manual easy - romana.pdf

Ajutor EASY-SOFT 6

Cuprins

1 Noutăţi la EASY-SOFT......................................................................................................................... 2

1.1 Noutăţi în cadrul aplicaţiei de programare........................................................................................ 2

1.1.1 Mai întâi cele mai importante inovaţii.........................................................................................2

2 Informaţii generale.............................................................................................................................3

2.1 Generalităţi cu privre la EASY-SOFT................................................................................................ 3

2.1.1 Funcţile aplicaţiei de programare...............................................................................................3

2.1.1.1 Introducerea programului................................................................................................... 3

2.1.1.2 Simulare...........................................................................................................................3

2.1.1.3 Punerea în funcţiune.......................................................................................................... 3

2.1.2 Taste şi combinaţii de taste în EASY-SOFT..................................................................................4

2.1.2.1 Taste şi combinaţii de taste ale modului de afişare a proiectului şi a schemei de conexiuni.......... 5

2.1.2.2 Taste şi combinaţii de taste ale modului de afişare a schemei de conexiuni şi a displayului.......... 5

2.1.2.3 Preluarea operanzilor în schema de conexiuni prin taste sau combinaţii de taste........................ 5

2.2 Generalităţi cu privire la releul de comandă easy...............................................................................7

2.3 Generalităţi cu privire la aparatul de comandă şi de vizualizare MFD....................................................8

2.3.1 Tipuri de aplicaţii.....................................................................................................................8

2.3.2 Aplicaţia ca aparat de vizualizare...............................................................................................9

2.3.3 Aplicaţia ca terminal................................................................................................................ 9

2.3.4 Utilizarea ca aparat de comandă - fără Vizualizare.......................................................................9

2.3.4.1 Configuraţii în vederea realizării sarcinilor de comandă......................................................... 10

2.3.5 Aplicaţie MMI........................................................................................................................ 10

2.3.5.1 Aplicaţie MMI cu sarcini de lucru simple.............................................................................. 10

2.3.5.2 Aplicaţie MMI cu sarcini de lucru extinse............................................................................. 10

2.3.5.3 Aplicaţie MMI cu sarcini de comandă complexe.....................................................................10

2.3.5.4 Aplicaţie MMI cu sarcini de comandă complexe şi cu funcţie terminal...................................... 10

2.3.6 Valorile limită ale unui aparat MFD...........................................................................................10

2.4 Cerinţe minime ale sistemului.......................................................................................................11

2.5 Dezinstalarea programului EASY-SOFT...........................................................................................11

ii

Cuprins

2.6 Asistenţă HTML...........................................................................................................................12

2.6.1 Legendă Link-uri................................................................................................................... 12

2.6.2 Afişarea ferestrei de asistenţă................................................................................................. 12

2.7 Instrumente...............................................................................................................................13

2.7.1 Afişaj demo easy800..............................................................................................................13

2.7.2 Afişaj Demo MFD...................................................................................................................13

2.8 Semnalările erorilor interne..........................................................................................................13

2.9 Suport tehnic............................................................................................................................. 13

3 Panoul de comandă...........................................................................................................................15

3.1 Fereastra interfeţei programabile.................................................................................................. 15

3.1.1 Conţinutul casetei de instrumente............................................................................................15

3.1.1.1 La Modul de afişare Proiect selectat....................................................................................16

3.1.1.2 La Modul de afişare Schemă de conexiuni selectat................................................................16

3.1.1.3 La Modul de afişare Simulare selectat................................................................................. 16

3.1.1.4 La Modul de afişare Comunicare selectat.............................................................................16

3.1.1.5 La Modul de afişare Vizualizare selectat...............................................................................16

3.1.2 Conţinutul Bancului de lucru................................................................................................... 16




3.1.2.4 La Modul de afişare comunicare ales...................................................................................17

3.1.2.5 La Modul de afişare Vizualizare selectat...............................................................................18

3.1.3 Conţinutul câmpului de atribuire..............................................................................................18




3.1.3.4 La Modul de afişare Comunicare selectat.............................................................................18

3.1.3.5 La Modul de afişare vizualizare ales ................................................................................... 19

3.2 Modul de afişare Proiect...............................................................................................................19

3.2.1 Modul de afişare Proiect......................................................................................................... 19

iii

Ajutor EASY-SOFT 6

3.2.1.1 Introducerea aparatului în proiect...................................................................................... 20

3.2.1.2 Introducerea mai multor aparate în proiect..........................................................................20

3.2.1.3 Parametrizarea aparatului................................................................................................. 20

3.2.1.4 Meniul contextual Aparate.................................................................................................20

3.2.1.5 Deschiderea schemei de conexiuni a unui aparat..................................................................21

3.2.2 Prezentare generală a configurării proiectului............................................................................ 21

3.2.2.1 Definiţii ale noţiunilor....................................................................................................... 21

3.2.3 Numărul versiunii revizuite a aparatului....................................................................................23

3.2.4 Setarea orei de vară.............................................................................................................. 23

3.2.4.1 Metode de setare a orei de vară.........................................................................................23

3.2.4.2 Editor de reguli................................................................................................................24

3.2.5 Setări Ethernet (aparat: x)..................................................................................................... 26

3.2.5.1 Setări Ethernet................................................................................................................ 26

3.2.6 Proiect easy400/600.............................................................................................................. 29

3.2.6.1 Configuraţii cu releele de comandă easy400/600..................................................................29

3.2.7 Proiect easy500/700.............................................................................................................. 32

3.2.7.1 Configuraţii cu releele de comandă easy500/700..................................................................32

3.2.8 Proiect easy800 ....................................................................................................................37

3.2.8.1 Configuraţii cu releul de comandă easy800..........................................................................37

3.2.8.2 Setarile sistemului............................................................................................................39

3.2.8.3 Siguranţă........................................................................................................................42

3.2.8.4 Mod de funcţionare a releului de comandă 800.....................................................................44

3.2.8.5 Parametri de comunicare-relee de comandă 800.................................................................. 46

3.2.9 Proiect MFD.......................................................................................................................... 47

3.2.9.1 Configuraţii cu aparatul de vizualizare MFD..........................................................................47

3.2.9.2 Setări de sistem...............................................................................................................54

3.2.9.3 Siguranţă........................................................................................................................54

3.2.9.4 Mod de funcţionare Aparat de vizualizare............................................................................ 54

3.2.9.5 Parametri de comunicare-Aparat de vizualizare....................................................................55

3.2.9.6 Detectarea temperaturii....................................................................................................55

iv

Cuprins

3.2.10 Proiect Reţea NET................................................................................................................58

3.2.10.1 Configurarea reţelei NET................................................................................................. 58

3.2.10.2 Configurări cu un aparat XC ............................................................................................61

3.3 Modul de afişare Schemă de conexiuni...........................................................................................64

3.3.1 Modul de afişare Schemă de conexiuni..................................................................................... 64

3.3.1.1 Configurarea ferestrei »Schemă de conexiuni«.....................................................................65

3.3.2 Generarea schemei de conexiuni............................................................................................. 66

3.3.2.1 Date generale despre generarea programului şi a schemei de conexiuni.................................. 66

3.3.2.2 Desenarea/ştergerea conexiunilor...................................................................................... 68

3.3.2.3 Contacte şi bobine........................................................................................................... 68

3.3.3 Schemă de conexiuni easy400/600.......................................................................................... 82

3.3.3.1 Generarea schemei de conexiuni easy400/600.....................................................................82

3.3.3.2 Funcţiile bobinelor easy400/600.........................................................................................82

3.3.3.3 Relee funcţionale easy400/600.......................................................................................... 83

3.3.4 Schemă de conexiuni easy500/700.......................................................................................... 93

3.3.4.1 Generarea schemei de conexiuni easy400/-500/-600/-700....................................................93

3.3.4.2 Funcţiile bobinelor easy500/-700....................................................................................... 96

3.3.4.3 Relee pentru funcţii EASY500/700......................................................................................97

3.3.5 Schemă de conexiuni easy800/MFD........................................................................................134

3.3.5.1 Generarea schemei de conexiuni easy800/MFD.................................................................. 134

3.3.5.2 Funcţii pentru bobine easy 800/MFD................................................................................. 140

3.3.5.3 Module funcţionale easy800/MFD..................................................................................... 140

3.4 Modul de afişare Simulare.......................................................................................................... 240

3.4.1 Modul de afişare-Simulare ....................................................................................................240

3.4.1.1 Fereastra Casetă de instrumente [1] în modul de afşare Comunicare.................................... 241

3.4.1.2 Fereastra Casetă de instrumente [2] în modul de afşare Simulare........................................ 242

3.4.1.3 Fereastra Casetă de instrumente [3] în modul de afşare Simulare........................................ 242

3.4.2 Ferestre de dialog Rollup pentru caseta de instrumente............................................................ 244

3.4.2.1 Simularea intrărilor........................................................................................................ 244

3.4.2.2 Ciclu Simulare............................................................................................................... 245

v

Ajutor EASY-SOFT 6

3.4.2.3 Punct critic.................................................................................................................... 245

3.4.2.4 Afişaj pentru simulare.....................................................................................................248

3.5 Mod de afişare Comunicare.........................................................................................................254

3.5.1 Modul de afişare Comnicare.................................................................................................. 254

3.5.1.1 Configurarea conexiunii la aparat..................................................................................... 254

3.5.1.2 Fereastra Casetă de instrumente [1] în modul de afişare Comunicare....................................255

3.5.1.3 Fereastra Câmp de atribuire [2] în modul de afşare Comunicare...........................................256

3.5.1.4 Fereastra Schemă de conexiuni [3] în modul de afşare Comunicare...................................... 256

3.5.2 Editare profile Ethernet.........................................................................................................257

3.5.2.1 Configurarea unui nou profil Ethernet................................................................................257

3.5.2.2 Parametru Ethernet........................................................................................................258

3.5.3 Ferestre de dialog Rollup pentru caseta de instrumente............................................................ 261

3.5.3.1 Conexiune.....................................................................................................................261

3.5.3.2 Programul..................................................................................................................... 263

3.5.3.3 Setarile sistemului..........................................................................................................265

3.5.3.4 Ceas.............................................................................................................................267

3.5.3.5 Afişaj pentru comunicare.................................................................................................267

3.6 Modul de afişare Vizualizare........................................................................................................268

3.6.1 Modul de afişare-Vizualizare..................................................................................................268

3.6.2 Date generale despre Vizualizare........................................................................................... 269

3.6.3 Realizare text cu caractere speciale........................................................................................270

3.6.4 Vizualizare..........................................................................................................................271

3.6.4.1 Editarea ecranelor..........................................................................................................271

3.6.4.2 Editarea elementelor din cadrul tastaturii.......................................................................... 345

3.7 Meniuri.................................................................................................................................... 358

3.7.1 Fişier..................................................................................................................................358

3.7.1.1 Nou..............................................................................................................................358

3.7.1.2 Deschidere....................................................................................................................358

3.7.1.3 Import..........................................................................................................................359

3.7.1.4 Informaţii proiect........................................................................................................... 359

vi

Cuprins

3.7.1.5 Închidere...................................................................................................................... 359

3.7.1.6 Salvare.........................................................................................................................359

3.7.1.7 Salvare ca.....................................................................................................................359

3.7.1.8 Aspect pagina................................................................................................................359

3.7.1.9 Reglare formular............................................................................................................360

3.7.1.10 Imprimare...................................................................................................................360

3.7.1.11 Setari imprimanta.........................................................................................................361

3.7.1.12 <Nume proiect>...........................................................................................................361

3.7.1.13 Terminare................................................................................................................... 361

3.7.2 Prelucrare...........................................................................................................................361

3.7.2.1 Retrogradare................................................................................................................. 361

3.7.2.2 Remediere.....................................................................................................................361

3.7.2.3 Decupare...................................................................................................................... 361

3.7.2.4 Copiere.........................................................................................................................362

3.7.2.5 Inserare........................................................................................................................362

3.7.2.6 Şterge.......................................................................................................................... 362

3.7.2.7 Selectare totală..............................................................................................................362

3.7.2.8 Mergi la linia..................................................................................................................363

3.7.2.9 Căutare Operand............................................................................................................363

3.7.2.10 Inserare linie............................................................................................................... 363

3.7.2.11 Ştergere linie...............................................................................................................363

3.7.3 Vizualizare..........................................................................................................................363

3.7.3.1 Listă simboluri............................................................................................................... 364

3.7.3.2 Stare Listă.................................................................................................................... 364

3.7.3.3 Reţea puncte................................................................................................................. 365

3.7.3.4 Marime......................................................................................................................... 365

3.7.3.5 Dispozitiv......................................................................................................................365

3.7.3.6 DIN IEC........................................................................................................................ 366

3.7.3.7 ANSI/CSA..................................................................................................................... 366

3.7.3.8 Componente..................................................................................................................366

vii

Ajutor EASY-SOFT 6

3.7.3.9 Comentariu................................................................................................................... 366

3.7.3.10 Notiţe......................................................................................................................... 367

3.7.3.11 Unelte.........................................................................................................................367

3.7.3.12 Informaţii proiect/program............................................................................................ 367

3.7.3.13 Proiect........................................................................................................................ 367

3.7.3.14 Schemă de conexiuni.................................................................................................... 367

3.7.3.15 Simulare .................................................................................................................... 367

3.7.3.16 Comunicare................................................................................................................. 367

3.7.3.17 Vizualizare...................................................................................................................368

3.7.4 Proiect............................................................................................................................... 368

3.7.4.1 NET-ID......................................................................................................................... 368

3.7.4.2 Informaţii despre aparate................................................................................................369

3.7.4.3 Parolă proiect................................................................................................................ 369

3.7.4.4 Ştergere parolă proiect................................................................................................... 369

3.7.4.5 Controlul plauzibilităţii ................................................................................................... 369

3.7.5 Simulare ............................................................................................................................370

3.7.5.1 Mod functionare I/R........................................................................................................370

3.7.5.2 Simulator intrari.............................................................................................................370

3.7.5.3 Start............................................................................................................................ 371

3.7.5.4 Stop.............................................................................................................................371

3.7.5.5 Ciclu simulare................................................................................................................371

3.7.5.6 Indicare........................................................................................................................ 371

3.7.5.7 Reglare punct critic.........................................................................................................371

3.7.5.8 Punct critic.................................................................................................................... 371

3.7.6 Diagrama de circuit..............................................................................................................371

3.7.6.1 Listă de referinte încrucisate............................................................................................372

3.7.6.2 Importare comentarii......................................................................................................372

3.7.6.3 Exportare comentarii...................................................................................................... 374

3.7.6.4 Importare notiţe ataşate................................................................................................. 375

3.7.6.5 Exportare notiţă ataşată..................................................................................................375

viii

Cuprins

3.7.6.6 Optimizare schemă de circuit ..........................................................................................375

3.7.7 Comunicare........................................................................................................................ 376

3.7.7.1 Dispozitiv......................................................................................................................376

3.7.7.2 Interfaţă....................................................................................................................... 376

3.7.7.3 Online...........................................................................................................................377

3.7.7.4 Offline.......................................................................................................................... 377

3.7.7.5 RUN............................................................................................................................. 377

3.7.7.6 STOP............................................................................................................................378

3.7.7.7 Indicare stare pornită..................................................................................................... 378

3.7.7.8 Indicare stare oprită.......................................................................................................378

3.7.7.9 Setările sistemului..........................................................................................................378

3.7.7.10 Program......................................................................................................................379

3.7.7.11 Ceas...........................................................................................................................379

3.7.7.12 Informaţii despre aparate.............................................................................................. 379

3.7.7.13 Configurare................................................................................................................. 379

3.7.8 Osciloscop.......................................................................................................................... 380

3.7.8.1 Afişare..........................................................................................................................380

3.7.8.2 Setări........................................................................................................................... 381

3.7.8.3 START ......................................................................................................................... 381

3.7.8.4 STOP ...........................................................................................................................381

3.7.9 Opţiuni...............................................................................................................................382

3.7.9.1 Culori........................................................................................................................... 382

3.7.9.2 Afisare descriere instrumente...........................................................................................382

3.7.9.3 OPC-generarea unui fişier cu simboluri..............................................................................382

3.7.9.4 Afisare mesaje...............................................................................................................382

3.7.10 Ajutor...............................................................................................................................383

3.7.10.1 Ajutor......................................................................................................................... 383

3.7.10.2 Interfata utilizator........................................................................................................ 383

3.7.10.3 Curs introductiv............................................................................................................383

3.7.10.4 Ajutor în Format PDF.................................................................................................... 384

ix

Ajutor EASY-SOFT 6

3.7.10.5 Manual easy400/600.....................................................................................................384

3.7.10.6 Manual easy500/700.....................................................................................................384

3.7.10.7 Manual easy800........................................................................................................... 384

3.7.10.8 Manual MFD-Titan.........................................................................................................384

3.7.10.9 Informaţii Readme........................................................................................................384

3.7.10.10 Verificare Update........................................................................................................384

3.7.10.11 easy700 Demo........................................................................................................... 384

3.7.10.12 easy800 Demo........................................................................................................... 385

3.7.10.13 MFD-Titan Demo.........................................................................................................385

3.7.10.14 Info.......................................................................................................................... 385

4 Curs de iniţiere...............................................................................................................................386

4.1 Cursul 1...................................................................................................................................386

4.1.1 Scopul cursului....................................................................................................................386

4.1.2 Formulare conceptuală......................................................................................................... 387

4.1.3 Lecţia 1..............................................................................................................................388

4.1.3.1 Proiect easy500/700.......................................................................................................388

4.1.3.2 Bazele realizării schemelor de conexiuni............................................................................389

4.1.3.3 Simularea unei scheme de conexiuni.................................................................................391

4.1.3.4 Configurarea comunicării cu aparatul................................................................................ 392

4.1.3.5 Documentaţia proiectului.................................................................................................394

4.1.4 Lecţia 2..............................................................................................................................394

4.1.4.1 Cablarea unui releu funcţional »Releu de timp«..................................................................394

4.1.4.2 Simularea releului funcţional »Releu de timp«....................................................................395

4.1.4.3 Reglarea particularităţilor de sistem ale releului de comandă 500/700...................................396

4.1.4.4 Utilizaţi notiţe................................................................................................................ 396

4.1.5 Lecţia 3..............................................................................................................................397

4.1.5.1 Introducerea căilor de curent, desenarea legăturilor............................................................397

4.1.5.2 Moduri de acţionare a simulatoarelor de intrare..................................................................399

4.1.5.3 Încărcarea unui program.................................................................................................400

4.1.5.4 Utilizaţi lista de referinţe încrucişate................................................................................. 401

x

Cuprins

4.2 Cursul 2...................................................................................................................................402

4.2.1 Scopul cursului de configurare...............................................................................................402

4.2.2 Lecţia 4..............................................................................................................................403

4.2.2.1 easy800-Projekt.............................................................................................................403

4.2.2.2 Program, schemă conexiuni şi planul modulului..................................................................404

4.2.2.3 Simularea schemei de conexiuni şi a planului modulului...................................................... 408

4.2.2.4 Comunicarea cu un aparat easy800/MFD...........................................................................408

4.2.2.5 Imprimarea planului modulului.........................................................................................409

4.2.3 Lecţia 5..............................................................................................................................409

4.2.3.1 Proiect de reţea............................................................................................................. 409

4.2.3.2 Program cu funcţii NET....................................................................................................413

4.2.3.3 Configurarea şi comunicarea NET..................................................................................... 416

5 Punerea în funcţiune cu EASY-SOFT.................................................................................................. 420

5.1 Indicaţii de utilizare la aparat......................................................................................................420

5.1.1 Introducerea utilizatorului în releul de comandă sau apaartul de vizualizare în starea de funcţionare »RUN«........................................................................................................................................420

5.1.1.1 Semnificaţia tastelor de comandă ale releului de comandă easy sau aparatului de vizualizare MFD.............................................................................................................................................. 420

5.2 Utilizarea aparatelor de vizualizare.............................................................................................. 421

5.2.1 Utilizarea unui singur aparat de vizualizare............................................................................. 421

5.2.2 Utilizarea unui aparat de vizualizare ca participant în cadrul NET................................................421

5.2.3 Utilizarea unui aparat de vizualizare drept terminal.................................................................. 422

5.2.3.1 Afişarea unei conexiuni terminale în cadrul apratului de comandă......................................... 422

5.2.3.2 Accesul la aparatul comandat de la distanţă.......................................................................422

5.2.3.3 Funcţionarea terminal prin interfaţă »interfaţă PC«.............................................................423

5.2.3.4 Funcţionarea terminal prin reţeaua NET.............................................................................424

5.2.3.5 Dezactivarea modului terminal.........................................................................................425

5.2.3.6 Întoarcerea la rularea programului................................................................................... 425

5.2.3.7 Acces "Terminal" multiplu la un participant la reţea.............................................................425

5.2.4 Utilizarea unui aparat de vizualizare cu o conexiune punct cu punct............................................427

5.2.5 Utilizarea unui aparat de vizualizare cu extindere I/O............................................................... 427

xi

Ajutor EASY-SOFT 6

5.2.6 Utilizare a unui aparat de vizualizare fără taste........................................................................427

6 Recomandări..................................................................................................................................429

6.1 Recomandări............................................................................................................................ 429

7 Index............................................................................................................................................431

xii

Ajutor EASY-SOFT 6

Copyright© 1997 – 2006Toate drepturile rezervate

E-Mail: [email protected]: www.moeller.net

Autori Ajutor HTML: Arno DielmannData redacţiei: 12/2005 Manual de utilizare: Dieter Bauerfeind

1

1 Noutăţi la EASY-SOFT

1.1 Noutăţi în cadrul aplicaţiei de programare

1.1.1 Mai întâi cele mai importante inovaţii

Inovaţiile sunt marcate cu următorul simbol pe pagina respectivă:

NOU

Aplicaţia de programare EASY-SOFT Versiunea 6.20 este disponibilă în două variante diferite, cu funcţionalităţi diferite. :

• EASY-SOFT Basic - pentru parametrizarea aparatelor easy400/500/600/700 şi

• EASY-SOFT Pro - cu posibilităţile suplimentare de parametrizare pentru aparatele easy800 şi MFD

Versiunea de ajutor HTML disponibilă aici descrie funcţionalitatea completă până la executarea programului EASY-SOFT Pro.

Această versiune actuală a EASY-SOFT 6.20 a fost extinsă pentru următoarea funcţionalitate:

• Detectarea temperaturii cu un aparat de vizualizare o Proiectarea grupului de temperatură o Simularea grupului de temperatură

• Configurarea noilor participanţi la NET din seria de aparate XC

• Importarea comentariilor... ,

• Exportarea comentariilor... ,

• Importarea notiţelor... ,

• Exportarea notiţelor... ,

• Caracteristici de simulare .

1.1.1.1.1 Următoarele module funcţionale au fost extinse:

• SP - Protocol serial

1.1.1.1.2 Posibilităţi extinse de proiectare

• Simularea unui grup de temperatură

1.1.1.1.3 Posibilităţi extinse de simulare

• Simularea unui grup de temperatură

Funcţiile Configurare formular şi Configurare imprimantă pot f apelate acum din modul de afişare Vizualizare, Simulare şi Comunicare. Funcţia Tipărire este apelabilă din modul de afişare Vizualizare şi Simulare.

2

2 Informaţii generale

2.1 Generalităţi cu privre la EASY-SOFT

Cu ajutorul aplicaţiei de programare EASY-SOFT puteţi efectua următoarele operaţiuni referitoare la programele (scheme de conexiuni) pentru aparatele easy/MFD:

• generare,

• memorare,

• simulare,

• documentare,

• preluare într-un aparat easy/MFD conectat şi gata de funcţionare şi

• afişare a stării operanzilor în timpul funcţionării (Online).

Mai departe, cu ajutorul versiunii aplicaţiei EASY-SOFT Pro puteţi genera aplicaţii de vizualizare (ecrane şi macrocomenzi pentru configurarea tastelor) pentru aparatele MFD.

Indicaţie: Vă puteţi informa despre modificările de funcţionare ce au avut loc după terminarea acestei versiuni a aplicaţiei, în fişierul ataşat Readme sau pe site-ul nostru de Internet.

Pentru reprezentare, prelucrări şi imprimări ale programului vă stau la dispoziţie următoarele tipuri de reprezentare :

• reprezentare simplificată specifică aparatului, ce corespunde afişajulului aparatului,

• reprezentare după IEC cu simboluri de contact şi bobină, norme internaţionale,

• conform setului de caractere ANSI (American National Standards Institute).

2.1.1 Funcţile aplicaţiei de programare

2.1.1.1 Introducerea programuluiLa introducerea programului în modul de afişare Schemă de conexiuni vă stau la dispoziţie meniuri de selectare, ce uşurează conexiunile. Astfel rezultă schema de conexiuni activabile prin simpla selectare a contactelor şi a bobinelor, a releelor funcţionale sau a componentelor funcţionale în fereastra Casetă de instrumente, pe care le puteţi trage prin funcţia Drag & Drop în fereastra Schemă de conexiuni. În plus faţă de conexiunile realizate automat, puteţi trage cu ajutorul mouse-ului legăturile între elemetele schemei de conexiuni. La alegere, schema de conexiuni poate fi introdusă şi cu ajutorul tastaturii. Aceasta simplifică lucrul cu laptop-ul.

Comentariile privind operanzii formează prezentarea generală. Pagina de start, câmpurile de afişare şi listele de referinţe încrucişate cu comentarii fac din prezentarea dumneavoastră documentaţia perfectă, în care îşi găseşte loc şi logo-ul firmei dumneavostră.

EASY-SOFT susţine funcţiile tuturor variantelor de aparate şi verificarea schemei de conexiuni şi a aparatelor. Înainte de utilizarea releului de comandă, EASY-SOFT rulează la alegere comparaţia dintre schema de conexiuni easy şi clasa de funcţionare a aparatului ales.

Astfel primiţi ajutorul optim la realizarea schemei de conexiuni şi evitaţi erorile ce apar la transferul schemei de conexiuni în aparat.

2.1.1.2 SimulareCu ajutorul simulării sunteţi mai întâi independenţi de aparat şi de circuitul său complet. În cadrul acestui afişaj online al stării vă puteţi verifica schema de conexiuni pas cu pas sau în întregime, beneficiind de ajutor prin intrările simulate, ieşirile, punctele critice, caracteristicile setărilor obligatorii şi a afişajelor.

2.1.1.3 Punerea în funcţiune

3

Ajutor EASY-SOFT 6

Pentru a pune în funcţiune un releu de comandă sau un aparat de vizualizare cu ajutorul aplicaţiei de programare, trebuie mai întâi să îl conectaţi la PC printr-un cablu de legătură adecvat. Pentru conectarea cablului la aparat îndepărtaţi clapeta de acoperire sau un posibil card de memorie introdus.

2.1.1.3.1 Conectarea prin interfaţa serială PC COM1...COM9Ulterior, folosiţi cablul de legătură pentru conectarea releului dumneavoastră de comandă sau a aparatului de vizualizarela o interfaţă serială PC COM1...COM9.

Aparat Cablu de legătură Viteză de transfereasy400/500/600/700 EASY PC-CAB până la 4,8 KBaudeasy800/MFD EASY800 PC-CAB până la 19,2 KBaudeasy800/MFD EASY800-MO-CAB până la 57,6 KBaud, cablu universal pentru viteză mare

Tabel: Cablu de legătură pentru conectarea la o interfaţă serială PC COM1...COM9

2.1.1.3.2 Conectarea prin intermediul unei conexiuni PC-Ethernet şi Ethernet-Gateway

• Legaţi conexiunea Ethernet a Gateways (fişă RJ-45) printr-un cablu CAT-5 cu o conexiune Ethernet a PC-ului.

• Conectaţi cablul menţionat la conexiunea COM în partea frontală Ethernet-Gateway şi la interfaţa serială »Interfaţă PC« a releului de comandă sau a aparatului de vizualizare.

Aparat Cablu de legătură Viteză de transfereasy500/700 MFD-CP4-500-CAB5 până la 4,8 KBaud, limitare prin intermediul aparatuluieasy800/MFD MFD-CP4-800-CAB5,

EASY800-MO-CAB

până la 19,2 KBaud, limitare prin intermediul cablului,

până la 57,6 KBaud, cablu universal pentru viteză mare

Tabel: Cablu de legătură pentru Ethernet-Gateway

• Prin intermediul opţiunii de meniu Comunicare, Online sau prin butonul Online din fereastra de dialog Rollup Conexiune configuraţi o conexiune logică cu aparatul.

• Faceţi click în fereastra de dialog Rollup Program. Se deschide caseta de dialog pentru download (descărcare) şi pentru upload (încărcare) ale schemei de conexiuni.

• Faceţi click pe butonul PC => aparat. Dacă aparatul se găseşte în starea Stop schema de conexiuni este preluată.

Schema de conexiuni testată se găseşte acum în aparatul conectat.

• Activaţi Afişarea stării online.

Pe ecran sunt afişate deja direct stările actuale ale contactelor şi bobinelor din schema de conexiuni, împreună cu afişarea fluxului de curent. Prin apăsarea releului funcţional în schema de conexiuni indicată valorile de referinţă şi parametrii releului funcţional vor deveni vizibili într-un mod confortabil.

Prin interfaţa serială a PC-ului pot fi preluate frecvent schemele de conexiuni în releul de comandă.

2.1.2 Taste şi combinaţii de taste în EASY-SOFT

Activităţi frecvente pot fi accelerate prin intermediul tastelor funcţionale şi combinărilor de taste. Apăsarea combinaţiei de taste CONECTARE+A+R adaugă de exemplu componenta funcţională AR - Aritmetică în poziţia din planul de conexiuni unde se găseşte cursorul pătrat. Combinarea tastelor înlocuieşte funcţia Drag & Drop, ce necesită folosirea unui mouse.

4

Informaţii generale

2.1.2.1 Taste şi combinaţii de taste ale modului de afişare a proiectului şi a schemei de conexiuni

Scop Taste (Taste funcţionale) / Combinaţii de taste

Deschidere proiect nou CTRL+N

Deschidere proiect existent CTRL+O

Memorare proiect CTRL+S (în fiecare mod de afişare)

Încheiere aplicaţie de programare ALT+F4

2.1.2.2 Taste şi combinaţii de taste ale modului de afişare a schemei de conexiuni şi a displayului

Scop Taste / Combinaţii taste

Anulare acţiune CTRL+Z

Reluare acţiune CTRL+Y

Întrerupere acţiune ESC (în afişajul schemei de conexiuni)

Tăiere CTRL+X

Copiere CTRL+C

Lipire CTRL+V

Selectare totală CTRL+A

Salt la... CTRL+G

Căutare operator CTRL+F

Inserare cale de curent CTRL+I

Ştergere cale de curent CTRL+D

Ordonarea elementelor de ecran

Orientare stânga SHIFT+Cursor stânga

Orientare dreapta SHIFT+Cursor dreapta

Orientare în sus SHIFT+Cursor sus

Orientare în jos SHIFT+Cursor jos

Orientare orizontală SHIFT+Ctrl+Cursor stânga

Orientare verticală SHIFT+Ctrl+Cursor jos

Inversare orizontală CTRL+H

Inversare verticală CTRL+J

Întoarcere către dreapta CTRL+R

Întoarcere către stânga CTRL+L

2.1.2.3 Preluarea operanzilor în schema de conexiuni prin taste sau combinaţii de taste

Deşi aici este descrisă numai utilizarea tastelor şi a combinaţiilor de taste, puteţi efectua preluarea operanzilor şi prin intermediul mouse-ului.

Premisa preluării operanzilor: Aţi comutat în modul de afişare Schemă de conexiuni, iar pătratul cursor este afişat în schema de conexiuni.

• Deplasaţi pătratul cursor după caz în poziţia dorită din schema de conexiuni, utilizând tastele cursor*.

• Preluaţi operanzi în schema de conexiuni prin taste sau combinaţii de taste.

După ce aţi preluat operanzii în schema de conexiuni, punctul de selectare se află automat pe lista Număr operand/Număr modul în fereastraCâmp de atribuire (esre recunosctut după fundalul albastru),

5

Ajutor EASY-SOFT 6

. Acum puteţi introduce număul dorit prin intermediul tastelor cursor* precum şi altastelor numerice*.

Introducând o combinaţie de litere/cifre* (vezi mai sus), operanzii pot fi introduşi imediat cu numărul de operand dorit.

• Completaţi parametrizarea, stabilind funcţiile de bobină sau contact pentru noii operanzi şi introducând valorile de parametrizare necesare pentru releul/modulul funcţional.

Prin câmpurile de parametizare ale câmpului de atribuire puteţi comuta cu TAB şi SHIFT+TAB. Selectaţi parametrii din nou prin intermediul tastelor cursor*.

taste cursor*: Tastele cursor stânga/dreapta, sus/jos, tastele simbol sus/jos şi tastele La început/La sfârşit, precum şi tastele extinse CTRL+La început/La sfârşit.

combinaţie de litere/cifre*: Prin introducerea unei taste sau combinaţii de taste enumerate în tabelele următoare cu introducerea ulterioară a unei cifre/unui număr permis, obţineţi direct operanzii doriţi.

Exemplu: Pătratul cursor se găseşte într-un câmp de bobine. După ce aţi acţionat tasta »q« şi apoitasta numerică* »8«, aplicaţia de programare plasează operanzii »Q08«.

Introducerea în listă cu tastele numerice*: Introduceţi cifrele de la 1...9 printr-o singură acţionare a tastelor respective. Introduceţi cifrele cu două poziţii prin dubla acţionare a respectivelor taste. Prin acţionarea combinată a cifrei imediat următoare sau prin acţionarea multiplă a aceleiaşi cifre, modificaţi valoarea introdusă în etape de zece unităţi sau o unitate.

2.1.2.3.1 Preluarea operanzilor booleeni

Următorii operanzibooleeni sunt preluaţi odată cu introducerea din tastatură în schema de conexiuni:

OperandIdentificare / Funcţionare

Aparat Taste / Combinaţii taste

I Intrare- Bit easy400/500/600/700/800/MFD i

ID Diagnoză-Intrare easy800/MFD SHIFT+I+D

M Marker-Bit easy400/500/600/700/800/MFD m

N Marker-Bit easy500/700 n

P P-Taster easy400/500/600/700/800/MFD p

Q Ieşire- Bit easy400/500/600/700/800/MFD q

R Intrare-Bit - Aparat de extindere easy600/700/800/MFD r

RN Intrare-Bit prin reţea NET easy800/MFD SHIFT+R+N

S Ieşire-Bit - Aparat de extindere easy800/MFD s

SN Ieşire-Bit prin reţea NET easy800/MFD SHIFT+S+N

: Salt easy400/500/600/700/800/MFD SHIFT+:

.

2.1.2.3.2 Preluarea releelor funcţionale sau a modulelor funcţionale

Următoarele relee funcţionale (easy400/500/600/700) sau componente funcţionale (easy800/MFD) sunt transferate în schema de conexiune prin intermediul tastelor corespunzătoare :

OperandIdentificare / Funcţionare

Aparat Taste / Combinaţii taste

A Valori analogice easy400/500/600/700/800/MFD a

AR Aritmetică easy800/MFD SHIFT+A+R

BC Comparator bloc date easy800/MFD SHIFT+B+C

BT Transfer bloc date easy800/MFD SHIFT+B+T

BV Combinaţie logică easy800/MFD SHIFT+B+V

6


C Releu de contor (Contor) easy400/500/600/700/800/MFD c

CF Contor de frecvenţă easy800/MFD SHIFT+C+F

CH Contor rapid easy800/MFD SHIFT+C+H

CI Contor rapid de valori incrementale easy800/MFD SHIFT+C+I

CP Comparator easy800/MFD SHIFT+C+P

D Modul de texte easy600 oder easy800 d

DB Modul de date easy800/MFD SHIFT+D+B

DC Regulator-PID easy800/MFD SHIFT+D+C

FT Filtru de netezire-PT1 easy800/MFD SHIFT+F+T

GT Preluare valori de pe NET easy800/MFD SHIFT+G+T

H Ceas comutare săptămânal easy400/500/600/700 h

HW Ceas comutare săptămânal easy800/MFD SHIFT+H+W

HY Ceas comutare anual easy800/MFD SHIFT+H+Y

JC Salt condiţionat (în planul modulelor) easy800/MFD SHIFT+J+C

LB Reper de salt (în planul modulelor) easy800/MFD

LS Scalare valori easy800/MFD SHIFT+L+S

MR Reset Master easy800/MFD SHIFT+M+R

MX Multiplexor date easy800 SHIFT+M+X

NC Convertor numeric easy800/MFD SHIFT+N+C

OT Contor ore de funcţionare easy800/MFD SHIFT+O+T

PO Generare de impuls easy800 SHIFT+P+O

PT Punere valori în reţea NET easy800/MFD SHIFT+P+T

PW Modulaţie lăţime impuls easy800/MFD SHIFT+P+W

SC Sincronizare ceas peste NET easy800/MFD SHIFT+S+C

SP Intrare/ iesire seriala easy800 SHIFT+S+P

SR Registru de deplasare easy800/MFD SHIFT+S+R

ST Durata ciclului de referinţă easy800/MFD SHIFT+S+T

T Releu de timp easy400/500/600/700/800/MFD t

TB Funcţia tabelelor (LIFO, FIFO) easy800/MFD SHIFT+T+B

VC Limitarea valorii easy800/MFD SHIFT+V+C

2.2 Generalităţi cu privire la releul de comandă easy

EASY400/500/600/700 sunt relee de comandă cu funcţii logice, funcţii de timp, de calcul şi de ceas de comutare, precum şi aparate de intrare. Cu easy400/500/600/700 puteţi rezolva atât probleme tehnice, cât şi probleme ale construcţiei maşinilor şi aparatelor.Familia de aparate easy800, spre deosebire de easy400/500/600/700, oferă suplimentar funcţii aritmetice şi acces integrat la reţeauaNET. Prin reţea, puteţi conecta până la opt relee de comandă easy800 la o conexiune de comandă. Pentru ca fiecare participant la reţea să opereze o schemă de conexiuni, cu ajutorul easy800 se pot realiza comenzi rapide cu inteligenţă distributivă.

Familia de aparate easy este completată cu familia de aparate MFD Titan. Un aparat MFD oferă aceeaşi funcţionalitate de comandă ca şi un easy800, combinată cu posibilităţile de a vizualiza procesul comandat printr-un display grafic şi de a avea acces la proces prin introducerea de valori. O descriere detaliată a acestui aparat de vizualizare o regăsiţi în capitolul Generalităţi cu privire la aparatul MFD.

Cablaţi o schemă de conexiuni cu tehnologia planurilor de contact. Intrarea are loc direct în afişajul easy, cu ajutorul tastelor funcţionale sau prin intermediul PC-ului dumneavoastră, cu ajutorul EASY SOFT descris în cele ce urmează. Cu EASY SOFT vă creaţi şi testaţi schema de conexiuni la PC, unde vă stau la dispoziţie asistenţa la creare şi la testare. În continuare puteţi tipări schema de conexiuni după DIN, ANSI sau în format EASY.

Cu aparatele easy800 şi MFD puteţi:

7

Ajutor EASY-SOFT 6

• Cabla în serie şi în paralel contactul normal deschis şi contactul normal închis,

• Conecta releele de ieşire şi cele auxiliare,

• Stabili ieşiri ca bobină, comutator cu impulsuri, sesizor de flancuri pozitive, negative sau releu cu funcţie de menţinere automată,

• Selecta relee de timp cu funcţii diverse (activare temporizată, activare temporizată şi comutare aleatorie, revenire temporizată, revenire temporizată şi comutare aleatorie, temporizare la activare şi la revenire, temporizare la activare şi la revenire şi comutare aleatorie, generare de impuls, semnalizare sincronă, semnalizare asincronă),

• Utiliza contor înainte şi înapoi,

• Număra semnale rapide,

• Compara valori,

• Afişa texte cu variabile,

• Prelucra valori analogice (aparate DC),

• Utiliza ceasuri de comutare săptămânale şi anuale,

• Contoriza orele de funcţionare (contor pentru orele de funcţionare),

• Comunica prin reţeaua integrată NET,

• Executa funcţii aritmetice cum ar fi adunarea, scăderea, înmulţirea şi împărţirea,

• Urmări fluxul de curent pe schema de conexiuni,

• Încărca, memora şi parola o schemă de conexiuni

2.3 Generalităţi cu privire la aparatul de comandă şi de vizualizare MFD...Aparatul MFD prezintă un Display LCD iluminat, rezoluţie 132x64 Pixeli.

De asemenea, panoul frontal dispun de doua LED-uri liber programabile si de nouă taste de comandă.

Semnificaţia LED-urilor roşii si verzi de pe panoul frontal diferă în funcţie de modul de funcţionare a aparatului MFD:

• In modul de funcţionare terminal, acestea servesc la indicarea stărilor de funcţionare a aparatului telecomandat.

• La funcţionarea ca aparat de comandă sau vizualizare, LED-urile pot fi comandate de program direct ca ieşiri. În acest mod de funcţionare, acestea servesc ca operanzi LE la semnalizarea vizuală a stărilor procesului.

2.3.1 Tipuri de aplicaţii

Tipurile de aplicaţii ale unui aparat MFD pot fi clasificate in trei categorii principale:

• Aplicaţie ca aparat de vizualizare, cu modul Display

• Aplicaţie ca terminal, cu modul Display care indică tastele

• Aplicaţie fără vizualizare, la funcţionarea unui aparat de comanda easy800, fără modul Display

La folosirea unui aparat MFD trebuie luate in considerare valorile limită afişate.

Pentru primele două cazuri de aplicare întocmiţi, în afară de programul care stabileşte modul de funcţionare ca releu de comandă, şi o aplicaţie a vizualizării. Aplicaţia vizualizării comandă editarea pe Displayul aparatului.

O aplicaţie a vizualizării constă în principal din măşti, prin intermediul cărora puteţi comanda editarea pe Displayul aparatului.În acest sens pot fi configurate mai multe măşti la fiecare aplicaţie, care pot conţine mai multe elemente ale ecranelor, care se suprapun.

În afară de acestea stabiliţi în cadrul aplicaţiei vizualizării contacte între ecrane şi program, pentru a putea astfel reprezenta modificări în proces, care să facă posibilă accesarea datelor utilizatorului.

În plus puteţi crea macrocomenzi în cadrul aplicaţiei de vizualizare, prin intermediul căroraputeţi atribui tastelor de utilizare ale aparatului funcţii noi.

8


2.3.2 Aplicaţia ca aparat de vizualizarePe de-o parte, în acest caz prin utilizarea aparatului MFD pot fi preluate sarcini simple, fără interferenţe de proces, cum ar fi afişarea unui text pentru indicarea mesajelor text simple sau a unui display numeric cu şapte segmente pentru afişarea a maxim patru cifre.

Pe de altă parte, aparatul poate prelua şi alte sarcini de vizualizare complicate, cum ar fi cele din cadrul unui panou de operare monocrom, complet grafic, în vederea utilizării şi supravegherii maşinilor, în combinaţie cu sarcinile de comandă.În acest scop pe aparat rulează o aplicaţie de vizualizare, care îmbină consultarea stărilor variabile (evenimente) cu acţiuni.

Se pot programa de exemplu următoarele acţiuni:

• Reprezentarea diferitelor ecrane pe display-ul aparatului,

• Modificarea elementelor grafice, ale textului sau de afişaj în interiorul unui ecran,

• Modificarea iluminatului de fundal al display-ului sau

• LED- uri care luminează intermitent.

Funcţia de aparat de vizualizare poate fi indeplinita de către aparatul MFD in urmatoarele configuraţii:

• în mod de lucru individual,

• ca participant la o conexiune Punct-cu-Punct prin intermediul interfeţei »Interfaţă PC«,

• ca participant la o conexiune NET, unde pot fi preluate, împreună cu alţi participanţi la reţea, şialte aplicaţii de vizualizare.

2.3.3 Aplicaţia ca terminal

În acest caz, aparatul MFD poate fi folosit ca echipament de programare si parametrizare pentru aparatele easy800 sau MFD inferioare. Aici are loc manevrarea aparatului MFD Aici se realizează comanda prin aparatul subordonat MFD şi nu direct prin aparatul „comandat de la distanţă“.

Indicaţie: Pentru ca aparatul MFD sa poată realiza o conexiune terminal, numărul versiunii aparatului easy800 trebuie să inceapă de la 04.

Utilizarea ca aparat de afişare la distanţă este recomandată în special pentru aparatele fără afişaj sau aparatele utilizate greu accesibile, la care nu este posibilă o comandă locală. Un alt avantaj constă în reprezentarea dublă ca dimensiuni a afişajului aparatului . Aplicaţia ca

terminal este activată prin intermediul tastelor aparatului MFD-80-B. Nu este astfel necesară încărcarea unui program pe aparatul MFD. Suplimentar, puteţi totuşi permite executarea aplicaţiei MMI a aparatului MFD. Prin intermediul tastaturii puteţi în acest caz sa comutaţi între funcţionarea terminalului şi executarea programului. Prin intermediul tastelor funcţionale, în acest caz puteţi comuta între funcţionarea in mod terminal şi executarea programului.

Pentru funcţionarea în mod terminal, puteţi configura aparatul în două moduri:

• cuplat, prin intermediul unei conexiuni Punct-cu-Punct, cu conectare prin intermediul interfeţei »Interfaţă PC« şi cablului MFD-800-CAB sau

• cuplat, ca participant la reţea, cu posibilitate de comandare de la distanţă prin intermediul celorlalţi participanţi la reţea.

Vezi, de asemenea:

Configurări cu un aparat MFD cu funcţionare terminal

Funcţionarea unui aparat MFD drept terminal

2.3.4 Utilizarea ca aparat de comandă - fără Vizualizare

9

Ajutor EASY-SOFT 6

În acest caz de utilizare, programul constă numai dintr-o schemă de conexiuni şi pe cât posibil dintr-o schemă a modulelor.

2.3.4.1 Configuraţii în vederea realizării sarcinilor de comandă

• Imod de lucru individual ,

• ca participant inteligent la reţea , unde aparatul dispune de un program, care prelucrează pe lângă operanzii locali, şi pe cei de la distanţă ai reţelei NET sau

• ca participant neinteligent la reţea. Aceasta este setarea din cadrul programului, după care un aparat MFD funcţionează în NET drept echipament de intrare şi ieşire, atât timp cât dumneavoastră nu încărcaţi nici un program pe aparatul MFD. Punctele E/A ale acestui aparat sunt prelucrate numai de programul Master-ului NET (Mod IO de la distanţă).

2.3.5 Aplicaţie MMI

2.3.5.1 Aplicaţie MMI cu sarcini de lucru simpleCu ajutorul acestor aplicaţii, un aparat MFD poate fi utilizat pentru comanda, pentru realizarea unei interfeţe Utilizator-Aparat, pentru introducerea de valori pentru proces şi pentru vizualizarea stărilor. Pentru informaţii suplimentare, consultaţi de asemenea

: Modul de lucru al unui aparat MFD individual.

2.3.5.2 Aplicaţie MMI cu sarcini de lucru extinsePentru un caz de aplicaţie cu calcule (intensive in timp), de exemplu probleme de regulator la care există în acelaşi timp necesitatea de afişare, este disponibilă combinaţia unui aparat MFD cu unul easy800.Daca este cazul, utilizaţi in locul unui easy800 un al doilea aparat MFD, dar fără afişaj. Cu ajutorul unui aparat MFD, realizaţi o interfaţă Utilizator-Aparat, prin care puteţi introduce valori pentru proces şi vizualiza stările. Cu ajutorul celuilalt, direct prin intermediul interfeţei COM aparat cuplat, puteţi efectua multe comenzi şi reglaje.

Vezi, de asemenea:

Configurare cu aparatul MFD şi o conexiune punct-cu-punct prin intermediul interfeţei COM.

Utilizarea unui aparat MFD în cadrul unei conexiuni punct-cu-punct prin intermediul interfeţei COM.

2.3.5.3 Aplicaţie MMI cu sarcini de comandă complexePentru asemenea sarcini de stocare şi cu intervale intensive aveţi nevoie de dispozitivul de reţea CPU CPU (Central Processing Unit), vezi unitatea centrală. -Tip MFD-CP8-NT, care lucrează ca participant la reţea împreună cu alte aparate. Utilizarea simultană a aparatului MFD ca participant activ într-o conexiune Punct-cu-Punct nu este posibilă.

Vezi, de asemenea:

Configurarea cu un aparat MFD ca participant la NET.

Modul de lucru al unui aparat MFD ca participant la NET.

2.3.5.4 Aplicaţie MMI cu sarcini de comandă complexe şi cu funcţie terminalÎn vederea exercitării funcţiei terminal utilizaţi aparatul MFD ca participant la reţea. .

Suplimentar, puteţi adăuga în configuraţia dumneavoastră şi alte tipuri de unităţi centrale CPU MFD-CP8-NT .

Vezi, de asemenea:

Configuraţiile cu aparatul MFD în modul terminal

Utilizarea unui aparat MFD ca terminal.

2.3.6 Valorile limită ale unui aparat MFD

10


În următorul tabel sunt introduse toate valorile maxime ale aparatului de vizualizare.

Descrierea valorii limită Valoare limită

Număr maxim de ecrane 255

Alocarea maximă a memoriei de lucru prin schema de conexiuni, schema de module şi configuraţia ecranelor

8 KB

Număr de elemente de ecran pe fiecare ecran 255

Număr de elemente de tastatură pe fiecare tastă 31

Alocarea maximă a memoriei ecranelor 24 KB

Lungimea maximă a textului:

• Dimensiune standard a caracterelor

• Dimensiune dublată a caracterelor

• Afişaj cu şapte segmente

16 caractere

8 caractere

4 caractere

Număr maxim de texte pe fiecare element de ecran Text de semnalizare

255

Număr maxim la selectarea limbii pentru texte 255

Limitele domeniului de definire a căii:

• Număr maxim al poziţiilor de după virgulă

• Valoare maximă a poziţiilor din faţa virgulei

2

+/-4294967295

Restricţii pentru parola utilizatorului 1…99999

Restricţii pentru timpul de delogare la parolele utilizatorului 1…255 minute

2.4 Cerinţe minime ale sistemului

Viteza procesorului: ≥ 600 Mhz

Memoria de lucru: ≥ 128 MB

Memorie hard disk: circa 80 MB

Placă video VGA Mod recomandat True Color

Rezoluţia ecranului 1024x768 Pixel

CD-ROM

Sistem de operare: Windows 2000 de la versiunea SP4, Windows XP de la versiunea SP1

Indicaţie: Pentru ca acest program să funcţioneze la parametrii optimi este necesar, ca monitorul să aibă o rezoluţie de 1024 x 768 Pixeli şi să folosească fonturi de scris mici (96 dpi). Setările pot fi modificate prin Start, Setări,Panou de comandă,Afişaj, Setări.

2.5 Dezinstalarea programului EASY-SOFT

Puteţi dezinstala programul EASY-SOFT 6... în modul următor:

• Pentru a se deschide meniul Start, faceţi click pe butonul Start în lista de aplicaţii Windows.

• Faceţi click apoi pe Setări, Panou de comandă.

• În Panoul de comandă faceţi dublu click pe simbolul Aplicaţie.

• Faceţi dublu click, dacă este necesar, pe cartela de indexare Instalare/Dezinstalare şi selectaţi înregistrarea EASY-SOFT 6 ....

• Faceţi click pe butonul Adăugare/Îndepărtare şi urmaţi instrucţiunile de pe ecran.

11

Ajutor EASY-SOFT 6

Folderele şi fişierele individuale generate, ce se găsesc în directorul EASY-SOFT, nu sunt dezinstalate.

2.6 Asistenţă HTML

Asistenţa HTML a programului EASY-SOFT vă oferă toate informaţiile necesare despre EASY-SOFT, pentru a putea programa rapid şi eficient scheme de conexiuni cu PC-ul sau Laptop-ul dvs. Un curs de iniţiere vă oferă posibilitatea de acumulare a unor cunoştinţe de bază de programare cu EASY-SOFT, precum şi de dezvoltare a cunoştinţelor de specialitate. În continuare obţineţi în capitolul Utilizarea EASY-SOFT informaţii structurate aplicate despre toate opţiunile de meniu, dialogurilor şi câmpurilor de atribuire. Dacă totuşi mai aveţi anumite întrebări, puteţi apela la serviciul nostru de asistenţă.

Ajutorul programului EASY-SOFT foloseşte simboluri cu următoarele semnificaţii:

o instrucţiune procedurală

• o enumerare

Ajutorul foloseşte aşa numitele »Link-uri« (Conexiuni) cu care puteţi, prin intermediul Ajutorului să »navigaţi«, aşa cum deja cunoasteţi de pe Internet.

Vă va fi mult mai uşor să accesaţi temele de asistenţă privind meniurile Fişier, Editare, Mod de afişare, Proiect, Schemă de conexiuni, Simulare, Comunicare, Oscilocop , Opţiuni şi ? (Ajutor).

• Mutaţi cursorul mouse-ului peste afişajul meniului la începutul paginii. La fiecare rând cu text de fundal, cursorul mouse-ului se transformă într-un simbol în formă de mână.

• Apăsaţi pe butonul care vă interesează pentru a ajunge la textul căutat.

• Apăsaţi pe » link text < Nume meniu > « sau înapoi pe butonul Înapoi, pentru a ajunge la începutul paginii.

Pentru a şti ce se ascunde în spatele unui Link, am introdus simboluri pentru link-uri. În cele ce urmează găsiţi o legendă a link-urilor, ce descrie pe scurt semnificaţia fiecărui simbol.

2.6.1 Legendă Link-uri

Simbol Link Descriere

Text Link Link către o pagină ajutor, în care »textul linkt« este tratat în continuare.

Link către o pagină ajutor, în care tema tratată este continuată.

Link către o pagină Internet. Aceasta poate fi afişată numai atunci, când există o conexiune la Internet.

Link către o adresă E-Mail. Pentru a trimite un E-Mail, aveţi nevoie de o conexiune la Internet.

2.6.2 Afişarea ferestrei de asistenţă

Indicaţie: Prezentarea şi caracteristicile ferestrei de asistenţă depind de modul în care este deschisă ferestra.

În funcţie de modul în care deschideţi asistenţa, puteţi comuta ferestra în prim-plan sau în fundal.

• La deschiderea ferestrei de asistenţă ca asistenţă generală prin » ? « în lista meniului, puteţi comuta fereastra fie în prim-plan, fie în fundal.

• La deschiderea ferestrei de asistenţă ca ajutor pentru contacte, prin butonul „Ajutor“ dintr-o casetă de dialog sau prin combinaţia de taste Shift+ F1, fereastra rămâne întotdeauna vizibilă. Astfel, textul de explicare rămâne în câmpul intermitent. Dacă este necesar, puteţi minimiza sau maximiza fereastra de asistenţă.

12


2.7 Instrumente

2.7.1 Afişaj demo easy800Pentru a exersa utilizarea aparatului easy800 vă oferim un program de simulare. Porniţi programul demo pentru afişajul EASY800 prin opţiunea de meniu EASY-SOFT Ajutor (?), Pornire EASY800 Demo.

Câmpul de taste al easy800 este transferat la tastatura numerică a aparatului.

2.7.2 Afişaj Demo MFD

Pentru a putea exersa utilizarea aparatul MFD, vă oferim un program de simulare. Porniţi programul demo pentru afişajul MFD prin opţiunea de meniu EASY-SOFT Ajutor (?), Pornire MFD-CP8 Demo.

Câmpul de taste al easy800 este transferat la tastatura numerică a aparatului.

2.8 Semnalările erorilor interne

Dacă trebuie să fie semnalată o eroare internă: Vă rugăm să vă notaţi numărul erorii şi după caz textul acesteia şi apelaţi la cel mai apropiat birou de relaţii cu clienţii sau la Asistenţa easy.

2.9 Suport tehnic

Dacă doriţi să ne trimiteţi întrebări, reclamaţii, critici sau laude, scrieţi-ne un E-Mail (

[email protected]). Vă mulţumim,

Echipa easy

Alte informaţii despre la temele cu privire la aparatele easy şi MFD, cât şi la EASY-SOFT, le regăsiţi pe Internet la adresa:

• http://easy.moeller.net

• http://www.moeller.net

13

Ajutor EASY-SOFT 6

Filiala locală Moeller vă oferă asistenţă în continuare. Adresele acestora le regăsiţi pe Internet la adresa:

• http://www.moeller.net/en/contact/address/address.jsp

14

3 Panoul de comandă

3.1 Fereastra interfeţei programabile

Aplicaţia de programare se desfăşoară în trei ferestre.

• Caseta de instrumente [1],

• Câmpul de atribuire [2],

• Bancul de lucru (fereastra Schemă de conexiuni) [3]

În partea stângă a aplicaţiei de programare, observaţi caseta de instrumente[1]. În partea din dreapta sus, observaţi bancul de lucru [2], numit şi fereastra Schema de conexiuni, iar în partea din dreapta jos câmpul de atribuire[3].

În funcţie de aplicaţii, puteţi comuta conţinutul acestor trei ferestre între cele cinci moduri de afişare Proiect-, Schemă de conexiuni-, Simulare-, Comunicare- şi Vizualizare.

Această comutare a modurilor de afişare o puteţi face prin:

• butoanele de pe marginea de jos a ferestrei »Casetă de instrumente«,

• prin meniul contextual, dacă vă găsiţi în modul de afişare Schemă de conexiuni, sau

• prin meniul Mod de afişare, < Denumire de afişare>

În exemplul nostru de mai sus am ales Modul de afişare Proiect.

3.1.1 Conţinutul casetei de instrumente

15

Ajutor EASY-SOFT 6

3.1.1.1 La Modul de afişare Proiect selectat

În acest mod de afişare, caseta de instrumente vă pune la dispoziţie toate releele de comandă şi aparatele de vizualizare pentru transferul în proiect. Prin funcţia Drag & Drop, transferaţi pur şi simplu elementele fizice ale proiectului dumneavoastră, din caseta de instrumente pe bancul de lucru.

3.1.1.2 La Modul de afişare Schemă de conexiuni selectat

În acest mod de afişare caseta de instrumente vă pune la dispoziţie toate elementele logice, cum ar fi contacte şi bobine (operanzii Bit), cât şi relee funcţionale pentru transferul în schema de conexiuni. Pentru releele de comandă 800 şi aparatele de vizualizare, sunt disponibile suplimentar module funcţionale (operanzi Cuv'nt dublu). Chiar şi aceste elemente logice pot fi transferate prin funcţia Drag & Drop din caseta de instrumente în fereastra Schemă de conexiuni.

3.1.1.3 La Modul de afişare Simulare selectat

În acest mod de afişare puteţi, după apăsarea butonului corespunzător al casetei de instrumente, să simulaţi condiţii, să propuneţi intrări şi să stabiliţi punctele critice. Descrierea butoanelor:

• »Mod de funcţionare I/R« - setează modul de funcţionare al elementelor de comutare I1 până la I16, respectiv R1 până la R16,

• »Intrările I« - modifică stările de semnal ale intrărilor maxime 16 I ,

• »Intrările R« - modifică stările de semnal ale intrărilor maxime 16 R,

• »Intrările analogice« - intrările valorilor analogice au loc prin valorile analogice de la IA1 până la maxim IA4,

• »Tastele-P« - schimbă starea de semnal a celor patru comutatori P, cunoscuţi de la releele de comandă ca taste cursor

• »Ciclu Simulare« - modifică ciclul de timp

• »Punct critic« - stabileşte punctele critice, la care executarea programului este oprită atât timp cât nu este comandată continuarea acesteia prin butonul »Continuare«.

• »Indicare« - alege operanzii, ce sunt indicaţi în câmpul de atribute. Ca operanzi puteţi alege intrările fizice cu valorile simulate în caseta de instrumente sau ieşrile fizice, pe care ulterior le puteţi impune în câmpul de atribuire.

3.1.1.4 La Modul de afişare Comunicare selectat

• »Conexiune« - activarea sau dezactivarea unei conexiuni la aparat

• »Program« - descărcarea unei scheme de conexiuni pe aparat (PC => aparat), încărcarea pe PC (aparat=> PC) sau compararea schemelor de conexiuni între aparat şi PC (PC = aparat). Pentru aceasta trebuie oprit de fiecare dată indicatorul online flux de curent.Run/Stop, pentru a porni sau opri prelucrarea schemei de conexiuni în aparat.

• »Setările sistemului« - Setările sistemului, de exemplu accesul pe tastele P la aparat, ce propun comportamentul de rulare sau limba de afişare

• »Ceas« - setarea ceasului aparatului

• »Afişare« - alegerea operanzilor din fereastra Câmp de atribute

• pornirea sau oprirea indicatorului online flux de curent al schemei de conexiuni - în fereastra Schemă de conexiuni

.

3.1.1.5 La Modul de afişare Vizualizare selectat

În acest mod, caseta de instrumente vă pune la dispoziţie toate elementele de ecran pentru realizarea ecranelor, atunci când aţi selectat în fereastra Banc de lucrucartela de indexareEditor de ecrane.Atunci când aţi selectat cartela de indexare Editor tastatură , caseta de instrumente vă va indica toate elementele tastaturii, ce vă pot atribui toate tastele aparatului MFD. Cu aceasta atribuiţi tastelor aparatului MFD noi funcţii.

3.1.2 Conţinutul Bancului de lucru

16

Panoul de comandă

În cele trei moduri de afişare Schemă de conexiuni, Simulare şi comunicare, puteţi reprezenta schema de conexiuni pe bancul de lucru. Rezultă noţiunea utilizată frecvent în acest ajutor »fereastra Schemă de conexiuni«.

3.1.2.1 La Modul de afişare Proiect selectateasy400/500/600/700

Pe bancul de lucru este reprezentat aparatul (aparatul de bază), pe care l-aţi transferat prin intermediul funcţiei Drag & Drop din caseta de instrumente în proiectul actual. Un eventual aparat de extindere proiectat este afişat în dreapta aparatului de bază.

Aparatele easy800 şi MFD (releele de comandă 800 şi aparatele de vizualizare)

Prin folosirea aparatelor easy800 sau MFD puteţi transfera în acest proiect până la opt aparate de bază. Aceste aparate de bază sunt prevăzute cu NET-ID-uri (număr participant) diferite, ataşate automat prin reţeua NET într-un grup de comandă. Fiecare participant la reţea poate prelucra un program propriu. Programul ce aparţine aparatelor se deschide cu dublu click stânga pe aparatul corespunzător.

Un eventual aparat de extindere proiectat este afişat în dreapta aparatului de bază.

Ştergere aparate

Puteţi şterge un aparat din proiectul actual prin meniul contextual corespunzător cu »Ştergere aparat«

sau cu ajutorul radierei .

3.1.2.2 La Modul de afişare Schemă de conexiuni selectateasy400/500/600/700

Fereastra Schemă de conexiuni vă indică bobinele şi contactele (operatorii booleeni).Pentru aparatele easy400/500/600/700 puteţi prelua suplimentar relee funcţionale în reprezentare.

Aparatele easy800 şi MFD

Dacă la programarea unui aparat easy800 sau MFD, doriţi să parametrizaţi module funcţionale,

reprezentaţi schema modulelor în această fereastră, după comutarea prin butoane sau prin opţiunea de meniu Mod de afişare, Module.

3.1.2.3 La Modul de afişare Simulare selectateasy400/500/600/700

Dacă aţi pornit simularea prin click pe in der Symbolleiste oder über das Menü Simulare, vor fi reprezentate în fereastra Schemă de conexiuni prin culoarea roşie conexiunile, contactele şi bobinele prin care trece curentul.

Aparatele easy800 şi MFD

Pentru aparatele easy800 sau MFD intrările şi ieşirile binare cablate (bobine şi contacte) din componentele funcţionale vor fi indicate la reprezentare planului de componente printr-un cerc plin de culoare cenuşie. Bobinele şi contactele ce au starea »1« vor fi marcate printr-un cerc plin de culoare roşie.Conţinutul operanzilor cuvânt sunt indicate pe un fundal de culoare roşie.

Bancul de lucru poate reprezenta în cadrul simulării până la patru canale ale funcţiei Osciloscop. În fereastra Câmp de atribuire stabiliţi care operanzi booleeni sunt observaţi aici, după ce aţi activat opţiunea de meniu Osciloscop, Setări... .

3.1.2.4 La Modul de afişare comunicare ales

După ce aţi descărcat programul pe aparat, după ce aţi adus aparatul în starea Run şi aţi activat butonul de transmitere, va fi afişat indicatorul flux de curent (Powerflow) online.

17

Ajutor EASY-SOFT 6

3.1.2.5 La Modul de afişare Vizualizare selectatÎn acest mod puteţi comuta conţinutul bancului de lucru prin cartela de indexare cu acelaşi nume, între editorul de şabloane şi editorul de tastatură.Prezentarea generală a ecranelor,Editorul de ecraneşiEditorul de tastatură. Modul de afişare Vizualizare se poate deschide numai la utilizarea aparatelor MFD.

Prezentarea generală a ecranelorindică toate ecranele deja editate. La prima deschidere a modului de afişare Vizualizare, bancul de lucru conţine un ecran gol.

Cu editorul de ecrane realizaţi un ecran prin mutarea elementelor de ecran din caseta de instrumente.

Prin intermediul editorului de tastaturăatribuiţi tastelor aparatului MFD funcţii predefinite. Astfel, marcaţi mai întâi tastele dorite şi trageţi tastele funcţionale corespunzătoare din caseta de instrumente în lista din interiorul bancului de lucru.

3.1.3 Conţinutul câmpului de atribuire

3.1.3.1 La Modul de afişare Proiect selectat

După marcarea unui aparat în caseta de instrumente, vor fi reprezentate în câmpul de atribuire informaţiile desptre aparate cu imaginile aferente şi tabelul »Date tehnice«.După transferarea unui aparat pe bancul de lucru, va fi indicat în câmpul de atribuire dialogul de parametrizare pentru configurarea aparatului. În mod alternativ, puteţi introduce din nou informaţiile despre aparate prin meniul contextual.Dacă este disponibil un aparat în proiect, veţi putea deschide dialogul de parametrizare prin click stânga pe aparatul respectiv.

Aparatele cu dialoguri de parametrizare vaste sunt grupate tematic. Prin cartelele de indexare, de exemplu Mod de funcţionare sau Siguranţă, comutaţi între dialogurile de parametrizare ale grupurilor individuale.

3.1.3.2 La Modul de afişare Schemă de conexiuni selectatPrin cartelele de indexareInformaţii despre proiect sau Informaţii despre program puteţi reprezenta respectivele informaţii, atât timp cât nu aţi selectat nici un element al schemei de conexiuni.Dacă aţi tras un operand booleean în fereastra Schemă de conexiuni sau aţi făcut click acolo, registrul Element al schemei de conexiuni este vizibil în câmpul de atribuire. În funcţie de faptul dacă aţi tras operanzii pe un câmp de contacte sau de bobine , stabiliţi aici funcţia de contact sau de bobină.

Dacă aţi tras în fereastra Schemă de conexiuni un releu funcţional sau un modul funcţional sau aţi făcut click acolo, registrul suplimentar Parametru este disponibil în câmpul de atribuire. În acest registru parametrizaţi intrările sau ieşirile acestui operand.

De exemplu, este selectat un modul Comparator. Ulterior puteţi atribui modulului un număr sau un comentariu în interiorul câmpului de atribuire, ce stabileşte caracteristica contactului şi alocă ambele intrări »I1«/»I2« ale operanzilor modulului.

3.1.3.3 La Modul de afişare Simulare selectatDublu click pe un contact în schema de conexiuni, de exemplu intrarea »I1«, va face vizibile în câmpul de atribuire toate elementele acestei grupe cu starea simulată, mai precis toate intrările disponibile ale aparatului. În mod alternativ, stabiliţi operanzii de reprezentat pein butonul Afişare în fereastra Caseta de instrumente.

După ce aţi acţionat butonul , vă este afişată starea simulată (intrare/ieşire) a acestui operand.

În continuare puteţi specifica prin opţiunea de meniu Osciloscop, Setări... câmpul de atribuire ocuparea canalului, alegerea canalului şi intervalul de înregistrare pentru operanzii booleeni, pe care doriţi să-i notaţi în timpul simulării cu funcţia Osciloscop.

3.1.3.4 La Modul de afişare Comunicare selectat

Aici pot fi controlate toate valorile reale ale operanzilor ce vă interesează, atunci când indicatorul flux de curent online este pornit. Operanzii pe care i-ati ales prin butonul Afişare în fereastra Caseta de instrumente vor fi citiţi in sens invers de către aparat.În continuare puteţi specifica după alegere prin opţiunea de meniu Osciloscop, Setări... în câmpul de atribuire ocuparea canalului, alegerea canalului şi intervalul de înregistrare pentru operanzii booleeni, pe care doriţi să-i notaţi în timpul afişării online cu funcţia Osciloscop

18

Panoul de comandă

3.1.3.5 La Modul de afişare vizualizare ales

În funcţie de registrul selectat, Prezentarea generală a ecranelor, Editorul de ecrane sau Editorul de tastatură, parametrizaţi aplicaţia de vizualizare în etape în Câmpul de atribuire.

o În Prezentarea generală a ecranelor puteţi introduce noi ecrane, puteţi să le modificaţi atributele sau să realizaţi o prezentare generală a ecranelor deja existente.

o În editorul de ecrane parametrizaţi elementul (elementele) de ecran întrodus(e) în ecran (ecrane).

o În editorul de tastatură parametrizaţi elementul (elementele) de tastatură preluate în lista Funcţiile tastelor.

3.2 Modul de afişare Proiect

3.2.1 Modul de afişare ProiectPentru crearea unui un program (schemă de conexiuni) cu ajutorul EASY-SOFT, trebuie să deschideţi un proiect şi să transferaţi un aparat pe Bancul de lucru.De aceea aplicaţia de programare se deschide standard în Modul de afişare Proiect. Dintr-un alt mod de afişare puteţi comuta prin butonul Proiectsituat jos în caseta de instrumente sau opţiunea Mod de afişare, Proiect.

Un proiect este o combinaţie formată din aparat, parametrizarea interfeţei, program şi - dacă utilizaţi un aparat de vizualizare - o aplicaţie de vizualizare corespunzătoare cu ecranele dumneavoastră.

Dacă utilizaţi aparate compatibile cu reţeaua, un proiect se poate extinde până la opt aparate cu programul aferent şi aplicaţia de vizualizare disponibilă.

Iniţiaţi un nou proiect cu ajutorul butonului cu simbolul aferent , sau apăsaţi cu butonul din stânga al mouse-lui pe opţiunea Nou din meniul Fişier.

În fereastra Caseta de instrumente[1] sunt vizibile aparatele disponibile pentru proiectul dumneavoastră.

19

Ajutor EASY-SOFT 6

3.2.1.1 Introducerea aparatului în proiect

• Faceţi click în fereastra Casetă de instrumente, pe aparatul dorit.

În fereastra Câmp de atribuire [2] sunt afişate informaţiile aferente despre aparate (Date tehnice). Aici sunt incluse de exemplu numărul de intrări şi ieşiri, alături de numărul de markeri, relee de timp şi contorizare.

• Verificaţi în acest câmp ca aparatul ales să fie adecvat aplicaţiei dumneavoastră.

2. Ţineţi apăsată tasta stângă a mouse-ului pe aparatul selectat şi trageţi cursorul mouse-ului (ce conţine acum simbolul unui aparat) către dreapta sus pe bancul de lucru[3].

În fereastra Banc de lucru [3] este reprezentat aparatul selectat. Dacă aţi tras mai mult de un aparat compatibil cu reţeaua pe bancul de lucru, afişajul este extins cu lista Rată de transfer şiÎntârziere pe magistrală.

În ferestra Câmp de atribute vedeţi acum registrul pentru parametrizarea aparatului selectat.

3.2.1.2 Introducerea mai multor aparate în proiect

La utilizarea aparatelor EASY800, puteţi trage pe Bancul de lucru unul după altul până la opt aparate de bază. De la cel de-al doilea aparat trebuie să atribuiţi acestora o adresă NET. EASY-SOFT conectează automat aparatul individual prin reţeaua NET la o comandă. Schema de conexiuni corespunzătoare aparatului se deschide, prin apăsarea aparatului corespunzător şi trecerea la Modul de afişare Schemă de conexiuni.

• Trageţi individual aparatele necesare în proiect, aşa cum se indică mai sus.

3.2.1.3 Parametrizarea aparatului

Dacă este necesar, comutaţi cun un click stânga la un aparat din fereastra Banc de lucru la reprezentarea registrului de parametrizare pentru aparatul selectat din fereastra Câmp de atribuire.Posibilităţile de parametrizar4e variază odată cu complexitatea diferitelor aparate. Ulterior regăsiţi o prescurtare a tutror registrelor de parametrizare întâlnite. În cadrul configurării proiectului regăsiţi posibilităţile specifice de parametrizare pentru aparate:

• easy400/600

• easy500/700

• easy800 şi

• MFD .

Dacă doriţi să comutaţi din nou la afişarea informaţiilor despre aparate, trebuie să deschideţi în feeastra Banc de lucru meniul contextual pentru aparatul respectiv şi apoi să selectaţi Informaţiile despre aparate.

3.2.1.4 Meniul contextual Aparate

• În fereastra Bnac de lucru, deschideţi printr-un click dreapta meniul contextual pentru aparatul respectiv.

3.2.1.4.1 Radieră

Cu radiera puteci îndeprta prin click stânga un aparat selectat din proiectul actual. Radiera accioneaz ca _i funccia Ştergere aparate, permite însă îndepărtarea simplă a mai multor aparate prin click stânga repetat.

3.2.1.4.2 Ştergere aparat

20

Panoul de comandă

După ce aţi selectat un aparat, puteţi cu ajutorul Ştergere aparate să îl îndepărtaţi din proiectul actual.

3.2.1.4.3 NET-ID...

Dacă un aparat easy800 sau MFD se află în proiectul dumneavoastră ca participant slave, îi puteţi aloca ulterior un NET-ID încă neutilizat.

3.2.1.4.4 Poziţie nouă a aparatului...

Dacă se află mai mulţi participanţi slave în proiect, puteţi modifica ulterior poziţia geografică a aparatului selectat în reţea.

3.2.1.4.5 Informaţii referitoare la aparateÎn fereastra Câmp de atribute vă sunt indicate datele tehnice ale aparatului. Între acestea se includ de exemplu numărul intrărilor şi ieşirilor aparatului de bază şi ale aparatului de extindere conectat probabil prin EASY-LINK. În continuare, se numără şi markerele disponibile, releul funcţional sau modulele funcţionale etc.

Dacă doriţi să documentaţi datele tehnice, trebuie să imprimaţi schema de conexiuni în Copiee fişier. Se deschide caseta de dialog Salvare date tehnice, în care introduceţi numele fişierului de text şi folderul ţintă.

În mod alternativ, acestea se pot afişa şi prin opţiunea de meniu Proiect, Informaţii despre aparate...

3.2.1.4.6 Înlocuire aparat...

După ce aţi selectat un aparat şi aţi activat funcţia Înlocuire aparat... , va fi reprezentată cu roşu denumirea aparatului în fereastra bancul de lucru . Cu aceasta este comunicat accesul în vederea montării.

• Trageţi noul aparat din fereastra Caseta de instrumente pe aparatul ce trebuie montat în cadrul bancului de lucru.

În cazul în care noul aparat nu acoperă cadrul de funcţionare al aparatului ce trebuie montat, apare un afişaj corespunzător al avertizării.

3.2.1.5 Deschiderea schemei de conexiuni a unui aparat

Schema de conexiuni alocată aparatului se deschide simplu prin dublu click pe aparat în ferestra Banc de lucru. În mod alternativ, puteţi comuta la Mod de afişare-Schemă de conexiuni prin Mode de afişare, Schemă de conexiuni.

3.2.2 Prezentare generală a configurării proiectului

3.2.2.1 Definiţii ale noţiunilor

3.2.2.1.1 Proiect Un proiect cuprinde cel puţin un aparat de bază şi schema de conexiuni aferentă. Acest aparat de bază poate fi completat în următoarea etapă cu aparate de extindere sau de comunicare. Astfel, schema de conexiuni aferentă poate fi extinsă acum cu operanzii respectivi.

Obţineţi extinderea maximă a proiectului prin conectarea apratului de bază cu până la şapte aparate compatibile cu reţeaua. Fiecare dintre aceste aparate conectabile la reţea poate fi extins o dată cu o extindere. În acest caz, proiecul cuprinde maxim opt scheme de conexiuni sau programe.

3.2.2.1.1.1 Proiecte minime • Releu de comandă drept aparat individual.

• Aparat de vizualizare drept aparat individual

3.2.2.1.1.2 Proiect minim cu extindere

21

Ajutor EASY-SOFT 6

• Releu de comandă drept aparat individual + aparat de extindere sau de comunicare.

• Releu de comandă 800 drept aparat individual + aparat de extindere sau de comunicare.

• Aparat de vizualizare drept aparat individual + aparat de extindere sau de comunicare.

3.2.2.1.1.3 Proiect maxim • Releu de comandă 800 cu până la şapte alţi participanţi la reţea.

• Aparate de vizualizare compatibile cu reţeaua cu până la şapte alţi participanţi la reţea.

3.2.2.1.1.4 Proiect maxim cu extindere• Releu de comandă 800 cu până la şapte alţi participanţi la reţea + aparat de extindere sau de comunicare.

• Aparate de vizualizare compatibile cu reţeaua cu până la şapte alţi participanţi la reţea + aparat de extindere sau de comunicare.

3.2.2.1.1.5 Proiect nou

Într-un nou proiect, stabliţi mai întâi configurarea aparatelor şi comutaţi în modul de afişare Proiect.

În acest mod de afişare vă stau la dispoziţie în caseta de instrumente, ordonate după familii, toate releele de comandă sau aparatele de vizualizare pentru preluarea pe bancul de lucru.

Prin funcţia Drag & Drop, preluaţi aparatele din caseta de instrumente pe bancul de lucru şi astfel în proiect.

3.2.2.1.2 Configurarea reţeleiImediat după ce preluaţi în modul de afişare Proiect prin funcţia Drag & Drop un al doilea aparat compatibil cu reţeaua pe bancul de lucru, vi se solicită introducerea NET-ID (numărul participantului). După ce acesta a fost introdus, se configurează automat o reţea, pe care o puteţi recunoaşte după linia de conexiune şi NET-ID afişat.

Dacă doriţi, trebuie să modificaţi numai rata de transfer şi întârzierea pe magistrală zu a parametrilor de operare propuşi şi valabili în întreg proiectul.

3.2.2.1.3 Configurarea aparatelor

După ce aţi preluat un aparat în proiect, în Mod de afişare-Proiect, stabiliţi în configurarea aparatului parametriii de operare ai acestuia în următoarele categorii:

• Mod de funcţionare a releului de comandă 800

• Mod de funcţionare Aparat de vizualizare

• Sistem , de ex. remanenţă, ora de vară etc.

• Siguranţă , de ex. o parolă pentru program

• Parametri de comunicare releu de comandă 800, pentru o conexiune NET.

• Parametri de comunicare-aparat de vizualizare , pentru o conexiune NET sau pentru conexiunea COM a unui aparat de vizualizare.

Atributele Limbă pentru meniu şi Pornire RUN nu sunt setări specifice proiectului, astfel nu pot fi setate cu aplicaţia de programare. Acestea trebuie să fie modificate prin selectarea meniului direct în aparat.

La utilizarea aparatelor de vizualizare, configurarea acestora conţine în mod suplimentar următoarele posibilităţi de parametrizare:

• tipul unei conectări posibile a aparatului de vizualizare, conectare NET sau COM

• rata baud a unei conexiuni COM şi parolele posibile

• de ex. drept protecţie de acces pentru un ecran

Utilizatorul generează mai întâi un proiect din care sunt derivate condiţiile sistemului pentru programul actual, cât şi variabilele disponibile pentru schema de conexiuni, planul modulelor şi aplicaţia de vizualizare.

3.2.2.1.4 Aplicaţie de vizualizare

În legătură cu utilizarea unui aparat de vizualizare, de regulă, pe lângă program, se generează şi o aplicaţie de vizualizare. Aplicaţiile de vizualizare conectează apelarea stărilor variabilelor (rezultatele) cu acţiunile detectabile vizual:

22

Panoul de comandă

Se pot programa de exemplu următoarele acţiuni:

• Reprezentarea diferitelor ecrane pe display-ul aparatului de vizualizare,

• Modificarea elementelor grafice, ale textului sau de afişaj în interiorul unui ecran,

• Modificarea iluminatului de fundal al display-ului sau

• LED-uri care luminează intermitent.

3.2.3 Numărul versiunii revizuite a aparatului

La preluarea unui aparat în bancul de lucru, vi se solicită în funcţie de aparatul utilizat versiunea aparatului. Puteţi selecta între mai multe variante de numere de aparate.

Numărul versiunii aparatului este important deoarece cu fiecare nouă versiune sunt disponibile în mod suplimentar noi funcţionalităţi ale aparatelor (variante de limbi, module funcţionale etc.).

Indicaţie: Primele două cifre din serie, din partea dreaptă a unui releu de comandă sau pe partea posterioară a unui aparat de vizualizare, vă indică numărul de versiune a aparatului.Exemplu de număr de versiune: xxxx800: 07-xxxxxxxxxx.

3.2.4 Setarea orei de varăÎn câmpul de grupuri Oră de vară aveţi posibilitatea de a selecta dacă şi în ce mod trebuie să se efectueze setarea automată a orei de vară la aparatelei easy500/700/800 şi MFD, care dispun de ceas.

Regiune Caracteristici

nici una -

EU Uniunea Europeană; început: ultima duminică din martie; sfârşit: ultima duminică din octombrie.

UK United Kingdom (Marea Britanie); Început: ultima duminică din martie; sfârşit: a patra duminică din octombrie

US United States (Statele Unite ale Americii); Început: prima duminică din aprilie, sfârşit: ultima duminică din octombrie.

manual -

Regula easy800/MFD începând cu versiunea nr.: 07 şi toate easy500/700.

3.2.4.1 Metode de setare a orei de varăDacă este necesară o resetare a orei, puteţi selecta setările regionale, puteţi efectua o setare manuală în anumite condiţii speciale sau puteţi genera o regulă cu ajutorul editorului de reguli pentru ambele date. Tabelul de mai sus indică posibilităţile de selectare.

• În registrul Sistem, câmpul de grupuri Ora de vară selectaţi una dintre setările regionale sau opţiunea Regulă.

3.2.4.1.1 Setări regionale

Pentru resetarea corespunzătoare reglementărilor legale cu valabilitate regională, puteţi selecta dintre EU, UKB şi US.

3.2.4.1.2 Manual (pentru aparatele mai vechi easy800 şi MFD)Indicaţie pentru setarea manuală pentru aparatele easy800 şi MFD

Această posibilitate de parametrizare serveşte efectiv la prelucrarea proiectelor existente cu alte versiuni ale aparatelor easy800 şi MFD.

23

Ajutor EASY-SOFT 6

Pentru aparatele mai noi începând de la numărul versiunii 06 (easy800) respectiv. 02 (MFD) vă recomandăm utilizarea modului de funcţionare »Regulă«, dacă nu puteţi să utilizaţi setările regionale.

Momentul resetării nu poate fi modificat şi se setează astfel:

Începutul orei de vară: În ziua resetării se setează ora de la 2:00 la 3:00.

Sfârşitul orei de vară: În ziua resetării se setează ora înapoi de la 2:00 la 3:00.

Pentru setările manuale ale datei se efectuează astfel:

• La început selectaţi ziua şi luna în care trebuie să înceapă ora de vară.

• La sfârşit selectaţi ziua şi luna în care trebuie să se termine ora de vară.

3.2.4.1.3 Regula

Pentru restarea corespunzătoare unei reguli elaborate în editorul de regului descris în continuare, indiferent dacă este vorba despre o regulă generată la comun sau individual, selectaţi această opţiune.

3.2.4.2 Editor de reguli

Începând cu versiunea EASY-SOFT 6.10, cu ajutorul editorului de regului puteţi selecta o regulă dintr-o serie de scenarii de timp generate la comun, specifice ţărilor, sau puteţi genera o regulă pentru fiecare setare a orei din întreaga lume.

Premisele utilizării editorului de reguli: Utilizaţi un aparat easy500/700, un aparat easy800 începând cu numărul versiunii 07 sau un aparat MFD începând cu numărul versiunii 05.

Puteţi genera oricâte reguli şi le puteţi salva într-o singură bibliotecă. Aplicaţia de programare administrează această biblioteacă de regului astfel încât să puteţi selecta toate regulile generate pentru fiecare proiect cu aparatele menţionate mai sus.

3.2.4.2.1 Deschidere editor de reguli Pentru setarea sau modificarea unei regului, care este salvată odată cu proiectul şi astfel este disponibilă şi pentru alte proiecte, deschideţi editorul de regului prin:

Mod de afişare-Proiect, Registru sistem, Câmp de grupuri Ora de vară, opţiunea Regulă.

Dacă doriţi să modificaţi regula numai pentru un aparat, pentru care există o conexiune online, selectaţi:

Mod de afişare-Comunicare, butonul Ceas, opţiunea Regulă din câmpul de grupuri Ora de vară, butonul Definire regulă.

24

Panoul de comandă

Imagine: Caseta de dialog Resetare oră

3.2.4.2.2 Utilizarea unei reguli existente

3.2.4.2.2.1 Utilizarea unei reguli generate la comun

Înaintea editării unei regului complicate, trebuie să verificaţi dacă una dintre regulile generate la comun îndeplineşte cerinţele dumneavoastră.

Imagine: Reguli generate la comun

25

Ajutor EASY-SOFT 6

• Faceţi click în câmpul listă Bibliotecă de regului şi selectaţi una dintre regulile predefinite.

Parametrii acestei regului sunt preluaţi în câmpul de grupuri Început oră de vară şi Sfârşit oră de vară. Numele regulii este afişat în caseta de editare a câmpului de grupuri Reguli definite de utilizator. Pentru o reutilizare simplă în următorul proiect, puteţi introduce regula prin acţionarea butonului Preluare din lista de reguli definite de utilizator.

• Acţionaţi butonul OK pentru a activa regula selectată şi pentru a părăsi editorul de regului.

3.2.4.2.2.2 Utilizarea regulilor definite de utilizator• Din lista regulilor definite de utilizator selectaţi o regulă deja generată şi acţionaţi butonul OK, pentru a

activa regula selectată.

3.2.4.2.3 Editarea unei reguli

3.2.4.2.3.1 Câmpul de grupuri Început oră de vară şi Sfârşit oră de vară• Pentru ambele câmpuri de grupuri selectaţi în listele identice Când, Zi a săptămânii, Cum, Zi, Lună, Oră şi

minut, parametrii pentru regula de setare a orei specifice ţărilor.• În lista Diferenţă orară selectaţi intervalul între 0,5 şi 3 ore, care este setat în ţara ţintă pentru

schimbarea orei.

Pentru structurarea unei biblioteci unice de reguli şi astfel pentru reutilizarea simplă îm următorul proiect, trebuie să asiguraţi regula prin introducerea unei denumiri.

• Introduceţi un nume în câmpul de editare al câmpului de grupuri Reguli definite de utilizator şi acţionaţi butonul Preluare.

• Acţionaţi butonul OK pentru a activa regula selectată şi pentru a părăsi editorul de reguli.

3.2.5 Setări Ethernet (aparat: x)Editaţi parametrii pentru profilul Ethernet în fereastra de dialog Setări Ethernet (aparat: x). Această parametrizare este valabilă numai pentru Ethernet-Gateway, care este conectat la releul de comandă sau aparatul de vizualizare de parametrizat.

Un profil general aici - spre deosebire de profilul pe care l-aţi generat din modul de afişare Comunicare - nu este utilizat pentru parametrizarea altor Ethernet-Gateway.

Dacă este disponibil un profil Ethernet predefinit (din modul de afişare Comunicare), îl puteţi selecta în lista din

fereastra de dialog din stânga, prelua cu butonul _i adapta parametrii corespunztor.

3.2.5.1 Setări Ethernet

Setări Ethernet (aparat: x)

Parametru Profile Ethernet Adresă IP: 1 9 2 1 6 8 1 2 Profil-1 Ecran subordonat reţelei 2 5 5 2 5 5 2 5 5 0

Gteway standard 1 9 2 1 6 8 1 1 >> Port: 10001 Rată de transfer 9600

Adresă IP de la distanţă: 0 0 0 0 Port de la distanţă: 0

26

Panoul de comandă

OK Întrerupere

Fereastra de dialogSetări Ethernet

3.2.5.1.1 Adresă IP:Adresa IP este o marcare unică în mod normal a fiecărei conexiuni individuale la reţea, ca de ex. Ethernet-Gateway EASY209-SE. Aceasta cuprinde aici 32 Bit, respectiv patru Bytes şi constă din două părţi: adresa de reţea şi adresa de aparat. Adresa de reţea constă din biţii cu cea mai mare valoare ai adresei, iar adresa de aparat din biţii inferiori.

Fiecare Byte poate fi reprezentat aici ca număr zecimal între 0 şi 255, unde Bytes individuali sunt separaţi prin punct.

3.2.5.1.1.1 Clase de reţea

O clasă de reţea este un domeniu definit al adresei IP. Se diferenţiază cinci clase de reţele: A, B, C, D şi E, dintre care primele trei clase sunt cele mai importante. Următorul tabel indică specificaţiile acestora.

Clasa de reţea Domeniul de adresă Partea de reţea Parte a aparatului Ecran subordonat reţelei

Clasa »A« 0.0.0.0 ... 127.255.255.255

1 Byte 3 Byte 255.0.0.0

Clasa »B« 128.0.0.0 ... 191.255.255.255

2 Byte 2 Byte 255.255.0.0

Clasa »C« 192.0.0.0 ... 223.255.255.255

3 Byte 1 Byte 255.255.255.0

Tabel: Clasele de reţea A, B şi C

Parametrizare de exemplu pentru Ethernet-Gateway, care se orientează după clasa de reţea »C«.

Clasa de reţea »C«Adresă IP (exemplu) 192 168 1 20Ecran subordonat reţelei 255 255 255 0Structură Partea de reţea Partea de reţea Partea de reţea Parte a aparatului

Tabel: Parametrizare de exemplu pentru clasa de reţea »C«

Conform clasei de reţea »C« nu pot fi modificate primele 24 de poziţii ale adresei IP, pentru care sunt disponibile adrese de aparat cu opt biţi, cu valoarea zecimală 0...255.

În fiecare reţea, sunt însă două adrese rezervate şi nu trebuie să fie utilizate de dumneavoastră:

• La partea de aparat »0« este vorba despre adresa de reţea.

• La partea de aparat »255« (toţi biţii sunt setaţi la unu) este vorba despre adresa Broadcast de reţea.

Ecranul subordonat reţelei propus de program: 255.255.255.0 facilitează 256-2=254 adrese de aparate.

3.2.5.1.1.2 Adresele IP pentru reţele private

Special pentru reţele locale, izolate, pe bază de IP, au fost rezervate de către IANA (Internet Assigned Numbers Authority) trei domenii de adresă (Private Addresses). Puteţi utiliza aceste adrese IP pentru Ethernet-Gateway, fără a fi necesară o rezervare în prealabil la IANA. Aparatele cu aceste adrese nu trebuie să fie conectate direct la Internet (known not to exist).

Adresele IP, care sunt rezervate pentru reţele private Ecran subordonat reţelei Clasa de reţeade la: până la: 10.0.0.0 10.255.255.255 255.0.0.0 A172.16.0.0 172.31.255.255 255.255.0.0 B192.168.0.0 192.168.255.255 255.255.255.0 C

Tabel: Adresele IP, care sunt rezervate pentru reţele privare conform RFC 1918

27

Ajutor EASY-SOFT 6

3.2.5.1.1.3 Parametrizarea pentru Intranet sau Internet

Dacă doriţi să utilizaţi un aparat într-o reţea a companiei sau să eliberaţi accesul la Internet, solicitaţi respectivii parametri pentru adresele IP, ecran subordonat reţelei etc. din partea administratorului de reţea.

3.2.5.1.2 Ecran subordonat reţeleiEcranul subordonat reţelei (numit şi ecran de reţea) este un ecran Bit, care separă o adresă IP între o parte de reţea şi o parte de aparat.

Fiecare bit al ecranului subordonat reţelei se bazează aşadar pe un bit al adresei IP. Toţi biţii setaţi pe starea »1« ai ecranului subordonat reţelei marchează respectivul bit al adresei IP ca parte a reţelei, care adresează respectiva subreţea. Biţii setaţi pe starea »0« markează partea de aparat, cu ajutorul căreia fiecare aparat individual (releu de comandă, aparat de vizualizare) este adresat în subreţea, mai precis numai în cazul acestui domeniu sunt utilizabile poziţiile adresei IP.

După o conexiune bit ŞI a ecranului subordonat reţelei cu adresa parametrizată IP, se stabileşte domeniul de adresare util petru aparat şi subreţeaua de care aparţine această adresă.

Indicaţie: Toţi participanţii care trebuie să comunice între ei direct trebuie să fie adresaţi de dumneavoastră, astfel încât să se găsească în aceeaşi reţea (subreţea).

Exemplu:

Ecran subordonat reţelei 255.255.255.224 = 11111111.11111111.11111111.11100000

Adresa IP 192.168.1.20 = 11000000.10101000.00000001.00010100

(partea de subreţea a adresei dumneavoastră 192.168.1.)

În acest caz, primele 27 de poziţii ale adresei IP nu pot fi modificate, iar pentru adresa aparatului sunt disponibili 5 biţi cu valoarea zecimală 0...31. Întrucât »0« nu este utilizat convenţional ca adresă şi cea mai mare valoare »31« este rezervată pentru ştirile transmise, domeniul utilizabil de adresă a aparatuluise întinde de la 1...30. Valoarea parametrizată »20« este astfel valabilă.

3.2.5.1.3 Gteway standardNecesitaţi un gateway standard, dacă pachetele de date din reţeaua dumneavoastră (stabilite prin ecranul subordonat reţelei) trebuie transportate prin intermediul unui Router/Gateway într-o altă reţea.

La gateway standard, este vorba despre noduri de reţea intermediare în reţeaua sau subreţeaua dumneavoastră, care dispun de adrese pentru ID de reţea ale altor subreţele din cadrul reţelei. Un gateway poate consta de exemplu dintr-un computer cu mai multe cartele Ethernet, la care fiecare cartelă aparţine unei alte reţele.

Dacă Ethernet-Gateway EASY209-SE (prin intermediul ecranului subordonat reţelei) recunoaşte că o adresă ţintă nu se găseşte în subreţeaua sa locală, acesta trimite pachetele de date către gateway standard.

Dacă nu aţi configurat nici un gateway standard, comunicarea rămâne limitată în reţeaua locală (subreţea).

3.2.5.1.4 Port:Domeniul de valori admis al "Registered Ports" 10001...10999 este presetat de program cu 10001, în cadrul căruia puteţi modifica numărul portului.

Numărul de port presetat 10001 permite Ethernet-Gateway transferul rapid de date cu aparatul easy sau MFD conectat.

Indicaţie: Pentru transferul de date cu o aplicaţie Client, introducerea număului de port este neapărat necesară!

Acest port (o interfaţă software) este ascultat permanent de un serviciu al Ethernet-Gateway cu privire la noi pachete de date. Pachetele de date din partea unei aplicaţii Client către un proces, pe aparatul conectat sau în sens invers, sunt transferate imediat.

Indicaţie: La fiecare aparat conectat, prin intermediul interfeţei seriale a acestuia, se poate configura numai o conexiune la Ethernet-Gateway. Conexiunile existente simultan - prin diferite porturi, către mai mulţi parteneri de comunicare - nu pot fi configurate de aici.

28

Panoul de comandă

3.2.5.1.5 Rată de transferAici parametrizţi viteza de transfer a interfeţie seriale »Interfaţă PC« a releului de comandă 800 sau a aparatului de vizualizare la care este conectat Ethernet-Gateway. Vitezele realizabile de transfer se regăsesc în tabelul Cablu de legătură pentru Ethernet-Gateway.

3.2.5.1.6 Adresă IP de la distanţă:Adresa IP de la distanţă este o adresă ţintă Ethernet la care Ethernet-Gateway EASY209-SE redirecţionează texte şi date, care i-au fost transmise de un releu de comandă 800 prin modulul SP.

Dacă aţi parametrizat o adresă IP şi un port de la distanţă, Ethernet-Gateway configurează o conexiune la această adresă ţintă Ethernet, imediat ce datele au fost transmise dintr-un releu de comandă 800.

Apoi, aceste date sunt transmise la adresa ţintă Ethernet. Conexiune rămâne valabilă permanent pentru transferul altor date. În acest caz, această conexiune suplimentară poate - de exemplu printr-o aplicaţie Client - fi configurată din exterior!

Indicaţie: Pentru configurarea conexiunii, alimentarea cu tensiune a Ethernet-Gateway trebuie să fie oprită şi pornită.

Dacă nu aţi parametrizat o adresă IP de la distanţă şi un port de la distanţă , Ethernet-Gateway aşteaptă o configurare a conexiunii prin intermediul unei aplicaţii Client, oferind astfel o funcţionalitate optimă de server.

3.2.5.1.7 Port de la distanţă:Prin intermediul portului de la distanţă (o interfaţă software) adresaţi cu adresa ţintă Ethernet serviciu, care trebuie trebuie să recepteze şi să proceseze textele şi datele transmise de modulul SP.

3.2.6 Proiect easy400/600

3.2.6.1 Configuraţii cu releele de comandă easy400/600

3.2.6.1.1 Date generale

Pe suprafaţa bancului de lucru, poziţionaţi mai întâi prin intermediul funcţiei Drag & Drop un aparat easy400/600 din caseta de instrumente. Dacă acolo se găseşte deja un aparat, faceţi un click pe acesta cu butonul din partea stângă a mouse-lui.În fereastra Câmp de atribuire puteţi efectua acum configurarea aparatului. Iniţial este activată cartela de indexare Setările sistemului.

3.2.6.1.2 Cartela de indexare Setările sistemului

3.2.6.1.2.1 Date generale despre parolă

Setare din fabrică: inactivO parolă este fie disponibilă fie activă.

Cu o parolă, blocaţi accesul către meniul de conectare şi meniul special şi oferiţi o protecţie împotriva:

• apelării şi modificării schemei de conexiuni

• modificărilor parametrilor unui releu funcţional prin schema de conexiuni

• transferului unei scheme de conexiuni de pe / pe o cartelă de memorie

• modificările parametrilor de sistem:

• stabiliţi o nouă parolă

• Intrari extensie activat/dezactivat

• Taste P activate/ dezactivate

• Selecţia limbii meniului.

3.2.6.1.2.2 Stabilirea parolei

29

Ajutor EASY-SOFT 6

• Introduceţi parola cu patru caractere, numerică (0001 – 9999) în câmpul parolă, din registrul Setările sistemului, câmpul de grupuri Introducere parolă.

• Repetaţi introducerea parolei în câmpul repetare parolă.

Indicaţie: Notaţi-vă parola înainte de a o activa. Dacă nu se mai cunoaşte parola, easy poate fi totuşi deblocat (dacă opţiunea ştergere program nu este activată), însă programul şi toate setările se pierd.

Parola este preluată cu memorarea fişierului în proiect şi activată cu preluarea programului în aparat.

Atenţie! Dacă parola nu se mai cunoaşte respectiv s-a pierdut, iar funcţia de ştergere a parolei Ştergere program este activă, aparatul poate fi readus în starea de la livrare numai de către producător. Programul şi toate datele se pierd!

3.2.6.1.2.3 Ştergerea parolei• Mai întâi ştergeţi parola cu patru caractere în câmpul Parolă şi introduceţi apoi 0000.

• Ştergeţi parola în câmpul Repetare parolă şi introduceţi din nou aici cele patru cifre 0000.

Indicaţie: O parolă introdusă în easy este preluată de acolo cu un program pe cartela de memorie, indiferent dacă a fost activată sau nu. Dacă acest program easy este încărcat înapoi de pe cartelă, este preluată şi parola în easy şi este activată imediat.

3.2.6.1.2.4 Remanenţă

Setare din fabrică: oprit

Pentru tipurile de aparate easy400/600 se utilizează diferite markere şi relee funcţionale predefinite, pentru a memora starea logică (valoare actuală) după deconectarea alimentării cu tensiune. Valoarea actuală este disponibilă nemodificată după repornirea maşinii sau a instalaţiei.

Premisă pentru parametrizarea remanenţei: În Modul de afişare-Comunicare aţi comutat aparatul în starea de funcţionare STOP.

Indicaţie: Opţiunea remanenţă poate fi activată aici în registrul Setările sistemului. În plus, puteţi activa şi dezactiva remanenţa pentru aparatele easy400/600 în aspect-comunicare, dacă EASY-SOFT se găseşte în starea online.

Următorii markeri dependeţi de aparat şi releul funcţional pot fi setaţi pentru memorarea valorii actuale.

EASY412-DC-..

• Releu asistenţă Marker M13, M14, M15, M16;

• Releu de timp T8 şi

• Contor numărare înainte/înapoi C8.

easy600

• Marker M13, M14, M15, M16;

• Relee funcţionale Text D1 până la D8;

• Relee de timp T7, T8 şi

• Contor numărare înainte/înapoi C5, C6, C7, C8.

Indicaţie: Setarea remanenţei este valabilă întotdeauna pentru releele menţionate mai sus. Markerele sau releele funcţionale individuale nu pot fi setate drept remanente, spre deosebire de aparatele easy800/MFD.

3.2.6.1.2.5 Taste P

30

Panoul de comandă

Setare din fabrică: inactivăÎnchide sau deschide tastele P ale aparatului.

• Selectaţi în maniul sistem opţiunea taste P. Tastele P eliberate se recunosc prin bifare în EASY-SOFT şi prin litera »P«, fără »-« , în afişarea stării unui aparat easy sau MFD.

Numai în meniul de afişare a stării aparatului, tastele P funcţionează drept intrări. Prin activarea tastelor P puteţi comanda în mod corespunzător structura logică a schemei de conexiuni.

3.2.6.1.2.6 I-Debouncing

Setare din fabrică: activăConectează sau deconectează întârzierea (Debouncing). Evaluarea temporizată a semnalelor de intrare poate fi necesară pentru a compensa posibilele vibraţii din întreruptore şi taste.

Indicaţie:Dacă sistemul de operare nu acceptă această funcţionalitate online, se emite o semnalizare corespunzătoare. Ulterior această opţiune nu mai este disponibilă.

• Selectaţi în registrul Sistem opţiunea Debouncing I. EASY-SOFT recunoaşte selectarea cu un semn de bifare.

• Acum generaţi schema de conexiuni pentru aparat. Comutaţi în Mod de afăşare-Schemă de conexiuni (vezi generarea schemei de conexiuni easy400/600).

3.2.6.1.3 Configurări cu easy400/600 în operarea individuală

Premisă: Vă aflaţi în Mod de afişare Proiect şi aţi preluat prin funcţia Drag & Drop un aparat easy400/600 din caseta de instrumente pe bancul de lucru.

Iniţial trebuie să parametrizaţi aparatul individual easy400 sau easy600.

Parametrizarea pentru operarea individuală este explicată în capitolul »Prezentare generală«. Dacă utilizaţi un aparat easy600, îl puteţi extinde cu o extensie I/O (vezi paragraful următor).

• Ulterior salvaţi proiectul modificat.

3.2.6.1.4 Configuraţii cu easy600 şi aparate de extindere

Puteţi extinde releul de control 600 cu aparatele de extindere EASY618..RE sau EASY620-DC-TE local sau descentralizat prin modulul de cuple EASY200-EASY.Local, extensia este poziţionată direct lângă aparatul de bază şi este conectat prin ştecherul easy-LINK-DS.

3.2.6.1.4.1 Extindere I/O• Trageţi aparatul de extindere EASY618..RE sau EASY620-DC-TE, conform procedeului pentru aparatul de

bază, prin intermediul funcţiei Drag-and-Drop din caseta de instrumente pe bancul de lucru.

Prelucraţi intrările prelungirii în schema de conexiuni, ca şi intrările unui aparat de bază, drept contacte. Contactele de intrare au denumirile R1 până la R12.

R15, R16 sunt indicatoarele de erori cumulate a aparatelor de extindere cu ieşire de tansistori.

Ieşirile sunt manevrate drept bobine de releu sau contacte, ca şi ieşirile din aparatul de bază. Releele de ieşire se numesc S1 până la S8.

Indicaţie: La EASY 618-..-RE, ieşirile S1 până la S6 sunt disponibile. Ieşirile rămase S7, S8 pot fi utilizate drept markeri.

31

Ajutor EASY-SOFT 6

3.2.6.1.4.2 Extensie decentrală prin intermediul modulului de cuple • Trageţi aparatul pentru extensia decentrală, modulul de comunicare EASY200-EASY, pe bancul de lucru.

• În final trageţi modulul de extensie EASY620-DC-TE pe bancul de lucru.

• Salvaţi proiectul modificat

3.2.7 Proiect easy500/700

3.2.7.1 Configuraţii cu releele de comandă easy500/700

3.2.7.1.1 Date generalePe suprafaţa ferestrei Banc de lucru poziţionaţi mai întâi prin intermediul funcţiei Drag & Drop un releu de comandă 500/700 din caseta de instrumente pe bancul de lucru.

Apoi se deschide fereastra de dialog Selectarea numărului versiunii aparatelor.

• În listă, selectaţi numărul versiunii adecvate aparatului, vizibil pe partea stângă a aparatului.

• Confirmaţi selectarea cu tasta OK.

Acum, aparatul este reprezentat pe bancul de lucru, iar în fereastra Câmp de atribuire este activată cartela de indexare Aparat.

Teme înrudite:

• Cartela de indexareAparat

• Cartela de indexareSetările sistemului

• Cartela de indexare Siguranţă

3.2.7.1.2 Cartela de indexare Aparat

3.2.7.1.2.1 Nume program

Pentru o diferenţiere mai comodă, puteţi aloca în câmpul de editare nume program un nume semnificativ pentru programul dumneavoastră. La descărcarea programului, se transferă numele aparatului. Releul de comandă 500/700 pregătit pentru operare indică numele programului pe ultimele rânduri ale meniului Afişare informaţii.

3.2.7.1.2.2 Câmpul de grupuri Versiuni de aparate

La preluarea unui releu de comandă 500/700 din bancul de lucru, aţi selectat un număr de versiune de aparat. În lista »de la« puteţi adapta aceste numere ulterior la aparatul de utilizat, de exemplu la schimbarea unui aparat. Numărul versiunii aparatului este important deoarece cu fiecare nouă versiune sunt disponibile în mod suplimentar noi module funcţionale, precum şi funcţionalităţi extinse ale aparatelor. La descărcarea programului aţi verificat şi aţi împiedicat un transfer, dacă aparatul cuplat este dintr-o versiune mai veche şi funcţionalitatea acestuia nu este suficientă.

3.2.7.1.3 Cartela de indexare Setările sistemului


Setare din fabrică: activă

Conectează sau deconectează temporizarea (Debouncing). Evaluarea temporizată a semnalelor de intrare poate fi necesară pentru a compensa posibilele vibraţii din întreruptore şi taste.


• Selectaţi în registrul Sistem opţiunea Debouncing I. Aplicaţia de programare confirmă selectarea cu o bifă.

32

Panoul de comandă

• Acum generaţi schema de conexiuni pentru aparat. Comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni (vezi generarea schemă de conexiuni easy400/500/600/700).

• .

3.2.7.1.3.2 Taste P


Închide sau deschide tastele P ale aparatului.

• Selectaţi în cartela de indexareSistemopţiuneataste P. Tastele P eliberate se recunosc prin bifare în aplicaţia de programare şi prin litera »P«, fără »-« , în afişarea stării releului de control.


Indicaţie: Dacă ştergeţi o schemă de conexiuni în releul de comandă 500/700, tastele P sunt dezactivate automat. Dacă o schemă de conexiuni este încărcată de pe cartela de memorie sau din aplicaţia de programare în releul de comandă, se preia starea starea setată acolo.

3.2.7.1.3.3 Cartelă de pornire


Un releu de comandă - fără cartela de memorie conectată - porneşte imediat în modul de operare RUN, dacă pornirea cu RUN nu a fost dezactivată intenţionat.

O opţiune activată Cartelă de pornire cauzează,

• la conectarea cartelei de memorie, încărcarea în aparat a programului asigurat, valabil (schema de conexiuni), imediat ce acesta comută în modul de funcţionare RUN şi

• suprascrierea unui alt program care poate fi disponibil în cadrul aparatului.

Dacă în mod suplimentar faţă de setarea sistemului pornirea cu RUN este activată, programul încărcat prin cartela de memorie este prelucrat imediat.

"Comportamentul la pornirea cu cartelă de memorie" este adecvat pentru aplicaţii, în cadrul cărora capacităţile tehnice pot schimba programul prin înlocuirea cartelei de memorie.

Schimbarea cartelei de memorie trebuie să se efectueze numai dacă releul de comandănu este alimentat cu tensiune.

Indicaţie: Dacă pe cartela de memorie nu se găseşte nici un program valabil, aparatul rămâne în starea de funcţionare STOP până la instalarea respectiv transferul unui program. Aparatul rămâne de asemenea în starea de funcţionare STOP, dacă la opţiunea cartelă de pornire activată nu este conectată nici o cartelă.

Dacă programul de pe cartela de memorie este diferit de cel din releul de comandă, la pornire mai întâi se va încărca programul de pe cartelă şi apoi va fi rulat modul de operare RUN.

Indicaţie:

Cartela de pornire funcţionează numai cu cartela de memorie EASY-M-32K.

Cartelele de memorie vechi EASY-M-8K sau EASY-M-16K nu mai au caracteristicile necesare.

Utilizarea diferitelor cartele de memorie în aparatul easy500/700

Cu ajutorul cartelei de memorie, puteţi prelua comod un program existent în easy400/600 într-un nou aparat easy 500/700. Pentru aceasta, trebuie să respectaţi drepturile de citire şi de scriere indicate în următorul tabel. Aşadar un aparat easy 500/700 poate citi toate cartelele de memorie actuale, dar poate inscripţiona numai cartela EASY-M-32K.

Aparat EASY-M-32K EASY-M-16K EASY-M-8Keasy500/700 R, W * R R

33

Ajutor EASY-SOFT 6

easy600 - R, W * Reasy400 - - R, W *

* R=drepturi de citire, W=drepturi de scriere

3.2.7.1.3.4 Durata ciclului

Setare din fabrică: 00 ms

Pentru releele de comandă 500/700, puteţi seta o durată a ciclului. Această durată a ciclului se fixează atunci când durata maximă a ciclului unui program este mai mică decât această valoare prescrisă. Ca durată a ciclului se pot seta valori între 00 şi 60 ms.

Premisăpentru parametrizarea duratei ciclului: În Modul de afişare Comunicare aţi comutat aparatul în starea de funcţionare STOP.

• Selectaţi valoarea dorită în registrulSistem, listadurata ciclului.

Indicaţie: Introducerea duratei obligatorii a ciclului este motivată numai dacă pentru o aplicaţie, cum ar fi de exemplu un regulator cu două poziţii, necesitaţi o durată a ciclului ce poate fi reprodusă. La setarea duratei ciclului la 00ms, releul de comandă prelucrează schema de conexiuni şi programul cu cea mai mare viteză posibilă.



Pentru releele de comandă 500/700 se utilizează diferiţi markeri şi relee funcţionale predefiniţi, pentru a memora starea logică (valoare reală) după deconectarea alimentării cu tensiune. Valoarea actuală este disponibilă nemodificată după repornirea maşinii sau a instalaţiei.

Premisă pentru parametrizarea remanenţei: În Modul de afişare Comunicare aţi comutat aparatul în starea de funcţionareSTOP.

Următorii markeri dependenţi de aparat şi releul funcţional pot fi setaţi pentru memorarea valorii actuale.

easy500/700

Markeri:

• M9 până la M12, M13 până la M16 şi

• N9 până la N16;

Releu funcţional:

• Contor înainte/înapoi C5 până la C7, C8, C13 până la C16;

• Text D1 până la D8 şi

• Releu de timp T7, T8, T13 până la T16.

• Marcaţi operanzii intenţionaţi ca remanenţi în registrul Sistem, câmpul de grupuriRemanenţă.

Indicaţie: Setarea remanenţei este întotdeauna valabilă pentru grupurile de markeri menţionate mai sus. Markerii individuali spre deosebire de releele de comandă 800 sau de aparatele de vizualizare, nu pot fi setaţi drept remanenţi.

Câmpul de grupuri Ora de vară

Setare din fabrică: nici o setare Oră de vară

34

Panoul de comandă

Aplicaţia de programare vă pune la dispoziţie posibilitatea de selecţie dacă şi în ce mod trebuie să se efectueze setarea automată a orei de vară la releele de comandă 500/700 cu ceas.

O descriere mai amplă o regăsiţi în secţiunea Setarea orei de vară.

O descriere referitoare la modul în care puteţi modifica setările din aparat se găseşte în manualul de utilizare (AWB 2528-1508x).

Dacă este necesară o resetare, puteţi selecta setările regionale sau puteţi formula o regulă cu ajutorul editorului de reguli pentru ambele date resetate.

• În registrul Sistem, câmpul de grupuriOra de varăselectaţi unadintre setările regionale sau opţiuneaRegulă.

3.2.7.1.4 Cartela de indexare Siguranţă

3.2.7.1.4.1 Date generale despre parolă


O parolă este fie disponibilă, fie activă.

Cu ajutorul unei parole puteţi proteja un releu de comandă 500/700 accesului neautorizat. Ca parolă puteţi introduce o valoare situată între 0001 şi 9999. Cu ajutorul combinaţiei de cifre 0000 ştergeţi o parolă.

Protecţia cu parolă clochează accesul la domeniile selectabile din aparat.

Meniul special pentru introducerea unei parole este protejat întotdeauna la parola deja activată.

3.2.7.1.4.2 Stabilirea parolei• Selectaţi în registrul Siguranţă, câmpul de grupuri Introducere parolă, domeniul necesar de valabilitate al

parolei din următoarele opţiuni: • Schema de conexiuni:

Parola acţionează asupra programului (schemei de conexiuni) şi nu asupra releului funcţional eliberat.

• Parametri:

MeniulPARAMETER din releul de comandă 500/700 este protejat. Astfel, constantele releelor funcţionale nu mai sunt modificate în starea de funcţionare RUN.

• Ceas:

Data şi ora releului de comandă 500/700 sunt protejate cu parolă.

• Mod de funcţionare:

La releele de comandă 500/700 schimbarea modului de operare RUN sau STOP este protejată.

• Interfaţă:

Interfaţa serială (Conexiune la PC) a unui releul de comandă 500/700 este blocată împotriva accesului prin aplicaţia de programare.Această protecţie cu parolă blochează aparatul în întregime, împiedică de exemplu descărcarea/încărcarea unui program, o schimbare a modului de operare sau afişarea online a fluxului de curent.

• Ştergere program:

După introducerea repetată a parolei greşite aparatul afişează întrebarea "ŞTERGEŢI PROGRAMUL?“. Interogarea este omisă la selectarea acestei opţiuni. Atunci la uitarea parolei nu aveţi în general nici o posibilitate de a şterge programul respectiv de a efectua modificări în domeniile protejate.

Indicaţie: Pentru a putea stabili o parolă, în câmpul de grupuri Introducere parolă trebuie să fie protejată cel puţin o funcţie sau un meniu. În cadrul programului, funcţia Schemă de conexiuni (program) este selectată din fabrică pentru protecţia cu parolă, deşi încă nu este valabilă nici o parolă.

• Introduceţi parola cu patru caractere, numerică (0001 – 9999) în câmpul parolă,


35

Ajutor EASY-SOFT 6

Indicaţie: Notaţi-vă parola înainte de a o activa. Dacă nu se mai cunoaşte parola şi dacă opţiunea Ştergere program nu este activată, un releul de comandă 500/700 poate fi totuşi deblocat, însă programul şi toate setările se pierd.


Atenţie! Dacă parola nu se mai cunoaşte respectiv s-a pierdut, iar funcţia de ştergere a parolei Ştergere program este activă, aparatul poate fi readus în starea de la livrare numai de către producător. Programul şi toate datele se pierd în acest caz!

3.2.7.1.4.3 Ştergerea parolei• Mai întâi ştergeţi parola cu patru caractere în câmpul Parolă şi introduceţi apoi 0000.

• Ştergeţi parola în câmpul Repetare parolă şi introduceţi din nou aici cele patru cifre 0000.

Indicaţie: O parolă introdusă în rleul de comandă 500/700 este preluată de acolo cu un program pe cartela de memorie, indiferent dacă a fost activată sau nu. Dacă încărcaţi din nou acest program de pe cartelă, de exemplu într-un alt aparat, parola este preluată şi în acesta şi este activată imediat.

3.2.7.1.5 Configuraţie cu releul de comandă 500/700 în funcţionare individuală

Premisă: Vă aflaţi în Mod de afişare Proiect şi aţi preluat prin funcţia Drag & Drop-Funktion, un releul de comandă 500/700 din caseta de instrumente pe bancul de lucru.

Iniţial trebuie să parametrizaţi releul de comandă individual.

Parametrizarea pentru operarea individuală este explicată detaliat în capitolul »Prezentare generală«. Releele de comandă 500/700 pot suplimenta pentru o extindere I/O (vezi paragraful următor).


3.2.7.1.6 Configuraţie cu releele de comandă 500/700 şi aparatele de extindere

Puteţi extinde releele de comandă 500/700 local cu aparatele de extindere EASY618-..-RE sau EASY620-DC-TE sau descentralizat – prin modulul de cuple EASY200-EASY.Local, extinderea este poziţionată direct lângă aparatul de bază şi este conectat prin ştecherul EASY-LINK-DS.

3.2.7.1.6.1 Extindere I/O• Trageţi aparatul de extindere EASY618-..-RE sau EASY620-DC-TE, conform procedeului pentru aparatul de

bază, prin intermediul funcţiei Drag & Drop din caseta de instrumente pe bancul de lucru.




Indicaţie: La EASY618-..-RE, ieşirile S1 până la S6 sunt disponibile. Ieşirile rămase S7, S8 pot fi utilizate drept markeri.

3.2.7.1.6.2 Extindere descentralizată prin intermediul modulului de cuple • Trageţi aparatul pentru extinderea descentralizată, modulul de comunicare EASY200-EASY, pe bancul de

lucru.• În final trageţi modulul de extindere EASY620-DC-TE pe bancul de lucru.

36

Panoul de comandă


3.2.8 Proiect easy800

3.2.8.1 Configuraţii cu releul de comandă easy800

3.2.8.1.1 Date generalePe suprafaţa bancului de lucru, poziţionaţi mai întâi prin intermediul funcţiei Drag & Drop un releu de comandă 800 din caseta de instrumente pe bancul de lucru.

Apoi se deschide fereastra de dialog Selectarea numărului versiunii aparatelor.

• În listă, selectaţi numărul versiunii, adecvate aparatului, vizibil pe partea stângă a aparatului.


Acum aparatul este reprezentat pe bancul de lucru, iar în fereastra Câmp de atribuire vedeţi registrul prin care efectuaţi parametrizarea aparatului.

3.2.8.1.2 Parametrizarea releului de comandă

Efectuaţi parametrizarea releului de comandă prin cartelele de indexare în fereastra Câmp de atribuire:

• Cartela de indexare Setările sistemului

• Cartela de indexare Siguranţă

• Cartela de indexare Mod de funcţionare

• Cartela de indexare Parametri de comunicare

3.2.8.1.3 Configuraţie cu releul de comandă 800 în funcţionare individuală

Premisă: Vă aflaţi în Mod de afişare Proiect şi aţi preluat prin funcţia Drag & Drop-Funktion, un releul de comandă 800 din caseta de instrumente pe bancul de lucru.

Iniţial trebuie să parametrizaţi releul de comandă individual.

Parametrizarea pentru funcţionarea individuală este explicată detaliat în capitolul »Prezentare generală«. Releele de comandă 800 pot suplimenta pentru o extindere I/O (vezi paragraful următor)


3.2.8.1.4 Configuraţie cu aparat de extindere

Puteţi extinde releele de comandă 800 local cu aparatele de extindere EASY618-..-RE sau EASY620-DC-TE sau descentralizat – prin modulul de cuple EASY200-EASY.La prelungirea locală, aparatul de prelungire este poziţionat direct lângă aparatul de bază şi este conectat prin ştecherul easy-LINK-DS.

3.2.8.1.4.1 Extindere I/O• Trageţi aparatul de extindere EASY618-..-RE sau EASY620-DC-TE, conform procedeului pentru aparatul de

bază, prin intermediul funcţiei Drag-and-Drop din caseta de instrumente pe bancul de lucru.



37

Ajutor EASY-SOFT 6


Indicaţie: La EASY618-..-RE, ieşirile S1 până la S6 sunt disponibile. Ieşirile rămase S7, S8 pot fi utilizate drept markeri.

3.2.8.1.4.2 Extindere descentralizată prin intermediul modulului de cuple • Trageţi aparatul pentru extinderea descentralizată, modulul de comunicare EASY200-EASY, pe bancul de

lucru.• Apoi trageţi modulul de extindere EASY620-DC-TE pe bancul de lucru.


3.2.8.1.5 Configuraţii ca participant la NET

Premisă: Vă găsiţi în modul de afişare Proiect şi tocmai aţi plasat un aparat conectabil la reţea pe bancul de lucru.

3.2.8.1.5.1 Master

Acest aparat individual devine Master în NET cu adresa de NET 1, imediat după ce aţi preluat un alt aparat de pe bancul de lucru.

• Preluaţi prin funcţia Drag & Drop un releu de comandă 800 drept al doilea aparat din caseta de instrumente pe bancul de lucru.

În fereastra de dialog care se deschide, în funcţie de aparatul utilizat, vi se solicită numărul de versiune a aparatului.

• După caz, selectaţi un număr de versiune a aparatului adecvat.

Apoi, vi se va solicita introducerea unui nou NET-ID (număr de participant). Aplicaţia de programare vă propune un număr expresiv (2), pe care îl puteţi prelua direct în acest exemplu.

• Confirmaţi NET-ID propus, din listă: »2« prin butonul OK.

În funcţie de aplicaţie, dacă este necesar trebuie să modificaţi doar rata de transfer şi întârzierea pe magistrală.Aparatul nou conectat este selectat şi poate fi parametrizat de dumneavoastră în fereastra Câmp de atribuire.

• Acum generaţi programul pentru Master. Comutaţi în modul de afişare Schemă de conexiuni (vezi generarea schemă de conexiuni easy800/MFD).

3.2.8.1.5.2 Slave

Când configuraţi un slave, pentru următorul caz poate fi necesară o configurare deviată de la master: Un participant cu NET-ID 2 până la 8 trebuie să urmeze schimbului modului de funcţionare a master-ului.

• Selectaţi prin cartela de indexare parametri de comunicare opţiunea RUN de la distanţă pentru un participant cu NET-ID 2 până la 8

După selectarea cartelei de indexare Mod de funcţionare, puteţi aloca un nume programului pentru aparatul selectat în câmpul Nume program. În cazul proiectelor mari cu mai multe programe, optimizaţi prezentarea generală a programului prin alocarea unui nume.

38

Panoul de comandă

• Conectaţi participantul la reţea prin cablul de legătură şi ataşaţi rezistenţele terminaţiilor magistralei ambilor participanţi (vezi manualul de utilizare AWB2528-1423-x, capitolul»Conectarea la reţeaua NET «.

• Acum generaţi programul pentru un Slave inteligent. Comutaţi în modul de afişare Schemă de conexiuni.

3.2.8.1.6 Încărcarea programelor pentru diferite versiuni de aparate de pe cartela de memorieDacă doriţi să încărcaţi de pe cartela de memorie un pogram, care a fost generat pentru un aparat din altă versiune, trebuie să verificaţi mai întâi dacă acest program este compatibil.

În cadrul familiilor de aparate easy800 şi MFD80-CP8 programele unei versiuni mai vechi pot fi citite pe versiunile de aparate mai noi fără o limitare a funcţiilor (compatibilitate în aval).

Citirea noilor proiecte pe aparatele mai vechi (compatibilitate în aval) nu este în general acceptată.

Transferul de program de pe MFD pe easy800 nu este în general acceptat. La citirea programelor easy800 pe MFD sunt preluate şi modulele neacceptate (de ex. modulul Afişaj text), însă nu au funcţii.

Următorul tabel vă indică la ce versiuni de aparate este posibil un transfer de program prin cartela de memorie de pe un aparat pe altul.

de la\ \pe

easy800 nr. versiune 01




MFD-CP8 nr. versiune 01




OK - - - - - -


OK OK - - - - -


OK OK OK - - - -


OK OK OK OK - - -


OK OK - - OK - -


OK OK - - OK OK -


OK OK - - OK OK OK

Tabel: Compatibilitate în amonte/aval pentru transferul de program prin cartela de memorie

3.2.8.2 Setarile sistemului

Pe această pagină sunt descrise setările sistemului pentru un releu de comandă 800.

