maramures - turism

8/11/2019 Maramures - Turism

1/22

Maramures - Turism si atractii turistice ale zonei

Spatiu de hotar, spatiu al muntilor, spatiu al vailor principale din bazinul superior al Tisei -Iza, Viseul sau Mara, cea care a dat numele celei mai mari "tari" din Transilvania acoperindzece mii de kilometri patrati, alcatuita din "cnezatele de vale" din care a iesit voievodatulMaramuresului, devenit la 136 comitat -, spatiu al !enezelor statale si, nu mai putin, spatiual unor noutati lin!vistice si arhitectonice cu puternica relevanta simbolica, Maramuresul esteuna dintre emblemele omaniei# "In Maramorisio" la 11$$, "Silva Maramarosi" in 1%&1, "Terra Maramorus" la 13'' sunt

primele mentionari ale acestei zone unde povestirile pastreaza amintirea viteazului (intea,unde diplomele vechi de sute de ani - publicate de mult de catre Mihal)i de *psa - dezvaluieviata din zecile de sate vechi ale acestui pitoresc tinut inte!ral romanesc la inceputul evuluimediu, populat treptat cu colonisti sasi si ma!hiari, cu ruteni - e+trem de numerosi -, cu evrei

din spatiul !alitian - dintre ei s-a ivit, la Si!het, acel premiu obel pentru (ace care este lie.iesel, a carui casa memoriala s-a deschis recent -, Maramuresul este, prin /orta lucrurilor,un tinut al tolerantei si al /ratietatii# *sa s-au putut alatura aici, intr-un bo!at tinut cuzacaminte de /ier, de ar!int si de sare care au atras de timpuriu mineri de /elurite ori!ini - cala odna si in alte parti -, artisti si carturari, celebri sau anonimi, de la Vida 0heza, sculptorulmartirilor de la Moisei si Vasile azar, desenatorul taranilor maramureseni, la pictoriiinstruiti in *pus ai renumitei "Scoli de la 2aia Mare", la zu!ravii unor lacasuri !reco-catolicecu icono!ra/ie rurala si baroca totodata sirul impresionant al bisericilor de lemn cu "sa!eti"impresionante la turle, de la s/arsitul secolului al 4VII-lea, din secolul al 4VIII-lea si dedupa 1'' - o!oz, (oienile Izei, ozavlea, 2arsana - se randuieste, estetic, tot aici5# In acest loc al mandriei si al demnitatii vietii de obste taraneasca - unde memoria

dacilor liberi este atat de vie -, cu "campulun!uri" ce unesc partile Tisei cu cele ale2ucovinei, vietuind potrivit unui stravechi "drept valah" - "us valachicum" -, cu centre despiritualitate precum manastirea de la (eri tinand, la 13$1, de indepartatul 2izant, undeinainte si dupa 17'' au aparut primele te+te romanesti, "rotacizantele" (saltiri 8urmuzachisau Scheianu, se a/la o parte esentiala a inceputurilor istorice nationale# 9e aici a plecat, sanu uitam, voievodul 9ra!os din 2edeu, apoi tot de aici a "descalecat" spre rasarit si miazazi,2o!dan de la :uhea - creator, in 137$, al Moldovei neatarnate, cinstit de urmasul sau Ste/ancel Mare prin stiuta pisanie /unerara de la adauti -, /acand din ordul romanesc o unitatecare nu este doar a !eo!ra/iei, ci si una a istoriei# (rintr-o /ericita potrivire ea poate deveni astazi si o unitate contemporana a turismuluicultural, imbratisand cele doua mari !rupuri de monumente vechi romanesti inscrise pe lista

presti!ioasa a (atrimoniului Mondial ;S:


2/22

natura este /oarte puternica pe aceste melea!uri, re/lectandu-se in /olclorul maramuresean#:ioplitorii in lemn din localitatile Vadu Izei, Mara sau Sapanta sunt renumiti in prelucrareaartistica a lemnului# ?a Sapanta se a/la :imitirul vesel, unic in lume pentru abordareaori!inala in sculptarea si vopsirea crucilor in culori vii# Mesterul Stan (atras a reusit sasurprinda, prin te+tele pline de umor, spiritul arhaic al poporului roman, care priveste

moartea doar ca o continuare a vietii# (uteti observa mestesu!ul lor in vestitele portimaramuresene, deschise ca su/letul curat al localnicilor# 9aca veti vizita localitatea Sacel,veti avea deosebita placere sa observati ceramica rosie nesmaltuita care aduce aminte devechile vase dacice#

Maramuresenii se remarca si prin alte mestesu!uri traditionale ca@ arta tesutului si acusutului# (uteti pleca de aici cu adevarate opere de arta populara sub /orma covoarelor,ster!arelor sau traistutelor care se /ac mai ales in Valea :oseului, Sapanta si 2arsana# umerosi turisti ale! sa viziteze Muzeul etno!ra/ic, :asa de cultura sau Scoala popularade arta, insa si 0radina Morii, un parc de pe malul Izei, unde se !asesc numeroase specii dearbori#

=ona udetului Maramures este din punct de vedere turistic o adevarata atractie, cu

posibilitati de a!rement ce cuprind sporturi de iarna, drumetii montane sau vanatoaresportiva# :restele muntilor sunt acoperite de zapada pana la inceputul verii, asa ca iubitorii de

peisae montane si de sporturi de zapada au aici locul ideal pentru petrecerea unei vacantememorabile# 2orsa este o locatie e+celenta pentru acestia, si o/era turistilor conditii pentru

practicarea alpinismului, partii de schi pentru toate cate!oriile de schiori, /unicular si skili/t#(uteti !asi cazare in 2orsa la numeroasele hoteluri si pensiuni,vile care sunt amenaatecon/orm speci/icului traditional al zonei, cu decoratiuni populare, mancare traditionala si!azde primitoare care o/era conditii pentru cele mai pretentioase !usturi#

