marea unire!!!!!!!!!!
DESCRIPTION
proiect didacticTRANSCRIPT
PLAN DE LECTIE - DEMOCRATIE SI TOTALITARISM
PLAN DE LECTIE
UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA GIMNAZIALA ,, DAN BARBILIAN, GALATI
DISCIPLINA DE INVMNT: ISTORIE
CLASA: a VIII- a B
UNITATEA DE INVATARE: SOCIETATEA ROMANEASCA INTRE TRADITIE SI MODERNITATE
CONINUT: Formarea statului national unitar
TIPUL LECTIEI: Lecie MIXT
PROFESOR : CHIRILA GEANINA
DURATA: 50 MIN.
DATA: 14.03.2013
COMPETENE GENERALE/ CHEIE:
1. Utilizarea eficient a comunicrii i a limbajului de specialitate.
2. Aplicarea principiilor i a metodelor adecvate n abordarea surselor istorice.
3. Folosirea resurselor care susin nvarea permanent.
COMPETENE SPECIFICE:
1.1Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Epocii Moderne, n diferite situaii de comunicare scris sau oral.
3.6 Localizarea in timp si spatiu a faptelor din istoria romanilor, desfasurate in Epoca Moderna si in secolul XX, pe baza surselor istorice.
3.7 Stabilirea unor relatii intre aspectele unui fapt istoric din Epoca Moderna si din secolul XX, pe baza surselor istorice.
3.8 Analizarea unui fapt istoric din istoria romanilor in Epoca Moderna si sec. XX, pe baza surselor istorice.
3.10 Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria romanilor din Epoca Moderna si in secolul XX, pe baza surselor istorice.
COMPETENTE DERIVATE/ OBIECTIVE OPERATIONALE:
1.S descopere teritoriile romnesti care s-au unit n 1918 cu Romnia;
2. S explice minimum doua premisele ce au determinat Marea Unire din 1918;
3. S identifice personalittile istorice care au contribuit la realizarea statului national unitar romn;
4. S localizeze pe hart provinciile romnesti care s-au unit cu Romnia i orasele unde a fost hotrt
unirea ;
5. S mentioneze organismele formate in urma Adunarii de la Alba Iulia;
6. S-i exprime opinia legata de atitudinea minoritatilor nationale din Transilvania fata de actul unirii cu Romania.
Strategia didactic
a) metode i procedee: - brainstorming, conversaia dirijata/ euristic, nvarea prin descoperire, dezbatere, utilizarea documentului istoric, problematizarea, harta istorica, philips 6/6, explicatia, comparatia
- activitate frontal, individual, pe grupe ;
b)material didactic: - documente, fie de lucru, harta istoric, manual;
- texte istorice, tabla, creta, fie de evaluare, atlas istoric.
Mijloace de nvmnt:
Manualul de istorie a romanilor al clasei a VIII-a , autori:Sorin Oane, Maria Ochescu, Ed. Humanitas Educatonal,Buc., 2000;
Manualul de istorie al romanilor al clasei a VIII-a, autori: Al. Vulpe, R. G. Paun, R. Bajenaru, I. Grosu, Ed. Sigma, Buc., 2000
Atlas istoric;
Bibliografie: Gh. Tanase, Metodica Predarii- Invatarii istoriei, Ed. Spiru Haret, Buc. 1995
Ghid metodologic Aria Curricular Om i societate, Ed. Sc. Aramis Print, Buc., 2001;
Mihail Manea, Mic dicionar de termeni istorici, Ed. All Educaional, Buc., 1999;
Bogdan Murgescu, Istoria lumii n texte, Editura Teora , 1999
Minodora Perovici, Istoria universal n texte, Corint , 2003
L. Cpi, C. Cpi , Tendine n didactica istoriei, Piteti, 2005; Studii i articole de istorie LXXIII, Societatea de tiine istorice din Romnia, 2008.
Resurse:: - oficiale: programa colar, planificarea calendaristic orientativ
- umane: elevii clasei a VIII- a B
Metode de evaluare: - observarea sistematic a comportamentului elevilor;
-continu prin ntrebri frontale i analiza rspunsurilor la fiele de lucru;
- completarea fiei de evaluare;
FISA NR.1
NUME:___________________________________
PRENUME:_______________________________
TEST DE AUTOEVALUARE
I. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:
1. Problema unirii Principatelor a fost pusa la Congresul de la:
a) Berlin b) Londra c) Paris
2. Sfatul Tarii era o institutie reprezentativa in:
a) Transilvania b) Basarabia c) Bucovina
3. Adunarea de la Alba- Iulia a confirmat spiritul democratic astfel ca puterea executiva era detinuta
de : a) Marele Sfat National Roman b) consiliul Dirigent c) Inalta Curte de Justitie si Casatie
15 puncte
II. Completati spatiile libere cu informatia istorica corecta:
1. La 1 decembrie 1918 numarul delegatiilor care au votat unirea Transilvaniei cu Romania au
fost de.................................. .
