mapa invatatorului clasa ii ghid vilcu elena

Motto: "Copilul trebuie învăţat să-şi folosească ochii, nu numai pentru a vedea, dar şi pentru a privi; urechile, nu numai pentru a auzi, dar şi pentru a asculta cu

atenţie; mâinile, nu numai pentru a apuca obiectele, ci şi pentru a pipăi şi

a le simţi". Lonwenfeld

ISBN 978-606-577-448-3

Editura Sfântul Ierarh Nicolae

2011

ELENA VÎLCU

2

Pagina

Argument………………………………………………………………………………....................7 Structura portofoliului învăţătorului……………………………………………………...................8

CAPITOLUL I –DATE PERSONALE ………………………………………………................12

Curriculum vitae ……………………………………………………………………......................13 Dosarul cadrului didactic..................................................................................................................15

Fişa personală...................................................................................................................................16 Fişa postului......................................................................................................................................17 Declaraţie..........................................................................................................................................20 Declaraţie pe propria răspundere......................................................................................................21 Declaraţia contribuabilului...............................................................................................................22

CAPITOLUL II – CURRICULUM ………………………………………………….................23

Structura anului şcolar…………………………………………………………………..................24 Calendar şcolar 2010-2011………………………………………………………………...............25 Schema orară…………………………………………………………………………….................26 Orar……………………………………………………………………………………...................27 Materiale curriculare…………………………………………………………………….................28 PROIECTARE CURRICULAR Ă:...............................................................................................31 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (autori: Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu,

Editura Aramis, Bucureşti, 2005-2007 ..................................................................................................31 � Programa şcolară……………………………………………………………................32 � Planificarea calendaristică anuală…………………………………………...................41 � Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………................45

MATEMATICĂ (autori : Ştefan Pacearcă, Mariana Mogoş, Ed. Aramis, 2004 .............................82 � Programa şcolară………………………………………………………….....................83 � Planificarea calendaristică anuală...................................................................................90 � Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………....................93

CUNOAŞTEREA MEDIULUI (autori :Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Ed.Aramis, 2005) � Programa şcolară…………………………………………………………..................130 � Planificarea calendaristică anuală………………………………………….................135

3

� Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..................136 EDUCAŢIE MUZICAL Ă……………………………………………………………..................143 � Programa şcolară…………………………………………………………...................144 � Planificarea calendaristică anuală………………………………………….................150 � Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..................152

EDUCAŢIE PLASTICĂ………………………………………………………………...................158 � Programa şcolară…………………………………………………………...................159 � Planificarea calendaristică anuală………………………………………….................163 � Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..................164

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ………………………………………………………..................169 � Programa şcolară……………………………………………………………...............170 � Planificarea calendaristică anuală………………………………………….................175 � Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..................177

EDUCAŢIE FIZIC Ă………………………………………………………………….................182 � Programa şcolară……………………………………………………………...............183 � Eşalonarea unităţilor de învăţare...................................................................................190 � Planificarea calendaristică............................................................................................192

DISCIPLINE OPŢIONALE :………………………………………………………....................196 ARTE ŞI TEHNOLOGII - « MICII CREATORI »:……………………………………............197

� Argument……………………………………………………………………..............197 � Programa şcolară……………………………………………………………...............198 � Activităţi de învăţare………………………………………….....................................199 � Activităţi finalizatoare……………………………………………..............................200 � Evaluare........................................................................................................................200 � Bibliografie…………………………………………………………………...............201

LITERATURA PENTRU COPII- « LUMEA POVEŞTILOR »..................................................202 � Argument……………………………………………………………………..............203 � Programa şcolară……………………………………………………………..............205 � Conţinuturi…………………………………………....................................................210 � Evaluare…………………………………………........................................................211 � Bibliografie…………………………………………………………………...............216 � Fişa de avizare - opţional..............................................................................................217

PROIECTE DE LECŢIE :……………………………………………………………...............218 � Limba şi literatura română…………………………………………………................219 � Matematică…………………………………………………………………...............224 � Cunoaşterea mediului………………………………………………………...............231 � Educaţie plastică...........................................................................................................237 � Educaţie tehnologică……………………………………………………….................241 � Educaţie muzicală……………………………………………….................................248 � Educaţie fizică……………………………………………………………..................263

Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă)….............266 Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin sponsorizări...............267 Lista lecturii suplimentare……………………………………………………………..................268 Îndrumări pentru citirea lecturilor..................................................................................................269

CAPITOLUL III. EVALUARE

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ………………………………………………..................271

a. Limba şi literatura română…………………………………………………................271 b. Matematică…………………………………………………………………...............276

4

c. Cunoaşterea mediului………………………………………………………...............281 d. Educaţie muzicală………………………………………………………….................284 e. Educaţie plastică……………………………………………………………...............286 f. Educaţie fizică………………………………………………......................................288 -Criterii de evaluare...............................................................................................292 -Fişă pentru înregistrarea rezultatelor de la probele de evaluare...........................293 g. Educaţie tehnologică……………………………………………………….................295

Fişă de evaluare permanentă………………………………………………………….....................298 Fişă de evaluare formativă la limba română.....................................................................................299 Grafic pentru evaluare sumativă........................................................................................................299 Grila de evaluare a copilului aflat în plasament……………………………………........................300 Fişă de apreciere săptămânală……………………………………………………….......................301 Fişă de apreciere comportamentală………………………………………………….......................302 Fişă de evaluare a evoluţiei copilului…………………………………………………....................303 Bilanţul psiho-social al elevului………………………………………............................................304 . TESTE DE EVALUARE……………………………………………………..................................305 -LIMBA ROMĂNĂ.........................................................................................................306 Teste de evaluare iniţială……………………………………….................................306 Teste de evaluare formativă.........................................................................................312 Teste de evaluare sumativă..........................................................................................318 Texte pentru dictări......................................................................................................323 Jocuri de perspicacitate ..............................................................................................334 -MATEMATICA...............................................................................................................336 -Teste de evaluare iniţială.............................................................................................336 -Teste de evaluare formativă.........................................................................................344 -Teste de evaluare sumativă..........................................................................................353 -Probleme......................................................................................................................356 -Probleme distractive.....................................................................................................359 -CUNOAŞTEREA MEDIULUI......................................................................................360 -Teste de evaluare iniţială .............................................................................................360 -Teste de evaluare formativă...........................................................................................365 -Teste de evaluare sumativă............................................................................................367 Situaţia rezultatelor şcolare, pe discipline........................................................................................378 Situaţia absenţelor şi a notelor la purtare..........................................................................................379 Situaţia rezultatelor şcolare la sfârşitul anului şcolar.......................................................................380 Situaţia statistică a rezultatelor la învăţătură....................................................................................381 Situaţia elevilor cu rezultate deosebite în activitatea şcolară şi extraşcolară...................................382 Situaţia elevilor problemă.................................................................................................................382 CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI .....................................................................383 CAIETUL PERSONAL AL ÎNV ĂŢĂTORULUI:......................................................................384 � Date generale despre colectivul clasei...............................................................................385 � Fişa elevului.......................................................................................................................387 � Raport final privind evoluţia elevului................................................................................394 � Catalog de evaluare şi notare.............................................................................................395 � Situaţia manualelor şcolare................................................................................................396 � Programe de pregătire suplimentară a elevilor pentru concursurile şcolare......................397 � Plan de activităţi – consultaţii............................................................................................398 � Programe de pregătire suplimentară a elevilor cu deficienţe............................................399

5

� Plan de măsuri....................................................................................................................399 � Fişa de caracterizare psihopedagogică...............................................................................400 � Chestionar caracteriologic.................................................................................................405 � Fişa de observaţie asupra elevului.....................................................................................406 � Fişa de înregistrare a comportamentelor observabile ale elevului.....................................410 � Anexa la Programa şcolară................................................................................................411 � Adresă către ISJ pentru efectuarea excursiilor şcolare......................................................413 � Proces-verbal pentru instruirea elevilor care merg în excursii..........................................414 � Îndemn...............................................................................................................................415 � Decalogul educatorului.....................................................................................................416 � Munca în echipă................................................................................................................417

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOAR Ă:.....................................................................418 � Norme de protecţia muncii................................................................................................419 � Proces-verbal pentru prelucrarea normelor de protecţie...................................................420 � Proces-verbal pentru prelucrarea normelor igienico-sanitare............................................422 � Proces-verbal pentru prelucrarea normelor de protecţie şi pază împotriva incendiilor.....424 � Proces-verbal pentru prelucrarea normelor şi regulilor de circulaţie pentru pietoni.........426 � Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar......428 � Regulile clasei....................................................................................................................430 � Valori şi atitudini...............................................................................................................431 � Din secretele succesului la învăţătură................................................................................432 � Regulamentul de bună purtare...........................................................................................433

ACTIVIT ĂŢILE CU PĂRINŢII:.................................................................................................434 � Comitetul de părinţi...........................................................................................................435 � Planificarea şedinţelor cu părinţii......................................................................................436 � Proces-verbal la şedinţele cu părinţii.................................................................................438 � Chestionar pentru părinţi....................................................................................................440 � Climatul educativ şi influenţa lui asupra formării personalităţii copilului......................442 � 10 paşi pentru îmbunătăţirea relaţiei părinte-copil.............................................................445 � Regimul zilnic al activităţilor elevilor................................................................................447 � Cauzele atitudinii negative faţă de învăţătură...................................................................450 � Scrisoare informativă pentru părinţi...................................................................................452 � Forme şi cauze ale inadaptării şcolare..............................................................................455 � Sfaturi pentru părinţi..........................................................................................................456 � Copiii învaţă din felul în care trăiesc.................................................................................457 � Autoritatea reală şi falsa autoritate parentală...................................................................461 � Modele de diplome pentru părinţi.......................................................................................462

CAPITOLUL V - FORMARE CONTINU Ă...............................................................................465 Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent.............................................................................466 Materiale metodice...........................................................................................................................466 Lista articolelor publicate.................................................................................................................467 CAPITOLUL VI - ACTIVIT ĂŢI EXTRACURRICULARE...................................................468 Programul activităţilor extracurriculare............................................................................................469 Regulamentele unor concursuri şcolare............................................................................................475

6

Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri……………….............................475 Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri…......................476 CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE………………………………………...... ...............477 CURRICULUM ADAPTAT :…………………………………………………….........................478 Limba şi literatura română………………………………………………………………........................478 Matematică…………………………………………………………………………………........................480 Cunoaşterea mediului......................................................................................................................483 Plan de intervenţie personalizat – matematică...............................................................................484 Program de intervenţie personalizat...............................................................................................485 METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNV ĂŢARE………………………………………….487 JOCURI DISTRACTIVE..............................................................................................................494 SERBĂRI ŞCOLARE……………………………………………………………………………551 � Moş Crăciun a fost răpit!………………………………………………………………...552 � Sărbătorile iernii…………………………………………………………………………557 � Serbare de 8 Martie………………………………………………………………………566 � Greieraşul norocos.............................................................................................................575 � Greierele şi furnica……………………………………………………………………….578 � Ajutaţi-i pe părinţi!...........................................................................................................586

MODELE DE DIPLOME…………………………………………………………. ....................591 BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………….608

7

Lucrarea “Mapa învăţătorului –clasa a II-a” reprezintă un îndrumător pentru cadrele didactice care predau la clasa a II-a şi pune la dispoziţia celor care doresc să îl folosească o varietate de instrumente curriculare – programe, planificări calendaristice, proiectare curriculară, evaluare, tot ce cuprinde managementul unei clase, modele de diplome, serbări şcolare, etc.

În decursul unei îndelungate experienţe la catedră, din dorinţa de a trezi curiozitatea pentru cunoaştere a învăţăceilor mei şi pentru a se bucura de rezultatele muncii lor, am reuşit să strâng o multitudine de materiale didactice, am conceput nenumărate fişe de lucru, teste de evaluare, am aplicat strategii diverse şi am ţinut evidenţe stricte asupra întregii activităţi. O parte din toată această muncă am structurat-o pe şapte capitole într-o amplă lucrare pe care v-o pun la dispoziţie pentru a vă îndruma paşii în nobila, dar dificila meserie de dascăl al secolului XXI.

Autoarea

8

Profesiunea de învăţător cere celui ce o exercită calităţi şi capacităţi diverse :

dragoste de muncă, credinţă în ceea ce face, entuziasm, dragoste pentru copii, devotament, indulgenţă împletită cu fermitate, echilibru intelectual, curiozitate, gustul observaţiei, simţ critic şi luciditate, nevoia de înnoire.

În contextul reformei educaţiei se vorbeşte despre standarde profesionale, despre criterii de calitate şi cantitate a prestaţiei să devină cât mai eficientă.

este un instrument de eficientizare a muncii învăţătorului pentru că :

- permite păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie operaţionale ;

- obligă la o muncă de calitate, de responsabilitate şi rigoare profesională; - dă posibilitatea învăţătorului să-şi manifeste iniţiativa, creativitatea în

completarea, reorganizarea şi actualizarea materialelor din mapă ; - oferă posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de inspecţiile

inopinate, dacă este ţinută la zi ; - permite evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu prilejul

inspecţiilor, acordării calificativelor, a salariilor de merit etc.

· Curriculum vitae actualizat · Fişa postului · Fişa de evaluare anuală

- Structura anului şcolar

9

- Schema orară - Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi orarul astfel încât să

rezulte modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a lecţiilor);

- Programe şcolare; - Programe pentru disciplina opţională (aprobate de inspectoratul şcolar) ; - Planificarea calendaristică ; - Proiectele unităţilor de învăţare ; - Proiecte didactice ; - Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa

respectivă) ; - Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin

sponsorizări ; - Lista lecturii suplimentare.

- Descriptori de performanţă; - Caiet de evaluare (se înregistrează ritmic calificativele, conform obiectivelor

prevăzute de programa şcolară) ; - Teste de evaluare (iniţiale, sumative, rezultate obţinute, concluzii, măsuri de

ameliorare) ; - Evaluarea alternativă (titlurile proiectelor, portofoliilor realizate de elevi) ; - Fişe de evaluare formativă, fişe de lucru; - Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă, a

elevilor care întâmpină dificultăţi în învăţare (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) ;

- Fişele de asistenţe efectuate la ore (interasistenţe, asistenţe la activităţi în cadrul comisiilor metodice, cercurilor pedagogice, schimburilor de experienţă, inspecţii speciale) ;

- Fişe cu înregistrarea rezultatelor evaluărilor la educaţia fizică ; - Statistici privind rezultatele la învăţătură la sfârşitul semestrului, a anului

şcolar.

- Caietul personal al învăţătorului (se înregistrează observaţiile asupra comportamentului elevilor în cei 4 ani);

- Fişe psihopedagogice – se completează în clasa a IV-a ; - Tabelele nominale cu elevii care au nevoie de pregătire suplimentară ; - Dosarul privind protecţia elevilor (procese – verbale, materiale prezentate) ; - Dosarul privind oferta de discipline opţionale (lista disciplinelor propuse,

procese – verbale, tabele nominale etc.) ;

10

- Dosarul privind activitatea cu părinţii (graficul activităţilor, materiale prezentate, procese verbale, tabelul nominal cu membrii comitetului de părinţi, materiale informative trimise părinţilor etc.) ;

- Instrumente de evaluare pentru cunoaşterea copiilor ; - Tabele nominale cu predarea – primirea manualelor şcolare ; - Regulamentul de ordine internă; - Monitorizarea elevilor care au trecut în ciclul următor; - Situaţii privind proiecte personale cu finanţare din sponsorizări.

- Calendarul activităţilor pentru anul în curs (cuprinde toate sarcinile, activităţile pe care învăţătorul le are în vedere, cu termene: întocmirea planificării, a proiectelor unităţilor de învăţare, participări cu referate, informări, lecţii la consiliile profesorale, comisii metodice, cercuri pedagogice, schimburi de experienţă, sesiuni de referate metodico – ştiinţifice, activităţi extracurriculare, cursuri de formare, lectorate cu părinţii). Pe măsură ce termenele stabilite sunt depăşite, la rubrica “Observaţii” se consemnează dacă sarcinile propuse s-au realizat (performanţe).

- Diferite materiale metodice primite de la M.E.C.T., I.S.J., preluate din literatura de specialitate, de la alţi colegi, elaborate personal (care sunt utile în diferite momente ale activităţii).

- Lista articolelor publicate în reviste de specialitate, a lucrărilor publicate.

- Programul activităţilor extracurriculare; - Regulamentele unor concursuri şcolare; - Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri; - Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite

concursuri.

- Fişa postului; - Contractul individual de muncă

Materialele propuse pot fi grupate pe dosare şi ţinute într-un biblioraft (va exista şi un opis care inventariază materialele existente), astfel încât acestea să fie actualizate la nevoie, să poată fi introduse altele.

11

Învăţătorii nu trebuie să realizeze această mapă pentru a fi văzută, verificată de evaluatori, ci din dorinţa de a face ca activitatea să aibă finalitatea dorită : creşterea calităţii activităţilor desfăşurate cu elevii şi a nivelului pregătirii acestora.

(Consiliul pentru standarde ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard ocupaţional, Bucureşti 2002)

12

CAPITOLUL I

• Curriculum vitae • Dosarul cadrului didactic • Fişa personală • Fişa postului • Declaraţie • Declaraţie pe propria răspundere • Declaraţia contribuabilului • Fişa de evaluare anuală • Raport de autoevaluare

13

Curriculum vitae Europass

Informa ţii personale

Nume / Prenume

Adresă(e)

Telefon(oane) Mobil :

Fax(uri)

E-mail(uri)

Naţionalitate(-tăţi)

Data naşterii

Sex

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Experienţa profesională

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

Activit ăţi şi responsabilităţi principale

Numele şi adresa angajatorului

Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate

Educaţie şi formare

Perioada

Calificarea / diploma obţinută

Disciplinele principale studiate / competenţe

profesionale dobândite

14

Numele şi tipul institu ţiei de învăţământ / furnizorului

de formare

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e)

Limba(i) str ăină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare În ţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Limba

Limba

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilit ăţi sociale

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Competenţe şi aptitudini tehnice

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Competenţe şi aptitudini artistice

Alte competenţe şi aptitudini

Permis(e) de conducere

Informa ţii suplimentare

Anexe

16

Unitatea de Învăţământ: _____________________________

Catedra ________________________

17

FIŞA POSTULUI

Personal didactic

Numele şi prenumele _________________________________________ A. Activit ăţi normate în statul de funcţiuni

I. Activit ăţi de predare, inclusiv pregătirea acestora

a) Module de curs pentru formarea continuă; b) Cursuri pentru dobândirea de competenţe suplimentare (master, doctorat, postuniversitară,

postliceală); c) Îndrumarea activităţii de practică pedagogică; d) Planificarea activităţilor de predare prin:

− Identificarea obiectivelor operaţionale specifice disciplinei şi grupei de vârstă, gradul de interes al clasei şi resursele şcolii;

− Stabilirea activităţilor didactice individuale, de grup, sau cu întreaga clasă, în funcţie de disciplina şi caracteristicile grupei de vârstă, gradul de interes al clasei şi resursele şcolii;

− Stabilirea activităţilor prin care se asigură atragerea interesului elevilor şi motivarea acestora; − Identificarea elevilor cu aptitudini deosebite şi a celor cu dificultăţi de învăţare; − Asigurarea integrării obiectivelor operaţionale proprii cu atingerea obiectivelor stabilite prin

Curriculum naţional; − Analizarea şi utilizarea corectă a informaţiilor privind progresul elevilor în atingerea

obiectivelor operaţionale; e) Predarea şi managementul clasei:

− Asigură predarea eficientă la nivelul întregii clase, pentru elevii cu aptitudini speciale şi cei cu deficienţe, astfel încât să fie atinse obiectivele stabilite;

− Monitorizează progresul elevilor şi oferă feedback pentru asigurarea fundamentării cunoştinţelor specifice disciplinei;

− Stabileşte şi menţine o atmosferă propice dezvoltării elevilor şi atingerii obiectivelor operaţionale;

− Stabileşte o relaţie pozitivă profesor-elev şi menţine la un standard ridicat de disciplină şi comportament social;

− Utilizează metode de predare care asigură menţinerea interesului elevului asupra disciplinei şi subiectelor specifice prin:

• stimularea curiozităţii elevilor; • manifestarea interesului propriu asupra subiectelor predate; • menţinerea motivaţiei elevului; • structura corectă şi clară a informaţiilor şi punctarea aspectelor esenţiale la fiecare

lecţie; • utilizarea corectă a terminologiei specifice • oferirea de instrucţiuni şi demonstraţii clare la aplicaţiile practice; • utilizarea de întrebări care să susţină focalizarea elevilor pe subiectele în discuţie; • acordarea unei atenţii speciale greşelilor şi înţelegerii eronate sau dificile din partea

elevilor; • ascultarea activă şi atentă a elevilor; • utilizarea echilibrată a manualelor şi altor surse de informare; • exploatarea ocaziilor de menţinere a elevilor la un standard corespunzător de

cunoaştere şi utilizare a limbii române;

18

• asigurarea de şanse egale şi discriminatorii pentru toţi elevii; • autoevaluarea cu discernământ şi utilizarea oricărui mijloc de dezvoltare profesională

proprie; • utilizarea cabinetului AEL pentru predarea informatizată.

− Susţinerea dezvoltării la un standard ridicat a comportamentului moral şi social al elevilor; − Proiectarea şi conducerea activităţilor extracurriculare; − Asigură menţinerea relaţiei familie-şcoală prin:

1. Informarea corectă şi obiectivă, periodică a familiei; 2. Consilierea familiei cu privire la programul de viaţă al elevului, modalitatea de susţinere a

elevului în efortul său de a învăţa, modalităţile de supraveghere şi control ale elevilor. − Îndrumare şi consiliere elevi; − Relaţia cu părinţii elevilor.

II. Activit ăţi de evaluare

a) Evaluarea în cadrul modulelor de curs pentru formare continuă; b) Evaluarea în cadrul cursurilor de dobândire de competenţe suplimentare (master, doctorat,

postuniversitară, postliceală); c) Evaluare în cadrul activităţilor didactice şi de formare continuă la toate formele de învăţământ; d) Evaluarea în cadrul activităţilor complementare:

− Tematică; − Bibliografie; − Subiecte; − Corectură; − Contestaţii; − Organizare examene; − Supraveghere probe scrise;

e) Utilizează rezultatele evaluării pentru îmbunătăţirea demersului didactic; f) Monitorizează progresul elevilor prin activitatea acestora la clasă şi urmărirea efectuării temelor de

casă, şi oferta de feedback constructive; g) Înregistrează sistematic rezultatele evaluărilor şi le utilizează pentru:

1. Verificarea progresului elevilor în dobândirea şi fundamentarea cunoştinţelor şi deprinderilor, şi pentru ameliorarea demersului didactic;

2. Raportarea rezultatelor elevilor către părinţi şi susţinători; h) Utilizează diferite forme de evaluare corespunzătoare scopurilor şi obiectivelor propuse sau a celor

impuse prin Curriculum naţional.

III. Activitatea de pregătire metodică şi alte activităţi în interesul învăţământului

a) Participarea la conferinţe, simpozioane, congrese organizate în domeniul de activitate sau interdisciplinar;

b) Organizarea de schimburi de experienţă; c) Elaborarea de manuale, culegeri de probleme şi teste şi alte materiale didactice; d) Participarea la programe internaţionale.

III. Alte activităţi în cadrul şcolii

a) Proiectarea şi conducerea activităţilor extracurriculare; b) Atribuţii specifice în cadrul şcolii (comisii).

19

B. Norma didactică Director: …………………………………… Responsabil catedră:……………………….. Cadru didactic: ……………………………..

Data: ………………………………

23

Structura anului şcolar; Calendar şcolar 2010-2011; Schema orară; Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi orarul astfel încât să rezulte modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a lecţiilor); Programe şcolare; Programe pentru disciplina opţională (aprobate de Inspectoratul Şcolar) ; Planificarea calendaristică ; Proiectele unităţilor de învăţare ; Proiecte didactice ; Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă) ; Lista materialului didactic propus a fi procurat pr in mijloace proprii, prin sponsorizări ; Lista lecturii suplimentare.

