua compresiuni, funda�ia asigur� o suprafa�� de rezemare mare, f�când trecerea de la sec�iunile mai reduse ale stâlpilor sau elementelor de construc�ii la suprafa�a necesar� rezerm�rii. Corpul de funda�ie se g�se�te de regul� sub nivelul terenului; el reazem� pe un strat de fundare ce se g�se�te la o adâncime relativ mic�. Tipurile de funda�ii obi�nuite sunt: • funda�ii izolate din beton �i beton armat; • funda�ii de adâncime; • funda�ii continue rectilinii �i circulare din beton simplu sau beton armat; • funda�ii din re�ele de grinzi �i radiere din beton armat; • funda�ii speciale de beton armat (circulare, poligonale, cu nervuri, funda�ii precomprimate etc.). Tipurile de fundatii, adâncimea de fundare, suprafa�a de rezemare �i condi�iile de izolare se aleg în func�ie de: • natura terenului si nivelul apelor subterane; • adâncimea de înghe� (talpa funda�iei g�sindu-se sub aceast� adâncime); • importan�a cl�dirii �i seismicita tea regiunii; • condi�iile de exploatare ale cl�dirii (înc�rc�ri, umiditate etc). 1. Materiale folosite Pentru funda�iile din beton simplu se folosesc clase de beton inferioare . Pentru funda�iile din beton armat se folosesc clasele de betoane BC 12,5; BC 15. Pentru armare se folosesc: • pentru arm�tura constructiv� OB 00 �i OB 37; • pentru arm�tura de rezisten�� OB 37, sârme netede �i pro� late STNB �i STPB �i o�eluri cu pro� l periodic PC 52. 2. Adâncimea de înghe� Aceasta este de regula mai mare de 70 cm (STAS 6054—64). Adâncimea de fundare la terenurile expuse înghe�ului este mai mare decât adâncimea de înghe�, cu circa 10—20 cm. În por�iunile de cl�dire neexpuse înghe�ului aceasta se reduce la 40 — 50 cm. 3. Funda�ii izolate din beton �i beton armat Acestea sunt funda�ii de mic� adâncime folosite la stâlpii de beton armat monoli�i �i prefabrica�i si la stâlpii metalici. Suprafa�a de rezemare pe teren a funda�iilor este de forma p�trat� sau dreptun ghiular�. Tipurile de funda�ii folosite în mod curent sunt: • talp� de beton armat; • blocurile de beton simplu �i cuzine�ii de beton armat; • paha rele de beton armat pentru stâlpii prefabrica�i. a. Fundatii izolate cu t�lpi de beton armat. Aceste funda�ii sunt de regul� funda�ii de mic� adâncime, care pot � cu solicit�ri centrice sau excentrice, adic� la care axul stâlpului se g�se�te în axul funda�iei sau are o deviere fa�� de axul funda�iei. Din punct de vedere al formei, talpa funda�iei poate � sub form� prismatic� (la dimensiuni mici ale funda�iei la care suprafa�a A<1 m2 sau de form� tronconic� la dimensiuni mai mari ale funda �iei la care suprafa�a A > 1m2).



b. Funda�ii izolate de form� prismatic�. Recomand�ri constructive de alc�tuire: 1) Raportul în�l�ime/l��ime (H/B) trebuie s� aib� valori corespun z�toare pentru ca funda�ia s� � e rigid� �i s� nu � e nevoie de arm�turi ridicate pentru prelucrarea for�elor t�ietoare; aceste condi�ii sunt îndeplinite la funda�iile curente dac� U/B = 0,25—0,35; la stâlpii de col� în�l�imea funda�iei este mai mare �i satisface condi�ia: H/(2B—b) =0,25... 0,30. 2) În�l�imea minima constructiv� (H > 30 cm) trebuie s� � e satisf� cut� concomitent cu raportul H/B. Betonul de egalizare are grosimea de 5 cm �i se toarn� înainte de turnarea funda�iei. Reguli de armare: 1) Procentul minim de armare se ia 0,05% raportat la sec�iunea Bh0; de exemplu la B =100 cm �i h0 = 30 cm, arm�tura minim� va � : Af=100x30x0,05:100=1,5 cm2; Af � 6 Ø

2) Armarea se face de regul� cu plase sudate cu sau f�r� ciocuri, conform regulilor de ar mare. Aria arm�turii se determin� prin calcul �i va � mai mare decât cea minim� ar�tat�. 3) Arm�tura se plaseaz� la partea întins� a funda�iei (fa�a de jos); la funda�ii p�trate ar m�tura se distribuie uniform pe întreaga talp�. 4) Arm�tura stâlpilor trebuie s� p�trund� în funda�ie, pe lungimea de ancorare necesar�. c. Funda�ii izolate de form� tronconic�. Acest tip de funda�ie se utilizeaz� la funda�ii cu t�lpi mai late (A > 1 m2) sau când trebuie s� se reduc� cantitatea din beton. Acest tip de funda�ie este mai di� cil de executat. Reguli constructive de fundare (� g. 85):

Fig. 84. Fundatie izolata prismatica

Fig. 85. Funda�ie izolat� tronconic� de beton armat pentru un stâlp.



1) In�l�imea marginii H va � de cel pu�in 20 cm, de regul�: H = H/3... H/2.în jurul bazei stâlpului se va l�sa o por�iune orizontal� de 5—10 cm l��ime. 2) Arm�tura se determin� prin calcul. La funda�iile cu t�lpi dreptunghiulare arm�tura determinat� sub zona activ� a funda�iei (determinat� de planurile la 45° duse din col�urile stâlpului) se extinde (cu aceea�i sec�iune pe metru liniar) pe toat� talpa (restul t�lpii). Distan�a maxim� dintre arm�turi va � mai mic� de 25 cm. La partea superioar� se prevede o arm�tur� constructiv� compus� din bare la maximum 50 cm, cu Ø min 10mm la o�el PC �i Ø min 12mm la o�el OB 37. Pentru evitarea � sur�rii betonului se folose�te (din calcul sau constructiv) �i arm�tur� ridicat� de acela�i diametru ca arm�tura de la partea superioar�. Arm�tura are de regul� �i ciocuri, pentru îmbun�t��irea ancor�rii. d. Funda�ii tip ciuperc� izolate elastic. Acest tip de funda�ii se utilizeaz� în cazuri speciale, pentru funda�ii de foarte mic� adâncime în � g. 86. se d� o variant� de armare a unei astfel de funda�ii. În cazul în care eforturile sunt mari, barele ridicate trebuie s� aib� lungimea de ancorare în zona comprimat� (în partea de sus). e. Funda�ii izolate excentric (nesimetric). Acest tip de funda�ii sunt folosite în cazul solicit�rilor excentrice (stâlpi de col�) �i în cazul în care din anumite motive funda�ia nu se poate dezvolta în toate direc�iile, sau când solicit�rile excentrice sunt mari (� g. 87) �i nu este economic s� se foloseasc� o funda�ie centric�. O variant� a funda�iilor excentrice sunt cele cu grinzi de echili brare la care funda�ia de margine nesimetric� este legat� cu o grind� de alt� funda�ie vecin�.

Fig. 86. Fundatie izolata in forma de ciuperca, pentru stâlp de beton armat



Funda�ii cu bloc de beton simplu �i cuzinet de beton armat

O astfel de funda�ie se folose�te pentru ob�inerea unei suprafe�e mai mari de fundare la o adâncime dorit�. Funda�iile de acest tip sunt alc�tuite dintr-un bloc de beton simplu, pe care reazem� stâlpul prin intermediul unei t�lpi rigide mai mici decât funda�ia denumit� cuzinet (� g. 88).

Recomand�ri constructive de fundare: 1) Blocul are retrageri în trepte (1-3). 2) Cuzinetul se dimensioneaz� ca o funda�ie rigid� cu t�lpi de form� pris-matic� pân� la suprafa�a de 1m2 �i de form� tronconic� la suprafe�e mai mari. 3) L��imea cuzinetului b se di mensioneaz� cât mai redus�, asigurând îns� transmiterea presiunilor la teren; de regul� variaz� cu for mula: b = (0,40.. .0,65)B dup� num�rul treptelor. 4) In�l�imea treptelor blocului este în jur de 30—40 cm2. 5) In�l�imea cuzinetului rezult� din condi�iile: h > 0,25 b; = h/l = 2/3...1. Reguli de armare a cuzinetului; 1) În principiu cuzinetul se armeaz� ca o funda�ie rigid� izolat�, cu procent de armare de 0,05% raportat la sec�iunea bh0. 2) La partea inferioar� cuzinetul are o plas� cu ochiuri p�trate sau dreptunghiulare, cu distan�a maxim� între bare de 25 cm (250 mm). 3) Cuzinetul se ancoreaz� în blocul de beton simplu printr-o arm� tur� de ancoraj.

Fig. 88. Funda�ii cu bloc din beton simplu cu cuzinet

Fig. 87. Funda�ie de beton armat



Funda�ii izolate pentru stâlpi metalici Baza stâlpilor metalici se alc�tuie�te astfel pentru a putea trans mite, prin placa de baz� �i traverse, efortul de compresiune, iar prin butoane de ancoraj eforturi de întindere. Funda�ia propriu-zis� este alc�tuit� dintr-un bloc de beton simplu �i un cuzinet de beton armat. Modul de alc�tuire �i prindere a stâlpului de funda�ie se poate urm�ri pe � gurile 87 �i 88.

Funda�ii izolate tip pahar pentru stâlpi prefabrica�i

La construc�iile integral prefabricate funda�iile stâlpilor se execut�, sub form� de funda�ie prefabricate tip pahar, în care se introduce stâlpul prefabricat care se împ�neaz� de regul� cu pane metalice �i mortar de ciment, realizând încastrarea stâlpului în funda�ie (� g. 91 a, b).

Fig. 91. Funda�ii tip pahar (prefabricate)

CAZUL FUNDATIEI CU 2 STÂLPI

Fig. 90. Funda�ie pentru stâlp metalic cu eforturi mari.

Fig. 89. Funda�ie pentru stâlp metalic cu eforturi mici.



La funda�ia pentru pere�ii de zid�rie cu sâmburi (stâlpi) de beton armat, între stâlpi �i funda�ie se va prevedea un cuzinet de reparti�ie de beton armat, în general executat din aceea�i clasa de beton din care a fost executat stâlpul. În cazul distan�elor mici dintre stâlpi se pot folosi centuri armate în loc de cuzine�i. b. Funda�ii continue de beton armat. Funda�iile continue de beton armat au alc�tuirea constructiv� în sec�iune transversal� similar� cu cea a funda�iilor izolate. Funda�ia continu� se toarn� �i ea pe un strat de egalizare de 5 cm grosime. De o parte �i alta a zidului se las� o banchet� orizontal� de 2,5 cm l��ime, pentru a se permite trasarea �i a�ezarea corect� a peretelui �i pentru com pensarea eventualelor erori de trasare a funda�iei. c. Funda�ii continue pentru construc�ii cu pere�i portan�i ampla sate pe terenuri compresibile. Prin terenuri compresabile se în�eleg argile cu consisten�� redus�, nisipuri în stare a� nat�, argil� pr�foas�, terenuri îndesate mecanic sau hidromecanic, terenuri sensibile la umezire (� g. 92).

Reguli particulare constructive de alc�tuire: 1) Funda�iile pentru pere�i vor forma contururi închise. 2) În�l�imea funda�iei este de regul� mai mare ca cea obi�nut�. 3) Arm�tura se monteaz� la partea superioar� �i inferioar� pe unul sau dou� rânduri.

Fig. 92. Fundatii continue pentru terenuri compresibile

SECIUNEA 1-1

OTEL OB 37BETON BC 7,5;BC 15;



4) Arm�tura de la partea superioar� formeaz� o centur�. 5) Funda�ia se armeaz� cu OB 37 sau PO 52 Ømin 10 �i cuAf min% = 4,6 cm2� 6 Ø 10, dar nu mai pu�in de 0,2% din suprafa�a zonei armate. 6) Acoperirea lateral� cu beton a barelor longitudinale va � de minimum 4,5 cm (45 mm). 7) Barele longitudinale din centuri se înn�desc prin petrecere pe o lungime de 40 d. 8) Etrierii centurilor sunt alc�tui�i din Ø 6 �i Ø 8 dispu�i la 25 cm distan�� între ei. 9) T�lpile funda�iilor vor avea o arm�tur� transversal� din bare Ø 10, dispuse la maximum 25 cm între ele. 10) Col�urile �i intersec�iile centurilor vor avea barele longitudinale îndoite în col�uri �i ancorate pe o lungime minim� de 30 d. 11) Funda�iile diafragmelor sunt proiectate cu centuri tip cuzinet în care sunt ancorate arm�turile diafragmelor (care la primul nivel sunt armate cu o re�ea dubl� de arm�tur�). 12) La subsoluri �i adâncimi mari de fundare se pot folosi funda�ii tip perete din beton armat.

Funda�ii pe grinzi �i pe radiere din beton armat a. Funda�ii pe grinzi. Sistemul de funda�ii pe grinzi se folose�te rar �i numai în cazul în care alte solu�ii mai economice nu pot � utilizate, � e datorit� terenurilor prea compresibile, � e imposibilit��ii de dezvoltare a funda�iilor izolate, datorit� prezen�ei peretelui calcan a unei construc�ii vecine etc. Ca solu�ie constructiv� se prev�d grinzi de funda�ie (� g. 93) sau re�ea de grinzi continue încruci�ate (� g. 94, a, b). Din punct de vedere constructiv grinda de funda�ie este asem�n� toare cu o grind� obi�nuit� de plan�eu cu deosebire îns� c� este solicitat� de jos în sus de c�tre presiunea reactiv�; ea are urm�toa rele caracteristici: 1) In�l�imea grinzilor va � cuprins� între l/3... 1/6 din deschiderea ei stabilit� între doi stâlpi consecutivi. Pentru preluarea unor eforturi de întindere mare se prev�d vute în dreptul stâlpilor. 2) L��imea grinzilor rezult� din condi�ia de a se l�sa în jurul stâlpi lor o banchet� orizontal� de 5—10 cm. În cazul stâlpilor de l��imi mari grinzile (talpa) de fundare pot � l��ite numai pe o por�iune în dreptul stâlpilor având racord�ri drepte pentru trecerea la sec�iunea curent�.

Fig. 93. Grinzi de funda�ie.



3) Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de funda�ie are în�l�i mea minim� de 15 cm la margine �i de 30 cm lâng� grind�; ea se va turna f�r� cofraj la partea superioar�, putând avea � e o pant� redus�, � e trepte când în�l�imea dalei este mare. L��imea dalei poate � egal� cu în�l�imea grinzii. 4) Armarea se face cu o�el OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare al sec�iunilor grinzilor de funda�ie este de 0,10%. Ori de câte ori este posibil, armarea dalei (t�lpii) se va face cu plase sudate. Arm�tura longitudinal� de reparti�ie din plac� (dal�) de o parte �i alta a grinzii va � de cel pu�in 10 % din arm�tura de rezisten�� a acesteia. Arm�turile ridicate la grinzi scurte �i înalte pot � îndoite la 60° in loc de 45° (� g. 95). Arm�turile vutelor se ancoreaz� în grind� pe o distan�� de 30 d.

Fig. 94. Funda�ie pe grinzi încruci�ate.Planul funda�iei �i sec�iunile pe dou� direc�ii perpendiculare.

5) Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de funda�ie are în�l�i mea minim� de 15 cm la margine �i de 30 cm lâng� grind�; ea se va turna f�r� cofraj la partea superioar�, putând avea � e o pant� redus�, � e trepte când în�l�imea dalei este mare. L��imea dalei poate � egal� cu în�l�imea grinzii. 6) Armarea se face cu o�el OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare al sec�iunilor grinzilor de funda�ie este de 0,10%. Ori de câte ori este posibil, armarea dalei (t�lpii) se va face cu plase sudate. Arm�tura longitudinal� de reparti�ie din plac� (dal�) de o parte �i alta a grinzii va � de cel pu�in 10 % din arm�tura de rezisten�� a acesteia. Arm�turile ridicate la grinzi scurte �i înalte pot � îndoite la 60° in loc de 45° (� g. 95). Arm�turile vutelor se ancoreaz� în grind� I pe o distan�� de 30 d. 7) În cazul existen�ei betonului de egalizare, acoperirea cu beton a arm�turii va � 5 cm. În exemplul de armare ar�tat s-au folosit urm�toarele arm�turi: 8) La talp�: arm�tur� de rezisten��, Ø 16 la 15 cm; arm�tur� de reparti�ie 4Ø10 de � ecare parte a grinzii,



9) La grind�: arm�tur� de rezisten�� in câmp �i pe reazeme Ø 16, Ø 20 �i Ø 25; arm�tur� transversal� �i etrieri Ø 8 la 20 cm; arm�tur� de montaj 2 Ø 12 la mijlocul grinzii �i agrafe Ø 6 la 40 cm. Grinzile încruci�ate se armeaz� la fel ca armarea grinzilor cu un singur rând de stâlpi. b. Radiere de beton armat. De regul�, se recurge la radiere când prin funda�ii izolate sau prin grinzi încruci�ate nu se ajunge la pre siunea capabil� s� o preia terenul de funda�ie, � e datorit� unor înc�rc�ri mari, � e datorit� unor p�mânturi compresibile �i neuni forme ; aceast� solu�ie evit� îns� s�p�turile mari de p�mânt. De asemenea se recurge la solu�ia de fundare prin radiere când subsolurile sunt formate din cutii rigide sau la care se proiecteaz� cuve etan�e împotriva pînzei de ap� freatic�. Tipuri de radiere: • din pl�ci drepte; • cu grinzi; • din plan�ee ciuperci; • pl�ci curbe; • dale groase; • celulare etc. Radierele din pl�ci drepte se folosesc la construc�ii cu pere�i por tan�i, la care distan�a dintre pere�i este de 3,00 - 4,00 m, având urm�toarele caracteristici: placa are o grosime minim� de 20 cm, iar în dreptul pere�ilor (pe reazeme) placa poate avea �i vute. Placa se armeaz� � e ca o plac� cu arm�tur� încruci�at�, � e ca o plac� armat� pe o singur� direc�ie. Radierile cu grinzi sunt alc�tuite din pl�ci armate încruci�at, rezemate pe o re�ea de grinzi principale �i secundare (� g. 96). Alc�tuirea �i armarea grinzilor radierului nu difer� de grinzile obi� nuite de funda�ie. Radierele cu plan�ee ciuperci sunt folosite în special la silozuri, depozite subterane, rezervoare îngropate. Radierele cu dale groase se folosesc la construc�ii la care datorit� condi�iilor de fundare se impune realizarea unei rigidit��i mari a funda�iei printr-o plac� cu grosimea de 0,80—1,20 m. c. Funda�ii speciale. Acestea sunt destinate unor construc�ii de forme �i în�l�imi deosebite cum ar � co�urile de fum, castelele de ap�, turnurile de r�cire, stâlpii de mare în�l�ime (televiziune) etc, care reclam� funda�ii masive, tip radier, un astfel de tip de funda�ie este cea ar�tat� în � gura 97, pentru un co� industrial, cu arm� tura diagonal� pe mai multe rânduri; printr-o arm�tur� a�ezat� pe fâ�ii sub form� stea, se realizeaz� o densitate mare de armare în zona central�. Funda�iile de beton armat, de orice tip, nu se toarn� direct pe p�mânt ci pe un strat de beton simplu de circa 5 cm (50 mm) grosime denumit strat de egalizare. Funda�ii prefabricate Acestea se folosesc atât ca funda�ii izolate pentru stâlpi sub form� de funda�ie pahar, cât �i la funda�ii continue pentru zid�rie sub form� de blocuri mici sau mari.



Unele tipuri de blocuri se dau în � g. 98. Armarea acestora se realizeaz� dup� acelea�i reguli ca funda�iile continue; bancheta superioar� are o l��ime mai mare cu 10 cm decât l��imea zid�riei b2. Blocurile se leag� între ele cu must��i (bare de o�el-beton) �i cu mortar de ciment. Se pot folosi �i funda�ii postcomprimate, precum �i blocuri f�r� leg�turi.

Funda�ii de mare adâncime în terenuri slabe În cazul unor terenuri a� nate (nisip de plaje, terenuri de umplu turi etc.) terenul se consolideaz� prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune hidrostatic�. Dac� aceast� solu�ie nu este economic�, se folose�te pentru consolidare coloane de balast, compactate prin batere sau prin vibrare. Pentru consolidare se pot folosi �i explozii. În anumite cazuri nu se poate evita folosirea pilo�ilor de beton armat b�tu�i sau turna�i direct în p�mânt, în golul forajelor f�cute în acest sens (� g. 98). Pilo�ii de beton armat au sec�iuni p�trate circulare sau poligoane prev�zute cu un vîrf �i sabot de batere, sudat de arm�tur�. Arm�tura longitudinal� este alc�tuit� la fel ca cea pentru stâlpii de beton armat, arm�tura transversal� este sub form� de fret� (� g. 99). Suprafa�a lateral� a pilotului trebuie s� � e neted�, iar vîrful mai ascu�it, pentru a p�trunde u�or în p�mânt. sunt introdu�i prin batere sau vibrare. Pentru prelucrarea sarcinilor date de con trac�ie capul pilo�ilor este înglobat în grinzi de beton armat.La armarea cu plase sudate se pot folosi bare de o�el

Fig. 95



Fig. 97. Armare fundatie pentru un cos de fum industrial

Fig. 98. Pilo�i de beton armat: a-piloti batuti pân� la p�mânt rezistent;b-armarea unui pilot de beton armat pentru în� ngerea in p�mânt prin batere; c- sec�iuni ale piloîilorde beton armat

Fig. 96. Armarea radierului cu grinzi



cu diametru mai mic (Ø 8 mm). De regul� se folosesc plase dintr-o singur� bucat� cu sau f�r� îndoiri de bare; distan�ele dintre bare variaz� între 100 �i 200 mm. Barele îndoite (ridicate) pot � realizate tot din plase sudate (� g. 100), executate plan �i apoi îndoite.

3.7. Executarea armaturilor si montarea lor la constructii industriale si speciale (beton armat-monolit pentru: hale industriale in cadre, silozuri, magazii, stâlpi si grinzi de rulare pentru macarale, rezervoare, castele de apa etc.

Fig. 99. Pilo�i de beton precomprimat



ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE Elementele plane verticale sunt folosite la pere�i de hale industriale sau la construc�ii de locuin�e, atât ca elemente de închidere, cât �i la elemente portante integrate într-un sistem constructiv complex cum sunt construc�iile din panouri mari sau construc�iile etajate cu diafragme. Structuri cu diafragme Structurile la care scheletul de rezisten�� este alc�tuit în principal de con-tinuitatea unor pere�i verticali de beton armat, denumite diafragme verticale care împreun� cu diafragmele orizontale ale plan�eelor, denumite �aibe reali-zeaz� o structur� spa�ial� se numesc structuri cu diafragme. Diafragmele verticale pot � longitudinale sau transversale. Ele trebuie aranjate la distan�e convenabile pentru a se înc�rca cât mai uniform în planul lor. La capete se termin� de regul� cu înt�rituri (îngro��ri) denumite bulburi, alcatuite simetric sau nesimetric. Diafragmele f�r� bulburi cu cap lamelar, se folosesc la construc�ii cu în�l�ime mai redus�, unde acestea sunt mai pu�in solicitate. Marginile golurilor practicate în diafragme creeaz� montan�i �i �pale�i care trebuie s� aib� o l��ime minim� de 70 -75 cm (capete lamelare).

a. Armarea diafragmelor verticale. Pentru armarea diafragme-lor verticale se practic� diferite sisteme, care �in seama de lucrul acestor diafragme, în special la solicit�ri extraordinare mari, care apar � e din vânt, � e din ac�iunea cutremurului.

Fig. 100. Armarea funda�iilor izolate cu plase sudate plane �i îndoite: 1 — linie de îndoire; 2 — linii de t�iere. Indicativul d arat� când se folosesc bare dublate.



Se folosesc � e arm�ri continue, � e arm�ri pe zone care �ine mai bine seama de modul de solicitare a diferitelor zone (� g. 101). Astfel la diafragmele f�r� goluri, diafragmele se împart în 3 zone: zona I (zona bulbului), zona III (zona intersec�iei) �i zona II (zona peretelui propriu-zis al diafragmei).

La diagramele cu goluri mai apare zona IV (zona �pale�ilor sau a cap�tului lamelar al diafragmei). Dimensiunile constructive ale zonelor sunt în raport cu grosimea b a peretelui (pân� la 4—6 b) si de în�l�imea H a nivelului (� 1/7H), precum �i a l��imii h a dia fragmei (0,1 h). Armarea minim� a zonelor este în func�ie de amplasarea cl�dirilor.

Pentru cl�diri amplasate în zone seismice se vor practica urm� toarele arm�ri:

1) Arm�turile verticale de rezisten�� din zonele de cap�t (zona bulbilor, intersec�iilor �i capetelor lamelare, montan�ilor) la dia fragme cu goluri; vor � :Ø 12 pentru armarea cu o�el OB 37 �i Ø 10 pentru armarea cu o�el PC 52 sau PC 60 (� g. 102). Aria arm�turii este 0,4...0,6% din zona de capat.

Fig. 101. Alcatuirea constructiva a diafragmelor verticale

Fig. 102 Armarea zonelor de capat ale diafragmelor:a-capat cu intersectie; b-capat lamelar; c-capat cu bulb simetric; d-capat cu bulb nesimetric.



2) Etrierii din zonele de cap�t ale diafragmelor vor � de cel pu�in Ø6 dispuse din 10 în 10 cm (15 d) pe cincimea inferioar� a în�l�imii cl�dirii peste subsol. În zone neseismice diametrul barelor se reduce cu 2 mm; deci de la 12 mm la 10 mm, cu excep�ia etrierilor. 3) Armarea zonelor de mijloc (zona II) din zonele seismice se realizeaz� cu dou� plase ortogonale, cu ochiuri a c�ror distan�� maxim� este de 25 mm, dispuse la cele dou� fe�e ale diafragmei. În aceast� zon� procentul minim de armare este de: 0,20—0,25%, pentru armarea orizontal� în func�ie de num�rul de nivele �i gradul de protec�ie seismic�; 0,15—0,20%, pentru armarea vertical�, în zonele neseismice procentele se pot reduce la jum�tate. 4) Armarea constructiv� a diafragmelor se face cu plase de sârm� tras� pentru beton armat (plase uzinate) Ø 5 mm, cu ochiuri de 200 mm, a�ezate pe � ecare fa�� a diafragmei. 5) Arm�turile verticale se înn�desc pe o lungime minim� de 45 d, în zona II �i de minimum 60 cm, în zonele I, III �i IV. 6) Armarea diafragmelor cu goluri trebuie stabilit� prin calcul. 7) Armarea continu� înseamn� armarea zonelor centrale cu plase sudate sau legate. 8) Armarea discontinu� este o armare format� din fâ�ii verticale (stâlpi�ori) plasate la 2,00—2,50 m �i fâ�ii orizontale (centuri) în dreptul plan�eelor �i centurilor (2 Ø 10) în zonele intermediare dintre plan�ee. Armarea continu� se practic� la nivelele inferioare ale cl�diri lor, pe pere�ii casei sc�rilor �i lifturilor, la ultimele nivele de sub plan�eele teras� �i la cl�dirile foarte solicitate (înc�rc�ri mari, zon� seis mic� etc). În zonele neseismice cu distan�a maxim� dintre bare de 300 mm, diametrul barelor din componen�a plaselor sudate nu vor dep��i Ø 8. Plasele sudate supuse la eforturi de întindere sau încovoiere se înn�desc dup� acelea�i reguli (� g. 103). Acoperirea cu beton se ia de 15 mm. Plasele de pe cele dou� fe�e sunt men�inute la distan�ele din proiect prin agrafe. b. Imbin�rile diafragmelor. Diafragmele se pot intersecta între ele prin planuri orizontale �i verticale în dreptul plan�eelor La arm�rile cu plase sudate uzinate �i la arm�rile discontinue conturul carcaselor trebuie s� ia forma intersec�iei (L, T, +), cuprinzând capetele barelor care intervin în intersec�ie (� g. 104). Când armarea diafragmelor este puternic� având bare din o�el OB 37 si PC 52, nu este necesar s� se creeze o carcas� local�, deoarece îmbi narea la intersec�ie a barelor se asigur� prin ancorarea lor conform normelor (40-45d). Plan�eele prefabricate reprezint� solu�ia obi�nuit� pentru fragmele executate în cofraje plane. În acest caz pentru plan�ee folosesc panouri mari,



semipanouri sau predale cu suprabetonare. În � g.105 se indic� un mod de rezolvare a îmbin�rii între plan�e �i diafragmele verticale prin folosirea unor console de beton. Între console se monteaz� bare verticale de leg�tur� cu lungime de ancorare su� cient� - pozi�ia (3)- �i se realizeaz� o centur� din 2—4 bare, între pl�cile prefabricate având Ømin 10 mm. O alt� solu�ie const� din rezemarea plan�eelor prin console metalice din o�el-beton (� g. 106) care asigur� o mai bun� continuitate. c. Solu�ion�ri speci� ce la execu�ia diafragmelor cu ajutorul cofrajelor glisate. Datorit� introducerii arm�turilor printre juguri, spa�iului mic �i a pre-zen�ei pieselor componente ale cofrajului (tije de glisare), armarea se realizeaz� cu carcase verticale �i orizontale preconfec�ionate. Centurile care cuprind �i golurile de îmbinare a diafragmelor cu plan�eele se armeaz� cu 4 Ø 8 (4 Ø 10) �i cu etrieri închi�i Ø 6 la 30 cm. Centurile de cap�t vor � bine ancorate.

Fig. 103. Innadirea plaselor sudate: a-innadirea cu doua bare transversale; b-innadirea cu o bara transversala; c-innadirea verticala fara nici o bara transversala in plasa inferioara.

Fig. 104. Armarea intersectiilor de diafragme in forma de L, T. si +:a-armare cu retea din bare independente; b-armare cu plase sudate; c-armare discontinua folosind carcase;1-bare independente neintrerupte in intersectie; 2-plase sudate



Rezemarea plan�eelor se face mai întâi provizoriu pe popi sau console prinse de perete (� g. 108). d. Armarea buiandrugilor. Buiandrugii sunt elemente de leg� tur� care se monteaz� deasupra golurilor (u�i, ferestre etc), � ind considerate elemente de beton armat care preiau eforturi importante la sarcini orizontale, în special din înc�rc�rile seismice. Armarea buiandrugilor se poate face conform schemelor din � g. 109, a, b, c.

Fig. 105. Imbinarea diafragmelor armate cu plase sudate cu plan�ee prefabricate rezemate pe console de beton: 1 - console de beton; 2 - plase sudate; 3 — bare verticale pentru leg�tura plaselor, dispuse intre consolele de beton.

Fig.106. Imbinarea diafragmelor anuale cu plase sudate cu plan�ee prefabricate rezemate pe console din o�el-beton: a -detaliu de centura; b - detuliu de consol� de rezemare; 1- plase sudate.

Fig. 107. Armarea plan�eelor de beton armat monolit la structurile cu diafagme executate cu cofraje glisante.



Armarea se realizeaz� cu bare longitudinale (minimum 2 bare) bare intermediare (la maximum 30 cm) �i bare înclinate a�ezate adesea în cruce. Etrierii se dispun la distan�e de 1,5 ori grosimea diametrului sau la 15 d (d � ind diametrul barelor longitudinale). Pentru a se asigura continuitatea de deasupra buiandrugilor cu diafragmele, etrierii se prev�d cu must��i. Barele longitudinale se ancoreaz� în diafragmele al�turate pe o lungime de minimum 50 d. Panouri mari prefabricate a. Condi�ii de alc�luire. Prin structurile din panouri mari se realizeaz� de fapt o structur� în diafragme, asamblate din panouri mari prin monolitiz�ri. �i structurile în diafragme executate monolit pot avea fa�adele formate din panouri mari. M�rimea panourilor este dependent� de condi�iile tehnologiei de execu�ie, de gabaritul admis la transport, de condi�iile de montaj si de cele de func�ionalitate a spatiului de locuin�e executate cu aceste panouri. Dimensiunile obi�nuite a unor panouri sunt: în�l�imea pentru locuin�e 2,60 m; pentru spitale, �coli etc. 3,20 m; l��imea nu poate dep��i dimensiunea de gabarit care se poate transporta (3,60 m); grosimea panourilor pentru pere�ii portan�i este de 14—18 cm, iar a celor de plan�eu de 10 — 16 cm. b. Armarea panourilor. Panourile se armeaz� pentru a prelua eforturile la care sunt supuse în cl�dire, la cele la care sunt supuse la manipul�ri �i transport si pentru a se asigura îmbinarea panou rilor intre ele. Armarea câmpului panoului se realizeaz� � e cu un rând de plase sudate, cu Ø 3 . .5, � e cu câte dou� rânduri de plase dispuse pe � e care parte. a) Se mai pot arma în varianta cu carcase sudate dispuse local �i complectate cu bare (� g. 110) b) sau în vari anta cu carcase locale întrep�trunse dispuse perpendicular pe planul panoului (� g.110 c). La partea superioar� panourile au o armare orizontal� mai puter nic� (2 Ø 8.. .10 mm) pentru a prelua eforturile locale, date de dis pozitivele de ridicare.

Fig. 108. Rezemarea provizorie pe console metalice a planseelor prefabricate.

Fig. 109. Moduri de armare a buiandrugilor:a- cu bare inclinate; c - cu bare orizontale.



De asemenea, marginile verticale sunt bordate cu bare Ø min 8. La golurile de u�i se pot monta bare înclinate �i îndesi etrierii în zona buiandrugilor. Dispozitivele de ridicat sunt indicate în � g. 111. c. Panouri de fa�ad� - îmbin�ri. Panourile de fa�ad� au în primul rând func�ia de realizare a izol�rii termice, plasticii construc�iei (fa�ad� cât mai estetic� �i divers�), iar apoi rolul de a crea o rezerv� de rezisten�� a cl�dirii prin diafragmele de fa�ad�. Straturile de izolare care asi gur� protec�ia termic�, evi tarea condensului �i modul de îmbinare sunt ar�tate în � g. 112).

Fig. 110. Exemple de armare a panourilor prefabricate de pere�i:a -cu plase generale în planul median al panoului; 6 - cu carcase locale în planul medinan al

panoului; c.- cu carcase întrep�trunse.

Îmbin�rile orizontale (� g.113) �i verticale trebuie s� poat� prelua for�ele de întindere, compresiune �i lune care care apar între panouri. Îmbinarea se poate realiza prin sudur� sau prin bucle (în cazul unor eforturi mai mici între panouri). De regul� se folosesc 2-4 Ø 10 sau 2-4 Ø12; sectiunea minima admisa a armaturii este de 2 cm2.

Fig.111. Dispozitive de ridicare a panou rilor:a - buc�e cu � let; b - cârlig din o�el-belon.



Panourile mari au mai multe tipuri de îmbin�ri: • îmbin�ri de margine; • îmbin�ri verticale cu nod deschis (� g.114); • îmbi n�ri de închidere; • îmbin�ri de � xare a marginilor verticale. Rosturile verticale au si ele o tratare speciala. Nodul deschis permite execu�ia legaturilor prin su dare între arm�turi, având accesul liber în timpul mon tajului, în acest scop mar ginile panourilor sunt oprite (retrase) cu circa 10 cm. Acest tip de nod necesit� betonarea pe �antier (cofraje, tencuieli etc).

Nodul închis cu panou rile al�turate permite exe cu�ia leg�turilor � e numai la nivelul plan�eelor, � e prin bucle de armare. Unele îmbin�ri de închi dere nu au rol de rezis ten��, ci numai de etan�are în care scop trebuie sa permit� betonarea sau um plerea cu mortar, având si diferite solu�ion�ri pen tru protec�ia împotriva p� trunderii ploii, vântului �i a condensului pe fa�a interioar�; la aceste îmbin�ri se folosesc diferite solu�ii de etan�are, pro� le exterioare, pro� le din material plastic cu gol de decompresiune pentru evacuarea in� ltra�iilor, chituri permanent elastice, vat� mineral�, polistiren expandat etc. Unele noduri pot � închise, folosind procedeele de postcomprimare prin fascicule sau bare. Centurile sunt alc�tuite din arm�turi �i betonul turnat în îm bin�rile orizontale; ele îndeplinesc un rol foarte important, deoarece creeaz� adev�rate centuri continue care asigur� stabi litatea ansamblului construc�iei. Armarea zid�riilor Construc�iile de zid�rie sunt o form� a construc�iilor cu diafragme �i de aceea plasarea pere�ilor, dimensiunile lor, conformarea de ansam blu a cl�dirii, precum �i capacitatea de a prelua diferite înc�rc�ri (verticale �i orizontale) formeaz� preocuparea inginerului construc tor.

Fig. 112. Îmbinarea pa nourilor prefabricate de fa�ad�: a - diafragm� transversala turnat� simultan cu îmbinarea; b — diafragma transversala transversal� turnat� anterior execu�iei îmbin�rii (în cofraje plane universale).

Fig. 114. Îmbinare vertical� cu nod inchis Fig. 113. Imbin�ri orizontale la pere�ii exteriori.



M�rirea capacit��ii zid�riilor de a prelua, în special, înc�rc�rile orizontale (vânt, seisme, înc�rc�ri mecanice date de utilajele de ridicat etc), se realizeaz� prin stâlpi�ori din beton armat, diafragme de zid�rie armate, plan�ee, centuri, buiandrugi etc.

a. Consolidarea zid�riei prin stâlpi�ori din beton armat. Conso-lidarea prin stâlpi�ori se practic� la cl�diri cu asize diferite, la cl� dirile etajate, la col�urile cl�dirilor care nu sunt în unghiuri drepte, pentru ancorarea funda�iei etc. Stâlpi�orii au sec�iunea de regul� de 25 X 25 cm �i se armeaz� cu minimum 4-bare Ø12 prev�zute cu etrieri �i bare orizontale Ø 6.. .8 cu lungimea de ancorare de 50 cm, dispuse în rosturilezid�riei, la distan�a de 45 — 60 cm (� g. 115). b. Armarea orizontal� a diafragmelor de zid�rie. De regul� arm�tura orizontal� este concentrat� în centurile de la � ecare nivel. Armarea zid�riei prin arm�tur� pozat� în rosturi la cel mult 60 cm pe vertical� (3—4 asize) se realizeaz� din 1—2 Ø 6.. .8, folosind mortar. Buiandrugii care au o în�l�ime maxim� de 50 cm în total se exe cut� prin sporirea în�l�imii centurii în dreptul golurilor; în cele lalte cazuri ace�tia se execut� ca buiandrugi independen�i, turna�i pe loc sau prefabrica�i, cu o lungime minim� de reazeme de 35 cm. Centurile se prev�d în mod obligatoriu la nivelul � ec�rui plan�eu. La plan�eele turnate monolit centurile pot � considerate realizate �i din armatura continu� a pl�cii pe o l��ime de 4 hp (hp � ind grosi mea pl�cii) considerat� de � ecare parte a zid�riei. La solicit�ri mari centurile au în�l�ime mai mare (� g.117).

Fig. 115. Stâlpi�or de beton armat dispus la intersec�ie de ziduri

Fig. 116. Arm�ri la cl� dirile din zid�rie puternic solicitate: a -arm�turi prev�zute in pere�ii exteriori la cl�diri din zid�rie cu solicit�ri importante: 1-armare sub golul ferestrei; 2-bare de leg� tur� în peretele transversal; 3-stâlpi�or de beton armat; 4-buiandrug centur�; 5-armarea plinurilor dintre ferestre; b - armarea zid�riei la col�uri �i intersec�ii in form� de T.



Fig. 117. Centuri la plan�ee din beton armat monolit: a - centuri prev�zute in grosimea pl�cii plan�eului; b-centur� cu in�l�� mea dep��ind grosimea pl�cii plan�eului; 1- bare în centur�;

2- bare în placa plan�eului conlucrând cu centura. Centuri la plan�ee din elemente prefabricate: e -plan�ee f�r� suprabetonare; d- plan�ee cu suprabetonare.

La prefabricate centura se poate realiza pe spa�iul dintre prefa bricate cu sau f�r� suprabetonare. Arm�tura minim� a centurilor este de 3—5 cm2 pe zidurile exterioare �i 2,5—4,5 cm2 pe zidurile interioare, dup� importan�a cl�dirii. Ancorarea barelor la col�uri �i intersec�ii se face în solu�ia ar� tat�, cap�tul îndoit al barei având o lungime de 40 d. Armarea pere�ilor supu�i la înc�rc�ri normale pe planul lor Pere�ii din beton armat care sunt supu�i presiunilor laterale date de lichide (ap�), materiale pulverulente sau granulare (ciment, cereale, c�rbune) �i de p�mânt fac parte din recipien�i care conserv� sau depoziteaz� pe termen limitat aceste produse, având forme plane, ca elemente componente a unor prisme sau forme circulare. Din punct de vedere al lucr�rilor inginere�ti, ei se numesc rezervoare, silozuri, bunc�re, conducte sau ziduri de sprijin pentru preluarea împingerii p�mântului. La recipien�ii circulari armarea preia eforturile de întindere. Arm�tura se a�az� în dou� planuri în ipoteza c� recipientul ar � f�cut ca un butoi cu doage din arm�tura longitudinal� �i cercuri din tabl� care o strîng, realizate din arm�tura a�ezat� radial care poate � continua (sub forma de freta) la conducte si rezervoare precomprimate cu sârme sau la cele de dimensiuni mici.

Plan�ee prefabricate din beton armat Plan�eele prefabricate au c�p�tat cea mai larg� utilizare, realizându-se în prezent sub diferite tipuri: • plan�ee cu nervuri dese prefabricate �i corpuri de umplutur�; • plan�ee sub form� de panouri cu corpuri ceramice armate; • plan�ee tip fâ�ie cu sau f�r� goluri; • plan�ee tip cheson; • plan�ee predal�; • plan�ee din panouri mari, etc. sau semipanouri. Pentru hale industriale, la deschideri mai mari de 3,00—4,00 m se pot folosi grinzi de diferite sec�iuni astfel alese încât dac� se pune una lâng� alta



se realizeaz� un plan�eu capabil s� suporte greut��i mari. Grinzile tip T �i TT cu l��imea de 1,50—3,00 m �i deschideri de 6,00 la 18,00 m pot � folosite în acest scop. În aceast� categorie pot � incluse �i chesoanele. Plan�eele pot avea denumiri diferite de cele ar�tate. Plan�eele sunt denumite �i dup� destina�ia cl�dirii sau lucr�rilor inginere�ti, pozi�ia plan�eelor în cl�dire etc. Pentru ar�tarea modului de armare a acestora se prezint� o serie de exemple caracteristice. a. Plan�ee tip cheson: se arat� armarea unui cheson de 5,70 m armat cu plase �i carcase sudate. Placa chesonului este armat� cu plase sudate, iar nervurile cu carcase din o�el PC 52 Ø 10 �i 18 mm, sudate prin puncte cu sârma STNB Ø 4. În plac� se mon teaz� o plas� cu Ø 4 (plasa ST 402 livrat� I.S.P.S. — Buz�u). La col�uri se prevede o armare suplimentar�. L��imea transversal� a chesonului este de 1,49 m, nervurile au în�l�imea de 45 cm (CU 45) �i de 40 cm (CU 40). Placa are grosimea 3,5 cm, iar acoperirea mini m� de beton 1,2 cm. Chesonul este prev�zut cu urechi pentru manipulare. b. Fâ�ii cu goluri. Un exemplu de fâ�ie cu goluri de 6,0 m (5,92) deschidere armat� cu carcase sudate.

ARMAREA SC�RILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT Sc�rile se armeaz� cu un sistem de pl�ci înclinate încastrate în grinzile podestului putând avea �i vanguri (grinzi marginale). Placa înclinat� (rampa) a sc�rii este armat� pe o direc�ie ca o plac� obi�nuit�, dublu încastrat� în grinzile podestului. Arm�tura de rezisten�� din câmpul pl�cii înclinate este ridicat� pe reazem �i ancorat� în grinzile �i în pl�cile podestului. În � g. 119, a, b se arat� modul de armare a unei sc�ri turnat� monolit, cu bare OB 37, independente. Grinzile (vangurile �i grinzile podestului P1 �i P2) se armeaz� ca grinzi simplu rezemate drepte sau grinzi frânte. Grinzile au etrieri închi�i întrucât sunt solicitate �i la r�sucire. Scara � ind în ansamblul construc�iei, împreun� cu casa sc�rii o parte rigid� a construc�iei, este necesar ca toate p�r�ile ei compo nente s� � e la fel de rigide sau s� aib� anumite zone care s� lucreze ca articula�ii.

Fig. 118. a. Fâ�ie ceramica de 6,00 m deschidere armata cu toroane si carcase sudate: Sectiune longitudinala.



Noile tehnologii de execu�ie a construc�iilor impun în prezent ca sc�rile s� � e executate din elemente prefabricate. În acest sens sunt executate prefabricat, podestele, rampele, vangurile �i grinzile de podest, având concepute îmbin�ri de continuitate. sunt situa�ii când sunt folosite �i elemente prefabricate spa�iale (rampa + podest); aceste elemente sunt îns� di� cil de transportat �i manipulat (� g.119, c). Arm�rile elementelor prefabricate de scar� se execut� dup� regulile obi�nuite, folosind în special plase �i carcase sudate executate în fabrici.

Fig. 118. b. Fisiea ceramica de 6,00 m deschidere armata cu toroane si carcase sudate.Sectiune transversala.

Fig. 119. a Armarea unei scari turnate monolit. Exemplul 1

Fig. 119. b. Plan cofraj si armarea unei scari turnate monolit. Ex. 2



ARMAREA CONSTRUC�IILOR �I ELEMENTE LOR DE CONSTRUC�II SPECIALE O serie de construc�ii inginere�ti pun probleme speciale de exe cu�ie �i armare. În aceast� categorie de construc�ii sunt construc�iile realizate din pl�ci sub�iri, ca elemente componente ale acoperi�urilor de hale industriale, pere�ilor recipien�ilor pentru diferite produse (rezervoare, bunc�re, silozuri etc), turnurile de r�cire, co�urile de fum, stâlpii de în�l�ime mare pentru transportul energiei electrice, precum �i construc�iile masive pentru poduri, baraje, ziduri de spri jin, piste pentru aeroporturi etc. Probleme de armare la aceste tipuri de construc�ii se rezolv� pe baza principiilor ar�tate, având solu�ion�ri constructive similare cu cele ar�tate �i la acest capitol. Rezervoare circulare pentru lichide În � g. 120. a se vede alc�tuirea unui rezervor de beton armat a�ezat pe sol, alc�tuit sub form� de rezervor cilindric Ø 15,84 m, cu in�l�imea de 5 m. În acest rezervor înc�rcarea este dat� de presiunea p�curei (mai mare la

Fig. 119. c. Scara prefabricate pentru constructii din panouri mari.



baz�). Arm�tura din pere�i este format� din arm�tur� circular� (inelar�) care se petrece cel pu�in pe o lungime de 60 d �i arm�tura longitudinal�. Arm�tura inelar� este alc�tuit� din bare Ø 10 dispus� pe dou� rânduri la distan�e variabile cu tronsonul. Leg�tura fundului rezervorului cu pere�ii se armeaz� pentru pre luarea împingerilor din pere�i. Arm�tura este alc�tuit� din bare Ø 10 �i 8 dispuse dup� generatoare pe ambele fe�e la 15 cm între ele. Acoperi�ul rezervorului se armeaz� ca o cupol�, iar inelul cupo lei se armeaz� ca o grind� circular�. Fundul rezervorului (radier) se armeaz� ca o plac� circular� cu arm�tura radial� �i inelar� dispus� încruci�at. Armarea funda�iei inelare se face similar cu a unei pl�ci obi�nuite. Detaliile de armare se pot urm�ri pe � g. 120, a.

Armarea poate � f�cut� �i cu plase sudate dac� se respect� condi�iile de petrecere (aceast� solu�ie trebuie îns� justi� cat� economic). Armarea trebuie s� � e puternic� întrucât nu se ad mite ca betonul s� � sureze. Modul de citire a planurilor de armare (� g. 120) 1) Pentru cupola radier �i funda�ia inelar�, arm�tura este reprezentat� prin desenarea cus� turilor pe unele sectoare circulare, în�elegându-se c� arm�tura se ex tinde pe toat� cupola �i pe întreg radierul �i inelul circular. 2) Arm�tura vertical� din pe re�ii rezervorului este reprezen tat� prin diametrul barelor �i dis tan�a dintre bare (m�surat� pe un cerc cu raza stabilit�, 1/2 în mod obi�nuit din raza maxim�). 3) Arm�tura inelar� din pe re�ii rezervorului este reprezen tat� pe tronsoane (I—IV), indicându-se diametrul barelor �i num�rul de bare pe � ecare tronson.

Fig. 120. b Sectiune orizontala schematica printr-un rezervor circular precomprimat.



Barele trebuie înn�dite prin petrecere pe 60 d (proiectele con�in de regul� reprezent�ri detaliate). Modul de fasonare a barelor �i lungimile barelor este reprezentat in sec�iunea transversal� de lâng� rezervor. Fierarul betonist trebuie s� poat� stabili num�rul de bare �i lungimea barelor de armare a rezervorului care nu este o problem� u�oar�. În detaliile ar�tate sunt reprezentate modul de izolare, modul de traversare a conductelor �i bordarea golurilor etc. Arm�tura inelar� poate � realizat� sub form� de arm�tur� post-întins�, aplicat� la rezervoare prefabricate formate din doage, sau la rezervoare turnate monolit. Pretensionarea se poate face conti nu� prin sârme SBP întinse cu un dispozitiv de pretensionare care circul� pe pere�ii rezervorului (biciclet�) sau prin pretensionarea unor por�iuni din inel prin ancorarea arm�turii în nervuri verticale special executate. Acoperirea cu beton se ob�ine prin torcretare în cazul pretension�rii arm�turii. Castele de ap� Castelele de ap� sunt rezervoare plasate la în�l�ime, folosind de obicei la alimentarea cu ap� a unei anumite industrii. Ca �i rezervoa rele ele pot � executate din beton armat monolit sau prefabricat �i din beton armat precomprimat. Unele castele se execut� la sol, � ind apoi liftate. Castelele de ap� se compun din: funda�ii, turn de sus�inere �i rezervorul propriu-zis (� gurile 121 �i 122). Funda�iile se realizeaz� în mod obi�nuit de tip bloc cu cuzinet. Turnul de regul� se execut� cu cofraje glisante spe ciale, l�sind goluri pentru u�i-ferestre, sc�ri, plan�ee etc. unde arm�tura longitudinal� se taie, dar se bordeaz� marginile golu rilor. În cazul cofrajului liftat la executarea castelului se procedeaz� în modul urm�tor:

1) Se monteaz� cofrajul pe un schelet de rezisten��.2) Se monteaz� arm�tura peretelui �i se pun distan�ieri.3) Se execut� liftarea �i � xarea la cot�.4) Se execut� fundul rezervorului (partea de jos a cofrajului)5) Se monteaz� arm�tura din fundul rezervorului �i din inelul

de leg�tur� dintre turn �i rezervor.6) Se monteaz� piesele de p�trundere pentru conducte.7) Se execut� betonarea în straturi orizontale de 10—15 cm. Turnarea

se face printr-o tehnologie strict� pentru p�trunderea �i compactarea betonului �i respectarea stratului de acoperire.