3.2.8.2.1 Câmpul de grupuri Setările sistemului




39

Ajutor EASY-SOFT 6


3.2.8.2.1.2 Taste P


Închide sau deschide tastele P ale aparatului.

• Selectaţi în maniul sistem opţiunea taste P. Tastele P eliberate se recunosc prin bifare în aplicaţia de programare şi prin litera »P«, fără »-« , în afişarea stării unui releu de control sau a unui aparat de vizualizare.


3.2.8.2.1.3 Cartelă de pornire


În cazul în care cartela de pornire rămâne deconectată, un releu de comandă sau un aparat de vizualizare porneşte imediat în modul de funcţionare RUN, dacă pornirea cu RUN nu a fost dezactivată intenţionat.O opţiune cartelă de pornire activată are drept rezultat faptul că la cartela de memorie conectată programul valabil pentru aceasta (schema de conexiuni) este încărcat în aparat, imediat după ce aparatul a fost comutat în starea de funcţionare RUN. Un alt program care poate fi disponibil în cadrul aparatului este suprascris. Dacă în mod suplimentar faţă de setarea sistemului pornirea cu RUN este activată, programul încărcat prin cartela de memorie este prelucrat imediat.

• Selectaţi în registrul sistem opţiunea Cartelă de pornire.

Comportamentul la pornirea cu cartelă de memorie este adecvat pentru aplicaţii, în cadrul cărora capacităţile tehnice pot schimba programul prin înlocuirea cartelei de memorie.

Indicaţie: Schimbarea cartelei de memorie trebuie să se efectueze numai dacă releul de comandă sau aparatul de vizualizare se află în staredeconectată.

Cazuri excepţionale la utilizarea unei cartele de memorie:

1. Dacă programul de pe cartela de memorie este diferit de cel din releul de comandă sau aparatul de vizualizare, la pornire mai întâi se va încărca programul de pe cartelă şi apoi va fi rulat modul de operare RUN.

2. Dacă o cartelă de memorie este introdusă şi nu este disponibil nici un program în aparat, atunci este încărcat pe acesta programul de pe cartelă. Acest procedeu este în general activ şi nu poate fi dezactivat.

3. Dacă pe cartela de memorie nu se găseşte nici un program valabil, aparatul rămâne în starea de funcţionare STOP până la instalarea respectiv transferul unui program. Aparatul rămâne de asemenea în starea de funcţionare STOP, dacă la opţiunea cartelă de pornire activată nu este conectată nici o cartelă.

Mai jos observaţi ceea ce trebuie luat în considerare dacă doriţi să încărcaţi programe pentru diferite versiuni de aparate de pe cartela de memorie.

3.2.8.2.1.4 I-Taste

Opţiunile Taste I şi Taste R îi facilitează utilizatorului comanda unui releu de comandă sau unui aparat de vizualizare într-un mediu ostil, prin intermediul aparatelor externe de comandă RMQ.

Indicaţie: Puteţi activa numai una dintre cele două opţiuni Taste I sau R. Intrările care sunt activate ca taste funcţionale, nu mai sunt disponibile în schema de conexiuni pentru sarcini inutile de comandă.

Tastele externe, care sunt conectate la clemele locale I sau la clemele locale R ale aparatului de extindere, dispun de acceaşi funcţionalitate ca şi tastele funcţionale ale aparatului. Clemele de intrare I sau R sunt alocate fix tastelor funcţionale.

Tastă funcţională Cleme de intrare I Clemă de intare R

40

Panoul de comandă

Cursorul la stânga I1 R1

Cursorul sus I2 R2

Cursorul la dreapta I3 R3

Cursorul jos I4 R4

OK I5 R5

ESC I6 R6

DEL I7 R7

ALT I8 R8

* (dacă este alocat numai în aparatul de vizualizare, la releul de comandă 800, I9 poate fi utilizat liber pentru sarcini de comandă)

I9 R9

Tabel: Alocarea tastelor funcţionale şi a clemelor de intrare I şi R

Prin acţionarea simultană a două taste corespunzătoare (de ex. I7+I8) utilizatorul obţine acelaşi efect ca şi la tastele funcţionale (de ex.DEL+ALT).

Tastele externe şi tastele funcţionale ale aparatului sunt evaluate paralel, fiind posibilă o comandă mixtă.

În cazul excepţional, în care tastele externe şi tastele funcţionale alocate ale aparatului sunt acţionate simultan, nu se ia în considerare acţionarea tastelor externe. Condiţiile de funcţionare contrarii sunt excluse.

Dacă tastele externe şi o tastă funcţională cu o funcţionalitate diferită sunt acţionate simultan, atunci acestea sunt interpretate de aparat ca o combinaţie de taste acţionată.

3.2.8.2.1.5 Taste R

Vezi mai sus.

3.2.8.2.2 Câmpul de grupuri RemanenţăSetare din fabrică: oprit

Pentru releele de comandă sau aparatele de vizualizare, se utilizează diferiţi markeri şi relee funcţionale, pentru a memora starea logică (valoare reală) după deconectarea alimentării cu tensiune. Valoarea actuală este disponibilă nemodificată după repornirea maşinii sau a instalaţiei.

Premisă pentru parametrizarea remanenţei: În Modul de afişare-Comunicare aţi comutat aparatul în starea de funcţionare STOP.

Indicaţie: Spaţiu de memorie pentru datele remanente:Memoria maximă disponibilă pentru datele remanente cuprinde 200 Byte.Necesitatea de spaţiu de memorie a contorului pentru orele de funcţionare nu este inclusă în calcularea nevoilor şi astfel nu trebuie respectată.Necesitatea de spaţiu de memorie a modulelor funcţionale este menţionată în descrierea acestora.

Indicaţie pentru setarea remanenţei: Setarea 1 - 0 are acelaşi efect ca şi 1 - 1, astfel declară numai primul operand introdus drept remanent.

Următorii markeri şi module funcţionale pot fi selectaţi individual sau în combinaţie pentru memorarea valorii actuale remanente:

• MB - Markeri Byte

Poate fi declarat ca remanent un domeniu selectabil liber, coerent, de markeri Byte (vezi tabelul Markeri disponibili). Atât timp cât limita sus-menţionatăde 200 Byte nu este încălcată, puteţi declara toţi markerii Byte 1-96 disponibili ca remanenţi. Pe baza alocării suprapuse, sunt remanenţi şi markerii Cuvânt 1-48, respectiv markerii Cuvânt dublu 1-24. Markerii Cuvânt 49-96, respectiv markerii Cuvânt dublu 25-96 rămaşinu pot fi declaraţi ca remanenţi.

• C.., CH.. şi CI.. Contor

Toate modulele funcţionale-contoare C.., CH.. şi CI.. pot fi comandate cu valori actuale remanente.

• DB - Modul de date

41

Ajutor EASY-SOFT 6

Un domeniul selectabil individual, conectat al modulelor de date DB. poate fi comandat cu valori actuale remanente.

• T - Releu de timp

Un domeniu selectabil individual, conectat al releului de timp poate fi comandat cu valori actuale remanente.

Caz special OT - contor pentru orele de funcţionare

Suplimentar faţă de memoria de remanenţă de 200 Byte, releele de comandă şi aparatele de vizializare dispun de o memorie de remanenţă pentru patru contoare pentru orele de funcţionare. Datele contoarelor pentru orele de funcţionare sunt întotdeauna remanente şi pot fi şterse precis numai printr-o comandă inversă.

Atenţie: Datele remanente sunt memorate la fiecare întrerupere a alimentării cu tensiune şi citite la pornire. Siguranţa datelor în cadrul memoriei este garantată aici pentru 1010 de cicluri de citire.

3.2.8.2.2.1 Opţiunea Păstrare a conţinutului markerilor la transfer

Începând cu versiunea 6.10 a aplicaţiei de programare »EASY-SOFT«, pentru aparatele EASY 800 de la versiunea nr.07 sau MFD de la versiunea nr. 05, vă stă la dispoziţie opţiunea Păstrare a conţinutului markerilor la transfer.

La opţiunea selectată, aplicaţia de programare anunţă aparatul că markerii remanenţă trebuie manevraţi drept markeri de formulare. Aceasta înseamnă că stările acestor markeri nu sunt modificate nici printr-un transfer de program (prin aplicaţia de programare sau prin cartela de memorie externă) nici prin editarea schemei de conexiuni în cadrul aparatului .

În următoarele condiţii, markerii remanenţi sunt şterşi în ciuda opţiunii active Păstrare a conţinutului markerilor la transfer:

• prin executarea ŞTERGERE PROGRAM în cadrul aparatului

• după modificarea domeniului de markeri remanenţi în meniul REMANENŢĂ... al aparatului

• după modificarea domeniului de markeir remanenţi la transferul prin aplicaţia de programare sau de pe cartela de memorie externă

3.2.8.2.3 Câmpul de grupuri Ora de varăSetare din fabrică: Nici o setare Oră de vară/iarnă

Aplicaţia de programare vă pune la dispoziţie posibilitatea de selecţie dacă şi în ce mod trebuie să se efectueze setarea automată a orei de vară la releele de comandă 800 şi aparatele de vizualizare cu ceas.

O descriere mai amplă o regăsiţi în secţiunea Setarea orei de vară.

O descriere referitoare la modul în care puteţi modifica setările şi din aparat se găseşte în manualul de utilizare respectiv.

Dacă este necesară o resetare, puteţi selecta setările regionale sau puteţi formula o regulă cu ajutorul editorului de reguli pentru ambele date resetate.

• În registrul Sistem, câmpul de grupuri Ora de vară selectaţi una dintre setările regionale sau opţiunea Regulă.

3.2.8.3 Siguranţă

Pe această pagină este descrisă protecţia cu parolă a unui releu de comandă 800. Întrucât protecţia cu parolă pentru un releu de comandă 800 şi pentru un aparat de vizualizare este identică, această descriere este valabilă şi pentru un aparat de vizualizare.

3.2.8.3.1 Date generale despre parolă Setare din fabrică: oprit

42

Panoul de comandă

O parolă este fie disponibilă fie activă. Cu ajutorul unei parole puteţi proteja un releu de comandă 800 împotriva accesului neautorizat. Protecţia cu parolă clochează accesul la domeniile selectabile din aparat. Meniul special este protejat întotdeauna la o parolă activată. Primele patru opţiuni ale următoarei descrieri pentru introducerea de parolă sunt corespunzătoare cu posibilităţile de parametrizare în aparat.

3.2.8.3.2 Câmpul de grupuri Introducere parolă

• Selectaţi în registrul Siguranţă, câmpul de grupuri Introducere parolă, domeniul necesar de valabilitate al parolei din următoarele opţiuni:

• Schema de conexiuni:

Parola are efect asupra programului (schemei de conexiuni) şi împiedică o încărcare de program cât şi modificarea sau ştergerea în starea de funcţionare STOP.

• Parametri:

MeniulPARAMETRU este protejat. Astfel, constantele modulelor funcţionale nu mai sunt modificate în starea de funcţionare RUN.

• Ceas:

Data şi ora aparatului easy sunt protejate cu parolă împotriva accesului neautorizat.

• Mod de funcţionare:

La aparat, schimbarea modului de operare RUN sau STOP este protejată.

• Interfaţă:

Interfaţa serială (interfaţă PC) a aparatului este protejată împotriva accesului de pe PC sau este blocată printr-o conexiune COM. Această protecţie cu parolă blochează întregul aparat.

• Ştergere program:

După introducerea repetată a parolei greşite aparatul afişează întrebarea "ŞTERGEŢI PROGRAMUL?".

Interogarea este omisă la selectarea acestei opţiuni. Atunci la uitarea parolei nu aveţi în general nici o posibilitate de a şterge programul respectiv de a efectua modificări în domeniile protejate.

Indicaţie: Pentru a putea stabili o parolă, în câmpul de grupuri Introducere parolă trebuie să fie protejată cel puţin o funcţie sau un meniu. În cadrul programului, funcţia Schemă de conexiuni (program) este selectată din fabrică pentru protecţia cu parolă, deşi încă nu este valabilă nici o parolă.

3.2.8.3.2.1 Parolă (cu 6 poziţii)• Introduceţi parola cu şase caractere, numerică (000001 – 999999) în câmpul parolă.


Indicaţie: Notaţi-vă parola înainte de a o activa. Dacă nu se mai cunoaşte parola, easy poate fi totuşi deblocat (dacă opţiunea Ştergere program nu este activată), însă programul şi toate setările se pierd.


Atenţie! Dacă parola nu se mai cunoaşte respectiv s-a pierdut, iar funcţia de ştergere a parolei Ştergere program este activă, aparatul poate fi readus în starea de la livrare numai de către producător.Programul şi toate datele se pierd!

3.2.8.3.2.2 Ştergerea parolei• Mai întâi ştergeţi parola cu şase caractere în câmpul parolă şi introduceţi apoi 000000.

• Ştergeţi parola în câmpul repetare parolă şi introduceţi din nou aici cele şase cifre 000000.

43

Ajutor EASY-SOFT 6

Indicaţie: O parolă introdusă în aparat este preluată de acolo cu un program pe cartela de memorie, indiferent dacă a fost activată sau nu. Dacă acest program este încărcat înapoi de pe cartelă, este preluată şi parola în aparat şi este activată imediat.

3.2.8.4 Mod de funcţionare a releului de comandă 800

Pe această parte, este descrisă parametrizarea modului de funcţionare a unui releu de comandă 800. Aceste posibilităţi de parametrizare sunt valabile şi pentru un aparat de vizualizare.

3.2.8.4.1 Descrierea aparatuluiAfişarea aparatelor selectate în fereastra Banc de lucru, respectiv a combinaţiei de aparate.

3.2.8.4.2 Nume programOpţional, puteţi introduce în câmpul de atribuire Nume de program un nume expresiv pentru programul dumneavoastră, ca de ex.: "Staţia de pompe 1". Ulterior, descrierea aparatului în fereastra Banc de lucru este completată cu acest text descriptiv.

La descărcarea programului, se transferă numele aparatului. Releul de comandă 800 pregătit pentru operare indică numele programului pe ultimele rânduri ale meniului Sistem, Informaţie....

3.2.8.4.3 Câmpul de grupuri Mod de funcţionare

3.2.8.4.3.1 Configurare

Individual sau prin NET – vi se afişează, dacă aparatul este configurat pentru funcţionarea individuală sau prin NET.

Opţiunile Conexiune COM şi Vizualizare activată nu sunt disponibile pentru un releu de comandă 800.

3.2.8.4.3.2 Conexiune Ethernet


La conexiunea Ethernet un releu de comandă 800 sau un aparat de vizualizare, cu numărul de versiune menţionat, configurează independent o conexiune cu Ethernet-Gateway conectat, după activarea tensiunii de alimentare. Pentru aceasta, aparatul iniţializează apoi Ethernet-Gateway conectat conform parametrilor de iniţializare ai profilului Ethernet selectat.

Următoarele exemple de aplicaţii sunt posibile ulterior:

• un PC, pe care se derulează o aplicaţie Client, poate a accesa operanzii aparatului,

• un releu de comandă 800 poate trimite printr-un modul SP texte şi date direct prin intermediul interfeţei seriale »Interfaţă PC« şi al Ethernet-Gateway către o adresă ţintă Ethernet. Pentru acest caz de aplicaţie, trebuie să fi identificat clar »adresa ţintă« prin intermediul adresei IP de la distanţă şi al portului de la distanţă.

Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 09MFD 08

Pentru a putea configura o conexiune de la releul de comandă sau aparatul de vizualizare la un Ethernet-Gateway, Gateway trebuie să fie iniţializat prin intermediul unui parametru de iniţializare.

La utilizarea unor aparate mai vechi cu număr de versiune mai mic, utilizaţi instrumentul software adecvat pentru iniţializarea Ethernet-Gateway.

Iniţializarea Ethernet-Gateway

44

Panoul de comandă

Premisă:

1. Aţi proiectat un releu de comandă 800 sau un aparat de vizualizare începând de la numărul de versiune menţionat mai sus.

2. În mod ideal, programul dumneavoastră este deja generat.

3. Respectivulreleu de comandă sau aparat de vizualizaretrebuie să fie conectat la PC prin intermediul cablului de legătură adecvat.

4. Modul de afişare Proiect este conectat, iar opţiunea Conexiune la Ethernet este activată.

5. Prin intermediul butonului Parametri Ethernet aţi deschis ferestra de dialog pentruSetările Ethernet.

Utilizarea parametrilor de iniţializare ai unui profil Ethernet predefinit

• Încărcaţi unul dintre profilele Ethernet predefinite în partea stângă a ferestrei de dialog prin intermediul

butoanelor _i confirmaci cu OK.

Utilizarea parametrilor de iniţializare ai unui profil Ethernet nou configurat

Indicaţie: Spre deosebire de profilele Ethernet pe care le generaţi prin conexiune şi care pot fi utilizate în toate proiectele, parametrizările predefinite sunt valabile aici numai pentru Ethernet-Gateway, care este utilizat la releul de comandă 800 sau aparatul de vizualizare proiectat. Aceşti parametri sunt încărcaţi drept parte a programului pe releul de comandă sau aparatul de vizualizare şi ocupă acolo spaţiu de memorie.

• Parametrizaţi adresa IP, ecranul subordonat reţelei, portul, adresa IP de la distanţă, portul de la distanţă şi rata de transfer aşa cum solicită mediul Ethernet şi după cum este descris în Parametri Ethernet şi confirmaţi cu OK.

Setări Ethernet

Parametru Profile Ethernet Adresă IP: 1 9 2 1 6 8 1 2 Profil-1 Ecran subordonat reţelei 2 5 5 2 5 5 2 5 5 0

Gteway standard 1 9 2 1 6 8 1 1 >>

Port: 10001 Rată de transfer 9600

Adresă IP de la distanţă: 0 0 0 0 Port de la distanţă: 0 OK Întrerupere

Imagine: Parametru Ethernet

Transferul parametrilor de iniţializare către Ethernet-Gateway

• Configuraţi prin intermediul interfeţei selectate COM1...COM9 o conexiune logică de la PC la aparatul conectat (vezi Online)

• Încărcaţi programul dumneavoastră, împreună cu parametrii Ethernet, în releul de comandă 800 sau aparatul de vizualizare.

• Îndepărtaţi cablul de legătură de la interfaţa serială COM şi introduceţi cablul de legătură de la Ethernet-Gateway în mufa devenită liberă.

• Acum conectaţi tensiunea de utilizare pentru Ethernet-Gateway.

45

Ajutor EASY-SOFT 6

Releul de comandă 800 sau aparatul de vizualizare iniţializează acum Ethernet-Gateway. Apoi gateway este accesibil prin adresa IP dată. Dacă acum îndepărtaţi din nou cablul de legătură de la interfaţa serială COM, se iniţializează din nou releul de comandă 800 sau aparatul de vizualizare pentru acest tip de comunicare.

3.2.8.4.4 Câmpul de grupuri Versiuni de aparateLa preluarea unui releu de comandă 800 din bancul de lucru, aţi selectat un număr de versiune de aparat.

În lista »de la« puteţi adapta aceste numere ulterior la aparatul de utilizat, de exemplu la schimbarea unui aparat.

Numărul versiunii aparatului este important deoarece cu fiecare nouă versiune sunt disponibile în mod suplimentar noi module funcţionale, precum şi funcţionalităţi extinse ale aparatelor. La descărcarea programului aţi verificat şi aţi împiedicat un transfer, dacă aparatul cuplat este dintr-o versiune mai veche şi funcţionalitatea acestuia nu este suficientă.

3.2.8.5 Parametri de comunicare-relee de comandă 800

Întrucât configuraţiile de reţea (NET) pentru un releu de comandă 800 şi pentru un aparat de vizualizare sunt identice, această descriere este valabilă şi pentru un aparat de vizualizare.Posibilităţile extinse de comunicare ale unui aparat de vizualizare într-o conexiune Punct-cu-Punct sunt descrise în cadrul Conexiunii COM.

3.2.8.5.1 Câmpul de grupuri Configurare NET

3.2.8.5.1.1 IO la distanţă


Aplicaţia de programare configurează un participant pe care îl preluaţi pentru prima dată în reţea, dacă drept IO de la distanţă (intrările şi ieşirile îndepărtate, descentralizate) există un program Mod de afişare Schemă de conexiuni.

Această funcţie a unui aparat simplu de intrare sau de ieşire fără un program propriu este posibilă numai pentru participanţii 2 până la 8. Aceasta are avantajul că aparatele, indiferent dacă au display sau nu, pot fi activate imediat drept intrări sau ieşiri. Trebuie doar să introduceţi NET-ID (numărul participantului).

Funcţia este caracterizată de o opţiune IO de la distanţă, afişată pe fond gri, fără posibilitatea de modificare.

Punctele IO de la distanţă (puncte E/A) ale unui participant la reţea neinteligent pot fi utilizate drept prelungire a punctelor locale EA ale participantului 1. Consecinţa este că din programul participantului 1 se pot accesa prin scriere ieşirile fizice ale participanţilor 2 până la 8.

Exemplu de scriere:

2Q08 Scrieţi pe ieşirea 08 a participantului 2

Exemplu de citire:

8I07 Citiţi de pe intrarea 07 a participantului 8

Indicaţie: Participantul 1 trebuie să aibă întotdeauna un program (o schemă de conexiuni). Imediat după ce aţi realizat un program pentru un astfel de participant neinteligent, aplicaţia de programare dezactivează IO de la distanţă. Astfel accesul direct la punctele IO de la distanţă ale unui alt participant este blocat.

3.2.8.5.1.2 Trimite IO


În cadrul opţiunii activate, fiecare modificare a inrării sau ieşirii este transmisă către toţi ceilalţi participanţii conetaţi la reţea. Această opţiune trebuie de asemenea să fie selectată, dacă este necesar accesul cel mai rapid posibil prin citire al participanţilor NET inteligenţi la intrările şi ieşirile celorlalţi participanţi (de ex. cu 2I 02, 8Q 01, etc.).

Indicaţie: Activarea acestei opţiuni are drept rezultat un aspect de informaţie pe cât posibil mai ridicat în cadrul reţelei. Dacă de exemplu programul utilizează o rată rapidă de transfer, trebuie dezactivat transmiţătorul IO, deoarece datele ce se modifică în mod constant sunt scrise foarte rapid în reţea şi o încarcă inutil.Dacă aparatele inteligente trebuie să facă schimb de informaţii binare, acest lucru se realizează prin RN şi SN.

46

Panoul de comandă

3.2.8.5.1.3 RUN la distanţă


Efectul este că participanţii 2 până la 8 Slavesrespectă automat schimbarea modului de funcţionare a participantului 1 (Master) în timpul funcţionării.

Atenţie: Dacă mai mulţi utilizatori pun în funcţiune o maşină poziţionată spaţial între aceştia şi conectată la NET, trebuie să aveţi grijă ca opţiunea RUN de la distanţă să nu fie activată. În caz contrar, se poate ajunge la comutări nedorite şi periculoase ale maşinii sau ale componentelor instalaţiei în timpul punerii în funcţiune.

3.2.8.5.1.4 NET-ID

În acest domeniu al listelor puteţi modifica NET-ID al aparatului de reţea selectat.

3.2.9 Proiect MFD

3.2.9.1 Configuraţii cu aparatul de vizualizare MFD

3.2.9.1.1 Informaţii generale referitoare la configuraţia cu un aparat de vizualizareUn proiect pentru vizualizare conţine de regulă o configurare cu cel puţin un aparat de vizualizare, ce constă dintr-un modul CPU şi un modul de display.

Configuraţia de vizualizare este valabilă numai pentru aparatele de vizualizare MFD şi nu poate fi procesată de releele de comandă easy. Aplicaţia de programare EASY-SOFT Pro refuză preluarea unei stfel de aplicaţie de vizualizare pe releul de comandă easy.

În cele ce urmează sunt descrise în principal aspectele de configurare specifice ale aparatului de vizualizare. Suplimentar, descrierea este valabilă pentru configuraţiile cu relee de comandă easy800.

În acdrul acestei secţiuni se renunţă la recapitularea temelor comune valabile. În locul acestora, puteţi vizualiza informaţiile respective în mod simplu prin link-urile indicate.

3.2.9.1.1.1 Preluarea aparatului de vizualizare în proiect• Mai întâi, plasaţi prin intermediul funcţiei Drag & Drop modulul CPU în aparatul dumneavoastră de

vizualizare, pe bancul de lucru.

În funcţie de versiune, se poate deschide ulterior fereastra de dialog pentru selectarea numărului versiunii aparatului.

• După caz, selectaţi numărul versiunii adecvat pentru aparatul dumneavoastră, din listă.

Preluaţi acest număr de pe partea posterioară a modulului CPU.


Acum, modulul CPU este reprezentat pe bancul de lucru, iar în fereastra Câmp de atribuire este activată cartela de indexare Mod de funcţionare.

• Introduceţi în acelaşi mod un modul Display, unul dintre cele patru module I/O, precum şi opţional unul dintre aparatele de extindere. Imediat după ce aţi tras display-ul selectat în bancul de lucru, acesta acoperă modulul CPU, la fel ca în cazul montajului real. Descrierea aparatului plasată deasupra CPU este extinsă asupra descrierii display-ului. În mod identic, este extinsă reprezentarea proiectului, dacă introduceţi un modul I/O. Modulele I/O nu sunt vizibile pe bancul de lucru, acestea pot fi recunoscute în descrierea aparatului.

Reprezentarea modulelor în configurarea proiectului afişează modulul CPU din partea posterioară, modulul Display şi un aparat de extindere, dacă este disponibil, din faţă. Dacă nu vizualizaţi nici un obiect şi nu necesitaţi nici o comandă prin intermediul display-ului, puteţi activa modulul CPU fără modulul de display.

47

Ajutor EASY-SOFT 6

3.2.9.1.1.2 Ştergere aparat de vizualizare din proiect

Dacă doriţi să ştergeţi unele module din proiect, accesaţi meniul contextual cu ajutorul butonului de dreapta al mouse-lui şi selectaţi de acolo Şteregere aparat.

Dacă aţi introdus mai multe module împreună, la prima acţiune de ştergere se îndepărtează modulul I/O, la următoarea acţiune de ştergere modulul Display, iar la a treia modulul CPU.Cu ajutorul radierei ştergeţi întregul aparat de vizualizare dintr-o mişcare.

3.2.9.1.1.3 Parametrizarea aparatului de vizualizare

Indicaţie: Vă rugăm să respectaţi valoarea limită a unui aparat de vizualizare la parametrizare.

Efectuaţi parametrizarea aparatului de vizualizarea prin cartelele de indexare în fereastra Câmp de atribuire.

Teme înrudite:

• Cartela de indexare Setări de sistem (vezi confguraţia cu releul de comandă 800).

• Cartela de indexare Siguranţă (vezi confguraţia cu releul de comandă 800).

• Cartela de indexare Mod de funcţionare

• Cartela de indexare Parametri de comunicare

• Cartela de indexare Detectarea temperaturii

După finalizarea parametrizării, generaţi pentru proiectul de vizualizare ecranul (ecranele) necesar (necesare), eventual cu o funţie alocată a tastelor, oschemă de conexiuni pentru conectarea operanzilor booleeni şi eventual un plan al modulelor, care conţine modulele funcţionale.

3.2.9.1.2 Configuraţii cu un aparat de vizualizare în funcţionare individuală

Acest mod este posibil cu orice tip de CPU. Pentru vizualizare, schema de conexiuni şi conectări, vă stau la dispoziţie punctele locale I/O, markerele şi parametrii modulului funcţional local. Interfaţa NET nu este disponibilă sau nu este activată pentru aparatul individual. Conexiunea COM nu a fost activată de dumneavoastră.O extindere a operanzilor este posibilă exclusiv prin aparatele de extindere şi operanzii R/S aferenţi.

Premisă: Vă aflaţi în Mod de afişare-Proiect.

La început, plasaţi un modul CPU pe bancul de lucru cu funcţia Drag & Drop, după care puteţi să adăugaţi în mod opţional un modul de display, unul dintre cele patru module I/O, cât şi un aparat de extindere. Imediat după ce aţi tras modulul Display selectat în bancul de lucru, acesta acoperă modulul CPU, la fel ca în cazul montajului real. Descrierea aparatului plasată deasupra acestuia este completată în mod corespunzător.Dacă doriţi să modificaţi o configurare existentă, marcaţi aparatul de prelucrat cu un click stânga pe bancul de lucru.

• Parametrizaţi aparatul prin cartela de indexare menţionată la »Teme înrudite«.

• Salvaţi noul proiect

3.2.9.1.3 Configuraţie pentru o conexiune Punct-cu-Punct

3.2.9.1.3.1 Prezentare generală

Indicaţie: La un proiect, în care operaţi un aparat de vizualizare într-o conexiune COM, nu puteţi să mai adăugaţi un alt aparat. Participantul de la distanţă pentru aparatul de vizualizare trebuie să fie de asmenea configurat şi programat într-un proiect separat. Ca şi în reţeaua NET, nu puteţi transfera un program prin aparatul de vizualizare în participantul de la distanţă.

48

Panoul de comandă

Parametrizaţi un aparat de vizualizare ca participant activ la o conexiune Punct-cu-Punct, selectând în cartela de indexare Mod de funcţionare opţiunea Conexiune COM.

3.2.9.1.3.2 Cablarea unei conexiuni Punct-cu-Punct

Conectaţi ambii participanţi prin cablul MFD-800-CAB.., care este conectat la interfaţa »Interfaţă PC«.

Operarea activă a unei conexiuni Punct-cu-Punct este posibilă cu orice tip de CPU. Însă operarea activă dezactivează utilizarea simultană a acestui aparat de vizualizare în NET. Participantul inactiv dintr-o conexiune Punct-cu.Punct poate fi simultan şi participant la reţea, dacă dispune de o interfaţă NET.

3.2.9.1.3.3 Operanzii unei conexiuni punct cu punct

Proiect »A«

Aparat de vizualizare

Conexiune COM = AKTIV

Acces la operanzii proprii şi la operanzii participantului inactiv (operanzi de la distanţă)

Proiect »B«

Aparat de vizualizare, releul de comandă 800

Conexiune COM = INAKTIV

Acces numai la operanzii proprii

+----------------------- Conexiune prin cablul MFD-800-CAB.. -----------------------+

Operanzi disponibili la aparatul de vizualizare activ

Operanzi disponibili la aparatul inactiv

Operanzi de la distanţă,

(acces la citire)

1I1 ... 1I16

1R1 ... 1R16

1Q1 ... 1Q16

1S1 ... 1S16

1IA1 ... 1IA4

1QA1

1ID1 ... 1ID16

-->

-->

-->

-->

-->

-->

-->

Operanzi locali

I1 ... I16

R1 ... R16

Q1 ... Q16

S1 ... S16

IA1 ... IA4

QA1

ID1 ... ID16Operanzi de la distanţă,

(acces la scriere/citire)

1M1 ... 1M96 (Bit)

1MB1 ... 1MB80 (Byte)

1MW1 ... 1MW40 (Cuvânt)

1MD1 ... 1MD20 (Cuvânt dublu)

-->

-->

-->

-->

Operanzi locali

M1 ... M96 (Bit)

MB1 ... MB80 (Byte)

MW1 ... MW40 (Cuvânt)

MD1 ... MD20 (Cuvânt dublu)Operanzi locali

I1 ... I16

R1 ... R16

Q1 ... Q16

S1 ... S16

IA1 ... IA4

QA1

ID1 ... ID16

M1 ... M96 (Bit)

MB1 ... MB80 (Byte)

Operanzi de la distanţă

-

-

-

-

-

-

-

-

-

49

Ajutor EASY-SOFT 6

MW1 ... MW40 (Cuvânt)

MD1 ... MD20 (Cuvânt dublu)

-

-

În cadrul unei conexiuni COM, participantul inactiv de la distanţă al aparatului activ de vizualizare este apelat numărul participantului 1. În timpul programării participantului activ selectaţi la preluarea unui operand de la distanţă pentru participant: un »1«. Apoi, de exemplu operandul 1I1 furnizează prima intrare a participantului de la distanţă.

Acces la citire

Punctele E/A (de exemplu 1I.., 1Q.., 1IA..şi 1QA..), cât şi bitul de diagnostic al participantului de la distanţă (1ID..) stau la dispoziţie în cadrul aparatului activ de vizualizare pentru accesul la citire.

Dacă participantul de la distanţă este prevăzut cu un modul de extindere, pot fi citite şi intrările/ieşirile acestuia ( 1R.. şi 1S..)

Indicaţie: Dacă participantul de la distanţă nu prelucrează valori analogice sau nu este cuplat nici un aparat de extindere, operanzii de la distanţă respectivi citiţi sunt setaţi la valoarea »0«.

Acces la scriere şi citire

În cadrul aparatului activ de vizualizare stau la dispoziţie participantului de la distanţă maxim 20 de markeri Cuvânt dublu pentru accesul la scriere şi citire.La configurarea aparatului, stabiliţi ce domeniu de markere de la distanţă conectate, începând cu 1MD1 şi până la 1MD20, trebuie să fie citit sau scris.Puteţi avea acces la markerele de la distanţă prin operanzii 1M.., 1MB.., 1MW.. şi 1MD.. .

Indicaţie pentru utilizarea operanzilor de la distanţă:

Operanzii participantului de la distanţă sunt constanţi pentru 32 de puncte I/O respectiv un marker dword. Acest lucru înseamnă că cele maxim 32 de intrări sau ieşiri, pe care le citiţi prin intermediul participantului de la distanţă, au fost toate înregistrate în acelaşi moment şi salvate de sistemul de operare al acestuia. Acestea redau de asemenea o imagine exactă a stării instalaţiei, care este comandată prin participantul de la distanţă.

Drept valoare de referinţă pentru nevoia de timp în vederea actualizării celor 32 de puncte I/O respectiv a unui marker-dword pot fi alocate 120 ms.

Operanzii participantului de la distanţă sunt citiţi ciclic, întotdeauna de la capăt, prin participantul activ.

Dacă au fost parametrizaţi markeri pentru trimitere, aceştia sunt scrişi ciclic.

Conexiunea la participantul de la distanţă este supravegheată permanent. În caz de defecţiune este semnalată o întrerupere a utilizării prin starea »1« a bitului de diagnostic ID09.

În cadrul aparatului de vizualizare, programul nu mai este în acest caz oprit automat. Pentru evitarea condiţiilor de funcţionare imprevizibile, în această situaţie toţi operanzii de citire sunt setaţi la zero în aparatul de vizualizare.

Verificaţi constant bitul de diagnostic ID09, pentru a lucra întotdeauna cu operanzii de la distanţă actuali ai participantului de la distanţă!

Operanzii de la distanţă ai participantului inactiv sunt astfel adecvaţi pentru comandă numai sub respectarea acestor condiţii limită şi trebuie să fie utilizaţi numai pentru vizualizare!

Funcţie Iniţiale Domeniu Tip de date AccesIntrare de la distanţă (aparat de bază)

1I 1-16 Bit R

Intrare de la distanţă (aparat de extindere)

1R 1-16 Bit R

Ieşire de la distanţă (aparat de bază)

1Q 1-8 Bit R

50

Panoul de comandă

Ieşire de la distanţă (aparat de extindere)

1S 1-8 Bit R

Intrare analogică

1IA 1-4 32 Biţi R

Ieşire analogică

1QA 1 32 Biţi R

Diagnostic 1ID 1-8 Bit RMarker bit 1M 1-96 Bit R, W *Marker byte 1MB 1-80 8 Biţi R, W *Marker word 1MW 1-40 16 Biţi R, W *Marker dword 1MD 1-20 32 Biţi R, W *

Tabel: Numărul maxim de operanzi de la distanţă în cadrul conexiunii COM existente.

* Accesul este posibil numai în cadrul domeniilor proiectate ale configurării aparatului, R=Read, W=Write.

Utilizarea punctelor I/O ale participantului de la distanţă în cadrul conexiunii COM

Premisă: Vă găsiţi în modul de afişare Proiect, aţi preluat un aparat de vizualizare în configuraţia proiectului Sşi aţi activat caseta de control Conexiune COM.

Cu aceste premise, puteţi avea acces la schema de conexiuni, la planul modulelor şi la vizualizare prin citirea punctelor E/A ale participantului de la distanţă.

Exemplu: De ex. doriţi să utilizaţi intrarea l7 a participantului de la distanţă drept contact

• Comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni.

• Trageţi o intrare l din caseta de instrumente în schema de conexiuni şi selectaţi cifra 7 din lista »I«.

• Selectaţi cifra 1 din lista »Participanţi«.

În schema de conexiuni se găseşte acum numai operandul 1I7.

Utilizarea markerilor participantului de la distanţă în cadrul conexiunii COM

Premisă: Sunt valabile premisele sus-menţionate. Suplimentar, participantul de la distanţă se află în starea RUN.

Indicaţie pentru utilizarea operanzilor de la distanţă

La transferul datelor de proces prin markerul de la distanţă trebuie să aveţi în vedere următoarele condiţii:

1. La participantul activ şi la cel inactiv executarea programului este sincronizată cu transferul de date prin conexiunea COM.

2. Markerele MD1 până la MD20 ale participantului inactiv pot fi clasificate atât din programul acestui participant, cât şi din programul participantului activ. Ultima înregistrare este valabilă în orice caz.

Aveţi grijă la programare, ca nici o comandă de scriere a participantului activ şi inactiv să nu se realizeze pe markere identice.

Operanzii de la distanţă ai participantului inactiv sunt astfel adecvaţi pentru comandă numai sub respectarea acestor condiţii limită şi trebuie să fie utilizaţi numai pentru vizualizare!

Verificaţi constant bitul de diagnostic ID09, pentru a lucra întotdeauna cu markerele de la distanţă actuale ale participantului inactiv!

• Selectaţi în registrul Parametri de comunicare, în câmpul de grupuri Domeniu de recepţie şi/sau trimitere, markerul Cuvânt dublu Început şi Sfârşit.

Acum puteţi utiliza markerii aprobaţi ai participantului de la distanţă în cadrul schemei de conexiuni, al planului modulelor şi al vizualizării.

51

Ajutor EASY-SOFT 6

De ex. doriţi să utilizaţi markerul Cuvânt 2 al participantului de la distanţă drept intrarea l1a modulului funcţional aritmetic:

• Comutaţi în modul de afişare Schemă de conexiuni, selectaţi planul modulului şi trageţi un modul funcţional aritmetic din caseta de instrumente în planul modulului.

• Selectaţi un număr de modul funcţional în cadrul cartelei de indexare Schemă de conexiuni din lista AR.

• Activaţi cartela de indexare parametri.

• Selectaţi din lista Participanţi cifra 1 şi apoi din listaI1 un operand MW şi la final cifra 2.

• În planul modulului se găseşte acum operandul 1MW2 la intrarea l1 a modulului funcţional.

În cadrul acestui participant de la distanţă, nu este necesară nici o activare a conexiunii COM şi nici o deblocare a domeniilor de markeri. Acest aparat îi pune la dispoziţie aparatului de vizualizare operanzii săi fără o parametrizate suplimentară, efectuând acelaşi lucru şi pentru afişarea online a stării prin aparatul de parametrizare.

• Preluaţi programul în participantul activ şi comutaţi-l în starea RUN.

Pentru preluare, utilizaţi cablul de legătură EASY800-PC-CAB.

• Apoi realizaţi conexiunea între ambii participanţi.

Pentru aceasta, utilizaţi cablul MFD-800-CAB.

Acum, participantul activ poate utiliza markerii conveniţi ai participantului de la distanţă.

Supravegherea bitului de diagnostic la CONEXIUNEA COM activată

Bit local de diagnostic:

În cadrul conexiunii COM activate, puteţi supraveghea prin bitul de diagnostic ID09 starea conexiunii cu participantul de la distanţă.

Premisă: Conexiunea cu participantul dumneavoastră de la distanţă este activă şi verificaţi bitul de diagnostic ID09 din schema de conexiuni în starea 0.

• În funcţie de cât de critică este aplicaţia dumneavoastră, semnalaţi pur şi simplu întreruperea conexiunii, omiteţi din program toate comenzile care analizează operanzii de la distanţă sau închideţi efectiv programul.

Biţi de diagnostic de la distanţă: În cadrulconexiunii COMactivate, puteţi accesa suplimentar biţii de diagnostic ai participantului de la distanţă prin operanzii 1ID1 - 1ID8 şi astfel de exemplu puteţi recunoaşte starea participanţilor la reţea.

3.2.9.1.4 Configuraţii cu un aparat de extindere

DPuteţi configura aparatele de vizualizare, exact ca şi releele de comandă 800, cu aparate de extindere (vezi Configuraţie cu releul de comandă 800 şi aparate de extindere).

3.2.9.1.5 Configuraţii ca participant la NET

Acest mod este posibil numai cu tipurile CPU conectabile la reţea, unde aparatul de vizualizare se prezintă ca un participant adecvat la reţea.

Indicaţie: Nu este posibilă utilizarea simultană a conexiunii COM şi a unei conexiuni NET.

Aparatul de vizualizare poate ocupa toate poziţiile în NET. Astfel, acesta poate prelua atât funcţia Master drept primul aparat, cu NET-ID 1, cât şi funcţia Slave drept al doilea aparat cu NET-ID 2 - 8.

52

Panoul de comandă

Astfel, acesta poate funcţiona drept participant inteligent cu programul propriu (NET-ID 1 până la 8) şi ca un releu de comandă 800, la care accesează punctele E/A ale celorlalţi participanţi la reţea (vezi Configuraţie cu releul de comandă 800 ca participant la NET).

În mod alternativ, acesta poate fi operat drept aparat neinteligent de intrare/ieşire (REMOTE IO) fără program propriu (NET-ID 2 până la 8).

3.2.9.1.6 Configuraţii pentru fincţionarea terminal

Aparatul de vizualizare trebuie să fie utilizat ca aparat de programare şi parametriazare pentru releele de comandă 800 sau aparatele de vizualizare conectate.

Indicaţie: Pentru ca aparatul MFD sa poată realiza o conexiune terminal, numărul versiunii aparatului easy800 trebuie să înceapă de la 04.

Pentru modul terminal puteţi configura aparatul de vizualiuare în două moduri:

• cuplat printr-o conexiune Punct-cu-Punct, cu conexiune prin interfaţa »Interfaţă PC« şi cablul MFD-800-CAB.

• cuplat drept participant la reţea, putând fi comandat de la distanţă prin toţi ceilalţi participanţi la reţea.

3.2.9.1.6.1 Configurarea aparatului de vizualizare pentru funcţionarea terminal prin intermediul interfeţei »Interfaţă PC«

Premisă: Vă aflaţi în modul de afişare Proiect.

La o conexiune Punct-cu-Punct prin »Interfaţa PC« configuraţi aparatul comandat de la distanţă într-un proiect separat.

• Mai întâi trageţi un modul CPU şi apoi modulul Display prin funcţia Drag-and-Drop din caseta de instrumente pe bancul de lucru.

Pentru cazul de utilizare Mod terminal nu aveţi nevoie de nici un program în "Terminal"-Gerät.

• Deschideţi un alt proiect, configurând aparatul care va trebui să fie comandat de la distanţă.

• Conectaţi ambii participanţi prin cablul MFD-800-CAB.., pe care îl conectaţi la »Interfaţa PC«.

Acum puteţi opera aparatul de vizualizare drept terminal.

3.2.9.1.6.2 Configurarea aparatului de vizualizare pentru funcţionarea terminal prin reţeaua NET

În mod suplimentar faţă de configurările descrise mai sus drept participant la NET, aparatul de vizualizare poate funcţiona şi drept terminal pentru ceilalţi participanţi la reţea, fără o modificare ulterioară a configurării.Aparatul de vizualizare comunică prin conexiunile NET existente. În acest caz de utilizare, configuraţi toate aparatele în acelaşi proiect, ca şi aparatul de vizualizare pentru funcţionarea terminal.

• Trageţi modulul CPU conectabil la reţea din caseta de instrumente pe bancul de lucru. Alocaţi acestui participant un NET-ID, dacă nu este primul aparat din proiect.

• Apoi trageţi un modul Display cu tastele funcţionale pe bancul de lucru.

• Realizaţi conexiunea între toţi participanţii la reţea.

• Încărcaţi configurarea NET.

53

Ajutor EASY-SOFT 6

3.2.9.1.7 Încărcarea programelor pentru diferite versiuni de aparate de pe cartela de memorieDacă doriţi să încărcaţi de pe cartela de memorie un pogram, care a fost generat pentru un aparat din altă versiune, trebuie să verificaţi mai întâi dacă acest program este compatibil.

Tabelul Compatibilitate a programului în aval/amonte vă indică la ce versiuni de aparate este posibil un transfer de program prin cartela de memorie de pe un aparat pe altul.

3.2.9.2 Setări de sistem

Setările de sistem pentru un aparat de vizualizare sunt identice cu setările de sistem pentru un releu de comandă 800. Descrierea locală pentru Setări de sistem este valabilă şi pentru un aparat de vizualizare.

3.2.9.3 Siguranţă

Pe această pagină este descrisă protecţia cu parolă a unui aparat de vizualizare.

Protecţia cu parolă a unui aparat de vizualizare este identică cu protecţia pentru un releu de comandă 800. Descriarea locală pentru Siguranţă este valabilă şi pentru un aparat de vizualizare.

Modul în care protejaţi o aplicaţie de vizualizare cu parolă este descris în Protejarea ecranelor cu parolă.

3.2.9.4 Mod de funcţionare Aparat de vizualizare

Parametrizarea modului de funcţionare pentru un aparat de vizualizare corespunde în mare măsură cu cea pentru un releu de comandă 800. Pe această pagină, sunt descrise numai posibilităţile suplimentare de parametrizare ale unui aparat de vizualizare.

vezi Mod de funcţionare - releu de comandă 800.

Suplimentar faţă de posibilităţile de comunicare ale unui releu de comandă 800, poate fi utilizat un aparat de vizualizare din cadrul unei conexiuni Punct-cu-Punct, a aşa-numitei Conexiuni COM. Comanda activă a unei conexiuni Punct-cu-Punct este posibilă cu orice tip CPU al aparatului de vizualizare, însă aceasta dezactivează utilizarea simultană a comenzii NET.

3.2.9.4.1 Opţiunea Conexiune COMSetare din fabrică: oprit

Indicaţie: Opţiunea menţionată în aplicaţia de programare Conexiune COM este denumită în meniul special Configurator... al aparatului de vizualizare prin COM-LINK.

La conexiunea COM activată, aparatului de vizualizare îi stau la dispoziţie în mod suplimentar, pe lângă punctele locale E/A şi modulele funcţionale, şi operanzii de la distanţă, mai precis punctele E/A (de exemplu 1I.., 1Q.., 1IA.. şi 1QA..) ale participantului de la distanţă (1ID..) pentru accesul la citire.Dacă participantul de la distanţă este prevăzut cu un modul de extindere, pot fi citite şi intrările/ieşirile acestuia ( 1R.. şi 1S..).În plus, în funcţie de configurare, aveţi acces la scriere şi citire a maxim 20 de markeri Cuvânt dublu ai participantului de la distanţă, începând cu MD1 până la MD20 şi la bitul de diagnosticare al acestuia.

Într-o Conexiune COM aparatul de vizualizare controlează drept participant activ conexiunea Punct-cu-Punct cu un participant de la distanţă, ca de ex. un releu de comandă 800 sau un aparat de vizualizareImediat ce aţi activat conexiunea COM, se deschide lista de selectare pentru rata de transfer. Aici selectaţi 9.6 KBaud sau 19.2 KBaud drept viteză de transfer. Un participant de la distanţă se adaptează automat la viteza respectivă de transfer a participantului activ.

Indicaţie: O conexiune COM poate fi activată numai de către un participant, de la un aparat de vizualizare. La aparatul partener, opţiunea conexiune COM trebuie să rămână inactivă.Responsabilitatea proiectantului constă în respectarea acestui fapt!Aplicaţia de programare nu poate suporta aici nici o verificare, deoarece modul de funcţionare pentru ambele aparate partener ale unei conexiuni COM trebuie parametrizat în două proiecte diferite.

54

Panoul de comandă

După ce aţi selectat opţiunea Conexiune COM, puteţi conveni în registrul Parametri de comunicare, câmpul de grupuri Conexiune COM, markerii de la distanţă pentru scopurile de citire şi/sau scriere.

Modul în care configuraţi aparatele în continuare este descris în secţiunea Parametri de comunicare - Configuraţia pentru o conexiune Punct-cu-Punct.

3.2.9.4.2 Opţiunea Vizualizare este activată

Setare din fabrică: activată

Dacă este presetat un modul Display configurat, vizualizarea este activată automat.La vizualizarea activată, la iniţierea programului se afişează un ecran de start pe display-ul aparatului de vizualizare.Dacă dezactivaţi vizualizarea, nu mai puteţi deschide modul de afişare Vizualizare. La iniţierea programului, apare afişarea stării pe display, nefiind posibilă o comutare în Afişarea ecranelor.

3.2.9.5 Parametri de comunicare-Aparat de vizualizare

Configuraţiile de reţea (NET) sunt identice pentru un aparat de vizualizare şi un releu de comandă 800. Descrierea locală a câmpului de grupuri Configurator NET este valabilă şi pentru un aparat de vizualizare.

vezi câmpul de grupuri Configurator NET.

Suplimentar faţă de posibilităţile de comunicare ale unui releu de comandă 800, poate fi utilizat un aparat de vizualizare din cadrul unei conexiuni Punct-cu-Punct, a aşa-numitei Conexiuni COM, datele fiind schimbate cu un participant de la distanţă.

3.2.9.5.1 Câmpul de grupuri Conexiune COM

3.2.9.5.1.1 Câmpul de grupuriDomeniu de recepţie

Markerii de la distanţă conectaţi, pe care doriţi să îi citiţi, pot fi menţionaţi în câmpul Domeniu de recepţie.

3.2.9.5.1.2 Câmpul de grupuriDomeniu de emitere

Markerii de la distanţă conectaţi, cărora doriţi să le alocaţi o valoare, pot fi menţionaţi în câmpul de grupuri Domeniu de emitere.

Indicaţie: Vă rugăm să aveţi grijă ca şi programul prelucrat de participantul de la distanţă să modifice conţinutul acestui marker pe cât posibil în acelaşi mod.

În acest câmp de grupuri puteţi introduce dimensiunea şi calea de start a markerului, separate pentru domeniul de citire respectiv scriere, în etape Cuvânt dublu. Domeniile se pot suprapune sau pot fi congruente. În cadrul setării de bază, nu este activat nici un domeniu Marker de la distanţă.

Consultaţi de asemenea:

Deomeniu de receptare/emitere

3.2.9.6 Detectarea temperaturiiNOU

Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 08

55

Ajutor EASY-SOFT 6

Pentru detectarea temperaturii, utilizaţi un modul de temperatură menţionat în următorul tabel. Toate modulele de temperatură dispun de patru intrări analogice, ale căror tensiuni de intrare se pot situa între 0 V şi 10 V.

Intrările analogice 1 (IA01) şi 2 (IA02) pot fi utilizate pentru detectarea temperaturii. Temometrul de rezistenţă se conectează direct la cele trei cleme ale intrărilor IA01 şi IA02. Rezoluţia la IA01/IA02 este de 12 Bit (0 - 4095).

Pentru procesarea suplimentară a valorilor analogice, puteţi utiliza intrările analogice IA03 (clemaI11) şi IA04 (clemaI12). Rezoluţia la IA03/IA04 este de 10 Bit (0 - 1023).

Pe acestă pagină este descrisă parametrizarea modulelor pentru detectarea temperaturii, pentru un aparat de vizualizare.

Imagine: Parametrizarea modulelor pentru detectarea temperaturii

3.2.9.6.1 Câmpul de grupuri Domeniu de temperaturăModulele de temperatură funcţionează în domeniul senzorilor PT100 de la -200°C până la 850°C şi în domeniul senzorilor Ni1000 de la -40°C până la 250°C. Tipurile de senzori utilizate afişează următoare baze de date:

• PT100 (Platină) = 100 Ohm la 0°C şi

• NI1000 (Nichel) = 1000 Ohm la 0°C.

Denumire Tip de senzori Domeniu de măsurare Remediu ExactitateMFD-TP12-PT-A(MFD-TAP13-PT-A)#

Pt100 -40...+90 °C 12 bit (0,03 °C) 0,6 % (~0,8 °C) 0...+250 °C 12 bit (0,06 °C) 0,6 % (~1,5 °C) 0...+400 °C 12 bit (0,1 °C) 0,6 % (~2,4 °C)

MFD-TP12-PT-B(MFD-TAP13-PT-B)#

Pt100 0...+850 °C 12 bit (0,21 °C) 0,6 % (~5,1 °C) -200...+200 °C 12 bit (0,1 °C) 0,6 % (~2,4 °C)

MFD-TP12-NI-A(MFD-TAP13-NI-A)#

Ni1000 -40...+90 °C 12 bit (0,03 °C) 0,6 % (~0,8 °C) 0...+250 °C 12 bit (0,06 °C) 0,6 % (~1,5 °C)

Tabel: Module de temperatură şi domeniu de măsurare reprezentabil,

# modulele, a căror denumire conţine..TAP13.. dispun suplimentar de o ieşire analogică.

Indicaţie: Selectarea domeniului de temperatură este valabilă pentru ambele intrări analogice, pentru determinarea temperaturii.

3.2.9.6.2 Câmpul de grupuri Intrare analogică 1

56

Panoul de comandă

3.2.9.6.2.1 Selectare

La intrarea analogică 1, puteţi selecta între tipurile de operanzi IA şi MD. Intrarea analogică 1 este conectată fix cu IA01 fizică a modulului de temperatură şi setată la domeniul de valori 12 bit de la 0 la 4095.

Dacă procesaţi o valoare analogică de intrare printr-un operand MDxx, puteţi scala valorile de intrare în cinci etape (vezi Scalarea).

3.2.9.6.2.2 Scalare

Scalarea valorilor analogice de intrare vă oferă posibilitatea de a le fişa direct ca lavori de temperatură. Astfel, puteţi:

• selecta între unităţile de măsură Grad Celsius (°C) sau Grad Fahrenheit (°F) şi

• varia, în cadrul acestor două moduri de afişare, rezoluţia între 1° sau 0,1°.

3.2.9.6.2.3 Domeniu valori

În rândul Domeniu de valori vedeţi domeniul actual reprezentabil al valorilor analogice de intrare. Domeniul de valori depinde de doi factori:

• modulul de temperatură utilizat,

• scalarea, ale cărei posibilităţi de setare depin din nou de selectarea IA sau MD.

3.2.9.6.2.4 Filtrarea (Software-Filter)


Cu acest filtru (filtru pentru trafic redus, respectiv comportament PT1) sunt uniformizate semnalele analogice de intrare. Oscilaţiile valorilor furnizate de senzorul de temperatură, survenite prin defecţiuni extrem de frecvente, sunt astfel reduse.

Indicaţie: Filtrarea eficientă este oferită de Hardware-Filter, realizat prin inversorul A/D. Acest Hardware-Filter poate fi parametrizat prin rata de actualizare (vezi mai jos).

Vă rugăm să aveţi grijă că utilizarea gradată a a filtrului Hardware şi Software creşte semnificativ durata de compensaţie. Însă aceasta nu trebuie să fie mai mare decât este necesar, întrucât semnalele sunt mai temporizate decât este necesar pentru compensaţie

3.2.9.6.2.5 Funcţionare ciclică


La măsurarea ciclică dezactivată, inversorul A/D inversează valoarea de intrare cu viteza maximă.

Puteţi utiliza măsurarea ciclică, cu scanare echidistantă, de exemplu dacă setaţi modulul de temperatură pentru scopuri de reglare.

După activarea funcţionării ciclice puteţi parametriza durata de scanare. Din fabrică, modulul de temperatură este setat la valoarea minimă (200 ms).

3.2.9.6.2.6 Durata de explorare


Parametrizabilă de la: 200...65535 ms

Aici introduceţi intervalul de timp pentru mărurările ciclice, între scanările individuale.

Prin scanare se înţelege aici detectarea semnalelor de intrare analogice, continue în timp, în intervale definite de timp. Valoarea detectată într-un anumit moment reprezintă pentru inversorul A/D valoarea pentru digitalizare.

3.2.9.6.3 Câmpul de grupuri Intrare analogică 2

3.2.9.6.3.1 Selectare

57

Ajutor EASY-SOFT 6

La intrarea analogică 2 puteţi selecta între tipurile de operanzi IA şi MD. Intrarea analogică 2 este conectată fix cu IA02 fizică a modulului de temperatură şi setată la domeniul de valori 12 bit de la 0 la 4095. Pentru parametrizarea extinsă, este valabilă descrierea din Câmul de grupuri Intrare analogică1.

3.2.9.6.4 Câmpul de grupuri Ieşire analogicăAceastă fereastră de parametrizare este accesibilă, dacă aţi configurat un modul de temperatură cu o ieşire analogică. Modulul emite o tensiune de 0… 10 V.

Valoarea de ieşire analogică poate fi emisă fix pe QA1 sau pe un marker Cuvânt dublu. Dacă alocaţi ieşirea analogică unui marker Cuvânt dublu (MD), puteţi emite fie valori scalate, fie valori în domeniul 0...4095.

Scalare Domeniu de valori12 bit 0 ... 40950,1 V 0 ... 1000,01 V 0 ... 10000,001 V 0 ... 10000

Tabel: Valorile de ieşire analogice scalabile la alocarea unui marker Cuvânt dublu

Recomandare: Capacitatea modulelor de temperatură de a scala valori de ieşire analogice solicită CPU şi semnifică o reducere a duratei de ciclu.

3.2.9.6.5 Câmpul de grupuri Rata de actualizareAici puteţi seta - independent de durata parametrizabilă de scanare - caracteristica filtrării digitale inversorului A/D. Cu acest Hardware-Filter, puteţi elimina defecţiunile dependente de frecvenţă ale valorilor de intrare analogice, care survin în mediul de măsurare. Uniformizaţi valorile de intrare.

Amortizarea Hardware-Filter este deosebit de înaltă (cca. 100dB) la frecvenţa setată şi la multiplii integrali ai acestei frecvenţe. Dacă de exemplu aţi setat o rată de actualizare de 500 Hz, acest filtru amortizează în special defecţiunile la frecvenţă înaltă, în domeniile de frecvenţă la 1000 Hz, 1500, Hz 2000 Hz etc..

Exemplu: La defecţiunile la frecvenţă joasă din alimentarea de reţea de 50 Hz, trebuie să setaţi şi o rată de actualizare de 50 Hz.

De rata de actualizare selectată depinde durata de ciclu necesară a modulului de temperatură. Aceasta este durata, necesară modulului de temperatură, pentru a pregăti următoarea valoare a temperaturii pentru aplicaţia dumneavoastră. Din fabrică, rata de actualizare este setată la 50 Hz.

Întrucât defecţiunile posibile depind de mediul respectiv de măsurare, nu pot fi oferite aici recomandări generale pentru rata optimă de actualizare. Acestea trebuie să fie evaluate prin încercări în caz de defecţiune.

Rata de actualizare [Hz] Durata maximă rezultată a ciclului modulului de temperatură [ms]

50 (implicit) 35060 370250 320500 160

Tabel: Rate parametrizabile de actualizare şi durata de ciclu rezultată

Indicaţie: Selectarea ratei de actualizare este valabilă pentru ambele intrări analogice, pentru determinarea temperaturii.

3.2.10 Proiect Reţea NET

3.2.10.1 Configurarea reţelei NET

Reţeaua, care constă din minim două şi maxim opt aparate de bază, se configurează în Modul de afişare-Proiect. Drept aparate de bază pentru NET puteţi utiliza în prezent aparatele easy800 şi MFD.

58

Panoul de comandă

Începând cu versiunea EASY-SOFT 6.20 puteţi conecta şi aparate XC ca participanţi la reţea.

De la al doilea aparat introdus în datele din fabrică trebuie să alocaţi aparatului un NET-ID (număr de participant). În continuare setaţi rata Baud (viteza de transfer) şi întârzierea pe magistrală (multiplicator pentru extinderea intervalul ui de pauză), valabil pentru toate aparatele din reţea.

De regulă, pentru configurarea unei reţele funcţionale sunt suficienţi parametrii oferiţi de EASY-SOFT.

Indicaţie: Pentru a obţine un transfer optim de date prin reţeaua NET, numărul participanţilor configuraţi trebuie să corespundă cu cel al participanţilor disponibili efectiv. O configurare efectuată în prealabil a participantului, care va fi conectat fizic abia mai târziu, semnifică faptul că sunt transmise mai puţine date utile, deoarece master NET trebuie să caute ciclic participantul care lipseşte.

3.2.10.1.1 NET-IDPrimului aparat (participant) din punct de vedere fizic, pornind de la care se construieşte reţeaua, îi este atribuit întotdeauna automatNET-ID 1 după ce aţi preluat un al doilea participant în cadrul proiectului.

Aparatul cu numărul de participant NET-ID 1 primeşte în cadrul unei reţele cele mai cuprinzătoare drepturi de scriere şi citire, astfel deţine o funcţie de master. Aşadar poate fi disponibil numai o dată.

Pentru celelate aparate, pe care le preluaţi în proiect, încă nu puteţi selecta şi aloca NET-ID-uri între 02 şi 08.

NET-ID X alocat este afişat apoi în fereastra Banc de lucru din Mod de afişare-Proiect sub denumirea aparatului. Încărcaţi configurarea NET în conexiunea de aparate.

Dup ce aţi preluat »Configurarea NET«, puteţi apela orice aparat prin acest NET-ID.

Pe display-ul aparatelor easy800 sau MFD puteţi vizualiza sau modifica NET-ID alocat prin meniul CONFIGURATOR..., NET..., NET-PARAMETRI.

3.2.10.1.2 Rata baud (viteza de transfer)

Elementele hardware ale aparatelor easy800 sau MFD vă facilitează selectarea vitezei de transfer pentru reţeaua NET. Rata baud poate fi setată în şapte etape pe la 10 KBaud până la 1 MBaud (vezi tabelul de mai jos).

În caz că veţi cupla un aparat XC în cadrul NET, ratele Baud 10 şi 50 KBaud nu vor fi susţinute.

Reprezentativă pentru rata de transfer maximă utilizabilă este lungimea adăugată a tuturor cablurilor de conectare NET dintre aparatele individuale. (vezi tabelul:»Legătura dintre lungimea totală a magistralei şi rata Baud«).

Indicaţie: Eliberaţi frânele şi setaţi întotdeauna cea mai mare rată de transfer, permisă de lungimea magistralei dumneavoastră. Astfel diminuaţi o dată timpul de reacţie pentru toţi participanţii la reţea, deoarece aceştia pun la dispoziţie mai repede datele despre utilizator ale celorlaţi utilizatori. Pentru ceilalţi măriţi intervalul de timp pentru preluarea în reţea de date pentru servicii Online, deoarece este necesar mai puţin timp pentru preluarea datelor despre utlizator. Ratele Baud 125 KBaud reglate pe bază de programare reprezintă o prereglare general utilizabilă.

Lungimea totală a magistralei /m

Viteza maximă de transfer/KBaud

6 1000

25 500

40 250

125 125

300 50

700 20

1000 10

Tabel: Legătura dintre lungimea totală a magistralei şi rata baud

Indicaţie: O rată baud modificată necesită o nouă încărcare a configurării NET prin participantul cu NET-ID 1.

59

Ajutor EASY-SOFT 6

3.2.10.1.3 Întârzierea pe magistrală

Aici puteţi selecta multiplicatorul, care creşte intervalul de pauză între ciclurile de preluare a datelor despre utilizator în reţea. Participanţii la reţea îşi organizează independent schimbul de date în cadrul funcţionării normale. Astfel, participanţii determină şi intervalele minime de pauză, pentru a putea trimite toate mesajele dumneavoastră.Următoarele motive pot necesita o creştere a intervalului de pauză:

• pe lângă datele despre utilizator sunt preluate date suplimentare despre PC (Online) sau despre un aparat MFD în funcţionarea terminal ,

• viteza de transfer este redusă

Cu un interval de pauză crescut măriţi Intervalul pentru preluarea de date pentru servicii Online precum afişarea fluxului de curent, afişarea stării valorii actuale a operanzilor modulului funcţional şi setarea şabloanelor.

Este necesară o creştere efectivă a intervalului de pauză numai în condiţiile următoare:

• Utilizaţi un aparat MFD în funcţionarea terminal prin reţeaua NET şi se afişează pe display-ul acestuia avertizarea Se stabileşte conexiunea... În acest caz, intervalul de pauză trebuie prelungit.

• Operaţi o reţea şi doriţi să utilizaţi serviciile online ale aplicaţiei de programare. În Modul de afişare-Comunicare primiţi semnalarea de eroare conform căreia aparatul nu răspunde, dacă doriţi să stabiliţi o conexiune Online sau sunteţi deja conectaţi Online.În acest caz este justificată creşterea intervalului de pauză, însă trebuie să fie retrasă după încheierea punerii în funcţiune.

Vă rugăm să aveţi grijă de asemenea ca modificarea de stare în cadrul EASY-SOFT să fie afişată spontan, dacă selectaţi cea mai mare rată baud pentru PC.

Indicaţie: O prelungire a intervalului de pauză semnifică faptul că prin reţeaua NET sunt preluate mai puţine mesaje (intrări, ieşiri, date bit, date word) pe unitatea de timpViteza de reacţie a tuturor aparatelor, care sunt conectate prin NET, depinde de rata baud, de intervalul de pauză şi de cantitatea de date preluate. Aşadar trebuie să se respecte multiplicatorul 0 recomandat pentru întârzierea pe magistrală!

3.2.10.1.3.1 Creşterea întârzierii pe magistrală

Dacă intervalul de pauză trebuie să fie extins, atunci valoarea pentru întârzierea pe magistrală trebuie să fie setată mai mare decât zero.Valoarea „1“semnifică faptul că intervalul de pauză se dublează, iar valoarea „15“ că intervalul de pauză creşte de şaisprezece ori.

tp neu

(interval nou al pauzelor)

= tp * (1 + n)

TP = die vom Netzwerk ermittelte Pausenzeitn = Valoarea la amânarea magistralei

Indicaţie: O rată baud modificată necesită o nouă încărcare a configurării NET prin participantul cu NET-ID 1.

3.2.10.1.4 Încărcarea configurării NET

Dacă aţi generat cu EASY-SOFT o nouă configurare de reţea sau dacă aţi modificat o configurare existentă, trebuie să încărcaţi această configurare actuală în conexiunea aparatelor. O modificare a configurării este disponibilă de exemplu şi atunci, când aţi modificat numai rata baud.

Premise pentru încărcarea unei configurări de reţea:

60

Panoul de comandă

1. Trebuie să fie interconectate fizic cel puţin două aparate pregătite pentru funcţionare prin reţeaua NET.

2. Primul aparat , pornind de la care a fost configurată reţeaua, este conectat la PC prin easy800 PC-CAB.

3. Trebuie să alocaţi apoi acestui aparat numărul de participant NET-ID 1.

4. Prin opţiunea Comunicare, Interfaţă trebuie să selectaţi interfaţa serială a PC-ului, la care este conectat easy 800 PC-CAB.

5. Modul de afişare-Comunicare este activat.

6. Online activat

Prin opţiunea Comunicare, Aparat trebuie să fie selectat Local, prin care se poate stabili o conexiune logică cu aparatul conectat.

• Selectaţi Comunicare, Configurare, NET şi configuraţi dialogul următor.

Apoi este încărcată configurarea reţelei dumneavoastră şi acum puteţi încărca programul pe aparatul dorit de exemplu prin Comunicare, Aparat, Funcţionare NET.

Indicaţie: La încărcarea configurării reţelei nu se preia nici un program sau nici o aplicaţie de vizualizare.

3.2.10.2 Configurări cu un aparat XC

3.2.10.2.1 Date generaleÎncepând cu versiunea EASY-SOFT 6.20 puteţi conecta sisteme de comandă Moeller din cadrul familiei de aparate XC ca participanţi cu aceeaşi valoare în cadrul easy-NET.

Aceste aparate schimbă informaţii cu aparatele easy800 şi MFD în conformitate cu protocolul de transmitere NET. Acestea sunt:

• Schimb ciclic al stărilor digitale ale stărilor de intrare şi ieşire pentru fiecare participant ( I , Q, R şi S ),

• Schimb ciclic al simbolurilor şi al stărilor fiecărui participant (participant existent stare program RUN/HALT şi AKTIV/PASSIV),

• Schimb aciclic al informaţiilor datelor către fiecare participant (SN, RN pentru valori booleene cum ar fi PUT, GET pentru valori DWORD),

• Informaţii referitoare la sincronizarea intervalului de sistem între participanţii conectaţi,

• Informaţii REMOTE-RUN: Slave urmează starea RUN-/HALT a participantului cu NET-ID 1.

În cadrul XSoft utilizaţi noi elemente funcţionale EASY_NET_FB şi EASY_NET_GET_FB în vederea comunicării NET.

Indicaţie: Configurarea reţelei NET se va întreprinde exclusiv în cadrul EASY-SOFT .

3.2.10.2.2 Parametrizare în EASY-SOFTUn aparat XC va fi inclus în datele din fabrică, în cadrul vederii de ansamblu a proiectului, aşa cum se obişnuieşte la aparatele easy/MFD Geräten.

De la al doilea aparat introdus în datele din fabrică trebuie să alocaţi aparatului un NET-ID (număr de participant).

Modificaţi după caz parametrizarea pentru Sende-IO şi Remote-RUN (vezi mai jos)

61

Ajutor EASY-SOFT 6

Imagine: Configuraţie NET prin intermediul aparatului XC

3.2.10.2.2.1 Registru parametri de comunicare

Trimite IO


În cadrul opţiunii activate, fiecare modificare a inrării sau ieşirii este transmisă către toţi ceilalţi participanţii conetaţi la reţea. Această opţiune trebuie de asemenea să fie selectată, dacă este necesar accesul cel mai rapid posibil prin citire al participanţilor NET inteligenţi la intrările şi ieşirile celorlalţi participanţi (de ex. cu 2I 02, 8Q 01, etc.).

Indicaţie: Activarea acestei opţiuni are ca urmare un volum de mesaje crescut în cadrul reţelei NET. Dacă de exemplu programul utilizează o rată rapidă de transfer, trebuie dezactivat transmiţătorul IO, deoarece datele ce se modifică în mod constant sunt scrise foarte rapid în reţea şi o încarcă inutil.Dacă aparatele inteligente trebuie să facă schimb de informaţii binare, acest lucru se realizează prin RN şi SN.

RUN la distanţă


Efectul este că participanţii 2 până la 8 Slavesrespectă automat schimbarea modului de funcţionare a participantului 1 (Master) în timpul funcţionării.

Atenţie: Dacă mai mulţi utilizatori pun în funcţiune o maşină poziţionată spaţial între aceştia şi conectată la NET, trebuie să aveţi grijă ca opţiunea RUN de la distanţă să nu fie activată. În caz contrar, se poate ajunge la comutări nedorite şi periculoase ale maşinii sau ale componentelor instalaţiei în timpul punerii în funcţiune.

NET-ID

În acest domeniu al listelor puteţi modifica NET-ID al aparatului de reţea selectat.

Indicaţie: Dacă parametrizaţi şi configuraţi un aparat XC ca participant NET, ratele Baud 10 şi 50 KBaud nu sunt disponibile pentru întreaga NET.

3.2.10.2.3 Parametrizare şi programare în X-Soft

XSoft oferă exclusiv posibilităţi de parametrizare şi programare pentru aparatele XC.

62

Panoul de comandă

Indicaţie: Deoarece un aparat XC trebuie să conţină un program, din perspectiva celorlalţi participanţi NET un aparat XC este mereu un participant activ, care îşi comandă singur ieşirile sale.

Premisă pentru parametrizare şi programare în cadrul X-Soft:

1. În cadrul aparatului XC se va utiliza un sistem de funcţionare începând cu versiunea V 1.3.4

2. Ca aplicaţie de programare se va utiliza versiunea X-Soft V 2.3.3

• Încărcaţi după caz o versiune mai nouă a sistemului de funcţionare, în cadrul aparatului dumneavoastră XC.

• Instalaţi noua bibliotecă easy-NET pentru XSoft.

Plecând de la premisa că aţi introdus un proiect cu un sistem adecvat XC-CPU201, atunci trebuie să efectuaţi următoarele operaţii în cadrul aplicaţiei XC:

• să efectuaţi intrările necesare în cadrul configuratorului de comandă şi

• să conectaţi elementele funcţionale pentru funcţionarea NET.

Ulterior puteţi introduce stările variabilelor din aplicaţia XC în cadrul NET precum şi prelucra stările variabilelor celorlalţi participanţi NET.

3.2.10.2.3.1 Introduceri în cadrul configuratorului de comandă• Deschideţi configuratorul de comandă şi ulterior în modulul CPU registrul Selectare alţi parametri.

• Activaţi în domeniul grupelor easy-NET opţiunea easy-NET.

• Indicaţi aici NET-ID din cadrul EASY-SOFT şi parametrizaţi rata Baud stabilită în cadrul EASY-SOFT.

• Alegeţi dacă este nevoie opţiunile Remote-RUN şi Sende-IO.

3.2.10.2.3.2 Conectare elemente funcţionale pentru funcţionarea easy-NET

Indicaţie: Particularităţi referitoare la elementele funcţionale X-Soft şi la funcţionarea unui aparat XC se vor lua din indicaţia de utilizare AN2700K37.

3.2.10.2.3.3 Introducere element funcţional necesar la generarea protocolului easy-NET• Introduceţi în programul dumneavoastră XC elementul funcţional EASY_NET_FB.

Elementul funcţional neapărat necesar EASY_NET_FB generează funcţiile principale ale protocolului NET.

Printre acestea se numără:

• iniţializarea parametrilor NET,

• schimbul ciclic de date

• monitorizarea simbolurilor,

• pregătirea stărilor variabilelor pentru toţi ceilalţi participanţi NET, cum ar fi

• funcţionalitatea elementului funcţional PUT.

Indicaţie: Elementul funcţional EASY_NET_FB poate fi introdus o singură dată.

3.2.10.2.3.4 Introducere element funcţional pentru recepţia de date aciclică• Includeţi în programul dumneavoastră XC elementul funcţional EASY_NET_GET_FB .

Prin intermediul instanţelor elementului funcţional pot fi recepţionate valori de 32, care pot fi reglate de către ceilalşi participanţi la reţea prin intermediul elementului lor funcţional PUT în cadrul NET. Funcţionarea

63

Ajutor EASY-SOFT 6

EASY_NET_GET_FB corespunde exact celei a GET- elementului funcţional a aparatelor easy800 şi MFD. Puteţi genera oricât de multe instanţe ale acestui element funcţional.

3.2.10.2.4 Particularităţi ale aplicaţiei XC

3.2.10.2.4.1 Transmitere paralelă între aparate easy şi XC

În principal este posibilă funcţionarea unui protocol NET paralel cu alte protocoale CAN (z.B. CANopen) . Aşadar un aparat XC este în măsură, prin intermediul unui bus fizic, să schimbe date cu alte aparate XC, în conformitate cu protocolul CAN şi ulterior cu aparate easy800/MFD în conformitate cu protocolul NET.

3.3 Modul de afişare Schemă de conexiuni

3.3.1 Modul de afişare Schemă de conexiuniApelaţi Modul de afişare Schemă de conexiuni prin suprafaţa de comutare Schemă de conexiuni jos în Caseta de instrumente, cu dublu click stânga pe aparatul ce trebuie programat în Modul de afişare Proiect sau în opţiunea de meniu Mod de afişare Schemă de conexiuni.

În Modul de afişare Schemă de conexiuni cablaţi în cel mai simplu mod posibil schema de conexiuni, la care folosiţi operanzii booleeni »Contacte de comutare« şi »Bobine« (de exemplu intrări I, ieşiri Q, markeri M, N etc.).

Efortul de programare se reduce prin intermediul următoarelor aspecte oferite:

• Relee funcţionale pentru aparatele easy400/600, respectiv easy500/700 sau

• Module funcţionale pentru aparatele easy800- şi MFD.

Pentru a ajunge în Modul de afişare Schemă de conexiuni trebuie ca mai întâi sa fi transferat un aparat în Modul de afişare Schemă de conexiuni pe Bancul de lucru. Structura dependentă de aparat a bancului de lucru este descrisă în cele ce urmează.

64

Panoul de comandă

În fereastra Casetă de instrumente [1] sunt vizibili în acest Mod de afişare toţi operanzii disponibili pentru aparatul selectat. În fereastra Casetă de instrumente [3] se va reprezenta mai întâi schema de conexiuni goală.

• Faceţi click în caseta de instrumente cu tasta stângă a mouse-ului, de exemplu pe operandul cu inscripţia»M - Marker«.

• Menţineţi apăsată tasta stângă a mause-lui pe operandul selectat şi trageţi cursorul mouse-lui în dreapta sus, într-o cale de curent din cadrul schemei de conexiuni.

În calea de curent, puteţi plasa operanzii pe un »Câmp de contacte« sau »Câmp de bobine«.

În schema de conexiuni operandul rămâne selectat, recunoscut la încadrarea pătratică, şi poate fi acum parametrizat de către dumneavoastră în fereastra Câmp de atribuire, registrul Element al schemei de conexiuni. Parametrizarea începe de regulă cu stabilirea numărului operandului, pentru care se recomandă » 1 «.

• Selectaţi în lista care precede recunoaşterea actuală a operanzilor, în acest exemplu un »M:«, dacă este necesar un nou număr de operand.

ListaParticipanţi: lăsaţi-o nemodificată la »0 - local«. Pentru acest exemplu cu operanzii »M - markeri« puteţi selecta alternativ »1 - de la distanţă«, dacă doriţi să utilizaţi, într-un proiect corespunzător predefinit, punctele E/A ale participantului de la distanţă în conexiunea COM.

În proiectele compatibile cu reţeaua, stabiliţi în lista Participanţi: din care participanţi la reţea se citeşte un operand RN sau în care trebuie să se trimită un operand SN.

• Selectaţi funcţionalitatea de contact normal închis sau normal deschis, dacă aţi tras operanzii pe un »câmp de contacte«.

• Alternativ, selectaţi o funcţie de bobină, de ex. contactor, supratensiune tranzitorie etc., dacă aţi tras operanzii pe un »câmp de bobine«.

Analog puteţi să construiţi şi să conectaţi toţi ceilalţi operanzi, adică să îi asociaţi logic între ei.

3.3.1.1 Configurarea ferestrei »Schemă de conexiuni«Fereastra »Schemă de conexiuni« este configurată într-un tabel fix de coloane/rânduri, ce pot fi recunoscute prin inscripţionările coloanelor A, B, C etc. şi numerele rândurilor 001, 002 etc...

Fiecare rând reprezintă o cale de curent, care se compune din câmpuri de contacte, câmpuri de conexiuni şi un câmp de bobine. Un câmp de bobine se află întotdeauna în ultima coloană, la dreapta.

Prima coloană din stânga »A« conţine întotdeauna un câmp de contacte şi este conectată întotdeauna logic la tensiune. A doua coloană conţine câmpuri conexiune. În aceeaşi variaţie găsiţi alte perechi de câmpuri de contacte/conexiuni, al căror număr îl preluaţi din următorul tabel »Numărul căilor de curent şi al câmpurilor de contacte ale diferitelor aparate«.

Puteţi insera operanzii şi conexiunile numai în câmpul adecvat. Un câmp neadecvat este marcat prin semnul interzis la tragerea unui operand pe bancul de lucru.

Câmpurile sunt delimitate prin grile de asistenţă, ce apar şi dispar pe Schema de conexiuni sau Modul de afi_are Punct meniu Grilă.

Aplicaţia de programare adaugă conexiunile automat, de fiecare dată când acest lucru este posibil. După adăugarea conexiunilor manual sub conexiuni este scris realizare/ştergere.

3.3.1.1.1 Numărul căilor de curent şi al câmpurilor de contacte ale diferitelor relee de comandă

Familia de aparate Căi curent (număr maxim) Câmp contact (număr maxim)

easy400 41 3

easy600 121 3

easy500/700 128 3

EASY800 256 #1 4

65

Ajutor EASY-SOFT 6

MFD 256 #1 4

Numărul căilor de curent şi al câmpurilor de contacte ale diferitelor relee de comandă

#1 Numărul maxim de căi curent este determinat în final de capacitatea de memorare disponibilă a aparatului. Acesta poate fi redus, în funcţie de numărul operanzilor folosiţi şi al componentelor funcţionale, astfel încât numarul maxim de 256 de căi curent să nu poată fi atins de fiecare dată. În câmpul de atribute, Modul de afişare-Schemă de conexiuni vă indică mereu numărul căilor curent încă libere.

Teme înrudite:

Cablarea contactelor şi a bobinelor

Generarea/ştergerea conexiunilor

Utilizaţi notiţe

Releele funcţionale - easy400/600

Releele funcţionale - easy500/700

Cablarea bobinelor şi a contactelor releului fucţional

Module funcţionale - easy800/MFD

Parametrizarea şi cablarea unui modul funcţional drept bobină sau contact

Conectarea intrărilor şi ieşirilor Cuvânt dublu ale modulelor funcţionale

Meniul Schemă de conexiuni

3.3.2 Generarea schemei de conexiuni

3.3.2.1 Date generale despre generarea programului şi a schemei de conexiuni

3.3.2.1.1 Definiţii ale noţiunilor

În cadrul unui program (Schemă de conexiuni) stabiliţi modul de funcţionare al unui releu de comandă. Un program poate fi întocmit doar în cadrul vederii de ansamblu a schemei de conexiuni. Pentru mod de afişare comutaţi prin

• butonul Schemă de conexiuni pe marginea inferioară a ferestrei »Casetă de instrumente«,

• un dublu click stânga pe aparatul respectiv în cadrul bancului de lucru la reprezentarea Modului de afişare-Proiect sau

• Mod de afişare-Meniu, schemă de conexiuni.

În Mod de afişare-schemă de conexiuni, puteţi comuta bancul de lucru, pentru preluarea modulelor funcţionale, între reprezentarea câmpului schemei de conexiuni şi a câmpului modulului.

Prin intermediul butonului , comutaţi între cele două tipuri de reprezentare.

3.3.2.1.1.1 Schema de conexiuni

În schema de conexiuni conectaţi contactele şi bobinele.

66

Panoul de comandă

Contacte pot fi de exemplu intrări ale releului de comandă sau ale aparatelor de vizualizare sau ieşirile relelor de funcţiune, respectiv ale modulelor funcţionale.

Bobinele pot fi de exemplu ieşiri ale releelor de comandă sau ale aparatelor de vizualizare sau intrări ale releelor funcţionale respectiv ale modulelor funcţionale.

Pentru generarea unei scheme de conexiuni, trebuie să reprezentaţi bancul de lucru în câmpul schemei de conexiuni.

3.3.2.1.1.2 Programul

Un program este o succesiune de comenzi, pe care le execută ciclic un aparat easy 800 sau aparat de vizualizare în modul de funcţionareRUN .

Un program constă din cel puţin o schemă de conexiuni, cu contacte şi bobine, la care adăugaţi eventual module funcţionale.

Puteţi trage un modul funcţional prin funcţia Drag & Drop în câmpul schemei de conexiuni sau în câmpul modulului. Apoi parametrizaţi modulul funcţional în planul modulului. Cablaţi apoi intrările şi ieşirile booleene ale acestuia în câmpul schemei de conexiuni.

Pentru generarea unui program comutaţi bancul de lucru între reprezentarea câmpului schemei de conexiuni şi a câmpului modulului. Câmpul modulului vă oferă cea mai bună prezentare generală cu privire la intrările şi ieşirile word parametrizate.

3.3.2.1.1.3 Modulele funcţionale

Modulele funcţionale sunt elemente destinate simplificării programului dumneavoastră easy800 sau MFD. Aplicaţia de programare EZ-SOFT oferă cu ajutorul modulelor funcţionale predefinite soluţii la problemele de programare care apar adesea .

Modulele funcţionale fac parte din planul modulului. Funcţiile de contact şi bobină ale modulelor funcţionale sunt procesate ciclic în modul de funcţionare RUN în schema de conexiuni. Datele interne ale modulelor funcţionale, de ex. valorile actuale la ieşirea QV a releului de timp, sunt actualizate oricând după prelucrarea schemei de conexiuni.Această procesare a modulelor funcţionale este importantă, dacă utilizaţi în schema de conexiuni un salt drept element al schemei de conexiuni contact respectiv bobină.

Indicaţii de completare se pot găsi în paragraful Generalităţi referitoare la modulele funcţionale.

3.3.2.1.1.4 Relee funcţionale

Releele funcţionale sunt elemente destinate soluţionării sarcinilor complexe de comutare şi astfel simplificării schemei de conexiuni easy400-/500-/600-/700.

Releele funcţionale fac parte din schema de conexiuni şi sunt procesate ciclic împreună cu aceasta.

3.3.2.1.1.5 Tipuri de date elementare

Releele de comandă 800 şi aparatele de vizualizare prelucrează diferite tipuri de date elementare, care diferă în principal în ceea ce priveşte lungimea. În continuare, observaţi o enumerare a tipurilor de date elementare.

Tip/(Descriere) Lungimeîn biţi

Format Domeniu de valori Exemplu

BOOL

(Bit)

1 binar (bool) 0/1

FALSE/TRUE

TRUE (1)

Byte

(Byte)

8 Număr decimal

(fără semn)

0 - 255 128

WORD

(word)

16 Marker-Bit 0 - 65535 1023

DWORD

(dword)

32 Număr decimal

(cu semn)

–2147483648 până la +2147483647

- 65535

TIME 48 Timp IEC hh:mm:ss 22:22:22

67

Ajutor EASY-SOFT 6

(timp IEC) Număr întreg

DATE

(data IEC)

64 Data IEC ZZ. LL. AA 31.12.2003

3.3.2.2 Desenarea/ştergerea conexiunilor

3.3.2.2.1 Desenarea conexiunilor

Cu ajutorul conexiunilor, generaţi contactul electric între contactele de comutare şi bobine.Operanzii, pe care îi lipiţi pe un rând al schemei de conexiuni, sunt conectaţi automat de aplicaţia de programare. Desenaţi conexiunile între căile de curent, de ex. pentru un circuit SAU, cu ajutorul »creionului«, pe care îl

activaţi prin butonul din lista de simboluri sau din meniul contextual (butonul din dreapta al mouse-lui). Desenaţi aceste conexiuni în câmpurile de conexiuni. Conexiunile pot fi generate pe mai multe căi de curent, caz în care trebuie să aveţi grijă ca fiecare intersecţie să marcheze o conexiune.Un creion care nu mai este necesar poate fi dezactivat din meniul contextual sau făcând un nou click pe butonul corespunzător din lista de simboluri.

3.3.2.2.2 Ştergerea conexiunilor

Ştergeţi conexiunile inutile cu »radiera«, pe care o activaţi prin butonul din lista de simboluri, sau din meniul contextal. Conexiunile învecinate închise sunt memorate.O radieră care nu mai este necesară poate fi dezactivată din meniul contextual sau făcând un nou click pe butonul corespunzător din bara de instrumente.

3.3.2.3 Contacte şi bobine

3.3.2.3.1 I - Intrare aparat de bază

3.3.2.3.1.1 I1...I12 (Borne de intrare)

Releele de comandă şi aparatele de vizualizare au în funcţie de tip 8 şi respectiv 12 borne de intrare. Stările de semnal din cadrul bornelor de intrare sunt cuprinse în schema de conexiuni cu ajutorul contactelor de intrare »I1« până la »I12«.

3.3.2.3.1.2 I13

I13 conţine în permanenţă starea »0«.

3.3.2.3.1.3 I14 (aparat de prelungire pentru stare)

Starea intrării interne I14 a aparatului de bază semmnalizează starea aparatului de prelungire:

I14 = »0«: Aparatul de prelungire este funcţional

I14 = »1«: Aparatul de extindere nu este funcţionabil, sau nu există.

3.3.2.3.1.4 I15/I16 (Scurtcircuit/Suprasarcină)

În cazul releelor de comandă şi al aparatelor de vizualizare cu ieşiri tranzistor puteţi verifica, dacă există la o ieşire un scurtcircuit sau o suprasarcină. Accesarea se va face prin intermediul intrărilor interne I15 şi I16 (afişaj al curentului colectiv). Depinde de tipul de aparat dacă se poate utiliza o intrare sau ambele:

EASY412-D.-T../EASY512-...-T..:

I16 = Markerii de curent colectiv pentru ieşirile Q1 până la Q4.

68

Panoul de comandă

EASY62.-D.-T../EASY721.-..-T..:

I16 = Markerii de curent colectiv pentru ieşirile Q1 până la Q4

I15 = Markerii de curent colectiv pentru ieşirile Q5 până la Q8.

EASY82 .-D.-T..:

I16: Markerii de curent colectiv pentru ieşirile Q1 până la Q4

I15: Markerii de curent colectiv pentru ieşirile Q5 până la Q8

Stare ieşiri aparate I15 sau I16Nu sunt prevăzute erori »0« = dezactivat (normal deschis)

Cel puţin o ieşire are o eroare »1« = activat (normal deschis)

Indicaţie: I15 şi I16 pot fi utilizate ca afişaj al curentului colectiv doar la releele de comandă sau aparatele de vizualizare cu ieşiri tranzistor.

3.3.2.3.1.5 Funcţia NET

În cadrul unui proiect de reţea fiecare participant cu schemă de conexiuni (participant inteligent) poate accesa prin citire intrările şi ieşirile fizice ale celorlalţi participanţi la reţea şi le poate prelucra local. Pentru a citi stările intrărilor unui participant la reţea, trebuie să introduceţi în afară de numărul de intrare şi numărul participantului respectiv.

Alte informaţii referitoare la subiectul NET se vor găsi în capitolul Proiecte de reţea.

3.3.2.3.2 ID - Semnalizator de diagnostic

3.3.2.3.2.1 Semne de funcţionare ale participanţilor individuali şi ale diagnosticului

Pentru ca starea unui participant la reţea să poată fi diferenţiată de a celorlalţi participanţi, tipul de nortificare intrare sau ieşire funcţionează drept recunoaştere a semnelor de funcţionare. Stările intrărilor şi ieşirilor sunt transmise ciclic şi în funcţie de rata baud, independent de setarea SEND IO. Dacă nu sunt recunoscute după un interval al ratei Baud intrările şi ieşirile unui participant de către alt participant, atunci acesta se va estima ca fiind cuplat. Acest lucru este valabil până când se va recunoaşte următorul simbol.

În următoarele intervale de timp (unitate ms) sunt evaluate:

Rata baud [KB]Participantul trebuie să transmită

semne de funcţionare la ..ms

Participantul recunoaşte absenţa unui semn de funcţionare

începând cu ..ms1000 60 180500 60 180250 120 360125 240 72050 600 180020 1500 450010 3000 9000

Dacă este recunoscută absenţa unui semn de funcţionare, contactul de diagnostic aferent este setat la starea »1«.

Contact de diagnostic Numărul participantului

ID 01 1

69

Ajutor EASY-SOFT 6

ID 02 2

ID 03 3

ID 04 4

ID 05 5

ID 06 6

ID 07 7

ID 08 8

Dacă un participant nu transmite nici un semn de funcţionare (participantul nu este disponibil, NET este întreruptă), identitatea contactului de diagnostic aferent este .. activată.

Contact de diagnostic

Semnificaţie

ID 09Un aparat de vizualizare cu o conexiune COM afişează la stadiul »0«, faptul că respectiva conexiune cu participantul de la distanţă funcţionează.

Atenţie: Pentru a se utiliza permanent într-un program local operanzi de citire valabili şi actuali ai altor participanţi, trebuie să verificaţi contactul de diagnostic al fiecărui participant. În caz de eroare, trebuie să treceţi peste etapa de prelucrare a operanzilor de citire.Fără evaluarea contactelor de diagnostic, aplicaţia dumneavoastră funcţionează în gol şi se poate ajunge la disfuncţionalităţi.Pentru evitarea stărilor de funcţionare nedefinite, la apariţia unei erori NET toţi operanzii de citire sunt setaţi la zero.

3.3.2.3.3 LE - Ieşiri programabile pentru iluminat display şi plăci frontale cu LED

Aceste ieşiri servesc la semnalizarea optică a stărilor din cadrul aparatului de vizualizare.

3.3.2.3.3.1 LE1

Prin intermediul operanzilor de ieşire »LE1« se va modifica în stadiul de funcţionare RUN iluminatul de fundal pentru display şi tastele plăcilor.Prin introducerea şi ştergerea ciclică a operandului LE1 în cadrul schemei de conexiuni puteţi să generaţi de exemplu efecte ale iluminatului cu luminare intermitentă.

Starea LE1 Iluminare de fundal

0conectat, în conformitate cu gradul de luminozitate reglat în meniul sistemului aparatului de

vizualizare1 Dezactivată

În cazul în care aparatul de vizualizare se află în staeaSTOP, iluminatul de fundal se va reactiva în conformitate cu reglarea din meniul sistemului.

3.3.2.3.3.2 LE2/LE3

Aparatele de vizualizare dispun de alte ieşiri în vederea comandării pentru LED. Aceste ieşiri se vor cupla în schema de conexiuni prin intermediul operanzilor de ieşire »LE2« şi »LE3« .

LE2 = LED roşu; LE3 = LED verde

Stare LE1/LE 2

LED

0 Dezactivată1 Activată

70

Panoul de comandă

3.3.2.3.4 Markere M şi Markere N

Markerele »M« şi »N« sunt denumite şi markere-bit sau relee auxiliare. Aceste markere-bit se utilizează pentru memorarea stărilor booleene 0 sau 1. Conectaţi markerele-bit la câmpul schemei de conexiuni, prescurtate şi identificate pe schema de conexiuni. Pe schema de conexiuni, puteţi utiliza markerele-bit fie drept bobine, cu diferite funcţii diferite, fie drept contacte (normal deschis sau normal închis).

Indicaţie: markerele»N« se pot cabla în prezent numai la aparatele easy500/700.

3.3.2.3.4.1 Marker al releului de comandă 400/600

În cazul releelor de comandă vă stau la dispoziţie 16 Marker-Bit »M«

Tip marker Conectare posibilă prin Domeniu de valoriBit Markere locale M01 – M16 0 şi 1

Tabel: Marker al releului de comandă 400/600

3.3.2.3.4.2 Marker al releului de comandă 500/700

În cazul releelor de comandă 500/700 vă stau la dispoziţie 16 Marker-Bit »M« şi 16 Marker-Bit »N« .

Tip marker Conectare posibilă prin Domeniu de valoriBit Markere locale M01 – M16 0 şi 1Bit Markere locale N01 – N16 0 şi 1

Tabel: Marker al releului de comandă 500/700

3.3.2.3.4.3 Marker al releului de comandă 800 şi al aparatelor de vizualizare

În cazul unui releu de comandă 800 sau unui aparat de vizualizare vă stau la dispoziţie 96 (booleeni) Marker-Bit, -Byte, -Cuvânt şi -Cuvânt Dublu, care se suprapun (vezi tabelul Markeri disponibili ).

Aşadar, pe lângă markerele-bit individuale, puteţi memora şi prelucra valori de 8, 16 sau 32 biţi.

Marker-Bit se cuplează în schema de conexiuni sau în cadrul unei aplicaţii de vizualizare.

Marker-Byte, Cuvânt sau Cuvânt dublu se utilizează de exemplu

• în cadrul schemei funcţionale a unui releu de comandă 800 sau a unui aparat de vizualizare,

• pentru transmiterea prin intermediul NET şi

• în cadrul aplicaţiei de vizualizare.

Indicaţie: Valorile tipurilor de date ale markerelor-byte şi ale markerelor-cuvânt sunt manevrate întotdeauna ca fiind fără semn (unsigned). Acest lucru trebuie respectat în special dacă doriţi să transferaţi ieşirea unui modul funcţional, care poate lua valori negative, către intrarea unui alt modul funcţional şi să salvaţi datele în zona tampon de memorie din domeniul markerelor. Atunci când o variabilă utilizată poate lua valori negative, iar dumneavoastră doriţi să le memoraţi în domeniul markerelor, trebuie să alocaţi un marker-cuvânt dublu.

Tip marker Conectare posibilă prin Domeniu de valoriBit (M) Markere locale M01 – M96,

Markere de la distanţă* 1M01 – 1M96 0 şi 1

Byte (MB) Markere locale MB01 – MB96, Markere de la distanţă* 1MB01 – 1MB80

0 - 255

Word (MW) Markere locale MW01 – MW96, Markere de la distanţă* 1MW1 – 1MW40

0 - 65535

DWord (MD) Markere locale MD01 – MD96, Markere de la distanţă* 1MD01 – 1MD20

–2147483648 până la +2147483647

71

Ajutor EASY-SOFT 6

* Marker al participantului de la distanţă din cadrul unei comutări COM

Tabel: Marker al releului de comandă 800 şi al aparatelor de vizualizare

Indicaţie: Vă rugăm să evitaţi alocările duble accidentale ale markerelor. Astfel, puteţi activa cele 96 de markere-bit disponibile simultan şi prin primele 12 markere-byte, 6 markere-cuvânt sau 3 markere-cuvânt dublu şi să generaţi cu acestea stări nedefinite.Dacă utilizaţi markere-byte, începând cu MB13, markere-cuvânt începând cu MW07 şi markere-cuvânt dublu începând cu MD04, nu se poate ajunge la alocări duble cu markerele-bit, pe care le utilizaţi pe cât posibil în schema de conexiuni.Tabelul de mai jos cu markere disponibile prezintă conexiunile.

Următorul tabel cu markere disponibile vă indică modul în care puteţi utiliza direcţionat markerele-bit şi punctele unde există suprapuneri de markere-cuvânt dublu (MD), markere-cuvânt (MW), markere-byte (MB) şi markere-bit.În stânga se găsesc markerele-bit, byte, cuvânt şi cuvânt dublu cu valorile cele mai mari, iar în dreapta cele cu valorile cele mai mici.Markere-bit, byte, cuvânt sau cuvânt dublu.

72

Panoul de comandă

Tabel: Markeri disponibili ai unui releu de comandă 800 sau ai unui aparat de vizualizare

Sfârşitul unui domeniu declarat ca remanent

73

Ajutor EASY-SOFT 6

Markeri remanenţi

Puteţi declara remanent un domeniu liber selectabil, complex, de marker-Byte 1-96 . În acest sens trebuie să respectaţi Limitele locului de stocare ca date remanente.

Markerii disponibili din tabel pot fi luaţi, prin faptul că îmrepună cu marker Bzte 1-96 sunt declaraţi ca remanenţi şi markeri-cuvinte 1-48, respectiv. Markeri Cuvinte duble 1-24.

Indicaţie: Markerii Cuvânt sămaşi aici 49-96, respectiv Markeri Ccuvânt dublu 25-96 nu se vor declara ca remanenţi (vezi marcarea de final din tabelul de mai sus).

3.3.2.3.5 P - Taste P

3.3.2.3.5.1 Operare cu taste cursor

Releele de comandă şi aparatele de vizualizare oferă posibilitatea de a utiliza cele patru taste cursor în mod suplimentar ca intrări cablate în schema de conexiuni. Tastele sunt conectate la schema de conexiuni drept contacte »P1« până la »P4«. tastele P pot fi activate şi dezactivate în câmpul de atribuire a aparatului unui easy400/600-, easy500/700- sau easy800-releu de comandă sau aparat MFD.

Tastele P pot fi utilizate pentru testările circuitelor sau pentru operarea manuală. Pentru service sau punerea în funcţiune, funcţia tastelor este doar o completare inutilă.

Activarea tastelor P (doar la releele de comandă cu display)

Alocarea tastelor P (numai în cadrul aparatelor MFD cu modul de display şi taste de comandă)

3.3.2.3.6 Q - Ieşire aparat de bază

3.3.2.3.6.1 Q1...Q8

Releele de comandă şi aparatele de vizualizare au în funcţie de tip 4, 6 şi respectiv 8 ieşiri. Ieşirile se vor conecta în schema de comandă cu ajutorul operandului de ieşire »Q1«...»Q8« .

Dispuneţi de posibilitatea de a utiliza operanzii Q drept bobină cu diferite funcţii specifice. În mod suplimentar, puteţi prelucra starea actuală a ieşirii drept contact (normal deschis sau normal închis) în mod logic în schema de conexiuni.

74

Panoul de comandă

Indicaţie: Unele elemente de funcţionare, de ex. PW - modulare uletrioară a impulsurilor, au prevăzută o comandă a ieşirii hardware subordonate, pe care trebuie să o activaţi încă o dată.


În cadrul unui proiect de reţea sistemul Master (număr participanţi = 1) poate avea acces asupra ieşirilor Q ale modulelor de introducere şi de redare descentralizate (Aparat fără schemă de conexiuni). În plus fiecare participant cu schemă de conexiuni (participant inteligent) poate avea acces prin citire asupra intrărilor şi ieşirilor celorlalţi participanţi şi le poate prelucra local. În mod suplimentar, pe lângă numărul ieşirii trebuie să menţionaţi şi numărul de participant al aparatului, ale cărui stări de ieşire le puteţi consulta.

Alte informaţii referitoare la subiectul NET se pot găsi în capitolul Proiecte de reţea.

3.3.2.3.7 R - Intrare aparat de prelungire

3.3.2.3.7.1 R1...R12 (Borne de intrare)

Aparatele de extindere ale releelor de comandă sau aparatelor de vizualizare au până la 12 borne de intrare. Stările de semnal la bornele de intrare suplimentare sunt cuprinse în schema de conexiuni cu contactele de intrare »R1« până la »R12. Recunoaşterea operanzilor »R« este valabilă în cazul »Receive«.

3.3.2.3.7.2 R15/R16 (Scurtcircuit/Suprasarcină)

În cazul aparatelor de extindere cu ieşire tranzistor puteţi verifica dacă există la o ieşire un scurtcircuit sau o suprasarcină. . Activarea se va face prin intermediul intrărilor interne R15 şi R16 (Dispozitiv de afişare a curentului colectiv):

EASY620-D.-TE:

R16 = Afişaj al curentului colectiv penru ieşirile S1 până la S4

R15 = Markerii de curent colectiv pentru ieşirile S5 până la S8.

Stare ieşiri aparate R15 sau R16Nu sunt prevăzute erori »0« = dezactivat (normal deschis)

Cel puţin o ieşire are o eroare »1« = activat (normal deschis)

Indicaţie: R15 şi R16 pot fi utilizate ca afişaj al curentului colectiv doar în cazul unui aparat de extindere cu ieşiri tranzistor.


În cadrul unui proiect de reţea fiecare participant cu schemă de conexiuni (participant inteligent) poate accesa prin citire intrările şi ieşirile fizice ale celorlalţi participanţi la reţea şi le poate prelucra local. Pentru a citi stările intrărilor unui participant la reţea, trebuie să introduceţi în afară de numărul de intrare şi numărul participantului respectiv.

Alte informaţii cu privire la subiectul NET se pot găsi în capitolul Proiecte de reţea.

3.3.2.3.8 RN - Intrare-bit prin NET

Cu ajutorul operanzilor RN şi SN puteţi trimite informaţii Bit de la un participant în reţea la altul. Recunoaşterea operanzilor »RN« este valabilă pentru »Receive NET«.

La alcătuirea programului pentru participanţii (staţiile) implicaţi în transferul de biţi, trebuie să utilizaţi întotdeauna operanzii RN şi SN în pereche. Rezultă:

75

Ajutor EASY-SOFT 6

• la participantul emiţător şi la cel receptor, utilizaţi acelaşi număr de operand pentru fiecare pereche SN/RN de format

• în schema de conexiuni a participantului emiţător, parametrizaţi pentru operanzii SN (bobine) numărul (NET-ID) participantului receptor

• în schema de conexiuni a participantului receptor, parametrizaţi pentru operanzii RN (contact) numărul (NET-ID) participantului emiţător

Următorul tabel indică interacţiunea dintre SN şi RN:

Parametrizarea participantului emiţător Parametrizarea participantului receptor1 ... 8 NET-ID al participantului receptor (staţie ţintă) 1 ... 8 NET-ID al participantului emiţător (staţie sursă)SN: Trimitere bit RN: Receptare bit1 ... 32

Numărul operandului 1 ... 32 Numărul operandului trebuie să fie identic cu numărul operandului SN.

3.3.2.3.8.1 Exemplu RN-SN

De la participantul 2, se transmite starea tastei P P01 prin SN1 către participantul 1. La participantul 1 este conectată starea P01 drept impuls de numărare pentru releul de contorizare »C01« prin RN1.

Participantul emiţător

Parametrizarea participantului emiţător, care emite aici pentru NET-ID1

Schema de conexiuni a participantului emiţător

Participantul receptor

76

Panoul de comandă

Parametrizarea participantului receptor, care receptează aici de la NET-ID2

Schema de conexiuni a participantului receptor

3.3.2.3.9 S - Ieşire aparat de extindere

3.3.2.3.9.1 S1 - S8

Aparatele de extindere dispun în funcţie de tip de până la 8 ieşiri. Ieşirile suplimentare se vor conecta în schema de conexiuni cu operandul de ieşiri »S1« până la »S8« . Recunoaşterea operanzilor »S« este valabilă pentru »Send«.

Dispuneţi de posibilitatea de a utiliza operanzii S drept bobină cu diferite funcţii specifice. În mod suplimentar, puteţi prelucra starea actuală a ieşirii drept contact (normal deschis sau normal închis) în mod logic în schema de conexiuni.

Operandul Operand »S« are două scopuri de utilizare:

1. să comande ieşirea unui aparat de extindere, ca scop propriu de utilizare 2. să funcţioneze ca marker auxiliar, în cazul în care nu este cuplat nici un aparat de extindere sau dacă

nu se dispune de de numărul maxim de ieşiri. În cadrul acestei utilizări el se deosebeşte de operandul »Q« doar prin faptul că nu are borne de ieşire.


În cadrul unui proiect de reţea sistemul Master (Număr participant = 1) poate avea acces prin scriere asupra ieşirilor modulelor de introducere şi de redare (Aparate fără schemă de conexiuni . În plus fiecare participant cu schemă de conexiuni (participant inteligent) poate avea acces prin citire asupra intrărilor şi ieşirilor celorlalţi participanţi şi le poate prelucra local. În mod suplimentar, pe lângă numărul ieşirii trebuie să menţionaţi şi numărul de participant al aparatului, ale cărui stări de ieşire le puteţi consulta.

Alte informaţii cu privire la subiectul NET se pot obţine în capitolul Proiect de reţea.

3.3.2.3.10 SN - Ieşire bit prin NET

Cu ajutorul operanzilor SN şi RN pot trimite informaţii de la un participant în reţea la altul. Recunoaşterea operanzilor »SN« este valabilă pentru »Send NET«.

77

Ajutor EASY-SOFT 6

La alcătuirea programului pentru participanţii (staţiile) implicaţi în transferul de biţi, trebuie să utilizaţi întotdeauna operanzii RN şi SN în pereche. Rezultă:

• la participantul emiţător şi la cel receptor, utilizaţi acelaşi număr de operand pentru fiecare pereche SN/RN de format

• în schema de conexiuni a participantului emiţător, parametrizaţi pentru operanzii SN (bobine) numărul (NET-ID) participantului receptor

• în schema de conexiuni a participantului receptor, parametrizaţi pentru operanzii RN (contact) numărul (NET-ID) participantului emiţător


Parametrizarea participantului emiţător Parametrizarea participantului receptor1 ... 8 NET-ID al participantului receptor (staţie ţintă) 1 ... 8 NET-ID al participantului emiţător (staţie

sursă)SN: Trimitere bit RN: Receptare bit1 ... 32

Numărul operandului 1 ... 32 Numărul operanduluitrebuie să fie identic cu numărul operandului SN.

3.3.2.3.10.1 Exemplu SN-RN

De la participantul 2, se transmite starea tastei P P01 prin SN1 către participantul 1. La participantul 1 este conectată starea P01 drept impuls de numărare pentru releul de contorizare »C01« prin RN1.

Participantul emiţător

Parametrizarea participantului emiţător, care emite aici pentru NET-ID1

Schema de conexiuni a participantului emiţător

Participantul receptor

78

Panoul de comandă

Parametrizarea participantului receptor, care receptează aici de la NET-ID2

Schema de conexiuni a participantului receptor

3.3.2.3.11 : - Salt

3.3.2.3.11.1 Date generale

Salturile pot fi utilizate la structurarea unei scheme de conexiuni sau drept un comutator selectiv. Indiferent dacă trebuie selectate operarea manuală sau cea automată sau diferite programe pentru maşini, acest lucru poate fi realizat prin intermediul salturilor. Salturile constau dintr-o poziţie de despindere şi o ţintă a saltului (marker). Sunt posibile exclusiv salturi înainte.

3.3.2.3.11.2 Elementele schemei de conexiuni

Există până la 32 de contacte (ţinte de salt), care pot fi utilizate numai în secţiunea A. Contactul nu poate fi introdus decât drept contact normal deschis. În acest sens există până la 32 de bobine (mărci ale saltului).

3.3.2.3.11.3 Mod de funcţionare

Dacă bobina cu arc este accesată, următoarele căi de curent nu mai sunt prelucrate. În cazul în care nu sunt transcrise peste alte căi de curent care nu au realizat saltul, stările bobinelor rămân identice ca înaintea saltului. Saltul înainte se termină la primul contact, care are acelaşi număr ca şi bobina de salt.

• Bobină = desprindere din starea »1«

• Contact numai cu primele puncte de contact din stânga = ţinta saltului

Punctul de contact »salt« este întotdeauna în starea »1«.

Dacă markerul de salt nu este disponibil în general sau în direcţia înainte, se sare la sfârşitul schemei de conexiuni. Se sare, de asemenea, peste ultima cale de curent.

O utilizare multilpă a aceloraşi bobine cu arc şi a aceluiaşi contact este admisă, dacă acestea sunt utilizate în pereche.

Exemplu:

Bobină :1/domeniu sărit/ contact:1,

Bobină :1 /domeniu sărit/ contact:1 şi aşa mai departe.

79

Ajutor EASY-SOFT 6

Atenţie: În cazul în care căile de curent sunt sărite, stările bobinelor rămân identice. Intervalul de timp de la activarea releului de timp se scurge în continuare.

3.3.2.3.12 Schema activă a funcţiilor bobinelor

3.3.2.3.12.1 Bobine cu funcţia de contactor

Semnalul de ieşire urmează direct semnalului de intrare, releul funcţionează ca un contactor.

Schema activă funcţie de contactor

3.3.2.3.12.2 Releu de impuls

Bobina de releu comută la fiecare schimbare a semnalului de intrare de la »0« la »1« a stării de conectare. Releul se comportă ca un element bistabil.

Schemă activă releu pentru impuls

O bobină este deconctată automat în cazul căderii de tensiune şi în cadrul modului de operare STOP. Excepţie: Bobinele remanente rămân în starea »1«.

3.3.2.3.12.3 Funcţiile bobinelor »setare« S şi »resetare« R

Funcţiile bobinelor »setare« S şi »resetare« R sunt utilizate în mod normal în pereche. Dacă bobina (A) este setată, releul se declanşează şi rămâne în această stare, până când este resetat cu funcţia bobinei »resetare« (B). Alimentarea cu tensiune este dezactivată (C), bobina nu mai funcţionează ca remanentă.

80

Panoul de comandă

Schema activă »setare«, »resetare«

Dacă ambele bobine sunt comandate simultan, după cum se indică în diagrama activă la punctul (B), are prioritate bobina care are un număr mai mare al căii de curent în schema de conexiuni.

Comanda simultană a Q 01

În exemplul de mai sus, la comanda simultană a bobinei setate şi a celei resetate, cea din urmă are prioritate.

3.3.2.3.12.4 Negarea unei bobine (funcţia de contactor negat)

Semnalul de ieşire urmează inversat semnalului de intrare, releul funcţionează ca un contactor ale cărui contacte sunt negate. Dacă bobina este comandată cu starea »1«, bobina comută contactele de închidere în starea »0«.

Schema activă funcţie de contactor negat.

81

Ajutor EASY-SOFT 6

3.3.2.3.12.5 Flanc pozitiv (impuls ciclic)

Dacă bobina trebuie să comute numai la un flanc pozitiv, acestă funcţie este utilizată.La o trecere a stării bobinelor de la »0« la »1«, bobina comută contactele de închidere pentru un interval de ciclu la starea »1«.

Schemă activă impuls ciclic pe flancul pozitiv

3.3.2.3.12.6 Evaluarea flancului negativ (impuls ciclic)

Dacă bobina trebuie să comute numai la un flanc negativ, acestă funcţie este utilizată. La o creştere a stării bobinelor de la »1« la »0«, bobina comută contactele de închidere pentru un interval de ciclu la starea »1«.

Schemă activă impuls ciclic pe flancul negativ

3.3.3 Schemă de conexiuni easy400/600

3.3.3.1 Generarea schemei de conexiuni easy400/600

Pentru ca schema de conexiuni pentru aparatele easy400/600 şi easy500/700 să fie identică, este valabilă descrierea Generarea schemei de conexiuni easy500/700.

3.3.3.2 Funcţiile bobinelor easy400/600

Stabiliţi comportamentul la comutare al bobinelor de releu prin funcţia de bobină. Pentru releele »Q«, »M«, »S«, »D« există următoarele funcţii de bobină:

82

Panoul de comandă

Reprezentarea schemei de conexiuni

Funcţie bobină

Funcţie de contactor

Funcţie de impuls

Setare

Resetare

Salt (Poziţie iniţială, nu easy400)

Releul auxiliar »M« este utilizat drept »marker«. Releul »S« poate fi utilizat drept ieşire a unei prelungiri sau drept releu auxiliar, dacă nu este disponibilă nici o prelungire. Acesta se deosebeşte de releul de ieşire »Q« numai prin faptul că nu are cleme de ieşire.

Indicaţie: Funcţia de bobină (protecţie) poate fi utilizată numai o dată pe bobină, în caz contrar ultima bobină stabileşte starea releului în schema de conexiuni. Excepţie: Dacă de operează cu salturi, este posibilă o utilizare dublă a aceleiaşi bobine.


Schema activă a funcţiilor bobinelor

3.3.3.3 Relee funcţionale easy400/600

3.3.3.3.1 A - Comparator de valori analogice

Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy400 toate variantele 24-V-c.c.easy600 toate variantele 24-V-c.c.

3.3.3.3.1.1 Date generaleVariantele 24-V-c.c.ale acestui releu de comandă pun la dispoziţie 8 comparatoare de valori analogice A01 - A08.

Cu un comparator de valori analogice puteţi de exemplu să comparaţi mărimile de intrare analogice cu o valoare de referinţă.Astfel puteţi controla de exemplu tensiunile primite de la senzorii conectaţi la bornele I7 şi I8. Valoarea de referinţă şi cea măsurată corespund valorilor de tensiune măsurate.

Un comparator poate executa şase variante diferite de comparare. Sunt posibile următoarele comparaţii:

• I7 >= I8,

• I7 <= I8,

• I7 >= valoare de referinţă,

• I7 <= valoare de referinţă,

• I8 >= valoare de referinţă,

• I8 <= valoare de referinţă

Contactul de releu comută, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile modului funcţional de comparare selectat de dumneavoastră.

Rezoluţia valorilor de tensiune:

0.0 până la 10.0 V în etape de 0.1-V.De la 10 până la 24 V valoarea actuală rămâne la 10.0.

83

Ajutor EASY-SOFT 6

Exemple de domenii de utilizare: Mărimi analogice ale senzorilor, de exemplu pentru evaluarea măsurării presiunii şi temperaturii, regulator bipoziţional..

Atenţie:Pentru a evita o conectare rapidă necontrolată a bobinelor de releu, comandaţi în combinaţie cu comparatoarele de valori analogice numai bobine de releu cu funcţiile "Setare" şi "Resetare".

Dacă selectaţi din listaAfişarea parametriloropţiuneaApelare posibilă, pot fi consultaţi pe aparat parametrii modulului în timpul funcţionării. Releul funcţional poate fi simulat în Releul funcţional poate fi simulat de aplicaţia de programare.

Recomandare: Alte date despre releul/modulul funcţional le găsiţi în Manualul de utilizare easy400/600.

3.3.3.3.2 C - Releu de contorizareSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy400 toateeasy600 toate

3.3.3.3.2.1 Date generaleAparatele dispun de câte 8 relee de contorizare înainte/înapoi (Counter ) C01...C08. Un Releu de contorizare adună sau scarde impulsuri şi comută atunci când valoarea momentană măsurată este mai mare decât valoarea de referinţă. Valorile sunt cuprinse între 0000 şi 9999.Releele de contorizare se comandă prin funcţia bobinelor »Impuls de contorizare «, »Direcţia de contorizare « şi »Resetare«.Un releu de contorizare poate fi cablat pe schemă ca un contact sau ca o bobină. Releul de contorizare »C1« recepţionează impulsuri de contorizare prin bobina de contorizare »CC1«. Direcţia de contorizare poate fi modificată prin bobina de direcţionare »DC1« :

DC1 = »0«: Releul »C1« numără crescătorDC1 = »1«: Releul »C1« numără descrescător

Prin bobina »RC1« nivelul de contorizare este resetat la valoarea momentană »0« . Prin contactul »C1« puteţi implementa nivelul de contorizare pe schemă.

Introduceţi cel puţin două valori în schema de conexiuni: În câmpul de contacte un contact de comutare, de ex. »C1«. În zona de bobine o bobină numărătoare, aici »CC1«. Bobinele »RC1« şi »DC1« pot fi cablate selectiv.

Numărătoarele » C .. « sunt dependente de durata ciclului. În acest mod depinde şi frecvenţa maximă de contorizare de durata ciclului.

Evitaţi stările de comutaţie imprevizibile. Implementaţi fiecare bobină a unui releu o singură dată în schemă.

Calcularea frecvenţei de contorizare:

Frecvenţa maximă de contorizare depinde de lungimea schemei în easy. Numărul contactelor, al bobinelor sau circuitelor utilizate determină durata ciclului pentru o prelucrare a schemei easy. De ex.: Dacă utilizaţi EASY412-DC-TC cu numai trei căi de curent pentru contorizare, resetare şi furnizarea rezultatului la ieşire, frecvenţa de contorizare poate fi de 100 Hz. Pentru determinarea duratei unui ciclu, vă rugăm să consultaţi manualul de operare. Frecvenţa maximă de contorizare depinde de durata maximă a ciclului. Pentru calculul frecvenţei maxime de contorizare se foloseşte următoarea formulă: Pentru calculul frecvenţei maxime de numărare se utilizează următoarea formulă:

84

Panoul de comandă

fc = frecvenţa maximă de contorizare tc = durata maximă a ciclului0,8 = factor de siguranţă

3.3.3.3.2.2 Releul de contorizare şi parametrii acestuia Descriere ObservaţieParametru Valoare de referinţă

Modulul funcţionează în domeniul numerelor întregi de la 0 la +9999.

Contact C Starea »1«, dacă valoarea momentană

este mai mare decât valoarea de referinţă.

Funcţie bobină

C_ Bobină de numărare, numără la orice front pozitiv

Intrare de contorizare

D_ Indicarea direcţiei de numărare Starea »0« = numărare normală, starea »1« = numărare inversă

RE Resetarea valorii măsurate la Zero Mod de funcţionare

- - -Set de parametri

Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat.

Simulare posibilă


3.3.3.3.3 D - Afişaj text

Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy600 toate aparatele cu display

3.3.3.3.3.1 Date generaleAfişaj text

Un releu de comandă easy600 poate afişa opt texte cu editare liberă. Pe maxim 4 rânduri pot fi afişate câte 12 caractere pe rând.Textele pot fi editate numai cu EASY-SOFT . Acestea pot fi salvate în siguranţă în fişierul EASY-SOFT .e.. sau pe placa de memorie EASY-M-32K pentru easy600.

Set de caractere afişabile:Sunt permise caracterele ASCII cu majuscule sau litere mici:A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Za b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

85

Ajutor EASY-SOFT 6

De la EASY-SOFT versiunea 6.x , pe lângă caracterele spaţiu etc., sunt permise următoarele caractere:

► ◄ ▲ ▼ ← → ↑ ↓ ≤≥ ■ □ ° “ ” ! # $ % & ' ( ) * + , - . / : ; < = > ? [ \ ] ^ _ ` { | }

LaIntroducere caractere speciale, este descris modul în care editaţi texte cu caractere speciale.

Afişarea variabilelor

Valorile reale şi de referinţă ale releelor de timp şi ale contoarelor, valorile scalate reale ale intrării analogice I7 sau I8 precum şi ora exactă pot fi afişate pe display selectiv pe rândul 2 sau 3. Aparatul easy plasează variabilele pe centru.

Ora (Operandul H) este afiaşată de la rândul 5 la 9, orice altă variabilă de la rândul 5 la 8.

Suprapunerea afişajului de text şi de variabile

Dacă aţi introdus accidental text începând de la coloana 5 până la 8 (9) a rândurilor 2 şi 3, acesta este anulat de către valorile variabilelor.

Rezolvare

Introduceţi spaţii pe poziţiile vatriabilelor pentru rezervarea de locuri, dacă textul continuă după afişarea variabilelor.Exemplu: cinci spaţii pentru ORA13:51

Scalarea domeniului de valori al intrărilor analogice

Domeniile de valori ale intrărilor analogice I7, I8 (0 la 10 V) pot fi afişate astfel:

Valoare analogică, domeniu Domeniul de valori selectabil Exemplu0...10 V 0 ... 9999 0000 ... 01000...10 V ± 999 –025...0500...10 V ± 9.9 –5.0...5.0

Utilizarea operatorilor D ca relee auxiliare

Releele auxiliare D1 - D8 (de la Display) se află în starea »1«, atunci când releul funcţional alocat Afişaj text este comandat.Toate cele opt relee auxiliare funcţionează în schemă ca markeri normali M şi pot fi utilizaţi şi ca markeri remanenţi.

Activarea afişajului text.

Premisă: Aparatul easy prezintă pe display meniul Afişarea stării şi sa află în modul de funcţionare RUN.

Dacă după marker se adaugă un text, acesta este afişat în starea »1« a bobinei pe display-ul easy. Releele funcţionale D2 la D8 se comportă diferit faţă de D1.

Pentru D2 la D8 sunt valabile următoarele:

Dacă sunt prezente şi apelate mai multe texte, următorul text este afişat în mod automat după 4 s. Acest proces este repetat până când :

• nici un marker nu se mai află în starea »1«,

• a fost selectat regimul »Stop« ,

• easy nu este alimentat cu tensiune,

• prin tasta OK sau DEL + ALT s-a intrat într-un meniu (aparat),

• este afişat textul stocat pentru D1 .

Pentru D1 sunt valabile următoarele:

D1 este pregătit ca text de semnalizare alarmă. Dacă este activat D1 şi este stocat un text pentru D1, acest text rămâne afişat până când

86

Panoul de comandă

• bobina D1 se află în poziţia »0« ,

• a fost selectat regimul »Stop« ,

• easy nu este alimentat cu tensiune,

• prin tasta OK sau DEL + ALT s-a intrat într-un meniu (aparat),

EASY-SOFT .


3.3.3.3.4 H - Ceas comutare săptămânalSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy400 toate aparatele »-RC(X)« sau »TC(X)«easy600 toate aparatele »-RC(X)« sau »TC(X)«

3.3.3.3.4.1 Date generaleVariantele easy cu terminaţia de tip »-RC(X)« sau »TC(X)« sunt echipate cu un ceas de timp real, pe care îl puteţi utiliza în schemă ca ceas de comutare săptămânală.easy400/600 oferă patru cesuri de comutare »H1« la »H4« pentru în total 32 de timpi de conectare. Ora este salvată în registrul intermediar în cazul căderii alimentării şi funcţionează în continuare. Releele ceasului de conectare nu mai comută însă. În starea fără tensiune contactele rămân deschise.

Fiecare ceas de comutare săptămânală cuprinde 4 canale (A, B, C şi D). Aceste canale acţionează în comun asupra contactului ceasului de comutare săptămânală. Pentru fiecare canal sunt posibile următoarele reglaje: Este valabilă fie perioada de la ziua 1 la ziua 2, de ex. luni până vineri, sau numai ziua 1. Se utilizează următoarele prescurtări pentru zilele săptămânii: Luni = Mo, Marţi = Di, Miercuri = Mi, Joi = Do, Vineri = Fr, Sâmbătă = Sa, Duminică = So.Ora ce trebuie introdusă este între 00:00 şi 23:59.

Dacă selectaţi din lista afişajului parametrilor opţiunea Apelare posibilă, pot fi consultaţi pe aparat parametrii modulului în timpul funcţionării.

Indicaţie: După conectare easy actualizează întotdeauna starea de conectare din condiţiile existente privind timpii de comutare.