24

Cursuri: 13 septembrie 2010 - 21 decembrie 2010 (marţi) 1 Decembrie –zi liberă Vacanţă : 1 - 7 noiembrie 2010 ( ciclul primar + preşcolar) Vacanţa de iarnă : 22 decembrie 2010 ( miercuri) - 4

ianuarie 2011 (marţi) Cursuri: 5 ianuarie (miercuri) - 28 ianuarie 2011 (vineri) Vacanţă intersemestrială : 29 ianuarie (sâmbătă) -6

februarie 2011 (duminică)

Cursuri: 7 februarie 2011 (luni) - 15 aprilie 2011 (vineri) Vacanţă: 16 aprilie (vineri) -25 aprilie 2011 (luni) Cursuri: 26 aprilie (mar ţi) - 17 iunie 2011(vineri) 24 mai- zi liberă Vacanţa de vară: 18 iunie (sâmbătă) -11 septembrie

2011(duminică)

25

SEMESTRUL I Luna Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Săpt. 1 2 3 4 5 6 7 8 10 10 11 12 13 14 15 16 17

L 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 M 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 M 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 J 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 V 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 S 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29

D 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30

SEMESTRUL al II-lea

Luna Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Săpt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

L 31 7 14 21 28 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 M 1 8 15 22 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 M 2 9 16 23 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 J 3 10 17 24 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 V 4 11 18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 S 5 12 19 26 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 D 6 13 20 27 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12

Ordinul 4034/2010 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 401 din 16 iunie 2010

26

Tipul de

curriculum

Nr crt

Aria curricular ă/disciplina

Număr de ore

din planul cadru

Numărul de ore la

clasă CN CA

I Limb ă şi comunicare 7 - 8 1 Limba şi literatura română 7 - 8 8 7 1

II Matematică şi Ştiin ţe ale naturii 4 - 5

1 Matematică 3 - 4 4 3 1 2 Cunoaşterea mediului 1 1 1 -

III Om şi societate 1 1 Religie 1 1 1 -

IV Arte 2 - 3 1 Educaţie muzicală 1 - 2 1 1 - 2 Educaţie plastică 1 - 2 1 1 -

V Educaţie fizică şi sport 2 - 3

1 Educaţie fizică 2 - 3 2 2 - VI Tehnologii 1 - 2 1 Abilit ăţi practice 1 - 2 1 1 -

VII Consiliere şi orientare 0 - 1 - - - 1 Consiliere şi orientare 0 - 1 - - - Opţional. Curriculum la decizia şcolii 1 - 4 - - 1 Lumea poveştilor 1 - -

Număr minim de ore pe săptămână 18

Număr maxim de ore pe săptămână 20

TOTAL ORE PE SĂPTĂMÂNĂ 20 17 2

27

Luni

Marţi

Miercuri

Joi

Vineri

MANUALE ŞCOLARE:

Nr.

crt. Disciplina Manual

Editura Locul şi anul Autori

1. Limba şi literatura

română

Limba şi

literatura

română

2. Matematică Matematică

3.

Cunoaşterea

mediului

Cunoaşterea

mediului

4. Religie Religie

MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE: ...................................................................................................................................................... ………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………

29

……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… UZ OCAZIONAL: • ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………

• căr ţi de uz şcolar sintetic: culegeri, antologii:

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

• căr ţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative,

portofolii ilustrative, h ăr ţi etc:

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

30

• căr ţi beletristice prelucrate pedagogic (asortimentate cu o prefaţă în scop didactic, tabel

cronologic în consecinţă, termeni explicaţi în subsol sau în glosarul adiacent, extrase din

studii critice, focalizate pe textele prezentate etc.):

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

• seturi imprimate de probe evaluative specifice (teste tipărite, de regulă de tip grilă, cu

caracter confidenţial, ce însoţesc unele manuale pentru evaluarea optimă):

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

• diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe jubiliare

ş.a.:

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

• materiale “imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fi şierele dintr-un PC,

dischete, CD-ROM-uri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.):

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………........................

31

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂN Ă

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română

Nr. ore: Plan cadru CN CNA CE Total

7-8 7 1 - 8

Manual utilizat: „Limba şi literatura român ă” – Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Editura „Aramis”, 2005 - 2007

Distribuirea orelor pe semestre

Nr.crt. SEMESTRUL NR.ORE

1. I

2. II

3. TOTAL

32

MINISTERUL EDUCA ŢIEI, CERCET ĂRII ŞI TINERETULUI

CONSILIUL NA ŢIONAL PENTRU CURRICULUM

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂN Ă

CLASELE I – A II-A

PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE

Bucureşti, 2003

Aprobat prin Ordin al Ministrului Nr. 4686 / 05.08.2003

33

INTRODUCERE

Debutul şcolarităţii la 6 ani a determinat reconfigurarea demersului didactic din perspective multiple: la nivelul curriculum-ului şcolar, al gestiunii activităţii de învăţare şi de predare şi, nu în ultimul rând, al evaluării.

În situaţia curriculum-ului şcolar pentru Aria curriculară Limbă şi comunicare a fost necesară operarea unor schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă pentru clasa I şi a II-a în vederea relaxării ritmului de lucru, în special la clasa I, şi a realizării individualizării demersului didactic, astfel încât să existe soluţii profesioniste pentru nevoile de şcolarizare impuse de diferenţele de vârstă cronologică, dar şi de diferenţele de dezvoltare psihologică şi emoţională a elevilor. Modificărilor realizate în cadrul obiectivelor de referinţă li s-au adăugat altele la nivelul activităţilor de învăţare şi al conţinuturilor, dictate de aceleaşi necesităţi constitutive. Toate acestea determină, în mod firesc, anumite schimbări şi în ceea ce priveşte metodologia construirii parcursului didactic, fără de care nu vom obţine rezultatele dorite. Semnalăm, în cele ce urmează, câteva aspecte ale acestor schimbări. Obiectivele de referinţă au fost astfel reformulate încât să creeze o hartă echilibrată a ceea ce însemnă competenţă de comunicare la această vârstă. De asemenea, practicile didactice au dovedit că este necesar să accentuăm asupra elementelor de interacţiune în grup, de cooperare, mai curând (aparent) decât asupra achiziţiei de noi cunoştinţe în plan lingvistic: de exemplu, producerea unor enunţuri corecte şi operaţiile de silabisire necesare percepţiei sunetelor vor fi integrate în context şi nu vor fi abordate ca operaţii necesare în sine.

Activităţile de învăţare au fost selectate astfel încât să fie de tip productiv şi să ofere o motivaţie intrinsecă pentru învăţare, să aibă un sens pentru copil, altfel acestea vor fi consumatoare de timp iar rezultatele vor fi de suprafaţă. Acestea au un statut orientativ, Învăţătorul nu este obligat să le parcurgă pe toate sau poate folosi alte exemple care i se par mai potrivite pentru atingerea obiectivului propus.

În cadrul conţinuturilor învăţării a fost redus numărul de cuvinte pe care elevii mici ar trebui să le poată citi, respectiv, scrie la sfârşitul fiecărui an şcolar, deoarece capacitatea acestora de concentrare asupra sensului enunţurilor este limitată la această vârstă. (De asemenea, copiii nu trebuie solicitaţi să scrie după dictare sau să copieze texte atât în cadrul ariei Limbă şi comunicare în cadrul altor arii curriculare). Conţinuturile referitoare la compunerea de texte au fost recomandate pentru clasa a III-a, datorită gradului de dificultate pe care îl presupun.

Schimbările făcute în cadrul Arie Limbă şi comunicare vor fi susţinute prin introducerea unor strategii cât mai diverse de predare/învăţare, de o nouă modalitate de organizare a timpului şcolar pe activităţi monodisciplinare şi transdisciplinare şi de utilizarea unor instrumente adecvate de evaluare.

34

CLASA A II-A

• A. OBIECTIVE DE REFERIN ŢĂ1 ŞI EXEMPLE DE ACTIVIT ĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei a II-a elevul va

fi capabil: Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să desprindă informaţii de detaliu dintr-un mesaj ascultat

- exerciţii de dezvoltare a elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat prin apelare la diferite modalităţi de redare a mesajului, altele decât cuvântul;

- activităţi în grup de confirmare, reprezentare a mesajului audiat, selectarea şi ordonarea unor ilustraţii legate de mesajul ascultat;

- ordonarea temporală a secvenţelor unui mesaj oral; exerciţii de identificare a cuvintelor, sensului expresiilor care împiedică înţelegerea mesajului audiat;

1.2. să distingă sensul cuvintelor într-un enunţ

- exerciţii joc de tipul: „La ce foloseşte”, „Ce poţi face cu ...?” - exerciţii de sesizare a înlocuirii a unor cuvinte cu altele cu

sens asemănător/opus; - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin

1 Obiectivele de referinţă pentru clasa a II-a se bazează pe obiectivele de referinţă pentru clasa I, pe care le integrează şi le dezvoltă.

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

35

raportare la context;

1.3. să sesizeze intuitiv structurile corecte sau incorecte dintr-un enunţ oral

- exerciţii de identificare a greşelilor de exprimare; - exerciţii de realizare a acordului dintre subiect şi predicat,

dintre substantiv şi adjectiv (fără a se menţiona terminologia gramaticală);

1.4. să semnaleze prin replici adecvate înţelegerea mesajului interlocutorului

- dialoguri: învăţător-elev; elev-elev; elev-elevi pe teme familiare copilului;

- conversaţii în grup pe teme cunoscute; - exerciţii de completare a unor mesaje orale scurte, pentru

obţinerea mai multor informaţii în cadrul grupurilor; - exerciţii de percepţie fonică a intonaţiei propoziţiei;

1.5. să manifeste interes faţă de mesajul partenerului de dialog

- exerciţii de ascultare a unor secvenţe dialogate pentru identificarea vorbitorului şi a mesajului transmis de acesta;

- jocuri de rol: „emiţător-receptor” vizând formarea comportamentului de ascultător;

- exerciţii de semnalare a greşelilor de exprimare ale partenerului de dialog;

- jocuri de mimă; - exerciţii de identificare a unor obiecte/fiinţe prin

descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri;

- activităţi în grup de identificare a unor situaţii de comunicare (mesajul, contextul, personajele).

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele activităţi:

2.1. să îmbine enunţuri într-un mesaj propriu

- exerciţii de construire a unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/sau unui şir de întrebări;

- exerciţii de dezvoltare a unor enunţuri; - exerciţii de construire a unor scurte texte orale, pe baza

suportului vizual (ilustraţii, benzi desenate, şir de ilustraţii); - exerciţii de prezentare a unor obiecte; - jocuri de rol; dramatizări;

2.2. să pronunţe clar şi corect enunţuri - exerciţii şi jocuri de dicţie, frământări de limbă; - recitări, dramatizări; - exerciţii de reglare a intonaţiei, a vitezei proprii de a vorbi; - jocuri: „Telefonul fără fir”; - exerciţii de transformare, completare a unor enunţuri după

modele date; - exerciţii de antonimie, sinonimie; - exerciţii de schimbare a topicii propoziţiei, cu sau fără

schimbarea înţelesului mesajului transmis;

36

2.3. să redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un paragraf/fragment dintr-un text citit

- întrebări şi răspunsuri referitoare la paragraful/fragmentul citit;

- povestirea unui fragment/paragraf cu sprijin (din partea învăţătorului, colegilor);

- exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplări, personaje dintr-un text citit;

- desprinderea şi formularea orală a mesajului (învăţăturii) unui text citit;

2.4. să-şi adapteze vorbirea în funcţie de partenerul de dialog

- antrenament de utilizare a unor formule de iniţiere, *menţinere şi încheiere a unui dialog cu persoane diferite;

- exerciţii de comunicare orală; jocuri de rol de tipul emiţător-receptor pentru exprimarea actelor de vorbire;

- discuţii în grup pe marginea unui enunţ ascultat; - exerciţii de selecţie, din mai multe variante, a intervenţiei

proprii adecvate situaţiei de comunicare; - exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în funcţie de

context şi de partenerul de dialog; - jocuri de rol: „La doctor”, „În parc ...”, „La bibliotecă”; - exerciţii de identificare a unor obiecte/fiinţe prin

descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri;

2.5. să manifeste o atitudine degajată în comunicarea orală cu persoane cunoscute

- exerciţii de iniţiere, de *menţinere şi încheiere a unui dialog; - discuţii în perechi şi în grup pe teme cunoscute (libere sau

dirijate de învăţător); - simulări şi joc de rol.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)




3.1. să identifice elemente de bază ale organizării textului în pagină

- exerciţii de observare dirijată şi de identificare a titlului, a autorului, a textului propriu-zis;

- exerciţii variate de citire (Joc: „Găseşte şi citeşte”), citire selectivă în funcţie de diferite repere: alineatul, linia de dialog);

- exerciţii de decodare a unor informaţii din manual (vignete, cuprinsul etc.);

- exerciţii de recunoaştere a alineatelor; - exerciţii de sesizare a aşezării în pagină a textului în raport cu

ilustraţia; - exerciţii de identificare şi de analizare a imaginilor aferente

textului scris etc.;

3.2. să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit

- exerciţii de citire conştientă a unor texte date prin formulări de răspunsuri la întrebările puse;

- completarea de enunţuri în legătură cu un text citit; - exerciţii de recunoaştere a textelor, personajelor prin citirea

unor fragmente, paragrafe dintr-un text citit; - exerciţii de identificare şi de relatare, într-o succesiune logică,

37

a întâmplărilor prezentate într-un text narativ; - exerciţii de recunoaştere a personajelor din anumite texte

narative etc.; - ilustrarea prin desen a unui text citit; - exerciţii de explicare a folosirii liniei de dialog, virgulei în

vocativ, două puncte (fără teoretizări);

3.3. să citească fluent, corect şi expresiv un text cunoscut de mică întindere

- exerciţii de intonare corectă a propoziţiilor enunţiative, exclamative şi interogative (fără menţionarea terminologiei);

- activităţi în perechi: Joc. Eu citesc, eu observ; Tu citeşte, eu observ;

- exerciţii de citire pe roluri; - exerciţii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonaţiei

impuse de semnele de punctuaţie; - exerciţii de recitare de poezii etc.;

3.4. să citească în ritm propriu un text nou de mică întindere

- exerciţii de citire “la prima vedere”, în gând şi cu voce tare, şoptit etc.;

- exerciţii de citire în lanţ;

3.5. să manifeste interes pentru lectură

- exerciţii de iniţiere în scopul citirii unor cărţi din literatura pentru copii;

- joc: Recunoaşte personajul, recunoaşte autorul; - şezători, ghicitori; - recitarea unor poezii; - vizitarea bibliotecii şcolii; - crearea de poveşti din amestecul a două sau mai multe poveşti

cunoscute (activităţi în grup); schimbarea finalului; - gruparea personajelor asemănătoare din mai multe poveşti

(activităţi în grup); - povestirea textelor citite etc.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă




4.1. să scrie corect litere, silabe, cuvinte, enunţuri

- exerciţii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor şi propoziţiilor;

- exerciţii de autocorectare a literelor, silabelor, cuvintelor scrise prin comparare cu un model;

- exerciţii de descriere a literelor, silabelor, cuvintelor şi propoziţiilor;

- exerciţii de completare a silabelor, cuvintelor, propoziţiilor; - copiere, transcriere; - exerciţii de punere în corespondenţă – imagine-cuvânt;

cuvânt-imagine; - exerciţii de scriere a cuvintelor într-o/ într-un; dintr-o/ dintr-

un etc.; a cuvintelor cu mp şi mb;

4.2. să redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual şi a unui şir de

- exerciţii de analizare corectă a imaginilor; - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii

38

întrebări dezvoltate (fără referire la terminologie); - exerciţii de dezvoltare a unor enunţuri; - formulări de răspunsuri şi de întrebări; - exerciţii de redactare a unor texte de mică întindere pe baza

unui suport vizual şi a unui şir de întrebări; - exerciţii de redactare de bilete în diverse scopuri (de

informare, de solicitare, de mulţumire) etc.;

4.3. să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunţuri proprii

- exerciţii de sinonimie, antonimie (fără terminologie); - exerciţii de completare a enunţurilor; - exerciţii de înlocuire a unor cuvinte în enunţuri date în scopul

păstrării sau schimbării mesajului transmis; - exerciţii de integrare în enunţuri proprii a cuvintelor

necunoscute (nou învăţate); - exerciţii de punere în corespondenţă a cuvintelor cu

sinonime/antonime;

4.4. să scrie corect, lizibil şi îngrijit texte

- exerciţii de scriere, copiere, transcriere a textelor, - exerciţii de încadrare pe spaţiu şi în pagină; - exerciţii de scriere caligrafică; exerciţii de apreciere corectă a

spaţiului dintre cuvinte;

4.5. să utilizeze convenţii ale limbajului scris (semnul de exclamare, linia de dialog, virgula, două puncte)

- exerciţii de explicare a folosirii unor convenţii grafice (fără terminologie): linia de dialog, virgulei în situaţia substantivelor în vocativ, două puncte etc.;

- exerciţii de plasare a semnelor de punctuaţie într-un text; - exerciţii de copiere a unor texte ce conţin semnele de

punctuaţie; - scrierea după dictare a unor propoziţii şi texte; - redactarea de enunţuri, texte scurte care să conţină semnele de

punctuaţie;

4.6. să manifeste interes pentru redactarea corectă şi îngrijită a textului

- exerciţii de analiză şi apreciere a lucrărilor; - exerciţii de autoevaluare şi de autocorectare a textelor

transcrise pe baza unor criterii date sau propuse de elevi; - exerciţii de redactare / elaborare individuală / în grup a unor

lucrări de interes şcolar (orarul, programul zilnic etc.) sau de evidenţiere a unor momente importante ale colectivului.

B. CONŢINUTURILE ÎNV ĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de lectură/citire

• Cartea (actualizare: cuprinsul unei cărţi). Aşezarea textului în pagină2. • Alfabetul (actualizare). • Textul. Titlul. Autorul. • Textul literar. • Textul narativ (fără terminologie).

2 Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.

39

⇒ Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală a unui text narativ. *Delimitarea textului în fragmente logice.

*Textul liric: poezii cu tematică diversă

Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, în proză sau în versuri, precum şi texte non-literare, de mică întindere, până la 120 de cuvinte. Aceştia vor avea libertatea de a decide cu privire la: structurarea şi dispunerea în manual a unităţilor de conţinut din programă; tratarea didactică originală a noţiunilor din programă. Studierea textului literar trebuie să aibă în vedere citirea corectă, fluentă şi expresivă a acestuia, explicarea cuvintelor şi rezolvarea problemelor de vocabular.

2. Formarea capacităţii de comunicare

• Comunicarea orală

Componentele comunicării dialogate (actualizare, fără teoretizări). Formularea mesajului (aplicativ, fără teoretizări). ⇒ Propoziţia. Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative (actualizare). Intonarea

propoziţiei exclamative. ⇒ Dialogul – convorbirea între două sau mai multe persoane (actualizare). Construirea de

dialoguri în situaţii concrete (în familie, la şcoală, în mijloacele de transport în comun etc.). ⇒ Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza

următoarele schimburi verbale:

− iniţierea, *menţinerea sau încheierea unui schimb verbal; − identificarea unei persoane sau a unui obiect; − formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri; − oferirea unor informaţii despre identitatea proprie sau despre identitatea persoanelor

cunoscute; − povestirea unor fapte şi întâmplări, după benzi desenate sau după ilustraţii; − exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt.

• Comunicarea scrisă

Procesul scrierii ⇒ Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina de

caiet: plasarea titlului , folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte. ⇒ Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana

“m” înainte de “p” sau “b” . Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua şi uă (fără terminologie). Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele “â” şi “î” (f ără cuvintele derivate cu prefixe de la cuvinte care încep cu “î”) şi a cuvintelor care conţin litera “x ”. Scrierea corectă a cuvintelor într-o/într-un şi dintr-o/ dintr-un (fără terminologie). ⇒ Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării , linia de

dialog, două puncte, virgula (numai în cazul substantivelor în vocativ şi în enumerare). Textele pentru dictare vor conţine cel mult trei linii de dialog (aproximativ 30 de cuvinte).

Contexte de realizare ⇒ Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Copieri/transcrieri de texte (aproximativ

50 de cuvinte). Dictări. Biletul . ⇒ Scrierea imaginativă. Alcătuirea unor scurte texte (3-7 enunţuri) pe baza unui suport

vizual (imagini, benzi desenate) sau a unui şir de întrebări.

40

3. Elemente de construcţie a comunicării

• Lexicul

Cuvântul – grup de sunete asociat cu un înţeles. Cuvintele cu sens asemănător. Cuvintele cu sens opus.

• Noţiuni de fonetică

Sunetul şi litera – corespondenţa dintre ele. Vocalele şi consoanele. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe – despărţire la capăt de rând. Alfabetul - actualizare.

Pentru familiarizarea elevilor cu silaba se vor folosi pentru exemplificare numai cuvinte care nu conţin diftongi, triftongi şi semivocale.

Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică

41

SEMESTRUL I – ............ore SEMESTRUL II - ........ . ore

UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

OB. REF. • CONŢINUTURI

NR. ORE

SĂPTĂMÂNA OBS

Farmecul operelor literare

1.1 2.1 2.2 2.3 3.2 4.1

• Actualizarea cunoştinţelor din clasa I • Expresivitatea cuvântului • Mesajul educativ al textelor citite • Exprimarea acordului sau dezacordului în legătură

cu un fapt • Formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri • Scrierea de mână şi aşezarea corectă a textului în

pagina caietului. • Scrierea după dictare • „ Motoşel şi Botoşel” • „Corbul şi vulpea” • „Ursuleţul prost crescut” • Evaluare iniţială

7 I-II

Cartea- izvor de înţelepciune

3.1 3.2 3.3 3.5 2.5 4.1

• Cartea (actualizare) • Aşezarea textului în pagină • Alfabetul (actualizare) • Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupurile

de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. • Texte suport: • „Deşteaptă- te, române” • „Din nou la şcoală”, „Pinocchio”. • Evaluare

21 II-V

Manual utilizat: „Limba si literatura româna” – Tudora Piţilă, Cleopatra Mihailescu; Editura „Aramis, 2005 - 2007 Curriculum ...............................................

42

Şcoala

1.3 1.5 2.4 2.5 4.5

• Comunicarea orală ( actualizare) • Dialogul- componentele comunicării dialogate - Formularea mesajului - Construirea de dialoguri în situaţii concrete

(iniţierea şi finalizarea unui dialog) - Formularea unor întrebări şi răspunsuri • Texte suport: „Colega cea nouă” „Înv ăţătorul

nostru” • Evaluare

19 VI-VIII

Toamna 3.1

3.2 3.3 3.4

• Textul. Titlul. Autorul. - Textul narativ - Recunoaşterea personajelor - Povestirea orală a unui text narativ • Texte suport: „Piatra piţigoiului”, „ Ciubo ţelele

ogarului” • Evaluare

14 VIII-X

Familia

3.1 3.3 3.4 4.2 4.4

• Prezentarea textului • Scrierea caligrafică • Aşezarea corectă în pagina caietului: titlu, alineat,

spaţiu între cuvinte • Copierea. Transcrierea. Dictarea. • Scrierea funcţională - Biletul • Texte suport: „Amintiri din copilărie”, „Cheile” • * lectură- ,Bine e la noi, E.Căldăraru • Evaluare

16 X-XII

Tradiţii şi obiceiuri de sărbători 2.1

3.2 3.5 4.2 4.4

• Scrierea imaginativă. Alcătuirea unor texte pe baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate)

• Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări • Ortogramele :, nea, ia, ne-a, i-a • Texte suport: „Vreau să trăiesc printre

stele”,”Colindătorii”,*”Obiceiuri de Cr ăciun” • ( lectură) • Evaluare

10 XIII-XIV

Bucuriile iernii 1.3

2.2 3.3 4.3 4.5

• Propoziţia - Intonarea propoziţiilor - Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă

(actualizare) - Propoziţia exclamativă - Povestirea orală a unui text - Formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri • Texte suport: „La săniuş”, „Cr ăiasa Zăpezii” • Evaluare

21 XIV-XVI

Învăţ să scriu

4.2 4.3

• -Citirea, scrierea textelor despre natură şi frumuseţea anotimpului de iarnă;

• -Scrierea imaginativă; • -Alcătuirea unor texte pe baza unui suport vizual; • -Alcătuirea unor texte pe baza unor expresii date; • -Jocuri şi jucării de iarnă.

9 XVI-XVII

43

SEMESTRUL II Ţara mea

1.3 2.2 3.1 3.2 4.4 4.5

• Punctuaţia • - Linia de dialog • - Două puncte • - Virgula • - Textul narativ. Delimitarea textului în fragmente

logice. Recunoaşterea personajelor • - Scrierea caligrafică. Plasarea titlului, folosirea

alineatelor • Texte suport: “Moştenirea urmaşilor”, “ Ştefan cel

Mare şi Vrâncioaia” ,*” Ţara mea”( lectură) • Evaluare

21 XVIII-XXI

Prietenia

3.2 3.5 4.1 4.5

• Cuvântul - Scrierea cuvintelor ce conţin pe m înaintea lui p şi

b - Cuvinte cu sens asemănător - Cuvinte cu sens opus - Delimitarea textului în fragmente logice.

Recunoaşterea personajelor - Scrierea caligrafică. Plasarea titlului, folosirea

alineatelor - Textul liric. Poezii cu tematică diversă • Texte suport: „Cele patru piersici”, „Furnica şi

porumbiţa”, „M ărul” • Evaluare

21 XXII-XXV

Primăvara

1.2 2.2 2.3 4.1

• Noţiuni de fonetică - Sunetul şi litera - corespondenţa dintre ele - Vocale şi consoane - Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe -

despărţirea la capăt de rând - Exprimarea acordului sau dezacordului în legătură

cu un fapt - Textul liric. Poezii cu tematică diversă • Texte suport: „Cuibul de păsărele”,

„Buburuza”,*”În ziua de Paşti” ( lectură) • Evaluare

14 XXVI-XXVIII

Copilărie fericită 2.5

3.3 3.5 4.1

• Comunicare orală - Oferirea informaţiilor în legătură cu identitatea

proprie sau despre identitatea unor personaje cunoscute

- Exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt - Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin diftongii:

oa, ea, ia, ie, ua, uă - Dialogul, construirea de dialoguri în situaţii

concrete - Scrierea imaginativă (suport vizual şi întrebări); • Texte suport: “Cel mai bun prieten”, “După faptă

şi răsplată”. • Evaluare

16 XXVIII-XXX

44

Lumea necuvântătoarelor

3.2 4.1 4.4 4.5

• Ortografia - Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â

şi î - Scrierea corectă a cuvintelor care conţin litera x - Scrierea corectă a cuvintelor într-o/ într-un; dintr-

o/ dintr-un - Copieri de texte, dictări - Textul narativ • Texte suport: „Dumbrava minunată”, „Spicul de

grâu şi pleava”, „Puişorul şi vulpea” • Evaluare

21 XXX-XXXII

Vara

2.1 2.2 2.3 2.5 3.2

• Cuvinte cu sensuri diferite • Selectarea unor expresii frumoase din textele citite • Realizarea unor dialoguri pe baza unui suport • Textul, povestirea orală a textului, recunoaşterea

personajelor • Scrierea imaginativă • Texte suport: „Mi ţă Fărămiţă”, „Vara” • Evaluare

10 XXXII-XXXIII

Recapitulare finală

2.5 3.5 4.4 4.5 4.6

• Textul, povestirea orală a textului, recunoaşterea personajelor

• Exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt

• Textul liric. Poezii cu tematică diversă • Scrierea corectă. Punctuaţia şi ortografia • Lexicul • Scrierea imaginativă

14 XXXIII-XXXV

45

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: La început de drum Nr.ore: 7 Perioada:

NR. CRT.