Pe � guri sunt date unele explica�ii privind tipul de arm�tur� �i modul de solu�ionare a unor detalii. Fierarul betonist trebuie s� înve�e modul de armare dup� plan�e înainte de a începe fasonarea arm�turii. Rezervoare cu plan�ee ciuperci (rezervor de ap� subteran) Plan�eele dal� �i plan�eele ciuperci care se folosesc la construc �ii de cl�diri î�i g�sesc �i o aplicare speci� c� la execu�ia rezervoare. Presiunile mari date de ap�, de împingerea �i greutatea p�mântului justi� c� execu�ia monolit� a unor astfel de rezervoare. Desi gur c� se pot g�si �i solu�ii prefabricate. Din punct de vedere al arm�rilor prezint� interes ciupercile care se armeaz� pe patru direc�ii perpendiculare paralele cu laturile panou rilor �i pe muchii, pe

Fig. 121. Armarea peretilor si cupolei unui rezervor de apa de inaltime



direc�ia p�r�ilor având grij� s� se asigure lungi mea de ancorare a � ec�rei bare. Capitelurile ciupercilor pot � cu dou� pante. Stâlpii ciuperca�i sunt plasa�i dup� o re�ea rectangular� la distan �e de 4 la 6 m. Pl�cile sunt înt�rite cu o re�ea legat� sau sudat� pus� deasupra capitelurilor. Arm�tura transversal� a capitelurilor se realizeaz� prin etrieri închi�i îndesi�i pe toat� în�l�imea capitelu lui �i pe por�iunea de stâlp de lâng� capitel. Arm�rile col�urilor �i contururilor radierului �i al pl�cii superioare se solu�ioneaz� similar ca la rezervoarele obi�nuite. Aceste zone au prev�zute de regul� vute. Arm�tura va � bine ancorat� sau chiar va � folosit� arm�tura continu� în aceasr� zon�. Pl�cile, pere�ii �i radierul au armare dubl� încruci�at�. Plan�eele dal� sunt de fapt plan�ee ciuperci cu capitelul înglobat în plac� care de aceast� dat� este mai groas� decât la celelalte plan�ee. Silozuri �i bunc�re Silozurile pentru ciment, cereale etc. sunt destinate depozit�rii �i conser-v�rii în bune condi�ii a acestor produse. sunt de regul� multicelulare cu celule circulare, dreptunghiulare sau poligonale, de în�l�ime mare, construite al�turat, având pere�ii apropia�i sau comuni; celulele sunt amplasate pe o funda�ie

Fig. 122. a. Armarea unui turn de castel de apa cu otel OB 37 si PC 52, executat prin glisare



comun� (radier gene ral). Silozurile au un turn elevator pentru înc�rc�ri, desc�rc�ri, uscare etc. Celulele silozurilor se armeaz� pentru a prelua presiunea radial� dat� de înc�rcarea produsului depozitat, de compresiunea dat� de la ac�iunea for�elor orizontale (vânt, cutremur, etc.), la efectul dinamic al înc�rc�rilor �i pentru prevenirea � sur�rii betonului, din înc�rc�ri sau ca urmare a contrac�iei varia�iilor de temperatur� etc. Unele silozuri reazem� prin intermediul unor grinzi foarte înalte (tip perete), numite grinzi pere�i, care se armeez� special. Unele silozuri au �i subsoluri. De regul� grosimea pere�ilor nu coboar� sub 15 cm. Celulele silozurilor se armeaz� dublu cu arm�tur� încruci�at� pe cel pu�in 2/3 din în�l�ime. În mod similar cu rezervoarele se armea z� placa de baz� (fundul) celulelor. Partea de sus a silozurilor este-acoperit� cu pl�ci cu goluri de înc�rcare �i vizitare armate încruci �at �i înt�rite cu inele puternic armate. În � g. 123 se arat� o vari ant� de armare pentru celulele poligonale a unui siloz armat cu plase sudate, îndoite pentru asigurarea leg�turilor la col�urile celulei. De regul� silozurile se armeaz� cu bare Ø8.. .16 a�ezate la dis tan�e variabile (1—20 cm). Înn�direa arm�turii se face conform regu lilor pe o lungime de 40 d �i nu mai mult de 1/4 din tota lul arm�turii în aceea�i sec�iune. Acoperirea cu beton se ia de 2,0—2,5 cm.

Fig. 122. b. Armarea unui turn de castel de apa cu otel OB 37 si PC 52, executat prin glisare Detalii de armare.



Stelele dintre celule se armeaz� în mod special, iar pere�ii din dreptul stelelor sunt îngro�ate având �i arm�tur� sub form� de V.

Stâlpi cu destina�ie special� �i construc�ii turn a. Stâlpii LEA �i de telecomunica�ii. Pentru linia de transport �i distribu�ie a energiei electrice, pentru telecomunica�ii �i transport c.f., transport urban etc. se folosesc stâlpi de beton armat �i beton precomprimat prefabrica�i. Sec�iunile stâlpilor pot � similare cu cele ar�tate anterior Modul lor de execu�ie este destul de diferii: • stâlpi turna�i monolit; • prefabrica�i prin vibrare; • preturna�i orizontal sau vertical; % centrifuga�i; • precomprima�i cu arm�tura aderent�; • asambla�i din tronsoane prin postcomprimare etc. Modul de armare a acestor stâlpi este similar cu cel al stâlpilor obi�nui�i. Sec�iunea transversal� a stâlpilor este variabil�, alternând sec�iu nea dublu T cu cea dreptunghiular�. La sec�iunea dublu T arm�tura longitudinal� se g�se�te în col�urile etrierilor; la cea dreptunghiu lar� aceast� condi�ie nu mai este îndeplinit�, dar por�iunile dreptun ghiulare sunt destul de reduse. b. Stâlpi peron. Pentru anumite construc�ii industriale se exe cut� stâlpi cu console lungi în capul lor pe care reazem� diferite ele mente de construc�ii (ferme luminator, grinzi, elemente de supra fe�e etc.). Stâlpul prezint� interes întrucât la partea de jos este un stâlp cu goluri, care are console scurte puternic armate pentru grinzile de rulare (cu must��i pentru realizarea continuit��ii).

Fig. 123. Armarea cu plase sudate a peretilor unui siloz.Grosimea peretilor nu este desenata la scara

Fig. 124. Armarea peretilor unui siloz cu celule dreptunghiulare.



TEHNOLOGII DE ASAMBLARE SI MONTAJ PENTRU ARMATURI Tehnologiile, dispozitivele si utilajele pentru executia operatiilor de descolacire, indreptare, taiere, fasonare, formarea fascicolelor, precum si operatia de pretensionare au fost aratate in capitolele anterioare. In acest capitol se vor arata unele aspecte ale organizarii lucrului si locului de munca, modului de organizare a unor ateliere de santier, modul de transport, manipulare si montaj a armaturilor fasonate. Executia lucrarilor de armature din bare independente pân� la punerea lor in opera comporta o serie de operatii si faze, care in principiu sunt urmatoarele:

1 Transportul otelului beton2 Descarcarea otelului-beton din mijloace de transport3 Depozitarea pe calitati de otel, diametre, loturi, 4 Descolaciri si indreptari5 Taiere si sudare cap la cap6 Fasonarea si gruparea pe elemente, marci, etc.7 Confectionarea carcaselor, plaselor, fascicolelor sau legaturilor de bare

fasonate8 Controlul calitatii9 Depozitarea armaturilor � nite10 Incarcarea armaturilor � nite in mijloc de transport si transportul lor la

punctual de lucru11 Descarcarea si manipularea pentru punerea in opera12 Completarea lucrarilor de montaj in opera (legare, sudare, indoire,

pozarea puricilor si distantierilor etc.)13 Veri� carea operatiilor de montaj14 Betonarea elementului

In cazul folosirii plaselor sudate, operatiile de montaj se simpli� ca foarte mult.

Manipularea, transportul si depozitarea otelului armaturilor Se face conform instructiunilor furnizorului, respectând standardele in vigoare. a. Manipularea, transportul si depozitarea armaturilor fasonate ca bare individuale se face pe grupe de bare, pe tipuri de oteluri, etichetindu-se. Etichetele trebuie sa contina elementele de pe � sa de debitare-fasonare (obiectivul, indicativul elementului, marca barelor, numarul barelor pe � ecare element si eventual numarul elementelor de beton armat pentru care sunt fasonate barele din legatura etichetata). De regul� leg�turile con�in o singur� marc� pentru mai multe elemente similare. Etrierii se leag� separat pentru grinzi �i separat pentru stâlpi �i se eticheteaz� dup� acelea�i criterii ca �i barele fasonate.



Greutatea leg�turilor este în func�ie de gradul de mecanizare a atelierului �i a �antierului. Pentru atelierele cu mijloace de ridicat reduse leg�turile nu dep� �esc 100—120 kg, pentru a putea � manipulate de c�tre doi muncitori. Pachetele de bare fasonate �i etrierii se depoziteaz� în ordinea în care se vor livra la �antier (funda�ii, stâlpi, grinzi), într-o zon� special� a atelierului sau pe platforme exterioare precizate prin schema � uxului tehnologic din proiectul de organizare a atelie rului de arm�turi. Manipul�rile în cadrul atelierului se fac pe linia � uxului tehno logic, � e manual pe rolganguri, cu mijloace de transportat la sol (vagone�i, electrostivuitoare, mese iner�iale) sau cu mijloace de ridicat �i transportat etc. de care dispune atelierul. Mijloacele de transport a produselor � nite sunt de regul� semi remorci special amenajate (cu stelaje, palete, �epu�i, obloane etc). b. Arm�tura fasonat� ca plase �i carcase sudate. Aceasta se confec-�ioneaz� pe linii tehnologice specializate cu un � ux tehnolo gic bine precizat. In cazul atelierelor mici se organizeaz� puncte de lucru pentru sudat plase de deschideri mici, care apoi se folosesc � e ca plase plane, � e la confec�ionarea carcaselor. Pentru carcase se pot organiza puncte de lucru speciale în cadrul atelierului. Depozitarea plaselor �i carcaselor se face cu respectarea regu lilor ar�tate anterior. La punctul de lucru al execu�iei carcaselor unde se folosesc ele mente fasonate în prealabil, bare, etrieri etc. se organizeaz� un anumit � ux de produc�ie depozitându-se lâng� locul de lucru de o parte elementele care se folosesc la asamblarea carcaselor �i de partea opus� carcasele gata executate. Zona de depozitare se dimensioneaz� în func�ie de capacitatea atelierului, ea neputând dep��i produc�ia atelierului pe 3—10 zile. În timpul manipul�rilor trebuie s� se foloseasc� dispozitive care s� asigure nedeformabilitatea elementelor fasonate (grinzi de ridi cat multiple, cadre plane metalice etc). Utilajele �i dispozitivele din atelierele mari sunt: grinzi rulante, autostivuitoare, electropalane, monoraiuri, electrocare, mese cu role (rolganguri), grinzi de ridicat, scoabe, col�are, oche�i-lan� reglabil, ghiare, chingi, cabluri �i dispozitive speciale etc.

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC� PENTRU OPERA�IILEEXECUTATE ÎN ATELIERE Organizarea locului de munc� în ateliere este în func�ie de gra dul de dotare a atelierului. În capitolele anterioare s-au prezentat scheme de organizare pentru descol�cire, îndreptare, t�iere �i faso nare. În acest capitol se vor prezenta organizarea locului de munc� pentru unele opera�ii de sudare cu grad mai ridicat de organizare.



În prezent se prev�d în cadrul atelierului linii tehnologice for mate dintr-un complex de ma�ini �i dispozitive pentru realizarea unui proces tehnologic continuu. Aceste linii specializate sunt pre zentate în c�r�ile de specialitate. Executarea sudurilor de rezistenta se executa de catre muncitori cali� cati si autorizati special pentru astfel de lucrari.

Îndoirea plaselor plane în carcase Aceast� opera�ie se face cu dispozitive de atelier, cu abkanturi de îndoit realizate în ateliere care au lungimea plasei ce se îndoaie sub form� de carcas� (� g. 125).

Plasele uzinate livrate de I.S.P.S. — Buz�u pot � t�iate la dimen siuni mai mici. Plasele pot � t�iate pe ambele direc�ii. Sudarea carcaselor de mare serie se poate executa �i pe linii complexe de sudur� care asigur� accesul la punctele de sudur� ale întregii carcase.

MONTAREA ARM�TURILOR Arm�tura din elementele de beton armat pentru a conlucra cât mai bine cu betonul trebuie s� realizeze o carcas� spa�ial� la elemen tele liniare (grinzi, stâlpi, arce) �i o plas� sau o serie de plase plane la elementele plane (pl�ci, pere�i). Carcasele �i pla sele se realizeaz� din ce în ce mai mult prin asamblarea lor cu sudur� în puncte la ma�ini speciale de sudat care asigur� o productivitate ridicat� prelucr�rii arm�turilor.

Fig. 126 Dispozitive de prindere.

Fig. 125 Scheme pentru formarea carcaselor prin rabaterea plaselor plane.



Asamblarea acestor tipuri de carcase �i plase se face prin legarea intersec�iilor barelor încruci�ate (noduri). Legarea barelor cu sârm� Legarea nodurilor se face de regul� cu dou� � re de sârm� neagr� 01... 1,5 mm (livrat� conform STAS 889 — 76). Plasele de sârm� din pl�ci �i pere�i se leag� în mod obligatoriu pe întreg conturul pe cel pu�in dou� rânduri de noduri. Pentru restul intersec�iilor se admite legarea din dou� în dou� noduri, în �ah dac� acest lucru este speci� cat în proiect. Num�rul de leg�turi �i felul leg�turilor la noduri este în func�ie la transport �i manipul�ri. La stâlpi �i grinzi, agrafele �i etrierii se leag� cu sârm� la ciocuri, iar etrierii �i punctele de intersec�ii cu barele longitudinale (obli gatoriu la col�uri). Restul armaturii se leag� de etrieri din 2 în 2 intersec�ii în �ah. Barele înclinate se leag� de primii etrieri cu care se încruci�eaz�. Fretele se leag� de toate barele cu care se încruci�eaz�; de ase menea se leag� de toate barele cu care se încruci�eaz� etrierii încli na�i �i agrafele înclinate. a. Modul de execu�ie a leg�turilor cu sârme simple. Nodurile cu sârma care se execut� sunt: noduri simple noduri duble încruci�ate (� g. 127) si noduri în furc� (� g. 127) sau noduri moarte. Sârmele sunt preg� tite pentru legat în m�nun chiuri de sârme scurte �i îndoite în form� de U. Prima bucl� a nodului se face cu mâna, prin introducerea sârmelor sub încruci�are, se r�suce�te mai întâi cu mâna apoi cu cle�tele sau patentul. Pentru a înv��a execu�ia noduriler trebuie urm�rite � gurile 127, a, b, c, d, e din care rezult� fazele de exe cu�ie ; astfel în � g. 127, a, se vede executarea unui nod simplu pentru punctul de încruci�are a dou� bare în unghiul drept (plase �i carcase arat� modul de executare a unei leg�turi între barele longitudinale �i etrieri).

Fig. 128. Dispozitiv cu cirlig de rasucit sirmaFig. 127. Tipuri de legaturi a incrucisarii barelor de armatura



b. Legarea cu cleme �i agrafe cu ochiuri. Pentru a se m�ri pro ductivitatea la legarea sârmei se pot folosi mai multe sisteme din care cel mai utilizat este dispozitivul cu cârlig de r�sucit sârma (� g. 128), care înlocuie�te cle�tele patent la opera�iile de legare a barelor de o�el-beton In primul sistem se folosesc cleme în form� de U din sârm� nea gr�, care se îndoaie pe ciocul dispozitivului �i apoi prin rotirea dispozitivului se realizeaz� împletirea sârmei. Al doilea sistem const� din confec�ionarea unor sârme legate cu ochiuri la capete (agrafe) confec�ionate la un dispozitiv special, care apoi se r�sucesc cu dispozitivul de r�sucit (cârlig) cu miner (� g. 129); cârligul dispozitivului se introduce în ochiurile agrafei �i prin r�sucire se realizeaz� no dul. Capul dispozitivului de r�sucit se poate învârti �i prin simpla tragere a dispozitivului, datorit� unor caneluri interi oare de ghidaj a� ate în in teriorul dispozitivului (capul cu cârlig al mânerului).

În � g.130 se arat� mo dul de confec�ionare a agrafe lor (leg�turi cu ochiuri) la un dispozitiv simplu, cu dou� ni vele. Sârma introdus� în g�uri le suportului manivelei �i în dou� cârlige, se r�suce�te formând cele dou� ochiuri prin învârtirea succesiva a manivelelor.

Asambl�ri de carcase din bare independente legate în atelier Pentru asamblarea carcaselor se procedeaz� astfel: 1) La grinzi �i stâlpi de sec�iune constant�: • se confec�ioneaz� capre din o�el-beton îndoit care se amplaseaz� pe o suprafa�� neted� de regul� betonat�. În locul caprelor se pot folosi supor�i de inven tar;

Fig.130. Dispozitiv pentru confec�ionarea agrafelor cu ochiuri.

Fig. 129. R�sucirea agrafelor pentru legat arm�turi: a - mâner cu cârlig pentru r�sucirea agrafelor; b- agraf� de sârm� cu ochiuri pentru legat arm�turi.



• se a�eaz� pe capre sau supor�i barele de la partea de jos a grin zii sau de pe latura lateral� a stâlpului (în cazul stâlpilor); • se introduc circa 1/4 din etrierii din partea central� a elementului însemnându-se cu cret� pozi�ia lor pe una din barele din marginea elementului, conform distan�elor prev�zute în planuri; • se începe legarea etrierilor în col�uri de barele longitudinale din partea de jos a grinzii; • se introduc barele ridicate �i de montaj, precum �i barele de la partea superioar�, care se prind de primii etrieri închi�i dinspre centrul grinzii; • se leag� apoi etrierii de barele de montaj de la partea central� a grinzii; • în � nal se introduc etrierii de la cap�t care se leag� de barele longitudinale (� g. 131) conform pla nurilor. 2) La grinzi de sec�iune variabil� cu vute: se procedeaz� ca la stâlpii �i grinzile de sec�iune constant� cu deosebirea c� etrierii se introduc to�i de la început în partea central� a grinzii, întrucât au dimensiuni variabile �i nu mai pot � introdu�i ulterior pe la capetele grinzii (dup� ce s-a început legarea barelor longitudinale de etrierii din partea central�).

3) Execu�ia carcaselor (legate) pe �abloane. Pentru realizarea carcaselor îndoite, prin legarea barelor independente, în special când se folosesc bare de diametrul mare (la construc�ii masive - poduri, baraje etc.) se pot folosi �abloane alc�tuite din supor�i �i scânduri puse pe cant în care se cresteaz� la distan�e egale în locul de pozi �ionare a barelor care apoi se leag� de intersec�ii (noduri). Supor�ii pot avea �i console �i rafturi pentru a�ezarea barelor nervurilor, care se folosesc la alc�tuirea carcaselor (� g.132).

Fig. 131. Montarea la banc a unei carcase

Fig. 132. Dispozitive de asamblat plase �i carcase: a - �oblon pentru plase mari b - �oblon tip banc.



Organizarea lucrului pentru asamblarea carcaselor se face de regul� cu respectarea unei tehnologii optime (care � xeaz� ordinea opera�iilor, în func�ie de num�rul �abloanelor �i num�rul � erari lor betoni�ti disponibili).

Montarea arm�turii legate direct pe cofraj Montarea arm�turii direct în cofraj se practic� din ce în ce mai pu�in datorit� consumului mare de manoper�, totu�i la livr�ri mici, când nu se dispune de arm�tura confec�ionat� în ateliere se mai uti lizeaz� si acest procedeu de montare a arm�turii în cofraj. Înainte de începerea opera�iilor de montare a arm�turilor se cur�� cofrajele. Cur��irea cofrajului se face prin sp�larea cu furtu nul, m�turare sau cur��ire cu aer comprimat. Preocuparea principal� a � erarului betonist trebuie s� se îndrepte spre pozi�ionarea corect� a arm�turii prin mijloace sigure, pentru a se asigura acoperirea cu beton care confer� arm�turii durabili tate, iar elementului siguran�� i � abilitate în exploatare. a. Armarea funda�iilor. Aceast� opera�ie se execut� în urm� toarea ordine: • se fasoneaz� barele; • se cur�� stratul de beton de egalizare; • se a�az� arm�tura în pozi�ia prev�zut� în proiect; • se pozi�ioneaz� puricii, având dimensiunea care s� asigure aco perirea cu beton (care este mai mare decât la celelalte elemente); •se leag� arm�tura. b. Armarea stâlpilor. Aceast� opera�ie se execut� în urm�toarea ordine: • se introduc întâi etrierii peste must��ile l�sate din funda �ie sau din stâlpul inferior; • se introduc barele longitudinale care se leag� de must��i �i se traseaz� cu cret� pe o bar� longitudinal� pozi�ia etrierilor; • se leag� etrierii începând de sus în jos la distan �ele prev�zute în proiect (conform indica�iilor anterioare); • se monteaz� cofrajul stâlpului; • carcasele stâlpului se pozi�ioneaz� cu distan�ieri circulari, agrafe �i sârme cu care se leag� de cofraj. c. Armarea grinzilor. Aceast� opera�ie se execut� în urm�toarea ordine: • se termin� cu montarea arm�turii din stâlpii de la cape tele grinzii; • se traseaz� pozi�ia etrierilor cu creta pe cofraj; se pozi�ioneaz� etrierii pe cofraj, în dreptul semnelor; etrierii închi�i se las� cu latura de sus deschis�; • se introduc barele drepte de la partea de jos, se leag� cu sârma în pozi�ie corect�, de etrieri; se introduc distan�ieri în fundul cofrajului; • se introduc barele ridicate �i de montaj; • se închid etrierii �i se leag�; • se monteaz� distan�ieri laterali pentru asigurarea acoperirii cu beton. d. Armarea pere�ilor plani sau curbi, verticali sau înclina�i:

• se monteaz� dup� ce s-a executat cofrajul unei fe�e a peretelui;• se traseaz� pe cofraj pozi�ia barelor verticale �i orizontale care formeaz�

� e o plas� legat�, � e dou� plase legate (dup� planurile de armare);• se începe cu un grup de bare verticale, de regul� de la margini de care



se leag� barele orizontale, dup� care se continu� cu barele verticale �i în cele din urm� se monteaz� cele orizon tale. Pozi�ia barelor se � xeaz� de cofraj cu cuie;

• se monteaz� distan�ierii din mas� plastic� (sau sârme rigide îndoite cu capete din mas� plastic�);

• se monteaz� al doilea perete al cofrajului �i se veri� c� pozi�ia arm�turilor.

e. Armarea pl�cilor orizontale. Aceast� opera�ie se execut� în urm�toarea ordine: • se traseaz� cu cret� pozi�ia barelor; • se monteaz� barele drepte ; de regul� alternate cu bare ridicate gata fasonate (Ø< 12) sau cu bare care urmeaz� a � îndoite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie speciala (� g.133), prinzând bara in cârligul furcii; • îndoirea barelor direct pe cofraj este precedat� de însemnare cu creta a punctelor superioare �i inferioare a barelor care se îndoaie; • se a�az� barele de reparti�ie de la partea infe rioar� �i superioar� (bare de montaj) �i se leag� cu sârm�; • dac� apare necesar se monteaz� c�l�re�ii; • în cazul arm�rii pe dou� direc�ii (încruci�at) se procedeaz� în mod similar. Montarea plaselor sudate uzinale �i a carcaselor sudate �i legate a. Montarea plaselor. Plasele sudate uzinate sunt transportate în condi�ii speciale. În prealabil plasele sunt depozitate pe platforma de lucru, pe indicative în ordinea în care se vor monta. Înainte de punerea în oper� se veri� c� de �eful brig�zii de � e rari betoni�ti dimensiunile �i tipul plasei conform proiectului, se resudeaz�, cu dispozitivul de sudat pe o singur� parte nodurile slabe sau desf�cute (conform prevederilor deoarece în unele cazuri se admit �i noduri nesudate) �i se fac celelalte opera�ii tehnologice (t�ieri, decup�ri, leg�ri de bare etc.) dac� tehnologia de punere în oper� prevede ca aceste opera�ii se fac la �antier �i nu la ateliere. Se poate practica procedeul de montare la sol pe un cadru meta lic a întregii arm�turi a unui plan�eu; plasele de la partea superioar� � ind men�inute în aceast� pozi�ie cu distan�ieri monta�i �i ei la sol. Prin aceast� tehnologie nu se imobilizeaz� cofrajul pentru montarea plaselor. Pentru corecta pozi�ionare a plaselor �i asigurarea petrecerilor de îmbinare pe cofraj, sau pe platforma de montaj, se tra seaz� cu creta pozi�ia plaselor �i indicativul lor conform proiectului. Pentru plasele de la partea superioar� se poate utiliza alt� culoare de cret�. Plasele care se monteaz� vor � etichetate cu indicativele din proiect, indicative ce trebuie scrise �i pe cofraj. La montarea plaselor, foarte important� este asigurarea acope ririi cu beton �i a înn�dirilor prin petrecere.

Fig. 133. Dispozitiv reglabil pentru indoirea barelor ridicate

in placi



Pentru montarea plaselor pot � luate în considerare �i alte tehno logii care m�resc productivitatea muncii la punerea în oper� (ca de exemplu riparea plaselor care sunt prinse cu mij-loace speciale de ag� �are pentru ripare, chiar direct din mijlocul de transport, procedeu ce poate � folosit la pardoseli, pistele aeroporturilor etc.). Se pot utiliza �i plase în rulouri care se monteaz� direct prin derulare �i se prind cu cuie de cofraj, asigurând acoperirea cu beton prin distan�ieri de mas� plastic�. b. Montarea carcaselor. Prin carcase sudate se în�eleg atât carca sele plane sudate care ocup� diferite pozi�ii în sec�iunea transver sal� a grinzilor (� g. 135), cât �i carcase îndoite � e din carcase plane sudate ca atare, � e din plase plane ob�inute prin t�ierea lor din plase uzinate. De asemenea tot denumirea de carcas� (legat�) o au �i arm�tura elementelor liniare (grinzi, stâlpi, por�iuni de arce) din bare indepen dente, cu sau f�r� utilizarea de carcase sudate, care sunt gata montate într-o carcas� spa�ial� a întregului element. Montarea carcaselor legate se face conform indica�iilor ar�tate anterior. Greutatea �i dimensiunile carcaselor pentru întregul element sunt limitate de mijloacele de manipulare �i transport. Manipularea lor se face cu grinzi rigide �i cadre care au un num�r de prinderi su� ciente pentru a nu deforma carcasa spa�ial�. Dac� nu se dispune de mijloace speciale, greutatea lor nu trebuie s� dep��easc� de regul� 100—120 kg. În cazul utiliz�rii carcaselor spa�iale gata montate, cofrajul trebuie numai par�ial montat. Se las� nemontate panourile pe unde se introduc carcasele spa�iale. În acest scop, �eful de �antier împreun� cu �eful brig�zii de � erari betoni�ti �i dulgheri stabilesc fazele de montare �i modul de încheiere a cofrajului. Carcasele aduse din atelierul de �antier la obiectul care urmeaz� a � executat, nu se monteaz� direct în anumite situa�ii impuse de tehnologie. De regul� carcasele se depoziteaz� pe indicative în ordinea în care vor � montate pe platforma de lucru folosind stelaje de inventar (capre) sau stelaje din

Fig.134. Ridicarea plase lor pe obiectcu macaraua



o�el-beton gros. Înainte de montare se veri� c� toate cotele conform proiectului �i li se monteaz� distan�ierii din mas� plastic� atât cei din fundul cofrajului (la grinzi), cât �i cei pentru arm�tura lateral�, dac� tipul de distan�ier folosit permite aceast� opera�ie, în caz contrar se iau m�suri pentru pozi�ionarea distan�ierilor pe cofraj (înainte de montare sau chiar în cursul mont�rii). Montarea în cofraj se poate face atât pe direc�ie vertical�, cât �i pe cea lateral�, dup� tehnologia care a fost � xat� de �eful de �an tier.

ABATERI �l TOLERAN�E ADMISIBILE PENTRU ARM�TURILE GATA MONTATE În STAS 6657/1 - 76 Elemente prefabricate din beton armat �i beton precomprimat. Condi�ii generale, se dau toleran�ele �i clasele de precizie pentru execu�ia elementelor, tiparelor, cofrajelor etc. În STAS 7721 - 67 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton se indic� abaterile de form�, dimensiuni �i toleran�e pe clase de precizie etc. Proiectele arat� clasele de precizie cerute �i dau sau prev�d tole ran�ele care trebuie respectate. La arm�rile cu plase sudate uzinate �i la arm�rile discontinue conturul carcaselor trebuie s� ia forma intersec�iei (L, T, +), cuprinzând capetele barelor care intervin în intersec�ie. Când armarea diafragmelor este puternic� având bare din o�el OB 37 si PC 52, nu este necesar s� se creeze o carcas� local�, deoarece îmbi narea la intersec�ie a barelor se asigur� prin ancorarea lor conform normelor (40-45d).

Fig.135. Exemple de carcase sudate pentru grinzi


Desen tehnic - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINADESEN TEHNIC DE CONSTRUC�II

Fierar Beton_2_A5_desen tehnic.indd 1 2/17/2011 3:39:07 PM

2 - Desen tehnic


Desen tehnic - 143

A. Reprezentarea elementelor unei construc�ii în desenul tehnic

A.1.Linii

Grosimea de baza (b) se alege în func�ie de m�rimea �i natura desenului între 0, 2 �i 2 mm. Clasa de precizie se simbolizeaz� printr-o cifr� �i anume:

- linia groas� (b) prin cifra 1;- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;- linia sub�ire (circa b/4) prin cifra 3.

Tabel 1

Tipul liniei Destina�ia

Continu�

Groas� (C1i) Contururi de sec�iune sau tabele; chenare pentru desene;

Mijlocie (C2) Muchii v�zute în vedere �i sec�iuni; Curbe de nivel principal; Construc�ii geometrice.

Sub�ire (C3)

Linii de cote, linii ajut�toare de cot�, ha�uri, axe de goluri la u�i �i ferestre, linii de ruptur� �i întrerupere ;Linii de referin�� sau de indica�ie pentru cote, not�ri sau observa�ii f�cute pe desen; Curbe de nivel curente; Contururi de sec�iuni rab�tute.

Intrerupt� (l) Mijlocie (l2) Muchii nev�zute ascunse dup� alte elemente;

Linie-punct (p) Mijlocie (P2)

Orice fel de axe, cu excep�ia axelor indicate la C3 �i P3.

Sub�ire (P3)

Axe geometrice ale pieselor componente;Trasee de sec�ionare;Linii de întrerupere;P�r�i situate în fa�a planului desec�ionare.

A.2. Cotarea

A.2.1. Reguli generale

Prin cotarea unul desen de construc�ii se în�elege înscrierea în acel desen a dimensiunilor par�iale �i totale, necesare pentru determinare precis� �i clar� a tuturor elementelor construc�iei. Cotarea trebuie f�ci în a�a fel încât s� nu � e nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. M�surarea direct� pe un desen nu poate servi drept baz� pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaz� a � executate.


144 - Desen tehnic

A.2.2.Elementele cot�rii sunt:

- cota, care indic� valoarea numeric� a dimensiunii consi-derate, în unele cazuri poate � exprimat� �i printr-o liter�;

- linia de cot�, care indic� lungimile sau unghiurile la care se refer� cota;

- liniile ajut�toare, care delimiteaz� por�iunile cotate �i se folosesc în cazurile când linia de cot� nu taie conturul elementului;

- liniile de indica�ie sau de referin�� (linii frânte), care se folosesc când spa�iul dintre extremit��ile liniei de cot� nu este su� cient pentru înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin�� se folosesc pentru diferite alte not�ri;

- cota de nivel, care indic� valoarea aderentei de nivel dintre o fa�� a elementelor �i un reper ales;

- simbolul pentru înscrierea cotei de nivel.

Liniile ajut�toare pot s� înceap� direct de la reprezentarea elementului sau de la o distant� apropiat� de aceasta. In general ele sunt perpendiculare pe pe linia de cot� �i le dep��e�te cu aproximativ 2 mm. In mod excep�ional, liniile ajut�toare pot s� se întretaie cu liniile de cot� la 45° sau 60°, dac� cotarea devine astfel mai clar�. La reprezent�rile conturate cu linii groase, liniile ajut�toare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1).

Fig. 1

Fig. 3

Fig. 2


Desen tehnic - 145

Fiecare cot� are o linie de cot� corespunz�toare. Liniile de contur, axele, liniile ajut�toare �i prelungirile lor, nu pot � utilizate ca �i linii de cot�. Liniile de cot� se traseaz� paralel cu dimensiunile la care se refer�. Pentru cotarea arcelor de cerc, sau a elementelor cu alte curburi, linia de cot� se duce echidistan�at� de curba elementului sau prin translatarea curbei �i se delimiteaz� cu linii ajut�toare care s� � e normale la curb� sau paralele între ele.

Deasupra cotelor, m�surând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (�). Pentru cotarea unui unghi, linia de cot� se duce circular�, cu cerc în vârful unghiului �i se delimiteaz� cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora prin linii ajut�toare. Delimit�rile liniilor de cot� se indic� prin puncte, linioare scurte la 45° fa�� de linia cotei, sau s�ge�i. Pentru accentu�ri ale indica�iilor, liniile de referin�� pot � terminate cu puncte, când se opresc pe o suprafa�� i cu s�ge�i, când se opresc pe o linie. Pe acela�i desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot�. In cazul liniilor de cot� terminate cu s�ge�i, pentru cotarea intervalelor mici, s�ge�ile extreme pot � plasate la exterior �i intermediar înlocuite cu puncte. Dac� este necesar� cotarea reprezent�rilor perspective, liniile ajut�toare se vor trasa urmând direc�iile liniilor din reprezentarea perspectiv� (Fig. 4).

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6


146 - Desen tehnic

Grosimea stratelor, foliilor, pl�cilor se poate indica f�r� linii de cot�, pe linii de referin��, cota � ind precedat� de indica�ia d=.............. , sau de indicarea stratului. Cotele dimensiunilor prezentate la scar� se subliniaz�, cu excep�ia elementelor de construc�ie � gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica �i trebuie veri� cate la fa�a locului, vor � precedate de semnul (~) (vezi Fig.5). Pe desenele de ansamblu, dac� speci� cul desenului nu are alte reglement�ri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic� în metri, cu dou� zecimale (chiar dac� acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic� în centimetri. Dac� trebuie indica�i milimetrii, ace�tia se înscriu sub form� de exponen�i (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic� dup� speci� cul desenului (Fig.6). Pe desenele de ansamblu, cotele vor � cele ale dimensiunilor de coordonare, iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz�. Exemplu: grosimea pere�ilor de c�r�mida din desenele de ansamblu se vor cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor � 63, 115, 24, 365 cm sau 63, 115, 24, 365 mm. Inainte de cotele diametrelor se trece semnul conven�ional �. Aceast� notare nu este obligatorie pe reprezent�rile cu contururi circulare. In cazul cercurilor concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).

Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul conven�ional, litera R dac� nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc se vor indica printr-un cercule� sau printr-o cruciuli��, în caz c� nu sunt determinate de intersec�ia a dou� axe. Dac� centrul nu poate � reprezentat în cadrul desenului, dar indicarea lui este totu�i necesar�, linia de cot� a razei se va trasa în direc�ia centrului �i se va proceda ca în Fig.8.

Dac� în reprezentare, linia de cot� a razelor, diametrelor sau unghiurilor este mai mic� de 6 mm, s�ge�ile se indic� dinspre exterior, sau se utilizeaz� o linie de referin�� (vezi Fig. 9). Cotele se scriu imediat deasupra liniei de cot�, f�r� s�

Fig. 7

Fig. 9

Fig. 8


Desen tehnic - 147

� e lipite de aceasta �i pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomand� în�ltimea nominal� de 2, 5 sau 3, 5 mm. La reprezent�rile f�cute la aceea�i scar�, pe aceea�i plan��, scrierea cotelor se face cu acelea�i dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa�� de înclinarea liniei de cot� se face astfel încât s� poat� � citit� din fa�� i din dreapta, desenul având pozi�ia normal� (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea liniilor de cot� cu înclinarea cuprins� în zona de 30° ha�urat� (Fig.10). Valoarea unghiurilor se va scrie dup� aceea�i regul� pe linia de cot� circular�, înclinarea liniei de cot� � ind asemuit� cu cu direc�ia coardei unghiului respective (vezi Fig.10). Dac� distan�a dintre extremit��ile liniei de cot� este prea mic� pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste �i sub linia de cot�, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indica�ie, sau imediat pe prelungirea liniei de cot�, respectiv în intervalul cotei vecine. Vezi Fig. 11 precum �i desenul planului din Fig. 7. Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie s� � e intersectate de linii din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Ha�urile unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (� g.11). Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot � indicate pân� la axa sa de simetrie într-o singur� parte; cotele generale se indic� obligatoriu complete. Dac� elementul simetric este reprezentat numai pân� la axa sa de simetrie, cotele se vor indica �i raporta pân� la aceast� ax� (Fig.12). In cazul elementelor circulare, linia de cot� întrerupt� dep��e�te cu 5-10 mm axa de simetrie �i se coteaz� cu valoarea diametrului precedat de semnul conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie cu semnul: Pantele se vor indica printr-o s�geat� paralel� cu panta �i având sensul de urcare pentru sc�ri, rampe de circula�ie etc. �i de coborâre pentru pantele de scurgere (acoperi�, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie sub form� de raport sau de procent f�cut între proiec�ia pe vertical� �i cea pe orizontal� a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra s�ge�ii (Fig. 13). Exemplu de calcul al pantei:

In planuri, s�ge�ile care indic� direc�ia pantelor la rampe �i sc�ri, vor avea lungimile elementului respectiv. Distan�a între dou� linii succesive, ca �i distan�a între linia de cota �i elementul cotat, va � de minimum 7 mm. In caz c� nu se poate respecta

Fig. 10

Fig. 11

1,50-0,90x l00=15%

4,00


148 - Desen tehnic

aceast� distan��, se admite întreruperea liniei de cot� care, dup� necesit��i, poate � trasat� la o distan�� mai mare fa�� de elementul cotat. Cotele a�ezate pe linii de cot� paralele, intersectate de o ax� de simetrie se scriu alternativ, de o parte �i de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul cotelor (Fig.12). Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru cotele par�iale -în imediata apropiere a conturului elementelor- �i terminând cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil:

- intersectarea liniilor de cot� între ele sau cu liniile ajut�toare ale altora;- p�trunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezent�rii

obiectului;- trecerea liniilor de cot� prin goluri;- intersectarea liniilor de indica�ie sau de referin��;- trasarea liniilor de indica�ie sau de referin�� paralele cu liniile de

contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot� �i cu ha�urile din zonele învecinate sau traversate;

- repetarea cotelor pe un acela�i element, sau pe mai multe reprezent�ri ale acestuia din acela�i desen.

Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic� �i simbolurilor literale utilizate în desenele necotate cifric.

A.2.3.lndica�ii de detaliu;

Axele de trasare ale construc�iei se marcheaz� cu cifre arabe �i litere majuscule înscrise în p�trate cu latura de 6 ...9 mm, dup� scara desenului. Se recomand� s� se marcheze cu cifre axele transversale sau radiale ale construc�iei �i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14). Cotele de nivel se indic� în metri, cu dou� zecimale (chiar dac� acestea sunt zero). Cotele de reper se indic� prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii � nite de la parterul corpului principal al cl�dirii numit� cota zero, notat� cu semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construc�ii, se poate lua ca reper �i alt nivel caracteristic.

Fig. 12

Fig. 13


Desen tehnic - 149

Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizeaz�, atât în sec�iuni �i fa�ade cât �i în planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu în�l�imea egal� cu a cifrelor de cot� ). Simbolurile se utilizeaz� astfel:

� pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumatate înnegrit;� pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul

neînnegrit, men�ionându-se care este acel nivel; În planuri, simbolul se completeaz� cu un dreptunghi, în care se înscrie cota. Simbolurile pot � reprezentate �i numai prin jum�tate triunghi echilateral folosind pe acela�i plan o nota�ie unitar� (Fig. 16).

Pentru claritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distan�a dup� necesitate, bra�ul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referin��, cu indicarea simbolului triunghiular. In func�ie de claritatea desenului, bra�ul poate � orientat la stânga sau la dreapta, iar vârful s�ge�ii în jos sau în sus. Pozi�iile golurilor din pere�ii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii din plinuri �i goluri. Facultativ, se poate cota �i distan�ele de la axele lor la un reper determinat. Pozi�iile golurilor din pere�ii interiori se vor indica prin cota de la marginea golului la reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6).

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16


150 - Desen tehnic

Dimensiunile stâlpilor vor � cotate ca în Fig 17; pozi�ia lor se va indica, dup� necesit��ile impuse de construc�ie, � e prin distan�a dintre axele lor, � e prin distan�a dintre fe�ele lor.

La repetarea în �ir a unor elemente identice sau echidistante, a�ezate pe aceea�i linie, se poate inlocui �irul de cote par�iale cu o cot� total� între axele sau fe�ele elementelor marginale, scris� sub forma unui produs între num�rul distan�elor egale �i dimensiunea care se repet�. La cap�tul �irului se coteaz� unul sau dou� elemente, precum �i dimensiunea care se repet� ( Fig. 17 �i 19). Pentru pozi�ionarea unor elemente de construc�ii amplasate diferit între ele, se pot utiliza �i cote cumulate fa�� de un reper comun. In acest caz linia comun� de cot� va � terminat� cu un punct pe linia de referin�� i cu s�ge�i pe liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).

Sec�iunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn, co�uri, �an�uri pentu conducte etc.) pot � cotate �i prin înscrierea pe o linie de referin�� a cotelor celor dou� laturi înmul�ite între ele. Prima cot� va � latur� de baz� a elementului, dup� pozi�ia sa în construc�ie sau din pozi�ia normal� a desenului (Fig.21). In�l�imea de la care începe golul unui co� de fum sau canal de ventila�ie fa�� de nivelul pardoselii se inscrie sub cota sec�iunii lui �i precedat� de nota�ia h=......... Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indic� nivelul pe care îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc. Dac� este necesar a se diferen�ia în plan destina�ia anumitor canale, se pot utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în pl�ci se vor reprezenta ca în Fig. 23. La sc�ri, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, �i anume l��imea deasupra, iar în�l�imea dedesubt. Treptele vor � numerotate de la palier la palier, sau în continuare. L��imea pardoselelor va � cotat� pân� la linia contratreptei (linia întrerupt�). In cazul sc�rilor f�r� contratrepte, cotele se vor da pana la vârful treptei.

Fig. 17

Fig. 19

Fig. 20

Fig. 21

Fig. 18


Desen tehnic - 151

Nivelul planului de sec�ionare se va indica prin îngro�area liniei treptei respective. Pe palierele rampelor �i sc�rilor se vor indica obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24). In�l�imea de la care începe golul unei ferestre se noteaz� prin p = ..... �i reprezint� cota parapetului respectiv care este distan�a de la nivelul pardoselei pân� la cota de începere a golului de fereastr�. Trimiterile la detalii sau la note explicative se indic� în frac�ii înscrise în cercule�; la num�r�tor se trece num�rul sau indicativul detaliului, iar la numitor nr. plan�ei în care este desenat detaliul (fig. 25). Când sunt prev�zute dou� alternative de execu�ie, cotele pentru a doua alternativ� vor fi scrise între paranteze. În desenele destinate execu�iei se recomand� a se evita aceast� dubl� cotare, preferându-se întocmirea a dou� desene.

Scrierea cotelor �i delimitarea lor pe desenele executate în creion se va face de preferin�� în tu�.

A.3. Reprezent�ri conven�ionale A.3.1. Sec�iuni

În desenele de construc�ii sec�iunea este reprezentarea unui obiect dup� t�ierea imaginar� a acestuia cu un plan conven�ional �i îndep�rtarea p�r�ii dintre planul de t�iere �i ochiul observatorului.Ea se execut� paralel cu unul din planele de proiec�ie pe care este reprezentat obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa �i în alte pozi�ii, cu condi�ia ca planul de t�iere s� � e perpendicular pe unul din planele de proiec�ie. Sec�iunea orizontal� f�cut� printr-o construc�ie la un nivel caracteristic se nume�te plan (Fig. 6). Denumirea simpl� de sec�iune se utilizeaz�, în general, numai pentru sec�iunile verticale (Fig. 26 �i 27). In desenele de construc�ii se utilizeaz� dou� feluri de reprezent�ri:

- sec�iuni propriu-zise, în care desenul reprezint� numai ceea ce g�se�te în planul de t�iere (Fig. 28-a);

- sec�iuni cu vedere, în care desenul reprezint� �i vederea elementelor ce se g�sesc în spatele planului de t�iere �i a c�ror reprezentare este necesar� pentru o mai bun� în�elegere a desenului (Fig. 28-b).

Fig. 22

Fig. 23

Fig. 24

Fig. 25


152 - Desen tehnic

Pe sec�iunile cu vedere se pot reprezenta �i elemente care se a� a în fa�a planului desenându-le cu linie punct sub�ire. Elementele sec�ionate se coteaz� cu linii mai groase, pentru a se deosebi u�or de cele v�zute, pentru mai mult� claritate �i în anumite cazuri, se pot �i înnegri sau ha�ura câmpurile sec�ionate (Fig. 28 �i 29). In planuri, elementele de construc�ii care nu merg pân� la tavan vor � indicate �i cotate prin trimitere la nota explicativ�. în cazul pere�ilor desp�r�itori, în�l�imea lor se poate indica �i prin nota�ia h=…… scris� în lungul peretelui. Elementele pentru care se întocmesc alte desene sau detalii pot s� nu mai � e indicate în sec�iuni, sau pot � indicate simpli� cat (de exemplu foi de u�i; buiandrugi, prefabricate de plan�ee, �arpante, straturi de pardoseli, de terase etc.) Urma planului de t�iere de pe planul de proiec�ie pe care este perpendicular se nume�te traseu de sec�ionare. Traseul de sec�ionare are rolul de a scoate în eviden�� cât mai multe elemente ale unui desen �i se stabile�te în func�ie de necesit��ile de indicare, prin sec�iuni, a por�iunilor caracteristice din construc�ii �i se marcheaz� cu cifre sau litere. Traseul de sec�ionare se reprezint� printr-o linie-punct sub�ire (P3), având la capetele traseului �i în locurile de frângere ale acestuia, segmente de dreapt� trasate cu linie continu� groas� (C1). Segmentele de linie continu� groas�, nu trebuie s� intersecteze linii de contur. Direc�ia de privire se indic� prin s�ge�i sub�iri, perpendiculare pe traseul de sec�ionare, care se sprijin� pe segmentele groase. In func�ie de traseul de sec�ionare, avem ( Fig. 30):

1. sec�iuni rectilinii, f�cute dup� un traseu drept de sec�ionare;2. sec�iuni decalate f�cute dup� un traseu de sec�ionare compus dintr-o

serie de segmente paralele, decalate între ele, urma planului de decalare � ind perpendicular� pe aceste segmente �i reprezentat� cu o linie continu� sub�ire (C3) ( Fig.6 �i 31);

3. sec�uni desf��urate, f�cute dup� un traseu de sec�ionare în linie frânt�, sec�iunile par�iale � ind desenate în ordine succesiv�, desf��urat. In acest caz, direc�ia de privire se indic� la mijlocul segmentelor (Fig.6 �i 31). Dac� este necesar a se schimba traseul de sec�ionare la unele nivele, acesta se va indica pe planul � ec�rui nivel în parte.

Obiectele simetrice se pot reprezenta sec�ionate �i numai pân� la axa de simetrie (Fig. 29).

Fig. 26


Desen tehnic - 153

A.3.2.Reprezentarea conven�ional� a materialelor;

Reprezent�rile conven�ionale ale materialelor în sec�iuni sunt cele din tabelul 2. Reprezent�rile conven�ionale de materiale se folosesc numai când în alc�tuiri complexe, este necesar a se scoate în eviden�� materialele. Dac�, din cauza sc�rii desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului sau din alte cauze, nu se pot � gura reprezent�rile din tabel 2, se admite ha�urarea uniform�, înnegrirea continu�, l�sarea f�r� nici o reprezentare a câmpului, sau alte reprezent�ri, ad�ugându-se în caz de necesitate o not� sau legend� explicativ�. In general ha�urile oblice se trag la 45° fa�� de cadrul desenului. Dac� liniile de contur ale elementului reprezentat au fa�� de plan��, o înclinare

Fig. 27

Fig. 28 Fig. 29

Fig. 30


154 - Desen tehnic

de 45°, sau apropiat�, ha�urile oblice se pot trage la 45°, fa�� de direc�ia principal� din conturul elementului. In astfel de cazuri, precum �i atunci când este necesar� o diferen�iere a suprafe�elor în contact, se pot folosi �i ha�uri la 60°, respectiv 30° fa�� de cadrul desenului, corespunz�tor folosirii normelor echerelor curente. Pe câmpuri învecinate, ha�urile cu aceea�i înclinare se decaleaz� sau se inverseaz�.

Tabel 2

Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea

P�mânt stânc�

Beton armat monolit la scara >1: 50

Beton armat la scara <1: 50

Lichide Beton armat prefabricat la scara > 1:50

Umplutur� Metal: pro� le �i bare rotunde

Piatr� natural� Lemn în sec�iunelongitudinal�

Zid�rie în general Lemn în sec�iune •transversal�

Zid�rie de p�râmat Izola�ie termic�, fonic�, etc.

Tencuial� Izola�ie hidrofug�

Mozaic Azbociment, produse din ipsos

Rabi� Geam

Beton simplu

Indiferent de material, pentru dimensiuni mici ale câmpului, ha�urare

uniform�


Desen tehnic - 155

Ha�urarea precum �i reprezentarea conven�ional� se fac mai rar sau mai dese, în func�ie de scara mai mare sau mai mic� a desenului. Ha�urarea sec�iunilor se face cu linii echidistante. Desimea ha�urilor pentru reprezentarea aceluia�i material, trebuie s� � e identic� pe toate desenele la aceea�i scar� a unuia �i aceluia�i element. In sec�iunile la care p�r�ile componente în contact sunt din acela�i material, se modi� c� distan�a dintre ha�uri. Reprezentarea conven�ional� într-o sec�iune a umpluturilor, materialelor în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lâng� liniile de contur �i mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliaz�; dac� în reprezentare se folose�te o ha�urare, aceasta se traseaz� uniform pe întreaga suprafa�� a câmpului (Fig. 31).

In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate face numai pe o fâ�ie îngust�, la marginea câmpului. Dac� este necesar� reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face �i numai pe o por�iune redus� în zona de contur a câmpului respectiv.

A.4. Rupturi; Ruptura este o reprezentare conven�ional� care indic� ruperea �i îndep�rtarea presupus� a unei por�iuni din obiectul reprezentat în vederea unei reprezent�ri simpli� cate �i mai reduse ca întindere. Liniile de ruptur� sau întrerupere pentru diferite materiale sunt indicate în Fig. 31. Când ruptura delimiteaz� mai multe elemente din acela�i material, pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 �i 32).

Fig. 32 Fig. 33

Fig. 31


156 - Desen tehnic

In cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea întreruperii se poate face prin dou� linii-punct (P3) (Fig. 5 �i 33). Indicarea liniilor de ruptur� nu este necesar� la câmpurile ha�urate sau cu reprezent�ri conven�ionale de materiale din sec�iuni (Fig.31).

A.4.1.U�i �i ferestre;

In desenele executate la scara 1:100 �i mai mici, u�ile �i ferestrele se reprezint� în plan ca în Fig. 34. Cotarea este obligatorie numai în desenele de execu�ie, de asemenea

sensul deschiderii u�ilor. In desenele executate la scara 1:50 �i mai mari, reprezent�rile sunt indicate în tabelul 3.

Tabel 3

Denumire Reprezentarea conven�ional�

U�i simple, f�r� prag

U�i simple, cu prag

Fig. 34

Fig. 35


Desen tehnic - 157

U�i duble, cu deschidere în ambele

sensuri, f�r� prag

U�i duble, cu deschidere în ambele

sensuri, cu prag

U�i duble, cu deschidere în acela�i

sens, cu prag

U�i batante

U�i (glasvanduri) cu p�r�i laterale � xe

U�i glisante

U�i turnante

OBSERVA#II:Cotele înscrise pe linia axei, indic� dimensiunile modulate ale golurilor în pere�i astfel;

In cercul de pe linia axei, se înscrie indicativul u�ii din tabelul de tâmpl�rie;Sensul deschiderii u�ilor poate � reprezentat �i prin linie înclinat� (u�a întredeschis�), dac� spa�iul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.

l��imea goluluiîn�l�imea golului


158 - Desen tehnic

U�i (glasvanduri) în 3 �i 4 canate

U�a armonic�

Ferestre simple, f�r� �i cu urechi

Ferestre duble, f�r� �i cu urechi

U�i-ferestre, f�r� �i cu urechi

Ferestre �i u�i -ferestre cu ni�� de radiator la

parapet

Ferestre duble cu obloane exterioare

Ferestre cu obloanerulante cu ching� în

stânga sau îndreapta

Fereastr� ghi�eu

OBSERVAII: Cotele înscrise sub form� de frac�ie indic� dimensiunile modulate ale golului în pere�i, astfel:

l��imea goluluiîn�l�imea golului


Desen tehnic - 159

- în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei din tabelul de tâmpl�rie, cercurile se � xeaz� în exteriorul cl�dirii.