Exemplul 1:

Se doreşte comutarea ceasului de vineri până duminică în intervalul de la ora 10:00 la 18:00.

Diagrama de timp

87

Ajutor EASY-SOFT 6

Ceasul de comutare H este parametrizat în EASY-SOFT astfel:

Mască de intrare în EASY-SOFT

Exemplul 2:

Ceasul de comutare săptămânală conectează de luni până vineri între orele 6:30 şi 9:00 şi între orele 17:00 şi 22:30.

Diagrama de timp


88

Panoul de comandă


Exemplul 3:

Ceasul de comutare săptămânală conectează marţi la ora 18:00 şi deconectează sâmbăta la ora 6:00.

Diagrama de timp


89

Ajutor EASY-SOFT 6


Exemplul 4:

Setările intervalelor ceasului de comutare se intersectează. Ceasul conectează luni la ora 16:00, iar marţi şi miercuri deja de la ora 10:00. Ora de deconectare este de luni până miercuri la ora 22:00. Ora de deconectare este de luni până miercuri la ora 22:00.

Diagrama de timp

Indicaţie: Ora de conectare şi deconectare se orientează întotdeauna după canalul care comută primul.


90

Panoul de comandă


Exemplul 5:

Ceasul de comutare trebuie să fie conectat 24 de ore. Conectare luni la ora 0:00 şi deconectare marţi la ora 0:00 .

Diagrama de timp


91

Ajutor EASY-SOFT 6


Releul de funcţii poate fi simulat în EASY-SOFT .


3.3.3.3.5 T - Releu de timpSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy400 toateeasy600 toate

3.3.3.3.5.1 Date generaleeasy400/600 pune la dispoziţie opt relee de timp (timer ) »T1« la »T8« . Prin intermediul unui releu de timp modificaţi durata conectării şi momentul de conectare şi de deconectare al unui contact. Timpii de temporizare reglabili se află între 10 ms şi 100 h.

Un releu de timp se integrează în schemă ca un contact (normal deschis sau normal închis). În câmpul de grupuri Funcţii de comutare se stabileşte funcţionarea releului. Releul este activat prin intrarea de comandă . »Trigger« şi poate fi resetat prin intrarea »resetare« .

Introduceţi cel puţin două valori pentu un releu de timp în schema de conexiuni: În câmpul de contacte un contact de comutare, de ex. »T2«. În câmpul de bobine o bobină de declanşare »TT2«. Bobina de resetare »RT2« poate fi cablată în mod alternativ.

Setare minimă a intervalului de timp la

easy400: 40 mseasy600: 80 ms

Atenţie: O setare de timp inferioară duratei maxime a ciclului poate conduce la stări de comutaţie imprevizibile.

Domeniul de reglare a duratei poate fi consultat în următorul tabel:

Parametrii Domeniu de timp şi durata de referinţă Remedius.ms 00.010, secunde.milisecunde 00.010 ... 99.990 10 msm:s 00:01, minute:secunde 00:01 ... 99:59 1 s

92

Panoul de comandă

h:m 00:01, ore:minute 00:01 ... 99:59 1 min.

Releul de timp poate prelua şase funcţii de conectare diferite:

• Declanşare temporizată

• declanşare temporizată cu durată aleatorie

• Revenire temporizată

• revenire temporizată cu durată aleatorie

• Generare de impulsuri

• Lumină intermitentă

Reacţia exactă a fiecărei funcţii de comutare poate fi consultată în manualul de utilizare.

Dacă selectaţi din lista Afişarea parametrilor opţiunea Apelare posibilă, pot fi consultaţi pe aparat parametrii modulului în timpul funcţionării. Releul funcţional poate fi simulat în

EASY-SOFT .


3.3.4 Schemă de conexiuni easy500/700

3.3.4.1 Generarea schemei de conexiuni easy400/-500/-600/-700

3.3.4.1.1 Conectarea contactelor şi a bobinelor

Operanzii booleeni, ca şi contactele sau bobinele releului, se conectează pe bancul de lucru (în fereastra Schemă de conexiuni) de la stânga la dreapta, de la contact la bobină. Pentru aceasta trebuie să vă aflaţi în Mod de afişare Schemă de conexiuni.Începeţi cablarea pe primul rând al schemei de conexiuni 001.

Operanzii booleeni, pe care îi trageţi unul lângă celălalt în câmpuri învecinate pe un rând al schemei de conexiuni, sunt conectaţi automat.Un contact de comutare, de exemplu intrarea I a aparatului de bază, pe care îl trageţi din caseta de instrumente în schema de conexiuni, îl puteţi lipi acolo oriunde cursorul mouse-lui preia simbolul acestui operand. Aceste domenii sunt numite »Câmp de contact«. Primul câmp simbolizat prin »A« pe orice rând al schemei de conexiuni este un câmp de contact, acesta este conectat automat la tensiune.Numărul câmpurilor de contact depinde de aparat (vezi tabelul Numărul căilor de curent şi al câmpurilor de contact ale diferitelor aparate).

Într-un rând al schemei de conexiuni se schimbă, începând din partea stângă, câmpurile de contact şi de conexiune până la câmpul de bobine.O bobină de releu, de exemplu ieşirea Q a aparatului de bază, poate fi lipită pe rândurile schemei de conexiuni numai în extremitatea dreaptă, în câmpul de bobine. Numai la lipirea în acest câmp este disponibilă lista funcţiile bobinelor în fereastra Câmp de aatribute. Din listă, selectaţi funcţia acestei bobine de releu (de ex. protecţie).Puteţi trage un operand booleean Ieşire Q a aparatului de bază, de asemenea, într-un »Câmp de contact«, pentru a îl utiliza drept contact. În acest caz, puteţi selecta tipul de contact (normal închis/ normal deschis), în timp ce lista funcţiile bobinelor rămâne inaccesibilă.

• Poziţionaţi un operand booleean în schema de conexiuni.

După ce aţi preluat operanzii în schema de conexiuni, punctul de selectare este plasat automat în lista Numărul operanzilor/Numărul modulelor în fereastra Câmp de atribuire (poate fi recunoscut după

fundalul albastru) . Din program, noului operand îi este alocat primul număr de operand liber. Puteţi selecta numărul de operand dorit prin tastele cursor şi tastele numerice şi apoi puteţi parametriza noul operand.

Introducând o combinaţie de litere/cifre, operanzii pot fi introduşi imediat cu numărul de operand dorit.

• Completaţi parametrizarea, setând funcţia de bobină sau conatct pentru noii operanzi.

93

Ajutor EASY-SOFT 6

Activităţi frecvente de parametrizare pot fi accelerate prin intermediul tastelor funcţionale şi combinaţiilor de taste. Prin câmpurile de parametizare ale câmpului de atribuire puteţi comuta cu TAB şi SHIFT+TAB. Selectaţi parametrii din nou prin intermediul tastelor cursor. Opţional, puteţi atribui operandului booleean încă un comentariu.

Dacă doriţi să modificaţi parametrizarea unui operand deja disponibil, este suficient un click stânga pentru a activa reprezentarea parametrilor acestuia în fereastra Câmp de atribuire.

Imagine: Parametrizarea bobinelor în câmpul de atribute

3.3.4.1.2 Conectarea intrărilor analogice ale aparatelor easy400/500/600/700

La tipurile DC ale aparatelor easy400-/500-/600, prin intrările »I7« şi »I8« puteţi citi atât semnalele de intrare digitale cât şi analogice. La aparatele easy700 sunt disponibile suplimentar intrările »I10« şi »I11«.Tensiunile analogice de intare se situează între 0 V şi 10 V.

3.3.4.1.2.1 Intrările analogice ale aparatelor easy400

Datele de măsură analogice pot fi supravegheate sau evaluate cu releul funcţional integrat comparator analog de valori. Releul funcţional poate compara în şase moduri diferite intrările între ele sau cu o valoare obligatorie.

3.3.4.1.2.2 Intrările analogice ale aparatelor easy600

La tipurile DC ale aparatelor easy600 intrările analogice »I7« şi »I8« prelucrează afişajul text şi cu releul funcţional în afară comparatorul analogic de valori. Acest releu funcţional vă facilitează scalarea valorii analogice şi afişarea în formate diferite pe display-ul easy600.

3.3.4.1.2.3 Intrările analogice ale aparatelor easy500/700

La tipurile DC ale aparatelor easy500 puteţi prelucra intrările analogice »I7« şi »I8«, iar la aparatele easy700 suplimentar »I10« şi »I11«, cu aproape toate releele funcţionale. Puteţi utiliza valorile analogice pentru scopuri de comparare sau drept valori obligatorii şi puteţi reprezenta afişajul text de asemenea cu releul funcţional .

3.3.4.1.3 Relee funcţionale

Releele funcţionale servesc pentru soluţionarea sarcinilor de comutare complexe. Dacă trageţi un releu funcţional din »caseta de instrumente« în schema de conexiuni, îl puteţi lipi în câmpul de contacte sau de bobine oriunde cursorul mouse-lui preia simpolul acestui releu funcţional. Cu excepţia cronometrului şi a comparatorului analog, care nu dispun de nici o intrare binară respectiv de nici o funcţi de bobină, puteţi

94

Panoul de comandă

poziţiona releul funcţional atât în câmpul de conrtacte cât şi în câmpul de bobine.

3.3.4.1.3.1 Releele funcţionale ale aparatelor easy400/600

Pentru aparatele easy400 şi easy600 sunt disponibile următoarele relee funcţionale:

• T - Releu de timp,

• A - Comparator de valori analogice,

• H - Cronometru şi

• C - Releu de contorizare.

Suplimentar există pentru aparatele easy600 şi:

• D - Marker de text

3.3.4.1.3.2 Releele funcţionale ale aparatelor easy500/700• O - Contor al orelor de funcţionare ,

• Y - Ceas de comutare pentru anotimp,

• Z - Reset master,

• A - Comparator de valori analogice,

• C - Releu de contorizare,

• D - Afişaj text,

• H - Cronometru,

• T - Releu de timp

3.3.4.1.3.3 Parametrizarea şi conectarea bobinelor şi contactelor releelor funcţionale

În principiu, intrările (bobine) şi ieşirile(conatcte) binare ale modulelor funcţionale lucrează în schema de conexiuni exact ca de exemplu intrările şi ieşirile releelor de comandă. Bineînţeles că puteţi conecta şi intrările şi ieşirile releului de comandă opţional cu cele ale unui modul funcţional.Parametrizaţi bobinele şi contactele releului funcţional în fereastra Câmp de atribute, la reprezentarea câmpului schemei de conexiuni. Pentru aceasta, aţi tras deja releul funcţional prin funcţia Drag & Drop pe un rând al schemei de conexiuni.

Premisă: În câmpul Schemă de conexiuni reprezentat, modulul funcţional ce trebuie parametrizat este poziţionat corect într-un »câmp de contact« sau »câmp de bobine« şi selectat prin click stânga. Pentru aceasta, aţi activat în fereastra »câmp de atribute« cartela de indexare element al schemei de conexiuni.

• Alocaţi releuliui funcţional după caz un alt număr decât numărul recomandat »1«.

• La poziţionarea modulului funcţional drept contact, selectaţi contactul normal deschis sau normal închis.

• La poziţionarea modulului funcţional drept bobină, stabiliţi prin lista Funcţiile bobinelor funcţia acestora (de ex. impuls de contorizare)

95

Ajutor EASY-SOFT 6

Imagine: Parametrizarea funcţiei de bobină la releul funcţional »releu de contorizare (C)«

Releul funcţional contor şi comparatorul analog de valori se utilizează în schema de conexiuni numai drept contact, care comută prin intermediul parametrului stabilit de dumneavoastră.Puteţi utiliza releul funcţional rezidual drept contact sau bobină de releu (ale intrării binare).

• Parametrizaţi releul funcţional, aici după valoare obligatorie a contorului

Imagine: Parametrizarea valorii de referinţă la releul funcţional »releu de contorizare (C)«

• Selectaţi după caz în câmpul de grupuri Serie de parametri memorarea opţiunii Apelare, dacă seria de parametri a releului funcţional nu trebuie să fie modificată în timpul funcţionării aparatului. Opţiunea Apelare este preselectată activă din program.

• conectaţi intrarea şi ieşirea booleeană cu contactele şi bobinele necesare, conectând liniile de legătură între ele.

3.3.4.2 Funcţiile bobinelor easy500/-700

Stabiliţi comportamentul la comutare al bobinelor de releu prin funcţia de bobină. Pentru releele »Q«, »M«, »S«, »D« există următoarele funcţii de bobină:


Funcţie bobină


96

Panoul de comandă

Funcţie de impuls

Setare

Resetare

Funcţie de contactor negat

Impuld ciclic pe flancul pozitiv

Impuls ciclic pe flancul negativ

Salt (poziţi iniţială)

Releele auxiliare »M« şi »N« sunt utilizate drept »markere«. Releul »S« poate fi utilizat drept ieşire a unei prelungiri sau drept releu auxiliar, dacă nu este disponibilă nici o prelungire. Acesta se deosebeşte de releul de ieşire »Q« numai prin faptul că nu are cleme de ieşire.




3.3.4.3 Relee pentru funcţii EASY500/700

3.3.4.3.1 A - Comparator de valori analogice/Comutator de prag Se utilizează pentruAparat de la versiunea nr.:easy500 01easy700 01

3.3.4.3.1.1 Date generaleAparatele dispun de 16 comparatoare de valori analogice / comutator de prag A01...A16 .

Cu un comparator de valori analogice, respectiv comutator de prag, puteţi de exemplu să comparaţi mărimile de intrare analogice cu o valoare de referinţă, cu o altă valoare analogică sau o valoare măsurată a unui alt releu de funcţii. Astfel puteţi rezolva probleme simple de reglaj, cum sunt regulatoarele în două puncte.

Comparatorul de valori analogice se utilizează în schemă numai ca un contact. Acesta comută, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile modului de funcţionare de comparare selectat de dumneavoastră.

Intrările analogice posedă toate variantele AB, DA şi DC ale aparatului respectiv.

Intrări analogice easy500:I7 şi I8Intrări analogice easy700:I7, I8, I11 şi I12

3.3.4.3.1.2 Compatibilitate faţă de easy400 şi easy600Dacă aveţi deja o schemă easy 400- sau easy600, se menţin funcţiile de comparare şi valorile parametrilor. Comparatorul de valori analogice al easy500 sau easy700 funcţionează ca un releu funcţional al easy400 sau easy600. Valorile de referinţă prescrise sunt transformate automat corespunzător rezoluţiei optime a intrărilor analogice easy500/700. De exemplu valoarea de referinţă easy400/600 »5,0« este recalculată la valoarea de referinţă easy500/700

97

Ajutor EASY-SOFT 6

»511« .


Comparaţiile posibile ale valorilor analogice se regăsesc în tabelul de mai jos Parametrii releului funcţional la capitolul Mod de funcţionare. Prin factorii F1 und F2, ca intrări ale releelor funcţionale, puteţi amplifica şi adapta lungimea intrărilor respective ale modulului I1 şi I2.

Intrarea OS poate fi utilizată ca offset al intrării I1.

Intrarea HY serveşte ca histereză de comutare a intrării I2 şi reacţionează atât la valorile de intrare pozitive, cât şi la cele negative.

3.3.4.3.1.4 Conectarea şi parametrizarea unui »comparator de valori analogice«

Premise: Aţi preluat în proiect un releu de control şi l-aţi conectat la Modul de afişare-Schemă de conexiuni.

Indicaţie: Un releu funcţional Comparator de valori analogice nu trebuie activat printr-o funcţie bobină. Comparaţia are loc automat, imediat ce aparatul se află în regimul de lucru RUN. Acest releu de funcţii este conectat numai ca un contact, care comută în funcţie de rezultatul comparaţiei.

• Poziţionaţi un operand »A« - comparator de valori analogice în schemă pe o zonă de contacte.

• Selectaţi în fereastra câmp de atribuire - registrul cu elemente din schema de montaj numărul de modul dorit, între 1 şi 16.

• Dacă este necesar, transformaţi funcţiile de comutare ale contactelor de la normal închis la normal deschis.

• În registrul Parametri efectuaţi parametrizarea valorilor de referinţă şi a regimului de lucru.

• Conectaţi contactul Axxcu o bobină adecvată.

• După caz, modificaţi declanşarea afişajului de parametri şi/sau scrieţi un comentariu despre operandul selectat.

Elemente din schemă şi parametri

Descriere ObservaţieIntrare releu funcţional(valoare de referinţă)

I1 Valoare comparaţie 1 Modulul operează cu valori întregi de la -2 147 483 648...+2 147 483 647.

F1 Factor de amplificare pentru I1 (I1 = F1 * Wert)

din program, nu este indicat nici un factor, domeniu de valori: 0 ... 9999

I2 Valoare comparaţie 2 Domeniul de valori - vezi mai susF2 Factor de amplificare pentru I2 (I2 = F2 *

valoare)din program, nu este indicat nici un factor, domeniu de valori: 0 ... 9999

OS Offset pentru valoarea de la I1, I1 OS = OS + valoarea momentană la I1;

din program, nu este indicat nici un Offset, domeniu de valori: 0 ... 9999

HY Histereză de comutaţie pentru valoarea lui I2, (valoarea HY este valabilă atât pentru histereza pozitivă cât şi pentru cea negativă) I2 HY = Valoare actuală la I2+ HY, I2 HY = Valoare actuală la I2 - HY);

din program, nu este indicată nici o histereză, domeniu de valori: 0 ... 9999

Contact Ax Starea »1«, atunci când condiţia este

îndeplinită (de ex. I1 < I2 în regimul de lucru LT).

Domeniul de valori - vezi mai sus

Bobina - - Regim de lucru

98

Panoul de comandă

LT mai mic (I1 < I2) Comparaţiile GT, GE, dar şi LT, LE se deosebesc numai prin faptul că GE şi LE comută şi la valoarea de referinţă. Pentru ca toate comparatoarele de valori analogice ale easy400 până la easy800 să fie compatibile, easy500 şi easy700 dispun de cinci posibilităţi de comparaţie.

LE mai mic sau egal (I1 <= I2) EQ egal (I1 = I2) GT mai mare (I1 > I2) GE mai mare sau egal (I1 >= I2) Afişaj de parametri Apelare posibilă Parametrii pot fi afişaţi Simulare posibilă

Selectarea operanzilor pentru intrările I1,I2, F1, F2, OS şi HY

Operand DescriereConstantă 0 ... 9999C Ieşirea unui releu de contorizare (de ex. C3QV)IA Intrarea analogică a aparatului (I7 = IA1, I8 = IA2, I11 = IA3, I12 = IA4), în cazul în care existăT Ieşirea unui releu de timp (de ex. T4QV)

Recomandare: Alte informaţii despre modul (de ex.o diagramă de timp) se regăsesc în Manualul de utilizare a aparatului easy500/700 (AWB2528-1508x).

3.3.4.3.2 C - Releu de contorizare Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy500 01easy700 01

3.3.4.3.2.1 Date generaleAparatele dispun de câte 16 relee de contorizare înainte/înapoi (Counter ) C01...C16. Releele de contorizare asigură contorizarea rezultatelor. Pentru aceasta adună sau scade impulsuri şi comută ca un contact, dacă valoarea reală este mai mare sau egală cu valoarea de prag superioarăt - valoarea de referinţă. Puteţi parametriza o valoare de referinţă între 0000 şi 32000.

Lavariantele c.a. şi c.c. ale fiecărui aparat pot fi operate două dintre aceste relee de contorizare, C13/C14, şi ca relee rapide. Două alte relee de contorizare, C15/C16, pot fi utilizate de asemenea ca şi contoare rapide de frecvenţă. Prin parametrizarea modului de funcţionare este selectată una dintre aplicaţiile descrise în continuare.Releele de contorizare pot fi acţionate cu valori actuale remanente.

Indicaţie: Evitaţi stările neprevăzute cauzate de conexiuni greşite.Implementaţi fiecare bobină a unui releu o singură dată în schemă.Dacă utilizaţi "Contoarele rapide", nu aveţi voie să folosiţi intrarea digitală aferentă I1, I2, I3 sau I4 de pe schemă simultan ca un contact! Dacă frecvenţa de contorizare este > 1000 Hz, se utilizează în schemă numai o valoare aleatoare a intrării.

3.3.4.3.2.2 Compatibilitate faţă de easy400 şi easy600Releele de contorizare ale aparatelor easy500 sau easy700 funcţionează la fel cu releele de contorizare ale easy400 sau easy600. Pot fi utilizate şi drept contoare simultane, remanente.

99

Ajutor EASY-SOFT 6


Puteţi utiliza un releu de contorizare în schema de conexiuni ca bobină sau contact (contact comutator) . Comanda contorului:Pentru pornire, oprire, schimbarea sensului de contorizare sau resetare (Reset), introduceţi releul de contorizare ca bobină (în câmpul de bobine) în schema dumneavoastră de conexiuni. Apoi stabiliţi în câmpul Funcţie bobină, în care din aceste trei funcţii »Impuls de contorizare «, »Direcţie de contorizare « sau »Resetare« să funcţioneze bobina.

Exemplu:

Un releu de contorizare, în mod de funcţionare normală, de ex. »C01«, recepţionează impulsuri de contorizare prin bobina de contorizare care trebuie conectată »CC01«. Sensul de contorizare poate fi modificat prin bobina de sens de contorizare »DC01« care trebuie conectată suplimentar. Se aplică următoarele:

• DC1 = »0«: Releul »C1« numără crescător

• DC1 = »1«: Releul »C1« numără descrescător

Prin o a treia bobină, bobina de resetare »RC01«, indexul contorului poate fi resetat la valoarea efectivă »0«.

Funcţia de comutare a contorului:Funcţiile de comutare ale numărătorului: Pentru a putea implementa în schemă indexul contorului, releul trebuie să acţioneze ca un comutator. De aceea trebuie introdus ca un contact, de ex. »C01«. În câmpul de grupuri al Câmpului de atribute stabiliţi funcţia releului ca normal deschis sau normal închis.Dacă doriţi să afişaţi rezultatul numai prin releul funcţional D - Afişaj text, nu este necesară o conexiune de tip contact.

3.3.4.3.2.4 Aplicaţii

Aplicaţii ale contoarelor normale

Contoarele normale »C01 - C12« şi contoarele »C13 - C16« utilizate în modul de funcţionare Normal sunt dependente de durata ciclului. Astfel şi frecvenţa de contorizare depinde de durata ciclului, iar aceasta la rândul ei depinde de lungimea schemei de conexiuni (vezi determinarea frecvenţei de contorizare).

25 Hz < fc < 200 Hz

Determinarea frecvenţei de contorizare:

Numărul contactelor utilizate, al bobinelor şi al căilor de curent determină durata ciclului pentru o prelucrare a schemei de conexiuni.

Dacă utilizaţi de exemplu un aparat EASY512-DC-TC cu numai trei circuite de curent pentru contorizare, resetare şi editarea rezultatului la ieşire, frecvenţa de contorizare poate fi de 100 Hz.

Zur Bestimmung Pentru calculul duratei ciclului consultaţi manualul de utilizare.

Pentru calculul frecvenţei maxime de contorizare se utilizează următoarea formulă:

fc = frecvenţă maximă de contorizare [Hz] a contoarelor normale C01 - C12tc = durata maximă a ciclului [ms]0,8 = Sfactor de siguranţă

Exemplu pentru calculul frecvenţei maxime de contorizare:

Durata maximă a ciclului este tc = 4000 µs (4 ms).fc = 0,8 x 1/0,008s = 100 Hz

Cuplarea şi parametrizarea unuicontor normal

100

Panoul de comandă


Indicaţie: Nu este importantă ordinea în care poziţionaţi releul funcţional mai întâi în câmpul bobinelor sau contactelor sau în care operaţi în registrul Parametri o bobină sau un contact. Este importantă însă păstrarea aceluiaşi număr de modul dacă doriţi să cuplaţi din nou acelaşi releu funcţional. Acesta este cazul de exemplu dacă se conectează releul funcţional o dată ca bobină de contorizare şi suplimentar ca bobină de resetare, pentru ca indexul contorizării să poată fi resetat.

Un contor se introduce în schema de conexiuni ca bobină de contorizare (CC1...CC16), iar la nevoie ca un contact (C1...C16). Bobina de contorizare este comandată direct cu semnale de contorizare , care pot fi preluate de la intrările digitale sau de la conexiunile interne.La această aplicaţie de contor puteţi comanda sensul de contorizare prin intermediul bobinelor DC1 la DC16.Rezultatul comparării valorii reale cu cea de referinţă este furnizat o singură dată pe perioada ciclului de program pentru interpretarea schemei de conexiuni. Timpul de reacţie la compararea valorii reale cu cea de referinţă este de aceea de maxim o durată a ciclului.

Contact Bobina SemnificaţieC01...C16 - Contactul comută , atunci când valoarea reală este mai mare sau egală cu

valoarea de referinţă. - CC01...CC16 Bobină de contorizare (Intrare de contorizare)

Incrementare a contorului la fiecare flanc pozitiv în sensul indicat- RC01...RC16 Resetarea valorii măsurate a contorului la zero în starea »1« - DC01...DC16 Indicarea direcţiei de contoruzare

Efect: Starea »0« = contorizare înainte, starea »1« = contorizare înapoi

Contacte şi bobine ale unui releu de contorizare în funcţia Contor

Activarea unui contor de contorizare înainte

• Poziţionaţi un operand »C« - releu de contorizare în schema de conexiuni pe un câmp de bobine pentru activarea funcţiei de contorizare.

• Selectaţi în fereastra câmp de atribuire - registrul cu elemente din schema de montaj numărul de modul dorit, între 1 şi 16. În cazul utilizării contoarelor »C1 - C12« este activat automat modul de funcţionare normală dorit.

• Selectaţi în registrul de elemente din schemă în câmpul de grupuri funcţie bobină funcţia Impuls de contorizare necesară aici . Pe schemă este reprezentat acum operandul CCxx.

• Efectuaţi în registrulParametri parametrizarea dorită a valorii de referinţă dacă doriţinu numai să afişaţi starea contorului, ci şi să declanşaţi un procesd e comutare în funcţie de aceasta. Consultaţi pentru aceasta şi următorul capitol Interpretarea unui contact al contorului.Ca valoare de referinţă puteţi utiliza o constantă, o intrare analogică sau valoarea reală a altor relee funcţional (C şi T) .

• Numai dacă aţi utilizat contoarele »C13 - C16« trebuie să selectaţi, pentru utilizarea descrisă aici de contor, şi în listaMod de funcţionare parametrulnormal.

• După caz modificaţi eliberarea afişajului parametrilor şi/sau scrieţi un comentariu despre operandul selectat.

• Conectaţi bobina CCxx cu un contact adecvat pentru comanda funcţiei de contorizare. Releul de contorizare numără normal atât timp cât recepţionează impulsuri de contorizare prin bobina de contorizare CCxx iar bobina pentru sensul numărării identifică srarea »0« .

Interpretarea unui contact de contorizare

Dacă doriţi declanşarea unei comutări la atingerea unui anumit index, trebuie să poziţionaţi operandul CCx cablat ca bobină şi pe un câmp de contacte. Contactul comută , atunci când valoarea reală este mai mare sau egală cu valoarea de referinţă.

• Poziţionaţi releul funcţional pe un câmp de contacte şi selectaţi în registru Element al schemei de conexiuni acelaşi număr de modul atribuit bobinei respective.


• Conectaţi contactul Cxx cu o bobină adecvată pentru interpretarea rezultatului contorizării şi comparării.

Inversarea sensului de contorizare

101

Ajutor EASY-SOFT 6

Dacă de exemplu, la atingerea unui anumit index, doriţi să inversaţi sensul de contorizare, respectiv să se efectueze contorizare înapoi, trebuie să comandaţi bobina pentru sensul de contorizare.

• Pentru inversarea sensului de contorizare poziţionaţi releul funcţional C conectat deja ca bobină de contorizare din nou pe câmpul de bobine al schemei de conexiuni.

• Selectaţi în registrulElement al schemei de conexiuni acelaşi număr de modul între 1 şi 16, 16 utilizat pentru procesul de contorizare înainte.

• Selectaţi în continuare funcţia bobinei de stabilire a sensului de contorizare . Pe schemă este reprezentat acum operandul DCxx.

• Conectaţi bobina DCxx cu un alt contact adecvat pentru comanda funcţiei de inversare a sensului de contorizare.Releul de contorizare numără invers atât timp cât recepţionează impulsuri de contorizare prin bobina de contorizare CCxx, iar bobina pentru sensul numărării identifică starea »1« .

Resetarea unui contor

• Pentru resetarea indexului contorului poziţionaţi releul funcţional C deja cablat ca bobină de contorizare încă o dată pe zona de bobine a schemei de montaj.

• Selectaţi în registrul Element al schemei de conexiuni acelaşi număr de modul între 1 şi 16, utilizat pentru procesul de contorizare înainte.

• Selectaţi în continuare funcţia bobinei de resetare. Pe schemă este reprezentat acum operandul RCxx.

• Conectaţi bobina RCxx cu un alt contact adecvat pentru comanda funcţiei de resetare. Valoarea reală a releului de contorizare este setată pe zero, imediat ce bobina de resetare identifică starea »1« .

Capacitate de comutare la atingerea domeniului de valori

Premisă: Releul de comandă se află în modul de funcţionareRUN. Bobina de contorizare CCxx identifică impulsurile de contorizare, iar bobina de resetare RCxx se află în starea »0«.

Dacă este atinsă valoarea finală 32000, această valoare este menţinută, până când se modifică sensul de contorizare. Dacă este atinsă valoarea finală 00000, această valoare este menţinută, până când se modifică sensul de contorizare.

Contactul Cxx al contorului comută, atunci când valoarea reală atinge valoarea de referinţă parametrizată. Dacă direcţia de contorizare este inversată, contactul releului revine, atunci când valoarea reală coboară sub valoarea de referinţă. Dacă nu apar noi impulsuri de contorizare, se menţine valoarea reală actuală.

Aplicaţie Contor rapid

Variantele DA şi DC ale fiecărui aparat vă pun la dispoziţie două contoare rapide C13 şi C14 . Contoarele rapide funcţionează independent faţă de durata ciclului.Domenii posibile de utilizare pentru contoarele rapide:

Înregistrarea rezultatelor, a numărului de bucăţi şi a lungimilor, precum şi măsurarea frecvenţelor.

Frecvenţa maximă de contorizare a contoarelor rapide este de 1000 Hz. Forma impulsurilor semnalelor trebuie să fie dreptunghiulară şi trebuie să aibă un raport impuls-pauză de 1: 1.

Indicaţie: Dacă acest raport impuls-pauză nu este asigurat, durata minimă a impulsului, respectiv a pauzei, nu are voie să scadă sub tmin 0,5 ms

Este valabil: tmin = 0,5 x (1 / fmax)

tmin = durata minimă a impulsului, respectiv a pauzeifmax = frecvenţa maximă de contorizare (1 kHz)

Cuplarea şi parametrizarea unui "Contor rapid"


Un "Contor rapid" poate fi introdus în schemă ca bobină de eliberare a contorului (CC13/CC14) şi în caz de nevoie ca un contact (C13/C14). La utilizarea ca un "Contor rapid" comandaţi sensul de contorizare prin bobinele DC13 resp. DC14.

102

Panoul de comandă

Contoarele rapide sunt conectate stabil cu intrările digitale I1 şi I2 , existând următoarea alocare:

• I1 intrare de contorizare rapidă pentru contorul C13

• I2 intrare de contorizare rapidă pentru contorul C14

Semnalele de contorizare sunt furnizate direct de către intrările digitale la contoare.Rezultatul comparării valorii reale cu cea de referinţă este furnizat o singură dată pe perioada ciclului de program pentru interpretarea schemei de conexiuni. Timpul de reacţie la compararea valorii reale cu cea de referinţă este de aceea de maxim o durată a ciclului.

Contact Bobina SemnificaţieC13, C14 - Contactul comută , atunci când valoarea reală este mai mare sau egală cu valoarea de

referinţă. - CC13, CC14 Eliberarea Contorului rapid la starea »1«

(bobină conectată) - RC13, RC14 Resetarea valorii măsurate a contorului la zero în starea »1« - DC13, DC14 Indicarea direcţiei de contoruzare

Efect: Starea »0« = contorizare normală, starea »1« = contorizare inversă

Contacte şi bobine ale unui releu de contorizare în funcţia intrare de contorizare rapidă pentru contorul C13 Contor rapid

Activarea unui contor de contorizare normală rapidă

• Poziţionaţi un operand C- releu de contorizare în schemă pe un sector de bobine pentru activarea funcţiei de contorizare.

• Selectaţi în fereastra Câmp de atribuire, registrulElement al schemei de conexiuni numărul de modul dorit, 13 sau 14.

• Selectaţi în registrul de elemente din schemă în zona funcţie bobină funcţia Impuls de contorizare, necesară aici pentru eliberarea contorului. Pe schemă este reprezentat acum operandul CCxx.

• Selectaţi în registrulParametri, listaMod de funcţionare parametrulViteză mare.



• Conectaţi bobina CCxx cu un contact adecvat pentru comanda funcţiei de contorizare.

• Conectaţi în cazul utilizării C13 traductorul direct la intrarea digitală I1, iar pe C14 conectaţi-l la I2 .

Releul de contorizare numără atît timp cât:

• recepţionează impulsuri de contorizare la intrările I1 sau I2 ,

• bobina de eliberare CCxx identifică starea »1«,

• bobina pentru sensul de contorizare DCxx identifică starea »0« şi

• bobina de resetare RCxx identifică starea »0« .

Pentru contorizarea simplă înainte, trebuie să conectaţi numai bobina de eliberare. Direcţia de contorizare- şi bobina de resetare pot să rămână decuplate.





Inversarea sensului de contorizare

103

Ajutor EASY-SOFT 6

Dacă doriţi să schimbaţi sensul de contorizare al contorului, trebuie să comandaţi bobina pentru schimbarea sensului de contorizare.

• Pentru inversarea sensului de contorizare poziţionaţi releul funcţional C conectat deja ca bobină de eliberare din nou pe câmpul de bobine al schemei de conexiuni.

• Selectaţi în registrul Element al schemei de conexiuni acelaşi număr de modul 13 sau 14 utilizat pentru procesul de contorizare înainte.

• Selectaţi în continuare funcţia bobinei de stabilire a sensului de contorizare. Pe schemă este reprezentat acum operandul DCxx.

• Conectaţi bobina DCxx cu un alt contact adecvat pentru comanda funcţiei de inversare a sensului de contorizare.Releul de contorizare numără invers atât timp cât recepţionează impulsuri de contorizare prin bobina de contorizare CCxx, iar bobina pentru sensul numărării identifică starea »1« .

Resetarea unui contor

• Pentru resetarea indexului contorului poziţionaţi releul funcţional C deja cablat ca bobină de eliberare încă o dată pe zona de bobine a schemei de montaj.

• Selectaţi în registrulElement al schemei de conexiuni acelaşi număr de modul 13 sau 14 utilizat pentru procesul de contorizare.

• Selectaţi în continuare funcţia bobinei de resetare. Pe schemă este reprezentat acum operandul RCxx.

• Conectaţi bobina RCxx cu un alt contact adecvat pentru comanda funcţiei de resetare. Valoarea reală a releului de contorizare este setată pe zero, imediat ce bobina de resetare identifică starea »1« .

Capacitate de comutare la atingerea domeniului de valori

Premisă: Releul de comandă se află în modul de funcţionareRUN. Bobina de eliberare CCx se află în starea »1« şi bobina de resetare RCx în starea »0«.

Contactul releului C13 (14) al contorului comută, atunci când valoarea reală atinge valoarea de referinţă. Dacă direcţia de contorizare este inversată, contactul releului revine, atunci când valoarea reală coboară sub valoarea de referinţă.Dacă nu se înregistrează impulsuri noi de contorizare, respectiv eliberarea contorului prin CC13 (14), valoarea reală curentă se păstrează.Dacă este atinsă valoarea finală 32000, această valoare este menţinută, până când se modifică sensul de contorizare. Dacă este atinsă valoarea finală 00000, această valoare este menţinută, până când se modifică sensul de contorizare.

Aplicaţie Contor de frecvenţă

Variantele DA şi DC ale fiecărui aparat vă pun la dispoziţie două contoare de frecvenţă C15 şi C16 . Contoarele de frecvenţă funcţionează independent faţă de durata ciclului.Aplicaţii posibile pentru contoare de frecvenţă C15 şi C16 sunt calculul turaţiei, măsurarea volumului prin contorul de volume sau supravegherea turaţiei unui motor.

Frecvenţa de contorizare şi forma impulsului

Frecvenţa minimă de contorizare a contoarelor de frecvenţă este de 4 Hz, iar frecvenţa maximă de contorizare este de 1000 Hz.

4 Hz < fc < 1000 Hz

Forma impulsurilor semnalelor trebuie să fie dreptunghiulară şi trebuie să aibă un raport impuls-pauză de 1: 1.

Indicaţie: Dacă acest raport impuls-pauză nu este asigurat, durata minimă a impulsului, respectiv a pauzei, nu are voie să scadă sub tmin 0,5 ms

Este valabil: tmin = 0,5 x (1 / fmax)

tmin = durata minimă a impulsului, respectiv a pauzeifmax = frecvenţa maximă de contorizare (1 kHz)

Procedee de măsurare

104

Panoul de comandă

Impulsurile sunt numărate la intrare, timp de o secundă, independent faţă de durata ciclului, şi astfel este calculată frecvenţa.Rezultatul măsurării este furnizat ca valoare reală.

Rezultatul comparării valorii reale cu cea de referinţă este furnizat o singură dată pe perioada ciclului de program pentru interpretarea schemei de conexiuni.Timpul de reacţie la compararea valorii reale cu cea de referinţă este de aceea de maxim o durată a ciclului.

Cuplarea şi parametrizarea unui contor de frecvenţă


Un Contor de frecvenţă poate fi introdus în schemă ca bobină de eliberare a contorului (CC15/CC16) şi în caz de nevoie ca un contact (C15/C16). În cazul utilizării ca un contor de frecvenţă bobinele DC15 resp. DC16 nu au nici un efect.

Contact Bobina Semnificaţie

C15, C16 - Contactul comută , atunci când valoarea reală este mai mare sau egală cu valoarea de referinţă.

- CC15, CC16 Eliberarea Contorului de frecvenţă la starea »1« (bobină conectată)

- RC15, RC16 Resetarea valorii măsurate a contorului la zero în starea »1« - DC15, DC16 nu are efect

Contacte şi bobine ale unui releu de contorizare în funcţia Contor de frecvenţă

Contoarele de frecvenţă sunt conectate stabil cu intrările digitale I3 şi I4 , existând următoarea alocare:

• I3 Intrare de contorizare pentru Contorul de frecvenţă C15

• I4 Intrare de contorizare pentru Contorul de frecvenţă C16

Semnalele de contorizare sunt furnizate direct de către intrările digitale la contoare. Un contor de frecvenţă măsoară valoarea curentă.Rezultatul comparării valorii reale cu cea de referinţă este furnizat o singură dată pe perioada ciclului de program pentru interpretarea schemei de conexiuni. Timpul de reacţie la compararea valorii reale cu cea de referinţă este de aceea de maxim o durată a ciclului.

Activarea unui contor de frecvenţă

• Poziţionaţi un operand C- releu de contorizare în schemă pe un câmp de bobine pentru activarea funcţiei de contorizare.

• Selectaţi în fereastra Câmp de atribuire, registrulElement al schemei de conexiuni numărul de modul dorit 15 sau 16.

• Selectaţi în registrul de elemente din schemă în câmpul de grupuri Funcţie bobină funcţia Impuls de contorizare, necesară aici pentru eliberarea contorului. Pe schemă este reprezentat acum operandul CCxx.

• Selectaţi în registrulParametri, lista Mod de funcţionare parametrulFrecvenţă.



• Conectaţi bobina CCxx cu un contact adecvat pentru eliberarea contorului de frecvenţă.

Indicaţie: Un contor de frecvenţă activat măreşte durata ciclului aparatului, şi astfel reduce viteza de prelucrare a schemei de conexiuni. Declanşaţi măsurarea frecvenţei numai în timpul acelor faze de prelucrare, în care doriţi prelucrarea valorilor măsurate.

• În cazul utilizării C15 conectaţi traductorul direct la intrarea digitală I3, iar pentru C16 conectaţi-l la I4.

Contorul de frecvenţă calculează o valoare măsurată, atât timp cât:

105

Ajutor EASY-SOFT 6

• recepţionează impulsuri de contorizare la intrările I3 sau I4 ,

• bobina de eliberare CCxx identifică starea »1«,

• bobina de resetare RCxx identifică starea »0« .

Pentru măsurarea simplă a frecvenţei trebuie conectată numai bobina de eliberare, iar bobina de resetare poate rămâne neconectată.





Capacitate de comutare la atingerea valorii de referinţă

Premisă: Releul de comandă se află în modul de funcţionareRUN. Bobina de eliberare CCx se află în starea »1« şi bobina de resetare RCx în starea »0«.

După ce a fost măsurată prima dată frecvenţa peste valoarea de referinţă parametrizată, contactul respectiv C15 (16) comută în starea »1«. Dacă ulterior valoarea măsurată este mai mică decât valoarea de referinţă, contactul comută din nou în starea »0«. Retragerea eliberării fixează valoarea reală pe zero şi contactul C15 (16) comută în starea »0«.


Descriere ObservaţieIntrare releu funcţional

Valoare de referinţă Modulul lucrează în domeniul numerelor întregi de la 0...+32000.

Trebuie să indicaţi numai o singură dată o valoare, chiar dacă utilizaţi releul de contorizare în schema de conexiuni atât ca bobină cât şi ca un contact.

Ieşire releu funcţional

C Valoare întreagă între 0...+32000

Această ieşire poate fi utilizată ca valoare de referinţă pentru releul de timp T, alte relee de contorizare C şi comparatorul de valori analogice A, precum şi ca valoare reală pentru Afişajul de text D.

Contact Cxx Starea »1«, dacă valoarea momentană este mai

mare decât valoarea de referinţă.

Funcţie bobină Denumire:Impuls de contorizare/Bobină de eliberare

Bobină de contorizare

Funcţionarea în contor normal: contorizează în fiecare front pozitiv, în direcţia dată

Funcţionarea în contor rapid/contor de frecvenţă:

Bobină de revenire

CCxx

Sens de contorizare Indicarea sensului de contorizare pentru modurile de funcţionare "Contor normal şi rapid".Funcţionare: Starea »0« = contorizare înainte, starea »1« = contorizare înapoi

DCxx

Resetare Bobină de resetareFuncţionare: setează valoarea reală la zero în starea »1«

RCxx

Mod de funcţionare

106

Panoul de comandă

Normal Contor înainte-înapoi:

Intrarea maximă de impuls depinde de lungimea schemei de conexiuni.

Contoarele C01...C12 prin intrări sau conexiuni diverse

Viteză mare Contor înainte-înapoi mai rapid:

Intrare de impuls până la 1000 Hz

ContoareleC13...C14 prin intrările I1 şi I2 ale variantelor DA şi DC

Frecvenţă Contor de frecvenţă:

Intrare de impuls/ impulsuri până la 1000 Hz

ContoareleC15...C16 prin intrările I3 şi I4 ale variantelor DA şi DC

Afişarea parametrilor

Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare posibilă

Selectarea operandului pentru indicarea valorii de referinţă

Operand DescriereConstantă 0 ... 32000C Ieşirea unui releu de contorizare (de ex. C3QV)IA Intrarea analogică a aparatului (I7 = IA1, I8 = IA2, I11 = IA3, I12 = IA4), în cazul în care existăT Ieşirea unui releu de timp (de ex. T4QV)

Remanenţă

Unele relee de contorizare pot fi comandate cu valori reale remanente. În cazul în care un releu de contorizare este remanent, valoarea reală se păstrează la schimbarea modului de funcţionare de la RUN la STOP, precum şi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacă releul de comandă este pornit în modul de funcţionare RUN, releul de contorizare funcţionează în continuare cu valoarea actuală memorată şi protejată faţă de tensiunea nulă.

În imaginea proiect selectaţi în registrul sistem, care dintre releele de contorizare C5 la C7, C8 şi C13 la C16 trebuie comandate remanent.O valoare reală remanentă necesită un spaţiu de memorie de 4 Byte .


3.3.4.3.3 D - AfişajtextSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy500 01easy700 01easy500/700 10 cu noul set de caractere »Chirilic«.

3.3.4.3.3.1 Date generaleAfişaj textAparatele dispun de câte 16 relee funcţionale de tipul Afişajtext pentru reprezentarea pe display a textelor cu editare liberă. Pe maxim 4 rânduri pot fi afişate 12 caractere pe rând.

Textele pot fi editate numai cu EASY-SOFT . Acestea pot fi memorate în fişierul Proiect *.e.. şi pot fi asigurate suplimentar pe cartela de memorie EASY-M-32K.

Set de caractere afişabile:

Sunt permise caracterele ASCII cu majuscule sau litere mici.A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z.a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z.

107

Ajutor EASY-SOFT 6

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9De la EASY-SOFT versiunea 6.x , pe lângă caracterele spaţiu etc., sunt permise următoarele caractere:► ◄ ▲ ▼ ← → ↑ ↓ ≤≥ ■ □ ° ! # $ % & ' ( ) * + , - . / : ; < = > ? [ \ ] ^ _ ` { | } Cu aparatele easy500/700 de la numărul de versiune sus-menţionat, puteţi edita cu litere chirilice.

La următorul link se descrie cum puteţi introduce texte cu caractere speciale.

Afişarea variabilelor

Valorile actuale şi de referinţă ale releelor funcţionale, valorile actuale scalabile ale intrărilor analogice, precum şi ora curentă şi data pot fi reprezentate selectiv pe rândurile de display 2 sau 3. Releul de comandă ordonează variabilele începând de la coloana 5.

3.3.4.3.3.2 Compatibilitate cu easy600Afişajul text al easy500 sau easy700 funcţionează identic cu afişajul text al easy600. Dacă încărcaţi o schemă de conexiuni easy600 existentă, funcţiile de afişare text existente se menţin.


Releul funcţional Afişaj text D = »Display« funcţionează în schema de conexiuni ca un marker normal M. Un text pregătit este afişat în starea »1« a bobinei (Dxx). Pentru aceasta, releul de comandă trebuie să se afle în modul de funcţionare RUN , iar înaintea afişării textului să fie indicatăAfişarea stării.

Dacă starea bobinei (Dx) revine la valoarea »0«, releul de comandă prezintă din nou după 4 s Afişarea stării.

Suprapunerea afişajului de text şi de variabile

Dacă aţi introdus accidental text începând de la coloana până la 5 a rândurilor 2 şi 3, acesta este anulat de către valorile variabilelor.

Soluţie:

Introduceţi spaţii pe poziţiile vatriabilelor pentru rezervarea de locuri, dacă textul continuă după afişarea variabilelor.

Exemplu: Cinci spaţii pentru ORA13:51.

Indicaţie: De laversiunea de aparat nr. 10, puteţi utiliza pentru afişajul text unele caractere speciale pentru reprezentarea unităţilor şi pentru toate majusculele chirilice. Introducerea de text se realizează ca de obicei, fără să trebuiască să selectaţi alte tabele cu caractere. Modul în care introduceţi caractere speciale sau majuscule chirilice, deşi nu dispuneţi de tastatura corespunzătoare, este descris la sfârşitul acestei pagini, în secţiunea Generare de text cu caractere speciale.

Reacţie diferită a releelor funcţionale D01 şi D02 până la D16

Pentru releul funcţional D01 sunt valabile următoarele:

D01 ester pregătit pentru afişarea unui text de alarmă. Dacă este comandat D01 şi este pregătit un text pentru D01, acest text rămâne pe afişaj până când

• bobina D01 se află în starea »0« .

• a fost selectat modul de funcţionare Stop .

• releul de comandă nu mai este alimentat cu tensiune.

• prin tastele OK sau DEL + ALT s-a intrat într-un meniu.

Pentru releele funcţionale D02 la D16 sunt valabile următoarele:

Dacă sunt comandate mai multe texte, se afişează automat, secvenţial după 4 s, următorul text. Acest proces se repetă pînă când

108

Panoul de comandă

• nici o bobină de afişaj text nu mai este în starea »1« .

• a fost selectat regimul de lucru Stop .

• releul de comandă nu mai este alimentat cu tensiune.


• a fost introdusă o valoare de referinţă.

• este afişat textul prevăzut pentru D01.

3.3.4.3.3.4 Conectarea şi parametrizarea unui releu funcţional «Afişaj text«


Activarea unui releu funcţional Afişaj text

• Poziţionaţi un operand»D« - Afişaj text în schema de conexiuni, pe un câmp de bobine, pentru a putea activa un afişaj text.

• Selectaţi în fereastra Câmp de atribuire, registrulElement al schemei de conexiuni numărul de modul dorit, între 1 şi 16 şi funcţia de bobină, de exemplu contactor.

• Pentru introducerea ulterioară de text, acţionaţi în registrul Parametri direct butonul cu acelaşi nume (vezi: Generare text pentru releul funcţional Afişaj text).

• Pentru afişarea mixtă de text şi valori ale variabileor, trebuie să selectaţi în lista OP operandul dorit (vezi: Parametrizarea variabilelor pentru un releu funcţional Afişaj text ).

• Conectaţi bobina xDxx cu un contact adecvat pentru comandă.

Interpretarea unui contact de afişaj text

Dacă doriţi să verificaţi dacă un releu funcţional D Afişaj text comandat ca bobină a comutat, trebuie să conectaţi acest releu funcţional şi ca un contact.

• Poziţionaţi releul funcţional »D« pe un câmp de contacte şi selectaţi în registrul Element al schemei de conexiuni acelaşi număr de mpdul pe care l-aţi atribuit bobinei respective.

• În caz de nevoie modificaţi funcţia de comutare a contactului din normal închis în normal deschis.

• Conectaţi acest contact Dxx în schema de conexiuni.

Resetarea releului funcţional Afişaj text

• Pentru resetarea releului funcţional Afişaj text şi a contactului întrerupător aferents poziţionaţi releul funcţional conectat deja cabobină »D« încă o dată pe câmpul de bobine al schemei de conexiuni.

• Selectaţi în registrul Element al schemei de conexiuni numărul de modul între 1 şi 16 utilizat deja pentru activare şi funcţia bobinei de resetare. Pe schema de conexiuni este reprezentat acum operandul RDxx

• Conectaţi bobina RDxx cu un contact adecvat pentru comandă.

Realizare text la releul funcţional Afişaj text

109

Ajutor EASY-SOFT 6

Imagine: Introducere de text în modulul funcţional Afişaj text

• Activaţi în registrul Parametri câmpul Introducere text.

Se deschide dialogul Introducere text cu cele patru rânduri editabile de display.

• Introduceţi fiecare text de max. 12 caractere pe rândurile dorite ale displayului.

Dacă aţi preluat şi variabile pe afişaj, acestea sunt reprezentate pe rândul de display 2 sau 3 ca o serie de simboluri speciale ##### .

Indicaţie: La introducerea textului vizualizarea conectată oferă o imagine exactă despre aspectul rândurilor de text cu eventuale rezervări pentru variabile.

• Activaţi vizualizarea câmpului de conectare.>>.

În jumătatea inferioară a dialogului se deschide previzualizarea cu rândurile de text editate.

Înapoi la activarea unui releu funcţional Afişaj text.

Parametrizarea variabilelor pentru un releu funcţional Afişaj text

Pentru afişarea variabilelor de pe rândul de display 2 utilizaţi câmpurile de listă superioare OP, Nr., etc., iar pentru rândul 3 de display câmpurile de listă inferioare. Ca variabile pot fi reprezentate valorile măsurate ale releelor funcţionale, valorile măsurate scalabile ale intrărilor analogice, precum şi ora exactă şi data curentă. Ora exactă (operand DH) este afişată de la coloana 5 la coloana 9. Rândurile de display 1 şi 4 sunt rezervate exclusiv pentru afişaj de text.

• Selectaţi în registru parametrul, cîmpul de liste OP operandul dorit.

În zona previzualizare apare, ca loc de rezervare pentru variabilă, o serie de caractere speciale #####. Dacă doriţi să se afişeze ora exactă sau data, nu sunt necesare alte date parametrizate. Dacă doriţi să afişaţi o valoare de referinţă a unui releu funcţional sau o valoare măsurată a unei intrări analogice, trebuie să selectaţi

110

Panoul de comandă

suplimentar în listaNr. numărul dorit de modul.

• Selectaţi în lista Nr. numărul dorit de operand.

• Parametrizaţi valoarea măsurată dorită sau pe cea de referinţă.

• Dacă este necesar, acţionaţi butonul Scalare domeniu de valori, dacă doriţi să afişaţi scalat o intrare analogică.

• Selectaţi opţiunea editabil, dacă doriţi să permiteţi efectuarea de modificări ale valorilor de referinţă de către utilizator în timpul funcţionării.


• Editaţi după caz textul de afişat înainte şi după variabile sau pentru rândurile de display 1 şi 4 prin câmpul de comutare Introducere text. Vezi: Generare text pentru releul funcţional Afişaj text).

Indicaţie: Dacă doriţi să afişaţi pe rândurile 2 sau 3 combinat text şi variabile, puteţi introduce, pentru evitarea suprapunerilor în poziţiile variabilelor începând de la coloana 5 orice caractere pentru rezervarea spaţiului. Aceste 4 la 8 caractere sunt anulate pe display de către valorile variabilelor.În zona de previzualizare poziţiile ocupate de variabile sunt simbolizate de şirul de caractere ##... .

Înapoi la activarea unui releu funcţional Afişaj text.

OP

În câmpul OP selectaţi operandul (variabila), pe care doriţi numai să o afişaţi sau să o afişaţi şi să o modifice utilizatorul. Pot fi reprezentate valorile măsurate curente ale: Valorile reale sunt afişabile de la:

• C - releu de numărare,

• DH - ora exactă (Display Hour),

• I - Mărimea variabilă a unei intrări analogice

• O - Contor al orelor de funcţionare,

• T Releu de timp şi

• DD - Data (Display Date)

Pot fi modificate suplimentar, cu respectarea condiţiilor limită de mai jos, valorile de referinţă ale:

• C - Releului de numărare şi

• T Releului de timp

Nr.

În cîmpul Nr. selectaţi numărul operandului conectat sau al releului funcţional, al cărei variabilă doriţi să o afişaţi.

Valoare actuală/de referinţă

În domeniul valoare actuală/de referinţă stabiliţi ce valoare a unui releu funcţional trebuie afişată. Dacă alegeţi aicivaloarea de referinţă a unui releu funcţional, opţiunea este disponibilăeditabilă.

Cu premisa că activaţi ovaloare de referinţă şi opţiuneaeditabilă, utilizatorul poate modifica o valoare de referinţă dată în timpul utilizării, prin tastele releului de comandă.

Opţiune editabil

Opţiunea editabil este selectată atunci când doriţi să permiteţi modificarea unei valori de referinţă prin tastele funcţionale.

Domeniul de valori pentru IA..

111

Ajutor EASY-SOFT 6

• Activaţi, cu operand parametrizat I, câmpul de comutare Scalare domeniu de valori.

Se deschide dialogul Scalare domeniul de valori al intrărilor analogice cu rândurile 1 - 4. În aceste patru rânduri puteţi, individual pentru fiecare rînd de text, să parametrizaţi formatul de ieşire al câte unei intrări analogice. Formatul de ieşire este determinat de parametrizarea afişării şi a domeniului.

Scalarea domeniului de valori al intrărilor analogice

Reprezentare: Aici puteţi determina formatul de ieşire al valorii analogice. Valoarea analogică propriu zisă se poate încadra numai între 0 şi 10 V. La această determinare a domeniului de reprezentare deosebiţi mai întâi dacă aveţi nevoie de o editare fără semn (0 la 9999) sau cu semn. În cadrul unei editări cu semn puteţi deosebi de asemenea dacă aceasta este cu numere întregi (± 999) sau în formatul zecimal (± 9.9). Acest ultim format se recomandă atunci când valoarea analogică oscilează numai într-un domeniu restrâns.

Domeniu:Suplimentar puteţi scala valoarea afişată. Atribuiţi domeniului selectat pentru reprezentare un domeniu imagine. Acest domeniu imagine, scala, se prezintă convenţional prin indicarea de la la. Astfel se fixează o valoare minimă şi una maximă pentru editare (vezi tabel scalare a valorilor intrărilor analogice). Valoarea afişajului este transformată conform raportului Valoarea afişată este convertită conform relaţiei »Domeniu de afişare/Domeniu imagine«.

• Confirmaţi datele prin tasta OK.

La sfârşitul respectivului rând se aconfirmă introducerea prin afişarea De la: .... până la: ....

Domeniile de valori (0 la 10 V) ale intrărilor analogice I7, I8 (easy500) sau I7, I8, I11 şi I12 (easy700) pot fi afişate astfel:

Valoare analogică Reprezentare: Domeniu:de la la

Exemplu:de la la

întotdeauna 0 la 10 V

±9.9

-9.9 9.9

sau

9.9 -9.9

-1 4

4 -1

±999

-999 999

sau

999 -999

-10 40

40 -10

0 la 9999

0 9999

sau

9999 0

0 5000

5000 0

Tabel: Scalarea valorilor analogice de intrare

Parametrizare exemplu - Intrare analogică IA, scalare domeniu de valori

Problemă:

Valoarea analogică de analizat oscilează între 2 V şi 7 V.Pentru o valoare analogică de 2 V trebuie furnizată o valoare de temperatură de -25° , iar pentru 7 V o temperatură de +55°.

Soluţie:

Reprezentare: ±999 Domeniu: de la -37...+73

Următorul tabel prezintă corelaţia dintre valoarea analogică şi datele cuprinse la de la şi până la deci alocarea domeniului de definire a căii.

112

Panoul de comandă

Valoare analogică Domeniu: de la... la10 V + 73..... ..... 7 V + 55..... ..... 2 V - 25..... ..... 0 V - 37

Tabel: Alocarea valorii analogice şi a domeniului de imagini


Descriere ObservaţieContact Dxx Starea »1«, dacă respectivul modul de text este activ. Funcţia bobinelor DenumireEliberare -

posibilă prin funcţiile:

Contactor, scurtcircuit, setare, contactor negat, flanc negativ şi flanc pozitiv;

Setare

Resetare -

Funcţionare ca bobină de eliberare:

Dacă releul funcţional recunoaşte o condiţie de activare, care corespunde cu funcţia selectată de eliberare, display-ul releului de comandă indică o afişare de text.

Exemplu de eliberare prin funcţiile contactorului:Un text este afişat atât timp, cât starea »1« este valabilă la bobină.

Afişajul text este şters din nou, în cazul în care condiţia de activare nu mai este îndeplinită.

Dacă aţi selectat funcţia de eliberare Setare, afişajul text este şters numai atunci când bobina se resetare recunoaşte un schimb de flancuri.

Funcţionarea ca bobină de resetare:

La starea »1« afişajul text este şters şi contactul de comutare aferent este resetat (Reset).

După ce afişajul text a fost şters, este afişat din nou pe display-ul releului de comandă indicatorul de stare.

Dxx

SDxx

RDxx

Afişarea parametrilor.

- - Simulare posibilă


În aspectul de proiect selectaţi în registrul Sistem, dacă ob starea contactelor de afişaj text D01 - D08 trebuie menţinută remanentă. Această valoare de stare se păstrează la schimbarea modului de funcţionare din RUN în STOP, precum şi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacă releul de comandă este pornit în modul de funcţionareRUN, programul începe cu valoarea de stare memorată şi protejată faţă de tensiunea nulă.

Recomandare: Alte informaţii despre modul (de ex.o diagramă de timp) se regăsesc în Manualul de utilizare a aparatului easy500/700 (AWB 2528-1508x).

3.3.4.3.4 Realizare text cu caractere speciale

113

Ajutor EASY-SOFT 6

Caracterele speciale, pe care doriţi să le afişaţi prin intermediul display-ului unui releu de comandă 800 şi care nu se pot introduce direct din tastatură, se pot introduce de exemplu cu ajutorul tabelului de caractere din Windows.

• Deschideţi tabelul de caractere Windows apăsând Start, Execuţie, charmap.

• Selectaţi din listă fontul Arial.

• Selectaţi din lista Set de caractere al acestui tabel setul de caractere Unicode.

• Selectaţi în continuare caracterele dorite şi

• Copiaţi-le în fişierul intermediar.

• Adăugaţi apoi caracterele pe rândul dorit de display al afişajului text.

În cazul în care cunoaşteţi codul Unicode echivalent al caracterului, puteţi introduce codul caracterului de la tastatura numerică, prin apăsarea tastelor NUM şi ALT.

Simbolurile care nu pot fi reprezentate de aparat sunt prezentate pe vizualizarea afişajului text ca elemente cadru □ .

3.3.4.3.5 H - Ceas comutare săptămânal Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy500 01easy700 01

3.3.4.3.5.1 Date generaleAparatele easy500 şi easy700 cu tipul „easy...-..-.C.“(Clock) sunt echipate cu ceas (ceas de timp real) şi facilitează utilizarea unui ceas de comutare săptămânal precum şi a unui ceas de comutare anual.

Suplimentar, aparatele easy500/700 oferă opt ceasuri de comutare H1...H8 pentru în tottal 32 de momente de comutare.

3.3.4.3.5.2 Compatibilitate faţă de easy400 şi easy600Dacă aveţi deja o schemă easy 400 sau easy600, se menţin funcţiile existente de comutare săptămînală. Ceasul de comutare săptămînal funcţionează la easy500 şi easy700 în acelaşi mod ca la easy400, easy600.


Utilizaţi ceasul de comutare săptămânal în schemă exclusiv ca un contact. Acesta comută conform timpilor de comutare selecţionat de utilizator.

Indicaţie: Dacă timpul de deconectare se situează înaintea timpului de conectare, releul de comandă deconectează abia în ziua următoare.

Pe fiecare ceas de comutare săptămânală (timer ) există 4 canale A, B, C şi D . Aceste canale ale unui timer acţionează toate asupra contactului comun Hx, care trebuie conectat în schemă.

Posibilităţi de setare pentru canalele respective: este valabilă fie perioada de la ziua 1 la ziua 2, de ex. luni până vineri, fie numai ziua 2.

Pentru zilele săptămânii se utilizează următoarele prescurtări:Luni = Mo, Marţi = Di, Miercuri = Mi, Joi = Do, Vineri = Fr, Sâmbătă = Sa, Duminică = So.Ora ce trebuie introdusă este între 00:00 şi 23:59.

Canalele pot fi reglate şi pe afişajul parametrilor al aparatului, dacă utilizaţi în câmpul de grupuri Afişaj parametri opţiunea Apelare posibilă.

Reacţie la întreruperea tensiunii

114

Panoul de comandă

Ora şi data sunt salvate în registru tampon în cazul întreruperii tensiunii de alimentare şi funcţionează în continuare. Releele ceasului de conectare nu mai comută însă. În starea fără tensiune contactele rămân deschise.

Conectare intervale de timp

Modul de funcţionare al ceasului de comutare săptămânal este indicat prin următoarele exemple:

Exemplul 1: Cu un canal, conectare şi deconectare, în zile succesive.

Exemplul 2: Cu două canale, conectare şi deconectare, în zile succesive.

Exemplul 3: Cu două canale, conectare într-o zi a săptămânii şi deconectare în altă zi a săptămânii.

Exemplul 4: Cu două canale, conectare şi deconectare în mai multe zile, care se intersectează.

Exemplul 5: Cu două canale, conectare la ora 0:00 într-o zi a săptămînii şi deconectare în altă zi la ora 0:00.

3.3.4.3.5.4 Cuplarea şi parametrizarea unui ceas de comutare săptămânal


Activarea unui ceas de comutare săptămânal conform exemplului 1

• Poziţionaţi un operand»H« - ceas de comutare săptămânal în schema de conexiuni, pe un câmp de contacte pentru activarea funcţiei de comutare.

• Selectaţi în fereastra câmp de atribuire - registrul cu elemente din schema de montaj numărul de modul dorit, între 1 şi 8. Pe schemă este reprezentat acum operandul H0xx.


• Parametrizaţi în registrul parametri, canal A ziua săptămînii DY1 şi la ON ora şi minutul, în care contactul respectiv trebuie să conecteze.

• Parametrizaţi în registrul parametri, canal A ziua săptămînii DY2 şi la ON OFF ora şi minutul, în care contactul respectiv trebuie să deconecteze.


• Conectaţi acest contact H0x în schemă.


Descriere ObservaţieContact Hx Starea »1«, dacă este îndeplinită condiţia de conectare. Funcţia bobinelor - - Afişaj parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare posibilă

Exemple de parametrizare

Exemplul 1: Cu un canal, conectare şi deconectare, în zile succesive.

Se doreşte conectarea ceasului de vineri până duminică în perioada de la ora 10:00 la 18:00.

115

Ajutor EASY-SOFT 6

Diagrama de timp

Ceasul de comutare sătpămânalH este parametrizat astfel:

Ecran de introducere în aplicaţia de programare

Exemplul 2: Cu două canale, conectare şi deconectare, în zile succesive


Diagrama de timp

116

Panoul de comandă



Exemplul 3: Cu două canale, conectare într-o zi a săptămânii şi deconectare în altă zi a săptămânii.


Diagrama de timp


117

Ajutor EASY-SOFT 6


Exemplul 4: Cu două canale, conectare şi deconectare în mai multe zile, care se intersectează.


Diagrama de timp

Indicaţie: Ora de conectare şi deconectare se orientează întotdeauna după canalul care comută primul.


118

Panoul de comandă


Exemplul 5: Cu două canale, conectare la ora 0:00 într-o zi a săptămînii şi deconectare în altă zi la ora 0:00.


Diagrama de timp


119

Ajutor EASY-SOFT 6


Indicaţie: După conectare releul de comandă actualizează întotdeauna starea de conectare a contactului H0xx din condiţiile existente privind timpii de comutare.

Schimbarea orei de vară/iarnă

Dacă aţi activat funcţia Ora de vară, ceasul aparatului comută automat între ora de vară şi ora de iarnă.


3.3.4.3.6 O - Contor al orelor de funcţionare Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy500 01easy700 01

3.3.4.3.6.1 Date generaleAparatele sunt echipate cu câte patru contoare independente ale orelor de funcţionare.

Cu ajutorul acestui contor al orelor de funcţionare puteţi înregistra de exemplu duratele de funcţionare a instalaţiilor, utilajelor sau a componentelor de utilaje. În cadrul domeniului de valori admis 0 - 999999 puteţi introduce o valoare de referinţă. Astfel pot fi supravegheate şi semnalizate duratele operaţiilor de întreţinere.

Indexul contorului se menţine şi în cazul pierderii tensiunii de alimentare.

Indicaţie: O anulare a valorii măsurate se face exclusiv prin bobina de resetare!Chiar şi acţiuni cum sunt schimbarea regimului de lucru RUN -> STOP, tensiune Pornit -> Oprit, ştergere, modificare program sau încărcarea unui program nou nu anulează valoarea momentană a contorului pentru orele de funcţionare.

120

Panoul de comandă


Dacă bobina de numărare TO este setată în starea „1“, contorul creşte cu o unitate valoarea reală în fiecare secundă (ritm de bază: 1 secundă).

Dacă valoarea măsurată atinge valoarea de referinţă pentru ND, contactul NI menţine atât timp cât valoarea măsurată este mai mare sau egală cu valoarea de referinţă.

Valoarea măsurată rămâne memorată în aparat, până când bobina de resetare RO este comandată în starea „1“. Apoi este resetată la zero valoarea măsurată.

Precizia contorului pentru orele de funcţionare

Deoarece contorul orelor de funcţionare contorizează în secunde, la deconectarea unui aparat se pot pierde numai maxim 999 ms.

3.3.4.3.6.3 Conectarea şi parametrizarea unui »contor al orelor de funcţionare«


Activarea unui contor al orelor de funcţionare

• Poziţionaţi un operand»O« - contor al orelor de funcţionare în diagramă pe un câmp de bobine pentru activarea funcţiei de contorizare

• Selectaţi în fereastra Câmp de atribuire, registrul Element al schemei de conexiuni numărul dorit de operand între 1 şi 4 şi funcţia bobinei Trigger.

• În registrul Parametri se efectuează parametrizarea valorii de referinţă în ore, atunci când indexul contorului nu trebuie numai afişat, ci în funcţie de acesta, se urmăreşte declanşarea unei comutări.


• Conectaţi bobina O0x cu un contact adecvat pentru comandă. Contorul orelor de funcţionare contorizeazăcrescător atât timp cât bobina este comandată cu starea »1« .

Interpretarea unui contact al contorului orelor de funcţionare

Dacă doriţi declanşarea unei comutări la atingerea unui anumit index, trebuie să poziţionaţi operandul O0x cablat ca bobină şi pe un câmp de contacte. Contactul comută atunci cînd valoarea măsurată este mai mare sau egală cu valoarea de referinţă.



• Conectaţi contactul O0x cu o bobină adecvată.

Resetarea unui contor al orelor de funcţionare

• Pentru resetarea indexului contorului poziţionaţi releul funcţional O0x deja cablat ca bobină de contorizare încă o dată pe zona de bobine a diagramei de conexiuni.

• Selectaţi în registrul Element al schemei de conexiuninumărul de modul între 1 şi 4 utilizat pentru procesul de contorizare şi funcţia de resetare a bobinei.

• Conectaţi bobina O0x cu un contact adecvat pentru comandă.

Nu contează ordinea în care poziţionaţi releul funcţional într-un câmp de bobine sau de contacte. Importantă este selectarea de fiecare dată a aceluiaşi număr de modul, atunci când doriţi să parametrizaţi acelaşi releu funcţional.


Descriere Observaţie

121

Ajutor EASY-SOFT 6

Intrare releu funcţional (valoare de referinţă)

S Valoare de referinţă Indicare în ore,

0...999999

Contorul orelor de funcţionare poate astfel contoriza în domeniul său de la 0 ore până la mult peste 100 de ani.

Contact Oxx Contactul comută , atunci când valoarea reală

este mai mare sau egală cu valoarea de referinţă.

Funcţia bobinelor Eliberare -

posibilă prin funcţia de protecţie.

Resetare -


La starea »1« contorul incrementează în ritm de minute.

Funcţionarea ca bobină de resetare: La starea »1« contorul-valoare reală este setat înapoi.

Oxx

ROxx

Regim de lucru - - Afişarea parametrilor Apelare posibilă Parametrii pot fi afişaţi Simulare - -

Selectarea operanzilor pentru intrarea »S«

Operand DescriereConstantă 999999

Recomandare: Alte informaţii despre modul (de ex.o diagramă de timp) se regăsesc în Manualul de utilizare a aparatului easy500/700 (AWB 2528-1508x).

3.3.4.3.7 T - Releu de timp Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy500 01easy700 01

3.3.4.3.7.1 Date generaleAparatele dispun de 16 relee de timpT01...T16.

Cu un releu de timp ( timer ) reprezentaţi funcţia de temporizare, prin care modificaţi durata de conectare şi ora de conectare şi de deconectare a contactului releului de timp. Duratele de temporizare parametrizabile se află între 10 ms şi 99 h 59 min. Ca valori de referinţă, puteţi utiliza valori pozitive, de ex. cele ale intrărilor analogice sau valori reale ale releelor de contorizare şi de timp.Setare minimă a intervalului de timp: 0,01 s (10 ms).

Puteţi utiliza un releu de timp în schema de conexiuni ca bobină sau contact (contact comutator) .

122

Panoul de comandă

3.3.4.3.7.2 Compatibilitate faţă de easy400 şi easy600Releele de timp ale aparatelor easy500 sau easy700 funcţionează la fel cu releele de timp ale easy400 sau easy600. Excepţie: funcţia „intermitent“ porneşte la easy500 şi easy700 cu puls. La easy400 şi easy600 se porneşte cu pauză. Aceleaşi relee de timp pot fi acţionate remanent, la cerere.


Puteţi comanda un releu de timp pe schema dumneavoastră ca bobină şi utiliza contactul acestuia, comandat prin funcţia de temporizare, într-un câmp de contacte.

Comanda releului de timp:Pentru pornire, oprire sau resetarea (Reset) unui releu de timp introduceţi-l ca bobină (în câmpul de bobine) în schema dumneavoastră de conexiuni. În câmpul de grupuri Funcţiile bobinelor stabiliţi, care din aceste trei funcţii trebuie declanşată de către contactele conectate.

Funcţia de conectare a releului de timp:Pentru ca releul să funcţioneze ca un conector, adăugaţi-l în schemă ca un contact (în câmpul de contacte). În fereastra Câmp de atribute, registru Elemente schemă de conexiuni, câmpul de grupuri Contact stabiliţi funcţia de conectare a contactului normal deschis sau normal închis.

Funcţia de temporizare, respectiv modul în care un releu de timp influenţează ora de conectare, depinde în principal de modul de funcţionare parametrizat.

3.3.4.3.7.4 Cuplarea şi parametrizarea unui releu de timp


Activarea unui releu de timp

• Poziţionaţi un operand»T« - Releu de timp pe schema de conexiuni pe un câmp de bobine pentru a putea influenţa timpul de conectare.

• Selectaţi în fereastra Câmp de atribuire, registrulElement al schemei de conexiuni numărul dorit de operand între 1 şi 16 şi funcţia bobinei Trigger. Pe schemă este reprezentat acum operandul TTxx.

• Selectaţi modul de funcţionare dorit şi intervalul de timp.

• Parametrizaţi în registrul de parametri valoarea de referinţă pentru intrarea I1 şi eventual pentru I2, dacă aţi ales modul de funcţionare corespunzător. La sfârşitul acestei secţiuni sunt descrişi operanzii - constantă sau valoare actuală a altui releu funcţional.


• Conectaţi bobina TTxx cu un contact adecvat pentru comandă. Releul de timp numără crescător atât timp cât bobina este comandată cu starea »1« . Dacă utilizaţi modul de funcţionare Generare de impulsuri, releul de timp porneşte la identificarea unui flanc pozitiv la TTxx.

Interpretarea unui contact al releului de timp

Pentru a putea utiliza contactul de conectare modificat prin temporizare, trebuie să introduceţi releul de timp T conectat ca bobină încă o dată în schemă şi să îl plasaţi pe un câmp de contacte. Contactul comută în funcţie de modul de funcţionare şi de valoarea de referinţă.

• Poziţionţi un releu funcţionalT pe un câmp de contacte şi selectaţi în registrul Element al schemei de conexiuni acelaşi număr de operand, pe care l-aţi atribuit bobinei respective.

• În caz de nevoie modificaţi funcţia de comutare a contactului din normal închis în normal deschis.

• Conectaţi acest contact Txx în schemă.

123

Ajutor EASY-SOFT 6

Resetarea unui releu de timp

• Pentru resetarea releului de timp şi a contactului întrerupător aferent poziţionaţi releul de funcţii T conectat deja ca bobină încă o dată pe câmpul de bobine al schemei.

• Selectaţi în registrul Element al schemei de conexiuni numărul de modul între 1 şi 16 utilizat deja pentru activare şi funcţia bobinei de resetare. Pe schemă este reprezentat acum operandul RTxx.

• Conectaţi bobina RTxx cu un contact adecvat pentru comandă.


Descriere ObservaţieIntrări de releu de funcţii (valori de referinţă)

I1 Valoare de referinţă timp 1 vezi următoarea indicaţieI2 Valoarea de referinţă timp 2 (la un mod de funcţionare cu 2

valori de referinţă, de ex. intermitent)

Ieşire releu de funcţii

T Valoare întreagă, în funcţie de intervalul de timp parametrizat.0 la max. 99990 în domeniul secunde:milisecunde

Această ieşire poate fi utilizată ca valoare de referinţă pentru releul de contorizare C, alte relee de timp T şi comparatorul de valori analogice A, precum şi ca valoare reală pentru Afişajul de text D.

Contact Txx Contact de comutare Funcţia bobinelor Denumire:Trigger Releul de timp este pornit la identificarea unui flanc

crescător (pozitiv - trigger) . Această bobină trebuie apoi comandată fără întrerupere, cu starea »1« (Enable) , până se obţine reacţia de temporizare dorită. Numai în modul de funcţionare Generare de impulsuri este suficientă identificarea unui flanc pozitiv pentru obţinerea reacţiei de temporizare dorite.

TTxx

Resetare Bobină de resetareFuncţionare: resetează în starea »1« releul de timp şi contactul întreruptor respectiv (Reset).

RTxx

Reţinere Bobină de reţinereReleul de timp este oprit. Înregistrarea duratei pornite este întreruptă de starea »1« la bobina de oprire HTxx. Durata oprită se reia în continuare, dacă starea bobinei de reţinere HTxx revine din nou la »0« .

Dacă bobina de reţinere HTxx are starea »1« la flancul pozitiv al bobinei de comandă trigger TTxx, preluarea valorii de referinţă a duratei este temporizată cu durata acestei stări »1« a HTxx . În aceeaşi măsură este temporizată şi comutarea stării la contactul de conectare.

HTxx

Mod de funcţionare

Declanşare temporizată

Conectare temporizată

Declanşare temporizată + T(rnd)

Conectare declanşare temporizată cu interval aleator

Revenire temporizată

Conectare cu revenire temporizată

Revenire temporizată + T(rnd)

Conectare cu revenire temporizată cu interval aleator

Declanşare/revenire temporizată

Declanşare şi revenire temporizată,trebuie parametrizate două valori de referinţă

124

Panoul de comandă

Declanşare/Revenire temporizată + T(rnd)

Comutare cu declanşare şi revenire temporizată cu interval aleator, trebuie parametrizate două valori de referinţă timp

Generare de impulsuri

Comutare cu generare de impulsuri Normează impulsurile de intrare de lungime diferită la o lungime fixă de impuls la contactul releului de timp.

Lumină intermitentă Conectare cu semnalizare, trebuie parametrizate două valori de timpi de referinţă.

Sincron intermitent: S1 egal cu S2Comportament puls-pauză = 1:1

Asincron intermitent: S1 inegal cu S2Comportament puls-pauză inegal cu 1:1

Valori timp: S1=Drată impuls, S2= Durată pauză;

Interval de timp (bază)

S Secunde:Millisecunde Als Parametrizabil drept constantă: 00.010 până la 99.990 (s.ms), max. 99990 ms.

Închidere: 10 ms

M : S Minute:SecundeAls Parametrizabil drept constantă:00:01 până la 99:59 (min:s), max. 5999 sec.

Închidere: 1 sec

H : M Ore:MinuteAls Parametrizabil drept constantă:00:01 până la 99:59 (h:min), max. 5999 min.

Închidere: 1 min

Afişaj de parametri

Apelare posibilă Parametrii pot fi afişaţi Simulare posibilă

Indicaţie pentru setarea minimă de timp: Dacă o valoare de referintă timp parametrizabilă este mai mică decât durata ciclului programului, derularea intervalului de referinţă este identificată abia în ciclul următor. Acest lucru poate conduce la stări de comutare imprevizibile.

Selecţia operanzilor pentru intrările I1 şi I2 (valori timpi de referinţă)

Operand DescriereConstantă 0...99:59 (Domeniu de timp »M : S«/»H : M«) respectiv 0 - 99.99 (Domeniu de timp »S«)C Ieşirea unui releu de contorizare (de ex. C3QV).

Dacă valoarea reală a contorului este mai mare decât valoarea de referinţă maxim admisă a domeniului de timp parametrizat, valoarea de referinţă este limitată la această valoare maximă.Exemplu: Aţi parametrizat domeniul de timp »M : S« iar valoarea reală a contorului este de 31333. Aparatul limitează valoarea de referinţă la 5999 min.

IA Intrarea analogică a aparatului (I7 = IA1, I8 = IA2, I11 = IA3, I12 = IA4), în cazul în care există. Urmăriţi corelaţiile descrise în capitolul următor între valoarea analogică admisă şi valoarea de referinţă a releului de timp.

T Ieşirea unui releu de timp (de ex. T4QV).

Valoarea analogică şi valoarea de referinţă a releului de timp

Dacă doriţi să utilizaţi valori variabile ca de exemplu o intrare analogică ca valoare de referinţă a unui releu de timp, sunt valabile următoarele reguli de conversie, în funcţie de baza de timp parametrizată.

Baza de timp S

Firmulă: Valoare timp de referinţă = ( valoarea variabilei x 10) in [ms]

Valoarea variabilei Valoare timp de referinţă în [s]

125

Ajutor EASY-SOFT 6

0 (Minim) 00.000100 01.000300 03.000500 05.0001023 (Maxim) 10.230

Baza de timp M:S

Regulă: Valoarea de timp de referinţă= valoare variabilă/60Parte integrală = Număr în minute,Rest = Număr în secunde

Valoarea variabilei Valoare timp de referinţă în [M:S]0 (Minim) 00.000100 01:040300 05.000500 08:0201023 (Maxim) 17:003

Baza de timp H:M

Regulă: Valoarea de timp de referinţă= valoare variabilă/60Parte integrală = Număr în ore,Rest = Număr în minute

Valoarea variabilei Valoare timp de referinţă în [H:M]0 (Minim) 00.000100 01:040300 05.000606 10:0061023 (Maxim) 17:003

Indicaţie: Puteţi utiliza valori analogice ca valori de referinţă numai atunci când valoarea intrării analogice este stabilă. Valorile analogice oscilante afectează capacitatea de temporizare reproductibilă.

Remanenţă

Unele relee de timp pot fi comandate cu valori reale remanente. În cazul în care un releu de timp este remanent, valoarea reală se păstrează la schimbarea modului de funcţionare de la RUN la STOP, precum şi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacă releul de comandă este pornit în modul de funcţionare RUN, releul de timp funcţionează în continuare cu valoarea actuală memorată şi protejată faţă de tensiunea nulă.

În imaginea proiect selectaţi în registrul sistem, care dintre releele de timp T7, T8 şi T13 la T16 trebuie comandate remanent. O valoare reală remanentă necesită un spaţiu de memorie de 4 Byte .


3.3.4.3.8 Y - Ceas de comutare anualSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy500 01

126

Panoul de comandă

easy700 01

3.3.4.3.8.1 Date generaleeasy500 şi easy700 cu tipul „easy...-..-.C.“ (Clock) sunt echipate cu un ceas (ceas de timp real), şi facilitează astfel utilizarea unuiceas de comutare anual precum şi a unui ceas de comutare săptămânal.

Ceasul utilizat în cadrul releului de comandă IC funcţionează în domeniul de dată 01.01. 2000 la 31.12.2099.

Aparatele cu ceas în timp real dispun de opt ceasuri de comutare anuale Y1...Y8 zur Verfügung.Dacă trebuie să conectaţi sau să deconectaţi funcţii speciale în zilele de sărbătoare, de concediu, vacanţe sau alte evenimente, acest lucru se realizează fără probleme cu ajutorul ceasului de conectare anual.


Utilizaţi ceasul de conectare anual în schema dumneavoastră numai ca un contact.

Pe fiecare ceas de comutare anuală (timer ) există 4 canale A, B, C şi D . Aceste canale ale unui timer acţionează toate asupra contactului comun Yx, care trebuie conectat în schemă.Pe fiecare canal puteţi alege un timp de conectare şi unul de deconectare.

Canalele pot fi reglate şi pe afişajul parametrilor al aparatului, dacă utilizaţi în câmpul de grupuri Afişaj parametri opţiunea Apelare posibilă.Ceasul de conectare anuală poate acţiona pe intervale, zile, luni, ani separaţi sau combinaţii între toate acestea.



Parametrizarea domeniilor de timp

Ceasul de comutare anual poate conecta pe intervale, zile, luni, ani separaţi sau combinaţii între toate acestea.Intervalele se stabilesc prin indicarea unui timp de pornire ON- şi a unui timp de oprire OFF. Contactul conectează întotdeauna de la »ON« la »OFF«, aşa cum puteţi vedea din următoarele exemple de parametrizare .

Reguli importante de introducere! Ceasul de comutare anual funcţionează corect numai dacă respectaţi următoarele reguli:

• anul de conectare trebuie să se afle calendaristic înaintea anului de deconectare,

• intervalele de comutare ON şi OFF trebuie să fie introduse în perechi identice.

Exemplu pentru introducerea în pereche:

• ON = --/--/an, OFF = --/--/an,

• ON = --/lună/an, OFF = --/lună/an

• ON = zi/lună/an, OFF = zi/lună/an

Parametrizarea domeniului de timp, la care faza de conectare durează de la începutul anului, până la sfârşitul anuluit (întregul an):

Cu un singur canal ON: -- -- 02, OFF: -- -- 10 semnifică:

127

Ajutor EASY-SOFT 6

Ceasul de comutare anual trebuie să fie conectat la data de 01.01.2002, la ora 00:00 şi deconectat după expirarea anului OFF - la data de 01.01.2011, l ora 00:00. Efectuaţi parametrizarea într-un canal. Comparaţi exemplul de mai jos cu acest domeniu de timp.

Parametrizarea domeniului de timp, la care faza de conectare durează de la începutul lunii, până la sfârşitul lunii (întreaga lună):

Cu un singur canal ON: -- 04 --, OFF: -- 10 -- semnifică:

Ceasul de comutare anual trebuie să fie conectat la data de 01. aprilie, la ora 00:00, şi deconectat după expirarea lunii OFF - la data de 01. noiembrie, la ora 00:00.Efectuaţi parametrizarea într-un canal. Comparaţi exemplul de mai jos cu acest domeniu de timp.

Parametrizarea domeniului de timp, la care faya de conectare durează de la începutul zilei, până la sfârşitul zilei, pentru fiecare lună, în fiecare an (întreaga zi):

Cu un singur canal ON: 02 -- --, OFF: 25 -- -- semnifică:

Ceasul de comutare anual trebuie să fie conectat la data de 2 a fiecărei luni, la ora 00:00, şi deconectat după expirarea zilei OFF - la data de 26., la ora 00:00. Efectuaţi parametrizarea într-un canal. Comparaţi exemplul de mai jos cu acest domeniu de timp.

Parametrizarea domeniului de timp, la care faza de conectare durează de la începutul zilei, până la sfârşitul zilei, pentru fiecare lună, în fiecare an (zi, lună, an):

Cu un singur canal ON: 02 04 05; OFF: 25 09 05 semnifică:

Ceasul de conectare anual trebuie să fie conectat la data de 2 a fiecărei luni, la ora 00:00, şi trebuie să rămână conectat în timpul zilei OFF (momentul deconectării este 26. a fiecărei luni, la ora 00:00). Acest lucru trebuie să se întâmple în decursul lunii aprilie 2005 până în septembrie 2005.

Pe 1 şi de pe 26 până la expitarea ultimei zile din cadrul lunii parametrizate, precum şi în timpul tuturor lunilor sau anilor neparametrizaţi, ceasul rămâne deconectat.

Efectuaţi parametrizarea într-un canal.

Parametrizarea domeniului de timp, la care faza de conectare durează continuu de la începutul unei zile aleatorii până la sfârşitul respectivei zile, luni şi an:

Cu un singur canal ON: 02 04 05;

Canal învecinat OFF: 25 09 06 semnifică:

Ceasul de conectare anual trebuie să fie conectat la data de 2 aprilie 2005, la ora 00:00, şi trebuie să rămână conectat în timpul zilei OFF (momentul deconectării este 26 septembrie 2006, la ora 00:00). Efectuaţi parametrizarea ulterioară în două canale învecinate. Comparaţiexemplul de mai jos cu acest domeniu de timp.

Parametrizarea domeniilor de timp suprapuse:

Comparaţiexemplul cu aceste domenii de timp.

3.3.4.3.8.3 Cuplarea şi parametrizarea unui ceas de comutare anual


Activizarea unui ceas de conectare anuală

• Poziţionaţi un operand »Y« - ceas de conectare anuală pe un câmp de contacte pentru activarea funcţiei de conectare.

128

Panoul de comandă

• Selectaţi în fereastra câmp de atribuire - registrul cu elemente din schema de montaj numărul de modul dorit, între 1 şi 8. Pe schemă este reprezentat acum operandul Yxx.


• În registrul Parametru, parametrizaţi canalul A-B în câmpul de grupuri Canal A sau prin ON: momentul de pornire sau prin OFF: momentul de oprire a primului domeniu de timp.

• Parametrizaţi în caz de nevoie şi alte intervale de timp prin canalele B, C şi D. În interiorul intervalelor parametrizate este conectat contactul respectiv Yxx.


• Conectaţi acest contact Yxx în schemă.

Indicaţie: Evitaţi sarcinile incomplete. Acestea pot conduce la funcţii eronate.


Descriere ObservaţieContact Yx Starea »1«, dacă este îndeplinită condiţia de conectare. Funcţia bobinelor - - Afişaj parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare posibilă


Exemplul 1: selectaţi domeniul de an

Ceasul de comutare anual Y01 trebuie să se conecteze pe 1 ianuarie 2002 la ora 00:00 şi să fie conectat pînă la 1 ianuarie 2007, la ora 00:00.

Ceasul de comutare anual Y este parametrizat astfel:

Imagine: Ecran de introducere în aplicaţia de programare

Exemplul 2: selectaţi domeniul de lună

129

Ajutor EASY-SOFT 6

Ceasul de comutare anual Y01 trebuie să se conecteze pe 1 martie, la ora 00:00, şi să fie conectat pînă la 1 noiembrie, la ora 00:00.



Exemplul 3: selectaţi domeniul de zi

Ceasul de comutare anual Y01 trebuie să se conecteze pe 1 al fiecărei luni la ora 00:00 şi să fie conectat pînă la 29 al fiecărei luni, la ora 00:00.



Exemplul 4: selectaţi "sărbătorile"

Ceasul de comutare anual Y01 trebuie să se conecteze pe 25.12. în fiecare an, la ora 00:00, şi să rămână conectat pînă la 28.12. în fiecare an, la ora 00:00.


130

Panoul de comandă


Exemplul 5: selectaţi domeniul de timp

Ceasul de comutare anual Y01 trebuie să se conecteze pe 01.05. în fiecare an, la ora 00:00 Uhr, şi să rămână conectat continuu până la 2.11. în fiecare an, la ora 00:00.



Exemplul 6: anumite zile din anumite luni

Ceasul de comutare anual Y01 trebuie să conecteze în fiecare an în lunile 6, 7, 8, 9 şi 10 întotdeauna pe data de 09, la ora 0:00 şi să deconecteze pe data de 17, la ora 00:00.


131

Ajutor EASY-SOFT 6


Exemplul 7: domenii suprapuse

Ceasul de comutare anual Y01 canal A conectează pe data de 3 la ora 00:00 în lunile 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi rămâne conectat până pe 27 a fiecărei luni, la ora 00:00.

Ceasul de comutare anual Y01 canal B conectează pe data de 2 la ora 00:00 în lunile 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 şi rămâne conectat până pe 19 al fiecărei luni, la ora 00:00.



Comportamentul rezultat al contactului Y01 în fiecare an: În luna mai ceasul comută de pe 3, ora 00:00, până pe 27, ora 00:00. În lunile iunie până în decembrie, ceasul comută de pe 2, ora 00:00, până pe 19, ora 00:00.

Indicaţie pentrucomportamentul de comutare la canalele parametrizate suprapus:Ladomeniileparametrizate suprapus ceasul de comutare anual conectează contactul la prma stare recunoscută »ON« , indiferent de canalul care o furnizează. În mod analogic, ceasul de comutare anual deconectează contactul la prima stare recunoscută »OFF« , când un alt canal furnizează încă »ON«!


132

Panoul de comandă

3.3.4.3.9 Z - Reset master Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy500 01easy700 01

3.3.4.3.9.1 Date generaleAparatele sunt echipate cu trei relee funcţionale Reset master Z01...Z03.

Releul funcţional Reset master permite setarea în starea »0« a markerilor şi a tuturor ieşirilor printr-o singură comandă.

În funcţie de modul funcţional pot fi resetate fie numai ieşirile, numai markerii sau ambele.Puteţi utiliza un releu funcţional Reset master în schema de conexiuni ca bobină sau contact (contact comutator).


În funcţie de modul funcţional se setează ieşirile sau markerii în starea "0" în cazul unui front pozitiv sau a stării "1" a bobinei. Poziţia bobinei în schema de conexiuni nu este relevantă. O resetare master are întotdeauna prioritate maximă.Contactele Z1 la Z3 urmează regimul bobinei proprii.

3.3.4.3.9.3 Conectarea şi parametrizarea unui releu funcţional »Reset master«


• Pentru resetarea operanzilor doriţi, poziţionaţi un releu funcţional »Z« întotdeauna pe un câmp de bobine al schemei de conexiuni.

• Selectaţi pentru resetarea ieşirilor Q1 - Q8 şi S1 - S8 în fereastra câmp de caracteristici, registrul schemei de conexiuni, numărul de operand »1« sau

• selectaţi pentru resetarea domeniilor de markere M1 - M16 şi N1 - N16 în schema de conexiuni numărul de operand »2« sau

• selectaţi pentru resetarea comună a ieşirilor şi domeniilor de markere din registrul schema de conexiuni numărul de operand »3«.

• Conectaţi bobina Z0x cu un contact adecvat pentru comandă.

• După caz, scrieţi un comentariu despre operandul selectat.

Dacă doriţi să verificaţi dacă un releu funcţional comandat ca bobină a comutat, trebuie să conectaţi acest releu funcţional comandat ca un contact păstrând acelaşi număr de operand.

• Poziţionaţi releul funcţional pe un câmp de contacte şi selectaţi acelaşi număr de operand atribuit bobinei respective în registrul elementelor din schemă.


• Conectaţi contactul Z0x cu o bobină adecvată pentru scopuri de semnalizare, de exemplu ieşirea Q1.

Nu contează ordinea în care poziţionaţi releul funcţional într-un câmp de bobine sau de contacte. Este importantă însă păstrarea aceluiaşi număr de operand, atunci când doriţi să parametrizaţi acelaşi releu funcţional.

133

Ajutor EASY-SOFT 6


Descriere ObservaţieContact Zxx Starea »1«, dacă bobina Zxx identifică un

front pozitiv sau starea »1«.

Funcţie bobină Bobină trigger Releul funcţional Reset master este pornit

la identificarea unui front pozitiv (trigger) sau a stării »1« (Enable) şi se efectuează resetarea respectivă.

ZxxReleul funcţional Reset master comandat de una din cele trei bobine disponibile Z1 - Z3, în unul din următoarele moduri de funcţionare.

Regim de lucru Z1 ieşirile Q1...Q8 şi S1...S8 sunt resetate în

starea »0«.

Z2 domeniile marker M1...M16 şi N1...N16 sunt resetate în starea »0«

Z3 funcţionează simultan la Q1...Q8, S1...S8, M1...M16 şi N1...N16.

Afişarea parametrilor - - Simulare -

Recomandare: Alte informaţii despre modul (de ex.o diagramă de eficienţă) se regăsesc în Manualul de utilizare a aparatului easy500/700 (AWB2528-1508x).

3.3.5 Schemă de conexiuni easy800/MFD

3.3.5.1 Generarea schemei de conexiuni easy800/MFD

3.3.5.1.1 Conectarea contactelor şi a bobinelor

Operanzii booleeni, ca şi contactele sau bobinele releului, se conectează pe bancul de lucru (în fereastra Schemă de conexiuni) de la stânga la dreapta, de la contact la bobină. Acestea trebuie să se găsească în Mod de afişare-Schemă de conexiuni, iar bancul de lucru trebuie să reprezinte câmpul schemei de conexiuni. Acesta

din urmă este reprezentat conform standardelor. Prin câmpul de conectare , comutaţi între reprezentarea câmpului schemei de conexiuni şi câmpul modulului.

Începeţi cablarea pe primul rând al schemei de conexiuni 001.

Un contact de comutare, de exemplu intrarea I a aparatului de bază, pe care îl trageţi din caseta de instrumente pe bancul de lucru, îl puteţi lipi acolo oriunde cursorul mouse-lui preia simbolul acestui operand. Aceste domenii sunt numite »Câmp de contact«. Primul câmp simbolizat prin »A« pe orice rând al schemei de conexiuni este un câmp de contact, acesta este conectat automat la tensiune.

Numărul câmpurilor de contact depinde de aparat (vezi tabelul »Numărul căilor de curent şi al câmpurilor de contact ale diferitelor relee de comandă«).

Într-un rând al schemei de conexiuni se schimbă, începând din partea stângă, câmpurile de conatct şi de conexiune până la câmpul de bobine plasat în extremitatea dreaptă.O bobină de releu, de exemplu ieşirea Qa aparatului de bază, poate fi introdusă pe rândurile schemei de conexiuni numai în extremitatea dreaptă, în câmpul de bobine. Numai la lipirea în acest câmp este disponibilă lista funcţiile bobinelor în fereastra Câmp de aatribute. Din listă, selectaţi funcţia acestei bobine de releu (de ex. protecţie).Puteţi trage un operand booleean Ieşire Q a aparatului de bază, de asemenea, într-un »Câmp de contact«, pentru a îl utiliza drept contact. În acest caz, puteţi selecta tipul de contact (normal închis/ normal deschis), în timp ce lista Funcţiile bobinelor rămâne inaccesibilă.

Operanzii booleeni, pe care îi trageţi unul lângă celălalt în câmpuri învecinate pe un rând al schemei de conexiuni, sunt conectaţi automat.

134

Panoul de comandă

• Poziţionaţi un operand booleean pe un rând al schemei de conexiuni.

După ce aţi preluat operanzii în schema de conexiuni, punctul de selectare este plasat automat în lista Numărul operanzilor/Numărul modulelor în fereastra Câmp de atribuire (poate fi recunoscut după

fundalul albastru) . Din program, noului operand îi este alocat primul număr de operand liber. Puteţi selecta numărul de operand dorit prin tastele cursor şi tastele numerice şi apoi puteţi parametriza noul operand.

Introducând o combinaţie de litere/cifre, operanzii pot fi introduşi imediat cu numărul de operand dorit.

• Completaţi parametrizarea, setând funcţia de bobină sau conatct pentru noii operanzi.

Activităţi frecvente de parametrizare pot fi accelerate prin intermediul tastelor funcţionale şi combinaţiilor de taste. Prin câmpurile de parametizare ale câmpului de atribuire puteţi comuta cu TAB şi SHIFT+TAB. Selectaţi parametrii din nou prin intermediul tastelor cursor. Opţional, puteţi atribui operandului booleean încă un comentariu.

Dacă doriţi să modificaţi parametrizarea unui operand deja disponibil, este suficient un click stânga pentru a activa reprezentarea parametrilor acestuia în fereastra Câmp de atribuire.

Parametrizarea bobinelor în câmpul de atribuire

• Acum poziţionaţi următorul operand booleean pe un rând al schemei de conexiuni. În cazul în care pe acelaşi rând se găseşte primul operand şi nu mai există alţi operanzi la mijloc, ambii operanzii booleeni sunt conectaţi automat. Se realizează prima cablare..

• Dacă este necesar, utilizaţi creionul pentru a realiza alte cablri.

3.3.5.1.2 Conectarea intrărilor şi ieşirilor analogice ale aparatelor easy800

3.3.5.1.2.1 Intrare analogică

La tipurile DC ale releelor de comandă 800, puteţi să citiţi atât semnalele de intrare digitale cât şi cele analogice prin intrările »I7« (IA01), »I8« (IA02), »I10« (IA03) şi »I11« (IA04). Tensiunile analogice de intrare se pot situa între 0 V şi 10 V, declanşarea însumează 10 biţi (0 - 1023) şi corespunde cu 10 mV.Modul în care conectaţi generatorul de valori analogice la aparat, îl preluaţi din manualul de utilizare.

Datele de măsură analogice pot fi supravegheate sau evaluate cu aproape toate modulele funcţionale care dispun de o intrare Cuvânt dublu. Modulul funcţional D - ieşire text vă facilitează valoarea analogică pentru scalare şi pentru afişare în diferite formate pe display-ul aparatelor.

3.3.5.1.2.2 Ieşire analogică

135

Ajutor EASY-SOFT 6

În continuare, tipurile DC ale releelor de comandă 800 dispun de o ieşire analogică QA 01. Tensiunea de ieşire analogică se poate situa între 0 V şi 10 V, declanşarea însumează 10 biţi (0 - 1023) şi corespunde de asemenea valorii de 10 mV.Prin ieşirea analogică, din aproape toate modulele funcţionale cu ieşire Cuvânt dublu QV, puteţi emite valori.La ieşirea analogică a aparatului puteţi adăuga, de exemplu, elemente de control. Datele aferente le preluaţi din manualul de utilizare.

3.3.5.1.3 Conectarea intrărilor şi ieşirilor analogice ale aparatului MFDLa utilizarea modulelor I/O cu terminaţia denumirii »-RA(xx)« sau »TA(xx)« puteţi citi prin intrările »I7« (IA01), »I8« (IA02), »I10« (IA03) şi »I11« (IA04) atât semnale de intrare digitale, cât şi analogice.

Tensiunile analogice de intrare se pot situa între 0 V şi 10 V, declanşarea însumează 10 biţi (0 - 1023) şi corespunde cu 10 mV.

În continuare, modulele E/A menţionate dispun de o ieşire analogică QA 01.

Pentru intrările şi ieşirile analogice sunt valabile aceleaşi date tehnice ca şi pentru releul de comandă 800.

Modul în care adăugaţi intrările şi ieşirile analogice îl puteţi afla din manualul de utilizare.

3.3.5.1.4 Utilizarea modulelor funcţionalePentru releele de comandă 800 şi aparatele de vizualizare, există module funcţionale pentru cele mai diferite sarcini. Astfel există unele care compară valorile, contorizează impulsurile sau rezolvă problemele matematice.

Indicaţii generale referitoare la utilizarea modulelor funcţionale puteţi găsi în secţiunea Programare cu module funcţionale!

3.3.5.1.5 Utilizarea markerilor

Releele de comandă 800 şi aparatele de vizualizare vă pun la dispoziţie oricând 96 de markeri (booleeni) Bit, Byte, Cuvânt şi Cuvânt dublu, care se suprapun. Următorul tabel cu markeri disponibili vă indică legăturile markerilor respectiv suprapunerea acestora. Vă rugăm să evitaţi alocările duble accidentale ale markerilor.

În stânga se găsesc markerii Bit, Byte, Cuvânt şi Cuvânt dublu cu valorile cele mai mari, iar în dreapta cele cu valorile cele mai mici.Markerii Bit, Byte, Cuvânt şi Cuvânt dublu.

136

Panoul de comandă

Tabel Markeri disponibili

Sfârşitul unui domeniu declarat ca remanent

137

Ajutor EASY-SOFT 6

3.3.5.1.6 Utilizarea operanzilor de la distanţă la aparatul de vizualizare

Premisă: În Mod de afişare-Proiect, la parametrizarea unui aparat de vizualizare, prin cartela de indexareMod de funcţionare, aţi selectat opţiunea Conexiune COM.

Acest aparat de vizualizare poate lucra acum drept participant activ la o conexiune Punct-cu-Punct, o conexiune corespunzătoare de comunicare fiind stabilită. Astfel, puteţi avea acces la schema de conexiuni şi la vizualizare prin citirea punctelor I/O ale participantului de la distanţă. În continuare, puteţi avea acces prin citire sau scriere la domeniul de evidenţiatoare conectat al participantului de la distanţă, începând cu 1MD1 până la 1MD20. Pentru acest acces trebuie să activaţi la configurarea aparatului în modul de afişare Proiect domeniul de markeri de la distanţă dorit de maxim 20 de markeri Cuvânt dublu prin cartela de indexare Parametri de comunicare

Recomandare: Puteţi utiliza operanzii de la distanţă în program şi în aplicaţia de vizualizare.

3.3.5.1.6.1 Utilizarea operanzilor booleeni ai participantului de la distanţă

Premisă: În schema de conexiuni a participantului activ aţi selectat un operand activ, de ex. o ieşire »I«, (ce poate fi recunoscută după chenarul pătrat, negru).

În registrul Element al schemei de conexiuni în stânga listeipentru selectarea operanzilor (aiciI: ) vedeţi o altă listă cu denumirea »Participanţi:«.

• Selectaţi în lista Participanţi: opţiunea 1 »De la distanţă«, pentru a conecta o intrare a participantului de la distanţă.

• Apoi selectaţi şi numărului operandului, de ex. 2.

La schema de conexiuni este conectat acum operandul 1I2, a doua intrare a participantului de la distanţă.

3.3.5.1.6.2 Utilizarea markerilor Intrări/Ieşiri analogice ale participantului de la distanţă

Premisă: În schema de conexiuni a participantului activ aţi selectat un modul funcţional, de ex. un releu de timp »T..« într-un »câmp de contacte« (ce poate fi recunoscut după chenarul pătrat, negru).

Pentru indicarea valorii de referinţă la modulul funcţional, puteţi utiliza markerii Byte, Cuvânt, Cuvânt dublu şi intrările/ieşirile analogice ale participantului de la distanţă.

• În registrul Parametrii, câmpul de grupuri Intrări de modul selectaţi pentru intrareaI1: ca introducere a valorii de referinţă de timp o variabilă.

Dacă selectaţi apoi în listaOperand un tip de operand, care este acceptabil pentru accesul de la distanţă, se deschide o altă listă cu denumirea »Participanţi«. Operanzii de la distanţă acceptaţi îi preluaţi din tabelul de mai jos.

• Selectaţi în lista Participant opţiunea 1 »De la distanţă«, pentru a conecta un operand al participantului de la distanţă.

Funcţie Operand Domeniu Parametrizabil*

Acces

Intrare analogică IA 1-4 Întotdeauna RIeşire analogică QA 1 Întotdeauna R

Marker byte MB 1-80 după activarea cu cartela de indexare

Parametru de comunicare

R, W *

Marker Cuvânt MW 1-40 după activarea cu cartela de indexare

Parametru de

R, W *

138

Panoul de comandă

comunicareMarker Cuvânt

dubluMD 1-20 după activarea cu

cartela de indexare Parametru de comunicare

R, W *

* se presupune o conexiune COM activată.

3.3.5.1.7 Copierea şi lipirea programelor

Programele integrale sau secţiunile de program, pe care le-aţi selectat sau le-aţi decupat în prealabil ţi le-aţi preluat în zona tampon de memorie, pot fi copiate în schemele de conexiuni existente sau noi. Procesul de copiere se poate realiza dintr-un aparat atât pentru întreg proiectul cât şi în cadrul unui proiect de reţea.

• Comutaţi în proiectul ţintă din câmpul schemei de conexiuni, dacă programul dumneavoastră cuprinde atât schema de conexiuni cât şi planul modulului.

Dacă doriţi să lipiţi doar module funcţionale, le puteţi implementa şi în câmpul modul.

• Poziţionaţi cursorul pe locaţia în care schema de conexiuni urmează să fie copiată sau

• Copiaţi conţinutul zonei tampon de memorie pentru meniul Prelucrare sau meniul contextual. Apoi selectaţi în schema de conexiuni ţintă aceeaşi coloană şi pe cât posibil acelaşi rând de pe care aţi marcat sau aţi decupat schema de conexiuni iniţială.

Indicaţie: Dacă doriţi să copiaţi un program integral dintr-un proiect către altul sau de pe un aparat pe altul, se vor copia şi toate modulele funcţionale, pe care le-aţi conectat în schema de conexiuni. Funcţia de copiere nu respectă ordinea modulelor funcţionale, pe care eventual le-aţi stabilit deja.În continuare, nu este respectat nici un modul funcţional, care va fi disponibil ulterior în schema de conexiuni, ale cărui intrări şi ieşiri booleene nu doriţi să le evaluaţi în schema de conexiuni.

Dacă totuşi aveţi nevoie de păstrarea tuturor modulelor funcţionale cu ordinea şi modul de funcţionare respective, sunt necesare următoarele acţiuni:

• Copiaţi toate modulele funcţionale dintr-un plan al modulului în altul

• Copiaţi schema de conexiuni integrală.

Numai în acest mod se asigură că toate modulele funcţionale sunt copiate în ordinea corectă.

Indicaţie: Procesul de copiere se defăşoară fără constrângeri în cadrul familiilor de aparate easy400/500/600/700 şi easy800/MFD. Nu se recomandă desfăşurearea unui proces de copiere între familiile de aparate, deoarece acest lucru necesită post-procesarea manuală a schemei de conexiuni.

3.3.5.1.7.1 Copierea programelor în cadrul unui proiect de reţea

Dacă doriţi să copiaţi o schemă de conexiuni în cadrul unui proiect de reţea de pe un aparat pe altul, cu operandul de reţea inclus, aplicaţia de programare oferă următoarele suporturi pentru editare:

Sunteţi interogaţi la lipire dacă operanzii booleeni utilizaţi local în schema de conexiuni iniţială trebuie să fie preluaţi nemodificaţi în schema de conexiuni ţintă sau trebuie să fie prevăzuţi cu NET-ID al aparatului iniţial.

Exemplul unui proces de copiere într-un aparat de vizualizare cu NET-ID3:

Schema de conexiuni iniţială în cadrul aparatului de vizualizare cu NET-ID2

1RN1 ----------------------------------------------------------------M1

Rezultatul copierii după ce aţi răspuns cu nu la interogarea pentru transferul operanzilor locali:

1RN1 ----------------------------------------------------------------M1

139

Ajutor EASY-SOFT 6

Rezultatul copierii după ce aţi răspuns cu da la interogarea pentru transferul operanzilor locali:

2RN1 ----------------------------------------------------------------M1

3.3.5.1.7.2 Copierea operanzilor neadecvaţi

Dacă lipiţi în schema de conexiuni ţintă operanzi sau module funcţionale, care nu există pentru aparatul ţintă, controlul plauzibilităţii recunoaşte astfel de operanzi neadecvaţi.Operanzii identificaţi astfel sunt afişaţi pe fundal roşu, iar numărul operandului este înlocuit cu »?« .

3.3.5.2 Funcţii pentru bobine easy 800/MFD

Stabiliţi comportamentul la comutare al bobinelor de releu prin funcţia de bobină. Pentru toate bobinele sunt valabile următoarele funcţii de bobină:


Funcţie bobină


Funcţie de impuls

Setare

Resetare

Funcţie de contactor negat

Impuls ciclic pe flancul pozitiv

Impuls ciclic pe flancul negativ

Salt (poziţi iniţială)




3.3.5.3 Module funcţionale easy800/MFD

3.3.5.3.1 Programare cu ajutorul modulelor de funcţionare


Modulele funcţionale oferă soluţii predefinite pentru probleme uzuale de programare şi simplifică astfel elaborarea programului pentru releele de control EASY800 sau pentru aparatul de vizualizare MFD.

Drept exemplu este menţionat modulul aritmetic, care vă facilitează programarea celor patru operaţii aritmetice de bază, adunarea, scăderea, înmulţirea şi împărţirea.

Module funcţionale în schema de conexiuni şi în schema de module

Modulele funcţionale fac parte întotdeauna din schema de module, chiar şi în cazul în care modulele funcţionale au fost preluate numai în schema de conexiuni. Datorită faptului că fiecare modul funcţional existent în planul modulelor - chiar şi atunci când nu mai este utilizat - ocupă memorie, ar trebui să le ordonaţi ocazional:

140

Panoul de comandă

• Verificaţi planul modulului pentru depistarea modulelor funcţionale inutile, apăsând butonul de pe bara de

instrumente din Mod de afişare-Schemă de conexiuni ,

Importanţa schemei de module

În cadrul schemei de module sunt reprezentate per ansamblu conexiunile pentru intrările şi ieşirile Cuvânt dublu.

Acest tip de intrări şi ieşiri pot prelucra cuvinte de date cu o dimensiune până la 32-bit. Această descriere utilizează aşadar termenii intrări şi ieşiri Cuvânt dublu.

Valorile Cuvânt dublu sunt transmise de exemplu modulului aritmetic »AR« la intrările I1/I2. Aceste valori sunt utilizate pentru calculul intern. O astfel de valoare este transmisă şi drept rezultat la ieşirea QV.

Importanţa schemei de conexiuni

Modulele funcţionale trebuie să facă parte întotdeauna din cadrul schemei de conexiuni deoarece în cazul multor module, funcţia este activată prin intermediul unei intrări logice (funcţii pentru bobine). Sfârşitul prelucrării sau erorile posibile sunt indicate de modul prin intermediul unei ieşiri logice (funcţii pentru contacte).

Executarea internă a modulelor funcţionale

Funcţiile de contact şi bobină ale modulelor funcţionale sunt procesate ciclic în modul de funcţionare RUN în schema de conexiuni. Datele interne ale modulelor funcţionale, de ex. valorile actuale la ieşirea QV a releului de timp, sunt actualizate oricând după prelucrarea schemei de conexiuni.Această procesare a modulelor funcţionale este importantă, dacă utilizaţi în schema de conexiuni un saltdrept element al schemei de conexiuni contact respectiv bobină.

Structura modulelor funcţionale

Există module funcţionale care pot fi controlate în mod corespunzător cu sarcina acestora, cu sau fără intrare logică (funcţie de bobină) respectiv ieşire logică (funcţii de contact), după cum este prezentat în exemplul următor.

Modul funcţional cu contact Ceas de comutare »de ex. HW«Modul funcţional cu contact şi bobină Releu de timp »T«Modul funcţional fără bobină Aritmetică »AR«Modul funcţional fără contact Durata nominală a ciclului »ST«

3.3.5.3.1.2 Preluarea modulelor funcţionale într-un program

Premise pentru preluarea modulelor funcţionale într-un program:1. Generaţi programul pentru un releu de control sau aparat de vizualizare, pe care l-aţi preluat deja în proiect.2. Aţi comutat la Mod de afişare-Schemă de conexiuni.

Puteţi prelua un modul funcţional într-un program pe două căi diferite. Dacă doriţi să reprezentaţi câmpul modul al schemei de conexiuni sau dacă reprezentaţi câmpurile schemei de conexiuni. Prin intermediul

butonului comutaci între cele dou tipuri de reprezentare.

Indicaţie: Sarcina dumneavoastră constă în principal din conectarea intrărilor/ieşirilor logice ale unui modul funcţional în planul schemei de conexiuni. De regulă mai trebuie, în cazul în care utilizaţi mai multe module, să poziţionaţi modulul în planul de module. Ordinea în care lucraţi la început este insignifiantă.

Reprezentarea modulelor funcţionale în câmpul modul oferă cea mai bună vedere de ansamblu cu privire la intrările şi ieşirile Cuvânt dublu parametrizate.

Preluarea modulului funcţional la reprezentarea câmpului modul

141

Ajutor EASY-SOFT 6

• Trageţi un modul funcţional, de ex. un releu de contorizare »C..« simpluprin funcţia Drag & Drop de pe caseta de instrumente pe bancul de lucru cu ajutorul câmpului Modul reprezentat. Din program, noului modul îi este alocat primul câmp de modul liber şi primul număr de modul liber.

Dacă este necesar, selectaţi un alt număr de modul.

• Pentru aceasta, setaţi în fereastra Câmp de atribuire, registrulParametri, punctul de selectare printr-un click de maus în lista Numărul modulului, care preia acum un fundal albastru.

Acestei liste îi este alocată constant denumirea actuală de modul, în acest exemplu un »C:« .

• Selectaţi un alt număr de modul prin Tastele cursor sau tastele numerice.

• Parametrizaţi în Register Parameter, atâta timp cât este necesar, de asemenea intrările şi ieşirile Cuvânt dublu.

Prin câmpurile de parametizare ale câmpului de atribuire puteţi comuta cu TAB şi SHIFT+TAB. Puteţi seta parametrii în liste prin tastele cursor şi tastele numerice.

Parametrizarea intrărilor şi ieşirilor booleene nu este posibilă prin cartela de indexare Element al schemei de conexiuni la reprezentarea câmpului modul.

• Pentru cablarea şi parametrizarea intrărilor şi ieşirilor logice treceţi la reprezentarea câmpului modul.

Indicaţie: În cazul în care utilizaţi mai multe module funcţionale în cadrul programului dumneavoastră, utilitatea acestuia decide ordinea de amplasare a acestora în cadrul câmpului modul.

Modulele funcţionale care preiau o valoare de intrare din ieşirea altui modul funcţional trebuie să fie prelucrate şi dispuse corespunzător în cadrul câmpului modul.

Aparatele EASY800 şi MFD lucrează cu module funcţionale în funcţie de dispunerea din planul modulului, începând cu coloana A/rândul 001, de la stânga la dreapta şi de sus în jos.

Ieşirea Cuvânt dublu a unui modul funcţional este actualizată imediat după prelucrare şi poate fi prelucrată în continuare de următorul modul.

Puteţi să schimbaţi apoi modulele între ele şi astfel să modificaţi ordinea prelucrării.

Dacă doriţi să parametrizaţi un modul deja existent. este de ajuns un click stânga.

Atenţie: vă rugăm să aveţi grijă la parametrizarea unei intrări modul, ca aceasta să nu poată fi activată cu valori anormale în timpul funcţionării. Acest pericol este prezent dacă atribuiţi unei intrări de modul care acceptă numai valori pozitive o variabilă, care poate lua valori negative.

Dacă de exemplu modulul funcţional releu T este încărcat cu o valoare de referinţă de timp negativă, nu mai comută în modul aşteptat.

Deoarece aplicaţia de programare EASY-SOFT nu poate prevedea astfel de situaţii în timpul programării, trebuie să vă luaţi precauţii tehnice.

Dacă de exemplu la intrarea I1 a modulului funcţional T aţi parametrizat ieşirea QV a modulului aritmetic AR, trebuie să interpuneţi un comparator CP, care semnalează apariţia unei valori negative.

Într-o mare proporţie a aplicaţiilor, este suficientă o simulare eficientă pentru împiedicarea apariţiei valorilor anormale la intrarea de modul.

Preluarea modulului funcţional la reprezentarea câmpului Schemă de conexiuni

În locul câmpului modul puteţi muta de asemenea un modul funcţional de pe lista cu unelte pe bancul de lucru cu reprezentarea câmpului Schemă de conexiuni.

Indicaţie: Reprezentarea modulelor funcţionale din câmpul Schemă de conexiuni oferă cea mai comodă posibilitate de parametrizare. Acest lucru este valabil atât pentru intrările şi ieşirile Cuvânt dublu cât şi pentru

142

Panoul de comandă

contactele sau bobinele logice. În plus, puteţi controla intrările şi ieşirile booleene conectate sau conexiunea numai la această reprezentare.

De asemenea şi în cazul acestei reprezentări, aplicaţia de programare alocă un modul suplimentar întotdeauna pe ultima prima pozişie a câmpului Modul, fără să fie necesară comutarea la câmpul Modul.

În acest mod de funcţionare poziţionaţi modulul pe un rând al schemei de conexiuni - corespunzător cu funcţia necesară - într-un »câmp de contact« sau într-un »câmp de bobine« poziţionat în extrema dreaptă.

• Trageţi pur şi simplu prin funcţia Drag & Dropun modul funcţional din caseta de instrumente pe bancul de lucru, pe poziţia dorită în cadrul unui rând al schemei de conexiuni.

Din program, noului modul îi este alocat primul număr de modul liber. Dacă este necesar, selectaţi un alt număr de modul după cum este indicat mai sus.

• Parametrierizaţi intrările şi ieşirile logice în interiorul ferestrei câmp de proprietăţi. Cartela de indexare Schemă de conexiuni este preselectată.

• Dacă este cazul, completaţi parametrizarea, setând funcţia de bobină sau conatct pentru noii operanzi.

• Efectuaţi în cadrul schemei conexiunile necesare între intrările şi ieşirile logice şi alte bobine şi contacte.

• Comutaţi la Register Parameter şi parametrizaţi, atât timp cât este necesar, de asemenea intrările şi ieşirile Cuvânt dublu.

Indicaţie: Modulele funcţionale, pe care le introduceţi în câmpul Schemă de conexiuni şi pe care apoi le ştergeţi de acolo, se păstrează în câmpul Modul. Astfel se păstrează şi parametrizările extinse, dacă aveţi nevoie mai târziu de modul.Un modul şters astfel nu prelungeşte durata ciclului, ocupă totuşi spaţiu de memorie.În cazul unui spaţiu redus de memorie, trebuie să ştergeţi modulele neutilizate. Optimizaţi planul modulelor prin

butonul .

Mutarea modulelor funcţionale în câmpul modul

Dacă utilizaţi mai multe module funcţionale în cadrul programului dumneavoastră, acestea sunt prelucrate în funcţie de dispunerea în planul modulului de la stânga la dreapta şi de sus în jos. Puteţi modifica ordinea de executare prin intermediul mutării modulelor funcţionale.

• Comutaţi în câmpul modul

• Faceţi click pe modulul funcţional care trebuie mutat

• Selectaţi apoi în meniul contextual Mutare modul funcţional...

• Indicaţi modulul funcţional, înaintea căruia doriţi să mutaţi modulul marcat şi finalizaţi cu OK.

3.3.5.3.1.3 Intrări şi ieşiri ale modulelor funcţionale

Intrări şi ieşiri Cuvânt dublu

143

Ajutor EASY-SOFT 6

Intrările şi ieşirile Cuvânt dublu, descrise aici pe baza unui contor C, sunt scrise în câmpul modul al schemei de conexiuni - numit şi câmp modul - întotdeauna cu caractere aldine(vezi imaginea: Modulul funcţional contor (C) în reprezentarea planului modulului). Intrările şi ieşirile Cuvânt dublupot fi parametrizate în cadrul câmpului modul.

Indicaţie: Intrările şi ieşirile Cuvânt dublu ale modulelor funcţionale nu sunt cablate prin conexiunile în schema de conexiuni, ci sunt conectate între ele logic prin parametrii modulului în fereastra Câmp de atribute.

Intrări Cuvânt dublu

Intrările Cuvânt dublu, aici »SH«, »SL« şi »SV«, pot fi observate întotdeauna pe partea stângă a afişării modulelor.

Ieşiri Cuvânt dublu

Ieşirea Cuvânt dublu, aici »QV«, poate fi observată întotdeauna pe partea dreaptă a afişării modulelor. Valoarea pregătită la ieşire poate fi:

• memorată pentru prelucrarea internă în domeniul markerelor (aici MB01),

• atribuită intrării Cuvânt dublu a unui alt modul sau

• eliberată prin intermediul ieşirii analogice »QA«.

Modulul funcţional contor (C) în reprezentarea planului modulului

Formatul numeric al intrărilor şi ieşirilor Cuvânt dublu

Aparatele EASDY800 şi MFD calculează cu o valoare de 31 de biţi cu semn.

Domeniul de valori se întinde de la: –2147483648 până la +2147483647.

La o valoare de 31 de biţi, bitul 32 este bitul de semn. Starea »0« pentru bitul 32 înseamnă că este vorba despre un număr pozitiv.

Exemplu:

00000000000000000000010000010010bin = 412hex = 1042dez

Starea »1« pentru bitul 32 înseamnă că este vorba despre un număr negativ.

Exemplu:

11111111111111111101110010101110bin = FFFFDCAEhex = –9042dez.

Transferul de valori de la ieşirea Cuvânt dublu la o intrare Cuvânt dublu

Dacă doriţi să transferaţi valoarea de la ieşirea Cuvânt dublu la intrarea Cuvânt dublu a unui alt modul funcţional, aveţi la dispoziţie două posibilităţi:

1. Transferul direct de la o ieşire la o intrare, unde este transmis şi semnul algebric al valorii.2. Transfer prin memoria intermediară în domeniul Marker. Valorile fără semn (unsigned) pot fi transmise prin markerul Bit şi markerul Cuvânt. Dacă valoarea poate deveni negativă, trebuie să utilizaţi un marker Cuvânt dublu pentru memorare.

144

Panoul de comandă

Intrări şi ieşiri logice

Pe lângă intrările şi ieşirile Cuvânt dublu, modulele funcţionale dispun de regulă şi de intrări şi ieşiri booleene Operanzii/variabilele/intrările şi ieşirile booleene pot memora, respectiv prelua valori Booleene (astfel adevărat (true,1) sau fals (false,0). O expresie booeleană poate accepta fără echivoc numai o valoare logica adevărat sau fals. Deoarece logica combinatorie se bazează pe lucrările britanicului George Boole (1815 - 1864) , valorile logice se numesc şi booleene ( "Boolean value") . , care pot fi echipate apoi cu bobină şi contact. În principiu, intrările şi ieşirile logice ale modulelor funcţionale lucrează în schema de conexiuni exact ca de exemplu intrările şi ieşirile fizice ale aparatului.

În cadrul schemei de module intrările şi ieşirile logice sunt reprezentate cu caractere normale. Intrările logice pentru module (bobine) se află pe partea stângă a reprezentării modulelor. În reprezentarea de mai sus, acestea sunt intrările »C_«, »D_«, »SE_« şi »RE_«. Ieşirile logice pentru module (contacte) se află pe partea dreaptă a reprezentării modulelor. În reprezentare, acestea sunt intrările »OF_«, »FB_«, »CY_« şi »ZE_«.