CONŢINUTURI -DETALIERI -

OB. REF.

ACTIVIT ĂŢI DE ÎNVĂŢARE

RESURSE EVALUARE

-INSTRUMENTE-

1 2 3 4 5 6 1.

Citirea, scrierea textelor despre universul copilăriei şi valorile proprii acestora Formularea unor întrebări şi răspunsuri Mesajul educativ al textelor literare Exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt

1.1 2.1 2.2 2.3

-exersarea citirii conştiente a unor texte şi fragmente din opere literare; -desprinderea semnificaţiei globale a textelor citite prin operarea mentală cu întrebările care conduc la identificarea acesteia; -citirea corectă a alfabetului -citire în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -citire în lanţ, pe sărite, selectivă a textului; -formulare de enunţuri folosind cuvintele noi; -transcriere a unor fragmente indicate; -formulare de răspunsuri la întrebări; - pronunţie corectă a sunetelor – frământări de limbă, - citirea corectă, pe silabe şi integral a cuvintelor; - citirea corectă a propoziţiilor enunţiative şi interogative; - formularea de propoziţii după imagini; -jocuri didactice (corectarea unor propoziţii scrise legat, fără literă iniţială mare, etc.)

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişe de lucru dicţionar de sinonime şi antonime, texte tipărite, volume de cărţi, texte din manual procedurale: conversaţia, problematizarea, brainstorming, exerciţiul, metoda analitico, fonetică- sintetică forme de organizare a colectivului: activitate frontală, individuală timp: 2 h text suport: „Moto şel şi Botoşel” „Corbul şi vulpea” „Ursuleţul prost crescut”

observarea sistematică temă de lucru în clasă probă orală autoevaluare temă pentru acasă

2. Expresivitatea cuvântului

3.2 4.1

-construirea (oral şi în scrs) a unor scurte propoziţii;

materiale: manualul, caietul,

temă de lucru în clasă

46

Scrierea de mână şi prezentarea textului

-scrierea de mână a literelor mari şi mici ale alfabetului limbii române; -citirea corectă, fluentă a unor texte/ fragmente din opere literare; -redarea în cuvinte proprii a conţinutului unui text citit; -formulare de răspunsuri la întrebări; -citire în lanţ, pe sărite, selectivă a textului; -formulare de enunţuri folosind cuvintele noi; -recitarea unor versuri; -transcrierea unor texte din operele literare; -ordonarea şi scrierea cuvintelor unor propoziţii; -formularea şi comunicarea semnificaţiei globale a textelor citite; -jocuri de rol.

planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişe de lucru dicţionar de sinonime şi antonime, texte tipărite, volume de cărţi, texte din manual procedurale: problematizarea, exerciţiul, metoda analitico, fonetică- sintetică forme de organizare a colectivului: activitate frontală, individuală text suport: „Sâmburele”, Supa de zarzavat” timp: 2 h

probă scrisă

3. Lectura explicativă a textului, simbolurile naţionale Formularea de întrebări şi răspunsuri

2.1 2.2

-conversaţii în grup despre manual; -sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat, prin formulare de întrebări şi răspunsuri; -identificarea şi explicarea cuvintelor/ expresiilor necunoscute din text; -citirea conştientă, intonare corectă a propoziţiilor; - cunoaşterea insemnelor statului: imn, drapel, stemă;

materiale: manualul, caietul, fişe de lucru, dicţionare, stema ţării, drapelul, procedurale: dialogul dirijat, observaţia dirijată, problematizarea, brainstoming, exerciţiul, jocul didactic forme de organizare a colectivului: activitate frontală, individuală timp: 2 h text suport: „Deşteaptă-te, române”, de A. Mureşanu

observarea sistematică temă de lucru în clasă

4. Evaluare iniţială

3.2 4.1 2.1 2.2

-citirea cursivă şi clară; -desprinderea mesajului global al unui text citit; scrierea lizibilă, cu respectarea liniaturii (copiere, transcriere, dictare);

materiale: manualul, fişe de lucru, fişe de evaluare procedurale: observaţia dirijată, problematizarea, exerciţiul - timp: 1 h

probă scrisă şi orală

47

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE: Cartea-- izvor de înţelepciune Nr.ore: 21 Perioada: NR.

CRT. CONŢINUTURI -DETALIERI-

OB. REF.


RESURSE EVALUARE

-INSTRUMENTE-

1 2 3 4 5 6

1

"Din nou la şcoală” Cartea Prezentarea manualului Cărţile mele Lectura explicativă a textelor

3.1 3.2 3.5

-identificarea cuvintelor necunoscute din textul citit şi integrarea lor în enunţuri proprii; -citirea conştientă, intonare corectă a propoziţiilor; -jocuri de rol - citire în diferite moduri: în lanţ, pe sărite, selectiv; -actualizarea conceptelor despre carte, volum, copertă, foaie, pagină, direcţii de orientare în pagină; - discuţii între învăţător şi elevi, între elevi pe teme cunoscute; - activitate practică: realizarea unei “cărţi”; -identificarea titlului, numelui autorului şi a numărului de pagini ale unei cărţi, alta decât manualul; -discuţii despre carte, în general; tipuri de cărţi şi utilizarea acestora; - diferenţierea cărţilor după utilitatea lor; -vizită la biblioteca şcolii/ oraşului; -jocuri de rol: „La librărie”, „La bibliotecă”

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişe de evaluare, cărţi diverse, volum de versuri despre toamnă, procedurale: dialogul dirijat, observaţia dirijată, jocul didactic, problematizarea, brainstoming, exerciţiul forme de organizare a colectivului: activitate frontală, pe grupe şi individuală timp: 7 h Text suport: „Din nou la şcoală”

observarea sistematică temă de lucru în clasă probă orală temă pentru acasă

2

„Pinocchio”, de Carlo Collodi Lectura explicativă a textului Alfabetul Formularea de întrebări şi răspunsuri Comunicarea orală- schimb de informaţii între oameni

3.2 3.3 4.1

-citirea corectă a alfabetului -scrierea de mână a literelor mari şi mici ale alfabetului limbii române; -„Jocul sunetelor”, „Fazan” -citire în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -citirea expresivă a textului; -transcrierea unor fragmente indicate; -formulare de enunţuri folosind cuvintele noi; -formularea unor răspunsuri la întrebări şi a unor întrebări pentru răspunsuri date; antonimia şi sinonimia cuvintelor;

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişe de evaluare, cărţi diverse, volum de versuri despre toamnă, procedurale: dialogul dirijat, jocul didactic, problematizarea, brainstorming, exerciţiul forme de organizare a colectivului: activitate frontală, pe grupe şi individuală

observarea sistematică temă de lucru în clasă probă orală temă pentru acasă

48

-Cuvinte cu mai multe sensuri;

timp: 5 h Text suport: „Pinocchio”, de Carlo Collodi

3

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere ce, ci, che, chi

3.1 4.1

-identificarea în cuvinte date a sunetelor scrise cu două şi cu trei liere; -completarea unor cuvinte cu grupurile de litere propuse; -transformarea unor cuvinte date, care prin conjugare necesită scrierea cu grupuri de litere; integrarea acestora în enunţuri proprii; -identificare a numărului de sunete şi de litere a unor cuvinte care se scriu cu grupurile de litere ce, ci, che, chi; -gruparea cuvintelor, în funcţie de grupul de litere pe care îl conţin; -identificarea pe fişe a unor imagini a căror denumire conţine grupurile studiate; -corectare a unor enunţuri scrise intenţionat greşit; „Jocul silabelor”

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, cărţi diverse procedurale: dialogul dirijat, jocul didactic, exerciţiul forme de organizare a colectivului: activitate frontală, pe grupe şi individuală timp: 3 h Texte suport: „Pinocchio”, de Carlo Collodi

4

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere ge, gi, ghe, ghi

3.1 4.1

-selectarea din textul suport a cuvintelor care se scriu cu grupurile de litere date; -scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupurile de litere ge, gi, ghe, ghi; -descrierea comparativă a grupurilor de litere date -completarea unor cuvinte cu grupurile de litere propuse; -transformarea unor cuvinte date, care prin conjugare necesită scrierea cu grupuri de litere; integrarea acestora în enunţuri proprii; -gruparea cuvintelor, în funcţie de grupul de litere pe care îl conţin; -identificarea numărului de sunete şi de litere a unor cuvinte care se scriu cu grupurile de litere ge, gi, ghe, ghi; -corectare a unor enunţuri scrise intenţionat greşit; -„Jocul silabelor”

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă procedurale: dialogul dirijat, jocul didactic, exerciţiul forme de organizare a colectivului: activitate frontală, pe grupe şi individuală timp: 2 h Texte suport: „Pinocchio”, de Carlo Collodi

49

-formularea unor propoziţii; -copierea şi dictarea unor texte; -recunoaşterea alineatelor

5

Recapitulare şi evaluare

3.1 3.2 3.3 3.5 4.1

-probă de evaluare secvenţială

materiale: fişe de evaluare procedurale: exerciţiul forme de organizare a colectivului: individuală timp: 1 h

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE: Şcoala Nr.ore: 19 ore Perioada: NR.


OB. REF.


RESURSE EVALUARE

-INSTRUMENTE-

1 2 3 4 5 6

1.

Comunicarea -comunicarea orală

-componentele comunicării

1.3 1.5 2.4

- citire conştientă, fluentă, expresivă a textului utilizând diferite modalităţi ( citire individuală, în lanţ, selectivă, pe roluri, în pereche); -receptarea mesajului textului; - sesizarea elementelor semnificative ale textului; - identificarea cuvintelor necunoscute şi aflarea înţelesului acestora-alcătuirea de propoziţii cu noile cuvinte; -citirea selectivă a replicilor fiecărui personaj; -compararea unor enunţuri citite (enunţiative, exclamative, interogative); - formulare de întrebări şi răspunsuri; - dialog :elevi-elev; elev-învăţător; vorbitor-ascultător; - identificarea vorbitorului, a ascultătorului, a mesajului; - rostirea fluentă a unor mesaje în grupuri mici; - identificarea situaţiilor de adaptare la particularităţile

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişe de evaluare, procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă forme de organizare a colectivului: -activitate frontală (Observăm. Răspundem. Descoperim. Reţinem); activitate în perechi: (Jocuri de rol); activitate în echipă : dramatizări timp: 4 ore Text suport: Colega cea nouă

observarea sistematică Probă orală de evaluare ( reglarea intonaţiei, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi, dicţia)

50

interlocutorului; - simularea unor situaţii de comunicare;

2.

Cum putem comunica? Mijloace de comunicare orală

2.4 2.5 4.5

-exerciţii de vocabular: formarea diminutivelor; - observarea imaginilor şi formularea unor răspunsuri la întrebări; - realizarea comunicării orale în diferite situaţii; - dialog : elev-învăţător; elevi-elev; -construirea unor scurte dialoguri în care enunţul să exprime pe rând un sfat, un salut, o strigare, o rugăminte, o bucurie; -citirea pe roluri a dialogului; -completarea unui text cu semnele de punctuaţie corespunzătoare; - reguli pentru o comunicare eficientă; -transcrierea unor dialoguri; - jocuri de rol;

materiale: manualul, caietul, fişe de muncă independentă, procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă forme de organizare a colectivului: -activitate frontală (Observăm. Răspundem. Descoperim. Reţinem); activitate în perechi: (Jocuri de rol); activitate în echipă : dramatizări timp: 3 ore Text suport: Colega cea nouă

observarea sistematică temă de lucru în clasă probă orală ( reglarea intonaţiei, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi, dicţia)

3.

Textul literar narativ -autorul -personajele -linia de dialog; Propoziţia exclamativă

2.4 2.5 4.5

-citire „la prima vedere” a textului, în gând şi cu voce tare; -exprimarea propriei păreri în legătură cu textul citit; -desprinderea şi formularea orală a textului citit; -identificarea şi relatarea, într-o succesiune logică, a întâmplărilor prezentate în text; - sesizarea aşezării textului în pagină şi în raport cu ilustraţia; - identificarea titlului , autorului; -receptarea mesajului textului; - citirea fluentă şi expresivă a textului, citire pe roluri, citire selectivă; - determinarea sensului unor cuvinte în contexte date; - integrarea cuvintelor noi în enunţuri proprii; - recunoaşterea personajelor, autorului,

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, învăţarea intuitivă forme de organizare a colectivului: activitate frontală (Observăm. Să înţelegem textul. Să lucrăm. Reţinem); activitate individuală (Şi eu pot- Reţeaua personajelor, Portofoliu, Tema); activitate de grup - Atelier timp: 4 ore Texte suport: Învăţătorul nostru- după Edmondo de Amicis

- observare sistematică - probe orale - teme pentru acasă -probă scrisă de

51

momentelor textului citit; - transcriere selectivă.

4. Mesajul oral

2.4 2.5

- formularea unor întrebări şi răspunsuri; - dialog cu persoane diferite; - exersarea unor acte de vorbire; - folosirea intonaţiei potrivite în timpul unui dialog; -reglarea intonaţiei, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi; - formularea unor propoziţii enunţiative, interrogative, exclamative; -scrierea după dictare a unui fragment din text ce conţine toate semnele de punctuaţie învăţate;

materiale: manualul, caietul, fişe de muncă independentă procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, învăţarea intuitivă, Jocul didactic, Jocul de rol: La spital, La dentist, La bibliotecă, La magazin, La Gară forme de organizare a colectivului: activitate frontală: ( Răspundem. Să lucrăm.); activitate în echipe: Atelier; activitate în perechi: (joc) timp: 3 ore Texte suport: Învăţătorul nostru- după Edmondo de Amicis

probe orale observarea sistematică temă de lucru în clasă

5.

Dialogul Începerea, continuarea şi încheierea unui dialog

1.3

1.5

- simularea unor situaţii de comunicare în care partenerul de dialog interpretează roluri diferite; - exersarea unor acte de vorbire; - jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire; - dramatizarea unor fragmente din poveşti; -reglarea intonaţiei, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi; - formularea unor propoziţii enunţiative, interrogative, exclamative; -scrierea după dictare a unui fragment din text ce conţine toate semnele de punctuaţie învăţate;

materiale: manual, caietul elevului, fişe de lucru procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, învăţarea intuitivă, Jocul didactic, Jocul de rol forme de organizare a colectivului: activitate frontală; activitate în perechi (Joc de rol) timp: 2 ore Texte suport: Învăţătorul nostru- după Edmondo de Amicis

observarea sistematică temă de lucru în clasă temă pentru acasă

6. Recapitulare În drum spre casă

1.3 1.5 2.4 2.5

- formulare de întrebări şi răspunsuri; -realizarea unor dialoguri potrivite cu situaţii date; - dialog :elev-elev; elev-învăţător; vorbitor-ascultător; - identificarea vorbitorului, a ascultătorului, a mesajului - rostirea fluentă a unor

materiale: manual, caietul elevului, fişe de lucru procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, învăţarea intuitivă, Jocul didactic, Jocul de rol forme de organizare a colectivului:

- observare sistematică - probe orale - fişe de lucru - teme pentru acasă -probă scrisă de evaluare formativă

52

mesaje în grupuri mici - identificarea situaţiilor de adaptare la particularităţile interlocutorului - rostirea fluentă, corectă a unor mesaje - simularea unor situaţii de comunicare - repetarea unor formule de adresare , de permisiune, de mulţumire, de salut

activitate frontală; activitate în perechi (Joc de rol) timp: 2 ore

7. Evaluare

1.3 1.5 2.4 2.5

-formularea unor mesaje despre activitatea şcolară, timpul liber, întâmplări neobişnuite; - alcătuirea unor dialoguri după imagini date; - scrierea unor scurte dialoguri; -scrierea după dictare a unui fragment din text ce conţine toate semnele de punctuaţie învăţate;

materiale: fişe de evaluare cu sarcini de lucru procedurale: exerciţiul forme de organizare a colectivului: activitate independentă timp: 1 oră

probă scrisă de evaluare sumativă

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE: Toamna Nr.ore: 14ore Perioada: NR.


OB. REF.


RESURSE EVALUARE

-INSTRUMENTE- OBS.

1 2 3 4 5 6 7.

1.

- Textul narativ, titlul, autorul; - Personajele; - Delimitarea textului în fragmente; -Povestirea orală a textului „Piatra piţigoiului” după Tudor Arghezi

3.1 3.3 4.2

4.4

-citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -identificarea mesajului global al textului; -precizare a titlului şi a rolului acestuia; -transcrierea unor fragmente indicate; -citire în lanţ şi selectivă; -completarea unor enunţuri în legătură cu textul citit; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -identificarea titlului, autorului şi aşezarea lor corespunzătoare în pagina caietului; -identificarea cuvintelor necunoscute; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -cuvinte care au mai multe

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişă de lectură cu povestea originală procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, cadranele forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „ Piatra piţigoiului” după Tudor Arghezi timp: 4 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă eseul de 5 minute cvintetul

53

înţelesuri; -delimitarea textului în fragmente logice; -formularea ideilor principale ale textului; -povestirea orală a textului pe baza planului de idei; -scrierea după dictare a unui fragment din text ce conţine toate semnele de punctuaţie învăţate;

2.

- Textul narativ, titlul, autorul; - Personajele; - Delimitarea textului în fragmente; -Povestirea orală a textului „Ciuboţelele ogarului” după Călin Gruia

3.1 3.4 4.2 4.4

-citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -identificarea mesajului global al textului; -precizare a titlului şi a rolului acestuia; -transcrierea unor fragmente indicate; -citire în lanţ şi selectivă; -completarea unor enunţuri în legătură cu textul citit; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -identificarea titlului, autorului şi aşezarea lor corespunzătoare în pagina caietului; -identificarea cuvintelor necunoscute; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -cuvinte care au mai multe înţelesuri; -delimitarea textului în fragmente logice; -formularea ideilor principale ale textului; -povestirea orală a textului pe baza planului de idei; - scrierea după dictare a unui fragment din text ce conţine toate semnele de punctuaţie învăţate;

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişă de lectură cu povestea originală procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, cadranele, cvintetul forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „ Ciuboţelele ogarului” după Călin Gruia timp: 4 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă eseul de 5 minute

3.

Textul liric, strofa, versul; familiarizarea cu noţiunile: text, poezie, vers, strofă; -Decodarea mesajului poeziei; -recitarea,

3.4 4.2 4.4

-construirea unor enunţuri pe baza unor cuvinte/expresii date; -identificarea titlului, autorului; -observarea aşezării versurilor în pagină şi a modului de scriere; -identificarea cuvintelor şi expresiilor poetice folosite

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă procedurale: exerciţiul, problematizarea, explicaţia, memorizarea

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă cvintetul

54

memorarea poeziei „Toamna” de Octavian Goga

de autor; -recunoaşterea versurilor şi strofelor; -precizarea tablourilor poeziei; -ordonarea temporară a secvenţelor poeziei; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -identificarea mesajului poeziei; -scrierea corectă a cuvintelor: poezie, poet, poetă; -scrierea unor strofe după autodictare; -alcătuirea unei liste de expresii deosebite potrivite anotimpului toamna.

forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Toamna” de Octavian Goga timp: 4 ore

4. Recapitulare Călătorie în lumea cărţilor

3.1 3.3 3.4 4.2 4.4

-formulare de întrebări şi răspunsuri; -alcătuirea unor propoziţii cu ajutorul unor cuvinte şi expresii date; -recunoaşterea titlului, autorului, personajelor unor povestiri citite; -povestirea orală a unor fragmente date; -crearea unor povestiri după imagini date; -transcriere, copire, dictare, autodictare; -completarea unor enunţuri lacunare;

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, fişe cu fragmente din diferite poveşti cunoscute de elevi procedurale: exerciţiul, jocul didactic, problematizarea, povestirea, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp: 1 oră

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă autoevaluarea portofoliul

5. Evaluare

3.1 3.3 3.4 4.2 4.4

-formulare de întrebări şi răspunsuri; -completarea unor enunţuri lacunare; -alcătuirea unor propoziţii cu ajutorul unor cuvinte şi expresii date; -recunoaşterea titlului, autorului, personajelor unor povestiri citite; -scrierea după dictare cu respectarea ortografiei şi punctuaţiei învăţate.

materiale: fişe de muncă independentă, procedurale: exerciţiul forme de organizare a colectivului: - individuală : timp: 1 oră

probă scrisă

55

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE: Familia Nr.ore: 16ore Perioada: NR.


OB. REF.


RESURSE EVALUARE

-INSTRUMENTE- OBS.

1 2 3 4 5 6 7.

1.

- Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -ordonarea logică a evenimentelor

3.1 3.3 3.4

-citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -precizare a titlului şi a autorului; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea acestora în enunţuri proprii; -observarea legăturii dintre text şi ilustraţie; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea tablourilor; -povestirea orală a textului; -citire în lanţ şi selectivă; -transcrierea unor fragmente date; -scrierea după dictare; -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal care să cuprindă titlul unor poveşti de acelaşi autor şi un desen potrivit textului citit.

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, volumul „Amintiri din copilărie”, portretul scriitorului procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Amintiri din copilărie”, după Ion Creangă timp: 4 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă portofoliul

2.

- Prezentarea textului - Aşezarea corectă în pagina de caiet

3.3 4.2

- citire în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -identificarea mesajului global al textului; -observarea aşezării textului în pagina manualului şi a corespondenţei dintre ilustraţie şi text; -transcrierea unor fragmente indicate; -citire în lanţ, pe roluri şi selectivă; -ordonarea unor enunţuri conform succesiunii întâmplărilor din textul citit; -formularea răspunsurilor la întrebări; -povestirea orală a textului

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Amintiri din copilărie”, timp: 2 ore


56

citit; -exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplarea din textul studiat; -găsirea unui alt final al povestirii; -diferenţierea transcrierii de copiere; -copierea unui text;

3. Biletul 4.2 4.4

-citirea unor modele de bilete; -observarea organizării textului unui bilet; -memorarea regulilor de respectat în scrierea unui bilet; -copierea unui bilet; -identificarea situaţiilor în care comunicarea se poate realiza cu ajutorul unui bilet; -completarea unui bilet incomplet; -redactarea unor bilete în care să se comunice mesaje precizate ;

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp: 2 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă

4.

Text narativ: Cheile, după Tudor Arghezi

3.1 3.3 3.4

-identificarea titlului, autorului şi aşezarea lor corespunzătoare în pagina caietului; -citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -identificarea mesajului global al textului; -transcrierea unor fragmente indicate; -citire în lanţ şi selectivă; -completarea unor enunţuri în legătură cu textul citit; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -identificarea cuvintelor necunoscute; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -cuvinte care au mai multe înţelesuri; -delimitarea textului în fragmente logice; -formularea ideilor principale ale textului; -povestirea orală a textului

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, portretul autorului, vol. „Cartea cu jucării”, poezii; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, jocul de rol, argumentaţia forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cheile”după Tudor Arghezi timp: 4 ore


57

pe baza planului de idei; -scrierea după dictare a unui fragment din text ce conţine toate semnele de punctuaţie învăţate; -exprimarea părerii proprii în legătură cu întâmplările prezentate; -redactarea unui bilet în care să-şi ceară scuze de la părinţi pentru o faptă rea.

5.

-Textul în versuri -Decodarea mesajului poeziei; -recitarea, memorarea poeziei

3.3 3.4

-identificarea titlului, autorului; -observarea aşezării versurilor în pagină şi a modului de scriere; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea lor în enunţuri proprii; -recunoaşterea versurilor şi strofelor; -precizarea tablourilor poeziei; -ordonarea temporară a secvenţelor poeziei; -formularea în scris a răspunsurilor la întrebări; -identificarea mesajului poeziei; -scrierea corectă a cuvintelor: poezie, poet, poetă; -scrierea unor strofe după autodictare; -enumerarea şi scrierea unor reguli de comportare în familie; -identificarea unor proverbe potrivite cu conţinutul poeziei, -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal: activităţi pe care le realizăm în familie şi transcrierea caligrafică a unei strofe din poezia “Doi fra ţi cuminţi” de Elena Farago

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă procedurale: exerciţiul, problematizarea, explicaţia, memorizarea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Bine e la noi acasă”, de Emilia Căldăraru timp: 3 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă cvintetul despre familie

6. Evaluare 3.2 4.2

-povestirea orală a unor texte citite; -dictare, autodictare, transcriere, copiere; -redactarea unor bilete cu mesaje precizate;

Materiale: fişe de evaluare procedurale: exerciţiul, timp: 1 oră

probă scrisă probă orală

58

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE: Tradi ţii şi obiceiuri de sărbători Nr.ore: 10ore Perioada: NR.