- în�l�imea parapetului, de la nivelul pardoselii � nite, se noteaz� cu P= si se trece:

a) la câteva ferestre, atunci când este acela�i; b) la toate ferestrele cu parapete de în�l�imi diferite.- ni�ele pentru radiatoare de înc�lzire din perete se indic� punctat ;- în caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se

poate indica punctat sensul de deschidere.

Golurile suprapuse se reprezint� �i se coteaz� separat dup� cum sunt cuprinse în planul de sec�iune sau situate desupra planului de sec�ionare (Fig. 36).

Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit, cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor în zid�rie în care nu se monteaz� tâmpl�rie, se p�streaz� acela�i sistem de cotare f�r� a se mai înscrie indicativul.

Fig. 36

Fig. 37


160 - Desen tehnic

B. Explicarea detaliilor din desenele de executie

B.1. Detaliul

Este o por�iune dintr-un desen de ansamblu care scoate în eviden�� dimensiunile �i formele elementelor desenate. Sc�rile utilizate în desenul de execu�ie sunt: 1. sc�ri gra� ce uzuale: - 1:200; - 1:100; - 1:50. 2. sc�ri pentru detalii: - 1:10; - 1:20. Elementele de zid�rie se coteaz� prin pozi�ionarea în raport cu axele de trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considerând c� axa zidurilor exterioare este întodeauna la 125 cm fa�� de interior iar cea a zidurilor interioare de rezisten�� se a� � în axa geometric�. Pozi�ia se mai coteaz� �i prin dimensiunea �i distan�a dintre pere�i, prin cote interioare. Linia de cot� este trasat� în a�a fel încât s� intersecteze elementele caracteristice, la distan�a de minimum 1 cm fa�� de perete. Golul din zid�rie se coteaz� la dimensiunea lui nominala (Fig. 39) f�r� urechi, tencuial� sau tâmpl�rie, printr-o frac�ie care la num�r�tor are scris� l��imea, iar la num�r�tor, în�l�imea golului de la fa�a pardoselii, la u�i, sau de la parapet, la ferestre. In Fig 39 b. se prezint� un gol de fereastr� în care:

- p=90; arat� în�l�imea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are în�l�imea de 90 cm) ;

- 180 cm este l��imea golului de fereastr�;- 150 cm este în�l�imea golului în care se va introduce tocul de fereastr�.

In Fig. 40 se prezint� un gol de u�� în care:- 90 cm este l��imea golului de u�� în care va intra tocul; - 2, 10 m reprezint� în�l�imea golului egal� cu în�l�imea tocului de u��.

Tot în aceast� � gur� este prezentat� cu linie întrerupt� o fereastr� la etajul inferior în care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, l��imea ferestrei este egal� cu 80 cm iar în�l�imea ei este de 1, 80 m..

Fig. 38


Desen tehnic - 161

Arcul de cerc � gurat în detaliu arat� sensul de deschidere a u�ii. In cercule�ul care înso�e�te detaliul, se a� � o linie de frac�ie unde la num�r�tor se trece num�rul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se trece nr. plan�ei (15) în care este desenat detaliul.

Golurile exterioare la u�i �i ferestre se coteaz� în exterior, pozi�ia � ind indicat� prin cotarea succesiunii de plinuri �i goluri. La golurile inferioare, pozi�ia se indic� fa�� de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40) se reprezint� �i se coteaz� separat; cele care nu sunt cuprinse în planul de sec�ionare sunt reprezentate prin linii întrerupte �i prin cota respectiv� a parapetului. La partea superioar� a golului se prev�d buiandrugi, în general prefabrica�i. Alegerea schemei de montare a acestora este prezentat� în (Fig. 41) � ind în func�ie de grosimea zidului �i de l��imea golului.

Fig. 39

Fig. 40


162 - Desen tehnic

La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin� spre exterior cu solbanc, prev�zut cu l�crimar, care permite îndep�rtarea rapid� a apei

Fig. 41 Buiandrugi prefabrica�i pentu zid�rie1,2,3,4 �i 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante

Fig. 42 Detaliu fereastr�a) cu glaf de lemnb) cu glaf din marmur� sau pl�ci mozaicate

Fig. 43 Sec�iune prin pragul unei u�i la balcon

a)

b)


Desen tehnic - 163

provenite din ploi sau din topirea z�pezii, de pe pro� lul golului. La interior se prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din pl�ci mozaicate (Fig. 42, b). La u�ile exterioare (Fig. 43) între nivelul pardoselii din interior �i cel din exterior se realizeaz� o denivelare de 2 cm care împiedic� p�trunderea apei la interior. Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz� traforuri realizate din zid�rie de c�r�mid� sau elemente prefabricate. Pentru realizarea traforurilor din c�r�mid� aparent�, � gurat� în eleva�ie cu linie plin�, sau din c�r�mid� tencuit�, � gurat� în eleva�ie cu linie întrerupt� (Fig. 44), se folosesc sc�rile de detaliu 1:20 sau 1:10, în vedere � ind desenat sistemul de �esere a c�r�mizilor, prin pozi�ia �i dimensiunile lor fa�� de gol. Vederea se completeaz� cu o sec�iune orizontal� �i una vertical�, în care se indic� �i pozi�ia de montare a tâmpl�riei ferestrelor respective. Se coteaz�

Fig. 44 Trafor de c�r�mid� aparent� sau tencuit�1-gol; 2-plin de c�r�mid�; 3-buiandrug; 4-zid�rie de c�r�mid� cu goluri verticale; 5-pant� din

tencuial� la glaf; 6-pant� de tencuial� pe elemente de c�r�mid�

Fig. 45 Cotarea co�urilor de fum din c�r�mid�


164 - Desen tehnic

golurile ferestrelor, golurile traforului �i dimensiunea c�r�mizilor care le încadreaz�, grosimea rosturilor dintre c�r�mizi, precum �i grosimea zidurilor. Co�urile de fum �i de ventila�ie se reprezint� în planuri printr-o sec�iune a canalelor, realizate prin �eserea zid�riei din c�r�mid� sau din elemente prefabricate. Co�urile de c�r�mid� se coteaz� cu dimensiuni multiplu de 12, 50 (Fig. 45), �inând seama de amplasarea canalelor în afara centurilor zidurilor de rezisten�� i de toate detaliile de alc�tuire a racord�rii cu învelitoarea (Fig. 46). Co�urile din elemente prefabricate se reprezint� ca în Fig. 47. Suprafe�ele vizibile ale co�urilor c�ptu�ite cu c�r�mid� se deseneaz� ca în Fig. 48. Copertina de la partea de sus a cosurilor este redata ca in � g. 48. In�l�imea co�urilor se coteaz� în func�ie de pozi�ia lor fa�� de coam� (Fig 50) iar la terase, fa�� de nivelul ultimului strat (1, 50 m). Ventila�iile se reprezint� �i se coteaz� la fel ca �i co�urile de fum, deoarece au sec�iuni similare. Reprezentarea co�urilor realizate pentru regiuni seismice indic� �i consolidarea lor în por�iunea de peste ultimul nivel: armarea la

Fig. 46 Reprezentarea str�pungerii co�ului din c�r�mid� prin învelitoare

Fig. 47 Modalit��i de grupare a co�urilor prefabricatea - cu dou� fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri

Fig. 48 Copertina prefabricat� la co�urile de fum

a) b)c)


Desen tehnic - 165

exterior, zidirea cu mortar de ciment �i aplicarea unei tencuieli de mortar M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm.

C. Reprezentarea elementelor de construc�ii din lemn Piesele din lemn se reprezint� în desen prin semne conven�ionale. Dimensiunile cotate se refer� la lungime, l��ime, adâncime sau grosime cât �i la determinarea pozi�iei în ansamblu respectiv. Dac� piesele nu se execut� din lemn de r��inoase, specia se men�ioneaz� pe desen.

Fig. 49 C�ptu�irea co�urilor de fum �i de ventila�ie

Fig. 50 În�l�imea co�ului fa�� de coam�


166 - Desen tehnic

C.1. Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute Aceste materiale se folosesc sub form� de lemn rotund (bile, manele sau pr�jini) �i se repreziont� printr-o sec�ine transversal� �i o eleva�ie. In Fig. 51 este reprezentat� cotarea lemnului rotund unde:

- simbolul sec�iunii circulare;- � reprezint� diametrul mediu al piesei dat în cm;- L lungimea elementului cotat in m cu dou� zecimale

Lungimea L se scrie deasupra liniei de referinta dar cand nu este posibil, ea se poate trece si sub aceasta linie. C.2. Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase ecarisate (prelucrate); In Fig. 52; a, b, c, d sunt prezentate câteva produse din lemn semiecarisat la care elementele cot�rii se exprim� astfel:

- ruptura se reprezint� cu linie frânt�;

- ½ arat� c� piesa are o sec�iune semirotund�;

- � diametrul mediu al sec�iunii circulare;

- 1 lungimea piesei prelucrate (1=4,35 arat� c� lungimea este de 4,35 m);

- Semne conventionale care arat� sec�iunea transversal� a piesei;

Fig. 51 Cotarea lemnului rotunda) reprezentarea la scar� 1:50b) reprezentarea la scar� � 1:50

Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat:a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50c) lemn rotund cioplit, cu dou� fe�e planed) lemn rotund cioplit, cu dou� patru plane

a)

b)

a)

b)

c)

d)


Desen tehnic - 167

- h distanta între fetele paralele ale piesei în cm; (Fig. 54; e, f, g, h.) 28x24 arat� grosimea (28 =28 mm) X în�l�imea (24 cm); C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn;

In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde:

- PAL reprezint� pl�ci din a�chii aglomerate de lemn;- PFL pl�ci din � bre din lemn.

Fig. 53 Cotarea lemnului prelucrat:e) scândur� a�ezat� pe latf) scândur� a�ezat� pe muchieg) rigl�h) grind�

Fig. 54 Reprezentarea conven�ional� pentru produse derivate din lemn: a) placaj; b) panel sec�ionat transversal; c) panel sec�ionat longitudinal; d) PAL; e) PFL

e)

a)

b)

e)

c)

d)

f)

g)

h)


168 - Desen tehnic

D. Reprezentarea elementelor asamblate

Elementele de asamblare sunt: cuiele, �uruburile, buloanele, scoabele, eclisele, rondelele, etc. iar se reprezint� cu linie continu� în planul de sec�ionare �i cu linie întrerupt� când sunt în afara planului (Fig.55).

Cui 3x50 simbolizeaz� un cui cu diametrul de 3 mm �i lungimea de 50 mm. In Fig.56 se arat� modul de p�trundere a cuielor în pachetul de imbinat unde:

- c este grosimea piesei �i ea nu trebuie s� � e mai mic� de 4xd pentru a se împiedica cr�parea pieselor;

- d este diametrul cuiului folosit la îmbinare,

In Fig. 57 se arat� modul de dispunere a cuielor într-o îmbinare de prelungire, unde distan�a de la margina elementelor de îmbinat pân� la primul rând de cuie sau între rândurile de cuie este egal� cu 4xd, undc d este diametrul cuiului.

Fig. 55 Asambl�ri prin cuie:a) reprezentare obi�nuit�;b) reprezentare simpli� cat�;1) cui în planul de sec�ionare;2) cui în afara planului de sec�ionare

Fig. 56 Posibilit��i de p�trundere a cuielor în parchetul îmbinat

Fig. 57 Dispunerea cuielor într-o îmbinare de prelungire:a) în rânduri drepte;a) în zig-zag;

a) b)


Desen tehnic - 169

In Fig. 59 este prezentat� o asam-blare cu buloane unde bulonul este repre-zentarea simpli� cat printr-o ax�, piuli�a sub form� de X iar rondela printr-o linie perpendiculara pe axa bulonului. In Fig. 59, se poate observa o asamblare cu �urub unde simbolul M 6x20 are urm�toarea semni� ca�ie:

- M tipul � letului (metric); - 6 diametrul � letului în mm;- 20 lungimea �urubului în mm.

In Fig. 60, sunt prezentate scoabele care se reprezint� printr-o linie îngro�at� unde � 12 reprezint� diametrul de 12 mm al scoabei iar ls (deschiderea) = 200 mm.

Fig. 58 Reprezentarea bulonului:a) obi�nuit; b) spintecat;

Fig. 59 Reprezentarea asambl�rilor cu �uruburi:a) �uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asambl�rii cu �uruburi pentru lemn (vedere) pentru

forma capului; c) reprezentarea asambl�rii cu �uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d) reprezentarea asambl�rii cu �uruburi cu � let metalic �i piuli��, în vedere; e) reprezentarea

asambl�rii cu �uruburi cu � let metalic �i piuli��, în sec�iune;

Fig. 60 În�direa în l��imea doi dulapi cu scoabe:

a) vedere lateral�; b) plan;

a)

a)

b)

c)

d)

e)

b)


170 - Desen tehnic

E. Reprezentarea îmbin�rii pieselor din lemn; Elementele din lemn se îmbin� între ele prin diferite t�ieturi care, prin al�turare, suprapunere sau întrep�trundere �i solidarizare cu anumite elemente ajut�toare, piesele s� capete o form�, o pozi�ie �i o rezisten�� speci� c� pentru a rezista la eforturi. Dup� forma �i felul pe care îl au, t�ieturile:

- chertare (Fig. 61);- cep �i scobitur� (Fig. 62);- cu fal� (Fig.63);- cu lamb� �i uluc (Fig.64).

E.1. Imbinarea de prelungire; Prin aceast� îmbinare se asigur� continuitatea în lungime a piesei din lemn a�ezate cap la cap �i asamblat� printr-un mijloc de îmbinare (Fig. 65).

Fig. 61 Chertare: a) de cap�t; a) de mijloc;c) simpl�; d) în prag;

Fig. 65 Îmbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) sec�iune; a) cu eclise de lemn; b) cu eclise de lemn la stâlp; c) prin chertare �i buloane;d) prin chertare �i zban�uri;

Fig. 63 Falt

Fig. 62 Cep �i scobitur�

Fig. 64 Lamb �i uluc: 1) lamb�; 2) uluc


Desen tehnic - 171

E.2.Imbinarea de solidarizare; Prin aceast� îmbinare se realizeaz� sec�iuni compuse necesare pentru preluarea unor solicit�ri (Fig. 66).

E.3. Imbinarea la noduri sau la intersec�ii de piese; In Fig. 67 este prezentat� o astfel de îmbinare prin chertare:

F. Reprezentarea elementelor de construc�ii din lemn:

Sc�rile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele � ind date în cm pentru dimensiuni sub un m �i în m, cu dou� zecimale, pentru dimensiuni mai mari de 1 m. F.1. Reprezentarea pere�ilor din lemn:

Fig. 66 Îmbinare de solidarizare cu pene: 1) vedere; 2) sec�iunea A-A

Fig. 68 Plan�eu din lemn: a) plan; b) sec�iunea A-A; c) sec�iunea B-B;d) detaliu D; e) detaliu C;

Fig. 67 Îmbinare prin chertare: 1) încruci�area în cep coad� de rândunic� pe

toat� lungimea; 2) încruci�area în cep coad� de rândunic� pe toat� lungimea


172 - Desen tehnic

Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, �i a modului de montare. Plan�eul de lemn (Fig. 68) se reprezint� în plan la scara 1:50 unde elementele cot�rii au urm�toarea semni� ca�ie:

- Grinzi 10x15 buc. 11 reprezint� un num�r de 11 buc��i grinzi cu l��imea de 10 cm �i în�l�imea de 15 cm;

- A-A, B-B sunt sec�iuni executate în anumite zone ale plan�eului;- Parchet 22x 4 exprim� grosimea pl�cii de parchet egal� cu 2, 20 cm iar

l��imea de 4 cm;- Du�umea oarb� 24x12 arat� o grosime a du�umelei de 2, 40 cm �i o

l��ime a acesteia de 12 cm;- Scândur� 24 x 16 arat� o grosime a sândurii de 2, 40 cm �i o l��ime a

acesteia de 16 cm;- �ipci 24 x 48 arat� o grosime a �ipcii de 2, 40 cm cu o l��ime de 4, 80 cm.

F.2. �arpantele din lemn: Sunt reprezentate prin proiec�ii (Fig. 69) �i se deseneaz� la sc�rile 1:50 sau 1:100 în care cuprind toate datele necesare. Cele mai importante proiec�ii sunt:

- sec�iunea longitudinal�;

Fig. 69 �arpanta: a) plan; b) sec�iune


Desen tehnic - 173

- sec�iunea transversal�;- detaliile execu�iei.

Proiec�ia orizontal� (planul �arpantei) este desenat� dup� planul cl�dirii, urm�rindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperi�ului se delimiteaz� pe linia strea�inii (numit� �i linia pic�turii). C�priorii se � gureaz� prin axele lor iar penele se reprezint� la scar� prin muchiile de contur. Popii, cle�tii, t�lpile, contra� �ele etc., se reprezint�, � e la scar�, � e prin linii întrerupte notându-se distan�ele între axele scaunelor sau fermelor �i toate cotele necesare pentru a stabili pozi�ia în plan a pieselor.

F.3. Sec�iunea transversal� a �arpantei; Se deseneaz� la scara la scara 1:50 sau 1:20 �i cuprinde în�l�imea �arpantei precum �i modul de a�ezare a elementelor. Fiecare pies� este de� nit� printr-o marc� înscris� într-un cerc la cap�tul unei linii de referin�a care se mai trec �i dimensiunile �i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b). Când acoperi�urile sunt simetrice, sec�iunea se deseneaz� numai pe jum�tate.

F.4. Detaliile �arpantei La sc�rile de 1:10 sau 1: 5 se reprezint� diferite elemente ale �arpantei �i � ecare nod cu îmbin�rile respective �i se noteaz� cu o liter� mare.

Fig. 70 �arpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4


174 - Desen tehnic

In plan�a de detalii se mai reprezint� �i alte elemente ale acoperi�ului, astfel: strea�in�, str�pungerile pentru co�uri etc.

F.5. Ferme din scânduri; Se � gureaz� pe desen pozi�ia tuturor elementelor componente (Fig. 71). Piesele care alc�tuiesc elementele fermei, sunt prev�zute cu linii de referin�� pe care sunt indicate dimensiunile respective.

G. Reprezentarea elementelor de construc�ii din beton armat

G.1. Notarea funda�iilor Elementele cot�rii unui stâlp se explic� astfel (Fig. 72):

- F este simbolul funda�iilor;- A1 este indicativul stâlpului pe care-l

sus�ine funda�ia �i se trece ca un indice al funda�iei (FAi) ;

- A �i 1 reprezint� axele de trsare care se intersecteaz� în dreptul stâlpului SA1 �i îi stabile�te pozi�ia în plan;

- SA1 este indicativul stâlpului;- F1 înlocuie�te indicativul FA1, în cazul

în care o serie de funda�ii sunt identice, având acelea�i forme geometrice �i acela�i mod de armare;

G.2. Notarea stâlpilor Se simbolizeaz� cu litera S (Fig. 72) urmat� de un indice format din indicativele axelor care se intersecteaz�, determinând pozi�ia stâlpului (SA1). Valorile 30 x 30 reprezint� dimensiunile în cm ale sec�iunii stâlpului (latura mare x latura mic�).

Fig. 71 Ferme din scânduri b�tute în cuie

Fig. 72 Reprezentarea funda�iei unui stâlp, notat� cu indicativul stâlpului


Desen tehnic - 175

O alt� simbolizare poate � S1...Sn.

G.3. Notarea grinzilor; Grinzile se noteaz� cu litera G urmat� de simbolul nivelului notat cu majuscule (pentru plan�eul peste subsol S �i peste parter P, sau cu cifre romane I, II etc., pentru plan�eele peste etaje) completat cu un indice numeric care rezult� din numerotarea grinzilor aceluia�i plan�eu. Nota�ia grinzilor este urmat� de cele dou� dimensiuni ale sec�iunii transversale desp�r�ite prin semnul de îmul�ire (b x h), unde b este l��imea grinzii iar h este în�l�imea grinzii (Fig. 73). Când desenul se execut� la scar� mic�, indicativul grinzii �i dimensiunile sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).

In eleva�ie grinzile se noteaz� pe o linie de referin�� (Fig. 74) unde la num�r�tor se trece indicativul grinzii (GP1) iar la numitor se trec dimensiunile b x h unde b este l��imea grinzii iar h în�l�imea ei. Dimensiunile pot � trecute �i în continuarea indicativului (GP1 -25 x 35). Pentru grinzile întoarse, notarea va � precedat� de aceast� speci� care: GRIND$ ÎNTOARS$ G13 - 25 x 45.

Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat la scar� mic�

Fig. 74 Notarea grinzilor �i stâlpilor în eleva�ie


176 - Desen tehnic

G.4. Notarea centurilor; Centurile se noteaz� cu litera C urmat� de un indice numeric pentru diferen�ierea lor în plan (Fig. 75). Dup� indicativ se trec dimensiunile centurii astfel b x h unde b este l��imea centurii iar h este în�l�imea ei (C2- 25 x 20;.In eleva�ie, centurile se noteaz� la fel ca �i grinzile.

G.5. Notarea buiandrugilor; Buiandrugii lega�i monolit cu placa sau centura se noteaz� cu literele B sau G urmate de un indice numeric ce speci� c� tipurile asemenea cuprinse în plan. Dup� indicele numeric se noteaz� �i dimensiunile sec�iunii transversale b x h. (GP1-20 x 50), (Fig. 75). In eleva�ie buiandrugii se noteaz� la fel ca grinzile.

G.6. Notarea diafragmelor (pere�i din beton); Se noteaz� cu o liter� majuscul� urmat� de un indice numeric care rezult� din numerotarea lor în plan. Literele utilizate reprezint� în general, pozi�ia peretelui în construc�ia respectiv� atfel: diafragmele se noteaz� cu D, pere�ii longitudinali cu L �i pere�ii transversali cu T. Nota�ia se scrie pe proiec�ia în plan a diafragmei sau deasupra liniei de contur, f�r� linie de referin��, cum ar � : D5, T8, L2. G.7. Notarea elementelor prefabricate în planurile de montare; Aceste elemente se noteaz� cu litere majuscule urmate de un indice numeric, pentru diferen�ierea tipurilor.

Exemplu de notare la construc�ii din panouri mari:- I, T sau L - pere�i interiori portan�i, transversali sau longitudinali;

Fig. 75 Notarea centurilor �i buiandrugilor


Desen tehnic - 177

- E, F- pere�i exteriori sau de fa�ad�;- D - pere�i desp�r�itori;- P - pl�ci de plan�ee.

Exemplu de notare la construc�ii industriale:- C, A - cheson de acoperi�;- P - pan� de acoperi�;- S - stâlpi;- F - ferm� etc.

H. Desenarea planurilor

In desenul proiectului, planul este determinant reprezentând primul element al rezolv�rii cl�dirii. Cu ajutorul planului se rezolv� simultan func�iunea circula�ia sistemul constructiv si plastica cl�dirii. Planurile unei construc�ii sunt sec�iuni orizontale ob�inute prin sec�ionarea cl�dirii cu un plan orizontal imaginar, la o în�l�ime de 1, 10....1, 20 m aleas� în a�a fel încât s� taie toate elementele caracteristice ale cl�dirii. Planul la scara 1:200 �i 1:100 (Fig. 77) constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive (ziduri, stâlpi) �i a tuturor compartiment�rilor interioare. In aceste desene se indic� golurile u�ilor �i ale ferestrelor, treptele sc�rilor etc. In planurile la scara 1:200 nu se indic� sensul de deschidere a u�ilor, aceast� indica�ie ap�rând numai în planurile la scara 1:100 sau la scar� mai mare. Cotele date sunt cele principale: în interior, pentru lungimi ale înc�perilor, pentru grosimi de ziduri,

Fig. 76 Armarea �i ancorarea co�urilor de fum


178 - Desen tehnic

iar în exterior, pentru interaxele structurii de rezisten�� i dimensiunile totale. Uneori se indic� �i mobilarea indicativ� a planurilor. Scara 1:50 se utilizeaz� la desenarea planului în proiectele de execu�ie (Fig.78 a �i b) permi�ând o reprezentare clar� �i o cotare am�nun�it� a elementelor de construc�ie, completate cu preciz�ri privind: zidurile, co�urile de fum �i canalele de ventila�ie, golurile în zid�rii în func�ie de dimensiunile �i tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, ni�e pentru instala�ii, ni�e pentru elementele de calorifer; pe plan, reprezint� sc�rile prin proiectarea ortogonal� a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la subsoluri, sobele de înc�lzire etc., folosind semnele conven�ionale speci� ce. Planul se completeaz� cu desenul pardoselilor la c�m�ri, b�i, closete, laboratoare, sp�l�torii etc., cu indicarea dot�rilor, cu mobilarea înc�perilor, cu amplasarea indica�iilor, echipamentelor �i cu precizarea tehnologiilor (în cazul halelor industriale �i al construc�iilor agrozootehnice), toate desenele la scara proiectului �i cu indicarea utiliz�rii cât mai economice a spa�iilor disponibile. De asemenea, pe plan, se indic� toate cotele necesare execu�iei: grosimi de ziduri, dimensiunile înc�perilor, gabarite, deschideri de goluri �i determinarea lor în plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie cotarea corect� a dimnensiunilor golurilor �i coresponden�a în tabelele de tâmpl�rie prin num�rul înscris într-un cerc ce corespunde cu simbolul înscris în acestea.

Fig. 77 Reprezentarea planului unei cl�diri la scara 1:100


Desen tehnic - 179

In planuri este important� trasarea arcului deschiderii foii de u��, pentru a determina în înc�peri spa�iul necesar bunei func�ion�ri la deschidere-închidere, f�r� a stânjeni circula�ia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele �i u�ile exterioare se amplaseaz� urm�rind axele de compozi�ie �i principiile stabilite pentru rezolvarea armonioas� a fa�adelor. La � ecare înc�pere se scrie destina�ia, suprafa�a ( la construc�iile industriale se cere uneori �i volumul), � nisajele folosite (pardoseli �i zugr�veli) ; Fiecare înc�pere se numeroteaz�, de exemplu P 05, P 06...etc, adic� P =parter iar 05 �i 06 etc., arat� num�rul camerelor u�urând opera�iile de recunoa�tere din documenta�ia economic�. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...) în sens longitudinal �i cu cifre (a, b, c.) în plan transversal, nivelele, parapetele ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de sec�ionare (stabilit dup� necesit��i), astfel ales încât s� treac� prin goluri de ferestre �i u�i. Dac� acest traseu trece la alte niveluri prin p�r�i mai pu�in importante, planul de sec�ionare se poate decala. Se fac trimiteri la detaliile de construc�ii, prin frac�ii înconjurate de un cerc, în care la num�r�tor se trece num�rul plan�ei al proiectului respectiv �i

Fig. 78a Plan parter


180 - Desen tehnic

la numitor num�rul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la dispozi�iile constructive, indica�ii pentru întocmirea pieselor economice, etc. Pentru proiecte de transformare sau adaptare, în legenda planului se men�ioneaz� felul ha�urilor utilizate �i m�surile de luat pentru succesiunea opera�iilor de ordin constructiv. Dac� unele elemente importante din înc�peri se a� � deasupra planului de sec�ionare, �i care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totu�i reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hot� de ventila�ie deasupra unei ma�ini de g�tit, plafoane decorative etc.). Planul parterului (Fig. 78 a) reprezint� partea din cl�dire amplasat� � e direct pe teren, � e în�l�at� cu una sau mai multe trepte, care prime�te cota de nivel zero la nivelul pardoselii � nite a parterului corpului principal, �i se reprezint� în dreptul u�ii de intrare, ar�tat� cu semnul urm�tor:

Planul parterului mai poate reprezenta în exterior treptele sc�rilor exterioare de la intr�ri, intrarea principal�, peronul de intrare �i intr�rile secundare, scara exterioar� pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit, trotuarul din jurul cl�dirii, jardiniere, eventual cur�i de lumin�, indicarea acceselor la subsol, linia soclului etc. în interior, planul con�ine piesele de intrare speci� ce parterului, holului de intrare, accesul la sc�ri �i lifturi, piese speci� ce la: cl�diri publice (portar, informa�ii etc.). Scara este reprezentat� considerând c� este sec-�ionat� de un plan secant la 1, 1... 1, 2 m de la nivelul pardoselii. În consecin�� apar numai primele trepte de la por-nire, linia de întrerupere dus� la 45° �i treptele care vin de la subsolul cl�dirii, sec�ionarea sc�rii considerându-se înainte de palierul intermediar. În planurile etajului, desenul sc�rii apare în întregime, cu podestele respective, având liniile de întrerupere la 45°, pentru marcarea nivelului planului secant al etajului; numai scara de la ultimul nivel, dac� nu are acces la pod, apare complet� (Fig. 78b). Ca detalii speciale ale planulului etajelor apar podestele de sosire

Fig. 78b


Desen tehnic - 181

�i plecare ale sc�rilor �i lifturilor, prezen�a balcoanelor, logiilor, terasele cu accesele exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor se reprezint� la fel ca planul parterului f�r� amenaj�rile terenului. In unele cazuri se prezint� �i planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) când poate � amenajat special pentru locuit (ca mansard� dac� este su� cient de înalt). Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, � ind sub nivelul parterului, în întregime sau numai par�ial pe spa�iul de sub parter. In general, acest plan cuprinde spa�iile amenajate pentru depozitare (pivni��) sau pentru accesoriile instala�iilor cl�dirii (central� termic�, garaje, postul de transformare, sp�l�torii, atelier de între�inere, boxe etc.) �i uneori spa�ii pentru locuit, cu respectarea anumitor condi�ii de igien� �i confort. Planul acoperi�ului se deseneaz� la sc�rile 1:100 sau 1:50, atât pentru acoperi�urile cu pante, cât �i pentru cele în teras�. La acoperi�urile cu pante se traseaz� întâi liniile perimetrale, respectiv pic�tura, (Fig.79), apoi se duc bisectoarele unghiurilor, care se întâlnesc dou� câte dou�, determinând coame de pant� sau dolii. Linia care une�te punctele de intersec�ii ale coamelor pe pant� formeaz� coama de creast�. Pentru intersec�ii de volume diferite, reprezentarea acoperi�ului se bazeaz� pe acela�i principiu al tras�rii liniilor de intersec�ie la 45°, rezolvarea � ind în func�ie de l��imea volumelor, în�l�imea lor, sau unghiul sub care se intersecteaz�. Planul acoperi�ului este proiec�ia în plan orizontal a pantelor, cu trasarea coamelor, a doliilor �i detaliilor, � xarea pozi�iilor co�urilor de fum, ventila�iilor, r�su� �torilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor, lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz� punctat zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz� linia exterioar� a corni�ei, sau a strea�inii acoperi�ului �i se coteaz� pe dou� direc�ii toate elementele, pentru determinarea cu precizie a pozi�iei lor �i pentru a u�ura realizarea lor de c�tre constructor. Panta se indic� cu s�ge�i pe care se precizeaz� valoarea în procente (de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperi�urilor se coteaz� prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la pic�tur�,

Fig. 79 Reprezentarea planuluiînvelitorii - varianta cu �arpant�


182 - Desen tehnic

corelate cu dimensiunile ultimului nivel �i cu cotele de detaliu pentru toate elementele constructive ale acoperi�ului. Se �ine seama c� acoperi�ul unei cl�diri poate avea pante de m�rimi diferite �i c� liniile de la pic�tur� pot s� nu � e la acela�i nivel. Dac� acoperi�ul are linia pic�turii la acela�i nivel �i pantele de aceea�i m�rime, propriet��ile geometrice esen�iale pentru a efectua trasarea lor sunt urm�toarele: liniile vârfului sunt la aceea�i distan�� de liniile de pic�tur� �i proiec�ia liniilor coamelor înclinate �i a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor formate de liniile pic�turii sau de prelungirile lor. Pentru acoperi�urile cu linia pic�turilor la mai multe niveluri, în primul rând se execut� trasarea punctat� a planului construc�iei �i apoi a perimetrului versan�ilor. Pe planul acoperi�ului de tip teras� (Fig.80) este � gurat plan�eul de beton armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) �i izola�iile hidrofuge �i termice.

Pentru a putea preciza pozi�ia sifoanelor de scurgere interioar� sau a jgheaburilor �i burlanelor pentru scurgerea exterioar�, zidurile se traseaz� cu linii punctate. Pe planul acoperi�ului de tip teras� se deseneaz� �i rosturile de dilata�ie �i de tasare. De asemenea, pe plan se mai prev�d rebordurile la dou� cl�diri al�turate cu niveluri diferite, punctele de str�pungere a hidroizola�iei pentru antenele de televiziune, ventila�ii, paratr�snete, chepenguri de acces etc.

Fig. 80 Reprezentarea planului învelitorii - varianta cu teras�


Desen tehnic - 183

Pantele de separa�ie ale suprafe�elor înclinate formeaz� panouri în form� de triunghi; pe ele se traseaz� o s�geat� pe care se indic� panta de scurgere a apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.). Planul terasei se deseneaz�, ca �i la acoperi�urile cu pante, la scara ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indic� toate elementele terasei, se coteaz� dimensiunile generale �i par�iale, determinându-se pozi�ia � ec�rui element din plan.

I. Desenarea sec�iunilor

Planurile nu pot preciza în mod explicit diferite în�l�imi ale construc�iilor proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc sec�iunile verticale imaginare prin volumul construc�iei, realizate printr-un plan secant perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determin�, la scar�, diferite în�l�imi caracteristice, interioare �i exterioare ale construc�iei. Sec�iunea longitudinal� este planul secant paralel cu fa�ada longitudinal�, iar sec�iunea transversal�, considerat� caracteristic� pentru cl�dire ( de obicei prin intrarea principal� a cl�dirii), este planul secant paralel cu fa�ada lateral�. Num�rul sec�iunilor verticale depinde de complexitatea construc�iei. De multe ori traseul de sec�ionare se poate desf��ura dup� o linie frânt�, trecând prin elementele caracteristice ale cl�dirii, pentru eviden�ierea cât mai multor detalii constructive, trasând prin goluri nu prin ziduri pline. Sec�iunea caracteristic� este considerat� cea trasversal�, întrucât cuprinde majoritatea elementelor constructive Traseul sec�iunii se marcheaz� în planuri prin segmente liniare mai groase (linie-punct), cu vârful s�ge�ilor indicative îndreptate spre planul de vedere. Intr-o cl�dire se pot � gura una sau alta din cele doua fe�e sec�ionate, aceasta depinzând numai de interesul reprezentat din punct de vedere constructiv, în general � ind preferat� vederea de la dreapta spre stânga. Sec�iunile determin� dimensiunile pe vertical� ale cl�dirii (Fig.81) �i eviden�iaz� principalele ei elemente constructive (ziduri, plan�ee, sc�ri, pode�te, funda�ii, acoperi� etc.); de asemenea, redau detaliile de � nisaj panta învelitorii etc. Dac� cl�direa are mai multe etaje deservite de o scar� principal�, sec�iunea vertical� trebuie s� treac� în mod obligatoriu prin scar�, pentru a scoate în eviden�� caracteristicile casei sc�rii. In sec�iune se arat� suprapunerile zid�riei de la funda�ie pân� la nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (c�r�mizi blocuri de zid�rie etc.), felul plan�eelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn etc.), acoperi�ul cu pante, terasele, dac� exist� pod, mansard� etc. In cazuri speciale, se eviden�iaz� rezolvarea decorativ� a traseelor cu indicarea detaliilor studiate la sc�ri convenabile; de asemenea se eviden�iaz�: în�l�imile de ziduri, parapetele, buiandrugii, balcoanele, ni�ele de calorifer, co�urile, ventila�iile, stâlpii, arcele, în�l�imile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu


184 - Desen tehnic

supralumin�, luminatoarele, acoperi�urile cu pante diferite, precum �i alte particularit��i ale construc�iei, concordanta detaliilor din sec�iuni cu cele la scar� m�rit� (detalii); se marcheaz� cur�ile de lumin�, subsolurile, accesele, trotuarele, sc�rile exterioare etc., accesoriile acoperi�ului (corni�e, strea�ini, lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), �arpante. Metoda desen�rii sec�iunilor este identic� cu cea a planurilor, �inându-se seama de axele principale �i secundare luate din plan �i urm�rindu-se traseul p�r�ilor sec�ionate. Dac� scara permite, pe sec�iuni, se � gureaz� �i pro� lul decora�iilor exterioare, ancadramentele ferestrelor �i u�ilor, frontoanelor, brâurilor, soclul etc. Desenul porne�te de la cota ± 0, 00 care reprezint� nivelul � nit al pardoselii parterului.

Fig. 81 Reprezentarea unei sec�iuni transversale

Fig. 82 Reprezentarea fa�adei principale


Desen tehnic - 185

J. Desenarea fa�adelor

Desenul fa�adelor reprezint� proiec�iile vederilor cl�dirii pe un plan vertical de proiec�ie. La toate cl�dirile se deseneaz� întâi fa�da principal�, cu indicarea intr�rii principale, apoi fa�ada posterioara �i fa�adele laterale; dac� fa�adele laterale sunt asem�n�toare, se prezint� numai una dintre ele. Fa�adele redau gra� c aspectul exterior al viitoarei construc�ii. Ele reprezint� imaginea plastic� �i real� a volumelor, cu indicarea precis� a pozi�iilor ferestrelor, a u�ilor de intrare (principale �i secundare), a decora�iilor exterioare, a � nisajelor arhitecturale. Fa�adele se deseneaz� dup� ce s-au desenat planurile tuturor nivelurilor �i sec�iunilor cl�dirii. Planurile, sec�iunile �i fa�adele trebuie corelate, determinând împreun� volumul construc�iei. Pentru desenarea fa�adei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru lungimi sau l��imi, iar pentru în�l�imi, cotele sau nivelurile de sec�iuni. Tot la scar� se rezolv� �i celelalte elemente ale fa�adei, care se iau din plan�ele de detalii, pentru indicarea strea�inii, corni�ei, pro� laturilor, a soclului, a sc�rilor exterioare etc. Pentru desenarea corect� a fa�adelor, se ridic� din plan axele principale �i secundare de compozi�ie �i traveile, se determin� pozi�ia golurilor �i, în prima faz� se traseaz� toate elementele componente cu linii u�oare de creion; apoi se � xeaz� dimensiunile soclului, brâurilor, pro� lelor etc. Desenarea elementelor func�ionale �i plastice ale fa�adelor începe de la linia de p�mânt pân� la coama acoperi�ului sau linia superioar� a parapetului terasei. In cazul cl�dirilor cu volume compuse �i cur�i interioare, se pot uni fa�adele cu sec�iunile respective, desenul primind denumirea de sec�iune-fa�ad�. La scara 1:200 sau 1:100, fa�adele se deseneaz� într-o form� schematic�, reprezentând în special volumele �i golurile. La scara 1:50 se indic� am�nun�it toate elementele din proiec�ia vertical� �i se reprezint� materialele de � nisaj ale fa�adei (tencuiele din praf de piatr�, cu desenele respective; c�r�mida aparent�; placajele ceramice, piatra brut� sau în apareiaj, prelucrat� cu bosaje, cu sculpturi; betonul aparent; bârnele din lemn etc. Acoperi�ul se deseneaz� în pante, în teras� sau cu formele speci� ce; indicativ se redau: materialele învelitorii (�igla, �i�a, �indrila etc.), forma strea�inilor �i a corni�elor, cu pro� lurile de leg�tur�, conform cu indica�iile date la construc�iile gra� ce. Pe desen se � gureaz� �i elementele accesorii, ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, co�uri, ventila�ii etc. De asemenea se redau toate elementele constructive ale fa�adei: balcoane, logii, porticuri, cerdacuri, copertine, decro�uri, pro� luri, sc�ri exterioare, trotuare, parapete, jardiniere, balustrade etc. Fa�adele se deseneaz� cu linii sub�iri, reprezentarea materialului s� � e cât mai sugestiv�. La aceast� scar� se prev�d cote pe vertical�, pentru delimitarea


186 - Desen tehnic

diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot � reprezentate în planuri. Aceste cote se scriu, pe cât posibil, pe o linie comun� de referin��, vertical�; de asemenea se dau note explicative pentru � nisaje �i se fac trimiteri pentru g�sirea detaliilor de fa�ad� în plan�ele respective. In proiectele de execu�ie se detaliaz� toate elementele constructive �i de � nisaj, care nu apar su� cient de clar în cadru desenului efectuat la scara 1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de fa�ad�, pe sec�iunea transversal� sau longitudinal�, în plan �i chiar pe fa�ade, sunt incercuite zonele care urmeaz� s� se detalieze �i se fac trimiteri la plan�ele care con�in detaliile respective. Detaliile se deseneaz� la scara 1:5, pentru elementele de beton sau zid�rie (Fig.90), �i chiar la scara 1:1, dac� se detaliaz� tâmpl�ria sau alte elemente care nu pot � su� cient de explicite la o scar� mai mic�. Pentru un proiect de execu�ie, num�rul detaliilor care se deseneaz� nu este limitat, depinzând de complexitatea construc�iei �i de rezolv�rile diferitelor elemente. Aceste detalii trebuie s� � e su� ciente ca num�r �i grad de detaliere, pentru a face posibil� execu�ia.

Fig. 83 Reprezentare detalii acoperi�: a) detaliu strea�in�, varianta cu �arpant�;b) detaliu corni�� cu jgheab, varianta la plan�eu-teras�.


Desen tehnic - 187

K. Planuri de cofraj

Aceste planuri se întocmesc la scara 1 : 50 iar în func�ie de claritate �i complexitate, la sc�rile: 1 : 20 sau 1 : 100. Planul de cofraj este desenul care reprezint� muchiile interioare ale cofrajului. Stâlpii de sub plan�eu se reprezint� sec�iona�i (Fig. 76 a). Planul de cofraj pentru scar� este alc�tuit, dup� pozi�ia sc�rii între niveluri, din unul sau dou� pode�te �i placa înclinat� care constituie rampa sc�rii (Fig.77a). Cotele în plan determin� dimensiunile podestului, grosimea zidului, dimensiunile golului sc�rii, distan�a dintre linia de începere �i terminare a pl�cii de pant�, precum �i l��imea acesteia. Pe podestul de la parter �i etaj �i pe podestele intermediare, se scriu cotele de nivel relative (cotele de nivel la fa�a � nit� a pl�cii). Pe plan�� se speci� c� marca betonului �i, deoarece acesta cuprinde �i planul de armare, se indic� �i tipul de o�el folosit.

Fig. 84 Copertin� din beton armat: a) plan cofraj


188 - Desen tehnic

Bibliogra� e:

1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu �i Al. Constantinescu;2. Desen de construc�ii �i instala�ii-autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu �i Radu M�rgineanu;3. Cartea zidarului;4. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu


Matematic� aplicat� - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAMATEMATIC� APLICAT�

Fierar Beton_3_A5_matematica aplicata.indd 1 2/17/2011 3:39:59 PM

2 - Matematic� aplicat�



CAPITOLUL I

1. OPERA�II CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA �I SC�DEREA

Întâlnim numere naturale atunci când num�r�m obiecte din jurul nostru, de asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de m�surare. Sc�zând pe 3 din 2, ca rezultat nu ob�inem un num�r natural. Pentru a putea sc�dea orice num�r natural din orice alt num�r, a trebuit s� extindem ideea de num�r, introducând �i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se efectueaz� adun�ri, sc�deri, înmul�iri �i împ�r�iri.Numerele întregi se folosesc �i în unele m�sur�ri, ca de exemplu în m�surarea temperaturilor (pe scara Celsius).Amintim nota�iile:N � ��0, 1, 2, 3, ... �, pentru mul�imea numerelor naturale;N* = �1, 2, 3, 4... �, pentru mul�imea numerelor naturale nenule (f�r� num�rul 0);Z = �0, � 1, � 2, � 3, � 4... �, sau �...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... �, pentru mul�imea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - �0�.Adunarea numerelor întregi este:Comutativ�, adic� a + b = b + a, oricare ar � numerele (întregi) a �i b;Asociativ�, adic� (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar � numerele (întregi) a, b, �i c.Din aceste propriet��i rezult� c� în calcule putem efectua adun�rile indiferent în ce ordine. De exemplu, putem calcula:

55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176

Num�rul 0 este element neutru pentru opera�ia de adunare. Orice num�r întreg are un opus, notat – a, care este �i el num�r întreg. Din aceste propriet��i rezult� c� sc�derea num�rului întreg b din num�rul întreg a poate � înlocuit� prin adunarea lui a cu opusul lui b:

a - b = a + (-b)

Reamintim c� putem des� in�a o parantez� în fa�a c�reia se a� � semnul -, schimbând semnele tuturor termenilor ce se a� � în parantez�.Folosind propriet��ile adun�rii, putem calcula:



-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2,

(+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4,(+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 =

(18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4,(8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 =

= (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2

EXERCI#II1) Scrie�i patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3, cifra unit��ilor 2 �i care s� � e cât mai mici posibile.2) A) Un num�r este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este num�rul� B) Alt num�r este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este num�rul�3) A) Un num�r este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest num�r� B) Alt num�r este cu 855 mai mic decât 15.258. A� a�i acest num�r.4) Efectua�i adun�rile: a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011; e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.5) Efectua�i sc�derile: a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971; e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.6) Aranja�i în ordine cresc�toare numerele:

-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +97) Efectua�i calculele:

a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);

j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);

n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).

8) Stabili�i dac� este adev�rat sau nu: a. (+10) + (-9) (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) (-1) + (+21);

c. (+18) + (+5) (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) (-2) + (+3);e) (+18) – (+15) (+18) – (+5).

9) În dou� vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s� turn�m uleiul în alte dou� vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie s� aib� celalalt vas�



10) Urm�toarele zece adun�ri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:

2. ÎNMUL�IREA �I ÎMP�R�IREA NUMERELOR ÎNTREGI

Reamintim c� înmul�irea numerelor întregi se efectueaz� �inând seam� de urm�toarea regul�:Valoarea absolut� a produsului a dou� numere este egal� cu produsul valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi factori au acela�i semn, �i este -, când cei doi factori au semne diferite.Regula semnelor este deci:

(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.

Înmul�irea numerelor întregi este:Comutativ�, adic� a x b = b x a, oricare ar � numerele (întregi) a �i b;Asociativ�, adic� (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar � numerele a, b �i c;Distributiv� fa�� de adunare, adic� a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar � numerele a, b �i c.Num�rul 1 este element neutru pentru opera�ia de înmul�ire.Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma a x b + a x c (adic� dou� înmul�iri �i o adunare), prefer�m s�-l efectu�m sub forma a x (b + c), sco�ând factor comun.Folosind propriet��ile înmul�irii, s� calcul�m:

(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200

(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70

Exerci�iu rezolvat. Calcula�i: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5Rezolvare. a) Ar trebui s� efectu�m cele dou� înmul�iri, apoi adunarea. Ob�inem rezultatul mai repede, dac� observ�m c� putem scoate factor comun pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.

7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+

6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011

9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485

4 7 70 42 451 6 041 817 4 041



b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Ob�inem:55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800c) Sco�ând factor comun pe 81, ob�inem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860Dac� a �i b sunt dou� numere întregi, astfel încât b � 0, câtul dintre a �i b, notat prin a : b, este acel num�r întreg c, în cazul în care el exist�, pentru care a = b x c.Se scrie c = a : b.De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5) = +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.Observ�m c� regula semnelor este, pentru împ�r�ire, aceea�i ca �i pentru înmul�ire.Problem� rezolvat�. Un metru p�trat de linoleum cost� 1 300 lei. Cât cost� linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4 m �i l��imea de 3 m�Rezolvare. A� �m întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri p�tr�i). Dac� 1 mp de linoleum cost� 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost� de 12 ori mai mult, adic� 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmul�irea, ob�inem costul linoleumului = 15 600 lei.EXERCI#II

1) a) Un num�r este de 23 ori mai mare decât 17. Care este num�rul� Alt num�r este de 28 ori mai mare decât 381. Care este num�rul� c) Ionic� merge spre �coal� cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic�. A� a�i viteza automobilului.

2) a) Un metru p�trat de covor cost� 2 300 lei. Cât cost� un covor dreptunghiular cu lungimea de 3 m �i l��imea de 2 mp? b) Un dreptunghi are înal�imea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât în�l�imea. Cât este aria sa?

3) Calcula�i, sco�ând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x 14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 + 106 x 21.

4) Calcula�i cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3; b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950.5) Efectua�i înmul�irile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)

(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x (-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x (-6) x (-8).



6) Calcula�i:7) a) 3 + (-5)2; b) 23 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2

– 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8); f) (20 + 22) x �24 – 23 x (22 – 2)�;

8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 – 42; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d) (3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7);

9) Scrie�i mul�imea divizorilor întregi ai numerelor:a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -1010) Determina�i elementele urm�toarelor mul�imi: A = �x �N � x divide pe -12� B = �x �Z � x divide pe 8� C = �x �N � -13 divizibil cu x� D = �x �Z � 6 divizibil cu x�

3. ADUNAREA �I SC�DEREA NUMERELOR RA�IONALE

Atunci când „lu�m p�r�i dintr-un întreg” sau când m�sur�m segmente, suprafe�e, volume, numere care nu sunt neap�rat întregi. De fapt, a fost nevoie s� � e aduse numerele ra�ionale, mul�imea acestor numere se noteaz�, de obicei cu litera Q.Orice num�r ra�ional poate � reprezentat printr-un punct pe axa numerelor. El poate � scris ca frac�ie , în care num�ratorul m este un num�r întreg, iar numitorul n un num�r natural, diferit de 0.Numerele ra�ionale negative pot � scrise în forma -

, unde m �i n sunt

numere naturale (iar n � 0). De exemplu, num�rul ra�ional poate � scris - sau - . Numerele ra�ionale pot � scrise în forma + , sau , unde m �i n sunt numerele naturale (iar n � 0). Avem

Numerele m �i n pot � alese prime între ele, în care caz frac�ia se nume�te ireductibil�.Numerele ra�ionale pot � scrise �i zecimal, dac� avem în vedere ca = m : n.Exemple: în loc de se mai scrie �i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se scrie �i -0,75. Dac� încerc�m s� scriem zecimal pe , ob�inem 0,6666...; se mai scrie �i 0, (6), trecând perioada între paranteze. La fel, = 5,34444... = 5,3(4).

53

mn

mn

mn

mn

= = =mn

2m2n

3m3n

4m4n

53

10-6

48190

106

53



În general, dac� scriem zecimal un num�r ra�ional, atunci în dreapta virgulei apare un num�r � nit de cifre � 0, urmate eventual de o perioad�.S� ne reamintim c� num�rul ra�ional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie în form� de frac�ie , iar 0,(12) se scrie în form� de frac�ie sau (dup� simpli� carea cu 3).Num�rul ra�ional 3,(52) se transform� în frac�ie în felul urm�tor:3,(52) = = Num�rul ra�ional 3,5(2) se transform� în frac�ie în felul urm�tor:3,5(2) = = Adunarea �i sc�derea numerelor ra�ionale scrise zecimal se fac dup� regulile obi�nuite, �inând îns� seama de virgul�. De exemplu: 11,4 + 11,4 - 3,25 3,25 14,65 8,15

EXERCI�II1) Sunt prime între ele numerele: a) 6 �i 15; b) 88 �i 123; c) 99 �i 123; d) 36 �i 35; e) 41 �i 141?Justi� ca�i r�spunsul.2) a) Simpli� ca�i cu 3 frac�iile: ; ; ;

b) Simpli� ca�i cu 9 frac�iile: ; ; ; Simpli� ca�i cu 6 frac�iile: ; ; ;

3) Simpli� ca�i frac�iile (ob�inând frac�ii ireductibile):a) ;b) ;c) ;d) ;e) ;f) ;g) ;h) ;i) ; j) ;

k) ; l) ; m) ; n) .

4) Compara�i între ele (aducându-le la acela�i numitor) frac�iile:

a) �i ; b) �i ; c) �i ; d) �i ; e) �i

5) Scrie�i în form� de frac�ie numerele ra�ionale:

a) 4 ; b) 13 ; c) 7 ; d) 5 ; e) 3 ; f) 2 ; g) 4 ; h) -1 ; i) -6 ; j) -4 .