Intrări logice

O intrare logică se utilizează pentru a activa/dezactiva sau pentru a controla un modul funcţional prin intermediul unui semnal binar PORNIT EIN »1« sau OPRIT »0«. De aceea, o intrare poate fi utilizată numai drept bobină.

Prin intermediul intrării logice este posibilă:

• pornirea sau oprirea unui modul funcţional, de ex. prin intermediul »EN« în cazul modulelor »SP - protocol serial«,

• declanşarea unei acţiuni, de ex. prin intermediul »T« în cazul modulelor »SP - protocol serial«, iniţierea unei comenzi de trimitere sau în cazul modulului »C - releu de contorizare« prin intermediul

• »C« introducerea impulsurilor de contorizare sau

• »D« modificarea direcţiei de contorizare.

Aşadar poziţionaţi modulul, de exemplu un contor (C), într-un »Câmp de bobine«, dacă doriţi să îl controlaţi.

Ieşiri logice

Prin intermediul ieşirilor sale logice, modulul funcţional semnalizează stadiul în care se află procesul intern de prelucrare. O astfel de ieşire, care îşi poate asuma doar stările 1 şi 0, funcţionează asemeni unui contact.0 Cu ajutorul acestor contacte, puteţi citi stările modulului şi să le conectaţi logic în schema de conexiuni.

Astfel, poziţionaţi modulul într-un »câmp de contact«, dacă doriţi să conectaţi o ieşire de modul.

Exemplu de evaluare a unui contact în funcţie de imaginea prezentată mai sus »Parametrizarea intrărilor şi ieşirilor Cuvânt dublu în cadrul contorului pentru modulele funcţionale (C)«.În cazul în care contorul a ajuns la valoarea de referinţă 16 (valoarea actuală mai mare decât valoarea de referinţă superioară SH), contactul de modul OF este stabilit în starea »1«, adică acest contact este închis.

3.3.5.3.1.4 Conectarea şi parametrizarea modulelor funcţionale

Conectarea modulului funcţional drept bobină sau contact în cadrul schemei de conexiuni

Conectarea modulului funcţional drept contact

Premisă: În câmpul Schemă de conexiuni reprezentat, modulul funcţional ce trebuie parametrizat este poziţionat corect într-un »câmp de contact« şi selectat prin click stânga. În fereastra Câmp de atribute se activează cartela de indexare Element de schemă de conexiuni.

• Dacă este necesar, selectaţi un alt număr de modul decât cel propus »1«. Pentru aceasta faceţi click în cartela de indexare Element de schemă de conexiuni în câmpul listă în care este prezentă descrierea actuală a modulului - de ex. un »C:«,

• Selectaţi tipul contact normal deschis sau contact normal închis.

• Conectaţi contactul Cxx cu o bobină adecvată pentru evaluarea rezultatului de contorizare şi de comparare (aici C01ZE cu M01).

145

Ajutor EASY-SOFT 6

Modulul funcţional Releu contor C cu ieşire booleeană conectată (contact) »ZE«

Conectarea modulului funcţional drept bobină

Premisă: În câmpul Schemă de conexiuni reprezentat, modulul funcţional ce trebuie parametrizat este poziţionat corect într-un »câmp de bobine« şi selectat prin click stânga. În fereastra Câmp de atribute se activează cartela de indexare Element de schemă de conexiuni.

• Dacă este necesar, selectaţi un alt număr de modul decât cel propus »1«,

• Selectaţi funcţia necesară din cadrul listei Funcţie bobină (de ex. funcţia de protecţie).

• Conectaţi bobina Cxx cu un contact adecvat pentru comandă cu ajutorul unui impuls de contorizare (aici C01C_ cu P01)

Modulul funcţional Releu contor C cu ieşire booleeană conectată (bobină) »C_«

• În mod opţional, atribuiţi operandului încă un comentariu, iar acesta va fi marcat în cadrul schemei de conexiuni.

În exemplul de parametrizare (vezi imaginea »Parametrizarea funcţiei bobinei în cazul contorului pentru modulul funcţional (C)« sunt selectate prin intermediul celor două liste în câmpul de grupe Funcţia bobinei bobina de contorizare »C_« precum şi funcţia »partea pozitivă«. În cazul acestui exemplu, contorul creşte cu valoarea »1« pentru fiecare parte pozitivă.

Parametrizarea funcţiei bobinelor în cadrul modulului funcţional Contor (C)

146

Panoul de comandă

• conectaţi intrarea şi ieşirea booleeană cu contactele şi bobinele necesare, conectând liniile de legătură între ele.

Indicaţie: Puteţi conecta un modul funcţional la schema de conexiuni oricând doriţi să conectaţi intrările sau ieşirile booleene de modul.

Dacă aţi cablat un contact sau o bobină în schema de conexiuni, programul de programare marchează această

conexiune în câmpul Planul modulului cu un cerc verde .

Indicaţie: Nu trebuie să comutaţi în orice caz o intrare sau o ieşire booleeană a unui modul funcţional. De exemplu, la utilizarea unui modul aritmetic este suficient să se adauge ambele intrări l1 şi I2 să se afişeze la ieşirea QV.Nu toate modulele dispun de o ieşire, ca de exemplu modulul aritmetic sau comparatorul analog de valori şi nici de o listă funcţiile bobinelor.

Conectarea modulului funcţional drept contact şi drept bobină

După cum clarifică exemplul prezentat mai sus »Modul funcţional releu de contorizare C ...«, unele module funcţionale trebuie atât să fie comandate prin intermediul intrării logice (bobină) »C_«, cât şi să fie evaluate prin intermediul unei ieşiri logice (contact) »ZE«.

• De aceea poziţionaţi modulul funcţional pe un câmp de contact şi pe un câmp de bobine, caz în care ordinea nu are importanţă.

• Selectaţi în cartea de indexare Element de schemă de conexiuni acelaşi număr de operand pentru fiecare bobină şi contact.

Conectarea intrărilor şi ieşirilor Cuvânt dublu ale modulelor funcţionale

Intrările şi ieşirile Cuvânt dublu ale modulelor funcţionale nu sunt cablate prin conexiuni, ci sunt conectate între ele logic prin parametrii modulului în fereastra Câmp de atribute, Register Parameter.

Premisă: Modulul funcţional ce trebuie parametrizat este marcat pe bancul de lucru prin click stânga.

• În fereasta câmp de atribute activaţi cartela de indexare parametri.

• Alocaţi modulului după caz un alt număr decât numărul recomandat »1«.

• Parametrizaţi intrările şi ieşirile Cuvânt dublu în câmpul de grupuri intrări-module şi în câmpul de grupuri ieşire-module.

În exemplul de parametrizare (vezi imaginea »Parametrizarea intrărilor şi ieşirilor Cuvânt dublu în cadrul modulului funcţional Contor (C) « s-a selectat valoarea de referinţă superioară SH în lista din partea stângă NU (pentru Number = valoare constantă) şi în câmpul de editare corespunzător din partea dreaptă a fost introdusă cifra 16.

Rezultatul contorizat trebuie să fie memorat intermediar pentru prelucrarea ulterioară în markerul-byte 1. De aceea, pentru ieşirea Cuvânt dublu a modulului funcţional QV este introdus în lista din partea stângă MB drept ţintă iar în câmpul de editare din partea dreapă cifra 1.

În acest caz, pentru memorarea intermediară s-a putut selecta tipul de operand »Merker-Byte«, deoarece instalaţia nu poate să emită o valoare nominală de contorizare mai mare de 16.

În continuare, în câmpul de grupuri Serie de parametri este selectată opţiunea Apelare, pemtru ca seria de parametri a modulului să poată fi apelată şi modificată din aparat. Pentru aceasta, premisa este ca programul să fi fost transferat în prealabil în aparat.

147

Ajutor EASY-SOFT 6

Parametrizarea intrărilor şi ieşirilor Cuvânt dublu în cadrul modulului funcţional Contor (C)

Atenţie: La conectarea unei ieşiri Cuvânt dublu trebuie să aveţi grijă ca valoarea dată să poată cuprinde până la 32 de biţi. Dacă doriţi să memoraţi intermediar o astfel de ieşire Cuvânt dublu (QV) fără o pierdere de informaţii, trebuie să îi alocaţi un marker Cuvânt dublu (MD). Dacă sunteţi sigur că valorile ce trebuie prelucrate de modulul funcţional nu au o lăţime de bandă mai mare de 8 biţi şi nici nu depăşesc valoarea zecimală de 255, puteţi aloca ieşirea şi unui marker-byte (MB).

Pentru verificarea dacă intrările şi ieşirile Cuvânt dublu ale modulelor funcţionale sunt conectate după cum aţi

dorit, puteţi reprezenta modulele şi câmpul Planul modulului ca o precauţie prin butonul sau opţiunea din meniu Mod de afişare.

3.3.5.3.1.5 Selectarea operanzilor

Selectarea operanzilor pentru intrările Cuvânt dublu

EASY-SOFT 6.20 pune la dispoziţie operanzii indicaţi în următorul tabel pentru transferul de valori la intrarea Cuvânt dublu ale unui modul funcţional.

Operand Descriere NU Constantă (NU = Număr) AR Ieşirea unui modul aritmetic (de ex. AR12QV) BV Ieşirea unui modul de combinaţii logice (de ex. BV16QV) C Ieşirea unui modul de contorizare (de ex. C3QV) CF Ieşirea unui contor de frecvenţă (de ex. CF2QV) CH Ieşirea unui contor rapid (de ex. CH1QV) CI Ieşirea unui traductor de valori incrementale (de ex. CI2QV) DB Ieşirea unui modul de date (de ex. DB32QV) DC Ieşirea unui modul regulator PID (de ex. DC1QV) FT Ieşirea unui modul filtru de netezire a semnalului PT1 (de ex. FT10QV) GT Ieşirea unui modul de reţea GET (de ex. GT10QV)*IA Intrarea analogică a aparatului (I7 = IA1, I8 = IA2, I11 = IA3, I12 = IA4), în cazul în care există LS Ieşirea unui modul de scalare (ex. LS5QV)*MB Byte marker (valoare 8 Bit)*MW Cuvânt marker (valoare 16 Bit)*MD Cuvânt dublu marker (valoare 32 Bit) NC Transformator numeric (de ex. NC22QV) OT Ieşirea unui contor al orelor de funcţionare (de ex. OT2QV)*QA Ieşire analogică a aparatului (QA1), dacă există T Ieşirea unui modul de temporizare (ex. T24QV) VC Ieşirea unui modul de limitare a valorilor (de ex. VC3QV) SR D1..8 Ieşirea 1 până la 8 a unui registru mobil (de ex. SR13D7) TB Ieşirea unui modul Funcţie de tabel, Rezultat (de ex. TB10QV)

148

Panoul de comandă

.TB Ieşirea unui modul Funcţie de tabel, Numărul intrărilor disponibile din tabel (de ex. TB10QN)

.PO Ieşirea unui modul Emitere de impuls, Numărul actual de etape (de ex. PO1QV)

.PO Ieşirea unui modul Emitere de impuls, Frecvenţa actuală (de ex. PO1QF)

.MX Ieşirea unui modul Multiplexor date (de ex. MX11QV) * Un operand al participant la distanţă, indicat prin intermediul poziţiei »1«, poate fi utilizat în cadrul

programului MFD.

Selectarea operanzilor pentru ieşirea Cuvânt dublu QV

Operand Descriere*MB Byte marker (valoare 8 Bit)*MW Cuvânt marker (valoare 16 Bit)*MD Cuvânt dublu marker (valoare 32 Bit) QA Ieşire analogică a aparatului (QA1), dacă există * Cu 1 preselectat poate fi utilizat în programul MFD un operand al participantului la distanţă.

3.3.5.3.2 Comparator pentru valorile aritmetice şi analogice

3.3.5.3.2.1 A - Comparator de valori analogice/Comutator de prag Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01MFD 01

Date generale

Aparatele dispun de 32 comparatoare de valori analogice / comutator de prag A01 - A32 .

Cu un comparator de valori analogice, respectiv comutatoare de prag puteţi de exemplu să comparaţi mărimile de intrare analogice cu o valoare de referinţă.

Toate variantele DC ale aparatului respectiv posedă intrări analogice.


Simbol în cadrul planului de module

Mod de funcţionare

Sunt posibile următoarele comparaţii: Intrare modul I1 mai mare, egală sau mai mică decât intrarea modul I2.

Prin factorii F1 şi F2 ca intrări puteţi amplifica şi adapta intrările modulului.

Intrarea modulului OS poate fi utilizată ca offset al intrării I1.

Intrarea modulului HY are funcţia de histereză pozitivă şi negativă de conectare a intrării I2.

Contactul Q1 comută, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile modului de funcţionare de comparare selectat de dumneavoastră.

Parametrii modulului

149

Ajutor EASY-SOFT 6

Descriere ObservaţieIntrări modul (DWord)

I1 Valoare comparaţie 1 Modulul prelucrează valori de comparare întregi de la -2147483648 până la +2147483647.

I2 Valoare comparaţie 2 Domeniul de valori - vezi mai susF1 Factor de amplificare pentru I1 (I1 = F1 * valoare) Domeniul de valori - vezi mai sus, valoare

implicită = 1F2 Factor de amplificare pentru I2 (I2 = F2 * valoare) Domeniul de valori - vezi mai sus, valoare

implicită = 1OS Offset pentru valoarea de la I1,

I1 OS = OS + valoarea momentană la I1;Domeniul de valori - vezi mai sus

HY Histereză de comutare pentru valoarea la I2. Pentru calcularea benzii de histereză (limitate prin pragul superior şi cel inferior de histereză), modulul ţine cont de valoarea HY precum de componentele pozitive şi negative.

I2 HY = Valoare actuală la I2+ HY, I2 HY = Valoare actuală la I2 - HY);

Domeniul de valori - vezi mai sus

Iesire modul

- - Contact(Ieşire bit)

Q1 Starea »1«, atunci când condiţia este îndeplinită(de ex. I1 < I2 în cazul regimului de lucru LT)

CY

Starea »1«, atunci cînd este depăşit domeniul admisibil de valori, numit mai sus, al modulului.

În cazul în care CY = »1« se semnalizează o depăşire a domeniului, Q1 rămâne la starea »0«.

Bobina - - Regim de lucru

LT mai mic (I1 < I2) EQ egal (I1 = I2) GT mai mare (I1 > I2) Set de parametri

Apelare posibilă

Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat.

Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul funcţional Comparator valori analogice necesită un spaţiu de memorie de 68 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.

Recomandare: Alte informaţii despre modul se regăsesc în manualul de utilizare a aparatului easy800 sau MFD.

150

Panoul de comandă

3.3.5.3.2.2 AR - Aritmetic Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01MFD 01

Date generale

Aparatele permit utilizarea a 32 de module AR01...AR32 cu ajutorul căroraputeţi efectua patru tipuri de calcule de bază, adunare, scădere, înmulţire şi împărţire.



Modulul şi parametrii acestuia


I1 prima valoare de referinţă Modulul prelucrează valori de referinţă întregi de la -2147483648...+2147483647.

I2 a doua valoare de referinţă Ieşire modul (cuvânt dublu)

QV conţone rezultatul calculului Contact(Ieşire bit)

CY Stare »1«, dacă este depăşit domeniul de valori sus-menţionat.

ZE Stare »1«, dacă valoarea ieşirii modulului QV (respectiv rezultatul calculului) este zero

Bobina - - Regim de lucru ADD Adunare (I1 + I2 = QV) 2174483647 + 1 = QV conţine ultima valoare

valabilă, deoarece s-a înregistrat o depăşire. Bitul de transfer AR..CY trece în starea »1«.

SUB Scădere (I1 - I2 = QV) -2174483648 -3 = QV conţine ultima valoare valabilă, deoarece s-a înregistrat o depăşire. Bitul de transfer AR..CY trece în starea »1«.

MUL Înmulţire (I1 * I2 = QV) 1000042 * 2401 = QV conţine ultima valoare valabilă, deoarece s-a înregistrat o depăşire. Bitul de transfer AR..CY trece în starea »1«.

DIV Împărâire (I1 : I2 = QV) 1024: 0 = QV conţine ultima valoare valabilă, deoarece s-a înregistrat o depăşire. Bitul de transfer AR..CY trece în starea »1«.

10: 100 = 0Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe

151

Ajutor EASY-SOFT 6

aparat.Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii aritmetic necesită un spaţiu de memorie de 40 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


3.3.5.3.2.3 LS - Scalarea valorilorSe utilizează pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 04MFD 01

Date generale

Aparatele dispun de 32 module de scalare a valorii LS01...LS32 .

Modulul asigură o corelaţie liniară între valoarea intrării I1 şi valoarea ieşirii QV. Valoarea ieşirii este definită prin cele două perechi de coordinate X1, Y1 şi X2, Y2.



Mod de funcţionare

Cu "EN = 1" porniţi modulul de funcţii. Cu "EN = 0" executaţi resetarea, iar ieşirea QV este setată pe 0.

Imagine: Scalarea valorilor de intrare - Micşorare

152

Panoul de comandă

I Domeniul sursăII Domeniul destinaţie

Imagine: Scalarea valorilor de intrare - Mărire

Corelaţia matematică este următoarea:

m AccelerareY0 Y-Offset (x=0)X1,Y1 prima pereche de valoriX2,Y2 A doua pereche de valorig1 Drept cu amplificare pozitivăg2 Drept cu amplificare pozitivă

Imagine: Corelaţia matematică


153

Ajutor EASY-SOFT 6


I1 Valoare de intrare, Domeniu de valori: 32 Biţi Elementul funcţional lucrează în domeniul numerelor întregi de la -2147483648...+2147483647.

X1 Punct de susţinere 1, domeniu valori: 32 Biţi Y1 Punct de susţinere 1, domeniu valori: 32 Biţi X2 Punct de susţinere 2, domeniu valori: 32 Biţi Y2 Punct de susţinere 2, domeniu valori: 32 Biţi Ieşire modul (cuvânt dublu)

QV Conţine valoarea intrării scalată Contact - - -Bobina EN Activează modulul în starea »1«. Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii Scalarea valorilor necesită un spaţiu de memorie de 64 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


3.3.5.3.3 Module de date

3.3.5.3.3.1 BC - Comparare de blocuriSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 04MFD 01

Date generale

Aparatele pun la dispozie 32 de module de comparatoare de blocuri de date (Block Compare)

BC01...BC32, pentru a compara valorile a câte două domenii de repere continue.

Comparaţia se efectuează byte cu byte. Pot fi comparate următoarele tipuri de markeri:

• MB,

• MW,

• MD



154

Panoul de comandă

Mod de funcţionare

Blocul de date de referinţă începe la adresa sursă indicată la intrarea I1. Acesta este comparat cu blocul de date, care începe la adresa ţintă, indicată la intrarea I2. Puteţi efectua comparaţia cu sau fără offset.

La intrarea NO este indicată mărimea blocului de date (număr de elemente) în byte.

Dacă nu se constată nici o diferenţă la compararea blocurilor de date, ieşirea logică EQ este setată în starea »1« .

Comparaţie fără offset

Dacă la intrările I1 sau I2 indicaţi ca parametri operanzi markeri (MB.., MW.., MD.., 1MB..#, 1MW..#, 1MD..#), modulul utilizează la intrarea corespunzătoare adresa absolută a acestora.

Exemplu: Prin indicarea I1=MB10, I2=MB90 şi NO=5 comparaţi conţinutul bytes markeri MB10 la MB14 cu bztes markeri din domeniul MB90 la MB94.În acest mod puteţi compara şi un bloc de date din zona markerilor locali (MBxx) cu un bloc de date în domeniul markerilor Remote # (1MBxx) .

# numai la aparatele MFD cu conexiune COM activată

Dacă utilizaţi valori constante la intrările I1 sau I2, comparaţi numai blocurile de date din interiorul domeniilor de markeri locali.

Comparaţie cu offset

Pentru indicarea Offset, utilizaţi în cazul intrărilor I1 şi/sau I2 - în locul unui operand-marker - alţi operanzi (vezi tabelul). Respectiva valoare numerică a acestui operand este evaluată de modul drept Offset pe byte marker MB01. Următorii operanzi pot intra în discuţie:

• Constanta NU,

• Valoare momentană ..QV.. a unui modul funcţional,

• Intrare analogică IA.. sau

• Ieşire analogică QA.. .

Exemplu: O valoare »0« la I1 semnifică faptul că blocul datelor de referinţă pentru comparaţie începe la MB01. Valoarea »100« la I2 indică faptul că blocul de date ţintă pentru comparaţie începe la MB101.

Indicaţie: Cu ajutorul indicării Offset sunteţi în măsură să adresaţi domenii de markeri (de ex. MB380), pe care nu le puteţi accesa în cazul utilizării operanzilor markeri (adresare directă).

Exemplu: Doriţi să comparaţi cuprinsul byte marker MB11-MB14 cu cel din cuprinsul din MB381-MB384 (MD96). O valoare »10« la I1 semnifică faptul că blocul datelor de referinţă pentru comparaţie începe la MB11. Valoarea »380« la I2 indică faptul că blocul de date ţintă pentru comparaţie începe la MB381.

Calculare Offset pentru adresarea markerilor Cuvânt

Offset = MW (x-1)*2

Calculare Offset pentru adresarea cuvintelor duble-markeri

Offset = MD (x-1)*4

Eroare de parametrizare pe baza indicaţiilor eronate referitoare la cantitate sau offset

Parametrizările eronate sunt semnalate prin ieşirile de erori E1 - E3 în timpul desfăşurării programului.Aceste erori de parametrizare apar de exemplu, dacă numărul elementelor depăşeşte domeniul sursă sau cel

155

Ajutor EASY-SOFT 6

ţintă, sau pe baza unei erori de offset, domeniul sursă, respectiv cel ţintă se află în afara domeniului de marker disponibil.

Exemplu de utilizare

Comparaţia blocurilor de date marker

I1 MB 23I2 MB 30NO NU 4



I1 Domeniul sursă Prima adresă de marker (MB, MW sau MD) a blocului de date de referinţă sau offset pe byteul marker MB01 cu indicarea unuia dintre operanzii indicaţi în tabel

I2 Domeniul destinaţie Prima adresă de marker (MB, MW sau MD) a blocului de date sursă sau offset pe byteul marker MB01 cu indicarea unuia dintre operanzii indicaţi în tabel

NO Numarul elementelor de comparat:max. 192 byte

Iesire modul - - -Contact(Ieşire bit)

E1 Ieşire de eroare

Starea»1«, dacă numărul elementelor depăşeşte domeniul sursă sau pe cel ţintă.

Verificarea limitelor domeniului se efectuează independent de schimbarea flancului la intrarea logică EN.


Starea »1«, dacă se suprapun domeniul sursă şi cel ţintă



Stare »1«, când domeniul sursă sau ţintă se află în afara domeniului de markeri disponibil (eroare Offset) sau intareaNO nu


156

Panoul de comandă

este parametrizată, respectiv se află la »0«. EQ Starea »1«, dacă domeniile de date sunt

egale.

Starea »0«, dacă domeniile de date sunt inegale.

Funcţiile bobinelor (Intrare bit)

EN Activează modulul în starea »1«. Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe

aparat.

Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii Comparare blocuri necesită un spaţiu de memorie de 48 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


3.3.5.3.3.2 BT - Bloc TransferSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 04MFD 01

Date generale

Aparatele dispun de 32 blocuri de transfer BT01...BT32.

Modulul Bloc Transfer (BT) facilitează, transferarea valorilor unui domeniu de markeri în alt domeniu aferent în cadrul regimului de lucru CPY (copiere).

În cadrul regimului de lucru INI (iniţializare) puteţi descrie cu ajutorul cuprinsului unui byte marker un alt domeniu de markeri aferent.

Transferul se efectuează byte cu byte. Următoarele tipuri de markeri pot fi preluate şi descrise:

• MB,

• MW,

• MD



Mod de funcţionare

Transferul se efectuează de la adresa sursă indicată la intrarea la adresa destinaţie indicată la intrarea I2. Puteţi lansa transferul cu sau fără offset.

157

Ajutor EASY-SOFT 6

La intrarea NO este indicată mărimea blocului de date (număr de elemente) în byte.

Transfer fără Offset

Dacă la intrările I1 şi/sau I2indicaţi ca parametri operanzi markeri (MB.., MW.., MD.., 1MB..#, 1MW..#, 1MD..#), modulul utilizează la intrarea corespunzătoare adresa absolută a acestora.

Exemplu: Prin indicarea I1=MB10, I2=MB90 şi NO=5 comparaţi conţinutul bytes markeri MB10 la MB14 cu bytes markeri din domeniul MB90 la MB94.În acest mod puteţi copia şi un bloc de date din zona markerilor locali (MBxx) într-un bloc de date în domeniul markerilor Remote # (1MBxx) .

# numai la aparatele MFD cu conexiune COM activată

Transfer cu Offset

Pentru indicarea Offset, utilizaţi în cazul intrărilor I1 şi/sau I2 - în locul unui operand-marker - alţi operanzi (vezi tabelul). Respectiva valoare numerică a acestui operand este evaluată de modul drept Offset pe byte marker MB01. Următorii operanzi pot intra în discuţie:

• Constanta NU,

• Valoare momentană ..QV.. a unui modul funcţional,

• Intrare analogică IA.. sau

• Ieşire analogică QA.. .

Exemplu: O valoare »0« la I1 semnifică faptul că adresa sursă pentru transfer începe la MB01. Valoarea »10« la I2 indică faptul că adresa de destinaţie începe la MB11.

Indicaţie: Cu ajutorul indicării Offset sunteţi în măsură să adresaţi domenii de markere (de ex. MB380), pe care nu le puteţi accesa în cazul utilizării operanzilor de markeri (adresare directă).

Exemplu: Doriţi să tranferaţi cuprinsul byte marker MB1-MB4 în MB381-MB384 (MD96). O valoare »0« la I1 semnifică faptul că adresa sursă pentru transfer începe la MB01. Valoarea »380« la I2 indică faptul că adresa de destinaţie începe la MB381.

Calculare Offset pentru adresarea markerilor Cuvânt

Offset = MW (x-1) x 2

Calculare Offset pentru adresarea cuvintelor duble-markeri

Offset = MD (x-1) x 4

Eroare de parametrizare pe baza indicaţiilor eronate referitoare la cantitate sau offset

Parametrizările eronate sunt semnalate prin ieşirile de erori E1 - E3 în timpul desfăşurării programului.Aceste erori de parametrizare apar de exemplu, dacă numărul elementelor care trebuie transferate depăşeşte domeniul sursă sau cel ţintă, sau pe baza unei erori de offset, domeniul sursă, respectiv cel ţintă se află în afara domeniului de marker disponibil.

Indicaţie: Un modul de transfer copiază sau iniţializează întotdeauna byte markeri, niciodată cuvinte markeri sau cuvinte duble. Această reacţie de transfer este independentă de indicaţiile de la I1 şi I2 (domeniul sursă şi destinaţie). Modul de copiere a unui cuvînt dublu marker, de ex. de la MD 12 la MD 96, este prezentat în exemplul de mai jos.

Mod de copiere, mod de funcţionare = CPY

158

Panoul de comandă

În modul de copiere, modulul copiază domeniul complet de date, indicat ca mărime prin NO, de la un domeniu sursă într-unul destinaţie. Începutul domeniilor sursă şi destinaţie este stabilit prin I1 (adresa sursă) şi I2 (adresa destinaţie).

Exemplul 1 (Transfer fără offset):

Copierea unui bloc de date marker (4 Byte) în cazul indicării directe a domeniilor de markeri.


Exemplul 2 (Transfer fără offset):

Copierea unui bloc de date markeri (8 Byte) prin utilizarea cuvintelor duble markeri, cu indicarea directă a domeniilor de markeri.


Exemplul 3 (Transfer cu offset):

Copierea unui bloc de date markeri (4 Byte) cu indicarea offsetului fix pentru domeniile de markeri. Trebuie copiat conţinutul byteurilor markeri MB15 la MB18 cu un offset fix de 64 Byte .


Exemplul 4 (Transfer cu offset):

Copierea unui bloc de date markeri (2 Byte) cu indicarea offsetului variabil pentru domeniile de markeri. Trebuie copiat conţinutul byteurilor markeri MB14 + MB15 cu un offset variabil, care este stabilit de ieşirea QV a releului de contorizare C3 .

159

Ajutor EASY-SOFT 6

I1 MB 14I2 C 3NO NU 2

Mod de iniţializare, Mod de funcţionare = INI

În modul de iniţializare modulul transferă valoarea unui byte aflat la adresa sursă (intarea I1) într-un domeniu destinaţie. Domeniul de destinaţie începe cu adresa de destinaţie (intrarea I2), a cărei lungime este determinată de valoarea de la intrarea NO.

Indicaţie: În cazul în care selectaţi drept adresă sursă un operand pentru marker de tipul MD sau MW, modulul utilizează întotdeauna cuprinsul bitului cu valoarea minimă pentru iniţializare. În cazul în care parametrizaţi la I, de exemplu MD 6, modulul iniţializeaă cu cuprinsul Merker-Byte MB21 (vezi tabelul markeri disponibili).

Exemplul 1 (Iniţializare):

Iniţializarea unui bloc de date marker (4 Byte) în cazul indicării directe a domeniilor de markeri.Trebuie înlocuit conţinutul byteurilor MB27 la MB32 cu conţinutul byteului MB 23.




I1 Domeniul sursă Prima adresă de marker (MB, MW sau MD) a domeniului sursă sau offset pe byteul marker MB01 cu indicarea unuia dintre operanzii indicaţi în tabel

I2 Domeniul destinaţie Prima adresă de marker (MB, MW sau MD) a domeniului de destinaţie sau offset pe byteul marker MB01 cu indicarea unuia dintre operanzii indicaţi în tabel

NO Numărul elementelor ce trebuie iniţializate Mod de funcţionare INI: 1...+383 Byte

160

Panoul de comandă

sau copiate Mod de funcţionare CPY: 1 ... +192 Byte Iesire modul - - -Contact(Ieşire bit)

E1 Ieşire de eroareStarea »1«, dacă numărul elementelor depăşeşte domeniul sursă sau pe cel destinaţie.

Verificarea limitelor domeniului se efectuează independent de schimbarea flancului la intrarea logică EN. Dacă apare o eroare, nu se iniţializează sau copiază blocuri de date.

E2 Ieşire de eroareStarea »1«, dacă se suprapun domeniul sursă şi cel destinaţie


E3 Ieşire de eroareStarea »1«, când domeniul sursă sau ţintă se află în afara domeniului de markeri disponibil (eroare Offset) sau intarea NO nu este parametrizată, respectiv se află la »0«.



T_ Bobină trigger, transfer de la adresa sursă indicată la I1 la adresa destinaţie indicată la I2, la apariţia unui flanc pozitiv.

Regim de lucru INI Iniţializare Iniţializează domeniul destinaţie cu o valoare de

byte localizată la adresa sursă. Lungimea domeniului sursă este stabilită la un byte. Prin NO introduceţi lungimea domeniului destinaţie.

CPY Copiere Copiază un bloc de date de la un domeniu sursă la un domeniu destinaţie. Prin NO introduceţi lungimea blocului de date ce trebuie copiat.

Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe

aparat.

Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii Transfer bloc necesită un spaţiu de memorie de 48 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


3.3.5.3.3.3 DB - Modul de date


Date generale

161

Ajutor EASY-SOFT 6

Aparatele dispun de 32 module de date DB01...DB32.



Mod de funcţionare

Modulul de date vă permite memorarea unei valori aflate la intrarea I1 la un operand, care este conectat cu ieşirea QV. Astfel puteţi memora valorile de referinţă pentru modulele funcţionale.


Descriere ObservaţieIntrare modul (cuvânt dublu)

I1 Valoare cedată la ieşirea QV în cazul activării trigger a modulului.

Elementul funcţional lucrează în domeniul numerelor întregi de la -2147483648...+2147483647.

Ieşire modul (cuvânt dublu)

QV Valoare reală În ciclul în care este depistat un front trigger pozitiv, valoarea intrării I1 este transferată operandului conectat aici.

Contact(Ieşire bit)

Q1 Starea »1«, dacă semnalul trigger are starea »1« .


T_ Preluarea valorii de la intrarea I1 în cazul unui flanc pozitiv.

Set de parametri


Simulare posibilă

Indicaţie:Valoarea I1 este preluată de operand numai în cazul unui flanc trigger pozitiv, care este conectat la ieşirea QV. În continuare valoarea este afişată la QV, până când este actualizat cu următorul front trigger crescător şi este transferat mai departe.Se va ţine cont de faptul că modulul de date cedează valoarea numai în ciclul de prelucrare, în care depistează un flanc trigger crescător. Dacă operandul conectat cu ieşirea QV este suprascris de programul dumneavoastră după transferul valorii, valoarea transmisă de modulul de date este anulată.

Consum de memorie

Modulul de funcţii Modul de date necesită 36 Byte memorie plus 4 Byte pe constantă la intrarea modulului.

162

Panoul de comandă

Remanenţă

Modulele de date pot fi comandate cu valori reale remanente. Numărul modulelor de date se alege pe imaginea proiect, în dialogul de caracteristici ale aparatului. Valoarea reală remanentă necesită un spaţiu de memorie de 4 Byte . În cazul în care un modul de date este remanent, valoarea reală se păstrează la schimbarea modului de funcţionare de la RUN la STOP, precum şi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacă aparatul este pornit în modul de funcţionare RUN, modulul de date funcţionează în continuare cu valoarea reală memorată şi protejată faţă de tensiunea nulă.


3.3.5.3.4 Module de comunicare

3.3.5.3.4.1 SP - Protocol serial Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 07

Date generale

Aparatele easy800 de la versiunea de mai sus dispun de 32 module funcţionale »protocol serial« SP01...SP32.

Un modul SP trimite date direct prin intermediul interfeţei seriale »interfaţă PC« în partea din faţă a releului de comană, care serveşte şi la interfaţa de programare.

Datele ce trebuie trimise sunt recepţionate de modulul SPxx exclusiv din cadrul modulului de afişaj al textului, bine structurat D... Respectiva subordonare se va lua prin introducerea unui număr de operanzi identic pentru ambele module (de ex. D03 la SP03).Dacă utilizaţi mai multe module Afişaj text şi doriţi să transmiteţi toate caracterele prin interfaţa serială, alocaţi fiecărui modul D un singur modul SP.

Cu ajutorul modulului SP puteţi, la fiecare modul D, să trimită 64 de simboluri din domeniul ce trebuie reprezentat al tabelului ASCII (32d până la 126d) către un aparat partener cum ar fi PC, imprimator al documentului constatator, terminal sau modem.



Mod de funcţionare

În vederea editării prin intermediul interfeţei de programare utilizaţi la acest releu de comandă cablul universal tip Highspeed. Interfaţa se va parametriza în conformitate cu informaţiile pe care le-aţi întreprins în registrul Parametrii de comunicare globali . Parametrizarea interfeţei are loc în momentul în careprimul modul SP de la intrarea EN recunoaşte starea »1« .

Elementul SP poate fi parametrizat doar cu ajutorul aplicaţiei de programare, prin intermediul dislay şi tastatură a releului de comandă acest lucru nu este posibil!

Indicaţii pentru aplicaţie

În cadrul proiectelor de reţea, unde apar multe texte ce trebuie trimise - cu un necesar destul de mare de stocare - la fiecare participant în reţea, există o soluţie oferită de un aparat specializat easy800 ca loc central de ieşire pentru afişări.

Acestea pot fi de exemplu afişaje de eroare, ce sunt trimise în cadrul unui dispozitiv de imprimare.

În cadrul releului de comandă specializat pot fi stocate apoi 32 de texte ale erorilor şi dacă este necesar vor fi redate. Afişajele de eroare care sunt emise (de la tipul Bit) pot fi transmise prin intermediul operanzilor RN-/SN din toate celelalte aparate.

163

Ajutor EASY-SOFT 6

În vederea administrării posibilelor afişaje din partea tuturor participanţilor NET (max. 32) montaţi în mod corespunzător multe module D- şi SP.

Trimiterea

În vederea trimiterii unui bloc de texte - alcătuit din patru rânduri cu câte 16 simboluri - trebuie să includeţi în afară de modulul SP şi modulul anexat ferm la afişajul textului D... în program. Rândurile ce trebuie editate se vor efectua exclusiv cu ajutorul aplicaţiei de programare din registrul Parametru al modulului D.

Modulul D serveşte la pregătirea textului de semnalizare.

În vederea trimiterii unor alte blocuri de texte trebuie incluse în mod corespunzător multe module D şi SP .

Secvenţă de pornire

(0...63 Zeichen)

opţional

Pontaj

(20 simboluri)

opţional

Caracterele ASCII ale modulului de text D01...D23

(64 simboluri)

Secvenţă finală

(0...11 simboluri)

opţional

Telegramă, lungime totală până la 158 simboluri

Premise pentru trimitere:

1. Trebuie să se realizeze legătura cu aparatul conectat.2. Trebuie să fie interconectate cel puţin un modul D cu text în fundal şi un modul SP în programul

dumneavoastră.3. Modulul SP trebuie să fie activat prin intermediul stării »1« la -intrarea EN.4. Semnalizarea de stare AC şi ieşirea colectoare pentru erori E1 trebuie să fie alocate stării »0«.

5. Operaţiunea de trimitere trebuiesă fie iniţiată printr-o schimbare a stării de la »0« la »1« la intrarea T a modulului SP.

Trimiterea textului »minimal«

Dacă doriţi să trimiteţi rânduri, care conţin text minim şi nici o valoare variabilă, este necesară disponibilitatea modulului de aişaj text aferent cu textul editat. Acest modul D nu trebuie să fie activat.

Exemplu de aplicaţie: Doriţi să tipăriţi o semnalizare de eroare cu o imprimantă pentru fişiere jurnal, dar să nu se afişeze pe display.

Trimiterea »valorilor variabilelor şi a textrului«

Dacă pentru un modul D Afişare text, în cadrul unui rând de texta fost editată o variabilă, care trebuie să fie afişată întotdeauna cu valoarea actuală, atunci şi modulul D trebuie să fie activat prin bobina de eliberare a acesteia EN.

Indicaţie: Utilizaţi în programul dumneavoastră mai multe module SP, care sunt toate activate cu EN = »1« şi conţin toate simultan cu T = »1« o comandă de trimitere, în acest caz releul de comandă prelucrează toate comenzile una după alta, până când se poate începe cu o nouă comandă.

Conectare şi parametrizare a modulului SP

Premise: Aţi preluat un releu de comandă în cadrul proiectului, aţi comutat în vederea de ansamblu a schemei de conexiuni şi aţi preluat modulul de afişaj al textului D..., care trebuie subordonat, chiar în programul dumneavoastră.

• Poziţionaţi operandul (operanzii) pentru eliberarea modulului SP drept contact şi apoi poziţionaţi modulul pe un câmp de bobine din schema dumneavoastră de conexiuni.

• Subordonaţi modulului SP acelaşi număr de modul ca şi modulul pentru afişajului de text D.. şi selectaţi în vederea deblocării din câmpul grupelor Funcţie a bobinei funcţia EN.

164

Panoul de comandă

• Pozioţionaţi operandul (operanzii) pentru declanşarea modulului SP drept contact şi apoi poziţionaţi din nou modulul pe un câmp de bobine din schema de conexiuni, pentru a putea fi iniţiată o sarcină de trimitere.

• Alocaţi modulului SP un număr de operand şi selectaţi pentru declanşare, din câmpul de grupuri Funcţiile bobinelor funcţia T_.

Pentru a controla când modulul SP a trimis datele prin portul serial sau dacă a intervenit o eroare de comunicare, trebuie să cablaţi modulul drept contact.

• Poziţionaţi modulul pe un câmp de contacte şi selectaţi în registrul Element al schemei de conexiuni acelaşi număr de operand ca şi cel pentru funcţia bobinelor.

• Conectaţi contactul (contactele) SPxxAC/SPxxE1 cu bobina (bobinele) adecvate.

Cartela de indexare Parametri de comunicare globală

Câmpul de grupuri Parametri de comunicare

Număr telefon cu parametri de selecţie

Aici introduceţi numprul de telefon necesar pentru realizarea conexiunii prin modem, cu eventualii parameti de selecţia necesari.

Indicaţie: Modulul SP poziţionează automat şirul de caractere ADT în faţa şirului de caractere formate stabilit de dumneavoastră.

Parametri de selecţie Semnificaţie

P Procedeul Selecţie puls

T Procedeul Selecţie ton

W Aşteptaţi tonul de la centrală (important pentru liniile interioare)

Exemplu de introducere pentru o succesiune alternativă a simbolurilor, cu selecţie a tonurilor, şi interval de aşteptare:

T 00 W 0228 123456

, (virgulă) Pauză înaintea formării cifrelor următoare (durata pauzei exprimată în secunde este determinată de valoarea din registrul Modem S8)

Tabel: Parametri de selecţie admişi pentru completarea unei comenzi AT.

Listele Baud, Bit de date, Bit de stop şi Paritate

Aici parametrizaţi interfaţa, care va fi iniţializată la prima sarcină de trimitere.

Caseta de control Fixare în timp

Data şi ora din ceasul aparatului sunt trimise împreună cu caractere ASCII către un modul de text.

Caseta de control Conexiune utilizator-utilizator

Această opâiune este selectabilă, dacă a fost activată şi opţiunea Modem. Opţiunea Conexiune utilizator-utilizator declanşează în cazul de trimitere o emitere imediată de date, deoarece s-a pornit de la o conexiune existentă.

Caseta de control Modem

La opţiunea Modem activată modulul SP realizează o conexiune de selecţie corespunzătoare numărului de telefon din fundal, dacă iniţiaţi o sarcină de trimitere.Premisa pentru realizarea unei conexiuni de selecţie este o opţiune Conexiune utilizator-utilizator dezactivată.

Indicaţie: În momentul în care intrarea EN acceptă starea »1« , releul de comandă crează o conexiune între modemuri.

165

Ajutor EASY-SOFT 6

NOU

Casetă de control modificare rânduri

În cadrul opţiunii activate modificare automată a rândurilor modulul SP trimite o secvenţă de comandă, care include un imprimator racordat sau un terminal, pentru a întreprinde în spatele fiecărui rând editat o modificare automată a rândurilor. Această opţiune este valabilă în cadrul programului penru toate modulele SP, deci trebuie activată doar în cadrul unui modul. Ea vă este de ajutor de exemplu la generarea unei imprimări lizibile a etichetei.

Câmpul de grupuri Secvenţă de pornire

Ca secvenţă de pornire puteţi introduce până la 32 de simboluri în cadrul tabelului ASCII din domeniul (0...31d) cu câte un Backslash prealabil »\« . Backslash şi simbolurile uletrioare ASCII constituie împreună un simbol al secvenţei iniţiale sau finale.

De exemplu utilizaţi ca simbol de comandă al imprimatorului succesiunea »\LF« pentru rândurile (Line Feed) şi »\CR« pentru mersul înapoi al vehiculului, pentru a reprezenta un bloc de texte în prima coloană a unui nou rând.

Câmpul de grupuri Secvenţă finală

Pentru secvenţa finală sunt valabile aceleaşi date ca şi pentru cea iniţială.

De exemplu utilizaţi ca secvenţă finală normală succesiunea »\NUL« (Terminator zero respectiv End of String).

Dez Hex Iniţiale Code Observaţie0 0x00 Ctrl-@ NUL Terminator zero1 0x01 Ctrl-A SOH Start of heading2 0x02 Ctrl-B STX Start of text3 0x03 Ctrl-C ETX End of Text4 0x04 Ctrl-D EOT End of transmission5 0x05 Ctrl-E ENQ Enquiry6 0x06 Ctrl-F ACK Acknowledge7 0x07 Ctrl-G BEL Bell8 0x08 Ctrl-H BS Backspace9 0x09 Ctrl-I HT Horizontal tab10 0x0A Ctrl-J LF Line feed 11 0x0B Ctrl-K VT Vertical tab12 0x0C Ctrl-L FF Form feed 13 0x0D Ctrl-M CR Carriage return14 0x0E Ctrl-N SO Shift out 15 0x0F Ctrl-O SI Shift in16 0x10 Ctrl-P DLE Data link escape17 0x11 Ctrl-Q DC1 X-ON18 0x12 Ctrl-R DC2 19 0x13 Ctrl-S DC3 X-Off20 0x14 Ctrl-T DC4 21 0x15 Ctrl-U NAK No Acknowledge22 0x16 Ctrl-V SYN Synchronous idle23 0x17 Ctrl-W ETB End transmission blocks24 0x18 Ctrl-X CAN Cancel25 0x19 Ctrl-Y EM End of medium26 0x1A Ctrl-Z SUB Substitute27 0x1B Ctrl-[ ESC Escape28 0x1C Ctrl-\ FS File separator29 0x1D Ctrl-] GS Group separator30 0x1E Ctrl-^ RS Record separator31 0x1F Ctrl-_ US Unit separator

Tabel ASCII din domeniul (0...31d)

Simbolurile ASCII utilizate pentru secvenţa iniţială şi cea finală sunt stocate.

166

Panoul de comandă


Descriere ObservaţieFuncţie bobină

(Intare bit)

EN Bobină de revenire

Activează în starea EN »1«.

Dzactivează în starea »1«.

La comutarea stării din »1« în »0« sarcina de trimitere iniţială este întreruptă.

Odată cu prima recunoaştere a stării EN »1« în cadrul unui modul SP releul de comandă crează legătura cu aparatul cuplat.

Atâta timp cât rămâne EN = »1«, poate fi pornită o comandă de expediere prin intermediul intrării T .

Indicaţie:Releul de comandă crează conexiunea cu aparatul cuplat abia atunci când la toate modulele SP EN = »0« , sau după un schimb anterior al aparatului în starea STOP.

T Bobină trigger

Intotdeauna la comutarea stării din »0« în »1« sarcina de trimitere este iniţiată.

Iniţiază o sarcină de trimitere.

Premisă pentru trimitere: Intrarea EN=»1« şi ieşirea AC=»0«.

Contact

(Ieşire bit)

AC Semnalizare de stare pentru o sarcină de trimitere activată.

La starea »1« este realizată conexiunea prin modem, respectiv sunt editare caractere.

La starea »0« poate fi iniţiată o nouă sarcină de trimitere.

E1 Ieşire colectoare de erori, care semnalizează o eroare de trimitere.

Starea = »1« eroarea recunoscută.

Exemplu: Eroare de parametrizare cauzată de un număr de telefon greşit, care nu a permis nici o conexiune.

Indicaţie: După eroarea recunoscută trebuie la EN să apară o schimbare a flancului, ca modulul SP să poată trimite din nou date.

Simulare imposibilă

Consum de memorie

Pentru primul modul SP parametrizat sunt necesari 228 byte şi alţi 24 byte pentru fiecare alt modul SP generat.

Remanenţă

Modulul funcţional nu administrează date remanente.

3.3.5.3.5 Masterreset şi durata nominală pentru ciclu

3.3.5.3.5.1 MR - Reset master


167

Ajutor EASY-SOFT 6

Date generale

Aparatele dispun de 32 module Reset-master MR01...MR32.

Modulul Reset master permite setarea în starea »0« a markerilor şi tuturor ieşirilor printr-o singură comandă.



Mod de funcţionare

În funcţie de regimul de lucru al modulului pot fi resetate fie numai ieşirile, numai markerii sau ambele.

Indicaţie: Pentru ca toate domeniile de date să fie şterse în siguranţă, modulul Reset-master trebuie realizat ca ultim modul în programul dumneavoastră. Pentru aceasta amplasaţi modulul ca ultim element în schema modulelor. În caz contrar următoarele module pot suprascrie din nou domeniile de date.

Parametrii modulului

Descriere ObservaţieContact Q1 Starea »1«, dacă bobina trigger MR..T are starea »1« . Funcţie bobină

T_ Bobina trigger. Dacă bobina este comandată cu trigger (primeşte un flanc pozitiv), se execută resetarea respectivă.

Regim de lucru

Q ieşirile Q.., *Q.., S.., *S.., *SN.., QA01 sunt resetate în starea »0« . * corespunzător NET-ID

se introduce în câmpul de grupuri Parametrii modulului.

M domeniul markeri MD01...MD96 este resetat în starea »0« dto.ALL acţionează asupra lui Q şi M. dto.Set de parametri

Apelare posibilă


Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii "Masterreset" necesită un spaţiu de memorie de 20 Byte.


168

Panoul de comandă

3.3.5.3.5.2 ST - Durata ciclului de referinţă

Se utilizează pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 04MFD 01

Date generale

Aparatele dispun de un modul pentru determinarea duratei ciclului de referinţă ST01 .

Modulul Durata ciclului de referinţă permite stabilirea unui ciclu de referinţă cu durată prescrisă. Această durată a ciclului se fixează atunci când durata maximă a ciclului unui program este mai mică decât această valoare prescrisă.Durata maximă a perioadei ciclului de referinţă este de 1000 ms.

Dacă durata ciclului programului depăşeşte durata prescrisă a ciclului de referinţă, durata setată a ciclului nu poate fi realizată.



Exemplu

Un program, care consistă din schema bit şi schema modul, realizează o durată medie a ciclului de cca. 12 ms. Setarea unei durate a ciclului de referinţă de 30 ms duce la durate constante ale ciclului acestei valori.



I1 Gewünschte Zykluszeit in ms, erlaubter Wertebereich:0...1000 Ieşire modul (cuvânt dublu)

- - -Contact - - Bobina EN Activează modulul în starea »1«. Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare imposibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii Durata ciclului de referinţă necesită un spaţiu de memorie de 24 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.

169

Ajutor EASY-SOFT 6


3.3.5.3.6 Module NET

3.3.5.3.6.1 Importarea valorii de pe NET Se utilizează pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01MFD 01

Date generale

Aparatele dispun de 32 module "GET" GT01...GT32 .

Modulul permite citirea direcţionată a unei valori de 32 Bit din reţea (get = a scoate).

Modulul funcţional "GET"-reţea extrage datele, pe care un alt participant le pune la dispoziţie cu modulul de funcţii "PUT" în reţeaua NET.



Mod de funcţionare

Cu ajutorul modulului funcţional GET puteţi citi o valoare de maxim 32 de bişi de pe reţeaua NET. Această valoare a fost trimisă anterior de modulul funcţional PUT corespondent către un alt participant la NET. În cazul valorii trimise poate fi vorba despre conţinutul unei ieşiri a modulului funcţional, al unui marker byte, cuvânt sau cuvânt dublu.Modulului GET îi alocaţi explicit valoarea modulului PUT valabil prin parametrizarea numărului de participant şi PT(PUT).

Cuplare şi parametrizare a unui modul GET

Premisă:

• preluat un releu de comandă sau un aparat de vizualizare în proiect şi aţi comutat în vederea de ansamblu a schemei de conexiuni,

• Aţi poziţionat modulul GT pe un câmp de contacte şi aţi alocat un număr de operand. Modulul este selectat în continuare (poate fi recunoscut în pătratul contur).

Parametrizare

• Stabiliţi emiţătorul, care trebuie să vă transmită valoarea pentru modulul GET. În fereastra Câmp de atribute, registrul Parametri, domeniul Intrare modul din lista Participanţi, selectaţi numărul participantului emiţător.

• În continuare, în lista PT selectaţi numărul (1-32) modulului funcţional emiţător PUT.

170

Panoul de comandă

• În domeniul Ieşire modul selectaţi un operand, căruia doriţi să îi transmiteţi valoare receptată.

• Conectaţi GTxxQ1 la un operand booleean adecvat, care semnalizează preluarea unei nou valori.



Participant Numărul participantului emiţător.

Domeniu de valori: 01 ... 08

PT Numărul modulului emiţător (de ex. PT 20) prin care participantul emiţător transmite o valoare pe NET. Număr posibil de modul: 01 ... 32


QV Valoare receptată de pe NET Contact Q1 Starea »1«, când este alocată o valoare nou

preluată de pe NET.este valabil pentru un ciclu al programului

Funcţia bobinelor - Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare imposibilă modul de funcţii dependent de dotarea

hardware

Consum de memorie

Modulul de funcţii GT necesită un spaţiu de memorie de 28 Byte.


3.3.5.3.6.2 Punere valori în reţea NETSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01easy800 07, cu operanzi noi AC şiE1MFD 01MFD 05, cu operanzi noi AC şiE1

Date generale

171

Ajutor EASY-SOFT 6

Aparatele dispun de 32 "PUT"-de module funcţionale PT01...PT32 .

Modulul permite introducerea punctuală în reţea a unei valori de 32 biţi (put = a dispune).

Observaţie

Pentru aparatele easy800 şi MFD mai noi începând cu numărul versiunii menţionate mai sus, modulul funcţional PUT dispune de două ieşiri (contacte) AC şi E1.



Mod de funcţionare

Cu ajutorul modulului funcţional PUT puteţi transmite pe în reţeaua NET un operand, care poate avea lungimea maximă de 32 de biţi. Această valoare este preluată şi citită automat de modulul funcţional corespunzător GET pe un alt participant la NET.Parametrizaţi operandul de de preluat la intrarea modul I1. Pentru aceasta puteţi utiliza ieşirea unui alt modul funcţional, de ex. a unui modul atirmetic, a markerilor byte, cuvânt sau cuvânt dublu. Utilizarea unui marker cuvânt dublu adecvat, de exemplu MD1, vă facilitează preluarea simultană a 32 de markeri bit M01 până la M32.

Pentru preluarea markerilor bit M01-M96 cu modulul funcţional PUT, puteţi utiliza markerii cuvânt dublu MD1-MD3.

Preluarea este iniţiată o singură dată printr-un flanc pozitiv la intrarea de modul T_ . Pentru o preluare nouă, modulul trebuie să recunoască un alt schimb de flancuri.

Cuplare şi parametrizare a unui modul PUT

Premisă:


• aţi poziţionat modulul PT pe un câmp de bobine sau contacte şi aţi alocat un număr de operand. Modulul este selectat în continuare (poate fi recunoscut în pătratul contur).

Parametrizare

• În ferestra Câmp de atribute, registrul Parametri, alocaţi intrării de modul I1 un operand cuvânt, un marker byte sau un marker cuvânt pentru preluarea de pe NET.

• Conectaţi bobina PTxxT_ la un contact, care poate iniţia preluarea unui flanc pozitiv.

• Poziţionaţi dacă este necesar modulul funcţional pe un câmp de contacte şi conectaţi PTxxAC la un operand booleean adecvat, care semnalizează un proces de preluare.



I1 Ulterior valoarea de referinţă este preluată în reţeaua La fiecare ciclu de preluare pe NET

172

Panoul de comandă

NET .

Modulul prelucrează valori de referinţă întregi de la -2147483648...+2147483647 .

sunt transmişi constant 32 de biţi.


- - Funcţie bobină

(Intare bit)

T_ Bobină trigger

Odată cu flancul crescător valoarea de referinţă este salvată în memoria tampon la I1.

Ulterior valoarea de referinţă este preluată în reţeaua NET.

Contact

(Ieşire bit)

Q1 Starea »1«, dacă starea bobinei trigger PT..T_ este tot »1« .

AC Starea »1«, imediat după ce valoarea de referinţă a fost salvată în memoria tampon în I1 cu flancul crescător la intrarea T.

Starea »0« când valoarea salvată în memoria tampon este trimisă.

Starea »1« se menţine până când valoarea salvată în memoria tampon este trimisă sau este anulată de o semnalare de eroare la ieşirea E1.

Prin intermediul acestor ieşiri bit verificaţi dacă valoarea dorită a fost transmisă pe NET.

Ieşirea este disponibilă începând cu numărul versiunii aparatului menţionat mai sus-Nr. 07.

E1 Starea »1«, dacă valoarea salvată în memoria tampon nu a putut fi trimisă şi ieşirea presetată AC a comutat înapoi de la starea »1« la »0«.

Ieşirea rămâne la starea »1« până când se transmite o nouă comandă de trimitere la ieşirea T cu un flanc crescător.

Prin intermediul acestei ieşiri bit se afişează o eroare de transmitere pe NET.

Ieşirea este disponibilă începând cu numărul versiunii aparatului menţionat mai sus-Nr. 07.

Set de parametri

Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare imposibilă modul de funcţii dependent de

dotarea hardware

Consum de memorie

Modulul de funcţii PUT necesită un spaţiu de memorie de 36 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


3.3.5.3.6.3 SC - Sincronizarea ceasului prin NET


Date generale

173

Ajutor EASY-SOFT 6

Acest modul SC01 (Send Clock) vă permite setarea punctuală a datei şi a orei prin intermediul reţelei NET.Toţi ceilalţi participanţi la reţea preiau data şi ora participantului emiţător şi îşi setează ceasurile în timp real ale aparatelor în mod corespunzător.



Mod de funcţionare

Dacă este comandată bobina trigger a modulului, se preiau data curentă, ziua săptămânii şi ora participantului emiţător în NET.

Participantul care efectuează trimiterea execută această acţiune, în momentul în care contorul de secunde al orei reale a aparatului preferă stadiul zero către următoarea alternanţă a minutelor.

Exemplu: Impulsul de declanşare are loc la ora 03:32:21 (hh:mm:ss). La ora 03:33:00 se vor sincroniza ceilalţi participanţi. Acest interval va fi preluat de toţi.

Procedura poate fi repetată ori de câte ori este nevoie. Bobina trigger trebuie comandată pentru aceasta din nou din starea »0« în starea »1« .

Modulul SC01 nu are parametri, deoarece în acest caz este vorba de un serviciu al sistemului comandat prin trigger.

Indicaţie: Modulul SC funcţionează doar atunci când NET funcţionează corect.


Descriere ObservaţieContact Q1 Starea »1«, dacă starea bobinei trigger SC01T_ este tot »1« . Funcţia bobinelor

T_ Bobina trigger.

Dacă este comandată bobina trigger a modulului printr-un flanc pozitiv, se preiau automat data curentă, ziua săptămânii şi ora participantului emiţător în NET.

Simulare imposibilă modul de funcţii dependent

de dotarea hardware

Consum de memorie

Modulul de funcţii SC necesită un spaţiu de memorie de 20 Byte.


3.3.5.3.7 Module pentru regulator

174

Panoul de comandă

3.3.5.3.7.1 DC - Regulator PIDSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 04MFD 01

Date generale

Aparatele dispun de 32 module regulatoare PID DC01...DC32.

Un circuit de reglare închis cu regulator PID este format din următoarele componente:

• Valoare de referinţă (valoare de direcţionare),

• Valoare actuală (mărime de reglare),

• Deviere de reglare= (valoare de referinţă–valoare actuală),

• Regulator-PID,

• Cale de control (de ex. cale PTn),

• Mărimi de defecţiune.

Indicaţiigenerale referitoare la utilizarea modulelor funcţionale puteţi găsi în secţiunea Programare cu module funcţionale! Simbol în cadrul planului de

module

Indicaţie:

Pentru cazurile de aplicare ce necesită un calcul intensiv din punct de vedere al timpului, de ex. probleme de reglare cu ajutorul regulatorului PID, în cadrul cărora există necesitatea de vizualizare, se oferă o combinaţie între aparatele MFD şi easy800.

În cazul aplicaţiilor de vizualizare cuprinzătoare se poate ajunge în cadrul actualizării Ecranului(nelor) la prelungiri ale intervalului ciclic, ce nu sunt tolerate în cadrul reglării.

Stocaţi în cazul unor astfel de aplicaţii calculele intensive referitoare la interval, şi anume pe un al doilea aparat, eventual fără display , easy800- sau MFD-, care poate fi cuplat prin intermediul easy-NET.

Mod de funcţionare

Principiul de funcţionare a regulatorului PID se bazează pe ecuaţia, care reprezintă mărimea de reglaj Y(t) ca rezultat al unei componente proporţionale, unei componente integrale şi a uneia diferenţiale.

Aceste trei componente de reglaj pot fi dezactivate separat prin intrările logice EP, EI şi ED (blocarea componentei de reglaj).

De dezactivarea componentei I şi D este legat un reset. Parametrizarea regulatorului se realizează cu mărimile normate Kp [%], TN [0,1 s] şi TV [0,1 s] .

Regulatorul poate fi utilizat în cadrul tipurilor de funcţionare UNP şi BIP , precum şi comandat manual.

Prin intrarea » Amplificare proporţională « KP indicaţi un factor de amplificare proporţională. Valoarea » 100 « corespunde unui factor KP de »1«, valoarea » 50 « unui KP de »0,5« etc.

Ca mărime de ieşire regulatorul furnizează mărimea de reglaj QV.

Cu "EN=1" porniţi modulul de funcţii. Cu "EN=0" executaţi resetarea, iar ieşirea QV este setată pe 0.

Funcţionare manuală

O » comandare « a regulatorului în regim de lucru manual trebuie realizat cu intrările corespunzătoare SE şi MV. Dacă intrarea de bit SE este în starea „1“ regulatorul furnizează la ieşirea QV valoarea atribuită la intrarea cuvântului dublu MV . Dacă starea lui SE revine la „0“, regulatorul preia mărimea de reglaj manuală şi continuă reglajul continuu (fără şocuri) cu această mărime de reglaj.

175

Ajutor EASY-SOFT 6

Modul de funcţionare UNP

Mărimea de reglaj este furnizată ca o valoare unipolară de 12 bit. Domeniul de valori este de 0 ... 4095.

Modul de funcţionare BIP

Mărimea de reglaj este furnizată ca o valoare bipolară de 13 bit. Domeniul de valori este de -4096 ... 4095.

Interval de testare Tc

Intrarea TC indică durata între două apelări ale modulului. Valorile introduse se pot situa între 0.1s la 6553.5 s.Dacă penru intervalul de tastare TC se va introduce valoarea 0, intervalul ciclic al programului determină diferenţa de timp dintre accesarea modulelorAceasta poate conduce la neregularităţi în procesul de reglaj, deoarece durata de ciclu a programului nu este înttodeauna constantă. Pentru a regla o perioadă ciclică constantă, poate fi utilizat modulul ST (Interval ciclic preconizat) .

Algoritmul PID

Principiul de funcţionare a regulatorului PID se bazează pe ecuaţia, care reprezintă mărimea de reglaj Y(t) ca rezultat al unei componente proporţionale, unei componente integrale şi a uneia diferenţiale.

Aparatele EASY800 şi MFD calculează mărimea de reglaj de fiecare dată când este explorată abaterea de la reglaj. Aceste calcule încep la prima explorare. În tabelul următor este prezentată ecuaţia utilizată:

Mărime de reglaj = Componentă proporţională + Componentă integrală + Componentă diferenţialăY(n) = YP(n) + YI(n) + YD(n)Y(n) mărime de reglaj calculată la durata de explorare nYP(n) valoare componentă proporţională a mărimii de reglaj la durata de explorare nYI(n) valoare componentă integrală a mărimii de reglaj la durata de explorare nYD(n) valoare componentă diferenţială a mărimii de reglaj la durata de explorare n

Tabel: Algoritm PID

Componenta proporţională la regulatorul PID

Componenta proporţională YP este produsul între amplificare (Kp) şi abaterea de reglaj (e). Abaterea de reglaj este diferenţa între valoarea de referinţă (Xs) şi valoarea reală (Xi) pentru durata de explorare indicată.

Egalizarea utilizată de aparatele easy800 şi MFD pentru piesa proporţională sună după cum urmează :

Componenta proporţionalăYP(n) = Kp * (Xs(n) - Xi(n) ) Kp Amplificare proporţionalăXs(n) Valoare de referinţă la durata de explorare nXi(n) Valoare reală la perioada de explorare n

Componenta integrală la regulatorul PID

Componenta integrală YI este proporţională cu suma abaterii de reglaj măsurate de-a lungul timpului.

Egalizarea utilizată de aparatele easy800 şi MFD pentru piesa integrală sună după cum urmează:

Componentă integralăYI(n) = Kp * Tc / Tn * (Xs(n) - Xi(n) ) + YI (n-1)Kp Amplificare proporţionalăTc Durata de explorareTn Durata de integrare (denumită şi durata reglării)Xs(n) Valoare de referinţă la durata de explorare nXi(n) Valoare reală la perioada de explorare nYI (n-1) Valoarea componentei integrale la durata de explorare n-1

176

Panoul de comandă

Componenta diferenţială la regulatorul PID

Componenta diferenţială YD este proporţională cu modificarea abaterii de reglaj. Pentru a evita în cazul modificărilor valorii de referinţă apariţia unor modificări pas cu pas, sau a salturilor în variaţia mărimii de reglaj pe baza reacţiei diferenţiale, se calculează modificarea valorii reale (a variabilei de proces) şi nu modificarea abaterii de la reglaj. Acest lucru se vede din următoarea ecuaţie :

Componenta diferenţialăYD(n) = Kp * Tv / Tc * (Xi (n-1) - Xi(n) )Kp Amplificare proporţionalăTv Durata diferenţială a circuitului de reglaj (denumită şi timp diferenţial)Tc Durata de explorareXi(n) Valoare reală la perioada de explorare nXi (n-1) Valoare reală la durata de exploatare n-1


Descriere ObservaţieIntrări modul(DWord)

I1 Valoare de referinţă

Domeniu de valori: -32768 ... +32767

I2 Valoare reală


KP Amplificare proporţională Kp [%],


Valoarea » 100 « corespunde unui factor KP de »1«

TN Interval de reglare ulterioară Tn [0,1 s],


TV Interval de stationare anterioară Tv [0,1 s],


TC Durata explorării = Perioada dintre apelările modulului. Domeniu de valori: 0.1s...6553.5s.

Dacă indicaţi valoarea 0, durata de explorare este determinată de durata ciclului de program.

Indicarea valorii TC = 0 poate conduce la neregularităţi în procesul de reglaj, deoarece durata de ciclu a programului nu este întotdeauna constantă. O durată constantă a ciclului de program se poate obţine prin utilizarea modulului ST (durata ciclului de referinţă) .

MV Mărime manuală de amplasare


Dacă în modul de funcţionare selectat: aţi alocat UNP valori negative la intrarea MV, modulul transmite un zero la ieşirea sa QV.


QV Domeniu de valori al mărimii de amplasare la tipul de utilizare UNP:

0...+4095 (12 Bit)

Domeniu de valori al mărimii de amplasare la tipul de utilizare BIP:

-4096...+4095 (13 Bit)


LI Starea »1«, dacă a fost depăşit domeniul de valori al mărimii de reglaj


EN Activează modulul în starea »1«. EP Activează componenta P în starea »1« EI Activează componenta I în starea »1«

177

Ajutor EASY-SOFT 6

ED Activează componenta D în starea »1« SE Preluarea mărimii de reglaj manuale în starea

»1«

Regim de lucru UNP Mărimea de reglaj este furnizată ca o valoare

unipolară de 12 bit. Domeniu de valori 0...4095.-

BIP Mărimea de reglaj este furnizată ca o valoare bipolară de 13 bit. Domeniu de valori -4096...+4095

-

Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii Regulator PID necesită un spaţiu de memorie de 96 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


3.3.5.3.7.2 FT - PT1-filtru de netezire a semnalului Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 04MFD 01

Date generale

Aparatele pun la dispoziţie 32 filtre de netezire a semnalului 32 PT1 FT01...FT32.

Modulul poate fi utilizat la netezirea semnalelor afectate de zgomot. El funcţionează ca un filtru trece-jos.



Indicaţie:

În cazurile de aplicaţie care implică mult timp, şi care includ montarea unui filtru de netezire a semnalului şi a unui regulator PID, însă simultan apare nevoia utilizării unei vizualizări, se oferă o combinaţie între aparatul MFD şi easy800 .

Stocaţi în cazul unor astfel de aplicaţii calculele intensive referitoare la interval, şi anume pe un al doilea aparat, eventual fără display , easy800- sau MFD-, care poate fi cuplat prin intermediul easy-NET.

Mod de funcţionare

178

Panoul de comandă

Semnalul este introdus pe la intrareaI1 . Valoarea de ieşire ce trebuie netezită se va preda în cadrul QV.

Prin intrarea »Durata de echilibrare« TG reglaţi perioada, în care trebuie să aibă loc netezirea. Durata de echilibrare nu trebuie aleasă mai mare decât este necesar, deoarece semnalele vor fi temporizate mai mult decât este necesar pentru netezire (efect secundar inevitabil al netezirii semnalului).

Prin intrarea » Amplificare proporţională « KP indicaţi un factor de amplificare proporţională. Cu acest factor este înmulţit semnalul de intrare. Valoarea » 100 « corespunde unui factor KP de »1«.

La ieşirea QV se furnizează valoarea de ieşire temporizată PT1.

Cu "EN = 1" porniţi modulul de funcţii.

Cu "EN=0" executaţi resetarea, iar ieşirea QV este setată pe 0.

Prima apelare a modulului de funcţii în primul ciclu de prelucrare sau după un reset conduce la iniţializarea valorii de temporizare cu valoarea intrării (temporizarea PT1 nu începe de la zero). Valoarea ieşirii la QV corespunde astfel în primul ciclu al valorii de intrare la I1. Astfel este accelerată reacţia de pornire a PT1.

Valoarea de ieşire a filtrului de netezire a semnalului PT1 Tangentă

Valoarea de ieşire are ca bază următoarea ecuaţie:

KP Amplificare proporţionalăTA Durata de explorare (se stabileşte intern)TG Durata compensăriiX(n) Valoarea reală în momentul nY(n) Valoare de calcul a ieşirii la momentul nY(n-1) Valoare de calcul a ieşirii la momentul n-1

Calcul intern al duratei de exploatare TA

TG </= 1000 ms TA= 10 msTG > 1000 ms TA= TG /100

Interval ciclic faţă de intervalul de reglare

Pentru proporţia intervalului ciclic tcyc faţă de intervalul de reglare TA este valabil faptul că intervalul de reglare trebuie să fie foarte mare, adică ca. Factor »10«, faţă de intervalul ciclic. Intervalul de reglare T se va determina A direct prin intermediul valorii pentru intervalul de egalizare TG (vezi tabelul de mai sus).

179

Ajutor EASY-SOFT 6

Este valabil: tcyc << TA.

În cazurile de aplicare la care nu se atinge această condiţie, trebuie să parametrizaţi intervalul ciclic cu ajutorul modulului ST (interval ciclic preconizat), încât intervalul de reglare să atingă o multitudine a cifrelor complete pentru intervalul ciclic.

tcyc * n = TA. mit n = 1,2,3...

Modulul lucrează efectiv întotdeauna cu un interval de reglare, ce corespunde unei multitudini de cifre complete ale intervalului ciclic. Acest lucru poate genera o prelungire a intervalului de egalizare parametrizat.



I1 Valoarea intrării


TG Interval de egalizare TG [0,1 s]


Valoarea »10« corespunde unui interval de egalizare de 1000 ms.

KP Amplificare proporţională Kp [%]


Valoarea » 100 « corespunde unui factor KP de »1«, valoarea » 50 « unui KP de »0,5« etc.


QV Valoare decalată a ieşirii



- - -Funcţiile bobinelor (Intrare bit)

EN Activează modulul în starea »1«. Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii Filtru de netezire a semnalului PT1 necesită un spaţiu de memorie de 56 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


3.3.5.3.7.3 PO - Generare impulsSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 07

180

Panoul de comandă

Date generale

Variantele DC ale unui aparat easy800 începând cu numărul versiunii menţionate mai sus, care dispun de ieşiri transistor, (EASY8..-D.-T..) pun la dispoziţie două module generatoare de impuls PO01 şi PO02.

Modulele servesc la emiterea rapidă a impulsurilor de 24 Volţi şi astfel extind funcţiile releului de comandă pentru comanda deplasării.



Indicaţie: Dacă utilizaţi un modul PO cu ieşirile sale alocate fix Q1 sau Q2, nu puteţi conecta aceste ieşiri încă o dată în schema de conexiuni. O modificare a stării generată în schema de conexiuni, la Q1 sau Q2, este redusă prin modificarea stării prioritizate mai înalt prin modul.

Avertisment : La utilizarea modulului PO aveţi grijă în continuare la alocarea separată prin linii a ieşirilor, dacă utilizaţi alte module funcţionale dependente de hardware, ca de ex. modulul PW.În cazulnerespectării, se poate ajunge la stări de comutare imprevizibile ale ieşirii respective.

Mod de funcţionare

Cu ajutorul modulului funcţional PO, profilele simple de impuls pot fi generate ca urmare a semnalelor de puls de 24 Volţi. Cu ajutorul acestor profile de impuls, comandaţi un motor multifazat, cu cele trei secvenţe individuale posibile: Pornire, Funcţionare şi Frânare.

Modulul funcţional poate comanda atât motoare multifazate unipolare cât şi bipolare.

Pentru comanda unui motor multifazat este o fază finală a puterii, care trebuie să fie adecvată pentru motorul utilizat.

Cu ajutorul unui modul funcţional PO transmiteţi informaţia fazată direct prin ieşirea hardware Q01 sau Q02 a releului de comandă. Informaţia de direcţionare se generează prin una dintre ieşirile rămase Q3 - Q8. Fiecărui modul îi este alocată o ieşire hard-ware:

PO01 -> Q01

PO02 -> Q02

Informaţţile fazate şi cele de direcţionare sunt furnizate prin intrarea logică a fazei finale de putere. Intrarea logică pentru ambee semnale trebuie să fie optocuplată şi să prelucreze o tensiune de intrare de +24V.

Parametrizarea unui motor multifazat şi a modulului funcţional este stabilită efectiv de puterea nominală pentru deplasare. Astfel este creat cadrul pentru frecvenţa maximă de pornire şi funcţionare.

Profile de impuls

Cu ajutorul modulului funcţional PO pot fi generate foarte simplu profile de impuls, pentru a comanda un motor multifazat cu secvenţele Pornire [1], Funcţionare [2] şi Frânare [3]. În plus, modulul funcţional PO furnizează ieşirii rapide alocate fix Q1 sau Q2 un număr definit de dumneavoastră de impulsuri dreptunghiulare (50% durată relativă de pornire).

181

Ajutor EASY-SOFT 6

F = frecvenţă, FS = frecvenţă de pornire, FO = frecvenţă de funcţionare, PF = micro-frecvenţă,

t = timp

1 = Secvenţă de pornire, 2 = Secvenţă de funcţionare şi 3 = Secvenţă de frânare

n = Numărul total de impulsuri

n1 = Număr impulsuri-Pornire, n2 = Număr impulsuri-Funcţionare, n3 = Număr impulsuri-Frânare

Frecvenţă de pornireFS

Frecvenţa maximă parametrizabilă de pornire depinde de momentul de încărcare. Ca frecvenţă de pornire se alocă o valoare, la care motorul multifazat este capabil să activeze puterea şi la turaţii mai reduse. Datele despre frecvenţa maximă de pornire, indiferent de momentul de încărcare, se găsesc în Datele tehnice ale motorului. Indiferent de momentul de încărcare, frecvenţa de pornire poate avea numai mărimea la care motorul nu pierde nici un impuls la pornire, iar la frânare nu este tras înapoi de încărcare.

Indicaţie: Dacă valoarea FS este selectată prea mică, se poate ajunge la vibraţii ale motorului şi încărcăturii. Dacă valoarea FS este selectată prea mare, se poate ajunge la salturi la începutul sau sfârşitul cursei.

Frecvenţă de funcţionare FO

Frecvenţa maximă parametrizabilă de funcţionare depinde de momentul de încărcare.În general este valabil faptul că la truraţii efectiv mai reduse, motorul ajunge la puterea sa maximă, aşadar la cuplu motor maxim. Cu cât turaţiile sunt mai mari, cu atât motorul este mai puţin puternic.

Frecvenţă de impuls PF

Frecvenţa maximă, pe care o poate atinge motorul în funcţionarea de impuls.

Număr de etape P1

Numărul maxim de etape, pe care trebuie să le efectueze motorul în funcţionarea de impuls

Modificarea frecvenţei pe etapă în faza de pornire RF

În timpul fazei de pornire (rampa de lansare) [1] frecvenţa de ordine a fazelor motorului este crescută continuu de frecvenţa de pornire către frecvenţa de funcţionare.Prin modificarea frecvenţei pe etapă, stabiliţi la frecvenţa parametrizată de pornire şi funcţionare în câte etape va decurge faza de pornire.

Modificarea frecvenţei pe etapă în faza de frânare RF

În timpul fazei de frânare (rampa de frânare) [3] frecvenţa de ordine a fazelor motorului este diminuată continuu de frecvenţa de funcţionare către frecvenţa de pornire.Prin modificarea frecvenţei pe etapă, stabiliţi la frecvenţa parametrizată de pornire şi funcţionare în câte etape va decurge faza de frânare.

182

Panoul de comandă

Numărul de impuls (Numărul total al impulsurilor) I1

Numărul total de impulsuri se parametrizează prin unghiul de fază dat pentru fiecare etapă, conform rutei de parcurs.

Indicaţie: Modulul funcţional urmează întotdeauna în funcţionarea normală o rută, care este prestabilită prin numărul total de impulsuri.

Prin intermediul acestui număr total de impulsuri şi al numărului de impulsuri atins pentru secvenţa de pornire şi frânare, modulul funcţional transmite număul de impulsuri pentru secvenţa de funcţionare [2].

Număr impulsuri - pornire şi frânare

Numărul necesar de impulsuri la pornire şi secvenţa de frânare este atins de modulul funcţional PO în mod independent prin intermediul modificării frecvenţei parametrizate de dumneavoastră FS->FO, respectiv FO->FS.

Cu ajutorul următoarelor formule puteţi calcula numărul de impulsuri pentru pornire şi secvenţa de frânare.

FS = frecvenţă de pornire [Hz], FO = frecvenţă de funcţionare [Hz]

nRRF = Număr de impulsuri în secvenţa de pornire

nRBF = Număr de impulsuri în secvenţa de frânare

RF = modificarea frecvenţei în faza de pornire [mHz/Schritt]

BF = modificarea frecvenţei în faza de frânare [mHz/Schritt]

Exemplu:

FS = 200Hz, FO = 3000Hz, RF = BF = 1000

Rezultat: nR.. = 2800

Cuplare şi parametrizare a unui modul generator de impuls

Premisă:

• aţi preluat un releu de comandă în proiect,

• aţi comutat în modul de afişare-Schemă de conexiuni

• aţi poziţionat un modul funcţional PO pe un câmp de bobine din schema de conexiuni şi

• aţi selectat numărul de modul dorit 1 sau 2.

Parametrizarea pentru funcţionarea normală

Mai jos este descrisă funcţionarea în modul Normal.

• Parametrizaţi următoarele intrări de modul:

• I1 - număr de impuls (0...+2147483647),

• FS şi FO - frecvenţă de pornire şi de funcţionare (0...5000Hz),

• RF şi BF - modificare a frecvenţei pe etapă în faza de pornire şi de frânare.

• Conectaţi bobinele POxxEN, POxxS_ şi POxxBR la contactul adecvat pentru comandă.

După caz, scrieţi un comentariu despre operandul selectat.

Pentru verificarea dacă o sarcină de propulsie este activă sau dacă s-a produs o eroare la parametrizare, trebuie să conectaţi acest modul drept contact, după cum este descris mai jos la evaluarea unui contact

183

Ajutor EASY-SOFT 6

generator de impuls.

Parametrizarea pentru controlul automat

Mai jos este descrisă funcţionarea în modul control automaturi.

• Parametrizaţi la intrările FS şi FO frecvenţa de pornire şi de funcţionare (0 până la 5000Hz, unde frecvenţa de funcţionare nu este necesară pentru funcţionare, ci pentru controlul plauzibilităţii).

• Parametrizaţi la funcţionarea în frecvenţa de impuls dată, la intrarea modulului,

• PF - frecvenţa de impuls (0 până la 5000Hz), frecvenţa maximă pe care o poate atinge motorul în funcţionarea în impuls şi care trebuie să fie mai mare decât frecvenţa de pornire, sau

• Parametrizaţi la funcţionarea în numărul dat al etapelor, la intrarea modulului,

• P1 numărul etapelor. Mai precis, numărul de etape, pe care motorul le poate efectua în funcţionarea în impuls.

• Conectaţi bobinele POxxEN şi POxxTP la contactul adecvat pentru comandă.

Evaluarea unui contact generator de impuls

Prin ieşirea bit AC puteţi verifica dacă o sarcină pentru tracţiune sau controlul automat a fost activată. Utilizaţi ieşirea pentru erori F1 pentru a verifica dacă specificarea parametrilor este corectă.

Pentru aceasta trebuie să preluaţi încă o dată în schema de conexiuni modulul generator de impuls PO cablat ca bobină şi să în plasaţi pe un câmp de contacte.

• Poziţionaţi modulul generator de impuls pe un câmp de contacte şi selectaţi în registrul Element din schema de conexiuni acelaşi număr de modul, pe care l-aţi atribuit bobinei respective.

• În caz de nevoie modificaţi funcţia de comutare a contactului din normal deschis în normal închis

• Conectaţi POxxAC (comandă de funcţionare activă) şi POxxE1 (eroare) ca operanzi booleeni adecvaţi pentru scopuri de evaluare.

Resetarea unui modul generator de impuls

• Pentru resetarea (Reset) unui modul generator de impuls, comutaţi starea intrării bit EN de la »1« la »0«

Moduri de funcţionare

Controlul automat

Pentru punerea în funcţiune puteţi utiliza modulul funcţional PO aflat în controlul automat. Pentru aceasta puteţi iniţia o cursă fie cu numărul de etape prestabilit, fie cu frecvenţa prestabilită.

184

Panoul de comandă

Controlul automatA = Ruta la intervalul de pronire TP activat pentru mai puţin decât 0,5 sec..B = Ruta la intervalul de pronire TP activat pentru mai mult decât 0,5 sec.,

pentru durata primelor 0,5 sec., ruta este resetată cu frecvenţa de start dată.

E = Comanda prin impuls se termină la cursa cu frecvenţă de impuls cu TP = 0.

Cursa cu numărul de etape predefinit »P1« (rută definită)

În acest mod de funcţionare prestabiliţi ruta prin numărul de etape (vezi diagrama »A« din imaginea de mai sus Controlul automat).

• Parametrizaţi intrările aşa cum este menţionat mai sus.

• Comutaţi intrarea EN în starea »1«.

• Comutaţi intrarea TP pentru o durată de timp< 0.5 secunde la starea »1«.

Motorul este comandat cu frecvenţa de pornire, efectuează manevre cu numărul de etape prestabilit şi apoi se opreşte independent.

Cursa cu frecvenţa de impulsuri prestabilită »PF« (orice rută, la frecvenţa maximă definită)

În acest mod de funcţionare comandaţi ruta prin durata stării »1« la intrarea de modul TP, mai precis manual (vezi diagrama »B« din imaginea de mai sus Controlul automat).



• Comutaţi intrarea TP pentru o durată de timp ≥ 0.5 secunde la starea »1«.

Motorul se pune în mişcare pentru durata de 0,5 s cu frecvenţa de ponire şi este accelerat la frecvenţa de impuls.Mişcarea este continuată până când terinaţi comanda prin impuls cu TP = 0 sau o condiţie suplimentară de oprire devine activă.

• Terminaţi comanda prin impulsuri cu TP = 0 (momentul »E« în imaginea de mai sus Contolul automat).

Modulul funcţional PO formează ulterior o fază de frânare (rampă de frânare), în care frecvenţa de derulare a etapelor motorului este diminuată continuu de frecvenţa prin impuls către frecvenţa de pornire.

Funcţionarea normală

185

Ajutor EASY-SOFT 6

Pentru funcţionarea normală prestabiliţi numărul de impulsuri conform rutei de efectuat. În continuare, parametrizaţi, în funcţie de momentul de încărcare şi de motorul utilizat, frecvenţa de pornire şi de funcţionare. În mod suplimentar, stabiliţi urcarea rampei de pornire şi coborârea celei de frânare prin intrările aferente pentru modificarea frecvenţei (RF şi BF). Valoarea parametrilor pentru modificarea frecvenţei este interpretată de modul drept modificare exprimată în mHz pe serie de etape.Exemplu: O relaţie RF = 2000 semnifică faptul că frecvenţa impulsului generat de modul în faza de pronire creşte cu factorul 2 Hz.



• Iniţiaţi o sarcină de propulsare cu o cumutare a flancurilor de la »0« -> »1« la intrarea bit S_.

• Verificaţi preluarea comenzii la ieşirea bit AC.


Descriere ObservaţieIntrări de modul (valori de referinţă, Cuvânt dublu)

I Numarul de impulsuri

Domeniu de valori: 0 ... +2147483647

Ca număr de impulsuri stabiliţi numărul total al impulsurilor pentru frecvenţa totală, constând din trei secvenţe individuale Pornire, Funcţionare şi Frânare.

FS

Frecventa de pornire

Domeniu de valori: 0...5000 Hz

FO

Frecventa de functionare


RF Modificarea frecvenţei în

faza de pornire[mHz/Schritt]


Valoare pentru modificarea frecvenţei în timpul fazei de pornire cu 0,001Hz pe etapă. Exemplu:

0 = nici o modificare a frecvenţei100 = Creşterea frecvenţei cu 0.1 Hz

pe etapă

BF Modificarea frecvenţei în

faza de frânare[mHz/Schritt]


Valoare pentru modificarea frecvenţei în timpul fazei de frânarecu 0,001Hz pe etapă. Exemplu:

1000 = Reducerea frecvenţei cu 1 Hz pe etapă

P1 Numarul etapelor in cadrul controlului automat


Dacă aţi setat numai un număr mic de etape , impulsul de pornire la intrarea TP trebuie să fie la fel de scurt. În caz contrar, modulul emite mai multe urmări ale impulsului, ceea ce conduce la resetări multiple ale rutei »A«. Într-un caz extrem, creaţi impulsuri scurte de start la TP printr-un releu de timp T...

PF Frecventa in cadrul controlului automat


Ieşiri modul(Cuvânt dublu)

QV Numărul de etape efectuate actual


QF Frecvenţa emisă actual


Funcţiile bobinelor

(Intrare bit)

EN Eliberarea modulului la starea »1«.La modulul eliberat sunt efectuate

Atenţie! Opriţi funcţionarea normală a unei comenzi de funcţionare întotdeauna prin intrarea

186

Panoul de comandă

operaţiunile Iniţiere cursă (S_) sau funcţionare în impuls (TP).

Blocarea modulului la starea »0«.La comutarea stării din »1« în »0« se efectuează resetarea modulului.

BR. În acest caz, frecvenţa succesiunii etapelor este redusă conform rampei de frânare, iar motorul frânează delicat.

Ein Stopp mit EN=»0« würde zu einem abrupten Halt des Motors und zu einem möglichen Verlust des Referenzpunktes führen, wenn dieser von der bewegten Last weitergezogen würde.

S_ Iniţierea cursei la un schimb de flancuri de la »0« -> »1«.

O cursă activată este părăsită cu AC = »1« .

La cursa activată se efectuează consecutiv secvenţele Pornire, Funcţionare şi Frânare. La o cursă deja activată nu se poate iniţia o cursă nouă printr-o nouă schimbare a flancurilor de la 0 -> 1.

BR Anularea cursei începute la un schimb de flancuri de la »0« -> »1«.

După anularea cursei, modulul efectuează acum secvenţa de frânare, mai precis se ajunge la o oprire temporizată a motorului.Numai când faza de frânare s-a încheiat, ieşirea bit AC este setată la »0«.

TP Activează controlul automat în starea »1«.

O durată de pornire TP = 1 determină tipul controlului automat.

Pentru diagnostic şi scopuri de testare sunt posibile în cadrul controlului automat două moduri de funcţionare.1. Rularea la numărul de etape prestabilit

TP-Durata de pornire < 0.5 secunde

Motorul se pune în mişcare conform numărului de etape prestabilit la P1.

2. Rularea la frecvenţa de impuls prestabilită (funcţionarea manuală)

TP-Durata de pornire ≥ 0.5 secunde

Motorul accelerează până la frecvenţa de impuls prestabilită la PF. Mişcarea se continuă până când se încheie comanda automată cu TP = 0.

Contact(Ieşire bitBit)

AC Starea »1«, după comanda de trafic activată, atâta timp cât sunt redate impulsuri la ieşirea aparatelor Q1 sau Q2 .

Starea »0«, dacă nu este activată nici o comandă de trafic.

Starea »1« se va afişa şi în timpul funcţionării temporizate sau a trecerii rampei de frânare - după ce a fost stabilit S_ la valoarea »0« -.


Starea »1« în cadrul parametrizării care lipseşte: FO<FS sau PF<FS.

În cazul în care modulul recunoaşte chiar la pornire o parametrizare defectuoasă, nu se vor mai efectua nici un fel de comenzi de trafic.

În cazul în care modulul recunoaşte în timpul unei comenzi de trafic active o parametrizare modificată defectuoasă, frecvenţa etapelor de succesiune se va reduce în conformitate cu rampa de frânare, iar motorul va fi frânat încet.


aparat.

Simulare imposibilă

Consum de memorie

Modulul funcţional generator de impuls necesită un spaţiu de memorie de 96 Byte plus 4 Byte pentru fiecare constantă alocată intrărilor modulului.

Remanenţă

187

Ajutor EASY-SOFT 6

Modulul funcţional generator de impuls nu recunoaşte date remanente

Recomandare: Alte informaţii despre modul se regăsesc în manualul de utilizare a aparatului easy800.

3.3.5.3.7.4 PW - modularea lăţimii impulsuluiSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 04MFD 01

Date generale

Aparatele easy800 de la versiunea de mai sus pun la dispoziţie două module în vederea modulării ulterioare a pulsului PW01/PW02, care generează o succesiune de impulsuri cu o durată constantă a perioadelor.Domeniul principal de aplicare al modulului PW se va viziona împreună cu , aparatele cu ieşiri ale tranzistorului.În principiu se utilizează modulul PW însă şi pentru aparatele cu ieşiri ale releului. Duratele periodice destul de lungi pentru aceste aparate şi durata minimă de cuplare limitează în mod puternic posibilele aplicaţii.

Modulul de funcţii PW serveşte între altele la formarea unui regulator PID cu ieşire pentru impulsuri pentru elementele de acţionare proporţionale. De aceea se foloseşte modulul de funcţii PW în combinaţie cu modulul DC (regulator PID).



Mod de funcţionare

Modulul de funcţii PW.. modulează proporţia reglării, modifică aşadar raportul interval de cuplare/interval de decuplare, şi respectiv durata impulsurilor. Durata periodică a semnalului rămâne astfel constantă.

Durata periodică se va introduce la intrarea PD. Intervalul de cuplare, şi respectiv durata impulsurilor, este proporţională cu reglarea de la intrarea SV. În plus puteţi stabili prin intermediul intrării ME durata minimă de cuplare.

Fiecărui modul îi este alocată o ieşire hard-ware:

PW01 -> Q01, PW02 -> Q02

Modulul asigură o furnizare directă a valorii măsurate la ieşirea hardware.

Indicaţie: Dacă utilizaţi un modul PW cu ieşirile sale alocate fix Q1 sau Q2, nu puteţi conecta aceste ieşiri încă o dată în schema de conexiuni.O modificare a stării generată în schema de conexiuni, la Q1 sau Q2, este redusă prin modificarea stării prioritizate mai înalt prin modul.

Avertisment : La utilizarea modulului PW aveţi grijă în continuare la alocarea separată prin linii a ieşirilor, dacă utilizaţi alte module funcţionale dependente de hardware, ca de ex. modulul PO.În cazulnerespectării, se poate ajunge la stări de comutare imprevizibile ale ieşirii respective.

Valori limită ale parametrilor pentru durata periodică şi durata minimă de cuplare

188

Panoul de comandă

Durata periodică [ms]

Durata minimă de cuplare [ms]

Observaţie

Aparat EASY800/ MFD-I/O-Modul

EASY8..-D.-T.. /

MFD-T...

min. 5

max. 65535

min. 0

max. 65535

Durata periodică

La valoarea »0« nu se vor emite nici un fel de impulsuri în cadrul Q1 sau Q2.

Durata minimă de cuplare

Cea mai mică durată de cuplare posibilă pentru un aparat easy8..-D.-T.. are valoarea de 0,1 ms.

Această durată de cuplare este atinsă atunci când ME nu este sau este parametrizată la valoarea »0«. În cazul ME=1 durata de cuplare are valoarea de 1ms s.a.m.d...

EASY8..-..-R../

MFD-R...

min. 100

max. 65535

min. 50

max. 65535

Tabel: Valori limitî ale parametrilor pentru durata periodică şi durata minimă de cuplare

Durata minimă a perioadei

Durata minimă a perioadei este de 5 ms.

Durata minimă de cuplare

Durata minimă de cuplare este limitată, în cazul reglărilor foarte mici la intrare SV, rpin intermediul hardware la 100 µs .

Durata minimă de cuplare = Durata minimă a decuplării

Limitarea sistemului hardware menţionată mai sus este valabilă şi pentru durata minimă a decuplării, atunci când reglarea foarte mare de la intrare SV, generează o durată a impulsurilor la fel de mare. În cazul unei asemenea proporţii, la care intervalul de cuplare este apropiat de durata periodică, durata minimă a decuplării are valoarea 100 µs.

Dacă este depăşită limita minimă de conectare şi cea de deconectare, ieşirea logică de control E1 este setată în starea » 1 « . Această ieşire de control E1 serveşte numai supravegherii la punerea în funcţiune, nu trebuie conectată în schemă.

Raportul dintre durata periodică/durata minimă de cuplare

Prin raportul „Perioadă / Durată minimă“ („P/M“) se stabileşte, care mărimi de reglaj procentuale nu au nici un efect. Durata minimă de conectare trebuie aleasă de aceea cât mai mică, astfel încât raportul „P/M“ să fie cât mai mare.

Dacă însă o perioadă foarte scurtă de conectare nu are efect asupra elementului de acţionare, se recomandă suprimarea acestor faze scurte de conectare, pentru a proteja astfel hardwareul. Durata perioadei nu are voie să fie prea mică în acest caz.

Domeniul de reglare SV

Domeniul de valori de la 0 până la 4095 din cadrul reglării SV corespunde domeniului de la 0 până la 100% din durata periodică.

Dacă vreţi să comandaţi durata impulsurilor cu ajutorul regulatorului PID DC.. puteţi cupla ieşirea DC..QV direct la intrarea PW..SV. În cadrul acestei aplicaţii nu trebuie să efectuaţi nici o normare, deoarece, DC..QV acoperă acelaşi domeniu de valori 0 până la 4095.

Dacă doriţi comanda duratei impulsurilor, prin intermediul unei intrări analogice, care indică un domeniu de valori "0 până la 1023", trebuie să normaţi mai întâi această valoare. Dacă aveţi nevoie de un factor cu cifre complete, în acest caz fiind vorba despre »4«, este suficientă multiplicarea cu modulul aritmetic AR.

Dacă doriţi să comandaţi durata impulsurilor cu o valoare anterioară, trebuie să normaţi mai întâi această valoare, cu ajutorul modulelor de scalare a valorilor LS .

189

Ajutor EASY-SOFT 6

În cazul în care valoarea efectivă din cadrul SV este mai mică decât durata minimă de cuplare,respectiva ieşire Q1 sau Q2 va rămâne în starea »0«. Vă rugăm să respectaţi starea contactului PW..E1.

În cazul în care durata decuplării pulsului la ieşire este mai mică decât durata minimă a decuplării, la ieşirea Q1 sau Q2 este vorba despre funcţionarea de durată.. Vă rugăm să respectaţi starea contactului PW..E1.



SV Mărime de reglaj Domeniu de valori: 0...4095 (12 Bit), din acest domeniu de valori corepunde domeniului 0...100% din durata perioadei. Indicaţii cu privire la posibila normare a valorii de reglare se vor găsi în paragraful anterior Reglare SV.

La o valoare SV=0 sau SV<ME nu se vor emite impulsuri la Q1 sau Q2, respectiva ieşire rămâne în starea »0«.

PD Durata perioadei [ms]Domeniu de valori: 0 ... 65535

La valoarea »0« nu se vor emite nici un fel de impulsuri în cadrul Q1 sau Q2.

Durata minimă a perioadei pentru un aparat cu ieşirea tranzistorului are valoarea de 5 ms. (Frecvenţa maximă ce rezultă are valoarea de 200 Hz).

ME Durata minimă de pornire [ms]Domeniu de valori: 0 ... 65535

Durata minimă a perioadei pentru un aparat cu ieşirea tranzistorului are valoarea de 0,1 ms.Această durată de cuplare este atinsă atunci când ME nu este sau este parametrizată la valoarea »0«.

În cazul ME=1 durata de cuplare are valoarea de 1ms s.a.m.d...

Durata minimă de cuplare se va determina în principal de partea electronică.

Iesire modul

- - -Contact E1 Starea »1«, la depăşirea Duratei minime a

cuplării - sau a decuplării.-

Bobina EN Activează modulul în starea »1«. La schimbarea stării de la »1« la »0« se va dezactiva

tot modulul, iar ieşirea Q1 sau Q2 ajunge în starea »0«.

Set de parametri

Apelare posibilă


Simulare imposibilă modul de funcţii dependent de dotarea hardware

Consum de memorie

Modulul de funcţii Modulator lăţime impuls necesită un spaţiu de memorie de 48 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


190

Panoul de comandă

3.3.5.3.7.5 VC - Limitator de valori Se utilizează pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 04MFD 01

Date generale

Aparatele dispun de 32 module de limitare a valorii VC01...VC32 .

Modulul funcţional limitează valoarea intrării I1 la un domeniu cu limită inferioară şi superioară (a se vedea figura) şi funcţionează ca minimizare a ferestrei.



Mod de funcţionare

Limitele inferioară şi superioară se stabilesc prin intrările SL (Low) şi SH (High).

Valoarea ieşirii QV urmăreşte I1, atât cât aceasta se află în limitele admise. Valorile mai mari sau mai mici sunt tăiate la nivelul acestor limite.


Cu "EN = 0" executaţi resetarea, iar ieşirea QV este setată pe 0.

Imagine: Tăierea valorilor de intrare la nivelul limitelor stabilite

x valoare nelimitatăy valoare limitatăXL,YL limită inferioarăXH,YH limită superioarăQ Domeniu de valori limitat

191

Ajutor EASY-SOFT 6



I1 Valoarea intrării SH Limita superioară SL Limita inferioară Ieşire modul (cuvânt dublu)

QV Furnizează, în interiorul limitelor stabilite, valoarea care se află la intrarea I1.

Contact - - -Bobina EN Activează modulul de limitare a valorii Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii Limitator de valori necesită un spaţiu de memorie de 40 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


3.3.5.3.8 Module pentru afişarea text şi de salt

3.3.5.3.8.1 D - Afişaj textSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01easy800 04, cu variabile ce se reprezintă suplimentar şi introducerea valorii

preconizate.easy800 07, cu seturi de caractere noi »Europa Centrală« şi »Chirilic«.MFD (a se vedea indicaţia pentru aparatul MFD)

Date generale

192

Panoul de comandă

easy800 oferă 32 module ale afişajului de text D01...D32 (Display), în vederea editării a câte 4 rânduri diferite pe display aparate.

În cadrul unui rând puteţi introduce o variabilă în orice loc, variabilă al cărei valori se va afişa împreună cu textul în timpul funcţionării, în această poziţie.

Rândurile individuale se editează ulterior în EASY-SOFT, în registrul Parametri Parameter pentru fiecare modul D utilizat. Aici parametrizaţi şi variabila ce trebuie reprezentată. În acest sens poate fi vorba despre valoarea efectivă sau preconizată a unui modul funcţional sau de o valoare a markerilor (MB, MW, MD).

Valorile preconizate pot fi modificate în timpul funcţionării prin intermediul tastelor de utilizare ale aparatului .

Set de simboluri ce se pot reprezenta, de exemplu Europa de Vest:Se vor afişa următoarele simboluri ASCII:A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Za b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z0 1 2 3 4 5 6 7 8 9Cu aparatele easy800 de la versiunea menţionată mai sus puteţi edita suplimentar simboluri central europene şi chirilice.

De la EASY-SOFT versiunea 6.x pe lângă caracterele spaţiu etc., sunt permise următoarele caractere:

° ! " # $ % & ' ( ) * + , - . / : ; < = > ? [ \ ] ^ _ ` { | } ~.Indicaţii generale referitoare la utilizarea modulelor funcţionale puteţi găsi în secţiunea Programare cu module funcţionale!


Indicaţie pentru aparatul MFD:

Acest modul al afişării textului nu este necesar la aparatul MFD, deoarece conceptul de vizualizare oferă editări mai flexibile cu privire la diverse elemente de text cum ar fi »Text de semnalizare« sau »Text static« .

Din acest motiv EASY-SOFT împiedică o copiere a unui program easy800, care utilizează un modul al afişajului de text, în cadrul unui proiect cu aparat MFD.

Mod de funcţionare

Editarea rândurilor se realizează în starea »1« a bobinei EN. Premisa este ca aparatul easy800 să se afle în moul de funcţionare RUN iar înaintea apelării afişajului textsă fie afişat afişajul stării..Dacă bobina (EN) este resetată la valoarea »0«, displayul easy800 indică din nou după4 s wieder die afişarea stării .

De la numărul de versiune a aparatelor07 puteţi utiliza pentru afişajul text seturile suplimenare de caractere Europa Centrală şi Chirilic. În continuare, puteţi combina reprezentarea cu atributele Intermitent şi Invers . Aceste opţiuni noi puteţi varia modul de afişare a rândurilor, atributele putând fi combinate oricum.

Indicaţie: Modul în care introduceţi caractere speciale sau majuscule chirilice, deşi nu dispuneţi de tastatura corespunzătoare, este descris la sfârşitul acestei pagini, în secţiunea Generare de text cu caractere speciale, .

Mai departe können Sie aÎncepând cu versiunea nr.07 puteţi aloca unui modul Afişaj text şi un Modul SP pentru trimiterea şi receptarea de date direct prin interfaţa serială a aparatului.

Astfel puteţi trimite toate rândurile, care sunt afişabile pe display-ul easy800, şi către o imprimantă pentru fişiere jurnal, un terminal sau un modem .

Reacţie diferită a blocurilor de funcţii D01 şi D02 până la D32

Pentru blocul de funcţii D01 sunt valabile următoarele:

193

Ajutor EASY-SOFT 6

D01 ester pregătit pentru afişarea unui text de alarmă. Dacă este comandat D01 şi este pregătit un text pentru D01, acest text rămâne pe afişaj până când

• bobina D01 se află în starea »0« .


• releul de comandă nu mai este alimentat cu tensiune .


Pentru blocurile de funcţii D02 la D32 sunt valabile următoarele:

Dacă sunt comandate mai multe texte, se afişează automat, secvenţial după 4 s, următorul text. Acest proces se repetă pînă când

• nici un modul nu se mai află în starea »1«,


• releul de comandă nu mai este alimentat cu tensiune .


• este afişat textul prevăzut pentru D01.

Funcţia blocului de display text este redată integral de simulare.

Parametrizarea unui modul Afişaj text

Imagine: Parametrizarea unui modul Afişaj text

Registrul Parametri

194

Panoul de comandă

Dacă aţi selectat cu clic un modul de afişaj text pe schemă sau pe schema modulului, puteţi edita în registrul Parametri al câmpului de caracteristici rândurile individuale (a se vedea figura Parametrizarea unui modul de display text).

Indicaţie: Dacă doriţi reprezentarea combinată a textului şi variabilei, stabiliţi în mod ideal mai întâi operandul (variabila), poziţia de start a acesteia şi numărul de poziţii în cadrul unui rînd. La introducerea ulterioară a textului previzualizarea activată vă formează o imagine exactă privind aspectul rândurilor de text. Poziţiile alocate variabilei sunt caracterizate prin şirul de caractere ###... .

OP

Selectaţi operandul (variabila) în domeniul OP . Numărul variabilelor ce se pot reprezenta depinde de numărul de versiune a aparatului penru releul de comandă utilizat. Indicaţii detaliate referitoare la variabilele posibile se regăsesc în tabelele »Variabile ale displayului de text easy800 de la versiunea 04«.

Nr.

În cîmpul Nr. selectaţi numărul operandului conectat sau al blocului de funcţii, al cărei variabilă doriţi să o afişaţi.

I/E

Domeniul este disponibil dacă

• utilizaţi un rele de comandă de la versiunea cu numărul 04, şi

• aţi selectat în domeniul OP un modul funcţional.

Aici alegeţi ca variabilă ce trebuie reprezentată o intrare sau ieşire DWord. Pentru aceasta puteţi folosi de exemplu valoarea variabilei unei ieşiri (QV) sau a unei intrări (I1).

Pos.

În cîmpul Pos (Poziţie) stabiliţi poziţia de start pentru editarea variabilei în interiorul rândului.

Număr poziţii

În câmpul Număr poziţii stabiliţi numărul de poziţii pentru editarea variabilelor. Puteţi alege între 4, 7 sau 11 numere zecimale.Respectaţi lungimea maximă de caractere ale variabilelor şi combinaţia între poziţie şi număr de poziţii. În caz contrar caracterele sunt suprascrise sau nu sunt afişate.

Opţiune l »editabi«

Opţiunea editabil este selectată atunci când doriţi să permiteţi modificarea unei valori de referinţă prin tastele funcţionale. .

valorile preconizate pot fi modificate în următoarele condiţii:

• dacă utilizaţi un releu de comandă de la versiunea cu numărul 04,

• ca operand aţi selectat în domeniul OP un Marker (MB, MW,MD) sau

• un modul funcţional

• pentru modulul funcţional aţi selectat în domeniul E/A o intrare (de ex. I1) şi

• aţi parametrizat pentru această intrare o constantă (NU)

• pentru operanzii menţionaţi mai sus aţi activat opţiunea »editabil« aktiviert.

Indicaţie:Respectaţi lungimea maximă admisă a variabilelor şi valorilor de referinţă. În caz contrar caracterele sunt suprascrise sau nu sunt afişate.

Domeniul de valori pentru IA..

• Acţionaţi câmpul de contact Scalare domeniu de valori.

195

Ajutor EASY-SOFT 6

Se deschide căsuţa de dialog scalare a domeniului de valori ale intrărilor analogice cu rândurile 1...4. În aceste patru rânduri puteţi parametriza pentru fiecare rând al textului în parte formatul de editare pentru câte o intrare analogică. Formatul de ieşire este determinat de parametrizarea afişării şi a domeniului.

Reprezentare:

Aici puteţi determina formatul de ieşire al valorii analogice. Valoarea analogică propriu zisă se poate încadra numai între 0 şi 10 V. La această determinare a domeniului de reprezentare deosebiţi mai întâi dacă aveţi nevoie de o editare fără semn (0 la 9999) sau cu semn. În cadrul unei editări cu semn puteţi deosebi de asemenea dacă aceasta este cu numere întregi (± 999) sau în formatul zecimal (± 9.9). Acest ultim format se recomandă atunci când valoarea analogică oscilează numai într-un domeniu restrâns.

Domeniu:

Suplimentar puteţi scala valoarea afişată. Atribuiţi domeniului selectat pentru reprezentare un domeniu imagine. Acest domeniu imagine, scala, se prezintă convenţional prin indicarea de la la. Astfel se fixează o valoare minimă şi una maximă pentru editare (vezi tabel scalare a valorilor intrărilor analogice). Valoarea afişajului este transformată conform raportului Valoarea afişată este convertită conform relaţiei »Domeniu de afişare/Domeniu imagine«.

Confirmaţi datele prin tasta OK.

La sfârşitul respectivului rând se aconfirmă introducerea prin afişarea De la: .... până la: ......

Valoare analogică Reprezentare: Domeniu:

de la la

Exemplu:

de la la

întotdeauna 0 la 10 V

±9.9

-9.9 9.9

sau

9.9 -9.9

-1 +4

-4 +1

±999

-999 999

sau

999 -999

-10 la +40

-40 la +10

0 la 9999

0 9999

sau

9999 0

0 la 5000

5000 la 0

Tabel: Scalarea valorilor analogice de intrare

Introducere text

• Acţionaţi câmpul de contact Introducere text

Se deschide dialogul Introducere text cu rândurile 1 - 4.

• Activaţi vizualizarea câmpului de conectare.>>.

În partea inferioară a casetei de dialog se deschide previzualizarea afişajului.

• Dacă este necesar selectaţi din lista Tabel de caractere câte un set de caractere Europa Centrală sau Chirilic pentru fiecare rând.

În zona Text display trebuie introdus textul ce va fi editat. În interiorul unui rând puteţi introduce o variabilă în orice poziţie, a cărei valoare doriţi să o afişaţi.

Pentru variabila de afişat trebuie rezervate numai poziţia de start dorită şi numărul de poziţii. Depinde de veriunea aparatului pentru releul de comandă ce variabile se pot utiliza.

• Pentru fiecare rând selectaţi după caz atributele Intermitent şi Invers.

196

Panoul de comandă

Exemplu de parametrizare a domeniului de valori

Problemă:

Valoarea analogică de observat oscilează între 2 V şi 7 V.

Pentru o valoare analogică de 2 V trebuie să fie emisă o valoare a temperaturii de -25° iar pentru 7 V o valoare a temperaturii de +55°.

Soluţie:

Reprezentare: ±999Domeniu:de la-37 la + 73

Următorul tabel prezintă corelaţia dintre valoarea analogică şi datele scalate cuprinse la de la până la, deci alocarea domeniului imagine.

Valoare analogică Domeniu: de la... la10 V + 73..... ..... 7 V + 55..... ..... 2 V - 25..... ..... 0 V - 37

Tabel: Alocarea valorii analogice şi a domeniului de imagini

Exemplu: Formate de afişare la modulul funcţional T – Releu de timp (fără scalare)

s s s . ms ms ms min min : s s h h : min min

Tabel: Formate de afişaj la modulul funcţional Releu de timp T

Variabile ce pot fi reprezentate în afişajul textului

Variabile utilizabile pentru aparate care pleacă de la versiunea cu numărul 04Operanzi: CaracteristiciIA format de afişare cu scalare MB

MW

MD

toate se pot edita în timpul funcţionării

QA (ieşire analogică)

DD (Display Date, data)

DH (Display Hour, ora)

-

-

(Format de editare ca în rândul 3 din tabelul de mai sus »Formate ale afişării în cadrul modulului funcţional T Releu de timp«

Blocuri de funcţii: Caracteristicitoate,

în afara ceasului de comutare săptămânal şi anual (HW şi HY) şi reset master (MR).

Puteţi edita ieşiri - cuvânt (valori reale) şi intrări -cuvânt (valori de referinţă.Ultimele pot fi editate în timpul funcţionării, dacă este vorba de o constantă (NU.

Tabel: Variabile ale afişajului de texte în cadrul releelor de comandă de la versiunea cu numărul 04


Descriere ObservaţieContact

197

Ajutor EASY-SOFT 6

Q1 Modulul de text este activ. Bobina DenumireEN

Este posibilă o deblocare prin funcţiile:

• Protecţie,

• Şoc la curent,

• Fixare,

• protecţie negată,

• flanc negativ şi

• flanc pozitiv.

Funcţia Resetare închide afişajul text.


Dacă modulul funcţional recunoaşte o condiţie de activare, care corespunde cu funcţia selectată de deblocare, display-ul easy800 afişează un indicator de text . De exemplu, un text este afişat atâta timp cât starea »1«, se menţine la funcţia selectată de eliberare Contactor.

Afişajul text este şters din nou, în cazul în care condiţia de activare nu mai este îndeplinită.

Dacă aţi selectat funcţia de eliberare Setare, afişajul text este şters numai atunci când bobina se resetare recunoaşte un schimb de flancuri.

Funcţionarea ca bobină de resetare:

La starea »1« afişajul text este şters şi contactul de comutare aferent este resetat (Reset).

După ce afişajul text a fost şters, este afişat din nou pe display-ul releului de comandă indicatorul de stare .

DxxEN

SDxxEN

RDxxEN


Consum de memorie

Modulul de funcţii necesită un spaţiu de memorie de 156 Byte. Acesta nu depinde de mărimea textului.


3.3.5.3.8.2 Realizare text cu caractere speciale

Caracterele speciale, pe care doriţi să le afişaţi prin intermediul display-ului unui releu de comandă 800 şi care nu se pot introduce direct din tastatură, se pot introduce de exemplu cu ajutorul tabelului de caractere din Windows.









3.3.5.3.8.3 JC - Salt conditionat

198

Panoul de comandă


Date generale

Releele de comandă 800 şi aparatele de vizualizare MFD începând cu nr. versiunii menţionate mai sus pun la dispoziţie 32 de module »Salt condiţionat« JC01...JC32.

Cu ajutorul modulului »salt condiţionat« puteţi genera ramificaţii în cadrul modulului în aval faţă de un »reper de salt« LB.

Astfel structuraţi programul.

Condiţia pentru salt este starea de semnal la bobina EN, pe care trebuie să o conectaţi în schema de conexiuni.

Reperul de salt - ţinta saltului - îl puteţi defini cu ajutorul modulului LB.

JCxx şi LBxx trebie se le utilizaţi întotdeauna în pereche.



Mod de funcţionare

La starea de semnalizare EN »1« programul sare în aval peste unul sau mai multe module. Următorul modul, pe care îl prelucrează programul, este primul care urmează după reperul de salt LBxx. La EN starea de semnalizare »0« programul funcţionează începând cu următorul program, pe care l-aţi introdus în schema modulelor după JCxx.

Dacă la unh salt activat nu este disponibil nici un reper corespunzător sau reperul de salt aferent se găseşte în faţa locaţiei de salt (salt înapoi), atunci se sare la sfârşitul schemei modulelor. În ambele cazuri ieşirea bit E1 este setată la starea de semnalizare »1«.

Reprezentarea modulelor funcţionale în planul modulelor

Module funcţionale active

În planul modulelor-Afişarea stării, recunoaşteţi în timpul simulării un modul funcţional activ, care este prelucrat în program, în chenarul roşu. Un modul inactiv, care nu este prelucrat în program, întrucât de ex.bobina de eliberare se află în starea »0«, este reprezentat cu un chenar negru.Ca exemplu al unui modul funcţional activ, următoarea imagine vă indică modulul funcţional JCxx. Acesta funcţionează aici ca reper de salt activ (locaţia de salt).

Imagine: Modul activat în planul modulelor-Afişarea stării

Module funcţionale sărite

Module funcţionale, care sunt sărite în planul modulelor pe baza unui modul activ »Salt condiţionat« JC.. îşi modifică intensitatea culorii.

199

Ajutor EASY-SOFT 6

La un modul funcţional sărit:

• roşul se intensifică în chenarul unuimodul activ, către roz şi

• negrul din chenarul unui modul inactiv se trandformă în gri,

• dacă ultimele stări interne şi valori, de ex. rezultatul calcului unui modul aritmetic, îngheţate, care au fost calculate înaintea activării modulului JC..-. Pe baza acestei poziţii intermediare, un modul îşi începe calculul nou, imediat ce nu mai este sărit,

• în schema de conexiuni poate fi activată o intrare Bit şi reprezentată cu un punct verde în cadrul simulării, modululnu modifică stările şi valorile interne. Ulterior, acesta nu modifică nici starea ieşirilor sale.

Poziţionarea, comenctarea şi parametrizarea unui modul »Salt condiţionat«

Premisă:

• aţi preluat un releu de comandă 800 sau un aparat de vizualizareeste în proiect, l-aţi comutat pentru modul de afişare Schemă de conexiuni şi acolo aţi reprezentat planul modulelor.

Poziţionarea în planul modulelor

• Trageţi modulul Salt condiţionat JC.. în planul modulelor şi selectaţi în fereastra Câmp de atribuire, registrul Parametri numărul de modul dorit, între 1 şi 32.

Modulul Salt condiţionat JCxx este acum reprezentat cu numele reperului de salt necesar LABEL:xx, la sfârşitul planului modulelor.

• Poziţionaţi modulul Salt condiţionat JCxx în planul modulelor înaintea modulului (modulelor) funcţional(e), care trebuie să fie sărite. Apelaţi meniul contextual din modulul JCxx şi utilizaţi funcţia Mutare modul funcţional.

În legătură cu modulul Salt condiţionat trebuie să poziţionaţi şi un modul Reper de salt (LABEL:xx) în planul modulelor.

Cuplarea în schema de conexiuni

• Trageţi modulul Salt condiţionat JCxx pe un câmp de bobine al schemei de conexiuni şi selectaţi în fereastra Câmp de atribuire numărul de modul utilizat deja la poziţionare. Conectaţi bobina JCxxEN cu un contact adecvat pentru comandă.

Indicaţie: Poziţionaţi modulul - vizibilitate înjumătăţită - JCxx şi în schema de conexiuni pe cât posibil direct înaintea modulului (modulelor) funcţional(e), care trebuie să fie sărite.

• Poziţionaţi, dacă se trebuie să se utilizeze ieşirea de eroare, modulul funcţional încă o dată în schema de conexiuni. De acestă dată, utilizaţi-l drept contact şi conectaţi JCxxE1 () cu un operand booleean adecvat.


Descriere ObservaţieFuncţiile bobinelor (Intrare bit)


Cât timp EN rămâne în starea »1«, programul se ramifică spre reperul se salt al schemei modulelor.


E1 Ieşire de eroare Starea »1«, dacă nu este disponibil nici un reper de salt corespunzător

200

Panoul de comandă

sau daă acesta se află în faţa locaţiei de salt (salt înapoi)

Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul funcţional Salt condiţionat necesită un spaţiu de memorie de 20 Byte.

3.3.5.3.8.4 LB - Reper saltSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 07MFD 05

Date generale

Aparatele easy800 şi MFD de la versiunea menţionată mai sus pun la dispoziţie 32 module »marcă a saltului« LB01...LB32 (Label) .

Acest modul serveşte drept ţinta saltului în cadrul schemei modulelor. Pentru ţinta saltului, programul se ramifică pornind de la modulul »salt condiţionat« JCxx.

JCxx şi LBxx trebie se le utilizaţi întotdeauna în pereche.



Mod de funcţionare

Modulul »Reper de salt« este numai ţintă de salt şi nu trebuie să fie conectat sau parametrizat în nici un mod. Trebuie să fie mutat doar în poziţia dorită în schema modeulelor. Pentru fiecare salt, un program se ramifică pentru un »reper de salt« pornind numai de la un modul »salt condiţionat« JCxx. Pentru fiecare modul »reper de salt« trebuie să existe un »salt condiţionat« ca locaţie iniţială de salt. Un »reper de salt«, considerat începând cu modulul aferent »salt condiţionat«, trebuie să fie plasat după acesta. Modulul trebuie de asemenea să fie poziţionat în direcţia sfârşitului schemei de module.

Dacă reperul de salt se află înaintea poziţiei iniţiale aferente a saltului (salt înapoi), programul se ramifică la sfârşitul schemei modulelor. Ieşirea bit E1 din modulul »salt condiţionat« este setată în acest caz la starea de semnalizare »1«.

Conectarea şi parametrizarea unui »modul al registrului de deplasare«

Premisă:

• preluare a unui releu de comandă sau a unui aparat de vizualizare în proiect şi conectat în vederea de ansamblu a schemei de conexiuni.

201

Ajutor EASY-SOFT 6

• Trageţi modulul funcţional în poziţia dorită din schema modulelor şi selectaţi în registrul Element din schema de conexiuni acelaşi număr de operand, pe care l-aţi alocat modulului corespunzător Salt condiţionat .

Puteţi muta acest modul funcţional şi ulterior.

• Faceţi click pe modulul funcţional de mutat şi selectaţi apoi în meniul contextual opţiunea Mutare modul funcţional.

Modulul Reper de salt trebuie să fie conectat sau paramerizat.

Consum de memorie

Modulul funcţional marcă a saltului necesită un spaţiu de memorie de 16 Byte.

3.3.5.3.9 Module pentru funcţiile de convertor de date şi de înregistrare

3.3.5.3.9.1 BV - Combinaţii logice Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01MFD 01

Date generale

Aparatele permit utilizarea a 32 de module BV01...BV32 pentru combinaţiile logice ale valorilor.

Dacă doriţi să eliminaţi anumiţi biţi din valori, să recunoaşteţi şabloane de biţi, să modificaţi şabloane de biţi, puteţi realiza acest lucru cu ajutorul modulului de Conexiuni Operanzii/variabilele/intrările şi ieşirile booleene pot memora, respectiv prelua valori Booleene (astfel adevărat (true,1) sau fals (false,0). Prin combinaţii logice pot fi legate două valori logice (and, or, xor şi not). O expresie booeleană poate accepta fără echivoc numai o valoare logica adevărat sau fals. Deoarece logica combinatorie se bazează pe lucrările britanicului George Boole (1815 - 1864) , valorile logice se numesc şi booleene ( "Boolean value") . booleene.





202

Panoul de comandă

I1 prima valoare de referinţă

I2 a doua valoare de referinţă

Conectaţi o valoare negativă de ex.: -10 (dez) unitatea centrală (CPU) formează al doilea complement al valorii absolute.

Exemplu:

-10 (zec) = 10000000 00000000 00000000 00001010 (bin)

Al doilea complement=

11111111 11111111 11111111 11110110 (bin) = FFFFFFF6 (hex)

Bitul 32 rămâne ca bit de semn pe 1. Ieşire modul(Cuvânt dublu)

QV Rezultatul combinaţiei logice


ZE Stare »1«, dacă valoarea ieşirii modulului QV (respectiv rezultatul calculului) este zero

Bobina - - Regim de lucru AND Combinaţie ŞI

Exemplu: I1 AND I2 = QV zecimal binar Despre "compus din două unităţi, respectiv

bivalent". Un element este bivalent numai atunci când poate lua numai o valoare din două stări posibile. Sistemele binare utilizează pentru reprezentarea informaţiilor (de ex. numere) numai două simboluri diferite. Cel mai uzual sistem de numeraţie binar este cel dual cu cifrele 0 şi 1. În tehnologia cu relee de comandă şi SPS sistemul binar este realizat simplu prin cele două stări "Tensiune prezentă" (High resp. 1) şi "Tensiune absentă" (Low resp. 0). Un contact, un bit de marker sau o bobină pot avea numai una din cele două stări enunţate.

I1 13 219 0000 0000 0000 0000 0011 0011 1010 0011I2 57 193 0000 0000 0000 0000 1101 1111 0110 1001

QV 4 897 0000 0000 0000 0000 0001 0011 0010 0001

OR Combinaţie SAU

Exemplu: I1 OR I2 = QV zecimal binarI1 13 219 0000 0000 0000 0000 0011 0011 1010 0011I2 57 193 0000 0000 0000 0000 1101 1111 0110 1001

QV 65 515 0000 0000 0000 0000 1111 1111 1110 1011

XOR Combinaţie SAU exclusiv

(XOR de engl. eXclusive OR - sau exclusiv, ori-ori)

Exemplu: I1 XOR I2 = QV zecimal binarI1 13 219 0000 0000 0000 0000 0011 0011 1010 0011I2 57 193 0000 0000 0000 0000 1101 1111 0110 1001

QV 60 618 0000 0000 0000 0000 1110 1100 1100 1010

203

Ajutor EASY-SOFT 6

NOT Inversează biţii individuali ai valorii lui I1. Valoarea inversată este reprezentată zecimal cu semn.

Exemplu: NOT I1 = QV zecimal binarI1 13 219 0000 0000 0000 0000 0011 0011 1010 0011I2

QV -13 220 1111 1111 1111 1111 1100 1100 0101 1100

Set deparametri


Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii Combinaţii logice necesită 40 Byte memorie plus 4 Byte pe constantă la intrările modulului.


3.3.5.3.9.2 MX - Multiplexor date

Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 07

Date generale

Aparatele easy800 începând cu numărul versiunii menţionat mai sus pun la dispoziţie 32 de module Multiplexor de date MX01...MX32.

Cu ajutorul multiplexorului MX selectaţi dintre opt valori de intrare I1...I8 o valoare. Modulul pregăteşte această valoare pentru prelucrarea ulterioară la ieşirea QV.

Prin intrarea K (numărul canalului) stabiliţi care intrare este conectată la ieşire. Numărul de canal 0 conectează intrarea I1 iar ultimul număr de canal 7 conectează intrarea I8 la QV.

Un caz de utilizare pentru multiplexorul de date MX poate fi emiterea secvenţială a până la opt rute diferite, pe care le transmiteţi către intrarea I1 a modulului PO-Generare de impuls.



Mod de funcţionare

La starea se semnalizare »1« la bobina EN intrarea Ix se conectează la ieşirea QV.La starea de semnalizare »0« la bobina EN ieşirea QV este setată la starea de semnalizare »0«.

Cuplarea şi parametrizarea unui multiplexor de date

204

Panoul de comandă

Premise: Aţi preluat în proiect releul de control şi l-aţi conectat la Modul de afişare-Schemă de conexiuni.

• Poziţionaţi un modul funcţional MX pe un câmp de bobine din schema de conexiuni.

• În ferestra Câmp de atribuire, registrul Element din schema de conexiuni selectaţi numărul modulului.

• Alocaţi intrărilor necesare de modul I1-I8 şi intrării K operanzii aferenţi.

• Conectaţi bobina MXxxEN cu un contact adecvat pentru comandă.


Dacă doriţi să verificaţi dacă un modul funcţional MX lucrează fără erori, trebuie să conectaţi acest modul şi drept cobtact.