OB. REF.


RESURSE EVALUARE

-INSTRUMENTE- OBS.

1 2 3 4 5 6 7.

1.

- Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -Ordonarea logică a evenimentelor

3.2 4.2 4.4

-realizarea unui ciorchine pornind de la cuvântul iarnă; -citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -precizare a titlului şi a autorului; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea acestora în enunţuri proprii; -observarea legăturii dintre text şi ilustraţie; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -alcătuirea unor enunţuri după ilustraţii; -povestirea orală a textului; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal care să cuprindă expresii frumoase despre iarnă; -realizarea unui desen potrivit textului; -realizarea unui ciorchine pornind de la cuvântul iarnă. - audierea legendei bradului.

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, alte povestiri de acelaşi autor procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, cvintetul, ciorchinele forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Vreau să trăiesc printre stele” după Victor Eftimiu timp : 4 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă cvintetul

2. -Alcătuirea unor texte după imagini -De Crăciun

2.1 4.2 4.4

-alcătuirea unor propoziţii folosind expresii frumoase sugerate; -alcătuirea unor enunţuri pe baza unor imagini date; -formulare de răspunsuri la întrebări; -aşezarea corectă a

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia,


59

textului alcătuit în pagina caietului; -cunoaşterea unor obiceiuri şi tradiţii de iarnă; -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal care să conţină descrierea unor obiceiuri de iarnă; -realizarea unui ciorchine cu tema Crăciunul; -citirea poeziei “Crăciunul copiilor” de Octavian Goga; -realizarea unui desen sugestiv şi transcrierea unei strofe la alegere.

explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp: 1 oră

3.

-Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări - Din an în an

2.1 4.2 4.4

-alcătuire a unor texte scurte, cu ajutorul unui şir de întrebări; -alcătuirea unor enunţuri pornind de la cuvinte şi expresii date; -formulare de răspunsuri la întrebări; -dezvoltarea enunţurilor cu alte informaţii; -aşezarea corectă a textului alcătuit în pagina caietului; -joc de rol: dramatizarea legendei „Bradul de Crăciun”; -realizarea unei fişe care să conţină expresii despre iarnă şi obiceiurile la români;

materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, jocul de rol forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp: 2ore

4.


3.5 4.4

-identificarea titlului, autorului; -observarea aşezării versurilor în pagină şi a modului de scriere; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea lor în enunţuri proprii; -recunoaşterea versurilor şi strofelor; -precizarea tablourilor poeziei; -ordonarea temporară a secvenţelor poeziei; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -identificarea mesajului

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, jocul de rol forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Colindătorii” , de George Coşbuc timp: 2 ore


60

poeziei; -joc didacti: “Eu spun una, tu spui multe” (singularul şi pluralul obiectelor); -realizarea unor enunţuri după imagini; -transcriere selectivă. -cunoaşterea altor obiceiuri de Sărbătorile de iarnă (Steaua, Pluguşorul) -învăţarea unor colinde.

5.

Evaluare Temă de vacanţă fişă cu expresii frumoase despre iarnă (portofoliu)

2.1 4.2

-alcătuirea unor enunţuri după ilustraţii; -realizarea unui dialog după benzi desenate; -formularea unor răspunsuri la întrebări.

Materiale: fişe de muncă independentă; procedurale: exerciţiul forme de organizare a colectivului: individuală : timp: 1 oră

probă scrisă

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE:Bucuriile iernii Nr.ore: 17 ore Perioada: NR. CRT.

CONŢINUTURI -DETALIERI-

OB. REF.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

RESURSE EVALUARE

-INSTRUMENTE- OBS.

1 2 3 4 5 6 7.

1.

- Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -povestirea orală a textului Ortogramele : săi, să-i, sau, s-au

2.2 3.3 4.3

-realizarea unui ciorchine pornind de la cuvântul iarnă; completare cu sateliţi; - exerciţii de citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit; -alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; -formulare orală şi în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale;

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, alte povestiri de acelaşi autor procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, cvintetul, ciorchinele forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „La săniuş”, după Ion Agârbiceanu timp : 3 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă portofoliul cvintetul

61

-povestirea orală a textului; -citire în lanţ şi selectivă; -cuvinte care pot avea mai multe înţelesuri (arde); -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal care să cuprindă expresii frumoase despre iarnă; -realizarea unui cvintet despre iarnă; -ordonarea cuvintelor în propoziţii; -dezvoltarea unor propoziţii prin adăugare de cuvinte; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare;

2.

Propoziţia. Intonarea propoziţiilor Punctul Semnul întrebării (?) (actualizare)

1.3 4.5

-citire selectivă, după cerinţă; -formularea răspunsurilor la întrebări; -exerciţii de transcriere a enunţurilor precizate; -selectare din text a propoziţiilor ce au punct la sfârşit; -ordonare a ideilor textului ; -formulare de propoziţii după cerinţă; -exerciţii de explicare a situaţiilor în care se folosesc punctul, respectiv semnul întrebării; -compararea enunţurilor citite (enunţiative şi, respectiv, interogative); -definirea propoziţiilor enunţiative, interogative (fără terminologie);

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „La săniuş”, după Ion Agârbiceanu timp: 2 ore


62

-exerciţii de transformare a propoziţiilor enunţiative în interogative (şi reciproc) respectând intonaţia corespunzătoare; -transcriere, dictare.

3.

Intonarea propoziţiilor Semnul exclamării(!)

1.3 4.5

-citirea expresivă a dialogului din imagine; -citirea enunţurilor ce însoţesc imaginile şi observarea intonaţiei corespunzătoare; -explicarea situaţiilor în care se foloseşte semnul exclamării; -copiere, transcriere şi dictare aplicând regulile învăţate; -completarea unor propoziţii cu semnele de punctuaţie corespunzătoare; -definirea propoziţiilor exclamative(fără terminologie); -alcătuirea unor propoziţii după cerinţe date;

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „La săniuş”, după Ion Agârbiceanu timp : 2 ore

temă de lucru în clasă şi acasă evaluare reciprocă

4. Lectură suplimentară :

2.2 3.3 4.3

- exerciţii de citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -selectarea expresiilor artistice pe fişă pentru portofoliul personal; -vizionarea unei prezentări despre iarnă cu imagini, text şi muzică adecvate; -recitarea selectivă a unor versuri din poezie; -alcătuirea unor propoziţii folosind expresii date; -familiarizarea cu pastelul;

Materiale:”Pasteluri” de V. Alecsandri planşe, fişe de muncă independentă, prezentare PowerPoint, calculator procedurale: conversaţia, explicaţia, descrierea; forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „ Iarna” de Vasile Alecsandri timp : 3 ore

portofoliul temă de lucru în clasă şi acasă

63

-precizarea tablourilor poeziei; -selectarea şi completarea unor cadrane cu imagini vizuale, auditive şi dinamice selectate din poezie.

5.

-Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -povestirea orală a textului Ortogramele : nea, ia, ne-a, i-a

2.2 3.3 4.3

-citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -precizarea titlului şi a autorului; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea acestora în enunţuri proprii; -explicarea folosirii semnelor de punctuaţie; -observarea legăturii dintre text şi ilustraţie; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -povestirea orală a textului; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal care să cuprindă expresii frumoase despre iarnă; -realizarea unui desen potrivit textului; -completarea unor cadrane cu sarcinile precizate; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -caracterizarea personajului principal folosind metoda diamantul;

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, alte povestiri de acelaşi autor procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, cadranele, cubul, explozia stelară forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cr ăiasa Zăpezii”, după Hans Christian Andersen timp : 4 ore

temă de lucru în clasă şi acasă observarea sistematică autoevaluare

64

5.

Recapitulare- Evaluare -Textul narativ -Intonarea propoziţiilor

2.2 3.3 4.3 4.5

-citirea selectivă după cerinţă a textelor studiate; -ordonarea ideilor textelor studiate ; -completarea unor propoziţii cu informaţii din text; -alcătuirea unor propoziţii pe baza unor imagini, folosind semnele de punctuaţie precizate; -completarea unui text cu semnele de punctuaţie potrivite; -utilizarea expresiilor frumoase selectate din texte în contexte noi; -precizarea situaţiilor de utilizare a punctului, semnului întrebării şi semnului exclamării; -alcătuirea unor enunţuri pootrivite imaginilor date prin care să comunice o informaţie, o întrebare, o exclamare.

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea, cadranele cvintetul, diamantul forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „La săniuş”, după Ion Agârbiceanu, „Cr ăiasa Zăpezii”, după Hans Christian Andersen, „ Iarna” de Vasile Alecsandri timp : 3 ore

probe orale temă de lucru în clasă şi acasă observarea probă scrisă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Învăţ să scriu Nr.ore: 7 Perioada:

NR. CRT.


OB. REF.


RESURSE EVALUARE

-INSTRUMENTE- OBS.

1 2 3 4 5 6 7.

1.

Scrierea imaginativă

4.2 4.3

-observarea naturii în anotimpul de iarnă; -vizualizarea unor prezentări ale anotimpului alb; -observarea şi descrierea unor tablori care sugerează anotimpul de iarnă; -formularea unr întrebări şi a unor răspunsuri

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, texte în proză şi în versuri despre iarnă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia,

probe orale temă de lucru în clasă şi acasă observarea

65

referitoare la elementele observate; -citirea, scrierea textelor despre natură şi frumusetea anotimpului de iarnă; -revederea şi completarea fişelor cu expresii despre iarnă; -alcătuirea unor texte pe baza unui suport vizual; -alcătuirea unor texte pe baza unor expresii date; -precizarea celor trei părţi ale unei compuneri, conţinutul şi dimensiunea acestora; -jocuri şi jucării de iarnă; -citirea şi memorarea unor poezii despre iarnă; -realizarea unor cvintete pornind de la termeni specifici iernii: zăpadă, ger, viscol, etc.; .-regruparea unor propoziţii date într-o înşiruire întâmplătoare; -completarea unor enunţuri date cu cuvinte sau expresii date; să construiască texte scurte după imagini, cuvinte şi expresii date sau întâlnite în textele citite.

explicaţia, exerciţiul, povestirea, cvintetul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Texte suport: timp : 7 ore

probă scrisă

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE:Ţara mea Nr.ore: 21 ore Perioada: NR. CRT.


OB. REF.


RESURSE EVALUARE

-INSTRUMENTE- OBS.

1 2 3 4 5 6 7.

1. Textul narativ cu subiect istoric

1.3 2.2 4.4

-citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -precizarea titlului şi a autorului; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea acestora în enunţuri proprii; -explicarea folosirii semnelor de punctuaţie; -observarea legăturii dintre text şi ilustraţie; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări;

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, harta României, portretul lui Mihai Viteazul, volum de povestiri despre acelaşi personaj. procedurale: lectura explicativă,conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a


66

-delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -povestirea orală a textului; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -realizarea unui desen potrivit textului; -completarea unor cadrane cu sarcinile precizate; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -caracterizarea personajelor; -singularul şi pluralul substantivelor şi adjectivelor; -identificarea unor proverbe despre ţară; -completarea portofoliului personal cu imagini din viaţa domnitorului

colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Mo ştenirea urmaşilor”, după Petru Dumitru Popescu timp : 4 ore

2. Linia de dialog

3.1 3.2

- citirea pe roluri; - ordonarea ideilor textului şi povestire orală; -explicarea folosirii liniei de dialog; -completarea semnelor de punctuaţie într-un text; - transcrierea unor enunţuri precizate; -copierea, transcrierea si dictarea unor texte dialogate.

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Mo ştenirea urmaşilor”, după Petru Dumitru Popescu timp : 3 oră


3. Două puncte

3.1 3.2 4.5

-observarea situaţiilor de utilizare a semnului de punctuaţie două puncte; -respectarea intonaţiei cerute de semnele de punctuaţie; -completarea semnelor de punctuaţie; - copiere, transcriere, copiere de texte dialogate care conţin semnele de punctuaţie învăţate; -autodictarea răspunsului

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Mo ştenirea urmaşilor”, după Petru


67

personajului Cârlan; -alcătuirea unor dialoguri pe teme date; -corectarea unui text în care semnele de punctuaţie sunt folosite incorect.

Dumitru Popescu timp : 2 ore

4. Legenda istorică în proză

1.3 2.2 4.4

-citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit; -alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; -formulare orală şi în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -povestirea orală a textului; -citire în lanţ şi selectivă; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -caracterizarea personajelor: domnitor, Vrâncioaia, feciorii; -completarea portofoliului personal cu imagini din viaţa domnitorului

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă, harta României, portretul lui Ştefan cel Mare, legenda „Mama lui Ştefan cel Mare”, de D. Bolintineanu procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „ Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia”, după Dumitru Almaş timp: 5 ore


5. Virgula

3.1 3.2 4.5

- citire selectivă, după cerinţă; -formularea răspunsurilor la întrebări; -explicarea situaţiilor de utilizare a virgulei ca semn de punctuaţie; -citire pe roluri; -ordonarea ideilor textului şi povestire orală; -exerciţii de folosire a virgulei; -completarea semnelor de punctuaţie; --transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare;

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „ Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia”, după Dumitru Almaş timp : 2 ore


68

6.


1.3 2.2 4.4

-identificarea titlului, autorului; -observarea aşezării versurilor în pagină şi a modului de scriere; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea lor în enunţuri proprii; -identificarea mesajului poeziei; -recunoaşterea versurilor şi strofelor; -identificarea mesajului poeziei; -scrierea unor strofe după autodictare;

Materiale: manualul, caietul, planşe, dicţionare, fişe de muncă independentă procedurale: exerciţiul, problematizarea, explicaţia, memorizarea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Ţara mea” , de Gheorghe Tomozei timp: 2 ore


7.

Semnele de punctuaţie Recapitulare- evaluare

3.1 3.2

4.4 4.5

-alcătuirea unor dialoguri pe baza unor imagini, folosind intonaţia corectă; -redactarea unor texte pe baza unor imagini, utilizând semnele de punctuaţie învăţate; -completarea unui text cu semnele de punctuaţie corespunzătoare; - corectarea unui text în care semnele de punctuaţie sunt folosite incorect; - scrierea după dictare;

Materiale: fişe de muncă independentă, harta României, insemnele statului procedurale: exerciţiul forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Texte suport: „Mo ştenirea urmaşilor”, după Petru Dumitru Popescu „ Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia”, după Dumitru Almaş „Ţara mea” , de Gheorghe Tomozei timp: 3 ore

probă orală probă scrisă

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE Prietenia Nr.ore: 21 Perioada:

1 2 3 4 5 6 7.

1.

-Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -povestirea orala

3.2 3.5

- exerciţii de citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit;

Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă, procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul,


69

a textului

Scrierea corectă: -odată o dată

-identificarea mesajului textului; -alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; -formulare orală şi în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -povestirea orală a textului; -citire în lanţ şi selectivă; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -ordonarea cuvintelor în propoziţii; -dezvoltarea unor propoziţii prin adăugare de cuvinte; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare;

povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: Cele patru piersici, după o poveste populară timp : 4 ore

2.

Cuvântul – grup de sunete sau de litere asociat cu un înţeles (actualizare)

4.1 4.5

-povestirea orală a textului; -găsirea formelor de singular sau plural a unor substantive din text; -citire corectă, fluentă şi expresivă, selectivă şi pe roluri; -stabilirea diferenţei între cuvânt şi grup de litere; -definirea cuvântului; -formare de cuvinte noi, modificând cuvinte date; -Combinare, adăugare, eliminare de silabe pentru a alcătui cuvinte noi; -cuvinte simple şi cuvinte compuse; -alcătuirea unor propoziţii simple şi transformarea în propoziţii dezvoltate ; -propoziţii afirmative şi propoziţii negative ; -ordonarea unor cuvinte pentru a alcătui propoziţii logice; - obţinerea de diminutive, -jocuri didactice, jocuri de rol ;

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, dicţionare şcolare procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: Cele patru piersici, după o poveste populară timp : 3 ore


70

3. Scrierea lui m înainte de b sau p

4.1 4.5

-identificarea şi scrierea corectă a cuvintelor care conţin mb sau mp; -audierea poveştii care explică scrierea corectă; -completarea cuvintelor cu m sau n, respectând regula; -transcriere, dictare; -formare de cuvinte noi pe baza unui model dat. -completarea unor cuvinte cu silabe pentru a forma cuvinte noi;. -alcătuire de propoziţii cu cuvinte date; -înlocuirea unor cuvinte din texte date cu sinonimele lor

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: Cele patru piersici, după o poveste populară timp : 2 ore


4.

-Textul narativ -Delimitarea textului în fragmente logice -povestirea orala a textului

3.2 3.5

- exerciţii de citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -identificarea mesajului textului; -alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; -formulare orală şi în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; - povestirea orală a textului pe baza planului de idei; - antonimia şi sinonimia cuvintelor; -caracterizarea personajelor textului folosind tehnica diamantul; -completarea unor cadrane cu sarcinile precizate; -alcătuire de propoziţii cu ajutorul unor cuvinte date; -completarea unor enunţuri lacunare;

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: Furnica şi porumbiţa, după L.N. Toltoi timp : 3 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă autoevaluarea portofoliul

5. Cuvinte cu înţeles asemănător

4.1 4.5

-realizarea corespondenţei între cuvinte cu sens asemănător; -precizarea sinonimelor unor cuvinte date; - înlocuirea unor cuvinte cu sinonimele lor; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; - povestirea orală a textului

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă,dicţionar de sinonime procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă autoevaluarea evaluare în perechi

71

pe baza planului de idei; -completarea unor cadrane cu sarcinile precizate; -alcătuire de propoziţii cu cuvinte date; -completarea unor enunţuri lacunare; -jocuri de rol -compunere gramaticală;

echipă, individuală : Text suport: Furnica şi porumbiţa, după L.N. Toltoi timp : 2 ore

6. Cuvinte cu înţeles opus

4.1 4.5

-realizarea corespondenţei între cuvinte cu sens opus; -precizarea antonimelor unor cuvinte date; - înlocuirea unor cuvinte cu antonimele lor; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; - povestirea orală a textului pe baza planului de idei; - antonimia şi sinonimia cuvintelor; -jocuri de rol -compunere gramaticală; -caracterizarea personajelor textului folosind tehnica diamantul; -completarea unor cadrane cu sarcinile precizate; -alcătuire de propoziţii cu cuvinte date; -completarea unor enunţuri lacunare;

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă,dicţionar de antonime procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: Furnica şi porumbiţa, după L.N. Toltoi timp : 2 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă autoevaluarea

7.


3.2 3.5

-citirea în ritm propriu, cu voce tare / în gând; -precizarea titlului şi a autorului; -identificarea cuvintelor şi expresiilor noi şi integrarea acestora în enunţuri proprii; -explicarea folosirii semnelor de punctuaţie; -observarea legăturii dintre text şi ilustraţie; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -povestirea orală a textului; -citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare; -completarea unor cadrane cu sarcinile precizate;

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, dicţionar de sinonime şi antonime procedurale: explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: Mărul, după M. Sântimbreanu timp : 3 ore


72

-antonimia şi sinonimia cuvintelor; -citirea unor proverbe despre prietenie.

8. La şezătoare (recapitulare)

3.2 3.5 4.1 4.5

-citire corectă, fluentă şi expresivă; -ordonarea ideilor textului şi povestire orală; -sinonimia şi antonimia cuvintelor; -un cuvânt şi mai multe înţelesuri; -scrierea corectă a cuvintelor ce conţin m înainte de b sau p; -alcătuire de propoziţii cu cuvinte date; -jocuri de rol -compunere gramaticală; -completarea unor enunţuri lacunare; -înlocuirea unor cuvinte cu sinonimele lor.

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă ind. ,dicţionar de sinonime şi antonime procedurale: exerciţiul, forme de organizare a colectivului: în echipă, individuală : Text suport: fragmente din textele studiate timp : 1 oră


9. Evaluare

3.2 3.5 4.1 4.5

-scriere după dictare; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări şi a întrebărilor pentru răspunsuri date; -sinonimia şi antonimia cuvintelor; -un cuvânt şi mai multe înţelesuri; -scrierea corectă a cuvintelor ce conţin m înainte de b sau p; -alcătuire de propoziţii cu cuvinte date; -completarea unor enunţuri lacunare; -înlocuirea unor cuvinte cu sinonimele lor.

Materiale: fişe de muncă independentă procedurale: exerciţiul, forme de organizare a colectivului: individuală : timp : 1 oră

probă scrisă

73

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE: Primăvara Nr.ore: 14 ore Perioada:

1 2 3 4 5 6 7.

1.

Silaba Despărţirea cuvintelor în silabe Scriere corectă: m-a, m-am, s-a, lasă-le

2.3 4.1

-citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit; -integrarea cuvintelor explicate la vocabular în enunţuri proprii; exerciţii de formulare a răspunsurilor la întrebări; -citire selectivă, după cerinţă; -povestire orală a textului, cu ajutorul imaginilor corespunzătoare fragmentelor; -exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; un cuvânt şi mai multe înţelesuri (fin, pui, lună); -transcrierea enunţurilor precizate; -alcătuirea unor propoziţii folosind expresii frumoase sugerate; -despărţire a cuvintelor în silabe şi precizare a numărului acestora; -selectarea / ordonarea cuvintelor în funcţie de numărul de silabe; -completarea cuvintelor cu silabe potrivite; -formarea cuvintelor din silabe date; -ordonarea silabelor date pentru a reconstitui cuvintele; -înlocuirea unei silabe pentru a obţine cuvinte noi; -mărirea numărului de silabe a unui cuvânt;

Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cuibul de păsărele” , după Cezar Petrescu timp : 5 ore


2. Sunetul şi litera

2.3 4.1

-citire pe roluri, în lanţ şi selectivă; -caracterizarea sunetului şi punerea în corespondenţă cu litera; -precizarea numărului de sunete şi de litere a unor cuvinte; -jocuri gramaticale de schimbare a sunetului; frământări de limbă; -ordonare alfabetică a cuvintelor după litera iniţială / finală; -înlocuirea unei litere cu alta, modificând cuvântul; -reconstituirea cuvintelor din literele date ( Jocul detectivilor);

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cuibul de păsărele” , după Cezar Petrescu


74

timp : 2 ore

3.

Vocalele şi consoanele Scriere corectă: s-a

1.2 2.2

-caracterizarea şi diferenţierea vocalelor şi consoanelor; -identificarea vocalelor / consoanelor din cuvinte; -completarea unor cuvinte cu vocala/ consoana lipsă; -înlocuirea unei vocale/ consoane cu alta, modificând cuvântul; -citirea „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit; -alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; -formularea răspunsurilor la întrebări; -citire selectivă, după cerinţă; -povestirea orală a textului, cu ajutorul imaginilor corespunzătoare fragmentelor; -exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt; -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -un cuvânt şi mai multe înţelesuri (crudă, a plesni); - transcrierea enunţurilor precizate; -alcătuirea unor propoziţii folosind expresii frumoase sugerate; -Jocul sunetelor (manual, pag. 83);

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Buburuza”, după Eugen Jianu timp : 4 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă autoevaluare

4. Recapitulare Evaluare

1.2 2.2 2.3 4.1

-lectura suplimentară: citirea unei poezii cu tematică religioasă; -despărţirea cuvintelor în silabe; -identificarea vocalelor şi consoanelor din cuvinte; completarea unor cuvinte cu vocala/ consoana lipsă; -formularea răspunsurilor la întrebări; -alcătuirea unor propoziţii după imagini; -completarea unor cadrane; -transriere, scriere după dictare;

Materiale: fişe de muncă independentă, procedurale: conversaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Texte suport: „În ziua de Paşti” , de Elena Farago timp : 3 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă probă scrisă

75

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE: Copilărie fericită Nr.ore: 16 Perioada:

1 2 3 4 5 6 7.

1.

Receptarea textului narativ Actualizarea noţiunilor despre sunet şi literă

2.5 3.3

3.5 4.2

-analizarea imaginii ; - citirea conştientă a textului prin formularea de întrebări legate de conţinutul acestuia ; -stabilirea sensului cuvintelor noi şi integrarea acestora în contexte noi ; -citire selectivă, după criterii date ; -povestirea orală a fiecărui fragment ; -desprinderea ideilor principale ; - transcriere selectivă, copiere, dictare ; -completarea prop. cu sinonime, antonime ; -sesizarea sunetelor în poziţii diferite ; - corelarea sunetului cu litera prin ex .- joc -exprimare a propriei păreri despre atitudinea băiatului din text.

Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cel mai bun prieten” după Victor Sivetidis timp : 4 ore


2.

Diftongi. Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin diftongii: ea,ia,ie,oa,ua,uă.

3.5 4.1

- observare dirijată a imaginilor; - identificarea cuvintelor ce conţin diftongi; - despărţirea în silabe a cuvintelor; - transcrieri, dictare, copieri; - identificarea formei corecte a cuvântului din mai multe variante date; - construirea unor enunţuri pe baza cuvintelor date - autocorectare după model ;

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cel mai bun prieten” după Victor Sivetidis timp : 5 ore


3. Textul narativ Exprimarea propriei păreri despre un fapt

3.3 3.5

-citirea conştientă a textului; -citire selectivă, pe roluri; -povestirea fragmentelor; -exprimare a propriei păreri despre personaje; - transcriere, copiere, dictare; - alc. enunţurilor cu cuvinte ce conţin diftongi; -despărţirea corectă în silabe a

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul,


76

cuvintelor care conţin diftongi; forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „După faptă şi răsplată” după Ion Pas timp: 4 ore

4.