79

1299

352-399

352-3590

34999

31790

63

96

159

2321

1827

2736

7263

4527

1812

1824

6090

4254

36

2050

4433

129

244

96144

10590

150510

81120

1664

166664

16666664

1666666664

166666666664

23

45

12

1114

13

16

17

79

13

59

14

715

258

7227

5960

1321

25

289

8829

5961



4. ÎNMUL�IREA �I ÎMP�R�IREA NUMERELOR NATURALE

Dac� numerele ra�ionale sunt scrise în form� de frac�ie, produsul lor se ob�ine înmul�ind num�r�torii între ei �i numitorii între ei:

Dac� numerele ra�ionale sunt scrise zecimal, produsul lor se ob�ine dup� regulile obi�nuite, �inând seam� de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488. Regula semnelor r�mâne valabil�. A�adar, (+) x (+) = (-) x (-) = +; (+) x (-) = (-) x (+) = -; Înmul�irea numerelor ra�ionale este comutativ�, asociativ� �i distributiv� fa�� de adunare. Orice num�r ra�ional a � 0 are un invers, notat . Înmul�ind num�rul a cu inversul s�u, ob�inem ca rezultat 1:

a x

= 1 De exemplu, inversul lui 2 este

= 0,5 iar inversul lui este . În

general, dac� a = , atunci = .Împ�r�irea num�rului ra�ional a cu num�rul ra�ional b (� 0) se de� ne�te ca � ind înmul�irea lui a cu inversul lui b:

a : b = a x Dac� numerele sunt scrise în form� de frac�ie, împ�r�irea se face înmul�ind deîmp�r�itul cu inversul împ�r�itorului sau, altfel spus, „înmul�ind cu frac�ia r�sturnat�”. Dac� numerele sunt scrise zecimal, împ�r�irea se face dup� regulile obi�nuite.

EXERCI�II1) Efectua�i înmul�irile:

• =mn

pq

mxpnxq

1a

1a

1b

1a

mn

23

34x ;a) 5

39

10x ;b) 43

52x ;c)

nm

12

23

32

xd) 12(- ( 2

3(- (; xf) 107

34(- (;xe) 2

3(- ( 56(+

(;



5. EXTRAGEREA R�D�CINII P�TRATE DIN NUMERE RA�IONALE POZITIVE. APROXIM�RI

În general, vom spune c� num�rul ra�ional p este p�trat perfect, dac� exist� un num�r ra�ional a astfel încât p = a2.Regula semnelor ne arat� c� p�tratele perfecte nu pot s� � e numere negative.Dac� p este un num�r ra�ional p�trat perfect, atunci putem scrie p = a2

cu a num�r pozitiv. Acest num�r pozitiv a (�i numai acesta) va � numit r�d�cin� p�trat� a lui p �i va � notat astfel: .A�adar, 8 este r�d�cina p�trat� a lui 64, dar -8 nu este r�d�cin� p�trat� a lui 64; = 8. Num�rul este r�d�cina p�trat� a lui , dar - nu este r�d�cina

p�trat� a lui .

Num�rul 1,4 este r�d�cina p�trat� a lui Deoarece 02 = 0, vom considera c� 0 este p�trat perfect �i ca = 0. Orice p�trat perfect este pozitiv sau 0. Îns� nu orice num�r ra�ional pozitiv este p�trat perfect. Metod� de extragere a r�d�cinii p�trate: Exemplu pentru num�rul 1024 �i num�rul 752,4049:

34

34

916



Ob�inem ca rezultat 27,43. A�adar 752,4049 este p�trat perfect �i

EXERCI�II1) Completa�i tabelele: a)

b)

c)

2) Care este r�d�cina p�trat� a num�rului?

3) Care din propozi�iile ce urmeaz� sunt adev�rate?

4) A� a�i r�d�cina p�trat� a urm�toarelor numere:a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,31365) A� a�i primele patru cifre ale frac�iei zecimale ce reprezint� pe:

LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNO�TIN�ELOR

Calcula�i:



CAPITOLUL 2

RAPORT, PROCENT

Fie a �i b numere ra�ionale pozitive, b � 0. Raportul lor este , iar k = este valoarea raportului . Observa�ii: - a �i b sunt termenii raportului; - dac� a �i b sunt m�rimi exprimate cu acee�i unitate de m�sur�, atunci raportul m�rimilor este raportul numerelor care exprim� cele dou� m�suri.

Exemplu: De câte ori este mai mic� l��imea unui dreptunghi fa�� de lungimea acestuia dac� L = 12 cm �i l = 6 cm. Avem , deci l��imea este de dou� ori mai mic� decât lungimea.

- dac� termenii raportului sunt dou� m�suri diferite, exemplu distan�� i timp atunci raportul lor este o marime nou�, viteza.

Exemplu:

Trenul accelerat 1651 a parcurs distan�a de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza trenului?

Raportul de forma (p Q, p "�0) se nume�te raport procentual.p� se cite�te „p la sut�” sau „p procente” �i înseamn� .

Exerci�ii:

1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m �i l��imea de 2 m. Completa�i:a. Raportul dintre lungimea �i l��imea dreptunghiului este .................;

acest raport arat� c� lungimea este de ................ ori mai mare decât l��imea sau c� la�imea dreptunghiului este de .............. ori mai mic� decât lungimea.

aba

b

p100 p

100



b. Raportul dintre l��imea �i lungimea dreptunghiului este..............; acest raport arat� c� l��imea este .............. din lungime.

2. Lungimea unui teren în form� de dreptunghi este de 20 km �i l��imea 8 hm.a. Care este raportul dintre lungimea L �i l��imea l a terenului? Ce

reprezint� acest raport?b. Care este raportul dintre l��imea l �i lungimea L a dreptunghiului? Ce

reprezint� acest raport?

3. �tiind c�

4. Pentru 4 kg de mere se pl�tesc 76 lei. Ce reprezint� raportul ?5. Num�rul a este de 5 ori mai mic decât num�rul b �i

din num�rul c.

Calcula�i:a. Raportul dintre a �i b;b. Raportul dintre a �i c;c. Raportul dintre 5 �i

;

d. Raportul dintre c �i b;e. De câte ori este mai mare c decât b;f. Cât la sut� din b este c.

17

17

764



CAPITOLUL 3

UNIT��I DE M�SUR�

A. Unit��i de m�sur� pentru lungimi, transform�ri:

Pentru a transforma o unitate de masur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmultire cu 102n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 102n, n � ind num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i;

Lungimile se masoar� cu diverse instrumente de m�surat lungimi: rigla gradat� (folosit� în proiect�ri �i de �colari), metrul obi�nuit (folosit în special la m�surarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lan�ul, �ublerul, micrometrul etc. Oricât de bun ar � un instrument folosit, el masoar� cu o anumit� eroare. De aceea orice m�surare presupune o aproximare.

B. Unit��i de masur� pentru suprafe�e, transform�ri:

Alte unit��i de masur� pentru suprafe�e sunt hectarul (ha) �i arul (ar):1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.

Pentru a transforma o unitate de m�sur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmul�ire cu 102n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 102n

(n este num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i).

1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm

1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m

1 km2 1 hm2 1 dam2 1 m2 1 dm2 1 cm2 1 mm2

10002

m21002

m2102

m21

m2 m2 m2 m2

km hm dam m dm cm mm

km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2



C. Unit��i de m�sur� pentru volum, transform�ri:

Multiplii metrului cub se utilizeaz� foarte rar în via�a practic�.

Pentru a transforma o unitate de m�sur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmul�ire cu 103n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 103n (n

este num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i).

Exerci�ii:

1. Transforma�i in kilometri: a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm; b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.

2. Un dreptunghi are l��imea de 23 cm. S� se calculeze lungimea sa �tiind c� dac� aceasta se m�re�te de dou� ori, iar l��imea se m�re�te cu 2 atunci aria dreptunghiului se m�re�te cu 1215 m2.

3. Pentru un pavaj se folosesc pl�ci de mozaic cu suprafa�a de 120 cm2, a�ezate în rânduri a câte 12 pl�ci � ecare. A� a�i aria suprafe�ei pavate.

4. Transforma�i în mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023 km3; 0,42 dam3.

5. Transforma�i în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3; 3250 dm3; 4500 cm3.

1 km3 1 hm3 1 dam3 1 m3 1 dm3 1 cm3 1 mm3

10003

m31003

m3103

m31

m3 m3 m3 m3

km3 hm3 dam3 m3 dm3 cm3 mm3



6. Calcula�i volumul unui cub cu latura de 8 cm.

7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4 cm, l = 2 cm �i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu lungimea de 96 cm, l��imea de 20 cm �i în�l�imea de 25 cm.

8. S-au transportat 3 m3 de p�mânt cu o rab� în care încap 60 000 cm3. Câte transporturi au fost efectuate?

9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm, 8 cm �i 9 cm?



CAPITOLUL 4

GEOMETRIE PLAN�

UNGHIURIDe� ni�ie: Se nume�te unghi � gura geometric� format� din dou� semidrepte care au aceea�i origine.

O = vârful unghiului �OA �i �OB = laturile unghiului

drept ascu�it m ( O) = 90o m ( A) 90o

obtuz ascu�it m ( B) > 90o m ( C) = 180o



Dou� unghiuri cu m�surile egale se numesc unghiuri congruente. Nota�ie: �congruent

m ( O) = m ( OI); AOB & AI OI BI

Unghiuri complementare sunt dou� unghiuri cu suma m�surilor lor egala cu 90o. Unghiuri suplementare sunt dou� unghiuri cu suma m�surilor egal� cu 180o. Dou� unghiuri care au acela�i complement, sau acela�i suplement, sunt congruente. De� ni�ie: Se nume�te bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt� cu originea în vârful unghiului, situat� în interiorul unghiului, astfel încât cele dou� unghiuri formate de ea cu laturile unghiului ini�ial s� � e congruente.

AOB & BOC AI OI CI & BI OI CI

�OC = bisectoare �OI CI = bisectoare

Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum� a m�surilor lor 360o,

m ( AOB) + m ( BOC) + m ( COD) + m ( DOE) + m ( EOA) = 360o .



Unghiuri opuse la vârf sunt dou� unghiuri care au acela�i vârf �i laturile unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente. AOB &� AI OI BI opuse la vârf. Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou� drepte congruente care prin intersec�ia lor formeaz� un unghi drept (��patru unghiuri drepte).a � b, (a, b) = 90o

Distan�a de la un punct la o dreapt� este perpendiculara dus� din acel punct pe dreapt�.

A ��aAB � a�AB� = d (A, a) este distan�a de la punctul A la dreapta a.

Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular� pe segment în mijlocul segmentului.



Unghiuri adiacente sunt dou� unghiuri proprii care au vârful comun, o latur� comun�, iar celelalte dou� laturi sunt situate de o parte �i de alta a dreptei care con�ine latura comun�.

TRIUNGHIUL

De� ni�ie: Triunghiul este � gura geometric� format� dintr-o reuniune a trei segmente determinate de trei puncte necoliniare. Elemente:

- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a �i, respectiv b �i 3 unghiuri: A, B, C

Clasi� care: 1) dup� laturi a. echilateral, are toate laturile congruente b. isoscel, are dou� laturi congruente c. scalar sau oarecare



2) dup� unghiuri a. ascu�itunghic, are toate unghiurile ascu�ite b. dreptunghic, are un unghi drept c. obtuzunghic, are un unghi obtuz

Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz� unghiul drept; ipotenuz�, latura opus� unghiului drept.

Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau AB+BC+CA.

Linii importante în triunghi

1) Mediana este segmentul care une�te vârful unui unghi al triunghiului cu mijlocul laturii opuse.Nota�ie:AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc

Medianele sunt concurente, iar punctul de intersec�ie se nume�te centrul de greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, �i are proprietatea c� se a� � la 2/3 fa�� de vârf �i 1/3 fa�� de baz�.



2) Bisectoarea interioar� este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi. Cele trei bisectoare se interesecteaz� într-un punct notat de obicei cu I, care este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice punct al bisectoarei este egal dep�rtat de laturile unghiului respectiv.

3) În�l�imea este perpendiculara dus� din vârful unui unghi pe latura opus�; e notat� de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunz�tor cu latura pe care este dus�).

�AAI�; �BBI�; �CCI� în�l�imi AAI�BC; BBI �AC; CCI�AB AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc

Punctul de intersec�ie al în�l�imilor se nume�te ortocentru �i e notat de obicei cu H. În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului. În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului. În triunghiul ascu�itunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.

4) Mediatoarea este perpendiculara construit� pe latura unui triunghi, în mijlocul laturii. Scriem c� xy este mediatoarea corespunz�toare laturii (BC) astfel:AI ��BC� �i �BAI� &��AC� �i xy�BC �i AI� xy.



Punctul de intersec�ie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris triunghiului. Mediatoarea �i bisectoarea sunt � guri geometrice formate din puncte care au toate o aceea�i proprietate.

O � gur� geometric� care con�ine toate punctele din plan (sau spa�iu) având o aceea�i proprietate, este un loc geometric. (bisectoarea, mediatoarea, cercul, sfera, ...)

CONGRUEN�A TRIUNGHIURILOR OARECARE

De� ni�ie: Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au laturile (omoloage) congruente dou� câte dou� �i unghiurile (scrise în ordinea dat�) corespunz�toare congruente. Deci: �ABC &��AI BI CI dac�: �AB��&��AI BI�; �BC��&��BI CI�; �CA��&��CI

AI� �i � A�&� AI; B�&� BI; C�&� CI.

Cazurile de congruen��: Cazul 1. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au câte dou� laturi �i unghiul cuprins între ele respectiv congruente. Cazul 2. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au câte o latur� �i unghiurile al�turate ei respectiv congruente. Cazul 3. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au laturile respectiv congruente.



Se obi�nuie�te a se rezuma (�i nota) astfel: Cazul 1: LUL (latur�, unghi, latur�) Cazul 2: ULU (unghi, latur�, unghi) Cazul 3: LLL (latur�, latur�, latur�) Dac� triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen�� au urm�toarea formulare: Cazul 1: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au catetele respectiv congruente. Cazul 2: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au câte o catet� �i câte unul dintre unghiurile ascu�ite congruente. Cazul 11: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au ipotenuzele congruente �i câte unul dintre unghiurile ascu�ite congruente. Cazul 21: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au ipotenuzele �i câte o catet� respectiv congruente.

DREPTE PARALELE

De� ni�ie: Dou� drepte distincte, a �i b, con�inute în acela�i plan, care nu au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a ��b = �

Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist� o singur� paralel� la dreapta dat�. Unghiurile formate de dou� drepte paralele cu o secant� (sau transversal�).Perechile:

1 �i 5 2 �i 6 sunt unghiuri 4 �i 8 corespondente congruente 3 �i 7

4 �i 6 unghiuri alterne 3 �i 5 interne congruente

1 �i 7 unghiuri alterne externe congruente2 �i 8

3 �i 6 unghiuri interne �i de aceea�i parte a secantei suplementare 4 �i 5

1 �i 8 unghiuri externe �i de aceea�i parte a secantei suplementare 2 �i 7



Teorem�: Dou� unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv perpendiculare) sunt congruente dac� sunt ambele ascu�ite sau ambele obtuze �i sunt suplementare dac� unul este ascu�it iar cel�lalt obtuz.

Teorem�: Suma m�surilor unghiurilor unui triunghi este 180o.m(A) + m(B) + m(C) = 180o

Consecin�e:1. Într-un triunghi echilateral m�sura � ec�rui unghi este de 60o.2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascu�ite sunt complementare.

În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascu�ite au m�sura de 45o.3. Un triunghi isoscel cu m�sura unui unghi de 60o este triunghi echilateral 4. Într-un triunghi dreptunghic cu m�sura unui unghi de 30o, cateta ce

se opune acestui unghi are lungimea egal� cu jum�tate din lungimea ipotenuzei.

De� ni�ie: Unghiul care este adiacent �i suplementar cu un unghi al unui triunghi se nume�te unghi exterior unui triunghi.

ACD este unghi exterior triunghiului. M�sura unghiului exterior al unui triunghi este egal� cu suma m�surilor celor dou� unghiuri neadiacente cu el. m(ACD) = m(A) + m(B)



De� ni�ie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se nume�te bisectoare exterioar� a triunghiului.

�BE = bisectoarea interioar�ABE &�EBC�BF = bisectoarea exterioar�:CBF &�FBD

Proprietate: Bisectoarea interioar� �i cea exterioar� a unui unghi al unui triunghi sunt perpendiculare, deci: BE�BF.

De� ni�ie: Se nume�te linie mijlocie în triunghi segmentul care une�te mijloacele a dou� laturi.

Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia latur� �i are ca lungime jum�tate din lungimea acesteia.

PATRULATERUL

De� ni�ie: Patrulaterul este � gura geometric� care îndepline�te condi�iile: a) oricare trei puncte sunt necoliniare; b) oricare dou� dintre segmente n-au nici un punct interior comun. Este, deci, � gura geometric� format� din reuniunea a patru segmente determinate de patru puncte necoliniare (din acela�i plan) considerate în ordinea scris�. Clasi� care: 1. convex 2. concav



Segmentul care une�te dou� vârfuri opuse se nume�te diagonal�.� �BD� �i �AC� = diagonale Suma m�surilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o.

Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.

Propriet��i: 1. Laturile opuse sunt congruente: �AB� &��DC�; �BC� & �AD� 2. Unghiurile opuse sunt congruente: A & C; B & D 3. Diagonalele se intersecteaz� una pe alta în p�rti congruente: 4. Unghiurile al�turate aceleia�i laturi sunt suplementare:

m(B) + m(C) = m(A) + m(B) = ... = 180o

(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).

Paralelograme particulare: De� ni�ii �i propriet��i

1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate unghiurile drepte).

Propriet��i. Are propriet��ile paralelogramului (4)5. Diagonalele sunt congruente: (AC) & (BD)6. Mediatoarelor laturilor sunt axe de simetrie ale dreptunghiului



2. Rombul este paralelogramul care are dou� laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente).

Propriet��i. Are cele patru propriet��i ale paralelogramului.5. Diagonalele sunt perpendiculare (AC � BD) �i sunt bisectoarele unghiurilor lui.6. Diagonalele sunt axe de simetrie.

3. P�tratul este un dreptunghi care are dou� laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente).

Propriet��i. Are cele 6 propriet��i ale dreptunghiului �i:7. Are diagonalele perpendiculare �i congruente: AC � BD �i (AC) & (BD).8. Diagonalele sunt �i bisectoarele unghiurilor respective.9. P�tratul are patru axe de simetrie: diagonalele �i mediatoarele laturilor lui.

4. Trapezul este un patrulater care are dou� laturi paralele �i celelalte dou� laturi neparalele.

Trapezul cu laturile neparalele congruente se nume�te trapez isoscel

AD // BC; AD BC; AD = baza mic�BC = baza mareÎn�l�imea este distan�a dintre cele dou� baze:AE � BC; AE � AD�AE� = în�l�ime deci este perpendiculara comun� celor dou� baze.



Propriet��i:1. Unghiurile al�turate unei baze sunt congruente: A &�B; D & C.2. Diagonalele sunt congruente: �AC� & �BD�; DE � AB

Trapezul cu un unghi drept se nume�te trapez dreptunghic.

Linia mijlocie în trapez este segmentul care une�te mijloacele laturilor neparalele

MN linie mijlocie �i este paralel� cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie în trapez este egal� cu semisuma bazelor.



CERCUL

De� ni�ie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal departate de un punct � x (numit centrul cercului). Nota�ie: C(O;R) cerc de centru O �i raz� R.

Linii în cerc1. Raza este segmentul care une�te orice punct al cercului cu centrul cercului.Dac�: A; B; C; D; E �C(O;R) atunci OA; OB ... sunt raze.Raza se noteaz� cu R sau r.2. Coarda este segmentul care une�te dou� puncte de pe cerc: �BC� = coarda.3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul

cercului (DE/coarda; O & (DE); �DE� = 2R)4. Arcul de cerc este o portiune de cerc m�rginit� de dou� puncte. BC = arcul BC.

Unghiuri în cerc

1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în centrul cercului �i laturile raze.AOB = unghi la centrum(AOB) = m(AB) (deci se m�soar� prin m�sura arcului cuprins între laturi)

2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful pe cerc �i laturile coarde.

BAC înscris în cerc;

Unghiul înscris în cerc are ca m�sur� jum�tatea m�surii arcului cuprins între laturi.Un unghi drept (de 90o) subîntinde un diametru: �MNP dreptunghic. m (NMP) = 90o ; NP = 2R



Poligoane regulate înscrise in cerc

Dup� num�rul laturilor, poligoanele sunt: 1. triunghiul, cu 3 laturi 2. patrulaterul, cu 4 laturi 3. pentagonul, cu 5 laturi 4. hexagonul, cu 6 laturi 5. decagonul, cu 10 laturi, �.a.

3. Unghiul format de o coard� �i tangenta într-o extremitate a ei (tangenta � ind o dreapt� care are un singur punct comun cu cercul):

Deci BAC are ca m�sur� jum�tatea m�surii arcului subîntins de coard�.

4. Unghiul interior este unghiul format de dou� secante care se intersecteaz� în interiorul cercului.

Deci unghiul interior se m�soar� prin semisuma m�surilor arcelor cuprinse între laturi.

5. Unghi exterior este unghiul cu vârful în exterior �i laturile secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca m�sur� semidiferen�a m�surilor arcelor cuprinse între laturi.



Num�rul diagonalelor unui poligon este:

nr. diag. = unde n este num�rul laturilor poligonului.

De� ni�ie: Se nume�te poligon regulat un poligon convex cu toate laturile congruente �i toate unghiurile sale congruente. Latura, apotema �i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în func�ie de raza cercului circumscris poligonului: Aria unui poligon se de� ne�te ca suma ariilor unor triunghiuri în care se descompune poligonul. Aria unui poligon regulat este:

An = unde p = perimetrul poligonului �i an = apotema poligonului sau: 1. P�tratul

2. Triunghiul echilateral

3. Hexagonul regulat



ARII

1. Triunghiul

2. Patrulater oarecare

3. Paralelogramul

4. Dreptunghiul

5. P�tratul

AABCD = A�ABD + A�BCD

A = a*b sau A = ab sin A

h

b



6. ROMBUL �i orice poligon cu diagonalele perpendiculare

7. Trapezul

8. Cercul

9. Sectorul circular

10. Coroana circular�



CAPITOLUL 5

GEOMETRIE ÎN SPA�IU

Propozi�ii despre puncte, drepte, planePlanul este o suprafa�� care include o dreapt� orientat� în toate direc�iile.Suprafa�a este rotund� daca nu include o astfel de dreapt�.Un plan poate � determinat în urm�toarele condi�ii:

1. dou� drepte paralele;2. dou� drepte concurente;3. o dreapt� �i un punct exterior ei4. trei puncte necoliniare

Teorem�: O dreapt� este paralel� cu un plan, dac� este paralel� cu o dreapt� con�inut� în acel plan.

De� ni�ie: Numim perpendicular� pe un plan o dreapt� perpendicular� pe dou� drepte neparalele con�inute în acel plan.O dreapt� perpendicular� pe un plan este perpendicular� pe orice dreapt� con�inut� în acel plan. Teorem�: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o singur� perpendicular� �i numai una. De� ni�ie: Distan�a de la un punct la un plan este perpendiculara dus� din acel punct la plan.

CORPURI GEOMETRICE

1. Poliedre 2. Corpuri rotunde

1. Poliedre

De� ni�ie: Poliedrul este un corp geometric m�rginit de suprafe�e plane, deci de fe�e poligonale.



Clasi� care: a) prisma, dreapt� sau oblic�; b) piramida, regulat� sau oarecare; c) trunchiul de piramid�

Prisma – corp geometric cu fe�ele laterale dreptunghiuri sau paralelograme �i dou� baze paralele �i congruente (care pot � orice fel de poligoane). În�l�imea prismei este distan�a dintre baze. Prisma dreapt� este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare pe baze. Prisma oblic� este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe baze.Dac� bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se nume�te paralelipiped.

Arii �i volume

Nota�ii: V = volumul Al = aria lateral� Ab = aria bazei At = aria total� h = în�l�imea BIO � (ABC) Al = suma ariilor fe�elor laterale At = Al + 2* Ab V = Ab * h

Prisma dreapt� Al = perimetrul bazei înmul�it cu în�l�imea (Al = P * h) Ab = aria poligonului de baz� At = Al + 2* Ab V = Ab * h

Paralelipipedul dreptunghic Not�m: a, b �i c muchiile care se întâlnesc în acela�i vârf, d = diagonala.



Cubul

Piramida

Piramida este un corp geometric (poliedru) de� nit de un poligon plan, numit baz�, �i un punct exterior planului s�u.

Punctul exterior se nume�te vârfulpiramidei.Fe�ele laterale sunt triunghiuri: �VAB, �VAB, ...Segmentul care une�te vârful piramidei cu un vârf al bazei se nume�te muchie lateral�.Laturile poligonului de la baza piramidei se numesc muchiile bazei. Perpendiculara dus� din vârful piramidei pe planul bazei se nume�te în�l�imea piramidei.

Piramida regulat� este piramida care are baza un poligon regulat, iar în�l�imea trece prin centrul bazei; fe�ele laterale sunt triunghiuri isoscele. Într-o piramid� regulat�, în�l�imea unei fe�ei laterale se nume�te apotema piramidei.



VO = h o putem determina din:�VOM dreptunghic în O�VOA dreptunghic în OVM = aI o putem determina din:�VOM dreptunghic în O�VMA dreptunghic în MDac� baza unei piramide este un triunghi, piramida se nume�te tetraedru.Dac� muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se nume�te tetraedru regulat.Volumul unui tetraedru este un num�r egal cu o treime din produsul dintre aria unei fe�e �i în�l�imea care este perpendicular� pe ea (în orice tetraedru).

Trunchiul de piramid�

De� ni�ie: Trunchiul de piramid� este un poliedru ob�inut prin intersec�ia unei piramide cu un plan paralel cu baza �i îndep�rtând partea dinspre vârf.



Dac� trunchiul de piramid� provine dintr-o piramid� regulat�, el se nume�te trunchi de piramid� regulat�. Fe�ele laterale sunt trapeze isoscele.

În�l�imea unei fe�ei se nume�te apotema trunchiului. OOI � (ABC), OOI � (AI BI CI) OOI = în�l�imea h o putem a� a din: �MIEM dreptunghic în E �i �DIFD dreptunghic în F. aI = apotema trunchiului o putem a� a din �MIEM dreptunghic în E �i �BINB dreptunghic în N.

În plan: raportul ariilor a dou� poligoane asemenea este egal cu p�tratul raportului de asem�nare. În spa�iu: raportul volumelor a dou� piramide asemenea este egal cu cubul raportului de asem�nare.



Unde V �i VI sunt volumele a dou� piramide asemenea.

2. Corpuri rotunde

Cilindrul

De� ni�ie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa�� cilindric� circular� �i dou� plane distincte, paralele cu planul cercului care genereaz� suprafa�a cilindric�. Conul

De� ni�ie: Se nume�te con circular corpul geometric m�rginit de o pânz� conic� circular� �i de planul cercului care genereaz� pânza conic�.Dac� pânza conic� circular� de vârf V �i baz� cercul C (O,R) are proiec�ia lui V în centrul cercului C(O, R), atunci se nume�te dreapt�.



Trunchiul de con

De� ni�ie: Se nume�te trunchi de con circular drept corpul m�rginit de o pânz� conic� circular�, de baza acestuia �i de un plan paralel cu ea, situat de aceea�i parte a vârfului ca �i baz�. Trunchiul de con se nume�te drept dac� pânza conic� circular� este dreapt�.

C(O,R) = baza mareC(OI, r) = baza mic�

Sfera

De� ni�ie: Se nume�te sfer� de centru �i raz� R 0 locul geometric al punctelor M din spa�iu, pentru care OM = R

Calota sferic�



ARII �I VOLUME

1. Prisma oblic�

2. Prisma dreapt�

3. Paralelipiped dreptunghic

4. Piramida (oarecare)



5. Piramid� regulat�

6. Trunchiul de piramid� (oarecare)

7. Trunchiul de piramid� regulat�

8. Cilindrul



9.Conul

10. Zona sferic�


No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINANO�IUNI DE ORGANIZARE

�I LEGISLA�IA MUNCII

Fierar Beton_4_A5_org legisl muncii.indd 1 2/17/2011 3:40:45 PM


NO�IUNI DE ORGANIZARE �I LEGISLA�IA MUNCII

1. Cunoa�terea locului �i rolului construc�iilor în cadrul economiei de pia��

No�iunea de pia��. Potrivit tratatelor de economie �i p�rerilor unanime ale speciali�tilor, pia�a desemneaz� sfera economic� în care produc�ia de m�rfuri apare sub form� de ofert�, iar nevoile de consum sub form� de cerere. Într-o asemenea accep�iune, sfera confrunt�rii ofertei cu cererea de m�rfuri �i realizarea lor sub forma actelor de vânzare-cump�rare are în vedere, pe de o parte, produc�ia total� de m�rfuri, iar pe de alt� parte, întregul consum, atât productiv, cât �i neproductiv. Totodat�, respectivul concept are în vedere, atât rela�iile care au ca obiect un bun oarecare, cât �i rela�iile care se refer� la sfera serviciilor, � e c� este vorba de utiliz�ri industriale �i asimilate acestora, � e c� se refer� la destina�ii privind consumul individual. În plus, trebuie subliniat c�, datorit� diviziunii sociale a muncii, orice produs ce face obiectul rela�iilor de pia�� trece, înainte de a intra în consum, prin mai multe procese tranzac�ionale �i prin diferite forme de circula�ie, generând o multitudine de rela�ii care fac ca structura pie�ei s� aib� un caracter foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat speciali�tii s� sus�in� ideea potrivit c�reia diversitatea proceselor ce formeaz� obiectul actelor de schimb, natura diferit� a subiec�ilor care apar în rela�iile de pia��, localizarea pie�ei, precum �i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentând în consecin�� o structur� deosebit de complex�. Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c�, într-adev�r, pia�a reprezint� un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care trebuie tratat pe componente, diferen�iat, �inându-se seama de structura sa secven�ial�. Una din pie�ele importante este pia�a construc�iilor care î�i pune amprenta asupra celorlalte componente ale economiei de pia��.

Pia�a construc�iilor, particularitate a mediului economic. Pentru o analiz� corect� a pie�ei construc�iilor, a acestui domeniu în general, se impune, pe lâng� studierea �i cunoa�terea structurii �i a particularit��ilor domeniului, în�elegerea fenomenelor economice �i a formelor concrete de manifestare în cadrul pie�ei respective, având totodat� în vedere condi�iile reale de desf��urare a activit��ii în construc�ii. Construc�iile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele esen�iale ale civiliza�iei umane, constituind suportul desf��ur�rii principalelor activit��i economice, sociale �i politice.


238 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

O prim� mare problem� a sectorului construc�iilor o reprezint� identi� carea unor noi orient�ri, pe baze ra�ionale, care s� permit� proiectarea activit��ii în construc�ii ca element al permanentei dezvolt�ri economice. O alt� problem� fundamental� a acestui domeniu o constituie, în contextul economiei de pia��, e� cien�a activit��ii în construc�ii, principalul deziderat al oric�rei activit��i economice �i care este în prezent în primul rând rezultatul progresului tehnic, al aplic�rii imediate, corecte �i permanente a inven�iilor �i inova�iilor tehnologice, al mecaniz�rii �i automatiz�rii proceselor de produc�ie, precum �i al unui sistem managerial capabil s� genereze performan�� economic�. Aspectele speci� ce ale pie�ei construc�iilor sunt determinate, în mare m�sur�, de particularit��ile acestui domeniu. În primul rând, aceste particularit��i de� nesc �i delimiteaz� sectorul construc�iilor ca domeniu distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz� anumite implica�ii în desf��urarea activit��ii speci� ce, provocând forme de manifestare caracteristice fenomenelor economice, ceea ce impune speciali�tilor o anumit� orientare în studierea pie�ei construc�iilor, pentru adoptarea celor mai juste m�suri pentru diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularit��i asupra e� cien�ei economice. În cadrul acestui capitol ne-am propus s� prezent�m unele dintre reperele ce marcheaz� locul sectorului construc�iilor în cadrul economiei na�ionale, elemente ce determin� speci� citatea respectivei pie�e, precum �i câteva particularit��i ale procesului de cercetare de marketing a pie�ei construc�iilor.

Locul sectorului de construc�ii în cadrul economiei române�ti Timpul a demonstrat c� domeniul construc�iilor, prin produsele sale, cl�diri, elemente de infrastructur�, amenaj�ri ale teritoriului etc., a jucat �i joac� un rol esen�ial în desf��urarea �i dezvoltarea activit��ilor economice �i social-culturale, ac�ionând deosebit de favorabil asupra evolu�iei societ��ii umane. Se poate, deci, a� rma c� progresul oric�rei societ��i este bazat, printre altele, pe importante eforturi de investi�ii umane, materiale �i � nanciare menite s� contribuie la refacerea, renovarea �i modernizarea continu� a structurii �i suprastructurii de care dispune � ecare �ar�. În complexul de eforturi, precum �i în cadrul de realizare a investi�iilor respective, un rol important revine sectorului de construc�ii, atât în calitate de realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investi�ii, cât �i în calitatea sa de bene� ciar �i gestionar al unui mare volum din fondurile alocate respectivelor investi�ii. Pentru o cât mai bun� în�elegere a aspectelor referitoare la locul �i importan�a domeniului construc�iilor în economia �i macrostructura unui



stat, inclusiv în România, cât �i a fenomenelor generate �i cu ajutorul c�rora se poate asigura simultan o argumenta�ie �tiin�i� c� �i pragmatic�, prezentul studiu apeleaz� la o dubl� abordare, conceptual� �i statistic�. Conceptual�, pentru a intui, analiza �i contura principalele fenomene generate în cadrul societ��ii de c�tre activitatea de construc�ii, inclusiv amploarea impactului evolu�iei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic�, pentru a înf��i�a cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor generate, precum �i dimensiunile macro �i micro economice ale in� uen�elor exercitate asupra dezvolt�rii durabile a societ��ii române�ti.

Argumente statistico-economice privind importan�a sectorului de construc�ii în cadrul economiei române�ti

Solicit�rile societ��ii la care trebuie s� r�spund� sectorul construc�iilor. În România, domeniul construc�iilor cunoa�te, în prezent, o nou� orientare, în direc�ia realiz�rii de produse capabile s� r�spund� exigen�elor societ��ii contemporane, � e c� este vorba de exigen�e de natur� economic�, social� sau de mediu. Principalele cerin�e la care trebuie s� r�spund� sectorul construc�iilor în România, �ar� a� at� în plin proces de dezvoltare �i restructurare economic�, sunt: asigurarea locuin�elor pentru popula�ie, dezvoltarea �i modernizarea infrastructurii c�ilor de comunica�ii, suplimentarea serviciilor urbane, precum �i rezolvarea problemelor legate de protec�ia mediului (poluarea urban� � ind, în general, peste media admisibil�). Aceste cerin�e impun solu�ii, abord�ri �i strategii distincte pentru activit��ile din domeniul construc�iilor, arhitecturii, amenaj�rii teritoriului �i urbanismului în �ara noastr�. Prin strategia na�ional� de dezvoltare economic� pe termen mediu, România �i-a stabilit, ca unul dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European�. Reformele speci� ce domeniului de construc�ii, ce urmeaz� a � realizate în vederea materializ�rii strategiei respective �i a valori� c�rii disponibilit��ilor de care �ara noastr� dispune contureaz�, totodat�, �i necesitatea cre�rii unor mecanisme de conducere speci� ce, capabile s� ofere solu�ii problemelor complexe ce apar, atât la nivelul macroeconomic, cât �i în cadrul � ec�rui domeniu de activitate în parte. Cre�terea economic� durabil� poate � realizat� numai prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii �i serviciilor. În cadrul acestui deziderat, dezvoltarea �i modernizarea infrastructurii �i amenajarea durabil� a teritoriului na�ional, reprezint� “temelia” pentru întreaga activitate economico-social� �i deci, în consecin��, obiectivele pe care societatea româneasc� �i le-a � xat în acest domeniu cap�t� o importan�� deosebit�. C�ile de realizare a unor asemenea obiective implic� o serie de eforturi conceptuale, care trebuie s� propun� solu�ii viabile �i e� ciente, capabile s� ofere metode �i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic� a economiei române�ti.



Având în vedere toate aceste aspecte, investi�iile din construc�ii trebuie s� de�in� o pondere semni� cativ� din totalul investi�iilor realizate la nivel na�ional. În principal, investi�iile în domeniul construc�iilor s-au materializat în ansamblul lucr�rilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cl�dirilor deja existente, în lucr�rile de montaj ale utilajelor tehnologice �i func�ionale cu întregul complex de opera�ii prin care s-a realizat asamblarea pe �antiere a componentelor lor, precum �i � xarea pe funda�ii a acestora.

Speci� citatea pie�ei construc�iilor Pia�a construc�iilor are în vedere sistemul de rela�ii speci� ce generate de activit��ile desf��urate de c�tre întreprinderile care î�i ofer� produsele �i serviciile de construc�ii altor întreprinderi sau organiza�ii, cât �i popula�iei. Drept urmare, ea se particularizeaz�, în cadrul pie�ei globale, atât prin natura produselor, cât �i prin speci� cul clien�ilor pe care îi intereseaz� produsele �i serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare �i concretizare a cererii �i ofertei, cât �i prin modul de realizare a tranzac�iilor. Pentru a delimita pia�a construc�iilor, ca �i în cazul altor pie�e componente ale pie�ei globale, este necesar� luarea în considera�ie a unui ansamblu de elemente speci� ce: consumul; num�rul, categoria �i importan�a organiza�iilor �i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate �i care formeaz� oferta speci� c� construc�iilor.

Elemente ale procesului de cercetare a pie�ei în domeniul construc�iilor. Pia�a construc�iilor, ca de altfel orice pia��, grupeaz� to�i utilizatorii de obiective sau servicii speci� ce domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care cerceteaz� pia�a, cât �i pe cei ai altor unit��i economice de pro� l. Organiza�ia care apeleaz� la cercet�rile de marketing �i dore�te s� determine dimensiunile propriei sale pie�e trebuie s� cunoasc� partea de pia�� acoperit� de produsele sale �i, în aceea�i m�sur�, partea �i puterea de penetra�ie a produselor realizate de celelalte întreprinderi din acela�i domeniu de activitatea. Totodat�, foarte important� este �i identi� carea principalelor tendin�e de evolu�ie ce se manifest� pe pia�a construc�iilor. Astfel, ca �i în cazul celorlalte pie�e, cercetarea pie�ei construc�iilor are o component� calitativ� �i una cantitativ�. Prima component� are în vedere identi� carea utilizatorilor, natura �i speci� cul acestora, iar cea de a doua urm�re�te cuanti� carea importan�ei acestor utilizatori �i a capacit��ii lor de absor�ie, prin intermediul unor procese de cercetare speci� ce.




2. Cunoa�terea modului de organizare �i func�ionare a unei societ��i de construc�ii – ROF Societate

1. Structura func�ional� Func�iile organiza�iei Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât via�a noastr� de � ecare zi ar deveni mult mai s�rac� dac� ar � s� renun��m la el. Ne organiz�m timpul de lucru, timpul liber, activit��ile dintr-o s�pt�mân�, întâlnirile de afaceri, întâlnirile cu prietenii, c�r�ile din bibliotec�, � �ierele de lucru din memoria calculatorului, etc. Prin aceast� activitate, noi punem ordine �i reducem entropia asociat� structurii pe care o organiz�m. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate, pentru a cre�te e� cien�a �i calitatea muncii. Prin procesul de organizare se genereaz� ordine structural� �i func�ional�. Într-o întreprindere, organizarea se refer�, în mod deosebit, la dou� aspecte, organizarea structurii administrative �i organizarea structurii func�ionale. Cele dou� structuri organizatorice se condi�ioneaz� reciproc, dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn� c� pentru aceea�i structur� administrativ� putem avea mai multe structuri func�ionale �i invers, pentru realizarea aceleea�i structuri func�ionale pot � concepute mai multe variante de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el permite ca pentru orice întreprindere s� existe mai multe variante de structuri administrative �i structuri func�ionale posibile, care pot � optimizate astfel ca s� se realizeze o organizare structural� �i func�ional� cât mai e� cient�. Acest rezultat este important �i pentru institu�iile publice, deoarece el permite s� se ac�ioneze asupra organigramelor ini�iale date prin actul de constituire �i s� se realizeze structuri organizatorice mai performante. Organizarea este un proces dinamic. Odat� realizate structura administrativ� �i structura func�ional� a unei organiza�ii, ele nu trebuie considerate rigide �i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c� se pot modi� ca oricând este nevoie pentru a permite organiza�iei o adaptare permanent� la cerin�ele mediului extern competitive sau la cerin�ele câmpului de for�e politice care stabilesc misiunea �i obiectivele organiza�iei. Organizarea se refer� la modul în care se descompun progresiv procesele de munc� dintr-o organiza�ie în componente func�ionale din ce în ce mai mici, se realizeaz� de c�tre anagaja�i prin procesarea resurselor disponibile �i apoi se integreaz� sub forma produselor �i serviciilor destinate consumatorilor. Organizarea � rmei const� în stabilirea �i delimitarea proceselor de munc� � zic� �i intelectual�, a componentelor acestora (mi�c�ri, timpi, opera�ii,



lucr�ri, sarcini, etc.), precum �i gruparea lor pe posturi, forma�ii de munc�, compartimente, etc., corespunz�tor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice �i sociale, în vederea realiz�rii în cele mai bune condi�ii a obiectivelor previzionate. Organizarea poate avea ca anvergur� întreaga � rm� sau numai o parte component� a ei. Ea este o func�ie generic� a managementului. Atunci când se organizeaz� un proces sau o activitate component� a lui, se trece de la mediul continuu �i comportamentul haotic, la un mediu structurat �i un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare se creeaz� condi�iile necesare pentru implementarea deciziilor �i realizarea obiectivelor organiza�ionale. Totodat�, desf��urarea proceselor se face în mod programat �i controlabil. Organizarea este o func�ie managerial� care poate genera un num�r in� nit de solu�ii teoretice. În practic�, se încearc� ob�inerea unei solu�ii optime, dar de cele mai multe ori se accept� o solu�ie su� cient de bun�, care s� satisfac� cerin�ele de contingen�� ale mediului intern cu cele ale mediului extern. Organizarea are ca � nalitate realizarea a dou� structuri fundamentale, una func�ional� �i una organizatoric�. Cele dou� structuri se coreleaz�, dar nu se condi�ioneaz� în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur� func�ional� pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur� organizatoric� poate genera mai multe structuri func�ionale. Managementul ca �tiin��, încearc� s� g�seasc� cea mai bun� corelare dintre cele dou� structuri �i integrarea lor în func�ionalitatea organiza�iei. Structura func�ional� �i structura organizatoric� nu sunt rigide �i nici intransformabile Exist� o anumit� dinamic� a lor în timp, ca o reac�ie necesar� de adaptare la schimb�rile produse în mediul extern organiza�iei. Orice organiza�ie are o structur� func�ional� generic�, în sensul c� întreg spectrul de activit��i se poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urm�toarele categorii: activit��i de cerectare-dezvoltare, activit��i de produc�ie, activit��i comerciale, activit��i � nanciar-contabile �i activit��i de personal. Realizarea � ec�rei categorii de activit��i constituie o func�ie a organiza�iei. Structura func�ional� a organiza�iei se refer� la urm�toarele func�ii sau func�iuni:

a) cercetare-dezvoltare, b) produc�ie, c) comercial�, d) � nanciar-contabil�, e) de personal.

Fiecare dintre func�iile mai sus men�ionate se poate descompune în mai multe activit��i. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe atribu�ii. Continuând aceast� descompunere de sus în jos, unii autori consider� atribu�ia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint� o component� de baz� a



unui proces de munc� complex sau un proces de munc� simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul�, se atribuie spre realizare unei singure persoane”. La descompunerea atribu�iilor în sarcini se au în vedere cali� carea, cuno�tin�ele, deprinderile �i aptitudinile angaja�ilor. Deoarece sarcinile se raporteaz� la persoane, ele au o anumit� autonomie func�ional�. Important este s� subliniem faptul c� aceast� descompunere nu este standardizat�, ea depinzând de contextul opera�ional al � rmei. Într-o � rm� mic�, procesul de descompunere este foarte redus, � ecare angajat � ind înc�rcat cu cât mai multe sarcini �i activit��i, indiferent dac� acestea sunt omogene sau neomogene. Organiza�ia Într-o � rm� mare, procesul de munc� se descompune în componente cât mai mici, care se distribuie apoi celor angaja�i. Totodat�, într-o � rm� dinamic�, apt� de a se adapta continuu cerin�elor impuse de mediul extern, descompunerea proceselor de munc� în componente tot mai mici se modi� c� în timp. De aceea, este important de re�inut procesul generic de descompunere al muncii în entit��i omogene cât mai mici �i nu de� nirea rigid� �i cantitativ� a acestor entit��i. De multe ori, inovarea �i dezvoltarea tehnologic� fac ca multe dintre activit��ile �i sarcinile de� nite într-un anumit context de munc� s� dispar�. De exemplu, în urm� cu dou� decenii, introducerea datelor în calculator se f�cea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o � rm� care dispunea de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin� sau chiar o activitate foarte important�. Perfec�ionarea echipamentelor de calcul a permis ca introducerea datelor s� se fac� folosind tastatura. Perforatoarele au disp�rut �i o dat� cu ele au disp�rut �i activit��ile de perforare a cartelelor. Func�ia de cercetare-dezvoltare Aceast� func�ie integreaz� activit��ile care au ca scop generarea de noi cuno�tin�e �i idei privind procesul de produc�ie �i implementarea lor. Inovarea constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru � rme. Func�ia de produc�ie Func�ia de produc�ie se poate descompune într-o serie de activit��i, care depind prin natura lor de speci� cul proceselor de execu�ie din � rm�. În sens generic, se pot considera urm�toarele activit��i mai importante: programarea, lansarea �i urm�rirea produc�iei; fabrica�ia sau exploatarea; controlul proceselor �i a rezultatelor acestora; între�inerea �i repararea utilajelor; realizarea unor procese secundare de tip suport, de natur� energetic� sau informa�ional�. Func�ia comercial� Aceast� func�ie cuprinde activit��ile care contribuie la realizarea conexiunilor �i a � uxurilor opera�ionale dintre organiza�ie �i mediul ambiant. Ea se realizeaz� în dou� sensuri: dinspre mediu spre organiza�ie �i invers, dinspre organiza�ie spre mediul extern.



Func�ia � nanciar-contabil� În condi�iile trecerii la economia de pia��, importan�a func�iei � nanciar-contabile a crescut tot mai mult, atât pentru � rme cât �i pentru institu�iile publice. În realizarea acestei func�ii se deosebesc trei activit��i importante: � nanciar�, contabil� �i controlul � nanciar de gestiune. Func�ia de personal Func�ia de personal integreaz� activit��ile prin care se realizeaz� recrutarea, angajarea, preg�tirea �i perfec�ionarea continu� a personalului din organiza�ie.

2. Structura organizatoric� a întreprinderii Structura organizatoric� este de� nit� ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice �i al rela�iilor dintre acestea astfel constituite încât s� asigure premisele organizatorice adecvate realiz�rii obiectivelor prestabilite. Structura organizatoric� poate � considerat� drept scheletul � rmei �i cuprinde dou� p�r�i:

a) structura de conducere sau func�ional�, b) structura de produc�ie sau opera�ional�.

În cadrul acestor p�r�i se reg�sesc componentele primare �i anume postul, func�ia, compartimentul, rela�iile organizatorice, ponderea ierarhic�, nivelul ierarhic. Postul este alc�tuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor �i responsabilit��ilor desemnate pe anumite perioade de timp � ec�rui component al � rmei. Obiectivele postului se reg�sesc în sistemul piramidal al obiectivelor � rmei. O alt� component� a postului este autoritatea formal� sau competen�a organiza�ional� ce poate � ierarhic� atunci când ac�ioneaz� asupra persoanelor �i func�ional� când se exercit� asupra unor activit��i. În afara autorit��ii formale, titularii postului de�in �i autoritate profesional� exprimat� de nivelul de pregatire �i experien�a de care dispune o persoan�. Func�ia constituie factorul care generalizeaz� posturi asem�n�toare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorit��ii �i responsabilit��ii. Functiile pot � grupate în:

- func�ii de conducere, - func�ii de execu�ie.

Compartimentele sunt rezultatul agreg�rii unor posturi �i func�ii cu continut similar �i/sau complementar reunind persoane care desf��oar� activit��i relativ omogene �i solicit� cuno�tin�e specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spa�iu �i subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot � :

- opera�ionale, - func�ionale.



Rela�iile organizatorice sunt alc�tuite din ansamblul leg�turilor dintre componentele structurii stabilite prin reglement�ri o� ciale. Rela�iile organizatorice pot � :

- de autoritate, - de cooperare, - de control, - de reprezentare.

Nivelurile ierarhice sunt alc�tuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceea�i distan�� fa�� de managementul de vârf al � rmei. Num�rul de niveluri ierarhice este in� uen�at de dimensionarea � rmei, diversitatea activit��ilor, complexitatea produc�iei dar �i de competen�a managerilor. Ponderea ierarhic� reprezint� num�rul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere �i înregistreaz� valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice cre�te c�tre nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se ampli� c� pe m�sura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economic� spre compartimente cu activitate opera�ional�. Structura organizatoric� prin modul de combinare a resurselor umane, materiale �i � nanciare condi�ioneaz� e� cien�a desf��ur�rii activit��ii necesare realiz�rii obiectivelor, precum �i calitatea �i operativitatea sistemului decizional �i con� gura�ia sistemului informa�ional. Sistemul organiza�ional trebuie s� realizeze obiectivele stabilite în condi�iile minimiz�rii costului economic �i social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale �i de grup. Func�ionalitatea structurii organizatorice este condi�ionat� atât de factori endogeni cât �i exogeni � rmei, analiza acestora constituind o rezerv� nelimitat� în cre�terea e� cien�ei managementului � rmei. Al�turi de aceast� form� de organizare poate exista �i o organizare informal� alc�tuit� din ansamblul grup�rilor �i al rela�iilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale. Aceast� organizare informal�, de�i înso�e�te organizarea formal� ac�ioneaz�, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apari�iei organiz�rii informale �in de afectivitate, satisfac�ii, interese, aspira�ii, nivel de preg�tire, cali� care �i origine social�. Componentele organiz�rii informale sunt grupul informal, liderul informal, rela�iile informale. Între cele dou� tipuri de organizare este o strâns� interdependen�� determinat� de unele asem�n�ri �i anume: sunt constituite în cadrul aceleea�i organiza�ii, servesc realiz�rii unor obiective, au un caracter dinamic �i general. Se deosebesc prin marea mobilitate a organiz�rii informale �i subordonarea acesteia realiz�rii unor aspira�ii personale.



In� uen�ele organiz�rii informale pot � atât pozitive cât �i negative, rolul managementului formal constând în cadrul organiz�rii formale, realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât �i cele de grup. Variabila organiza�ional� este reprezentat� de factorii interni sau externi unit��ii care condi�ioneaz� caracteristicile acesteia dar �i factori tipologici utiliza�i în abordarea comparativ� a mai multor � rme. Variabilele organizatorice sunt:

- dimensiunea � rmei, - complexitatea � rmei, - caracteristicile procesului tehnologic, - nivelul dot�rii tehnice, - gradul de specializare �i cooperare în produc�ie, - dispozi�ia teritorial�, - caracterul procesului de desfacere, - ritmul de înnoire a produselor �i tehnologiilor.

Acestea in� uen�eaz� con� gura�ia structurii organizatorice precum �i componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identi� c�rii factorilor care �in de managementul � rmei �i de luarea lor în considera�ie, când se utilizeaz� diferite metode �i tehnici de conducere. Clasi� carea structurii organizatorice se face folosind dou� criterii: 1. Dup� morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare �i raporturile ce se stabilesc între elementele de natur� func�ional� �i opera�ional� se disting urm�toarele tipuri de structuri:

a) structura ierarhic� se caracterizeaz� printr-un num�r redus de componente opera�ionale, � ecare persoan� � ind subordonat� unui singur �ef iar conducerea � ec�rui compartiment exercit� toate atribu�iile conducerii la acel nivel;

b) structura func�ional� caracterizat� prin existen�a compartimentelor opera�ionale �i func�ionale, conduc�torii sunt specializa�i într-un anumit domeniu iar executan�ii primesc ordine atât de la �e� i ierarhici, cât �i de la conducerea compartimentelor func�ionale;

c) structura ierarhic-functional� caracterizat� prin existen�a componentelor opera�ionale �i func�ionale. Executan�ii sunt subordona�i �efului ierarhic;

2. Criteriul ce �ine seama de func�ionalitatea, e� cien�a, � exibilitatea structurii:

a) privat tradi�ionale, b) sisteme birocratice, c) sisteme moderne.