Turistii care vor sa se destinda vizitand locatii laice sau culturale vor avea de undeale!e# Iata cateva dintre acestea@ 2iserica de lemn din Surdesti, /aimoasa pentru turla de lemnde 7> m, localitatea Ieud, unde a /unctionat prima scoala romaneasca si s-a descoperit=bornicul de la Ieud, prima scriere romaneasca sau Muzeul Maramuresului din Si!hetuMarmatiei, cu sectiile de etno!ra/ie si arta populara


3/22

Maramuresul este lea!anul culturii si civilizatiei romanesti# Incarcat de traditie,istorie si comori de arta populara, Maramuresul este in prezent impartit intre omania si;craina# (artea care revine acum ;crainei a /ost detinuta anterior, mai e+act dupa primulrazboi mondial, de :ehoslovacia#

Maramuresul istoric este o zona miri/ica, /iind cunoscut si sub numele de Taramulma!ic al :arpatilor# =ona o/era importante atractii turistice si o atmos/era /eerica# SpunemMaramures si ne !andim imediat la minunatia cantecelor populare de aici,la portul sitraditiile morosene# *sculti muzica maramureseana si simti ritm si viata, vitalitate si po/ta dea trai /rumos# Sarbatorile sunt momentele in care muzica si voia buna in satele maramuresenedescriu /oarte bine spiritul acestei zone#

(uteti admira arta populara in toate satele maramuresene# Veti remarca cu si!urantabisericile de lemn, /rumos sculptate si impodobite cu elemente decorative pline desimbolistica#;n insemn al zonei este poarta maramuresana# 9upa traditia locului, aceasta

poarta este simbolul sacrului, al delimitarii universului !ospodariei si casei# ste asa-zisabariera ridicata impotriva raului# u sunt simple elemente decorative, sunt simboluri

importante pentru spiritualitatea maramuresenilor# *st/el de elemente decorative si totodatasimboluri ale traditiei maramuresene mai sunt@ coarda, care simbolizeaza dorinta de a atin!eculmi inalte, nebanuite, rozeta, ca simbol al vietii, sarpele, ca simbol al protectiei# Toateaceste elemente se remarca in sculpturile portilor, /iind o caracteristica a zonei#

;n loc de care veti ramane pro/und impresionat este :imitirul Vesel de la Sapinta#Veti /i /ascinati de acest obiectiv turistic# *ici lemnul ,caracteristic zonei, se trans/orma inarta, luand /orma unor inedite crucivorbitoare# *ceste cruci reprezinta simbolul le!aturiidintre viata si moarte, reprezinta /orma de comunicare intre cei vii si cei disparuti# In catevacuvinte, cu umor dar si cu dramatism se povesteste viata celui trecut in ne/iinta# *utoironiadar si dramatismul realizeaza mici te+te /oarte ori!inale, care surprind /oarte bine ceea ce ainsemnat viata celor disparuti#=ona este una /oarte atractiva, atat pentru turistii romani, dar si pentru cei straini, care vin sadescopere an de an miri/icul tinut al Maramuresului, sa descopere traditiile si obiceiurilesatelor, sa viziteze celebrul :imitir Vesel de la Sapinta#

Turismul cultural

In acest domeniu se remarca capacitatea operatorilor culturali datorita carora, con/ormstudiului :entrului de studii si cercetari in domeniul culturii din 2ucuresti, care analizeaza

produsele culturale, Audetul Maramures se claseaza prima intre udetele tarii in termeni deobiective de patrimoniu, numar de monumente ;nesco in anul %''>5# In topul primelor 1'

de destinatii culturale din omania # :ele mai importante atractii culturale sunt @ :etatile medievale@ 2aia Mare BTurnul Macelarilor, trans/ormat in timpul lui

Iancu de 8unedoara si cel mai reprezentativ monument, Turnul S/antului Ste/anCMonetaria Imperiului actualmente Muzeul Audetean Maramures5

Muzee de istorie si arheolo!ie, muzee de etno!ra/ie in aer liber B Si!hetuMarmatiei si 2aia Mare

Monumente ;nesco, biserici de lemn@ 2arsana 1&%', 2udesti-Aosani, 9esesti,Ieud, 2iserica din vale, Sisesti, (lopis#

Monumente de arhitectura@ 2aia Mare Maramures5 *sezare /orti/icata din epoca medievala, :etatea :hioarului -Maramures


4/22

Muzee de istorie si arheolo!ie@ Muzeul de istorie 2aia Mare, , Muzeul de istoriesi arheolo!ie Maramures,

Muzeul ezitentei *nticomuniste - Memorialul Si!het Muzeul Memorial al Victimelor :omunismului si al ezistentei din Si!hetu Marmatiei/i!ureaza En a!enda maoritatii turistilor care se Endreapta spre Maramures# Muzeul dedicat

victimelor comunismului si al rezistentei a /ost creat in anul 1$$3 in cladirea /ostei inchisoricomuniste de la Si!het# *ceasta inchisoare a /ost /olosita de comunisti ca la!ar dee+terminare si incarcerare a opozantilor politici ai vremii# *ici si-au !asit s/arsitul

personalitati politice deseama ca Iuliu Maniu, 0heor!he I 2ratianu si alte sute de persoane#Muzeul se compune din 7' de sali de e+punere ilustrand rezistenta anticomunista sirepresiunea comunista din omania, printe acestea remarcandu-se celulele in care au murit0heor!he I 2ratianu si Iuliu Maniu, e+pozitiile permanente dedicate acestora, sala dedicatare!imului :eausescu , sala de tortura si metodele de intero!are ale securitatii#