Personaje preferate. Oferirea informaţiilor despre personajele din basme sau din viaţă şi despre propria persoană

3.2 4.2

- identificarea personajelor unor texte cunoscute (după enunţuri sau imagini); - jocuri pentru identificarea personajelor: joc de mimă, joc de rol; -scrierea şi despărţirea corectă în silabe a cuvintelor care conţin diftongi; -alcătuirea unor prop. pe baza imaginilor sau a unor cerinţe; -schimbarea topicii propoziţiei; -selectarea şi transcrierea cuvintelor care conţin diftongi

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: fragmente şi imagini din texte cunoscute timp : 1 oră

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă autoevaluare

5. Recapitulare şi evaluare

2.5 3.3 3.5 4.1

-lectura suplimentară: “Banul muncit” de Alexandru Mitru -despărţirea cuvintelor în silabe; - dictare, transcriere, copiere; -exemplificare de cuvinte care conţin diftongii precizaţi; -alcătuire de propoziţii / texte scurte pe baza imaginilor, utilizând cuvinte ce conţin diftongi; completarea unor cuvinte cu diftongii care lipsesc; -corectarea unor enunţuri în care diftongii au fost scrişi incorect;

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, Auxiliar pentru clasaa II-a (Euristica) procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : Text suport: „Cel mai bun prieten” după Victor Sivetidis „După faptă şi răsplată” după Ion Pas „Banul muncit” de Alexandru Mitru timp : 2 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă probă scrisă

77

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE: Lumea necuvântătoarelor Nr.ore: 21 Perioada:

1 2 3 4 5 6 7.

1.

Dumbrava minunată, după Mihail Sadoveanu p. 94 – 95 ;

3.2 4.5

-citire „la prima vedere ” -de citire în lanţ -citire selectivă în funcţie de diferite repere : alineatul, linia de dialog -citire în gând , cu selectarea cuvintelor necunoscute - identificare a titlului, autorului, a textului propriu-zis - identificare şi relatare, într-o succesiune logică, a întâmplărilor prezentate -cuvinte din text - scriere caligrafică, copiere a unor texte scurte -povestire a textelor citite -formulare de întrebări şi răspunsuri

Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp : 5 ore

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă concurs

2.

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele „â” si „î” (actualizare) - p. 96 ;

4.1 4.4

-despărţire în silabe a cuvintelor -completare a unor cuvinte cu una din literele î sau â -explicare orală a unor reguli de scrierea literei î/â în funcţie de situaţie -scriere corectă a cuvintelor ce conţin î/â

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -act. frontală, în echipă, individuală : timp : 2 ore


3.

Scrierea corectă a cuvintelor care conţin litera x

4.1 4.4

-despărţire în silabe a cuvintelor -completare a unor cuvinte cu litera x -scriere corectă a cuvintelor ce conţin x

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -act. frontală, în echipă, individuală : timp : 1 oră


4.

Spicul de grâu şi pleava, după A. Mitru p. 98 – 99 ;

3.2 4.5

-citire „la prima vedere ” -de citire în lanţ -citire selectivă în funcţie de diferite repere : alineatul, linia de dialog

Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă

probe scrise probe orale

78

-citire în gând , cu selectarea cuvintelor necunoscute - identificare a titlului, autorului, a textului propriu-zis -povestire , orală , pe fragmente -încadrare pe spaţiu şi în pagină -utilizarea semnelor de punctuaţie -recunoaştere a personajelor -formulare de întrebări şi răspunsuri -alcătuire a unor enunţuri folosind cuvinte date

procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp : 4 ore

5.

Scrierea corectă a cuvintelor într-o / într-un / dintr-o / dintr-un – p. 100 ;

4.1 4.4

-completare a enunţurilor cu într-o / într-un / dintr-o / dintr-un -observare a scrierii cuvintelor într-o / într-un / dintr-o / dintr-un în enunţuri simple -scriere , copiere, transcriere a textelor ce conţin într-o / într-un / dintr-o / dintr-un

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, Auxiliar pentru clasaa II-a (Euristica) procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -act. frontală, în echipă, individuală : timp : 2 ore


6.

Puişorul şi vulpea, după Ion Pas – p. 101 ;

3.2 4.5

-citire „la prima vedere ”, citire în lanţ -citire selectivă în funcţie de diferite repere : alineatul, linia de dialog -citire în gând , cu selectarea cuvintelor necunoscute - identificare a titlului, autorului, a textului propriu-zis - identificare şi de relatare, într-o succesiune logică, a întâmplărilor prezentate într-un text narativ -cuvinte din text - scriere caligrafică , copiere a unor texte scurte -povestire a textelor citite -formulare de întrebări şi răspunsuri

Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp : 4 ore


7.

Recapitulare. La drum cu Patrocle şi Lizuca - p. 102

3.2 4.1 4.4 4.5

- realizare de dialoguri pe tema „La drum cu Patrocle şi Lizuca” -scriere după dictare -jocul silabelor - recunoaştere a textelor , personajelor prin citirea unor fragmente -completare a unor propoziţii cu ajutorul unor cuvinte precizate -întrebări şi răspunsuri referitoare la paragraful / fragmentul citit -scriere pentru folosirea semnelor de punctuaţie

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă, Auxiliar pentru clasa a II-a (Euristica) procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală :

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă probe scrise probe orale

79

-reprezentare prin desen a elementelor reprezentative din text -scriere pentru folosirea majusculei -explicarea necesităţii scrierii îngrijite şi corecte *-exerciţii de transcriere a dialogului imaginarea unui alt final al poveştii -stabilire a acordurilor gramaticale

timp : 2 ore

8. Evaluare

3.2 4.1 4.4 4.5

Materiale: fişe de muncă independentă, procedurale: exerciţiul, forme de organizare a colectivului: în echipă, individuală : timp: 1 oră

probe scrise probe orale

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE: Vara Nr.ore: 10 ore Perioada:

1 2 3 4 5 6 7.

1.


- exerciţii de citire „la prima vedere”, în gând şi cu voce tare a textului; -observarea şi precizarea semnificaţiei titlului şi autorului textului citit; -alcătuirea unor propoziţii folosind cuvintele explicate la vocabular; -formulare orală şi în scris a răspunsurilor la întrebări; -delimitarea textului în fragmente şi desprinderea ideilor principale; -povestirea orală a textului; -citire în lanţ şi selectivă; -cuvinte care pot avea mai multe înţelesuri (val); -antonimia şi sinonimia cuvintelor; -realizarea unei fişe pentru portofoliul personal care să cuprindă informaţii despre albine; -dezvoltarea unor propoziţii prin adăugare de cuvinte; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare;

Materiale: manualul, caietul, dicţionare, fişe de muncă independentă; procedurale: lectura explicativă, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, povestirea forme de organizare a colectivului: -activitate frontală, în echipă, individuală : timp: 4 ore text suport: Miţă Fărâmiţă, după Gica Iuteş

observarea sistematică temă de lucru în clasă şi acasă concurs

2.

Textul liric, strofa, versul; familiarizarea cu noţiunile: text, poezie, vers, strofă;

-construirea unor enunţuri pe baza unor cuvinte/expresii date;

-identificarea titlului, autorului; -observarea aşezării versurilor în pagină şi a modului de scriere;

Materiale: manualul, caietul, planşe, fişe de muncă independentă procedurale: conversaţia, explicaţia,


80

-Decodarea mesajului poeziei; -recitarea, memorarea poeziei - Scrierea imaginativă

-identificarea cuvintelor şi expresiilor poetice folosite de autor; -recunoaşterea versurilor şi strofelor; -precizarea tablourilor poeziei; -formulare în scris a răspunsurilor la întrebări; -scrierea corectă a cuvintelor: poezie, poet, poetă; -scrierea unor strofe după autodictare; -alcătuirea unei liste de expresii deosebite potrivite anotimpului vara; -alcătuirea unui cvintet despre vara; -realizarea unor desene care să sugereze conţinutul strofelor;

exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -act. frontală, în echipă, individuală : timp : 2 ore text suport: Vara, de Vl.Pop Mărcanu

Recapitulare/ evaluare

-formulare orală şi în scris a răspunsurilor la întrebări; -dezvoltarea unor propoziţii prin adăugare de cuvinte; -transcrierea unor fragmente date; scrierea după dictare, autodictare; -construirea unor enunţuri pe baza unor cuvinte/expresii date; - realizarea unor texte cu suport lingvistic şi vizual;

Materiale: planşe, fişe de muncă independentă, procedurale: conversaţia, exerciţiul, forme de organizare a colectivului: -act. frontală, în echipă, individuală : timp : 1 oră

observarea sistematică probă orală probă scrisă

81

ARIA CURRICULAR Ă Matematică şi Ştiin ţe ale naturii

DISCIPLINA Matematică

CURRICULUM aprofundare (T.C. 3 ore+C.A. 1 oră)

NUMĂR ORE 4 ore pe săptămână – .......... ore anual

NR.

CRT.

SEMESTRUL

NR.

ORE

1. I

2. II

3. TOTAL

MANUAL : Matematică

AUTORI: Ştefan Pacearcă şi Mariana Mogoş

EDITURA: Aramis

82

MINISTERUL EDUCA ŢIEI, CERCET ĂRII ŞI INOV ĂRII

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

MATEMATIC Ă

CLASELE I – A II-A

Bucureşti, 2009

83

NOTĂ DE PREZENTARE

În conformitate cu Procesul Lisabona (2000), sistemele de educaţie/ formare trebuie adaptate la cerinţele societăţii bazate pe cunoaştere, prin dezvoltarea şi promovarea unui cadru comun al competenţelor de bază, competenţe relevante pentru contextul social şi profeşional actual şi previzionabil.

Nucleul funcţional al programei este reprezentat de competenţele generale, competenţele specifice, valorile şi atitudinile, conţinuturile propuse şi sugestiile metodologice.

Elaborarea programelor centrate pe competenţe are în vedere următoarele imperative: • cele opt competenţe-cheie europene, competenţele generale ale disciplinei, din care au fost derivate competenţele specifice, cărora li se asociază o serie de conţinuturi; • realizarea unor structuri de instruire prin sistemul de competenţe – conţinuturi flexibil şi generativ, care să aibă elemente de atractivitate pentru elevi, să evite supraîncărcarea elevilor şi să permită realizarea unei instruiri predominant în clasă; • posibilitatea ca o competenţă specifică să fie relaţionată cu mai multe decupaje de conţinuturi ofertate; • relevarea unor seturi de valori şi atitudini şi sugestii metodologice.

Programa şcolară are următoarea structură: - notă de prezentare; - competenţe-cheie europene vizate prin studiul disciplinei Matematică; - competenţe generale; - competenţe specifice şi conţinuturi ; - valori şi atitudini; - sugestii metodologice. Ciclul achiziţiilor fundamentale este considerat o perioadă pregătitoare pentru studiul matematicii. Deoarece există diferenţe între competenţele matematice ale copiilor, chiar dacă au frecventat sau nu grădiniţa, programa oferă o mai mare flexibilitate şi posibilitatea de a se lucra diferenţiat. Studiul matematicii în şcoala primară îşi propune să asigure, pentru toţi elevii, formarea competenţelor de bază vizând: calculul aritmetic, noţiuni intuitive de geometrie, măsurare şi măsuri.

Concepţia în care este construită programa de matematică vizează următoarele: - înlocuirea abordărilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care să dezvolte capacităţile matematice ale elevilor; - aplicarea mecanică a unor algoritmi se înlocuieşte cu elaborarea şi folosirea de strategii în rezolvarea de probleme; - schimbarea accentului de la activităţi de memorare şi repetare la activităţi de explorare/ investigare; stimularea atitudinii de cooperare; - schimbarea rolului învăţătorului/ institutorului de la ,,transmiţător de informaţii” la cea de organizator de activităţi variate de învăţare pentru toţi copiii, indiferent de nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia.

Acestea impun ca învăţătorul/ institutorul să-şi schimbe în mod fundamental orientarea în activitatea la clasă:

84

- de la: • memorarea mecanică de reguli; • matematica făcută cu ,,creionul şi hârtia”, respectiv ,,creta şi tabla”; • problemele/ exerciţiile cu soluţii sau răspunsuri unice; • activitatea frontală; • evaluarea cu scopul catalogării copilului;

- la: • activitatea de rezolvare de probleme prin încercări, implicare activă în situaţii practice, căutare de soluţii din experienţa de viaţă a elevilor; • crearea de situaţii de învăţare diferite prin utilizarea unei varietăţi de obiecte, analiza paşilor de rezolvare a unei probleme, formularea de întrebări, argumentarea deciziilor luate în rezolvare; • activitatea învăţătorului/ institutorului în calitate de persoană care facilitează învăţarea şi îi stimulează pe copii să lucreze în echipă; • evaluarea are ca scop surprinderea progresului competenţelor matematice individuale ale elevului.

COMPETENŢE-CHEIE EUROPENE VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINEI

Competenţe în matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologie Comunicare în limba maternă Competenţe digitale A învăţa să înveţi Competenţe sociale şi civice Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat

COMPETENŢE GENERALE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii 2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/ investigare şi rezolvare de probleme 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

85

VALORI ŞI ATITUDINI

Competenţele generale şi specifice care sunt formate în învăţământul primar, prin

procesul educaţional centrat pe matematică, au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:

• manifestarea curiozităţii şi a imaginaţiei în crearea şi rezolvarea de probleme; • manifestarea tenacităţii, a perseverenţei şi a capacităţii de concentrare; • dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de obiectivitate şi

imparţialitate; • dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune • manifestarea iniţiativei şi a disponibilităţii de a aborda sarcini variate; • dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi

eleganţa în arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii; • formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea

unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice; • formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa

socială şi profesională.

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

Competenţe specifice Conţinuturi

1. recunoaşterea sistemului zecimal de formare a numerelor (din sute, zeci şi unităţi), utilizând obiecte pentru justificări 2. scrierea, citirea numerelor naturale de la 0 la 1000; compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1000, utilizând simbolurile: <, >, = 3. extragerea informaţiilor din tabele şi liste, colectarea datelor obţinute prin observare directă, reprezentarea datelor în tabele 4. continuarea modelelor repetitive reprezentate prin obiecte sau numere

Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare

• de la 0-30; • de la 30-100

1. identificarea termenilor operaţiilor de adunare şi scădere şi a rolului lor 2.1.efectuarea operaţiilor de adunare şi de scădere: - cu numere naturale de la 0 la 100 fără şi cu trecere peste ordin - cu numere naturale de la 0 la 1000 fără şi cu trecere peste ordin 2.2. estimarea ordinului de mărime al rezultatului unei operaţii pentru a limita erorile de calcul 3. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă

Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100

• terminologia specifică: termen, sumă, ,,cu atât mai mult”, ,,cu atât mai puţin”; • în concentrul 0-30, fără şi cu trecere peste ordin; • în concentrul 0-100, fără şi cu trecere peste ordin; • evidenţierea unor proprietăţi ale adunării (comutativitatea, *asociativitatea, element neutru), fără terminologie şi paranteze

86


printr-o singură operaţie 4. explorarea modalităţilor variate de compunere şi descompunere a numerelor

rotunde

1. scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor naturale de la 100 la 1000 2.1. explorarea modalităţilor variate de compunere şi descompunere a numerelor 2.2. sesizarea asocierii dintre elementele a două categorii de obiecte (şiruri, numere) mai mici ca 1000 pe baza unor reguli date; 3. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă printr-o singură operaţie 4.1. continuarea modelelor repetitive reprezentate prin obiecte sau numere 4.2. extragerea informaţiilor din tabele şi liste, colectarea datelor obţinute prin observare directă, reprezentarea datelor în tabele

Numerele naturale mai mari decât 100 şi mai mici decât 1000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare

1. identificarea termenilor operaţiilor de adunare şi scădere şi a rolului lor 2.1.explorarea modalităţilor variate de compunere şi descompunere a numerelor

2.2. rezolvarea de probleme care presupun o singură operaţie dintre cele învăţate 3.1. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă printr-o singură operaţie 3.2. exprimarea orală, în cuvinte proprii, a etapelor rezolvării unor problem 4. estimarea ordinului de mărime al rezultatului unei operaţii pentru a limita erorile de calcul

Adunarea şi scăderea numerelor natural în concentrul 0-1000

1. recunoaşterea datelor într-o problemă 2. rezolvarea de probleme care presupun o singură operaţie dintre cele învăţate *rezolvarea de probleme care presupun cel puţin două operaţii de adunare sau scădere

3.1. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă printr-o singură operaţie 3.2. exprimarea orală, în cuvinte proprii, a etapelor rezolvării unor problem 4. manifestarea atitudinii pozitive pentru aflarea rezultatelor unor exerciţii şi probleme; manifestarea disponibilităţii în utilizarea

Probleme care se rezolvă printr-o operaţie *Probleme care se rezolvă prin cel puţin două operaţii

87


numerelor şi a calculelor în viaţa cotidiană

1. identificarea numărului necunoscut în cadrul unei relaţii date

2.1.explorarea modalităţilor variate de compunere şi descompunere a numerelor

2.2. estimarea ordinului de mărime al rezultatului unei operaţii pentru a limita erorile de calcul

3. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă printr-o singură operaţie 4. manifestarea atitudinii pozitive pentru aflarea rezultatelor unor exerciţii şi probleme; manifestarea disponibilităţii în utilizarea numerelor şi a calculelor în viaţa cotidiană

Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?±a=b sau a±?=b, (prin încercări, utilizarea de obiecte sau desene, folosind modelul balanţei etc., în funcţie de situaţie), unde a şi b sunt numere în concentrul 0-1000

1. recunoaşterea formelor plane şi spaţiale; clasificarea figurilor geometrice sau a obiectelor după criterii variate 2. stabilirea poziţiilor relative ale obiectelor în spaţiu 3. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă printr-o singură operaţie 4. manifestarea atitudinii pozitive pentru aflarea rezultatelor unor exerciţii şi probleme; manifestarea disponibilităţii în utilizarea numerelor şi a calculelor în viaţa cotidiană

Elemente intuitive de geometrie

• forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc; • interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice; • forme spaţiale: cub, sferă, cilindru, con *cuboid (paralelipiped dreptunghic), fără terminologie

1. identificarea unităţilor de măsură pentru timp şi a unităţilor monetare 2. măsurarea şi compararea lungimii, a capacităţii sau masei unor obiecte folosind unităţi de măsură nestandard adecvate, precum şi următoarele unitati de măsură standard: metrul, litrul; utilizarea instrumentelor de măsură adecvate 3.1. formularea, orală şi în scris, a exerciţiilor şi a problemelor cu numere, care se rezolvă printr-o singură operaţie 3.2. exprimarea orală, în cuvinte proprii, a etapelor rezolvării unor probleme 4. manifestarea atitudinii pozitive pentru aflarea rezultatelor unor exerciţii şi probleme; manifestarea disponibilităţii în utilizarea numerelor şi a calculelor în viaţa cotidiană

Măsurări folosind etaloane neconvenţionale. Unităţi de măsură

• unităţi de măsurat lungimea: metrul; • unităţi de măsurat capacitatea: litrul; • unităţi de măsurat masa: kilogramul; • unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna; • monede.

Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântar, balanţă

SUGESTII METODOLOGICE

88

Pentru dirijarea acestui demers de cunoaştere, predarea-învăţarea-evaluarea este axată pe:

- exerciţii de grupare a unor obiecte (bile, beţişoare); - exerciţii de comparare a grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte) prin diferite procedee; - jocuri de numărare cu obiecte în care grupele de câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect; - gruparea şi regruparea obiectelor; - exerciţii de descompunere a numerelor în zecile şi unităţile din care sunt formate; - exerciţii de reprezentare prin obiecte sau desene a numerelor; trecerea de la o formă de reprezentare la alta (din sistem numeric în reprezentare obiectuală a numerelor sau desenelor şi invers); - exerciţii de scriere şi citire a numerelor de la 0 la 100; - exerciţii de numărare cu pas dat, ,,înainte” şi ,,înapoi”, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene; exerciţii de grupare şi regrupare a obiectelor sau desenelor numărate în funcţie de „pasul numărării”; - exerciţii de comparare şi ordonare a grupurilor de obiecte folosind procedee diferite; - exerciţii de comparare a numerelor folosind diferite reprezentări ale acestora; - exerciţii de comparare a numerelor folosind algoritmul de comparare; - exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale de la 0 la 30 fără trecere peste ordin; verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor; - exerciţii de compunere şi descompunere a numerelor în sume sau diferenţe de numere; - exerciţii de observare a legăturii dintre adunare şi scădere, fără efectuarea probei operaţiei; - exerciţii de operare cu numere prin calcul mintal, folosind sprijin cu obiecte sau desene; exerciţii de scriere a acestor operaţii; - exerciţii-joc de poziţionare a obiectelor în spaţiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.); - exerciţii de recunoaştere şi numire a poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.); - exerciţii de observare şi descriere verbală empirică a figurilor geometrice cunoscute; - identificarea formelor plane în modele simulate şi în natură; jocuri de construcţii; - selectarea unor figuri geometrice desenate după criterii date şi decuparea lor; - sortarea şi clasificarea unor obiecte date după criterii date sau identificate prin observare; precizarea criteriilor utilizate; - recunoaşterea formei feţelor unor corpuri; - exerciţii de identificare a elementelor unei mulţimi, când se ştie regula de corespondenţă şi elementele celei de-a doua mulţimi; - exerciţii de identificare a regulii de corespondenţă dintre grupuri de obiecte, desene sau numere ordonate; - exerciţii de trecere de la şirul obiectual la şirul numeric şi invers; - exerciţii de continuare a unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere ; - exerciţii de compunere şi de descompunere a numerelor folosind obiecte, desene şi numere; - exerciţii de descompunere a numerelor în forme echivalente şi utilizarea acestora pentru efectuarea operatiilor;

89

- exerciţii de identificare şi aplicare de scheme pentru efectuarea adunărilor şi a scăderilor; - exerciţii de analiză a părţilor componente ale unei probleme; - exerciţii de adăugare sau extragere de elemente dintr-o mulţime de obiecte şi exprimarea operaţiei verbal şi în scris; verificarea prin numărare; - rezolvarea de probleme cu obiecte sau desene şi verificarea rezultatului prin numărare; - rezolvarea de probleme de tipul a+b=x, a-b=x, în care a, b sunt numere date; - exerciţii de transformare a problemelor păstrând numerele neschimbate; - schimbarea numerelor într-o problemă dată, cu păstrarea tematicii; - exerciţii de schimbare a componentelor unei probleme, fără ca tipul de problemă să se schimbe; - formularea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau desene; - formularea de probleme pornind de la o temă dată; - formularea de probleme pornind de la numere date; - exerciţii-joc de măsurare a dimensiunilor, capacităţii sau masei unor obiecte folosind unităţi de măsură nestandard (creion, gumă, palmă, vase de capacităţi diferite, balanţe improvizate etc.); - alegerea etalonului potrivit pentru o anumită măsurătoare; - exerciţii de măsurare a unor obiecte folosind etaloane diferite; consemnarea rezultatelor şi discutarea lor; exerciţii de ordonare a unor obiecte după dimensiune sau dupa masă, prin comparări succesive şi exprimarea rezultatelor (,,mai lung”, ,,mai înalt”, ,,mai uşor”, ,,mai greu”, ,,cel mai lung” etc.); - înregistrarea în diverse forme (desene, numeric etc.) a rezultatelor măsurărilor; - exerciţii de citire a orelor fixe pe ceas; - exerciţii de plasare în timp a unor evenimente cotidiene; compararea duratei unor activităţi; - exerciţii de înregistrare a evenimentelor pe parcursul unei ore, zile, săptămâni, luni; - exprimarea în cuvinte proprii a modului de lucru folosit în rezolvarea unor sarcini care solicită operarea cu obiecte, desene sau numere; - exerciţii de utilizare adecvată a limbajului matematic în situaţii cotidiene; - exerciţii de descriere a procedeelor utilizate pentru măsurarea şi compararea obiectelor; - exerciţii-joc de utilizare a numerelor în diverse situaţii concrete; - utilizarea numerelor în activităţi din viaţa cotidiană; - jocuri cu numere; - exerciţii de numărare a frecvenţei cu care apar numerele sau alte concepte matematice într-un text, emisiune de televiziune etc.

90

Curriculum aprofundat ( T.C.- 3 ore+ C.A.- 1 oră)

SEMESTRUL

UNITATEA DE ÎNV ĂŢARE

Nr.

ore Săptămâna Obs.

I De la clasa I la clasa a II a –

reactualizarea cunoştinţelor din

clasa I

8 I-II

Numerele naturale de la 0 la 100 12 III-V

Operaţii cu numere de la 0– 100 48 VI-XVIII

II Numerele naturale de la 100 la 1

000

10 XIX - XXI

Operaţii cu numere de la 0 –1 000 32 XXI-XXVIII

Elemente intuitive de geometrie 10 XXIX-XXXI

Unităţi de măsură 12 XXXI-XXXIV

Recapitulare finală 4 XXXIV-XXXV

91

SEMESTRUL I : 68 ore

Nr crt.

Unităţi de învăţare

Ob. ref.

Conţinuturi

Nr. ore

Săpt.