3.Cerin�e �i etape în proiectarea unei structuri organizatorice e� ciente. Procesul de analiz�, proiectare, evaluare �i îmbun�t��ire a structurii



organizatorice presupune respectarea urm�toarelor cerin�e: a. Asigurarea unui evantai optim al subordon�rii adic� una dintre cele

mai valoroase calit��i ale unei structuri organizatorice este suple�ea ei caracterizat� printr-un num�r mic de nivele ierarhice;

b. Crearea �i dependen�a compartimentelor, adic� � ecare func�iune ce prezint� importan�� pentru realizarea politicii �i obiectivelor unei întreprinderi trebuie s� se constituie într-un compartiment specializat.

Exist� patru criterii de corelare a compartimentelor specializate: - importan�a lor, - frecven�a leg�turilor dintre ele, - interdependen�a lor, - competen�a managerului. c. Asigurarea unei conduceri �i a unor servicii func�ionale competente.

Un serviciu func�ional nu este e� cient pentru întreprindere decât dac� este alc�tuit din persoane responsabile, opera�ionale, competente, active �i e� ciente.

d. Asigurarea economiei de comunica�ii. O structura e� cient� trebuie s� minimizeze volumul comunica�iilor nestandardizate �i necodi� cate;

e. Folosirea deleg�rii în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutin� conducerea trebuie s� � e descentralizat� �i cât mai aproape de executan�i.

Procesul de analiza �i proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea urm�toarelor etape:

- analiza obiectivelor întreprinderii, - de� nirea activit��ilor �i stabilirea con�inutului lor, - proiectarea compartimentelor, gruparea lor �i stabilirea rela�iilor dintre

ele, - proiectarea propriu-zis� a structurii organizatorice, - evaluarea func�ionalit��ii �i a laturii constructive a întreprinderii.

Fiind un element dinamic �i complex, structura organizatoric� necesit� perfec�ion�ri continue pe baza unor studii realiste care s� � e bazate pe conceptele �tiin�ei manageriale.

f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii. Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urm�toarele documente: a) regulamentul de organizare �i func�ionare care cuprinde cinci p�r�i �i anume:

- prima parte, denumit� organizarea � rmei, cuprinde dispozi�ii generale, actul normativ de în� in�are, obiectul de activitate, tipul societ��ii, statutul juridic �i prezentarea structurii organizatorice;

- partea a doua se refer� la atribu�iile � rmei;



- în partea a treia se fac preciz�ri cu privire la conducerea � rmei. Se precizeaz� care sunt atribu�iile adun�rii generale a ac�ionarilor, atribu�iile consiliului de administra�ie, atribu�iile conducerii executive cu detalierea responsabilit��ilor pentru func�iile de director general �i director pe func�iuni;

- partea a patra cuprinde atribu�iile �i diagrama de rela�ii pentru � ecare compartiment func�ional �i opera�ional;

- partea a cincea cuprinde dispozi�ii generale; b) � �a postului este un document opera�ional important ce prezint� în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest� s�-�i poat� exercita în condi�ii normale activitatea. Fi�a postului cuprinde:

- denumirea �i obiectivele postului, - compartimentul din care face parte, - competen�ele �i responsabilit��ile, - cerin�ele referitoare la studii, vechime �i aptitudini.

Fi�a postului serve�te ca document organizatoric indispensabil � ecarui salariat �i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia. c) organigrama - o reprezentare gra� c� a structurii organizatorice a întreprinderii care red� o parte din componentele structurii, �i anume:

- compartimente, - nivelurile ierarhice, - rela�iile organiza�ionale, - ponderea ierarhic�.

Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului � rmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot � :

- organigrame generale, - organigrame par�iale

Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor �i a rela�iilor dintre ele, organigramele pot � :

- piramidale, - circulare, - orientate de la dreapta la stânga.

Post, func�ie compartiment Metaforic vorbind, structura organizatoric� este similar� structurii arhitecturale a unei cl�diri, respectiv a modului în care aceasta este compartimentat� pe tronsoane, etaje �i camere. Compartimentarea cl�dirii, aranjarea camerelor �i a conexiunilor dintre ele s-au f�cut atât din ra�iuni inginere�ti care s� asigure rezisten�� i stabilitate construc�iei, cât �i din ra�iuni func�ionale care s� asigure desf��urarea în cele mai bune condi�ii a activit��ilor



prev�zute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cl�dire de locuit va avea o structur� arhitectural� diferit� de o cl�dire pentru birouri sau o cl�dire industrial�. Dar �i reciproca este adev�rat�, în sensul c� pentru asigurarea aceleea�i func�ionalit��i (locuit, birouri, industrie) se pot imagina �i realiza o diversitate de structuri �i stiluri arhitecturale. În orice organiza�ie coexist� dou� procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realiz�rii produselor �i serviciilor pentru care a fost creat� organiza�ia �i procesul de management, care asigur� realizarea primului în condi�ii de e� cien�� economic� �i de calitate. Cele dou� procese se intercondi�ioneaz� reciproc, de�i rolul primordial revine procesului tehnologic de produc�ie. Toate activit��ile care alc�tuiesc cele dou� procese se grupeaz� pe baza principiilor de integrabilitate �i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni �i denumiri (departamente, compartimente, birouri, etc.) �i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o serie de competen�e profesionale �i decizionale, responsabilit��i �i obiective. Structura organizatoric� a unit��ii economice reprezint� ansamblul posturilor �i compartimentelor de munc� din care este constituit� unitatea, modul lor de grupare �i subordonare precum �i leg�turile ce se stabilesc între ele pentru realizarea în mod corespunz�tor a tuturor sarcinilor de munc� detaliate în raport cu speci� cul unit��ii respective. Atunci când este proiectat�, o structur� organizatoric� ra�ional� �i e� cient� trebuie s� respecte urm�toarele cerin�e generale:

- s� acopere întregul spectru de activit��i din organiza�ie; - s� distribuie aceste activit��i astfel încât s� se evite suprapunerile �i

paralelismele; - s� asigure continuitate �i � uiditate în realizarea activit��ilor; - s� asigure respectarea unit��ii de conducere la � ecare nivel pe cât

posibil, respectiv, � ecare subordonat s� aib� un singur �ef; - s� � e � exibil�, în sensul de a se putea adapta u�or diferitelor cerin�e, cum

ar � ampli� c�ri în cazul dezvolt�rii organiza�iei, reduceri de posturi în cazul unui declin al organiza�iei, comas�ri ale unor compartimente, etc.

Realizarea unei structuri organizatorice e� ciente presupune deci s� se analizeze modul în care ea r�spunde cerin�elor de mai sus. Aceasta înseamn� c� structura trebuie s� � e gândit� �i proiectat� în func�ie de spectrul de activit��i din organiza�ie �i nu în func�ie de persoanele care urmeaz� s� lucreze în cadrul ei. De�i pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru o serie de institu�ii publice de la noi, atât înainte, cât �i dup� 1989, au fost concepute pentru a satisface cerin�ele subiective ale unor persoane �i mai pu�in pentru satisfacerea unui interes public. Aceast� tendin�� se poate observa �i atunci când se formeaz� un nou Guvern. Structura lui organizatoric� este gândit� pornindu-se de la oameni �i nu de la spectrul de activit��i �i probleme. De aceea, în activitatea noului organism pot ap�rea o serie de disfunc�ionalit��i



�i incoeren�e. Indiferent de întreprinderea sau institu�ia la care ne referim, elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urm�toarele: Postul. Postul de munc� reprezint� cea mai simpl� subdiviziune organizatoric� cu sens complet. El se de� ne�te ca � ind un ansamblu de sarcini, obiective, competen�e �i responsabilit��i ce revin, în mod regulat �i permanent, unui singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea activit��ilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele ra�ionale ale utilit��ii postului, ce exprim� necesitatea cre�rii lui, precum �i criterii de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se realizeaz� prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competen�ei profesionale, a autonomiei decizionale �i a autorit��ii formale de care dispune persoana angajat� pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie �i de ac�iune asociat� unui post în vederea realiz�rii obiectivelor propuse constituie autoritatea formal� a acestuia. Responsabilitatea asociat� unui post reprezint� obliga�ia moral� �i legal� ce revine angajatului de a-�i îndeplini obiectivele, la nivelul cerin�elor impuse de calitate �i e� cien��. Func�ia. Totalitatea posturilor de munc� care prezint� acelea�i caracteristici principale formeaz� o func�ie. Rezult� c� într-o organiza�ie, pentru aceea�i func�ie pot exista mai multe posturi de munc�, pe care s� se fac� angaj�ri. De exemplu, într-o organiza�ie pot lucra mai mul�i angaja�i având func�ia de �ef de sec�ie sau �ef de birou. În concordan�� cu procesele fundamentale dintr-o organiza�ie, func�iile pot � de execu�ie sau de management. Ponderea ierarhic�/norma de conducere. Ponderea ierarhic� reprezint� num�rul de salaria�i condu�i nemijlocit de un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de speci� cul muncii, al organiza�iei, precum �i de concep�ia managerial� existente. De exemplu, într-o întreprindere de m�rime mijlocie sau mare ponderea ierarhic� este de 4-8 subalterni pentru pozi�iile situate în jum�tatea superioar� a piramidei manageriale �i poate s� creasc� pân� la 20-30 de subalterni, pe m�sur� ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei Compartimentul. Acesta reprezint� ansamblul persoanelor care efectueaz� munci omogene sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelora�i obiective �i � ind subordonate aceluia�i manager. Necesitatea cre�rii acestor compartimente deriv� din unitatea proceselor fundamentale �i deci, din nevoia integr�rii activit��ilor �i oamenilor ce le realizeaz�. Dup� modul de executare a autorit��ilor în cadrul grupului, compartimentele pot � :

a) compartimente de baz�, în care în afar� de conduc�torul compartimentului nimeni nu posed� delegare de autoritate privind comanda �i coordonarea



subordona�ilor; b) compartimente de ansamblu, care rezult� din gruparea sub o autoritate

unic� a mai multor compartimente de baz� �i în care autoritatea ierarhic� se execut� prin deleg�ri succesive de la conduc�torul principal la cel al compartimentului de baz�.

Nivelul ierarhic. Acesta reprezint� ansamblul compartimentelor care se a� � la aceea�i distan�� ierarhic� fa�� de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz� prin aceea�i competen�� decizional� sau autoritate formal�. Nivelul ierarhic se coreleaz� invers propor�ional cu ponderea ierarhic�. Cu cât ponderea ierarhic� are o valoare mai mic�, cu atât vor � mai multe niveluri ierarhice în organiza�ia respectiv�. Cu cât num�rul de niveluri ierarhice este mai mare, cu atât piramida managerial� este mai înalt� �i invers, cu cât num�rul de niveluri ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat�. Conexiunile func�ionale. Pentru integrarea tuturor activit��ilor este necesar ca între diferitele compartimente s� existe leg�turi func�ionale. Acestea pot � verticale, orizontale sau oblice. Conexiunile verticale �i oblice se caracterizeaz� prin transmiterea informa�iilor de jos în sus �i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste leg�turi permit transferul de autoritate �i de control. Conexiunile orizontale se folosesc pentru informare reciproc� �i permit cooperarea între compartimente �i oameni. Conexiunile pot � formale sau informale �i ele materializeaz� rela�iile de management. Structurile organizatorice pot � :

- structuri organizatorice înalte, - structuri organizatorice plate.

Modele de structuri organizatorice În literatura de specialitate se g�sesc diferite clasi� c�ri de structuri organizatorice, care se diferen�iaz� prin modul în care se grupeaz� func�iile �i posturile din organigram�. Cele mai importante clase sau modele de structuri organizatorice sunt: structuri func�ionale, structuri divizionale, structuri matriceale, structuri pe echipe �i structuri neuronale.




3. Cunoa�terea elementelor componente �i a factorilorcare in uen�eaz� procesul de produc�ie

1. De� nirea conceptului de proces de produc�ie: Întreprinderile productive î�i realizeaz� func�iunea de produc�ie prin desf��urarea în bune condi�ii a procesului de produc�ie. Procesul de produc�ie contribuie atât la ob�inerea diferitelor produse, lucr�ri �i servicii, cât �i la crearea unui ansamblu de rela�ii de produc�ie între persoane ce concur� la realizarea acestuia. Conceptul de proces de produc�ie poate � de� nit prin totalitatea ac�iunilor con�tiente ale angaja�ilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor ma�ini, utilaje sau instala�ii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transform�rii lor în produse, lucr�ri sau servicii cu anumit� valoare de pia��. În cadrul unui proces de produc�ie componenta principal� o constituie procesele de munc� iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug� �i anumite procese industriale. #inând seama de aceste componente, conceptul de proces de produc�ie mai poate � de� nit prin totalitatea proceselor de munc� �i a proceselor naturale ce concur� la ob�inerea produselor sau la execu�ia diferitelor lucr�ri sau servicii. Procesul de produc�ie poate � abordat �i sub raport cibernetic, ca un proces destinat s� transforme un set de elemente denumite ie�iri. Abordat din acest punct de vedere, procesul de produc�ie poate � de� nit prin trei componente: intr�ri, ie�iri, realizarea procesului de produ�ie. Componenta principal� a procesului de munc� poate � de� nit� prin ac�iunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc� asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în vederea transform�rii lor în bunuri economice. 2. Criterii de clasi� care a elementelor componente ale procesului de produc�ie Componentele procesului de produc�ie pot � clasi� cate dup� mai multe criterii: - în raport cu modul în care particip� la executarea diferitelor produse, lucr�ri sau servicii în procesul de munc� ce constituie principala component� a unui proces de produc�ie sunt:

a) procesele de munc� de baz� prin care se în�eleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime �i materiale în produse, lucr�ri sau servicii care constituie obiectul activit��ii de baza a întreprinderii;

b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur� ob�inerea



unor produse sau lucr�ri care nu constituie obiectul activit��ii de baza a întreprinderii, dar care asigur� �i condi�ioneaz� buna desf��urare a proceselor de munc� de baz�;

c) procesele de munc� de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activit��ii de baz� sau activit��ii auxiliare dar care prin realizarea lor condi�ioneaz� buna desfa�urare atât a activit��ii de baz�, cât �i a celor auxiliare;

- procesele de produc�ie se mai pot clasi� ca �i în raport cu modul este execu�ie, dup� care sunt:

a) procese manuale, b) procese manual mecanice, c) procese de aparatur�;

- în raport cu modul de ob�inere a produselor � nite din materii prime: a) procese de munc� directe - atunci când produsul � nit se ob�ine ca

urmare a efectu�rii unor opera�ii succesive asupra aceleea�i materii prime;

b) procese sintetice - atunci când produsul � nit se ob�ine din mai multe feluri de materii prime dup� prelucr�ri succesive;

c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se ob�ine o gama larg� de produse.

- în raport cu natura tehnologic� a opera�iilor efectuate: a) procese chimice, b) procese de schimbare a con� gura�iei sau formei, c) procese de ansamblu, d) procese de transport.

- în raport cu natura activit��ii desfa�urate: a) procese de produc�ie propriu-zise formate din diferite opera�ii

tehnologice, b) procese de depozitare sau magazinaj, c) procese de transport.

Diferitele procese �i opera�ii elementare se reunesc într-un anumit mod formând un � ux de produc�ie speci� c fabric�rii diferitelor produse sau execut�rii diferitelor lucr�ri sau servicii. Produc�ia, vazut� ca rezultat al realiz�rii procesului de produc�ie Conceptul de produc�ie are o accep�iune complex�, ceea ce necesit� o abordare dup� diferite criterii:

a) dup� natura produc�iei se deosebesc:



- întreprinderi care furnizeaz� servicii, - întreprinderi care î�i realizeaz� produc�ia prin montaj, - întreprinderi care fabric� produse prin transformarea materiilor prime

�i a materialelor. În prima categorie intr� prest�rile de servicii sau prest�rile de ordin intelectual care nu se concretizeaz� într-un produs material. În a doua categorie intr� acele întreprinderi care efectueaz� numai opera�iuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achizi�ioneaz� de la alte întreprinderi. În a treia categorie intr� întreprinderile care ob�in produse prin transformarea materiilor prime �i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instala�ii.

b) Sub raportul continuit��ii desf��ur�rii lor, procesele de produc�ie se pot clasi� ca:

- procese de produc�ie discontinue, adic� procese de produc�ie neliniare, ce se caracterizeaz� prin aceea c� produsele se ob�in prin prelucr�ri succesive la diferite locuri de munc� grupate în ateliere sau sec�ii de produc�ie, iar produc�ia discontinu� este o produc�ie fabricat� pe laturi de unicat �i produc�ie de mas�;

- procese de produc�ie continue, a c�ror produc�ie este de tip liniar �i se caracterizeaz� prin faptul c� procesul de prelucrare a materiilor prime �i materialelor nu se întrerupe între dou� locuri de munc� consecutive �i necesit� stocaje intermediare între posturi.

Produc�ia de tip continuu se realizeaz� pe linii tehnologice sau de fabrica�ie caracterizate printr-o vitez� regulat� de transformare �i de transfer �i cu aprovizionare continu�.

c) Dup� tipurile de fabrica�ie care de� nesc rela�iile întreprindere-client: - fabrica�ia pe comand� ce se caracterizeaz� prin faptul c� produsul nu

se execut� decât dup� primirea unei comenzi ferme care stabile�te felul produsului, cantitatea, calitatea �i termenele de execu�ie;

- fabrica�ia pe stoc, ce se caracterizeaz� prin faptul c� produsele se execut� f�r� a se cunoa�te cump�r�torii, produsele putând � comandate imediat de clien�i;

- fabrica�ia mixt� reprezint� o variant� a produc�iei la comand�, întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta în mod operativ la comanda bene� ciarilor.

4. Tipurile de produc�ie, concept, criterii de clasi� care, caracteristici Conducerea �i organizarea activit��ii de produc�ie din cadrul întreprinderii se a� � într-o dependen�� direct� fa�� de tipul produc�iei. Prin tip de produc�ie se în�elege o stare organizatoric� �i func�ional� a întreprinderii, determinat� de nomenclatura produselor fabricate, volumul produc�iei executate pe � ecare pozi�ie din nomenclatur�, gradul de specializare a întreprinderii, sec�iilor �i



locurilor de munc�, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munc� la altul. În practic� se disting 3 tipuri de produc�ie:

- tipul de produc�ie în serie, - tipul de produc�ie în mas�, - tipul de produc�ie individual.

Tipul de produc�ie preponderent ce caracterizeaz� o întreprindere impune metodele �i tehnicile de organizare a produc�iei de baz� auxiliare �i de servire precum �i modul de preg�tire a fabrica�iei noilor produse de eviden�� i control a activit��ii productive. Tipul de produc�ie în mas� este caracteristic întreprinderilor care fabric� o gam� redus� de tipuri de produse iar � ecare tip de produs se execut� în cantit��i foarte mari, adic� în mas�. În condi�iile acestui tip de produc�ie are loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe sec�ii �i ateliere pân� la nivelul locurilor de munc�. La acest tip de produc�ie deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se face în mod continuu, de regul� bucat� cu bucat�, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte mecanizate �i automatizate. Prin caracteristicile sale, tipul de produc�ie în mas� creeaz� condi�ii pentru automatizarea produc�iei �i organizarea ei sub form� de linii tehnologice în � ux.Tipul de produc�ie în serie caracterizeaz� întreprinderile care fabric� o gam� mai larg� de produse în cantit��ii mari, mijlocii sau mici. În raport cu nomenclatorul produselor fabricate �i m�rimea seriilor de fabrica�ie precum �i gradul de specializare a sec�iilor, atelierelor �i a locurilor de munc�, acesta poate � mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se face în catit��i egale cu m�rimea lotului de transport. Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se folosesc mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari �i cu mers discontinuu în cazul unor serii mici de fabrica�ie. La întreprinderile caracterizate prin tipul de produc�ie în serie amplasarea diferitelor ma�ini �i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de produc�ie în � ux. 5. Tipul de produc�ie individual Întreprinderile caracterizate prin acest tip de produc�ie execut� o gam� foarte larg� de produse, � ecare fel de produs � ind unicat sau executându-se în cantit��i foarte reduse. În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele sec�ii, ateliere �i locuri de munc� sunt organizate dup� principiul tehnologic, folosind ma�ini, utilaje �i for�a de munc� cu caracter universal pentru a � adaptate rapid la execu�ia unei variet��i de feluri de produse în condi�ii de e� cien�� economic�. O alt� caracteristic� a acestui tip de produc�ie o constituie faptul c� produsele sau piesele se deplaseaz� de la un loc de munc� la altul, bucat� cu



bucat� sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.Datorit� caracterului de unicat al produselor sau gamei largi de produse, preg�tirea tehnic� a fabrica�iei nu este la fel de detaliat� ca la tipul produc�iei în mas�. 6. Metode de organizare a produc�iei de baz� Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care î�i desf��oar� activitatea în cadrul economiei na�ionale, se pot stabili anumite metode �i tehnici speci� ce de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avându-se în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a produc�iei de baz� are in� uen�� gradul de transformare al produselor � nite, precum �i gradul de complexitate al opera�iilor procesului tehnologic. Primul tip de organizare a produc�iei de baz� este organizarea produc�iei în � ux, pe linii de fabrica�ie, speci� c� întreprinderilor care fabric� o gam� redus� de feluri de produse în mas� sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea produc�iei în � ux se caracterizeaz� în metode �i tehnici speci� ce cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe band�, pe linii automate de produc�ie �i ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, sec�i sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în � ux, în condi�iile unui grad înalt de mecanizare �i automatizare. Organizarea produc�iei în � ux se caracterizeaz� prin:

- divizarea procesului tehnologic pe opera�ii egale sau multiple sub raportul volumului de munc� �i precizarea celei mai ra�ionale succesiuni a execut�rii lor,

- repartizarea excut�rii unei opera�ii sau al unui grup restrâns de opera�ii pe un anumit loc de munc�,

- amplasarea locurilor de munc� în ordinea impus� de succesiunea execut�rii opera�iilor tehnologice,

- trecerea diferitelor materii prime, piese �i semifabricate de la un loc de munc� la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al execut�rii opera�iilor tehnologice;

- executarea în mod concomitent a opera�iilor la toate locurile de munc� în cadrul liniei de produc�ie în � ux;

- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munc� la altul prin mijloacele de transport adecvate;

- executarea în cadrul formei de organizare a produc�iei în � ux a unui fel de produs sau pies� sau a mai multor produse asem�n�toare din punct de vedere constructiv, tehnologic �i al materiilor prime utilizate.

În concluzie, se poate spune c� organizarea produc�iei în � ux se poate de� ni c� acea form� de organizare a produc�iei caracterizat� prin specializarea locurilor de munc� în executarea anumitor opera�ii, necesitate de fabricarea



unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asem�n�toare, prin amplasarea locurilor de munc� în ordinea impus� de succesiunea execut�rii opera�iilor �i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc� la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de produc�ie desf��urându-se sincronizat pe baza unui ! unic de func�ionare stabilit anterior. 7. Caracteristicile organiz�rii fabric�rii produselor dup� metoda produc�iei individuale �i de serie mic�. În cadrul agen�lor economici exist� o serie de unit��i economice care execut� o gam� larg� de produse în loturi foarte mici sau unicate. Aceast� situa�ie impune adoptarea unui astfel de sistem �i metode de organizare a produc�iei de baz� care s� corespund� cel mai bine realiz�rii de produse unicat sau în serii mici. Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:

- organizarea unit��ilor de produc�ie dup� principiul tehnologic Conform acestei metode de organizare unit��ile de produc�ie se creeaz� pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unit��ilor �i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de ma�ini. În acest caz dotarea locurilor de munc� se face cu ma�ini universale care s� permit� efectuarea tuturor opera�iunilor tehnologice la o mare varietate de produse;

- trecerea de la o opera�ie la alta a produsului are loc bucat� cu bucat� În acest caz exist� întreprinderi foarte mari în procesul de produc�ie, ceea ce determin� cicluri lungi de fabrica�ie �i stocuri mari de produc�ie neterminat�. - pentru fabricarea produselor se elaboreaz� o tehnologie în care se vor stabili urm�oarele aspecte:

a) felul �i succesiunea opera�iunilor ce vor � executate, b) grupele de utilaje pe care vor � executate opera�iile, c) felul SDV-urilor ce vor � utilizate.

Aceast� tehnologie urmeaz� a se de� nitiva pentru � ecare loc de munc�. - pentru proiectarea tehnologiei de fabrica�ie se folosesc normative grupate, eviden�iindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioad� de timp �i costuri ridicate. 8. Tendin�ele actuale �i de perspectiv� în organizarea produc�iei În cadrul sistemelor avansate de produc�ie, sistemul de fabrica�ie î�i schimb� modul de a r�spunde unor sarcini diverse de fabrica�ie în condi�iile de e� cien�� i competitivitate. Sistemul � exibil de fabrica�ie reprezint� un r�spuns dat unor cerin�e speci� ce dar nu constituie o solu�ie universal� aplicabil� în orice condi�ii. Sistemele de fabrica�ie actuale reprezint� rezultatul unei evolu�ii de peste 100 ani �i constituie un mod de r�spuns la modi� c�rile ap�rute în mediul economic în care activeaz�.



Un sistem � exibil de fabrica�ie este un sistem de produc�ie capabil s� se adapteze la sarcini de produc�ie diferite, atât sub raportul formei �i dimensiunilor, cât �i al procesului tehnologic care trebuie realizat. Se consider� c� un sistem � exibil de fabrica�ie trebuie s� aib� urm�toarele caracteristici:

1. integrabilitate, 2. adecvare, 3. adaptabilitate, 4. dinamism structural.

În practic� nu poate � vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot � atinse simulat toate aceste caracteristici. Practica a eviden�iat trei stadii ale sistemelor � exibile de fabrica�ie care difer� prin complexitate �i arie de cuprindere astfel: 1. Unitatea � exibil� de prelucrare Aceasta reprezint�, de regul�, o ma�in� complex�, echipat� cu o magazie multifunc�ional�, un manipulator automat care poate func�iona în regim automat. 2. Celula � exibil� de fabrica�ie Aceasta este constituit� din dou� sau mai multe unit��i � exibile de prelucrare dotate cu ma�ini controlate direct prin calculator. 3. Sistemul � exibil de fabrica�ie Cuprinde mai multe celule de fabrica�ie conectate prin sisteme automate de transport, iar întreg sistemul se a� � sub controlul direct al unui calculator care dirijeaz� �i sistemul de depozitare, echipamentele de m�surare automat� �i testare. Astfel se asigur� o coordonare total� a subsistemelor economice prin intermediul calculatorului electronic. Fa�� de sistemele rigide de fabrica�ie, cele � exibile prezint� urm�toarele avantaje:

- capacitate mare de adaptare la modi� c�rile survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat având loc modi� carea programelor de calculator �i nu schimbarea utilajelor;

- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare; - autonomie func�ional� pentru trei schimburi, f�r� interven�ia direct� a

operatorului uman; - utilizarea intensiv� a ma�inilor cu comand� numeric�, a robo�ilor �i a

sistemelor automate de transport �i control; - posibilitatea de evolu�ie �i perfectabilitate treptat� în func�ie de

necesit��ile de produc�ie. Dezvoltarea sistemelor � exibile de fabrica�ie precum �i introducerea robotiz�rii constituie direc�ii noi de organizare, inducând efecte importante asupra tuturor subsistemelor de produc�ie. În introducerea noilor tehnologii



robotizate cea mai mare importan�� o au activit��ile de preg�tire organizatoric�. S-a constatat c� în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este folosit în propor�ie de numai 50-55%. Aceast� situa�ie nu se datoreaz� unor erori tehnologice privind construc�ia sau modul de operare al calculatorului, ci unei incorecte organiz�ri �i conduceri ale unit��ilor de produc�ie. Aceasta înseamn� c� pericolul modi� c�rilor tehnologice nu const� în efectul acestora asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoa�te �i deci de a-i sesiza �i in� uen�a efectele. Introducerea robotiz�rii modi� c� situa�ia � nanciar� a unit��ii industriale m�rindu-i volumul de mijloace � xe, îmbun�t��ind condi�iile de produc�ie, ceea ce va duce la producerea anumitor perturba�ii �i la cre�terea � abilit��ii sistemelor operative, de execu�ie �i de conducere. Gestiunea produc�iei Reprezint� un concept complex care cuprinde ansamblul activit��ilor efectuate de o întreprindere din momentul identi� c�rii unei cerin�e de pia�� pân� în momentul distribuirii c�tre bene� ciari a bunurilor solicitate. În mod practic, pentru a putea identi� ca activit��ile implicate în gestiunea produc�iei este necesar s� se porneasc� de la ciclul complet de activit��i realizate de întreprindere pentru fabrica�ia unui produs sau executarea unei lucr�ri. Într-o întreprindere industrial� ciclul activit��ilor legate de gestiunea produc�iei este format dintr-un ciclu de comercializare �i un ciclu de produc�ie, produc�ia a� ându-se practic la interferen�a acestora. Gestiunea produc�iei reprezint� o activitate complex� pentru desf��urarea c�reia se utilizeaz� o serie de metode: 1. Programarea liniar� folosit� în optimizarea aloc�rii resurselor Programarea liniar� �ine cont de dou� elemente: obiective �i restric�ii. Programarea liniar� poate � folosit� în gestiunea produc�iei pentru rezolvarea unor probleme:

- de repartizare a produc�iei pe diferite ma�ini în condi�iile maximiz�rii pro� tului,

- privind transportul produselor între locurile de munc� �i între acestea �i punctele de distribu�ie,

- de determinare a cantit��ilor din diverse bunuri ce trebuie produse. 2. Metoda PERTSe aplic� în cazul produc�iei de unicate complexe �i de mare importan��, la care opera�iile succesive trebuie realizate prin respectarea restric�iilor de prioritate �i de termene. 3. Metoda „Just in time” Aceasta este considerat� de speciali�ti ca o condi�ie important� pentru ob�inerea unei organiz�ri superioare a produc�iei, iar aplicarea ei contribuie



la reducerea costurilor de produc�ie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese �i subansambluri. 9. Ciclul de produc�ie - no�iune �i structur� Acesta caracterizeaz� nivelul de organizare al produc�iei �i al muncii în cadrul întreprinderii industriale. În procesul de produc�ie materiile prime �i materialele parcurg o serie de opera�ii la diferite locuri de munc� �i în diferite sec�ii, într-o anumit� ordine prevazut� de procesul tehnologic. Ciclul de produc�ie reprezint� o succesiune de activit��i prin care materiile prime �i materialele trec în mod organizat pe � uxul tehnologic pentru a � transformate în semifabricate sau produse � nite, iar durata ciclului de produc�ie reprezint� intervalul de timp dintre momentul lans�rii în fabrica�ie a diferitelor materii prime �i materiale �i momentul transform�rii lor prin prelucr�ri succesive în produse � nite. Durata ciclului de produc�ie reprezint� un element de baz� folosit în programarea produc�iei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului de produc�ie a unui produs sau lot, a elabor�rii programelor operative de produc�ie, a calculului stocului de produc�ie neterminat�, necesarului de mijloace circulante �i vitezei de rota�ie a acestora. Prin durata sa, ciclul de produc�ie in� uen�eaz� toate laturile activit��ii acesteia. Cu cât este mai mic� durata ciclului de produc�ie, cu atât vor � folosite mai ra�ional resursele materiale �i umane în întreprindere. Durata ciclului de produc�ie depinde de o serie de factori care in� uen�eaz� atât m�rimea elementelor structurale ale ciclului de produc�ie, cât �i perioada de deplasare a obiectelor muncii de la o opera�ie la alta. Prin structura ciclului de produc�ie se în�elege totalitatea elementelor componente precum �i ponderea duratei acestora fa�� de durata total� a ciclului de produc�ie. Cunoa�terea structurii ciclului de produc�ie este necesar� pentru stabilirea duratei lui, precum �i pentru identi� carea m�surilor tehnice �i organizatorice ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia. Durata total� a ciclului de produc�ie se împarte în dou� p�r�i: perioada de lucru �i perioada de întreruperi. Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor naturale �i durata activit��ii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai mare în structura ciclului de produc�ie, durata acestuia cuprinzând duratele tehnologice �i durata opera�iunilor de preg�tire-încheiere. Durata proceselor naturale reprezint� perioada de timp de-a lungul c�reia, sub in� uen�a condi�iilor naturale, procesul de munc� înceteaz�, procesul de produc�ie continu�. Activitatea de servire asigur� condi�iile normale de lucru pentru desf��urarea opera�iilor de transformare nemijlocit� a obiectelor muncii în produse � nite.În cadrul acestora intr� transportul obiectelor muncii de la un loc de munc� la altul �i controlul tehnic de calitate.



Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul de produc�ie. În cadrul duratei ciclului de produc�ie nu se includ toate întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condi�iile locului de munc�. În func�ie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot � grupate în:

- întreruperi în cadrul schimbului sau interopera�ii, - în afara schimbului sau de regim.

10. Politici de produc�ie O întreprindere productiv�, pe baza strategiei alese, poate adopta politici de produc�ie diferite, �inând seama de obiectivele economice stabilite de resursele de care dispune �i de pia�a poten�ial�. De regul� se pot deosebi dou� politici importante:

- întreprinderea se organizeaz� pentru a executa anumite produse sau lucr�ri prin folosirea propriilor unit��i de produc�ie grupate în aceea�i incint� sau dispersate teritorial,

- întreprinderea execut�, în totalitate sau par�ial, produse folosind componente realizate de alte întreprinderi.

În primul tip de politic�, întreprinderea execut� politica sa iar unit��ile de produc�ie, ca �i conducerea administrativ�, sunt grupate într-un singur loc. Pe m�sura dezvolt�rii pe baza efectu�rii de noi investi�ii se poate adopta o politic� de descentralizare a produc�iei prin crearea de noi unit��i de produc�ie. O astfel de politic� de produc�ie ridic� probleme noi privind achizi�ionarea de terenuri, construirea de noi cl�diri, atragerea sau formarea de for�� de munc�. A doua politica de produc�ie este aceea de a executa produse sau lucr�ri apelând în totalitate sau par�ial la componentele executate de alte întreprinderi care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic� de produc�ie bazat� pe subfurnizori este acela care se desf��oar� în situa�ia în care o întreprindere, numit� cea care d� dispozi�ie de produc�ie, încredin�eaz� execu�ia unor lucr�ri care concur� la realizarea obiectelor de fabrica�ie unei alte întreprinderi �i este denumit� subfurnizor. Politica de produc�ie bazat� pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea de c�tre o întreprindere de produse, lucr�ri sau servicii altei întreprinderi �i, deci, care intr� în conceptul de aprovizionare tehnico-material�. Politica de produc�ie cu subfurnizori presupune existen�a unor leg�turi speciale între cel ce d� dispozi�ie de produc�ie �i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor pân� la efectuarea controlului privind modul de execu�ie al diferitelor componente. Politica de produc�ie cu subfurnizori este motivat� economic, juridic, strategic atunci când nu are fonduri su� ciente pentru dezvoltare sau atunci când subfurnizorii produc componente la pre�uri mai reduse sau de o calitate mai bun�, în compara�ie cu cele produse în unit��ile proprii sau atunci când ei sunt specializa�i în execu�ia anumitor lucr�ri.



Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz� la subfurnizori atunci când posibilit��ile sale de dezvoltare sunt limitate datorit� existen�ei unei legi antitrust, iar sub raport strategic - când exist� riscul în crearea de noi capacit��i proprii sau când întreprinderea urm�re�te ca în timp subfurnizorii s� îi devin� � liale. În afara celor dou� politici prezentate anterior, pe plan economic exist� �i o politic� de produc�ie care presupune realizarea unei largi cooper�ri între întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint� procesul economic prin care se stabilesc leg�turi strânse de produc�ie între întreprinderi care concureaz� la fabricarea diferitelor produse. Cooperarea poate � :

- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe, livreaz� unele produse � nite;

- pe piese; - tehnologic� - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de

capacitate de care dispune, efectueaz� prelucr�ri tehnologice pentru alte întreprinderi.

Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderneConsidera�ii generale cu privire la rela�ia întreprindere - mediul ambiant Firma î�i organizeaz� �i desf��oar� activitatea sa sub impactul condi�iilor concrete ale mediului s�u ambiant. Mediul ambiant reprezint� un ansamblu de factori eterogeni de natur� economic�, social�, politic�, �tiin�i� co-tehnic�, juridic�, geogra� c� �i demogra� c� ce ac�ioneaz� pe plan na�ional �i interna�ional asupra întreprinderii, in� uen�ând rela�iile de pia��. Întreprinderea este parte integrant� a mediului ambiant, este o component� economic� a acestuia. În condi�iile actuale mediul ambiant se caracterizeaz� printr-un dinamism accentuat, printr-o cre�tere spectaculoas� a frecven�ei schimb�rilor. Mediul ambiant este de trei feluri:

- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic� amploare �i u�or vizibile;

- mediu schimb�tor, unde schimb�rile sunt frecvente, de o amploare variat�, dar în general previzibile;

- mediu turbulent, unde schimb�rile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activit��ii întreprinderii �i greu de anticipat;

Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul, mezomediul, macromediul. Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intr� în rela�ii directe.



Acestea sunt: - furnizorii de m�rfuri care sunt agen�i economici ce asigur� resursele

necesare de materii prime, material, echipamente �i ma�ini; - prestatorii de servicii reprezenta�i de � rme sau persoane particulare care

ofer� o gam� larg� de servicii utile realiz�rii obiectivelor � rmei; - furnizorii for�ei de munc� sunt unit��ile de înv��mânt, o� ciile for�ei de

munc� �i persoanele care caut� un loc de munc�; - clien�i care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi

comerciale sau agen�iile guvernamentale c�rora le sunt oferite, spre consum, bunurile produse de întreprindere;

- organismele publice - asocia�iile profesionale, asocia�iile consumatorilor, mediile de informare în mas� �i publicul consumator;

- concuren�ii sunt � rme sau persoane particulare care-�i disput� aceea�i categorie de clien�i, iar în situa�ii frecvente aceia�i furnizori sau prestatori de servicii.

Mezomediul este o no�iune intermediar� care devine tot mai necesar� în explicarea evolu�iei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea oric�ror de� cien�e de explicare se studiaz� comportamentul întreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate � un intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie s� intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru c� permite abordarea rela�iilor acesteia cu mediul sau în termeni mult mai apropia�i de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din urm�toarele sisteme mezoeconomice:

- o anumit� industrie, - o zona geogra� c� sau administrativ�, - un grup de întreprinderi.

Aceste sisteme sunt în m�sur� s� in� uen�eze ac�iunile, deciziile �i rezultatele unei întreprinderi, in� uen�a exercitat� la acest nivel poate � atât direct� cât �i indirect�, dar are un caracter general, în sensul c� in� uen�eaz� toate întreprinderile care apar�in aceluia�i sistem. Activitatea oric�rei întreprinderi, ca �i a celorlal�i agen�i din cadrul micromediului întreprinderii, se a� � �i sub in� uen�a altor factori de mediu, care ac�ioneaz� pe o arie mai larg�. Leg�tura care se stabile�te între întreprindere �i ace�ti factori este de regul� industrial�, in� uen�a exercitându-se pe termen lung �i formând macromediul întreprinderii Componentele macromediului sunt: - mediul demogra� c, num�rul popula�iei, structura pe sexe �i grupe de vârst�, num�rul de familii �i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorial� �i pe medii a popula�iei, rata natalit��ii.



Analiza unor astfel de caracteristici �i surprinderea tendin�ei lor reprezint� punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poten�iale, a pie�ei întreprinderii;

- mediul economic, Ansamblul elementelor care compun via�a economic� a spa�iului în care ac�ioneaz� întreprinderea determin� mediul economic al acesteia. Acesta determin� volumul �i structura ofertei de m�rfuri, nivelul veniturilor bane�ti, marimea cererii de m�rfuri, mi�carea pre�urilor la nivelul concuren�ei; - mediul tehnologic, Întreprinderea se implic� în dinamic� mediului tehnologic, atât ca bene� ciar cât �i ca furnizor, în principal prin intermediul pie�ei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii �i dobânde�te o exprimare concret� prin inven�ii, inova�ii, m�rimea �i orientarea fondurilor destinate cercet�rii, explozia produc�iei noi, perfec�ionarea produc�iei tradi�ionale, reglement�ri privind delimitarea tehnologiilor poluante;

- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri, tradi�ii, credin�e �i norme ce guverneaz� statutul oamenilor în societate;

- mediul politic re� ect� structurile societ��ii, clasele sociale �i rolul lor în societate, for�ele politice �i raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, interna�ional.

- mediul institu�ional cuprinde ansamblul reglement�rilor de natur� juridic� ce vizeaz� direct sau indirect activitatea de pia�� a întreprinderii;

- mediul natural - condi�iile naturale ce determin� modul de localizare �i de distribuire în spa�iu a activit��ii umane. Aceast� conjunctur� economic� reprezint� starea curent� �i concret� a fenomenelor, proceselor �i evenimentelor speci� ce unei ramuri ale economiei na�ionale. Importan�a sa este dat� de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile �i de accentuarea gradului de poluare;

Rela�iile întreprinderii cu mediul extern În calitatea sa de component� a mediului, întreprinderea se a� � într-un contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr� într-un ansamblu de rela�ii prin care î�i orienteaz� �i � nalizeaz� activitatea economic�. Aceste rela�ii dintre întreprindere �i componentele mediului s�u extern sunt prin natura �i con�inutul lor de dou� feluri: rela�ii de pia�� i rela�ii de concuren��. Din multitudinea de rela�ii ale întreprinderii cu mediul s�u extern se remarc� prin amploare �i complexitate rela�iile de pia��. Acestea au ca obiect vânzarea �i cump�rarea de m�rfuri �i servicii, împrumutul de capital �i angajarea for�ei de munc�. Studierea pie�ei constituie premisa �i punctul de plecare în activitatea oric�rei întreprinderi.



Mecanismul pie�ei reprezint� pentru întreprinderea modern� termenul de confruntare al situa�iei prezentate cu cea de perspectiv�, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Rela�iile întreprinderii cu pia�a sunt re� ectate �i de � uxul aprovizionare, produc�ie, desfacere. De asemenea, aceast� rela�ie se re� ect� �i în orientarea activit��ii întreprinderii c�tre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condi�ii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create �i oferite, crearea rentabilit��ii �i e� cien�ei economice pe baza sporirii vânz�rilor totale �i a pro� tului unitar. Rela�iile întreprinderii cu pia�a vizeaz� trei mari componente �i anume:

- pia�a m�rfurilor, - pia�a capitalului, - pia�a for�ei de munc�.

Natura �i dimensiunile rela�iilor întreprinderii depind de o serie de factori generali �i speci� ci, obiectivi �i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei mai importan�i � ind: cadrul economico-social, speci� cul pie�ei �i caracterul întreprinderii. Rela�iile întreprinderii cu pia�a cunosc, astfel, o mare diversitate �i se pot grupa dup� mai multe criterii:

- dup� obiectul rela�iilor. Potrivit acestui criteriu, rela�iile întreprinderii cu pia�a sunt de dou� feluri:

- rela�ii de vânzare-cumparare, - rela�ii de transmitere, receptie de informa�ii.

Rela�iile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite �i anume: livrarea de m�rfuri, achizi�ionarea de m�rfuri �i servicii, prestarea de servicii, închirierea, împrumutul precum �i activit��ile de intermediere. Principalele forme pe care le îmbrac� succesiv rela�iile de vânzare-cumparare sunt:

- rela�ii precontractuale - rela�ii contractuale, - rela�ii postcontractuale.

Rela�iile precontractuale se realizeaz� în principal prin negociere, comand�, cerere de ofert� �i ofert� ferm�. Rela�iile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adaug� o serie de activit��i ca: facturarea, livrarea, transportul, recep�ia �i decontarea. Rela�iile postcontractuale apar în perioada de garan�ie �i postgaran�ie.Rela�iile de transmitere de informa�ii au ca scop sus�inerea �i concretizarea rela�iilor de vânzare-cump�rare, realizându-se prin publicitate, rela�ii publice �i alte forme de promovare.



Dup� pro� lul agen�ilor de pia��, rela�iile pot � : cu furnizorii, cu prestatorii de servicii, cu bene� ciarii, cu institu�iile �i cu mecanismele de stat;Dup� frecven��, rela�iile sunt permanente, periodice sau ocazionale; Dup� gradul de concentrare, rela�iile pot � concentrate dimensional, spa�ial sau temporal �i rela�ii dispersate. Obiectivele economice ale întreprinderii în condi�ii concure�iale În condi�iile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urm�re�te maximizarea pro� tului, ci este un organism complex, ce se confrunt� cu o multitudine de obiective contradictorii ce �in de strategia � ec�rei întreprinderi. Concuren�a const� într-o multitudine de forme de comportament ce se manifest� în cadrul rela�iilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cât mai numeroase. Pentru a de� ni aceste forme de manifestare a concuren�ei se pot avea în vedere urm�toarele aspecte:

- interesele �i aspira�iile clientelei, - libertatea de a ac�iona, - interesele �i aspira�iile produc�torilor în calitate de ofertan�i, - existen�a în mediul economic a unor reglement�ri juridice �i a unei st�ri

psihologice �i sociale care impun sau favorizeaz� anumite ac�iuni sau comportamente din partea agentului economic.

În condi�iile economiei de pia�� concuren�a apare ca o necesitate obiectiv�, face parte din regulile de joc ale pie�ei. Competitivitatea unui agent economic este determinat� în principal de trei mari caracteristici �i anume: servicii, costuri �i calitate. Ansamblul raportului de interac�iune în care intr� agen�ii economici în lupt� pentru asigurarea resurselor de aprovizionare �i a pie�ei de desfacere formeaz� sistemul rela�iilor de concuren��. Mijloacele �i instrumentele utilizate în rela�iile de concuren�� se pot delimita în jurul produsului, pre�ului, promov�rii �i distribu�iei. Concuren�a este de dou� tipuri:

- direct�, manifestat� între întreprinderile care realizeaz� bunuri identice sau cu mici diferen�ieri, destinate satisfacerii aceleea�i game de nevoi;

- indirect� - manifestat� între întreprinderile care se adreseaz� acelora�i nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru a se asigura desf��urarea în bune condi�ii a activita�ii economice, statul trebuie s� asigure un cadru concuren�ial normal care presupune existen�a urmatoarelor elemente �i anume:

- autonomia întreprinderii, - libertatea de în� in�are a oric�rui tip de întreprindere, - promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al

intereselor � ec�rei � rme,



- reglement�ri economico-� nanciare egale pentru to�i agen�ii economici, indiferent de forma de proprietate,

- formarea liber� a pre�urilor, - stabilitate prin reglement�ri bugetare pe pia�a extern�, - m�suri pentru favorizarea particip�rii pe pia�a extrabugetar�, - reglement�ri clare pentru sanc�ionarea prin instan�ele juridice a � rmelor

nerentabile.




4. Cunoa�terea structurii organizatorice a unui �antier

Organizarea �antierului �antierul este spa�iul în care se execut� o construc�ie prev�zut� cu toate dot�rile necesare (corp administrativ, magazii, instala�ii, grup sanitar, utilaje, c�i de comunica�ii, etc.). Proiectele de organizare a �antierului cuprind m�surile pentru aducerea la timp a materialelor, a utilajelor �i a for�ei de munc�, precum �i ordinea � reasc� de desf��urare a procesului tehnologic. Proiectul de organizare stabile�te urm�toarele:

- construc�ii provizorii �i instala�iile necesare, - ordinea de aprovizionare cu materiale, - ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale �i mecanizate), - ordinea �i termenele în care se vor executa lucr�rile, - ordinea �i termenele în care se vor aduce pe �antier echipele de muncitori

de alte specialit��i. Conduc�torul punctului de lucru are sarcina de a preg�ti toate opera�iile ce urmeaz� a se desf��ura în �antier:

- veri� carea mijloacelor de munc� (ma�ini, utilaje, instala�ii, dispozitive, scule, unelte, etc.),

- veri� carea materialelor �i a elementelor auxiliare, - instruirea echipelor de lucru în activitatea speci� c�, - cur��area, nivelarea �i compactarea terenului, - conduce efectiv executarea lucr�rii.

Planurile calendaristice Planurile calendaristice stabilesc ordinea �i termenele în care trebuie realizate lucr�rile precum �i termenul de punere în func�iune a obiectivului. Abaterile de la ordinea lucr�rilor cuprinse în planul de organizare atrage dup� sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s� � e de bun� calitate fazele, opera�iile �i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în mod corect. Forma�iile de munc� Lucr�rile se execut� de c�tre muncitori organiza�i în forma�ii de munc�. Forma�ia de munc� cu cel mai redus num�r de muncitori se nume�te forma�ie minim� �i uneori poate � compus� dintr-un sigur muncitor. Forma�ia de munc� format� din mai mul�i muncitori �i condus� de c�tre un �ef se nume�te echip�, respectiv �ef de echip�. În cadrul echipei intr� muncitori de diferite cali� c�ri corespunz�toare opera�iilor �i fazelor de lucru pe care trebuie s� le execute. Muncitorii cu o cali� care superioar� vor executa



opera�ii �i faze mai complicate iar cei cu o cali� care inferioar� vor executa opera�ii �i faze mai simple. Sectoarele de lucru Sectoarele de lucru sunt por�iuni ce se ob�in prin împ�r�irea lucr�rii de executat. Metode de organizare a lucr�rilor Exist� trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan�. Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut� acela�i proces de munc�, în acela�i timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucr�rile dintr-un sector încep numai dup� terminarea lucr�rilor din sectorul anterior, iar pentru metoda de lucru în lan�, dup� terminarea unui proces de lucru dintr-un sector se trece în urm�torul sector �i se execut� acela�i proces de lucru. Dup� ce spa�iul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea terenului �i începerea lucr�rilor de organizare a �antierului.




5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile de constructii

Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii

NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii. Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:

- organizarea muncii sau studiiul metodelor - masurarea muncii.

Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare a masurilor rezultate pe aceasta baza. Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata, prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a acesteia. Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor dupa metoda noua sau imbunatatita. Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.

1. Structura procesului si a timpului de munca 1.1. Structura procesului de munca

Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie reprezentand activitatea � zica, intelectuala sau mixta a executantului (individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in indeplinirea unei functii in sfera neproductiva. Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca



manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului). Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii. Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie, prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.

1.2. Structura timpului de munca La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii, deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.

2. Normele de munca Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe persoane cu cali� care corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate. Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati � ziologice in cadrul programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic, organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.

2.1. Formele de exprimare a normelor de munca In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului de productie, normele de munca pot � : norme de timp, norme de productie, atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.



In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile si nivelul de cali� care a personalului din formatia de munca normata, potrivit prevederilor indicatoarelor de cali� care in vigoare. La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de durata � ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor (exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate � vandut intr-o anumita unitate de timp etc. De asemenea, in unele cazuri justi� cate, determinate de speci� cul deosebit al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot � exprimate si sub forma de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea sa � e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.

2.1.1 Norma de timp si norma de productie

Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru realizarea acestora. Prin norma de timp (de munca) – NT - se intelege timpul real necesar stabilit unui executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre un executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute – om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea � zica de lucrare (produs) (buc., kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om, schimb – om, zi – om etc.). Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata � deosebita de timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca – pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul acesta, norma de timp va � exprimata in “ore – om – norma”. In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada – norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”



Normele de timp pot � foloste � e ca atare, � e pentru stabilirea celorlalte norme si, in primul rand, a normelor de productie. Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o perioada mai lunga de timp. Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.

2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de deservire

Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea � ecareia dintre ele se contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea � precizate anticipat, cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, � inde neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului de ocupare in munca a personalului. Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca stabilite unui executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau organizatorice precizate. Aceasta se stabileste � e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, � e pe baza examinarii volumului total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp. Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii prevad anumite posturi � xe, obligatorii, cum ar � de exemplu: la controlul personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv. Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care exercita atributiile sau sarcinile de munca. Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul de masini ce s-a stabilit pentru a � unse de catre el intr-o anumita perioada de timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de



metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul de executanti din subordine etc. Norma de deservire trebuie sa � e stabilita si in cazul in care normele de munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot � deservite simultan de catre � ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan. 2.1.3. Norme de personal (Np)

In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada, etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii, odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de cali� care, sub forma unei norme de personal. Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict necesar de personal pe meserii, functii si nivel de cali� care pentru realizarea, de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a 2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola. Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu cali� carea si cu sarcinile concrete ale � ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa � ecare. Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre executanti a timpului de munca. La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier) sarcinile de munca normate se pot modi� ca, putand apare situatii in care



acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.