• Poziţionaţi modulul funcţional pe un câmp de contacte şi selectaţi în registrul Element din schema de conexiuni acelaşi număr de modul atribuit bobinei respective.


• Conectaţi contactul MXxxE1 (ieşire pentru erori) cu o bobină adecvată pentru scopuri de semnalizare, de exemplu ieşirea Q1.

Nu contează ordinea în care poziţionaţi releul de funcţii într-un câmp de bobine sau de contacte. Importantă este selectarea de fiecare dată a aceluiaşi număr de modul, atunci când doriţi să parametrizaţi acelaşi releu funcţional.



K Număr canal


I1

Vloare de intrare canal 1

Domeniu de valori:

–2147483648...+2147483647

...

...

I8 Valoare de intare canal 8

Domeniu de valori:

–2147483648...+2147483647

Ieşire modul(Cuvânt dublu)

QV Valoarea de intare a canalului selectat

Domeniu de valori:

–2147483648...+2147483647



Conectarea intrării selctate Ix cu ieşirea QV în starea EN »1«.

Nici o conectare în starea »0«.La schimbarea stării de la »1« la »0« ieşirea

Cât timp EN rămâne în starea »1«, intrarea Ix seectată este conectată permanent la QV. Valoarea este actualizată la fiecare ciclu de funcţionare.Şi la intrarea setată EN puteţi modifica numărul canalului şi astfel să conectaţi o altă valoare de

205

Ajutor EASY-SOFT 6

QV este resetată la valoarea »0«. intrare la QV.



Starea »1« la generarea incoectă de parametri 0>K>7.

La o eroare de parametri, ieşirea QV este resetată la valoarea »0«.

Set de parametri

Apelare posibilă


Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul funcţional Multiplexor de date necesită un spaţiu de memorie de 96 Byte plus 4 Byte pentru fiecare constantă alocată intrărilor modulului.

Remanenţă

Modulul funcţional Multiplexor de date nu recunoaşte dae remanente.

Recomandare: Alte informaţii despre modul se regăsesc în manualul de utilizare a aparatului easy800.

3.3.5.3.9.3 NC - Convertor de numereSe utilizează pentru Aparat de la versiunea nr.:easy800 04MFD 01

Date generale

Aparatele dispun de 32 module convertoare de numere NC01...NC32 .

Modulul transformă numerele zecimale cu codificare BCD în numere întregi sau numere zecimale în numere cu codificare BCD. Prin intermediul tipului de utilizare (BCD, BIN) operaţia de convertire se va selecta (BCD = Cifre decimale codificate binar).



Mod de funcţionare

Pentru fiecare cifră zecimală este rezervat câte un cuvânt BCD, compus dintr-o grupă de patru biţi (Nibble). Fiecare cifră este transformată individual în reprezentare binară şi memorată într-un cuvânt BCD. Pot fi reprezentate numere zecimale de la 0 la 9.De exemplu combinaţia 0111 0100 reprezintă numărul zecimal 74.

206

Panoul de comandă

În cazul utilizării a 32 Bit pot fi memorate 7 cifre BCD plus semn şi se poate reprezenta un doemniu de valori aflat între

-9999999 ... 0 ... +9999999.


Cu "EN = 0" executaţi resetarea, iar ieşirea QV este setată pe 0.

Mod de lucru BCD

BCD -> Valoare întreagă

Exemplu: Conversia numărului BCD = (1001 1000 0111 0010 0001 0000)BCD în valoare întreagă(1001 1000 0111 0010 0001 0000)BCD = ((1001)2(1000)2(0111)2(0010)2(0001)2(0000)2)10 = (987210)10

Atenţie: Cifrele BCD > 9 nu pot fi convertite în echivalent zecimal. Cifra respetivă este limitată la 9.

Mod de lucru BIN

Modul de lucru BIN transformă o valoare întreagă într-o valoare decimală codificată bcd.

Indicaţie: Numere negative întregi se vor prelucra în cadrul unei complementarităţi duble şi se vor reda în mod corespunzător.

Exemplu: Conversia numărului (987210)10 în reprezentare BCD(987210)10 = ((1001)2(1000)2(0111)2(0010)2(0001)2(0000)2)10 = (1001 1000 0111 0010 0001 0000)BCD.



I1 Operand care trebuie convertit Domeniu al valorilor în cadrul modului de utilizare BIN:

-9999999...+9999999,

Domeniu al valorilor în cadrul modului de utilizare BCD:

± 1001 1001 1001 1001 1001 1001 1001Ieşire modul (cuvânt dublu)

QV conţine rezultatul conversiei Contact - - -Bobina EN Activează modulul în starea »1«. Regim de lucru BCD Transformă valoarea zecimală codificată

BCD în valoare întreagă.-

BIN Transformă valoarea întreagă în valoare zecimală cu codificare BCD

-


aparat.

Simulare posibilă

207

Ajutor EASY-SOFT 6

Consum de memorie

Modulul de funcţii Convertor de numere necesită un spaţiu de memorie de 32 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


3.3.5.3.9.4 SR - Registru de deplasareSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 07MFD 05

Date generale

Aparatele începând cu numărul versiunii menţionat mai sus pun la dispoziţie 32 de module SR01...SR32 .

Cu ajutorul modulului Registru de deplasare, puteţi deplasa biţi sau markei cuvânt dublu cu o poziţie în aval sau în amonte, la fiecare impuls de tact alocat.

Registrul de deplasare este configurat linear. Dacă de exemplu la un operand bit cu un impuls de tact se introduce un bit la un capăt al registrului, atunci de la celălalt capăt se îndepărtează un bit.



Mod de funcţionare

Deplasarea bitului de operare în amonte sau în aval

Deplasarea bitului de operare în aval

Odată cu flancul crescător al operandului FP (ForwardPulse) valoarea operandului FD (ForwardData) este preluată în primul câmp de registru Q1. De asemenea, se deplasează conţinutul iniţial al câmpului de registru cu o poziţie în direcţia numărului superior de câmp.

SRxx BIT SRxx BIT SRxx BIT SRxx BIT - EN 1 EN 1 EN 1 EN - FP FP FP FP - BP - BP - BP BP - RE - RE - RE 1 RE - FD 1 FD 1 FD - FD - BD 0 BD 0 BD - BD - (I1) - (I1) - (I1) - (I1) - (I2) - (I2) - (I2) - (I2) Q1 0 Q1 1 Q1 1 Q1 0 Q2 0 Q2 0 Q2 1 Q2 0 Q3 0 Q3 0 Q3 0 Q3 0

208

Panoul de comandă

Q4 0 Q4 0 Q4 0 Q4 0 Q5 0 Q5 0 Q5 0 Q5 0 Q6 0 Q6 0 Q6 0 Q6 0 Q7 0 Q7 0 Q7 0 Q7 0 Q8 1 Q8 0 Q8 0 Q8 0

1 0

Conţinutul registrului de deplasare înaintea unui impuls în aval

Conţinutul registrului de deplasare după un impuls în aval (FP)

Conţinutul registrului de deplasare înaintea următorului impuls în aval (FP)

Conţinutul registrului de deplasare după o resetare (RE)

Conţinutul registrului de deplasare înainte şi după deplasarea bitului de operare în aval

EN = Bobină de decuplare, activează modulul în starea »1«.

BD = Intrare de date binare, pentru direcţia de deplasare în amonte

FD = Intrare de date binare, pentru direcţia de deplasare în aval

BP = Intrare tact, direcţie de deplasare în amonte

FP = Intrare tact, direcţie de deplasare în aval

RE = bobină de declanşare, deblochează unitatea modulului funcţional în starea »1«.

Deplasarea bitului de operare în amonte

Odată cu flancul crescător al operandului BP (BackwardPulse) valoarea operandului BD (BackwardPulse) este preluată în primul câmp de registru Q8. De asemenea, se deplasează conţinutul iniţial al câmpului de registru cu o poziţie în direcţia numărului inferior de câmp.

SRxx BIT SRxx BIT SRxx BIT SRxx BIT - EN 1 EN 1 EN 1 EN - FP - FP - FP FP - BP BP BP BP - RE - RE - RE 1 RE - FD - FD - FD - FD - BD 0 BD 1 BD - BD - (I1) - (I1) - (I1) - (I1) - (I2) - (I2) - (I2) - (I2) Q1 1 Q1 0 Q1 0 Q1 0 Q2 0 Q2 0 Q2 0 Q2 0 Q3 0 Q3 0 Q3 0 Q3 0 Q4 0 Q4 0 Q4 0 Q4 0 Q5 0 Q5 0 Q5 0 Q5 0 Q6 0 Q6 0 Q6 1 Q6 0 Q7 0 Q7 1 Q7 0 Q7 0 Q8 1 Q8 0 Q8 1 Q8 0

1 0

Conţinutul registrului de deplasare înaintea unui impuls în amonte

Conţinutul registrului de deplasare după un impuls în amonte (BP)

Conţinutul registrului de deplasare după următorul impuls în amonte (BP)


209

Ajutor EASY-SOFT 6

Conţinutul registrului de deplasare înainte şi după deplasarea bitului de operare în amonte

Deplasare markeri cuvânt dublu de operare în aval şi în amonte

Deplasare markeri cuvânt dublu de operare în aval

Odată cu flancul crescător al operandului FP (ForwardPulse) valoarea operandului I1 este preluată în primul câmp de registru D1. De asemenea, se deplasează conţinutul iniţial al câmpului de registru cu o poziţie în direcţia numărului superior de câmp.

SRxxDW SRxxDW SRxxDW SRxxDW- EN 1 EN 1 EN 1 EN - FP FP FP FP - BP - BP - BP BP - RE - RE - RE 1 RE - FD - FD 1 FD - FD - BD - BD 0 BD - BD - I1 14393 I1 1001 I1 - I1 - I2 - I2 - I2 - I2 D1 0 D1 14393 D1 1001 D1 D2 0 D2 0 D2 14393 D2 D3 0 D3 0 D3 0 D3 D4 0 D4 0 D4 0 D4 D5 0 D5 0 D5 0 D5 D6 0 D6 0 D6 0 D6 D7 22 D7 0 D7 0 D7 D8 197 D8 22 D8 0 D8

197 22

Conţinutul registrului de deplasare înaintea unui impuls în aval

Conţinutul registrului de deplasare după un impuls în aval (FP)

Conţinutul registrului de deplasare înaintea următorului impuls în aval (FP)


Conţinutul registrului de deplasare înainte şi după deplasarea markerului cuvânt dublu de operare în aval

Deplasare markeri cuvânt dublu de operare în amonte

Odată cu flancul crescător al operandului BP (BackwardPulse) valoarea operandului I2 este preluată în primul câmp de registru D8. De asemenea, se deplasează conţinutul iniţial al câmpului de registru cu o poziţie în direcţia numărului inferior de câmp.

SRxxDW SRxxDW SRxxDW SRxxDW- EN 1 EN 1 EN 1 EN - FP - FP - FP FP - BP BP BP BP - RE - RE - RE 1 RE - FD - FD - FD - FD

210

Panoul de comandă

- BD - BD - BD - BD - I1 - I1 - I1 - I1 - I2 2526 I2 5939 I2 - I2 D1 149 D1 0 D1 0 D1 0 D2 0 D2 0 D2 0 D2 0 D3 0 D3 0 D3 0 D3 0 D4 0 D4 0 D4 0 D4 0 D5 0 D5 0 D5 0 D5 0 D6 0 D6 0 D6 991 D6 0 D7 0 D7 991 D7 2526 D7 0 D8 991 D8 2526 D8 5939 D8 0

149 0

Conţinutul registrului de deplasare înaintea unui impuls în amonte

Conţinutul registrului de deplasare după un impuls în amonte (BP)

Conţinutul registrului de deplasare după următorul impuls în amonte (BP)


Conţinutul registrului de deplasare înainte şi după deplasarea markerului cuvânt dublu de operare în amonte

Conectarea şi parametrizarea unui »modul al registrului de deplasare«

Ca premisă aţi:


• Aţi poziţionat modulul SR pe un câmp de bobine sau contacte şi aţi alocat un număr de operand. Modulul este selectat în continuare (poate fi recunoscut în pătratul contur).

Deplasarea în aval sau în amonte a parametrizării pentru markerii cuvânt dublu de operare

• În fereastra Câmp de atribute, registrul Element al schemei de conexiuni, alocaţi intrării de modul I1 un operand cuvânt pentru deplasare în aval sau intrării I2 un operand cuvânt pentru deplasarea în amonte.

• Conectaţi bobinele SRxxEN, SRxxFP, SRxxBP, SRxxRE şi aşa mai departe cu contactul adecvat pentru comandă.

Nu este importantă ordinea în care poziţionaţi releul funcţional mai întâi în câmpul bobinelor sau contactelor sau dacă preluaţi datele în registrul Parametri al unei bobine sau unui contact. Importantă este selectarea de fiecare dată a aceluiaşi număr de modul, atunci când doriţi să parametrizaţi acelaşi releu funcţional.



I1 Intrare de date-markeri cuvânt dublu,

Direcţii de deplasare în aval,

Domeniu de valori: –2147483648...+2147483647

I2 Intrare de date-markeri cuvânt dublu,

Direcţie de deplasare în amonte,


211

Ajutor EASY-SOFT 6

Ieşiri modul(DWord)

D1 Marker cuvânt dublu (MD) Ieşire 1


D2 MD Ieşire 2 D3 MD Ieşire 3 D4 MD Ieşire 4 D5 MD Ieşire 5 D6 MD Ieşire 6 D7 MD Ieşire 7 D8 MD Ieşire 8 -Funcţiile bobinelor (Intrare bit)


Activează modulului în starea EN »1«.

FP Bobină trigger

Intrare tact, direcţie de deplasare în aval

BP Bobină trigger

Intrare tact, direcţie de deplasare în amonte

RE Bobină trigger

Resetare

Reset şterge întregul registru de ieşiri Q1...Q8 und D1...D8.

FD Intrare se date bit, direcţie de deplasare în aval BD Intrare se date bit, direcţie de deplasare în amonte Contact(Ieşire bit)

Q1 Ieşire bit 1 Q2 Ieşire bit 2 Q3 Ieşire bit 3 Q4 Ieşire bit 4 Q5 Ieşire bit 5 Q6 Ieşire bit 6 Q7 Ieşire bit 7 Q8 Ieşire bit 8 Regim de lucru

Bit Operaţia de deplasare marker bit DW Operaţia de deplasare marker cuvânt dublu Set de parametri

Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul funcţional de date necesită un spaţiu de memorie 96 Byte plus 4 Byte pentru fiecare constantă alocată intrărilor modulului.

Remanenţă

Modulul funcţional nu recunoaşte date remanente.


212

Panoul de comandă

3.3.5.3.9.5 TB - Functie tabelSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 07MFD 05

Date generale

Aparatele începând cu numărul versiunii menţionat mai sus pun la dispoziţie 32 de module TB01...TB32 .

Cu ajutorul modulului Funcţie tabel puteţi genera şi citi într-un mod simplu intrări de tabel în format cuvânt dublu (32 biţi).

La citire puteţi selecta între o funcţie LIFO sau FIFO.

Un tabel poate conţine maxim 16 cuvinte duble.

Indicaţii generale referitoare la utilizarea modulelor funcţionale puteţi găsi în secţiunea Programare cu module funcţionale! Simbol în cadrul planului de

module

Mod de funcţionare

Descriere tabele

Prin starea de semnal »1« este activat modulul la bobina EN. În cazul modulului activat, prin flancul crescător de la bobina WP este preluată valoarea actuală în intrarea Cuvânt dublu I1 din tabel. Cu fiecare flanc este alocată întotdeauna un cuvânt dublu (32 biţi). Este admisă comandarea simultană a bobinei EN şi a celei WP cu flancul crescător.Până la ajungerea la cea de-a şaisprezecea introducere de date, fiecare nouă introducere în tabel este poziţionată după precedenta. Simultan ieşirea QN, care vă afişează numărul actual de introduceri, este crescută la »1«. La preluarea reuşită în I1 valoarea de intrare introdusă este emisă la ieşirea „QV“.Când numărul maxim de 16 introduceri în tabel este atins, nu mai sunt preluate date în tabel. Dacă în acestă situaţie doriţi să efectuaţi introduceri noi în tabel, trebuie mai întâi să ştergeţi întregul tabel cu unul dintre flancurile crescătoare de pe bobina RE. Ieşirea QN este setată la »0«.

Citirea tabelului

Puteţi să citiţi un tabel de la începutul sau de la sfârşitul acestuia.Cu flancul crescător de la bobina RF, este citită valoarea cea mai veche introdusă în tabel şi emisă prin ieşirea „QV“ (funcţia FIFO). Cu ajutorul procesului de citire acestă valoare este ştearsă din tabel, iar numărul actual de introduceri în ieşirea QN este redus cu »1«.

Cu flancul crescător de la bobina RF, este citită valoarea cea mai nouă introdusă în tabel şi emisă prin ieşirea „QV“ (funcţia LIFO). Cu ajutorul procesului de citire acestă valoare este ştearsă din tabel, iar numărul actual de introduceri în ieşirea QN este redus cu »1«.

Cuplare şi parametrizare a unui modul al funcţiei tabelului

Premise: Aţi preluat în proiect un releu de control şi aţi conectat la Modul de afişare Schemă de conexiuni.

• Poziţionaţi un modul funcţional TB pe un câmp de bobine din schema de conexiuni

• În ferestra Câmp de atribuire, registrul Element din schema de conexiuni selectaţi numărul modulului.

• Alocaţi intrării de modul I1 un operand cuvânt cu scopul transmiterii de valori.

• Conectaţi bobinele TBxxEN, TBxxWP, TBxxRF şi aşa mai departe cu contactul adecvat pentru comandă

213

Ajutor EASY-SOFT 6


În cazul în care doriţi să verificaţi dacă un tabel este plin sau gol, trebuie să conectaţi acest modul şi drept contact.

• Poziţionaţi modulul funcţional pe un câmp de contacte şi selectaţi în registrul Element din schema de conexiuni acelaşi număr de modul atribuit bobinei respective.


• Conectaţi TBxxTE (tabel gol) şi TBxxTF (tabel plin) ca operanzi booleeni adecvaţi pentru scopuri de evaluare.

Nu este importantă ordinea în care poziţionaţi releul funcţional mai întâi în câmpul bobinelor sau contactelor sau dacă preluaţi datele în registrul Parametri al unei bobine sau unui contact. Importantă este selectarea de fiecare dată a aceluiaşi număr de modul, atunci când doriţi să parametrizaţi acelaşi releu funcţional.


Descriere ObservaţieIntrare modul(cuvânt dublu)

I1

Valoare de intrare, care trebuie trecută în tabel.


Ieşiri modul(DWord)

QV La procesul de citire:

Valoarea citită de la începutul sau sfârşitul tabelului.

La procesul de scriere: Valoare de intrare deja introdusă.

QN Numarul actual al intrarilor tabelare disponibile




Activează modulului în starea EN »1«.

WP Bobină trigger

La recunoaşterea unui flanc pozitiv (Trigger) şi EN = »1« valoarea este introdusă în tabel.

Cu fiecare acţiune de scriere, QN este crescută cu »1«.

RF Bobină trigger

La recunoaşterea unui flanc pozitiv (Trigger) şi EN = »1« cea mai veche valoare introdusă în tabel este citită şi emisă la ieşirea „QV“ (funcţia FIFO).


RL Bobină trigger

La recunoaşterea unui flanc pozitiv (Trigger) şi EN = »1« cea mai nouă valoare introdusă în tabel este citită şi emisă la ieşirea „QV“ (funcţia LIFO).


RE Bobină trigger

La recunoaşterea unui flanc pozitiv (Trigger) este şters întregul tabel. Ieşirea QN este setată la »0«.


TE Starea »1«, dacă tabelul este şters. TF Starea »1«, dacă tabelul este plin.

214

Panoul de comandă


Consum de memorie

Modulul funcţional Funcţii tabel necesită 112 Byte de memorie, plus 4 Byte pentru constantă la intrarea modulului

Remanenţă

Modulul funcţional Funcţii tabel nu recunoaşte date remanente


3.3.5.3.10 Module pentru contor

3.3.5.3.10.1 C - Releu de contorizareSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01MFD 01

Date generale

Aparatele dispun de câte 32 relee de contorizare înainte/înapoi (Counter ) C01...C32. Un contor C.. numără la fiecare flanc pozitiv C_ şi permite contorizarea evenimentelor.



Mod de funcţionare

Puteţi introduce valori de prag inferioare sau superioare ca valori de comparaţie. Contactele conectează în funcţie de valoarea măsurată. Modulele de contorizare permit aplicarea unei valori reale (valori de start) la intrarea SV.

Contoarele » C .. « sunt dependente de durata ciclului.

Un contor este conectat pe schemă ca un contact şi o bobină.

Indicaţie: Evitaţi stările de comutaţie imprevizibile. Implementaţi fiecare bobină a unui releu o singură dată în schemă.

215

Ajutor EASY-SOFT 6


Descriere ObservaţieIntrări modul (DWord) SH Limita superioară a valorii de referinţă Elementul funcţional lucrează în domeniul

numerelor întregi de la -2147483648...+2147483647.

SL Limita inferioară a valorii de referinţă SV Valoare reală iniţială (Pre Set) Ieşire modul (cuvânt dublu)

QV Valoare reală în modul de funcţionare RUN Contact(Ieşire bit)

OF Overflow

Starea »1«, dacă valoarea reală este mai mare sau egală cu limita superioară a valorii de referinţă.

FB Fall below

Starea »1«, dacă valoarea reală este mai mică sau egală cu limita inferioară a valorii de referinţă

CY Carry

Stare »1«, dacă este depăşit domeniul de valori admis

Atunci când se depăşeşte domeniul de valori, contactul comutator trece pentru un ciclu la fiecare flanc pozitiv de contorizare în starea „1“. În acest timp modulul păstrează valoarea de la ultima operaţie validă înainte de setarea contactului CY..

ZE Zero

Starea »1«, dacă valoarea ieşirii modulului QV (respectiv indexul contorului) este zero


C_ Bobină de contorizare, numără la orice front pozitiv

D_ Indicarea direcţiei de contorizare Starea »0« = contorizare normală, starea »1« = contorizare inversă

SE preluarea valorii reale presetate la flanc pozitiv

RE Resetarea valorii măsurate la Zero Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe

aparat.

Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii necesită un spaţiu de memorie de 52 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.

Remanenţă

Releele de contorizare pot fi comandate cu valori reale remanente. Numărul releelor de contorizare se alege pe imaginea proiect, în dialogul de caracteristici ale aparatului. Valoarea reală remanentă necesită un spaţiu de memorie de 4 Byte . În cazul în care un releu de contorizare este remanent, valoarea reală se păstrează la schimbarea modului de funcţionare de la RUN la STOP, precum şi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacă releul de comandă este pornit în modul de funcţionare RUN, releul de contorizare funcţionează în continuare cu valoarea actuală memorată şi protejată faţă de tensiunea nulă.

216

Panoul de comandă


3.3.5.3.10.2 CF - Contor de frecvenţă

Date generale referitoare la contoarele rapide

Releele de comandă şi aparatele de vizualizare vă oferă funcţii rapide de contorizare . Aceste module de contorizare ( Counter ) sunt cuplate direct de intrările digitale.

Următoarele funcţii de contorizare sunt posibile:

• CF.. - Contor de frecvenţă, măsurarea frecvenţelor

• CH.. - Contor rapid, contorizarea semnalelor rapide

• CI.. - Contor de valori incrementale, contorizează semnalele traductorului de valori incrementale

Indicaţie:Dispozitivul de redare a valorii inrementale determină mereu o pereche de intrare, de ex. I03 şi I04!

Intrările I 01...I 04 sunt efectuate în vederea comandării contoarelor rapide. În acest sens sunt valabile următoarele regui de cablare:

• I 01 => CF 01, CH 01 sau CI 01

• I 02 => CF 02, CH 02 sau CI 01

• I 03 => CF 03, CH 03 sau CI 02

• I 04 => CF 04, CH 04 sau CI 02

Determinare intrări

Atenţie: Fiecare intrare I .. a aparatului poate fi utilizată o singură dată de modulul CF, CH sau CI ! În cazul ăn care se utilizează de mai multe ori o intrare Ixx , se va efectua doar contorizarea rapidă, care în succesiunea prelucrării se află în spate în schema de conexiuni.

Exemplu al unei determinări nepermise a intrării

I 01 = contor rapid CH 01

I 01 = contor de frecvenţă CF 02

I 01 = traductor de valori incrementale canal A CI 02

Toate modulele sunt cuplate cu intrarea digitală I1, însă doar CH01 va fi comandat şi va livra o valoare corectă a contorizării.

Exemplu al unei determinări permise a intrării

I 01 = contor rapid CH 01

I 02 = contor de frecvenţă CF 02

I 03 = traductor de valori incrementale canal A CI 02

I 04 = traductor de valori incrementale canal B CI 02

Date generale despre contorul de frecvenţă CF

Se utilizeaza pentru

217

Ajutor EASY-SOFT 6

Aparat de la versiunea nr.:easy800 01MFD 01

Aparatele oferă spre selecţie patru contoare de frecvenţă CF01...CF04 , care vă fac posibile determinările de frecvenţă.

Aceste contoare rapide de frecvenţă sunt cuplate intern la intrările digitale I01...I04 şi lucrează independent de respectiva perioadă ciclică.

Puteţi introduce valori de prag inferioare sau superioare ca valori de comparaţie .



Mod de funcţionare

Contoarele de frecvenţă »CF..« nu depind de durata ciclului.

Frecvenţa maximă de contorizare este de 5 kHz.

Frecvenţa minimă de contorizare este de 4 kHz.

Forma impulsului semnalelor trebuie să fie dreptunghiulară.

Raportul impuls-pauză este 1:1.

Procedeu de măsurare: Timp de o secundă sunt numărate impulsurile la intrare independent de durata ciclului şi se calculează frecvenţa. Rezultatul măsurării este furnizat la ieşirea modulului QV.

La conectarea unui contor se face următoarea alocare a intrărilor digitale:

• I 01 intrarea de contorizare a contorului CF 01




Indicaţie: Evitaţi stările de comutaţie imprevizibile. Implementaţi fiecare bobină a unui releu o singură dată în schemă. Utilizaţi o singură dată intrarea de contorizare pentru contoarele CF, CH, CI .



SH Limita superioară a valorii de referinţă Elementul funcţional lucrează în domeniul numerelor întregi de la -2147483648...+2147483647.

SL Limita inferioară a valorii de referinţă Ieşire modul (cuvânt dublu)

QV Valoare reală în modul de funcţionare RUN Modulul prelucrează valori de referinţă întregi de la 0...10 000.

Este valabil: 1 kHz = 1000

Comportament în cadrul depăşirii

218

Panoul de comandă

valorilor: Domeniul de valori nu poate fi depăşit, deoarece valoarea maximă de măsură este mai mică decât acesta.


OF Starea »1«, dacă valoarea reală este mai mare sau egală cu limita superioară a valorii de referinţă (Overflow)

FB Starea »1«, dacă valoarea reală este mai mică sau egală cu limita inferioară a valorii de referinţă (Fall below).

ZE Starea »1«, dacă valoarea ieşirii modulului QV (respectiv indexul contorului) este zero.


EN Eliberarea contorului Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare imposibilă modul de funcţii dependent de dotarea

hardware

Consum de memorie


Remanenţă

Contorul de frecvenţă nu are valori reale remanente, deoarece frecvenţa este măsurată în continuu.


3.3.5.3.10.3 CH - Contor de mare vitezăSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01MFD 01

Vă rugăm să consultaţi şi »Date generale privind contoarele rapide«

Date generale privind contoarele de mare viteză CH

219

Ajutor EASY-SOFT 6

Aparatele dispun de patru contoare rapide pentru înainte şi înapoi (Counter Highspeed) CH01...CH 04.

Aceste contoare rapide de frecvenţă sunt cuplate intern la intrările digitale I01...I04 şi lucreazăindependent de respectiva perioadă ciclică

Puteţi introduce valori de prag inferioare sau superioare ca valori de comparaţie .

Respectivul contact al modulului (ieşire Bit) se cuplează în funcţie de valoarea reală stabilită.


module

Mod de funcţionare



Raportul impuls-pauză este de 1:1 .


• I 01 intrarea de contorizare a contorului CH 01




Indicaţie: Evitaţi stările de comutaţie imprevizibile. Implementaţi fiecare bobină a unui releu o singură dată în schemă. Utilizaţi o singură dată intrarea de contorizare pentru contoarele CF, CH, CI .





QV Valoare reală în modul de funcţionare RUN Contact(Ieşire bit)



CY Stare »1«, dacă este depăşit domeniul de valori sus-menţionat



EN Eliberarea contorului D_ Indicarea direcţiei de numărare Starea »0« = numărare normală, starea

»1« = numărare inversăSE preluarea valorii reale presetate la flanc pozitiv

220

Panoul de comandă

RE Resetarea valorii măsurate la Zero Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare imposibilă modul de funcţii dependent de dotarea

hardware

Consum de memorie


Remanenţă

Releele de contorizare pot fi comandate cu valori reale remanente. Numărul releelor de contorizare se alege pe imaginea proiect, în dialogul de caracteristici ale aparatului. Valoarea reală remanentă necesită un spaţiu de memorie de 4 Byte . În cazul în care un releu de contorizare este remanent, valoarea reală se păstrează la schimbarea modului de funcţionare de la RUN la STOP, precum şi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacă releul de comandă este pornit în modul de funcţionare RUN releul de contorizare funcţionează în continuare cu valoarea actuală memorată şi protejată faţă de tensiunea nulă.

Recomandare: Alte informaţii despre modul se regăsesc în manualul de utilizare a aparatului easy800- sau MFD.

3.3.5.3.10.4 CI - Contor de valori incrementale Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01MFD 01

Vă rugăm să consultaţi şi»Date generale zu den schnellen privind contoarele rapide«

Date generale despre contorul de valori incrementale CI

Aparatele dispun de două contoare rapide pentru valori incrementale (Counter Incremental) CI01 und CI02 .

Intrările rapide ale contorului sunt cablate ferm cu intrările digitale I01, I02 oder I03, I04, şi contorizează indiferent de respectiva perioadă ciclică.

Puteţi introduce valorile rapide superioare şi inferioare ca valori comparative, şi puteţi introduce la intrarea SV o valoare reală (valoare de pornire).

Respectivul contact al modulului (ieşire Bit) se cuplează în funcţie de valoarea reală stabilită.


module

Mod de funcţionare


221

Ajutor EASY-SOFT 6


Raportul impuls-pauză este de 1:1 .

Semnalele canalelor A şi B trebuie să fie defazate cu 90°. În caz contrar nu poate fi identificată direcţia de numărare.

Indicaţie: Pe baza modului intern de lucru al contorului de valori incrementale este numărat un număr dublu de impulsuri. Contorul valorilor incrementale evaluează în vederea recunoaşterii sigure a flancurilor pozitive şi negative. În vederea stabilirii numărului real de impulsuri trebuie să împărţiţi la doi valoarea efectivă din cadrul QV.


I01 intrare de contorizare pentru contorul CI01 canalul A

I02 intrare de contorizare pentru contorul CI01 canalul B

I03 intrare de contorizare pentru contorul CI02 canalul A

Indicaţie:Evitaţi stările de comutaţie imprevizibile.Implementaţi fiecare bobină a unui releu o singură dată în schemă. Utilizaţi o singură dată intrarea de contorizare pentru contoarele CF, CH, CI .





QV Valoare reală în modul de funcţionare RUN Fiecare impuls este numărat de două ori. Exemplu: Valoarea la CI..QV = 42000; contorul a numărat 21000.




CY Stare »1«, dacă este depăşit domeniul de valori sus-menţionat



EN Eliberarea contorului SE preluarea valorii reale presetate la flanc pozitiv RE Resetarea valorii măsurate la Zero Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare imposibilă modul de funcţii dependent de dotarea

hardware

Consum de memorie

222

Panoul de comandă


Remanenţă

Releele de contorizare pot fi comandate cu valori reale remanente. Numărul releelor de contorizare se alege pe imaginea proiect, în dialogul de caracteristici ale aparatului. Valoarea reală remanentă necesită un spaţiu de memorie de 4 Byte . În cazul în care un releu de contorizare este remanent, valoarea reală se păstrează la schimbarea modului de funcţionare de la RUN la STOP, precum şi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacă releul de comandă este pornit în modul de funcţionare RUN releul de contorizare funcţionează în continuare cu valoarea actuală memorată şi protejată faţă de tensiunea nulă .


3.3.5.3.11 Module pentru ceas şi contor pentru orele de funcţionare

3.3.5.3.11.1 HW - Ceas de conectare săptămânalSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01MFD 01

Date generale

Aparatele dispun de 32 HW01...HW32 .

Fiecare ceas de conectare săptămânal ( timer ) are 4 canale (A, B, C şi D). Aceste canale acţionează în comun asupra contactului Q1 al ceasului de conectare săptămânal.

Pentru zilele săptămânii se utilizează următoarele prescurtări: Luni = Lu, Marţi = Ma, Miercuri = Mi, Joi = J, Vineri = Vi, Sâmbătă = S, Duminică = D.

Ora introdusă trebuie să fie între 00:00 şi 23:59.Indicaţii generale referitoare la utilizarea modulelor funcţionale puteţi găsi în secţiunea Programare cu module funcţionale!


Mod de funcţionare

Regim de lucru

Procesul de conectare şi deconectare zilnică

În cazul în care contactul Q1 trebuie să fie conectat şi deconectat zilnic - pentru un anumit număr de zile ale săptămânii - utilizaţi un canal.

• Pentru un canal stabiliţi în DY1 ziua săptămânii şi în ON ora pentru prima conectare.

• Apoi stabiliţi în acelaşi canal în DY2 ziua săptămânii şi în OFF ora ultimei deconectări.

Vezi exemplull 1, (canalul A ON - FR 10:00; OFF - SO 18:00).

Procesul de conectare într-o zi şi procesul de deconectare în altă zi

În cazul în care contactul Q1trebuie să rămână conectat - pentru un anumit număr de zile - utilizaţi două canale.

223

Ajutor EASY-SOFT 6

• Pentru un canal stabiliţi în DY1 ziua săptămânii şi în ON ora pentru conectare. DY2 şi OFF rămân neparametrizate pentru acest prim canal.

• Apoi stabiliţi în următorul canal în DY1 ziua săptămânii şi în OFF ora deconectării. DY1 şi ON rămân neparametrizate pentru acest al doilea canal .

Vezi exemplull 3, (canalul A ON - Ma 18:00; canalul B OFF - S 6:00).

Indicaţie: Momentul conectării sau deconectării unui canal al modulului funcţional Ceas de comutare săptămânal pote fi modificat de către utilizator în timpul funcţionării. Introducerea de valori poate fi efectuată prin tastele unui aparat MFD . Pentru aceasta trebuie să utilizaţi într-un şablon elementul de introducere Ceas de comutare săptămânal.


La întreruperea tensiunii, ora este salvată în memoria tampon şi este actualizată în continuare. Ceasurile de comutare nu mai comută în acest caz, contactele rămân deschise.

Momentele de conectare sunt stabilite conform parametrilor setaţi.

Indicaţie: După conectare releul de comandă actualizează întotdeauna starea de conectare a contactului H0xx din condiţiile existente privind timpii de comutare .

Parametrizare

Parametrizarea în modulul funcţional

Ziua Ora Minut Rezultat- - - Dacă nu parametrizaţi nici ziua săptămânii, nici ora, nu este setat nici un

moment de comutare.

Afişarea pe display-ul MFD : -- --:--DY1 de ex. L

- - Dacă parametrizaţi numai ziua săptămânii pentru momentul conectării EASY-SOFT completează ora şi minutul în mod automat la 00. Fără un moment de deconectare parametrizat, contactul rămâne deschis.

Exemplu de afişare pe display-ul MFD : L 00:00 / -- --:--DY2 de ex. V

- - Dacă parametrizaţi numai ziua săptămânii pentru momentul deconectării EASY-SOFT completează în mod automat ziua săptămânii pentu momentul conectării duminica precum şi ora şi minutul la 00.

Afişarea pe display-ul MFD : D 00:00 / V --:--Intervalele de conectare şi deconectare pot fi modificate la utilizarea unui apaart de vizualizare de la versiunea cu numărul 05 prin intermediul elementului de introducere introducere ceas de cuplare săptămânal .

Tabel: Parametriazre incompletă şi completată automat în modulul funcţional

WD = ziua săptămânii

Aşadar nu este posibil să se introducă numai ora. Dacă în cadrul introducerii în curs sau în timpul funcţionării sau al simulării ştergeţi ziua săptămânii (tasta DEL), acest lucru conduce la ştergerea automată a orei. Introdcerea orei conduce automat şi la presetarea zilei săptămânii la »Duminică«.


Exemplul 1:

Se doreşte comutarea ceasului de vineri până duminică în intervalul de la ora 10:00 la 18:00.

224

Panoul de comandă

Diagrama de timp



Exemplul 2:


Diagrama de timp

225

Ajutor EASY-SOFT 6



Exemplul 3:


Diagrama de timp


226

Panoul de comandă


Exemplul 4:


Diagrama de timp

Indicaţie: Momentele de conectare şi de deconectare ale ieşirii Q1 se orientează întotdeauna după canalul care comută primul. Altfel reformulat, prima oră de conectare de la unul din cele patru canale comută starea ieşirii Q1 pe »1«. Prima oră de deconectare a unui canal comută starea ieşirii Q1 pe »0«.Dacă ora de conectare şi cea de deconectare apar simultan, ieşirea Q1 este deconectată.


227

Ajutor EASY-SOFT 6


Exemplul 5:


Diagrama de timp


228

Panoul de comandă


Exemplul 6:Comutare peste noapte

Ceasul de comutare este parametrizat pentru o zi, de ex. luni, pentru un moment de conectare ON=22:00 şi unul de deconectare OFF=6:00. Pentru acest caz, ceasul conectează luni la ora 22:00 şi deconectează marţi la ora 6:00.

Indicaţie: Dacă timpul de deconectare se situează înaintea timpului de conectare, releul de comandă deconectează abia în ziua următoare .


Descriere ObservaţieContact (Ieşire bit)

Q1 Starea »1«, dacă este îndeplinită condiţia de conectare. Funcţiile bobinelor (Intrare bit)

- - Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii Ceas de conectare săptămânal are nevoie de o capacitate de memorie de 68 Byte + 4 Byte pentru fiecare canal alocat.


3.3.5.3.11.2 HY - Ceas de comutare anual Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01MFD 01

Date generale

Aparatele dispun de 32 ceasuri de conectare anuale HY01...HY32, pentru 128 intervale de conectare.

Pentru fiecare ceas de conectare (timer) există câte patru canale, canal A, B, C şi D. Aceste canale acţionează în comun asupra contactului Q1 al ceasului de conectare anual, pe care îl conectaţi în schemă.



229

Ajutor EASY-SOFT 6

Mod de funcţionare

Utilizaţi ceasul de conectare anual în schema dumneavoastră numai ca un contact.

Pe fiecare ceas de comutare anuală (timer ) există 4 canale A, B, C şi D . Aceste canale ale unui timer acţionează toate asupra contactului comun HYx, care trebuie conectat în schemă.Pe fiecare canal puteţi alege un timp de conectare şi unul de deconectare.

Canalele pot fi reglate şi pe afişajul parametrilor al aparatului, dacă utilizaţi în câmpul de grupuri Afişaj parametri opţiunea Apelare posibilă.Ceasul de conectare anuală poate acţiona pe intervale, zile, luni, ani separaţi sau combinaţii între toate acestea.



Parametrizarea domeniilor de timp

Ceasul de conectare anuală poate conecta pe intervale, zile, luni, ani separaţi sau combinaţii între toate acestea.Intervalele se stabilesc prin indicarea unui timp de pornire ON- şi a unui timp de oprire OFF. Contactul conectează întotdeauna de la »ON« la »OFF«, aşa cum puteţi vedea din următoarele exemple de parametrizare.

Reguli importante de introducere! Ceasul de comutare anual funcţionează corect numai dacă respectaţi următoarele reguli:

• anul de conectare trebuie să se afle calendaristic înaintea anului de deconectare,

• intervalele de comutare ON şi OFF trebuie să fie introduse în perechi identice.

Exemplu pentru introducerea în pereche:

• ON = --/--/an, OFF = --/--/an,

• ON = --/lună/an, OFF = --/lună/an

• ON = zi/lună/an, OFF = zi/lună/an

Parametrizarea domeniului de timp, la care faza de conectare durează de la începutul anului, până la sfârşitul anuluit (întregul an):

Cu un singur canal ON: -- -- 02, OFF: -- -- 10 semnifică:

Ceasul de comutare anual trebuie să fie conectat la data de 01.01.2002, la ora 00:00 şi deconectat după expirarea anului OFF - la data de 01.01.2011, l ora 00:00. Efectuaţi parametrizarea într-un canal. Comparaţi exemplul de mai jos cu acest domeniu de timp.

Parametrizarea domeniului de timp, la care faza de conectare durează de la începutul lunii, până la sfârşitul lunii (întreaga lună):

primul canal ON: -- 04 --, OFF: -- 10 -- semnifică:

Ceasul de comutare anual trebuie să fie conectat la data de 01. aprilie, la ora 00:00, şi deconectat după expirarea lunii OFF - la data de 01. noiembrie, la ora 00:00. Efectuaţi parametrizarea într-un canal. Comparaţi exemplul de mai jos cu acest domeniu de timp.

230

Panoul de comandă

Parametrizarea domeniului de timp, la care faya de conectare durează de la începutul zilei, până la sfârşitul zilei, pentru fiecare lună, în fiecare an (întreaga zi):

primul canal ON: 02 -- --, OFF: 25 -- -- semnifică:

Ceasul de comutare anual trebuie să fie conectat la data de 2 a fiecărei luni, la ora 00:00, şi deconectat după expirarea zilei OFF - la data de 26., la ora 00:00. Efectuaţi parametrizarea într-un canal. Comparaţi exemplul de mai jos cu acest domeniu de timp.

Parametrizarea domeniului de timp, la care faza de conectare durează de la începutul zilei, până la sfârşitul zilei, pentru fiecare lună, în fiecare an (zi, lună, an):

primul canal ON: 02 04 05; OFF: 25 09 05 semnifică:

Ceasul de conectare anual trebuie să fie conectat la data de 2 a fiecărei luni, la ora 00:00, şi trebuie să rămână conectat în timpul zilei OFF (momentul deconectării este 26. a fiecărei luni, la ora 00:00). Acest lucru trebuie să se întâmple în decursul lunii aprilie 2005 până în septembrie 2005.

Pe 1 şi de pe 26 până la expitarea ultimei zile din cadrul lunii parametrizate, precum şi în timpul tuturor lunilor sau anilor neparametrizaţi, ceasul rămâne deconectat.

Efectuaţi parametrizarea într-un canal.

Parametrizarea domeniului de timp, la care faza de conectare continuu de la începutul unei zile aleatorii până la sfârşitul respectivei zile, luni şi an:

Cu un singur canal ON: 02 04 05;

Canal învecinat OFF: 25 09 06 semnifică:

Ceasul de conectare anual trebuie să fie conectat la data de 2 aprilie 2005, la ora 00:00, şi trebuie să rămână conectat în timpul zilei OFF (momentul deconectării este 26 septembrie 2006, la ora 00:00). Efectuaţi parametrizarea ulterioară în două canale învecinate. Comparaţi exemplul de mai jos cu acest domeniu de timp.

Parametrizarea domeniilor de timp suprapuse:

Comparaţi exemplul cu aceste domenii de timp.


Exemplul 1: selectaţi domeniul de an

Ceasul de comutare anual Y01 trebuie să se conecteze pe 1 ianuarie 2002 la ora 00:00 şi să fie conectat pînă la 1 ianuarie 2007, la ora 00:00.

Ceasul de comutare anual Y este parametrizat astfel

231

Ajutor EASY-SOFT 6


Exemplul 2: selectaţi domeniul de lună

Ceasul de comutare anual Y01 trebuie să se conecteze pe 1 martie, la ora 00:00, şi să fie conectat pînă la 1 noiembrie, la ora 00:00.



Exemplul 3: selectaţi domeniul de zi

Ceasul de comutare anual Y01 trebuie să se conecteze pe 1 al fiecărei luni la ora 00:00 şi să fie conectat pînă la 29 al fiecărei luni, la ora 00:00.


232

Panoul de comandă


Exemplul 4: selectaţi "sărbătorile"

Ceasul de comutare anual Y01 trebuie să se conecteze pe 25.12. în fiecare an, la ora 00:00, şi să rămână conectat pînă la 28.12. în fiecare an, la ora 00:00 .



Exemplul 5: selectaţi domeniul de timp

Ceasul de comutare anual Y01 trebuie să se conecteze pe 01.05. în fiecare an, la ora 00:00 Uhr, şi să rămână conectat continuu până la 2.11. în fiecare an, la ora 00:00 .


233

Ajutor EASY-SOFT 6


Exemplul 6: Anumite zile dintr-o anumită lună

Ceasul de comutare anual Y01 trebuie să conecteze în fiecare an în lunile 6, 7, 8, 9 şi 10 întotdeauna pe data de 09, la ora 0:00 şi să deconecteze pe data de 17, la ora 00:00 .



Exemplul 7: domenii suprapuse

Canal A Ceasul de comutare anual Y01 canal A conectează pe data de 3 la ora 00:00 în lunile 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi rămâne conectat până pe 27 a fiecărei luni, la ora 00:00.

Ceasul de comutare anual Y01 canal B conectează pe data de 2 la ora 00:00 în lunile 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 şi rămâne conectat până pe 19 al fiecărei luni, la ora 00:00 .


234

Panoul de comandă


Comportamentul rezultat al contactului Y01 în fiecare an: În luna mai ceasul comută de pe 3, ora 00:00, până pe 27, ora 00:00. În lunile iunie până în decembrie, ceasul comută de pe 2, ora 00:00, până pe 19, ora 00:00.

Indicaţie pentrucomportamentul de comutare la canalele parametrizate suprapus:Ladomeniileparametrizate suprapus ceasul de comutare anual conectează contactul la prma stare recunoscută »ON« , indiferent de canalul care o furnizează. În mod analogic, ceasul de comutare anual deconectează contactul la prima stare recunoscută »OFF« , când un alt canal furnizează încă »ON«!


Descriere ObservaţieContact(Ieşire bit)

Q1 Starea »1«, dacă este îndeplinită condiţia de conectare. Funcţiile bobinelor (Intrare bit)

- - Set de parametri

Apelare posibilă


Simulare posibilă

Indicaţie: Punctul de cuplare şi decuplare pentru fiecare din cele patru canale (A, B, C und D), pot fi modifcate la utilizarea unui aparat devizualizare începând cu versiunea numărul 05 prin intermediul elementului de introducere Introducere a ceasului de cuplare anual .

Consum de memorie

Modulul de funcţii Ceas de conectare anuală are nevoie de o capacitate de memorie de 68 Byte + 4 Byte pentru fiecare canal alocat.

235

Ajutor EASY-SOFT 6


3.3.5.3.11.3 OT - Contor al orelor de funcţionare Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01MFD 01

Date generale

Aparatele sunt echipate cu câte patru contoare independente ale orelor de funcţionare. Indexul contorului rămâne constant şi în cazul întreruperii tensiunii de alimentare.



Mod de funcţionare

Dacăbobina de eliberare OT..EN este comandată în starea »1« contorul creşte valoarea reală în fiecare minut cu valoarea 1 (ritm de bază: 1 minut).

Dacă valoarea reală a QV atinge valoarea de referinţă a I1, contactul OT..Q1 conectează, atât timp cât valoarea reală este mai mare/egală cu valoarea de referinţă.

Valoarea măsurată rămâne memorată în aparat, până când bobina de resetare OT..RE este comandată. Apoi este resetată la zero valoarea măsurată.

Contorul orelor de funcţionare numără cu o precizie de minut. Dacă în decursul unui minut bobina de eliberare este setată la starea »0«, valoarea în secunde se pierde.

Indicaţie: Modificarea modului de funcţionare RUN, STOP, Pornire, Oprire, Ştergere program, Modificare program, Încărcare program nou. Toate aceste activităţi nu anulează valoarea măsurată a contorului orelor de funcţionare. O anulare a valorii măsurate se face exclusiv prin bobina de resetare!



I1 Valoare de referinţă Indicarea în oreIeşire modul (cuvânt dublu)

QV Valoarea reală a contorului orelor de funcţionare

Afişaj în ore


Q1 Starea »1«, dacă a fost atinsă valoarea de referinţă (mai mare/egal).

Funcţiile bobinelor

236

Panoul de comandă

(Intrare bit)EN Bobină de revenire RE Bobină reset, starea »1« trece valoarea

măsurată a contorului din nou pe zero

Regim de lucru - - Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe

aparat.

Simulare posibilă Ieşirea QV este mărită la simulare, ca şi pe

aparat, în tact orar

Consum de memorie

Modulul de funcţii Contorul orelor de funcţionare necesită un spaţiu de memorie de 36 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


3.3.5.3.12 Module de timp şi de comparare

3.3.5.3.12.1 CP - Comparator


Date generale

Aparatele dispun de 32 comparatoare CP01...CP32.

Cu un comparator puteţi compara variabile şi constante între ele.



Mod de funcţionare

Sunt posibile următoarele interogări:

Este valoarea de la intrarea I1 a modulului

• mai mare,

• egală, sau

237

Ajutor EASY-SOFT 6

• mai mică

decât valoarea de la intrarea I2 a modulului.


Descriere ObservaţieIntrări modul (DWord) I1 Valoare comparaţie 1 Modulul prelucrează valori de

comparare întregi de la -2147483648 până la +2147483647.

I2 Valoare comparaţie 2 Iesire modul - - Contact(Ieşire bit)

LT Starea »1«, dacă valoarea I1 este mai mică decât valoarea I2 ( I1 < I2)

LT = less than

EQ Starea »1«, dacă valoarea I1 este egală cu valoarea I2 ( I1 = I2)

EQ = equal

GT Starea »1«, dacă valoarea I1 este mai mare decât valoarea I2 (I1 Starea »1«, dacă valoarea I1 este mai mică decât valoarea> I2)

GT = greater than


- - Set de parametri Apelare posibilă Parametrii modulului pot fi vizualizaţi pe aparat. Simulare posibilă

Consum de memorie

Modulul de funcţii Comparator necesită un spaţiu de memorie de 32 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.


3.3.5.3.12.2 T - Releu de timpSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:easy800 01easy800 04, cu modurile de funcţionare suplimentare »Temporizat la revenirecu retrigger şi cu interval de

temporizare aleatorcomută«MFD 01

Date generale

238

Panoul de comandă

Aparatele dispun de 32 relee de timp T01...T32.

Prin intermediul unui releu de timp modificaţi durata conectării şi momentul de conectare şi de deconectare al unui contact.

Duratele de temporizare admise se situează între 5 ms şi 99 h 59 min. Reglaj minim al temporizării: 0,005 s (5 ms).

Atunci când parametrizaţi o valoare de timp mai mică decât intervalul ciclic din program, va fi recunoscut evenimentul "Expirare timp" abia la următorul ciclu.

Releul este pornit prin bobina trigger T..EN şi poate fi resetat definit cu bobina de resetare T..RE.

Prin a treia bobină T..ST poate fi oprită derularea perioadei măsurate.




Descriere ObservaţieIntrări modul (DWord) I1 Valoare de referinţă temporizare 1 I2 Valoarea de referinţă timp 2 (la un mod de funcţionare cu 2

valori de referinţă, de ex. intermitent)


QV Durata reală derulată în modul de lucru RUN Contact Q1 Contact de comutare Funcţia bobinelor EN Enable, releul de timp este pornit (bobina trigger) RE Reset, releul de timp este resetat (bobina reset) ST Stop, releul de timp este oprit (bobina de oprire) Regim de lucru Declanşare temporizată Conectare temporizată Declanşare temporizată + T(rnd)

Conectare declanşare temporizată cu interval aleator

Revenire temporizată Conectare cu revenire temporizată Revenire temporizată + T(rnd)

Conectare cu revenire temporizată cu interval aleator

Revenire temporizartă cu retrigger

Conectare revenire temporizată cu retrigger #

Revenire temporizată cu retrigger+ T(rnd)

Conectare revenire temporizată cu retrigger şi interval aleator #

Declanşare/revenire temporizată

Conectare declanşare şi revenire temporizate, două durate de temporizare de referinţă

Declanşare/Revenire temporizată + T(rnd) )

Conectare declanşare şi revenire temporizate, cu interval de temporizare aleator, două durate de temporizare de referinţă

Generare de impulsuri Comutare cu generare de impulsuri Lumină intermitentă Conectare cu tren de impulsuri, sincron, două valori de referinţă

de temporizare

Lumină intermitentă Conectare cu tren de impulsuri, asincron, două valori de referinţă de temporizare

Interval de timp (bază)

S Secunden:millisecunden Parametrizabil: 000.005 până la 999.995 (s:ms), (max. 999995 ms).

Închidere: 5 ms

M : S Minute:SecundeParametrizabil: 00:01 până la 99:59 (min:s), (max. 5999 sec).

Închidere: 1 sec

H : M Ore: MinuteParametrizare: 00:01 până la 99:59 (h:min), (max. 5999 min).

Închidere: 1 min

239

Ajutor EASY-SOFT 6


# Utilizabil doar la montarea unui releu de comandă cu o versiune a aparatului începând de la 04 sau a unui aparat de vizualizare. Redeclanşarea se desfăşoară prin un nou impuls asupra intrării Enable EN, în timp ce ieşirea Q1 se află în starea 1. Durata de conectare presetată începe iar de la început (comparabil cu un automat de lumină pe scară).

Consum de memorie

Modulul de funcţii Releu de timp necesită un spaţiu de memorie de 52 Byte plus 4 Byte pentru fiecare intrare a modulului parametrizată cu o constantă NU.

Remanenţă

Releele de timp pot fi comandate cu valori reale remanente. Numărul releelor de timp se alege pe imaginea proiect, în dialogul de caracteristici ale aparatului. Valoarea reală remanentă necesită un spaţiu de memorie de 4 Byte . În cazul în care un releu de timp este remanent, valoarea reală se păstrează la schimbarea modului de funcţionare de la RUN la STOP, precum şi la întreruperea tensiunii de alimentare. Dacă releul de comandă este pornit în modul de funcţionare RUN releul de contorizare funcţionează în continuare cu valoarea actuală memorată şi protejată faţă de tensiunea nulă.


3.4 Modul de afişare Simulare

3.4.1 Modul de afişare-Simulare Apelaţi Modul de afişare-Simulare pe interfaţa de comutare Simulare - jos în Caseta de instrumente sau opţiunea meniului Mod de afişare Simulare.

Modul de afişare Simulare - în funcţie de context, identificat prin afişare flux curent offline sau afişare a stării offline - serveşte pentru testarea:

• schemei de conexiuni cablate de dumneavoastră (afişaj offline al fluxului de curent, în fereastraSchemă de conexiuni),

• dacă valoarea efectivă calculată (DWord) la ieşirile modulelor funcţionale este corectă (afişaj offline al stării, în fereastra Schemă de conexiuni, la reprezentarea planului de module),

• dacă respectivul conţinut de display şi funcţia tastelor unui releu de comandă sau unui aparat de vizualizare corepunde aşteptărilor dumneavoastră (afişaj offline al stării, în fereastra câmp de atribuţii) şi dacă

• introducerea valorii în cadrul unui ecran cu element de introducere funcţionează, prin utilizarea în fereastra Câmp de atribuţii a simbolurilor de taste.

Indicaţie: Simularea EASY-SOFT rulează numai pe PC, nu este necesară încărcarea unei scheme de conexiuni în aparat . De aceea nici un operand apaţinând unui program instalat deja în aparat nu va fi schimbat.

Iniţializaţi simularea, făcând click pe butonul Iniţializare simulare .

Indicaţie: În timpul simulării este posibil ca la unele componente funcţionale să nu fie prezentată nici o valoare existentă a ieşirilor cuvânt .

De aceea este vorba de componente funcţionale ce pot lucra numai în aproprierea hardware-ului unui aparat easy sau MFD, ca de exemplu a componentei PW-Modularea lăţimii impulsului.

Hardware-ul Pc-ului nu este potrivit pentru o astfel de simulare.

Din acelaşi motiv nu este posibilă de asemenea simularea reţelei NET, respectiv a operanzilor NET.

240

Panoul de comandă

În descrierea componentelor corespunzătoare găsiţi în tabelul componentei şi a parametrilor săi o înştiinţare care vă informează dacă aceasta este sau nu adecvată pentru simulare. Ieşirile cuvânt ale componentelor funcţionale neadecvate indică valoarea »0 « an.

Figura alăturată vă indică Modul de afişare-Simulare a EASY-SOFT la simulare pornită.

Simulare cu cale Pfad 001 prin care trece curentul.

Aceasta se aseamănă foarte mult cu Modul de afişare-Simulare şi conţine, ca şi celelalte două moduri de afişare, o casetă de instrumente [1], un câmp de atribute [2] cât şi o schemă de conexiuni [3].

Indicaţie: Căile de curent incomplete, modulele funcţionale incomplet parametrizate sau şabloanele defectuoase nu pot fi simulate clar!

Aplicaţie de programare EASY-SOFT trece abia după prima corectare a erorii sau după o parametrizare completă în cadrul vederii de ansamblu!

3.4.1.1 Fereastra Casetă de instrumente [1] în modul de afşare Comunicare

Prin fereastra de dialog Rollup din caseta de instrumente puteţi :

• simula intrările (valorile de intrare),

• modifica ciclul de simulare (interval ciclic),

• iniţializa un punct critic şi prin

• prin Afişaj selecta o grupă de operanzi, a cărei stare trebuie reprezentată în fereastra câmp de atribuţii [2].

241

Ajutor EASY-SOFT 6

3.4.1.2 Fereastra Casetă de instrumente [2] în modul de afşare SimulareFereastra vă indică:

• stările tuturor operanzilor booleeni ale aparatului, ordonaţi pe grupe, precum şi

• Releu funcţional al releului de comandă easy400/600 şi

• Releu funcţional al releului de comandă 500/700

Prin fereastra de dialog Rollup Afişaj selectaţi operanzii, informaţiile despre aparat sau interfaţa aparatului (display & taste care trebuie să fie afişate în fereastra Câmp de atribuire .

3.4.1.3 Fereastra Casetă de instrumente [3] în modul de afşare Simulare

După ce aţi activat afişajul de stare prin intermediul tastei de pornire , fereastra v arat:

• afişaj offline al fluxului de curent (Powerflow), adică starea căii de curent inclusiv a operanzilor

booleeni cuplaţi, sau după ce aţi comutat, cu ajutorul schemei de conexiuni, de ex., în schema modulelor

• afişajul offline al stării schemei de module, adică module funcţionale cu valori ale operanzilor cu intrări de cuvânt şi cuvânt dublu

3.4.1.3.1 Afişaj offline al fluxului de curent

După pornirea simulării se vor reprezenta cu roşu conexiunile, contactele şi bobinele care sunt conductoare de curent (vezi figura »Simulare cu o cale conducătoare de curent 001«).

3.4.1.3.1.1 Afişaj offline al fluxului de curent pentru domeniile schemei de conexiuni conductoare de curent omise

În cazul în care utilizaţi la schema de conexiuni salturi şi se omit domeniile schemei de conexiuni simulate, conductoare de curent, modificaţi intensitatea culorii. Culoarea roşie a unui domeniu al schemei de conexiuni omise, conductoare de curent devine roz.

3.4.1.3.2 Offline-Setare obligatorie a operanzilor

Premisă: Prin intermediul butonului sau prin meniul Vedere de ansamblu, module aţi comutat de la reprezentarea în fereastra schemei de conexiuni până la schema modulelor şi aţi pornit simularea cu un click pe

butonul de simbol Pornire simulare .

3.4.1.3.2.1 Afişaj al operanzilor modulului funcţional

Suplimentar la conexiuni, contacte şi bobine puteţi controla, prin utilizarea aparatelor easy800 sau MFD, chiar şi stările şi valorile reale ale operanzilor componente funcţionale.

Operanzi booleeni ai modulelor funcţionale

În schema modulelor intrările şi ieşirile binare cablate (Bobine şi Contacte) ale modulelor funcţionale se vor caracteriza cu ajutorul unui cerc colorat în gri. Bobinele şi contactele cu starea »1« , sunt marcate printr-un cerc plin de culoare roşie.

Operanzi booleeni ai modulelor funcţionale

Valorile operanzilor de la intrările cuvânt şi cuvânt dublu (DWord operanzi ) apar ca eroare cu o culoare neagră, în cadrul cărora respectiva valoarea efectivă se va recunoaşte cu un scris alb.

Constantele, ale căror valori se pot modifica online, se vor reprezenta ca şi câmpuri de introducere gri.

242

Panoul de comandă

O schimbare a valorii existente vă este anunţată clar, dacă de exemplu îi atribuiţi unei intrări comparator valori analogice - simulatorul intrare analogică IA1 şi la simularea pornită schimbă IA1.

Indicaţie: În simularea (indicare flux curent-offline) vă sunt indicate stările operanzilor locali ai aparatului actual ales în Modul de afişare-Proiect. Aceasta este valabilă pentru ambele stări (activ/inactiv) ale operanzilor Bit în schema de conexiuni, cât şi pentru valorile intrărilor şi ieşirilor cuvânt ale componentelor funcţionale în schema de conexiuni.Indicatorul de stare al operanzilor altor participanţi la reţea, ..RNxx, ..GTxx und ..IDxx este întotdeauna inactiv. Pentru a indica stările acestora, trebuie în prealabil să comutaţi la Modul de afişare-Proiect şi să alegeţi participantul la reţea.

Spre deosebire de -fluxul de curent offline se vor afişa în cadrul -fluxului de curent online şi stările operanzilor din partea celorlalţi participanţi la reţea.

3.4.1.3.3 Afişaj al modulelor funcţionaleÎn planul modulelor-Afişarea stării, recunoaşteţi în timpul simulării un modul funcţional activ, care este prelucrat în program, în chenarul roşu. Următoarea reprezentare vă afişează modulul JCxx ca marcă activă a saltului (loc al saltului).

Imagine: Modul activat în planul modulelor-Afişarea stării

Un modul inactiv, care nu este prelucrat în program, întrucât de ex.bobina de eliberare se află în starea »0«, este reprezentat cu un chenar negru.

3.4.1.3.4 Afişaj al fluxului de curent offline al modulelor omiseCa punct de plecare pentru această reprezentare cu roşu sau cu negru a modulelor, trebuie luată în considerare şi reprezentarea specială a domeniilor omise din schema de module.

Dacă este omis un modul ,

- roşul din cadrul unui modul activ devine roz, iar

- negrul din chenarul unui modul inactiv se transformă în gri.

3.4.1.3.5 Schimbarea constantelor-Offline

Constantele pe care le-aţi atribuit intrării Cuvânt dublu a unui modul funcţional pot fi modificate în indicatorul flux de curent offline . Astfel de constante sunt afişate drept câmpuri de introducere cu fundal gri. Un dublu click pe acest câmp de introducere îl deschide, permiţând introducerea constantei.

243

Ajutor EASY-SOFT 6

• Faceţi dublu click pe intrarea Cuvânt dublu reprezentată pe fundal gri,

• Introduceţi în câmpul intrare ce se deschide în stânga noile valori constante şi închideţi cu tasta intrare sau Enter.

Noua valoare constantă acţionează numai în timpul simulării.

Teme înrudite:

• Afişaj al simulării

• Simularea intrărilor

• Ciclu Simulare

• Punct critic (stabilire

• Pornirea şi oprirea simulării

• Setarea operanzilor online

3.4.2 Ferestre de dialog Rollup pentru caseta de instrumente

3.4.2.1 Simularea intrărilor

3.4.2.1.1 Date generalePrin variaţia valorilor de intrare veţi testa comportamentul programului dumneavoastră. În cazul simulării pornite veţi controla comportamentul programului în schema de conexiuni sau în schema de module.

Puteţi controla comportamentul programului suplimentar în fereastra Câmp de atribuţii dacă selectaţi în căsuţa de dialog Rollup Afişaj respectivii operanzi sau suprafaţa aparatului (Display & Taste) .

3.4.2.1.2 Mod de lucru I/R...

Prin intermediul celor patru câmpuri de opţiuni pentru fiecare din cele şaisprezece intrări I sau R puteţi stabili dacă simulatroul respectiv de intrări va lucra deschis, închis, prin fixare sau taste.

3.4.2.1.3 Simulator intrare

La modul de afişare activat Simulare, permite accesul la suprafaţa de conexiuni a barei de instrumente pentru simulare.Simulatorul intrare serveşte ca mijloc de ajutor central în simularea schemei de conexiuni. Vă oferă posiblitatea conectării stărilor semnal intrare dinamice la schema de conexiuni simulată. Aici puteţi atribui intrarilor I şi R diverse moduri de lucru.

3.4.2.1.3.1 Intrări I...

Prin click maus puteţi simula ulterior starea semnalului »0« oder »1« pentru intrările I1...I16 aparatului de bază.

3.4.2.1.3.2 Intrări R...

Prin click maus puteţi simula ulterior starea semnalului »0« sau »1« pentru intrările R1...R16 ale unui aparat de extindere.

3.4.2.1.3.3 Intrări analogice...

În funcţie de aparatul proiectat puteţi simula prin intermediul regulatorului de deplasare valorile intrărilor analogice I7/I8, bzw. IA1...IA4 simulieren. La norma de timp a valorilor analogice vă stau la dispoziţie câmpurile intrărilor numerice .În cazul în care utilizaţi un aparat de vizualizare cu modul de înregistrare a temperaturii, şi intrarea analogică

244

Panoul de comandă

scalat - prin intermediul unei valori duble a markerului - această intrare analogică va fi denumită cu ajutorul »MDxx« . În plus

Valoarea se poate modifica în funcţie de succesiunea de scalare şi domeniul de valori şi se va reprezenta şi prin intremediul acestor parametri ca diagrama a barelor în fereastra Câmp de atribuţii .

Teme înrudite:

Afişaj al simulării

Ciclu Simulare

Punct critic (stabilire)

Pornirea şi oprirea simulării

Setarea operanzilor online

3.4.2.2 Ciclu Simulare

Prin intermediul căsuţei de dialog Rollup ciclu de simulare puteţi modifica ciclul de simulare şi puteţi porni ciclurile unitare.

3.4.2.2.1 Modificarea intervalului ciclic Prin modificarea intervalului ciclic influenţaţi caracterul intervalelor din schema de conexiuni în timpul simulării. Această opţiune vă permite să observaţi mai bine procedurile de cuplare.

De exemplu puteţi urmări, prin mărirea duratei ciclului, şirul schimbării stărilor la bobine sau la markeri, ce sunt conectaţi prin mai multe căi curente.

Atunci când doriţi înregistrarea schimbării stărilor cu funcţia osciloscop, va trebui ca durata ciclului să fie aleasă orespunzător de scurtă. Reduceţi aceste durate, atunci când este necesar, până la valoarea teoretic posibilă de 10ms, luând în considerare dependenţele de mai jos.

Pentru schimbarea duratei ciclului între10 şi 3000ms, vă stau la dispoziţie în câmpul dialog două taste indiciu şi un câmp input. Datele din afara acestor limite sunt indisponibile. Datele temporale, pe care le introduceţi în câmpul input, trebuie confirmate prin tasta Enter.

La schimbarea duratei ciclului porcesarea pură a schemei de conexiuni rămâne neschimbată. Data introdusă este inserată ca pauză în procesarea a două cicluri Schemă de conexiuni.

Punctul roşu vă indică faptul că aţi introdus valoarea de timp <> 100ms.

Prin resetare stabiliţi durata ciclului înapoi la 100ms.

Indicaţie: Durata ciclului schimbată rămâne activă, atâta timp cât simularea este deschisă.

În practică cea mai scurtă durată a ciclului, în timpul simulării, depinde hotărâtor de capacitataea de procesare a PC-ului. Ca valoarea orientativă puteţi accepta valoarea de 15ms. Aceasta depinde în continuare de:

• ce sistem PC este folosit.

• de câte aplicaţii Windows sunt deschise în afară de aplicaţia de programare (pe cât posibilă nici una)

• cât de cuprinzător este programul, respectiv aplicaţia de vizualizare.

Teme înrudite:


Simularea intrărilor

Punct critic (stabilire



3.4.2.3 Punct critic

Prin intermediul căsuţei de dialog Rollup Punct critic puteţi stabili un punct critic şi continua prelucrarea programului, dacă este atins un punct critic.

245

Ajutor EASY-SOFT 6

3.4.2.3.1 Punct critic...În această căsuţă de dialog vedeţi informaţii referitoare la punctul critic stabilit, şi anume dacă acesta a fost atins sau dacă simularea funcţionează încă.

Dup atingerea unui punct critic puteţi continua prin intermediul butonului mai departe prelucrarea schemei de conexiuni.

Prin intermediul butonului stabilire punct critic ... puteţi, după cum este arătat mai jos, să creaţi un punct critic.

3.4.2.3.2 Orientare punct critic...Un punct critic se poate crea în fereastra câmp de atribuţii prin stabilirea condiţiei sub care trebuie respectată prelucrarea programului..

Un punct critic reprezintă un mijloc auxiliar în vederea unei analize efective a schemei dumneavoastră de conexiuni. El face posibilă o întrerupere obiectivă a prelucrării şi considerarea stării unui contact selectat sau al unei bobine.

Imagine: Creare punct critic

În această ilustrare veţi recunoaşte trei puncte critice.

3.4.2.3.2.1 Cartele în cadrul punctelor criticeNecondiţionat Punctul critic necondiţionat duce la întreruperea ciclului de procesare al schemei de

conexiuni pe poziţiile date, atunci când acolo nu există nici o cale curentă activată.

Determinat: Acest tip de punct critic duce la întreruperea ciclului de procesare al schemei de conexiuni

246

Panoul de comandă

Contact/Bobină numai atunci când datele se aplică la "Contact/Bobină" şi la stările logic.

Determinat:Conectare

Acest tip de punct critic duce la întreruperea ciclului de procesare al schemei de conexiuni numai atunci când datele se aplică pentru conexiune şi starea sa logică.

Apăsaţi pe tipul punctului critic dorit şi datele corespunzătoare se vor activa.

Următoarele date definesc punctul critic necondiţionat:

Cale curent: Introduceţi aici numărul căii de curent, în cadrul căreia prelucrarea programului trebuie să fie respectată.

Coloană: Poziţia căii curente alese unde ar trebui setat punctul critic necondiţionat, adică pe care contact, pe care bobină, respectiv pe care conexiune ar trebui să aibă loc acesta .

Următoarele date definesc punctul critic condiţionat Contact/Bobină:

Cale curent: Introduceţi aici numărul căii de curent, în cadrul căreia prelucrarea programului trebuie să fie respectată.

Coloană : Poziţia căii curente alese unde ar trebui setat punctul critic necondiţionat, adică pe care contact, pe care bobină, respectiv pe care conexiune ar trebui să aibă loc acesta . Selectaţi un contact sau o bobină.

Oprire atunci când:

Câmp de listă cu care alocaţi starea logică, pentru care ciclul schemei de conexiuni trebuie să se întrerupă : 1: conductor de curent; 0: întrerupt.

Următoarele date definesc punctul critic condiţionat conexiune:

Cale curent: Introduceţi aici numărul căii de curent, în cadrul căreia prelucrarea programului trebuie să fie respectată .

Coloană : În cadrul fiecărei căi de curent există, în funcţie de aparat, până la patru câmpuri de conexiune. Alegeţi una din cuplări.

Oprire atunci când:

Câmp de listă cu care alocaţi starea logică, pentru care ciclul schemei de conexiuni trebuie să se întrerupă : 1: conductor de curent; 0: întrerupt.

3.4.2.3.2.2 Butoane în vederea utilizării punctelor critice

Suprafaţa de conexiuni Orientare Punct critic activează puntul critic orientat.

Suprafaţa de conexiuni Ştergere Punct critic serveşte la punerea înapoi a condiţiilor punctului critic.

Prin Dezactivare Punct critic comutaţi punctul critic orientat în starea inactivă, fără a şterge datele. Punctul critic poate fi refolosit, atâta timp cât simularea rămâne activată.Pentru aceasta comutaţi prin Activare Punct critic, punctul critic orientat din nou în starea activat.

Indicaţie: Punctele critice nu aparţin Setărilor, ce sunt memorate la Încheiere.

Atingerea punctului critic în schema de conexiuni va fi indicată printr-un punct de culoare roşie în câmpul dialog corespunzător din bara de instrumente. Sub formă text vor fi indicate tipul punctului critic şi condiţiile punctului critic.Prin Mai departe continuaţi procesarea ciclului schemei de conexiuni, până când vor fi îndeplinite din nou condiţiile pentru un nou STOP.Atunci când doriţi dezactivarea sau ştergerea unui punct critic, puteţi acţiona de fiecare dată opţiunea Orientare Punct critic.

Teme înrudite:



247

Ajutor EASY-SOFT 6

Ciclu Simulare



3.4.2.4 Afişaj pentru simularePrin fereastrade dialog Rollup Afişaj selectaţi operanzii, informaţiile despre aparat sau interfaţa aparatului (display & taste), care trebuie să fie afişate în fereastra Câmp de atribuire. Ulterior vor fi vizibile toate elementele din această grupă, de ex. toate intrările »Ixx«, .

Alternativ la selectarea Indicarea puteţi apăsa de două ori pe un contact din schema de conexiuni, de exemplu pe intrarea »I1«.

Fereastra de dialog Rollup Afişaj vă oferă toţi operanzii aparatului utilizat. Spre deosebire de afişarea Simulare a modulelor funcţionale easy800/MFD, care se realizează în planul modulelor, releele funcţionale ale aparatelor easy400/500/600/700 sunt afişate în fereastra Câmp de atribuire.

Descrierea afişajului offline al fluxului de curent în fereastra schemă de conexiuni se va găsi la următoarea pagină.

Starea actuală a operanzilor se va afişa, la fel ca şi în cazul fluxului de curent, după ce aţi pornit afişajul stării

prin intermediul meniului sau butonului de simbol


3.4.2.4.1.1 Afişaj al operanzilor booleeni şi analogici

Următorii operanzi booleeni pot fi selectaţi în vederea afişajului în fereastra Câmp de atribuţii :

• intrările fizice (a căror stare în cutia de unelte poate fi modificată),

• Marker şi

• ieşiri fizice, pe care le puteţi iniţializa, atunci când există o casetă de control.

NOU

Următorii operanzi booleeni pot fi selectaţi în vederea afişajului în fereastra Câmp de atribuţii :

• intrările fizice (a căror stare în cutia de unelte poate fi modificată şi

• ieşirea analogică

Valorile analogice de intrare se vor reprezenta ca diagramă a barelor, care este scalată fie la 0...10V sau, în cazul unei parametrizări corespunzătoare a unei grupe de temperatură, la domeniul temperaturii.

Imagine: Valori de intrare simulate analogice ale grupei de temperatură pentru un aparat de vizualizare

1 Nume operanzi,2 Denumire borne carcase,3 Valoare actuală, scalată la 0 până la 10V respectiv la domeniul de temperatură

248

Panoul de comandă

(valoarea de proces a operanzilor este pusă în paranteze),4 Diagrama a barelor în vederea vizualizării valorii analogice,5 Domeniu de valori, 6 Anulare a unei valori analogice, (anularea valorii procesuale este stabilită în paranteze)

O valoare analogică a ieşirii se va reprezenta cu aceeaşi dispunere.

3.4.2.4.1.2 Afişaj al releelor funcţionale pentru aparatele easy400/600-

Relee funcţionale se pot alege în căsuţa de dialog Rollup Afişaj.

Imagine: Afişaj offline al stării unui releu de timp ăentru un releu de comandă 400/600

Indicaţie: Valorile efective ale releelor funcţionale ale aparatelor easy400/600 se vor actualiza în cadrul simulării, atunci când releul funcţional este cuplat ca şi contact.

3.4.2.4.1.3 Afişaj al releelor funcţionale ale aparatelor easy500/700

Relee funcţionale se pot alege în căsuţa de dialog Rollup Afişaj.

Imagine: Afişaj offline al stării unui releu de timp ăentru un releu de comandă 500/700

249

Ajutor EASY-SOFT 6

Indicaţie: Valorile efective ale releelor funcţionale ale aparatelor 500/700 se vor actualiza în cadrul simulării, atunci când releul funcţional este cuplat ca şi contact.

3.4.2.4.1.4 Afişaj al modulelor funcţionale pentru aparatele easy800/MFD

Descrierea afişajului offline al fluxului de curent în fereastra schemă de conexiuni se va găsi la următoarea pagină.


3.4.2.4.2.1 Operanzi easy400/600

La proiectele easy400/600 este posibilă o setare statică obligatorie (Forcen) a stărilor Bit. . În acelaşi timp va fi repetată starea unui ciclu cu valoarea stabilită. Acest lucru este valabil pentru următorii operanzi, dacă sunt susţinuţi de aparat: Q, S, M, N, T, C, A, H, D. Operanzii pot fi setaţi la stările 0 şi 1. Dacă setarea obligatorie este oprită, operanzii vor primi stările ce le sunt date de schema de conexiuni, după schimbarea în modul de lucru RUN.

• Apăsaţi în fereastra Casetă de instrumente suprafaţa de comutare Indicare şi alegeţi din lista ce se deschide operanzii ce trebuie setaţi obligatoriu în timpul simulării în PC.

• Apăsaţi în câmpul de atribute - câmpul listă _i alegeci starea pe care trebuie sa o preia operandul.

• - : Setare obligatorie oprită, închidere durabilă a setării obligatorii a acestui operand

• 1 : Setare obligatorie HIGH, setare obligatorie durabilă a acestui operand în starea »1«

• 0 : Setare obligatorie LOW, setare obligatorie durabilă a acestui operand în starea »0«

Imagine: Setare obligatorie statică a unui operand Q easy400/600

După setarea obligatorie a acestui operand în starea »1« indicatorul de control corespunzător semnalizează prin culoarea verde. La această stare a operanzilor puteţi testa comportamentul schemei de conexiuni.

3.4.2.4.2.2 Operanzi easy500/700/800 şi MFD

La proiectele easy500/700/800 şi MFD easy500,700,800 şi MFD este posibilă numai o setare dinamică a stării.

În acelaşi timp valoarea stabilită este scrisă numai o singură dată în operanzi. Der Valoarea rămâne nemodificată atât timp cât prin drepturile de scriere în program nu este suprascrisă.

La programele easy800/MFD puteţi seta obligatoriu operanzii M, MB, MW, MD, precum şi operanzii NET ..I, ..R, ..RN, şi ID . .

• Alegeţi aşa cum este descris mai sus operanzii ce trebuie setaţi obligatoriu în timpul simulării în PC.

250

Panoul de comandă

• Apăsaţi în căsuţele de control stânga pe operanzii doriţi.

Atât timp cât operandul nu este suprascris de program, rămâne în starea »1« şi punctul de control corespunzător semnalizează verde.

Imagine: Setare obligatore dinamică a unui operand M easy800/MFD în simulare (în PC

Indicaţie: Direct în aparat este posibilă o setare obligatorie dinamică numai pentru indicatorul Bit. Procedura este pornită în Modul de afişare Comunicare.

3.4.2.4.3 Afişaj offline display şi taste de utilizare la releele de comandă

În cadrul indicatorului Offline, este afişată pe display numai prima pagină a afişării de stare . Schimbarea indicatorului de stare la alte pagini, precum şi schimbarea în meniul aparatului, aşa cum ar fi posibil la un aparat real, sunt dezactivate. Aplicaţia de programare simulează permanent comportamentul ultimei versiuni a aparatului. Funcţionarea deviantă a unor condiţii ale versiunilor mai vechi de aparate nu este luată în considerare..

• Faceţi click în fereastra Casetă de instrumente pe butonul Afişare şi selectaţi din lista deschisă Display & Taste, pentru a simula funcţiile tastelor şi conţinutul display-ului modificat.

• Iniţializaţi simularea, făcând click pe butonul Iniţializare simulare.

Ordinea acestor acţiuni este arbitrară. Pe display se afişează acum indicarea stării unui releu de comandă.

3.4.2.4.3.1 Display

Ca şi la aparat, şi în cazul simulării în mod normal se afişează indicarea stării. Conţinutul display-ului se actualizează ciclic în timpul funcţionării simulării.

251

Ajutor EASY-SOFT 6

Imagine: Afişaj simulat al unui releu de comandă

Afişaj easy500/600/700/800

Când utilizaţi în program un afişaj cu text (de ex. un modul de text sau un releu funcţional) şi îl activaţi, pe display-ul easy este afişat textul salvat.În cazul în care se vor activa simultan mai multe module ale afişajului de text, atunci afişajul trece după 4 secunde la conţinutul următorului afişaj cu text.

O exceptie o constituie afişajul text D01, ce serveşte la emiterea unui text alarmă. Dacă acesta se va activa, acum se afişează textul D01.

3.4.2.4.3.2 Tate funcţionale

Dacă este posibil, funcţionează şi "Tastele Software" în cadrul simulării, exact cum funcţionează tastele de uzilizare în cadrul aparatului.

Taste P

Folosirea tastelor P în simulare presupune activarea opţiunii Taste -P în Modul de afişare Proiect, în Câmpul de atribute al sistemului.

Comportamentul standard al tastelor P în cadrul simulării corespunde cu comportamentul tastelor aparatului. Variabila P preia starea »1« atât timp cât menţineţi tasta apăsată prin click.

Deoarece în timpul simulării aveţi nevoie şi de starea »1« fără a apăsa permanent butonul stâng al mouse-lui, există opţiunea tastelor P blocabile.

Prin activarea opţiunii Taste P blocabile, tasta cursor (tasta P) menţine starea de la un click la altul.

Alte taste de utilizare easy500/600/700/800

Prin tastatura dreapta lângă afişaj puteţi realiza intrarea în aparat. Tasta ALT comută în afişarea stării acestor aparate între afişarea orei şi a datei.

3.4.2.4.4 Afişaj offline Display, LED şi taste de utilizare, în cadrul aparatelor de vizualizare La indicatorul offline, este afişată indicarea stării pe display . Schimbarea indicatorului de stare la alte pagini, precum şi schimbarea în meniul aparatului, aşa cum ar fi posibil la un aparat real, sunt dezactivate.

Dacă aţi generat un şablon şi nu aţi dezactivat opţiunea Vizualizare activată, simularea va reprezenta şablonul de pornire întotdeauna în locul indicării stării.

Conţinutul display-ului se actualizează ciclic în timpul funcţionării simulării. Aspectul, efectele de semnalizare şi de ascundere corespund comportamentului aparatului de vizualizare.

252

Panoul de comandă

Imagine: Afişaj simulat MFD

3.4.2.4.4.1 Display cu afişarea şabloanelor• Faceţi click în fereastra Casetă de instrumente pe butonul Afişare şi selectaţi din lista deschisă Display &

Taste, pentru a simula funcţiile tastelor şi conţinutul display-ului modificat.

• Iniţializaţi simularea, făcând click pe butonul Iniţializare simulare .

Ordinea acestor acţiuni este arbitrară. Pe display apare acum ecranul de iniţializare.

Indicatorul Offline ţi introducerea de valori în cadrul unui şablon cu element de introducere

Dacă utilizaţi un element de introducere în şablon, de ex »Data şi ora«, puteţi efectua intorduceri de valori şi în simulare cu ajutorul "Tastelor funcţionale de software". Intrările valorilor vor fi menţinute până la următoarea comandă STOP a aplicaţiei, dar parametrii programului nu se vor modifica în proiect.

Pentru modificarea valorii unui element de introducere al şablonului, utilizaţi tasta OK, tastele cursor < > ^ sau v şi tasta ESC în fereastra Câmp de atribute. Pentru ştergerea unei valori utilizaţi tasta DEL.

Premisă: Aţi iniţializat simularea şi se afişează şablonul cu cel puţin un element de introducere.

• Prin intermediul unui click pe tasta OK ajungeţi în prima etapă a introducerii de valori. Simularea vă semnalizează posibilitatea de introducere, primul element de introducere ce se găseşte îm şablon fiin afişat pe fundal negru intermitent.

• Dacă în cadrul şablonului se găsesc mai multe astfel de elemente, utilizatorul poate activa elementul de şablon dorit, în acestă etapă de introducere cu ajutorul tastelor cursor ^ v.

• Dacădoriţi să anulaţi acum introducerea de valori, trebuie să apăsaţi pe tasta ESC.

• După ce aţi comandat elementul de introducere dorit, apăsaţi din nou tasta OK şi ajungeţi în a doua etapă a introducerii de valori.

• Selectaţi acum locaţia de introducere (cifra) prin apăsarea tastelor cursor < sau >.

• Prin apăsarea tastelor cursor ^ saur v măriţi sau micşoraţi valoarea cifrei.

• Confirmaţi introducerea de valori apăsând pasta OK, după ce aţi adaptat valoarea pentru toate locaţiile de introducere dorite.

Dacă în şablon se găsesc mai multe elemente de introducere, simularea comută acum la al doilea element de introducere şi îl afişează pe fundal negru intermitent.

• Comutaţi la introducerea de valori prin apăsarea tastei OK sau părăsiţi elementul de introducere prin tasta ESC.

3.4.2.4.4.2 Indicator de display şi indicator cu LED pentru plăcile frontale

253

Ajutor EASY-SOFT 6

La aparatul de vizualizare, prin modificarea operanzilor LE se poate simula şi indicatorul display-ului şi LED-urile plăcilor frontale.Starea LE1 influenţează culoarea de fundal a display-ului. Starea LE2 şi a LE3 se vizualizează printr-un LED roşu şi unul verde situate lângă display.

3.4.2.4.4.3 Tste funcţionale

Prin tastatura dreapta lângă afişaj puteţi realiza intrarea în aparat. Funcţia tastelor "Software" reiese din alocarea posibilă atât cu elemente ale tastaturii cât şi ca indicator context actual.

Utilizarea tastelor P este descrisă mai sus.

Teme înrudite:


Ciclu Simulare

Punct critic (stabilire



Simulare meniu

3.5 Mod de afişare Comunicare

3.5.1 Modul de afişare Comnicare

Apelaţi Modul de afişare Comunicare prin intermediul interfeţei de comutare - jos în Caseta de instrumente sau Opţiunea Meniu Comunicare.

Indicaţie: La realizarea unui nu proiect, prima dată este indicată stabilirea parametrilor interfeţei PC pentru cuplarea aparatului.

• Selectaţi interfaţa COM aplicabilă prin Comunicare, Interfeţe, COM 1 ... 9 .

• Rata baud este stabilită pentru aparatele easy400-/500-/600-/700 la 4800bd.

• Pentru aparatele easy800/MFD puteţi selacta prin Modul de afişare Comunicare, Conexiune, Rată de transfer sau prin opţiunea de meniu Comunicare, Interfaţă, Rată de transfer o rată de transfer între 9600bd şi 19200bd.

Ratele baud mai înalte sunt utilizabile cu cablu PC standard. Parametrizarea interfeţei este valabilă, pâna la următoarea modificare, pentru toateproiectele ce sunt executate cu EASY-SOFT.

Premisă pentru accesul la un aparat:

1. Conexiunea la aparatul conectat trebuie să fie în starea Online.

3.5.1.1 Configurarea conexiunii la aparatÎncercaţi realizarea unei noi conexiuni prin Comunicare, Online sau prin butonul Online din fereastraCasetă de instrumente.

O conexiune este configurată (Online), când butonul Online din fereastraCasetă de instrumente [1], este pe fundal gri. În starea conectată Online - pentru configurarea conexiunii - butonul Offline este disponibil simultan.

Atunci când realizarea conexiunii a eşuat, ajungeţi oricum în modul de afişare Comunicare, obţinând înştiinţarea de eroare corespunzătoare. Verificaţi în acest caz conexiunea fizică intre aparat şi PC, pentru a verifica dacă aţi conectat aparatul dorit sau alegeţi dacă este cazul prin Comunicare, Interfaţă o altă interfaţă serială PC sau un alt profil Ethernet.

254

Panoul de comandă

Indicaţie, în cazul în care derularea conexiunii deviază:

• Asiguraţi-vă că nici o altă aplicaţie nu accesează acum interfaţa selectată de dumneavoastră.

• Verificaţi dacă aparatul conectat este pregătit pentru realizarea conexiunii.

De exemplu un releu de comandă aşteaptă ca la prima punere în funcţiune să transferaţi mai întâi cu ajutorul tastelor cursor o limbă selectată. !

Aplicaţia de programare configurează conexiunea, imediat ce părăsiţi modul de afişare Comunicare.

Dacă menţineţi proiectul deschis şi comutaţi din nou în modul de afişare Comunicare, aplicaţia de programare restabileşte automat conexiunea.

Avertisment : În starea de conexiune Online setarea funcţiilor Online şi modificarea constantei-Online acţionează direct pe aparat. În funcţie de programul dumneavoastră se poate ajunge la rulări nedorite a maşinilor sau a utilajelor în timpul punerii în funcţiune. De asemenea, există pericolul unor defecţiuni majore.

Imagine: Modul de afişare Comunicare

Şi în modul de afişare Comunicare, aplicaţia de programare este împărţită în trei şi se aseamănă cu Modul de afişare Simulare. Aceasta conţine, ca şi celelalte trei moduri, o casetă de isntrumente[1], un câmp de atribute[2], precum şi o schemă de conexiuni[3].

3.5.1.2 Fereastra Casetă de instrumente [1] în modul de afişare ComunicarePrin fereastra de dialog Rollup din caseta de instrumente puteţi:

255

Ajutor EASY-SOFT 6

• prin Conexiune parametriza şi configura o conexiune logică la aparat şi apoi accesa aparatul.

• prin Program părăsi un proces de încărcare/comparare sau ştergere a aparatului şi începe (Run) sau opri (Stop) prelucrarea programului în aparat.

• efectua Setările sistemului, ca de exemplu selectarea limbii.

• cu ajutorul Ceasului, seta ora sau ora de vară în cadrul aparatului şi

• prin intermediul afişajului, selecta grupa de operanzi, a căror stare trebuie să fie afişată în fereastra Câmp de atribuire [2].

3.5.1.3 Fereastra Câmp de atribuire [2] în modul de afşare ComunicareFereastra vă indică:

• după comutarea în modul de afişare Comunicare, informaţiile despre proiect până când iniţiaţi o altă acţiune.

• afişajul progresului Transfer de date, cu informaţii suplimentare, imediat ce aţi iniţiat o comandă prin intermediul programului.

• starea actuală a operanzilor, informaţiile despre aparate sau inderfaţa aparatului (display & taste) conform selectării dumneavoastră în afişajul din caseta de instrumente.

3.5.1.4 Fereastra Schemă de conexiuni [3] în modul de afşare ComunicareFereastra vă indică:

• indicatorul flux de curent online (Powerflow), mai precis starea căii de curent inclusiv cea a operanzilor booleeni conectaţi sau

• afişajul stării online, mai precis intrările şi ieşirile modulelor funcţionale (starea operanzilor booleeni şi valorile operanzilor Cuvânt, respectiv Cuvânt dublu).

• Acţionaţi butonul de start , pentru a afişa starea actuală a operanzilor în schema de conexiuni sau în planul modulelor.

Fără apăsarea butonului de start sau după acţionarea unui buton de oprire fereastra Schemă de conexiuni este goală.

3.5.1.4.1 Indicator flux de curent online

Prin intermediul indicatorului flux de curent online puteţi controla conexiunile generatoare de curent în aparat. Reprezentarea este similară cu cea folosită la simulare.

Pentru indicatorul flux de curent online este valabilă suplimentar şi descrierea indicatorului flux de curent offline în modul de afişare Simulare.

Indicaţie pentru indicatorul flux de curent online. Vă rugăm să aveţi grijă ca la indicatorul flux de curent online activat al schemei de conexiuni să nu se efectueze nici o modificare de program locală, mai precis direct la aparat. Aplicaţia de programare nu poate recunoaşte de exemplu când un aparat este comutat local în starea Stop, sau un contact sau o bobină a unui modul funcţional ce nu există încă sunt inserate şi aparatul va fi repornit. După o astfel de utilizare defectuoasă, aplicaţia de programare trebuie întreruptă şi repornită.

Indicaţie: În indicatorul flux de curent online vă vor fi indicaţi şi operanzii altor participanţi la reţea, .. Rxx, ..RNxx, ..GTxx şi IDxx.

3.5.1.4.2 Afişarea stării online a planului modulelor

Cu ajutorul afişării stării online, comandaţi intrările şi ieşirile modulelor funcţionale.

256

Panoul de comandă

• Comutaţi prin intermediul butonului în planul modulelor.

Pentru afişarea stării online a planului modulelor este valabilă suplimentar şi descrierea afişării stării offline în modul de afişare Simulare.

3.5.1.4.3 Schimbarea constantelor online

Constantele pe care le-aţi atribuit intrării Cuvânt dublu a unui modul funcţional pot fi modificate în indicatorul flux de curent online. Astfel de constante sunt afişate drept câmpuri de introducere cu fundal gri. Un dublu click pe acest câmp de introducere îl deschide, permiţând introducerea constantei.

• Faceţi dublu click pe intrarea Cuvânt dublu reprezentată pe fundal gri,

• Introduceţi în câmpul intrare ce se deschide în stânga noile valori constante şi închideţi cu tasta intrare sau Enter.

Noua valoare constantă este preluată în aparat. Aceasta este temporară, atât timp cât există alimentare cu tensiune.

Indicaţie: Dacă doriţi să memoraţi valoarea constantă modificată permanent în aparat, trebuie să introduceţi noua valoare în schema de conexiuni şi să efectuaţi o descărcare de program sau să modificaţi valoarea direct prin introducerea de la tastatură, în cadrul aparatului!

Indicaţie: Dacă la valoarea modificată, efectuaţi o încărcare de program, toate valorile procesate curent în aparat - inclusiv valorile modificate - sunt preluate în planul modulelor!

Teme înrudite:

• Conexiunea Comunicare

• Parametri Comunicare Ethernet

• Aplicaţie de comunicare (Transfer)

• Setări de sistem pentru comunicare

• Ceas pentru comunicare

• Afişaj pentru comunicare

• Setarea operanzilor online

• Meniul Comunicare

3.5.2 Editare profile Ethernet

În cadrul profilului Ethernet se deosebesc două cazuri de utilizare:

• editarea profilului Ethernet pentru configurarea conexiunii prin intermediul aplicaţiei de programare (parametru de conexiune),

• editarea profilului Ethernet care este util pentru toate variantele de aplicaţie de programare (parametru de funcţionare).

3.5.2.1 Configurarea unui nou profil Ethernet

• Faceţi click pe butonul de simbol _i introduceci numele noului profil.

• Acum, introduceţi parametru Ethernet necesar pentru cazul dumneavoastră de aplicaţie.

• Salvaţi profilul cu OK.

Ştergeţi profilele inutile cu butonul .

257

Ajutor EASY-SOFT 6

3.5.2.1.1 Editarea profilului Ethernet pentru configurarea conexiunii prin aplicaţia de programarePentru un astfel de profil Ethernet, trebuie să editaţi numai parametrul din câmpul de grupuri Parametru de conexiune:

• Adresă IP,

• Port şi

• Rată de transfer

3.5.2.1.2 Editarea profilului Ethernet util pentru toate variantele aplicaţiei de programarePentru un astfel de profil Ethernet, trebuie să editaţi numai parametrul din câmpul de grupuri Parametru de conexiune şiParametru de funcţionare:

• Adresă IP ,

• Port ,

• Rată de transfer ,

• Ecran subordonat reţelei ,

• Gateway standard (opţional),

• Adresă IP de la distanţă (opţională) şi

• Port de la distanţă (opţional)

Dacă este necesar, editaţi şi un comentariu de profil.

Un profil generat aici poate - spre deosebire de profilul specific al aparatelor, pe care l-aţi generat în modul de afişare proiect - fi utilizat pentru toate variantele aplicaţiei de programare.

3.5.2.2 Parametru Ethernet

Editare profile Ethernet

Parametru de conexiune Profile Ethernet Adresă IP: 1 9 2 1 6 8 1 2 Profil-1 Port: 10001 Rată de transfer 9600

Parametru de funcţionare Ecran subordonat reţelei 2 5 5 2 5 5 2 5 5 0 Gteway standard 1 9 2 1 6 8 1 1

Adresă IP de la distanţă: 0 0 0 0 Port de la distanţă: 0Comentariu de profil:

OK

Editare dialog profil Ethernet

3.5.2.2.1 Adresă IP:Adresa IP este o marcare unică în mod normal a fiecărei conexiuni individuale la reţea, ca de ex. Ethernet-Gateway EASY209-SE. Aceasta cuprinde aici 32 Bit, respectiv patru Bytes şi constă din două părţi: adresa de reţea şi adresa de aparat. Adresa de reţea constă din biţii cu cea mai mare valoare ai adresei, iar adresa de aparat din biţii inferiori.

Fiecare Byte poate fi reprezentat aici ca număr zecimal între 0 şi 255, unde Bytes individuali sunt separaţi prin punct.

3.5.2.2.1.1 Clase de reţea

O clasă de reţea este un domeniu definit al adresei IP. Se diferenţiază cinci clase de reţele: A, B, C, D şi E, dintre care primele trei clase sunt cele mai importante. Următorul tabel indică specificaţiile acestora.

258

Panoul de comandă

Clasa de reţea Domeniul de adresă Partea de reţea Parte a aparatului Ecran subordonat reţelei

Clasa »A« 0.0.0.0 ... 127.255.255.255

1 Byte 3 Byte 255.0.0.0

Clasa »B« 128.0.0.0 ... 191.255.255.255

2 Byte 2 Byte 255.255.0.0

Clasa »C« 192.0.0.0 ... 223.255.255.255

3 Byte 1 Byte 255.255.255.0

Tabel: Clasele de reţea A, B şi C

Parametrizare de exemplu pentru Ethernet-Gateway, care se orientează după clasa de reţea »C«.

Clasa de reţea »C«Adresă IP (exemplu) 192 168 1 20Ecran subordonat reţelei 255 255 255 0Structură Partea de reţea Partea de reţea Partea de reţea Parte a aparatului

Tabel: Parametrizare de exemplu pentru clasa de reţea »C«

Conform clasei de reţea »C« nu pot fi modificate primele 24 de poziţii ale adresei IP, pentru care sunt disponibile adrese de aparat cu opt biţi, cu valoarea zecimală 0...255.

În fiecare reţea, sunt însă două adrese rezervate şi nu trebuie să fie utilizate de dumneavoastră:

• La partea de aparat »0« este vorba despre adresa de reţea.

• La partea de aparat »255« (toţi biţii sunt setaţi la unu) este vorba despre adresa Broadcast de reţea.

Ecranul subordonat reţelei propus de program: 255.255.255.0 facilitează 256-2=254 adrese de aparate.

3.5.2.2.1.2 Adresele IP pentru reţele private

Special pentru reţele locale, izolate, pe bază de IP, au fost rezervate de către IANA (Internet Assigned Numbers Authority) trei domenii de adresă (Private Addresses). Puteţi utiliza aceste adrese IP pentru Ethernet-Gateway, fără a fi necesară o rezervare în prealabil la IANA. Aparatele cu aceste adrese nu trebuie să fie conectate direct la Internet (known not to exist).

Adresele IP, care sunt rezervate pentru reţele private Ecran subordonat reţelei Clasa de reţeade la: până la: 10.0.0.0 10.255.255.255 255.0.0.0 A172.16.0.0 172.31.255.255 255.255.0.0 B192.168.0.0 192.168.255.255 255.255.255.0 C

Tabel: Adresele IP, care sunt rezervate pentru reţele privare conform RFC 1918

3.5.2.2.1.3 Parametrizarea pentru Intranet sau Internet

Dacă doriţi să utilizaţi un aparat într-o reţea a companiei sau să eliberaţi accesul la Internet, solicitaţi respectivii parametri pentru adresele IP, ecran subordonat reţelei etc. din partea administratorului de reţea.

3.5.2.2.2 Ecran subordonat reţelei:Ecranul subordonat reţelei (numit şi ecran de reţea) este un ecran Bit, care separă o adresă IP între o parte de reţea şi o parte de aparat.

Fiecare bit al ecranului subordonat reţelei se bazează aşadar pe un bit al adresei IP. Toţi biţii setaţi pe starea »1« ai ecranului subordonat reţelei marchează respectivul bit al adresei IP ca parte a reţelei, care adresează respectiva subreţea. Biţii setaţi pe starea »0« markează partea de aparat, cu ajutorul căreia fiecare aparat individual (releu de comandă, aparat de vizualizare) este adresat în subreţea, mai precis numai în cazul acestui domeniu sunt utilizabile poziţiile adresei IP.

După o conexiune bit ŞI a ecranului subordonat reţelei cu adresa parametrizată IP, se stabileşte domeniul de adresare util petru aparat şi subreţeaua de care aparţine această adresă.

259

Ajutor EASY-SOFT 6

Indicaţie: Toţi participanţii care trebuie să comunice între ei direct trebuie să fie adresaţi de dumneavoastră, astfel încât să se găsească în aceeaşi reţea (subreţea).

Exemplu:

Ecran subordonat reţelei 255.255.255.224 = 11111111.11111111.11111111.11100000

Adresa IP 192.168.1.20 = 11000000.10101000.00000001.00010100

(partea de subreţea a adresei dumneavoastră 192.168.1.)

În acest caz, primele 27 de poziţii ale adresei IP nu pot fi modificate, iar pentru adresa aparatului sunt disponibili 5 biţi cu valoarea zecimală 0...31. Întrucât »0« nu este utilizat convenţional ca adresă şi cea mai mare valoare »31« este rezervată pentru ştitile transmise, domeniul utilizabilde adresă a aparatuluise întinde de la 1...30. Valoarea parametrizată »20« este astfel valabilă.

3.5.2.2.3 Gateway standard:Necesitaţi un gateway standard, dacă pachetele de date din reţeaua dumneavoastră (stabilite prin ecranul subordonat reţelei) trebuie transportate prin intermediul unui Router/Gateway într-o altă reţea.

La gateway standard, este vorba despre noduri de reţea intermediare în reţeaua sau subreţeaua dumneavoastră, care dispun de adrese pentru ID de reţea ale altor subreţele din cadrul reţelei. Un gateway poate consta de exemplu dintr-un computer cu mai multe cartele Ethernet, la care fiecare cartelă aparţine unei alte reţele.

Dacă Ethernet-Gateway EASY209-SE (prin intermediul ecranului subordonat reţelei) recunoaşte că o adresă ţintă nu se găseşte în subreţeaua sa locală, acesta trimite pachetele de date către gateway standard.

Dacă nu aţi configurat nici un gateway standard, comunicarea rămâne limitată în reţeaua locală (subreţea).

3.5.2.2.4 Port:Domeniul de valori admis al "Registered Ports" 10001...10999 este presetat de program cu 10001, în cadrul căruia puteţi modifica numărul portului.

Numărul de port presetat 10001 permite Ethernet-Gateway transferul rapid de date cu aparatul easy sau MFD conectat.

Indicaţie: Pentru transferul de date cu o aplicaţie Client, introducerea număului de port este neapărat necesară!

Acest port (o interfaţă software) este ascultat permanent de un serviciu al Ethernet-Gateway cu privire la noi pachete de date. Pachetele de date din partea unei aplicaţii Client către un proces, pe aparatul conectat sau în sens invers, sunt transferate imediat.

Indicaţie: La fiecare aparat conectat, prin intermediul interfeţei seriale a acestuia, se poate configura numai o conexiune la Ethernet-Gateway. Conexiunile existente simultan - prin diferite porturi, către mai mulţi parteneri de comunicare - nu pot fi configurate de aici.

3.5.2.2.5 Rată de transfer:Aici parametrizţi viteza de transfer a interfeţie seriale »Interfaţă PC« a releului de comandă 800 sau a aparatului de vizualizare la care este conectat Ethernet-Gateway. Vitezele realizabile de transfer se regăsesc în tabelul Cablu de legătură pentru Ethernet-Gateway.

3.5.2.2.6 Adresă IP de la distanţă:Adresa IP de la distanţă este o adresă ţintă Ethernet la care Ethernet-Gateway EASY209-SE redirecţionează texte şi date, care i-au fost transmise de un releu de comandă 800 prin modulul SP.

Dacă aţi parametrizat o adresă IP şi un port de la distanţă, Ethernet-Gateway configurează o conexiune la această adresă ţintă Ethernet, imediat ce datele au fost transmise dintr-un releu de comandă 800.

Apoi, aceste date sunt transmise la adresa ţintă Ethernet. Conexiune rămâne valabilă permanent pentru transferul altor date. În acest caz, această conexiune suplimentară poate - de exemplu printr-o aplicaţie Client - fi configurată din exterior!

260

Panoul de comandă

Indicaţie: Pentru configurarea conexiunii, alimentarea cu tensiune a Ethernet-Gateway trebuie să fie oprită şi pornită.

Dacă nu aţi parametrizat o adresă IP de la distanţă şi un port de la distanţă , Ethernet-Gateway aşteaptă o configurare a conexiunii prin intermediul unei aplicaţii Client, oferind astfel o funcţionalitate optimă de server.

3.5.2.2.7 Port de la distanţă:Prin intermediul portului de la distanţă (o interfaţă software) adresaţi cu adresa ţintă Ethernet serviciu, care trebuie trebuie să recepteze şi să proceseze textele şi datele transmise de modulul SP.

3.5.2.2.8 Comentariu de profilAici introduceţi pentru fiecare profil câte un comentariu explicativ.

3.5.3 Ferestre de dialog Rollup pentru caseta de instrumente

3.5.3.1 ConexiuneAceastă fereastră de dialog Rollup conţine recomandări, cu ajutorul cărora, prin intermediul interfeţei selectate, puteţi configura o conexiune logică la PC pentru aparatul conectat (Online) sau o puteţi reconfigura(Offline).

Dacă este cazul, preferaţi mai întâi, pentru un aparat easy800/MFD, să modificaţi rata de transfer între 9600 şi 19200. Pentru aparatele easy400/500/600/700 rata de transfer este setată strict la 4800bd, în caz contrar parametrizarea fiind imposibilă.

După ce aţi configurat conexiunea logică la aparatul local, este vorba despre aparatul conectat prin easy800 PC-CAB, în funcţionarea NET puteţi comuta conexiunea logică la alţi participanţi la reţea.

3.5.3.1.1 Online

Realizează prin intefaţa selectată o conexiune între PC şi aparatul ataşat.

Indicaţie: Dacă după prima deschidere a unui proiect comutaţi în Modul de afişare Comunicare, trebuie să realizaţi singuri conexiunea, prin apăsarea butonului Online.

După părăsirea modului de afişare Comunicare, aplicaţia de programare a comutat automat în starea Offline.

Dacă, fără să fi părăsit proiectul, aţi comutat din nou în Modul de afişare Comunicare, atunci programul de programare va comuta conexiunea automat înapoi în starea Online.

Indicaţie: După iniţierea aplicaţiei de programare se poate întâmpla ca preluarea datelor din PC să nu se efectueze. În acest caz verificaţi selectarea interfeţei.

3.5.3.1.2 Offline

Configurează o conexiune logică.

3.5.3.1.3 IntrefaţăPremisă pentru parametrizarea interfeţei:

Conexiunea trebuie să se afle în starea Offline.

Opţiunea de meniu Interfaţă oferă în lista de conexiuni posibilitatea de selectare, dacă legătura la PC trebuie să fie configurată prin intermediul unei interfeţe seriale (COM1...COM9) sau al unei conexiuni Ethernet.

3.5.3.1.3.1 COM1...COM9

261

Ajutor EASY-SOFT 6

Aici selectaţi interfaţa serială a PC-ului, prin care aplicaţia de programare trebuie să configureze o conexiune logică la releul de comandă sau aparatul de vizualizareCaclul de legătură adecvat se regăseşte în următorul tabel.

3.5.3.1.3.2 Ethernet (nume)

Aici selectaţi profilul Ethernet predefinit, independent de proiect, pe care îl va utiliza aplicaţia de programare pentru iniţializarea Ethernet-Gateway. Apoi puteşi configura conexiunea prin Ethernet-Gateway la releul de comandă sau aparatul de vizualizare conectat, făcând click pe butonul Online.

Caclul de legătură adecvat se regăseşte în următorul tabel.

3.5.3.1.3.3 Ethernet din proiect (x-y)

Sub acest titlu este oferit profilul Ethernet, care a fost generat pentru proiectul actual. Deoarece, teoretic, pentru fiecare participant la NET din cadrul proiectului, poate exista un profil propriu, pot fi enumerate până la opt profile.

x NET-ID a unui aparat, al cărui profil Ethernet poate fi selectaty Numele de program al schemei de conexiuni parţiale a acestui aparat (cât este editată)

Pentru procesarea şi extinderea listei de conexiuni, serveşte următoarea fereastră de dialog pentru profile Ethernet, Editare.

3.5.3.1.4 Profile Ethernet, Editare

Aici generaţi profilele Ethernet, care sunt disponibile după memorarea pentru toate variantele aplicaţiei de programare.Parametrizaţi adresa IP, ecranul subordonat reţelei, gateway standard, portul, adresa IP de la distanţă, portul de la distanţă şi rata de transfer aşa cum este descris la Parametri Ethernet.

Teme înrudite:

• Editare profile Ethernet

• Conectarea prin intermediul unei conexiuni PC-Ethernet şi Ethernet-Gateway

3.5.3.1.5 Dispozitiv

Face posibilă alegerea aparatului la care trebuie realizată o conexiune logică cu aparatul de programare (PC). Această posibilitate de alegere locală sau în funcţionare NET este disponibilă numai la utilizarea releelor de control sau a aparatelor de vizualizare ce se pot conecta o reţea. În cazul utilizării altor relee de control, aplicaţia de programare crează în mod automat o conexiune logică la aparatul conectat local la PC.

3.5.3.1.5.1 Local

Facilitează configurarea unei conexiuni logice la PC exclusiv cu aparatul, care ste conectat prin cablul de legătură (cablul de programare) »EASY800-PC-CAB«.

Premisă:

1. Modul de afişare Comunicare este activat.

2. Conexiunea la aparatul ataşat trebuie să se afle în starea Online

Atunci când lucraţi în »Modul local« şi cablul de legătură a fost ataşat, de exemplu, la aparatul NET 2, puteţi opera numai cu acest aparat. Astfel puteţi descărca de exemplu numai cu acest aparat un program sau puteţi conecta/deconecta numai indicarea de stare a acestuia.

Excepţie:

Atunci când aţi ataşat Cablul de legăturăla aparatul NET 1 şi l-aţi comutat în starea de lucru RUN sau STOP

262

Panoul de comandă

puteţi comuta chiar şi toate unităţile Slave în starea adecvată, pentru care aţi selectat opţiunea Remote-Run în Modul de afişare Configurarea NET .

3.5.3.1.5.2 Aparat NTx

Dacă sunt conectate fizic între ele mai multe aparate prin reţeaua NET, puteţi selecta aici la care dintre aceste aparate trebuie să se configureze o conexiune logică cu PC-ul.Aplicabilitatea sa constă în faptul că, fără schimbarea cablului de programare, se poate realiza o conexiune logică a fiecărui aparat la reţea.Aceasta vă permite accesul la fiecare aparat din reţea, pentru a avea posibilitatea de schimbare a schemei de conexiuni sau comutarea acesteia în modul de lucru STOP sau RUN.

Indicaţie: O reţeaNET este alcătuită din minim două aparate de bază, unde primul aparat cu NET-ID 1 (Participant 1) preia funcţia Master şi cel de-al doilea, ca şi celelalte funcţia Slave . Configurarea maximă constă din opt aparate, dintre care un Master şi şapte Slave.

Independent de aparatul la care aţi conectat cablul de programare, puteţi realiza o conexiune logică cu oricare alt aparat din reţea.

În orice caz ataşarea cablului de legătură la Master capătă o semnificaţie aparte. Numai atunci când PC-ul este conectat fizic cu Masterul şi conexiunea se află în stareaOnline, puteţi realiza o configuraţie la toate Slave-urile, prin intermediul operaţiunilor Comunicare, Configurare, NET.

Premise pentru realizarea unei conexiuni logice prin »NET«:

1. Trebuie să fie interconectate fizic cel puţin două aparate pregătite pentru funcţionare prin reţeaua NET.2. Trebuie ataşat PC-ului un aparat via cablu de legătură.3. Modul de afişare-Comunicare trebuie să fie activat.4. Reţeaua »NET« trebuie să fie configurată (vezi Configurare NET).

5. Conexiunea la aparatul ataşat trebuie să se afle în starea Online.

3.5.3.1.6 Rată baud

Face posibilă la utilizarea unui releu de comandă 800 sau a unui aparat de vizualizare şi a unui cablu de conexiune adecvat, varierea ratei Baud pentru această conectare între 9600 şi 57600 bd.

3.5.3.2 Programul

Această fereastră de dialog Rollup conţine comenzi, care vă sunt necesare pentru utilizarea programului. Este vorba despre comenzi pentru transferul, comparaţia, ştergerea, pornirea şi oprirea unui program.

Premise pentru utilizarea programului:


2. Online activat

3. Trebuie oprit indicatorul online flux curent.

Dacă introduceţi relee de comandă 800 şi aparate de vizualizare conectabile la reţea, aplicaţia de programare vă facilitează utilizarea programului pe orice participant la reţea, fără a trebui să conectaţi cablul de legătură (cablul de programare) la fiecare participant în parte. Aplicaţia de programare accesează prin reţeaua NET programele individuale.

Premise pentru utilizarea programului prin reţeaua NET:

1. Trebuie să fie interconectate fizic cel puţin două aparate pregătite pentru funcţionare prin reţeaua NET.2. Trebuie ataşat PC-ului un aparat via cablu de legătură.3. Modul de afişare-Comunicare trebuie să fie activat.4. Reţeaua NET trebuie să fie configurată (vezi Configurare NET).

5. Prin opţiunea de meniu Aparat sau prin lista cu acelaşi nume, trebuie cu ajutorul aparatului NTx să selectaţi participantul respectiv la reţea şi apoi să aduceţi conexiunea logică la acest participant în starea

263

Ajutor EASY-SOFT 6

Online.

3.5.3.2.1 PC => Dispozitiv

Programul este transferat de către aparatul de programare (PC) pe aparat. Aparatul gata de utilizare trebuie să fie conectat cu PC-ul prin intermediul unui cablu de legătură. La transferul programului, aparatul trebuie să se afle în starea de funcţionare Stop şi să fie conectat la o indicare de stare. Altfel veţi fi atenţonaţi să să schimbaţi aparatul corespunzător. Dacă ar fi desemnată o parolă, atunci veţi fi obligaţi să o introduceţi.Transferul de date este pornit automat. Starea lor vă este indicată prin Indicare Transfer de Date ce se află in fereastra câmp de atribuire.În cazul în care aparatul nu este conectat la PC printr-un cablu de legătură sau aparatul nu este pornit, va apărea o atenţionare deeroare de comunicare. Indicarea de starea Depăşire a timpului atestă faptul că în timpul intern acordat nu s-a putut realiza nici o conexiune cu aparatul adresat.

3.5.3.2.2 Dispozitiv => PC

Programul este transferat din aparat în PC (la aplicaţia de programare). Aparatul apt de utilizare trebuie să fie conectat cu PC-ul. Dacă ar fi desemnată o parolă, atunci va trebui mai întâi să o introduceţi. Transferul de date este pornit automat. Starea lor vă este indicată prin Indicare Transfer de Date ce se află in fereastra câmp de atribuire.Dacă programul citit invers se află deja pe aparatul de programare (PC), veţi primi o interogare de siguranţă, prin care veţi fi întrebaţi dacă schema de conexiuni existentă ar trebui ştearsă sau nu.

3.5.3.2.3 PC = Dispozitiv

Listează toate diferenţele existente între programul deschis actual şi programul ce se găseşte în aparatul ataşat apt de funcţionare.În cazul în care există diferenţe între cele două programe, va apărea înştiinţarea: Programele sunt diferite !Atunci când în proiectul dumneavostră aţi conectat mai multe aparate şi aţi realizat mai multe programe diferite, trebuie să selectaţi un aparat,înainte de comparare, cu care doriţi să realizaţi compararea.Aplicaţia de selectare poate fi găsită în câmpul dialog Selectare Program pentru aparatul local.

Indicaţie referitoare la devierile nitificate în timpul procesului de comparare a programelor datorită diferenţelor de versiune:

Pe baza structurilor modificate ale programelor în cazul noilor versiuni ale aplicaţiei de programare sau ale sistemului de operare, sistemul de comparare de programe poate semnaliza devieri dar fără să apară diferenţe de funcţionalitate.

În cazul în care este generat un program cu o aplicaţie de programare cu o versiune mai veche pentru aparat cu o versiune mai veche şi apoi aceasta este transferată apoi pe un aparat cu un sistem de operare mai nou (de ex. prin cad de memorie), procesul de comparare din cadrul unei aplicaţii de programare mai noi poate indica devieri puternice.

Remediu: Încărcaţi programul cu versiunea mai nouă din aparat şi transferaţi-o din nou acolo. Programele din aplicaţie şi din aparat indică acum aceeaşi structură iar rezultatul unui nou proces de comparare este pozitiv.

3.5.3.2.4 Ştergere

Şterge programul din aparat, la care este configurată o conexiune logică.

3.5.3.2.5 Dispozitiv => CardPentru a putea iniţia comanda Dispozitiv => Card (Cartelă) şi aplicaţia de programare, trebuie să fi configurat minim două relee de comandă sau aparate de vizualizare conectabile la reţea în proiectul dumneavoastră.

La participantul la reţea este conectat cablul de legătură (cablul de programare), în timp ce cartela de memorie este conectată la alt participant.

264

Panoul de comandă

Premisă pentru transferul de program Dispozitiv => Card:

1. Trebuie să fie interconectate fizic cel puţin două aparate pregătite pentru funcţionare prin reţeaua NET.2. Trebuie ataşat PC-ului un aparat via cablu de legătură.3. Modul de afişare-Comunicare trebuie să fie activat.4. Reţeaua »NET« trebuie să fie configurată (vezi Configurare NET).5. La participantul respectiv la reţea, este disponibil un program, iar cartela de memorie este conectată.

6. Conexiunea logică la participantul la reţea cu cartela de memorie conectată trebuie să se afle în starea Online.

Programul este transferat direct, fără ocolire prin PC, din aparat pe cardul de memorie. Dacă ar fi desemnată o parolă, atunci va trebui mai întâi să o introduceţi.

3.5.3.2.6 RUN

Porneşte procesarea programului (schemei de conexiuni) în cadrul aparatului.

3.5.3.2.7 STOP

Opreşte aparatul, mai precis procesarea programului (schemei de conexiuni) în cadrul aparatului.

3.5.3.3 Setarile sistemului

3.5.3.3.1.1 Taste P

Închide sau deschide tastele P ale aparatului. Tastele P eliberate se recunosc prin bifare în aplicaţia de programare şi prin litera »P«, fără »-« , în afişarea stării unui releu de control sau a unui aparat de vizualizare.




3.5.3.3.1.3 Rulare RUN

Setare din fabrică: activăPorneşte procesarea imediată a programului (Schemei de conexiuni), de îndată ce este comutată tensiunea de alimentare a aparatului. În cazul în care nu există nici o schemă de conexiuni în aparat, atunci aparatul va rămâne în starea STOP până la inserarea sau preluarea unei scheme de conexiuni.

Comportamentul de rulare reprezintă o metodă ajutătoare a fazei punerii în funcţiune, atunci când schema de conexiuni nu a fost complet cablată sau utilajele/maşinile nu pot fi încă comandate de către aparat. Atunci când un releu de control sau un aparat de vizualizare este în faza conectării la tensiune, ieşirile nu trebuie comandate deloc.

În timpul punerii în funcţiune comportamentul de rulare nu trebuie setat pe RUN.

Indicaţie: Releele de control sau aparatele de vizualizare pot porni fără display numai în regimul de lucru RUN.

Posibile erori, atunci când la conectarea unui releu de control sau a unui aparat de vizualizare nu aţi pornit în modul de lucru RUN:

• Nu a fost încărcat nici un program în aparat.

• Aţi dezactivat setarea rulare RUN, şi aţi ales rularea în regimul de lucru STOP.

265

Ajutor EASY-SOFT 6

3.5.3.3.1.4 Rulare cartelă

Vă permite setarea în starea de funcţionare RUN, a opţiunii selectate în Modul de afişare Proiect.Opţiunea Rulare cartelă încarcă programul securizat (Schema de conexiuni), la introducerea cadului de memorie în aparat, de îndată ce a fost activată alimentarea cu tensiune. Un alt program care poate fi disponibil în cadrul aparatului este suprascris. Atunci când, suplimentar, setarea sistemului Rulare RUN a rămas activată, va fi prelucrat imediat din cartela de memorie programul încărcat.Dacă nu se găseşte nici o schemă de conexiuni pe cartela de memorie, aparatul rămâne la introducerea, respectiv preluarea unei scheme de conexiuni în starea de funcţionare STOP.

3.5.3.3.1.5 I-Taste

Aceasta facilitează comanda unui releu de control sau a unui aparat de vizualizare 800 prin intermediul tastelor externe, conectate la intrările aparatului de bază.

3.5.3.3.1.6 R-Taste

Aceasta facilitează comanda unui releu de control sau a unui aparat de vizualizare 800 prin intermediul tastelor externe, conectate la intrările aparatului de extindere.

3.5.3.3.1.7 Limbă

Permite alegerea meniului Limbă pentru aparatul ataşat.


Activarea/dezactivarea remanenţei online

Această opţiune de meniu este disponibilă numai la proiectele care conţin aparatele EASY412-D... sau easy600. Aici puteţi, în cadrul funcţionării continue, să comutaţi între memorarea remanentă (asigurată la tensiunea zero) sau neremanentă a valorilor actuale (stare) ale markerilor, releelor de timp şi contoarelor înainte/înapoi.

Indicaţie: Această opţiune poate fi setată numai în starea STOP . În cazul în care aparatul nu se află în starea STOP, va apărea un dialog, prin intermediul căruia veţi putea opri aparatul. Dacă nu doriţi oprirea acestuia, atunci această opţiune va fi dezactivată.

Pentru fiecare tip de aparat, pot fi folosiţi markeri diferiţi sau module funcţionale pentru menţinerea stărilor sale logice (valoare actuală), după întreruperea tensiunii de alimentare.

Activaţi utilizarea remanentă a operanzilor pe următoarele părţi:

• EASY412-c.c.../easy600

• easy500/700

• aparat easy800/MFD

3.5.3.3.1.9 Oră de vară

Această opţiune de meniu este disponibilă numai la proiectele care conţin aparate easy400/600-C. Aici puteţi comuta ceasul acestor aparate de la ora de iarnă la ora de vară sau invers. Aparatele easy400/600-C setează ceasul cu o oră înainte sau înapoi. La capitolele Comutarea la ora de vară şi Oră de vară regăsiţi informaţii despre parametrizarea comutării automate la ora de vară la aparatele easy500/700/800 şi MFD.

Informaţii despre modul în care activaţi comutarea automată la ora de vară regăsiţi în capitolul Oră de vară.

266

Panoul de comandă

3.5.3.4 Ceas

3.5.3.4.1 Date generale

Această fereastră de dialog facilitează setarea ceasului aparatului şi activarea comutării automate la ora de vară. Condiţiile pentru comutarea automată la ora de vară le setaţi - prin efectuarea unei modificări a proiectului - direct în acdrul aparatului.

Premisă:



3.5.3.4.2 Setarea ceasului aparatului şi actualizarea datei

Cel mai uşor se poate seta ceasul aparatului şi actualiza data, prin preluarea timpului sistemului PC-ului. Operaţi mai întâi suprafaţa de conexiune Timp-PC şi apoi suprafaţa de conexiune Setare Ceas aparat.Puteţi seta ceasul aparatului şi data chiar şi manual, prin acţionarea tastelor săgeată.

3.5.3.4.3 Oră de vară

Aici modificaţi condiţiile pentru comutarea automată la ora de vară direct în cadrul aparatului, fără a avea loc o modificare a proiectului sau a fi nevoie ca acesta să fie recunoscut. Vă stă la dispoziţie acceaşi posibilitate de selectare pentru setarea orei de vară, precum este descrisă la configurarea programului.După ce aţi efectuat setarea pentru trecerea automată la ora de vară, transmiteţi-o aparatului prin apăsarea butonului Introducerea orei de vară. Ceasul aparatului este setat în conformitate cu această setare. Comutarea la ora de vară pentru aparatele easy400/600-C este descrisă în cadrul Setărilor sistemului.

3.5.3.4.4 Sincronizarea ceasuluiPrin intermediul acestei funcţii, puteţi seta ceasul aparatului (data şi ora) la toţi participanţii la reţea. Toţi participanţii conectaţi la NET preiau sincronizat data şi ora participantului la reţea, la care EASY-SOFT a configurat o conexiune logică şi a trimis această comandă pentru sincronizare.