Obs

1. Numerele naturale de la 0 la 100

1.1. 1.2. 2.4. 2.8. 2.9. 4.1.

● Numerele naturale de la 0 la 100 ● Adunări şi scăderi cu numerele naturale de la 0 la 30 ● Probleme ● Evaluare iniţială–analiza evaluării

8 2 2 2 2

I-II

1.1. 1.2. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.9. 4.1.

● Citirea şi scrierea numerelor naturale de la 0 la 30 ● Compararea şi ordonarea numerelor naturale de la 0 la 30 ● Citirea şi scrierea numerelor naturale de la 0 la 100 ● Compararea şi ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100 ● Matematica prin joc ● Evaluare–analiza evaluării

12 2 2 2 2 2 2

III-V

3. Operaţii cu numere de la 0– 100

1.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.104.1

● Adunarea fără trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 30 ● Scăderea fără trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 30 ● Adunarea cu trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 30 ● Scăderea cu trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 30 ● Probleme de adunare şi scădere cu nr. nat. de la 0 la 30 ● Aflarea termenului necunoscut ● Evaluare –analiza evaluării ● Adunarea fără trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 100 ● Scăderea fără trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 100 ● Adunarea cu trecere peste ordin a nr. nat.

23 3 3 4 4 3 4 2 24 3 3 4

VI-XVIII

92

de la 0 la 100 ● Scăderea cu trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 100 ● Probleme de adunare şi scădere cu nr. nat. de la 0 la 100 ● Aflarea termenului necunoscut ● Recapitulare ● Evaluare –analiza evaluării

4 4 3 1 2

4. Numerele naturale de la 100 la 1 000

1.1. 1.2. 2.4. 2.8. 2.9. 4.1.

●Formarea, citirea şi scrierea numerelor naturale de la 100 la 1 000 ● Compararea, ordonarea nr. nat. de la 100 la 1 000 ● Rotunjirea nr. nat. de la 100 la 1 000 ● Recapitulare ● Evaluare –analiza evaluării

10 2 2 2 2 2

XIX-XXI

5. Operaţii cu numere de la 0 –1 000

1.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.1. 4.1

● Adunarea fără trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 1 000 ● Scăderea fără trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 1 000 ● Adunarea cu trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 1 000 ● Scăderea cu trecere peste ordin a nr. nat. de la 0 la 1 000 ● Probleme de adunare şi scădere cu nr. nat. de la 0 la 1 000 ● Aflarea termenului necunoscut ● Recapitulare ● Evaluare–analiza evaluării

32 4 4 5 5 5 4 3 2

XXI-XXVIII

6. Elemente intuitive de geometrie

2.1. 2.2. 2.9. 2.1. 4.1

● Figuri geometrice ● Corpuri geometrice ● Interior şi exterior. ●Alcătuirea şi citirea tabelelor ● Recapitulare ● Evaluare-–analiza evaluării

10 2 2 1 2 2 1

XXIX-XXXI

7. Unităţi de măsură - etaloane neconvenţionale - unităţi de măsură - instrumente de măsură

2.3. 2.1 2.10 2.11 4.1.

● Măsurări folosind etaloane neconvenţionale. ● Unităţi de măsură : - Măsurarea lungimilor. Metrul - Măsurarea capacităţii vaselor. Litrul - Măsurarea masei corpurilor. Kilogramul - Măsurarea timpului. Ceasul.Calendarul

12 1 2 1 2 2 1

XXXI-XXXIV

93

- Utilizarea banilor -Aplicaţii în viaţa cotidiana ● Recapitulare ● Evaluare –analiza evaluării

1 1 1

8 Recapitulare finală

1.1. 1.2. 1.3. 2.1. 2.2. 2.4. 2.6.

●Numerele naturale de la 0 – 1 000 ● Operaţii cu numere naturale ● Noţiuni de geometrie. ● Unităţi de măsură Evaluare finală ● Matematica prin joc

4 1 1 1 1

XXXIV-XXXV

94

Unitatea de învăţare: Numerele naturale de la 0 la 100 Nr. de ore alocate :12 Perioada: Saptamana I-III

Nr. crt

Conţinuturi

O.R.

Activit ăţi de învăţare

Resurse

Evaluare

1 2

Numirea, citirea şi scrierea numerelor naturale de la 0 la 20 Formarea, scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 20 • compunerea şi

descompunerea numerelor

• şiruri de numere

• numărare • numere pare,

numere impare

1.1; 1.3; 2.5; 4.1

1.1; 1.2; 2.4; 2.9; 2.10.

• exerciţii de numărare,

comparare şi ordonare a numerelor de la 0 la 20 ;

• exerciţii de adunare şi scădere a numerelor 0 – 20, fără trecere peste ordin;

• rezolvarea de probleme care presupun o singură operaţie

• exerciţii de numărare cu

obiecte • reprezentarea prin obiecte

sau desene a numerelor,punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere;

• trecerea de la forma de reprezentare concretă la cea simbolică şi invers;

• crearea de şiruri cu sprijin în obiecte;

• exerciţii-joc de trecere de la şirul obiectual la şirul numeric şi invers;

• exerciţii de scriere şi citire a numerelor naturale de la 0 la 20 ;

• exerciţii de numărare cu pas

• exerciţiul,

jocul didactic • fişe de

evaluare • activitate

individuală • 1 oră • exerciţiul,

învăţarea prin descoperire, jocul didactic

• numărătoare poziţională, beţişoare, jetoane – simbol

• activitate frontală, individuală

• 2 ore

• probă scrisă de

evaluare iniţială • temă de lucru în

clasă • probă orală

95

3 4 5

Formarea, scrierea şi

citirea numerelor de la 20 la 100 Şirul numerelor naturale 0 – 100 • axa numerelor • numere

consecutive, predecesor, succesor

Compararea şi ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100

1.1; 1.2; 2.4; 2.5; 2.9

1.1; 1.2; 2.9; 2.10

1.1; 1.2; 2.8; 2.9;

dat, „înainte” şi „înapoi” (din1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc.),cu şi fără sprijin în obiecte sau desene;

• compunerea şi descompunerea numerelor naturale 0-20, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene; jocuri de completare a unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene, numere;

• identificarea regulii după care a fost construit un şir;

• exerciţii - joc de formare/completare de şiruri de numere pare/impare.

• numărare cu obiecte în care

grupele de câte zece se înlocuiesc cu câte un obiect;

• reprezentarea prin obiecte/desene a numerelor, punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere;

• trecerea de la o formă de reprezentare la alta;

• exerciţii de trecere de la şirul obiectual la şirul numeric şi invers;

• scrierea şi citirea numerelor naturale de la 20 la 100;

• poziţionarea numerelor naturale la numărătoare;

• exerciţii de numărare cu pas dat, „înainte” şi „înapoi” ,cu şi fără sprijin în obiecte sau desene;

• compunerea şi descompunerea numerelor naturale 20- 100, cu şi fără sprijin în obiecte sau desene;

• exerciţii – joc de formare a

• exerciţiul,

conversaţia, -problematizarea, învăţarea prin descoperire • numărătoare

poziţională, beţişoare, jetoane – simbol


• 2 ore • conversaţia ,

exerciţiul, jocul didactic

• beţişoare, numărătoare poziţională, obiecte

• activitate frontală, în perechi

• 2 ore • exerciţiul,

învăţarea prin descoperire,

• lucrul cu manualul, jocul didactic

• beţişoare,

• temă de lucru în

clasă • autoevaluare • temă de lucru în

clasă • autoevaluarea • temă de lucru în

clasă • temă de lucru

acasă • autoevaluare

96

6

Numerele naturale de la 0 la 100

4.1

1.1; 1.2; 2.4; 2.9.

1.1; 1.2; 2.9.

1.1; 1.2; 2.4; 4.1

unor numere după reguli date;

• exerciţii – joc de estimare a numărului de obiecte dintr-o mulţime.

• exerciţii de trecere de la

şirul obiectual la şirul numeric şi invers;

• exerciţii de scriere şi citire a numerelor naturale de la 0 la 100;

• exerciţii de numărare cu pas dat,”înainte” şi „înapoi” cu şi fără sprijin în obiecte sau desene;

• exerciţii – joc de reprezentare a numerelor naturale de la 0 la 100 pe axă;

• recunoaşterea numerelor consecutive, a predecesorului/succesorului unui număr dat;

• formarea/completarea unor şiruri de numere consecutive.

• compararea numerelor,

folosind obiecte/desene, prin punerea în corespondenţă a unor astfel de reprezentări;

• exerciţii – joc de comparare a unui număr format din unităţi cu un număr format din zeci şi unităţi;

• exerciţii – joc de comparare a două numere formate

din zeci şi unităţi; • compararea numerelor

folosind simbolurile:<, >,=; • exerciţii de completare a

unei egalităţi/inegalităţi cu numărul/semnul corespunzător;

• tablă magnetică,

• fişe de lucru, -manualul • activitate

frontală, individuală,

• în perechi • 2 ore • exerciţiul,

conversaţia, -problematizarea, jocul didactic • beţişoare,

numărătoare poziţională


• 1 oră -exerciţiul, problematizarea -beţişoare, numărătoare poziţională, fişe de evaluare • activitate

individuală • 1 oră • conversaţia,


• obiecte, • fişe de

recuperare/ dezvoltare • activitate

frontală,

• temă de lucru în

clasă • probă orală • probă scrisă • observarea

sistematică a elevilor

97

Unitatea de învăţare: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 30, fără şi cu trecere peste ordin Nr. de ore alocate : 16 Perioada: Saptamana IV-VII

Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.

Activit ăţi de învăţare Resurse Evaluare

1.

Adunarea şi scăderea

numerelor naturale în

concentrul 0 – 30, fără trecere peste

ordin • Terminologia

specifică • Proprietăţile

adunării (comutativitatea element neutru), fără terminologie

• Legătura dintre adunare

şi scădere

1.3; 2.4; 2.6; 2.7; 3.1

• descompunerea numerelor în forme variate;

• exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale de la 0 la 30, fără trecere peste ordin, folosind algoritmul de calcul oral şi scris; verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene;

• evidenţierea valorii neutre a numărului 0, ca termen al adunării;

• evidenţierea comutativităţii adunării prin exerciţii;

• observarea legăturii dintre adunare şi scădere, folosind obiecte/desene şi modelul balanţei;

• utilizarea/aplicarea terminologiei specifice adunării şi scăderii (termen, sumă, diferenţă, „cu atât mai mare”, „cu atât mai mic”

• conversaţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire

• numărătoare poziţională, tablă magnetică, obiecte


• 2 ore • conversaţia,

exerciţiul, elemente de problematizare, jocul didactic

• culegere de exerciţii şi probleme, jocuri

• temă de lucru în clasă

• temă pentru acasă

• temă de

lucru în clasă

• jocuri de rol pentru rotunjirea unui număr;

-exerciţii de aşezare în ordine crescătoare/descrescătoare a unor numere date; • exerciţii – joc de formare/

completare de şiruri de numerice, după reguli date.

• pe grupe • -1 oră

98

2 3. 4.

• Adunarea şi scăderea fără trecere peste

ordin

Adunarea cu trecere peste

ordin a numerelor formate numai

din unităţi • Proprietăţile

adunării (comutativitatea)

Adunarea cu trecere peste ordin a unui

număr format din zeci şi unităţi cu un nr. format

din unităţi

1.3; 2.4; 2.6; 2.8; 3.1.

1.3; 2.4; 3.1.

1.3; 2.4; 2.6; 2.8; 3.1.

etc.); • rezolvarea de probleme care

presupun o singură operaţie, cu obiecte sau desene simple;

• propunerea unor probleme cu rezultate surprinzătoare.

• exerciţii de adunare cu

numere naturale de la 0 la 30, fără trecere peste ordin; verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene;

• exerciţii de utilizare/aplicare a terminologiei specifice adunării şi scăderii;

• completarea unor tabele de valori;

• recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea unor adunări sau scăderi;

• corelarea expresiilor folosite în situaţii concrete cu operaţiile aritmetice învăţate;

• rezolvarea de probleme cu obiecte sau desene

simple care presupun o singură operaţie; • exerciţii de completare a

zecii cu numărul corespunzător;

• exerciţii de descompunere a numerelor, pentru efectuarea calculului;

• aflarea sumei, aplicând algoritmul de calcul oral şi în scris; verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene;

• exerciţii de utilizare/aplicare a terminologiei specifice adunării (termen, sumă, „cu atât mai mare”etc )

• evidenţierea prin exerciţii adecvate şi prin operare a proprietăţilor adunării

matematice • activitate frontală,


explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, algoritmizarea

• numărătoare poziţională, tablă magnetică


• 1 oră • conversaţia,

exerciţiul, problematizarea, lucrul cu manualul

• numărătoare poziţională, tablă magnetică, manualul


2 ore • conversaţia, explicaţia,demonstraţia, exerciţiul, algoritmizarea • numărătoare

poziţională, tablă magnetică, fişe de exersare

autoevaluare • temă de

lucru în clasă

autoevaluare • temă de

lucru în clasă

autoevaluare

99

5 6.

Scăderea cu împrumut la

ordinul zecilor, în concentrul

0 – 20


ordinul zecilor, în concentrul 0 – 30

1.3; 2.4; 2.5; 2.6; 2.7; 3.1.

1.3; 2.4; 2.5; 2.7; 2.8; 3.1; 4.1.

(comutativitatea), fără a folosi terminologia specifică sau parantezele.

• explorarea modalităţilor de

calcul folosind obiecte/desene;

• exerciţii de alegere a descompunerii potrivite pentru efectuarea calculului;

• exerciţii de calcul desfăşurat, prin descompunerea termenilor;

• aflarea sumei aplicând algoritmul de calcul oral şi în scris; verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene;

• exerciţii – joc de scriere a unui număr sub formă de sumă, în moduri variate;

• exerciţii de utilizare/aplicare a terminologiei specifice adunării;

• completarea unor tabele de valori;

• rezolvare de probleme cu obiecte, desene simple, care presupun o singură operaţie;

• verbalizarea demersului de calcul.

• exerciţii de alegere a descompunerii potrivite a numerelor pentru efectuarea calculului;

• deducerea şi aplicarea algoritmului de calcul oral

şi în scris; verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene; • utilizarea / aplicarea

terminologiei specifice scăderii (terme, diferenţă, „cu atât mai mic” etc) ;

• formularea de exerciţii după modele;


2 ore • conversaţia,exerciţiul

învăţarea prin descoperire

• numărătoare poziţională,tablă magnetică, obiecte

• activitate frontală, pe grupe

2 ore • exerciţiul,

problematizarea, jocul didactic, lucrul cu manualul

• numărătoare, tablă magnetică, obiecte,

• fişe de exersare,

manualul • activitate frontală,

individuală, în perechi

• temă de

lucru în clasă

• temă de lucru acasă

• temă de

lucru în clasă

• evaluare observarea sistematică a elevilor • probă

orală

100

7. 8. 9.

Aflarea

numărului necunoscut în

cadrul unei relaţii de tipul: ? ± a=b,

a ± ?=b,unde „a” şi „b” sunt nr. în concentrul 0 – 30

Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie

Adunări şi scăderi în concentrul

0- 30

1.3; 2.7; 2.10; 4.1

1.3; 2.6; 2.7; 3.1.

1.3; 2.4;

• rezolvarea de probleme cu sprijin în desene simple;

• formularea de probleme cu sprijin în obiecte;



calcul, folosind desene; • exerciţii de alegere a

descompunerii numerelor pentru efectuarea calculului;

• exerciţii de calcul desfăşurat, prin descompunerea termenilor;

• aflarea diferenţei aplicând algoritmul de calcul oral şi în scris; verificarea rezultatelor utilizând obiecte sau desene,

• exerciţii de utilizare/aplicare a terminologiei specifice scăderii;

• formularea de exerciţii folosind expresii care cer efectuarea unor scăderi;

• completarea unor tabele de valori; formularea unor întrebări posibile pentru enunţuri de probleme date;

• exerciţii – joc de estimare a numărului necunoscut dintr-o egalitate.

• exerciţii – joc de utilizare a

balanţei sau a unor mulţimi de obiecte pentru compararea a două mărimi şi înţelegerea semnificaţiei de echilibru/dezechilibru;

• exerciţii – joc de completare a unor egalităţi cu termenul potrivit, folosind obiecte/desene simple;

• reprezentarea prin desen a unui exerciţiu cu o

2 ore • conversaţia,

exerciţiul,lucrul cu manualul, jocul de rol

• tablă magnetică, manualul, obiecte

• activitate frontală,individua-lă

• exerciţiul,proble-

matizarea, jocul didactic

• fişe de exersare, culegere de exerciţii şi probleme

• activitate frontală,individuală

• 1 oră • exerciţiul, • problematiza rea • fişe de evaluare • activitate individuală • 1 oră • ştiu/vreau să ştiu/am

învăţat,exerciţiul, joc didactic

-fişe de recuperare/ dezvoltare • activitate frontală şi

individuală • 1 oră

• temă de

lucru în clasă

autoevaluare • probă

orală • temă de

lucru acasă

101

2.6; 2.7; 3.1

1.3; 2.6; 2.7

1.3; 2.6; 2.7; 4.1.

necunoscută; asocierea rezolvării cu desenul;

• exerciţii de aflare a termenului necunoscut prin încercări, utilizarea de obiecte, desene, folosind modelul balanţei şi legătura dintre adunare şi scădere;

• colectarea şi prelucrarea datelor dintr-un desen, utilizând un tabel ;

• formularea de exerciţii după modele

• recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea unor adunări sau scăderi („au fost ..şi au venit”, „au plecat” etc);

• corelarea expresiilor folosite în situaţii concrete cu operaţiile aritmetice învăţate

• citirea enunţului unei probleme, redarea cu voce tare a acestuia ;

• redactarea textelor unor probleme după imagini/ desene ;

• rezolvarea de probleme cu date numerice ;

• formulare de probleme, oral şi în scris, cu sprijin în obiecte şi numere date.

• exersarea algoritmilor de calcul; verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor/desenelor;

• utilizarea/aplicarea terminologiei specifice adunării şi scăderii (termen, sumă, diferenţă, „cu atât mai mare”, „cu atât mai mic” );

• exerciţii de aflare a termenului necunoscut;

• exerciţii de completare a semnelor de operaţie pentru a

• exerciţiul, • problematiza rea • fişe de evaluare • activitate individuală • fişe de exersare,

manualul • activitate frontală,


• 1 oră • exerciţiul,proble-

matizarea, jocul didactic

• fişe de exersare, culegere de exerciţii şi probleme

• activitate frontală,individuală

• probă

scrisă observarea sistematică a elevilor

102

obţine egalităţi ; • rezolvare de probleme cu

date numerice, care presupun o singură operaţie

• formulare de probleme cu numere date.

• exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale de la 0 la 30, fără şi cu trecere peste ordin;

• exerciţii de aflare a termenului necunoscut ;

• rezolvare şi compunere de probleme care presupun o singură operaţie

• comunicarea şi discutarea rezultatelor evaluării cu elevii ;

• exerciţii de recuperare/dezvoltare ;

• exerciţii – joc de estimare a soluţiilor unor probleme.

• exerciţiul, • problematiza rea • fişe de evaluare • activitate individuală

Unitatea de învăţare:Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100, fără trecere peste ordin Nr. de ore alocate : 12 Perioada: Saptamana VIII-X

Nr. crt.

Conţinuturi

Ob. ref.


1.

Adunarea şi

scăderea numerelor naturale

formate numai din zeci

1.3;: 2.4; 2.9; 2.5; 4.1.

• explorarea modalităţilor

de calcul, folosind obiecte şi desene ;

• deducerea tehnicii de calcul oral şi în scris, prin analogie cu operarea cu numere formate numai din unităţi simple ;

• exerciţii de descompunere a unui număr într-o sumă;

• exerciţii de calcul oral şi în scris şi de verificare a rezultatelor, folosind

• conversaţia,

învăţarea prin descoperire, exerciţiul, problematizarea

• obiecte, desene adecvate, numărătoare poziţională


• 1 oră

• observarea

sistematică a elevilor• probă orală • temă de lucru în

103

2. 3. 4.

Adunarea numerelor naturale

formate din zeci cu numere naturale

formate din unităţi


formate din zeci şi unităţi cu un număr natural

format din unităţi

Adunarea unui număr

format din zeci cu un

număr format din zeci şi

2.4; 1.3; 2.6; 2.7; 2.1.

2.4; 1.3; 2.6; 2.7; 2.1

2.4; 1.3; 2.5; 2.7; 2.8;

procedee de grupare • evidenţierea

„elementului neutru” la adunare ;

• exerciţii de creare a unor şiruri după o regulă simplă dată ;

• exerciţii de estimare a soluţiilor unor probleme.

• exerciţiu – joc de găsire a

cât mai multe modalităţi de grupare a elementelor unei mulţimi date şi de transpunere a acestora în operaţii de adunare ;

• exerciţii de scriere a unui număr format din zeci şi unităţi sub forma unei sume de doi/trei termeni, dintre care unul este format numai din zeci ;

• aflarea sumei aplicând algoritmul de calcul oral/scris ;

• identificarea operaţiei de adunare pe baza expresiilor „cu atât mai mult” , „au mai venit” , „se adaugă” etc ;

• rezolvare şi creare de probleme pornind de la numere date ;

• exerciţii de identificare a regulii după care a fost construit un şir de numere.

• crearea de situaţii -

problemă prin operarea cu obiecte ;

• exerciţii de descompunere a numerelor pentru efectuarea calculului ;

• exerciţii de calcul

• conversaţia, exerciţiul

• obiecte, tablă magnetică, numărătoare poziţională

• activitate individuală, frontală

• 1 oră • învăţarea prin

descoperire, exerciţiul, algoritmizarea, conversaţia

• obiecte, jetoane, numărătoare poziţională, tabele de valori

• activitate frontală, individuală., în echipe

• 1 oră • învăţarea prin

descoperire pe cale inductivă, exerciţiul, problematizarea, conversaţia

• obiecte, numărătoare poziţională, fişe de exersare


• 1 oră • învăţarea pe bază

de probleme, conversaţia, exerciţiul, problematizarea

clasă • temă de lucru în

clasă • temă de lucru acasă • probă orală • temă de lucru în

clasă • temă de lucru în

clasă • probă orală

104

5. 6 .

unităţi

Adunarea a două numere

formate din zeci şi unităţi

Scăderea unui număr format

din unităţi dintr-un num ăr format din zeci

şi unităţi

3.1

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.8; 4.1; 2. 10

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.10

desfăşurat prin descompunere;

• exerciţii de calcul scris ; • exerciţii de completare a

unei egalităţi cu un termen sau cu semnul plus ;

• rezolvarea de probleme în care intervine adunarea dedusă din limbajul matematic ;

• exerciţii de alegere a unei

descompuneri potrivite, pentru efectuarea calculului ;

• aflarea sumei aplicând algoritmul de calcul oral şi în scris; exerciţii de verificare a sumei cu ajutorul obiectelor ;

• formularea de exerciţii pornind de la modele date;

• exerciţii de completare a unor tabele de valori

• formularea întrebărilor posibile pentru enunţuri de probleme date ;

• verbalizarea personală a demersului de calcul.

• exerciţii de

descompunere convenabilă pentru efectuarea calculului ;

• aflarea sumei aplicând algoritmul de calcul oral şi în scris ;

• exerciţii de verificare a sumei cu ajutorul obiectelor ;

• rezolvarea de exerciţii pornind de la modele

• obiecte, numărătoare poziţională


• 1 oră. • învăţarea pe bază


• obiecte, numărătoare poziţională




• obiecte, desene, numărătoare poziţională


• 1 oră • lucrul cu manualul,

conversaţia, exerciţiul, problematizarea

• obiecte, numărătoare poziţională,fişe de exersare


• 2 ore

• temă de lucru acasă • probă orală • temă de lucru acasă • probă orală • temă de lucru în

clasă

105

7. 8. 9.

Scăderea unui număr format din zeci dintr-

un număr format din zeci

şi unităţi

Scăderea a două numere

formate din zeci şi unităţi


2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.8; 3.1.

2.4; 1.3; 2.5; 2.8; 2.7; 2.6.

1.3; 2.8; 2.4; 2.6; 3.1; 4.1

cunoscute ; • operarea cu termeni

specifici limbajului matematic ;

• estimarea rezultatului unei adunări utilizând aproximarea convenabilă a numerelor şi tehnici de calcul mintal învăţate

probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie ; • exerciţii de completare a

unor tabele de valori • exerciţii de

descompunere convenabilă pentru efectuarea calculului ;

• aflarea diferenţei aplicând algoritmul de calcul oral şi în scris ;

• exerciţii de verificare a restului cu ajutorul obiectelor şi folosind legătura dintre adunare şi scădere ;

• identificarea operaţiei de scădere pe baza termenilor specifici limbajului matematic;

• compunerea de probleme utilizând expresiile „cu atât mai puţin” ,”s-au pierdut” ,”au plecat”…..;

• exerciţii – joc de găsire a cât mai multe modalităţi de scriere a unui număr ca o diferenţă.