2.2. Clasi� carea normelor de munca

Normele de munca se clasi� ca in:

- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii sau lucrari; acestea pot � exprimate sib forma normelor de timp, de productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;

- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente, pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de normele pe elemente, cele grupate nu pot � exprimate, de regula, decat sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele de timp pot � exprimate si sub forma normelor de productie.

2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca

Pentru ca norma de munca sa � e de calitate ea trebuie sa poata � realizata de catre toti executantii care poseda cali� carea corespunzatoare lucrarii respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice prevazute. Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico – organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie � zica si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca urmare, normele de munca trebuie sa � e in asa fel elaborate incat sa nu solicite in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de consumat de catre un executant mediu. In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor (lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica, efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara lucrarile, etc), sa � e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat corespunzator speci� cului � ecarei munci prestate. Daca toate normele practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice, economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor



si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate a� rma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor cerinte echivalente. In practica, insa, datorita in� uentei diferitilor factori, normele de munca nu re� ecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei, caracterul muncii, forma de cooperare in munca, di� cultatea executarii unor parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de cali� care a acestuia, deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc. Gradul de incordare a normelor se re� ecta, de regula, in indicele de indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de indeplinire a normelor. Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de tipul productiei si caracterul muncii.

3. Normativele de munca

Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi ale diferitelor categorii de personal.

3.1. Normativele de munca

Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot � : - normative de timp (de munca) - normative de deservire - normative de personal.

Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de in� uenta si in conditii tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate incat normele de munca sa poata � calculate prin insumarea timpilor din



normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca. Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto), in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv. In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in: a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru productia de masa, serie mare si serie mijlocie. b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Normativele de timp pot � elaborate si pentru elementele structurale ale normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati � ziologice). Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de in� uenta. De exemplu, in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de 50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor. Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de factorii de in� uenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi pentru un autocamion. Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire. Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot � , ca si normele de munca, uni� cate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe grup de unitati economico – sociale. In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau la baza calculului necesarului de munca, cum sunt: Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie; poate � dat in legatura cu tipul sau caracteristiile masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea, aciditatea, densitatea, caldura speci� ca, umiditatea, culoarea tolerantelor dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,



numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc). normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si e� cacitatii actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului. Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de particularitatile productiei ce se efectueaza. Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti factori de in� uenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a � relor de batatura de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea � rului la o rupere este de 0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura timpul pe un kg � re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata frecventa de rupere la un kg de � re. Daca numarul de ruperi (frecventa ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de � re. De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie efectuate operatii de control la � ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute. La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de deplina securitate a muncii.


S�n�tatea �i securitatea muncii - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAS�N�TATEA �I SECURITATEA MUNCII

Fierar Beton_5_A5_ssm.indd 1 2/17/2011 3:41:28 PM


Cap. I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitatepentru meseria de � erar-betonist:

- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA – 319/14.07.2006

- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE - H.G. 300/2006

- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU SEMNALIZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL DE MUNCA - HG NR.971/2006

- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCUL DE MUNCA - HG 1048/2006

- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANUALA A MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI, IN SPECIAL DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE - HG 1051/2006.

- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA -HG 1091/2006

- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA - HG 1146/2006


282 - S�n�tatea �i securitatea muncii

Cap. II. Instruc�iune privind activitatea de protec�ia muncii in �antierele de construc�ii-montaj in activitatea

� erarului-betonist

1. SCOP Instructiunea are ca scop stabilirea masurilor pentru diminuarea si eliminarea riscului de accidentare si / sau de imbolnavire profesionala in desfasurarea operatiunilor de fasonarea si confectionarea armaturilor din otel-beton necesare executarii elementelor de constructii din beton armat de orice tip.

2. DOMENIU

Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se fasoneaza si confectioneaza armaturi din otel-beton pentru executia elementelor de constructii din beton armat de orice tip, conform PTE III – 9 – 06.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI

3.1 L 319 /2006 –Legea Securitatii si Sanatatii in Munca3.2 ISSSM – Instructiune speci� ca de Securitate si Sanatate in munca3.3 EM – Echipament de Munca3.4 P.T.E. – Procedura tehnica de executie3.5 E.I.P. – echipament individual de protectie

4. DOCUMENTE DE REFERINTA4.1 Legea Securitatii si Sanatatii in Munca - L 319 /20064.2 Procedura tehnica de executie PTE III – 9 – 064.3 Caietele de sarcini pentru executarea lucrarilor de beton armat cu

armatura din otel-beton O.B.si P.C. 4.4 Cartile tehnice pentru echipamentele de munca utilizate.4.5 H.G. 300/2006 –Cerinte minime de securitate si sanatate pentru

santiere temporare sau mobile4.6. H.G. 971 /2006- Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate

si/ sau sanatate la locul de munca 4.7. H.G. 1048/200-Cerintele minime de securitate si sanatate pentru

utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locuri de munca

4.8. H.G. 1051/2006 - Cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori in special de afectiuni dorsolombare



4.9. H.G. 1091/ 2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea pentru locuri de munca

4.10. H.G. 1146/2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea pentru utilizarea in munca de care lucratori a echipamentelor de munca

5. RESPONSABILITATI 5.1. Seful de lot / seful punctului de lucru

5.1.1. Raspunde de intreaga activitate de la punctele de lucru din subordine, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul de productie.

5.1.2. Coordoneaza activitatea lucrarilor si urmareste modul de respectare a proiectelor de executie, tehnologiei de lucru si a prescriptiilor tehnice

5.1.3. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile speci� ce activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie.

5.1.4. Veri� ca modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratorii din subordine, luand masuri in consecinta.

5.1.5. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general si speci� c locului de munca, efectuat la zi si fara echipamentele de protectie corespunzatoare.

5.1.6. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor a� ati in stare de oboseala sau sub in� uenta bauturilor alcoolice.

5.1.7. In cazul in care se produce un accident la punctele de lucru din subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul salvatorului instruit ),va anunta conducerea santierului.

5.1.8. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de lucru stabilit de conducerea santierului.

5.2. Seful atelierului sau gospodariei de armaturi5.2.1. Organizeaza si controleaza procesul de productie al atelierului/

gospodariei de armaturi din subordine, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul de productie.

5.2.2. Ia masuri pentru respectarea � selor tehnologice si a instructiunilor de folosire si de intretinere a echipamentelor de munca de la atelierul sau gospodaria de armaturi din subordine

5.2.3. Autorizeaza, in limitele competentelor, personalul din subordine, conform normelor in vigoare.



5.2.4. Urmareste aprovizionarea cu materiale si dotari corespunzatoare, conform prescriptiilor tehnice si a normelor de securitate si sanatatea muncii in vigoare, pentru intreg santierul.

5.2.5. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM – urile speci� ce activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie.

5.2.6. Veri� ca modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratori din subordine, luand masuri in consecinta.

5.2.7. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general si speci� c locului de munca, efectuat la zi, si fara echipamentele de protectie corespunzatoare.

5.2.8. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor a� ati in stare de oboseala sau sub in� uenta bauturilor alcoolice.

5.2.9. In cazul in care se produce un accident la atelierul / gospodaria de armaturi din subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul salvatorului), va anunta conducerea santierului.

5.2.10. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de lucru stabilit de conducerea santierului.

5.3. Inginerul sau maistrul de schimb5.3.1. Conduce permanent personalul din subordine urmarind ca lucrarile

sa se desfasoare in conformitate cu prevederile din proiectele de executie si prescriptiile tehnice, respectand si prevederile normelor SSM – SC – SU

5.3.2. Ia toate masurile ce se impun pentru a preveni producerea oricaror accidente sau pericole ce pot aparea in procesul de productie (lucru).

5.3.3. Are obligatia de a face instructajul periodic de Securitatea si Sanatatea muncii si SU la locul de munca pentru intreg personalul din subordine conform normelor SSM – SC –SU speci� ce � ecarui loc de munca, respectiv la � ecare schimbare a locului de munca sau a conditiilor de munca.

5.3.4. Refuza primirea la lucru a lucratorilor care nu au efectuat instructajul general si speci� c la zi si care nu au echipamentul individual de protectie corespunzator.

5.3.5. In cazul producerii unui accident de munca, organizeaza imediat acordarea primului ajutor (prin intermediul salvatorului ) si anunta imediat seful ierarhic sau conducerea santierului, luand masuri sa nu se modi� ce starea de fapt pana la cercetarea accidentului.

5.3.6. Nu are voie sa dea dispozitii lucratorilor din subordine sa execute lucrari ce contravin normelor SSM – SC – SU sau sa execute lucrari



pentru care acestia nu sunt cali� cati, nu au experienta necesara, nu sunt instruiti sau care depasesc capacitatea lor � zica.

5.3.7. Respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lot.

5.4. Seful de echipa sau de formatie5.4.1. Conduce permanent activitatea muncitorilor din subordine,

nelasand niciodata lucratorii nesupravegheati.5.4.2. Instruieste zilnic lucratorii din subordine in conformitate cu

cerintele normelor in vigoare legate de Securitatea si Sanatatea Suncii, de Siguranta Circulatiei si SU.

5.4.3. Nu admite la lucru lucratori bolnavi, obositi, in stare de ebrietate sau fara instructajul efectuat.

5.4.4. Anunta imediat inginerul sau maistrul de schimb de aparitia unor riscuri de accidente sau incendii pentru prevenirea aparitiei acestora.

5.4.5. Nu are voie sa execute lucrari periculoase, fara a se lua masurile de securitate si sanatate sau sa lase lucratorii din subordine sa faca asa ceva.

5.4.6. Respecta prevederile prezentei instructiuni in spiritul prescriptiilor tehnice in vigoare, a proiectelor de executie si a normelor SSM – SC - SU precum si programul de lucru stabilit de seful de lot si inginerul sau maistrul de schimb.

5.5. Legatorul de sarcina/semnalistul5.5.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM speci� ce locului

de munca pe care il deserveste.5.5.2. Cand lucreaza la inaltime, pe platforme, schele sau plansee, va

purta obligatoriu centura de siguranta pe care o va � xa bine de elementele de rezistenta ale acestora.

5.5.3. Trebuie sa cunoasca si sa-si insuseasca codul de semnalizare a macaralei / echipamentului de ridicat.

5.5.4. La lucru, trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa � e sub in� uenta bauturilor alcoolice.

5.5.5. Nu are voie sa paraseasca locul de munca fara a informa macaragiul sau inginerul / maistrul de schimb.

5.5.6. Va folosi obligatoriu echipamentul de protectie corespunzator.5.5.7. La terminarea lucrului, va avea grija sa depoziteze corespunzator

elementele si dispozitivele de prindere si legare folosite, in locuri uscate, ferite de umezeala sau agenti corozivi.

5.5.8. Sa respecte procedurile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lot / punct de lucru sau inginerul / maistrul de schimb.



5.6. Macaragiul5.6.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele normele SSM – SC - SU

in vigoare, privind deservirea instalatiilor de ridicat si a macaralelor de orice tip.

5.6.2. Macaragiul trebuie sa cunoasca perfect macaraua sau instalatia de ridicat pe care o deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a acestora si sa � e autorizat sa lucreze pe macaraua sau instalatia de ridicat respectiva.

5.6.3. Macaragiul trebuie sa cunoasca si sa respecte codul de semnalizare a macaralei / instalatiei de ridicat si sa execute manevrele doar la semnalul legatorului de sarcina sau a semnalistului, identi� candu-l pe acesta inainte de inceperea lucrului, pentru a sti exact care este persoana la semnalizarea careia se vor face miscarile / manevrele necesare.

5.6.4. Nu trebuie sa execute manevre / miscari la semnalele altor persoane decat ale semnalistului / legatorului de sarcina desemnat pentru acest lucru de catre conducatorul locului de munca, cu exceptia semnalului de oprire urgenta / obligatorie / accidentala, pe care trebuie sa-l respecte, indiferent de persoana care da aceasta comanda / semnal de oprire.

5.6.5. Miscarile / manevrele macaralelor / instalatiilor de ridicat se vor face numai dupa actionarea dispozitivului de semnalizare acustica.

5.6.6. Nu trebuie sa se urce pe macara sau cabina instalatiei de ridicat in stare de oboseala sau sub in� uenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea avizul medicului de intreprindere.

5.6.7. Nu va incepe miscarea / manevrarea macaralelor / instalatiilor de ridicat daca nu au fost veri� cate, in prealabil, functionarea instalatiilor de semnalizare/ iluminat/ incalzire/ aerisire/ climatizare si daca locul de munca nu este iluminat su� cient, daca nu exista vizibilitate sau daca vantul depaseste limita prescrisa de cartea tehnica.

5.6.8. Daca in timpul lucrului apar conditii nefavorabile (vant puternic, ceata, fum, viscol, ploi torentiale, etc.) se va opri imediat functionarea macaralei / instalatiei de ridicat. La fel se va proceda si daca se intrerupe iluminatul local pe timp de noapte.

5.6.9. La primirea si predarea serviciului, va trebui sa consemneze in registrul de supraveghere a macaralei / instalatiei de ridicat, pe care o deserveste, starea tehnica a acesteia.

5.6.10. Nu are voie sa paraseasca cabina cat timp macaraua / instalatia de ridicat se gaseste sub sarcina. Parasirea cabinei se va face numai dupa ce toate manetele de comanda au fost aduse in pozitia de



oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal, s-a pus in functiune iluminatul de balizare si s-a inchis cu cheie sau cu lacat usa cabinei. Cheile si talonul (marca) macaralei / instalatiei de ridicat se vor preda sefului ierarhic.

5.6.11. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de munca.

5.7.Soferul 5.7.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SC – SU in

vigoare, privind transportul intern si pe drumurile publice si sa posede permis de conducere auto pentru categoria mijloacelor de transport respective.

5.7.2. Sa veri� ce zilnic (inainte de inceperea activitatii), existenta si functionalitatea dispozitivelor de securitate si sanatate ale autovehicolului.

5.7.3. Sa veri� ce, zilnic (inaintea inceperii si dupa terminarea activitatii), starea tehnica generala a masinii, inclusiv efectuarea probelor tehnologice ale principalelor sisteme (de franare, semnalizare, de directie, etc.).

5.7.4. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei precum si controlul medical obligatoriu.

5.7.5. Sa respecte conditiile necesare pentru efectuarea in deplina siguranta a penelor de cauciuc.

5.7.6. Sa respecte conditiile necesare si impuse de norme in cazul remorcarii autovehicolului, sau cand remorcheaza un autovehicol sau o remorca.

5.7.7. Nu are voie sa plece in cursa fara sa aiba in dotarea autovehicolului trusa de prim ajutor, stingatoare de incendiu, triunghiuri, vesta, lanturi antiderapante, lada de nisip si lopeti.

5.7.8. La lucru, soferul se va prezenta odihnit si fara sa � e sub in� uenta bauturilor alcoolice.

5.7.9. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni, in spiritul normelor in vigoare si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului de lucru sau ingineerul / maistrul de schimb, respectiv seful de coloana sau garaj.

5.8.Sudorul5.8.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare,

privind executia sudurilor de orice tip (electrica, autogena, etc.) si



sa � e autorizat ca atare. Sudorii autogeni vor avea permis de lucru cu foc deschis, conform reglementarilor in vigoare.

5.8.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipament de protectie corespunzator. Nu se vor folosi echipamente neomologate si care nu indeplinesc conditiile de securitate si sanatate Lucrarile de sudura trebuie sa � e executate cu respectarea proceselor tehnologice precizate in proiectele de executie si caietele de sarcini, utilizand sculele si dispozitivele adecvate, corespunzatoare tipului de sudura ce se executa.

5.8.3. Sudorul va trebui sa ia toate masurile ce se impun pentru avertizarea si protejarea celorlalti lucratori (in special protejarea cu panouri / paravane avertizoare in cazul sudurilor electrice).

5.8.4. Este interzisa executarea concomitenta a doua suduri, cu doua instalatii manuale cu � acara oxiacetilenica sau cu arc, electric pe aceeasi piesa, pentru evitarea accidentelor tehnice si umane.

5.8.5. La lucru, sudorul se va prezenta odihnit si fara sa � e sub in� uenta bauturilor alcoolice.

5.8.6. Cand lucreaza la inaltime, sudorii vor purta obligatoriu centura de siguranta, care se va lega foarte bine de puncte � xe, pentru a nu permite caderea in gol.

5.8.8. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb si nu va parasi locul de munca fara aprobarea acestora.

5.9. Deserventul de echipamente.5.9.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare,

privind deservirea echipamentelor de munca din constructii de orice tip.

5.9.2 Deserventul trebuie sa cunoasca perfect echipamentul pe care il deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a acestuia si sa � e autorizat sa lucreze pe echipamentul respectiv.

5.9.3. Sa veri� ce, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului respectiv, inaintea inceperii lucrului, inclusiv efectuarea probelor tehnologice ale sistemului de functionare.

5.9.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul respectiv in stare de oboseala sau sub in� uenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat controlul medical periodic la zi.

5.9.5. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei, dupa caz.

5.9.6. Daca in timpul lucrului apar defectiuni, deserventul are obligatia sa opreasca functionarea echipamentului si sa � e reluata doar dupa remedierea acestora de mecanici autorizati.



5.9.7. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de lucrare.

5.10. Electricianul de serviciu5.10.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM – SU in vigoare,

privind exploatarea si intretinerea instalatiilor si retelelor electrice de joasa si medie tensiune si sa � e autorizat ca atare.

5.10.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipamentul de protectie corespunzator.

5.10.3. Nu va face nici o interventie in instalatii sau retele fara scoaterea acestora de sub tensiune.

5.10.4. La executarea oricarui racord sau legatura a unui consumator la retea se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de fabricatie sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu se vor face / folosi improvizatii.

5.10.5. Va executa numai lucrarile incredintate de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb si pentru care este autorizat.

5.10.6. La lucru, electricianul trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa � e sub in� uenta bauturilor alcoolice.

5.10.7. Va veri� ca si va lua masuri ca orice consumator sa � e legat corespunzator la o sursa de impamantare adecvata.

5.10.8. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de lucrare.

6. INSTRUCTIUNEA / PROCEDURA6.1. Efectuarea instructajului periodic la locul de munca a intregului

personal participant la executarea lucrarilor de fasonare si confectionare a armaturilor din otel-beton la toate tipurile de constructii.

6.2. Veri� carea starii tehnice a echipamentelor si dispozitivelor folosite la fasonare si confectionare, respectiv sudarea carcaselor din otel-beton, inainte de utilizarea lor in procesul de lucru.

6.3. Manipularea si transportul barelor sau colacilor de otel-beton, respectiv a carcaselor de armaturi gata confectionate, se va face manual sau cu macarale si dispozitive, respectiv mijloace de transport adecvate, dupa caz, functie de forma, dimensiunile si greutatea acestora, in conformitate cu normele SSM in vigoare.



6.4. Nu se va lucra decat cu echipamentele de protectie (EIP) acordate de SC.

6.5. Intreg personalul care lucreaza la executarea lucrarilor de fasonare, confectionare si sudarea carcaselor din otel-beton va � instruit si atestat corespunzator, conform normelor SSM -SU in vigoare, respectiv procedurii PA - SSM.

6.6. Fasonarea otelului-beton, confectionarea carcaselor si depozitarea barelor si colacilor din otel-beton se va face numai in ateliere sau spatii special amenajate, numite gospodarii de armaturi, dotate ca atare (piste de indreptat, masini de debitat si indoit, bancuri de lucru, instalatii de ridicat si manipulat, etc.).

6.7. In timpul transportului, manipularii si depozitarii otelului-beton se vor lua masuri pentru evitarea accidentarilor datorate lovirii, zgaraierii sau murdaririi cu rugina, prin folosirea echipamentului de protectie (EIP) adecvat.

6.8. Otelul beton in legaturi de bare se va ridica numai in pozitie orizontala si numai cu cel putin doua ramuri de cablu pentru echilibrare. Barele grele, care se transporta vertical, se vor lega (separat, � ecare in parte) la carligul macaralei cu cabluri � exibile (Ø11–13 mm).

6.9. Descolacirea si indreptarea otelului-beton trebuie facuta pe o pista special amenajata in acest scop (platforma betonata, imprejmuita si marcata cu placute avertizoare).

6.10. La indreptarea otelului pentru armaturi cu ajutorul mecanismelor este necesar, ca:

a) Fixarea capetelor otelului beton in tamburul de indreptare sa se faca numai dupa oprirea motorului;

b) Inainte de pornirea motorului, tamburul va � acoperit cu aparatori de protectie;

c) Portiunea de trecere a otelului beton pe tambur va � prevazuta cu un dispozitiv de protectie. Asezarea otelului pe vartelnite se va face mecanizat.

6.11. In timpul intinderii cu troliul manual, manivela troliului se va impinge cu bratele, nu cu pieptul sau cu corpul.

6.12. Masina de indreptat se va pune in functie numai cand capatul barei de otel-beton s-a introdus in masina si cand s-a asigurat tragerea ei.

6.13. Nu se va taia la stanta otel mai gros decat cel admis prin cartea tehnica a masinii si nici mai multe bare deodata. In timpul introducerii intre cutite, otelul va � tinut cu mana la o distanta de minimum 30 cm de cutite. Este interzisa prinderea cu mana a barelor mai scurte de 30 de cm.



6.14. Praful metalic si de rugina, ce rezulta in urma prelucrarii armaturii si fasonarii ei, va � indepartat cu perii sau maturi. Indepartarea acestuia nu se va face cu mana libera si nici prin su� are cu gura. In cazul ranirii cu otel rugunit se vor face injectii antitetanus.

6.15. Operatiile de fasonarea armaturilor si asamblarea lor in carcase se va face numai in pozitie orizontala, pe bancuri de lucru, special amenajate, respectiv pe capre sau supoti metalici.

6.16. Indoirea manuala a armaturii de otel va � facuta cu chei speciale, in buna stare, pentru a nu se produce ranirea mainilor lucratorilor. Uneltele si dispozitivele de indoire a armaturii vor � veri� cate zilnic inainte de inceperea lucrului.

6.17. Indoirea manuala la rece a otelului beton se va face pana la Ø 25 mm, peste aceasta dimensiune barele se vor indoi cu echipamente de munca anume construite sau prin incalzirea barelor.

6.18. Inainte de inceperea lucrului cu masina de indoit se va veri� ca daca butoanele nu sunt blocate, daca bolturile sunt montate corect si daca masina functioneaza in ambele sensuri.

6.19. Masina de indoit se va pune in functiune numai dupa introducerea barei intre bolturi; bara se va apuca cu mana la cel putin 1 m distanta de masina.

6.20. Este interzisa prezenta oricarei persoane in apropierea lucratorilor care fasoneaza manual otelul-beton in timpul cand acestia lucreaza, deoarece exista pericolul ca aceste persoane sa � e lovite in cazul cand lucratorii scapa cheile cu care lucreaza (aluneca brusc din mana). Din acelas motiv, se vor prevedea distante su� cient de mari intre � erarii - betonisti care lucreaza la fasonarea manuala a otelului-beton.

6.21. Sudarea armaturilor pentru realizarea carcaselor sau a armoblo-curilor se va face tinand cont de precizarile din instructiunea speci� ca ISSSM III – 9 – 02 – 03.

6.22. Armaturile asamblate vor � manipulate de un numar su� cient de lucratori, repartizati uniform in jurul incarcaturii. Incarcatura se va sustine prin piese cu manere netede si cu dispozitive de � xare contra alunecarii.

6.23. Intersectiile de bare folosite pentru agatare vor � sudate pe toata lungimea de contact a barelor.

6.24. Depozitarea armaturilor fasonate sau asamblate, a carcaselor confectionate, respectiv a barelor sau a colacilor de otel-beton se va face doar pe suprafete plane betonate, aranjate in stive, pe diametre si cantitati, marcate cu placute indicatoare, conform � selor, pe simboluri.



6.25. Este de asemenea, interzis a se circula pe armaturile asamblate sau pe armaturile carcaselor sudate.

6.26. Conectarea, deconectarea si repararea instalatiilor electrice de sudura se va face numai de catre personal cali� cat si autorizat ca atare. Se interzice executarea acestor lucrari de catre sudori.

6.27. Accesul personalului strain la aparatajul instalatiilor de sudat electric, precum si in zona de lucru a acestora este interzis.

6.28. Exploatarea macaralelor si instalatiilor de manipulat si ridicat se va face conform instructiunii speci� ce ISSSM – XVIII – 1 – 13 – 01.

6.29. Exploatarea mijloacelor de transport se va face conform instructiunii speci� ce ISSSM – XVIII – 1 – 12 – 01.

6.30. Exploatarea echipamentelor mecanice sau electrice folosite (foarfece pentru debitat, masini de indreptat sau indoit, convertizoare de sudura, aparate/masini de sudat, etc) se vor face conform instructiunii speci� ce XVIII – 1 – 14 – 01.

6.31. Sudurile se vor executa respectandu-se si instructiunea speci� ca ISSSM III – 9 – 04 – 01.

6.32. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele SSM – SU speci� ce si instructiunile speci� ce ISSSM XIV – 2 – 02 – 01, XIV – 2 – 04 – 01 si XIV – 2 – 05 – 01.

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI7.1. Fisele individuale de instructaj SSM – cod formular SSM 13 / 2000

/ 0.7.2. Fisele individuale de instructaj PSI – cod formular SSM 13 / 2000

/ 0.7.3. Fisele de examinare - netipizate.7.4. Fisele de testare cod formular SSM 76 / 2000 / 0.

Cap. III. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor si instalatiilor. Masini si utilaje pentru lucrari de

constructii montaj utilizate la fasonarea armaturilor

Indreptarea otelului-beton la o instala�ie de îndreptat cu tro liul electric a o�elului-beton livrat în colaci

Instala�ia dispune de urm�toarele diapozitive (� g. 1): • o baterie de vârtelni�e (1, 2) bine ancorate în p�mânt pe care se pun colacii; • troliul electric � xat de platform�; dispozitive anexe: stâlpi de ancorare 3, pl�ci de ancorare �i � xator cu excentric 5, dis pozitiv de întindere 4, cablu f�r� sfâr�it 6, pl�ci cu cârlige de întin dere 7, cabluri de întindere, cadru da ghidaj 9 si opritor 10.



Dispozitive anexe. Pentru o astfel de instala�ie dispozitivele anexe au o alc�tuire variat�. �antierele pot s�-�i construiasc� dispozi tive improvizate. În continuare se dau câteva exemple de dispozitive.

1) Stâlpii de ancorare �i dispozitivele de întindere pot avea alc�tuirea din � g. 2 �i anume un stâlpi�or de lemn cu contra� �a 6, cercei de prindere 1 �i 2, bara de blocare 5, man�on de strângere -3, scripete 4 - prin care trece cablul f�r� sfâr�it. 2) Vârtelni�ele pot � sim ple sau duble de inventar (� g. 3) alc�tuite în prin cipiu dintr-un batiu � x �i un sistem mobil cu ax central pe care se a�eaz� colacul. Vârtelni�ele moderne sunt prev� zute cu dispozitiv de frânare �i o cruce la partea superi oar� care împiedic� colacul s� sar� de pe vârtelni��. În � gura 4 se arat� o vârtelni�� care se poate exe cuta pe �antier. La acest tip de vârtelni�� batiul este format dmtr-o podin� de lemn pe care este montat� o plac� de baz� cu un pivot in care se rote�te o cruce solidarizat� cu un cerc de metal; pe cruce se pot monta supor�i din �eava.

3) Pl�ci de ancorare, în � g. 5 a, b se d� un exemplu de plac� de ancorare care permite � xarea concomitent� a mai multor bare de o�el care se introduc în g�urile pl�cii unde se � xeaz� prin îndoire �i se în�epenesc sub efortul de trac�iune. 4) Fixatorul cu excentric reprezint� un sistem simplu de blocare pentru barele din o�el moale �i diametru mic care necesit� un efort redus pentru îndreptarea prin întindere dup� descol�cire. (� g. 6)

Fig. 4. Vârtelni�� de �antier:1 - crace 2 - cete de rulare;3 - supor�i din �eava

Fig. 3. Vârtelni�a dubl�

Fig. 2. Stâlp de ancorare �i dispozitive de întindere

Fig. 1. Instala�ie pentru îndreptat o�el-beton livrat in colaci.



5) Cârligele de întindere sunt un auxiliar de � xare a pl�cilor de ancorare de cablul f�r� de sfâr�it (� gurile 7 �i 8).

6) Cablul de întindere este prev�zut cu cârlig �i ochet, �i cu ajuto rul lui �i a pl�cii de ancorare se pot � xa barele de o�el de cablul de pe tamburul troliului.

Opera�iile de descol�cire la instala�ia cu troliu electric: 1) Montarea colacilor pe vârtelni�e. 2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii pu�i pe vârtelni�a de cablu f�r� sfâr�it prin intermediul pl�cu�ei de ancorare (v. � g. 2) �i cârligului de întindere (v. � g. 7).

3) Descol�cirea se realizeaz� prin ac�ionarea cablului f�r� sfâr�it de c�tre troliu, a c�rui motor a fost pus în func�iune; derularea cablu lui f�r� sfâr�it este asigurat� de faptul c� cel�lalt cap�t al s�u este legat de stâlpul de ancorare cu scripete (v. � g.2). 4) Opera�ia de descol�cire se termin� când cârligul de întindere a ajuns la cap�tul cursei cablului f�r� sfâr�it, când se opre�te �i motorul.

Opera�ia de întindere Se începe cu � xarea barei de cap�tul dinspre vârtelni�e prin � xatorul cu excentric (� g. 6), iar cel�lalt cap�t se leag� de tamburul troliului prin

Fig. 8. Fixarea capetelor barelor de cablu f�r� sfâr�it 3 prin intermediul pl�cii de ancorare 1 �i al cârligului de întindere 2.

Fig. 5. Pl�ci de ancorare.

Fig. 6. Fixator cu excentric.

Fig. 7. Cârlig de întindere



intermediul cablului de în tindere (� g. 9) �i pl�ci de ancorare (� g. 10), (de obicei se îndreapt� o singur� vergea). Îndreptarea propriu-zis� începe prin ac�ionarea troliului în ace lea�i condi�ii ca la îndreptarea cu troliul manual, pân� când se realizeaz� alungirea procentual� stabilit� (maximum 0,3%). Dup� în dreptare se rote�te tamburul troliului înapoi, bara se a�eaz� prin greutatea proprie pe platform�, apoi se elibereaz� din � xator �i din placa de ancorare. Se taie barele de pe platform� cu foarfecele la lungimile cerute conform � �ei de debitare. Se transport� barele în fascicule pân� la bancul de lucru. Folosirea tractoarelor sau a altor mijloace de întindere nu este recomandabil�.

Indreptarea cu dispozitive simple �i la ma�ini de îndreptat cu role �i cu cap rotitor a o�elului-beton livrat în colaci Barele de diametre mari 0>12 mm se îndreapt� pe bancul de fasonat cu chei cu sau f�r� prelungitor. Îndreptarea �i fasonarea � ind în acest caz opera�ii care se fac de aceea�i forma�ie �i cu acelea�i dispozitive. O�elul cu diametrul mai gros de 12 mm din o�el OB 37 �i PC 52, �i o�elul PC 60 �i PC 90 cu diametrul mai gros de 10 mm, se îndreap t� manual pe un banc obi�nuit (� g.11) care dispune de o serie de dispozitive anexe (pl�ci metalice cu dornuri � xa te cu buloane în col�urile opuse ale bancului 1). Îndreptarea se face dup� introducerea barelor între dornurile pl�cii, prin încovoiere, folosind cheia cu prelungitor, sau direct folosind cap�tul liber al barei ca pârghie; bancul de lucru 2 adesea este com pletat pe cele dou� laturi cu capre pentru depozita rea barelor de îndreptat: ansamblul de capre 3 �i capr� joas� 4 pentru bare le îndreptate (care sunt di rijate spre acest ansamblu de capre prin planul înclinat 5).

Fig. 11. Banc de îndreptare a barelor groase.

Fig. 9. Cablu de întindere.

Fig. 10. Fixarea capetelor barelorde o�el-belon de troliu prin intermediul pl�cii

de ancorare al cârligului de intindere:1 �i al cablului de întindere 2.



Barele de diametru mic se îndreapt� la ma�ini cu role sau la ma�ini cu cap rotitor. Indreptarea se face prin curbarea succesiv� în unul sau dou� pla nuri, cu ajutorul unor role de diametre convenabile, alese în func�ie de diametrul barelor care se îndreapt�; un alt parametru important este raza de curbur� (respectiv s�geata) care se imprim� barelor. S�geata este reglabil� �i rezult� din pozi�ia reciproc� a rolelor. Pozi�ionarea rolelor se face astfel încât s�geata din curbare s� descreasc� pân� la îndreptarea complet� (� g. 12). Ma�inile cu cap rotitor au un cap curb prin care trec sârmele (sau bare ce au diametrul mic); prin rotirea capului curb �i avansarea sârmelor se execut� îndreptarea tot prin curbare care îns� de aceast� dat� se face în toate planurile ce intersecteaz� centrul sec�iunii trans versale a barelor. Descrierea ma�inilor este detaliat� în subcap. Urmatoare. Barele sunt deplasate cu anumit� vitez� prin ac�ionarea unor role de angrenaj puse în ac�iune de motorul ma�inii. Rolele de angrenaj pot derula de pe colaci, barele sau sârmele livrate în colaci prin for�a de trac�iune care se na�te prin frecare.

Unele ma�ini au �i dispozitive anexe, cu perii radiale care cur�� o�elul de rugin�. Barele cu diametrul mai mare pentru a � u�or introduse în ma-�ini, se îndreapt� cu mâna sau cu ajutorul cle�tilor �i cheilor, pe o lungime de aproximativ 1 m. Ma�inile au de regul� un suport de sus�inere a barelor îndreptate prev�zute cu limitator automat de curs�, ce declan�eaz� �i t�ierea barelor la lungimea stabilit�, dup� care barele sunt debitate automat lateral.

MA�INI DE ÎNDREPTAT �I T�IAT

Generalitati Pentru mecanizarea opera�iilor legate de confec�ionarea arm� turilor în prezent se dispune de ma�ini de îndreptat �i t�iat o�el-beton: ma�ini de fasonat bare pân� la 0<4O mm; ma�ini combinate de îndreptat, t�iat �i fasonat bare, direct din colaci; ma�ini de faso nat bare sub�iri (etrieri); ma�ini de t�iat o�el-beton ac�ionate hidra ulic sau mecanic; ma�ini pentru sudat cap la cap bare de o�el-beton; ma�ini de sudat prin puncte cu o pereche de electrozi; ma�ini de

Fig. 12. Schema ma�inii de îndreptat



sudat cu mul�i electrozi, precum �i linii complexe care fac opera�iile în � ux continuu (de t�iat, sudat �i chiar rulat plase sudate). Ma�inile pot � destinate atelierelor de arm�turi de mare capaci tate unde se cere productivitate ridicat� sau atelierelor de �antier unde sunt su� ciente ma�ini cu productivitate medie. Ma�inile trebuie s� poat� prelucra atât o�elul neted, cât �i o�elul pro� lat (tip PC sau sârmele amprentate). Unele din ma�inile cele mai cunoscute în prezent sunt ar�tate în continuare unde se prezint� modul general de alc�tuire �i exploatare.

Alc�tuirea de principiu a unei ma�ini de îndreptat �i t�iat Ma�inile de îndreptat �i t�iat se caracterizeaz� prin câ�iva parametri principali: putere, vitez� de îndreptare, diametrul arm�turii, rezis ten�a o�elului care îl prelucreaz�, productivitatea în t/h, masa agre gatului principal etc. Ace�ti parametri pentru câteva ma�ini utilizate la noi în �ar� sunt date în tabel. Se recomand� ca ma�inile utilizate s� aib� de preferin�� sistem de îndreptare cu role; t�ierea sase fac� cu cu�ite rotative; s� aib� limitatoare sensibile la � nele cursei; num�r�tor de bare �i ghidaje pentru prevenirea � ambajului barelor ajunse la limitator, precum �i colectoare automate de bare. Pentru bara sub�ire (0 < 12 mm) se preconizeaz� s� se conceap� ma�ini combinate de îndreptat, t�iat si fasonat. Majoritatea ��rilor au produc�ie proprie de ma�ini de îndreptat �i t�iat. Exist� un num�r foarte mare de ma�ini de îndreptat �i t�iat. Modul lor de alc�tuire este similar. Fa�� de semnal�rile din tabelul anterior se mai men�ioneaz� ma�inile de produc�ie spaniol� — UGAEOLA, model ECVA -30 cu dou� viteze care îndreapt� o�elul pân� la 15 mm, respectiv 30 mm cu t�iere automat� pân� la 10 m lungime, prev�zut� cu mo toare puternice de 40 CP pentru îndreptat �i 4 CP putere pentru t�iat. Ma�ina model ECA—16 cu motor de 10 CP îndreapt� �i taie o�e lul cu diametrul de 5 la 16 mm, ma�ina model E-8-20-C de 4 CP îndreapt� �i taie o�elul cu diametrul de la 4 la 8 mm, iar ma�ina E-14-4 îndrept� �i taie o�elul de la 5 la 14 mm.

În principiu un agregat de îndreptat �i t�iat (� g. 13 �i 14) se compune din: agregatul propriu-zis de îndreptare alc�tuit din mecanismul de îndreptare �i avans, prev�zut cu echipament de ac�ionare; vârtelni�a pentru suportul colacului de o�el-beton; suportul pen tru sus�inerea barei îndreptate �i t�iate cu jgheab de degajare; mecanis mele de t�iere �i degajare automat� a barelor; echipamentele elec trice de ac�ionare, reglare �i automatizarea opera�iilor.



Tabel: Caracteristicile tehnice ale ma�inilor de îndreptat �l t�iat

Nr crt

Denumirea ma�inii

�ara

Diametrularm�turii

pro� lPuterea

Viteza deîndreptare[m/minj]

Productivi-tatea [t/h]

Masa[kg/m]

1 URB Rom. 5—15 mmrotund �i periodic 11+4 39 �i 72

1,50medie 0,75%

3 600

2E. Wartenweiler RB/4 cItalia

5—15 mmrotund �i periodic 9 + 4 40+80 1,50 medie 0,75 3 850

3 KOCH BE 4 Germania 6—10 mm rotund 15 120-150 180

îndrep tare 1,80 medie 0,90 3 950

4WAFIOSR.4Germania

3—10 mm rotund 15 25-40 80îndrep tare 2,00 medie 1,00 2 200

5 Nosenko Rom. 3—12 mm rotund 10 40 0,40 medie 0,20 1200

C EL-Precizia Rom. 3—14 mm rotund 10 35 0,35 medie 0,20 950

Alc�tuirea agregatului de t�iat (la ma�ina tip E. Wartenweiler - Italia, care se a� � �i în dotarea unor fabrici de prefabricate din �ara noastr�) se poate urm�ri pe � g. 16, unde sunt precizate principalele elemente: 1- batiul care formeaz� suportul propriu-zis al agregatului; 8- inelul de intrarea barelor; 9 - rolele de tragere; 10, 11 - rolele de îndreptare grupate în dou� planuri câte 8 pe � ecare plan, prev�zute cu manet� de reglat, pozi�ia relativ� 12; 2 - motorul electric de ac�ionarea mecanismului de îndreptat; 3-frâna electro magnetic�; 4 reduc�torul de tura�ie; 13-mecanismul de t�iere tip ghilotin� cu electromagnet de cuplare pentru t�iere; 7 - tabloul de comand�; 5 - motorul electric al mecanismului de t�iere �i de gajare etc.

Modul de utilizare a ma�inilor de îndreptat �i t�iat

Se preg�te�te ma�ina de îndreptat (� g. 15), echipându-se cu setul de role corespunz�tor diametrelor care se îndreapt�. Se a�eaz� colacul de o�el-beton pe vârtelni��. Se regleaz� cu ajutorul manetelor rolele de tragere �i îndreptare la dep�rtarea corespunz�toare dimensiunii de material care urmeaz� a se îndrepta. Se îndreapt� cu cheia cap�tul liber al vergelei din colac �i se introduce prin inelul de cap�t 8, intre rolele de ghidaj cele de preîndreptare �i tragere. Se veri� c� dac� ver gelele pot p�trunde cu u�urin�� în întreg trenul de role. Se fac contactele electrice pentru ac�ionarea t�ierii 6 �i degaj�rii barelor. Prin ap�sare pe butonul 7 de comand� cu impulsuri (comand� electric�), se pune în func�iune motorul electric principal de ac�io nare 2, care ac�ioneaz� rolele de tragere �i îndreptare, astfel încât bara s� � e împins� de rolele de tragere între rolele de îndreptare din plan vertical �i orizontal pân� p�trunde la foarfeca de t�iere, dup� care se regleaz� din nou rolele de îndreptare.



Se � xeaz� limitatorul de comand� a t�ierii la lungimea necesar�. Dup� ce se fac toate veri� c�rile inclusiv lungimea barei se apas� pe butonul de mers continuu cu viteza I sau viteza II, dup� dimen siunea materialului care se îndreapt� (o�elul Ø 5—8 mm se îndreapt� cu vitez� mic�, iar o�elul Ø 8—15 mm se îndreapt� cu vitez� mare). Dup� ce se taie o bar�, se controleaz� calitatea opera�iei de în dreptare �i t�iere la lungime (toleran�a de t�iere este în jur de 1%), precum si modul de dep�rtare a laturii jghiabului, care las� baia s� cad� pe suportii de colectare. Ma�ina este prev�zut� cu un num�r�tor al barelor t�iate, care func�ioneaz� prin sc�dere (se pleac� de exemplu de la 1 999 dac� vrem s� t�iem 2 000 bare, se opre�te când s-a t�iat num�rul de baie stabilit).

În �ara noastr� s-a utilizat, începând din anul 1966 ma�ina de îndreptat tip Nosenco N0-338, ma�in� care îndreapt� o�elul-beton neted, cu dimensiunile de Ø 3-12 mm, folosind pentru îndreptare o tob� rotitoare cu bacuri. Barele sunt trase direct din colacii a�eza�i pe vârtelni��. O ma�in� similar� este ma�ina IL -Precizia care îndreapt� �i taie o�el neted cu dimensiunile Ø 3-14 mm, cu viteza de deplasare a vergelei mai mare decât la ma�ina tip Nosenco No-338. În ultimul timp s-a asimilat Ma�ina URB care îndreapt� �i taie o�el rotund cu dimensiunile Ø 6—12 mm, o�el PC 52 �i PC 60 cu dimensi unile 6 si 8 mm, precum si prelucrarea (îndreptarea) sârmelor STNB �i STPB cu Ø 5—10 mm ce se livreaz� în colaci. Ma�ina URB este o ma�in� de îndreptare cu role având role pentru preîndreptare, role de tragere, role de îndreptare în plan vertical �i role de îndreptare în plan orizontal, ac�ionate prin ro�i din�ate cilindrice, astfel încât toate rolele ac�ionate au aceea�i tura�ie. Grupul de role de preîndreptare se compune din trei role cu pro � l �i o rol� de ghidaj lis� care sunt reglabile dup� diametrul barei care se îndreapt�.

Fig. 13. Masina de indreptat cu role in doua planuri

Fig. 14. Agregat complet de indreptat si taiat



Grupul de antrenare se compune din: motorul electric cu dou� tu ra�ii �i cu mers înainte �i înapoi; cuplajul electromagnetic cu fric�i une care realizeaz� transmisia de la motor la reduc�torul de tura�ie �i frineaz� mecanismul de tragere �i îndreptare în timpul t�ierii o�elului-beton (transmisia prin curea trapezoidal� de la cuplaj la frin� �i cu lan� la reduc�tor, �i apoi prin grupul pinioanelor cilindrice de pe axele rolelor de tragere �i îndreptare). Mecanismul de t�iere se compune din: motorul electric de ac�i onare �i mecanismul de t�iere de tip asincron trifazat ac�ionat cu 4 curele trapezoidale. Declan�area se face printr-un electromagnet de cuplare. Foarfeca este tip ghilotin� ac�ionat� de un arbore excentric, care are o cam� ce ac�ioneaz� o pârghie a axului jgheabului, producând degajarea o�elului-beton. Jgheabul are rolul de ghidare �i degajare a barelor t�iate, el se compune din: o parte � x� format� din batiu �i 7 supor�i � c�i, o parte mobil� care se rote�te în jurul unui ax, � ind ac�ionat de cama excentricului. La cap�tul � x al jgheabului se g�se�te limitatorul (microîntrerup�tor) care comand� mecanismul de t�iere. Ma�inile de îndreptat pot face îndreptarea �i prin tobe de îndreptat rotitoare, sprijinite pe rulmen�i cu bile. Toba are în compunerea ei de regul� (� g.16) buc�ele de ie�ire �i intrare 2 �i 5, câteva perechi de bancuri 3, plasate în paharele 4; �uruburile de reglare A, B, C D �i E �i roata de transmisie pentru curelele trapezoidale (tipul re prezentativ este Ma�ina Wa� os R. 4, folosit� în �ar�, dar aceasta nu poate îndrepta bare de grosime prea mare).

Fig.15. Schema agregatului propriuzis de indreptat si taiat

Fig.16. Schema dispozitivului de indreptat cu cap rotitor



Dispozitive �i ma�ini de t�iat o�el-beton

T�ierea o�elului-beton se execut� cu foarfece manual, stan�e manuale, stan�e mecanice ac�ionate cu motoare electrice sau hidra ulice, precum �i cu agregate complexe de t�iere etc. Foarfecele de mân� se folose�te pentru t�ierea barelor sub�iri (� g. 17). Foarfec� tip SBP, fabricat� de întreprinderea „6 Martie” -Timi�oara, taie sârma SBP de Ø 7 mm �i o�el-beton Ø 12 mm, are o greutate de 5,4 kg �i necesit� o for�� pentru ac�ionarea bra�elor de 16 kgf. Cu�itele sunt inter�anjabile � ind confec�ionate din o�el de scule, tratate termic, unghiurile cu�itelor asigur� o bun� t�iere. Stan�ele manuale (� g. 18) sunt agregate ac�ionate prin pârghii. Sunt numeroase � rme care livreaz� stan�e manuale care asigur� t�ierea o�elului-beton de toate calit��ile pân� la diametrul de 40 mm (v. � g. 18). Stan�a se � xeaz� de o funda�ie, are un batiu masiv �i un bra� robust, ac�ionat prin pârghii cu sau f�r� cremaliere, care ac�ioneaz� cu�itul de t�iat. Cu�itele sunt inter�anjabile, putând � schimbate dup� diametrul barelor care se taie sau când se uzeaz�. Stan�ele manuale hidraulice pot t�ia cu u�urin�� o�el-beton de diametru mare. Transmiterea for�ei nu se face prin pârghii, ci prin pompe hidraulice ac�ionate manual. Stan�a se compune din: batiul stan�ei, organele de t�iere, corpul de pomp� �i organele de transmi tere a for�ei la organele active de t�iere (cu�itul).

Atât la stan�ele manuale, cât �i la cele mecanice, pentru a se asi gura o bun� t�iere este necesar: s� se dispun� de cu�ite cu duritate corespunz�toare, bine ascu�ite, care s� se deplaseze în planuri paralele, � ind � xate de organele active ce nu au mi�c�ri laterale, asigurând un bun ghidaj.

Flg. 17. Foarfecemanual tip SBP.

Fig. 18. Stan�ecu pârghii manuale



La uneltele manuale se taie de regul� o singur� bar�. Stan�e mecanice. Stan�ele mecanice sunt alc�tuite pe acela�i prin cipiu cu stan�ele manuale, numai c� organele active sunt ac�ionate prin angrenaje puse in func�iune de motoare electrice. Ma�inile de regul� sunt autonome, montate pe ro�i �i cu dispozi tive de împingere. Ma�inile au comenzi manuale sau la picior. O schem� de principiu a unei stan�e mecanice de t�iat este ar�tat� în � g. 19. Stan�ele mecanice pot t�ia toate diametrele de bare �i pot t�ia �i un num�r mai mare de bare, chiar pîn� la 12 bare o dat�, dac� diametrul acestora este mai mic. Dintre ma�inile utilizate la noi se remarc� urm�toarele tipuri: 1) Ma�inile Futura (Germania) tip S 322; S 401, S 501, S 701 care au puteri de la 1,5 la 7,5 kW �i pot t�ia bare pân� la 70 mm grosime La uneltele manuale se taie de regul� o singur� bar�. Stan�e mecanice. Stan�ele mecanice sunt alc�tuite pe acela�i prin cipiu cu stan�ele manuale, numai c� organele active sunt ac�ionate prin angrenaje puse in func�iune de motoare electrice. Ma�inile de regul� sunt autonome, montate pe ro�i �i cu dispozi tive de împingere. Ma�inile au comenzi manuale sau la picior. O schem� de principiu a unei stan�e mecanice de t�iat este ar�tat� în � g. 19. Stan�ele mecanice pot t�ia toate diametrele de bare �i pot t�ia �i un num�r mai mare de bare, chiar pînâ la 12 bare o dat�, dac� diametrul acestora este mai mic. Dintre ma�inile utilizate la noi se remarc� urm�toarele tipuri:

1) Ma�inile Futura (Germania) tip S 322; S 401, S 501, S 701 care au puteri de la 1,5 la 7,5 kW �i pot t�ia bare pân� la 70 mm grosime din o�el OB 37, respectiv de 55 mm pentru o�eluri de înalt� rezisten��. Poate t�ia pân� la 12 bare Ø 7 respectiv 14 mm. Greutatea ma�inilor variaz� de la 300 la 1 930 kg; unele tipuri au dispozitive hidraulice. Ma�inile pot teoretic realiza de la 25 la 42 t�ieturi/min.

2) Ma�inile MUBEA tip BS 28 �i BS 32 (� g. 20) sunt ma �ini mobile de 2 CP cu greutate de 270 la 435 kg �i pot t�ia bare pân� la 32 mm; pot de asemenea t�ia concomitent 3 — 4 bare. Are declan �ator manual �i role de sus�inere a barelor care urmeaz� a � t�iate.

Fig. 19. Stan�e mecanice.Ma�ina KSB-50.



3) Ma�inile tip STEINWEG; sunt ma�ini 2,5 CP cu per forman�e similare ma�inilor MUBEA, cu declasator atât manual, cât �i la picior.4) Ma�inile LIEBIG �i LUDEWIG - Dresden se livreaz� în trei tipuri: FM-48, KSB-50 �i PSK-65; sunt ma�ini cu ac�ionare la picior.5) Ma�inile MIR(Rusia) cu putere de 75 kW, ma�ina BV-41 TIP (Ungaria), ma-�ina tip N-40 (Polonia) cu putere de 5,5 kW etc.6) Ma�ina REMA tip PC 440/35 (Italia) arc un dispzitiv de t�iat ata�at ma �inii de fasonat, prin cuplarea dispozitivelor de t�iat la arborele motoreductoralui.

Fasonarea fretelor de stâlpi cu mijloace manuale se realizeaz� cu ajutorul unui cilindru de lemn, cu diametral reglabil la dimensiunea stâlpului, a�ezat cu axa format� dintr-o �eava pe dou� capre (� g. 21, a) �i care se poate roti u�or cu o manivel�. O asemenea fret� se poate face numai din o�el moale sub�ire, care se modeleaz� u�or pe cilindrul de lemn.

Fasonarea mecanic� Pentru industrializarea lucr�rilor de arm�turi în prezent se folo sesc ma�ini de fasonat cu grad ridicat de automatizare care asigur� o productivitate ridicat� la lucr�rile de arm�turi. De regul� ma�inile sunt integrate unui � ux tehnologic continuu care rezult� din organizarea ra�ional� a atelierelor de arm�turi. Cel mai simplu mod de organizare este amplasarea ma�inii de fasonat între dou� bancuri (� g. 21, b) prev�zute cu rulouri pentru sprijinirea barelor �i glisarea lor în timpul fason�rii.

Fig. 20. Ma�ini tip MUBEA.

Pasul fretei

Fig. 21. Sablon pentru executia fretelor a) si banc de lucru pentru fasonarea mecanica b).