In curtea muzeului se a/la un loc de recule!ere si ru!aciune in memoria sutelor deoamenie+terminatidela!arelecomuniste#In cadrul muzeului /unctioneaza si :entrul International de Studii asupra :omunismului#*ccesul se /ace de la (rimarie prima strada la dreapta# str#:orneliu :oposu nr#>5C

Institutia a auns la /el de cautata ca si :imitirul Vesel din SapDnta, specialistii europeniau con/irmat ca ocupa locul trei En topul muzeelor de istorie recenta de pe continent# FnainteaMemorialului din Si!het a /ost plasat Memorialul victimelor nazismului din *uschGitz,urmat de Memorialul (acii din ormandia# Hosta Enchisoare maramureseana a concuratJ cuinstitutii importante din uropa, cum ar /i Muzeul Terorii din 2udapesta# S-a considerat, Ensa,ca trateaza mult mai bine problema sistemului totalitar la nivel european si ca /ace o!eo!ra/ie surprinzatoare a ceea ce a Ensemnat detentia politica En omDnia# *tractii urbane@ :entrul istoric 2aia Mare, cladiri de patrimoniu si :entrul istoric Si!hetu Marmatiei#

Zonele etnografice si mestesugaresti

:entre mestesu!aresti @ in domeniul olaritului @ Sacel, 2aia Sprie in domeniul te+tilelor de interior@ SapDnta, TDr!u ?apus, portile maramuresene B

Tara Maramuresului vaile :osau, Iza, Mara, ViseuC troite, artizanat###*lte mestesu!uri practicate@ sculptura, icoane pe lemn si sticla, realizarea de podoabe

populare#

Castre, castele, conace, palate, cetati, biserici

In udetul Maramures e+ista castele, conace, case memoriale, cetati mediavale, (rintrecele mai importante obiective se numara@

:astelul de la (ribilesti , al contelui Teleki, castel in stil enaisance si 2aroc, castelcare are un mare potential dar trebuie realizate lucrari de reabilitare,

:astelul din Satulun! :onacul Teleki de la :oltau care !azduieste Muzeul (eto/i Sador :etatea :hioarului


5/22

Manastirea Sapanta-Peri

In localitatea (eri din Maramuresul de pe dreaptaTisei astazi in ;craina5, la mica departare de comuna

Sapanta a e+istat o importanta manastire, ctitorie adinastiei voievodale a 9ra!osestilor# Mai inainte insa caSas Voda si /ii sai, 2alcu si 9ra!, sa intemeieze la (eri

prima manastire din Maramures, in aceste locuri au e+istat,din vechi timpuri, comunitati isihasteC inca de la s/arsitulsecolului 4III, luase /iinta aici o mica sihastrie, a/lata in!ria inaintasilor lui 9ra!os Voda, cu hramul "S/antul*rhan!hel Mihail", protectorul acestei /amilii# In prima

umatate a secolului al 4IV-lea s-au adunat aici mai multicalu!ari, s/antul asezamant a /ost inzestrat cu terenuri siconstructii si ast/el sihastria a devenit cu timpul o

importanta manastire# Voievozii 2alcu si 9ra!, nepotii lui9ra!os, au daruit manastirii bunuri, intinse terenuri si auridicat o biserica din piatra, iar in 13 au!ust 13$1, lacererea lor, printr-o diploma a patriarhului *ntonie al IV-lea al :onstantinopolului, manastirea e ridicata la ran!ulde Stavropi!hie (atriarhala, cu drept de urisdictie asupra

bisericilor din opt tinuturi# Incepand de la aceasta data,sediul central al piscopiei


6/22

Centre urbane istorice

:entrele istorice semni/icative sunt 2aia Mare si Si!hetuMarmatiei# 9e remarcat centrul istoric al orasului 2aia-Mare cu

constructii si monumente istorice datDnd din sec# 4V, printre carese evidentiaza@ piata libertatii, centrul vechi al orasului comple+de arhitectura medievala ridicat in secolele 4VII-4VIII, ce

pastreaza inca subsolul si parterul unor constructii mai vechi,conserva o succesiune de stiluri arhitecturale !otic, baroc5# :asalisabeta, cea mai veche constructie civila, a /ost ridicata intre1>>6-1>$' de Iancu de 8unedoara si Matei :orvin# (iata :etatii Bvechiul Tintirim, este dominat de Turnul Ste/an, ridicat dininitiativa lui Iancu de 8unedoara, intre 1>>6-1>6# In apropiere se!aseste si Turnul Macelarilor, monument de secol 4V /oarte bineconserva

Sighetul Marmatiei, orasul muzeelor

Si!hetul este vechea capitala a Tarii Maramuresului, careapare in documentele cunoscute la 11$$#


7/22

ceramica de Sacel de /actura dacica#:orp comun cu biserica romano-catolica, intr-o cladire datata 1&3', este Muzeul de istorie-arheolo!ie care detine colectii impresionante prin bo!atie si varietate, in special din epoca

bronzului, dar si documente si obiecte medievale si din alte epoci# Tot in aceasta cladire estesi Muzeul de stiintele naturii care adaposteste pe lan!a celebrul "8erbar in!# :oman *rthur"

cu peste 16#''' de planse, colectii de /lori de mina, mami/ere, pasari etc#?an!a biserica re/ormata este :asa Muzeu Ioan Mihal)i de *psa, in care s-au adapostitcolectiile primului muzeu si!hetean secolul al 4I4-lea5 si care la eta pastreaza memoriaacestui mare savant roman care a edi/icat o opera istorica si muzeolo!ica unica# < e+pozitiede istoria culturii la eta si colectii de arta la parter intre!esc acest muzeu#In prelun!irea cladirii primariei, in /osta "inchisoare politica" este amenaat Muzeulvictimelor comunismului si al rezistentei Si!het, unde prin documente si /oto!ra/ii, obiecte

personale si miloace !ra/ice este pusa in evidenta ert/a si sacri/iciul celor care au /acutomania mare si moderna@ patru prim-ministri, 76 de ministri, academicieni si !enerali, darsi cei 1% episcopi martiri !reco-catolici si sutele de preoti si alti oponenti ai ocupantuluisovietic, care au /ost inchisi aici#