• deducerea şi scrierea

operaţiei de scădere corespunzătoare unei reprezentări;

• exersarea algoritmului de calcul al scăderii ;

• exerciţii de scriere a unui

• conversaţia, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea

• obiecte, numărătoare poziţională, fişe de dezvoltare



exerciţiul, problematizarea

• fişe de evaluare • activitate frontală,

independentă • 1 oră • conversaţia,


• fişe de recuperare/dezvoltare


• conversaţia,

exerciţiul, jocul didactic, problematizarea



•

• temă de lucru acasă • probă orală • temă de lucru în

clasă • autoevaluarea • probă scrisă • observarea

sistematică

106

1.3, 2.8; 2.6; 2.7;

3.1; 4.1; 1.3; 2.5.

număr ca o diferenţă; • completarea unor tabele

de valori , • exerciţii de

descompunere a numerelor în forme variate,pentru efectuarea calculului;:

• exersarea algoritmului de calcul oral şi în scris;

• exerciţii de verificare a restului, cu ajutorul obiectelor ;

• exerciţii de completare a semnului operaţiei pentru a obţine egalităţi;

• operarea cu termeni specifici limbajului matematic ;

• completarea unor tabele de valori ;

• formularea de probleme cu date numerice ;

• exerciţii de calcul oral şi

scris ; • exerciţii de verificare a

rezultatului folosind obiecte şi legătura dintre adunare şi scădere;

• exerciţii de completare a unor tabele de valori;

• exerciţii de scriere a unui număr ca o sumă/diferenţă;

• rezolvarea de probleme care presupun o singură operaţie;

• utilizarea de scheme simple pentru a figura datele şi paşii de rezolvare ai unei probleme ;

• exerciţii de estimare a

• învăţarea pe bază




• conversaţia,


• fişe de evaluare • activitate frontală,

independentă • conversaţia,


• fişe de recuperare/dezvoltare • activitate frontală,

pe grupe • conversaţia,

exerciţiul, jocul didactic, problematizarea




de probleme,

• temă de lucru acasă • probă orală • temă de lucru în

clasă • temă de lucru acasă • probă orală • observarea


clasă • temă de lucru acasă • probă orală • observarea

107

soluţiilor unor probleme. • deducerea şi scrierea

operaţiei de adunare/ scădere corespunzătoare unor desene ;

• aplicarea algoritmilor de calcul în rezolvarea adunării şi scăderii ;

• completarea unor tabele valorice ;

• rezolvarea de probleme simple ;

• formularea şi redactarea unor probleme simple cu numere date.

• comunicarea şi discutarea

rezultatelor evaluării ; • exerciţii de recuperare şi

de dezvoltare a deprinderilor de calcul matematic ;

• jocuri didactice specifice operaţiilor învăţate

conversaţia, exerciţiul, problematizarea







• 1 oră


clasă • temă de lucru acasă • probă orală Evaluare scrisă

Unitatea de învăţare: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 -100, cu trecere peste ordin Nr. de ore alocate : 16 Perioada: Săptămâna XI- XIV

Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.


1

Adunarea când suma unităţilor

este 10

2.4; 1.3; 2.6; 2.7; 3.1


calcul, folosind obiecte; • exersarea algoritmului de

calcul oral şi scris, când un termen este format din zeci şi unităţi/ când ambii

• problematizarea

explicaţia, demonstraţia,

• exerciţiul • obiecte, desene,

jetoane-simbol

• observarea


108

2 3 4

Adunarea a două numere când

suma unităţilor este mai mare

decât 10


Scăderea unui număr de unităţi:

• dintr-un număr

format numai din zeci

• dintr-un număr

format din zeci şi unităţi

2.4; 1.3; 2.5; 4.1; 2.6; 2.7.

1.3; 2.5; 2.7; 4.1

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.10

termeni sunt formaţi din zeci şi unităţi;

• completare de şiruri numerice, pe baza unui algoritm precizat;

• corelarea expresiilor matematice folosite în situaţii concrete cu operaţia de adunare;

• formularea de exerciţii pornind de la modele cunoscute;



calcul, folosind obiecte; • deducerea şi aplicarea

algoritmului de calcul; • rezolvare de exerciţii

pornind de la modele cunoscute;

• verificarea rezultatelor cu ajutorul reprezentărilor/ folosind comutativitatea adunării;

• exerciţii-joc de estimare a sumei, folosind aproximarea convenabilă a numerelor şi tehnici de calcul mintal învăţate;

• rezolvarea de probleme utilizând scheme simple pentru figurarea datelor;

• formularea de probleme pornind de la scheme simple date.

• rezolvare de exerciţii/

exerciţii-joc pornind de la modele cunoscute;

• verificarea rezultatelor cu ajutorul reprezentărilor/folosind comutativitate adunării;

• activitate frontală • 1 oră • învăţarea prin

descoperire pe cale inductivă, conversaţia, exerciţiul

• obiecte, desene, jetoane-simbol



conversaţia • desene,

numărătoare poziţională, fişe de exersare



de probleme, exerciţiul, conversaţia

• obiecte, desene, fişe de exersare, numărătoare poziţională

• activitate frontală, individuală, în echipă

• 2 ore

• tema de lucru

în clasă • tema de lucru

acasă • probă orală • temă de lucru

în clasă • temă de lucru

109

5.

6. 7.

Scăderea unui număr format

din zeci şi unităţi:

• dintr-un număr

format numai din zeci

• dintr-un număr

format din zeci şi unităţi

Aflarea termenului necunoscut

Probleme care se rezolvă printr-o

1.3; 2.4; 2.5; 2.6; 2.7; 2.8; 3.1.

2.4; 2.5; 2.6; 2.7; 3.1

3.1;

• formularea de exerciţii şi probleme pe baza unor termeni specifici limbajului matematic/scheme simple date;

• propunerea de exerciţii şi probleme de către elevi.


calcul, folosind obiecte; • deducerea şi aplicarea

algoritmului de calcul oral şi în scris;

• verificarea rezultatelor cu ajutorul reprezentărilor;

• rezolvarea de exerciţii pornind de la modele cunoscute;

• exerciţii de scriere a unui număr ca o diferenţă;

• rezolvarea de probleme simple în care operaţia de scădere este dedusă din limbajul matematic;

• exerciţii-joc de estimare a numărului de obiecte dintr-o mulţime;

• exerciţii-joc de identificare a numărului potrivit într-o egalitate.


calcul folosind obiecte şi desene;

• descompunerea convenabilă a descăzutului / scăzătorului pentru efectuarea calculului oral;

• deducere şi exersarea algoritmului de calcul în scris;

• verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor şi folosind proba prin

• învăţarea prin

descoperire, lucrul cu manualul, exerciţiul, conversaţia

• obiecte, desene, fişe de exersare

• act. frontală, individuală, în perechi

• 2 ore • problematizarea,

explicaţia, demonstraţia,

• exerciţiul • obiecte, desene • act. frontală,

individuală • 2 ore • joc de rol,

conversaţia, exerciţiul, învăţarea pe bază de probleme

• manual, culegeri de probleme

• activitate frontală, în echipe

• 2 ore

acasă • probă orală • temă de lucru

în clasă • observarea


• tema de lucru

în clasă autoevaluare • probă orală • tema de lucru

acasă

110

8.

operaţie de adunare/ scădere.

Adunarea şi scăderea în

concentrul 0–100, cu trecere

peste ordin

4.1; 2.6; 2.7

1.3; 2.5; 2.4; 2.10; 2.6, 2.7

1.3; 2.4; 2.10; 2.6; 2.7.

1.3, 2.9; 3.1; 4.1

adunare; • exerciţii-joc de completare

a unor tabele de valori; • rezolvarea de probleme

simple; • formularea de probleme

fără sprijin; • verbalizarea demersului de

calcul. • compunerea de exerciţii cu

necunoscute, după desene de balanţe date;

• reprezentarea prin desen a unui exerciţiu cu o necunoscută;

• asocierea rezolvărilor scrise cu desenele corespunzătoare;

• exerciţii de aflare a numărului necunoscut, prin compunere;

• formulare de probleme simple;

• ilustrarea prin scheme simple a datelor şi paşilor de rezolvare a unei probleme;

• exerciţii-joc de estimare/completare a termenului necunoscut în egalităţi/inegalităţi.

• citirea enunţului unei

probleme; redarea liberă, cu voce tare, a enunţului;

• recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea unor adunări sau scăderi ( „au fost” şi „au venit” , „s-au pierdut”, „au plecat”… );

• corelarea expresiilor folosite în situaţii concrete

• exerciţiul,

problematizarea, învăţarea pe bază de probleme

• activitate în perechi, individuală

• 2 ore • exerciţiul • problematizarea • fişe de evaluare • activitate

individuală • 1 oră • ştiu/vreau să

ştiu/am învăţat, conversaţia, exerciţiul, jocul didactic

• fişe de recuperare/

dezvoltare, jocuri matematice • activitate

individuală, în echipă

• 1 oră • exerciţiul,

problematizarea, învăţarea pe bază de probleme

• probă scrisă • observarea


• tema de lucru în clasă

111

cu operaţiile aritmetice învăţate;

• utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare ai unei probleme;

• rezolvarea de probleme care presupun o operaţie;

• verbalizarea personală a demersului de calcul;

• exerciţii de formulare a întrebărilor posibile pentru enunţuri date;

• exersarea algoritmilor de calcul oral şi scris;

• verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor şi folosind legătura dintre adunare şi scădere;


• exerciţii de estimare a soluţiilor unor probleme;

• formularea şi rezolvarea unor probleme cu date numerice.

• exerciţii de adunare şi scădere , cu trecere peste ordin;

• exerciţii de identificare a rezultatului unei operaţii date;

• comunicarea şi discutarea

rezultatelor evaluării cu elevi;

• exerciţii de recuperare şi dezvoltare a deprinderilor de calcul matematic;

• jocuri didactice specifice operaţiilor de adunare şi scădere.

• activitate în perechi, individuală

• ştiu/vreau să

ştiu/am învăţat, conversaţia, exerciţiul, jocul didactic

• probă orală • tema de lucru

acasă • activitate în

echipă

112

Unitatea de învăţare: Numerele naturale de la 100 la 1000 Nr. de ore alocate : 12 Perioada: Saptamana XV- XVII

Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.


1. . 2.

Numerele naturale mai mari decât 100 şi mai mici decât 1000: formare scriere, citire

• Compunerea şi descompunerea

numerelor • Formarea unor

numere după reguli date

Şirul numerelor naturale 100 - 1000 • Axa numerelor

• Numere consecutive

• Numere pare, numere impare

1.1; 1.2; 2.4; 2.8.

1.2; 2,8; 2.1; 4.1

1.1; 1.2, 2.8; 2.9; 3.1;

• exerciţii de numărare cu obiecte

în care grupele de câte 10, 100, se înlocuiesc cu câte un simbol;

• reprezentarea numerelor de la 100 la 1000, punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere; trecerea de la forma de reprezentare obiectuală la cea simbolică şi invers;

• reprezentarea numerelor la numărătoarea poziţională;

• compunerea şi descompunerea numerelor naturale 100 – 1000 în sume cu şi fără sprijin în obiecte/desene;

• exerciţii de scriere a numerelor naturale de la 100 la 1000, în litere şi cifre;

• citirea numerelor de la 100 la 1000; precizarea cifrei de la fiecare ordin;

• formarea unor numere după criterii date(cu cifre date, cu cifra 0 la un anumit ordin, cu aceeaşi cifră la toate ordinele, etc.)

• jocuri de rol de estimare a numărului de obiecte dintr-o mulţime;

• exerciţii-joc de formare a unor numere după reguli date,

• identificarea unor numere dintr-un şir/desen/tabel, pe baza unor criterii;

• completarea unor tabele cu date colectate dintr-un desen;

• exerciţii de trecere de la şirul

• exerciţiul;

învăţarea prin descoperire, jocul didactic

• numărătoarea poziţională, beţişoare, jetoane-simbol


• 2 ore • exerciţiul, jocul

didactic, problematizarea

• obiecte, desene • activitate

frontală, pe grupe


exerciţiul, învăţarea prin

• tema de

lucru în clasă

• proba orală

• tema de

lucru în clasă

• tema de lucru acasă

• temă de

lucru în clasă

coevaluare

113

3. 4.

Compararea şi ordonarea

numerelor naturale de la 100 la 1000

Numerele naturale de la 100 la 1000

4.1.

1.1; 1.2; 2.8; 2.9; 3.1

1.1, 1.2; 2.4;

obiectelor la şirul numeric şi invers;

• crearea de şiruri cu sprijin în desene;

• exerciţii-joc de reprezentare a numerelor naturale de la 100 la 1000 pe axă;

• recunoaşterea numerelor consecutive, a predecesorului/

succesorului unui număr dat; • identificarea regulii după care a

fost construit un şir; • formarea/completarea de şiruri

de numere consecutive ; • exerciţii-joc de

formare/completare de şiruri de numere pare/impare;

• jocuri de completare a unor modele repetitive reprezentate prin desene, numere

• compararea numerelor, folosind desene, prin punerea în corespondenţă a unor astfel de reprezentări ;

• exerciţii de comparare a numerelor care nu se scriu cu acelaşi număr de cifre;

• compararea numerelor care se scriu cu acelaşi număr de cifre (cifre diferite la sute; aceeaşi cifră la sute şi cifre diferite la zeci; cifre diferite doar la unităţi ) ;

• compararea numerelor folosind simbolurile : „< ” , „>” , „=” ;

• exerciţii de completare a unor egalităţi/inegalităţi cu numărul/semnul corespunzător;

• exerciţii de aşezare în ordine crescătoare/ descrescătoare a unor numere date;

• exerciţii-joc de formare/completare de şiruri numerice, după reguli date.

cooperare • numărătoare

poziţională, obiecte



învăţarea prin descoperire, lucrul cu manualul

• tablă magnetică, fişă de exersare, manualul

• activitate frontală, individuală, în perechi


didactic • desene, planşe

• tema de

lucru în clasă

autoevaluare

• tema de lucru acasă


114

2.8; 2.9; 3.1

1.1, 1.2; 2.4, 2.9.

1.1; 1.2; 2.4; 4.1.

• jocuri de rol pentru rotunjirea unui număr;

• jocuri de completare a unor modele repetitive reprezentate prin desene, numere;

• completarea unor tabele în urma prelucrării prin comparare a datelor culese dintr-un desen.

• exerciţii de reprezentare a numerelor, punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere;

• compunerea şi descompunerea numerelor naturale de la 100 la 1000;

• citirea şi scrierea numerelor naturale;

• exercţii-joc de formare a unor numere după reguli date,

• compararea numerelor folosind simbolurile: „ > ”, „ < ” , „ = ” ;

• exerciţii de aşezare în ordine crescătoare/ descrescătoare a unor numere date;

• exerciţii-joc de formare/completare de şiruri numerice, după reguli date;

• jocuri de completare a unor modele repetitive reprezentate prin numere.

• scrierea numerelor naturale de la 100 la 1000;

• compararea şi ordonarea numerelor folosind simbolurile:”< „ , “> „ , „= ’’,

• exerciţii-joc de formare/completare de şiruri numerice, după reguli date.

• comunicarea şi discutarea rezultatelor evaluării;

• exerciţii de recuperare/dezvoltare;

• jocuri matematice distractive.



conversaţia, problematizarea

• obiecte, fişe de exersare



problematizarea • fişe de evaluare • activitate



• obiecte, fişe de recuperare/ dezvoltare


• 1 oră

• temă de

lucru în clasă

• probă orală

• probă

scrisă observarea sistematică a elevilor

115

Unitatea de învăţare: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000, fără trecere peste ordin Nr. de ore alocate: 12 Perioada: Săptămâna I-III

Nr crt.

Conţinuturi

Ob. ref.


1. . 2.

Adunarea a două numere formate din sute, zeci şi unităţi, fără trecere peste

ordin

Scăderea a două numere formate din sute, zeci şi

unităţi, fără trecere peste

ordin

2.4; 1.3; 2.5; 2.8; 3.1.

2.6; 2.4; 1.3; 2.5; 3.1

• operarea cu obiecte - simbol/desene pentru

„descoperirea” tehnicii de calcul; • exerciţii de

descompunere convenabilă a numerelor pentru efectuarea sumei;

• exerciţii de calcul desfăşurat linear/sub formă de arbore;

• exerciţii de calcul în scris, respectând aşezarea poziţională a numerelor şi începerea calculului de la unităţi;

• exerciţii de verificare a calculului prin reprezentare pe numărătoarea poziţională şi aplicând comutativitatea adunării,


• utilizarea termenilor de limbaj specific în rezolvarea şi compunerea de

• conversaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, problematizarea

• obiecte-simbol, desene adecvate, numărătoare poziţională, fişe de exersare;

• activitate frontală şi în perechi;

• 2 ore • învăţarea prin

descoperire, conversaţia, exerciţiul, algoritmizarea;

• obiecte-simbol, desene adecvate, numărătoare poziţională;


• coevaluare

• tema pentru

acasă • probă orală • autoevaluare

116

3. 4.

Adunarea unui număr format din sute, zeci şi unităţi/zeci şi

unităţi

Sumă de trei termeni

2.6; 2.4; 1.3; 3.1; 2.7; 2.10

2.4; 1.3; 2.5; 2.7; 3.1

probleme simple/ compuse;

• rezolvarea de probleme-acţiune pentru a „descoperi” tehnici de calcul;

• exerciţii de scădere folosind numărătoarea poziţională/ reprezentarea prin desen simbolic;



• exerciţii de calcul în scris;

• exerciţii de verificare a calculului prin reprezentare pe numărătoarea poziţională;

• exerciţii de verificare a calculului;

• exerciţii de compunere a unor şiruri pe baza unor reguli date;

• utilizarea termenilor de limbaj specific în rezolvarea şi compunerea de probleme simple/compuse;

• explorarea tehnicii de calcul prin rezolvarea unor probleme-acţiune adecvate;




• activitate frontală, în perechi, individuală;

• 2 ore • ştiu/vreau să ştiu/am

învăţat, conversaţia, exerciţiul ;

• obiecte-simbol, numărătoare poziţională;

• activitate individuală şi frontală;

• 2 ore • conversaţia, exerciţiul,

problematizarea • numărătoarea

poziţională; • activitate frontală, pe

grupe; • 2 ore

• tema de lucru

în clasă • coevaluare • probă orală • activitate în

echipe

117

5. 6.

Scăderea unui număr format din unităţi/zeci şi unităţi, dintr-

un număr format din sute,

zeci şi unităţi


numerelor naturale

2.4; 1.3; 2.5; 2.7; 3.1

1.3; 2.4; 2.6, 2.7

1.3; 2.6, 2.5; 4.1

• exerciţii de verificare a calculului prin reprezentare pe numărătoarea poziţională şi aplicând comutativitatea adunării;

• exerciţii de completare a unor şiruri numerice după o regulă dată;


• utilizarea termenilor de limbaj specific în rezolvarea şi compunerea de probleme simple/compuse;

• exerciţii de formulare a întrebărilor posibile pentru enunţuri matematice date;

• exerciţii de reprezentare pe numărătoarea poziţională sau prin desene simbolice a sumei;

• exerciţii de calcul prin gruparea convenabilă a termenilor;

• exerciţii de calcul scris; • verbalizarea personală a

demersului de calcul; • exerciţii de verificarea

calculului prin reprezentarea pe numărătoarea poziţională şi aplicând comutativitatea adunării;

• compunerea unor exerciţii/probleme după formule literare date (ex. SZU+SZU+ U/ SZU+ ZU+ U);

• exerciţii de scădere


descoperire pe cale deductivă, exerciţiul, conversaţia;

• numărătoarea poziţională, fişe de exersare;

• activitate frontală, pe grupe;

• 2 ore • conversaţia, exerciţiul

problematizarea; • fişe de evaluare; • activitate

independentă; • 1 oră • conversaţia, exerciţiul,

jocul didactic; • fişe de

recuperare/dezvoltare • activitate pe grupe de

nivel; • 1 oră

• probă orală • probă scrisă • observarea


118

folosind numărătoarea poziţională/ reprezentarea prin desen simbolic;


• exerciţii de calcul scris, • verbalizarea personală a

demersului de calcul; • exerciţii de creare a unor

şiruri numerice după o regulă dată;

• formularea de probleme pornind de la o temă dată;


• exerciţii de calcul scris; • exerciţii de verificare a

calculului; • rezolvarea de probleme

cu date numerice; • formularea de probleme

pornind de la o operaţie dată

• comunicarea şi discutarea evaluării;

• exerciţii de recuperare/ de dezvoltare a deprinderilor de calcul matematic;

• jocuri didactice

119

Unitatea de învăţare: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000, cu trecere peste ordin Nr. de ore alocate : 28 Perioada: Săptămâna IV- X

Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.


1. . 2.


ordinul unităţilor:

a)SZU+U,suma unităţilor simple

este 10; b)SZU+U, suma unităţilor simple

este mai mare decât 10;

c)SZU+ZU d)SZU+SZU


2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.8; 3.1

2.4; 1.3; 2.5;

• explorarea

modalităţilor de calcul folosind obiecte;

• reprezentarea calculului pe numărătoarea poziţională;

• exerciţii de descompunere convenabilă a unui număr format din sute, zeci şi unităţi;

• calculul sumei sub formă de arbore, prin completarea unui termen până la cel mai apropiat număr de zeci;

• exerciţii de calcul desfăşurat folosind paranteza rotundă, prin descompunerea unui termen;

• exerciţii de calcul desfăşurat folosind paranteza rotundă, prin descompunerea ambilor termeni;

• verbalizarea personală a etapelor de calcul;


• exerciţii-joc de estimare a sumei şi


descoperire, • explicaţia,

demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, jocul didactic

• beţişoare, jetoane-simbol, numărătoare poziţională

• activitate frontală, independentă în perechi

• 3 ore

• tema de lucru în

clasă • coevaluare • tema de lucru

acasă


• tema de lucru

120

3. 4.

ordinul zecilor: a)SZU+ZU

b)SZU+SZU


ordinul unit ăţilor şi al zecilor

Sumă de trei termeni

2.6; 2.7; 2.9; 3.1

2.4; 1.3; 2.6; 2.7; 2.10, 3.1

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.10; 3.1

verificarea prin calcul • exerciţii de

descompunere a numerelor în sume corespunzătoare temei învăţate;


• exerciţii de identificare a unor reguli şi scheme pentru efectuarea operaţiei de adunare;

• rezolvarea de probleme cu date numerice;

• formularea de probleme pornind de la operaţii date;

• explorarea

modalităţilor de calcul folosind obiecte;

• exerciţii de descompunere convenabilă a unui termen/ambilor termeni pentru efectuarea calculului;




• verificarea rezultatelor folosind comutativitatea adunării;

• exerciţii-joc de estimare a sumei, folosind aproximarea numerelor şi tehnici

• învăţarea prin descoperire, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, problematizarea


• activitate frontală, independentă


explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, jocul didactic;

• beţişoare, jetoane-simbol, numărătoare poziţională, fişe de exersare

• activitate frontală, independentă, în perechi/grup


conversaţia; • rezolvarea de

probleme • numărătoarea

acasă • tema de lucru

acasă • tema de lucru în

clasă • coevaluare • tema de lucru

acasă • tema de lucru în

clasă

121

5. 6. 7.

Probleme care presupun o operaţie de adunare;


ordinul zecilor


ordinul sutelor

2.6; 2.7; 2.10; 3.1; 4.1

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.10; 3.1

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.9; 3.1

de calcul mintal învăţate;

• exerciţii de identificare a regulii de creare a unui şir numeric;

• exerciţii de completare a unui şir numeric după o regulă dată;

• rezolvarea/compunerea de probleme utilizând scheme simple pentru figurarea datelor;

• explorarea

modalităţilor de calcul folosind obiecte şi reprezentarea pe numărătoarea poziţională/desen simbolic;

• deducerea şi aplicarea algoritmului de calcul oral şi scris;

• verificarea rezultatelor aplicând comutativitatea adunării;


• rezolvarea unor exerciţii propuse de elevi;

• formularea şi rezolvarea de exerciţii şi probleme pe baza unor termeni specifici limbajului matematic;

• jocuri matematice de atenţie.

• exerciţii de calcul

folosind

poziţională, jetoane-simbol



problematizarea, exerciţiul;

• culegeri, grafice/diagrame, fişe de elaborare

• activitate frontală, în grup


descoperire,explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia


• activitate frontală, independentă în perechi


explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, jocul didactic

• beţişoare, jetoane-

• activitate în

echipă observarea comportamentului comunicativ • tema de lucru în

clasă • tema de lucru

acasă • tema de lucru

în clasă • coevaluare • observarea comportamentului comunicativ; • tema de lucru în

122

8. 9. 10. 11.


ordinul zecilor şi al sutelor

Probleme care presupun o operaţie de

scădere;

Aflarea termenului necunoscut

Probleme care se rezolvă printr-o operatie invatata

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.8; 3.1

1.3; 2.6; 2.7; 2.10; 3.1; 4.1

1.3; 2.4; 2.8; 2.7; 4.1

2.6; 2.7; 2.10; 3.1; 4.1

descompunerea numerelor;

• exerciţii de calcul prin asocierea convenabilă a termenilor;

• exerciţii de calcul scris;


• exerciţii de verificare a calculului prin reprezentare pe numărătoarea poziţională şi aplicând comutativitatea adunării;

• colectarea datelor din tabele în scopul formulării de întrebări posibile.

• rezolvarea de

probleme cu sprijin în desene simple;

• recunoaşterea expresiilor care cer efectuarea operaţiei de adunare;


• formularea de probleme compuse pe baza unor probleme simple, prin: � modificarea

întrebării; � modificarea

enunţului; � completarea

enunţului.