Comanda de sincronizare este trimisă apoi de acest participant la reţea, dacă ceasul aparatului său execută următoarea comutare de minut.

Această funcţie lucrează ca un modul funcţional SC01 (Send Clock).

3.5.3.5 Afişaj pentru comunicarePrin fereastrade dialog Rollup Afişaj selectaţi operanzii, informaţiile despre aparat sau interfaţa aparatului (display & taste), care trebuie să fie afişate în fereastra Câmp de atribuire.

După selectarea operanzilor, toate elementele acestei grupe, de ex, toate intrările »Qxx« sunt afişarte direct vizibil şi cu starea lor curentă.

Alternativ - la afişarea iniţiată a stării - şi în fereastra Schemă de conexiuni puteţi face dublu click, de ex. pe intrarea »I1«.

Premise pentru o activare a afişajului:



Fereastra de dialog Rollup Afişaj vă oferă toţi operanzii aparatului utilizat. Spre deosebire de afişarea Simulare a modulelor funcţionale easy800/MFD, care se realizează în planul modulelor, releele funcţionale ale aparatelor easy400/500/600/700 sunt afişate în fereastra Câmp de atribuire.

267

Ajutor EASY-SOFT 6

Indicaţie: Indicatorul flux de curent online din fereastra Schemă de conexiuni este afişat, după ce aţi iniţiat

o afişare a stării prin meniu sau butoane . În caz contrar, fereastra rămâne goală.

3.5.3.5.1 Indicatorul flux de curent online al operanzilor

Configurarea şi comportamentul afişării stării online a operanzilor se orientează după afişarea stării offline. Este valabilă descrierea locală.

3.5.3.5.2 Setări online obligatorii ale indicatorilorLa proiectele easy500/700/800 şi MFD puteţi seta în afişajul onlineo stare a markerului în mod dimanic pe »0« sau »1«.

La setarea dinamică valoarea reglată va fi scrisă în aparat, în operanzi o singură dată. Valoarea rămâne menţinută atât timp cât nu este suprascrisă, prin acordarea de drepturi de scriere de către program.

• Faceţi click în fereastra Casetă de instrumente pe butonul Afişare şi alegeţi din lista derulantă operanzii marker doriţi»M«, setaţi obligatoriu în aparat.

• În câmpul de atribuire, faceţi click în caseta de comandă din stânga, pe numărul de operand dorit, pentru a seta acest marker în starea necesară.

Atât timp cât operandul nu este suprascris de program, acesta va rămâne în starea »1« şi punctul de control corespunzător va lumina verde.

Setarea forţată dinamică online a unui operand M în aparat

3.6 Modul de afişare Vizualizare

3.6.1 Modul de afişare-VizualizareÎn Modul de afişare-Vizualizare puteţi realiza ecranele. Ecranele servesc la distribuirea elementelor text şi grafice, la introducerea şi distribuirea valorilor pentru şi din procesul controlat. Ecranele sunt reprezentate în

268

Panoul de comandă

Modul de afişare Vizualizare, aşa cum ar trebui să apară în funcţionarea aparatului de vizualizare pe afişajul acestuia.

Deschideţi întotdeauna noile ecrane din Prezentarea generală a ecranelor, pur şi simplu prin introducerea unui nume ăn tabelul de parametrizare în fereastra Câmp de atribuire [2].

Imagine: Prezentarea generală a ecranelor în Modul de afişare-Vizualizare

Ecranele sunt realizate cu ajutorul editorului de ecrane. Editorul de ecrane deschis vă pune la dispoziţie elemente de ecran în fereastra Caseta de instrumente [1], pe care le puteţi trage prin funcţia Drag & Drop în ecranul deschis în fereastra Banc de lucru [3] ziehen.

În legătură cu un ecran pot fi setate cu funcţii predefinite tastele aparatului MFD .

Pentru aceasta folosiţi editorul de tastatură . Aceasta vă pune la dispoziţie în fereastra stângă Caseta de instrumente elemente ale tastaturii, pe care le puteţi trage prin funcţia Drag & Drop în lista Funcţii Taste în fereastra banc de lucru.

3.6.2 Date generale despre VizualizareO sarcină de vizualizare o rezolvaţi cu aplicaţia de programare versiunea EASY-SOFT Pro.

Fiecare aplicaţie de vizualizare necesită cel puţin un ecran, indiferent dacă se doreşte afişarea unui obiect pe display-ul aparatului de vizualizare sau alocarea unei noi funcţii unei taste fucţionale a aparatului de vizualizare .

După prima comutare în Modul de afişare- Vizualizare se deschide înotdeauna în fereastra Banc de lucru Prezentara generală a ecranelor cu un ecran gol şi anume » ecran 1 «.

269

Ajutor EASY-SOFT 6

Fereastra Banc de lucru cu un ecran gol

Vizualizaţi în fereastra Câmp de atribute prezentarea generală a ecranelor sub forma unui tabel de parametrizare. În acest tabel observaţi că primului ecran îi este alocat automat atributul ecran de start.

Nume Pornire PW-1 PW-2 PW-3 Dupa anulare introduceti PW

1 o Ecran 1 Da 2

Tabel de parametrizare la repornirea unei aplicaţii de vizualizare

Ecranul de start apare la iniţierea programului în următoarele condiţii, pe display-ul aparatului: 1. Aţi introdus elemente de ecran sau de tastatură într-un ecran oarecare şi2. nu aţi dezactivat ăn modul de afişare Vizualizare opţiunea Vizualizare activată.

Dacă nu aţi introdus nici un element de ecran sau de tastatură într-un ecran sau nu aţi activat Vizualizarea, la pronirea programului pe display-ul aparatului este starea acestuia.

Din Prezentarea generală a ecranelor, comutaţi între instrumente prin cartelele de indexare Editor de ecrane şi Editor funcţii de taste. Instrumente cu care setaţi conţinutul display-ului cât şi funcţiile tastelor aparatului de vizualizare.

Prin cartela de indexare Prezentarea generală a ecranelor, comutaţi înapoi la administrarea ecranelor.

Odată cu comutarea instrumentelor, adaptaţi modul în fereastra Banc de lucru, cât şi tabelele de parametrizare în fereastra Câmp de atribute la diversele sarcini.

3.6.3 Realizare text cu caractere speciale

Caracterele speciale, pe care doriţi să le afişaţi prin intermediul display-ului aparatului de vizualizare şi care nu se pot introduce direct din tastatură, se pot introduce de exemplu cu ajutorul tabelului de caractere din Windows.








270

Panoul de comandă


3.6.4 Vizualizare

3.6.4.1 Editarea ecranelor

3.6.4.1.1 Generarea ecranului

3.6.4.1.1.1 Crearea unui nou ecran

După prima schimbare în Mod de afişare-Vizualizare, registrul Prezentare generală a ecranelor este afişat automat pe bancul de lucru. Acesta cuprinde un ecran gol şi anume » ecran 1 «.

Fereastra Banc de lucru cu un ecran gol

Trebuie să comutaţi de regulă la Prezentarea generală a ecranelor, atunci când doriţi să creaţi un nou ecran pentru aparatul de vizualizare selectat, să parametrizaţi un ecran sau să predefiniţi comanda ecranelorParametrizarea ecranului selectat se realizează în fereastra Câmp de atribute. Prin următoarele cartele de indexare, Parolă, Limbă şi Comandă ecrane, comutaţi în câmpurile de parametrizare respective.

Indicaţie: Vă rugăm să respectaţi valoarea limită generală a unui aparat de vizualizare la generarea ecranelor.

Premisă pentru alocarea unui nou ecran: Vă aflaţi în Prezentarea genetală a ecranelor.

• În fereasta Câmp de atribute activaţi cartela de indexare ecrane.

Apoi vizualizaţi în Câmp de atribute prezentarea generală a ecranelor sub forma unui tabel de parametrizare.

Dacă acum doriţi să începeţi direct cu prelucrarea ecranelor, de ex. cu ecranul 1 dat, puteţi citi în continuare în Prelucrare ecran.

Dimensiunea ecranelor la editare

La deschiderea editorului de ecrane este afişat iniţial ecranul pentru editare cu dimensiunea standard medie.

Cu ajutorul butonului Zoom mrici sau mic_oraci ecranul astfel încât s puteci edita comod _i clar.În acelaşi timp, se poate afişa ecranul în diferite dimensiuni. Cu butonul simbol din mijloc puteţi comuta la dimensiunea standard la prelucrare.Dimensiunea aproximativ reală a ecranului, aşa cum este afişată pe display-ul aparatului de vizualizare, se regăseşte în cea mai mică treaptă de zoom.

Indicaţie: Puteţi modifica dimensiunea ecranelor selectate prin intermediul butonului de defilare al mouse-lui, dacă menţineţi apăsată simultan tasta CTRL

271

Ajutor EASY-SOFT 6

Cartela de indexare ecrane


1 o Ecran 1 Da 2 Şablon 2 | └ Coloana Câmp de selecţie└ Coloana Câmp de numerotare

Tabel de parametrizare Ecrane

Indicaţie: Numai prin tabelul de parametrizare din cartela de indexare ecrane puteţi deschide un nou ecran, puteţi modifica numele unui ecran existent cât şi aloca atribute ecranelor.

• Mai întâi alocaţi un nume de ecran şi închideţi cu ENTER. Dacă doriţi, suprascrieţi în tabelul de parametrizare numele recomndat » ecran 1 «.

În acelaşi rând al tabelului puteţi aloca acestui ecran şi atributele ecran de start şi Protecţie cu parolă.

• Pentru aceasta, faceţi click pe câmpul de tabel respectiv pentru acest ecran şi selectaţi apoi opţiunea Da.

Indicaţie:Toate câmpurile editabile dintr-un tabel din Vizualizare, de ex. în coloana Nume, se pot deschide cu un dublu-click.

Reordonarea tabelului de parametrizare

Dacă tabelul de parametrizare ecrane cuprinde mai multe introduceri, a căror ordine doriţi să o modificaţi ulterior, procedaţi astfel:

• Faceţi click în câmpul de numerotare din extermitatea stângă a rândului respectiv şi mutaţi-l în poziţia dorită menţinând butonul mouse-lui apăsat.

Ca şi cara caracteristică a poziţiei ţintă este afişată în tabel o linie roşie orizontală.

ecran iniţial

La fiecare pornire a programului în cadrul aparatului de vizualizare apare un ecran de start pe display-ul acestuia, în următoarele condiţii:

1. Aţi introdus elemente de ecran sau de tastatură în cadrul ecranului şi

2. nu aţi dezactivat opţiunea Vizualizare activă.

• Stabiliţi cu opţiunea Da în câmpul ecran iniţial, care dintre ecrane trebuie să conţină atributul ecran iniţial.

Parolă 1, 2 sau 3/după încheierea introducerii parolei

Parolă 1, 2 sau 3

Prin această coloană de tabel detrminaţi care ecran trebuie să fie protejat cu parolă şi dacă două sau trei parole diferite trebuie să faciliteze accesul.

• Cu opţiunea Da stabiliţi într-un câmp PW-x, care ecran este afişabil numai cu parolă.

272

Panoul de comandă

• Dacă este necesar stabiliţi cu o altă opţiune Da în cele două câmpuri PW rămase, dacă respectivul ecran trebuie să fie selectat şi cu alte parole.

Dacă toate cele trei parole -1, -2 şi 3 au fost selectate cu Da este suficientă la utilizare introducerea uneia dintre aceste parole, pentru a avea acces la ecranul actual, şi astfel la aparatul de vizualizare.

Aşadar dacă fiecare dintre cei trei utilizatori posibili are câte o parolă proprie şi valabilă, oricare dintre ei poate avea acces la ecran fără a cunoaşte celelalte parole.

În cazul în care sunt selectate mai multe parole -1, -2 sau 3 cu Da trebuie să introduceţi şi la înregistrare Parole parolele corespunzătoare în tabelul de parametrizare.

Dacă până acum nu aţi introdus încă nici o parolă, procedaţi astfel:

• Selectaţi Cartela de indexare Parole, dacă aţi activat cu Da protecţia prin parolă.

Dupa anulare introduceti PW

Începând cu versiunea 6 a programului de programare puteţi parametriza un ecran alternativ pentru un aparat de vizualizare începând cu versiunea 05. Acest ecran este afişat la utilizator în cazul în care acesta nu (mai) cunoaşte parola şi întrerupe procesul de introducere a parolei cu ajutorul tastei ESC. În coloană După întreruperea procesului de introducere a parolei introduceţi numele ecranului alternativ.

Indicaţie: Ecranul alternativ nu ar trebui să fie protejat cu parolă!

Aplicaţia de vizualizare este creată cu programul de programare cu versiunea

Numărul versiunii revizuite a aparatului

Ecranul afişat în cazul introducerii greşite a parolei

5.xx până la numărul versiunii 04 ecranul actual

5.xx încpând cu versiunea 05 ecranul iniţial

6.xx până la numărul versiunii 04 ecranul actual

6.xx încpând cu versiunea 05 ecranul alternativ

Tabel: Ecranul afişat în cazul introducerii greşite a parolei sau în cazul întreruperii procesului de introducere a parolei

Cartela de indexare Parole

O descriere a conceptului de parolă pentru vizualizare se găseşte în Protejarea ecranelor cu parolă.

Cartela de indexare Limbă

Prin cartela de indexare Limbă, puteţi seta şi administra până la 254 de variante de limbi pentru fiecare text, care trebuie afişat drept text de semnalizare sau text static în cadrul unui ecran.La punerea în funcţiune a aparatului de vizualizare trebuie să fie caracterizată doar respectiva limbă a ţării ca limbă de descărcare, iar utilizatorul va avea afişajul în versiunea dorită a limbii.

Indicaţie: Pe aparatul de vizualizare poate fi reprezentată întotdeauna în timpul utilizării numai una din limbile proiectate, limba de descărcare.

Prin funcţia de Exportare puteţi transfera într-un tabel Excel elementele Text de semnalizare utilizate în ecran, pentru a continua traducerea şi pentru a prelua apoi noile texte prin funcţia de Importare în proiectul dumneavoastră. În continuare, la copierea ecranelor puteţi copia şi textele aferente în toate variantele de limbă.

Indicaţie: Tabelul Excel trebuie să fie prelucrat cu MS-Excel2000 SR1 sau o versiune mai nouă.

273

Ajutor EASY-SOFT 6

Începând cu versiunea programului de programare 6 şi cu utilizarea unui aparat de vizualizare începând cu versiunea nr. 05, puteţi genera elemente de text conform celor două noi tabele cu seturi de caractere Europa Centrală şi Chirilic.

Utilizaţi tabelul cu seturi de caractere Europa Centrală pentru texte în poloneză, maghiară şi cehă (de ex. Řídicí relé).

Utilizaţi tabelul Chirilic pentru textele în liba rusă (de ex. Программируемый).

După prima comutare în modul de afişare-Vizualizare, este preselectată o limbă, denumită » Necunoscută «. Aceasta este limba iniţială în care aţi setat de exemplu textele dumneavostră în olandeză, germană sau italiană. Această limbă nu poate fi ştearsă din tabel, ci devine necunoscută. Dacă nu alocaţi alte variante de limbi, această Limbă implicită este suficientă pentru editarea de text.

Limbi Limba de descărcare Tabel semne1 o Necunoscută Da Europa de Vest2

Tabel de parametrizare Limbi

Setarea textelor suplimentare, dependente de limbă

Setarea, cu privire la variantele suplimentare de limbi în care elementele de text trebuie afişate pe aparatul de vizualizare, se realizează prin tabelul de parametrizare Limbi în Prezentarea generală a ecranelor.

Următoarea imagine afişează olandeza drept a doua variantă de limbă.

• Comutaţi în registrul Prezentarea generală a ecranelor

• Activaţi cartela de indexare Limbi

• Faceţi click pe următorul câmp liber din tabel în coloana Limbi şi introduceţi denumirea noii limbi

• Determinaţi după caz această limbă ca limbă de descărcare prin alegerea opţiunii Da

Limbi Limba de descărcare Tabel semne1 Germana Europa de Vest2 o Olandeza Da Europa de Vest3 Italiana Europa de Vest4 Rusa Chirilic5 Ceha Europa Centrala6

Acum puteţi alege în lista Selecţie limbi între limba iniţială germană, olandeză şi italiană, în editorul de ecrane la următoarea introducere a textelor de semnalizare. În exemplul de mai sus puteţi edita mai întâi texte în »Olandeză«, deoarece această limbă este marcată cu punctul de selectare. Deoarece în afară de aceasta este caracterizată drept limbă de descărcare textele olandeze vor fi reprezentate în cadrul elementelor textului, şi anume încărcate la următoarea downloadare a programului pe aparatul de vizualizare.

Crearea textelor suplimentare, dependente de limbă

Premise:

• Textele au fost create în limba iniţială

• Variantele suplimentare de limbă au fost setate în tabelul de parametrizare.

• Pentru a simplifica lucrurile, limba dorită a fost deja selectată în a doua coloană a tabelului de parametrizare printr-un click.

Punctul de selectare indică limba preselectată.

• Faceţi click pe cartela de indexare Editor de ecrane sau dublu-click pe ecranul respectiv.

274

Panoul de comandă

• Marcaţi elementul de text dorit în ecranul deschis. Se deschide registrul Texte de semnalizare sau Text static.Limba selectată este afişată în lista Selectare limbă.

• Acum creaţi textul în limba străină în tabelul de parametrizare Text de semnalizare sau un text static în câmpul de grupuri Text.

Valoarea de stare Text de semnalizare1 100 Oprire motor 12 o 200 Oprire motor 23

Tabel de parametrizare Text de semnalizare

La ambele elemente de text puteţi comuta oricând într-una dintre celelalte limbi setate prin lista Selectare limbă, unde puteţi crea orice texte în limbi străine.

Însă vă puteţi simplifica şi mai mult situaţia exportând textele în limba străină către traducerea externă prin funcţia Limbă şi salvându-le într-un fişier Excel. După realizarea operaţiunii de traducere preluaţi pur şi simplu textele în limbi străine prin Importare limbă înapoi în proiectul dumneavoastră.

Selectarea limbii actuale

Puteţi efectua setarea în două moduri:

1. În Prezentarea generală a meniului, prin tabelul de parametrizare în registrul Limbă. Aici faceţi click în a doua coloană a tabelului, unde punctul de selectare indică limba preselectată. 2. În editorul de ecrane, în cadrul elementului de ecran selectat Texte de semnalizare sau Text static. Aici faceţi click pe limba dorită în lista Selectare limbă.

Dacă au fost create deja texte în limba selectată, observaţi efectul comutării limbii şi direct în elementul de ecran.

Exportarea/ importarea limbilor

În registrul Limbă al display-ului Prezentare generală a ecranelor găsiţi funcţiile Importare limbi şi Exportare limbi.

Cu ajutorul funcţiei Exportare limbi puteţi transfera toate elementele de ecran care conţin texte dependente de limbă (elemente de text) într-un tabel Excel.

Suplimentar, primiţi o listă cu toate limbile de vizualizare definite, din care puteţi selecta una sau mai multe limbi. După preluare în fişierul Excel trebuie modificate numai celulele, care conţin informaţii text în acceaşi limbă.

Indicaţie: Înainte de a apela funcţia Exportare limbi, trebuie să fi setat toate limbile străine dorite în tabelul de parametrizare Limbă. O introducere ulterioară a limbilor suplimentare în tabelul Excel nu este permisă!

Cu funcţia Importare limbi, pot fi importate toate limbile care sunt deja disponibile în proiect. Eventualele Semnalări de eroare sau de avertizare apărute sunt afişate într-o fereastră pentru erori. Fişierul Excel se poate deschide sau prelucra cu MS-Excel2000 SR1 sau o variantă mai nouă.

Exportarea limbilor

Sunt valabile premisele numite anterior, la »Generarea textelor suplimentare, dependente de limbă«.



• Faceţi click pe funcţia Exportare limbi

Se deschide fereastra de dialog Exportare texte dependente de limbă.

• Selectaţi un folder şi un nume de fişier şi o limbă sau mai multe pentru "Exportare".

275

Ajutor EASY-SOFT 6

Pentru toate limbile selectate sunt preluate texte, dacă sunt disponibile, în coloana corespunzătoare din tabelul Excel. Dacă nu este disponibil nici un text, în locul acestuia este introdusă succesiunea de caractere ### drept înlocuitor. Numărul caracterelor # reprezintă mărimea elementului de text respectiv.

EASY-SOFT 6.. [Pro] <Nume proiect>.e60 Data proiectului, ora ecran Element de text Germana Olandeza Italiana ecran_1 Text de semnalizare

(01)Oprire motor 1 ######

##################

Text de semnalizare

(02)Oprire motor 2 ######

##################

ecran_2 Text static (01) Valoare reală ####### ####### Text rotativ .......... Scris rulant ..........

Exemplu de Tabel Excel de exportare

Tabelul Excel este împărţit în ecrane şi elemente de text. În interiorul elementelor de text (text de semnalizare şi text static), programul de programare structurează în funcţie de numerelor elementelor de text.

Indicaţii pentru traducător:

• În tabelul Excel editează numai textele din celulele în limba (limbile) cunoscută(e) de acesta.

• Textul tradus nu trebuie să depăşească numărul de caractere prestabilit sau de caractere #. În caz contrar, proiectantul de ecrane trebuie să creeze din nou ecranul, respectiv elementul de text.

• Celulele cu fundal colorat conţin identificări interne şi nu trebuie să fie suprascrise.

• Trimite tabelul Excel cu textele traduse înapoi proiectantului.

Proiectantul importă consecutiv toate tabelele Excel incluse de traducător (i) în proiectul său.

Importarea limbilor

Premisă: Tabelul Excel primit de la traducător conţine elementele de text traduse.



• Faceţi click pe funcţia Importarea limbilor

• Selectaţi un folder şi un nume de fişier şi o limbă sau mai multe pentru "Importare".

După apariţia şi confirmarea semnalării respective, textele traduse sunt preluate.Dacă în tabelul Excel sunt modificate şi texte în limba iniţială, aceste modificări sunt importate, iar elementele de text corespunzătoare ale ecranului sunt actualizate, în cazul în care a fost selectată limba pentru importarea de text.

Cartela de indexare Controlul ecranelor

O descriere a posibilităţilor de parametrizare se găseşte în Comanda ecranelor.

Prelucrarea unui nou ecran

276

Panoul de comandă

Întrucât dispuneţi de cel puţin un nume de ecran şi astfel de un ecran iniţial gol, puteţi începe imediat cu prelucrarea ecranelor.

Dacă aţi introdus mai multe nume ale ecranului şi doriţi să porniţi o prelucrare a ecranului prin intermediul cartelelor de înregistrare Editor de ecran sau Editor de tastatură trebuie să luaţi în considerare următoarele:

Este prelucrat întotdeauna ecranul al cărui nume se află în lista barei de instrumente.

Prin intermediul acestui domeniu al listelor sau prin dublu click pe numărul rândului corespunzător din tabelul de parametrizare Ecran puteţi comuta în vederea accesării ecranului dorit.

Punctul de selectare din a doua coloană a tabelului de parametrizare Ecran vă arată în aceeaşi măsură ecranul selectat.

Utilizarea elementelor de ecran

• Deschideţi editorul de ecrane pentru prelucrarea ulterioară cu un dublu-click pe ecranul dorit în bancul de lucru sau pe numărul rândului din tabelul de parametrizare (aici 1).

Dacă doriţi să alocaţi noi funcţii tastelor funcţionale ale aparatului de vizualizare, setaţi elemente de tastatură.

Utilizarea elementelor de tastatură

• Selectaţi mai întâi ecranul dorit (atenţie la listă) şi apoi cartela de indexare Editor funcţii de taste.

Ecrane disponibile pentru completarea noilor ecrane

În cazul în care au fost deja editate ecrane pentru aparatul de vizualizare, le puteţi vizualiza în Prezentarea generală a ecranelor şi le puteţi apela pentru prelucrarea ulterioară sau pentru completarea unui nou ecran.

Un aparat de vizualizare poate administra maxim 255 de ecrane. Practic, numărul ecranelor este totuşi limitat prin memoria disponibilă pentru ecrane. Dimensiunea memoriei pentru ecrane depinde de aparat. Spaţiul de memorie disponibil pentru ecrane este afişat pe bara de stare.

Dacă au fost create mai multe ecrane pentru aparatul vizualizare selectat, afişajul se poate comuta între acestea în timpul funcţionării prin tastele funcţionale.

La deschiderea display-ului Vizualizare, ecranele disponibile sunt afişate cu dimensiunea standard medie.

Cu ajutorul butonului Zoom puteci mri sau mic_ora afi_area astfel încât s puteci recunoa_te detaliile sau s puteci obcine o prezentare de ansamblu.

În acelaşi timp, se poate afişa prezentarea generală a ecranelor în diferite dimensiuni. Cu butonul simbol din mijloc puteţi comuta la mărimea standard.

Afişarea în fereastra Banc de lucru indică ecranul (ecranele) creat(e) pentru aparatul de vizualizare cu numele alocat.În fereastra Câmp de atribute sunt enumerate numele de ecran în tabelul de parametrizare.Deschideţi editorul de ecrane pentru prelucrarea ulterioară cu un dublu-click pe ecran în fereastra Banc de lucru sau pe numărul rândului din tabelul de parametrizare.


1 Ecran 1 2 o ecran_motor Da 3

În cazul mai multor ecrane puteţi muta prin dublu-click punctul de selectare în a doua coloană de tabel pe un alt nume (aici pe ecran_motor).Astfel, şi numele ecranului se modifică în lista din bara de instrumente.La următoarea selecţie a cartelei de indexare Editor de ecrane sau Editor funcţii de taste este deschis exact

277

Ajutor EASY-SOFT 6

acest ecran.Puteţi efectua o preselectare a ecranului de prelucrat şi prin lista din bara de instrumente.

• Acum prelucraţi ecranul în editorul de ecrane. Pentru aceasta selectaţi cartela de indexare Editor de ecrane sau faceţi dublu-click pe ecran.

Puteţi copia ecranele deja disponibile şi le puteţi utiliza pentru crearea de noi ecrane.

Decuparea, copierea, lipirea sau ştergerea ecranului

Pentru decuparea, copierea, lipirea şi ştergerea unui ecran, selectaţi-l cu un click în fereastra Banc de lucru sau în tabel.Dacă doriţi să selectaţi mai multe ecrane simultan, prin apăsarea tastei Shift şi a butonului mouse-lui trageţi o margine peste ecranele dorite. Alternativ, cu tasta Shift apăsată puteţi selecta ecranele dorite prin numărul rândului din tabelul de parametrizare. Prin meniul contextual iniţiaţi acţiunea de copiere planificată a ecranului (ecranelor) într-un alt aparat de vizualizare în acelaşi proiect sau într-unul nou.

Copierea ecranului (ecranelor)

Premisă: Aţi creat deja un ecran (mai multe ecrane) pentru un aparat de vizualizare şi vă aflaţi în registrul Prezentarea generală a ecranelor pentru acest aparat.

• Selectaţi ecranul (ecranele) ţintă şi preluaţi-l(le) prin funcţia de copiere, de ex. prin meniul contextual, în zona tampon de memorie.

• Selectaţi. de ex. din lista din bara de instrumente aparatul cint, în care dorici s preluaci ecranului (ecranelor).

• Comutaţi în aparatul ţintă, în display-ul Vizualizare şi acolo în registrul Prezentare generală a ecranelor.

• Lipiţi ecranul (ecranele).

Apoi se afişează ecranul (ecranele) suplimentar(e) pe bancul de lucru şi în tebelul de parametrizare ecrane.Posibilele texte suplimentare dependente de limbă nu au fost preluate până în acest moment, însă pot fi lipite foarte uşor cu ajutorul noii funcţii Copiere limbă (limbi).

Indicaţie: Variabilele de conectare nu sunt copiate sub nici o formă în controlul ecranelor, deoarece au fost utilizate deja în programul aparatului de vizualizare ţintă. Pentru aparatul ţintă trebuie să setaţi din nou variabilele de conectare pentru comutarea ecranelor controlată de program.

Copierea limbii (limbilor)

Premisă: Aţi creat deja un ecran cu texte suplimentare dependente de limbă şi vă aflaţi în registrul Limbă pentru acest aparat.

• Selectaţi variantele de limbă dorite şi preluaţi-le de ex. prin opţiunea Prelucrare, Copiere în zona tampon de memorie.

• Comutaţi în aparatul ţintă, în display-ul Vizualizare şi acolo în registrul Limbă.

• Lipiţi noile limbi de ex. prin opţiunea Prelucrare, Lipire.

Indicaţie: Copierea textelor dependente de limbă în cadrul ecranului (ecranelor) este posibilă numai dacă acesta (acestea) din aparatul ţintă afişează o copie a ecranului (ecranelor).Ordinea, dacă sunt copiate mai întâi ecranele şi apoi textele sau invers, este neimportantă.

Dacă acum comutaţi punctul de selectare din a doua coloană a tabelului de parametrizare Limbă pe una dintre limbile copiate, se afişează textul corespunzător în elementul de text aferent al ecranului.

3.6.4.1.1.2 Configurarea ecranelor

În editorul de ecrane, configuraţi un ecran pentru afişarea pe display-ul aparatului de vizualizare. Pentru aceasta utilizaţi elementele de ecran. Acestea pot fi elemente de grafică, taste, text şi valori numerice. La elementele Valoare numerică se face diferenţa între elementele de afişare şi introducere.

Indicaţie: Într-un ecran sunt admise maxim 255 de elemente de ecran !

278

Panoul de comandă

Elemente grafice

Elementele grafice sunt elemente de afişare ale ecranelor, care servesc la semnalizarea fără cuvinte, valabilă în contextul internaţional, pentru modificările de stare în cadrul procesului.

Cu ajutorul elementului de afişare Afişaj bit sunt reprezentate modificările de stare ale variabilelor booleene. Cu elementele de afişare Bargraf şi Semnalizare bitmap, sunt reprezentate modificările de stare ale operanzilor byte, cuvânt sau cuvânt dublu.

La elementul de afişare Grafică bitmap puteţi comanda reprezentarea şi vizibilitatea modificărilor de stare ale variabilelor booleene în timpul funcţionării.

Elemente taste

Ca elemente de tastatură, sunt desemnate elementele de introducere tasteblocabile şi câmp de taste. Ambele sunt elemente de introducere, care sunt reprezentate cu o grafică de mici dimensiuni activată/dezactivată şi un text explicativ editabil liber.

Tasta este un element individual de grafcă/text, în timp ce o un câmp de taste poate consta din până la 255 de taste - conectat cu acelaşi număr de valori de setare.

Prin aceste elemente, utilizatorul unui aparat de vizualizare poate preseta valoarea unei variabile conectate.

O tasta este selectata de utilizator prin tastele cursor. La tastele selectate, variabilelor li se alocă valoarea presetată prin apăsarea tastei OK.

Elemente de text

Prin elementele de text semnalizaţi stările procesului. Generaţi o afişare informativă cu elemenele de ecran Text static, Text de semnalizare, Text de derulare, Scris cursiv şi Meniul ecranelor.

Elemente de afişare

Cu ajutorul elementului de ecran Valoare numerică generaţi date de procesare, cu elementul de ecran Display bit afişaţi stări binare, iar cu Dată şi Oră afişaţi data şi ora. Configuraţi un afişaj informativ cu elementele de ecran Grafică bitmap, Bitmap de semnalizare , Text static şi Text de semnalizare.

Elemente de introducere

Pentru introducerea de valori pentru proces utilizaţi elementul de ecran Introducere de valori, care afişează simultan şi valoarea corespunzătoare pentru proces. Datorită acestui element de introducere, utilizatorul poate interveni în proces în timpul funcţionării prin tastele funcţionale ale aparatului de vizualizare.Elementele de ecran pot fi parametrizate în multe cazuri cu atribute precum imagine inversată, iluminare intermitentă, valori limită şi scalare.Editorul de ecrane afişează interfaţa la fel cum vi se prezintă mai târziu în timpul funcţionării aparatului de vizualizare pe display-ul acestuia. Printr-un ecran puteţi aloca elemente funcţionale în mod suplimentar fiecărui element funcţional al tastelor al aparatului de vizualizare. Astfel alocaţi noi funcţii tastelor funcţionale.

Inserarea elementelor de ecran în cadrul ecranului

Premisă pentru inserarea elementelor de ecran:

1. Modul de afişare-Vizualizare este deschis şi cartela de indexare Editor de ecrane este selectată.

2. Pentru configurarea ecranului utilizaţi elementele de ecran, care sunt afişate în partea stângă a ferestrei Casetă de instrumente.

279

Ajutor EASY-SOFT 6

Caseta de instrumemte cu elementele de ecran

Cum plasaţi un element de ecran în ecran

Trageţi pur şi simplu un element de ecran prin funcţia Drag & Drop în ecranul deschis sau oriunde în fereastra Banc de lucru. În ultimul caz, elementul de ecran este plasat automat în ecranul deschis.

• Faceţi un click stânga pe elementul de montaj în caseta de instrumente, modificându-se culoarea acestuia, şi trageţi-l în ecranul deschis.

După ce aţi eliberat butonul din partea stângă a mouse-lui, elementul din cadrul ecranului este selectat. Acesta

este afişat cu un chenar roşu.

Numai la utilizarea elementului de afişare Bitmap trebuie să selectaţi un fişier imagine în două etape şi dacă este cazul să îl convertiţi într-o grafică alb-nergu. După ce aţi acţionat butonul Deschidere, este afişat elementul selectat din ecran.

Necesarul de stocări al elementului de element selectat se va afişa în cadrul afişării stării.

Un element selectat poate fi:

• poziţionat,

• redimensionat,

• editat drept text,

• parametrizat pentru intrarea sau ieşirea de valori numerice,

• conectat cu variabile şi

• parametrizat în ce priveşte vizibilitatea şi afişarea.

Indicaţie: Depinde de plasarea elementului da ecran, dacă puteţi mări înălţimea şi dimensiunea caracterelor acestuia. De exemplu, obţineţi cea mai mare afişare (display din şapte segmente) numai dacă poziţionaţi

280

Panoul de comandă

elementul de ecran pe marginea superioară a ecranului şi apoi în măriţi. Pentru obţinerea lăţimii maxime posibile, poziţionaţi elementul de ecran pe marginea stângă a ecranului.

Cum deplasaţi un element de ecran

• Plasaţi cursorul mouse-lui pe elementul selectat.

Este afişat un simbol în formă de cruce.

• Deplasaţi elementul în poziţia dorită menţinând butonul mouse-lui apăsat.

Elementul este o parte componentă a ecranului după ce aţi efectuat un click stânga pe acesta. Cu ajutorul unui click stânga în interiorul elementului acesta este selectat din nou şi poate fi prelucrat în continuare.

Cum modificaţi înălţimea unui element de ecran

Înălţimea unui ecran şi astfel dimensiunea aferentă a caracterelor se poate creşte sau reduce direct în interfaţa

ecranului sau se poate modifica prin intermediul butoanelor sau al funcţiilor din meniul contextual .

Zoom vertical

• Selectaţi elementul de ecran cu un click stânga, pentru ca marginea acestuia să fie vizibilă.

• Faceţi click apoi pe pătratul de selectare din mijloc, »mâner«, pe marginea inferioar a elementului. Apoi menţinând butonul stânga al mouse-lui apăsat puteţi trage elementul de ecran până la înălţimea dorită.

La tipul Text de semnalizare şi Text static puteţi edita elementul respectiv caracterele treptat pe două dimensiuni.

La tipul Valoare numerică, Introducere de valori şi Dată/oră puteţi selecta treptat între două dimensiuni.

La tipul Bitmap şi Afişaj bit modificarea dimensiunii este posibilă numai prin funcţiile de Zoom. Acestea pot fi modificate constant.

Dimensiunea selectabilă a caracterelor depinde de elementul de ecran utilizat şi de plasarea acestuia în cadrul ecranului(vezi tabelul: Dimensiunea caracterelor în funcţie de elementul de ecran).

Cum modificaţi lăţimea unui element de ecran

Numai un fragment din textul dat este afişat şi apoi reprezentat pe display, dacă

• elementul-text de ecran este plasat prea aproape de marginea ecranului,

• aţi selectat marginea prea mică sau

• caracterele prea mari.

Prin zoom-ul orizontal puteţi modifica textul la dimensiunea sa integrală.

Zoom orizontal

• Faceţi click pe pătratul de selectare (mânerul) din partea stângă sau dreaptă a marginii elementului.

281

Ajutor EASY-SOFT 6

Apoi menţinând butonul stâng al mouse-lui apăsat puteţi lăţi sau îngusta elementul dde ecran.

Cum modificaţi simultan înălţimea şi lăţimea unui element de ecran

Zoom diagonal

• Faceţi click pe pătratul de selectare (mânerul) din unul dintre colţurile marginii elementului.

Apoi menţinând butonul stâng al mouse-lui apăsat puteţi modifica simultan înălţimea şi lăţimea unui element de ecran.

Numărul şi dimensiunea caracterelor afişabile în cadrul elementului de ecran

Următoarele trei fonturi neproporţionale de sistem sunt acceptate de aparatul de vizualizare: Normal, Dublat şi Afişaj cu şapte segmente.

La poziţionarea optimă a elementelor de ecran, începând din marginea superioară stângă, se afişează următorul număr maxim de rânduri şi caractere pe ecran:

Dimensiuni posibile ale caracterelor Numărul maxim al rândurilor/ caracterelor

Dimensiunea caracterelor utilizabilă pentru

normal 4/16Text de semnalizare, text static, valori

numerice, introducere de valori şi dată/oră

dublat 2/8Text de semnalizare, text static, valori

numerice, introducere de valori şi dată/oră

Display-ul cu şapte segmente afişează numai cifre şi caractere speciale ca

unitate de măsură.1/4

Valori numerice, introducere de valori şi dată/oră

Tabel: Dimensiunea caracterelor în funcţie de elementul de ecran

La utilizarea afişajului cu şapte elemente, aparatul de vizualizare este adecvat drept un substitut mai avantajos pentru elementele de afişaj cu cifre individuale.

Indicaţie: dimensiunea caracterelor este setată prea mare, sau dacă dimensiunea unui element de ecran de tipul Valoare numerică şi Introducere de valori nu este suficient de mare, aplicaţia de vizualizare afişează o succesiune de caractere speciale -----.

În cadrul dimensiunilor setate corect, pot fi plasate întotdeauna cele maxim 16 caractere posibile pe un rând.Pentru evitarea unui afişaj incomplet, nu se poate încărca în acest caz ecranul în aparatul de vizualizare!

Alinierea, decuparea, copierea, lipirea sau ştergerea elementelor de ecran

Dacă doriţi să aliniaţi, să mutaţi, să copiaţi, să ştergeţi sau să stabiliţi dimensiunea elementelor de ecran, le puteţi selecta şi apoi puteţi efectua operaţiunile dorite. Pentru selectarea elementelor de ecran vă stau la dispoziţie metodele selectare simplă şi selectare multiplă.

Selectare simplă

• Faceţi un click pe elementul de ecran dorit.

• Iniţiaţi acţiunea planificată, de ex. prin meniul contextual.

Un element de ecran selectat este caracterizat printr-o margine roşie cu pătrate de selectare negre.

Selectare multiplă

282

Panoul de comandă

Selectaţi mai multe elemente din cadrul unui ecran prin funcţia Selectare multiplă succesivă, Selectare multiplă simultană sau Selectare multiplă simultană a tutror elementelor de ecran.

Selectare multiplă succesivă

Pentru selectarea multiplă succesivă a mai multor elemente de ecran repectaţi următoarele etape:

• Deplasaţi cursorul mouse-lui peste primele elemente de ecran şi efectuaţi acţiunea SHIFT+ CLICK. Primul element de ecran selectat este transformat în element de referinţă, ceea ce este important pentru funcţia de aliniere.

• Efectuaţi acţiunea SCHIFT+ CLICK succesiv pentru toate elementele de ecran dorite.

Selectare multiplă simultană

Pentru selectarea multiplă simultană a mai multor elemente de ecran repectaţi următoarele etape:

• Deplasaţi cursorul mouse-lui în colţul ecranului, din care doriţi să începeţi selectarea.

• Apăsaţi butonul stâng al mouse-lui şi trageţi linia de delimitare dorită pentru selectarea dumneavoastră. Menţineţi butonul mouse-lui apăsat până când aţi cuprins elementele de ecran dorite.

• Eliberaţi butonul mouse-lui.

Linia de delimitare dispare, iar elementele de ecran selectate au un chenar roşu.

Selectarea multiplă simultană a tuturor elementelor de ecran

• Selectaţi toate elementele ecranului prin opţiunea Prelucrare, Selectare totală.

După ce aţi efectuat selectarea multiplă, puteţi selecta acum alinierea, decuparea, copierea, lipirea sau ştergerea.

• Iniţiaţi acţiunea planificată, de ex. prin meniul contextual.

Indicaţie: Printr-un click pe o poziţie neocupată din ecran anulaţi o selectare multiplă.

Identificarea mai multor elemente de ecran selectate

Şi în cazul selectării multiple, elementele de ecran selectate cu excepţia elementelor de referinţă sunt indentificate printr-un chenar roşu cu pătrate de selectare negre.

Elementul de ecran de referinţă este identificat diferit prin pătrate de selectare roşii în cadrul chenarului. Celelalte elemente de ecran selectate sunt aliniate în funcţie de elementul de referinţă, dacă apelaţi funcţia de aliniere.

Element de ecran de referinţă

Drept referinţă este considerat un element de ecran, care:

• în cadrul selectării multiple succesive a fost selectat drept primul element de ecran sau

• în cadrul selectării multiple simultane se află cel mai aproape de colţul de tragere sau

• în cadrul selectării multiple simultane a tuturor elementelor de ecran se află cel mai aproape de colţul din stânga sus.

Prin intermediul elementelor de ecran de referinţă sunt adaptate şi aliniate celelalte elemente selectate.

Alinierea elementelor de ecran

283

Ajutor EASY-SOFT 6

Puteţi poziţiona elementele de ecran selectate pur şi simplu prin butoanele barei de instrumente sau prin meniul contextual din cadrul unui ecran.

• Selectaţi elementele de ecran respective prin funcţia Selectare multiplă succesivă, Selectare multiplă simultană sau Selectare multiplă simultană a tuturor elementelor de ecran.

• Faceţi click dreapta pe unul dintre elementele de ecran selectate, dacă doriţi să apelaţi funcţia de aliniere din meniul contextual.

• Aliniaţi elementele de ecran selectate cu ajutorul următoarelor funcţii:

• Aliniere lastânga,

• Aliniere la drepta,

• Aliniere sus,

• Aliniere jos,

• În oglindă/ rotire,

• Micşorare/mărire caractere,

• Rotire imagine cu 90 de garde la stânga/dreapta ,

• Aliniere pe orizontală/verticală,

• Deplasarea mai multor elemente de ecran selectate în cadrul ecranului,

• Lăţime/înălţime egală şi

• Lipirea elementelor de ecran copiate şi poziţionarea acestora pe aceleaşi coordonate

Alinierea la stânga, la dreapta, sus şi jos

Elementele de ecran selectate pot fi aliniate pe aceeaşi poziţe, dacă aceste funcţii se orientează în funcţie de elementul de referinţă.

După ce aţi efectuat selectarea multiplă şi aţi stabilit elementul de ecran de referinţă dorit, puteţi iniţia acţiunea planificată.

• Aliniaţi elementele de ecran cu ajutorul butoanelor sau prin meniul contextual .

În oglindă/rotire

Elementele de ecran selectate, de tipul Grafică bitmap, pot fi afişate în oglindă pe axa orizontală sau verticală.

• Afişaţi elementele de ecran în oglindă cu ajutorul butoanelor sau funcţiilor Rotire verticală sau Rotire orizontală din meniul contextual.

Micşorare/mărire caractere

Elementele de ecran selectate, de tipul Text de semnalizare sau Text static, pot fi modificate în două trepte prin funcţiile Micşorare caractere respectiv mărire caractere. Aceste funcţii suportă următoarele limitări:

• elementul de text pentru mărire trebuie să fie plasat la o distanţă suficient de mare faţă de marginea inferioară a ecranului,

• în cazul mai multor elemente de ecran selectate trebuie să intre în discuţie numai elemente de text.

• Micşoraţi sau măriţi caracterele elementelor de ecran cu ajutorul butoanelor sau funcţiilor din meniul contextual.

Rotire imagine cu 90 de garde la stânga / dreapta

Elementele de ecran de tipul Grafică bitmap se pot roti cu câte 90 de garde la stânga sau la dreapta.

• Rotiţi elementele de ecran cu ajutorul butoanelor sau al funcţiilor Rotire la stânga sau Rotire la dreapta din meniul contextual.

284

Panoul de comandă

Aliniere pe orizontală /verticală

Dacă aţi selectat trei sau mai multe elemente de ecran, le puteţi alinia orizontal sau vertical. Editorul de ecrane calculează distanţa dintre elementele selectate şi o divizează în mod egal. Elementele de ecran selectate sunt apoi aliniate orizontal sau vertical cu spaţii echidistante. Distanţa până la margini nu este luată în calcul şi astfel nu este modificată după apelarea uneia dintre aceste funcţii. Elementul de ecran de referinţă nu este important în cadrul acestor funcţii.

• Selectaţi cel puţin trei elemente de ecran şi aliniaţi-le cu ajutorul butoanelor sau al funcţiilor din meniul contextual astfel încât să existe o distanţă egală între acestea.

Deplasarea mai multor elemente de ecran selectate în cadrul ecranului

• Deplasaţi cursorul mouse-lui pe unul dintre elementele de ecran selectate.

Acesta ia forma unei cruci.

• Deplasaţi acum elementele de ecran, apăsând butonul mouse-lui, în interiorul ecranului.

Elementele de ecran selectate păstrează distanţa setată între ele.

Lăţime/înălţime egală

Elementele de ecran selectate pot fi aliniate pe aceeaşi lăţime şi înălţime, dacă aceste funcţii se orientează în funcţie de elementul de referinţă. Dacă unul dintre elementele de ecran selectate este un element text, funcţia "Înălţime egală" nu vă stă la dispoziţie din următorul motiv: La tipul Text de semnalizare şi Text static nu puteţi edita elementul respectiv caracterele liber, ci treptat pe două dimensiuni.

Aliniaţi elementele de ecran cu ajutorul butoanelor sau prin meniul contextual pe lăţimea şi înălţimea egale.

Lipirea elementelor de ecran copiate şi poziţionarea acestora pe aceleaşi coordonate

Elementele de ecran, pe care le-aţi preluat în zona tampon de memorie şi le-aţi lipit într-un alt ecran, sunt plasate pe exact aceleaşi coordonate ca în ecranul iniţial.Elementele de ecran, pe care le-aţi preluat în zona tampon de memorie şi le-aţi lipit în acelaşi ecran, sunt plasate pe coordonate uşor modificate, pentru ca elementul de ecran iniţial să nu fie complet acoperit. Prin intermediul funcţiilor de aliniere puteţi alinia acum exact elementele de ecran iniţiale şi actuale.

Afişarea coordonatelor unui element de ecran

Coordonatele unui element din cadrul unui ecran sunt afişate pe bara de stare. Originea sistemului de coordonate al unui ecran este în colţul din stânga sus.Coordonatele iniţiale ale unui element de ecran se află de asemenea în acest colţ din partea stângă sus.Sunt posibile numai coordonatele pozitive.

Afişarea coordonatelor unui singur element de ecran selectat

Prima pereche de coordonate din partea stângă indică poziţia elementului de ecran selectat (aici 0,0). Specificarea poziţiei indică deplasarea coordonatelor iniţiale ale elementului de ecran către originea sistemului de coordonate.Numărul primei perechi de coordonate din partea stângă indică deplasarea de-a lungul axei X (orizontale), iar numărul din partea dreaptă indică deplasarea de-a lungul axei Y (verticale).

285

Ajutor EASY-SOFT 6

A doua pereche de coordonate, din partea dreaptă, indică lăţimea şi înălţimea elementului de ecran selectat (aici 35, 30 pixeli).

Afişarea coordonatelor mai multor elemente de ecran selectate

Prima pereche de coordonate, din partea stângă, indică poziţia elementului de ecran selectat, care este situat cel mai aproape de coordonatele iniţiale ale ecranului (aici 2, 3). A doua pereche de coordonate, din partea dreaptă, indică lăţimea şi înălţimea tuturor elementelor de ecran selectate (aici 129, 55 pixeli). Dacă nu este selectat nici un element de ecran, perechea de coordonate singulară indică poziţia cursorului mouse-lui.

Parametrizarea elementelor de ecran

• Faceţi un click stânga pe elementul ce se găseşte în cadrul ecranului.

Elementul este acum selectat, iar în fereastra Câmp de atribute sunt vizibile câmpurile de parametrizare aferente.Posibilităţile de parametrizare pentru fiecare element de ecran sunt descrise în paragrafele corespunzătoare şi sunt vizibile prin intermediul link-urilor menţionate mai sus.

3.6.4.1.1.3 Protecţia ecranului cu parolă

Autentificarea accesului la o instalaţie, care este comandată prin aplicaţia de vizualizare, poate fi reglementată prin protecţia cu parolă.

Pentru aceasta protejaţi un ecran cu ajutorul unei parole, care acţionează la accesarea acestui ecran după cum urmează:

• în cazul aparatelor de vizualizare până la versiunea 04 este reprezentat ecranul protejat, iar utilizatorul nu are acces la elementele de ecran prin intermediul cărora se pot efectua introduceri de valori,

• în cazul aparatelor de vizualizare până la versiunea 05 nu este reprezentat ecranul protejat ci fereastra de introducere a parolei.

Puteţi introduce şi activa individual 1 până la 3 parole. Prin gradarea numărului de parole, puteţi realiza o ierarhie a utilizatorilor cu autorităţi diferite.

Dacă activaţi numai o parolă, de ex. PW-1, poate avea acces la ecran numai utilizatorul, care cunoaşte parola respectivă.

Dacă activaţi trei parole, PW-1 până la PW-3, pot avea acces la ecran până la trei utilizatori.

Aici îi este suficientă utilizatorului o singură parolă valabilă. Nu trebuie să cunoască celelalte două parole.

În continuare puteţi seta un interval de logout. În timpul acestuia rămâne valabilă o introducere de parolă corectă şi este posibil un acces la ecran. În cadrul acestei perioade de timp, pot fi îndeplinite mai multe sarcini ale utilizatorului, fără a fi necesară o nouă introducere a parolei.

Indicaţie: Această protecţie prin parolă nu trebuie să fie confundată cu parola de protecţie a sistemului, care este valabilă pentru apelarea funcţiilor meniului de sistem.

Introducerea unei parole pentru protecţia ecranelor şi activarea apelării parolei se efectuează în registrul Parole descris mai jos.

Activaţi protecţia prin parolă - separat pentru fiecare ecran - printr-un Da în câmpul PW-x al tabelului de parametrizare Şabloane . În acelaşi tabel puteţi introduce şi numele unui ecran alternativ care va fi reprezat după introducerea parolei.

Din program nu este reglată nici o posibilitate de accesare a parolei.

286

Panoul de comandă

Nume Pornire PW-1 PW-2 PW-3 Dupa anulare introduceti PW1 o Ecran 1 Da 2 Şablon 2

Tabel de parametrizare Ecrane

Cartela de indexare Parole

În registru observaţi tabelele de parametrizare Parole şi Interval de logout, cât şi caseta de control Interogarea parolei.

Interogare parola activa

Dacă dezactivaţi această funcţie, puteţi introduce şi salva parole în proiect, care permit punerea în funcţiune dar fără introducere de parolă în funcţie de timp. Setările de parolă efectuate se păstrează în proiect, însă sunt încărcate în aparat numai atunci când activaţi această funcţie.

Tabel de parametrizare Parole şi interval de Logout

Prin intermediul tabelului de parametrizare, alocaţi pentru fiecare ierarhie de utilizatori câte o parolă şi opţional un interval de Logout în minute.

Parole Timp Logout [min]Parola-1 0 0Parolă-2 0 0Parolă-3 0 0

Tabel de parametrizare Parole şi interval de Logout

Câmpul de introducere Parole

Parole valabile:

Număr zecimal format din 5 poziţii 1 – 99999, fără litere.

Un »0« reprezintă o parolă ştearsă. O modificare ulterioară a parolelor pentru aparatul de vizualizare nu este posibilă!

Câmp de introducere Interval de logout [min]

Prin intervalul de logout puteţi stabili un interval în minute, în cadrul căruia introducerea unei parole corecte rămâne valabilă. În cadrul acestei perioade de timp, pot fi îndeplinite mai multe sarcini ale utilizatorului, fără a fi necesară o nouă introducere a parolei.

Un interval de Logout de »0« minute semnifică faptul timpul de valabilitate a parolei nu a expirat. Autorizarea accesului utilizatorului la ecranul actual, survenită după introducerea acestei parole, rămâne valabilă până la următoarea comutare în modul de funcţionare STOP a aparatului.

Limitele pentru intervalul de logout Valoare în minute

Interval de logout cu autorizarea permanentă a accesului 0

Interval de logout cu autorizarea limitată a accesului 1…255

Indicaţie: Elementul de tastatură Logout parolă îi facilitează utilizatorului derularea intervalului de Logout prin apăsarea unei taste.

287

Ajutor EASY-SOFT 6

Introducerea utilizatorului la aparatul de vizualizare în cazul în care funcţia de solicitare a parolei este activă

Introducerea utilizatorului la aparatele până la versiunea 04

Parola este solicitată atunci când utilizatorul doreşte să iniţializeze o introducere de valori sau dacă doreşte să acţioneze o tastă de comandă cu funcţie atribuită. În acest moment, ecranul protejat este afişat deja pe Display. Acest concept de parole permite întotdeauna trecerea la ecranul protejat şi împiedică efectuarea unor operaţii neautorizate.

Solicitarea parolei are loc din nou în cazul în care după o deblocare anterioară, durata de logout pentru parolă a expirat şi când este necesară efectuarea altor introduceri de către utilizatori.

Introducerea de către utilizator la aparatele începând cu versiunea 05

În cazul aparatelor de vizualizare începând cu versiunea 05 solicitarea parolei se efectuează în cadrul ferestrei de introducere a parolei deja din momentrul trecerii la ecranul protejat. Ecranul nu este afişat decât în momentul în care parola a fost introdusă corect.

Indicaţie: Solicitarea are loc din nou atunci când

• în cazul în care după o deblocare anterioară, durata de logout pentru parolă a expirat,

• durata de logout a fost încheiată prin intermediul utilizatorului (prin acţionare de taste) sau

• se doreşte trecerea de la schema de conexiuni (prin comanda ecranului) la un ecran protejat.

Introducerea de parolă

Interogarea parolei se realizează în »fereastra de introducere a parolei«.

Imagine: Fereastra de introducere a parolei

Pentru introducerea parolei, utilizatorul acţionează tastele cursor </> ^ sau v, tasta OK şi tasta ESC din cadrul aparatului de vizualizare. După introducerea unei parole incorecte, repetarea este posibilă de un număr nelimitat de ori. Introducerea parolei poate fi anulată cu tasta ESC, însă accesul rămâne blocat.

În rândul 2, prima poziţie a spaţiilor pentru parolă (maxim 5) este deja introdusă valoarea »0«.

În rândul 3, fereastra de introducere a parolei afişează între paranteze pătrate cu care dintre cele trei parole posibile se poate deschide ecranul actual. În cadrul imaginii de mai sus sunt admise parolele 1 şi 3.

• Utilizatorul introduce cu ajutorul tastei cursor - »sus«, în cadrul câmpului Parole o cifră între 1 şi 9 pentru fiecare dintre cele cinci spaţii alocate parolei.

Poziţia corespunzătoare a parolei se selectează cu ajutorul tastelor cursor </>.

• O introducere corectă se închide cu tasta OK. Apoi este afişat ecranul dorit.

288

Panoul de comandă

• Introducerea parolei poate fi anulată cu tasta ESC, însă accesul la ecran rămâne blocat. Ecranul care este afişat după o întrerupere depinde de parametrizarea şi de versiunea aparatului de vizualizare utilizat (vezi După întreruperea procesului de introducere a parolei).

Efectuarea sistematică a unei introduceri de parolă de către utilizator

1

Iintroducere de către utilizator »comutare la alt ecran«

2

Funcţia Interogare parolă a fost activată în registrul Parole?

3

Ecranul este protejat cu parolă?

Activarea protecţiei cu parolă se realizează printr-un Da în câmpul PW-x al tabelului de

parametrizare Şabloane.

4

Introducerea de parolă este corectă şi a fost închisă cu OK?

5

Introducerea de parolă a fost anulată cu ESC?

6A fost prevăzut un ecran alternativ în cazul unei

defecţiuni, cu ajutorulESC ?

7

Este afişat în continuare ecranul anterior.

Este posibilă o nouă introducere de parolă.

8

Este afişat ecranul alternativ.(numai începând cu versiunea 05)

9

Este afişat ecranul protejat.

10

Încheierea comutării ecranelor.

289

Ajutor EASY-SOFT 6

y = da, n = nu

3.6.4.1.1.4 Controlul ecranelor

Controlul ecranelor vă facilitează crearea unei relaţii de dependenţă între ecranul de afişat pe display şi o valoare de proces.

Astfel stabiliţi o variabilă, de a cărei valoare numeircă depinde în timpul funcţionării care ecran este afişat.

Modul de funcţionare Controlul ecranelor corespunde funcţionalităţii disponibile până acum a aparatelor de vizualizare cu numărul de versiune 01. Acest mod este preponderent adecvat pentru afişarea situaţiilor de alarmă.

Începând cu versiunea 6 a aplicaţiei de programare şi cu utilizarea unui aparat de vizualizare începând cu versiunea 05 dispuneţi de posibilitatea suplimentară se a afişa automat mai multe ecrane unul în după celălalt, într-un interval de timp fix de 4 secunde. Întotdeauna într-un anumit moment este doar un ecran vizibil.Acest mod de funcţionare Derulare ecrane corespunde conceptului derulării modulelor de text pe display-ul releelor de control.

În cazul în care utilizatorul activează modul de introducere sau selectare se întrerupe derularea ecranelor. Acelaşi lucru este valabil dacă ecranul actual selectat necesită o parolă. Numai după întoarcerea în modul de afişare se poate continua derularea ecranelor.

Indicaţie: Ecranele controlate trebeuie să nu fie protejate, pe cât posibil, cu parolă!

Cartela de indexare Controlul ecranelor

• Comutaţi în registrul Controlul ecranelor.

Modul de funcţionare Controlul ecranelor

Date generale

Acest mod de funcţionare este presetat din program. Dacă este cazul îl selectaţi prin opţiunea Controlul ecranelor.

Controlul ecranelor facilitează comutarea controlată prin program către un alt ecran, în funcţie de o valoare de procesare. Pentru aceasta, setaţi o variabilă de conectare.

După ce aţi generat ecranele necesare, eforturile dumneavoastră de proiectare se reduc la:

1. selectarea unei variabile de conectare , a cărei valoare numerică este aişată de ecranul alocat aparatului de vizualizare.

2. alocarea valorii variabilei şi a ecranului de afişat în lista valorilor de comandă.

3. selecţia posibilă a opţiunii Comutare , în catul în care comutarea ecranelor necesită o situaţie de alarmă. De exemplu, o introducere de valori deja începută ar fi întreruptă în acest caz. Fără activarea acestei opţiuni comutarea ecranelor s-ar realiza numai după terminarea introducerii.

Selecţia unei variabile de conectare

Câmpul de grupuri Tip de variabile

În câmpul de grupuri Tip de variabile selectaţi tipul dintre Byte, Word şi DWord şi astfel domeniul de valori al variabilelor de conectare precum şi operanzii disponibili.

Dacă doriţi de exemplu să utilizaţi o ieşire a modulului funcţional drept variabilă de conectare trebuie să stabiliţi tipul variabilei ca fiind DWord.

290

Panoul de comandă

• Selectaţi tipul de variabile.

Câmpul de grupuri Variabilă de conectare

• Selectaţi operandul, care serveşte drept variabilă de conectare.

• Determinaţi operandul prin lista Operand şi număr.

• La utilizarea unui modul funcţional, selectaţi în lista Parametri FB o ieşire/intrare de modul funcţional.

Tip de variabile Conectare posibilă prin: Domeniu de valori

ByteMarkeri locali MB1...MB96,

Marker de la distanţă *1MB1–1MB80 0 ... 255

Word

Markeri locali MW1...MW96,

Marker de la distanţă *1MW1–1MW40,

Intrări/ieşiri analogice ale aparatelor

0 ... 5535

DWord

Markeri localei MD1...MD96,

Merker la distanţă *1MD1...1MD20,

Intrări/ieşiri de modul funcţional

–2147483648...+2147483647

* Marker al participantului la distanţă, în cazul în care aţi activat o Conexiune COM

Tabel: Domeniul de valori al variabilelor de conectare în funcţie de tipul de variabile parametrizate

Alocarea valorii variabilelor şi a ecranului de afişat

Efectuaţi alocarea în tabelul Lista valorilor de comandă. Numărul şi ordinea ecranelor în lista valorilor de comandă corespund cu numărul şi ordinea ecranelor, pe care le-aţi stabilit în tabelul de parametrizare, din registrul ecrane.

Comanda Valoare ecran1 Da 33 ecran 12 Da 66 Şablon 23 Da 132 ecran 34

Lista valorilor de comandă pentru modul de funcţionare Comandă ecrane.

• Faceţi click în interiorul rândului cu ecranul dorit, în câmpul coloanei Comandă şi selectaţi Da, pentru a stabili o valoare pentru ecranul înscris pe acest rând.

• Ulterior, în câmpul coloanei Valoare introduceţi valoarea numerică, care trebuie să fie afişată de ecranul aferent pe display.

• Efectuaţi această parametrizare pentru toate ecranele necesare.

Pentru aceasta trebuie să alocaţi fiecărui ecran, care trebuie să fie comandat, o valoare explicită.

Indicaţie: Valoarea de control pentru comutarea ecranelor trebuie să fie stabilă pentru cel puţin 200 ms, astfel încât comutarea să se desfăşoare în siguranţă. Dacă în timpul funcţionării variabila de conectare conţine o valoare, care nu a fost setată ca valoare de comandă, este reprezentat în continuare ultimul ecran afişat.

Opţiunea Comutare obligatorie

Prin opţiunea Comutare obligatorie determinaţi care dintre cele două comenzi posibil simultane trebuie să fie executate de aparatul de vizualizare.

Depinde de aplicaţia dumneavoastră modul în care trebuie să priorizaţi executarea comenzii.

În general este valabil că la activarea opţiunii Comutare este întreruptă imediat orice comandă iniţiată de aparatul de vizualizare, dacă starea varibilelor de cuplare permite acest lucru. De exemplu, se întrerupe o

291

Ajutor EASY-SOFT 6

introducere de valori, o macrocomandă pentru prelucrarea funcţiilor după o apăsare a unei taste funcţionale sau o introducere de parolă.

În caz contrar, fără activarea opţiunii Comutare aparatul de vizualizare aşteaptă până la încheierea comenzii şi abia atunci comută la noul ecran.

Situaţia descrisă în continuare este menită să explice modul de funcţionare:

• Un ecran conţine de exemplu un element de editare Introducere valori, prin care utilizatorul poate oferi valori numerice de referinţă privitoare la durată. Pentru introducerea valorii de procesare el utilizează tastele cursor ^ şi v ale aparatului de vizualizare. Această introducere manuală de valori necesită un anumit timp.

• Suplimentar aţi setat o variabilă de conectare, prin care programul poate comuta la un alt ecran.

• În timpul funcţionării aparatului de vizualizare se execută comanda de comutare a ecranelor în momentul introducerii manuale.

• Aţi activat opţiunea Comutare, pentru ca o posibilă modificare de stare importantă să se afişeze direct printr-un nou ecran.

În acest caz, aparatul de vizualizare comută imediat la noul ecran şi întrerupe introducerea de valori. Ultima variabilă valabilă este memorată.

Indicaţie: Vă rugăm să reţineţi în cadrul programului că o prelucrare a unei macrocomenzi este întreruptă de comutarea ecranului.De exemplu, trebuie să reţineţi că în cadrul schemei de conexiuni o blocare este anulată printr-o variabilă booleeană şi atunci când a avut loc o cumutare a ecranului controlată de program.

• Selectaţi opţiunea Comutare, dacă aparatul de vizualizare trebuie să comute imediat la noul ecran şi să întrerupă comanda începută sau

• Dezactivaţi opţiunea Comutare, dacă aparatul de vizualizare trebuie să închidă comanda începută şi să comute pe cât posibil temporizat la noul ecran.

Modul de funcţionare Derulare ecrane

Date generale

Acest mod de funcţionare se poate selacta prin activarea opţiunii Derulare ecrane.

După ce aţi generat ecranele necesare, eforturile dumneavoastră de proiectare se reduc la:

1. selctarea unei variabile de conectare, ai cărei biţi individuali sunt afişaţi sau mascaţi de ecranele aferente prin reprezentarea de derulare pe display.

2. alocarea poziţiei bit şi a ecranului de afişat în lista valorilor de comandă.

Se efectuează o »derulare« pe display dacă au fost deblocate mai multe ecrane pentru acest mod de funcţionare. Deblocarea se realizează printr-un bit setat în cadrul variabilei de conectare stabilite de dumneavoastră.

Un astfel de bit are astfel funcţia unei intrări Enable pentru afişarea ecranul legat de acestă poziţie bit. Dacă un bit "ecrane" a preluat starea »1«, ecranul conectat participă la derulare.

Bit 8 Biţi11 0 0 0 1 1 0 0

MSB LSB MSB = bitul cu valoarea maximă

LSB = bitul cu valoarea minimă

Exemplu: Conţinutul unei variabile de conectare de tipul byte, prin care au fost

292

Panoul de comandă

preluate în derulare al treilea, al patrulea şi al optulea ecran din lista valorilor de comandă.

Ordinea ecranelor ce se derulează

Nu există o prioritizare pentru ordinea ecranelor ce se derulează!

Ordinea derulării corespunde ordinii ecranelor din lista valorilor de comandă.

Ordinea ecranelor în lista valorilor de comandă corespunde cu ordinea ecranelor, pe care le-aţi stabilit în tabelul de parametrizare, din registrul ecrane.

Dacă doriţi să modificaţi ordinea ecranelor, trebuie să reordonaţi ecranele din tabelul de parametrizare.

Dacă nu este setat un bit "ecrane", se păstrează ultimul ecran afişat.

Indicaţie: Numai dacă nu este setat nici un bit "ecrane", sunt active funcţiile tastelor, care trebuie să declanşeze o comutare de ecrane.O excepţie este reprezentată de funcţia tastelor Selecţie element de ecran, deoarece se comută simultan în modul de introducere şi se întrerupe derulrea.

Selecţia unei variabile de conectare


În câmpul de grupuri Tip de variabile selectaţi tipul dintre byte, word şi dword şi astfel numărul biţilor conectabili.

• Selectaţi mai întâi tipul de variabile.

Câmpul de grupuri Variabilă de conectare

• Selectaţi operandul, care trebuie să fie utilizat drept variabilă de conectare.

• Determinaţi operandul prin intermediul domeniilor listelor Operand şi Număr.

• La utilizarea unui modul funcţional, selectaţi în lista Parametri FB o ieşire/intare de modul funcţional.

Tip de variabile Conectare posibilă prin: Numărul bitului conectabil

(ecrane reprezentabile, derulabile)

ByteMarkeri locali MB1...MB96,

Marker de la distanţă *1MB1–1MB80 până la 8 ecrane

Word




până la 16 ecrane

DWord

Markeri locali MD1...MD96,



până la 32 ecrane

* Markerii participantului de la distanţă

Tabel: Numărul ecranelor reprezentabile, derulabile în funcţie de tipul de variabile parametrizat.

Alocarea poziţiei bit şi a ecranului de afişat

Lista valorilor de control

293

Ajutor EASY-SOFT 6

Numărul şi ordinea ecranelor în lista valorilor de comandă corespund cu numărul şi ordinea ecranelor, pe care le-aţi stabilit în tabelul de parametrizare, din registrul ecrane.

• Faceţi click în câmpul dorit din conloana Comandă şi selectaţi Da, pentru a prelua în derulare ecranele legate de această poziţie bit.

Comanda Bit ecran1 Nu 1 Ecran 12 Nu 2 Şablon 23 Da 3 ecran 34 Da 4 ecran 45 Nu 5 ecran 56 Nu 6 ecran 67 Nu 7 ecran 78 Da 8 ecran 8

Lista valorilor de comandă pentru modul de funcţionare Comandă ecrane.În acest exemplu sunt preluate în derulare al treilea, al patrulea şi al optulea ecran.

Cauzele pentru reprezentările neaşteptate e fundal gri din lista valorilor de comandă - ca urmare a unei utilizări ulterioare a tipului de variabile - sunt explicate în Condiţii excepţionale din reprezentarea tabelelor.

3.6.4.1.2 Elemente grafice

3.6.4.1.2.1 Elementul de afişare ecrane »Bargraph«Se utilizează pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 05

Date generale

Prin elementul de afişare Bargraph (diagramă din bare) se pot afişa valori de proces analogice sau numerice simplu, în formă grafică. Valoarea de stare a varibilei de conectare este reprezentată de Bargraph ca o bară modificabilă, neagră pe display.

Bargraphul este scalabil liber, ca direcţie puteţi selecta stânga, dreapta, sus sau jos.

Valorile superioare sau inferioare cu posibilitate de definire sunt afişate intermitent de Bargraph la depăşire şi servesc la comanda sigură a procesului.

Mod de funcţionare

În cadrul elementului de afişare barele sunt comandate conform valorii varibilelor de conectare supravegheate. Elementul de afişare este afişat în general transparent. În consecinţă numai barele şi un posibil chenar sunt vizibile pe display.

Valoarea minimă şi cea maximă

Barele sunt comandate la amplitudinea minimă sau maximă, dacă valoarea variabilei ajunge la valoarea minimă sau cea maximă setate de dumneavoastră. Valoarea minimă [min] şi cea maximă [max] se setează în registrul Domeniu de valori/Reprezentare.

La atingerea valorii maxime bara umple domeniul complet al elementului de afişare. Când valoarea minimă este atinsă, nu se afişează nici o bară.

Punct zero

294

Panoul de comandă

În registrul menţionat puteţi stabili un punct zero pentru Bargraphe, în cadrul limitelor domeniului de valori. În acest caz poziţia de start a barei în elementul de afişare corespunde cu suma dintre valoarea minimă şi valoarea-Punct zero. Dacă valoarea variabile este mai mică decât valoarea -Punct zero setată de dumenavoastră, bara se extinde în direcţia stabilită până la atingerea valorii minime.

Poziţie de start <= (direcţie ) => Valoare [min] Punct zero Valoare [max]

Informaţii despre modificarea reprezentării

Despre modificarea reprezentării Intermitent puteţi oferi uitlizatorului informaţii suplimentare. Pe baza unei comparaţii interne a valorilor limită sau a unui semnal de declanşare, puteţi efectua modificarea reprezentării.

Scalarea elementului de afişaj

Premisă:

În ecranul actual aţi introdus elementul de afişare de prelucrat şi l-aţi selectat pentru prelucrarea ulterioară.

• Aduceţi elementul de afişre în poziţia dorită Dispuneţi pe cât posibil la margine, deoarece aveţi nevoie de întreaga lăţime sau înalţime pe display .

• Selectaţi dimensiunea dorită a caracterelor prin funcţia Zoom.

Parametrizarea elementului de afişaj

Cartela de indexare Variabilă de conectare


În câmpul de grupuri Tip de variabile selectaţi tipul dintre byte, word şi dword şi astfel domeniul de valori al variabilelor de conectare.


Astfel se efectuează o preselectare a variabilelor de conectare disponibile.

Câmpul de grupuri Variabilă

Aici determinaţi variabilele de conectare, a căror valoare trebuie să modifice conţinutul elementului de afişaj Bargraph.

Legătura peste

• Alegeţi operandul care poate fi utilizat ca variabilă de cuplare.


• La utilizarea unui modul funcţional, selectaţi în lista Parametri FB o ieşire/intare de modul funcţional.

Tip de variabile Conectare posibilă prin: Domeniu de valoriByte Marcheri locali MB1...MB96 0 ... 255

Word Markeri locali MW1...MW96, 0 ... 65535

295

Ajutor EASY-SOFT 6


DWordMarkeri locali MD1...MD96,

Intrări/ieşiri de modul funcţional–2147483648...+2147483647

Tabel: Variabilă de conectare în funcţie de tipul de variabile parametrizate

Cartelă de înregistrare Domeniu de valori

În acest registru setaţi un domeniu de valori pentru valoarea de proces. Suplimentar, puteţi scala aici valoarea de proces şi genera astfel o reprezentare lizibilă.

Câmpul de grupuri Domeniu de valori

Prin convenirea domeniului de valori limitaşi domeniul reprezentabil al valorii variabilei de conectare. Pentru aceasta utilizaţi parametrii [min] şi[max]. Valoarea minimă şi cea maximă sunt limitele între care se poate deplasa bara.

Parametru Semnificaţie Domeniu de valori

[min]Limita inferioară a domeniului de valori şi cea mai mică

valoare de proces.(În funcţie de tipul variabilelor de conectare).

Valori minime:Byte şi word 0DWord -2147483648

[max]Limita superioară a domeniului de valori şi cea mai mare

valoare de proces(În funcţie de tipul variabilelor de conectare)

Valoare maximă:Byte 255Word 65535DWord +2147483647

Câmpul de grupuri Punct zero al Bargraphelor

Prin convenirea unui punct zero, pe care aparatul îl formează ca sumă între valoarea minimă şi valoarea-Punct zero, deplasaţi poziţia de start a barei. Aceasta poate oscila în elementul de afişare şi în direcţia opusă.

• Parametrizaţi, în cadrul limitelor domeniului de valori convenit, o valoare pentru punctul zero.

Cartela de indexare Vizibilitate

Prin intermediul unei variabile booleene, elementul de ecran poate fi cuplat vizibil sau invizibil în timpul utilizării pe display.

• Selectaţi o variabilă booleeană pentru comutarea între reprezentarea invizibilă şi cea vizibilă.

Câmpul de grupuri Bit logic

Valoarea de stare a operandului booleean, pe care l-aţi setat pentru comutarea invizibil/vizibil, se poate inversa prin contactul normal deschis sau normal închis prin bitul logic.

Cartelă de înregistrare Reprezentare

Caseta de control Bargraph este afişată intermitent

La activarea opţiunii, bara începe să fie afişată intermitent, dacă intervine un eveniment definit de dumneavoastră. Evenimentul poate fi declanşat prin comparaţia internă a valorilor limită sau printr-un semnal extern de declanşare. Această selectare poate fi găsită în cadrul domeniului grupelor Înregistrare prin intermediul, căreia va deveni accesibil, atâta timp cât aţi activat opţiunea Bargraful clipeşte intermitent. Începând cu această activare vă stă la dispoziţie şi cartela de înregistare modificarea reprezentării.

Câmpul de grupuri Înregistrare prin

296

Panoul de comandă

- Comparare interna valori limita

- Intrare externă trigger

La activarea uneia dintre aceste opţiuni puteţi stabili în registrul Modificarea reprezentării (comparaţia internă de valori limită)/(trigger extern) valoarea limită sau un operand booleean ca semnal de declanşare.

Caseta de control Afişare chenar

La opţiunea activată, elementul de afişare este reprezentat pe disply-ul aparatului cu chenar. Acest mod de reprezentare este adecvat pentru menţinerea Bargraphului vizibil şi atunci când bara dispare complet la atingerea valorii minime. Se poate renunţa la chenar, dacă Bargraphul este inserat în alt element de afişare sau de ex. trebuie să fie reprezentat cu un bitmap învecinat.

Caseta de control Afişare reper valoare limită

La modificarea reprezentării prin "comparaţia internă de valori limită" valorile de comparat pot fi opţional afişate pentru direcţionare ca o linie subţire în colţul din dreapta ( conţinutul deja disponibil este astfel inversat). Această opţiune este justificată numai în combinaţie cu opţiunea Afişare chenar.

Dacă la modificarea activată a reprezentării selectaţi afişarea Bargraphului ca reper al valorii limită prin comparaţia internă a valorilor limită, cât şi prin opţiunea Punct zero, trebuie să aveţi grijă la parametrizare ca valoarea de comparat a valorii limită inferioare să fie mai mică decât suma dintre valoarea minimă şi valoarea-Punct zero. În caz contrar utilizatorul poate interpreta cu greu reprezentarea.

Cutie de control scală

Opţional puteţi activa afişarea unei scale care să ruleze în paralel cu bara bargrafului. Aceasta admite automat lungimea barei şi conţine cel puţin o gradaţie iniţială şi una finală. Parametrizaţi gradaţiile necesare ulterior în cadrul domeniului listelor Număr gradaţii. Modul cum trebuie poziţionată scala este descris în cadrul domeniului de grupe Dispunerea scalei .

Scala se reprezintă de obicei transparent. Ca urmare, pe afişaj sunt vizibile doar gradaţiile. Un alt element al ecranului dispus în partea inferioară , de ex. un text static în vederea inscripţionării scalei, rămâne vizibil în cazul unei dispuneri corect efectuate.

Câmpul de grupuri Direcţie

Ca direcţie a barei, mai precis deplasarea de la afişarea valorii minime la cea a valorii maxime, puteţi selecta stânga, dreapta, sus sau jos.

Domeniul grupelor dispunere scală

Dacă aţi ales opţiunea Scală, puteţi determina, printr-un simplu click pe una din suprafeţele de cuplare, unde trebuie să fie dispusă scala, luând în considerare o reprezentare grafică. În cazul unei direcţii de rulare orizontală este posibilă o dispunere deasupra sau sub bara de reprezentare, iar în cazul unei direcţii de rulare verticale, în stânga sau în dreapta barei.

Domeniile listelor număr gradaţii

Aici stabiliţi numărul gradaţiilor scalei, care se aprinde între gradaţia iniţială şi finală .

Cartela de indexare Modificarea reprezentării (comparaţia internă a valorilor limită)/(trigger extern)

297

Ajutor EASY-SOFT 6

Comparaţia internă a valorilor limită

Câmpul de grupuri Valoarea limită superioară/valoarea limită inferioară

În cadrul unui domeniu de valori de proces de reprezentat, puteţi stabili o limită superioară şi una inferioară a valorii. O încălcare a acestor limite va fi semnalizată utilizatorului prin afişarea intermitentă a barelor.

Dacă selectaţi o variabilă în locul constantei, puteţi menţine cursive limitele pentru modificarea afişării în timpul funcţionării..

Trigger extern

Câmpul de grupuri Modificarea afişării

Starea intermitentă poate fi declanşată printr-o variabilă booleeană.

• Selectaţi o variabilă booleeană pentru activarea funcţiei Intermitent.

3.6.4.1.2.2 Elementul de afişare-ecrane »Afişare bit«Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 01MFD 05, cu posibilitatea de a inversa elementul de afişare.

Date generale

Prin acest element de afişare-ecrane se poate afişa pe aparatul de vizualizare starea de semnal a unei variabile booleene.

Mod de funcţionare

Elementul de afişare Afişare bit deţine o intrare, pe care o conectaţi cu o variabilă booleeană. Starea de semnalare a acestor variabile modifică afişarea elementului de ecran Afişare bit pe display-ul MFD de la o reprezentare neagră pe întreaga suprafaţă la una în chenar.

Stare de semnalizare Reprezentare rezultată »Afişaj bit«Variabilă de conectare (bit logic=

contact normal deschis)Variabilă pentru modificarea

reprezentării

0 (nu este conectat)

1 (nu este conectat)

Reprezentarea elementului de afişaj Afişaj bit fără conectarea unei variabile pentru modificarea reprezentării.

Stare de semnalizare Reprezentare rezultată »Afişaj bit«Variabilă de conectare Variabilă pentru modificarea

reprezentării

0 0

0 1

1 0

1 1

Reprezentarea elementului de afişare Afişaj bit cu modificarea activă a reprezentării »invers« la bitul logic identic pentru ambele variabile.

Dacă activaţi variabila de conectare ca în tabelul de mai sus, la un bit logic identic, la un element de afişare Afişare bit, reprezentaţi optic rezultatul unei conexiuni XOR-(eXklusiv-OdeR) cu două intrări.Nu necesitaţi nici o cale de curent, dar nu puteţi prelucra rezultatul în schema de conexiuni, ci numai vizual.

298

Panoul de comandă


Dimensiunea elementului afişat se poate genera în trepte.

Premisă: În ecranul actual aţi selectat deja elementul de ecran pentru prelucrare.

• Aduceţi elementul de afişre în poziţia dorită

• Selectaţi dimensiunea dorită prin funcţia Zoom vertical şi orizontal. Pentru aceasta, faceţi click pe un pătrat de selectare al chenarului elementului şi trageţi elementul de ecran la dimensiunea dorită menţinând butonul mouse-lui apăsat.



În câmpul de grupuri Variabilă setaţi variabila de conectare booleeană pentru afişare.

• Selectaţi variabila de conectare


Valoarea de stare a operandului booleean, pe care l-aţi setat pentru o modificare a afişării »Stare activată« sau »Stare dezactivată«, se poate inversa prin contactul normal deschis sau normal închis prin bitul logic.


Printr-o variabilă booleeană elementul de ecran poate fi vizibil sau invizibil în timpul funcţionării pe display.

Cartela de indexare Modificarea afişării

Printr-o variabilă booleeană reprezentarea elementului de afişare pe display poate fi comutată de la normal la inversat.

Cţmpul de grupuri Reprezentare

• Selectaţi aici dacă o reprezentare inversată trebuie să fie posibilă.

Activarea reprezentării inversate cauzează o negare suplimentară a stării de semnal reprezentate. mai precis pe display este declanşată reprezentarea stărilor »1« şi »0«.

Câmpul de grupuri Conectare prin

Reprezentarea inversată se realizează în cazul în care conectarea este reală. Fără cuplare elementul de afişaj poate fi redat normal pe o perioadă de lungă durată sau invers.

• Selectaţi după caz o variabilă booleeană pentru reprezentarea inversată.


Valoarea de stare a operandului booleean, pe care l-aţi setat pentru o modificare a afişării, se poate inversa prin contactul normal deschis sau normal închis prin bitul logic.

3.6.4.1.2.3 Elementul de afişare ecrane »Bitmap«

299

Ajutor EASY-SOFT 6


Date generale

Elementul de afişare ecrane facilitează afişarea imaginilor proprii sau importate pe display-ul aparatului de vizualizare. Afişarea şi vizibilitatea pot fi influenţate în timpul funcţionării. Pentru modificarea reprezentării, conectaţi elementele de grafică bitmap cu variabile booleene.

Mod de funcţionare

Formatele grafice suportate sunt Windows-Bitmap-Format (bmp), formatul JPEG (jpg), formatul Tiff (tif) şi Icons (ico). Puteţi transforma formatele bitmap într-un format monocrom prin procedeul de transformare şi ulterior le puteţi salva.

Poziţionarea şi scalarea elementului de afişare

• Trageţi un element de afişare Bitmap în ecran.Se dechide fereastra de dialog Selectare fişiere imagine.

• Selectaţi prin click stânga fişierul imagine salvat . Acesta apare în Previzualizare activată.

• Pentru afişarea optimă a fişierului imagine respectiv selectaţi după caz din domeniul Tip de conversie unul dintre cele trei procedee de conversie oferite. Previzualizarea vă oferă o imagine a rezultatului conversiei. Aplicaţia de programare generează întotdeauna cea mai bună grafică bitmap alb-negru pentru afişarea pe display-ul monocromatic . Aşadar puteţi sprijini aplicaţia de programare prin optimizarea fişierului imagine.

• Acţionaţi butonul Deschidere. Grafica bitmap este afişată imediat în cadrul ecranului.

• Faceţi un click stânga pe elementul de ecran.

• Aduceţi elementul de ecran în poziţia dorită

• Selectaţi dimensiunea dorită a caracterelor prin funcţia Zoom. Prin funcţia Zoom diagonal se păstrează formatul imaginii elementului grafic iniţial.

Optimizarea fişierului imagine

Elementele grafice bitmap ocupă cel mai mare spaţiu dintre toate elementele de ecran, aşadar extind un ecran la maxim şi astfel pot contribui cel mai probabil la o redimensionare a memoriei de lucru. La generarea unui fişier imagine, puteţi optimiza nevoia de spaţiu de memorie după cum urmează:

• Reduceţi fişierul imagine la cea mai mică dimensiune posibilă. Imaginile trebuie să aibă în mod nornal o dimensiune de 32 x 32 pixeli, pentru ca dumneavostră să puteţi utiliza luminozitatea optimă a afişajului.

• Prin intermediul programului de editare de imagini, de ex. Paint Shop Pro, diminuaţi adâncimea culorii fişierului imagine original la doi (afişare alb-negru) şi salvaţi-o apoi în formatul gif.


Cartela de indexare Afişare

Câmpul de grupuri Bitmap luminează intermitent

Lista Conectare prin

300

Panoul de comandă

Modificarea afişării »Iluminare intermitentă« se realizează în cazul în care conectarea este reală.

• Selectaţi o variabilă de conectare booleeană pentru comutarea afişării bitmap între iluminarea intermitentă şi cea continuă.


Valoarea de stare a operandului booleean, pe care l-aţi setat pentru o modificare a afişării »Iluminare intermitentă«, se poate inversa prin contactul normal deschis sau normal închis prin bitul logic.

Câmpul de grupuri Fundal

Selectaţi aici dacă elementele bitmap trebuie să fie afişate cu fundal transparent sau opac.

Opţiunea Afişare bitmap inversată

Aici selectaţi dacă elementele bitmap trebuie să fie afişate permanent inversate.


Prin intermediul unei variabile booleene, elementul de ecran poate fi cuplat vizibil sau invizibil în timpul utilizării pe display.Astfel aveţi de exemplu posibilitatea să suprapuneţi mai multe elemente grafice bitmap de mari dimensiuni şi să le faceţi vizibile în funcţie de proces..

Previzualizarea elementelor grafice bitmap

În partea inferioară a ferestrei de dialog Selectare fişier imagine este afişată o previzualizare a fişierului dumneavoastră actual , la opţiunea Previzualizare selectată în partea stângă a fereastrei . Această Previzualizare vă facilitează eficienţa tipului de conversie selectat. Specificarea parametrilor, de ex. adâncimea culorii, se bazează constant pe imaginea originală, însă nu se modifică nici după conversie.

3.6.4.1.2.4 Element de afişare ecrane »Bitmap de semnalizare« Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 05

Date generale

Prin acest element de afişare ecrane puteţi afişa diferite grafici bitmap, al căror conţinut depinde de starea unei variabile. Elementul de afişare Bitmap de semnalizare serveşte la semnalizarea modificărilor de stare în cadrul pocesului. Pentru a face vizibile astfel de modificări, conectaţi bitmap-ul de semnalizare cu o variabilă (variabilă de conectare).

Toate bitmap-urile din cadrul unui element de afişare au aceeaşi dimensiune şi apar intermitent, comandate de starea variabilei, într-o poziţie constantă a ecranelor.

Astfel utilizatorul ia cunoştinţă explicit şi clar de starea de proces.

Mod de funcţionare

Acest element are aceeaşi funcţionalitate ca şi elementul Text de semnalizare.

Grafica bitmap de afişaj care trebuie reprezentată trebuie introdusă în cadrul unui tabel de parametrizare şi trebuie subordonată unei valori de stare şi cuplată cu o variantă .

Grafica bitmap este afişată, dacă variabila conectată a preluat valoarea corespunzătoare.

Elementul de afişare poate fi reprezentat fie »opac« fie »transparent«.

301

Ajutor EASY-SOFT 6

În continuare, prin opţiunea »Intermitent« puteţi face vizibilă modificarea stării, prin intrarea externă trigger.


Premisă:


• Aduceţi elementul de afişare în poziţia dorită

• Modificaţi elementul de afişare prin zoom la dimensiunea dorită.

Puteţi modifica dimensiunea treptat. Prin funcţia Zoom diagonal se păstrează formatul imaginii elementului grafic iniţial. Liniile diagonale intersectate din elementul de afişare, în reprezentarea ecranelor, şi din bitmap-ul implicit simbolizează un bitmap gol.




În câmpul de grupuri Tip de variabile selectaţi tipul dintre bit, byte, word şi dword şi astfel domeniul de valori al variabilelor de conectare


În acest mod a fost găsită o preselectare a cărei variabilă de cuplare poate fi utilizată de către dumneavoastră .

Câmpul de grupuri Variabilă

Aici determinaţi variabilele de conectare, a căror valoare trebuie să modifice conţinutul elementului de afişaj Bitmap de semnalizare.

Legatura peste

• Selectaţi operandul, care trebuie să fie utilizat drept variabilă de setare.

• Determinaţi operandul prin lista Operand şi număr.

• La utilizarea unui modul funcţional, selectaţi în lista Parametri FB o ieşire/intrare de modul funcţional.

Tip de variabile Conectare posibilă prin: Domeniu de valori

BitOperanzi booleeni, intrari/ieşiri booleene ale modulului funcţional

0/1

Bit Marcheri locali MB1...MB96 0 ... 255

WordMarkeri locali MW1...MW96,

Intrări/ieşiri analogice ale aparatelor0 ... 65535



–2147483648...+2147483647

Tabel: Variabile de conectare în funcţie de tipul de variabile parametrizate

Conectare prin operanzii booleeni:

În cazul în care conectaţi elementul de afişare cu un operand booleean, trebuie în general să plasaţi în fundal două elemente grafice bitmap. Câte unul pentru valoarea de stare »0« şi »1«. Un bitmap implicit nu este necesar aici.

Conectarea prin operanzi byte, word şi dword

302

Panoul de comandă

În cazul în care conectaţi elementul de afişare cu un oparand byte, word sau dword, puteţi introduce opţional un bitmap implicit. Acest bitmap implicit este afişat întotdeauna când variabila ia o valoare, care substituie un bitmap nul.

Fără un bitmap implicit definit şi fără valori variabile definite, elementul de afişare este reprezentat astfel:

- ca suprafaţă albă, dacă aţi selectat ca fundal Opac,

- invizibil, dacă aţi selectat ca fundal Transparent.

Numărul maxim teoretic de valori de stare parametrizate este de 255. Pe baza spaţiului de memorie necesitat pentru bitmap, acest număr este limitat practic de memoria disponibilă pentru ecrane. Respectaţi şi recomandările din secţiunea Optimizarea fişierului imagine. Memoria disponibilă pentru ecrane vă este semnalată pe bara de stare.

Cartela de indexare Tabel bitmap de semnalizare

Prin acest tabel alocaţi fiecărei valori de stare a variabilei care trebuie să fie semnalată bitmap-ul de semnalizare de reprezentat. Valorile de stare introduse trebuie să fie clare,aşadar trebuie să fie utilizate o singură dată de dumneavoastră.

Valoarea de stare ecran Comentariu1 125

Imagine n

<Orice text până la 32 de caractere>,

(vezi denumirea imaginii din fabrică)

2 o 225

Imagine n+1

dto.

3 255

Imagine n+2

dto.

Tabelul de parametrizare al unui element de afişare Bitmap de semnalizare pentru o variabilă de setare de tipul byte

• Mai întâi faceţi un click stânga în câmpul respectiv al coloanei Valoare de stare şi introduceţi valoarea corespunzătoare.

• Apoi faceţi un click stânga în câmpul respectiv din coloana Imagine.

Se dechide fereastra de dialog Selectare fişiere imagine. După ce le-aţi selectat şi aţi efectuat o comutare, imaginea este preluată prin apăsarea butonului Deschidere. Simultan în coloana Comentariu din acelaşi rând este afişată denumirea imaginii.

Aplicaţia de programare vă avertizează când introduceţi o valoare care nu poate fi prelucrată cu tipul variabilei ce poate fi parametrizat, sau atunci când schimbaţi ulterior tipul din dex. Byte în Bit. Pentru aceasta toate rândurile de tabel cu variabile de setare care nu pot fi modificate sunt acoperite cu un strat gri pentru afişarea indisponibilităţii. La reîntoarcerea ulterioară la un tip de variabile adecvate stratul gri dispare din nou. Aşadar nu trebuie să efectuaţi din nou operaţiunea de editare.

Se vor anunţa diverse valori de stare în cadrul unui element de afişare

Dacă doriţi să semnalaţi diferite valori de stare în cadrul unui element al afişajului, subordonaţi fiecărei valori - după cum este indicat în tabelul de mai sus - o imagine proprie. În vederea prelucrării ulterioare a respectivei imagini - de ex. în vederea rotirii - îndreptaţi-vă atenţia către punctul de selectare din a doua coloană a tabelului, asupra acestei figuri.

• Stabiliţi după caz în coloana valoare a stării o altă valoare, pentru care doriţi să redaţi în cadrul acestui element de ecran o altă figură .

Câmpul de grupuri Bitmap implicit

303

Ajutor EASY-SOFT 6

Aici stabiliţi bitmap-ul implicit, care poate fi afişat oricând ulterior, dacă variabila preia o valoare, pentru care în tabel nu se află în fundal nici un bitmap.

Prin intermediul suprafeţei de cuplare Inversare puteţi schimba reprezentarea iniţială, neinfluenţată a elementelor afişajului de pe display, între afişaj normal şi inversat.

• Faceţi un dublu click în cadrul domeniului Imagine .

• Alegeţi, după cum este descris şi mai sus, baza de date pentru imagini pentru reprezentarea default a elementului de afişaj şi introduceţi, dacă este cazul, un comentariu.



• Selectaţi o variabilă booleeană pentru comutarea între reprezentarea invizibilă şi cea vizibilă.



Cartela de indexare Afişare

Prin intermediul unei variabile booleene reprezentarea elementelor de afişaj de pe display poate fi cuplată de la normal la clipire intermitentă .

Câmpul de grupuri Conectare prin

Reprezentarea intermitentă se realizează în cazul în care conectarea este reală. Dacă nu este înregistrată nici o conexiune, atunci este afişat în mod normal elementul de afişare.

• Selectaţi o variabilă booleeană pentru reprezentarea intermitentă.


Valoarea de stare a operandului booleean, pe care l-aţi setat pentru o modificare a afişării »Iluminare intermitentă«, se poate inversa prin contactul normal deschis sau normal închis prin bitul logic.

Câmpul de grupuri Fundal

Selectaţi aici dacă elementele bitmap trebuie să fie afişate cu fundal transparent sau opac.

3.6.4.1.3 Elemente taste

3.6.4.1.3.1 Elementul de introducere ecrane »tasta blocabila«Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 05

Date generale

Prin acest element de introducere facilitaţi utilizatorului aparatului de vizualizare, prin simpla apăsare a tastei OK, negarea stării unui operand booleean conectat sau a unei intrări booleene a unui modul funcţional.

Mod de funcţionare

304

Panoul de comandă

Acest element are aceeaşi funcţionalitate ca şi funcţiile tastelor releului inversor.

Suplimentar, elementul de introducere este reprezentat pe display ca o casetă de control cu un text static alocat, în partea dreaptă.

În această casetă de control este reprezentată starea actuală a operanzilor printr-un simbol vizibil sau mascat. Apăsarea tastei OK are acelaşi efect ca şi un click într-o casetă de control.

»Text exemplu« şi starea afişată »0« în bitul logic parametrizat »Contact normal deschis«

»Text exemplu« şi starea afişată »1« în bitul logic parametrizat »Contact normal deschis«

»Text exemplu« şi starea afişată »1« în bitul logic parametrizat »Contact normal închis«

»Text exemplu« şi starea afişată »0« în bitul logic parametrizat »Contact normal închis«

Procedeul general pentru iniţierea introducerii de către utilizator.

În cadrul elementului de introducere selectat, acţionarea tastei OK cauzează direct modificarea stării variabilelor conectate, fără ca utilizatorul să trebuiască să comute în modul de introducere. Introducerea este încheiată automat prin apăsarea unei taste, iar aparatul de vizualizare comută la următorul element de introducere, dacă este disponibil.

Contrar faţă de alte elemente de introducere, nu mai este necesară o altă acţionare a tastei OK, pentru a încheia introducerea.

Dacă modul de introducere este dezactivat prin apelarea funcţiei tastelor "Selecţie element de ecran", atunci modificarea stării variabilei de setat este efectuată mai întâi prin acţionarea tastei OK. Cu ajutorul tastei ESC se poate anula introducerea în acest caz.

Parametrizarea elementului de introducere

Premisă pentru parametrizare:

În ecranul actual aţi selectat deja elementul de ecran pentru prelucrare.

Cartela de indexare Variabilă de conectare/ Inscripţionare

Legatura peste

• Selectaţi variabila booleeană de conectare, a cărei stare trebuie să fie negată prin apăsarea tastei OK.

Ca variabilă de conectare, se consideră toţi operanzii booleeni ai schemei de conexiuni sau toate intrările booleene ale modulelor funcţionale utilizate în program.

Conectare prin operanzii booleeni

• Selectaţi operanzii în lista cu acelaşi nume

• Stabiliţi numărul operandului utilizat în lista Număr.

Conectare prin intrările modulului funcţional

• Selectaţi această variabilă de conectare, dacă starea unei intrări a modulului funcţional trebuie să fie negată prin apăsarea tastei OK.

• Stabiliţi modulul funcţional urilizat pe baza selectării tipului în lista Operand şi numărul modulului în lista Număr.

• Parametrizaţi o intrarea booleeană prin lista Parametri FB.

Operand

• Selectaţi din lista modulelor funcţionale cu o intrare booleeană, un modul necesar.

305

Ajutor EASY-SOFT 6

Numar

• Selectaţi, ca mai sus, numărul modulului funcţional pentru comutare.

Parametru-FB

• Selectaţi aici intrarea booleeană pentru comutare, dacă utilizaţi o variabilă de conectare Intrările modulului funcţional.



Câmpul de grupuri Inscripţionare

Text

Editaţi în acest câmp de editare textul dumneavoastră, în varianta respectivă de limbă. Textul poate cuprinde până la 15 caractere.

Selecţia limba

Aici stabiliţi cărei limbi îi este alocat textul de introdus. Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor.

Indicaţie: Un text editat de dumneavoastră este alocat automat limbii, care este selectată în câmpul Selecţia limbii.

Dacă doriţi să lucraţi numai cu o limbă standard şi nu aţi definit nici o limbă suplimentară, câmpul de selectare indică întotdeauna »Necunoscută«.


Prin variabila booleeană de cuplare, elementul de ecran poate fi comutat invizibil/ vizibil în cadrul ecranului.

Cartela de indexare Operabilitate

Accesul utilizatorului la elementul de introducere poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană. Astfel evitaţi modificările nedorite ale operanzilor în starea de funcţionare RUN.

Introducerea utilizatorului în cadrul aparatului de vizualizare

Premisă pentru modificarea operanzilor cu acest element de introducere ecrane:

În ecranul actual, utilizatorul a selectat deja elementul de introducere comutat în modul vizibil pentru modificarea operanzilor (mod de selectare).

Prin intermediul variabilei de conectare booleeană utilizată aici, nu se poate accesa schema de conexiuni simultan prin scriere.

Aparatul de vizualizare îi semnalizează starea »Mod de selectare«, iar elementul de introducere Taste blocabile este afişat invers intermitent. Acest mod se poate părăsi din nou cu tasta ESC.

În cadrul elementului de introducere ecrane selectat, utilizatorul apasă tasta OK, negând operanzilor booleeni conectaţi şi părăsind modul de introducere. Modificarea stării îi este afişată pein intermediul casetei de control.

Aparatul de vizualizare se găseşte din nou în elementul Mod de selecţie, care poate fi părăsit prin ESC.

Procedura generală este descrisă în capitolul Introduceri de utilizare în stare de funcţionare »RUN« al aparatului de vizualizare.

306

Panoul de comandă

Elementul de introducere Simulare

Procedeul general pentru reprezentarea ecranelor pe afişajul offline este descris în Modul de afişare-Simulare.

3.6.4.1.3.2 Element de introducere ecrane »Câmp tastatură«Se utilizează pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 05

Date generale

Ca tastatură este menţionat aici un singur element de introducere, prin intermediul căruia utilizatorul aparatului de vizualizare poate modifica valoarea unei variabile cuplate (variabilă de setare) .

Elementul de introducere descris aici Câmp tastatură cuprinde mai multe tastaturi, dintre care utilizatorul poate activa întotdeauna numai una. Activarea unei tastaturi conduce automat la dezactivarea unui alt câmp tastatură.

Elementul de introducere cuprinde între 2 şi 255 de tastaturi individuale. Cantitatea rezultă din tipul şi numărul de valori de setare, care le stabiliţi pentru această variabilă în tabelul câmpului de tastaturi. Fiecărei tastaturi îi este alocată o anumită valoare de setare.

Utilizatorul selectează tastatura de setat cu ajutorul tastelor cursor ^ v în etape individuale şi cu < > pe pagini.

Cu ajutorul tastei OK setează o tastatură, cu tasta ESC efectuează o anulare a introducerii.

Puteţi utiliza variabile de setare de tipul bit, byte, word sau dword.

Cu o variabilă de setare de tipul bit puteţi parametriza două tastaturi. O tastatură pentru valoarea de setare »0«, celălalt pentru »1«. Câmpul de tastaturi cuprinde două rânduri, cum se indică în următorul exemplu.

Exemplu:

Valoare de fixat Inscriptionare1 0 Oprire motor 12 o 1 Pornire Motor 13

Tabel de parametrizare al unui câmp de tastaturi pentru variabila de setare de tipul bit

Pentru variabilele de setare de tipul byte, word sau dword puteţi parametriza până la 255 de tastaturi pe câmp.

Mod de funcţionare

Afişarea pe display

Pe afişaj se afişează o tastatură pe un rând de afişare. Acest rând conţine textul static descriptiv cu un substitut presetat pentru un simbol grafic. În mod suplimentar, un simbol săgeată poate semnaliza dacă există şi alte rânduri de afişare nereprezentate. Simbolul grafic »săgeată« semnalează un tastatură ca »activat«, în timp ce un pătrat mic, negru simbolizează starea »neactivat«.

Oprire motor 1 (tastatură inactivă)

Pornire motor 1 (tastatură activă)

Afişarea pe display a unui câmp de tastaturi cu două rânduri pentru variabila de setare de tipul bit

Conform parametrizării dumneavoastră este afişat câmpul de tastaturi pe până la patru rânduri.Pentru o variabilă de setare conectată de tipul de date bit pot fi afişate maxim două rânduri de afişare, iar

307

Ajutor EASY-SOFT 6

pentru tipurile byte, word sau dword maxim patru. Patru rânduri de afişare simultane sunt posibile numai dacă parametrizaţi dimensiunea normală a caracterelor.

La parametrizare, puteţi stabili, în cadrul tipului de date presetat, numărul rândurilor de afişare încă o dată prin meniul contextual.

Dacă aţi parametrizat mai multe tastaturi care sunt reprezentabile ca rânduri de afişare, în ultima coloană de inscripţionare, în marinea dreaptă a display-ului, apare o săgeată îndreptată în jos şi/sau în sus.Aceste săgeţi indică utilizatorului în timpul modului de introducere, faptul că poate naviga printre tastaturile neafişate cu ajutorul tastelor cursor.

În modul de afişare aparatul de vizualizare evaluează continuu starea variabilei de setare şi semnalează tastaturăul aferent ca activ prin intermediul bifei.

Indicaţie: Dacă aceste variabile de setare pot fi accesate şi din program prin scriere şi se poate prelua astfel o valoare de stare, căreia nu îi este alocat nici un tastatură, atunci nu există nici un tastatură pe display care este prevăzut cu o bifă.

Procedeul general pentru iniţierea introducerii de către utilizator.

Scalarea elementului de introducere

• Aduceţi elementul de ecran în poziţia dorită Aliniaţi-l cât mai la stânga, pentru a acoperi cât mai mult posibil lăţimea totală de afişare.

• Selectaţi, dacă este necesar, dimensiunea dublă a caracterelor prin zoom vertical sau prin butonul Mărire

caractere . • În funcţie de numărul de lungimea textului, trageţi elementul de ecran prin funcţia Zoom orizontal până la

lungimea necesară.

Dimensiunile caracterelor

La tipul Câmp de tastaturi, puteţi selecta elementul, respectiv caracterele succesiv în două dimensiuni.

Dimensiuni posibile ale caracterelor Numărul maxim al rândurilor/caracterelornormal 4/14 (15)dublat 2/6 (7)

Numărul rândurilor de afişare

La scalare puteţi stabili numărul de rânduri prin meniul contextual.

Faceţi un click dreapta în elementul de introducere din cadrul ecranului şi selectaţi Mai puţine rânduri rânduri

sau Mai multe .

Dacă aţi parametrizat mai multe tastaturi care sunt reprezentabile ca rânduri de afişare, în ultima coloană de inscripţionare, în marginea dreaptă a display-ului, apare o săgeată îndreptată în jos şi/sau în sus.



În ecranul actual aţi selectat elementul de introducere de prelucrat şi aţi editat tastatura necesară.

Cartela de indexare Variabilă de setare

308

Panoul de comandă


În câmpul de grupuri Tip de variabile selectaţi tipul dintre bit, byte, word şi dword şi astfel domeniul de valori al variabilelor de setare.


Astfel se efectuează o preselectare a variabilelor de setare utilizabile.

Câmpul de grupuri Variabila de setat

Aici stabiliţi variabila de setare, a cărei valoare trebuie să fie modificată prin elementul de introducere Câmp de tastaturi.

Legatura peste

• Selectaţi operandul, care trebuie să fie utilizat drept variabilă de setare.


• La utilizarea unui modul funcţional, selectaţi în lista Parametri FB o intare de modul funcţional

Tip de variabile Conectare posibilă prin Domeniu de valori

BitIntrările şi operanzii booleeni ai modulului funcţional

0/1

Byte Marcheri locali MB1...MB96 0-255

WordMarkeri locali MW1...MW96,

Ieşirea analogică a aparatului0 ... 65535


Intrările modulului funcţional–2147483648...+2147483647

Tabel: Variabile de setare în funcţie de tipul de variabile parametrizate

Conectare prin operanzii booleeni:

Numărul rândurilor parametrizabile: 1...2.

Conectarea prin operanzi byte, word şi dword

Numărul rândurilor parametrizabile: 1...255.

Cartela de indexare Tabelul câmpului de tastaturi

În acest registru setaţi valoarea de setare şi imaginea pentru elementul de introducere.

Numărul valorii de setare necesare stabileşte cantitatea de tastaturi şi stfel de rânduri de tabel editabile.

Într-un rând al tabelului de parametrizare introduceţi valoarea de setare şi alocaţi-o unui text de inscripţionare. Aici puteţi genera textele suplimentare în limbi străine.Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor. Pentru aceasta aţi alocat limbile corespunzătoare unuia dintre seturile de caractere Europa de Vest, Europa Centrală sau Chirilic.

• Aveţi grijă ca selecţia limbii să corespundă cu textul planificat.

Indicaţie:Un text editat de dumneavoastră este alocat automat limbii, care este selectată în câmpul Selecţia limbii.

• În coloana Către introduceţi valoarea zecimală, care trebuie să fie transferată către variabila de setare cu acest tastatură.

Aplicaţia de programare avertizează dacă introduceţi o valoare de setare, care nu poate fi prelucrată cu tipul de variabile parametrizate sau dacă modificaţi ulterior tipul de ex. de la byte la bit. Pentru aceasta toate rândurile de tabel cu variabile de setare care nu pot fi modificate sunt acoperite cu un strat gri pentru afişarea indisponibilităţii. La reîntoarcerea ulterioară la un tip de variabile adecvate stratul gri dispare din nou. Aşadar nu trebuie să efectuaţi din nou operaţiunea de editare.

309

Ajutor EASY-SOFT 6

• Editaţi textul dumneavoastră de inscripţionare în coloana Inscripţionare, în varianta de limbă setastă.

Valoare de fixat Inscriptionare1 50 Decongelare2 o 150 Biscuit3 175 Alte4 200 Pornire5

Tabelul de parametrizare al unui câmp de tastaturi pentru variabila de setare de tipul word, operand ieşire analogică aparat

Dacă doriţi să lucraţi numai cu o limbă standard şi nu aţi definit nici o limbă suplimentară, câmpul de selectare indică întotdeauna »Necunoscută«.Opţiunea de selectare din tabel indică rândul actual.

Tabelul conţine cel puţin două rânduri. Modul în care afişaţi mai puţine rânduri pe display este descris în secţiunea Numărul rândurilor de afişare.


• Faceţi click în câmpul de numerotare a rândului respectiv şi mutaţi-l în potiţia dorită menţinând butonul mouse-lui apăsat.

Decuparea, copierea sau ştergerea rândurilor din tabelul de parametrizare

• faceţi click în câmpul de numerotare al rândului respectiv şi efectuaţi acţiunea dorită prin meniul contextual.


Prin variabila booleeană de conectare, elementul de introducere poate fi comutat invizibil/ vizibil în cadrul ecranului.




Câmpul de grupuri Blocarea introducerii

Accesul utilizatorului la elementul de introducere poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană. Astfel evitaţi modificările nedorite ale variabilelor de setare în starea de funcţionare RUN.


vezi mai sus


Premisă pentru modificarea operanzilor cu acest element de introducere ecrane:

Aparatul de vizualizare se găseşte în afişarea ecranelor (modul de afişare). În ecranul actual, elementul de introducere este comutat vizibil şi comandabil.

Prin intermediul variabilei de conectare booleeană utilizată aici, nu se poate accesa schema de conexiuni simultan prin scriere.

310

Panoul de comandă



Procedeul general pentru reprezentarea ecranelor pe afişajul offline este descris în Modul de afişare-Simulare.

3.6.4.1.4 Elemente de text

3.6.4.1.4.1 Elementul de afişare ecrane »Scris cursiv«Se utilizează pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 05

Date generale

Prin acest element de afişare pe un rând puteţi edita o bandă de text, cunoscută din emisiunile de ştiri TV. Caracterele sunt afişate continuu de la dreapta la stânga prin domeniul de afişare al elementului de afişare.

Mod de funcţionare

Elementul de afişare indică un text static, care poate cuprinde până la 63 de caractere. Spaţiile se numără ca şi caractere propriu-zise.

După afişarea ultimului caracter reprezentarea este continuată cu primul caracter.

Elementul de afişare poate fi comutat invizibil.

În continuare, puteţi activa reprezentarea intermitentă sau inversă a elementului de afişare prin intrarea externă trigger.

Indicaţie: Lizibilitatea elementului de afişare »scris cursiv« al ecranului depinde destul de mult de lumina ambiantă. Aceasta poate fi îmbunătăţită prin intermediul modificării contrastului în meniul sistemului aparatului de vizualizare.

• în cazul aparatelor de vizualizare până la versiunea 04 este posibilă modificarea în domeniul de la -2 până la +2,

• în cazul aparatelor de vizualizare începând cu versiunea 05 este posibilă modificarea în domeniul de la -8 până la +8,


Premisă:


• Aduceţi elementul de afişre în poziţia dorită Aliniaţi-l cât mai la stânga, deoarece necesitaţi lăţimea totală de afişare.


caractere . • Modificaţi elementul de afişare prin zoom orizontal la dimensiunea dorită.

Astfel puteţi edita elementul respectiv caracterele treptat în două dimensiuni.

311

Ajutor EASY-SOFT 6

Dimensiuni posibile ale caracterelor Numărul maxim al rândurilor/caracterelornormal 1/16dublat 1/8

Editarea elementului de afişare

Cartela de indexare Scris cursiv

În această cartelă de indexare editaţi introducerea de text.

Aici puteţi genera textele suplimentare în limbi străine.Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor.


Indicaţie: Un text editat de dumneavoastră este alocat automat limbii, care este selectată în câmpul Selecţia limbii.

• Editaţi textul dumneavoastră cursiv în rândul Text, în varianta de limbă setată..







Lista Reprezentare

• Selectaţi aici dacă trebuie să se realizeze o afişare iluminată interemitent sau una inversă a elementului de afişare.


Modificarea afişării se realizează în cazul în care conectarea este reală. Fără cuplare, elementul de afişare poate fi redat pe o perioadă lungă în mod normal, inversat sau prin clipire intermitentă.

• Selectaţi un operand booleean sau un modul funcţional Intrare/Ieşire, care comandă modificarea reprezentării dorită.



3.6.4.1.4.2 Element de ecran »Meniu ecrane«Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 05

312

Panoul de comandă

Date generale

Prin elementul de introducere Meniu ecrane facilitaţi utilizatorului comutarea într-un alt meniu prin apăsarea unei taste în timpul funcţionării.Elementul de introducere este construit ca meniu. Toate ecranele până la maxim 255, pe care le-aţi introdus pentru selectare în tabelul de parametrizare, pot fi răsfoite pe display în aceeaşi ordine verticală. Utilizatorul răsfoieşte cu ajutorul tastei cursor până la ecranul dorit. Acesta este reprezentat în meniu printr-o inscripţionare, pe care aţi introdus-o în tabelul de parametrizare.

Dacă utilizatorul trebuie să poată comuta la un ecran pornind de la oricare altul, atunci trebuie să utilizaţi în fiecare ecran elementul de introducere Meniu ecrane.

Indicaţie: Dacă aţi parametrizat în mod paralel pentru elementul de introducere o comutare de comandă a programului către un alt ecran, această comandă a ecranelor are prioritate. Aşadar elementul de introducere poate fi utilizat numai în cazul în care comanda ecranelor referitoare la program este inactivă!


Premisa pentru scalare şi parametrizare:

În ecranul actual aţi poziţionat şi selectat deja elementul de introducere pentru prelucrare..

Elementul de introducere este reprezentat apoi cu dimensiunea normală a caracterelor. Numărul rândurilor reprezentate este scalabil.Elementul de introducere poate cuprinde până la patru rânduri, în funcţie de numărul de introduceri de ecran.Inscripţionarea pe un astfel de rând poate consta din până la 16 caractere.

Dacă elementul dumneavoastră de introducere cuprinde mai multe introduceri de ecrane decât rândurile de

editare alocate, editorul de ecrane indică acest lucru prin simbolul cu săgeţi ↑↓. În acest caz aceleaşi simboluri săgeţi indică şi utilizatorului, în timpul funcţionării, posibilitatea scroll.

• Determinaţi numărul de rânduri prin butoanele Mai multe rânduri sau Mai puţine rânduri .

• În funcţie de numărul de lungimea textului, trageţi elementul de ecran prin funcţia Zoom orizontal până la lungimea necesară.


Cartela de indexare Tabelul meniului de ecrane

În tabelul de parametrizare puteţi edita cel puţin la fel de multe introduceri de ecrane, câte ecrane au fost alocate în aplicaţie (max. 255). Ordinea ecranelor în cadrul tabelului de parametrizare a acestui element de introducere este aleatorie. Fiecare introducere de ecran constă din numele ecranului şi o inscripţionare editabilă liber. Această incripţionare este afişată pe display în timpul funcţionării.

Exemplu:

ecran Inscriptionare1 <ecran a> Text de inscripţionare pentru ecranul a2 o <ecran n> Ş.a.m.d.3 <ecran x> Ş.a.m.d.

Tabel de parametrizare pentru introducerea de ecrane în elementul de editare Meniu ecrane

• Selectaţi în coloana ecran un ecran deja alocat, făcând click pe simbolul săgeată ▼.

• Alternativ, puteţi stabili aici şi un nou nume de ecran.

Aplicaţia de programare preia automat un nou ecran cu acest nume în gestiunea ecranelor şi îl adaugă în Prezentarea generală a ecranelor.

• Editaţi în coloana Inscripţionare denumirea pentru ecran.

313

Ajutor EASY-SOFT 6

În timpul editării, respectivul rând este reprezentat în elementul de ecran, care este prevăzut în tabel cu punctul de selectare.

Lista Selecţia limbii

În tabelul de parametrizare puteţi edita texte suplimentare în limbi străine.Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor. Pentru aceasta aţi alocat limbile corespunzătoare unuia dintre seturile de caractere Europa de Vest, Europa Centrală sau Chirilic.

Indicaţie: Aveţi grijă ca selecţia limbii să corespundă cu textul planificat. Textul editat de dumneavoastră este alocat automat limbii, care este selectată în câmpul Selectarea limbii.







Accesul utilizatorului la elementul de introducere poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană. Astfel evitaţi modificările nedorite ale operanzilor în starea de funcţionare RUN.


Premisă pentru comutarea ecranelor prin acest element de introducere ecrane :

În ecranul actual, utilizatorul a selectat deja elementul de introducere comutat în modul vizibil prin intermediul tastei OK.

Aparatul de vizualizare semnalizează acestă etapă, afişând în fundal elementul de introducere Meniu ecran invers, intermitent. Acest mod se poate părăsi din nou cu tasta ESC.



Procedeul general pentru reprezentarea ecranelor pe afişajul offline este descris în Modul de afişare Simulare.

3.6.4.1.4.3 Elementul de afişare-ecrane »Text de semnalizare«Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 01MFD 05, cu seturi de caractere noi »Europa Centrală« şi »Chirilic«.

Date generale

Prin acest element de afişare ecrane puteţi afişa diferite texte, al căror conţinut depinde de starea unei variabile. Un text de semnalizare serveşte la semnalizarea modificărilor de stare în cadrul pocesului. Pentru a

314

Panoul de comandă

face vizibile astfel de modificări, conectaţi textele de semnalizare cu o variabilă (variabilă de conectare). Un text poate cuprinde maxim 16 caractere.

Mod de funcţionare

Textul de semnalizare de reprezentat se generează într-un tabel de parametrizare, se alocă unei valori de stare şi se conectează cu o variabilă.

Un text de semnalizare este efişat, dacă variabila conectată a preluat o anumită valoare.

Exemplu:

Ca variabilă de conectare aţi selectat markerul word MW1 şi aţi introdus textul »Oprire motor 2« în legătură cu valoarea zecimală de stare »200«.Dacă MW1 preia valoarea de stare 200 în funcţionare, display-ul MFD afişează textul »Oprire motor 2«.

Dacă variabila preia o valoare pentru care nu este editat nici un text, este afişat textul implicit.

În plus, elementul de afişare trebuie să fie comutat în starea vizibilă şi nu trebuie să fie suprapus de un alt element de ecran.

Textul este afişat în limba pe care aţi parametrizat-o ca limbă de descărcare.

Dintre toate limbile proiectate aparatul de vizualizare poate afişa în timpul funcţionării întotdeauna numai texte într-o singură limbă, limba de descărcare.


Premisă:



• Selectaţi dacă este necesar dimensiunea dublă a caracterelor prin funcţia Zoom vertical.


La tipul Text de semnalizare, puteţi selecta elementul, respectiv caracterele succesiv în două dimensiuni.


Editare şi parametrizare element de afişare


• Mai întâi setaţi, în funcţie de aplicaţia dumneavoastră, tipul variabilelor de conectare.

• Acum selectaţi operanzii efectivi.


Vă stau la dispoziţie cele patru tipuri diferite de variabile bit, byte, word şi dword, cu posibilităţile lor specifice de conectare.Tipul variabilelor utilizate determină câte valori de stare poate accepta variabila . Astfel, tipul de variabile stabileşte şi câte texte de semnalizare diferite pot fi afişate prin intermediul elementului de ecran.

Variabile tip

Conectare posibilă prin Numărul textelor diferite de

Domeniu de valori

315

Ajutor EASY-SOFT 6

semnalizare dintr-o limbă

Bit

Operanzi booleeni şi

Intrări şi ieşiri

ale modulului funcţional

20/1

Byte

Markeri locali MB1...MB96,

Marker de la distanţă *1MB1–1MB80

255 0 ... 255

Word



Intrări/ieşiri analogice

(locale şi de la distanţă)

255 0 ... 65535

DWord

Markeri locali MD1...MD96,




255 –2147483648...+2147483647

* Markerele participantului de la distanţăTabel: Variabile de conectare pentru textele de semnalizare

Fiecare text de semnalizare poate fi editat în toate variantele de limbă, pe care le-aţi specificat în Prezentarea generală a ecranelor. Teoretic pot exista 254 de limbi suplimentare.


Dacă utilizaţi tipul de variabile bit, puteţi inversa valoarea de stare setată pentru un text de semnalizare prin contactul normal deschis sau normal închis prin bitul logic.

Cartela de indexare Texte de semnalizare

În acest registru editaţi textul de semnalizare în coloana cu acelaşi nume din tabelul de parametrizare. Aici puteţi genera textele suplimentare în limbi străine.

Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor. Pentru aceasta aţi alocat limbile corespunzătoare unuia dintre seturile de caractere Europa de Vest, Europa Centrală sau Chirilic.

Indicaţie: Seturile de caractere nou introduse Europa Centrală şi Chirilic pot fi utilizate numai dacă folosiţi un aparat de vizualizare începând cu versiunea nr. 05.

În mod alternativ, puteţi exporta un text editat în limba naţională pentru traducere şi apoi să îl importaţi ca limbă (limbi) străină(e).


În ferestra Câmp de atribute, este afişat un tabel de parametrizare cu coloanele Valoare de stare şi Text de semnalizare. În completare pentru coloana Valoare de stare este afişat tipul de variabile selectat de dumneavostră. În continuare, este afişată o listă pentru selectarea limbii şi un câmp de editare pentru textul implicit


• În coloana Valoare de stare introduceţi valoarea zecimală, pentru care trebuie să fie afişat textul de semnalizare corespunzător pe display.

• Editaţi textul dumneavoastră de semnalizare în coloana Text de semnalizare în varianta de limbă setastă.

Valoarea de stare Text de semnalizare1 100 Oprire motor 12 o 200 Oprire motor 23

316

Panoul de comandă


De asemenea, vă rugăm să acordaţi atenţie descrierii condiţiilor speciale ale afişării tabelului.

Indicaţie: Textele din Câmpul de atribute pot fi copiate, decupate şi lipite prin intermediul zonei tampon de memorie.

• Editaţi după caz un text implicit, dacă variabila poate lua valori nedefinite.

• Dacă este necesar, editaţi textul într-o limbă străină corespunzător pentru fiecare valoare a variabilei. În prealabil trebuie să fi comutat în lista Selectarea limbii, a limba dorită.

Selectarea limbii:

Aici stabiliţi cărei limbi îi este alocat textul de semnalizare de introdus.Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor.

Indicaţie: Un text de semnalizare editat de dumneavoastră este alocat automat limbii, care este selectată în câmpul Selectarea limbii.

Dacă doriţi să lucraţi numai cu o limbă standard şi să nu definiţi nici o limbă suplimentară, câmpul de selectare indică întotdeauna »Necunoscută«.

Editarea textelor dependente de limbă

Premisă: În Prezentarea generală a ecranelor aţi setat pe lângă »Necunoscută« de exemplu şi »Olandeza« drept limbă suplimentară pentru afişarea de text.Această setare a fost efectuată în tabelul de parametrizare pentru cartela de indexare Limbă.

• Trageţi un element Text de semnalizare în ecran.

• Selectaţi limba »Olandeză« în lista Selectarea limbii.

• În coloana Valoare de stare introduceţi valoarea zecimală, pentru care trebuie să fie afişat textul de semnalizare corespunzător pe display.

• Editaţi textul dumneavoastră de semnalizare în coloana Text de semnalizare în varianta de limbă »Olandeză«.

În continuare, aţi selectat limba »Olandeză« drept limbă de descărcare în tabelul de parametrizare pentru cartela de indexare Limbă. La următoarea descărcare de program, această variantă de limbă este încărcată în aparatul de vizualizare.

Indicaţie: Prin funcţia de Exportare puteţi transfera într-un tabel Excel elementele Text de semnalizare utilizate în ecran, pentru a continua traducerea şi pentru a prelua apoi noile texte prin funcţia de Importare în proiectul dumneavoastră.

Editarea textelor dependente de limbă cu caractere, care nu sunt disponibile pe tastatură.


Textul implicit:

Un text de semnalizare, care este afişat întotdeauna când variabila ia o valoare, substituie textul nul. Dacă acest câmp rămâne neocupat, sunt afişate spaţii.

Exemplu:

Ca variantă de conectare aţi selectat markerul word MW1 şi aţi poziţionat în fundal opt texte se semnalizare diferite, conectate cu valorile zecimale de stare de la 1 până la 8. Aţi introdus »Substitut« ca text implicit.

În timpul funcţionării variabila MW1 preia valoarea 255.În acest caz este afişat textul Substitut.


317

Ajutor EASY-SOFT 6



Lista Reprezentare

• Selectaţi aici dacă trebuie să se realizeze o afişare iluminată interemitent sau una inversă a textului de semnalizare.


Modificarea afişării se realizează în cazul în care conectarea este reală. Fără cuplare textul de semnalizare poate fi redat normal pe o perioadă de lungă durată, invers sau prin luminare intermitentă.