?a %$ iulie %''%, in prezenta presedintelui tarii, Ion Iliescu, si a laureatului (remiului obelpentru (ace pe anul 1$6, scriitorul lie .iesel, si a multor demnitari romani si straini s-adeschis la Si!het un nou muzeu@ Muzeul :ulturii vreiesti din Maramures - :asa Memorialalie .iesel care prezinta viata acestui /iu al orasului, dar si tra!edia celor 3#''' de evreideportati si nimiciti de horth)sti si /ascisti in la!arele de e+terminare# In s/arsit, nu putem omite poate cel mai important muzeu din aceasta parte a tarii siuropei@ Muzeul satului maramuresean, care conserva case monument si vesti!ii speci/icezonei ce poarta inscriptii in limba romana cu litere chirilice, in limba latina, cu datari certe pe

parcursul secolelor 4VII - 4I4# *laturi de monumentele romanesti prezentate in muzeu suntrestaurate si o casa ma!hiara, o casa ucraineana si doua case evreiesti, in /elul acesta punandin evidenta /enomenul de interculturalitate ce s-a produs aici, la con/luenta marilor culturi sicivilizatii@ cea orientala cu cea occidentala, dar si a celor doua mari ramuri ale crestinismului@catolicismul latin cu ortodo+ia bizantina# *ici, in acest muzeu, in /iecare an de 1 mai - =iua Internationala a Muzeelor B seor!anizeaza mani/estari stiinti/ice si un /estival /olcloric la care participa sute de tarani incostume traditionale ce-si prezinta obiceiurile de primavara#

Iarna, in %6-%& decembrie, de peste 37 de ani muzeul-sat este animat de sute de oameniveniti cu obiceiurile lor de :raciun si *nul ou din toate colturile tarii, dar si de !rupuri dintarile vecine# 9ominante sunt ocurile cu masti, speci/ice acestor sarbatori# *st/el muzeuldevine un sat viu cu speci/icul sau#

Sapanta

ste una dintre cele mai cunoscute localitati in tara si peste hotare, atestata documentar

inca din anul 11$$, a/lata la %' km de centrul !eo!ra/ic al uropei#In sec 4VIII-lea s-a /ormat un composesorat al nobililor din Sapanta prin care /amiliile vechidin localitate aduceau in patrimoniul acesteia proprietatile lor imobiliare# :a o dovada aconstituirii si e+istentei acestui composesorat stau marturie si astazi stranele e+istente siastazi in 2iserica din Sapanta apartinand acestor vechi /amilii precum si ramurilor acestoradin care amintim@ /amiliile Turda, Stan, (op, 8oldis sau Stetca#

Sapantenii reprezentanti de /runte ai Maramuresului se remarca nu doar prin harnicie siseriozitate cat si prin costumul traditional /ormat la barbati pe timp de vara din@ clop, camasa,


8/22

cooc, pantaloni !ati5, opinci, iarna adau!andu-se lecrecul, cabatul si cioarecii# ?a /emeicostumul popular este alcatuit din@ sarinca, camasa, catranta /usta5, cooc sau lecrec# (uteti

petrece cateva zile inedite in milocul obiceiurilor si traditiilor milenare ale localnicilor#


9/22

vin sa se reculea!a si sa-si plan!a mortii, insa mai presus de toate este locul in care sunte+primate pro/und sensurile si /rumusetea vietii#

Muzeul Casa Memoriala Ioan Stan Patras

Muzeul :asa Memoriala Ioan Stan (atras :asa memoriala este situate la cca %'' m de:imitirul Vesel, pe o straduta laterala si este /ormata dintr-o casa cu doua camere si curte incare este atelierul de sculptura si picture al mesterului dar si cruci realizate de acesta# In incinta muzeului puteti admira costume populare speci/ice zonei Sapanta, obiecte deartizanat cer!i, covoare, oale de lut, icoane, tabouri pe lemn realizate de Ioan Stan (atras5

precum si poze ale /amiliei acestuia# (uteti admira aici in prima incapere una dintre crucile realizate de Ioan Stan (atrascare contine un epita/ vechi@

Sub aceasta cruce !rea=ace biata soacra-mea

Trei zile de mai traia=aceam eu si cetea eaVoi care treceti pa aiciIncercati sa n-o treziti:a acasa daca vineIarai cu !ura pa mine

9a asa eu m-oi purta ca-napoi n-a inturnaJ

Dragomiresti

?ocalitatea 9ra!omiresti este asezata la con/luenta raurilor Iza si 2aciu, /iind atestatadocumentatr din anul 1>'7# 9e aici s-a e+tras si comercializat sarea#9in 9ra!omiresti au

plecat spre Moldova alaturi de voievozii 9ra!os si 2o!dan locuitori in/iintand si acoloasezari cu denumiri similare cum ar /i 9ra!omiresti, astazi ausor#

(e tot teritoriul localitatii a /ost descoperit un deposit de arme , unelte si obiecte de podoabadin bronz sec 4I i#8r, colectie a/lata in prezent la Muzeul ational din 2udapesta#


10/22

:a obiective turistice amintim@ Muzeul Tarancii omane din Maramures, Manastirea cuhramul S/#Ilie, 2iserica $ in urma unui incendiu In cenusa manastirii s-a !asit o icoana din lemnreprezentand pe Hecioara Maria cu pruncul in brate datata din sec 4VII-lea#Manastirea !azduieste icoana maicii 9omnului- considerata icoana /acatoare deminuni#Icoana este sin!urul obiect care a rezistat unui incendiu devastator#Manastirea a /ost inchisa pana in anul 1$$' cand reintra in circuit monahal#Manastirea o/era locuiri de cazare si campare#