• explorarea

simbol, numărătoare poziţională



explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, jocul didactic

• beţişoare, jetoane-simbol, numărătoare poziţională fişe de exersare



problematizarea, exerciţiul;

• culegeri, grafice/diagrame, fişe de elaborare

• activitate frontală, în grup

• 1 oră • observarea,

explicaţia, demonstraţia, exerciţiul

• desene, obiecte-simbol, numărătoare

clasă • autoevaluarea • activitate în

echipă • tema de lucru în

clasă • observarea comportamentului comunicativ; • tema de lucru în

clasă • autoevaluarea • proba orală

123

12.

Adunarea şi scăderea cu trecere peste

ordin

1.3; 2.4; 2.5; 2.6; 2.7; 3.1

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.8

1.3; 2.6; 2.5; 4.1

modalităţilor de calcul folosind obiecte şi numărătoarea poziţională;

• descompunerea convenabilă a descăzutului/scăzătorului pentru efectuarea calculului oral;

• deducerea şi exersarea algoritmului de calcul în scris;

• verbalizarea etapelor de calcul;

• verificarea scăderii prin adunare;

• exerciţii-joc de selectare a diferenţei corecte pentru operaţii de scădere date;

• formulare de probleme simple, fără sprijin, folosind termeni specifici scăderii.

• operarea cu obiecte pentru înţelegerea tehnicii de calcul;

• exerciţii de descompunere convenabilă a unui terme/ ambilor termeni pentru efectuarea calculului;


• exerciţii de calcul în scris concomitent cu verbalizarea procedeului de calcul;

• exerciţii-joc de identificare a regulii de formare a unor

poziţională, fişe de dezvoltare



• desene, scheme, culegeri, fişe de consolidare;


• 2 ore • Exerciţiul,

conversaţia, problematizarea, jocul didactic

• numărătoarea poziţională,;




• fişe de evaluare • activitate

individuală • 1 oră


• tema lucrată acasă



• proba orală • tema de lucru în

clasă • tema lucrată

acasă

124

2.4; 1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.8; 3.1

1.3; 2.4; 2.5; 2.6; 2.7; 3.1

2.4;

modele repetitive ăi de continuare a lor;

• rezolvarea de probleme simple.

• utilizarea obiectelor pentru înţelegerea metodelor de calcul;

• exerciţii de descompunere convenabilă a unui terme/ ambilor termeni pentru efectuarea calculului;


• exerciţii de calcul în scris concomitent cu verbalizarea procedeului de calcul;

• exerciţii-joc de completare a unor tabele de valori;

• rezolvarea de probleme cu sprijin în desene simple;

• recunoaşterea expresiilor care cer efectuarea operaţiei de scădere;


• formularea de probleme compuse pe baza unor probleme simple, prin:

� modificarea

întrebării; � modificarea

enunţului; � completarea

enunţului. • evidenţierea prin

• exerciţiul, jocul didactic;

• fişe de recuperare / dezvoltare;

• activitate pe grupe; • 1 oră

• observarea comportamentului comunicativ;

125

1.3; 2.5; 2.6; 2.7; 2.9; 3.1

exerciţii adecvate a legăturii dintre adunare şi scădere;

• exerciţii-joc de completare a unor egalităţi cu termenul potrivit, folosind obiecte/desene simple;

• asocierea rezolvării cu desene simple;

• exerciţii de aflare a termenului necunoscut folosind legătura dintre adunare şi scădere;


• formularea de exerciţii după modele.


• corelarea expresiilor matematice cu operaţiile corespunzătoare;

• utilizarea unor scheme/desene simple pentru a figura datele şi paşii de rezolvare ai unei probleme;

• exerciţii de estimare a soluţiilor unei probleme;

• exersarea algoritmilor de calcul;

• verificarea rezultatelor pe baza legăturii dintre adunare şi scădere;

• utilizarea tehnologiei specifice adunării şi scăderii în formularea

• activitate în

echipă

126

şi rezolvarea exerciţiilor şi problemelor;


• rezolvarea de probleme cu date numerice,

• formularea de probleme prin analogie cu cele rezolvate.

• exerciţii de completare a unor egalităţi cu numere/semne potrivite;

• exerciţii de adunare şi scădere cu trecere peste ordin, cu numere mai mici decât 1000;

• explorarea unor modalităţi de a compune şi de a descompune numere ;

• identificarea unor tipuri de asocieri;

• rezolvarea de probleme.

• comunicarea şi discutarea rezultatelor evaluării;

• exerciţii de recuperare/ de dezvoltare a deprinderilor de calcul matematic;

• jocuri didactice specifice adunării şi scăderii

127

Unitatea de învăţare: Elemente intuitive de geometrie Nr. de ore alocate: 8 Perioada: Saptamana XI-XII

Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.


1. 2.

Forme plane:

triunghi, dreptunghi, pătrat, cerc:

-recunoaştere, clasificare

Interiorul si exteriorul unei

figuri geometrice

2.1; 2.2; 3.1

2.1; 2.2; 3.1

2.1; 2.2;

• exerciţii de observare şi

descriere verbală a formei obiectelor din mediul înconjurător;

• identificarea formelor plane; • exerciţii de grupare şi selectare

a figurilor geometrice după criterii date;

• completarea de tabele cu date colectate pe baza observării unui desen dat;

• desenarea şi decuparea figurilor geometrice.

• Exerciţii de identificare a formelor plane într-un desen;

• Clasificarea figurilor geometrice după formă;

• Jocuri de rol pentru precizarea asemănărilor si deosebirilor formelor plane;

• Jocuri de construcţii • Exerciţii de identificare a

interiorului şi exteriorului unei figuri geometrice;

• Stabilirea poziţiilor unor obiecte în raport cu o figură geometrică data;

• Identificarea apartenenţei unui punct/desen interiorului unei figuri geometrice;

• Reprezentarea unor forme, puncte in interiorul sau exteriorul unei figuri geometrice;

• Clasificarea unor obiecte, forme


descoperire, observarea, exerciţiul;

• figuri geometrice, jetoane şi planşe, foarfece, lipici

• activitate frontală, individuală, pe grupe


didactic; • figuri

geometrice, jetoane, fise de exersare;

• activitate frontala, individuala

• 1 oră • observarea,

exerciţiul • problematizare • planşe cu figuri

geometrice • activitate

frontală, în echipă

• 1 oră

• tema de

lucru în clasă

• proba practică

• tema de

lucru în clasă

• proba orala

• tema de

lucru în clasă

coevaluarea

128

3. 4.

Forme

spaţiale:cub, sferă, cilindru,

con, fără terminologie

Forme plane şi spaţiale

2.1; 2.2; 4.1

2.1; 2.2; 2.9; 3.1

2.1; 2.2; 2.9

2.1; 2.2; 2.9

desenate dupa poziţia pe care o au faţă de o figură geometrică dată;

• Completarea de tabele. • Identificarea formelor spaţiale

în natură şi descrierea lor empirică;

• Jocuri de identificare, în mediul înconjurător, a obiectelor care au formă asemănătoare cu formele spaţiale observate;

• Gruparea, clasificarea formelor spaţiale după diferite criterii;

• Jocuri de identificare a formelor spaţiale dintr-un desen;

• Completarea de tabele; • Jocuri de construcţie. • Clasificarea figurilor

geometrice şi a formelor spaţiale după criterii date (formă, număr de laturi);

• Completarea unor şiruri repetitive cu figuri geometrice;

• Desenarea şi decuparea figurilor geometrice;

• Jocuri de construcţie • Sortarea si clasificarea unor

forme plane şi spaţiale, după anumite criterii;

• Completarea unor şiruri repetitive cu figuri geometrice, respectând regula dată

• Comunicarea şi discutarea rezultatelor evaluării;

• Exerciţii de recuperare/dezvoltare;

• Jocuri de construcţie

• observarea, exerciţiul, învăţarea prin descoperire;

• obiecte, fişe de exersare;


• 1 oră • exerciţiul, jocul

didactic, • problematizare • figuri

geometrice, jetoane, fişe de exersare;


• 1 oră • exerciţiul, • problematizare • fişe de evaluare; • activitate

independentă • 1 oră • conversaţia,

exerciţiul, jocul didactic;

• fişe de recuperare/ dezvoltare;


• 1 oră

• tema de

lucru în clasă

• tema de

lucru în clasă

• proba practică

• proba

scrisa observarea sistematica

129

Unitatea de învăţare: Măsurare şi unităţi de măsură Nr. de ore alocate: 12 Perioada: Saptamana XIII-XV

Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.


1. . 2.

Unităţi de măsurat lungimea • Măsurări

folosind unităţi neconvenţionale • Metrul • Utilizarea

instrumente lor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată Unităţi de măsurat capacitatea • Măsurări

folosind unităţi neconvenţionale • Litrul • Utilizarea

instrumente lor de măsură adecvate Unităţi de măsurat masa • Măsurări

1.3; 2.6; 2.10; 2.11 3.1

1,3; 2.6; 2.11; 3.1; 4.1

1.3, 2.6; 2.10; 2.11 3.1

• exerciţii-joc de măsurare a

lungimii folosind palma, creionul, radiera, pasul etc.;

• exerciţii-joc de măsurare a dimensiunilor diferitelor obiecte, folosind metrul sau rigla gradată;

• măsurarea dimensiunilor cu consemnarea rezultatelor;

• comparare corpurilor, după lungimea lor;

• completare unor tabele cu date obţinute prin măsurate;

• rezolvare de probleme. • jocuri de măsurare a

capacităţii folosind paharul, sticla etc.;

• exerciţii-joc de măsurare a capacităţii vaselor folosind litrul;

• exerciţii de comparare a vaselor pe baza măsurării;

• jocuri de estimare a capacităţii vaselor;

• rezolvare de probleme • jocuri de măsurare a masei

corpurilor folosind bile, cuburi etc., folosind balanţa;

• exerciţii-joc de măsurare a masei corpurilor, în kilograme, folosind balanţa, cântarul; consemnarea

• învăţarea prin joc,

conversaţia, învăţarea prin cooperare

• instrumente de măsură pentru lungime



exerciţiul, învăţarea prin descoperire

• imagini suport,diferite recipiente


descoperire, exerciţiul

• obiecte, balanţă, cântar

• activitate frontală, în echipă

• 2 ore

• tema de lucru în clasă • proba practică • proba practică • tema de lucru în clasă tema de lucru în clasă tema de lucru acasă • tema de lucru în clasă • probă orală

130

3. 4. 5 6.

folosind unităţi neconvenţionale • Kilogramul • Utilizarea

balanţei, a cântarului

Unităţi de măsură pentru timp (ora, minutul, ziua, săptămâna, luna) Monede Unităţi de măsură

1.3, 2.3; 3.1

1.3, 2.3; 3.1

1.3; 2.3; 2.6; 2.7; 2.11; 3.1

rezultatelor; • ordonarea unor obiecte după

masa lor, prin comparări succesive şi exprimarea rezultatelor ( „mai greu”…) ;

• completarea unor tabele cu date obţinute prin măsurare;

• compuneri de probleme cu temă dată

• exerciţii-joc de plasare a unor

evenimente în timp în funcţie de un reper ( înainte, după);

• ordonarea cronologică a unor imagini, a unor evenimente/activităţi;

• exerciţii de comparare a duratelor unor evenimente;

• alegerea unităţilor de măsură potrivite măsurării duratelor unor evenimente,

• citirea ceasului, exprimarea orei în mai multe moduri;

• jocuri de înregistrare a evenimentelor pe parcursul unei unităţi de timp (zi, săptămână, lună );

• planificarea unor activităţi zilnice

• observarea unor monede,

jocuri de identificare a acestora, sortarea lor după valoare;

• identificarea monedelor necesare pentru cumpărarea unui anumit obiect;

• compararea unor sume de bani exprimate în monede;

• jocuri de rol de schimburi echivalente cu monede;

• jocuri de rol în care elevii pot să decidă dacă un anumit

• exerciţiul,

învăţarea prin joc • ceas, calendar,

planşe suport • activitate frontală,

individuală • 2 ore • observarea,

exerciţiul, jocul de rol

• monede, obiecte din comerţ



problematizarea • instrumente de


• tema de lucru în clasă autoevaluarea • probă scrisă observarea sistematică a elevilor

131

1.3; 2.3; 2.6, 2.11

1.3; 2.3; 2.6; 2.11 4.1

obiect se poate cumpăra cu o sumă de bani dată.

• exerciţii de măsurare a

dimensiunilor, masei, capacităţii, timpului, folosind etalonul potrivit;

• descrierea verbală a procedeelor utilizate pentru măsurare;

• compararea obiectelor după dimensiuni, masă, capacitate;

• jocuri de comparare a evenimentelor după durata lor,

• exprimarea unor sume de bani în monede;

• rezolvări şi compuneri de probleme cu unităţi de măsură.

• exerciţii de măsurare cu

consemnarea rezultatelor în diferite forme ( numere, tabele etc);

• compararea şi ordonarea unor obiecte/ evenimente după dimensiuni, masă, capacitate, durată;

• rezolvare de probleme • comunicarea şi discutarea

rezultatelor evaluării; • exerciţii de recuperare /

dezvoltare; • jocuri de estimare a mărimilor

învăţare (lungime, capacitate, etc.)

măsură • activitate frontală,

individuală • 1 oră • exerciţiul,

problematizarea • fişe de evaluare,

instrumente de măsură

• activitate individuală



• instrumente de măsură, fişe de recuperare / dezvoltare


• 1 oră

132

Unitatea de învăţare: Recapitulare finală Nr. de ore alocate: 12 Perioada: Săptămâna XVI- XVIII

Nr crt

Conţinuturi

Ob. ref.


1. . 2 3.

Numerele naturale de la 0 la 1000:formare, scriere, citire, comparare si ordonare Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000, fără şi cu trecere peste ordin Elemente de geometrie

1.1; 1.2; 2.4; 2.10 3.1.

1.3; 2.5; 2.6; 2.8; 3.1 1.3; 2.7; 2.8

• Exerciţii de determinare

a unor numere naturale care să îndeplinească anumite condiţii date;

• Exerciţii de numărare cu pas dat „înainte” şi „înapoi”, de la 0 la 100;

• Exerciţii de ordonare, comparare, compunere, descompunere;

• Formarea/completarea unor şiruri de numere după criterii date;

• Jocuri de completare a unor modele repetitive reprezentate prin desene, numere;

• Completare de tabele cu date culese din desene.

• Exercitii de calcul oral şi scris; verificarea rezultatului folosind obiecte şi legătura dintre adunare şi scădere;

• Exerciţii de completare a unor tabele de valori;

• Scrierea unui număr ca sumă/diferenţă;

• Exerciţii-joc de selectare a rezultatului corect pentru exerciţii date;

• Completarea semnului de operaţie potrivit

• Desenarea figurilor geometrice după cerinţe date (poziţia una faţă de cealaltă, mărime, etc);

• egalităţi date;

• exerciţiul, jocul

didactic • fişe de exersare,

obiecte simbol; • activitate frontală,

în perechi • 2 ore • exerciţiul,

problematizarea • fişe de exersare; • activitate frontală,

pe grupe, individuală;


problematizarea; • fişă de exersare; • activitate frontală,



clasă • coevaluarea


clasă • tema de lucru

acasă


• proba scrisă

133

4

5

Unităţi de măsură Ce şi cât am învăţat în clasa a II-a?

2.2; 2.9

2.3; 2.11 3.1; 4.1

1.2; 1.3; 2.4; 2.6 1.2; 1.3; 2.4; 2.6 4.1

• Exercitii de aplicare a proprietatilor adunarii: comutativitate, element neutru;

• Jocuri de estimare a rezultatelor unor operaţii, a soluţiilor unor probleme;

• Exerciţii şi probleme de logică şi perspicacitate;

• Compunere de probleme • Jocuri de

sortare/clasificare a formelor plane şi spaţiale după formă;

• Jocuri de construcţie; • Exercitii de continuare a

unor modele repetitive reprezentate prin figuri geometrice

• Jocuri de alegere a instrumentelor potrivite pentru măsurarea unei mărimi;

• Exerciţii-joc de măsurare a dimensiunilor/

masei/capacităţii unor corpuri; înregistrarea în desene, numere, tabele a rezultatelor măsurărilor; • Ordonarea unor

evenimente după durata lor (oră, minut, zi, săptămână, lună);

• Jocuri de rol de estimare a sumei necesare pentru cumpărarea unor obiecte, folosind monede

• Exerciţii de numărare, comparare şi ordonare a numerelor;

• Exerciţii de adunare şi scadere a numerelor 0 – 1000;

• Rezolvare de probleme


problematizarea; • figuri geometrice,

jetoane; • activitate frontală,

individuală • 1 oră • exerciţiul, jocul de

rol; • instrumente de

măsura, obiecte; • activitate frontală,

pe grupe; • 2 ore • exerciţiul,

problematizarea • fişe de evaluare • activitate



• fişe de recuperare/ dezvoltare

• activitate frontală, individuală;

• 1 oră


clasă • proba practică


• proba practică



134

Agrigoroaie, Dan - Limba română – clasa a II-a, Teme de evaluare, Editura Adan, Piatra-Neamţ, 2001 Aldea Georgeta, Munteanu Gabriela - Didactica educaţiei muzicale în învăţământul primar, E.D.P, Bucureşti, 2001 Adams , M.; Jack, Canfield; Mark ,Victor, Hansen - Supă de pui pentru suflet 1 , Editura Amalteea.; Barbu, A.; Arcire, O.; Bucur, E.; Iacob S. - Programe şcolare pentru învăţământul primar - Discipline Opţionale, Editura Axa , Botoşani , 2000 ; Barff, Ursula, Inge, Burkhardt, Maier, Jutta - Carte de construit pentru copii, EIS POL Colvin, Leslie - Enciclopedia Lumii Vii, 2003 Corniţă Georgeta - Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii române. Didactici speciale, Editura Umbria, Baia Mare, 1993 Consiliul pentru standarde ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard ocupaţional, Bucureşti, 2002 Constantin, P. - Să vorbim despre culori , Editura Ion Creangă, Bucureşti , 1986 Cristea, M.; Panait, D.; Nitescu,V.; Stanescu, E. - ”Ghid metodic de educaţie plastică”-Editura Petrion, Bucuresti, 1997; *** Curriculum National - Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar, Editura Pognosis, 2001, Bucuresti, 1998 *** Curriculum naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 1998 *** Curriculum pentru discipline opţionale”, Bucureşti, 2000 *** “ Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar”, Editura Prognosis, 2001 Gherghina, Dumitru şi colaboratorii – Proiectarea pedagogică, Editura Didactica Nova, Craiova, 2005; Grigore-Prună, Simona - Hai să mergem la serbare!, Editura Recif, 1999; Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului la clasele I – IV, EDP, Bucureşti, 1990 Iordăchescu, Carmen - Să dezlegăm taina textelor literare – clasa a II-a, Editura Carminis, Piteşti, 1999 Joiţa, Elena - Didactica aplicată. Partea I – învăţământul primar, Editura “Gheorghe Alexandru”, Craiova, 1994 Lupu, Jean; Stâneci, Mihaela - Jocuri muzicale pentru copii mari şi mici , Editura Sigma Primex, 1999 Lupu, Jean; Iacob, Aurelia; Aldea, Georgeta; Capşa Teodorina – Muzică clasele I-IV- Culegere de cântece, Ed. Niculescu, Bucureşti 1997 Maior A. şi colaboratorii - Culegere de matematică pentru clasele II – IV, Editura Aramis, 2003, pag. 24 – 31 *** Metodica predarii desenului la cls. I-IV - EDP, Bucureşti, 1998;

135

M.E.C şi CNC - Ghid metodic pentru aplicarea programelor din aria curriculară ARTE, Bucureşti, 2002; M.E.C.T.S. - Ghidul programului de informare/ formare a institutorilor/ învăţătorilor. Curriculum pentru clasele I- II, Bucureşti, 2003; Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare revizuite, Limba şi literatura română, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2003 Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programă şcolară, Cunoaşterea mediului, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2003 Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare revizuite, Educaţie muzicală, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2003 Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare revizuite, Educaţie plastică, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2003 Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare revizuite, Abilităţi practice, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2003 Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare revizuite, Educaţie fizică, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2003 Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Inovării, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programă şcolară, Matematică, clasele I - a II-a, Bucureşti, 2009 Mi ţoi, Elena; Volintiru Mariana - Metodica predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2001 Molan,Vasile; Peneş, Marcela – Culegere de texte literare pentru clasele I-IV, Editura Aramis, Bucureşti, 1996; Motora-Ionescu, Ana –Teatru pentru cei mici, Editura Tineretului, 1991; Motora-Ionescu, Ana - Îndrumător pentru predarea muzicii la clasele I-IV; Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978; Muşu, Ionel - Ghid de predare- învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale, Editura MarLink; Neacşu, Ioan – Metodica predarii matematicii, manual pentru clasele I-IV, Ed. Didactica şi pedagogica, Bucureşti 1988 Oprescu, M.– Culegere de exerciţii şi probleme de matematică pentru clasele I si a II- a, Editura Hieropolis, Timisoara, 2004, pag.54 - 57 Opriş, Tudor – Botanica distractivă, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1992 Pali, Maria - Serbări şcolare pentru ciclul primar, editat de CCD Oradea, 1997; Păcurari, O. (coord) – Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003 Păcurari O. (coord) - Învăţarea activă, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP, 2001

Petroaia, Elena; Pârâială; Dumitru D., Pârâială, Viorica – Discipline opţionale la clasele I-IV, Colecţia Collegium, Editura Polirom, Iaşi, 2000;

** * Lecturi suplimentare pentru clasa I, Editura Coresi, Bucureşti, 1998; Peneş, Marcela – Dezvoltarea vorbirii – grupa pregătitoare, Editura Aramis, Bucureşti, 1998; Peneş, Marcela - Limba şi literatura română – Manual pentru clasa a II-a, Editura Ana, Bucureşti, 2000 Peneş, Marcela - Îndrumător pentru folosirea manualelor de limba şi literatura română – clasa a II-a, Editura Ana, Bucureşti, 2000

136

Peneş, Marcela - Comunicare, Culegere de exerciţii pentru clasele I-IV, Editura Aramis, Bucureşti, 2005; Peneş, Marcela - Activităţi practice – clasa a II-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2000 Peneş, Marcela - Sărbătoarea abecedarului, Ed. Carminis, Bucureşti, 1991 Petroaia, Elena; Pârâială, Dumitru D.; Pârâială, Viorica (coordonatori) - Discipline opţionale la clasele I- IV, Editura Polirom, Iaşi, 2000 Piţilă, Teodora; Mihăilescu, Cleopatra - Cunoaşterea mediului (manual), clasa a II-a, Editura Aramis, 2005 Popescu, Romeo – Grădina Bunicului, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1989; Popovici, Doru, Vlad - Elemente de Psihopedagogia Integrării, Editura PRO HUMANITATE Bucureşti- 1999; x x x - Programa şcolarǎ aprobatǎ cu O.M. nr. 4686 / 05.08.2003 Preda, L.; Paraschiv, M.; Matache, I.; .Palarie, M - ”Educaţia plastică în ciclul primar”- Ed. Didactica Nova, Craiova, 2003 Romaniţan, Pavel - Antologie de cântece pentru şcoala generală, 1981, Tipografia Universităţii din Timişoara Revistă dedicată cadrelor didactice Învăţământul primar, nr.2-4, Editura Miniped, 2002 Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar, Editura ProGnosis şi SNEE; Smiley, Simon - „E.T. extraterestrul descoperă PLANTELE”, Editura Rao, 2002 Stancu, D. D. – Antologie de cântece pentru şcolari, E.D.P., Bucureşti, 1969; Stan, L. ( coord) – Abilităţi practice – ghid metodologic clasele I- IV, Editura. Aramis, 2002, Bucureşti; Stoica, Daniela - Abilitǎţi practice- clasele I - IV , Editura Carminis, Bucureşti, 2003;. Stoica, Daniela - “Abilit ăţi practice – clasa a II-a”, Editura Carminis, Piteşti, 2000 Şerdean, Ioan - Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Corint, Bucureşti, 2007; Şerdean, Ioan; Diţuleasa, Florian; Paveliu Eliza - Gramatică şi compunere, Manual pentru clasa a III-a, E.D.P., Bucureşti, 1995; Ştefănescu, C. – Ghid pentru practică pedagogică, Editura Terra , Focşani, 2004; Tauru, Areta - “Rolul şi locul abilităţilor practice în orientarea socială a copiilor”, Revista Învăţământul primar, nr.1/ 2001 Tincea, Vasilica - Grafica si pictura, curs opţional, Ed. Aramis , 2000 Ţugulan, Lidia; Florea, Maria - Literatură pentru copii, E.D.P, Bucureşti, 1992; Vrăşmaş, Ecaterina - "Învăţarea scrisului",Editura PRO- HUMANITATE Bucureşti- 1999 http://articole.famouswhy.ro/planul_educational_de_interventie_individualizata/#ixzz14asJ0xGg www.freeschoolclipart.com www.gazetamatematica.net/?q=node/295 www.edu.ro www.didactic.ro http://europass.cedefop.europa.eu http://www.cmbrae.ro/legi/DOSAR%20PROFESORI.pdf www.kids-shop.ro http://www.google.com

137

http://cliparts.toutimages.com/alimentation/legumes/index.htm www.educatieinmures.ro

Dacă vă interesează varianta integrală a lucrării, puteţi trimite un e-mail cu mesajul „PORTOFOLIU II” pe adresa [email protected] şi veţi primi detalii.

mapa invatatorului clasa ii ghid vilcu elena

Documents