Condiţii speciale în afişarea tabelelor

Domeniul de valori valabil al unei variabile de conectare este limitat în mod normal de tipul acesteia.Aplicaţia de programare verifică editarea dumneavostră în coloana Valoare de stare şi împiedică o specificare, care nu corespunde cu tipul variabilelor de conectare. De exemplu, nu puteţi să editaţi nici o valoare de stare > 255, dacă aţi selectat tipul byte pentru variabila de conectare.

Dacă la început aţi selectat tipul word şi de exemplu aţi editat un text de semnalizare pentru valorile de stare 100, 200, 300 şi 400, aplicaţia de programare poate avertiza în cazul modificării ulterioare a tipului în byte.

În acest caz aplicaţia de programare nu ia în calcul toate rândurile din tabel fără texte de semnalizare afişabile, însă le marchează cu un fundal gri pe cele cu valori de stare invalide (aici 300 şi 400) la afişarea caracterului de invaliditate. La întoarcerea ulterioară în tipul word dispare din nou stratul gri. Aşadar nu trebuie să efectuaţi din nou operaţiunea de editare.

Acelaşi comportament este indicat şi de tabelul cu lista valorilor de activare.

3.6.4.1.4.4 Element de afişaj al ecranului »Text Rulant«Se utilizează pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 05

Date generale

Prin intermediul acestui element al afişajului, compus dintr-un singur rând puteţi reda texte care cuprind mai multe simboluri decât este normal să se reprezinte la un rând al display-ului.

Mod de funcţionare

318

Panoul de comandă

Elementul de afişare reprezeintă pe display toate introducerile de text, pe care le-aţi efectuat pe fiecare rând în tabelul de parametrizare, consecutiv pe un rând de text. În acest sens rândurile tabelelor - atâta timp cât nu sunt iluminate - se vor afişa pentru două secunde.

După ajungerea în ultimul rând din tabel, reprezentarea este continuată cu prima introducere de text. Ordinea elementelor iluminate corespunde ordinii introducerilor din tabelul de parametrizare.

Pentru fiecare element de afişare puteţi introduce până la 255 de rânduri de tabel cu câte maxim 16 caractere.

În continuare, puteţi activa reprezentarea intermitentă sau inversă a elementului de afişare prin intrarea externă trigger.

Iluminat/Stingerea rândurilor textelor

Prin intermediul fiecărui bit al unei variabile de cuplare puteţi lumina sau stinge intenţionat rânduri de text. În timpul utilizării toate rândurile de text sunt aprinse în cadrul textului rulant, al cărui bit corespunzător se află în starea »1«.

Pentru a utiliza această funcţie trebuie să alegeţi mai întâi în registru text rulant opţiunea afişaj text în funcţie de variabila de cuplare şi apoi să stabiliţi variabila de cuplare în registrul cu acelaşi nume.

Dacă alegeţi în cadrul registrului text rulant opţiunea Afişaj imediat al textului şi nu utilizaţi în acest scop nici o variantă de cuplare, se vor reprezenta unul după altul toate rândurile de text introduse în tabelul de parametrizare.


Premisă:


• Aduceţi elementul de afişre în poziţia dorită Aliniaţi-l cât mai la stânga, deoarece necesitaţi lăţimea totală de afişare.


caractere . • În funcţie de numărul, de lungimea textului, trageţi elementul de afişare prin funcţia Zoom orizontal până

la lungimea necesară.


Vă rugăm să aveţi grijă ca în cadrul dimensiunii duble a caracterelor să fie afişate numai opt caractere pe rândul de display.

Indicaţie: Dacă aţi selectat dimensiunea dublă a caracterelor, dar aţi editat 16 caractere pe un rând de tabel, ultimele 8 caractere ale fiecărui rând pot să nu fie afişate.



Prin intermediul acestei variabile de cuplare puteţi lumina sau stinge determinat rânduri unitare de text, plecând de la premisa că alegeţi opţiunea afişaje texte în funcţie de variabila de cuplare.

• Mai întâi setaţi, în funcţie de aplicaţia dumneavoastră, tipul variabilelor de conectare.

• Acum selectaţi operanzii efectivi.


319

Ajutor EASY-SOFT 6

Vă stau la dispoziţie diferitele tipuri ale variabilelor Byte, Cuvânt şi Cuvânt dublu cu posibilităţile lor specifice de cuplare.Tipul variabilelor utilizate determină câte valori de stare poate accepta variabila . Astfel, tipul variabilelor determină şi câte rânduri de text pot fi redate prin intermediul elementului de afişare de pe ecran text rulant.

Tip de variabile

Conectare posibilă prinNumăr al rândurilor textelor din cadrul

unei limbi Domeniu de valori

BitMarker local MB1–MB96,

Marker de la distanţă *1MB1–1MB80 255 0 ... 255

Word

Marker local MW1–MW96,


Intrări/ieşiri analogice

(locale şi de la distanţă)

255 0 ... 65535

DWord

Marker local MD1–MD96,

Marker de la distanţă *1MD1–1MD20,



255 –2147483648 ...

+2147483647

* Markerele participantului de la distanţăTabel: Variabile de cuplare pentru iluminarea-/stingerea rândurilor de text în cadrul elementelor de afişare ale ecranului Text rulant

Cartela de indexare Text rulant

În acest registru editaţi introducerile de text pe fiecare rând din tabelul de parametrizare. În afară de aceasta stabiliţi dacă - pe bază de variabile - se vor afişa rândurile unitare sau toate rândurile din tabelul de parametrizare..

Indicaţie: Funcţia rulantă lucrează numai atunci când veţi edita cel puţin două rânduri de text!

Opţiune afişare de text, în funcţie de variabila de cuplare

Un rând dat în cadrul tabelului de parametrizare se va reprezenta în cadrul textului rulant doar atunci când bitul subordonat al variabilelor de cuplare se află în starea »1«.

La selectarea acestei opţiuni subordonaţi unui rând de text din coloana tabelului Bit bitul variabilei de cuplare, bit care iluminează sau nu rândurile textului.

Rândul Biţi activaţi : vă arată poziţiile utilizate ale biţilor.

Opţiune Afişaj imediat al textului

Toate rândurile de text introduse în cadrul tabelului de parametrizare sunt reprezentate unul după altul ca text rulant.

La selectarea acestei opţiuni coloana de tabel Bit este gri, aşadar nu poate fi editată.

Lista Selecţia limbii

Dacă aţi introdus în vederea de ansamblu a ecranului limbi suplimentare, puteţi activa în domeniul listelor o selecţie a limbii şi apoi să introduceţi în tabelul de parametrizare textul corespunzător. Pentru variantele de limbi puteţi utiliza seturi de simboluri Europa de Vest, Europa de Est sau chirilic.

Indicaţie: Aveţi grijă ca selecţia limbii să corespundă cu textul planificat. Textul editat de dumneavoastră este alocat automat limbii, care este selectată în câmpul Selecţia limbii.

• Editaţi textul dumneavoastră rulant în coloana Text în varianta de limbă setată.


Tabel de parametrizare în vederea introducerii rândurilor ce conţin texte

320

Panoul de comandă

În cadrul tabelului de parametrizare editaţi pe rânduri introducerile textelor ce trebuie reprezentate.

Bit Text1 Acest Text2 o aproximativ maxim3 16 caractere pe4 rând şi se derulează5 pe o perioadă fixă6 rând cu7 rând8 permanent!9

Tabel de parametrizare a unui text rulant la opţiunea selectată afişaj imediat al textului

Opţiunea de selectare din tabel indică rândul actual. În timpul editării este afişat rândul selectat ASTFEL în elementul de ecran.

Bit Text1 1 Acest Text2 o 2 aproximativ maxim3 3 16 caractere pe4 4 rând şi se derulează5 5 pe o perioadă fixă6 6 rând cu7 7 rând8 8 permanent!9

Tabel de parametrizare a unui text rulant la opţiunea selectată afişaj text în funcţie de varianta de cuplare


• Faceţi click în câmpul de numerotare a rândului respectiv şi mutaţi-l în potiţia dorită menţinând butonul mouse-lui apăsat.

Decuparea, copierea sau ştergerea rândurilor din tabelul de parametrizare

• Faceţi click în câmpul de numerotare al rândului respectiv şi alegeţi poziţia dorită.






Lista Reprezentare



321

Ajutor EASY-SOFT 6

Modificarea afişării se realizează în cazul în care conectarea este reală. Fără cuplare elementul de afişare poate fi redat pentru o lungă durată normal, invers sau prin clipire intermitentă.




3.6.4.1.4.5 Elementul de afişare-ecrane »Text static«Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 01MFD 05, cu seturi de caractere noi »Europa Centrală« şi »Chirilic« şi

posibilitatea de a modifica vizibilitatea şi reprezentarea.

Date generale

Prin acest element de afişare ecrane se poate afişa un text fix. Un text poate cuprinde maxim 16 caractere.Textul static de reprezentat se generează în câmpul Text al registrului Text static. Numai aici puteţi genera texte suplimentare, dependente de limbă, dacă selectaţi în prealabil limba dorită din lista Selecţie limbă. Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor. Pentru aceasta aţi alocat limbile corespunzătoare unuia dintre seturile de caractere Europa de Vest, Europa Centrală sau Chirilic.

În mod alternativ, puteţi exporta un text editat în limba naţională pentru traducere şi apoi să îl importaţi ca limbă (limbi) străină(e).

Indicaţie: Seturile de caractere nou introduse Europa Centrală şi Chirilic pot fi utilizate numai dacă folosiţi un aparat de vizualizare începând cu versiunea nr. 05.

Mod de funcţionare

Un text static este afişat întotdeauna, dacă rămâne vizibil şi nu este suprapus de un alt element de ecran. Textul este afişat în limba pe care aţi parametrizat-o ca limbă de descărcare.


Premisă:



• Selectaţi dacă este necesar dimensiunea dublă a caracterelor prin funcţia Zoom vertical.


La tipul Text static, puteţi selecta elementul, respectiv caracterele succesiv în două dimensiuni.

Dimensiuni posibile ale caracterelor Numărul maxim al rândurilor/caracterelornormal 4/16

322

Panoul de comandă

dublat 2/8


Cartela de indexare Text static

În ferestra Câmp de atribute este afişat câmpul Text. În continuare, observaţi lista pentru selectarea limbii.


• În câmpul Text editaţi textul dumneavoastră static în varianta de limbă setată.

În cadrul elementului de ecran vizualizaţi textul introdus, cu condiţia să fie destul de mare.

Indicaţie: Textele din Câmpul de atribute pot fi copiate, decupate şi lipite prin intermediul zonei tampon de memorie.

Selectarea limbii:

Aici stabiliţi cărei limbi îi este alocat textul static introdus.Aţi stabilit deja limbile disponibile în Prezentarea generală a ecranelor.

Indicaţie: Un text static editat de dumneavoastră este alocat automat limbii, care este selectată în lista Selectarea limbii.

Editarea textelor dependente de limbă

Premisă: Pe lângă »necunoscut« aţi stabilit de exemplu »olandeza« ca limbă suplimentară pentru afişajul text. Această setare a fost efectuată în tabelul de parametrizare pentru cartela de indexare Limbă.

• Trageţi, aşa cum s-a indicat mai sus, un element de ecran Text static în cadrul ecranului.

• Selectaţi limba »Olandeză« în lista Selectarea limbii.

• În câmpul Text editaţi textul dumneavoastră static în varianta de limbă »Olandeză«.

În continuare, aţi selectat limba »Olandeză« drept limbă de descărcare în tabelul de parametrizare pentru cartela de indexare Limbă. La următoarea descărcare de program, această variantă de limbă este încărcată în aparatul de vizualizare.

Indicaţie: Prin funcţia Export preluaţi în ecran elementele de text utilizate Text static, într-un tabel Excel. Care sunt trmise către Traducere. Preluaţi apoi textele traduse în proiectul dumneavoastră prin funcţia Import.

Editarea textelor dependente de limbă cu caractere, care nu sunt disponibile pe tastatură.





Lista Reprezentare

323

Ajutor EASY-SOFT 6

Selectaţi aici dacă trebuie să se realizeze o afişare iluminată interemitent sau una inversă a textului de semnalare.


Modificarea afişării se realizează în cazul în care conectarea este reală. Fără cuplare textul static poate fi redat normal pe o perioadă de lungă durată, invers sau prin luminare intermitentă.




3.6.4.1.5 Elemente pentru afişajul de valori

3.6.4.1.5.1 Elementul de afişare-ecrane »Data şi Ora«Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 01MFD 05, cu format de dată nou, pe fundal gri deschis

Date generale

Prin acest element de afişare ecrane se pot afişa pe display data şi ora timer-ului aparatului.

Astfel, puteţi selecta între formate internaţionale de display corespunzătoare celor zece limbi de sistem easy, plus formatul de display american.

Tabelul de mai jos »Formate de dată şi oră conform setărilor specifice ţărilor« vă indică formele de reprezentare selectabile. În cadrul formatelor de reprezentare, puteţi selecta încă o dată între patru formate.

Indicaţie: Setările specifice ţărilor nou introduse, pentru Ungaria, Cehia şi Rusia, pot fi utilizate numai dacă folosiţi un aparat de vizualizare începând cu versiunea nr. 05.


Premisă: În ecranul actual aţi selectat deja elementul de ecran pentru prelucrare.


• Selectaţi dimensiunea dorită a caracterelor prin funcţia Zoom vertical

La tipul de afişare Dată şi Oră, puteţi selecta elementul, respectiv caracterele succesiv în trei dimensiuni.

În cadrul display-ului cu şapte segmente sunt afişate maxim patru cifre cu separatoare. (vezi domeniile de mai jos din tabelul: Formate pentru dată şi oră conform setării naţionale).

Dimensiuni posibile ale caracterelor Numărul maxim al rândurilor/ caracterelornormal 4/16dublat 2/8

(Display cu şapte segmente) 1/4


324

Panoul de comandă

Cartela de indexare Formate pentru dată

În ferestra Câmp de atribute se afişează lista cu setarea şi formatul naţional.

Setări specifice ţărilor

• Selectaţi una setările naţionale posibile conform următorului tabel.

Format

• Căutaţi unul dintre cele patru formate posibile conform următorului tabel.

În afară de formatul de dată 2 aparatul de vizualizare poate reprezenta toate formatele şi din afişajul cu şapte segmente. Astfel, sunt afişate maxim patru cifre cu separatoare (vezi domeniile din fundal în următorul tabel).

Setare naţională

Data şi Ora Format pentru

datăFormat pentru dată 2 Oră

Germana DD.MM.YY hh:mm DD.MM.YYYY WD DD.MM.YY

(Lu, Ma, Mi, Jo, Vi, S, D)hh:mm

Engleza DD/MM/YY hh:mm DD/MM/YYYY WD DD/MM/YY

(Mo, Tu, We, Th, Fr, Sa, Su)hh:mm

Engleză (USA) MM/DD/YY hh:mm MM/DD/YYYY WD MM/DD/YY

(Mo, Tu, We, Th, Fr, Sa, Su)hh:mm

Spaniola DD/MM/YY hh:mm DD/MM/YYYYWD DD/MM/YY

(zilele săptămânii în limba naţională)hh:mm

Franceza DD/MM/YY hh:mm DD/MM/YYYYWD DD/MM/YY


Italiana DD/MM/YY hh:mm DD/MM/YYYYWD DD/MM/YY


Potrugheza DD-MM-YY hh:mm DD-MM-YYYYWD DD-MM-YY


Olandeza DD-MM-YY hh:mm DD-MM-YYYYWD DD-MM-YY


Suedeza YY-MM-DD hh:mm YYYY-MM-DDWD YY-MM-DD


Poloneză YY-MM-DD hh:mm YYYY-MM-DDWD YY-MM-DD


Turca DD.MM.YY hh:mm DD.MM.YYYYWD DD.MM.YY


Maghiara# YY.MM.DD hh:mm YYYY.MM.DDWD YY.MM.DD


Cehă# DD.MM.YY hh:mm DD.MM.YYYYWD DD.MM.YY


Rusă# DD.MM.YY hh:mm DD.MM.YYYYWD DD.MM.YY


Tabel: Formate pentru dată şi oră conform setării naţionale.

Domeniile Dată şi Oră din fundal pot fi afişate pe display-ul cu şapte elemente.

# Data şi Ora pentru aceste ţări pot fi selectat la aparatele de la versiunea nr. 05.


Prin variabila booleeană de cuplare, elementul de ecran poate fi comutat invizibil/ vizibil în cadrul ecranului. Astfel, vi se deschide de exemplu posibilitatea de a plasa alăturat două elemente de ecran Dată şi Oră. Unul dintre acestea afişează DD-MM, iar celălalt hh:mm pe display-ul cu şapte elemente.Prin variabila booleeană ce conectare se pot afişa ambele elemente alternativ şi posibil comandat în funcţie de timp.

3.6.4.1.5.2 Elementul de afişare-ecrane »Valoare numerică«Se utilizeaza pentru

325

Ajutor EASY-SOFT 6

Aparat de la versiunea nr.:MFD 01

Date generale

Cu ajutorul acestui element de ecran, puteţi afişa valori de proces, direct sau în formă scalată, în format zecimală. Domeniul valorilor de proces scalate este denumit în continuare Domeniu de definire a căii.

Citiţi o valoare de proces prin variabila de conectare.

• Trageţi un element în ecran sau oriunde pe bancul de lucru. În ultimul caz, elementul de ecran este plasat automat în ecranul deschis.

• Faceţi un click stânga pe elementul de ecran.

• Aduceţi elementul de ecran în poziţia dorită


• În funcţie de numărul de poziţii, trageţi elementul de ecran prin funcţia Zoom orizontal până la lungimea necesară.

Indicaţie: Drept substitut în cadrul elementului de ecran este introdusă cifra 9 în timpul editării pentru fiecare poziţie definită.Premisa este ca elementul de ecran să fi fost tras prin intermediul unui pătrat de selactare lateral din chenar până la dimensiunea necesară.

La tipul Valoare nominală, puteţi selecta elementul respectiv caracterele succesiv în trei dimensiuni.


Afişaj cu şapte segmente 1/4

Tabel: Dimensiunea caracterelor şi numărul maxim de rânduri.

Tipul variabilelor de conectare byte, word sau dword stabileşte domeniul de valabilitate maxim afişabil al valorii de proces.

Tip de variabile Conectare posibilă prin Domeniu de valori

ByteMarkeri locali MB1...MB96, Markeri de la distanţă * 1MB1...1MB80

0 ... 255

WordMarkeri locali MW1...MW96, Markeri de la distanţă * 1MW1...1MW40,Intrări/ieşiri analogice

0 ... 65535

DWordMarkeri locali MD1...MD96, Markeri de la distanţă * 1MD1...1MD20,Intrări/ieşiri ale modulului funcţional

–2147483648...+2147483647

* Markerii participantului de la distanţă

Tabel: Variabilă de conectare - Tip şi domeniu de valori

În cadrul chenarului prestabilit puteţi limita un domeniu de valori, pentru a fi afişate numai valori fizic relevante. De exemplu, aceasta poate fi o limitare de valori, furnizate de traductor. Realizaţi această setare prin cartela de indexare Domeniu/ Format numeric în câmpul de grupuri Domeniu de valori prin specificarea unei valori minime şi a uneia maxime Dacă în timpul funcţionării valoarea de proces părăseşte acest domeniu de valori, pe display este afişată o succesiune de caractere speciale(----.--).

Exemplu: : Aţi selectat drept tip de o cifră variabilă word, o cifră completă fără semn care poate reprezenta domeniul dintre 0 şi 65535. Traductorul dumneavoastră furnizează valori între 5000 şi 60000, care trebuie să fie valorile minime sau maxime valabile.

• Selectaţi cartela de indexare Domeniu/Format numeric şi specificaţi în câmpul de grupuri Domeniu de valori la [min] valoarea minimă (aici = 5000, la A) şi la [max] valoarea maximă (aici = 60000, la B).

326

Panoul de comandă

|---------------- Domeniu de valori de proces ---------------|

Suplimentar faţă de setarea unui domeniu de valori de proces, puteţi stabili o limită superioară şi una inferioară a valorii. În cadrul acestor limite valoarea de proces se găseşte într-un domeniu necritic. O încălcare a acestor limite poate fi semnalizată utilizatorului prin afişarea iluminată intermitent sau inversată.Opţiunea Modificarea afişării se activează prin cartela de indexare Domeniu/ Format numeric în câmpul de grupuri cu acelaşi nume. În continuare trebuie să specificaţi valoarea limită prin cartela de indexare Modificarea afişării (comparaţia internă a valorilor limită).

• Selectaţi cartela de indexare Modificarea afişării (comparaţia internă a valorilor limită) şi un operand sub valoarea limită superioară(aici constanta 55000, la D). Selectaţi un operand la valoarea limită inferioară (aici constanta 10000, la C).

Dacă selectaţi o variabilă în locul constantei, puteţi varia limitele pentru modificarea afişării în timpul funcţionării.

Scalare

Puteţi scala valoarea de proces şi o puteţi transfera într-un domeniu de definire a căii, care descrie cel mai bine fundalul fizic al acesteia. Acest domeniu de definire a valorii, scala, se poate accepta prin specificarea unei valori minime şi a uneia maxime. Efectuaţi această setare prin cartela de indexare Domeniu/ Format numeric în câmpul de grupuri cu acelaşi nume

• Selectaţi cartela de indexare Domeniu/ Format numeric şi specificaţi în domeniul de definire a căii la [min] valoarea minimă (aici = -20 °C, la E) şi la [max] valoarea maximă (aici = 40 °C, la F).

|------------------------- Domeniu de definire a căii ---------------------------|

Dacă doriţi să utilizaţi opţiunea Modificarea afişării în cadrul domeniului de definire a căii activat, introduceţi drept valoare limită inferioară şi superioară cifre, care se află în interiorul domeniului de definire a căii. Aparatul de vizualizare calculează valorile limită în domeniul de valori din fundal.

• Selectaţi cartela de indexare Modificarea afişării (comparaţia internă a valorilor limită) şi în cadrul valorii limită superioare specificaţi valoarea maximă (aici= 35 °C, la H) şi în cadrul valorii limită inferioare valoarea minimă (aici= -15 °C, la G).

Indicaţie: Dacă activaţi domeniul de definire a căii, pe display este afişată doar valoarea scalată. Parametrizarea totală se bazează acum exclusiv pe domeniul de definire a căii.

Următoarea imagine vă indică scalarea valorii de proces în domeniul de definire a căii.

327

Ajutor EASY-SOFT 6

Legătură între valorile minime/ maxime în domeniul de valori şi domeniul de definire a căii



În câmpul de grupuri Variabilă setaţi variabila de proces ce trebuie generată. În câmpul de grupuri Tip de variabile selectaţi tipul dintre byte, word şi dword şi astfel domeniul de valori


Astfel se efectuează o preselectare a variabilelor utilizabile.

• Apoi setaţi variabila.

Cartela de indexare Domeniu/ Format numeric

Prin această cartelă de indexare limitaţi afişarea valorii de proces la un anumit domeniu de valori.

Realizaţi această setare prin cartela de indexare Domeniu/ Format numeric în câmpul de grupuri Domeniu de valori prin specificarea unei valori minime şi a uneia maxime

Suplimentar, puteţi scala aici valoarea de proces şi genera astfel un domeniu de definire a căii adecvat. Realizaţi această setare prin cartela de indexare Domeniu/ Format numeric în câmpul de grupuri Domeniu imagine prin specificarea unei valori minime şi a uneia maxime

Afişarea permanentă a opţiuniii Semn indică faptul că şi în cazul valorilor pozitive este afişat semnul.

Câmpul de grupuri Domeniu imagine

Prin predefinirea domeniului de valori limitaţi şi formataţi valoarea de proces. Pentru aceasta utilizaţi următorii parametri:



valoare de intrare pentru proces (În funcţie de tipul variabilelor de conectare).

Valori minime:Byte şi word = 0DWord = -2147483648


valoare de intrare pentru proces (În funcţie de tipul variabilelor de conectare)

Valoare maximă:Byte = 255Word = 65535DWord = +2147483647

Unitate de măsură

Afişarea unei unităţi de măsură în partea dreaptă lângă valoare (este afişată în display-ul cu şapte elemente

numai cu dimensiunea dublă a caracterelor)

0 - 7 rânduriorice text,0 - 6 rânduri în cadrul display-ului cu şapte elemente


328

Panoul de comandă

Prin predefinirea domeniului de definire a căii limitaţi şi formataţi valoarea de proces. Pentru aceasta utilizaţi următorii parametri:

Parametru Semnificaţie Domeniu de valori[min] Cea mai mică valoare de intrare în domeniul de

definire a căii –4294967295

[max] Cea mai mare valoare de intrare în domeniul de definire a căii

+4294967295

Poziţii după virgulă Valori de afişare aflate după virgulă

(numai în domeniul imagine)

0 ... 2

Pentru ambele tipuri de afişare puteţi activa Modificarea afişării. Modificarea afişării se realizează fie pe baza unei depăşiri a valorii limită, fie prin activarea semnalului extern de declanşare. Parametrizarea necesară se efectuează în câmpul de grupuri Modificarea afişării prin cartelele de indexare Modificarea afişării (comparaţia internă a valorii limită) sau Modificarea afişării (declanşare externă).

Câmpul de grupuri Modificarea afişării

Opţiunea Modificarea afişării se activează dacă variabila de conectare trebuie să fie verificată la respectarea valorilor limită. O depăşire a valorii limită este semnalizată optic în timpul funcţionării pe display printr-o afişare iluminată intermitent sau inversată.

O depăşire a valorii limită poate fi semnalizată printr-o comparaţie internă sau un semnal de declanşare, mai precis printr-un operand booleean drept intrare pentru modificarea afişării.

Imediat după ce opţiunea Domeniu de definire a căii a fost activat, relaţionaţi valoarea limită cu acest domeniu.

• La logare selectaţi dacă încălcarea trebuie să fie semnalată prin comparaţia internă a valorilor limită sau printr-o declanşare externă.

• Setaţi în continuare dacă valoarea numerică ce încalcă valoarea limită trebuie să fie afişată iluminată intermitent sau inversată.

Imediat după activarea opţiunii Modificarea afişării este afişată cartela de indexare Modificarea afişării (comparaţia internă a valorilor limită sau declanşare externă).Posibilităţile de introducere sunt descrise în continuare mai jos.

• Activaţi cartela de indexare Modificarea afişării (...)

Cartela de indexare Modificarea afişării (comparaţia internă a valorilor limită)

Modificarea afişării se realizează pe baza unei depăşiri a valorii limită.

Premisă: Aţi activat opţiunea Modificarea afişării cu logarea prin comparaţia internă de valori limită.

• Specificaţi valoarea limită în cadrul valorii limită superioare şi inferioare.

Pentru setarea valorii limită în cadrul afişării directe a valorii de proces respectaţi următorii parametri:


Limita superioară

La încălcare cauzează o afişare modificată a valorii de proces.Conform setării în câmpul de grupuri Afişare valori numerice este afişată iluminată intermitent sau inversată

O variabilă de acelaşi tip ca variabilă de conectare sau constantă în cadrul domeniului de valori.

Limita inferioară

La situarea sub aceasta cauzează o afişare modificată a valorii de proces.Conform setării în câmpul de grupuri Afişare valori numerice este afişată iluminată intermitent sau inversată

O variabilă de acelaşi tip ca variabilă de conectare sau constantă în cadrul domeniului de valori.

Tabel: Valoarea limită superioară sau inferioară a valorii de proces

329

Ajutor EASY-SOFT 6

Indicaţie: La afişarea valorii de proces şi la comparaţia internă setată a valorilor, se face diferenţa între o variabilă dinamică a valorii limită şi o constantă. Selectaţi această afişare, dacă valoarea limită se poate modifica sau trebuie să se modifice în timpul funcţionării.

Pentru setarea valorii limită în cadrul afişării domeniului de definire a căii respectaţi următorii parametri:


Limita superioară

La depăşire cauzează o afişare modificată a valorii numerice din domeniul de definire a căii.Conform setării în câmpul de grupuri Afişare valori numerice este afişată iluminată intermitent sau inversată.

O constantă în cadrul domeniului de definire a căii

Limita inferioară

La situarea sub aceasta cauzează o afişare modificată a valorii numerice din domeniul de definire a căii.Conform setării în câmpul de grupuri Afişare valori numerice este afişată iluminată intermitent sau inversată.

O constantă în cadrul domeniului de definire a căii

Tabel: Valoarea limită superioară sau inferioară la reprezentarea domeniului de imagine

Indicaţie: La afişarea domeniului de definire a căii şi la comparaţia internă setată a valorilor, se face diferenţa între o valoare limită fixă şi o constantă

Cartela de indexare Modificarea afişării (declanşarea externă)

Modificarea afişării se realizează prin activarea declanşării.

Premisă: Aţi activat opţiunea Modificarea afişării cu logarea prin comparaţia internă de valori limită.

• Selectaţi o variabilă booleeană pentru logarea intrării de declanşare.


Starea de semnal»0« sau »1«, conform setării în

domeniul Bit logic

Conform setării în câmpul de grupuri Afişare valori numerice este afişată iluminată intermitent sau inversată.

Variabilă booleeană

Tabel: Modificarea afişării prin activarea intrării de declanşare



3.6.4.1.5.3 Elementul de afişare-ecrane »Afişare releu de timp«Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 05

Date generale

Prin intermediul acestui element al afişajului reprezentaţi într-un ecran o informaţie referitoare la timp a elementului funcţional Releu de timp (T).

330

Panoul de comandă

O premisă pentru utilizarea elementului de afişaj »afişare valoare releu de timp«:

Elementul funcţional releu de timp se află deja în program.

Mod de funcţionare

Elementul de afişare reprezintă valoarea de proces a unei variabile de conectare ca informaţie de timp. Reprezentarea se orientează după domeniul de timp setat de dumneavoastră.

În cazul în care valoarea de proces se află în afara domeniului de valori susţinut de către domeniul de timp, apare un afişaj al limitei inferioare, şi respectiv al limitei superioare pentru fiecare săgeată cu următoarele afişaje al displayului » - - - « _i » - - - «.

Contrar elementului de afişare »Afişarea valorii releului de timp« există elementul de introducere »Introducerea valorii releului de timp«.


Premisă:

În ecranul actual aţi selectat deja elementul de afişare pentru prelucrare.

Reprezentarea elementului de afişare în ecran

Reprezentarea depinde de domeniul de timp parametrizat. Există cele trei domenii de timp posibile S, M:S şi H:M.

Domeniu timp Format de afişareS sss.ms

7 poziţiiM : S mm:ss

5 poziţiiH : M hh:mm

5 poziţii

Dacă selectaţi ca variabilă bde conectare ieşirea modulului funcţional, reprezentarea depinde de domeniul de timp parametrizat în modulul funcţional.

Dacă selectaţi ca variabilă de conectare un marker dword, reprezentarea depinde de domeniul de timp, pe care îl parametrizaţi elementul de afişare.

• Aduceţi elementul de afişare în poziţia dorită şi selectaţi dimensiunea adecvată a elementului şi a caracterelor.

La elementul de afişare Afişarea valorii releului de timp puteţi reprezenta caracterele treptat în două dimenisuni.


Indicaţie: Dacă după ce aţi preluat elementul de introducere în ecran şi l-aţi modificat la dimensiunea suficientă, sunt afişate numai cinci caractere minus -----, în dreptul numărului de operand dorit nu se găseşte nici un modul funcţional în program.


331

Ajutor EASY-SOFT 6


Informaţia referitoare la timp, care se va afişa împreună cu acest element, poate fi citită dintr-un cuvânt dublu ce trebuie reţinut, şi în cadrul căruia elementul funcţional releu de timp va introduce valoarea sa efectivă. În continuare, pentru afişajul valorii reale este posibilă o conectare directă cu ieşirea modulului funcţional.Valoarea de referinţă pentru un releu de timp poate fi afişată prin conectarea cu una dintre ieşirile acestuia I1/I2.

Variabila de conectare Marker

• Determinaţi în lista Număr markerul dword aferent (MD1-MD96).

• Parametrizaţi domeniul de timp, pentru a stabili reprezentarea elementului de afişare.

Variabila de conectare Intrările şi ieşirile modulului funcţional

• Selectaţi aceaste variabile de conectare, dacă doriţi să preluaţi informaţia de timp a modulului funcţional direct din ieşirea acestuia sau valoarea de referinţă din una dintre intrări.

• Stabiliţi în lista Număr, numărul modulului funcţional utilizat (1-32) şi în lista Parametri FB o intrare I1/I2 sau ieşirea.

Numar

• Selectaţi ca mai sus markerul dword aferent sau modulul funcţional utilizat.

Parametru-FB

• Alegeţi ca variabilă de cuplare elementul funcţional intrări şi ieşiri, o intrare I1 respectiv I2 sau ieşirea QV.

Domeniu timp

• Determinaţi aici reprezentarea elementului de afişaj, dacă utilizaţi ca variabilă de conectare un marker dword.




Lista Reprezentare



Modificarea afişării se realizează în cazul în care conectarea este reală. Fără cuplare elementul de afişaj poate fi redat normal pe o perioadă de lungă durată, invers sau prin luminare intermitentă.




332

Panoul de comandă

Elementul de afişare Simulare

puteţi reprezenta acest element al afişajului ca parte a unui ecran pe afişajul offline al stării unui display. Procedeul general este descris în Modul de afişare-Simulare.

3.6.4.1.6 Elemente de introducere a valorilor

3.6.4.1.6.1 Element de introducere-ecrane »Introducere dată - şi oră«


Date generale

Prin acest element de introducere facilitaţi modificările datei şi orei ceasului aparatului. În cazul în care aparatul se află în stadiul de funcţionare RUN utilizatorul poate întreprinde introducerile de modificare prin intermediul aparatului de vizualizare.

Mod de funcţionare

Pentru introducere puteţi selecta acceaşi formă de reprezentare, pe care o utilizaţi pentru elementul de afişare-ecrane Data şi ora.

Elementul de introducere este afişat în cadrul ecranului, nemodificabil cu dimensiunea normală a caracterelor, mai precis cu înălţimea simplă a caracterelor şi maxim 16 caractere pe rând.

Opţional, puteţi iniţia o sincronizare a ceasului pentru toţi participanţii la NET disponibili. Atunci data şi ora sunt setate la orice alt participant prin reţeaua NET, prin intermediul modificării efectuate pentru un participant ca şi la utilizarea modulului funcţional SC01 (Send Clock).

Parametrizarea



Cartela de indexare Formate pentru dată


• Selectaţi una dintre cele patru setări naţionale posibile conform următorului tabel.

Setări specifice ţărilor Data şi OraGermana DD.MM.YY hh:mmEngleza DD/MM/YY hh:mmEngleză (USA) MM/DD/YY hh:mmSpaniola DD/MM/YY hh:mmFranceza DD/MM/YY hh:mmItaliana DD/MM/YY hh:mmPotrugheza DD-MM-YY hh:mmOlandeza DD-MM-YY hh:mmSuedeza YY-MM-DD hh:mm

333

Ajutor EASY-SOFT 6

Poloneză YY-MM-DD hh:mmTurca DD.MM.YY hh:mmMaghiara YY.MM.DD hh:mmCeha DD.MM.YY hh:mmRusa DD.MM.YY hh:mm

Tabel: Formate pentru dată şi oră conform setării naţionale.

Sincronizarea datei şi orei prin NET

• Faceţi click în caseta se control, pentru ca ceasul tuturor participanţilor la NET să preia exact valorile, pe care utilizatorul le introduce în aparatul de vizualizare.



Pentru ca data şi ora să nu trebuiască să fie modificate frecvent, elementul de ecran trebuie să fie vizibil numai în caz de nevoie. Astfel vizibilitatea ecranului se îmbunătăţeşte.


Accesul utilizatorului la elementul de ecran poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană. Astfel evitaţi modificările nedorite ale ceasului înstarea de funcţionare RUN

Elementul de introducere-ecrane în afişajul offline (Simulare)

Iniţiaţi testarea ecranului şi a introducerii de valori în afişajul offline (Simulare).



3.6.4.1.6.2 Element de introducere-ecrane »Introducere de valori«

Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 01MFD 05, cu posibilitatea de a conecta intrările de modul ca variabile

setate.

Date generale

Prin acest element de introducere, utilizatorul poate introduce valori numerice de referinţă şi astfel poate interveni într-un proces. Introducerea unei valori de proces se efectuează explicit prin variabila conectată.

Începând cu versiunea aparatelor de vizualizare numărul 05, o valoare poate fi de asemenea alocată unei intrări de modul, care este conectată cu o constantă Cuvânt dublu, prin acest element de ecran.

Indicaţie: Pot fi setate numai intrările de modul la o valoare fixă, care sunt conectate la o constantă a tipului de variabile dword.

Valoarea introdusă este salvată intern, prelucrată de program şi afişată până când este modificată de către utilizator sau de program. Dacă utilizatorul nu introduce nici o valoare, acest element de ecran se comportă precum elementul Valoare numerică şi astfel este afişată valoarea variabilei conectate.

334

Panoul de comandă


Premisa pentru scalare şi parametrizare:

În ecranul actual aţi poziţionat şi selectat deja elementul de introducere pentru prelucrare..


• În funcţie de numărul de poziţii, trageţi elementul de ecran prin funcţia Zoom orizontal până la lungimea necesară.

Indicaţie: Drept substitut în cadrul elementului de ecran este introdusă cifra 9 în timpul editării pentru fiecare poziţie definită.Premisa este ca elementul de ecran să fi fost tras prin intermediul unui pătrat de selactare lateral din chenar până la dimensiunea necesară.

La tipul Introducere de valori, puteţi selecta elementul, respectiv caracterele succesiv în trei dimensiuni.


Afişaj cu şapte segmente 1/4

Indicaţie: Vă rugăm să plasaţi întotdeauna Introducerea de valori în fundal, dacă în ecranul dumneavoastră se suprapun mai multe elemente. Pentru aceasta, utilizaţi butoanele Prim-plan/Fundal

din bara de instrumente. Suprapunerea mai multor elemente de ecran complică introducerea de valori în timpul funcţionării.


Cartela de indexare Variabilă de setare

Pentru ca valoarea obligatorie să poată fi setată, alocaţi elementului de ecran o variabilă de tipul byte, word sau dword, aşa-numita variabilă de setare. Tipul variabilelor alocate stabileşte domeniul de valabilitate pentru introducerea de valori. În cadrul limitelor date puteţi stabili un domeniu de valori pentru introducerea de valori. Astfel limitaţi introducerea la valori semnificative fizic, care nu pot fi depăşite de utilizator. Utilizatorul nu poate părăsi domeniul de valori setat!Valorile modificate de program, respectiv de proces, care se situează în afara acestui domeniu de valori, sunt semnalate de asemenea prin caractere speciale. Aparatul de vizualizare indică depăşirea, respectiv situarea sub domeniul de valori admis prin următoarele afişaje » - - - « _i » - - - «.

Suplimentar, puteţi scala valoarea introdusă, parametrizând un domeniu de definire a căii. Acest domeniu de definire a căii, scala, se poate accepta prin specificarea unei valori minime şi a uneia maxime.

Astfel, utilizatorul poate introduce valori fără a trebui să le convertească în domeniul de valori al variabilelor de setare.Ableme setări se regăsesc în registrul Domeniu/ Format numeric.Afişarea permanentă a opţiuniii Semn indică faptul că şi în cazul valorilor pozitive este afişat semnul.

Următoarea imagine vă indică scalarea valorii introduse în domeniul de definire a căii în funcţie de valoarea de proces.

335

Ajutor EASY-SOFT 6

Legătură între valorile minime/ maxime în domeniul de valori şi domeniul de definire a căii

Cartela de indexare Domeniu/ Format numeric

În acest registru setaţi un domeniu de valori pentru valoarea introdusă.

Suplimentar, puteţi scala aici valoarea de proces şi genera astfel un domeniu de definire a căii adecvat. Realizaţi această setare prin cartela de indexare Domeniu/ Format numeric în domeniul de valori sau în câmpul de grupuri Domeniu imagine prin specificarea unei valori minime şi a uneia maxime


Prin predefinirea domeniului de valori limitaţi valoarea introdusă. Pentru aceasta utilizaţi următorii parametri:



valoare de intrare pentru proces (În funcţie de tipul variabilelor de conectare).

Valori minime:Byte şi word = 0DWord = -2147483648


valoare de intrare pentru proces (În funcţie de tipul variabilelor de conectare)

Valoare maximă:Byte = 255Word = 65535DWord = +2147483647

Unitate de măsură

Afişarea unei unităţi de măsură în partea dreaptă lângă valoare (este afişată în display-ul cu şapte elemente

numai cu dimensiunea dublă a caracterelor)

0 - 7 rânduriorice text,0 - 6 rânduri în cadrul display-ului cu şapte elemente


Prin predefinirea domeniului de definire a căii scalaţi şi formataţi valoarea introdusă. Pentru aceasta utilizaţi următorii parametri:

Parametru Semnificaţie Domeniu de valori[min] Cea mai mică valoare de intrare în domeniul de

definire a căii –4294967295

[max] Cea mai mare valoare de intrare în domeniul de definire a căii

+4294967295

Poziţii după virgulă Valori de afişare aflate după virgulă

(numai în domeniul imagine)

0 ... 2

Exactitatea introducerii de valori la valoarea scalată de introdus

Dacă aţi stabilit un domeniul de definire a căii, exactitatea introducerii de valori depinde de relaţia domeniului de definire a căii cu domeniul de valori.

336

Panoul de comandă

Exactitate =

Domeniu de definire a căii (valoare maximă-valoare minimă)

Valoare procesuală (valoare maximă-valoare minimă)

Exemplul 1: Utilizaţi ca variabilă de setare un marker Byte cu un domeniu de valori procesuale de la 0 până la 255, o poziţie de după virgulă şi apoi un domeniu de definire a căii de la 0,0 până la 255,0. Ca»Etapă fixă« aţi parametrizat 0,1.

Pentru acest caz, exactitatea introducerii de valori este comform formulei sus-menţionate »1,0«.

La acest tip de parametrizare, cea mai mică etapă în domeniul de valori procesuale este 1, iar în domeniul de definire a căii 1,0. Astfel, nu pot fi preluate poziţii de după virgulă în domeniul de proces.

Utilizatorul poate modifica valoarea în etape de 0,1, la finalizarea introducerii cu tasta OK aparatul rotunjeşte valoarea introdusă la următoarea valoare procesuală.

Exemplul 2: Utilizaţi ca variabilă de setare un marker Byte cu un domeniu de valori procesuale de la 0 până la 255, o poziţie de după virgulă şi apoi un domeniu de definire a căii de la 0,0 până la 25,5. Ca»Etapă fixă« aţi parametrizat 0,1.

Pentru acest caz, exactitatea introducerii de valori este comform formulei sus-menţionate »0,1«.

Utilizatorul poate modifica valoarea în etape de 0,1 şi finaliza introducerea cu tasta OK, fără rotunjire.

Câmpul de grupuri Schemă de introducere

Pentru introducerea unei valori variabile, vă satu la dispoziţie două moduri:

1. Selectare liberă a locaţiilor

În acest mod, utilizatorul modifică cu tastele cursor ale aparatului de vizualizare valoarea poziţiei de introducere la 1 şi repetă introducerea pentru toate cifrele posibile.

2. Increment fix

În acest caz, utilizatorul, după selectarea elementului de ecran, măreşte sau micşorează valoarea variabilă cu incrementul presetat. Incrementul este întotdeauna o constantă cu valoare pozitivă, pe care îl specificaţi aici la introducerea elelemntului de ecran.

• Dacă nu este activat nici un domeniu de definire a căii, atunci este posibilă o introducere liberă de valori în cadrul tipului de date selectat.

• Dacă este activat un domeniu de definire a căii, atunci este admisă o introducere de valori în cadrul domeniului de definire a căii.

Indiferent dacă domeniul de definire a căii este activat sau nu, valorile numerice pot fi introduse drept valori în virgulă flotantă. Dacă nu este activat nici un domeniu de definire a căii, atunci aparatul de vizualizare utilizează valoarea integrală.


Prin variabila booleeană, elementul de ecran poate fi comutat invizibil/ vizibil în cadrul ecranului.

Indicaţie: O comutare posibilă în starea de invizibilitate nu are efect, dacă în timpul funcţionării se efectuează o introducere de valori.


Accesul utilizatorului la elementul de ecran poate fi blocat printr-o variabilă de conectare suplimentară.


337

Ajutor EASY-SOFT 6

Comportamentul aparatului de vizualizare în timpul introducerii utilizatorului

La începutul introducerii de valori în aparatul de vizualizare, câmpul de introducere conţine valoarea variabilă specificată cel mai recent.

Pentru modigicarea valorii variabilei utilizatorul foloseşte tastele cursor ^ sau v ale aparatului de vizualizare.

Dacă după apăsarea tastelor cursor ^ v valoarea introdusă depăşeşte sau se situează sub domeniul de definire a căii stabilit, aparatul de vizualizarelimitează această valoare la domeniul de definire a căii stabilit.

Recomandare: În completare faţă de modificarea unei valori variabile prin tastele cursor ^ sau v, puteţi atribui şi altor taste funcţionale prin intermediului editorului de funcţii de taste funcţia Decrementare sau incrementare variabilă. Prin acţionarea acestor taste utilizatorul poate modifica acceaşi valoare variabilă cu alt increment. De exemplu, modifică valoarea prin tastele cursor ^ şi v în intervale de unităţi cât şi prin tastele cursor < şi > în intervale de zeci.

Indicaţie: La utilizarea elementului de ecran Introducere de valori nu puteţi aloca alte funcţii tastelor OK şi ESC!


3.6.4.1.6.3 Element de ecran »Introducere ceas de comutare anual«Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 05

Date generale

Prin acest element de introducere facilitaţi modificările ulterioare ale duratei de conectare sau deconectare pentru unul dintre cele patru canale (A, B, C şi D) ale modulului funcţional Ceas de comutare anual (HY).

În cazul în care aparatul se află în stadiul de funcţionare RUN utilizatorul poate întreprinde introducerile de modificare prin intermediul aparatului de vizualizare . Valoarea nou introdusă este salvată permanent în program.

Mod de funcţionare

Premisă pentru utilizarea elementului de introducere »Ceas de comutare anual«:

Modulul funcţional Ceas de comutare anual se găseşte în program, iar canalul de modificat este deja parametrizat. Canalele neparametrizate nu pot fi prelucrate.

Cu acest element de introducere este conectat fix fie momentul de conectare, fie cel de deconectare al unui canal al modulului funcţional. Pentru a menţine seria de parametri a unui canal (conectat şi deconectat) complet modificabilă, aveţi nevoie de două astfel de elemente de inrtroducere.

Momentul de conectare, mai precis parametrul de canal Zi (DD), Lună (MM) şi an (YY), poate fi modificat, dacă selectaţi modul de funcţionare Moment de conectare/deconectare=ON pentru acest element de introducere.În continuare utilizatorul poate modifica momentul de deconectare, mai precis restabilirea parametrului de canal DD, MM şi YY, dacă selectaţi modul de funcţionare Moment de conectare/deconectare=OFF pentru acest element de introducere.


Premisă:

În ecranul actual aţi selectat deja elementul de introducere pentru prelucrare.

338

Panoul de comandă

Reprezentarea elementului de introducere în ecran

Exemplu: Setarea specifică ţării »Germană«

DD.MM.YYDD (Day) zi,MM (Month) lună,YY (Year) an

• Aduceţi elementul de introducere în poziţia dorită şi selectaţi dimensiunea adecvată a elementului şi a caracterelor.

La elementul de introducere Introducere ceas de comutare anual puteţi reprezenta caracterele treptat în două dimenisuni.


Indicaţie: Dacă, după ce aţi preluat elementul de introducere în ecran şi l-aţi setat la dimensiunea suficientă, se afişează numai linii --.--.-- , sub numărul de operand selectat nu se găseşte nici un modul funcţional HY în program.



Acest element de introducere nu necesită nici o variabilă de conectare. Din acest motiv cele trei liste aferente rămân pe fundal gri.

Numar

Selectaţi modulul funcţional de modificat 1-32.

Parametru-FB

Selectaţi canalul (A, B, C sau D) pentru care doriţi să modificaţi ulterior durata de intrare sau de ieşire.

Momentul conectării/deconectării

Butonul de opţiuni ON

Prin selectarea moului de funcţionare »ON« sunt apelaţi parametrii de canal »DD«, »MM« şi »YY« ai ceasului de comutare anual alocat. În timpul funcţionării utilizatorul poate modifica ziua, luna şi anul momentului de conectare.

Butonul de opţiuni OFF

Prin selectarea moului de funcţionare »OFF« sunt apelaţi parametrii de canal »DD«, »MM« şi »YY« ai ceasului de comutare anual alocat. Utilizatorul poate modifica ziua, luna şi anul momentului deconectării.


Aici puteţi stabili forma de reprezentare a zilei săptămânii, a lunii şi a anului momentului conectării/deconectării în ecran.Astfel, puteţi selecta între formate internaţionale de display corespunzătoare celor zece limbi de sistem easy, plus formatul de display american. Comparaţi şi tabelul Formate pentru dată şi oră al elementului de afişare

339

Ajutor EASY-SOFT 6

ecrane Data şi ora.




Accesul utilizatorului la elementul de introducere poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană. Astfel evitaţi modificările nedorite ale ceasului de comutare anual în starea de funcţionare RUN.


Puteţi efectua introducerea de valori pentru acest element de introducere cu ajutorul "tastelor aplicaţiei în modul de afişare Simulare". Aceste introduceri de valori vor fi menţinute până la următoarea comandă STOP a simulării, dar parametrii programului nu se vor modifica în aparatul de vizualizare. Procedeul general este descris în Modul de afişare-Simulare. Cu "tasta DEL a aplicaţiei" puteţi şterge la introducerea în curs o componentă deja definită a unui moment de comutare.


În vederea modificării valorii unui element de introducere de pe ecran, utilizatorul foloseşte tasta OK, tasta DEL, tastele cursorului < > ^ sau v şi tasta ESC din cadrul aparatului de vizualizare . Procedura generală este descrisă în capitolul Introduceri de utilizare în stare de funcţionare »RUN« al aparatului de vizualizare.

3.6.4.1.6.4 Element de introducere ecrane »Introducere ceas de comutare săptămânal«Se utilizează pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 05

Date generale

Prin acest element de introducere facilitaţi modificările ulterioare ale duratei de conectare sau deconectare pentru unul dintre cele patru canale (A, B, C şi D) ale modulului funcţional Ceas de comutare săptămânal (HW).

În cazul în care aparatul se află în stadiul de funcţionare RUN utilizatorul poate întreprinde introducerile de modificare prin intermediul aparatului de vizualizare . Valoarea nou introdusă este salvată permanent în program.

Mod de funcţionare

Premisă pentru utilizarea elementului de introducere »Introducere ceas de comutare săptămânal«:

Modulul funcţional Ceas de comutare săptămânal se găseşte în program, iar canalul de modificat este deja parametrizat. Canalele neparametrizate nu pot fi prelucrate.

Cu acest element de introducere este conectat fix fie momentul de conectare, fie cel de deconectare al unui canal al modulului funcţional. Pentru a menţine seria de parametri a unui canal (conectat şi deconectat) complet modificabilă, aveţi nevoie de două astfel de elemente de inrtroducere.

340

Panoul de comandă

Momentul activării, mai precis parametrii de canal »DY1« şi »ON«, pot fi modificaţi, dacă selectaţi pentru acest element de introducere modul de funcţionare Moment de activare/dezactivare=ON.În continuare utilizatorul poate modifica momentul de deconectare, mai precis modificarea parametrului de canal »DY2« şi »OFF«, dacă selectaţi modul de funcţionare Moment de conectare/deconectare=OFF pentru acest element de introducere.


Premisă:



WD hh:mmWD (WeekDay) introducerea săptămânii în vederea punctului de cuplare-/decuplare,hh (hour) Introducerea orei în vederea punctului de cuplare-/decuplare,mm (minute) Introducerea minutelor în vederea punctului de cuplare-/decuplare


La elementul de introducere Introducere ceas de comutare sătpămânal puteţi reprezenta caracterele treptat în două dimenisuni.


Indicaţie: Dacă, după ce aţi preluat elementul de introducere în ecran şi l-aţi setat la dimensiunea suficientă, se afişează numai linii -- --:-- sub numărul de operand selectat nu se găseşte nici un modul funcţional HW în program




Număr

Selectaţi modulul funcţional de modificat 1-32.

Parametru-FB

Selectaţi canalul (A, B, C sau D) pentru care doriţi să modificaţi ulterior durata de intrare sau de ieşire.

Momentul conectării/deconectării

Butonul de opţiuni ON

Prin selectarea moului de funcţionare »ON« sunt apelaţi parametrii de canal »DY1« şi »ON« ai ceasului de comutare sătpămânal alocat În timpul funcţionării utilizatorul poate modifica ziua, ora şi minutul momentului de conectare.

341

Ajutor EASY-SOFT 6

Butonul de opţiuni OFF

Prin selectarea moului de funcţionare »OFF« sunt apelaţi parametrii de canal »DY2« şi »OFF« ai ceasului de comutare sătpămânal alocat. Utilizatorul poate modifica ziua, ora şi minutul momentului deconectării..


Aici puteţi stabili forma de reprezentare a zilei săptămânii, a orei şi a minutului momentului conectării/deconectării în ecran. Aici puteţi alege între formele de reprezentare internaţionale în funcţie de limbile din sistemul aparatului . Comparaţi şi tabelul Formate pentru dată şi oră al elementului de afişare ecrane Data şi ora.




Accesul utilizatorului la elementul de introducere poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană. Astfel evitaţi modificările nedorite ale ceasului de comutare săptămânal în starea de funcţionare RUN.


Puteţi simula introducerea valorii pentru acest element cu ajutorul tastelor "Software" Aceste introduceri de valori vor fi menţinute până la următoarea comandă STOP a aplicaţiei, dar parametrii programului nu se vor modifica în proiect. Procedeul general este descris în Modul de afişare-Simulare.


În vederea modificării valorii unui element de introducere de pe ecran, utilizatorul foloseşte tasta OK, tasta DEL, tastele cursorului < > ^ sau v şi tasta ESC din cadrul aparatului de vizualizare . Procedura generală este descrisă în capitolul Introduceri de utilizare în stare de funcţionare »RUN« al aparatului de vizualizare.

Indicaţie: Introducerea de valori în elementul de introducere ecrane, în funcţie de parametrizarea modulului funcţional.

WD hh:mm

WD hh mm Observaţie-- -- -- Nu sunt definite nici ora şi nici ziua săptămânii (adică punctul de cuplare sau

elementul conectat ceas de conectare a timpului săptămânii a fost şters după descărcare).

Redări posibile pe display: -- --:-- z:B. L -- -- Definită doar ziua săptămânii.

Posibile redări pe display: WD --:-- SO 06 30 Definire ziua săptămânii şi ora.

Redări posibile pe display: WD HH:MM (ziua săptămânii şi ora în format de 24 de ore)

Introducerea de parametri prin acest element de introducere corespunde cu parametrizarea în modulul funcţional.

342

Panoul de comandă

Aşadar nu este posibil să se introducă numai ora. Dacă în cadrul introducerii în curs sau în timpul funcţionării sau al simulării ştergeţi ziua săptămânii (tasta DEL), acest lucru conduce la ştergerea automată a orei. Introdcerea orei conduce automat şi la presetarea zilei săptămânii la »Duminică«.

3.6.4.1.6.5 Element de introducere ecrane »Introducere valoare releu de timp«Se utilizează pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 05

Date generale

Prin acest element de introducere facilitaţi modificările ulterioare ale

Valorile de referinţă ale intrărilor I1 şi I2 ale modulului funcţional Releu de timp (T).

Premisă: Intrările I1 şi I2 ale modulului funcţional sunt parametrizate cu câte o constantă. Intrările neparametrizate nu pot fi editate prin acest element de introducere.

În cazul în care aparatul se află în starea de funcţionare RUN utilizatorul poate întreprinde introducerile prin intermediul tastelor aparatului de vizualizare şi astfel să modifice durata de cuplare şi punctul de conectare şi deconectare ale unui contact. Valoarea nou introdusă este salvată permanent în program.

Mod de funcţionare

Premisă pentru utilizarea elementului de introducere »Introducere valoare releu de timp«:

Modulul funcţional Releu de timp se află deja în program, iar intrarea ce trebuie modificată a fost parametrizată prin intermediul unei constante. Intrările neparametrizate nu pot fi prelucrate.

Cu acest element de introducere se parametrizează valoarea de referinţă de timp la intrarea I1 sau I2. Pentru a menţine şi valoarea de referinţă de timp I2 modificabilă, de exemplu în modulul funcţional Mod de funcţionare »Intermitent«, aveţi nevoie aşadar de două astfel de elemente de introducere.

Contrar elementului de afişare »Introducerea valorii releului de timp« există elementul de afişare »Afişarea valorii releului de timp«.

În cadrul modului de afişare elementul de introducere arată în continuare valorile actuale ale ceasului care arată timpul real în cadrul aparatului. În cazul în care utilizatorul ajunge în cadrul unui ecran în vederea elementului de introducere »introducerea valorii releului de timp«, valoarea actuală va fi preluată şi stocată ca valoare iniţială . Reprezentarea se realizează ca şi la elementul de afişare. Introducerea se limitează la domeniul de valori admis.


Premisă:



Reprezentarea depinde de domeniul de timp parametrizat în modulul funcţional. Există cele trei domenii de timp posibile S, M:S şi H:M.

Domeniu timp Format de afişareS sss.ms

343

Ajutor EASY-SOFT 6

M : S mm:ssH : M hh:mm


.

La elementul de introducere Introducere valoare releu de timp puteţi reprezenta caracterele treptat în două dimenisuni.


Indicaţie: Dacă după ce aţi preluat elementul de introducere în cadrul ecranului şi aţi tras până la mărimea suficientă, se va reprezenta doar un suport de loc --:-- sub numărul operandului nu se află nici un modul funcţional T în program.




Numar

• Selectaţi modulul funcţional care trebuie modificat 1...32.

Parametru-FB

Selectaţi intrarea I1 sau, pentru anumite tipuri de funcţionare ale modulelor funcţionale, intrarea I2, ale căror valoare de referinţă de timp doriţi să o păstraţi modificabilă.




Accesul utilizatorului la elementul de introducere poate fi blocat printr-o variabilă de conectare booleeană. Astfel veţi evita modificări nedorite ale modulului funcţional releu de timp în cadrul stării de utilizare RUN.


Puteţi simula introducerea valorii pentru acest element cu ajutorul tastelor "Software" Aceste introduceri de valori vor fi menţinute până la următoarea comandă STOP a aplicaţiei, dar parametrii programului nu se vor modifica în proiect. Procedeul general este descris în Modul de afişare-Simulare.


344

Panoul de comandă

În vederea modificării valorii din cadrul unui element de introducere pe ecarn, utilizatorul foloseşte tasta OK, tastele cursorului < > ^ sau v şi tasta ESC a aparatului de vizualizare. Procedura generală este descrisă în capitolul introduceri de utilizare în cadrul stării de funcţionare »RUN« a aparatului de funcţionare.

3.6.4.2 Editarea elementelor din cadrul tastaturii

3.6.4.2.1 Comanda prin taste a aparatului MFD



Următorul tabel indică funcţiile tastelor funcţionale ale aparatului MFD în cadrulafişării ecranelor. În afişarea ecranelor, ajungeţi la afişarea stării prin apăsarea tastei » * «.

Cursorul sus Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)Cursorul jos Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)Cursorul la stânga Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)Cursorul la dreapta

Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)

OK Comutare înafişarea ecranelorîn modul de selecţie MFD(suprascriere cu elementul de tastatură)

DEL Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)ESC Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)ALT Fără funcţie (suprascriere cu elementul de tastatură)Tasta »*« Comutare din afişarea ecranelor înapoi în afişarea stării (suprascriere cu elementul de

tastatură)ALT + DEL Fără funcţie

Tabel: Funcţia tastelor funcţionale în afişarea ecranelor aparatului MFD

3.6.4.2.2 Editarea tastelor


Conform posibilităţilor variate de intrări şi ieşiri prin display-ul MFD, sunt extinse şi funcţiile cunoscute ale tastelor unui releu de comandă easy. Acum puteţi atribui elemente de tastatură tuturor tastelor funcţionale ale aparatului MFD şi astfel le puteţi aloca funcţii noi. În plus, puteţi genera o macrocomandă pentru fiecare tastă funcţională, ordonând mai multe funcţii. Această nouă funcţionalitate a tastelor se setează cu ajutorul editorului de funcţii pentru taste.În cadrul editorului de funcţii pentru taste, atribuiţi elemente de tastatură tastelor funcţionale şi astfel le alocaţi funcţii noi.În continuare, aparatul MFD dispune de o a noua tastă funcţională suplimentară, » * «-tasta numită şi tastă Mod în Ajutor.Prin intermediul acestei taste, utilizatorul poate efectua schimbări întreafişajul stadiuluisau afişajul măştilor

În cadrul afişării ecranelor, utilizatorul poate apela funcţiile atribuite de dumneavoastră prin tastele funcţionale , în timpul operării. După acţionarea unei taste funcţionale MFD, de ex. tasta ESC, aparatul MFD execută automat succesiv toate funcţiile setate de dumneavoastră.Astfel pentru utilizator este suficientă apăsarea unei taste pentru executarea macrocomenzii.

Indicaţie: Alocarea de taste se realizează întotdeauna în conexiune cu ecranele. Astfel pentru fiecare ecran se poate efectua o alocare individuală de funcţii tastelor funcţionale.Acest fapt este important, dacă setaţi mai multe ecrane pentru aplicaţia de vizualizare, între care utilizatorul trebuie să poată comuta prin apăsarea unei taste.

345

Ajutor EASY-SOFT 6

Indicaţie: Puteţi combina de exemplu funcţia Comutarea ecranelor cu o altă funcţie şi să o executaţi în alt ecran pe lângă altele, selectând funcţia Element de ecran comandabil.

Premisă pentru editarea de taste: Modul de afişare-Vizualizare este deschis.

• Selectaţi în tabelul de parametrizare al Prezentării generale a ecranelor un ecran, în care trebuie să se seteze noua funcţionalitate a tastelor sau

• Selectaţi cartela de indexare Editor de funcţii pentru taste

În lista din bara de instrumente se afişează ecranul curent prelucrat.

Dacă încă nu aţi creat nici un ecran, se poate utiliza ecranul de start propus din fabrică.

• dacă este nevoie, comutaţi în cadrul listei la ecranul dorit.

Editorul de funcţii pentru taste vă afişează în fereastra Banc de lucru toate tastele aparatului MFD.În fereastra Câmp de atribute puteţi vizualiza prin cartela de indexare cu acelaşi nume informaţii despre setările anterioare din proiect, din program şi din Vizualizare.

Elementele de tastatură din fereastra Banc de lucru cu tasta DEL preselectată

• Selectaţi tasta căreia doriţi să îi alocaţi noua funcţionalitate, de ex. tasta DEL, cu un click stânga pe simbolul pentru taste. Acesta îşi modifică culoarea de fundal.

Dacă alocaţi noi funcţii tastelor, trebuie să respectaţi limitările menţionate în indicaţia următoare.

Indicaţie: Tastei» * «adoptate suplimentar în legătură cu aun aparat easy i se alocă din fabrică în afişarea ecranelorfuncţia » comutarea în afişarea stării «. Puteţi bloca accesul ulterior al utilizatorului la afişarea stării, alocându-i tastei » * « alte funcţii (vezi tabelul Comanda tastelor). Pentru o introducere de valori aflată în curs de desfăşurare există alte alocări predefinite de taste. Acestea nu pot fi redefinite cu elemente de tastatură. O dispunere completă a funcţiilor tastelor presetate se găseşte în AWB 2528-1480-x.

3.6.4.2.2.2 Cum alocaţi elemente de tastatură unei taste

Premisă: Tasta căreia doriţi să îi alocaţi noua funcţionalitate este selectată.

Trageţi pur şi simplu un element de tastatură prin funcţia Drag & Drop în lista Funcţiile tastelor sub tastele simbolizate în fereastra Banc de lucru. Necesarul de stocări al elementului tastaturii se va afişa în cadrul stadiului.

Aparatul de vizualizare susţine următoarele elemente ale tastaturii:

• Element de ecran comandabil

• Iluminare display

• Comutare ecrane

346

Panoul de comandă

• Logout cu parolă

• Setare variabilă la valori fixe

• Decrementare variabilă

• Incrementare variabilă

• Releu de comutare

• Blocarea comutării la afişajul de stare

• P-funcţia tastelor

• Mergeţilaecran anterior

• Blocare mod de selecţie

• Punct de salt

• Salt condiţionat

Ordonarea elementelor de tastatură

• Faceţi un click stânga pe elementul de tastatură din caseta de instrumente situată în partea stângă, după care acesta îşi modifică culoarea, şi trageţi-l în lista Funcţiile tastelor sub tastele simbolizate.

După ce aţi lipit elementul în câmp, în fereastra Câmp de atribute este afişată o casetă de dialog specifică. Explicaţiile necesare se găsesc în descrierea elementului de tastatură respectiv.

Fiecare element lipit ulterior este anexat în listă. Un element de tastatură lipit din greşeală poate fi îndepărtat cu butonul Ştergere, după ce a fost selectat cu un click stânga.

Dacă doriţi să modificaţi ordinea executării în cazul mai multor elemente de tastatură lipite, selectaţi elementele respective şi utlizaţi apoi butoanele Sus şi Jos.

Simbolul din lista Funcţiile tastelor

După ce aţi lipit un element de tastatură în listă, se afişează un simbol-mână la începutul rândului aferent.

• Un simbol-mână alb vă indică faptul că funcţia suplimentară poate fi executată de aparatul de vizualizare prin apăsarea unei taste.

• Un simbol-mână alb vă indică faptul că funcţia suplimentară poate fi executată de aparatul MFD prin apăsarea unei taste.

Acst simbol-mână roşu este afişat în condiţiile următoare:

• Aţi preluat un element de tastatură Comutare ecrane în câmp

• În lista ecrane a registrului Comutare ecrane aţi selectat celălalt ecran, la care trebuie să se comute.

• Dispuneţi de încă un element de tastatură în spatele elementului Comutare ecrane.

Simbolul roşu în formă de mână vă indică următorul caz special:Deoarece funcţia Comutarea ecranelor iese imediat din ecranul actual, nu mai poate fi executată nici o funcţie în aşteptare.

3.6.4.2.3 Element al tastaturii »Selectare element de ecran utilizabil«



347

Ajutor EASY-SOFT 6

Premisă: Aţi tras elementul de tastatură din caseta de instrumente în lista Funcţiile tastelor.

Selectarea funcţiei Element de ecran comandabil facilitează utilizatorului accesul nemijlocit în timpul funcţionării la editarea într-un element de ecran Introducere de valori. Modul de introducere este activat automat.

Astfel utilizatorul poate incrementa respectiv decrementa valoarea variabilă prin modul Selectare liberă a locaţiilor sau Increment fix, în domeniul Schemă de introducere.

În ambele moduri utilizatorul încheie introducerea de valori prin acţionarea tastei OK, sau foloseşte tasta ESC pentru întrerupere.

3.6.4.2.3.2 Selectarea cartelei de indexare Element de ecran comandabil

Lista ecrane

Aici sunt afişate spre selectare toate ecranele, care includ şi elemente comandabile.

Indicaţie:Funcţia Element de ecran comandabil poate fi selectată şi poate fi combinată în lista Funcţiile tastelor cu funcţia Comutarea ecranelor.

Lista Introducere de valori-Element de ecran

Aici alocaţi tastei evidenţiate elementul de ecran dorit Introducere de valori prin intermediul numărului acestuia. Dacă se găsesc mai multe astfel de elemente în ecran, puteţi extrage numărul din bara de stare, după ce aţi selectat elementul de ecran.

3.6.4.2.4 Elementul de tastatură Iluminare display




Funcţia Iluminarea afişajului face posibil ca utilizatorul să amplifice sau să diminueze treptat intensitatea iluminării de fundal a afişajului în timpul utilizarii, într-o treaptă de luminozitate de 0%, 25%, 50%, 75%, 100% .

3.6.4.2.4.2 Cartela de indexare Iluminare display

Selectaţi opţiunea mai iluminat sau mai întunecat dacă trebuie să se intensifice sau să se diminueze iluminarea de fundal a display-ului prin intermediul tastei evidenţiate.

3.6.4.2.5 Elementul de tastură Comutare ecrane


348

Panoul de comandă



Funcţia Comutarea ecranelor îi facilitează utilizatorului, în timpul funcţionării, comutarea în alte ecrane salvate.

Dacă utilizatorul trebuie să poată comuta între mai multe ecrane prin apăsarea unor taste, trebuie să alocaţi întotdeauna în fiecare dintre aceste ecrane elementul de tastatură Comutare ecrane unei taste funcţionale.

Indicaţie: Funcţia Comutare ecrane este una terminal. Deoarece ecranul actual se închide după execuţia funcţiei, nu mai sunt posibile acţiuni ulterioare.Rezultă că această funcţie trebuie să se situeze la alocarea tastelor întotdeauna pe ultimul loc în lista Funcţiile tastelor (vezi simbolul din lista Funcţiile tastelor). Această condiţie trebuie să fie respectată şi la modificarea ulterioară a ordinii prin intermediul butoanelor Sus/ Jos..

3.6.4.2.5.2 Cartela de indexare Comutare ecrane

În cadrul câmpului de atribute, în lista ecran selectaţi: noul ecran, care trebuie să fie afişat după apăsarea tastei selectate.

Exemplu:

Într-o aplicaţie de vizualizare sunt utilizate trei ecrane, între care utilizatorul trebuie să comute în timpul funcţionării. De exemplu, pentru a vizualiza valoarea actuală şi a specifica valoarea obligatorie.

Rămâne la latitudinea dumneavoastră căror taste funcţionale le atribuiţi Comutarea ecranelor.În cadrul acestui exemplu, se sare întotdeauna prin aceeaşi tastă de la orice ecran la următorul. În acelaşi mod se sare apoi de la un alt ecran la cel precedent printr-o altă tastă identică.

Următoarea parametrizare indică faptul că prin tasta > se sare la următorul ecran şi de la ultimul la primul. Prin tasta < utilizatorul poate efectua un salt înapoi.

ecranul prelucrat actual

M_1 M_2 M_3

Banc de lucru:Tastă selectată

> < > < > <

Câmpul Banc de lucru:Funcţiile tastelor

Comutarea ecranelor etc. etc. etc. etc. etc.

Câmp de atributeecran:

M_2 M_3 M_3 M_1 M_1 M_2

3.6.4.2.6 Elementul de tastatură Logout cu parolăSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 01


Premisă: Aţi activat pentru ecranul actual cel puţin o Parolă. În continuare, aţi tras elementul de tastatură Logout cu parolă din caseta de instrumenteîn listaFuncţiile tastelor.

349

Ajutor EASY-SOFT 6

Funcţia Logout cu parolă facilitează utilizatorului, să şteargă - prin apăsarea unei taste - autorizaţia de acces a utilizatorului obţinută imediat după introducerea parolei.

În final:

• la aparatele de vizualizare până la versiunea numărul 04 se va reprezenta imediat noul ecran. Abia după ce utilizatorul introduce o valoare sau doreşte să acţioneze o tastă de utilizare funcţională, trebuie introdusă parola.

• în cazul aparatelor de vizualizare începând cu versiunea 05 este reprezentată fereastra de introducere a parolei iar utilizatorul este nevoit să reintroducă parola pentru accesarea ecranului.

Dacă pe lângă logout-ul cu parolă aţi preluat în lista Funcţiile tastelor şi alte funcţii, pe care aparatul de vizualizare le execută automat prin apăsarea unor taste, aceste funcţii suplimentare sunt executate şi după derularea logout -ului cu parolă.

Dacă este vorba despre funcţia comutarea măştii, cu ajutorul căreia utilizatorul poate ajunge la o mască, de această dată protejată prin parolă, diferitele versiuni ale aparatelor se comportă după modelul menţionat mai jos :

• la aparatele de vizualizare până la versiunea numărul 04 se va reprezenta imediat noul ecran. Abia după ce utilizatorul introduce o valoare sau doreşte să acţioneze o tastă de utilizare funcţională, trebuie introdusă parola,

• la aparatele de vizualizare cu versiunea numărul 05 va fi reprezentată fereastra de introducere a parolei. În vederea reprezentării măştii, utilizatorul trebuie să introducă parola corespunzătoare.

3.6.4.2.6.2 Cartela de indexare Logout cu parolă

Selectaţi aici care introducere de parolă trebuie să anuleze autorizarea accesului utlizatorului, după apăsarea tastei evidenţiate. Dacă aţi activat mai multe parole, elementul de tastatură Logout cu parolă poate acţiona simultan asupra mai multor parole. Acum selectaţi una dintre cele două parole activate, însă apăsarea unei taste are efect de asemenea numai asupra acestei parole. Dacă în alt moment s-a obţinut autorizarea accesului utlizatorului prin introducerea unei parole alternative, apăsarea acestei taste nu şterge permisiunea de accesare obţinută.

3.6.4.2.7 Elementul de tastatură Setare variabilă la o valoare fixăSe utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 01MFD 05, cu posibilitatea de a conecta intrările de modul ca variabile setate.


Funcţia Setarea variabilei la o valoare fixă facilitează utilizatorului setarea valorii variabilelor conectate până la constanta presetată, în timpul funcţionării, prin acţionarea unei taste. Ab Geräte-Versionsnummer 05 kann auch die Konstante (DWord ) als Sollwert an einem Baustein-Eingang gesetzt werden.

Indicaţie: Pot fi setate numai intrările de modul la o valoare fixă, care sunt conectate la o constantă a tipului de variabile dword.


Dacă utilizatorul termină introducerea cu OK în timpul funcţionării, noua valoare este salvată în aparatul intern, astfel încât să se păstreze şi după o repornire a aparatului.

3.6.4.2.7.3 Parametrizarea elementului de tastatură

350

Panoul de comandă

Premisă: Aţi selectat ecranul şi elementul de tastatură de prelucrat din caseta de instrumente, din lista Funcţiile tastelor.

Cartela de indexare Setare variabilă la o valoare fixă

În funcţie de tipul de variabile selectat puteţi seta diferite variabile la valori fixe.

Tip de variabile Mögliche VerknüpfungsvariableBit Operandul booleean sau intrarea modulului funcţional

Byte Marker ByteWord Marker Word

DWord Marker dword şi intrarea modulului funcţional


• Selectaţi mai întai tipul (bit, byte, word, dword) variabilelor de modificat.


• Selectaţi aici variabila, care trebuie să fie setată prin apăsarea unei taste la valoarea presetată.

Câmpul de grupuri Setare variabilă cu

• Specificaţi constanta la care valoarea variabilă trebuie să fie setată.

3.6.4.2.8 Elementul de tastatură Incrementare variabilă

Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 01MFD 05, cu posibilitatea de a incrementa intrările de modul.


Funcţia Incrementare variabilă facilitează utilizatorului creşterea valorii variabilelor conectate până la valoarea parametrizată, în timpul funcţionării, prin acţionarea unei taste.

De la versiunea cu numărul 05 a aparatului poate fi incrementată şi o intrare a funcţionării, conectată cu o constantă DWord.

Indicaţie: Pot fi incrementate numai intrările de modul la o valoare fixă, care sunt conectate la o constantă a tipului de variabile dword.





351

Ajutor EASY-SOFT 6

Cartela de indexare Incrementare variabilă

În funcţie de tipul de variabile selectat puteţi incrementa diferite variabile.

Tip de variabile Variabilă de conectare posibilăByte Bit markerWord Marker Word



• Selectaţi mai întai tipul (byte, word, dword) variabilelor de modificat.


• Selectaţi aici variabila, care trebuie să fie crescută prin acţionarea unei taste.

Câmpul de grupuri Incrementare variabile cu

• Specificaţi incrementul cu care valoarea variabilă trebuie să fie incrementată. Valoarea care trebuie indicată este »1«. Pot fi selectate doar valori pozitive.

Indicaţie: Dacă în timpul funcţionării utilizatorul creşte prin acţionarea unei taste valoarea variabilelor conectate, aparatul MFD împiedică o posibilă depăşire a domeniului de valori admis şi lucrează cu valoarea limită superioară.Dacă de exemplu aţi selectat tipul de variabile bit şi utilizatorul incrementează prin acţionarea tastelor sale valoarea variabilelor astfel încât aceasta devine mai mare decât 225, aparatul MFD lucrează cu valoarea 225.

3.6.4.2.9 Elementul de tastatură Decrementare variabilă

Se utilizeaza pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 01MFD 05, cu posibilitatea de a decrementa intrările de modul.


Funcţia Decrementare variabilă facilitează utilizatorului diminuarea valorii variabilelor conectate până la valoarea parametrizată, în timpul funcţionării, prin acţionarea unei taste.

De la versiunea cu numărul 05 a aparatului poate fi incrementată şi o intrare a funcţionării, conectată cu o constantă DWord.

Indicaţie: Pot fi decrementate numai intrările de modul la o valoare fixă, care sunt conectate la o constantă a tipului de variabile dword.



352

Panoul de comandă



Cartela de indexare Decrementare variabilă

În funcţie de tipul de variabile selectat puteţi decrementa diferite variabile.

Tip de variabile Variabilă de conectare posibilăByte Marker ByteWord Marker Word



• Selectaţi mai întai tipul (byte, word, dword) variabilelor de modificat.


• Selectaţi aici variabila, care trebuie să fie diminuată prin acţionarea unei taste.

Câmpul de grupuri Decrementare variabile cu

• Specificaţi incrementul cu care valoarea variabilă trebuie să fie decrementată. Valoarea care trebuie indicată este »1«. Pot fi selectate doar valori pozitive.

Indicaţie: Dacă în timpul funcţionării utilizatorul diminuează prin acţionarea unei taste valoarea variabilelor conectate, aparatul MFD împiedică o posibilă depăşire a domeniului de valori admis şi lucrează cu valoarea limită inferioară. Dacă de exemplu aţi selectat tipul de variabile bit şi utilizatorul decrementează prin acţionarea tastelor sale valoarea variabilelor astfel încât aceasta devine mai mică decât zero, aparatul MFD lucrează cu valoarea zero.

3.6.4.2.10 Elementul de tastatură Releu de comutare




Funcţia Releu de comutare îi facilitează utilizatorului, în timpul funcţionării, negarea stării unei variabile booleene sau a unei intrări booleene a unui modul funcţional prin apăsarea unei taste.

Vă rugăm să aveţi grijă să nu se realizeze un acces simultan, pornind din schema de conexiuni, către variabila booleeană utilizată aici sau către intrarea modulului funcţional. De asemenea, acest operand nu se utilizează niciodată într-un câmp de bobine.La accesul dublu, operandul preia întotdeauna starea accesului efectuat cel mai recent, astfel apăsarea unei taste de către utilizator poate fi efectuată imediat din nou în sens invers din schema de conexiuni.

3.6.4.2.10.2 Cartela de indexare Negarea variabilei bit

353

Ajutor EASY-SOFT 6

Legatura peste

• Selectaţi variabila booleeană conectată.

3.6.4.2.11 Element de tastatură »Blocarea comutării în afişarea stării«



Cu acest element de tastatură blocaţi în cadrul aparatului MFD funcţia predefinită a tastei »*«, prin care utilizatorul are acces de la afişarea ecranelor laafişarea stării.Astfel evitaţi manipulaţiile în cadrul stării de funcţionare sau în programul aparatului MFD.

Acest element de tastatură nu este necesar, dacă aţi alocat deja o altă funcţie tastei *.

3.6.4.2.11.2 Introducerea elementului de tastatură• Selectaţi mai întâi ecranul din care nu se mai poate comuta în afişarea stării.

• Faceţi apoi un click stânga pe tasta »*«.

• Trageţi elementul de tastatură Comutare în Afişarea stării şi blocaţi-l în lista Funcţiile tastelor.

La următorul link se descrie detaliat cum alocaţi un element de tastatură unei taste.


Pentru acest element de tastatură nu este necesară nici o parametrizare.

3.6.4.2.12 Elementul de tastatură »Funcţia P a tastelor«



Funcţia P a tastelor îi facilitează utilizatorului modificarea stării unui operand P cablat drept contact dacă un ecran este afişat cu aparatul MFD.

Premise: În registrul Sistem aţi activat opţiunea Taste P.

Dacă aparatul fucnţionează în Afişarea ecranelor reacţionează la acţionarea unei taste cursor ca şi cum s-ar găsi în starea afişarea stării.


Datorită acesei funcţii, la utilizarea mai multor ecrane puteţi debloca diferite taste cursor în scopul folosirii, pentru fiecare ecran individual.

354

Panoul de comandă

Pentru aceasta selectaţi mai întâi ecranul dorit, apoi faceţi un click stânga pe simbolul de taste de deblocat, de ex. tasta > trageţi funcţia de taste P în lista Funcţiile tastelor.

Tastele cursorului stânga, sus, dreapta şi jos sunt subordonate în această ordine variabilelor P1..P4 (vezi figura).

Alocarea tastelor P (numai în cadrul aparatelor MFD cu modul de display şi taste de comandă)

Indicaţie: Funcţia de taste P este una exclusivă, aşadar ar trebui să fie poziţionată singură în lista Funcţiile tastelor Alte elemente de tastatură posibile, pe care le trageţi în lista Funcţiile tastelor, nu sunt luate în considerare de aparat.

Tastele cursor < > ^ sau v îşi menţin, în ciuda funcţiei tastelor P activate, funcţionalitatea iniţială în ecran în următoarele condiţii:

• dacă aparatul se găseşte în modul de introducere şi utilizatorul doreşte de exemplu să introducă o valoare prin elementul de introducere ecrane Introducere de valori.

• dacă aparatul se găseşte în modul de selecţie element şi utilizatorul doreşte să selecteze un element de ecran.

• dacă aparatul se găseşte în Introducere de parolă-ecrane

În aceste condiţii, acţionarea unei taste cursor nu declanşează de asemenea nici o modificare a stării în cadrul operanzilor P aferenţi.



3.6.4.2.13 Elementul de tastatură »Salt la ecranul anterior«



Funcţia Salt la ecranul anterior îi facilitează utilizatorului, în timpul funcţionării, refacerea ultimei comutări a ecranelor prin apăsarea unei taste.


Aparatul reţine la fiecare comutare de ecrane ecranul afişat anterior, indiferent dacă acest lucru este realizat de utilizator sau printr-o comandă a ecranelor efectuată de program. Această funcţie este utilizată numai la un astfel de comutare a ecranelor, care este realizată de către utilizator.

355

Ajutor EASY-SOFT 6

Indicaţie: Funcţia Salt la ecranul anterior este o funcţie terminală. Deoarece ecranul actual se închide după execuţia funcţiei, nu mai sunt posibile acţiuni ulterioare. Rezultă că acestă funcţie trebuie să se situeze la alocarea tastelor întotdeauna pe ultimul loc în lista Funcţiile tastelor (vezi simbolul din lista Funcţiile tastelor).Această condiţie trebuie să fie respectată şi la modificarea ulterioară a ordinii prin intermediul butoanelor Sus/ Jos..



3.6.4.2.14 Elementul de tastatură »Blocarea modului de selecţie«



Cu acest element de tastatură blocaţi la un aparat MFD funcţia predefinită prin tasta OK prin care utilizatorul ajunge în modul de selecţie. . Astfel evitaţi introducerile de valori nepermise în elementele de introducere şabloane, ale ecranului conectat.

Acest element de tastatură nu este necesar, dacă aţi alocat deja o altă funcţie tastei OK.

3.6.4.2.14.2 Introducerea elementului de tastatură• Selectaţi mai întâi ecranul, pentru care modul de selecţie trebuie să fie blocat.

• Faceţi apoi un click stânga pe tasta OK.

• Trageţi elementul de tastatură Blocare mod de selecţie în lista Funcţiile tastelor

La următorul link se descrie detaliat cum alocaţi un element de tastatură unei taste.



3.6.4.2.15 Element de tastatură »Reper de salt«


3.6.4.2.15.1 Date generale/ mod de funcţionare

Funcţia Reper de salt are doar sarcina de a servi drept ţintă pentru funcţia tastelor Salt condiţionat. Combinaţia acestor două funcţii ale tastelor facilitează saltul peste secţiuni ale listei Funcţiile tastelor în funcţie de starea unui operand booleean selectabil liber. Sunt posibile exclusiv salturi înainte.

356

Panoul de comandă


Cartela de indexare Reper de salt

Câmpul de grupuri Ţinta saltului

• Determinaţi ţinta saltului în cadrul listei pe baza numărului din lista Reper de salt.

3.6.4.2.16 Elementul de tastatură »Salt condiţionat«Se utilizează pentruAparat de la versiunea nr.:MFD 05


Funcţia salt condiţionat facilitează saltul peste secţiuni ale listei Funcţiile tastelor în funcţie de starea unui operand booleean selectabil liber. În această listă a funcţiilor tastelor sunt posibile doar salturile în aval, către un reper de salt setat de dumneavoastră.

Starea acestui operand stabileşte astfel prin ce taste funcţionale ale aparatului MFD se poate apela o nouă funcţie sau nu se poate apela temporar.


Dacă în momentul executării acestei funcţii starea operandului booleean conectat = »1«, atunci se sare peste funcţiile tastelor care urmează în listă. Saltul se termină la elementul de tastatură Reper de salt, pe care îl introduceţi în listă la acelaşi număr ca şi această funcţie a tastelor Salt condiţionat. Dacă nu aţi introdus nici un reper de salt, saltul se termină la sfârşitul listei Funcţiile tastelor cu un salt în exterior.

În cadrul reperelor de salt disponibile nr. de la 1 la 32 puteţi utiliza oricâte salturi şi repere de salt în cadrul listei Funcţiile tastelor. În continuare puteţi parametriza mai multe salturi pentru acelaşi reper de salt. Prin alocarea aferentă a salturilor puteţi realiza atât alternative simple cât şi multiple.


Cartela de indexare Salt condiţionat

Legatura peste

• Selectaţi variabila booleeană de conectare, a cărei stare poate părăsi saltul în cadrul listei Funcţiile tastelor.

Ca variabilă de conectare, se consideră toţi operanzii booleeni ai schemei de conexiuni sau toate intrările şi ieşirile booleene ale modulelor funcţionale utilizate în program.

Conectare prin operanzii booleeni

• Selectaţi operanzii în lista cu acelaşi nume Operand.

• Stabiliţi numărul operandului utilizat în lista Număr.

Conectarea prin intrarile şi ieşirile modulului funcţional

• Selectaţi această variabilă de conectare, dacă doriţi să comandaţi saltul în lista Funcţiile tastelor direct din starea intrărilor şi ieşirilor unui modul funcţional.

• Stabiliţi modulul funcţional urilizat pe baza selectării tipului în lista Operand şi numărul modulului în lista Număr.

357

Ajutor EASY-SOFT 6

• Parametrizaţi intrarea sau ieşirea booleeană prin intermediul domeniului de liste FB-Parametru.



Câmpul de grupuri Ţinta saltului

• Determinaţi ţinta saltului în cadrul listei pe baza numărului din lista Reper de salt.

Puteţi introduce numerele reperelor de salt de la 1 până la 32.

3.7 Meniuri

3.7.1 Fişier

Fişier Prelucrare

Nou

Deschidere...

Import

Informaţii proiect...

Închidere

Salveaze

Salveaze ca...

Aspect pagina

Reglare formular...

Imprimare...

Setari imprimanta

1 <Nume proiect >

Terminare

3.7.1.1 Nou

Deschide un nou proiect. Pot fi deschise maxim opt proiecte.Un proiect cuprinde cel puţin un aparat, iclusiv parametrizarea sa, precum şi un program sau o schemă de conexiuni. La utilizarea aparatelor MFD în proiect se dezvoltă un ecran, de exemplu pentru utilizarea vizualizării. Configurarea maximă a unui proiect constă din opt aparate easy800 sau MFD conectate între ele plus extensiile, alături de opt scheme de conexiuni şi de module.

3.7.1.2 Deschidere...Este afişat dialogul standard Windows Deschidere, cu ajutorul căruia puteţi deschide un proiect (Tip fişier *.e60). Mai departe puteţi deschide scheme de conexiuni ce au fost relizate cu EASY-SOFT începând cu versiunea 2.x şi cu tipul fişierului *.eas. În acest caz EASY-SOFT 6 realizează automat un proiect curent.

358

Panoul de comandă

La aceasta este realizat un aparat în modul de afişare Schemă de conexiuni şi reprezentat în perspectiva Schemă de conexiuni a schemei de conexiuni încărcate.

3.7.1.3 Import

Cu ajutorul funcţiei Importare puteţi să utilizaţi pentru versiunea actuală programe sau aplicaţii de vizualizare, care au fost întocmite cu o versiune mai veche a aplicaţiei de programare.

Funcţia face posibilă utilizarea unei scheme de conexiune *.eas (întocmită cu sau EASY-SOFT 2.x oder 3.x) sau a unei scheme de conexiune *.e40 (întocmită cu EASY-SOFT 4.xx sau 5.xx) în cadrul EASY-SOFT actuale.

Pentru aceasta trageţi aparatul dorit pe Bancul de lucru, schimbaţi în modul de afişare Schemă de conexiuni şi apăsaţi pe Fişier, Importare. Schema de conexiuni este convertită şi poate fi astfel memorată ca proiect *.e60.

În afara de aceasta funcţia Importare vă oferă posibilitatea de încărcare a unei scheme de conexiuni deja realizate a unui proiect easy400/600 *.e40 în proiectul easy500-/700-/800 sau MFD.

Indicaţie: Funcţia Importare vă stă la dispoziţie numai în modul de afişare Schemă de conexiuni.

3.7.1.4 Informaţii proiect...

Vă permite editarea şi recitirea informaţiilor importante ale proiectului actual. Aceste informaţii vor fi atribuite numai proiectului dumneavoastră. De axemplu puteţi introduce şi controla numele proiectului, realizatorul proiectului, data realizării etc.

3.7.1.5 Închidere

Proiectul actual va fi închis. În cazul în care a apărut o schimbare în proiect veţi fi întrebaţi dacă doriţi sau nu salvarea proiectului actual. Acţiunile posibile sunt : DA (salvează şi închide proiectul), NU (proiectul se închide, dar modificările nu sunt salvate) sau ANULARE (procesul de închidere este oprit fără alte efecte).

3.7.1.6 Salvare

Proiectul este salvat sub un nume deja dat. Dacă proiectul nu are un nume, veţi fi rugaţi să îl introduceţi. Cu ajutorul Stocare veţi salva proiectul sub numele indicat cu extensia fişierului *.e60.

În cazul în care aţi activat în meniu Opţiuni, întocmire fişier de simboluri OPC, aplicaţia de programare stochează, începând cu versiunea 6.10 în aceeaşi măsură şi cu acelaşi nume, un fişier *.esd.

Acest fişier al simbolurilor poate fi utilizat împreună cu sever EASY-OPC.

3.7.1.7 Salvare ca...

Dialogul standar Windows Salvare ca... este deschis. Calea, alături de numele fişierului pot fi alese de dumneavoastră, trebuie acceptat numai tipul fişierului (*.e60) .

3.7.1.8 Aspect pagina

Cu ajutorul Examinării înaintea imprimării puteţi vizualiza proiectul (configurarea aparatelor, schema de conexiuni, schema de module şi lista de referinţe încrucişate) , aşa cum va fi imprimată prin Fişier, Imprimare. Prin dialogul pervizualizare Imprimare, respectiv Examinare înaintea imprimării puteţi determina ce parte a proiectului va apărea în previzualizare.

359

Ajutor EASY-SOFT 6

Cu OK ajungeţi în previzualizare, ce vă permite vizualizarea fiecărei părţi şi, la cerere, mărirea sau micşorarea acestora.

3.7.1.9 Reglare formular...

Acest dialog vă permite introducerea de informaţii despre proiect. Datele introduse, cum ar fi de exemplu Data, Client, Producător ş.a.m.d. vor fi imprimate împreună cu proiectul. Informaţiile vor fi reprezentate în domeniul inferior al documentului, în nota de subsol. Prin Fişier şi Examinare înaintea imprimării beneficiaţi de o privire de ansamblu privind layout-ului schemei de conexiuni.Suplimentar faţă de informaţiile proiectului poate fi încărcat prin aplicaţia Încărcare prin Suprafaţa de conexiuni Figură... un Fişier Figură de tipul *.bmp . Astfel vă puteţi introduce, de exemplu logo-ul firmei în proiect.

Indicaţie: Fişierul *.bmp ar trebui să aibă o dimensiune de 220 x 70 pixeli, pentru a putea fi afişat optim.

Schema de conexiuni nu şterge figura inserată în prealabil.

Indicaţie: Figura selectată nu este parte componentă a schemei de conexiuni şi astfel nu va fi conectată cu aceasta.

Prin OK vor fi transferate setările şi dialogul Opţiuni Formular părăsit. Pentru părăsirea dialogului selectaţi Anulare şi astfel nu va fi luată în considerare nici o actualizare a setărilor.

3.7.1.10 Imprimare...

Prin funcţia Imprimare puteţi imprima proiectul pentru documentaţie. Va apărea dialogul previzualizare Imprimare, respectiv Examinare înaintea imprimării, prin care determinaţi ce parte a proiectului va fi imprimată.

• Prima pagină: Prezentare generală a întregului proiect

• Program: Selectarea progtamului aparatului respectiv

• Informaţii referitoare la aparate/Schema de conexiuni: Transmiterea informaţiilor de la schema de conexiuni şi aparat la aparatul respectiv

• Module: Afişarea modulelor

• Lista de referinţe încrucişate: Poziţia operanzilor în schema de coenxiuni.

• Vizualizare: Prezentarea generală a ecranelor, informaţii despre limbi, funcţiile tastelor, ecrane

Previzualizarea ecranelor cuprinde listarea după nume a tuturor ecranelor cu indicarea ecranului de pornire printr-o stea (*). În afara de aceasta vor fi listate toate parolele cu timpul de delogare şi informaţiile ce indică dacă interogarea parolei este activată sau dezactivată, alături de datele pentru comandarea ecranelor.

Foaia Informaţii limbă indică limbile în care au fost editate elementele de ecran de tipul text static sau text atenţionare. În tabel sunt indicate limba activă şi limba selectată pentru a fi descărcată (Download). Tastele la care erau atribuite elemente ale tastaturii şi cărora li s-au atribuit funcţii noi vor fi reprezentate în foaia Funcţii Taste sub formă de tabel pe două coloane. În coloana din stânga sunt funcţiile tastelor cu informaţii ce indică dacă aceste funcţii sunt active sau inactive. Coloana din dreapta conţine setul de parametri ce sunt atribuiţi funcţiilor respective.

Reprezentarea de imprimare a ecranelor şi a elementelor acestora pe foaia »...-Ecrane« afişează în marginea de sus din stânga, o reprezentare la scară a conţinutului grafic al respectivului ecran. Toate elementele de ecran vor fi listate tabelar pe două coloane cu setul de parametri şi setările respective.

Ecranele şi elementele de ecran vor fi împărţite dinamic pe numărul de pagini necesar pentru imprimare.

Prin OK confirmaţi selectarea şi comanda de imprimare va fi transmisă imediat la imprimantă. Proiectul va fi imprimat în Layout-ul formular şi va conţine nota de subsol.

Indicaţie:Formatul se orientează după cel stabilit în Mod de afişare-Schemă de conexiuni (aparat DIN IEC

sau ANSI/CSA ).

Acţiunea de anulare ignoră setările făcute, închide dialogul şi imprimarea documentului este oprită.

360

Panoul de comandă

3.7.1.11 Setari imprimanta

În fereastra Opţiuni imprimare puteţi determina imprimanta la care se va imprima ulterior şi să efectuaţii setări specifice imprimării.Domeniu Format (Selectare: format înalt şi încrucişat) nu este luat în considerare. Formatul de imprimare este determinat automat şi depinde de tipul reprezentării activate.

3.7.1.12 <Nume proiect>

Indică, pe cât posibil, numele ultimelor patru proiecte deschise. Prin apăsarea pe Nume Fişier, proiectul va fi încărcat.

3.7.1.13 Terminare

Încheie programul. În cazul proiectelor care nu au fost încă stocate veţi avea ocazia să stocaţi starea actuală a proiectului, înainte de închiderea aplicaţiei de programare.

3.7.2 Prelucrare

Fişier Prelucrare Vizualizare

Retrogradare

Remediere

Decupare

Copiere

Inserare

Şterge

Selectare totală

Mergi la linia...

Căutare Operand...

Inserare cale curentă

Ştergere cale curentă

3.7.2.1 Retrogradare

Prin intermediul comenzii Retrograd se pot reface acţiunile de programare trecute retrogard.

3.7.2.2 Remediere

Acţiunile de programare realizate retrograd pot fi refăcute cu ajutorul opţiunii Meniu.

3.7.2.3 Decupare

361

Ajutor EASY-SOFT 6

Domeniul selectat anterior este decupat şi şters imediat din schema de conexiuni. Partea ştearsă rămâne în memorie atât timp cât aceasta nu este suprascrisă cu o nouă înregistrare.

3.7.2.3.1 Selectare domeniu

Puteţi selecta un domeniu (parte a programului) cu ajutorul suprafeţei de comutare » Selectare domeniu « sau prin domeniul Meniu. După ce aţi operat suprafaţa de comutare sau aţi ales opţiunea Meniu, cursorul mouse-ului va fi de forma unui dreptunghi. Trageţi, fără întreruperi, dreptunghiul pe domeniul schemei de conexiuni sau de componente care vă interesează. Aceasta va fi reprezentată prin culoarea neagră.

Parte a programului selectată

Dacă doriţi să folosiţi din nou funcţia » Selectare domeniu «, va trebui să operaţi din nou suprafaţa de comutare sau să alegeţi încă o dată domeniul Meniu.

Cu această funcţie puteţi copia sau şterge, repede şi uşor, părţi ale programului.

Atunci când doriţi să selectaţi întreaga schemă de conexiuni, respectiv întregul program puteţi folosi opţiunea Meniu Prelucrare.

3.7.2.4 Copiere

Domeniul selectat anterior este copiat. Conţinutul copiat va rămâne neschimbat până cand va fi suprascris printr-o nouă înregistrare.

3.7.2.5 Inserare

Conţinutul copiat anterior va fi inserat în poziţia selectată anterior în interiorul unui rând al schemei de conexiuni. Poziţia de la care ar trebui inserat conţinutul este determinată prin apăsarea pe tasta stângă a mouse-ului. Imediat poziţia va fi indicată printr-un pătrat. Atunci când domeniul rămas în interiorul schemei de conexiuni este suficient de mare, puteţi insera conţinutul copiat anterior. Pentru această operaţiune puteţi folosi de asemenea şi Meniul.

3.7.2.6 Şterge

Partea programului selectată va fi ştearsă din schema de conexiuni. Puteţi reface partea programului ştearsă anterior numai prin operaţiunile Prelucrare şi Retrograd.

3.7.2.7 Selectare totală

Este selectată întreaga schemă de conexiuni, respectiv întregul program.

362

Panoul de comandă

3.7.2.8 Mergi la linia...

Se deschide Dialogul»Salt la«. Introduceţi în domeniul Cale curentă numărul căii curent dorite. Domeniul de valori variază în funcţie de aparat.. Prin OK este pornită operaţiunea de căutare. Cursorul pătrat schimbă prima coloană a rândului indicat, respectiv a căii curente.Prin operaţiunea Anulare este părăsit Dialogul, cursorul pătrat va rămâne în poziţia sa iniţială.

3.7.2.9 Căutare Operand...

Caută operanzii doriţi sau comentariul dorit în schema de conexiuni actuală.Introduceţi datele dorite pentru căutare operand în domeniul »Căutare după« al Cââmpului de atribute, la tip şi număr. Căutare poate fi extinsă chiar şi pe schema de conexiuni a unui alt participant NET. Suplimentar, la NET-Adr. introduceţi adresa acestui participant.

Imagine: Dialogul »Căutare operand«.

Direcţia de căutare poate fi aleasă prin intermediul opţiunii butonului, căutarea putând fi făcută în două moduri Ascendent şi Descendent . Atunci când căutarea a avut succes, cursorul pătrat se va poziţiona în calea curentă corespunzătoare pe operandul sau comentariul găsit. Operaţiunea de căutare poate fi repetată dacă doriţi, iar cursorul pătrat se va poziţiona pe următorul element găsit. În cazul în care nu găsiţi nici un operand sau comentariu, va fi afişată o Observaţie corespunzătoare. În acest caz cursorul rămâne pe ultimul element găsit. În cazul în care schema de conexiuni nu conţine operanzii sau comentariile căutate, cursorul va rămâne în poziţia iniţială.

3.7.2.10 Inserare linie

Înainte de calea curentă în care se găseşte cursorul pătrat, va fi inserată o cale curentă suplimentară goală.

3.7.2.11 Ştergere linie

Calea curentă completă, în care se găseşte cursorul pătrat, va fi ştearsă.

3.7.3 Vizualizare

Prelucrare Vizualizare Proiect

363

Ajutor EASY-SOFT 6

Listă simboluri

Stare Listă

Reţea puncte

Marime Mărire

Dispozitiv Micşorare

DIN IEC Standard

ANSI/CSA

Componente

Comentariu Indicare

Notiţe Dimensiuni mari

Unelte Dimensiuni medii

Informaţii proiect/program Dimensiuni reduse

Proiect

Schemă de conexiuni

Simulare

Comunicare

Vizualizare

3.7.3.1 Listă simboluri

Conectează sau deconectează lista de simboluri din partea superioară a ferestrei.

3.7.3.2 Stare Listă

Conectează sau deconectează lista de stări din partea inferioară a ferestrei. Conţinutul acestora depinde de aparatul activ şi de modul de afişare ales. Memoria liberă (memoria programului, max. 8 KByte) este indicată în mod constant. La prelucrarea activă a unui aparat MFD, suplimentar este indicată memoria liberă a ecranelor (pentru vizualizare, max. 24 KByte) .În cazul în care dimensiunea programului (schemă de conexiuni, legături sau configuraţii ale aparatului) sau vizualizarea (ecrane şi macrocomenzi ale configurării tastelor) depăşesc valoarea maximă de memorare, atunci va fi indicat pe fundal de culoare roşie consumul de memorie corespunzător. În cazul unei astfel de depăşiri aplicaţia nu poate fi descărcată pe program şi astfel veţi fi nevoiţi să reduceţi programul sau să optimizaţi cel mai mare ecran disponibil în vizualizare.

3.7.3.2.1 Lista de stări va fi indicată suplimentar:

• în Modul de afişare Proiect

în editorul câmp proiect, aparatul curent ales al proiectului reţelei,

• în Modul de afişare Schemă de conexiuni

operanzii selectaţi în schema de conexiuni sau cea de componente sau alternativ operaţia posibilă,

• în Modul de afişare Vizualizare

la editorul de ecrane deschis tipul, numărul elementelor şi atribuirea memoriei ecranelor unui element de ecran ce este selectat în ecran, precum şi poziţia elementului de ecran selectat în prima pereche stângă de coordonate şi lăţimea şi înălţimea acesteia reprezentate în pixeli,

364

Panoul de comandă

la editorul de ecrane deschis - simbolul tastei selectate şi atribuirea memoriei ecranelor pe baza funcţiilor tastelor deja existente.

• în Modul de afişare Simulare

în câmpul simulare starea RUN sau STOP şi timpul de actualizare a programului la pornirea simulării, în alt câmp (indicare flux curent-Offline),

• în Modul de afişare Comunicare

în câmpul simulare starea sa Offline sau Online, precum şi timpul de actualizare a programului la pornirea simulării, în alt câmp (indicare flux curent-Offline),

3.7.3.3 Reţea puncte

Reţeaua de asistenţă este conectată, respectiv deconectată în Fereastra Schemă de conexiuni a schemei de conexiuni, în Modurile de afişare simulare şi comunicare. Reţeaua de asistenţă izolează între ele câmpurile de contacte, bobine şi conexiuni, din care este alcătuită suprafaţa Schemă de conexiuni.

3.7.3.4 Marime

Această funcţie vă permite, prin intermediul Măririi sau Micşorării adaptarea dimensiunii formatului schemei de conexiuni la suprafaţa disponibilă a ecranului.

3.7.3.4.1 Mărire

Există posibilitatea măririi formatului schemei de conexiuni pe următoarele nivele predefinite (Dimensiune ieşire 100%):

100% 125 % 150% 175%.

3.7.3.4.2 Micşorare

Există posibilitatea micşorării formatului schemei de conexiuni pe următoarele nivele predefinite(Dimensiune ieşire 100%):

100 % 75 % 50% 25%.

3.7.3.4.3 Standard

Puteţi conecta din nou reprezentarea planului de comandă la mărimea de pornire din program (100%) .

3.7.3.5 Dispozitiv

Comută tipul formatului schemei de conexiuni în formatul specific aparatului.

365

Ajutor EASY-SOFT 6

3.7.3.6 DIN IEC

Comută tipul formatului schemei de conexiunii în formatul DIN IEC.

3.7.3.7 ANSI/CSA

Comută tipul formatului schemei de conexiuni în formatul ANSI/CSA .

3.7.3.8 Componente

Comutare la introducerea unui releu de comandă 800 sau a unui aparat de vizualizare reprezentarea din fereastra schemei de conexiuni din cadrul schemei de conexiuni, cu contactele şi bobinele cablate, în cadrul schemei funcţionale, cu funcţiile introduse ale elementelor. În schema funcţională vedeţi în afară de intrările şi ieşirile Cuvânt dublu ale unui element funcţional şi intrările şi ieşirile binare ale acestuia (Bobine şi Contacte).Această comutare este posibilă în Modurile de afişare schemă de conexiuni, simulare şi comunicare.

3.7.3.9 Comentariu

366

Panoul de comandă

Cuplează comentariile operanzilor ce se află în schema de conexiuni vizibil sau invizibil şi îndeplineşte aceeaşi

funcţie ca butonul simbol . Puteţi introduce un comentariu unui operand în fereastra »Câmp de atribute« a modului de afişare schemă de conexiuni.

Indicare

Aprinde sau stinge comentariul referitor la elementele funcţionale. Comentariul indicat poate fi reprezentat în trei dimensiuni diferite.

3.7.3.10 Notiţe

Cuplează notiţele ataşate ce se află în schema de conexiuni vizibil sau invizibil şi îndeplineşte aceeaşi funcţie ca

butonul de simbol . Veţi întocmi o notiţă ataşată în cadrul vederii de ansamblu a schemei de conexiuni,

după ce aţi apăsat butonul . Aceast suprafac de comutare nu este disponibil, atunci când noticele sunt în stare invizibil. Puteci _terge noticele prin meniul ^tergere Notice, după ce aţi poziţionat cursorul mouse-ului pe Notiţe.

3.7.3.11 Unelte

Afişează sau ascunde fereastra Casetă de instrumente şi permite astfel mărirea suprafeţei utile a schemei de conexiuni.

3.7.3.12 Informaţii proiect/program

Prezintă în fereastra Câmp de atribuire numele proiectului actual, alături de informaţii despre proiect (de exemplu aparatul activ) şi despre schema de conexiuni (de exemplu memoria încă liberă) .

3.7.3.13 Proiect

Comută pe Modul de afişare Proiect.

3.7.3.14 Schemă de conexiuni

Comută pe Modul de afişare Schemă de conexiuni.

3.7.3.15 Simulare

Comută pe Modul de afişare Simulare.

3.7.3.16 Comunicare

Comută pe Modul de afişare Comunicare.

Indicaţie: În momentul în care ajungeţi la vederea de ansamblu a comunicării, aplicaţia de programare încearcă să creeze o conectare cu aparatul proiectat. În cazul în care încercarea de conectare eşuează, veţi primi imediat o înştiinţare de eroare.

367

Ajutor EASY-SOFT 6

În momentul în care părăsiţi modul de afişare Comunicare, aplicaţia de programare decuplează din nou conectarea cu aparatul.

În cazul în care la trecerea în modul de afişare Comunicare nu există nici o conectare, ajungeţi la modul de afişare Comunicare, însă veţi primi afişajul de eroare.Acum este necesar să verificaţi încă o dată conexiunea dintre aparat şi PC.

• controlaţi cablul de conectare utilizat sau

• selectaţi după caz o altă interfaţă COM (COM1...COM9) sau un alt profil Ethernet-Profil.

• verificaţi dacă există o interconexiune a proiectului şi a aparatului introdus

Prin Comunicare Online puteţi face o nouă încercare de realizare a unei conexiuni cu aparatul.

3.7.3.17 Vizualizare

Comută pe Modul de afişare Vizualizare. Plecând de la premisa că aţi introdus un aparat de vizualizare în Bancul de lucru şi la Registrul Tip de funcţionare al ferestrei Câmp de atribuire aţi selectat opţiunea Vizulizare .

3.7.4 Proiect

Mod de afişare Proiect Schemă de conexiuni

NET-ID...

Informaţiile dispozitive...

Parolă proiect...

Ştergere parolă proiect...

Controlul plauzibilităţii

3.7.4.1 NET-ID...

Permite schimbarea NET-ID-ului respectiv numărului participantului, a ferestrei aparatelor easy800 sau MFD ce se găsesc în Bancul de lucru (Participanţi la reţea). Primului participant din punct de vedere geografic, de la care se începe realizarea ramificaţiei reţelei, i se va atribui automat de către EASY-SOFT întotdeauna NET-ID-ul 01. Acest participant deţine, în interiorul reţelei, cele mai cuprinzătoare drepturi de scriere -citire şi de aceea nu poate exista decât o dată. De aceea puteţi alege sau atribui numai o adresă neatribuită încă între 02 şi 08. În vederea evitării unei adresări duble neintenţionate este reglată din fabrică pentru fiecare nou participant mai întâi adresa 00.

Noua adresă NET »x« vă este indicată ca NET -ID, la reprezentarea aparatului ca NET X, direct în fereastra Banc de lucru cât şi în câmpul de grupuri al configuratorului NET al ferestrei »Câmp de atribuire« .După ce aţi înmânat noua configurare prin meniul Comunicare, NET, vă veţi putea adresa aparatul prin noua adreasă NET.Pe display-ul aparatelor easy800 sau MFD puteţi vizualiza sau modifica NET-ID alocat prin meniul CONFIGURATOR..., NET..., NET-PARAMETRI.

368

Panoul de comandă

3.7.4.2 Informaţii despre aparate...

Indică în fereastra »Câmp de atribuire« datele tehnice, cum ar fi e exemplu intrărilor analogice, ale aparatului ales în fereastra Banc de lucru.

3.7.4.3 Parolă proiect...

Facilitează introducerea unei parole din şase caractere numerice, pentru protejarea fişierului Proiect deschis. O nouă introducere a parolei este confirmată prin apăsarea tastei intrare sau prin OK. Pentru control trebuie să reintroduceţi parola şi să o confirmaţi. Dialogul se închide automat şi anunţă acceptarea parolei.

Aceasta este activată la memorarea fişierului Proiect. Veţi fi întrebaţi când aţi redeschi fşierul proiect.Dialogul de introducerea acceptă până la trei introduceri greşite. După cea de-a treia introducere greşită va apărea o observaţie corespunzătoare.

3.7.4.4 Ştergere parolă proiect...

Puteţi şterge parola prin confirmarea interogării şi memorării fişierului Proiect.

3.7.4.5 Controlul plauzibilităţii

Controlul plauzibilităţii vă indică dacă programul sau utilizarea vizualizării sunt corecte, pentru simulare şi pentru transferul la aparat. Controlul plauzibilităţii se va porni prin intermediul opţiunii din meniu Proiect, Control al plauzibilităţii sau

prin butonul barei de simboluri .

3.7.4.5.1 Control şi corectare a programuluiÎn cazul în care controlul recunoaşte un program incorect, se va afişa eroarea prin intermediul unui afşaj roşu închis al rândului (rilor) corespunzătoare în fereastra Editare eroare .

Imagine: Fereastra Trimitere erori

• Faceţi dublu click pe rândul cu eroare.

Aplicaţia de programare va face legătura cu locul de eroare corepunzător din cadrul schemei de conexiuni sau funcţionale şi îl va marca prin intermediul unui fundal roşu. În vederea recunoaşterii rândului de eroare selectat în mod actual, se modifică respectiva culoare a textului din fereastra Editare a erorii şi devine albastru închis.

369

Ajutor EASY-SOFT 6

Imagine: Operand cu eroare în schema de conexiuni

Imagine: Operand cu eroare în schema de conexiuni

3.7.4.5.2 Controlul utilizării vizualizăriiÎn cazul în care aţi editat o aplicaţie de vizualizare, controlul plauzibilităţii efectuează şi o verificare a ecranelor existente şi a operanzilor conectaţi la aceste ecrane, din punctul de vedere al corectitudinii sintactice. Erorile posibile se vor afişa în fereastra Editare eroare şi pot fi selectate cu ajutorul unui dublu click.

3.7.5 Simulare

Diagrama de circuit Simulare Comunicare

Mod functionare I/R...

Simulator intrari Intrări I...

Start Intrări R...

Stop Intrări analogice...

Ciclu simulare

Indicare...

Reglare punct critic

Punct critic...

Prin intermediul acestui meniu aveţi posibilitatea, la fiecare apăsare a tastei - în cazul modului de afişare Simulare deschis - să activaţi funcţii în vederea simulării elementului de cuplare şi a celui funcţional, precum şi a vizualizării. Prin intermediul combinaţiilor de taste ALT ale meniului de simulare activaţi butoanele corespunzătoare din caseta de instrumente.

3.7.5.1 Mod functionare I/R...

Activaţi în caseta de instrumente câmpurile opţionale referitoare la simulatorii intrărilor. Ulterior, prin click-ul maus-ului puteţi stabili acolo modul de acţiune, adică dacă simulatorii de la intrarea I sau R trebuie să lucreze deschis, închis, prin rastere sau taste.

3.7.5.2 Simulator intrari

Prin intermediul opţiunii simulator de intrare puteţi selecta submeniurile Intrări I..., Intrări R... sau Intrări analogice... şi astfel puteţi activa căsuţele de dialog Rollup în cadrul casetei de instrumente.

370

Panoul de comandă

3.7.5.2.1 Intrări I...

Activaţi în caseta de instrumente câmpurile opţionale referitoare la simulatorii intrărilor I.. Prin click maus puteţi simula ulterior starea semnalului »0« sau »1« pentru intrările I1...I16 aparatului de bază.

3.7.5.2.2 Intrări R...

Activaţi în caseta de instrumente câmpurile opţionale referitoare la simulatorii intrărilor R.. Prin click maus puteţi simula ulterior starea semnalului »0« sau »1« pentru intrările R1...R16 ale unui aparat de extindere.

3.7.5.2.3 Intrări analogice...

Activaţi în caseta de instrumente regulatorul necesar la simularea valorilor intrării analogice. Numărul şi denumirea dispozitivului de stabilire a valorilor analogice depinde de tipul aparatului..

3.7.5.3 Start

Porneşte simularea pentru verificarea schemei de conexiuni realizate. În fereastra Schemă de conexiuni conexiunile, contactele şi bobinele ce sunt conducătoare de curent vor fi reprezentate prin culoarea roşie.

3.7.5.4 Stop

Opreşte simularea schemei de conexiuni.

3.7.5.5 Ciclu simulare

Activaţi în caseta de instrumente căsuţa de dialog Rollup Ciclu de simulare în vederea modificării intervalului ciclic.

3.7.5.6 Indicare...

Activaţi în caseta de instrumente căsuţa de dialog Afişaj în vederea selectării operanzilor sau a suprafeţei aparatului (Display & Taste), care trebuie afişate în timpul simulării în fereastra Câmp al particularităţilor .

3.7.5.7 Reglare punct critic...

Activează câmpurile parametru pentru orientarea unui punct critic în fereastra Câmp de atribuire. Un punct critic reprezintă un mijloc auxiliar în vederea unei analize efective a schemei dumneavoastră de conexiuni.

3.7.5.8 Punct critic

Deschideţi în caseta de instrumente căsuţa de dialog cu acelaşi nume Rollup-Dialog Punct critic, care vă oferă informaţii cu privire la punctul critic, şi de la care puteţi începe din nou prelucrarea schemei de conexiuni, după ce a fost atins un punct critic.

3.7.6 Diagrama de circuit

371

Ajutor EASY-SOFT 6

Proiect Diagrama de circuit Simulare

Listă de referinte încrucisate...

Importarea comentariilor...

Exportarea comentariilor..

Importare notiţe ataşate...

Exportare notiţe ataşate...

Optimizare schemă de circuit

3.7.6.1 Listă de referinte încrucisate...Reprezintă în modul de afişare Schemă de conexiuni în fereastra Câmp de atribuire Lista cross reference. Aceasta realizează o rpivire de ansamblu depre operanzii folosiţi.

Prima coloană redă operandul. A doua coloană redă poziţia, adică respectiva cale de curent, în cadrul căreia se va utiliza operandul. Markerii Bit, Cuvânt şi Cuvânt dublu posedă ca indicare a locaţiei utilizării lor intrarea sau ieşirea respectivă a respectivului element funcţional.

A treia coloană arată comentariul alocat unui operand booleean, ce trebuie să aibă maxim 32 de simboluri. Toţi operanzii booleeni pot fi prevăzuţi în această coloană cu un comentariu, şi respectiv puteţi modifca aici comentariile existente.

În acest sens faceţi click în cadrul coloanei Comentariu în cadrul rândului respectiv. Introduceţi comentariul dumneavoastră prin intermediul tastaturii sau din sistemul intermediar. Confirmaţi introducerea dumneavoastră cu ajutorul tastei Enter.

Suprascrierile coloanelor sunt reprezentate ca butoane. Prin click pe una din suprascrierile coloanei se poate sorta conţinutul acestei coloane în ordine alfabetică crescătoare sau descrescătoare. Direcţia actuală de sortare se va recunoaşte la simbolul săgeţii în partea dreaptă lângă suprascriere.

3.7.6.2 Importare comentarii...Premisă generală în vederea prelucrării comentariilor:

Comentariile trebuie să rămână cuplate în mod vizibil, şi astfel nu trebuie cuplate invizibil nici prin opţiunea

meniului Mod de afişare, Comentariu, Afişare nici cu ajutorul butonului .

Pemisă în vederea importării comentariilor:

Schema de conexiuni sau funcţională, în care se vor importa comentariile, trebuie să fie deschisă, iar în cadrul proiectului trebuie să existe cel puţin un operand.

Aplicaţia de programare începând cu versiunea 6.20 a fost modificată pe baza importului de comentarii.

Acum puteţi exporta comentarii, iar după traducere le puteţi importa ca şi comentarii în limbi străine!

Această nouă posbilitate determină simultan faptul că nu mai puteţi încărca direct comentarii ce provin dintr-o aplicaţie de programare mai veche în cadrul schemei de conexiuni actuale. În cele ce urmează este descrisă o soluţie pentru astfel de sarcini.

3.7.6.2.1 Importare comentarii care au fost întocmite cu ajutorul unei aplicaţii de programare mai vechi decât versiunea 6.20.

3.7.6.2.1.1 Prima etapă - exportare comentarii vechi• Deschideţi cu ajutorul aplicaţiei de programare cu versiunea 6.20 schema de conexiuni sau cea funcţională

a proiectului vechi respectiv,

(*.eas, *.e40, *.e60),

• Exportaţi ulterior comentariile (vezi Exportare comentarii...).

372

Panoul de comandă

Aplicaţia de programare stochează comentariile în cadrul unui fişier Excel, cu extensia "csv" (vezi Structura tabelului în Excel).

Indicaţie: Închideţi vechiul fişier al proiectului fără stocare în versiunea 6.20, dacă doriţi să activaţi acest proiect cu o versiune anterioară a aplicaţiei de programare.

• Închideţi proiectul.

3.7.6.2.1.2 A doua etapă - importarea comentariilor vechi • Deschideţi schema de conexiuni sau funcţională a noului proiect, în care trebuie preluate comentariile,

• Importaţi fişierul csv sub numele de fişier utilizat (vezi mai jos).

Aplicaţia de programare subordonează comentariul respectiv tuturor operanzilor din proiectul actual, care sunt utilizaţi şi în proiectul original, şi cărora li s-a alocat un comentariu.

3.7.6.2.2 Importare comentarii, întocmite cu ajutorul unei aplicaţii de programare începând cu versiunea 6.20

Premisă în vederea importării comentariilor în limbi străine:

Comentariile în limbi străine trebuie să existe în cadrul unui fişier cu extensia *.csv, care a fost întocmit în mod ideal în Excel şi a fost creat anterior prin exportarea comentariilor din cadrul unui proiect V.6.20.

• Importaţi fişierul csv sub numele de fişier utilizat.

• Selectaţi în căsuşa de dialog care se deschide limba dorită şi confirmaţi cu OK.

Comentariile în limbi străine vor fi preluate în schema de conexiuni şi/sau funcţională.

3.7.6.2.2.1 Rezumarea traducerilor unitare în cadrul unui fişier CSV

Beneficiarul traducerilor reuneşte pe cât posibil fişierele traduse unitar, traduse CSV în cadrul unui fişier complet CSV. În cazul în care au fost implicaţi mai mulţi traducători, care din păcate au introdus toţi textul lor în aceeaşi coloană din tabel, beneficiarul trebuie să genereze coloanele respective în cadrul tabelului Excel şi să copieze textele. Beneficiarul trebuie să controleze şi să aibă grijă să nu existe coloane goale, aşadar coloanele de tabel trebuie să fie reprezentate una lângă alta fără spaţii libere.

A B C D EEASY-SOFT 6.. [Pro]

<Nume proiect>.e60

Recunoaştere internă(modificare interzisă)

Data proiectului, ora

NET-ID Operand <Limba de origine>

(de ex. germana)Engleza Franceza

1 3RN1 Alarmă a aparatului 3 Alarm from Device 3 Alarme de l'appareil 31 I1 Comutator principal Main switch Interrupteur principal1 I5 Supratemperatură 1 Overtemp. 1 Température excessive

11 I6 Nivel ulei 2 Oil level 2 Niveau d'huile 21 Q1 Pompă 1 Pump 1 Pompe 12 S6 Alarmă externă în

aparatul 2Ext. Alarm in Dev. 2 Alarme externe dans

l'appareil 23 I1 I1 în schema de conexiuni

3I1 in circuit diagr. 3 I1 dans le schéma 3

3 M1 Marker1 în aparatul 3 Marker1 in Dev. 3 Mémoires int. 1 dans l'appareil 3

373

Ajutor EASY-SOFT 6

Exemplu al unui tabel de comentarii în Excel, care sunt pregătite pentru export şi care conţine comentarii în limba engleză şi franceza

NOU

3.7.6.3 Exportare comentarii...Premisă în vederea exportului de comentarii:

1. În proiect trebuie să existe cel puţin un comentariu al operanzilor.

2. Schema de conexiuni sau cea funcţională, ale căror comentarii sunt prevăzute pentru a fi exportate, trebuie să fie deschise.

• Întocmiţi un fişier de export prin intermediul opţiunii de meniu schemă de conexiuni, exportare comentarii....

3.7.6.3.1 Structura tabelului în Excel, care este pregătit ca fişier *.CSV pentru export

Aplicaţia de programare introduce comentariile în cadrul unui tabel în E şi le stochează, sub numele acordat de către dunmeavoastră, ca fişier *.CSV (Character Separated Values respectiv Caractere Separate). Ca şi caractere separate (Separator) între câmpurile de text ale variantelor de limbă unitare, aplicaţia de programare utilizează tab-uri. Traducătorul trebuie să ţină seama la stocare, şi anume după ce a introdus comentariile traduse în tabelul din Excel.

Fişierul CSV este alcătuit numai din text şi de aceea poate avea extensia de fişier '.txt'.

A B CEASY-SOFT 6.. [Pro] <Nume proiect>.e60 Recunoaştere internă (interzisă modificarea)

Dată şi oră proiect

NET-ID Operand <Limba de origine>

(de ex. germana)1 3RN1 Alarmă a aparatului 31 I1 Comutator principal1 I5 Supratemperatură 11 I6 Nivel ulei 21 Q1 Pompă 12 S6 Alarmă externă în aparatul 23 I1 I1 în schema de conexiuni 33 M1 Marker 1 în aparatul 3

Exemplu al unui tabel de comentarii în Excel, aşa cum este generat pentru export de către aplicaţia de programare

În rândul 1, coloana A există versiunea aplicaţiei de programare, iar în coloana B numele proiectului (Proiect original) din care provin comentariile. Recunoaşterea internă în rândul 2, coloana A serveşte aplicaţiei de programare la verificarea valabilităţii şi nu trebuie modificată. În rândul 2, coloana B sunt introduse data şi ora ultimei actualizări a proiectului original. Rândul 3 este pe post de rând al suprascriere. Denumirile lingvistice suplimentare vor fi introduse de către traducători în acest rând, în partea dreaptă a coloanei »Limbă de origine« .