Dragomiresti - Muzeul Tarancii omane

Muzeul este situat in localitatea 9ra!omiresti pe drumul principal, deschis in anul%''1#*cesta /unctioneaza intr-o casa speci/ica zonei Maramuresului, constuctie din piatra,lemn si chirpici avand o curte relative mica in care !asim adunate obiecte speci/ice munciitarancii din zona Maramuresului#

*pare aici copacul speci/ic zonei in care sunt puse oalele pe care le are o /amilie in


11/22

!ospodarie#umarul oalelor arata bunastarea /amiliei si sunt de di/erite culori#


12/22

sporturilor de iarna# +ista mai multe partii de schi cea mai cunoscuta este partia unc-Stiol,cu o lun!ime de %''' m si o di/erenta de nivel de 7'' m, dotata cu telescaun5 in 2orsa /iindsi cea mai lun!a trambulina naturala din uropa $' m5#

2orsa este de asemenea poarta de intrare in (arcul ational al Muntilor odnei - "*lpii

Maramuresului" cum sunt denumiti la superlativ acesti munti -, intins astazi pe o supra/ata de>63$$ ha, e+tinzandu-se si pe teritoriile udetelor 2istrita asaud si Suceava# In 1$3% a /ostcreata rezervatia naturala (ietrosul odnei in scopul protearii numeroaselor specii /loristicesi /aunistice de aici, unele e+trem de rare sau chiar endemice# 9intre speciile de /lora

proteate se pot aminti@ !usa porumbelului, /loarea de colt, !hintura, crucea pamantului,ro!ozul alpin, smardarul, zambrul# In ceea ce priveste /auna, alaturi de ursul brun, rasul sicerbul carpatin, zona a /ost repopulata cu capre ne!re, reintroduse in 1$6% si marmote#*stazi, teritoriul din urul (ietrosului odnei a /ost declarat rezervatie a bios/erei, in cadrul

pro!ramului ;S:%13&5C2orsa (oiana5 - Valea e!oiescu - caldarea e!oiescului Mare - Valea :impoiasa - Saua0alatului 1% m5C marca@ triun!hi albastru, durata 7-6 ore#

Turismul de afaceri si evenimente

Turismul de a/aceri este considerat principala sursa de venituri pentru industriahoteliera autohtona# In ultimii ani, o data cu intrarea pe piata romDneasca a marilorcompanii straine, numarul celor care vin in omDnia in interes de a/aceri a crescutconsiderabil# /ectele pozitive se vad in special in marile orase# :onditiile pentru or!anizarea de con!rese, simpozioane, intalniri sunt asi!urate in

prezent de hotelurile si institutiile din orasele mari@ 2aia-Mare - Millennium 2usiness:enter peste ' de evenimente or!anizate in primele luni ale anului anul %''65, :entrulmarketin! si e+pozitii al ::I Maramures, 2iblioteca Audeteana cu spatii !eneroase decon/erinte, dotate cu aparatura tehnica multimedia si cu /acilitati de nivele european#

+ista cateva evenimenteculturale deosebite care reunesc o !ama lar!a de activitatimuzicale, dansuri, si alte mani/estari culturale@ Sarbatoarea :astanelor de la 2aia Mare# Inudetul Maramures, mani/estarile culturale traditionale, /estivaluri /olclorice si tDr!urile sedes/asoara pe tot parcursul anului dupa un calendar stabilit En /iecare an,si atra! omultitudine de turisti# *mintim dintre cele mai importante@ Hestivalul ?enkerului :avnic,;datorul Surdesti, Tar!ul :epelelor B *suau de Sus , Masurisul oilor B TDr!u ?apus,TDneaua de pa Mare, SDnziene B 2orsa, Hestivalul untilor Vadu Izei si


13/22

Turismul balnear

*pele din aceste locatii pot /i /olosite in scopuri curative si de a!rement# Minele de sare

inchise si lacurile sarate de la


14/22

animalelor ovine, bovine, cabaline si porcine5# Fn munti se practica pastoritul de tiptraditional@ primavara si toamna pe pasunile si /Dnatele de la poale, iar vara cu stDna pe

pasunea de munte#(rincipalele zone din Maramures unde se practica turismul montan En udetul Maramuressunt B mtii 0utin 2aia Mare, 2aia Sprie, :avnic, 9esesti, 2aiut5, Tibles B T! ?apus odnei

B 9ra!omiresti, Moisei, 2orsa Mtii Maramuresului B Viseul de Sus, Viseul de Aos, 2orsa#

"lte forme de turism

*r mai /i cateva tipuri de turism cu potential de dezvoltare in re!iune, dintre care meritamentionata Mocanita de pe Valea Vaserului din Maramures, sin!ura posibilitate de acces EnValea Vaserului, cea mai impresionanta vale cu habitat natural, /oarte bine conservat din zonasi care /ace parte din (arcul atural Muntii Maramuresului a /ost dezvoltata din sec#4VIIIcand un :entru Horestier a /ost /ondat acolo#

Cu mocanita pe )alea )aserului-traseu

:ine nu a auzit sau nu a dorit sa calatoreasca macar odata cu mocanitaO In trecutul nu

/oarte indepartat, trenuletele /orestiere trase de locomotive cu abur erau prezente mai pestetot in :arpatii omaniei, transportand pe vai lemnul din punctele de e+ploatare la !atere# :umai bine de un secol in urma, la :ovasna era data in /unctiune una dintre primele cai /erate/orestiere de la noi# eteaua s-a e+tins treptat si in restul zonelor impadurite din Transilvania,Moldova si 2anat, aun!and sa totalizeze in 1$% nu mai putin de >37' km# 9upa al doilearazboi mondial reteaua trece sub administrarea :ailor Herate Horestiere :HH5, companie destat, iar in anii P6' dezvoltarea lor cunoaste ma+imul, in e+ploatare /iind nu mai putin de 6'''km# 9eclinul incepe odata cu inundatiile din 1$&' si 1$&7 care au produs mari daune retelei#