Amplasarea ma�inii se face prin � xarea în funda�ie �i calarea sa cu pene. Ma�ina va avea instala�ia electric� executat� conform regu lilor de securitate, având punerea la p�mânt �i cablurile trecute prin canale în pardoseala atelierului (sau prin cabluri blindate).

MA�INI DE FASONAT (ÎNDOIT) O�EL-BETON

Ma�ini de fasonat bare longitudinale

Fasonarea barelor în atelierele de �antier de mic� importan�� se face manual, cu dispozitive simple, dar aceasta necesit� mult� mano per�. Fasonarea mecanic� este indicat� pentru toate atelierele de confec�ionat arm�turi. F�r� reglare automat� se pot fasona pân� la un unghi de 180°, iar cu reglare automat� se pot îndoi la un-ghiuri de 45, 90 �i 180°. Poate fasona o�el rotund OB 37 pân� la Ø�4() mm �i o�el PC pân� la Ø�32 mm; puterea ma�inii � ind de 2,2 kW, iar greutatea ma�inii de 900 kg. Multe ma�ini de fasonat au �i dispozitive de t�iat (ma�ina REMA tipul PC 40/35 �i tipul PC 32/26 Italia).

Alc�tuirea de principiu a ma�inilor de fasonat

Ma�inile de fasonat sunt alc�tuite în principiu din: batiul sau cutia ma�inii 1; dispozitivele de lucru, plasate pe o plac� de lucru 2; mecanismele de antrenare 3; dispozitivele de comand� 4. Batiul ma�inii este o construc�ie metalic� robust�, de regula montat� pe ro�i pentru o deplasare u�oar� pe distan�e mici. Batiul este alc�tuit dintr-o structur� metalic� portant�, con�inând în el mecanismele de antrenare, de comand� pornire, oprire, inversare etc, instalate pe un perete lateral, de regul� � x. Dispozitivele de lucru � xe sau deta�abile sunt amplasate pe o plac� de lucru plasat� pe partea de sus a batiului. Dispozitivele de lucru sunt alc�tuite dintr-o plac� de lucru confec�ionat� dintr-o tabl� groas� în care este decupat un disc activ rotativ cu loca�uri pentru � xarea organelor active de fasonare (dornuri, ro�i, rigle cu g�uri �i dor nuri etc.); dou� sau mai multe pl�ci transversale cu pozi�ie � x� sau reglabil�, prev�zute cu loca�uri pentru dornuri (ro�i sau dispozitive), care formeaz� organele pasive ale opera�iei de fasonare. La marginea mesei de lucru se g�sesc montate de regul�, pe dou� fe�e opuse, dou� bare (role) pentru glisarea o�elului-beton.

Fig.22. Ma�ina de fasonato�el-beton MF-32.



Multe ma�ini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura exe cu�ia unor prelucr�ri speciale cum ar � : bra� cu dornuri pentru îndoirea barelor ridicate cu alte distan�e între dornuri decât cele de pe dis cul activ, dispozitive pentru îndoire cu raze de curbur� foarte mari, dispozitive pentru fasonarea dubl� a mai multor bare de diametre mici; dispozitive pentru spirale poligonale, capete speciale pentru executarea ciocurilor, dispozi tive de adaos cu role pentru îndreptat sârmele, limitatoare, dispozi tive pentru îndoirea simultan� a mai multor bare etc. Mecanismele de antrenare sunt în principiu alc�tuite dintr-un motor, care pune în mi�care roata melcat� pe axul c�ruia se g�se�te montat discul activ. Dup� natura construc�iei mecanismele dispun de ro�i din�ate, reductoare, pinioane, curele de transmisie, ambreiaje, frâne, rulmen�i etc. Discul trebuie s� aib� rota�ii prestabilite, cu mai multe viteze (2-4viteze) în func�ie de grosimea barelor �i dispozitive de inversare. Ma�inile moderne (FICEP) au urm�toarele caracteristici: rota�ia discului în dou� sensuri, oprirea automat� a discului la unghiul de rotire prestabilit, reîntoarcerea automat�, ob�inerea vitezelor de ro ta�ii dorite prin reglare prealabil�. Mecanismele de comand� asigur� pornirea prin pedal�, oprirea automat� a discului, reglarea vitezelor de la un levier, comenzi pen tru viteze foarte reduse, dirijate manual sau automat. Sunt �i agregate cu grad de automatizare ridicat, montate pe ro�i de cauciuc care se deplaseaz� u�or prin împingere sau pot � ridi cate cu mijloacele de ridicat. Greutatea ma�inilor dup� gradul de complexitate, diametrul barelor �i rezisten�a acestora variaz� de la 300 la 1 600 kg. Sunt �i agregate cu grad de automatizare ridicat, montate pe ro�i de cauciuc care se deplaseaz� u�or prin împingere sau pot � ridi cate cu mijloacele de ridicat. Greutatea ma�inilor dup� gradul de complexitate, diametrul barelor �i rezisten�a acestora variaz� de la 300 la 1 600 kg.

Fig. 23. (b), fasonarea la masina a ciocurilor Fig. 23. Masina de fasonat tip FICEP (a)si a barelor ridicate (c)



Modul de utilizare a ma�inilor de fasonat

Opera�iile comune de punere în func�iune. Pentru a utiliza ra�ional ma�inile de fasonat, este necesar� cunoa�terea performan�elor ma�inilor, utilizarea dispozitivelor anexe �i dispunerea de tabele ajut�toare care s� indice unghiul de rota�ie necesar pentru realizarea unei îndoiri simple sau duble, diametrul maxim al unei bare sau a barelor care se îndoaie concomitent, în prospectele ma�inilor sunt multe date auxiliare necesare folosirii e� ciente a ma�inilor. Opera�iile de punere in func�iune sunt: 1) Montarea pe masa de lucru a riglelor g�urite cu dornuri �i mon-tarea rolelor de îndoire pe dornuri (cu sau f�r� dispozitive anexe, bra�uri, limitatoare etc); rolele se aleg în func�ie de diametrul barelor care se îndoaie. 2) Stabilirea unghiului de îndoire la ma�inile automate sau cu programare; la cele cu ac�ionare mecanic� (normal�), se realizeaz� unghiul urm�rind valorile de pe discul gradat de c�tre � erarul betonist. 3) Conectarea ma�inii la re�eaua electric� se face cu luarea m�su rilor de protec�ia muncii, stabilirea rota�iei discului în func�ie de gro simea barelor (când se ac�ioneaz� mai multe bare) �i puterea motorului. 4) Introducerea barelor de fasonat prin manipulare de pe banc pe ma�ina de fasonat. A1 � 0,75 B1

dmax[mml 20 26 34 40

D[mm] 80 100 140 160

Serviciul tehnic trebuie s� a� �eze la ma�ini tabele cu distan�ele Al �i B1 pe grupe de diametre;- discul rotativ se aduce cu pozi�ia dornurilor astfel ca diametrul format de dornurile de pe disc s� � e de pe perpendiculare pe riglele cu g�uri, la mijlocul distan�ei dintre dornurile de pe rigle;- se introduce bara între dornuri, dup� ce s-a însemnat pe ea cu creta locul de unde se ridic� (îndoaie), acest semn se marcheaz� în dreptul axului dornului de pe disc;- se declanseaz� ma�ina care rote�te discul cu 45°, dup� care se opre�te dac� ma�ina nu are dispozitive automate de aducere înapoi. Îndoirea simpl� se face simultan prin blocarea barei cu dou� dornuri al�turate � xate pe discul rotitor, îndoire dubl� la 45° cu un singur dorn � xat

Fig. 24. Îndoire dubl� simultan� eu dou� dornuri pe discul rotitor.



pe discul rotitor (� g. 25); îndoirea se face în mod similar, dar pozi�ia vertical� a discului trebuie aleas� astfel ca bara dreapt� s� poat� sprijini pe cele dou� dornuri al�turate de pe riglele g�urite �i pe dornul de pe disc. În � g.26 se arat� îndoirea barelor pentru grinzi foarte înalte cînd la disc este necesar s� se foloseasc� un prelungitor Îndoirea simultan� a mai multor bare sub�iri, folosind dispozitive anexe tip FICEP prinse pe riglele g�urite �i disc este ar�tat� în � g. 27. Fasonarea etrierilor cu ma�ina de fasonat obi�nuit� este ar�tata în � g. 28.Ma�inile pot face spirale rotunde, poligonale etc.

Tipuri de ma�ini de fasonat bare longitudinale

Ma�inile de fasonat �i îndoit o�el-beton sunt la fel de numeroase ca �i ma�inile de îndreptat �i t�iat. Modul lor de alc�tuire în principiu este acela�i; difer� foarte mult dispo-zitivele de lucru. Sunt ma�ini cu organe active foarte diferite, discuri, ma-nete, console, etc. cu mod de ac�ionare similar (prin rota�ia discului), dar cu caracteristici tehnice �i performan�e diferite.

Exempli� cativ se arat� unele caracteristici 1) Ma�ina din Polonia G. 40 fasoneaz� o�el pân� la 40 mm cu rezisten�a pân� la 45 kgf/mm2; viteza de rota�ie a discului activ 3,5—11 rot/min, puterea 2,2 kW, greutatea 700 kg.2) Ma�ina BH-40 (Ungaria) fasoneaz� o�el pân� la 40 mm, cu rezisten�a pân� la 70 kgf/mm2, cu viteza de rota�ie a discului de 100— 130/h, având

Fig.25. Indoire dubla simultan� cu un dorn pe discul rotitor

Fig.28. Fasonarea etrierilor cu masina de fasonat obisnuita.

Fig. 26 Indoire dubla simultana cu un dorn pe prelungitorul la disc

Fig. 27. Indoire simultana a barelor subtiri



puterea de 4 kW. Ma�ina are discul plasat excentric fa�� de batiul ma�inii, dar are o plac� rabatabil� care asigur� pre lungirea pl�cii de lucru astfel c� în pozi�ia de lucru discul se a� � la mijlocul mesei (pl�cii) de lucru.3) Ma�ina MUBEA — BENDEB (Germania) fasoneaz� o�el pân� la 32 mm, cu rezisten�� de 40 kgf/mm2 �i pân� la 26 mm pentru o�el cu rezisten�a de 70 kgf/mm2. Ma�ina este prev�zut� cu scal� gradat� pentru a marca unghiul de rota�ie a unui bra� montat pe discul activ. Se pot realiza unghiuri de îndoire în trepte cuprinse între 0 �i 315°. Ma�ina are un set de role de îndoiri, cu diametrele de 50 la 480 mm, permi�ând s� se realizeze raze de îndoire de la 2,5 d pân� la 15 d, pentru gama de diamtre de la 6 la 32 mm. 4) Ma�ina PEDJDINGAUS - PEBFCT BAPID p (Germania) are posibilitatea de a programa fasonarea la 6 unghiuri de îndoire diferite spre stânga sau spre dreapta.5) Ma�ina BEMA — PG 40/35 (Italia) fasoneaz� o�el pân� la 40 mm cu reziten�a de 45 kgf/mm2 �i pân� la 32 mm pentru o�el cu rezisten�a de 85 kgf/mm2 �i taie o�el pân� la diametrul de 35 mm, respectiv 26 mm, având un motor electric de 3,5 CP. Poate fasona concomitent pân� la 10 bare de 14 mm, iar cu reducerea corespunz� toare a num�rului de bare se m�re�te diametrul barei de fasonat sau t�iat (� g.29).6) Ma�ina FUTURA B 502 (Germania) fasoneaz� o�el pân� la 50 mm, are o putere de 3 kW, arc trei viteze de rota�ie a discului 5-7, 5-15 rot/min cu mers înainte �i înapoi; masa ma�inii este de 1220 kg; are dispozitive pentru prelucrat spirale.7) Ma�ina PEDDINGHAVS BIFAX — 32 K fasoneaz� o�el pân� la diametrul de 32 mm, având rezisten�a maxim� de 45 kgf/ mm2; are dou� viteze (20 rot/min pentru bare la 16 mm �i 10 rot/ min pentru bare mai groase); ma�ina are �i posibilitatea de a � livrat� cu un programator. Multiplele dispozitive anexe formeaz� cali tatea de baz� a ma�inilor. La aceast� ma�in� se pot fasona etrieri �i îndrepta o�elul de diametre mici. 8) Ma�ina FI CEP — mod. CAM se livreaz� în 6 variante, cu puteri de la 2 la 6 CP �i cu masa variind de la 360 kg la 1 600, faso neaz� o gam� foarte mare de diametre diferite de calitate, practic întreaga gam� posibil� are echipament care asigur� rota�ia de 3,5 rot/min pân� la 20 rot/min, având 2 sau 3 viteze sau cu variator de viteze.Dispune de o gam� larg� de dispozitive anexe pentru orice tip de prelucrare a arm�turii, inclusiv etrieri.9) Ma�ina STEINWEG se livreaz�, în tipurile B.32 �i B.40 care fasoneaz� o�el pân� la 32 mm, respectiv pînâ la 40 mm, cu rezisten�a de 45 kgf/mm2; pentru rezisten�e mai ridicate se reduce diametrul barei. Are caracteristici similare cu ma�inile prezentate.10) Ma�inile UGAROLA de produc�ie spaniol� se livreaz� în tipul CB40; GB30; CM.E. etc, au dispozitive obi�nuite, se pot opri conform programului, au pedale de comand� stânga-dreapa (� g. 29, b)



Fig. 29. Ma�ina de fasonat �i t�iat tip REMA (� g. a), ma�ina de fasonat UGAROLA C-B 40 (� g. b) �i dispozitive improvizate de format etrieri (� g. c).

Ma�ini de confec�ionat etrieri

Ma�inile de confec�ionat etrieri sunt de fapt ma�ini de fasonat o�el-beton; au limitatoare speciale pentru îndoire succesiv� permi�ând s� se realizeze elemente îndoite sub forma dreptunghiular� sau p�trat�. O serie din ma�inile men�ionate pentru fasonat o�el-beton pot confec�iona etrieri MUBEA, BIFAX, FUTURA etc. Etrierii se pot confec�iona �i manual cu dispozitive diferite im provizate (� g. 29 c), cu pivot central sau cu furculi�� central� format� din dou� dornuri cu pozi�ie reglabil�, cu piedestal, limitatoare, stative �i pârghii. O ma�in� complet automatizat� este ma�ina STEF—14 (Fran�a) care se compune (� g. 30) din: 1) Un grup de îndreptare a o�elului-beton pân� la 14 mm (�i pân� la 10 mm poate îndrepta dou� � re). Acest grup are role de îndreptare �i grup de � nisare. 2) Un grup de antrenare 2 cu motor hidraulic cu role în contact cu � rul, având o vitez� de 0,6—1,2m/s. 3) Un grup de reglarea unghiurilor �i lungimilor 3, care permite ob�inerea unui ciclu automat a pieselor cu 6 laturi de lungimi maxime de 1 m �i cu unghiul de îndoire de la 0° la 180°. O roat� în contact cu � rul, transmite printr-un joc de pinioane �i cremaliere, lungimea exact� a � rului la tabulator, pe care se a� �eaz� lungimea cerut�. Transmiterea unghiului de îndoire se efectueaz� printr-un joc de ro�i, lan�uri �i cremaliere la un tabulator, care la sfâr�itul cursei unghiului a� �at declanseaz� oprirea îndoirii (4.) Reglajul tabulatoarelor este simplu. Pentru lucrul neautomatizat num�rul de îndoiri este nelimitat.

Fig. 30. Schema de principiu a ma�inilor de format etrieri.

a) b)

c)



4) Grupul de îndoire este ac�ionat de o pomp� (verin�), antrenat� de o cremalier� care permite îndoirea � rului de la 0° la 180° dup� a� �ajul tabulatorului 5. 5) Grupul de t�iere 6 este ac�ionat de o pomp� prin intermediul unei pârghii cu excentric. Un ejector asigur� evacuarea pieselor fasonate. Un num�r�tor indic� piesele fasonate �i declan�eaz� oprirea ma�inii la num�rul de piese prestabilite. Ma�ina are productivitate ridicat� (circa 700 etrieri/h), poate îndoi bare în colaci sau bare drepte, cu sau f�r� pro� l periodic O ma�in� similar� este ma�ina MEP-STAF -71 (Italia) care fasoneaz� automat etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm. Ma�inile speci� ce plaselor sudate vor � tratate la utilaje de îm binare �i sudare. Forma etrierilor ce se pot fasona este foarte variat� �i ea se ob �ine din plasarea convenabil� a limitatoarelor �i reglarea unghiului de îndoire, care se poate programa (� g. 31).

Ma�ini de îndoit plase sudate

Plasele sudate livrate ca plase plane pe �antier adesea trebuie îndoite. Pentru îndoirea plaselor sudate sunt ma�ini de îndoit speciale care pot face simple îndoiri sau chiar carcase de diferite forme.

Fig. 31. Tipuri de etrieri care se pot fasona la masini



In �ara noastr� Fabrica „6 Martie” - Timi�oara execut� ma�ini de îndoit plase pân� la 0 12 mm, cu l��imea plasei de 5 050 mm �i unghiul de îndoire de 1a 30 la 180°. Masa ma�inii este de 1 180 kg, iar gabaritul de 6060 x 1500 x 1500 m. O ma�in� cu echipament electrohidraulic este ma�ina bi� din Germania, iar o ma�in� automat� este ma�ina B.F.M. (Brauxellois de Fabrication Metallique) tip PA 4/6, care fasoneaz� plase cu sârme pân� la 12 mm, cu lungimi utile cuprinse între 4 pân� la 10 m, cu o putere de 3—7,5 CP, cu o caden�� de 4 indoituri/min, având echipament electric �i hidraulic; poate efectua un program de 6 îndoituri la 4 unghiuri diferite; se comand� de la distan�� cu pedal�. De regul�, plasele plane care se livreaz� pe �antier nu au nevoie de îndreptare; în caz contrar aceasta se face cu ma�ini de îndreptat cu role în care sunt introduse plasele. Principiul de îndreptare este acela�i ca �i la îndreptarea tablelor de o�el. Dispozitivul poate avea 2 sau 3 role, ac�ionate manual sau electric; unele ma�ini au rolele protejate cu cauciuc. Aceste ma�ini se folosesc �i la îndreptarea plaselor livrate în roluri care se îndreapt� la sol, se taie �i se folosesc ca plase plane.

Ma�ini de t�iat plase sudate

Pentru t�iat plase sudate se pot folosi agregate care taie toate barele plasei concomitent, dup� sudare sau dup� îndoirea plaselor; ma�inile B.F.M. �i „6 Martie”-Timi�oara taie plase din panouri de 3 000 X 8 000 mm. Pe �antier sunt utile ma�inile electrice manuale tip mono — SKITT (� g.33); se livreaz� în dou� tipuri Typ 11 H �i Typ S—12 H �i pot t�ia bare de la 4 la 12 mm, respectiv 18 mm (poate t�ia �i dou� bare). Efectueaz� circa 25 pân� la 30 t�ieturi/min. Greutatea ma�ini lor este de 6 respectiv 8 kg, având motoare de 430, respectiv 620 W. T�ierea plaselor sudate se poate face �i cu forfecarea manual� (� g. 34). În �ara noastr� întreprinderea de Unelte �i Scule-Bra�ov livreaz� cle�ti de t�iat o�el-beton.

Fig. 32. Ma�ina de îndoit plase BIFI



Pentru t�ierea în serie în ateliere se pot utiliza fer�straie circulare de mare tura�ie, atât pentru t�ierea plaselor, cât �i pentru t�ierea barelor. Cele mai uzitate sunt agregatele AEG — Fein Munchen, Bosch (Germania) Sunt �i utilaje portabile, electrice sau pneumatice, produse �i livrate de c�tre un mare num�r de � rme.

Fig. 34. Cle�te manual de t�iat plase.Fig. 33. Cle�te electric de t�iat plasetip SKITT.


Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAMODUL DE DESF��URARE A ACTIVIT��II

DE LIBER ÎNTREPRINZ�TOR

Fierar Beton_6_A5_liber intreprinzator.indd 1 2/17/2011 3:42:01 PM

2 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor



CAPITOLUL 1

Care sunt formalitatile necesare in� intarii unei � rme

I. Introducere

1. Alegerea formei de organizare a � rmei

Înainte de a ini�ia o activitate economic� trebuie s� alege�i modalitatea sub care vre�i s� v� organiza�i activitatea.Un întreprinz�tor poate opta pentru una din urm�toarele forme de organizare a afacerii:

Organizare Caracteristici

Persoana � zic�PF

Poate � autorizat� s� desf��oare o activitate independent� în baza Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar� la O� ciul registrului comer�ului din cadrul Camerei de Comer� �i Industrie prin Biroul Unic.Nu are personalitate juridic�.

Asocia�ia familiala,AF

Se constituie între membrii unei familii cu gospod�rie comun�, în baza aceluia�i normativ �i proceduri ca �i persoan� � zic�. Nu are personalitate juridic�.

Societatea comercial�

Se constituie ca persoan� juridic�, conform Legii nr. 31/1990 republicate, prin asociere între dou� sau mai multe persoane � zice sau juridice, pentru a efectua acte de comer�. Societatea comercial� dobânde�te personalitatejuridic� de la data înregistr�rii în registrul comer�ului.Societ��ile comerciale se pot constitui în una din urm�toarele forme juridice :

a) societate în nume colectiv (SNC)b) societate in comandit� simpl� (SCS)c) societate pe ac�iuni (SA)d) societate în comandit� pe ac�iuni (SCA);e) societate cu r�spundere limitat� (SRL).

Societatea în comandit� simpl� �i în comandit� pe ac�iuni se caracterizeaz� prin existen�a a dou� categorii de asocia�i: comandita�i (asocia�ii care administreaz� societatea �i r�spund nelimitat �i solidar pentru obliga�iilesociet��ii) �i comanditari (asocia�ii care r�spund numai pân� la concuren�a capitalului subscris).

Filiale:

Filialele sunt societ��i comerciale cu personalitate juridic� care se în� in�eaz� într-una din formele de societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.

Sedii secundare:O societate comerciala poate s� deschid� în aceea�i localitate cu sediul principal sau în alte localit��i, sedii secundare sub diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agen�ii, etc.



2. Particularit��i ale formelor de organizare a activit��ii

Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

Nr. persoaneo persoan�sau membrii unei familii

minimum 2 minimum 5 1 – 50 asocia�i

Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON

R�spunderea întreprinz�torului

nelimitat�(cu averea personal�)

nelimitat� �i solidar�, cu excep�ia asocia�ilor comanditari

numai cu capitalul subscris, cu excep�ia asocia�ilor comanditari

numai cu capitalul subscris

Restric�ii pentru asocia�i

asocia�ii nu pot lua parte ca asocia�i cu r�spundere nelimitat� în alte societ��i concurente, f�r� consim- ��mântul celorlal�i asocia�i

-

asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decât într-o singur� societate

3. Aspecte relevante ale modului de organizare în func�ie de tipul societ��ii

Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

Autorizarea prim�riei x - - -

Rezervare � rm� x x x x

Redactare act constitutiv - x x x

Dovada sediu x x x x

Depunere capital social - x x x

Constituire dosar x x x x

Înregistrare în RegistrulComer�ului x x x x

Autorizarea func�ion�riiSe ob�ine personal de la autorit��ile competente

Se ob�ine prin Biroul Unic Biroul Unic Biroul Unic

La ce institu�ii trebuie s�mearg� întreprinz�torul Prim�rie �i CCI CCI CCI CCI

Eviden�a � nanciar contabil�Contabilitate în partid�simpl�

Contabilitate în partid�dubl�

Contabilitate în comandit� dubl�

Contabilitate în partid� dubl�

Sistemul de impozitare Impozit pe venitul anual Impozit pe pro� t Impozit pe pro� t Impozit pe pro� t

AdministrareaNu exista reglement�ri exprese

Unul sau mai mul�i administratori

Unic administrator sau consiliu de administra�ie

Unul sau mai mul�i administratori



II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei � rme, începând de la activit��ile preg�titoare �i pân� la momentul pornirii afacerii în mod legal

1. Pre-înregistrare (activit��i preg�titoare)Include toate activit��ile prev�zute de lege ce trebuie îndeplinite de la data când un întreprinz�tor s-a decis s� constituie o form� de organizare a unei afaceri �i data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea �i autorizarea func�ion�rii.

@ Informare ini�ial� privind procedura �i obliga�iile întreprinz�torului@ Veri� carea �i rezervarea � rmei/emblemei (obligatoriu)@ Cercetarea � rmei/emblemei la OSIM pentru veri� carea similitudinii

cu m�rci înregistrate în registrul de m�rci (op�ional)@ Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)@ Ob�inerea autenti� c�rii pentru actul constitutiv (obligatoriu)@ Redactarea �i ob�inerea declara�iei pe proprie r�spundere a

fondatorilor, administratorilor �i a cenzorilor c� îndeplinesc condi�iile prev�zute de lege (obligatoriu)

@ Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)@ Ob�inerea evalu�rii prin expertiz�, a bunului imobil subscris ca aport

în natur� la capitalul social (dup� caz)@ Ob�inerea certi� catului constatator al sarcinilor cu care, eventual este

grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup� caz)@ V�rs�mântul în numerar la capitalul social (direct la banca dorit� sau

la unit��ile CEC de la CCI) (obligatoriu)- Întocmirea dosarului de înregistrare �i autorizare a func�ionarii

(obligatoriu)

Dosarul de înregistrare �i autorizare a func�ionarii trebuie s� contina:

2. Înregistrarea comerciantului

Include activit��ile obligatorii îndeplinite dup� data depunerii dosarului la Biroul Unic �i data înregistr�rii comerciantului în Registrul Comer�ului, incluzând:

@ autorizarea constituirii comerciantului de c�tre judec�torul delegat; @ ob�inerea, pe cale electronic� a codului unic de înregistrare de la

Ministerul Finan�elor Publice;@ redactarea încheierii judec�torului delegat;@ înregistrarea comerciantului în registrul comer�ului;

@ editarea certi� catului de înregistrare



Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea Crt. PF SNC SA SRL documentului AF SNS SCA

1. Cerere de înregistrare �i autorizare x x x x Obligatoriu

2. Dovada disponibilit��ii � rmei/emblemei (original) � rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea

3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x Op�ional, dac� se declar� emblema

4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu5. Declara�ia pe proprie r�spundere– original x x x x Obligatoriu

6 Autoriza�ia emis� de Prim�rie conform Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu

7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice

8 Dovezile privind efectuarea v�rs�mintelor Este obligatoriu s� existe aporturilor subscrise �i/sau v�rsate (copii) x x x capital v�rsat în numerar

9. Facturi x x x Se utilizeaz� pentru produse noi achizi�ionate ca aport în natur�

10 Expertiza de evaluare a aportului în natur� la Numai în cazul bunurilor imobile capitalul subscris x x x aportate la capitalul social

11 Certi� catul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport grevate imobilele x x x în natur� la capitalul social subscris 12. Dovada intabul�rii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport la capitalul social subscris

Când sunt aduse crean�e ca aport la13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA �i SCA constituite prin subscrip�ie public� �i la SRL-uri

15. Declara�ie cu privire la averea de�inut� (original, x x Obligatoriu pentru asocia�ii care r�spund sub semn�tura privata) nelimitat �i solidar pentru obliga�iile sociale

16. Acte privind activitatea comercial� anterioar� În lipsa acestora se depune actul (copii) privind nivelul studiilor absolvite

17. Specimenul de semn�tur� (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori

18 Certi� catul cenzorilor privind depunerea garan�iei legale de c�tre administratori Obligatoriu pentru SA �i SCA

19. Actele constatatoare ale opera�iunilor încheiate în contul societ��ii (copii) x

20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea este administrat� de o persoan� juridic� 21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Pa�aport pentru reziden�i

22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradus� �i legalizat� pentru juridice (copie) - x x x nereziden�i

23. privind participarea la constituirea societ��ii În copie tradus� �i legalizat� (original) pentru nereziden�i

24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus� �i legalizat� pentru constitutiv în numele �i pe seama fondatorului, nereziden�i persoan� juridic� (original)

25. Certi� cat de bonitate (original) - x x x În copie tradus� �i legalizat�

26. Avize prealabile prev�zute de lege - - x x Pentru societ��ile bancare, de asigurare reasigurare, opera�iuni cu valori mobiliare27. Actele pentru autorizarea func�ion�rii din punct de vedere al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al protec�iei de mediu; al protec�iei muncii.

28 Diverse taxe �i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente



3. Autorizarea func�ion�rii comerciantului

Include activit��ile de autorizare a func�ion�rii comerciantului de c�tre institu�iile publice abilitate, îndeplinite în perioad�, dup� data depunerii dosarului la Biroul Unic �i data eliber�rii anexei con�inând avizele/autoriza�iile/acordurile necesare func�ion�rii: autoriza�ie PSI, sanitar�, sanitar- veterinar�, pentru protec�ia muncii, pentru protec�ia mediului, etc.

CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE �I ANEXE Modelul �i con�inutul Certi� catului de Înregistrare a comerciantului, inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hot�rârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004.

Certi� catul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special �i securizat. Pe certi� cat sunt înscrise urm�toarele date:

@ � rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, a�a cum este înscrisa în actul constitutiv �i în Registrul Comer�ului;

@ sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de înregistrare;

@ activitatea principal� exprimat� prin cod CAEN �i un text sumar de descriere;

@ CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul unic de identi� care a unui comerciant;

@ atribut � scal – este un cod alfanumeric având semni� ca�ia categoriei de pl�titor de taxe �i impozite la bugetul de stat;

@ num�r de ordine în registrul comer�ului – cuprinde num�rul �i data unui comerciant în registrul comer�ului;

@ data emiterii certi� catului;@ seria �i num�rul de ordine – informa�ie speci� c� regimului special al

documentului.Anexele la Certi� catul de înregistrare se emit atât pentru sediul social

�i sedii secundare cât �i pentru � ecare activitate desf��urat� la sediul principal �i sediu secundar care sunt supuse aviz�rii/autoriz�rii. La un certi� cat de înregistrare se ata�eaz� una sau mai multe anexe.

Fiecare Anex� con�ine:@ informa�ii de conexiune la certi� cat (seria, nr, cod unic de înregistrare,

� rma �i sediul social);@ informa�ii de identi� care a sediilor secundare (adresa �i/sau activitate

supus� autoriz�rii);@ avizul �i/sau autoriza�ia pentru prevenirea �i stingerea incendiilor;



@ avizul �i/sau autoriza�ia sanitar�;@ autoriza�ia sanitar� veterinar�;@ acordul �i/sau autoriza�ia de mediu;@ autoriza�ia de func�ionare din punct de vedere a protec�iei muncii;

4. Noti� carea comerciantului c�tre institu�ii publice

Include activit��ile de noti� care a înregistr�rii unui comerciant c�tre alte institu�ii publice cu atribu�ii legate de publicitatea, înregistrarea sau eviden�a comercian�ilor (unde este cazul).

III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare a unei societ��i comerciale

@ Semnarea actului constitutiv de c�tre asocia�i reprezint� etapa consensual�, care produce efecte între p�r�ile semnatare.

@ Autorizarea legalit��ii constituirii unei societ��i comerciale revine judec�torului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului, persoan� juridic� �i dispune înregistrarea în registrul comer�ului.

@ Înregistrarea (înmatriculare) societ��ii comerciale în registrul comer�ului are rol constitutiv. De la data înregistr�rii în registrul comer�ului societatea a dobândit personalitate juridic�.

@ Publicarea în Monitorul O� cial a încheierii judec�torului delegat produce efecte fa�� de ter�i

@ Autorizarea func�ionarii este în competen�a institu�iilor publice abilitate. De la data ob�inerii autoriza�iei, comerciantul poate începe activitatea economic� pentru care a fost autorizat

IV. Actele normative care reglementeaz� materia înregistr�rii �i autoriz�rii func�ion�rii comercian�ilor

@ Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simpli� carea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor � zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea � scala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice (M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)

@ Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comer�ului, republicat�, cu modi� c�rile �i complet�rile ulterioare (M. Of. nr. 49 din 4 februarie 1998)

@ Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea in� intarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie 2004)



@ Hot�rârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea modelului cererii de inregistrare si al certi� catului de inregistrare in registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)

@ Hot�rârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul O� cial al României, Partea a IV-a, a încheierii judec�torului delegat la înregistrarea comercian�ilor �i a actului constitutiv, vizat de judec�torul delegat (M. Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)

@ Ordonan�a Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)privind Codul de procedura � scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)

@ Hot�rârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414 din 14 iunie 2002)

- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor (M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)

@ Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)

@ Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M. Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)

@ Ordinul ministrului agriculturii �i alimenta�iei nr. 261 din 9 aprilie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii de export, precum si de� nirea unitatilor supuse controlului sanitar veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)

@ LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca (M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)@ Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie

2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din 27 aprilie 2010)

- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modi� carea Procedurii de implementare a Programului pentru informarea si educarea comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr. 56/2006 456 din 25 mai 2006).

@ Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societ��ile comerciale, republicat�, cu modi� c�rile �i complet�rile ulterioare (M. Of. nr. 33 din 29 ianuarie 1998)



PrecizareNoile reglement�ri prev�d simpli� carea procedurii de autorizare a func�ionarii prin introducerea, în anumite situa�ii expres prev�zute de lege, a Declara�iei pe proprie r�spundere în condi�iile extinderii activit��ilor CAEN pentru care se aplic� aceast� procedur�. Totodat�, se prevede simpli� carea con�inutului cererii de înregistrare �i autorizare, precum �i reducerea cuantumurilor taxelor �i tarifelor aferente înregistr�rii.Efectul imediat al acestor modi� c�ri, la care se adaug� trecerea la sistemul de lucru cu veri� carea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului consumat de comerciant pentru solicitarea înregistr�rii �i, în acela�i timp, de reducere a termenului de eliberare a certi� catului de înregistrare cu anexele aferente la mai pu�in de 20 zile.

CAPITOLUL 2

Planul de afaceri

Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic� �i formal�) a planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întreb�ri simple, la care r�spunsurile încearc� s� conving� întreprinz�torul - întemeietor al unei � rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întreb�rile sunt:

CE este un plan de afaceri ? DE CE este nevoie de un plan de afaceri ? CARE este con�inutul unui plan de afaceri ?

1. Prima întrebare: Ce este un plan de afaceri?

Pentru a în�elege ce este un plan de afaceri trebuie de� nit întâi conceptul de „afacere”. O de� ni�ie neconven�ional� a acestui concept, poate � : inten�ia unei persoane (� zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activit��i în scopul ob�inerii unui pro� t.

O afacere trebuie a�adar bine preg�tit�, din timp, exact a�a ca atunci când î�i construie�ti o cas�; trebuie ca înainte de a te apuca de construc�ia efectiv�, s� pui pe hârtie sub forma unui proiect concep�ia �i calculele tale. Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. �i, evident o afacere bun� necesit� un plan de afaceri bine conceput.

Un plan de afaceri se bazeaz� pe urm�toarele elemente:



- un întreprinz�tor (omul de afaceri), care î�i asum� con�tient anumite riscuri �i dore�te s� ob�in� un anumit pro� t

- mai multe activit��i care consum� resurse �i care genereaz� pro� t (ideea de afacere)

- un mediu în care se desf��oar� aceste activit��i (mediul de afaceri).

2. A doua întrebare:DE CE este nevoie de un plan de afaceri?

Înainte ca zidurile halei de fabrica�ie sau oricare alte spa�ii ale � rmei tale s� � e construite, conceptul � rmei se na�te în mintea oric�rui întreprinz�tor parcurgând câteva etape:

�� la început a fost ideea ta de afacere�� apoi din idee s-a n�scut viziunea ta�� la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie�� i în � nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.

Iat� de ce acest plan reprezint� pe de o parte instrumentul intern prin care tu po�i conduce �i controla, pentru tine, întregul proces de demarare a � rmei tale.În egal� m�sur� planul de afaceri reprezint� �i un instrument extern, � ind �i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta „transmite” tuturor celor din jurul t�u, clien�i, furnizori, parteneri strategici, � nan�atori, ac�ionari, c� tu �tii cu certitudine ce ai de f�cut, iar într-o economie de pia�� func�ional�, partenerii t�i de afaceri serio�i apreciaz� acest lucru �i te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.

3. A treia întrebareCARE este con�inutul unui plan de afaceri ?

Nu exist� dou� afaceri la fel. Nu exist� dou� organiza�ii la fel. �i de asemenea nu exist� formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.Planul de afaceri trebuie s� � e un instrument de lucru simplu, sugestiv �i pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s� � e atinse în elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinz�torul demonstreaz� c� are o percep�ie global� asupra afacerii, c� în�elege toate aspectele ei, atât cele tehnice cât �i cele � nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz� mediului exterior (dar �i celui interior) c� st�pâne�te situa�ia.Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot � avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:



a. Viziune, strategie

b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

c. Analiza pie�ei

d. Analiza costurilor de operare

e. Investi�ii necesare

f. Proiec�ii � nanciare

g. Anexe

a. Viziune, strategie

Cuvinte preten�ioase, dar în esen�� atât de simple.Totul pleac� de la viziune.

Fiecare întreprinz�tor are o viziune.

„Vreau s� produc subansamble auto pe care s� le vând Uzinei Dacia”„Vreau s� fabric confec�ii pentru copii”„Vreau s� produc �i s� comercializez sucuri din fructe de p�dure”„Vreau s� în� in�ez o re�ea de Internet - cafe”„Vreau, vreau, vreau . . . ”

„Vreau - iat� o viziune. Aceast� viziune e de fapt obiectivul � nal c�tre care vrei s� te îndrep�i prin afacerea ta. Calea pe care ai hot�rât s� porne�ti pentru a atinge �i împlini viziunea este strategia � rmei tale.

Pentru a clari� ca no�iunea de strategie trebuie s� r�spunzi la urm�toarele întreb�ri:

• Care este esen�a afacerii tale ? Ce anume va genera bani �i pro� t ?• Cum vrei s� arate produsele/serviciile tale ?• Ai deja un model sau un prototip ?• Cine vor � clien�ii t�i ?• Exist� o ofert� comparabil� pe pia�� ?• Unde vrei s� ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz�-�i obiective cuanti� cabile!• Care este punctul t�u tare care te determin� s� crezi c� vei avea succes ?



• Exist� un consens între asocia�i/ac�ionari referitor la problemele mai sus men�ionate?

b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a în�elege afacerea în sine, afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în jurul voin�ei unui/unor oameni, apoi se dezvolt� �i func�ioneaz�, conduse de acei oameni. Parafrazând zicala popular� “omul s� n�e�te locul” putem f�r� îndoial� a� rma c� “managerul s� n�e�te afacerea”. Managerul sau viitorul manager ar trebuie s�-�i pun� întreb�ri de genul:

•� Ce experien�� practic� aduci în afacere ?•� De ce cuno�tin�e teoretice dispui ?•� Ce referin�e po�i prezenta ?•� Este familia ta dispus� s� te sprijine ?•� Dispui de mijloace � nanciare pentru a între�ine familia în perioada

di� cil� de început a afacerii ?•� Dispui de mijloace � nanciare pentru a sprijini afacerea ?•� Dispui de aport în natur� pentru a sprijini afacerea ?•� Cuno�tin�ele/experien�a ta sau a partenerului t�u acoper� domeniile

cheie ale afacerii ?•� Unde vei localiza sediul organiza�iei ?•� De câ�i angaja�i ai nevoie ?•� Ce cali� c�ri trebuie s� aib� angaja�ii ?•� Ce nivel de salarizare trebuie prev�zut ?•� Po�i g�si pe pia�a muncii specializ�rile necesare ?•� Ai schi�at o structur� organizatoric� ?

O întrebare special� cu o semni� ca�ie deosebit� se refer� la:

�� Unde va � localizat� afacerea ta ?

Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea amplasamentului (loca�ia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.

c. Analiza pie�ei

De ce exist� o afacere ? Ca s� vând� anume produse/servicii c�tre pia��. O analiz� a pie�ei, a modului în care a evoluat în trecut �i a modului în care se anticipeaz� pe viitor evolu�ia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru



determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.Este important s� r�spundem la întreb�ri referitoare la:

Clien�ii no�tri•� Cine sunt clien�ii t�i ?•� Firme sau persoane � zice ?•� Cum se poate segmenta pia�a ta ?•� Cum este pia�a poten�ial� împ�r�it� din punct de vedere geogra� c ?•� �tii cât de mare este volumul pie�ei poten�iale ?•� Ai un plan de ac�iune pentru atragerea clien�ilor ?

Concuren�a•� Ce �tii despre concuren�� ?•� Câ�i angaja�i au ? Ce for�� de vânzare ?•� Ce cote de pia�� au ?•� Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?•� Ce strategii de pre� are concuren�a ?•� Dar strategii de comunicare/reclam� ?

Pia�a•� Cum apreciezi c� vor evolua vânz�rile ?•� Care este prognoza cererii ?

Politici de marketing•� Ai o strategie de produs ?•� Ai stabilit o politic� de distribu�ie ?•� Ai o politic� de pre� �i condi�ii de plat� ?•� Te-ai gândit la o politic� de imagine, de comunicare cu pia�a ?

Activit��ile de marketing �i politicile de marketing sunt prezentate pe larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”.

d. Analiza costurilor de operare

Acest capitol este dedicat în�elegerii �i eviden�ierii costurilor de func�ionare curent� a activit��ii.Realizarea lui demonstreaz� deopotriv� în�elegerea aspectelor tehnologice, economice �i manageriale ale activit��ii curente. Demonstreaz� c� în�elegem � uxul tehnologic, c� �tim de ce infrastructur� de utilit��i avem nevoie, câ�i oameni trebuie s� angaj�m �i în ce structur� trebuie s� îi dispunem.



Este bine s� avem în vedere �i s� nu omitem costuri ca de exemplu:

Costuri de în� in�are a � rmei:• Autoriza�ii• Înscrierea în Registrul Comer�ului.

Costuri curente:• Materii prime• Materiale consumabile, materiale auxiliare,• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de

conducere, prime �i bonusuri• Costuri de training �i formare personal• Impozite �i taxe locale• Servicii externe - Contabilitate - Consultan�� scal� - Consultan�� juridic� - Consultan�� în management - Consultan�� IT - Consultant PRCosturi de spa�iu - Spa�iu de birouri - Spa�iu de produc�ie - Spa�iu de vânz�ri - Spa�iu de depozitare

Cheltuieli de înc�lzire, gaz, curent, cur��enie, repara�ii, asigurare, ap�/canal, gunoi

Costuri cu echipamentele - Repara�ii - Între�inere

Costuri cu mijloacele de transport • Combustibil • Revizie • Între�inere/Repara�ii • Asigurare de r�spundere civil� & asigurare toate riscurile • Impozite Costuri legate de procesul de vânzare • Deplas�ri • Materiale de prezentare



• Particip�ri la târguri Costuri administrative • Deplasare • Materiale de birou • Comunica�ii: telefon, fax, mobil, e-mail • Copiere documente • Eviden�� primar� �i calculul salariilor • Abonamente (ex. reviste, legisla�ie, între�inere echipamente birou, etc.) • Literatur� de specialitate

Impozite �i taxe

e. Investi�ii necesare

De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi activit��i. �i, de cele mai multe ori, o nou� activitate presupune o investi�ie nou�. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s� fundament�m în mod pragmatic, onest �i realist investi�ia. A diminua sau a ignora aspecte conexe investi�iei (de. ex. infrastructura de utilit��i) sau de a o supradimensiona nejusti� cat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt gre�eli frecvente care ridic� imediat semne de întrebare (justi� cate) în mintea ac�ionarilor, partenerilor, � nan�atorilor.

f. Proiec�ii � nanciareProiec�iile � nanciare nu sunt altceva decât anticip�ri/plani� c�ri pe viitor ale situa�iilor � nanciare ale afacerii. Proiec�iile � nanciare sunt model�ri matematice viitoare ale bilan�ului, contului de pro� t �i pierdere �i a calculului de lichidit��i (cash-� ow) pe baza c�rora se calculeaz� eventual �i anumite rate de pro� tabilitate a afacerii.Proiec�iile sunt indisolubil legate de punctele c, d �i e de mai sus. Aceste puncte furnizeaz� datele de intrare în modelul matematic �i dac� aceste date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proiec�iilor � nanciare nu poate � decât tot eronat �i deci complet inutil.

Costuri de investi�ii:•�cl�diri•�echipamente•�ma�ini•�alte bunuri de capital

Costuri conexe investi�iei:•� infrastructura•�ap�•�gaz•�curent•�canalizare•�drum de acces•�Reabilit�ri amenaj�ri•�asigurarea normelor de protec�ia muncii, de protec�ia mediului

Alte costuri•�Cheltuieli de proiect/ investment management•�Cheltuieli pentru ini�ializare în•�scopul utiliz�rii noilor echipamente•�Cheltuieli pentru probe tehnologice



g. Anexe

Evident c� nu pot � propuse formate-cadru, limitative, pentru planul de afaceri. Îns� în cazul anumitor programe de � nan�are pot � puse la dispozi�ia solicitan�ilor formate cadru speci� ce.

Ca manager - întreprinz�tor trebuie s�-�i alc�tuie�ti planul afacerii tale. Po�i introduce acele materiale care te pot ajuta s�-�i prezin�i mai bine afacerea, ca de exemplu: certi� cate de studii/cali� c�ri ale echipei manageriale �i ale resurselor umane, certi� cate de calitate, aprecieri de la clien�i, aprecieri de la banc�, detalii tehnologice sau constructive �i orice alte materiale sau documente pe care managerul - întreprinz�torul le consider� relevante în prezentarea propriei afaceri.

MODEL DE PLAN DE AFACERI

DATE DE IDENTIFICARE

1. Numele � rmei:2. Codul unic de înregistrare:3. Forma juridic� de constituire:4. Activitatea principal� a societ��ii �i codul CAEN al activit��ii principale:5. Natura capitalului social:

Natura capitalului social (%) Public Privat

Român

Str�in

6. Valoarea capitalului:7. Adresa, telefon/fax, e-mail :8. Persoan� de contact:9. Conturi bancare deschise la:10. Asocia�i, ac�ionari principali:

Numele Adresa (sediul)Pondere în

Capital social%



A. Viziune, strategie

În acest capitol de început încerca�i s� r�spunde�i la urm�toarele întreb�ri:

•� Care este esen�a afacerii ? Ce anume va genera bani �i pro� t ? • Produsul 1,2,3… • Serviciile 1,2,3,… • Activitatea 1,2,3…•� Cine vor � clien�ii t�i ? • Persoane • Firme • Bugetul statului

Clien�i/grupe de clien�i

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

Total cifr� de afaceri 100 100 100 100 100

•� Unde vrei s� ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz�-�i obiective cuanti� cabile ! • La ce cifr� de afaceri/pro� t ? • La ce num�r de angaja�i ?

Obiective (Indicatori �int�) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifr� de afaceri Mii EURO

Din care Export Mii EURO

Pro� t Mii EURO

Nr. de salaria�i Nr persoane

•� Care sunt „punctele tari” care te determin� s� crezi c� vei avea succes ? • Cuno�tin�e tehnologice



• Cuno�tin�e de pia�� • Capital • Rela�ii • Capacitate de munc�

B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

B1. ISTORIC

În aceast� sec�iune încerca�i s� r�spunde�i succint la întreb�ri de genul:

•� Cum a ap�rut ideea Dvs. de afacere ?•� Care au fost principalele etape de dezvoltare pân� în prezent ?•� Ce activit��i genereaz� ast�zi pro� tul � rmei �i sursele de dezvoltare ?

B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE

MANAGEMENT

Nume �i prenume Func�ia Studii/Specializ�ri

Ata�a�i un Curriculum Vitae pentru � ecare persoan� relevant�.

Managementul unei organiza�ii este determinant pentru evolu�ia acesteia.Încerca�i s� eviden�ia�i felul în care cuno�tin�ele/specializ�rile/experien�a � ec�ruia dintre manageri va in� uen�a în mod pozitiv evolu�ia � rmei.

PERSONALDetaliere pe activit��i

Activitatea Num�r de salaria�iActivitatea 1Activitatea 2Activitatea 3…TOTAL(Organigrama poate � ata�at�, dac� e cazul)



B3. ACTIVIT�TEA CURENT�

1. Produsele/serviciile actuale:(pute�i descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri, nivelurile de pre�uri)

Produs Pondere în vânz�rile totale

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

2. Principalii furnizori actuali de materii prime �i materiale:

Furnizori Forma de proprietate Valoarea anual� a achizi�iilor(mii lei)

Materie prim�/serviciu



Pondere materii prime importate (%) în total materii prime

3. Descrierea sumar� a procesului tehnologic actual:

4. Date tehnice cu privire la principalele ma�ini, utilaje �i mijloace de transport a� ate în proprietatea agentului economic:

Mijloc � x Caracteristici tehnice An fabrica�ie Valoare de pia�� estimat�



5. Imobile existente:

Denumire Destina�ieProprietate Închiriate

Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere

Prezenta�i locul unde � rma î�i desf��oar� activitatea �i cum sunt asigurate utilit��ile necesare (energie electric�, ap�, canal).

NOT$ :Pot � anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere, liste de inventar, facturi de achizi�ie, etc.

C. Analiza pie�ei

C1. PIA#A ACTUAL$

1. Principalii clien�i:

Vânz�ri pe (principalii) clien�i

Mii EURO

(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total

Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %

Clien�i interni

1

2

3

Total pia�a intern�

Clien�i externi

1

2

3

Total export

Total intern + export



2. Principalii concuren�i:

Produs/serviciu oferit pie�eiFirm� concurent�

Denumirea � rmei/ � rmelor Ponderea pe pia��( %)

1

2

3

4

5

6

3. Pozi�ia produselor/serviciilor societ��ii pe pia�� comparativ cu cele ale concuren�ei: (Descrie�i principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor d-voastr� comparativ cu cele oferite de concuren��).

C2. DATE PRIVIND PIA#A �I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/SERVICIU:

1. Clien�i poten�iali:(Descrie�i ce strategie de marketing a�i gândit s� aplica�i, cum a�i identi� cat clien�ii poten�iali, cum ve�i extinde pia�a sau identi� ca noi pie�e, etc.)

Anul curent (N)Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO



Clien�i interni

1

2

3

Total pia�a intern�

Clien�i externi

1

2

3

Total export




Anul N+1Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO

Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total


Clien�i interni

123Total pia�a intern�

Clien�i externi

123Total export


Anul N+2Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO



Clien�i interni

123Total pia�a intern�

Clien�i externi

123Total export


(se pot ata�a studii de cercetare de pia�� sau statistici la care se face referire, precum �i cereri de ofert�/pre-contracte de la poten�ialii clien�i)

2. Concuren�i poten�iali:

Produs/serviciu oferit pie�eiFirme concurente în condi�iile lans�rii pe pia�� a produselor/

serviciilor noi

Denumirea � rmei/� rmelor Ponderea pe pia��(%)

1

2

3

4

5

6



3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:De ex. Pre�, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare

Alte avantaje:

4. Reac�ia previzibil� a concuren�ei la apari�ia de noi oferte pe pia��:

5. Cum se va realiza desfacerea produselor:

Produse/grupe de produsePondere în

cifra de afaceri ( % )

Forme de desfacer e(%)

6. Activit��i de promovare a vânz�rilor :De ex.: Publicitate, Lansare o� cial�, Pliante, bro�uri, Plata în rate

(Descrie�i care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor �i dup� aceea estima�i costurile anuale de promovare)

Cheltuieli pentru promovareaproduselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii EURO)

Anul 1 Anul 2 Anul 3

Total cheltuieli



D. Analiza costurilor de operare(Dup� implementarea investi�iei)

1. Produsele noi: (descrie�i tipul de produse/servicii �i caracteristici, procentul din total vânz�ri, pre� vânzare)

Produs Pondere în vânz�rile totale

Produsul 1Produsul 2Produsul 3Produs Nou 1Produs Nou 2

2. Principalii furnizori de materii prime:

Furnizori Forma de proprietate Valoarea anual� a achizi�iilor(mii lei)




(Descrie�i cum v-a�i propus s� face�i aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)

Pute�i anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.