Numărul din coloana NET-ID denumeşte în cadrul unui proiect de reţea participantul în a cărui schemă de conexiuni se fală operandul. În următoarea coloană Operand este introdus operandul, căruia îi este subordonat respectivul comentariu der Operand.

3.7.6.3.2 Manevrarea fişierului CSV în cadrul traducerii

374

Panoul de comandă

3.7.6.3.2.1 Editare

Beneficiarul traducerilor trebuie să comunice traducătorilor în care coloană a tabelului aceştia trebuie să introducă respectivul text. Astfel, beneficarul va găsi limbile străine în ordinea dorită şi nu va mai efectua ulterior o sortare în acest sens.

Traducătorul introduce în rândul 3 al rândului de suprascriere, în cadrul coloanei alocate lui, denumirea de limbă prelucrată de el. Pot fi introduse până la 225 coloanepentru variantele de limbă, care trebuie să se succeadă însă fără spaţii libere.

Indicaţie: Pe baza acestor denumiri alegeţi mai târziu, în timpul importului, limba dorită prin intermediul unei căsuţe de dialog.

Traducătorul introduce comentariile întocmite de el în cadrul câmpurilor respective din coloana de tabel care îi este alocată.

3.7.6.3.2.2 Salvare

Traducătorul trebuie să stocheze fişierul prelucrat *.CSV- cu ajutorul Salvare ca..., prin menţinerea numelui existent, ca tip fişier Unicodetext (*.txt) . Prin alegerea acestui tip de fişier se asigură faptul că rămân neschimbate posibile simboluri care ţin de respectiva limbă, la fel şi tab-urile.

Extensia CSV rămâne valabilă.

NOU

3.7.6.4 Importare notiţe ataşate...Premisă generală pentru prelucrarea notiţelor ataşate:

Notiţele ataşate trebuie să rămână conectate vizibil, nu pot fi conectate invizibil nici prin opţiunea de meniu

Vedere de ansamblu, notiţe ataşate nici cu ajutorul butoanelor .

Premisă pentru importul de notiţe ataşate:

Schema de conexiuni în care trebuie importate, trebuie să fie deschisă, iar în proiect trebuie să existe cel puţin o notiţă ataşată.

Până la abateri neînsemnate manipulaţi expeorul şi importul notiţelor ataşate, precum şi exportul şi importul de comentarii. De aceea sunt valabile descrierile menţionate mai sus sub Importare comentarii şi Exportare comentarii.

NOU

3.7.6.5 Exportare notiţă ataşată...Premise în vederea exportului de notiţe ataşate:

1. În proiect trebuie să existe cel puţin o notiţă ataşată.

2. Schema de conexiuni a cărei notiţe ataşată este prevăzută pentru export, trebuie să fie deschisă.

(vezi importare notiţe ataşate...)

3.7.6.6 Optimizare schemă de circuit

Îndepărtează din schema de module modulele funcţionale ce nu au mai fost folosite .

375

Ajutor EASY-SOFT 6

3.7.7 Comunicare

Simulare Comunicare Osciloscop

Dispozitiv

COM 1...9 Interfaţă

Editare profile Ethernet... Online

Rată transfer Offline

Timp de aşteptare RUN

STOP

Indicare stare pornită

Indicare stare oprită

Setarile sistemului

Program

Ceas

NET Configurare

Aparate de extensie

Cu ajutorul acestei opţiuni puteţi porni şi opri - atunci când este deschis modul de afişare Comunicare - comunicarea cu aparatul conectat, puteţi activa transferurile de program, puteţi modifica reglajele aparatelor şi puteţi reprezenta afişajele online ale stării.

Prin intermediul combinărilor de taste ALT ale opţiunii de comunicare activaţi butoanele corespunzătoare în cadrul casetei de instrumente.

3.7.7.1 DispozitivFace posibilă alegerea aparatului la care trebuie realizată o conexiune logică cu aparatul de programare (PC).

Posibilitatea de selectare Locală sau utilizarea NET există doar la utilizarea releelor de comandă în reţea sau a aparatelor de vizualizare.

La utilizarea releelor de comandă care nu sunt conectate în cadrul unei reţele, aplicaţia de programare crează o conexiune logică cu aparatul cuplat local la PC, în cadrul căruia cablul de conectare (Cablu de programare) este introdus. Aplicaţia de programare poate fi utilizată aici exclusiv în cadrul »Modalităţii Locale« .

3.7.7.2 InterfaţăPremisă pentru parametrizarea interfeţei:

Conexiunea trebuie să se afle în starea Offline.

Opţiunea de meniu Interfaţă oferă în lista de conexiune posibilitatea de selectare, şi anume dacă respectiva conectare logică ce porneşte de la PC trebuie concepută prin intermediul unei interfeţe seriale (COM1...COM9) sau al unei conectări Ethernet (vezi Interfaţă).

Indicaţie: După iniţierea aplicaţiei de programare se poate întâmpla ca preluarea datelor din PC să nu se efectueze. În acest caz verificaţi selectarea interfeţei.

3.7.7.2.1 COM1...COM9

376

Panoul de comandă

Aici selectaţi interfaţa serială a PC-ului, prin care aplicaţia de programare trebuie să configureze o conexiune logică la releul de comandă sau aparatul de vizualizare Cablurile adecvate se pot găsi în următorul Tabel.

3.7.7.2.2 Editare profile Ethernet...Pentru a putea crea o conectare logică prin Ethernet de la PC la un releu de comandă sau aparat de vizualizare, aplicaţia de programare trebuie să comunice prin intermediul căii Ethernet. În acest scop trebuie să comunicaţi aplicaţiei de programare parametrii de iniţializare ai căii Ethernet, cel puţin adresa IP, ecranele de subreţea şi Port-Nummer. Parametrii de iniţializare necesari vă stau la dispoziţie fie ca profil predefinit sau trebuie editaţi prin intermediul acestei opţiuni a meniului.

Această opţiune din meniu este de ajutor în special când faceţi conexiuni prin intermediul Ethernet însă nu cunoaşteţi proiectul care se află în cadrul aparatului (Caz ce ţinde se service) sau utilizaţi o versiune a aparatului care nu este în măsură să iniţializeze automat calea Ethernet.

Se deschide opţiunea meniului - indiferent de aparat - fereastra de dialog setări Ethernet, prin intermediul cărora

• selectaţi profilul adecvat predefinit sau

• editaţi parametrii necesari Ethernet şi puteţi stoca sub un profil Ethernet nou.

• Deschideţi un profil adecvat, prin apăsarea butonului _i prin introducerea ulterioar a unui nume de profil.

• Parametrizaţi adresa IP, ecranele de subreţea şi rata Baud, aşa cum este descris la parametru Ethernet. Opţional puteţi introduce şi parametrii pentru calea standard, adresa de la distanţă IP, şi Remote Port.

Prin utilizarea cablului adecvat de parametrizare puteţi parametriza o rată Baud mai mare pentru această conectare.

• Apăsaţi butonul OK pentru a stoca profilul şi a ieşi din fereastra de dialog.

• Deschideţi fereastra de dialog Rollup Conectare şi selectaţi în domeniul de liste Interfaţă profilul Ethernet stocat.

• Creaţi o conexiune logică prin intermediul căii Ethernet cu releul de comandă conectat sau cu aparatul de vizualizare, prin activarea butonului Online .

3.7.7.2.3 Rată transferFace posibilă la utilizarea unui releu de comandă 800 sau a unui aparat de vizualizare şi a unui cablu de conexiune adecvat, varierea ratei Baud pentru această conectare între 9600 şi 57600 bd.

Pentru aparatele EASY 400-/500-/600-/700 rata baud este setată strict la 4800bd, în caz contrar parametrizarea fiind imposibilă.

3.7.7.2.4 Timp de aşteptareAici pot fi setate pentru aparatele 400/500/600/700 timpul de aşteptarea pentru preluarea datelor, sau pentru aparatele 800/MFD... timpul de aşteptare pentru realizarea conexiunii, preluării de date şi configurării NET.

Un interval de aşteptare poate fi necesar atunci când doriţi să creaţi conectarea prin intermediul unui Modem.

3.7.7.3 OnlineCuplează o conectare logică de la PC la aparatul conectat (vezi şi Online).

3.7.7.4 OfflineDecuplează conectarea logică (vezi şi Offline).

3.7.7.5 RUN

377

Ajutor EASY-SOFT 6

Porneşte aparatul, ceea ce înseamnă procesarea programului (Schemei de conexiuni) în aparat. Alternativ faşă de această comandă puteţi activa Butonul Run în fereastra de dialog Rollup Program.

3.7.7.6 STOPOpreşte aparatul, Alternativ faţă de această comandă puteţi activa Butonul Stop în fereastra de dialog Rollup Program .

3.7.7.7 Indicare stare pornită

Indică în fereastra Schemă de conexiuni, indicarea flux de curent Online pentru aparatul ce se găseşte în

schema de conexiuni. Acestea pot fi activate prin intermediul butonului în cadrul barei de simboluri.

Premise:

1. Respectivul aparat trebuie să fie conectat la PC prin intermediul cablului de conectare adecvat.

2. Aparatul trebuie să fie apt de funcţionare.


4. Trebuie realizată o conexiune Online cu aparatul.

5. Aparatul trebuie să se afle în stadiul de funcţionare RUN .

6. Dacă este necesar, parola trebuie introdusă la începutul preluării de date.

Prin intermediul indicatorului flux de curent online puteţi controla conexiunile generatoare de curent în aparat. Reprezentarea este similară cu cea de la Simulare.

Dispozitiv easy400/600/500/700

În indicarea flux de curent Online conexiunile, contactele şi bobinele, prin care trece curentul, vor fi indicate prin culoarea roşie.

Dispozitiv easy800/MFD

La utilizarea unui astfel de aparat puteţi controla suplimentar stările şi valorile realizate ale operanzilor module

funcţionale. Pentru aceasta trebuie să comutaţi prin buton sau prin Modul de afi_are Meniu, Modul reprezentare în fereastra Schemă de conexiuni a schemei de conexiuni la schema modulelor.

3.7.7.8 Indicare stare oprită

Întrerupe indicarea flux de curent Online şi şterge reprezentarea programului (Schemei de conexiuni). Indicarea

flux de curent Online poate fi oprită şi prin butonul de conexiuni ce se găseşte în lista de simboluri.

3.7.7.9 Setările sistemului

Vă indică modul Online (Conexiune realizată) al setărilor sistemului alese şi permite schimbarea acestora. Setările sistemului schimbate vor fi preluate automat pe aparatul ataşat.Atunci când nu puteţi selecta casetele de selectare - de culoare gri, nu mai există nici o comunicare între aplicaţia de programare şi aparat.

Teme înrudite:

• Rulare RUN

• Card rulare

• Taste P

• I-Debouncing

• I-Taste

378

Panoul de comandă

• R-Taste

• Limbă

3.7.7.9.1 RemanenţăFuncţia de comutare din cadrul utilizării curente dintre stocarea remanentă (mai sigură în cazul tensiunii zero) sau neremanentă a anumitor valori efective este permisă pentru puţine aparate cu o versiune mai veche. Aparatele care îndeplinesc această condiţie sunt decsrise în paragraful referitor la Remanenţă .

3.7.7.9.2 Oră de varăFuncţia din cadrul utilizării curente, şi anume de a comuta între ora de vară şi cea de iarnă, este permisă doar la puţine aparate, cu o versiune mai veche. În cazul în care aparatele îndeplinesc această condiţie, ele sunt descrise în paragraful Ora de vară .

La paragraful referitor la reglarea orei de vară şi Oră de vară veţi găsi informaţii referitoare la parametrizarea reglării automate a orei de vară. Informaţii despre modul în care activaţi comutarea automată la ora de vară regăsiţi în capitolul Oră de vară.

3.7.7.10 Program

Această opţiune a meniului conţine comenzi pe care le utilizaţi pentru utilizarea programului. Printre altele se permite preluarea programului în aparat, încărcarea programului din aparat în cadrul aplicaţiei de programare, precum şi compararea programului din cadrul aplicaţiei de programare cu programul din aparat (vezi şi Program).

3.7.7.11 Ceas...

Activaţi în caseta de instrumente căsuţa de dialog Rollup Oră care face posibilă stabilirea orei aparatului şi, în funcţie de aparatul conectat, activarea comutării automate a orei de vară.

3.7.7.12 Informaţii despre aparate...

Listează din aparat informaţiile Tipul aparatelor şi Versiune Sistemului şi le aşează în fereastra Câmp de atribuire.

3.7.7.13 Configurare

Este permisă configurarea unei reţele »NET« cu participanţii proiectaţi, precum şi a unui modul de extindere (de ex. Profibus-DP).

3.7.7.13.1 NET

Prin intermediul acestei opţiuni încărcaţi întreaga configurare NET la releele de comandă 800 şi la aparatele de vizualizare, care au fost întocmite în cadrul vederii de ansamblu a proiectului, pentru participanţii la reţea. Suplimentar vor fi transferate, la aparatele individuale, NET-ID-urile (număr participant), rata baud (viteza de transfer, ce poate fi aleasă de la 10 KBaud - 1 MBaud) şi Bus-Delay-ul (multiplicator folosit la creşterea timpului de pauză între ciclurile transferului de date în reţea).

Premise în vederea încărcării configurării NET:

1. Aparatul cu NET-ID=1 (Master) trebuie să fie gata de funcţionare şi conectate la PC cu ajutorul cablului de legătură.

2. Lucraţi în »Modul Local«,aţi selectat aşadar la aparat opţiunea Local .

3. Modul de afişare Comunicare trebuie să fie cuplat.

379

Ajutor EASY-SOFT 6

4. Conexiunea de la PC la acest aparat trebuie să se găsească în starea Online .

5. Aparatul trebuie să fie cuplat în starea de funcţionare Stop .

6. Dacă este necesar, parola trebuie introdusă la începutul preluării de date.

3.7.7.13.2 Aparate de extensie

Atâta timp cât utilizaţi un modul de extindere EASY204-DP, EASY221-CO sau EASY222-DN în cadrul aparatului, iar aparatul este conectat, prin intermediul cablului de conexiune, la PC, puteţi regla numărul participanţilor pentru acest modul în domeniul 1 până la 126.

Acest lucru are loc în starea de funcţionare STOP. Dacă aparatul se află în starea de funcţionare RUN, va apărea un interogare, prin care puteţi fie opri aparatul, fie anula acţiunea.În câmpul de grupuri Adrese ale ferestrei »Câmp de atribuire« vă este indicată adresa actuală formată din trei caractere a modulului de extensie, pe care o puteţi schimba după dorinţă. Este imposibilă introducerea unei adrese ce este situată în afara domeniului de valori cunoscut.

Cu suprafaţa de conexiuni Scriere transferaţi adresa setată prin aparat în modulul de extensie şi părăsiţi dialogul de introducere.Atunci când nu doriţi schimbarea adresei, părăsiţi dialogul de introducere prin acţiunea Anulare.

Indicaţie:În cazul în care utilizaţi un modul de extensie la un aparat easy600 este posibilă atribuirea unei adrese modulului de extensie prin EASY-SOFT, numai atunci când acesta este operat de la un aparat easy600 şi aparatul dispune de o versiune a sistemului începând cu V 2.4. Versiunea sistemului poate fi controlată cu Comunicare, Informaţiile aparatelor....

3.7.8 Osciloscop

Comunicare Osciloscop Opţiuni

Afişare

Setări...

START

STOP

Cu funcţia Osciloscop puteţi reprezenta în modul de afişare Simulare şi Comunicare stările logice de până la 16 operanzi booleeni.

3.7.8.1 Afişare

Reprezintă în fereastra Schemă de conexiuni canalele, pe care le-aţi activat în fereastra Câmp de atribuire la setările osciloscopului. Înregistrarea începe numai prin conectarea la Indicare, chiar dacă toate condiţiile necesare indicării au fost îndeplinite deja.Reactivarea Indicării aopreşte înregistrarea şi comută înapoi la reprezentarea Schemă de conexiuni precedentă.

Condiţii necesare indicării operanzilor booleeni în modul de afişare:

• simularea trebuie să fie conectată pe suprafaţa de conexiuni Preluare

• înregistrarea osciloscop trebuie să fie conectată

Condiţiile indicării operanzilor booleeni în modul de afişare Comunicare (la indicarea flux curent online):

• conexiunea la aparat trebuie să se afle în starea Online,

• aparatul trebuie să se afle în starea Run,

380

Panoul de comandă

• indicarea de starea trebuie să fie conectată pe suprafaţa de conexiuni Preluare ,

• înregistrarea osciloscop trebuie să fie conectată.

3.7.8.2 Setări

Activează în fereastra Câmp de atribuire câmpul de parametrii pentru setările Osciloscop.

În câmpul de grupuri Ocupare canal puteţi atribui unui operand booleean până la 16 canale posibile, iar prin funcţia Preluare să îl asiguraţi. În câmpul de grupuri Selectare/Ştergere canal puteţi stabili, care dintre operanzii ce se află deja în fereastra Schemă de conexiuni nu ar mai trebui indicaţi. Selectaţi mai întâi canalul corespunzător prin indicatorul mouse-ului şi apoi operaţi schema de conexiuni Ştergere.Puteţi reprezenta un operand, pentru o observare mai uşoară a acestuia, în partea superioară a ferestrei Schemă de conexiuni, prin selectarea mai întâi a canalului asociat şi apoi prin operarea suprefeţei de conexiuni Mergi.Rezoluţia, mai precis raster-ul temporal în care operanzii sunt scanaţi şi reprezentaţi, poate fi determinată în câmpul de grupuri Interval Înregistrare. Cel mai mic Interval de înregistrare posibil, corespunde celei mai mici durate dintre două scanări, şi este derivat din timpul de actualizare. La Intervalul de înregistrare intoduceţi un factor, prin care durata de actualizare este multiplicat şi astfel axa timpului se întinde.

Indicaţie: Durata de actualizare nu este identică cu durata ciclului aparatului actual, de aceea nu este indicat timpul real.

Este vorba aici despre durata necesară de care are nevoie aplicaţia de programare pentru actualizarea reprezentării stărilor operanzilor pe ecran. Durata de actualizare depinde de diferiţii factori:

• de sistemul de funcţionare al PC,

• de câte aplicaţii Windows sunt deschise în afară de aplicaţia de programare (pe cât posibilă nici una),

• cât de voluminos este programul easy folosit şi

• de rata Baud, dacă doriţi să înregistraţi operanzi booleeni în cadrul vederii de ansamblu a comunicării (la afişaj pornit pentru fluxul de curent).

3.7.8.3 START

Porneşte înregistrarea operanzilor booleeni. Aceştia vor fi reprezentaţi, atunci când toate condiţiile sunt îneplinite în modul de afişare Simulare sau Comunicare.Puteţi porni înregistrarea chiar şi de pe suprafaţa de conexiuni Listă simboluri.

3.7.8.4 STOP

Opreşte înregistrarea operanzilor booleeni. Toate stările operanzilor până la acest punct din timp vor fi reprezentate în continuare.Puteţi opri înregistrarea chiar şi de pe suprafaţa de conexiuni Listă simboluri.

381

Ajutor EASY-SOFT 6

3.7.9 Opţiuni

Osciloscop Opţiuni ?

Culori Banc de lucru/Schemă de conexiuni...

Afisare descriere instrumente Dispozitiv activ...

OPC-generarea unui fişier cu simboluri Standard

Afisare mesaje Atenţionări pentru dimensiunea fontului

Atenţionare la autocorectura numărului participantului

3.7.9.1 Culori

Serveşte la setarea culorilor individuale.

3.7.9.1.1 Banc de lucru/Schemă de conexiuni...

Permite setarea culorilor de fundal în fereastra Banc de lucru, respectiv Schemă de conexiuni.

3.7.9.1.2 Dispozitiv activ...

Permite setarea culorilor de fundal pentru indicarea aparatului în fereastra Schemă de conexiuni, la modul de afişarea ales Proiect.

3.7.9.1.3 Standard

Restabileşte setările din fabricaţie.

3.7.9.2 Afisare descriere instrumente

Conectează şi deconectează indicarea indiciu instrumente la suprafaţa de conexiuni a listei simbol.

3.7.9.3 OPC-generarea unui fişier cu simboluri

Dacă activaţi acest punct din meniu, la stocarea fişierului proiect se va genera, în acelaşi catalog şi sub acelaşi nume, un fişier *.esd-. Acest fişier simbol pune la dispoziţie server-ului EASY-OPC toate punctele datelor utilizate în schema de conexiuni şi în cea funcţională (Operanzi, cum ar fi I.., MW.., T..).

3.7.9.4 Afisare mesaje

Aici puteţi activa sau dezactiva indicarea atenţionărilor.

3.7.9.4.1 Atenţionări pentru dimensiunea fontului

Atunci când aţi schimbat setările standard ale reprezentării Desktop-ului sub Windows, există posibilitatea ca şi reprezentarea EASY-SOFT să se fi schimbat. După aceasta este indicată la fiecare pornire a programului, atunci când această opţiune Meniu este activată. Dezactivarea poate avea loc atât în câmpul de dialog, cât şi în acest meniu.

3.7.9.4.2 Atenţionare la autocorectura numărului participantului

382

Panoul de comandă

Dacă există toate aparatele unei reţele existente deja, până la cel mai îndepărtat, atunci poate avea loc o reverificare a operanzilor NET. Acelaşi fenomen are loc atunci când o conexiune COM (doar la aparatul de vizualizare) este dezactivată

La această revendicare operanzii care se referă la unui din aparatele cele mai îndepărtate primesc un semn de întrebare.

În cazul care apasăţi apoi pe operanzi, veţi primi o ordonare locală. Operanzii admişi numai în modul de lucru NET sau în conexiunea COM şi care nu mai pot fi ordonaţi, vor primi indicaţii prin culoarea roşie la controlul plauzibilităţii. Prin corectura automată puteţi vedea când aţi activat acestă opţiune meniu.

3.7.10 Ajutor

Opţiuni ?

Ajutor...

Interfata utilizator

Curs introductiv

Ajutor în Format PDF

Manual easy400/600

Manual easy500/700

Manual easy800

Manual MFD-Titan

Informaţii Readme

Verificare Update...

easy700 Demo

easy800 Demo

MFD-Titan Demo...

Info...

3.7.10.1 Ajutor...

Meniul de ajutor al aplicaţiei de programare se va activa. Atunci când deschideţi sistemul de ajutor în cadrul meniurilor puteţi mişca mausul prin intermediul butoanelor din reprezentarea meniului şi puteţi ajunge cu un click stânga la textul ajutător din spate.

3.7.10.2 Interfata utilizator

Apelează contextul Ajutor pe suprafaţa de serviciu a modului de afişare ales (Proiect, Schemă de conexiuni, Simulare,Comunicare şi Vizualizare ).

3.7.10.3 Curs introductiv

Curs introductiv este structurat în două părţi. Prima parte cuprinde operarea de bază a EASY-SOFT, cea de-a doua parte urmăreşte obţinerea de cunoştinţe de specialitate mai aprofundate.

383

Ajutor EASY-SOFT 6

3.7.10.4 Ajutor în Format PDF

Deschide EASY-SOFT Ajutor în Format pdf.

3.7.10.5 Manual easy400/600

Deschide manualul de utilizare AWB2528-1304-x pentru releele de comandă easy4xx şi easy6xx în format pdf.

3.7.10.6 Manual easy500/700

Deschide manualul de utilizare AWB2528-1508-x pentru releele de comandă easy5xx şi easy7xx în format pdf.

3.7.10.7 Manual easy800

Deschide manualul de utilizare AWB2528-1423-x pentru releele de comandă easy8xx în Format pdf.

3.7.10.8 Manual MFD-Titan

Deschide manualul de utilizare AWB2528-1480-x pentru aparate MFD în format pdf.

3.7.10.9 Informaţii Readme

Este deschisă fereastra Browser-ului, în care sunt indicate informaţiile pe care le-aţi schimbat în versiunea actuală a Software-ului.

3.7.10.10 Verificare Update

În meniul Ajutor prin Verificare Update vă este oferită posibilitatea de actualizare a EASY-SOFT şi a componentelor sale direct prin Internet. Alternativ se poate ajunge la această operaţie şi prin meniul Start din Windows-Startmenu. Este verificat automat dacă este disponibilă o nouă versiune a EASY-SOFT, după care aceasta este afişată. Pentru această acţiune este necesară existenţa unei conexiuni Internet. În cazul în care nu există nici o conexiune Internet sau aceasta este blocată printr-un Firewall, veţi primi o înştiinţare de eroare.

După utilizarea indicării suprafeţei de conexiuni Update, va fi deschisă fereastra cu update-urile disponibile ce vă va indica noile update-urile posibile. Unele update-uri trebuie instalate separat de celelalte, acestea fiind indicate corespunzător. Prin suprafaţa Continuare > va fi deschisă fereastra următoare.

Prin suprafaţa Instalare acum > va fi descărcat un nou software, dezinstalată o eventuală instalare existentă şi instalată versiunea nouă.Prin suprafaţa descărcare poate fi încărcat întregul pachet de instalare într-un singur registru. Instalarea trebuie pornită manual.

3.7.10.11 easy700 Demo

Simulează afişajul şi utilizarea unui aparat easy700.

384

Panoul de comandă

3.7.10.12 easy800 Demo

Simulează indicarea şi utilizarea unui aparat easy800.

În fereastra Afişaj LCD va fi reprezentată Indicarea- easy. Câmpul de taste easy800 va fi simulat prin tastatura numerică, la care funcţia NUM trebuie să fie dezactivată.

Taste cifre (n) Simulează easy800-Taste/Semnificaţie

2, 4, 6 şi 8 Selectare cursor jos, stânga, sus şi dreapta conform direcţiei săgeţilor, cât şi în opţiunea meniu simulată Schemă de conexiuni şi setare numere, operanzi şi valori

1 ESC pentru schimbare înapoi, salvare în schema de conexiuni simulată, Anulare

7 DEL pentru ştergere în schema de conexiuni

9 ALT pentru schimbarea datei şi a orei, funcţii diverse în schema de conexiuni, Indicare stare

3 OK pentru conectare în continuare, Memorare

3.7.10.13 MFD-Titan Demo

Simulează afişarea şi utilizarea unui aparat MFD.

În fereastra Afişaj LCD va fi reprezentată Indicarea- easy. Câmpul de taste easy800 va fi simulat prin tastatura numerică, la care funcţia NUM trebuie să fie dezactivată.

Taste cifre (n) Simulează MFD-Taste/Semnificaţie

2, 4, 6 şi 8 Selectare cursor jos, stânga, sus şi dreapta conform direcţiei săgeţilor, cât şi în opţiunea meniu simulată Schemă de conexiuni şi setare numere, operanzi şi valori

1 ESC pentru schimbare înapoi, salvare în schema de conexiuni simulată, Anulare

7 DEL pentru ştergere în schema de conexiuni

9 ALT pentru schimbarea datei şi a orei, funcţii diverse în schema de conexiuni, Indicare stare

3 * - Taste (cunoscut ca Mod-Taste, aici fără funcţie)

5 OK pentru conectare în continuare, Memorare

3.7.10.14 Info...

Căsuţa de dialog Info conţine următoarele informaţii:

• Numărul versiunii EASY-SOFT utilizate, cu drepturile de copiere şi cele de autor

• Adresă de contact,

• Autorii EASY-SOFT

• Cu drepturi de copiere a instalaţiei de sunet.

385

4 Curs de iniţiere

4.1 Cursul 1

4.1.1 Scopul cursuluiCursul 1 din cursul introductiv este menit să vă ajute la familiarizarea cu noile butoane ale aplicaţiei de programare EASY-SOFT.

Faceţi cunoştinţă cu filozofia interfeţei împărţite în trei secvenţe, cât şi cu cele patru vizualizări diferite. Urmaţi cu stricteţe acest curs, pentru ca lucrul ulterior cu aplicaţia de programare să se transforme într-o »joacă de copii« .

Cursul de structură Curs 2 vă comunică alte cunoştinţe profunde pentru a deveni un profesionist atunci când manipulaţi aplicaţia de programare.

După asimilarea cursului, sunteţi capabil

• să configuraţi un proiect,

• să cablaţi o schemă de conexiuni,

• să testaţi,

• să transferaţi şi

• să imprimaţi.

Indicaţie: Pentru a putea lucra în mod optim cu aplicaţia de programare este necesar ca monitorul dumneavoastră să aibă o rezoluţie de 1024 x 768 pixeli şi să utilizeze tipuri de scris mici (96 dpi). Puteţi efectua particularizările prin Start, Setări, Panou de control, Vizualizare, Setări.

Indicaţie: Atunci când cuplaţi pentru prima dată un releu de comandă sau un aparat de vizualizare, trebuie să alegeţi mai întâi limba de sistem a acestuia înainte să lucraţi cu aparatul sau să puteţi cupla aplicaţia de programare.Pe display-ul aparatului se va afişa selectarea limbii utilizatorului. Selectaţi limba dorită cu tastele cursor ^ sau v din tastatură. Confirmaţi selecţia dumneavoastră cu OK sau ieşiţi din meniu cu tasta ESC.

vezi în continuare »Formularea conceptuală«

386

Curs de iniţiere

4.1.2 Formulare conceptuală

O instalaţie cu bandă transportoare, care este activată printr-un motor trifazat, trebuie să funcţioneze după pornire cu o temporizare de 3 secunde. Banda transportoare serveşte la transportul pachetelor. Dacă un anumit număr de pachete a fost transportat, după încheierea mişcării datorate inerţiei instalaţia trebuie oprită. În exemplul nostru, numărul pachetelor de transportat trebuie să fie exact cinci şi se setează o mişcare datorată inerţiei de 4 secunde. Prin S1 se porneşte instalaţia, S2 opreşte imediat instalaţia, iar bariera luminoasă S3 serveşte la evaluarea numărului pachetelor transportate deja.

Intrări

S1: Pornirea instalaţiei (normal deschis)

S2: Oprirea instalaţiei (normal închis)

S3: Barieră luminoasă (normal deschis)

Ieşiri

K1: Contactor, pentru comanda motorului trifazat

Parametri

T1: Temporizare la pornire (3s)

T2: Temporizare la oprire (4s)

C1: Numărul pachetelor (5 piese)

Schiţa de conectare a aparatului se prezintă după cum urmează:

387

Ajutor EASY-SOFT 6

vezi în continuare »Lecţia 1«

4.1.3 Lecţia 1

4.1.3.1 Proiect easy500/700Pentru a putea întocmi cu ajutorul aplicaţiei de programare EASY-SOFT o schemă de conexiuni pentru un aparat easy500/700, trebuie să concepeţi mai întâi un proiect. În acest exemplu simplu proiectul conţine un aparat (de ex. easy512-AC-RC) şi schema de conexiuni aferentă.

Începeţi un nou proiect, făcând click stânga în meniul Fişier, Nou.

Suprafaţa aplicaţiei de programare este împărţită în trei. Următoarea imagine vă înfăţişează interfaţa în Mod de afişare-Proiect. Această vedere de ansamblu este compusă din caseta de instrumente [1], un câmp de atribuţii [2] precum şi un banc de lucru [3].

388

Curs de iniţiere

Înainte să putem începe cu cablarea schemei de conexiuni, trebuie să selectaţi un aparat din caseta de instrumente [1] şi să plasăm prin intermediul funcţiei Drag & Drop pe bancul de lucru.

Pentru a rezolva problema, avem nevoie de un EASY512-AC-RC.

Acest aparat se va selecta în caseta de instrumente după cum urmează:

• Cu ajutorul unui click pe »+«, în partea stângă lângă simbolul pentru releele de comandă 500, se deschide structura sistemului şi vom primi o vedere de ansamblu asupra tuturor releelor de comandă din această familie.

• Faceţi click pe aparatul cu inscripţionarea »EASY512-AC-RC«, tineţi apăsată tasta din stânga a maus-ului şi trageţi maus-ul (care conţine acum un simbol al aparatului) în partea dreaptă pe bancul de lucru.

Aceasta a fost tot!

După ce aţi preluat aparatul pe bancul de lucru, se vor afişa în câmpul de atribuire [2] respectivele caracteristici ale aparatului şi ferestrele de dialog ale parametrizării, în vederea configurării aparatului.

• Faceţi click cu tasta din dreapta a maus-ului pe aparat şi selectaţi în meniul contextual Informaţii referitoare la aparate.

Printre particularităţile aparatului se numără de ex. numărul intrărilor şi ieşirilor, numărul markerilor, relee de timp şi de contorizare.

• Verificaţi înainte de întocmirea schemei de conexiuni, pe baza tabelului »Detele tehnice«, dacă aparatul selectat corespunde cerinţelor aplicaţiei dumneavoastră.

• Ştergeţi după caz un aparat inadecvat prin intermediul opţiunii Ştergere aparat în meniul contextual.

vezi în continuare »Bazele realizării schemei de conexiuni«

4.1.3.2 Bazele realizării schemelor de conexiuni

După ce am selectat un aparat în Mod de afişare-Proiect, putem comuta acum în Mod de afişare-Schemă de conexiuni. Pentru aceasta, facem un dublu-click stânga pe aparat.

389

Ajutor EASY-SOFT 6

Ca şi Modul de afişare-Proiect, şi Modul de afişare-Schemă de conexiuni este împărţită în trei secţiuni:

Vederea de ansamblu este compusă mai departe din caseta de instrumente [1], din Câmpul de atribuire [2] precum şi din Bancul de lucru [3], în acest context denumit şi fereastră a schemei de conexiuni.

Pentru cablarea schemei de conexiuni, avem nevoie de operanzi (de ex. Intrări I, ieşiri Q, markere M ş.a.m.d.). Operanzii care sunt puşi la dispoziţie se vor afişa în caseta de instrumente şi pot fi cuplaţi în mod logic în cadrul ferestrei schemei de conexiuni. Caracteristicile operanzilor se vor stabili în câmpul de atribuire.

Pentru a rezolva sarcina noastră, trebuie mai întâi să cablăm intrările I1 şi I2 în schema noastră de conexiuni astfel încât acestea să acţioneze asupra markerului M1, care la rândul său este responsabil pentru activările şi dezactivările motorului. Pentru a putea utiliza intrarea I1 în schema noastră de conexiuni, vă rugăm să urmaţi etapele:

• Faceţi click în caseta de instrumente cu tasta stângă a maus-ului pe operandul cu inscripţionarea »I - Intrare aparat de bază« şi ţineţi apăsată tasta din stânga a maus-ului.

• Trageţi maus-ul care a primit simbolul operandului intrării I, în dreapta în schema de conexiuni pe dreptunghiul 001/A şi daţi drumul tastei maus-ului.

• În câmpul de atribuire selectaţi în lista I (la dreapta lângă »I«) un număr de operand (în acest caz 1) .

Deoarece este vorba despre o intrare locală a acestui aparat, » 0 « afişat în lista participanţilor rămâne nemodificat. Dacă doriţi, puteţi aloca încă un comentariu operandului (de ex. motorul este pornit). Datele introduse de dumneavoastră sunt preluate imediat.

În mod similar, puteţi ataşa toţi ceilalţi operanzi la schema de conexiuni, astfel încât schema dumneavoastră să se prezinte precum imaginea următoare:

390

Curs de iniţiere

Pentru a oferi siguranţă în cazul ruperii cablurilor, I2 este manevrat drept contact normal închis.

Indicaţie: Puteţi amplasa operanzi în schema de conexiuni oriunde cursorul mouse-lui preia simbolul operandului. Semnul Interzis vă indică faptul că acest domeniu este rezervat pentru o linie de legătură.

vezi în continuare »Simularea unei scheme de conexiuni«

4.1.3.3 Simularea unei scheme de conexiuniPentru a testa schema de conexiuni cablată până acum vom ajunge de exemplu prin opţiunea de meniu Simulare vedere de ansamblu, în cadrul vederii de ansamblu a simulării.

Următoarea ilustrare vă afişează vederea de ansamblu a simulării.

Şi aici vedeţi butoanele împărţite în trei ale aplicaţiei de programare. Aici, caseta de instrumente [1] include simulatorii pentru intrări cât şi diverse ferestre de dialog pentru setarea parametrilor de simulare. Câmpul de atribute [2] preia rolul display-ului, prin intermediul căruia pot fi observate de ex. intrările, ieşirile şi markerele. Domeniul Schemă de conexiuni [3] serveşte acum la afişarea căilor de curent încărcate în timpul simulării.

Pentru a putea testa schema de conexiuni, vă rugăm să urmaţi etapele:

391

Ajutor EASY-SOFT 6

• Faceţi click cu butonul din stânga al mouse-lui pe Activare-display în bara de instrumente, pentru a inicializa simularea.

• Faceţi click în caseta de instrumente pe butonul Intrări I. Este afişată o fereastră de dialog, cu ajutorul căreia puteţi reface intrările fizice ale aparatului.

• Închideţi întreruptoarele intrărilor 1 şi 2 în caseta de instrumente [1] şi observaţi fluxul de curent în schema de conexiuni [3]. Căile de curent încărcate sunt reprezentate cu roşu.

• De exemplu, pentru a se afişa starea unui marker în fereastra Câmp de atribute, faceţi dublu-click pe markerul respectiv, pe care doriţi să îl observaţi.

• Faceţi click pe butonul Stop pentru a opri simularea

vezi în continuare »Configurarea comunicării cu aparatul«

4.1.3.4 Configurarea comunicării cu aparatulDupă ce am testat schema de conexiune, dorim să o descărcăm pe aparat (să o descărcăm) şi utilizăm în acest scop o interfaţă serială PC (COM1...COM9).

• Pentru aceasta, opriţi aparatul prin EASY-PC-CAB (disponibil drept accesoriu) din PC.

• Selectaţi la PC interfaţa (COM1...COM9) prin intermediul Comunicare, Interfaţă şi schimbaţi apoi prin intermediul butonului Comunicare în cadrul modului de afişare Comunicare.

Indicaţie: Asiguraţi-vă că nici o altă aplicaţie nu accesează acum interfaţa selectată de dumneavoastră.

• Prin intermediul opţiunii de meniu Comunicare, Online sau prin butonul Online din fereastra de dialog Rollup Conexiune configuraţi o conexiune logică cu aparatul.

În cazul în care structura conexiunii eşuează, veţi primi un afişaj corespunzător al erorii şi veţi ajunge la modul de afişare Comunicare. Acum este necesar să testaţi încă o dată conexiunea între aparat şi PC şi după caz să selectaţi altă interfaţă PC.

Şi modul de afişare Comunicare este împărţit în trei, după cum arată şi ilustrarea de mai jos. Acesta seamănă foarte mult modul de afişare Simulare şi conţine din nou o Casetă de instrumente [1], un Câmp de atribuire [2] precum şi o Schemă de conexiuni [3].

392

Curs de iniţiere

Să nu fiţi surprinşi dacă schema de conexiuni este dintr-o dată goală. În acest domeniu se afişează mai târziu starea actuală a schemei de conexiuni, care se prelucrează în aparat. Însă despre aceasta mai târziu. Apoi trebuie să preluăm schema de conexiuni în aparat şi să îl pornim. Pentru a realiza acest lucru ne ajută fereastra de dialog Rollup din cadrul casetei de instrumente. Procedaţi după cum urmează:

• Faceţi click în fereastra de dialog Rollup Program. Se deschide fereastra de dialog pentru download (descărcare) şi pentru upload (încărcare) ale schemei de conexiuni.

• Faceţi click pe butonul PC => Dispozitiv. Atunci când aparatul se află în starea de funcţionare Stop, se transmite schema de conexiuni. Dacă acesta nu este cazul, se deschide o casetă de dialog cu ajutorul căreia puteţi opri apratul şi continua procesul de descărcare. În fereastra Câmp de atribuire veţi observa afişajul progresului, care vă comunică starea actuală a transmiterii datelor.

Dacă descărcarea s-a încheiat, se poate afişa starea actuală, aşa numitul »Powerflow«, a schemei de conexiuni pe aparat.

• Porniţi aparatul prin activarea ferestrei de dialog Rollup Program butonul RUN. Alternativ puteţi utiliza meniul Comunicare, Aparat RUN.

• Faceţi click pe butonul Trimitere Afi_ajul fluxului de curent (Powerflow) se porne_te _i se pot afi_a strile actuale în cadrul aparatului.

• Pentru a încheia Powerflow, faceţi click pe butonul Stop

Acum aţi recunoscut cele patru vederi de ansamblu ale aplicaţiei de programare şi sunteţi în măsură să:

• să selectaţi un aparat pentru proiect (în Modul de afişare-Proiect),

• să generaţi schema de conexiuni (în Modul de afişare-Schemă de conexiuni),

• să testaţi schema de conexiuni (în Modul de afişare-Schemă de conexiuni), cât şi

• să rulaţi schema de conexiuni pe aparat (în Modul de afişare-Comunicare).

vezi în continuare »Documentaţia proiectului«

393

Ajutor EASY-SOFT 6

4.1.3.5 Documentaţia proiectului

Pentru a putea documenta întregul proiect (Aparat + Schemă de conexiuni), trebuie să schimbăm până ajungem la modul de afişare Proiect sau Schemă de conexiuni.

În proiectul nostru alegem modul de afişare Proiect. Prin opţiunea Fişier, ajungeţi la Formular... deschideţi dialogul de editare, cu ajutorul căruia puteţi configura aspectul subsolului.

Aici aveţi posibilitatea de a adăuga specificări cu privire la numărul de caractere, data efectuării ş.a.m.d. ale structurii formularului. Dacă doriţi logo-ul dumneavoastră sau o ilustrare în caracterele documentului. De exemplu puteţi include aici o grafică Bitmap.

Indicaţie: Fişierul *.bmp ar trebui să aibă o dimensiune de 220 x 70, pentru a putea fi afişat optim.

Cu OK confirmaţi datele introduse şi părăsiţi caseta de dialog. Prin opţiunea Fişier, Imprimare... puteţi stabili în continuare volumul de imprimare şi puteţi iniţializa forma documentului dumneavoastră inclusiv prin butonul OK.

Indicaţie: Formatul se orientează după cel stabilit în Mod de afişare-Schemă de conexiuni (aparat , DIN IEC sau ANSI/CSA ).


4.1.4 Lecţia 2

4.1.4.1 Cablarea unui releu funcţional »Releu de timp«

Înapoi la exerciţiu nostru. Dorim să extindem schema de conexiuni a instalaţiei benzii noastre transportoare şi de aceea de ex. ajungem prin opţiunea din meniu Schemă de conexiuni, mod de afişare Schemă de conexiuni sau prin dublu click pe aparatul din modul de afişare Proiect, în cadrul modului de afişare Schemă de conexiuni.

Deoarece banda transportoare trebuie să ruleze decalat după cuplare, vom utiliza releul de timp »T1« ca dispozitiv de redare a intervalelor, care are la bază decalajul. Corespunzător cu formularea conceptuală, temporizarea este de 3s.

Schema de conexiuni se poate prelungi cu T1 după cum urmează:

394

Curs de iniţiere

Contactul din T1 activează o bobină Q1 după încheierea intervalului de temporizare. Parametrizarea T1 se realizează în timpul introducerii releului funcţional:

Indicaţie: Aplicaţia de programare nu are nici o funcţie »Auto-Save«, de aceea se recomandă stocarea schemei de conexiuni sub formă de proiect, la intervale regulate (Fişier, Stocare).

vezi în continuare »Simularea unui releu de timp«

4.1.4.2 Simularea releului funcţional »Releu de timp«

Pentru a testa schema de conexiuni extinsă, comutăm în Simulare prin opţiunea Mod de afişare, Simulare. În cadrul acestui exerciţiu, vom vizualiza comportamentul de comutare al releului de timp T1. În acest scop trebuie afişat releul de câmp în fereastra Câmp de atribuţii prin efectuarea următoarelor acţiuni:

• feceţi click în caseta de instrumente pe butonul Afişare,

• faceţi dublu-click pe textul Releu de timp T,

• şi apoi comutaţi câmpul de atribuire la T 1-2 printr-un click de mouse.

• Iniţializaţi simularea, făcând click pe butonul Iniţializare simulare

În simulatorul pentru intrarea I, puteţi activa acum întreruptoarele I1 şi I2 astfel încât, releul de timp T1 este apelat şi după 3 secunde comută la ieşirea Q1 cu temporizare la anclansare.

395

Ajutor EASY-SOFT 6

Încheiaţi simularea prin meniul Simulare, Încheiere.

vezi în continuare »Setarea caracteristicilor sistemului«

4.1.4.3 Reglarea particularităţilor de sistem ale releului de comandă 500/700

În acest mic exerciţiu dorim să modificăm setările de sistem ale aparatului în starea Online . Pentru aceasta, comutăm prin meniul contextual, butonul Comunicare din caseta de instrumente sau prin meniul Mod de afişare, opţiunea Comunicare în Mod de afişare-comunicare.Odată ce se ajunge în vederea de ansamblu a comunicării, se poate exercita o influenţă directă asupra setărilor sistemului pentru releul de comandă.

• Deschideţi fereastra de dialog Rollup Setări de sistem (caseta de instrumente).

Aplicaţia de programare vă arată setările de sistem ce pot fi modificate. Între acestea sunt incluse de ex. activările şi dezactivările tastelor P, cât şi selectarea limbii de meniu a aparatului. Lucraţi puţin cu casetele de selectare şi observaţi efectele din afişarea stării aparatului.

În cazul în care nu puteţi alege boxele de selectare, deoarece ele sunt gri, nu există nici o comunicare între aplicaţia de programare şi aparat.

• Verificaţi conexiunea cu aparatul.

• este bine conectat aparatul la PC cu ajutorul cablului de conexiune şi

• este valabilă interfaţa die COM?

• Creaţi încă o dată prin opţiunea meniului Comunicare, Online sau alternativ prin intermediul ferestrei de dialog Rollup Conectareşi butonul Online o conectare online.

Indicaţie: După ce părăsiţi Modul de afişare Comunicare, conexiunea la aparat nu va mai exista. Din acest motiv aplicaţia de programare cuplează inactiv. Puteţi selecta numai interfaţa COM.

vezi mai departe siehe »Utilizare notiţe ataşate«

4.1.4.4 Utilizaţi notiţeÎn vederea descrierii detaliate a schemei de conexiuni aplicaţia de programare face posibilă prevederea căilor de curent unitare cu notiţe ataşate. Notiţele ataşate indică următoarele atribuţii:

• acestea apar doar în schema de conexiuni a aplicaţiei de programare, nu pe display-ul aparatului, deoarece ele nu sunt încărcate în aparat ,

• acestea se pot arhiva, deoarece la imprimarea schemei de comandă (fişier, imprimare...) se pot imprima. O premisă pentru aceasta este faptul că notiţele ataşate sunt cuplate vizibil,

• Numărul simbolurilor care se pot reprezenta depinde de treapta Zoom utilizată la reprezentarea schemei de conexiuni. În cazul în care notiţa ataşată cuprinde mai mult decât simbolurile ce trebuie reprezentate, aplicaţia de programare semnalizează acest lucru prin intermediul a trei puncte la capătul textului.

• Notiţele ataşate pot fi exportate într-un tabel Excel, în vederea traducerii.

Premisă pentru introducerea unei notiţe:

Prin intermediul butonului de simbol sau Vedere de ansamblu, notiţă ataşată notiţele ataşate trebuie să fie cuplate vizibil.

Pentru introducerea unei notiţe procedaţi după cum urmează:

396

Curs de iniţiere

• Schimbaţi în cadrul modului de afişare Schemă de conexiuni (de ex. prin intermediul meniului: mod de afişare, schemă de conexiuni)

• Faceţi click cu tasta din stânga a maus-ului pe butonul introducere notiţă ataşată . Cursorul mouse-lui se modifică, preia un simbol de notiţă.

• Plasaţi maus-ul între două căi, de ex. între 001 şi 002 şi creaţi cu un click stânga un câmp al notiţelor. Întregul câmp de scriere are un fundal colorat.

• În fereastra câmp al particularităţilor se deschide registrul Notiţă ataşată, unde puteţi introduce în câmpul de text notiţa respectivă (de ex Input 01). Textul existent se va introduce direct în câmpul notiţei şi rămâne acolo până când îl veţi şterge.

• Dacă vă deranjează notiţa la cablare, puteţi cupla aceasta prin Vedere de ansamblu, Notiţă ataşată vizibil şi respectiv invizibil.

• Puteţi face click pe o notiţă şi cu butonul mouse-lui menţinut apăsat o puteţi muta pe altă cale de curent.

• Pentru a şterge notiţa, vă rugăm să plasaţi cursorul mouse-lui pe câmpul de notiţe, să selectaţi meniul contextual şi de acolo Ştergere notiţă.

În bara de instrumente, lângă butonul Notiţă găsiţi încă două instrumente pentru prelucrarea schemei dumneavoastră de conexiuni:

• Evidenţierea câmpului, pentru a marca elementele schemei de conexiuni în vederea ştergerii

sau copierii . • Creionul, pentru a trasa linii de legătură între contacte, bobine, relee funcţionale şi module

funcţionale .• Radieră, pentru ştergerea liniilor de legătură, a contactelor, a bobinelor, a releelor funcţionale şi a

modulelor funcţionale .


4.1.5 Lecţia 3

4.1.5.1 Introducerea căilor de curent, desenarea legăturilor

Acum ne dedicăm complet exerciţiului nostru. Releul fotoelectric S3 furnizează prin I3 impulsuri de contorizare pentru pachetele, care sunt transportate pe bandă. Acestea sunt interconectate cu intrarea C a contorului 1, atâta timp cât motorul funcţionează. Condiţia de resetare a contorului 1 este dată, imediat ce motorul se opreşte (Q1 = 0). Schema de conexiuni extinsă arată după cum urmează:

397

Ajutor EASY-SOFT 6

Respectaţi în cadrul schemei de conexiuni faptul că banda transportoare trebuie să se oprească după depăşirea numărului maxim de pachete transportate. Deoarece ieşirea contorului 1 este interconectată, imediat după de este atinsă valoare obligatorie de 5, aceasta emite semnalul necesar. Parametrizarea contorului se realizează asemănător ca şi cea a timerului T1. În cele ce urmează vedeţi câmpul de atribuire în vederea parametrizării releului de timp.

Până acum I2 servea exclusiv la oprirea manuală a motorului. Conectaţi ieşirea contor drept contact de închidere paralel cu I2, astfel vă stau la dispoziţie ambele posibilităţi de oprire: manuală şi automată.

Pentru aceasta lipiţi o cale de curent goală între calea 2 şi 3. Efectuaţi acest lucru, plasând cursorul pe calea de curent 3 şi selectaţi opţiunea Prelucrare, Lipire cale de curent. Apoi conectaţi contactul contor 1 după cum urmează:

398

Curs de iniţiere

Pentru a desena o linie de legătură verticală de la calea de curent 2 către calea de curent 3, aveţi nevoie de creionul din caseta de instrumente. Puteţi activa creionul exact la fel ca şi notiţele (vezi Lecţia 2, Documentaţie). O altă posibilitate este să plasaţi cursorul mouse-lui pe schema de conexiuni şi să deschideţi un meniu »Popup« cu ajutorul butonului din partea dreaptă. În acest meniu, selectaţi creionul şi şi deselectaţi-l după desenare.

Pentru ca pachetele să poată fi transportate complet pe bandă, este necesar un interval de 4s după momentul opririi. Timpul nescesar este oferit de T2, care comandă oprirea drept releu de timp temporizat la activare. Pentru aceasta, modificaţi schema de conexiuni după cum urmează:

Ieşirea din C1 comandă T2, care acţionează asupra M1 în locul lui C1 în calea de curent 3:

vezi în continuare »Moduri de acţionare a simulatoarelor intrărilor«

4.1.5.2 Moduri de acţionare a simulatoarelor de intrare

Schema de conexiuni se poate testa comod, adaptând modul de acţionare a întreruptorului de intrare la cerinţele sarcinii. I1 şi I3 trebuie să fie apelate prin contactul normal deschis, I2 prin contactul normal închis.

Modul de acţionare a simulatoarelor de intrare individuale poate fi determinat în Modul de afişare-Simulare. Pentru aceasta comutaţi în Modul de afişare-Simulare şi faceţi click pe butonul Mod de acţionare I/R.

Se deschide fereastra de dialog Mod de acţionare I/R, în care puteţi efectua adaptările necesare pentru exerciţiul nostru.

399

Ajutor EASY-SOFT 6

Modificările din fereastra de dialog »Moduri de acţionare I/R« schimbă caracteristicile de comutare ale simulatoarelor de intare I. respectiv R.

1: Mod de acţionare »contact normal deschis«

2: Mod de acţionare »contact normal închis«

Simulator de intrari.

În cadrul conexiunii cu adaptările descrise mai sus, puteţi iniţializa acum simularea (click pe butonul Activare

din caseta de instrumente). Observaci efectele modului de accionare modificat al simulatorului de intrare I.

Apoi vă rugăm să încheiaţi simularea cu ajutorul butonului Stop .

vezi în continuare »Încărcarea unui program«

4.1.5.3 Încărcarea unui program

În cadrul ultimului exerciţiu de comunicaţie din acest curs introductiv pentru proiectele 500/700 trebuie să încărcăm o schemă de conexiuni dintr-un aparat programat (încărcare). Aplicaţia de programare trebuie să întocmească în acest sens în mod automat proiectul corespunzător.

• Vă rugăm să salvaţi proiectul prin meniul Fişier, Salvare ca...

Se deschide o fereastră standard de dialog tip Windows, pe care o cunoaşteţi din multe alte aplicaţii Windows.

• Alocaţi un nume sugestiv proiectului dumneavoastră (de ex. »Bandă transportoare«) şi salvaţi-l prin butonul Salvare. Proiectul este salvat cu extensia »e60«.

• Acum închideţi proiectul prin meniul Fişier, Închidere (nu Încheiere). Se va închide proiectul dumneavoastră, şi nu aplicaţia de programare, şi se va deschide automat un proiect gol.

• Fără a plasa un aparat din bancul de lucru în Mod de afişare-Proiect, comutăm direct în Mod de afişare-Comunicare, de ex. prin opţiunea de meniu Mod de afişare , Comunicare. Este afişat următorul dialog:

400

Curs de iniţiere

• Comunicaţi aplicaţiei de programare ce aparat aţi conectat la PC. Deoarece utilizăm în exerciţiul nostru easy512-AC-RC, care aparţine familiei de aparate easy500, vă rugăm să selectaţi această familie şi confirmaţi selectarea dumneavoastră cu OK.

Aplicaţia de programare schimbă automat în cadrul modului de afişare Comunicare.

• Creaţi prin intermediul ferestrei de dialog Rollup Conectare (Caseta de instrumente) şi butoanele Online sau prin intermediul opţiunii din meniu Comunicare, Online o conectare online.

Dacă aţi selectat accidental familia incorectă, acest lucru nu este grav. Nu se realizează nici o conexiune Online. În schimb apare fereastra de dialog Eroare de comunicare, care vă indică posibilele cauze pentru care nu funcţionează aparatul. După confirmarea semnalării erorii cu OK, rămâneţi în Mod de afişare-Comunicare.

• Comutaţi în Mod de afişare-Proiect.

• Acum comutaţi din nou în Mod de afişare-Comunicare şi selectaţi familia de aparate corectă în fereastra de dialog descrisă mai sus.

• Acum stabiliţi o conexiune Online.

În cazul în care conectarea a avut succes, puteţi încărca pe PC schema de conexiuni prin intermediul Comunicare, Program, Dispozitiv => PC pe PC.

În cazul în care "Încărcarea" schemei de conexiuni a avut succes, puteţi regăsi schema de conexiuni în cadrul modului de afişare Schemă de conexiuni, iar în modul de afişare Proiect puteţi regăsi respectivul aparat.

Vezi în continuare »Utilizare listă de referinţe încrucişate«

4.1.5.4 Utilizaţi lista de referinţe încrucişateCu ajutorul listei de referinţe încrucişate este posibilă crearea unei viziuni de ansamblu rapide asupra operanzilor utilizaţi în schema de conexiuni. Pentru a putea vizualiza o listă de referinţe încrucişate, vă rugăm să încărcaţi proiectul dumneavoastră protejat prin Fişier, Deschidere.

• Selectaţi fişierul de proiect corespunzător (*.e60) (în exemplul nostru fişierul se numeşte »foerderband.e60«) şi faceţi click pe Deschidere-buton.

Aplicaţia de programare încarcă proiectul referitor la banda transportoare.

• Din Mod de afişare-Proiect comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni prin Schemă de conexiuni, Mod de afişare-Schemă de conexiuni .

Odată ajunşi acolo, se poate afişa acum lista de referinţe încrucişate.

401

Ajutor EASY-SOFT 6

• Faceţi click pe meniul Schemă de conexiuni, Listă a referinţelor încrucişate sau alternativ pe butonul

de indicare a încrucişării în bara de simboluri.

Puteţi utiliza lista de referinţe încrucişate şi pentru alocarea de comentarii.

• Faceţi click cu butonul din stânga al mouse-lui pe un câmp de comentarii (în exemplul nostru comentariul »Emergency-stop« a fost alocat pentru I2)

• Introduceţi comentariul dumneavoastră şi activaţi tasta de introducere (denumită şi tasta Return sau Enter). Astfel se va aloca un comentariu operandului şi apare direct în schema de conexiuni, cu condiţia ca

el să nu fie cuplat invizibil de dumneavoastră .

Lista de referinţe încrucişate poate fi imprimată prin Fişier, Imprimare... şi astfel poate fi adăugată la documentaţia proiectului.

Vezi în continuare »Curs de configurare (Curs 2)«

4.2 Cursul 2

4.2.1 Scopul cursului de configurareCursul de structură pleacă de la premisa că sunteţi deja familiarizaţi cu manipularea generală a aplicaţiei de programare EASY-SOFT.

Dacă acesta nu este suficient cunoscut, participaţi mai întâi la cursul 1.

Exerciţiile tratează în primul rând realizarea de proiecte pentru aparatele easy800. Indiferent de acest lucru este recomandabilă participarea utilizatorilor 500/700 de asemenea la acest curs, pentru a lua cunoştinţă diversitatea de aplicaţii pe care easy800 le oferă utilizatorului.

Cursul conţine lecţiile 4 şi 5.

Lectia 4 cuprinde un proiect în care este utilizat un aparat easy800 drept aparat montat separat. Vă puteţi însuşi cablarea modulelor funcţionale, planul modulului, corelaţia dintre modulele funcţionale şi schema de conexiuni, precum şi simularea modulelor funcţionale.

Lecţia 5 tratează mai amănunţit realizarea de proiecte, care conţin mai multe aparate easy800. Aparatele sunt interconectate printr-o reţea, denumită »NET«, şi pot comunica astfel între ele. Vă veţi însuşi montajul unui astfel de proiect master-slave, configuraţia acestuia, descărcarea mai multor programe pe aparatele separate, precum şi încărcarea şi afişarea stărilor în EASY-SOFT.

Deoarece aparatele MFD compatibile în reţea reacţionează în NET exact precum aparatele easy800, această Lecţie 5 este valabilă fără restricţii şi pentru această gamă de aparate.

Vă rugăm să acordaţi timp şi pentru însuşirea informaţiilor din acest curs. Acest lucru vă va ajuta să realizaţi proiecte easy800 într-un mod simplu şi vă va răspunde anticipat la o serie de întrebări.

402

Curs de iniţiere

vezi în continuare »Lecţia 4«.

4.2.2 Lecţia 4

4.2.2.1 easy800-Projekt

Am învăţat deja cum să generăm un proiect în rubrica »Generarea proiectului (Curs 1)«. Acum am dori să generăm primul nostru proiect, care dispune pe lângă aparatul de bază easy800 şi de o extensie.

Indicaţie: În general, toate explicaţiile denumite aici sunt valabile şi la montarea aparatelro de vizualizare.

Pentru generarea proiectului:

• Iniţializăm un nou proiect prin Fişier, Nou.

• După aceea activăm în caseta de instrumente sistemul aparatului easy800 prin intermediul unui dublu click pe simbolul aparatului sau un click stânga pe simbolul încrucişat.

• Apoi tragem prin funcţia Drag & Drop un aparat (de ex. EASY822-DC-TC) pe bancul de lucru.

Deoarece dorim să conectăm o extensie descentralizată la aparatul de bază, avem nevoie de modulul de comunicaţie, pe care îl putem introduce de asemenea prin intermediul funcţiei Drag&Drop pe bancul de lucru.

• Mergeţi cu scroll în caseta de instrumente în jos până când vedeţi modulul de comunicaţie şi trageţi un EASY200-EASY pe bancul de lucru.

Acum lipseşte doar aparatul de extindere.

• Selectaţi în caseta de instrumente extensia EASY620-DC-TE, menţineţi apăsat butonul din stânga al mouse-lui şi trageţi modulul pe bancul de lucru.

Proiectul dumneavoastră ar trebui să arate aşa cum este ilustrat mai jos.

Pentru a completa configurarea proiectului, este necesar să se menţionaze caracteristicile de sistem ale aparatului. Cu ajutorul unui click stânga pe aparatul de bază, se afişează caracteristicile aparatului în fereastra Câmp de atribuire. Prin cartelele de indexare puteţi efectua toate setările necesare, care împreună cu schema de conexiuni sunt încărcate în aparat prin Download.Iniţial este activată cartela de indexare mod de operare.

În câmpul de grupuri Mod de funcţionare vedeţi pe afişaj că primul aparat de bază este configurat mai întâi pentru utilizarea individială.

403

Ajutor EASY-SOFT 6

• Selectaţi cartela de indexare Sistem

În exemplul nostru trebuie să reglăm pentru releul de comandă 800 în domeniile Sistem şi Oră de vară următoarele particularităţi ale aparatelor:

• Debounce I activ

• Tastele P active

• Remanenţă activă pentru: MB 1 (marker byte 1 -> marker bit 1-8) şi C 1 (Modul de contorizare)

• Nume schemă de conexiuni: Aparat

• Ora de vară: EU (schimbarea automată a orei în aparat se ghidează după ora valabilă în Europa Centrală).

Indicaţie pentru setarea remanenţei: Setarea 1 - 0 are acelaşi efect ca şi 1 - 1, astfel declară numai primul operand introdus drept remanent.

Câmpul de atribute se prezintă după cum urmează la cartela de indexare Sistem activată:

Deoarece în următoarele exerciţii nu mai avem nevoie de extensie, îl ştergem din nou.

• Pentru aceasta, plasaţi cursorul mouse-lui pe extensie, faceţi click dreapta şi selectaţi Ştergere aparat. În mod similar, procedaţi pentru îndepărtarea modulului de comunicare.

Indicaţie: Dacă un aparat de bază este şters, este îndepărtată automat şi schema de conexiuni aferentă aparatului.

vezi în continuare »Program, Schemă de conexiuni şi Planul modulului«

4.2.2.2 Program, schemă conexiuni şi planul modulului

• Comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni şi observaţi rezerva de operanzi din caseta de instrumente.

Aşa cum se observă foarte uşor, se oferă pentru programarea unui aparat easy800 sau MFD o serie de operanzi noi.

Schema de conexiuni prevede, ca şi în cadrul proiectelor 500/700, contacte şi bobine, care sunt conectate între ele prin linii de legătură. Aceste contacte şi bobine pot fi de exemplu intrările şi ieşirile unui releu de comandă.

Însă şi modulele funcţionale au contacte şi bobine, pe care le utilizaţi în schemă pentru evaluarea modulelor respective sau pentru comandarea acestora.

Pentru exemplificarea corelaţiei dintre modulele funcţionale şi schema de conexiuni, dorim să scriem un program de exerciţiu scurt şi clar. Scopul este de a contoriza acţionările tastei funcţionale P1 în cadrul

404

Curs de iniţiere

aparatului prin intermediul unui contor (C..) şi afişarea codificată binar a nivelului curent al contorului la ieşirile Q1-Q4 .

Se ia în considerare următorul tabel:

Indexul contorului

Q4 Q3 Q2 Q1

0 0 0 0 0

1 0 0 0 1

2 0 0 1 0

3 0 0 1 1

4 0 1 0 0

5 0 1 0 1

6 0 1 1 0

7 0 1 1 1

8 1 0 0 0

9 1 0 0 1

10 1 0 1 0

11 1 0 1 1

12 1 1 0 0

13 1 1 0 1

14 1 1 1 0

15 1 1 1 1

După apăsarea tastei P de 15 ori, contorul (C..) şi ieşirile sunt resetate la următoarea acţionare a tastei P1.

Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar mai întâi semnalul de intrare al tastei P »P1«. Acesta este transmis către contorul C1, care memorează orice activare a tastei P1.

• Se trag prin funcţia Drag & Drop operanzii Taste P şi Contorul (C..) consecutiv din caseta de instrumente şi se ordonează conform următoarei imagini.

În fereastra de atribute se propune în registrul Mod de funcţionare numărul de operand » 1 « .

• Acceptaţi numărul propus 1

Primul rând al programului arată astfel:

Deoarece contorul trebuie să numere numai flancurile pozitive, trebuie să selectăm în câmpul de grupuri Funcţiile bobinelor opţiunea C_ Bobină de contorizare şi în listă Flanc pozitiv.

• În fereasta Câmp de atribute activaţi cartela de indexare Parametri.

În câmpul Intrări modul se alocă modulului valori de referinţă. În câmpul de grupuri SH, care indică valoarea superioară de referinţă, selectăm în câmpul din stânga al listei NU (Number = valoare constantă) şi introducem apoi în câmpul drept de editare cifra 16.

Rezultatul contorului se memorează în markerul-byte 1 (conţine markerele-bit1-8). Astfel în câmpul Ieşire modul trebuie selectată ieşirea DWord QV pe MB 1.

405

Ajutor EASY-SOFT 6

• Selectaţi în lista Afişaj parametri setarea Apelare posibilă

Astfel poate fi apelat şi modificat în timpul funcţionării setul de parametri ai modulului din aparat. Pentru aceasta, premisa este ca programul să fi fost transferat în prealabil în aparat.

Cel mai important modul din miniproiectul nostru este cablat şi parametrizat cu succes. Însă modulul de contorizare nu este afişat numai în cadrul schemei.

În mod diferit faţă de proiectele 500/700 există la proiectele releelor de comandă 800 sau ale aparatelor de vizualizare, în afară de schema de conexiuni şi o schemă a modulelor.

Acesta poate fi utilizat prin Mod de afişare, Module sau direct prin butoane .

Planul modulului oferă utilizatorului o prezentare a tuturor modulelor funcţionale utilizate în program, precum şi controlul, ce intrări şi ieşiri ale modulului se utilizează şi unde.

În programul nostru am utilizat contorul C01, am setat valoarea sa de referinţă superioară (SH) la 16 şi am memorat în zona tampon de memorie valoarea actuală în markerul-byte1. De asemenea, am comandat prin tasta P » P1 « bobina sa de contorizare, pentru ca modulul să fie anunţat când trebuie mărită valoarea actuală cu 1. În planul modulului, contorul se prezintă astfel :

Un modul poate conţine intrări şi ieşiri, precum şi contacte şi bobine. Intrările şi ieşirile modulului sunt reprezentate întotdeauna cu caractere aldine (aici SH, SL, SV şi QV). Intrările se află pe partea stângă, iar ieşirea pe partea dreaptă. Intrările modulului importă valori de 32 biţi, iar ieşirea QV furnizează valoarea actuală a modulului, care este reprezentată tot drept o valoare de 32 biţi. QV poate fi memorat într-un marker-byte (MB), marker word (MW), marker dword (MD) sau poate fi transferat direct la ieşirea analogică a aparatului.

Contactele modulului se găsesc pe partea dreaptă a acestuia şi sunt reprezentate cu caractere normale. Ele pot fi integrate în schemă drept contacte. Cu ajutorul acestor contacte, puteţi să citiţi stările modulului şi să le conectaţi logic în schema de conexiuni. Exemplu: Dacă în proiectul nostru contorul a atins valoarea de referinţă 16, este setat contactul modulului OF (valuare actuală mai mare sau egală faţă de valoarea de referinţă superioară SH) . Putem utiliza acest semnal în schemă, de exemplu pentru a reseta markerul-byte 1 la zero.

406

Curs de iniţiere

Bobinele modulului se găsesc pe partea stângă a modulului şi sunt reprezentate de asemenea cu caractere normale. Aceste bobine sunt necesare de exemplu pentru activarea unui modul sau pentru a introduce impulsuri de contorizare. Furnizarea impulsurilor de contorizare a fost deja realizată prin C_ .

Dacă aţi utilizat contacte sau bobine în schemă, modulul vă indică acest lucru prin intermediul cercurilor verzi

.

Pentru realiza cablarea, comutăm înapoi în schema de conexiuni (Meniu: Mod de afişare, Module sau prin

butoane) .

Scopul acestei probleme este reprezentarea optică a valorii actuale a contorului prin intermediul ieşirilor Q1-Q4. Deoarece valoarea actuală este memorată în markerul-byte 1, putem utiliza markerele-bit 1-4 (M1 - M4) pentru comanda ieşirilor (vezi următorul tabel şi utilizaţi-l în cadrul markerelor).

Este valabil pentru

MD, MW, MB, M

Stânga = Bit, Byte, Word rang

maxim

Dreapta= Bit, Byte, Word rang

minim

32 Biţi MD1

16Biţi8 MW2 MW1

8Biţi1 MB4 MB3 MB2 MB1

1 Bit M32...M25 M24...M17 M16...M9 M8...M1

Comanda Q1-Q4 se realizează astfel:

Ceea ce mai lipseşte este posibilitatea de resetare a modulului de contorizare, atunci când este atinsă valoarea activă de 16. În plus, dorim să resetăm ieşirile programate la zero. Pentru aceasta se utilizează contactul modulului OF al contorului. Aşa cum este descris mai sus, OF intră în starea »1«, dacă valoarea actuală a contorului este egală sau mai mare decât valoarea de referinţă superioară. OF conectează apoi intrarea de resetare a contorului şi activează modulul funcţional master reset MR , care anulează la rândul său valoarea markerului-byte 1. Ultimele două rânduri ale schemei sunt prezentate în următoarea imagine

407

Ajutor EASY-SOFT 6

Modulul master reset MR1 trebuie parametrizat astfel încât să anuleze markerele dword 1-96. Astfel este resetat şi markerul-byte 1 utilizat iar ieşirile Q1-Q4 intră în starea »0«.

vezi în continuare capitolul »Simularea schemei de conexiuni şi a planului modulului«

4.2.2.3 Simularea schemei de conexiuni şi a planului modululuiÎnainte de a copia programul pe aparatul conectat, îl observăm şi îl testăm în cadrul simulării. Pentru aceasta trecem în fereastra de simulare, de exemplu prin Simulare din meniul contextual.

Pentru a vizualiza stările ieşirilor, acţionaţi în caseta de instrumente butonul Afişare şi faceţi click pe ieşirile elementului ramificaţie Q. În fereastra Cîmp de atribute Ieşirile sunt afişate drept simboluri rotunde, cu fundal gri. Pentru a putea observa pe lângă ieşiri şi stările modulelor funcţionale de pe bancul de lucru, trebuie să

comutăm prin Meniu: Mod de afişare, Module sau direct prin butoane în planul modulelor .

• Iniţializaţi simularea, făcând click pe butonul Iniţializare simulare

• Selectaţi acum la Afişare elementul arborescent Display&Taste.

În cadrul ferestrei câmpul de atribute puteţi observa o simulare a afişajului aparatului şi toate tastele de comandă.

• Apăsaţi tasta »<« (P1) cu ajutorul unui click şi observaţi modificarea regimului în rândul modulelor. Dacă este cazul, activaţi opţiunea Taste P blocabile, pentru a obţine regimul de comutare continuu al tastei P - până la o nouă apăsare de mouse.

• Selectaţi acum la Afişaj, elementul arborescent Ieşiri Q. În cadrul ferestrei Câmp de atribute sunt indicate ieşirile şi stările acestora.

vezi în continuare capitolul »Comunicarea cu un aparat easy800/MFD«

4.2.2.4 Comunicarea cu un aparat easy800/MFD

408

Curs de iniţiere

Descărcarea unui program pe un aparat easy800 sau MFD este asemănătoare cu descărcarea de program în cadrul unui releu de comandă 500/700:

• Asiguraţi-vă că PC-ul dumneavoastră este conectat la aparat şi comutaţi în Mod de afişare-Comunicare.

• Deschideţi fereastra de dialog Program din caseta de instrumente şi faceţi click pe Descărcare. Programul este copiat în aparat.

• Porniţi aparatul prin fereastra de dialog Program şi Run, când copierea s-a încheiat..

• Faceţi click pe butonul Start din bara de instrumente, pentru a putea observa afi_area Online a fluxului de curent »Powerflow«.

• Activaţi tasta P1 a aparatului şi verificaţi dacă ieşirile Q1-Q4 comută corect.

vezi în continuare »Imprimarea planului modulului«

4.2.2.5 Imprimarea planului modulului

În cadrul unui proiect easy800/MFD pe lângă schema de conexiuni dispunem şi de un plan al modulului, pe care putem să îl imprimăm pentru documentaţie.

Pentru a imprima planul modulului, vă rugăm să comutaţi în Mod de afişare-Schemă de conexiuni.

• Apelaţi fereastra de dialog pentru procesul de imprimare prin Fişier, Imprimare ...

• Notaţi Programul 1 şi modulul 1 cu o bifă.

Prin butonul OK, trimiteţi solicitarea de imprimare către imprimanta dumneavostră.


4.2.3 Lecţia 5

4.2.3.1 Proiect de reţeaAtunci când montaţi relee de comandă sau aparate de vizualizare în reţea, puteţi conecta mai multe aparate de bază. Această conexiune se realizează printr-o singură reţea, aşa-numita NET.

Prin această reţea bazată pe CAN, pot comunica până la opt aparate. Lungimea totală a reţelei poate cuprinde până la 1000 de metri.

Un NET se compune din minim două aparate de bază, dintre care primul aparat este master, iar al doilea aparat este slave. Configuraţia maximă cuprinde un master şi şapte slave.

În această lecţie se va realiza un proiect easy, care cuprinde un master şi doi slave. La primul slave se va pelucra o schemă de conexiuni (slave inteligent). Al doilea slave se va monta "doar" ca modul de introducere/redare, fără schemă de conexiuni proprie (slave slab).

Următoarea ilustrare vă arată configuraţia de reţea.

Pentru a realiza proiectul aşa cum este descris mai sus, se procedează în felul următor:

• Iniţializaţi un nou proiect prin Fişier, Nou.

409

Ajutor EASY-SOFT 6

• În caseta de instrumente faceţi dublu click pe denumirea aparate easy800 şi trageţi ulterior cu ajutorul funcţiei Drag & Drop unul după altul trei EASY822-DC-TC în Bancul de lucru. Confirmaţi eventualele interogări pur şi simplu cu OK.

Deoarece aplicaţia de programare preia automat toate reglările de reţea, aţi terminat deja!

Să creăm acum pas cu pas încă o dată proiectul de reţea, pentru a înţelege modul de acţiune.

• Închideţi proiectul curent prin Fişier, Închidere fără a îl salva.

• Iniţializaţi un nou proiect prin Fişier, Nou.

• Trageţi acum primul aparat de bază cu denumirea EASY822-DC-TC în Bancul de lucru.

După ce aţi soluţionat posibila întrebare referitoare la numărul versiunii aparatului, acesta din urmă se va afişa în Bancul de lucru. Aparatul unitar se va reprezenta fără respectiva denumire NET.

• În continuare trageţi acum al doilea aparat EASY822-DC-TC pe bancul de lucru.

În căsuţa de dialog care se deschide trebuie să introduceţi, în funcţie de aparatul utilizat, numărul versiunii.

• Alegeţi după caz versiunea corespunzătoare.

Mai departe veţi fi rugaţi să introduceţi un NET-ID (număr participant) .Aplicaţia de programare vă propune un număr logic (2), pe care îl puteţi prelua direct în exemplul dumneavoastră.

• Confirmaţi în domeniul listelor NET-ID: propus »2« prin intermediul schemei de conexiuni OK.

Acum va fi preluat al doilea aparat în cadrul proiectului, iar aplicaţia de programare întocmeşte o reţea. Primul aparat primeşte automat NET-ID 1 şi este »avansat« drept master. Al doilea aparat, căruia i-a fost atribuit NET-ID 2, devine automat slave.

Indicaţie:Într-un proiect cu mai mult de un aparat de bază, primul aparat (stânga sus) este întotdeauna master şi primeşte astfel NET-ID 1. Fiecare alt aparat primeşte un NET-ID distinct mai mare de 1 şi nu poate fi niciodată master

Câmpul de trupuri Configurare NET se prezintă acum astfel:

1) La MASTER (NET-ID 1)

410

Curs de iniţiere

În câmpul de gruluri Configurare NET urmăriţi ca NET-ID să fie setat la 1 Această setare nu poate fi modificată, deoarece trebuie să existe întotdeauna un master. În continuare, puteţi indica prin Trimite IO, dacă fiecare modificare a intrărilor şi ieşirilor trebuie comunicată celorlalţi participanţi la reţea.

Indicaţie: În mod covârşitor aplicaţia de programare utilizează conceptul NET-ID pentru numărul participantului. Este valabil şi: NET-ID = număr participant.

2) La SLAVE (NET-ID 2)

La slave câmpul de grupuri Configurare NET se prezintă diferit. Aici puteţi selecta sau deselecta pe lângă Trimite I0 şi RUN de la distanţă. Selecţia pentru Remote IO rămâne mereu inactivă şi va fi determinată automat de către aplicaţia de programare. În următorul tabel se prezintă o situaţie privind importanţa setărilor de configurare.

Descriere Master(NET-ID=1)

Slave(NET-ID=2...8)

IO la distanţă

Remote-IO înseamnă aici în traducere liberă = intrări/ieşiri îndepartate, descentralizate (Aparat de introducere-redare).

Dacă este setat IO la distanţă, este vorba despre un slave, care nu conţine nici o schemă de conexiuni. Aparatul este utilizat drept o extensie descentralizată de intrare şi ieşire (echipamente de intrare-ieşire). Este vorba despre un slave »neinteligent«.

Dacă se realizează pentru slave un program pe (imaginea schemei), IO la distanţă devine imediat inactiv. Dintr-un slave »neinteligent« se configurează un slave »inteligent«.

Dacă un slave este utilizat drept modul simplu de intrare-ieşire, trebuie să urmărţi ca aparatul să nu conţină o schemă de conexiuni. În acest caz ieşirile modulului slave cu IO la distanţă pot fi setate numai de către master. Citirea intrărilor şi ieşirilor unei extensii descentralizate se poate executa în reţea de către

nu poate fi reglat, este permanent inactiv

Se va determina automat de către aplicaţia de programare, în funcţie de eventualitatea în care s-a stabilit un program pentru respectivul participant la reţea.

411

Ajutor EASY-SOFT 6

orice aparat »inteligent«.Trimite IO Dacă intrările şi ieşirile unui aparat trebuie puse

la dispoziţie celorlalţi participanţi, Trimite IO trebuie activat. În acest caz sunt disponibile în reţea la fiecare ciclu stările intrărilor şi ieşirilor, şi astfel sunt accesibile şi celorlalţi participanţi la NET.

Echipamentele de intrare-ieşire trebuie să aibă permanent activat Trimite IO, pentru ca participantul 1 să primească în continuu datele de intrare şi de ieşire actualizate.

Atunci când este activat Trimite IO, traficul de date din reţea creşte considerabil.Intervalele de reacţie devin mai mari.

reglabil reglabil

RUN la distanţă

Activarea RUN la distanţă se realizează atunci când participanţii posibili de la 2 la 8 trebuie să se conformeze automat în timpul funcţionării schimbării modului de funcţionare RUN / STOP al modulului master.

Avertisment : Dacă mai mulţi utilizatori pun în funcţiune o maşină poziţionată spaţial între aceştia şi conectată la NET, trebuie să aveţi grijă ca opţiunea RUN de la distanţă să nu fie activată.În caz contrar, se poate ajunge la porniri nedorite ale maşinilor sau ale instalaţiei în timpul punerii în funcţiune. În funcţie de instalaţie există pericolul unor defecţiuni grave.

nu poate fi reglat, este permanent inactiv

reglabil

NET-ID 1 = Master,

2...8 = Slave

NET-ID, denumit şi număr al participantului, poate fi introdus şi fără să depindă de poziţia geografică a aparatuluiîn reţea.

nu poate fi reglat, este permanent = 1

reglabil în marja 2...8

După ce a luat fiinţă acum o »Mini«-reţea, pe bancul de lucru, deasupra aparatelor, veţi vedea alte două posibilităţi de reglare pentru NET. Este vorba pe de o parte despre viteza de transfer (rata baud) şi pe de altă parte despre durata pauzei reţelei NET (întârzierea pe magistrală). Următoarea imagine indică elementele de comandă prin care puteţi determina viteza reţelei NET.

Nu vom insista aici asupra posibilităţilor de setare a ratei baud şi a întârzierii pe magistrală. Pentru exerciţiul nostru menţineţi valorile presetate.

Acum lipseşte numai un al treilea aparat pentru a completa acest proiect.

• Trageţi acum al treilea easy822-DC-TC pe bancul de lucru .

La slăbirea tastei mausului apare pe cât posibil rugămintea de a introduce numărul versiunii aparatului. În mod sigur apar cele două rugăminţi după NET-ID şi poziţia geografică, în cadrul căreia aparatul trebuie introdus în reţea.

412

Curs de iniţiere

Aşa cum este vorba la adăugarea celui de-al doilea aparat se va afişa pe câmpul listelor NET-ID: următorul NET-ID liber. La aceasta puteţi determina în domeniul listelor Poziţie: o poziţie. Deoarece avem două aparate în cadrul bancului de lucru, există posibilitatea ca al treilea aparat să fie plasat în poziţia 3 sau între primul şi al doilea aparat pe poziţia 2.În exemplul nostru acceptăm propunerile cu OK.

Proiectul nostru este acum complet, astfel încât putem continua configurarea programului.

vezi în continuare capitolul »Program cu funcţii NET«.

4.2.3.2 Program cu funcţii NET

Programul nostru de exerciţiu trebuie să rezolve următoarea problemă:

• Dacă se acţionează tasta cursor P1 a aparatului 2 de zece ori, ieşirea Q1 a aparatului 3 trebuie setată la »1« logic.

• Ieşirea Q1 a aparatului 3 trebuie să poată fi resetată prin tasta P2 a aparatului 2 din nou la »0« .

• Procedura de contorizare trebuie să reînceapă.

Aparatul 3 este un echipament de intrare-ieşire, respectiv nu are o schemă de conexiuni proprie!

Se începe cu programul aparatului 2 (NET-ID 2), care conţine memorarea tastelor cursor P1 şi P2. Faceţi dublu click în Mod de afişare-Proiect, pe aparatul 2 (NET-ID 2), pentru a ajunge în Mod de afişare-Schemă de conexiuni.

Deoarece aparatul 2 nu poate comanda ca slave ieşirile unui aparat de intrare-ieşire, semnalele trebuie transmise mai departe spre master. Acest lucru se realizează prin operandul SN - ieşire bit prin magistrală. Acest operand se utilizează pentru a comunica participanţilor NET acţionarea P1, respectiv P2. Conectaţi schema aşa cum este indicat în următoarea imagine.

413

Ajutor EASY-SOFT 6

4.2.3.2.1 Program pentru aparatul 2 (NET-ID 2)

Câmpurile de atribute pentru cele două ieşiri bit se setează astfel:

Ieşire bit SN 1 Ieşire bit SN 2

În lista SN introduceţi numărul operandului, 1 pentru SN1 respectiv 2 pentru SN2. Numărul de participant presetat (NET-ID) trebuie setat pentru ambii operanzi SN la valoarea 1, deoarece semnalele trebuie transmise către participantul NET 1 (Master).

Pentru ca tastele P să poată fi memorate, ele trebuie să fie mai întâi deblocate. Pentru acestea, reintrăm în Mod de afişare-Proiect şi facem un click stânga pe aparatul 2.În câmpul de atribute se deschide caseta de dialog Parametrizare.

• Selectaţi cartela de indexare Sistem şi bifaţi caseta de control a tastelor P (vezi imaginea următoare).

Activarea tastelor P

Până în acest punct s-a realizat memorarea tastelor P de pe aparatul 2. În continuare, informaţiile obţinute trebuie să fie prelucrate , mai precis acţionarea tastei P1 trebuie contorizată crecător şi indexului contorului trebuie resetat la zero a prin intermediul P2. Prelucrarea logică se lasă în acest exemplu în sarcina modulului master. Deoarece ne aflăm chiar în Modul de afişare-Proiect, se poate comuta printr-un dublu click pe aparatul 1 (NET-ID 1) la editarea schemei de conexiuni a modulului master.

În Mod de afişare-Schemă de conexiuni putem începe direct cu importarea datelor de la aparatul 2. Aceast lucru se realizează cu ajutorul unui operand RN (intrare bit prin magistrală). Operandul 2RN1 importă valoarea transmisă de 1SN1 (NET-ID 2) şi o transmite mai departe către un modul de contorizare C1. În mod analog se importă a doua valoare a aparatului 2 (NET-ID 2) . 2RN2 este utilizat pentru resetarea contorului C1 la zero. În concluzie se poate afirma că 2RN1 reflectă starea tastei P1 şi 2RN2 reflectă starea tastei P2 a aparatului 2.

4.2.3.2.2 Program pentru Master (aparat 1, NET-ID 1)

414

Curs de iniţiere

Importarea valorilor bit prin magistrală.

Operanzii RN trebuie să fie setaţi astfel:

Intrare bit RN 1 Intrare bit RN 2


Transfer biţi prin 1SN1 al NET-ID 2 importare bit prin 2RN1 în NET-ID 1

1: Bit alocat pentru participantul 1 (NET-ID 1)

2: Bit intrat de la participantul 2 (NET-ID 2)

SN: bitul este transferat RN: bitul este importat

1: Numărul de operand (se află între 1-32) 1: Număul de operand (se află între 1-32). Numărul operandului trebuie să fie identic cu numărul operandului SN.

Parametrizarea modulului de contorizare C1 se realizează astfel:

415

Ajutor EASY-SOFT 6

Pentru resetarea la zero a modulului în rândul 2, selectaţi funcţia bobinelor RE (Reset).

Dacă modulul de contorizare a atins valoarea 10, se doreşte setarea ieşirii 1 a aparatului 3 (NET-ID 3) la »1«. Programul existent trebuie să fie extins cu un rând (vezi imaginea următoare).

Schema completă a modulului master.

Pentru a nu accesa ieşirea locală Q1 a modulului master, ci ieşirea echipamentului de intrare/ieşire (NET-ID 3), trebuie alocat ieşirii Q1 codul NET-ID 3.

Caracteristici ale ieşirii 3Q1.

Aceasta a fost tot! Programele au fost scrise şi nu trebuie decât să fie copiate pe aparate.

Dacă doriţi să efectuaţi comutarea rapidă în acest proiect de reţea a Modului de afişare-Schemă de conexiuni de la un aparat la altul, deci o comutare rapidă de la schema de conexiuni a aparatului 1 la cea a aparatului 3, puteţi realiza acest lucru prin lista din bara de instrumente standard. Comutarea aparatelor se realizează prin selecţia NET-ID pe listă.

În continuare vezi capitolul »Configurare şi comunicare NET«

4.2.3.3 Configurarea şi comunicarea NETPentru a putea încărca programele întocmite pe aparate trebuie să pregătim mai întâi sistemul hardware.

În acest sens avem nevoie de ex. de trei easy822-DC-TC, pe care le putem conecta cu ajutorul cablului NET, de ex. EASY-NT-80, . Mai departe trebuie să prevedem primul şi ultimul aparat cu rezistenţa la închidere a magistralei EASY-NT-R .

Următoarea imagine vă înfăţişează modul în care această configurare se poate prezenta.

416

Curs de iniţiere

Configuraţia de mai sus a reţelei este compusă din trei participanţi (1), două cabluri de conectare NET (2) şi două rezistenţe ale închiderii magistralei (3)

În continuare, trebuie să conectăm PC-ul la aparatul (Master) din partea stângă a imaginii de mai sus. În acest scop este nevoie de cablul de conectare EASY800 PC-CAB.

Înainte de a comuta în Mod de afişare-Comunicare, vă rugăm să verificaţi dacă la PC-ul dumneavoastră este instalată interfaţa COM corectă. Prin Comunicare, Interfaţă, puteţi stabili ce interfaţă este selectată şi după caz puteţi selecta o alta.

Acum este posibil! Prin intermediul cartelei de registru cu acelaşi nume se ajunge în cadrul modului de afişare Comunicare. Dacă durata comutării în Mod de afişare-Comunicare este neobişniut de lungă şi dacă primiţi o semnalare de eroare, atunci vă rugăm să verificaţi/ modificaţi interfaţa selectată. Prin Comunicare, Online, puteţi iniţializa din nou o încercare de a stabili conexiunea.

Dacă aţi ajuns cu succes în Mod de afişare-Comunicare, trebuie să configurăm mai întâi NET. Aplicaţia de programare automatizează aceste sarcini.

Trebuie pur şi simplu să iniţializăm Configurarea prin Comunicare, Configurare, NET.

Aplicaţia de programare începe acum cu configurarea reţeleiFiecare participant la reţea are numărul său NET-ID (aici 1 - 3). După configurarea de succes puteţi citi NET-ID pe display-ul aparatului ca NT1-NT3. În afară de aceasta, începe să luminze intermitent LED »NET«, pentru a vă comunica vizual faptul că NET funcţionează fără probleme.

Acum nu mai stă în cale nimic pentru descărcarea (PC => Gerät) programelor. Pentru a nu trebui să descărcaţi în aparat fiecare program individual, comutaţi înainte din comunicarea locală în cea NET (prin Master).

Prin Comunicare, Aparat, Operare NET, stabilim cu ce aparat trebuie să fie conectat PC-ul. În cazul nostru, este aparatul 1.

Prin Comunicare, Program, Descărcare, iniţializaţi descărcarea schemelor de conexiuni individuale. În fereastra de dialog pentru selectare (vezi imaginea următoare) alegeţi Selectare totală, pentru ca nici un program să nu fie omis. Cu OK este iniţializat transferul programelor către aparate.

417

Ajutor EASY-SOFT 6

Fereastra de dialog Program în cadrul operării Master

Pentru a iniţializa derularea programului, deschideţi în caseta de instrumente fereastra de dialog Program şi faceţi click pe butonul RUN. Deoarece la toate aparatele a fost presetată opţiunea RUN la distanţă, această comandă are efect asupra tutror celor trei aparate, mai precis toate aparatele din NET sunt comutate din starea STOP în starea RUN.

După cum am recunoscut deja în lecţiile anterioare, se pot afişa stările din cadrul aparatului în aplicaţia de programare prin intermediul Comunicare, Afişaj stare .

Deoarece prin Comunicare, Aparat, Operare NET am selectat aparatul 1, putem vizualiza ca şi în Master afişarea Online a fluxului de curent, »Powerflow«.

La activarea tastei cursor P1 a celui de al doilea aparat, recunoaşteţi imediat că informaţiile sunt transmise cu succes către Master şi că acolo incrementează modulul contor.

Afişaj al stării în schema de conexiuni a programului master în aparatul 1 (la activarea tastei cursorului P1 a aparatului 2).

Afişaj al modulului programului master în cadrul aparatului 1

418

Curs de iniţiere

(la activarea tastei cursorului P1 a aparatului 2).

• Comutaţi la planul modulului prin Mod de afişare, Module sau Butoane din Schema de conexiuni .

• Vă rugăm să comutaţi înapoi la schema de conexiuni printr-o altă apăsare a butonului .

Probabil că vă puneţi întrebarea cum se pot afişa stările celui de-al doilea aparat în cadrul aplicaţiei de programare?

Trebuie să decuplez conectarea dintre PC şi aparat şi să scot cablul de conectare?

NU! Este mult mai simplu.

• Selectaţi aparatul 2 prin Comunicare, Aparat, Operare NET. Aplicaţia de programare nu se mai bazează pe datele ce trebuie afişate din cadrul sistemului master, ci din aparatul numărul 2 (NET-ID 2).

Afişaj al stării schemei de conexiuni a programului slave în cadrul aparatului 2 (la activarea tastei cursorului P1)

După a zecea activare a tastei P1 a aparatului 2, ieşirea Q1 a celui de al treilea aparat (NET 3) este setată la logic »1«.

Succes! Aţi lucrat mult în cadrul cursului introductiv şi să sperăm ca aveţi deja o impresie cu privire la cât de usor si de multiplu se pot monta releele de comandă.

Aveţi alte întrebări sau vă interesează produsele pe care le puteţi monta în combinaţie cu releele de comandă şi aparatele de vizualizare?

Atunci accesaţi adresa noastră de internet - ne bucurăm dacă veţi face acest lucru!

Vă stă la dispoziţie echipa de asistenţă cu sfaturi şi acţiuni concrete.

Mult succes la manipularea releelor de comandă şi a aparatelor de vizualizare.

419

5 Punerea în funcţiune cu EASY-SOFT

5.1 Indicaţii de utilizare la aparat

5.1.1 Introducerea utilizatorului în releul de comandă sau apaartul de vizualizare în starea de funcţionare »RUN«

5.1.1.1 Semnificaţia tastelor de comandă ale releului de comandă easy sau aparatului de vizualizare MFD

5.1.1.1.1 Taste cursor

Tastele cursor ale unui releu de comandă sau aparat de vizualizare au funcţii dependente de context. Utilizatorul recunoaşte modul actual după forma cursorului intermitent.

1. Mod de selecţie

În acest mod, utilizatorul poziţionează cursorul cu < > ^ sau v

o pe un element de introducere în cadrul unui şablon sau a unui afişaj text.

Prin apăsarea tastei OK, utilizatorul ajunge in modul de selecţie în modul de introducere. Numai în cest mod valorile pot fi introduse sau modificate.

2. Modul de introducere

În acest mod, utilizatorul selectează locaţia de introducere (cifra) cu ajutorul tastelor cursor < şi >

o pentru introducerea unei valori a variabilei într-un element de inbtroducere din cadrul şablonului, în aparatul de vizualizare,

o pentru introducerea unei valori de referinţă într-un afişaj text sau o pentru introducerea unei parole)

Apoi cu ajutorul tastelor cursor ^ v selectează valoarea dorită.

5.1.1.1.2 Tasta OK

TastaOKa unui releu de comandă sau aparat de vizualizare are următoarele:

• Conversia modului de selecţie în mod de introducere,

• Preluarea valori date sau modificate.

5.1.1.1.3 Tasta ESC

TastaESC are următoarele funcţii:

• Comutaţi în nivelul anterior din meniu,

• Preluaţi înapoi ultimele modificări ale introducerii

Dacă utilizatorul apasă tastaESC în modul »Introducere«, releul de comandă sau aparatul de vizualizare ignoră intrarea precedentă, celelaltevalori rămânând identice.

5.1.1.1.4 Tasta ALT

TastaALT este fără semnificaţie introducereas de valori, dar are următoarele funcţii:

420

Punerea în funcţiune cu EASY-SOFT

• Funcţii speciale din schema de conexiuni şi din afişarea stării

5.1.1.1.5 Tasta ALT + DEL

Combinaţia de tasteALT+DEL nu are semnificaţie pentru introducerea de valori, însă are următoarele funcţii:

• Apelarea meniului special

5.1.1.1.6 Exemplu al unei introduceri a utilizatorului la aparatul de vizualizare MFD

În vederea modificării valorii din cadrul unui element de introducere pe ecran utilizatorul foloseşte tasta OK, tastele cursorului< > ^ sau v şi tasta ESC a aparatului de vizualizare.

Premisă: Utilizatorul a comutat deja prin intermediul tastei Mod (» * « ) din afişarea stării înafişarea ecranelor, iar aparatul de vizualizare reprezintă ecranul cu elementul de introducere.

• Prin apăsarea tastei OK, utilizatorul ajunge în modul de selecţie, prima etapă a introducerii. Aparatul MFD îi semnalizează această etapă, primul element Introducere de valori ce se găseşte în ecran fiind afişat invers pe un fundal iluminat intermitent. Acest mod se poate părăsi din nou cu tasta ESC.

• Dacă în cadrul şablonului se găsesc mai multe astfel de elemente de introducere, utilizatorul poate activa elementul dorit, în acestă etapă de introducere cu ajutorul tastelor cursor ^ v.

• După ce utilizatorul a selectat elementul Introducere de valori din şablon, apasă din nou tasta OK şi ajunge astfel în modul de introducere. Apoi selectează poziţia de introducere (cifra) prin intermediul tastelor cursor < şi >. Cu ajutorul tastelor cursor ^ v selectează apoi valoare dorită.

• În modul Selectare liberă a locaţiilor, utilizatorul incrementează respectiv decrementează prin tastele cursor ^ v valoarea locaţiei de introducere la 1 şi eventual repetă introducerea pentru următoarea cifră. În timpul editării, cifra curentă este afişată iluminată intermitent.

• În modul Increment fix, utilizatorul incrementează respectiv decrementează valoarea variabilă cu incrementul presetat.

• O introducere de date începută poate fi întreruptă de utilizator oricând în această fază prin apăsarea tastei ESC valoarea variabilă introdusă cel mai recent fiind memorată.

• După ce a apăsat tasta OK, introducerea de valori pentru elementul de ecran selectat. În modul de selectare activat acum, elemetul de ecran prelucrat este afişat din nou invers pe fundal iluminat intermitent.Prin intermediul tastelor cursor ^ v utilizatorul poate activa un alt element de ecran şi poate introduce din nou o valoare.

• Prin apăsarea tastei ESC utilizatorul închide definitiv prima etapă a introducerii de valori, iar aparatul de vizualizare lucrează cu valoarea nou introdusă.

5.2 Utilizarea aparatelor de vizualizare

5.2.1 Utilizarea unui singur aparat de vizualizareDescrierea amanunţită a utilizării unui aparat de vizualizare se va lua din manualul de utilizare corespunzător. În cele ce urmează, regăsiţi indicaţiile suplimentare.

Pentru acest tip de utilizare aparatul de vizualizare nu necesită, în afară de aparatul de programare (PC), o conectare la mediul extern.

Pentru aplicaţia de vizualizare, diagrama de conexiuni şi planul modulului, vă stau la dispoziţie punctele locale E/A, markerii şi parametrii modulului funcţional.

Prelungirea I/O extinde numărul intrărilor şi ieşirilor fără interfeţe suplimentare.

5.2.2 Utilizarea unui aparat de vizualizare ca participant în cadrul NET

421

Ajutor EASY-SOFT 6

Aparatul de vizualizare MFD se comportă ca participant în reţea exact ca şi un releu de comandă easy800.

O descriere a modului de lucru al unui aparat de vizualizare ca participant în reţea se va lua din paragraful Configurarea reţelei NET şi apoi din paragraful Proiect de reţea în cadrul cursului iniţial 2.

În plus faţă de funcţiile NET ale releului de comandă, aparatul de vizualizare din cadrul NET poate prelua funcţia Terminal.

5.2.3 Utilizarea unui aparat de vizualizare drept terminalÎn cele ce urmează este descrisă funcţionarea unui aparat de vizualizare în modul terminal.

Pentru acest regim de lucru, aparatul de vizualizare poate fi conectat în două variante cu aparatul care trebuie controlat:

• prin intermediul interfeţei »Interfaţă PC« sau

• prin intermediul reţelei NET.

În ambele cazuri aparatul de vizualizare poate fi utilizat fie în modul pur terminal, fie intermitent în modul terminal şi într-o execuţie a programului.

Dacă aparatul de vizualizare trebuie să funcţioneze în modul terminal, trebuie să se găsească în starea de funcţionare STOP.

În cazul în care aparatul de vizualizare este în sine un participant la reţea, poate servi drept terminal pentru maxim şapte participanţi diferiţi la reţea.

În cazul în care aparatul controlat la distanţă rulează o aplicaţie de vizualizare, este necesară deactivarea acestei aplicaţii înaintea creării conexiunii terminale.

Indicaţie: Din cadrul aparatului de vizualizare de control puteţi porni şi opri aplicaţia de vizualizare de la aparatul controlat la distanţă prin intermediul combinaţiei de taste de comandă ALT + ESC. Combinaţia de taste are, de asemenea, acelaşi efect ca o tastă »*« (MODE) activată local şi funcţionează numai în acelaşi context ca şi această tastă.

5.2.3.1 Afişarea unei conexiuni terminale în cadrul apratului de comandă

Un aparat de vizualizare de comandă semnalizează o conexiune terminal existentă printr-un simbol »*« în colţul din dreapta sus al meniului de stare pentru aparatul comandat de la distanţă.

5.2.3.2 Accesul la aparatul comandat de la distanţă

5.2.3.2.1 Vizualizarea stărilor de funcţionare ale aparatului comandat de la distanţă

În cadrul conexiunii terminal existente, LED-urile frontale ale aparatului de vizualizare sunt utilizate pentru afişarea stărilor de funcţionare ale aparatului comandat de la distanţă. Accesul se realizează prin operanzii LE2/LE3.

LED Stare SemnificaţieRoşu Lumină continuă Aparatul controlat la distanţă este participant la reţea şi conexiunea acestuia la

reţea este întreruptă.Verde Lumină continuă Aparatul comandat de la distanţă este în starea de funcţionare STOP.Verde Lumină intermitentă Aparatul comandat de la distanţă este în starea de funcţionare RUN

Tabel: Semnificaţia afişajului cu LED al aparatului de vizualizare în modul terminal

5.2.3.2.2 Taste de comandă ale aparatului comandat de la distanţă

422


Indicaţie: Tastele P ale aparatului comandat de la distanţă se pot fi setate din cadrul aparatului de vizualizare de control sau din partea programului de programare. Pentru evitarea loviturilor, tasta P controlată la distanţă rămâne pentru cca. 1 secundă în starea reglată.

Avertizare:Chiar dacă este realizată o conexiune terminal pornind de la un aparat de vizualizare către un alt aparat, tastele de comandă locale sunt încă funcţionale pentru aparatul controlat de la distanţă.Este responsabilitatea operatorului instalaţiei să nu fie provocată o stare de funcţionare nepermisă! Pentru aceasta trebuie să vă asiguraţi că nici un operator al terminalului nu activează starea de funcţionare RUN, în timp de operatorul instalaţiei a selectat starea de funcţionare STOP!

5.2.3.3 Funcţionarea terminal prin interfaţă »interfaţă PC«

Realizarea unei conexiuni terminal este posibilă aici în general numai cu participantul conectat direct.

Aparat de vizualizare în funcţionarea terminal prin interfaţă

1 = MFD-800-CAB

Premisă pentru funcţionarea terminal prin intermediul interfeţei »interfaţă PC«:

• Aparatul de vizualizare se află în starea de funcţionare STOP.

• Se realizează o conexiune prin interfaţa PC şi prin cablul MFD-800-CAB.

Din meniul principal al aparatului de vizualizare, ajungeţi prin opţiunea mod terminal direct în meniul cu acelaşi nume.

Dacă prin intermediul aparatului de vizualizare este rulat un program, comutaţi cu tasta » * « (MODE) în afişajul de stare şi de acolo cu tasta OK prin meniul principal în meniul mod terminal.

În acest meniu, este afişată conexiunea punct cu punct pregătită, prin interfaţă interfaţă pentru PC, cu identitatea participantului »0«.

• Activaţi modul terminal, selectând opţiunea START MODUS.

Realizarea conexiunii este efectuată... afişată cu semnalizarea conexiune.

423

Ajutor EASY-SOFT 6

Prin intermediul LED-urilor frontale ale aparatului de vizualizare se afişează cazul în care conexiunea terminal a devenit activă pentru ceilalţi participanţi şi dacă este posibilă o "controlare la distanţă".

Activarea tastelor aparatului de vizualizare este acum transmisă aparatului comandat de la distanţă şi declanşează acolo aceleaşi modificări de stare, ca şi cum ar fi fost acţionate direct tastele echivalente ale aparatului. Invers, aparatul comandat de la distanţă transmite starea actuală drept bloc de caractere text înapoi la aparatul de vizualizare de comandă. Acolo informaţia se afişează pe display, fără nici o interpretare suplimentară.

Rezultă că afişarea pe display este stabilită numai de către aparatul comandat de la distanţă. În acelaşi mod, interpretarea activării unei taste se realizează exclusiv prin aparatul comandat de la distanţă.

5.2.3.4 Funcţionarea terminal prin reţeaua NET

Prin selectarea numărului participantului NET-ID=1..8, puteţi realiza oricând o conexiune între maxim şapte participanţi la reţea comandabili de la distanţă.

424


Aparat de vizualizare în funcţionarea terminal prin reţeaua NET

1 = Reţea NET

Premisă pentru funcţionarea terminal prin intermediul reţelei NET:

• Aparatul de vizualizare se află în starea de funcţionare STOP.

• Se realizează o conexiune prin reţeaua NET.

• Numărul participantului 1 (NET-ID 1) este atribuit aparatului de vizualizare care trebuie să funcţioneze drept terminal.

• Din meniul principal al aparatului de vizualizare, comutaţi prin opţiunea mod terminal direct în meniul cu acelaşi nume.

• Activaţi tasta OK în cadrul parametrului selectat identitate participant şi introduceţi inclusiv numărul participantului, de ex. 2, al aparatului la NET, pe care îl puteţi vizualiza sau comanda prin funcţia de terminal.

• Activaţi modul terminal, selectând opţiunea START MODUS.

Realizarea conexiunii este efectuată... semnalată cu textul conexiune.

Prin intermediul LED-urilor frontale ale aparatului de vizualizare se afişează cazul în care conexiunea terminal a devenit activă pentru ceilalţi participanţi şi dacă este posibilă o "controlare la distanţă".

Indicaţie: Accesul la reţea simultan şi accidental al unui participant la reţea prin PC drept aparat de parametrizare şi printr-un aparat de vizualizare în modul terminal conduce la stări nedefinite ale reţelei. Pentru cea mai lentă dintre cele două conexiuni, este semnalată eroarea de comunicare.

Indicaţie: În cadrul unei reţele NET pot exista simultan mai multe conexiuni terminal. Se presupune că fiecare aparat de vizualizare acţionat drept terminal trebuie să comande întotdeauna numai un singur participant.

Indicaţie: După întreruperea unei conexiuni, aparatul de vizualizare acţionat drept terminal încearcă permanent să resatbilească această conexiuneAcest lucru este valabil şi după repornirea unui aparat, dacă tensiunea de alimentare a aparatului de vizualizare acţionat drept terminal a căzut, iar dumneavoastră aţi selectat opţiunea mod terminal din meniul de sistem al aparatului de vizualizare.Acţionaţi tasta » * « pentru a încheia această stare a aparatului de vizualizare!

5.2.3.5 Dezactivarea modului terminal

• Acţionaţi tasta » * « a aparatului de vizualizare terminal.

Ulterior, vă veţi găsi din nou în câmpul de meniu afişarea stării.

5.2.3.6 Întoarcerea la rularea programului

După ce aţi ajuns la câmpul de meniu afişarea stării, activaţi rularea programului după cum urmează:

• Prin activarea tastei OK, navigaţi în câmpul meniu principal şi activaţi acolo executarea programului.

5.2.3.7 Acces "Terminal" multiplu la un participant la reţea

Un acces "Terminal" multiplu şi concomitent la un participant la reţea duce la dereglarea tranferului de date. O astfel de accesare poate apărea în următoarele situaţii:

425

Ajutor EASY-SOFT 6

• un aparat de vizualizare în cadrul regimului de lucru terminal şi aplicaţia de programare accesează concomitent,

• două aparate de vizualizare în cadrul regimului de lucru terminal accesează concomitent

Indicaţie: În ambele cazuri, nu mai este disponibilă o funcţionare normală.

Accesul simultan al aplicaţiei de programare şi al aparatului aparatului de vizualizare cu (NET-ID 8) la aparatul cu NET-ID 1

1 = Reţea NET

2 = Conexiune de programare

5.2.3.7.1 Exemple de eroriExemplul nr. 1:

426


Acces "Terminal" simultan la aparatul de vizualizare cu NET-ID 1 prin intermediul conexiunii de programare şi din partea aparatului de vizualizare cu NET-ID 8 prin intermediul reţelei.

Ori trebuie deactivat modul terminal din cadrul aparatului de vizualizare (NET-ID 8) ori trebuie adusă conexiunea de la PC la starea Offline.

Exemplul nr. 2:

Accesul din cadrul aplicaţiei de programare, prin intermediul conexiunii de programare şi mai departe prin intermediul reţelei la aparatul cu NET-ID 8, în timpul în care acest aparat de vizualizare este utilizat în modul terminal.

În cazul în care aplicaţia de programare încearcă de exemplu să modifice programul aparatului de vizualizare cu NET-ID 8, în timpul în care acesta se află în modul terminal, operaţiunea de modificare a programului este întreruptă cu ajutorul unei erori.

5.2.4 Utilizarea unui aparat de vizualizare cu o conexiune punct cu punctÎn cele ce urmează se va descrie utilizarea unui aparat de vizualizare în cadrul unei conexiuni punct cu punct.

Pentru acest tip de utilizare aparatul de vizualizare comunică prin intermediul interfeţei »Interfaţă PC«.

Premisă:

1. Ambii participanţi sunt conectaţi prin cablul MFD-800-CAB.

2. Aţi configurat o conexiune COM.

3. Participantul de la distanţă se găseşte în starea de funcţionare RUN, altminteri toţi operanzii de la distanţă, cu excepţia operandului1I..-, indică starea »0« .

Programul din aparatul de vizualizare activ poate accesa prin citire toate punctele E/A ale participantului de la distanţă.

Puteţi accesa evidenţiatorii de la distanţă aprobaţi (maxim 20 de cuvinte duble marker) prin citire şi scriere.

În programul participantului activ aţi precedat operandul de la distanţă cu cifra 1.

Programul din partea participantului de la distanţă poate accesa doar operanzii proprii.

5.2.5 Utilizarea unui aparat de vizualizare cu extindere I/OPentru aplicaţia de vizualizare, schema de conexiuni şi planul modulului vă stau la dispoziţie alături de punctele locale E/A şi punctele E/A ale aparatului de prelungire.

În cele ce urmează veţi vedea indicaţii suplimentare cu privire la utilizarea unui aparat de vizualizare cu extinderea I/O. O descriere detaliată regăsiţi în manualul de utlizare.

Intrările extinderii se vor prelucra în schema de conexiuni a aparatului de vizualizare, percum şi intrările locale pentru aparatul de bază, ca şi contacte.

Contactele de intrare au denumirile R1 până la R12. R15, R16 sunt semnalizatoarele curentului colector ale prelungirii tranzistor.

Ieşirile extinderii se vor manipula ca bobine ale releului, aşa cum sunt ieşirile locale ale aparatului de bază. Releele de ieşire se numesc S1 până la S8.

În cadrul unei aplicări speciale fără un aparat de extindere conectat, puteţi utiliza operanzii S şi ca marker auxiliar (bobină şi contact).

În cazul în care aţi utilizat cel puţin un contact »R« sau contact/bobină »S« în schema de conexiuni, aparatul de bază porneşte mai întâi de la o extindere racordată.

Indicaţie: Intrările şi ieşirile aparatelor de extindere sunt transmise bidirecţional serial. Vă rugăm să respectaţi intervalele de reacţie modificate ale intrărilor şi ieşirilor aparatelor de extindere.

5.2.6 Utilizare a unui aparat de vizualizare fără taste

427

Ajutor EASY-SOFT 6

Descrierea amanunţită a utilizării unui aparat de vizualizare se va lua din manualul de utilizare corespunzător. În cele ce urmează veţi vedea indicaţii de completare în vederea punerii în funcţiune a aparatului de vizualizare cu modul Display fără taste.

După prima cuplare a tensiunii de alimentare modulul CPU al unui aparat de vizualizare - pentru selectarea limbii utilizatorului - se află în stadiul de iniţializare. În cazul unui modul Display fără taste nu puteţi întreprinde această selecţie a limbii.

Recomandare:

• La primele comutări închideţi numai modulul CPU - fără modulul de display conectat - de la tensiunea de alimentare. Astfel, aparatul este setat iniţializat cu limba utilizatorului engleză.

• Închideţi - în cazul decuplării tensiunii de alimentare - modulul Display şi puneţi aparatul de vizualizare în funcţiune.

• Stabiliti acum o conexiune cu PC şi porniţi aplicaţia de programare în vederea unei alte parametrizări.

• Efectuaţi modificările în Mod de afişare-Comunicare şi comutaţi conexiunea în starea Online.

Prin reglările sistemului puteţi printre altele să selectaţi şi limba utilizatorului.

428

6 Recomandări

6.1 Recomandări

În acest paragraf al asistenţei online, vă oferim experienţa şi propunerile altor utilizatori EASY-SOFT. Pe măsură ce problemele sunt descrise, vă oferim o soluţionare corespunzătoare.

1. Generarea bazei de timp exacte în domeniul ms inferior cu două cifre

Problemă:

Aplicaţia necesită o bază de timp precisă în domeniul ms inferior cu două cifre. De exemplu, toate cele 18ms ale ieşirii analogice sunt crescute cu un increment (până la 1023) pentru realizarea ulterioară a unei rampe de valori obligatorii.Elementul funcţional releu de timp »T« (Timer) al unui releu de comandă 800 nu poate fi introdus, deoarece domeniul său de toleranţă este inclus între -5 ms şi până la maxim max. un interval ciclic. Aceste toleranţe sunt valori absolute, care la un interval minim de temporizare a releului de timp de 5 ms scad procentual.

Soluţie:

Cu ajutorul intervalului obligatoriu al ciclului modulului, de ex. ST01, alocaţi un interval de ciclu stabil. Acesta trebuie să corespundă jumătăţii valorii bazei de timp necesare, deoarece frontul de contorizare utilizabil (pozitiv) al unui operand este generat o dată la două cicluri. Trebuie să se asigure că intervalul de ciclu al programului inclusiv reducerile intervalului de ciclu nu depăşeşte intervalul de ciclu obligatoriu dat.

• Alocaţi un interval al ciclului de 9ms.

• Preluaţi în schema de conexiuni un operand, care se declanşează în fiecare ciclu, setându-se în starea »0« şi apoi înapoi în starea »1«. De exemplu, puteţi comuta M01-Nu şi M01.

Puteţi comuta şi Q01-Negat şi Q01şi deţineţi astfel încă o posibilitate optică de control.

• Contorizaţi schimbarea fronturilor cu un modul de contorizare. După două schimbări ale fronturilor, respectiv după procesarea a două cicluri ale schemei de conexiuni, au trecut 18ms.

• După recunoaşterea celor două schimbări de front incrementaţi un alt modul de contorizare, care indică direct ieşirea analogică QA a aparatului easy 800 până la 1023.

• Apoi comandaţi din nou rampa valorilor obligatorii de la 0 la 1023.

Indicaţie pentru aplicaţiile la care se ajunge la oscilaţii reduse în durata ciclului: Reduceţi oscilaţiile în durata ciclului, comutând offline conexiunea la PC. Utilizarea unui aparat fără display cu LCD reduce de semenea scăderile intervalului de ciclu.

2. Memorarea comutării de la afişarea ecranului la afişarea stării unui aparat MFD.

Problemă:

În timpul funcţionării unui aparat MFD trebuie să se evite ca utilizatorul să poată comuta de la afişarea ecranului la afişarea stării şi efectua ulterior manevre. Utilizatorul poate efectua întotdeauna această schimbare cu ajutorul » * « tastei (tasta mod).

Soluţie:

429

Ajutor EASY-SOFT 6

Funcţiile din fabrică ale tastelor pot fi anulate, alocând tastei * două elemente de tastatură, ale căror acţiuni se neutralizează reciproc şi astfel nu au nici un efect asupra unui operand.Alocaţi tastei * în editorul de comenzi mai întâi elementul de tastatură incrementare de variabile (valoare=1) şi apoi decrementare de variabile (valoare=1).

3. Preluaţi aparatul compatibil cu reţeaua dintr-o configurare Stand-Alone într-o configurare de reţea.

Problemă:

Într-un proiect funcţional, în care un aparat easy 800 sau MFD operează într-o configurare de reţea, trebuie să se efectueze prelungiri până la o configurare de reţea în care aparatul iniţial funcţionează drept Slave. Până acum nu este posibilă lipirea unui nou aparat cu ID 1, deoarece aparatul disponibil funcţionează automat drept Master.

Soluţie:

Folgende Lösung ist möglich:

Deschideţi Mod de afişare-Proiect -> trageţi un al doilea aparat identic în schema de conexiuni, de ex. în poziţia 2 -> deschideţi schema de conexiuni a aparatului iniţial prin dublu click pe aparatul cu NET-ID 1 -> selectaţi schema de conexiuni prin opţiunea din meniu Prelucrare, Selectare totală -> copiaţi schema de conexiuni de ex. prin combinaţia Ctrl+C -> deschideţi Mod de afişare-Proiect -> deschideţi schema de conexiuni a noului aparat efectuând dublu click pe aparatul NET-ID 2 -> lipiţi schema de conexiuni copiată de ex. prin combinaţia Ctrl+V -> instalaţi interogarea NET-ID pentru I,O,R,S,RN, SN? răspundeţi cu NU -> întorceţi-vă în schema de conexiuni a NET-ID 1 -> ştergeţi totul după caz -> deschideţi Mod de afişare-Proiect -> faceţi click dreapta pe aparatul NET-ID 1 -> înlocuiţi apratul -> răspundeţi cu 1 la întrebarea care aparat trebuie să fie înlocuit şi tastaţi OK -> apoi înlocuiţi aparatul NET-ID 1 marcat cu ÎNLOCUIRE cu un nou aparat tras din caseta de instrumente -> înlocuirea este încheiată.

430

7 Index

A

Aparat de vizualizare fără taste ......................427

C

Ciclu de simulare ..........................................245

Configurare.......................................................

cu releu de control 400/600 ..........................29

cu releu de control 500/700 ..........................32

Contor ore de funcţionare....................................

Relee de control 500/700 ........................... 120

Curs pentru începători 2 ................................408

D

Date utile ......................................................58

Descărcare .................................................. 392

Dezinstalarea programului de programare ......... 11

E

Elaborarea schemei de conexiuni ..................... 93

Elemente de introducere pentru ecrane.................

Introducere ceas de comutare anual ............ 338

Introducere ceas de comutare săptămânal ....340

Elemente de tastatură.........................................

Blocarea comutării la afisajul de stare .......... 354

Comutarea ecranelor ................................. 348

Mergeţi la ecranul anterior ..........................355

Elemente grafice................................................

Afişaj bit .................................................. 298

Bargraph ..................................................294

Bitmap de avertizare ..................................301

Elemente taste...................................................

Taste blocabile .......................................... 304

Ethernet-Editare profile .................................257

Ethernet-Reglări (specific aparatului) ................26

G

Generarea caracteristicilor sistemului ..............396

I

Indicarea erorilor interne ................................ 13

Informaţii despre aparate....................................

Numărul de versiune sau revizie ....................23

Instrumente .................................................. 13

Intrări şi ieşiri NET ale aparatelor de prelungire ..77

L

LED-uri din părţile frontale ale aparatului de vizualizare ..................................................70

LT ................................................................97

M

Mai puţin decât ............................................ 237

Masterreset ................................................. 133

Mod de afişare-Comunicare ........................... 254

Mod de selecţie..................................................

Blocare .................................................... 356

Modificare - timp de reacţie ........................... 427

Modul de afişare Simulare ............................. 240

Modul de afişare-Vizualizare .......................... 268

MW .............................................................. 71

N

NO ............................................................. 154

Notiţe ......................................................... 363

Număr canal ................................................204

431

Ajutor EASY-SOFT 6

O

Operand ....................................................... 64

Operanzi utilizaţi .......................................... 401

Ora .......................................................87, 376

Oră ............................................................ 333

Osciloscop.........................................................

Utilizare ................................................... 380

P

Parametrizare incompletă ..............................134

Parolă...............................................................

Configurare ................................................ 42

Pentru ecrane .................................... 286, 349

Planul modulelor .......................................... 409

Proiect..............................................................

Definiţii ale noţiunilor ...................................21

Proiect .................................................. 19, 368

Proiect cu releu de control 800 .......................403

Proprietăţile ferestrei de ajutor ........................ 12

Q

Q1 (ieşire logică pentru modulele pentru funcţii) ..........................................149, 167, 170, 171

Q1...Q8 ........................................................ 74

R

Rând .....................................................85, 192

Reactualizarea aplicaţiei de programare .......... 383

Releu de comandă ........................................... 7

Releu de comutare ....................................... 353

Releu de contorizare...........................................

Relee de control 500/700 ............................. 99

Releu de control 400/600 ............................. 84

Releu de timp....................................................

Afişarea valorii temporare prin intermediul elementului de ecran ...............................330

Introducerea valorilor nominale prin intermediul ecranului ............................................... 343

Remanenţă în cazul releelor & modulelor pentru funcţii .................. 107, 161, 215, 217, 219, 221

Reordonarea tabelului de parametrizare .......... 307

Reper pentru salt/scopul saltului...........................

în cadrul planului de module ....................... 201

În lista Funcţiile tastelor ............................. 356

Reprezentarea evidenţiată cu gri .................... 290

Rezistenţe pentru încheierea Bus ....................416

RN ............................................................... 75

S

Salt condiţionat,.................................................

În cadrul planului de module .......................198

În lista Funcţiile tastelor ............................. 357

Sarcini ........................................................387

Scalarea valorilor ......................................... 152

Schema activă a funcţiilor bobinelor ................. 80

Schemă de conexiuni .............. 389, 394, 397, 404

Scopul cursului ............................................ 386

Scopul cursului de configurare ....................... 402

Scris rulant ..................................................311

Scurt-circuit/Supratensionare .......................... 68

Secvenţă de turaţie înaltă ..............................180

Selectare totală ............................................361

Selectarea posturilor libere ............................347

Semnalizări cu text clar .................................... 8

Semne vitale ................................................. 69

Setare ...................................................82, 140

Setarea orei de vară .......................................23

432

Index

Sfaturi ........................................................ 429

Simbolul săgeată ..........................................312

Simulare...........................................................

A unui releu de timp .................................. 395

Pornire/Oprire ...........................................391

Simulare pentru schema de conexiuni ............. 370

Simulatori pentru intrări ................................399

Sincronizarea participanţilor NET .................... 173

Sistemul de iluminare de pe fundalul display-ului ................................................................348

Sistemul de operare - PC ................................ 11

Slave................................................................

În modul RUN de la distanţă ....................37, 47

SN ........................................................77, 413

ST ..............................................................169

Starea conexiunilor bobinelor pentru releu ........ 96

Stil - bara de instrumente ............................. 382

Stilou pentru caractere ................................... 68

Structură arborescentă ................................. 388

Suprafaţă ......................................................15

Suprasarcină ................................................. 75

T

Tastă funcţională ..........................................269

Tasta P.............................................................

Cablarea tastelor P drept contacte ................. 74

Elementul de tastatură Funcţia P a tastelor ... 354

Tastatură zecimală ....................................... 270

Taste de comandă în funcţionarea ca terminal ..345

TB ..............................................................213

Telefon .........................................................13

Terminal ..................................................... 422

Text în limbă străină .....................................271

Text rotativ ................................................. 318

Text static ...................................................322

Texte pentru trimitere ...................................163

Textul implicit....................................................

314

Timer ....................................114, 126, 223, 229

Tipărire .......................................................394

Tipuri de date elementare ............................... 66

Transfer de blocuri ....................................... 157

Transformarea unui bitmap colorat în sistem monocrom ................................................299

Trecerea peste căi de curent ............................79

Trimite IO ................................................... 409

U

Unicode ..........................................................3

Urmarea impulsului ...................................... 188

Utilizarea...........................................................

Modulelor funcţionale .................................140

Utilizarea funcţiei de introducere de valori cu ajutorul tastelor ........................................ 345

V

Valoare de decalare ......................................178

Valoare de timp ...............................92, 122, 238

Valoare întreagă ...........................................206

Valoarea limitei superioare de expansiune ....... 236

Valori de tensiune, Rezoluţie în cadrul comparatorului de valori analogice A ..............83

Variabilă de setare ....................................... 334

Variabilă dinamică pentru valorile limită .......... 325

Variabile............................................................

Decrementare variabilă .............................. 352

433

Ajutor EASY-SOFT 6

Incrementare variabilă ............................... 351

Setare variabilă la valori fixe .......................350

VC ..............................................................191

X

XC-CPU201 ................................................... 61

XOR ........................................................... 202

Y

YP .............................................................. 175

Z

Zilele săptămânii ..........................................324

Zoom vertical .............................................. 278

Î

Împărţire .................................................... 151

Împingerea cuvântului dublu înainte/înapoi ......208

Încărcare comentarii pentru operanzi ..............371

Încărcarea unui program ...............................400

Încheiere .................................................... 358

Înregistrarea temperaturii ............................... 55

Întinderea domeniului ...................................396

434

manual easy - romana.pdf

Documents