Mai mult, se trece treptat la utilizarea camioanelor pentru transport pe drumuri /orestiere si atractoarelor /orestiere pentru e+ploatare# (ana in 1$$ mai ramasesera in /unctiune in ur de


15/22

1''' km#*stazi, una din putinele linii /unctionale este cea de pe valea Vaserului, in inima MuntilorMaramures# Vechea mocanita mai circula inca, transportand bustenii pe calea /erata cuecartament in!ust &6' mm5, construita intre anii 1$3'-1$33, pe un parcurs de 6' km#

Sa pornim deci la drum din Viseul de Sus, localitate a/lata la 1%7 km de 2aia Mare si la67 km de Si!hetul Marmatiei, important centru al economiei /orestiere# In /iecare zi,dimineata, la &,>7, mocanita porneste pu/aind de la combinatul de prelucrare a lemnului# (e

primii & km linia serpuieste printre case si !radini, printre ulite colbuite si /anaturi# :urand,opintindu-se si !a/aind, locomotiva ce duce va!oanele patrunde tot mai adanc in padure#Scutul padurii se des/ace pe alocuri lasand loc luminisurilor si poienilor smaltuite de /lori#Molidul, bradul, /a!ul si paltinul sunt speciile care imbraca cu preponderenta pantele

povarnite pe sub care se strecoara involburate, mu!ind, apele raului# (e alocuri, valea sein!usteaza intr-atat incat calea /erata trebuie sa treaca prin tuneluri, doua dintre ele botezatein !luma de catre tipteri Simplon si Sankt 0othard#

?ocuitorii vaii Vaserului alcatuiesc un adevarat mozaic etnic, aici ducandu-si traiulromani, ucrainieni, ma!hiari, evrei si !ermani# *cestia din urma au auns aici pe la 1&&3

pentru lucrul la e+ploatari /orestiere# Maoritatea colonistilor proveneau din zona =ipsSlovacia5 si de aceea romanii le-au zis "tipteri"# :am in aceeasi perioada a aparut si un !rupde evrei, re/u!iindu-se din 0alitia de persecutiile la care erau supusi acolo# *un!and la ovat, la 13 km de la plecare, linia /ace triun!hi cu o rami/icatie ce urcaspre Izvorul :ailor, pe valea ovat# (ana la halta Haina 3> km din Viseu5 sunt necesare cel

putin doua opriri pentru alimentarea cu apa si incarcarea "tenderului" - va!onetul cu busteni

pentru /oc# Micile halte de pe parcurs - ovat, ovicior, 2ardau, :ozia, 2otizu, Haina - erauodinioara or!anizate ca districte silvice, insa astazi cabanele din lemn si dependintele suntslab intretinute si nu pot o/eri decat un precar adapost# ?a Haina e+ista cateva !ospodarii,cabane silvice si un campin! pentru turisti# :asutele ce alcatuiesc campin!ul sunt in numarde patru, cochete, /acute trainic din lemn de brad, putand !azdui 3-7 turisti la parter, iar laeta cam tot atatia# Sunt asezate pe malul stan! al Vaserului, intr-o lunca plina de verdeata,strauita de padurea de molid si de un palc de arini# In amonte de halta Haina linia continua sa urce inca $ km, aun!and la nu mai putin de% km de !ranita cu ;craina# 9upa > km de la halta Haina poposim la halta Macarlau# Inapropiere se a/la locul unde apele Vaserului erau za!azuite in trecut de un stavilar sau hait5,construit in 1&' de catre tipteri si deschis periodic pentru bustenii ce luau calea apei prin

plutarit, pana la Viseu# 9e la Macarlau se poate continua calatoria /ie pe ultimii 7 km, /ieoptand pentru una din potecile ce urca, spre sud, pe valea Miraului, Macarlaului sau pe


16/22

muntele :atarama spre var/ul Toroia!a 1$3'5, un e+celent punct de belvedere asupracaldarilor !laciare ale odnei si culmilor Maramuresului#

"lpinism * trasee + Zone unde eista trasee cu posibilitate de practicare a

alpinismului in udetul Maramures :reasta Muntilor odnei, parcursa iarna, este un traseu alpin destul de di/icil,recomandat numai sportivilor avansati sau :reasta :ocosului B arie proteata din Maramures,cariera ?impedea 2aia Mare#(arapantism se practica in zonele montane, mai ales pe :reasta:ocosului si I!nis# )anatoare si pescuit

9atorita diversitatii si /aunei cine!etice, intre!ul udet poate /i considerat un mare parcde vDnatoare# VDnatoarea de capre ne!re din Muntii odnei a /ost drasnic limitata pDna lare/acerea numarului de e+emplare minim pentru protearea speciei# (e cDmpie se vDneaza tap,vulpe, /azan, iepure si mistret# Se !asesc o multime de iazuri piscicole si helestee, iar rDurile inca nepoluate sunt bo!ate

in peste satis/acDnd po/ta de pescuit a sutelor de pescari amatori din udet# Fn Maramurese+ista mai multe lacuri si rDuri unde se poate practica pescuitul @ *rinis, Hiriza, Sacalaseni,rDurile ?apus, Somes, Iza, Mara, Viseu, etc 9e asemenea o salba de pastravarii pe cele maiimportante rDuri din zona montana# ?ostrita B Hiriza, 2lidari- 2aia Mare# Turismul de vDnatoare poate /i practicat in Muntii


17/22

Circuite turistice - /cursii in Maramures

01 !aia Mare - !aia Sprie - )alea Marei - Sighet #D2 03'