3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:

(Descrie�i pe scurt procesul tehnologic �i îmbun�t��irea adus� prin proiectul de investi�ii, dac� e cazul)

3.1. Impactul asupra mediului:(Descrie�i cum poate proiectul afecta mediul, �i ce solu�ii a�i gândit pentru eliminarea acestor efecte)

(Dac� a fost elaborat se poate ata�a un Studiu de Impact)



4. Cheltuieli anuale de produc�ie:

(Detalia�i cheltuielile directe �i indirecte anuale ale activit��ii ce se va desf��ura în urma implement�rii proiectului la capacitatea maxim�)

Cheltuieli de produc�ie directe Suma %

Materii prime

Materiale auxiliare

Manoper� direct� (salarii + taxe �i contribu�ii sociale)

Energie, alte utilit��i

Subansamble

Servicii sau lucr�ri subcontractate

Alte cheltuieli directe

Cheltuieli de produc�ie indirecte

Administra�ie / Management

Cheltuieli de Birou / Secretariat

Cheltuieli de Transport

Cheltuieli de Paz�

Cheltuieli de protec�ia muncii �i a mediului

Alte chetuieli indirecte

TOTAL

5. Venituri anuale preconizate :

(Detalia�i volumul vânz�rilor anuale pentru � ecare categorie de produs/servicii oferite prin implementarea proiectului la capacitatea maxim� a echipamentelor)

Vânz�ri la capacitatea maxim� Suma (lei)

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

TOTAL



E. Investitii necesare

1. Descrierea investi�iei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior

Obiectul investi�iei Furnizor Valoarea estimat� Durata de amortizare (ani)

TOTAL :

(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum �i proiectul, autoriza�iile �i avizele necesare, dup� caz.)

2. Modul de asigurare cu utilit��i:(Unde va � implementat proiectul, adresa, descrierea spa�iului �i cum sunt asigurate utilit��ile necesare)

(se poate ata�a o schi�� de amplasare a mijloacelor � xe achizi�ionate)

3. Gra� cul de realizare a investi�iei:Activitate Durata de implementare

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...



6. Modi� c�rile necesare a � efectuate la echipamentele, cl�dirile existente:

7. Modi� c�rile necesare a � operate în structura �i num�rul personalului angajat:(Prezenta�i num�rul de posturi create, tipul postului, cali� carea necesar�, salariul lunar propus, inclusiv costurile referitoare la impozite �i contribu�ii sociale. Pute�i descrie cum inten�iona�i s� recruta�i personalul necesar �i cum îl ve�i instrui pentru postul respectiv, precum �i ce program de preg�tire gândi�i în viitor �i cum v� propune�i s� motiva�i personalul).

(Noua organigram� poate � ata�at�, daca e cazul)

F. Proiec�ii � nanciare

Indicatori economici ai situa�iei trecute

Anul

N-2 N-1 N

Rata curent� a lichidit��iiRata rapid� a lichidit��iiRata de recuperare a crean�elorRata pro� tuluiRata solvabilit��ii

(Bilan�urile contabile pe ultimii trei ani �i pe ultimul semestru pot � ata�ate. Situa�iile � nanciare pe ultimul trimestru pot � ata�ate).

Plan de � nan�are a investi�iei:Suma %

Credite bancare

Capital propriu

Alte surse

TOTAL 100

În cadrul planului de afaceri este recomandabil s� se prezinte:

•�Proiec�ii � nanciare ale Fluxului de Numerar (prezent�m mai jos un model realizat în conformitate cu Standardele Române�ti de Contabilitate).



AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

Fluxuri denumerar din activit��i de exploatare

@ încas�rile în numerar din vânzarea de bunuri �i prestarea de servicii

@ încas�rile în numerar provenite din redeven�e, onorarii, comisioane �i alte venituri

@ pl��ile în numerar c�tre furnizorii de bunuri �i servicii

@ pl��ile în numerar c�tre �i în numele angaja�ilor

@ pl��ile în numerar sau restituiri de impozit pe pro� t

Fluxuri de numerar dinactivit��i de investi�ii

@ pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung

@ încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung

@ pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi

@ încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi

@ avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i

@ încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor efectuate c�tre alte p�r�i

Fluxuri denumerar din activit��i de � nan�are

@ veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu

@ pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii

@ veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi

@ ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate

@ pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate de o opera�iune de leasing � nanciar

Fluxuri de numerar – totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei

•�proiec�ii � nanciare integrate ale Bilan�ului, Contului de Pro� t �i Pierdere �i ale Fluxului de Numerar (modelul B�ncii Europene pentru Reconstruc�ie �i Dezvoltare, BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)



BILAN# SIMPLIFICAT

Mii EURActual Proiec�ii

N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

ACTIVE

Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar existent la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar generat de activitatea de exploatare Crean�e 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Active � xe nete (inclusiv � nanciare �i necorporaleTotal Active Fixe

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

CAPITAL �I DATORII

Datorii Curente

Descoperit de cont la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Datorii pe Termen LungCredite pe termen lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte Datorii pe Termen Lung �i Provizioane 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

CAPITALURI

Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Pro� t repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0

Pro� turi repartizate în anii anteriori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL CAPITALURI �I DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



CONT DE PROFIT �I PIERDERE


N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

VÂNZ�RI

Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Vânz�ri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Costuri �i Cheltuieli Costul Bunurilor Vândute Materii prime �i materiale Combustibili �i energie Servicii subcontractate AlteleSalarii, prime �i contribu�iiCostul Total al Bunurilor Vândute

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Costuri Administrative �i de Desfacere 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

AmortizareAmortizare total� 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Venituri / Costuri nete din dobânziTotal venituri / costuri nete din dobânzi

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Pro� t / Pierdere din Activitatea Extraordinar�Total Pro� t / Pierdere Extraordinar�

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

VENIT NET ÎNAINTE DE IMPOZITARE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Dividende Pl�tite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SITUA#IE SIMPLIFICAT$ A FLUXULUI DE NUMERAR


N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

SURSE

Din Activitatea de Exploatare

Pro� turi repartizate

Amortizare

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Activitatea de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Activitatea Financiar�

Pro� t din Activitatea Financiar� 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



În continuare, pe baza proiec�iilor � nanciare de mai sus, este necesar s� se realizeze:

•� O analiz� a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii Actualizate Nete (VNAT) �i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)

•� O analiz� a pragului de rentabilitate•� Un � ux de numerar detaliat lunar / s�pt�mânal, pe termen scurt, pentru

primele luni dup� începerea investi�iei•� O analiz� de senzitivitate

CAPITOLUL 3

Bilan�ul, Contul de pro� t �i pierderi �i Fluxul de numerar

1. Un întreprinz�tor trebuie s� �tie contabilitate?

La aceast� întrebare pot exista mai multe r�spunsuri pe care le delimit�m între urm�toarele extreme: •� întreprinz�torul „expeditiv”

pe mine nu m� intereseaz� ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez „ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl pl�tesc, ca

Numerar din Alte Surse

Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

UTILIZARIActivitati de Investitii

Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Din activitati � nanciarePierdere din activitatea � nanciara 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SURPLUSUL/DEFICITUL ANUAL DE NUMERAR 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



s� le fac�, la timp �i s� mi le pun� sub nas s� le semnez. Eu am alte treburi mai importante!

•� întreprinz�torul „super-meticulos” toate rapoartele contabile, � e c� e vorba de bilan� sau de altele, le fac eu

cu mâna mea. Trebuie s� �tiu tot ce scrie în ele. În de� nitiv e afacerea mea, nu a contabilului!

Desigur c� nici una dintre cele 2 situa�ii extreme nu este de recomandat. Pentru un întreprinz�tor este util s� cunoasc� esen�a acestor rapoarte contabile, nu � indc� legea îl oblig� s� le întocmeasc�, ci � indc� prin ele poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmeaz� se prezint� sintetic, pe în�elesul tuturor, într-o formula simpli� cat� cele 3 tipuri de rapoarte care sunt relevante pentru oricare întreprinz�tor �i anume: @ Bilan� @ Cont de pro� t �i pierdere @ Calculul lichidit��ilor

2. Bilan�ul

@ reprezint� situa�ia patrimonial� a întreprinderii @ arat� sursele de � nan�are ale � rmei pe de o parte (PASIV) �i pe de alt� parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)

În ce scop De unde s-au cheltuit banii � rmei tale? provin banii � rmei tale?

ACTIV PASIVActive imobilizate@ Imobiliz�ri necorporale@ Imobiliz�ri corporale@ Imobiliz�ri � nanciare

Capital propriu@ Capital social@ Rezultatul exerci�iului@ Rezerve

Active circulante@ Stocuri@ Crean�e@ Disponibilit��i

Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli

Conturi de regularizare - activDatorii totale@ Datorii pe termen lung@ Datorii pe termen scurt

Prime privind rambursarea obliga�iunilor Conturi de regularizare - pasiv



PASIVUL reprezint� acea parte a bilan�ului care arat� sursele de � nan�are ale � rmei. Ordinea de a�ezare în bilan� este de la sursele permanente �i pe termen lung la cele pe termen scurt.Capitalul propriu, format din:

@ Capital social@ Rezultatul exerci�iului@ Rezerve

Reprezint� cea mai stabil� surs� de � nan�are: sunt banii proprietarilor, care se presupune c� se vor retrage ultimii „din afacere”.Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli: rezerve ale � rmei pentru posibile viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.Datoriile sunt grupate în dou� categorii:

@ Datorii pe termen lung (credite de la b�nci)@ Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile c�tre

furnizori, etc).Conturile de regularizare: re� ect� regulariz�rile contabile care apar pe parcursul unui exerci�iu � nanciar.

ACTIVUL reprezint� acea parte a bilan�ului care arat� cum au fost consumate resursele atrase de � rm�. Active imobilizate

@ Imobiliz�ri necorporale@ Imobiliz�ri corporale@ Imobiliz�ri � nanciare

= sunt re� ectate toate investi�iile pe termen lung pe care le-a f�cut � rma: de la cl�diri, utilaje, mijloace de transport, pân� la licen�ele �i brevetele pe care le de�ine.Active circulante

@ Stocuri@ Crean�e@ Disponibilit��i

= fondul circulant al � rmei care se schimb� de la un an la altul, în func�ie de procesul de produc�ie. În general, activitatea � rmei este re� ectat� în aceast� pozi�ie bilan�ier�.Conturile de regularizare: re� ect� regulariz�rile contabile care apar pe parcursul unui exerci�iu � nanciar. Prime privind rambursarea obliga�iunilor: este pozi�ie bilan�ier� care apare doar în cadrul societ��ilor careemit obliga�iuni.



3. Contul de pro� t �i pierderi

Formular Cont de pro� t �i pierderi simpli� cat

(+) Venituri din exploatare •� Venituri din vânzarea m�rfurilor •� Produc�ia exerci�iului •� Alte cheltuieli de exploatare(-) Cheltuieli pentru exploatare •� Cheltuieli privind m�rfurile •� Cheltuieli materiale •� Cheltuieli cu servicii •� Cheltuieli cu personalul •� Cheltuieli cu amortiz�rile •� Alte cheltuieli de exploatare

(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE

(+) Venituri � nanciare(-) Cheltuieli � nanciare

(=) REZULTATUL FINANCIAR

REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR

(+) Venituri excep�ionale(-) Cheltuieli excep�ionale(=) REZULTATUL EXCEP#IONAL

REZULTATUL BRUT= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR+ REZULTATUL EXCEP#IONAL

(-) Impozit pe pro� t

REZULTATUL NET

Contul de pro� t �i pierderi re� ect� situa�ia � scal� a � rmei. Acesta este împ�r�it în cele trei capitole importante ale activit��ii � rmei:

1. activitatea de produc�ie (exploatare)2. activitatea � nanciar�3. activitatea excep�ional� (evenimente care apar în mod excep�ional în

exerci�iul � nanciar respectiv)



4. Calcul de lichidit��i

Prezentarea celor dou� formule:

a) Metoda direct�

Fluxuri de numerar din activit��i de exploatare:@ încas�rile în numerar din vânzarea de bunuri �i prestarea de servicii;@ încas�rile în numerar provenite din redeven�e, onorarii, comisioane �i

alte venituri;@ pl��ile în numerar c�tre furnizorii de bunuri �i servicii;@ pl��ile în numerar c�tre �i în numele angaja�ilor;@ pl��ile în numerar sau restituiri de impozit pe pro� t, doar dac� nu pot

� identi� cate în mod speci� c cu activit��ile de investi�ii �i de � nan�are.Fluxuri de numerar din activit��i de investi�ii:

@ pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung

@ încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung;

@ pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

@ încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

@ avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i;@ încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor

efectuate c�tre alte p�r�i.Fluxuri de numerar din activit��i de � nan�are:

@ veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu;

@ pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii;

@ veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi;

@ ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate;@ pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate

de o opera�iune de leasing � nanciar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei



b) Metoda indirect�

Fluxuri de numerar din activit��i de exploatare:@ rezultat net;@ modi� c�rile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;@ ajust�ri pentru elementele nemonetare �i alte elemente incluse la

activit��ile de investi�ii sau de � nan�are.Fluxuri de numerar din activit��i de investi�ii:

@ pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung;

@ încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung;

@ pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

@ încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

@ avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i;@ încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor

efectuate c�tre alte p�r�i.Fluxuri de numerar din activit��i de � nan�are:

@ veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu;

@ pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii;

@ veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi;

@ ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate;@ pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate

de o opera�iune de leasing � nanciar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei

Contul de pro� t �i pierderi reprezint� situa�ia � scal� a � rmei în timp ce Fluxul de lichidit��i reprezint� situa�ia � nanciar� al � rmei.

5. Exemplu

Pentru o mai bun� în�elegere ilustr�m cele spuse cu un exemplu:Societatea comercial� ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.



La 17.01.2XXX � rma a achizi�ionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei, stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei � ind în banc�.De asemenea, � rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de 1.000.000 lei, din care a achizi�ionat o licen�� de fabrica�ie.La 31.12.2XXX, bilan�ul � rmei se prezenta astfel

ACTIV PASIV

Active imobilizate@ licen�� fabrica�ie 1.000.000@ utilaj 2.500.000

Capital propriu@ Capital social 5.000.000

Active circulante@ Stocuri materii prime 1.000.000@ Disponibilit��i 1.500.000

Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli

Conturi de regularizare - activ Datorii totale 1.000.000@ Credit pe termen scurt

Prime privind rambursarea obliga�iunilor Conturi de regularizare – pasiv

TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000

Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut urm�toarele opera�ii:@ a cump�rat materiale în valoare de 500.000 lei,@ a pl�tit salarii în valoare de 350.000 lei,@ a pl�tit dobânzi la banc� în valoare de 10.000 lei@ a înregistrat amortiz�ri în valoare de 5.000 lei@ a vândut produsele realizate cu lei@ a încasat dobând� pentru lichidit��ile din banc� 8.000 lei

În aceast� situa�ie Contul de pro� t �i pierderi �i Fluxul de numerar se prezint� astfel:

Contul de pro� t �i pierderi

(+) Venituri din exploatare@ produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare@ materiale 500.000@ salarii 350.000@ amortiz�ri 5.000

REZULTAT EXPLOATARE 345.000(+) Venituri � nanciare

@ dobânzi încasate 8.000 (-) Cheltuieli � nanciare



@ dobânzi pl�tite 10.000REZULTATUL FINANCIAR -2.000REZULTATUL CURENT 343.000REZULTATUL EXCEP�IONAL 0REZULTATUL BRUT 343.000- impozit pe pro� t (16%) 54.880REZULTATUL NET 288.120

Not�:Dac� societatea comercial� ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci impozitul pe pro� t era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei

Fluxul de numerar:

SOLD INI�IAL 0

Încas�ri din vânzarea produselor 1.200.000

Încas�ri din dobânzi bancare 8.000

TOTAL ÎNCAS�RI 1.208.000

Pl��i materiale 500.000

Pl��i salarii 350.000

Pl��i dobânzi 10.000

Pl��i impozit pe pro� t 54.880

TOTAL PL��I 914.880

SOLD LUN� 293.120

SOLD FINAL (Sold ini�ial + Încas�ri – Pl��i) 293.120

Dup� cum se poate observa rezultatul exerci�iului nu este acela�i cu soldul � nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar � amortizarea) nu reprezint� �i o plat�.

Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este �i în buzunar!


Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAINI�IERE ÎN C�UTAREAUNUI LOC DE MUNC�

Fierar Beton_7_A5_Initiere cautarea munca.indd 1 2/17/2011 3:42:41 PM


CAPITOLUL 1 Economia de Piata Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii generale, ca economii de schimb, � ecare constituind un sistem propriu care s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.

1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata sunt urmatoarele: 1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, speci� c acestui gen de economie. 2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei initiative a agentilor economici. 3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al acesteia determinand progresul economico-social. 4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care � ecare urmareste realizarea propriilor interese. 5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care, pentru producatori, inseamna maximizarea pro� tului, iar pentru consumatori maximizarea utilitatii. 6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia. In viata reala, economia � ecarei tari constituie un model al economiei de piata, � ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat. Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari sau mai mici.


356 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare, iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice.

2. PROPRIETATEA In economia de piata, proprietatea privata determina independenta, autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul schimbului, prin vanzare-cumparare. Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia, mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente: obiectul proprietatii si subiectul proprietatii. Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de cuprindere a bunurilor se a� a intr-o permanenta schimbare, se imbogateste necontenit. Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita atributele proprietatii in forme extrem de variate. Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:

– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane � zice sau juridice (� rme de toate genurile). Ea poate � proprietate individuala sau asociativa;

– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice centrale si locale;

– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc atat in cradul national, cat si international.

Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In



diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modi� ca in functie de capacitatea � ecareia de a-si demostra viabilitatea prin e� cienta si rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii. Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru mentinere si a� rmare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin: reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic si marirea volumului productiei, de pe urma carora in � nal este avantajat consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna. Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este expresia � reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care corespunde cel mai bine intereselor pe care le are � ecare. Aceasta inseamna ca pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.

3. LIBERA INITIATIVA Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interese asa cum considera � ecare ca este mai bine. Orice actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa, precum si modalitatile prin care poate � restabilita. Asemenea legi exprima acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese si ele in mod liber. Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea, pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor. Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri



care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa, stimulare, responsabilitate si competenta. Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la realizarea unei activitati economice e� ciente, atat pentru � ecare proprietar in parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau. In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale, libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai � sursa de e� cienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia. Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile � ecaruia. In acest fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitatilor utile. In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent, liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor administrative de stat, rigiditatea si in� exibilitatea la schimbare si innoire. Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe proprietari sa urmareasca a� rmarea prorpiei e� ciente si, totodata, pe a celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor � inegal distribuite in societate pentru ca re� ecta inegalitatea e� cientei activitatii agentilor economici, la baza careia se a� a deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei, capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii, vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare a � ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera initiativa va determina a� rmarea valorilor corespunzator acestor criterii, inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile. PROBLEME DE DISCUTAT � Ce se intelege prin economie de piata?� Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?� De� niti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?� Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?



� Cine poate � subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?� Care sunt principalele forme de proprietate?� In ce consta pluralismul formelor de proprietate?� Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de proprietate in economia de piata?� Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?� Care este baza asigurarii liberei initiative? TEXT DE COMENTAT “In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile economice ale � ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci? Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?” Michael Didier, Economia: regulile jocului(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)

CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii. Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum vitae (CV). Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV. Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa � ti foarte circumspecti si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, � ti convinsi, la randul sau, echipa de selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” � ecaruia dintre candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre



cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV va poate facilita pregatirea demersului � ecaruia dintre dumneavoastra catre reusita:

1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al carierei � ecaruia dintre noi;

2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru angajare;

3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata, chiar in ziua interviului;

4. Nu exist� re�ete-miracol pentru un CV. A g�si o slujb� bun� este rezultanta a 70% investi�ie personal� (�i) de energie �i a numai 30% transpunere în practic� a unor metode de cercetare �i cuno�tin�e de specialitate …;

5. … �i, totu�i, exist� dou� re�ete-miracol: cantitatea de munc� investit� �i cadrul mental al reu�itei de care dispune � ecare dintre noi.

Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim, posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile � ecaruia dintre dumnea-voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV. 1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de zona geogra� ca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului. Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si complicat (so� s� cat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca. Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile” concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate � de natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu). Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”, vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.



Regula 1: Un CV castigator trebuie sa � e concis. Apreciem ca este inutil sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum 10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului” personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S� nu uit�m c� un CV nu este o autobiogra� e, ci trebuie s� releve ceea ce am realizat �i/sau avem mai bun pe plan profesional �i nicidecum eventuale handicapuri (defecte) capabile s� ne elimine a priori. Subliniem faptul c�, un CV care arat� ca o � �� personal� ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE” nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga lista a � rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In � ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens, “imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de nerabdare sa lucreze pentru � rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare personala redactantului. Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului) dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura. Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni trebuie sa � e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea “personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie, “ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:



“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca, punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa � e convins de faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste sa serveasca interesele � rmei pentru care aplica (candideaz� pentru a ocupa un post) �i, în nici un caz, nu vede�i în �i prin aceasta o (nou�) oportunitate de a parveni .... Regula 3: Un CV castigator trebuie sa � e tonic si forti� ant. Aparand in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut, un CV castigator “joaca”, pentru � ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de “ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare etc. pe care dorim sa le valori� cam in cadrul viitorului nostru loc de munca. Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.) cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “ Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea su� cient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi. In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea, relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!... Regula 4: Un CV castigator trebuie sa � e pertinent. Interziceti-va prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti � rmele si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele profesionala precedente este util a � prezentate doar in masura in care au tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra, o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de “mizeria pecare v-o creau se� i si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”,



nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “ Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va � , indubitabil, defavorabila... Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu � ecare prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze performantele. Regula 6: Un CV castigator trebuie sa re� ecte, in mod cat mai � del , experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau “haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a � ecaruia dintre noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu � delitate pe parcursul carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel � ash² (numit si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina, competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile � ecaruia dintr noi. Regula 7: Un CV castigator trebuie sa � e coerent si sa urmeze strategia dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca su� cient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza propriul CV independent de multe aspecte semni� cative ale continutului postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor in� uenta decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “� rul rosu” care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in



cadrul si pentru � rma (� rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales, indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...una si aceeasi � rma!... Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite: calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a exprimarii (ortogra� ei); formei de prezentare a continutului (alinierea si delimitarea spatiala a paragrafelor); etc. Regula 10: Un CV castigator trebuie sa � e bine “acompaniat” (sa aiba atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum si copii ale unor diplome, ceti� cate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa � ti eliminat din competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare de recomandare cu greseli ortogra� ce, de� citar conceputa si/sau chiar cu exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va � semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa � ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!... O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si de� nitiv sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.

2. Rubricile unui CV castigator La ce �i/sau pentru ce ne serve�te un CV ? Mul�i dintre noi ar � tenta�i s� cread� c� CV-ul este documentul necesar a � prezentat numai în situa�ia depunerii unui dosar de candidatur� în vederea ocup�rii unui post. În realitate îns�, un CV este elaborat pentru a servi cel pu�in urm�toarelor �ase destina�ii:

· angajare temporar� pe perioada vacan�elor; · prezentarea la agen�ii (centre) de recrutare, în vederea antren�rii unor

viitoare poten�iale angaj�ri;



· în situa�iile în care complet�m o aplica�ie de candidatur� pentru ob�inerea unei burse pentru un ciclu de preg�tire tip master �i/sau studii aprofundate/ specializate, etc.;

· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare poten�iale (oportunit��i de) afaceri, consultan�e etc.;

· elaborarea planului de afaceri, în scopul ob�inerii unui credit; · elaborarea dosarului de candidatur� pentru ocuparea unui post scos la

concurs. Iat�, a�adar, contextul în care, în cele ce urmeaz� vom aborda, (sper�m) cât mai detaliat, � ecare rubric� a unui CV, apelând chiar la prezentarea unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concep�ie, redactare �i prezentare a acestei “c�r�i de vizit�” fundamental� pentru acceptarea �i favorizarea demersului spre reu�it� al oric�ruia dintre noi. CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar� men�ionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, a�a cum experien�a o demonstreaz�, unii cititori (�i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasa�i de respectiva men�iune. În acest context, date � ind condi�iile de utilizare a unui CV �i prezentarea con�inutului s�u, exist� foarte pu�ine riscuri ca cineva s� se în�ele asupra naturii documentului în cauz�. În mod evident, nu înseamn� c� dac� cineva înscrie, înc� din debut, titlul în cauz�, este, a priori, eliminat. Dar, conform uzan�elor, este preferabil (chiar recomandabil) s� nu se înscrie, în antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae. Prima “caset�” (rubric�) a unui CV este, frecvent, întâlnit� sub denumirea “DATE PERSONALE”. Acestea includ (se refer� la): numele �i prenumele autorului; adresa; num�rul postului telefonic; vârsta �i/sau data na�terii; na�ionalitatea �i cet��enia; starea civil� �i situa�ia familial�; (eventual, func�ie de solicit�ri) starea s�n�t��ii; situa�ia militar�; etc. Numele �i prenumele. Acestea trebuie s� � gureze în antetul CV-ului. Este recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât �i în cele anglo-saxon �i american) ca ordinea s� � e prenume - nume. Spre exemplu, este preferabil s� completa�i în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan. Experien�a demonstreaz� c� este recomandabil ca ini�iala prenumelui s� se scrie cu majuscul�, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este recomandabil ca acesta s� � e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c� este cel pu�in “nepoliticos” s� scriem, spre exemplu, numele �i prenumele într-o form� abreviat� (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamn� “D” sau “D.P.”… În situa�ia în care cel care redacteaz� CV-ul are un prenume ce poate � interpretat ca “mixt” - indiferent de na�ionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude, Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s� se precead�



înscrierea acestuia (ca �i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra (în limba român�); M., Mme sau M-elle (în limba francez�); Mr., Mrs. sau Ms.(în limba englez�). Subliniem, îns�, c� aceste cazuri sunt destul de rare �i, drept consecin��, nu au caracter uzual. Dac� redactantul CV-ului este de sex feminin, este recomandabil s� se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre exemplu, nu serve�te nim�nui �i la nimic s� scrie�i Daniela-Oana POPESCU (IONESCU-ROSIIANU). Dac�, înainte de c�s�torie, v-a�i numit POPESCU �i, de luni sau ani � gura�i înscris� în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers), numele dobândit de la na�tere nu mai necesit� a � înscris. Dac�, îns�, a�i lucrat, pân� în prezent, sub numele avut înainte de c�s�torie, acesta va trebui înscris în CV-ul dumneavoastr�. �i înc� un am�nunt deloc lipsit de importan��: nu “în� ori�i” (“îmbrobodi�i”), nu “dantela�i”, nu “îngro�a�i”, nu sublinia�i etc. numele �i prenumele dumneavoastr�, deoarece risca�i s� l�sa�i o impresie cel pu�in dubioas� asupra “gusturilor” dumneavoastr�. Spre exemplu, este mai oportun s� scrie�i, pur-�i-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau DAN POPESCU. Adresa. Indica�i adresa dumneavoastr� într-o manier� cât mai complet� posibil �i evita�i abrevierile. Precizarea codului po�tal al str�zii, al celui al localit��ii, precum �i al o� ciului po�tal la care sunte�i arondat constituie tot atâtea “semne” de respect suplimentar fa�� de cititor, îndeosebi prin facilitarea contact�rii dumneavoastr� prin intermediul unei expedi�ii po�tale. Spre exemplu, o adres� complet� poate avea urm�toarea structur� (con� gura�ie): 71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15, Sector 1, 7 000 Bucure�ti, România. Este util s� remarca�i faptul c� înscrierea majusculelor �i a minusculelor este constant uniform� (spre exemplu, nu scrie�i: str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucure�ti). De asemenea, în contextul celor men�ionate, reamintim c�, în formele de prezentare a CV-ului în limbile francez� �i englez�, num�rul de referin�� al imobilului situat pe strada unde locui�i se înscrie înaintea denumirii str�zii, dup� care urmeaz� speci� carea codului (alfa-)numeric po�tal �i denumirea localit��ii, în ordinea �i forma redate în exemplele urm�toare: 101, rue Blomet, 75112 Paris; 739-B Somer� eld Street, London SW9 4LH. De asemenea, este recomandabil ca denumirile str�zilor �i, respectiv, cele ale localit��ilor, al�turate codurilor alfa-numerice aferente, s� � e înscrise pe acela�i rând. Num�rul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va înscrie, la fel ca �i adresa, cât mai complet posibil, nel�sând interlocutorului “ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) �i/sau de a se informa asupra codului ��rii �i localit��ii dumneavoastr� de re�edin��. Spre exemplu, pute�i scrie: +40.1. 322.49.50 �i nu: (1)322.49.50. Men�ion�m faptul c� semnul “+”



reprezint� simbolizarea accesului codului numeric al ��rii din care sunte�i apelat la telecomunica�iile interna�ionale. Dac� CV-ul dumneavoastr� face apel �i la adresa profesional�, înseamn� c� sunte�i “de g�sit”, pe durata întregii zile, la serviciu, respectiv crea�i imaginea unui poten�ial angajat a� at mereu în activitate, ceea ce este de natur� s� v� poat� oferi certe avantaje asupra contracandida�ilor. Vârsta �i/sau data na�terii. Foarte multe � rme prefer�, pentru angajare, persoane cu vârsta cuprins� între 25 �i 35 ani. Prejudec��ile referitoare la vârsta maximal� a candida�ilor trebuie “învinse” cu mult tact �i diploma�ie, deoarece nimeni nu v� oblig� s� înscrie�i, în CV, vârsta pe care o ave�i ! Eventual, pute�i înscrie vârsta sau data na�terii dumneavoastr� în � nalul CV-ului, în rubrica “Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr� la �i pentru interviu. A�adar, dac� aprecia�i c� nu sunte�i avantajat (�i) din acest punct de vedere, nu înscrie�i vârsta sau data na�terii în CV-ul dumneavoastr� �i l�sa�i pentru interviu demonstrarea realelor capacit��i �i/sau disponibilit��i profesionale de care dispune�i. Iar dac�, totu�i, v� decide�i s� înscrie�i în CV data na�terii dumneavoastr�, face�i acest lucru in extenso, în maniera: 26 februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79). Na�ionalitatea �i cet��enia. Este inutil s� indica�i na�ionalitatea �i cet��enia dumneavoastr� în situa�ia în care aplica�i pentru un post la o � rm� persoan� juridic� român� �i/sau a� at� pe teritoriul ��rii noastre. Ca regul� general�, este recomandabil s� men�iona�i na�ionalitatea �i cet��enia dumneavoastr� numai dac� acest fapt v� poate conferi un atu pentru postul la care aspira�i. Starea civil� �i situa�ia familial�. Exist� situa�ii în care, din necunoa�tere, anumi�i candida�i sunt, deja, “specializa�i” în a se “autodistruge” prin intermediul acestei rubrici, apelând la formul�ri de genul: “V�duv, tat� a patru copii a� a�i în între�inerea subsemnatului” sau “Divor�at�, mam� a �apte copii” … Evident, exager�m pu�in ! … Dac� aprecia�i c� situa�ia dumneavoastr� familial� constituie un atu pentru ob�inerea postului mult dorit, men�iona�i-o. Nu este mai pu�in adev�rat faptul c�, din motive relativ facil de explicat, anumite � rme prefer� angaja�i c�s�tori�i (�i, de regul�, b�rba�i) �i/sau cu domiciliul în localitatea de re�edin��. Alte � rme impun restric�ii în ceea ce prive�te vârsta maximal� a candida�ilor, pro� lul studiilor absolvite etc. Cert este faptul c� �i acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie s� i se acorde, asemenea tuturor celorlalte, o importan�� major�. Astfel, este cel pu�in hilar s� cite�ti, în CV-ul unui candidat: “ C�s�torit cu un copil de treisprezece ani”, “Rec�s�torit de trei ori cu cinci copii minori” sau “Divor�at cu trei copii”!!! ... In acest sens, apreciem c� este mult mai util �i/sau oportun s� înscrie�i în CV-ul dumneavoastr�, într-o asemenea conjunctur� “Celibatar(�)” �i, astfel,



ve�i elimina multe alte posibile “interpret�ri”. Dac� sunte�i desp�r�it(�), f�r� a � divor�at(�), este preferabil s� înscrie�i în CV “C�s�torit(�)”. Într-un alt caz, dac� ave�i, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil ca, în rubrica destinat� situa�iei dumneavoastr� familiale, s� ad�uga�i, st�rii civile, faptul c� ave�i doi copii majori (eventual, c�s�tori�i) �i încadra�i în munc�. Aceasta poate constitui o dovad� în plus asupra disponibilit��ii dumneavoastr� întrucât nu ave�i, legal, obliga�ia de a v� mai ocupa de cre�terea �i/sau de îngrijirea respectivilor copii �i dispune�i, suplimentar, de o situa�ie � nanciar� stabil� (fapt care, la rândul s�u, poate releva c� nu ve�i solicita, prea curând, major�ri salariale! …). �i înc� (aparent) un am�nunt: nu descrie�i, la “situa�ia familial�”, num�rul apartamentelor, caselor, vilelor, autoturismelor etc. a� ate în proprietate privat� �i/sau al sumelor (poten�ial) a� ate în conturile dumneavoastr� bancare ! … În concluzie, este recomandabil s� re�ine�i c� nimeni �i nimic nu v� poate obliga s� descrie�i, în cuprinsul CV-ului, cu maximum de detalii, aspecte con� den�iale ale situa�iei dumneavoastr� familiale. În cadrul interviului ve�i avea oportunitatea de a releva, în func�ie de interesele urm�rite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru via�a (�i/sau mobilitatea) dumneavoastr� profesional� ... Starea s�n�t��ii. Înscrie�i aceast� rubric� la “Date personale” sau la “Diverse”, numai dac� vi se solicit� �i/sau dac� ea este în avantajul dumneavoastr�. Este recomandabil s� nu scrie�i “foarte bun�”, ci “excelent�”, diferen�a de nuan�� ind perceptibil în avantajul dumneavoastr�. De asemenea, nu face�i eroarea de a înscrie, la aceast� poten�ial� rubric� din CV, lucruri de genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemic� nedureroas�” sau “Hepatit� cronic� evolutiv� cu simptom neuro-vegetativ distro� c pe partea occipital� stâng�”!!!… Chiar dac� unii candida�i recurg la aceste men�iuni din dorin�a de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de mil�, decât de îng�duin��), reac�ia rezultant� le va � total defavorabil� … Situa�ia militar�. Este de o mare importan�� ca interlocutorul dumneavoastr� s� cunoasc� dac� a�i efectuat sau nu stagiul militar. Evident, în cazul în care nu ave�i înc� efectuat stagiul militar, � rma care v� încadreaz� va trebui s� adopte m�suri în consecin�� i adecvate situa�iei de (eventual�) întrerupere temporar� a lucrului. În cazul în care a�i efectuat stagiul militar, este necesar s� înscrie�i în CV perioada aferent� acestuia, precum �i arma �i gradul pe care îl de�ine�i ca rezervist. O alta “caset�” a CV-ului se refer� la FORMAREA PROFESIONAL� �i are, dup� cum arat� �i denumirea, importantul rol de a releva �colile (în sensul generic al cuvântului) pe care le-a�i absolvit, precum �i diplomele aferente ob�inute. Este recomandabil ca etapele form�rii dumneavoastr� profesionale s� � e înscrise în CV în ordinea cronologic� invers�. Evita�i s� descrie�i, cu lux



(exagerat) de am�nunte, toate cursurile, specializ�rile, cali� carile, autorizarile, atestarile, etc. absolvite. În � nalul acestei “casete” sau marcat� distinct, pute�i înscrie o rubric� intitulat� “Obiective profesionale”. Acorda�i, îns�, o maxim� aten�ie (în sens de rezerv� ! …) înscrierii, din dorin�a de “a ar�ta c� �ti�i ce vre�i”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar putea genera, cel pu�in, � e “închiderea u�ilor” (recrutorul va ezita s� propun� posturi la care nu dori�i s� accede�i ! …), � e “deprecierea” dumneavoastr� (în cazul în care un CV este “arhivat” de c�tre respectiva � rm� pentru câteva luni sau chiar un an, în a�teptarea unui moment “favorabil”, dac� a�i evoluat, între timp, pe planul obiectivelor profesionale, risca�i s� nu mai corespunde�i cu persoana pe care a�i descris-o ! …). Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia solicitata):

- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.

- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul personal pentru postul vizat este esential.

- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi pe care ii vei face in organizatie.

- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.

- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum, sau dupa aria in care vei lucra.

EXPERIEN�A PROFESIONAL�. Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului. Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra cali� carilor si experientei tale tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive pe care le pui la dispozitie. În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “însp�imânt�” �i îi face s� “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recen�ii absolven�i ai studiilor liceale/ profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent întâlnitele întreb�ri pe care tinerii (�i) le pun atunci când trebuie s� completeze datele referitoare la experien�a lor profesional�, men�ion�m: “Ce pot s� scriu eu aici, dac� abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?! …”; “Cum trebuie s� procedez pentru a-i ar�ta interlocutorului c�, de�i nu am o (bogat�) experien�� profesional�, �tiu s� fac multe lucruri?! …“; “Nu



este mai bine s� … s�rim peste aceast� rubric� de foc a CV-ului nostru?! …“; “Dar dac� am s� scriu altceva ? Ce, chiar �tie cineva tot ce am f�cut eu pân� acum ?! …“; etc. În consecin��, apreciem ca � ind extrem de util� prezentarea unor detalii referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei “rubrici” a CV-ului. Experien�a dumneavoastr� profesional� urmeaz� a � înscris� în func�ie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, func�ional, crono-func�ional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac� apela�i la CV-ul cronologic, este preferabil s� înscrie�i � rmele �i posturile în care a�i lucrat în ordinea invers� a perioadelor aferente; dac� apela�i la un CV func�ional, începe�i cu func�iile cele mai importante pe care le-a�i de�inut pân� în prezent; etc. În nici un caz s� nu descrie�i �i/sau s� nu comenta�i cauzele eventualelor dumneavoastr� e�ecuri sau motivele pentru care a�i schimbat locurile de munc� anterioare. Acestea sunt probleme care v� privesc strict personal �i pot � , eventual, l�murite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este recomandabil s� înscrie�i �i principalele sarcini �i/sau atribu�ii de serviciu pe care le-a�i avut în decursul carierei dumneavoastr� profesionale �i, în cazuri relevante, rezultatele ob�inute (evident, f�r� a agasa interlocutorul prin performan�ele “excep�ionale” pe care le ave�i ! … ). Nu înscrie�i �i activit��ile dumneavoastr� sezoniere decât în situa�iile în care sunte�i în c�utarea unui prim loc de munca. De asemenea, nu omite�i s� înscrie�i perioadele în care a�i lucrat �i evita�i (pân� la nivel de … interdic�ie !) s� men�iona�i cazurile (înc� destul de frecvente) de genul “… �omer între … �i … 2005” sau “… dat afar� pentru motive disciplinare la … 2008… “. De�i unii autori recomand� înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc�, apreciem c� aceast� (delicat�) “problem�” nu poate � “solu�ionat�” decât în cadrul interviului. În � ne, nu emite�i preten�ii (exigen�e) în cadrul CV-ului, cu excep�ia situa�iilor în care anun�ul � rmei (v�) solicit� acest lucru. Ne permitem s� (v�) recomand�m “omiterea” total� a oric�ror “a� nit��i” �i/sau “realiz�ri” politice. Acestea nu pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg�” dup� func�ii �i/sau pozi�ii importante prin intermediul elementului politic. Iar dac� vi se condi�ioneaz� ocuparea unui post de apartenen�a la un anumit partid sau grupare politic�, decizia v� apar�ine ! LIMBI STR�INE. Teoretic, (aproape) toat� lumea este de acord: cine nu st�pâne�te, la nivelul cel pu�in “bine”, dou� limbi str�ine, are extrem de pu�ine �anse s� reu�easc� în afaceri (�i nu numai). Practic, îns�, (înc�) pu�ini tineri con�tientizeaz� importan�a pe care o prezint� cunoa�terea �i utilizarea limbilor str�ine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indica�ii de baz�”) primite de la rude, prieteni �i/sau, adeseori - fapt extrem de grav



-, chiar de la profesori, unii redactan�i ai CV-urilor î�i … autoapreciaz� cuno�tin�ele de limbi str�ine. În consecin��, responsabilitatea asupra oric�rei (auto)apreceri trebuie s� � e maxim�, pentru c� poten�ialul interviu va � �i cel pu�in o oportun� prim� ocazie de a vi se veri� ca sinceritatea declara�iilor înscrise în CV. Iat� contextul în care subliniem faptul c� din ce în ce mai mul�i recrutori au dobândit “obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog în limbile str�ine indicate ca � ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s� se renun�e la “formula” des întâlnit� “Scris; citit; vorbit”, apelându-se la exprim�ri de genul: “Bilingv Francez�/Englez�; Germana - curent; Italiana - cuno�tin�e medii; No�iuni de Spaniol� (debutant)”. De asemenea, este preferabil� evitarea formulelor de tipul “Limbi str�ine înv��ate”, pentru c� multe din lucrurile pe care le-am înv��at odat� le-am … uitat ! … ABILIT��I. În cadrul acestei “casete” este recomandabil s� înscrie�i câteva dintre competen�ele de care dispune�i �i pe care le aprecia�i ca � ind relevante pentru caracterizarea personalit��ii dumneavoastr� (spre exemplu: abilit��i de comunicare interpersonal� �i pentru lucrul în echip�; înalt� capacitate �i disponibilitate pentru efort � zic/intelectual sus�inut; voin�a �i puterea de a � naliza cu succes toate ac�iunile ini�iate; etc.). În situa�ia în care nu a�i rezervat o rubric� special� în cadrul experien�ei dumneavoastr� profesionale pentru cuno�tin�ele de operare PC, este recomandabil s� efectua�i men�iunile de rigoare în cadrul “casetei” Abilit��i. De asemenea, nu ezita�i ca, eventual, în func�ie de capacit��i, s� preciza�i �i faptul c� �ti�i s� “naviga�i” pe Internet. PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul c� pasiunile extraprofesionale ale candida�ilor relev� multe dintre poten�ialele tr�s�turi de� nitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are, ca pasiuni extraprofesionale, c�l�ria, natura �i �ahul, este (foarte probabil) un tip vis�tor, nostalgic �i (aten�ie la pericol ! ...) individualist (nu îi place lucrul �i/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotriv�, un candidat c�ruia îi plac excursiile montane împreun� cu prietenii, voleiul �i fotbalul (deci, sporturi de echip�), poate denota un caracter foarte sociabil �i comunicativ. În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maxim� aten�ie pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev�, a�a cum am subliniat, multe dintre poten�ialele tr�s�turi de personalitate ale redactantului CV-ului. �i, chiar dac� a�i auzit �i/sau a�i fost (“aprig”) sf�tui�i “… cam cum trebuie s� arate pasiunile extraprofesionale …”, � �i dumneavoastr� în�iv�, deci � �i originali �i scrie�i exact ceea ce v� place �i/sau v� �i atrage ! Dar, în acela�i timp, evita�i formul�rile “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica �i dansul”, indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v� plac, ce autori, compozitori �i interpre�i prefera�i ave�i etc.). Pentru simplul motiv c�,



indiferent de voin��, mai devreme sau mai târziu, tr�s�turile fundamentale ale caracterului dumneavoastr� vor � depistate ! … REFERIN�E. În general, este de dorit evitarea în�iruirii a mai mult de dou� nume de persoane care pot da referin�e despre dumneavoastr� (este foarte probabil c�, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referin�ele respective). Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al acestora.

De retinut: – Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine

cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.

– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce va spune in cazul in care va � contactat telefonic de angajator. Iti va mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?

– Dac� nominaliza�i dou� persoane, este foarte util s� le alege�i cu maxim� precau�ie �i grij�. În acest sens, evita�i s� � �i pu�i în situa�ii de genul “F� tu scrisoarea �i eu �i-o semnez !”. Deci, alege�i persoane dispuse s� î�i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisiv� pentru viitoarea dumneavoastr� carier� …

– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau referintele nu vor � deranjate cu telefoane inutile.

În � ne, dar nicidecum în ultimul rând:

– nu uita�i s� ata�a�i (eventual, func�ie de solicitare) o poz� color în partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastr�;

– nu uita�i s� semna�i ceea ce a�i scris (chiar dac� destul de multe persoane spun c� nu este cazul, v� putem demonstra c� �i noi putem face un CV pentru �i în numele dumneavoastr� ! …);

– dac� CV-ul este depus la o mare � rm� (�i este posibil a � “conservat” în a�teptarea unei oportunit��i viitoare) sau la o agen�ie de recrutare, este recomandabil s� îl data�i. Dac�, îns�, el este rezultanta unui anun� publicat într-un cotidian sau într-o revist�, datarea redact�rii sale poate deveni inoportun�.

Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor � ori s-au dovedit folositoare. Aminteste-ti sa � i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra



scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu. In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat poate � sigur ca nu va � chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat. În continuare vom prezenta modul de a redacta con�inutul unui CV cronologic. Evident, op�iunea alegerii tipului de CV v� apar�ine, în func�ie de interese �i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz� �i considerentele anterior prezentate r�mân valabile pentru oricare tip de variant� �i/sau de “model” (în general, evita�i copierea modelelor!). Model de CURRICULUM VITAE cronologic: Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.BuzauTel./Fax: 0238/123456. 50 ani; c�s�torit; stagiul militar: efectuatExperien�� profesional�:SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :Muncitor necali� cat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)Am participat la investitia Acumulare SiriuAm executat sub supravegherea unui muncitor cali� cat a operatiilor legate de procesul de productie dispuse de seful de schimb

Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor speci� ce � ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern

Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara conform monogra� ei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea – demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier, armarea si betonarea inelelor de� nitive, camasuielilor privizorii si la turnarea monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.



Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor speci� ce � ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern.

Sudor (oct 1988 – prezent):Am participat la investitiile:

- Reabilitare retele de distributie apa Brasov (BERD 14.134.720,0 euro); - Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov (BERD

1.254.412 euro) - Pachetizare retele utilitati Prejmer(13.948.676,17 euro) - Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud.

Buzau(6.141.341,5euro) - Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei(868.687

euro) - Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov(BERD

9.957.020.64 - Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov; - Instalatie produs zapada arti� ciala Predeal; - Pachetizare retele utilitati Prejmer; - Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau; - Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud Buzau.

Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte \ 110 mm; \ 160 mm; \ 180 mm; \ 400 mm; \ 600 mm

Formare profesional�:Cali� cari: a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.

Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983

Abilit��i:Limbi str�ine: Engleza - debutantCuno�tin�e operare PC: WORD, Principale tr�s�turi de caracter: dinamism; � delitate; înalt� capacitate de efort; comunicativitate



Pasiuni extraprofesionale:Fotbalul, rugby-ul, literatura �i � lmele SF, excursiile în grupReferin�e :Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu

CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie

Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va � citit, si pe termen scurt poate � chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca, scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba. De retinut:

- Scrisoarea de intentie trebuie adresata � ecarei companii in parte (evita sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici). In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, a� a-l! Un telefon la � rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti interesat in mod deosebit de acel post;

– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV – Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis; – Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.

Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.

– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un raspuns din partea companiei sau a organizatiei.

– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de 3 sau 4 paragrafe.

In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna ca toate scrisorile trebuie sa � e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu aceasta structura:



Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare respect.Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare gen “caut o pozi�ie unde abilit��ile mele s� � e folosite �i recunoscute la adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti � gasit cu usurinta. La � nal, pastreaza tonul o� cial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp in scrierea ei si poti avea bene� cii enorme. Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida, spatiile punctate le completati d-voastra.

MODEL de scrisoare de intentie

D-lui/D-nei:.................................Adresa:......................................Data:...................................

Stimate(a) Domn/(Doamna),

Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul � rmei ......... . Recent am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... . Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate. Al Dvs.



FII ATENT!– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in

masa. – Pastreaza o copie a scrisorii. – Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat

scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa. – Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita

personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va � cel de seriozitate si profesionalism.

– Tiparirea scrisorii trebuie sa � e de calitate. Va avea aceeasi forma ca si CV-ul (aceeasi hartie si gra� ca!!). Dispozitia in pagina, marginile, forma gra� ca � nala sunt foarte importante. Veri� ca claritatea, tonul abordat, acuratetea. Veri� ca scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.

– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.

CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate � , exclusiv, rezultanta „contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului, scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici detalii, a tuturor „mecanismelor” util a � utilizate cu prilejul unui interviu, este de o importanta vitala pentru orice candidat. Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni: reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane, in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania, interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „ ... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii, postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile sale in perspectiva”. Dincolo de de� nitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori, experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile



necesar a � respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si, in caz particular, cu prilejul unui interviu. Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante aspecte necesar a � solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales) exempli� carea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...) a � respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata � , la maximum, evitate. Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa o avem si sa o dezvoltam in � ecare din noi nu poate � decat cea speci� ca invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!... Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul � ecarui candidat, constau in:

• veri� carea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale; • „comensurarea” si/sau testarea pro� lului moral, motivatiei si atitudinilor

(inclusiv in situatii-limita); • testarea capacitatii si a modalitatilor speci� ce de a furniza si de a recepta

informatii in si din mediul ambiental; • oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,

de a comunica e� cient) cu se� i si cu subordonatii; • testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in

activitatea curenta si de perspectiva; • testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele

„distorsiuni” si/sau con� icte intervenite in activitatile cotidiene; • testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma

interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc. Cum sa � m cei mai buni la interviu O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu... Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea „limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos, datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de „increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam” momentele interviului ... in acelasi context, va � imperativ necesar sa stim sa:

• � m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;



• apelam si utilizam, e� cient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile, ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10 elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea; in� exiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea; pauzele);

• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati, confuzii, si/sau „interpretari”;

• spunem, intotdeauna, adevarul si sa � m cat se poate de sinceri, fara teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;

• ne controlam stresul, emotiile etc.; • comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura

corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul si semni� catia deplasarii privirii – etc.);

• acceptam ca decizia � nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”, „necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a rein� uenta decidentii si/sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;

Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale interviului, durata � ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum 30 – 40 de minute. In fata noastra se vor putea a� a, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:

• rolul amabilului; • rolul agresivului; • rolul indiferentului;

De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context, este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa � e formulate in binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.Amabilul din comisia de intervievatori va � , intotdeauna, surazator, binevoitor si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor � , de regula, exempli� cate prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima



satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici cea mai mica si/sau semni� cativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada, constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice, ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse. La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa, la excesele de amabilitate!... ). Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si „nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a � utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta intrebare! Ramane ca diferentierile sa � e facute de dumneavoastra, urmare a testarii � ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent (sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred, mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul � rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament: calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult, casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private, asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza o anumita suma, � e in valuta, � e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul: „400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-ar � su� cient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze ... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai



putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor � rmei solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb, daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti � de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o investitie pentru � rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului salarial in investitie se va � produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor � indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat” cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre respectandu-ne, � del, personalitatea si � ind formulate in functie de elementele certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va � de natura sa modi� ce, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului nostru... Evident, totul va � , � nalmente, in avantajul noastru!... Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea, permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile a� ate in fata si, mai ales, nu... va � deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul” Indiferentului va � impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea, in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in � nalul interviului, nu va trebui sa � m deloc mirati daca Indiferentul va � persoana care... ne va pune cele mai multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima � delitate, exprimari pe care le-am formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut spontane, vor � , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si, mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator, neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei. Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente: ^ in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili (pentru ca, nu-i asa, � ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri



au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni si/sau se� il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am repurtat un succes, va trebui sa � m foarte atenti, pentru ca primele reactii, interiorizare si/sau exteriorizare vor � de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar, daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”; „Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!... si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’ romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general, indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice (si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”, comisia doreste sa veri� ce daca si cum stim sa reactionam pentru � ecare tip de „rol” intalni, „aplicandu-i”, � ecaruia, cel mai oportun si e� cace „tratament”; ^ in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra va trebui sa � e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii comisiei, vor � disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental, spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, e� cient, din „situatii-limita” si, mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...; ^ indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si inoportune), „pierderea” in amanunte nesemni� cative, „talentul” de a ne complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce mai concurential!... O data interviul terminat, nu va � deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul („ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai am si alte oferte!!!”...???...). Va � , in schimb, politicos si util sa propunem o intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim intervievatorilor pentru timpul acordat.In concluzie, este absolut recomandabil sa � m si sa ramanem noi insine, bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra viitoar activitate va � desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor: CLIENTUL.


manual calificare fierar-betonist

Documents