Baia Mare- :entrul vechi al orasului cu cladiri din secolele 4V-4VIII#

Mogosa- km %', &7' m altitudine - :abana Mo!osa@ partie de schi -% km lun!ime, telescaunClacul 2odi - pescuit, inot, canota#

Pasul Gutin- km %&C $& m altitudine - 8anul (intea ViteazulC mormantul lui (inteaViteazulC trasee turistice spre :reasta :ocosului monument al naturii5 si statiunea Izvoare#

Valea Marei- o adevarata arta a portilor de lemnC zona cu pastrarea traditiilor populare#

Desesti- km >3 -2iserica de lemn 1&&'5 cu icoane pe lemn secolul al 4VIII-lea5C traseuspre lezerul Mare (iatra Tisei5

Sat Sugatag- km >&- 2iserica de lemn 16>%5, pictura murala-1&3C

$1 !aia Mare- !aia Sprie - Cavnic - Pasul 2eteda -!udesti - 4cna Sugatag - .eresti -

Tautii de Sus

9 1, km -Pe Dealul Budoaiei- cel mai batran castan comestibil, monument al naturii@7'' ani, $ m circum/erinta# :hiuzbaia - 9 1, km $ - intersectie - 3 km, la poalele I!nis,ului-izvor mineral "?a 0roape"C rezerva/ie /osili/era de /lora eocena, sin!ura din uropa#

Sisesti- 9A 1>, km 17 - :asa Memoriala"Vasile ?ucaciu"#

Surdesti- 9A 1>, km %3 - 2iserica de lemn S/intii *rhan!heli - 7> m inaltime, pana anultrecut cea mai inalta constructie de lemn din uropa#

Budesti- 9A 1'$ H, km 3 - atestata documentar 1361C 2iserica de lemn 16>35C :amasa dezale a lui (intea Viteazul 16'5C arhitectura caselor si portilor - impunatoare#

Ocna Sugatag- 9A 1'$ H, km $1 - sin!ura localitate a Maramuresului amplasata pe o culmeC

statiune balneoclimaterica - apa sarata#Calinesti - statie meteo activa din secolul al 4l4-leaCBiserica din Susani1&>5 - sin!ura inMaramures# cu plan tre/lat#Hoteni- 9A 17, km % - "Tanaua de pe Mara" - obicei /olcloricde primavara#

%1 Sighet - Sapanta - Sambra oilor

Sapanta- 9 1$, km 61 - atestata in 13 &3 - microe+pozitii permanente de cer!i, covoare,straitiC Cimitirul vesel- "Muzeu de arta populara" - /resca a vieRii unei comunitatiC casa luiStan loan (atrasC pastravarieC I

zvor mineral Corona- amenaat din 16'C principalul punct de plecare pe traseele versantuluinordic al Munilor 0utai#

Sarasau - 9 1$, km &3 - atestata In 13&' - tezaurul de obiecte din aur descoperit In 1>&Cbiserica de piatra cu altar penta!onal secolele 4IV-4V#

Pasul Sambra Oilor- 9 1$, km 3%, 76 m altitudine - Hestivalul /olcloric Sambra


18/22

Bistro- 9 1, km 1'' - loc de re/u!iu al lostritei - con/luenta Viseu-TisaC trasee spre Var/ul(altinului, Valea :rasnei# Viseul de Sus - 9 1, km 1%7, atestat in 1363 - izvoare minerale-Valea :vasnitaC punct de plecare pe Valea Vaserului, traseu unde, pe >3 km, s-a pastrat calea/erata construita in perioada interbelica si unde transportul se /ace cu "mocanita"#

Moisei- 9 1, km 1>3 - Manastirea 2iserica de lemn din Izvorul e!ru - 16''C casa

MartirilorC Monumentul roilor Vida 0eza5#Borsa- 9 1, km 17' - trasee spre ezervatia naturalaPietrosul odnei, 0ura oaselor,Saua 0alatului, (uzdrele, 2uhaescu, :ormaiaC biserica de lemn 1&''5 - pictura pe panza1&6$5C comple+ul turistic 2orsa - hoteluri, restaurante, partie de schi -1$%' m lun!ime,di/erena de nivel >$& m, telescaunC izvor mineral - Izvorul cailorC Taul 8aradau, lacul !laciar2istricioaraC aveneC izbucul Hantana# Sesuri - 9 1, km 13 - trasee - ezervatia naturala?ala - Inau -2ilaC cabana Hantana StanchiiC abruptul =imbroslavei 16'3 m5 -rezervatia

botanica SalhoiC (estera :omorii Mo/ilor5#

71 Sighetu Marmatiei - leud - Sacel - Izvorul Izei

Barsana- 9A 16, km 11 - 2iserica de lemn 1&%' - sin!ura cu acoperis cu poala dublaCManastirea veche - 13$' - reconstruita si din 1$$6 cea mai inalta cladire din lemn din uropa- 6% m#

leud- 9: 1, km > - din 1&& pana in 1$' aici nu a e+istat nici un divortC biserica de lemn2una Vestire -136> - aici a /ost descoperita cea mai veche pravila in limba romana, scrisa demana cu litere chirilice 13$15

Bogdan Voda - 9A 16, km 36 - ruinele bisericii de piatra - secolul al 48I-lea#

Dragomiresti- 9A 16, km 3$ - Valea lodisor - "uptul Sterpelor" -in luna mai - evenimenttraditional pastoral pentru adunarea oilor in turme si plecarea lor la munte#

Sacel- 9A 16, km 71 - ceramica de Sacel, nesmaltuita, rosie, pictata, lustruita cu piatra# 9

1&: - viaductul din tronsonul Salva-ViseuC cabanele de la Izvorul Izei#81 !aia Mare - Carbunari - Copalnic - Manastur -Targu-9apus

Grosi- 9A 1%, km 6 - stear de 37' ani, ocrotit#

Baile Carbunari- 9A 1%, km 1& - ape sul/uroase, clorosodice#

Cernes!ti - 9A 1%, km % - /alia (relucii, pe Valea 2loaa, la $ km -Trestia - calcedoniealbastra de Trestia semipretioasa5#

"argu#$apus- 9A 1%, km >6, atestat in 1%$1 - centrul administrativ, politic si economic alTarii ?apusuluiC 16%% - in/iin/area primei scoliC (arcul - (estera cu oase - la % km pe drumul spre (oiana 2otiziiCcalcare urasice, cu schelete de ;rsus spaelaeus#


19/22

;1 !aia Mare - Somcuta - Mesteacan #D2 0 C, %;


20/22

- plimbarii cu caruta siNsau sania trasa de caiC calarie- participarea la mani/estarile locale prileuite de sarbatorilecultural reli!ioase- vizitarea bisericilor din lemn de pe valea Izei- e+cursii la izvoarele de apa minerala

- e+cursii la stana cu mancaruri speci/ice@ /ri!arui, balmos,antita si serbarea campeneasca Quptul SterpelorJ 1'-17 mai- campin!car B 1' ; N persoana N zi

- ta+a campare B 3 ; N persoana/

Program turistic de 8 zile

=iua 1@:azare intr-o pensiune a!roturistica de pe Valea Izei# :ina #Ziua $(Mic deun#

+cursie pe Valea Vaserului cu "mocanita"#:ina#

Ziua %(Mic deun#Vizita la ":imitirul Vesel" din Sapanta si :asa Memoriala Stan Ioan (atras

Si!hetu-Marmatiei , Muzeul tno!ra/ic al Maramuresului#(ranz#

Vizita la Memorialul 9urerii si al ezistentei *nticomuniste# Intoarcere la (ensiunea a!roturistica#

Seara /olclorica interactiva cu cantece si dansuri#=iua >@Mic deun# Vizita la 2isericile din Ieud , "2iserica din deal" 136>, "2iserica din ses"si la comple+ul taranesc moara, piua, valtoare 5 2orsa# (ranz# +cursie la :ascada :ailor# :omple+ul de ceramica Sacel# :ina#

=iua 7@ Mic deun# Vizitarea Manastirii de la 2arsana si a casei mesterului Toader 2arsan# (ranz# 9eprinderea artei tesutului si a vopsirii naturale a lanii la 2otiza# :ina#

=iua 6@ Mic deun# (lecare spre casa

Promovarea destinatiilor turistice


21/22

In promovarea destinatiilor turistice din Audetul Maramures se pot avea in vedereinstrumente cum ar /i@

locatii ale administratiilor publice participari la e+pozitii, reuniuni, seminarii de turism !hiduri locale si nationale retele private de reduceri pentru serviciile de cazare puncte de in/ormare in centrul oraselor si principalele porti de intrare

aeroport,!ara5 panouri in/ormative electroniceNcomputerizate in statii de autobuz, benzinarii,

piete etc# publicatii, articole in presa de specialitate tiparituri ale or!anizatiilor de turism ce o/era in/ormatii re/eritoare la muzee,

obiective turistice, a!rement, spectacole pliante, ilustrate si vederi, catoloa!e, /luturasi# proiect inte!rat de brandin! Maramures

?ipsesc produsele turistice care sa se poata vinde in pachete inte!rate, atat pentruservicii similare o/erite de statiuni cat si pentru produse o/erite de o aceeasi zonaturistica# ste necesara si consolidarea marcii de destinatie Maramures precum si a

brandurilor turistice re!ionale#2aia Mare si Si!hetu Marmatiei ca zone urbane de traditie care au centre istorice B

piete, cladiri rezidentiale, biserici pot /i reabilitate si incluse in circuite turistice# *cestlucru ar atra!e un numar important de turisti straini#Se poate prevedea ca destinatiile dea consacrate vor avea concurenta puternica in

viitor# =onele cu potential pentru turismul rural nu sunt inca su/icient dezvoltate darvor /i promovate in viitor# (otential turistic important ar avea in acelasi timpvalori/icarea traditiilor mestesu!aresti, arta populare, obiceiuri ale comunitatilorrurale#

Concluzii

*sa cum rezulta din analize, Audetul Maramures prezinta un potential turisticridicat,avand un relie/ deosebit de atractiv, resurse hidrominerale, precum si o

varietate lar!a de vesti!ii si monumente istorice, obiective reli!ioase si culturale,obiective si mani/estari etno!ra/ice# Individualitatea re!iunii este data in principal de resursele hidrominerale,cunoscute si apreciate de mult timp# =ona de muntoasa din udetul Maramuresdispune de/ormatiuni vulcanice interesante


22/22

* /ost identi/icata si necesitatea construirii unor branduri turistice de individualizareaa udetului cat mai ales promovarea brandurilor locale e+istente#In/rastructura de transport din Audetul Maramures nu este su/icient dezvoltata sinecesita investitii importante pentru a /i la nivelul standardelor europene# Investitiiletrebuie indreptate spre drumuri udetene, sosele de centura ale oraselor con!estionate

de tra/ic, drumuri din mediul rural si cai de acces spre zonele cu potential turistic, maiales zonele montane, balneare si de a!ro-turism#9atorita potentialului natural si antropic valoros si bazei materiale e+istentediversi/icate se pot dezvolta multe tipuri si /orme de turism in udetul Maramures@turism balneaoclimateric ape minerale in 9epresiunea Maramuresului5, turismmontandrumetii, cine!etic, /otosa/ari5, turism cultural si turism rural-etno/olcloricobiceiuri sitraditii speci/ice, de e+# in Tara Maramuresului, Tara ?apusului, Tara:hioarului, Tara:odrului 5, turism de evenimente si a/aceri, turism stiinti/ic etc#

maramures - turism

Documents