2. In anii 1914- 1916 Romania a avut o atitudine de.......................fata de primul razboi mondial.
3. Din septembrie 1914 rege al Romaniei a fost................................................... .
4. Basarabia si-a declarat unire cu Romania la..................................................... .
5. Consiliul National Roman constituit la Cernauti era condus de............................................. .
20 puncte
III. Enumerati trei organisme infiintate in lupta pentru crearea Romaniei Mari.
1._______________________________________________________________________________
2._______________________________________________________________________________
3._______________________________________________________________________________
15 puncte
ETAPELE LECTIEI
CC.S
ACTIVITATEA
STRATEGII DIDACTICE
PROFESORULUI
ELEVILOR
METODE
MIJLOACE
1. PREGTIREA PENTRU ACTIVITATEA DE NVARE (2)
2. VERIFICAREA TEMEI (2)
Noteaz absenele;
Pregtete materialele necesare desfurrii leciei.
Realizeaz un climat afectiv.
Se verifica tema pentru acasa, anterioara lectiei.
Rspund cerinelor profesorului.
si pregtesc materialele
Elevii prezinta tema si se corecteaza greselile.
CONVERSAIA
Dirijat
CONVERSATIA
FISE, CAIET
3.REACTUALIZAREA CUNOTINELOR (8)
Reactualizarea cunotinelor
Dirijarea nvrii (30)
Scrie pe tabl schema leciei
Feed- back si evaluare
Timp de lucru (5)
1 1.1
33.6
43.7
33.8
3
3
3
1.1
O1
1.1
3.6
3.7
3.8
3.10
O2
3.6
1.1
3.7
3.8
3.10
O3/ O5
3.6
3.10
3.5
1.1
O4
3.10
3.6
1.1
O6
3.7
3.8
Formuleaz ntrebri/cerine care fac apel la cunotinele dobndite pe parcursul leciei anterioare: Romania si Sistemul de pace de la Versailles
Enun subiectul leciei Formarea statului national unitar si a obiectivelor urmarite.
Noteaz pe tabl titlul, monitorizeaz elevii;
Organizeaz nvarea;
Se impart fiele de lucru i sursele istorice elevilor;
Organizeaz activitatea elevilor pe urmtoarea structur:
Activitatea nr.1
Pe tabl se scrie titlul leciei: Formarea statului national unitar
Schema leciei:
1. Basarabia
2. Bucovina
3. Transilvania
Activitatea nr.2
Profesorul profesorul prezinta contextul istoric al formarii statului national unitar roman.
Profesorul solicita elevilor sa descopere provinciile ce s-au unit cu Romania pe baza textului lectiei si textului istoric.
Aduce completari daca este cazul.
Activitatea nr.3.
Profesorul prezint cauzele si etapele pe care fiecare provincie le-a urmat spre unirea cu Romania, patria mama.
Profesorul solicita elevilor sa explice minimum doua premisele ce au determinat Marea Unire din 1918.
Aduce completari daca este cazul.
Activitatea nr.4
Profesorul prezinta formele de lupta ale romanilor din provinciile romanesti aflate sub suzeranitate straina si liderii marcanti.
Profesorul solicita elevilor sa identifice minimum doua personalitti istorice care au contribuit la realizarea statului national unitar romn si sa mentioneze organismele formate in urma Adunarii de la Alba Iulia pe baza textului lectiei si cel istoric.
Aduce completari daca este cazul.
Activitatea nr.5
Profesorul solicita ca pe baza informatiilor cumulate si a textului istoric sa localizeze la harta provinciile romanesti care s-au unit cu Romania si orasele unde s-a hotarat unirea.
Aduce completari daca este cazul.
Activitatea Nr.6
Profesorul cere elevilor s-i exprime opinia legata de atitudinea minoritatilor nationale din Transilvania fata de actul unirii cu Romania
Aduce completari daca este cazul.
Activitatea Nr.7
Se cere elevilor s completeze fia de evaluare.
Rspund la solicitare, utiliznd informaiile anterior dobndite.
Studiaz individual materialele propuse.
Activitatea de nvare este individual.
La sfritul orei elevii vor fi n msur s prezinte factorii ce au contribuit la unirea provinciilor cu Romania la 1 decembrie 1918 si organismele formate in urma Adunarii de la Alba- Iulia.
Elevii studiaz fiele primite
Elevii deseneaz pe caiet harta conceptual, care va fi completat la sfritul orei cu informaiile dobndite pe parcursul activitii de nvare.
Se cere elevilor s argumenteze alegerile fcute.
Elevii noteaza in caiet titlul si schema lectiei.
Elevii asculta cu atentie si noteaza in caiet.
Elevii cerceteaza si raspund la cerinta expusa.
Elevii asculta cu atentie si noteaza in caiet.
Elevii cerceteaza si raspund la cerinta expusa de profesor
Elevii asculta cu atentie si noteaza in caiet.
Elevii se grupeaza si isi aleg un lider, cerceteaza si raspund la cerinta expusa.
Elevii se grupeaza, isi aleg un lider, cerceteaza si raspund la cerinta expusa de profesor.
Elevii isi exprima opinia legata de atitudinea minoritatilor nationale din Transilvania fata de actul unirii cu Romania.
Elevii completeaz fia de evaluare.
Conversaia euristic
Metode propuse Conversatia, Brainstorming,
Invatarea prin descoperire
Dezbaterea
Harta conceptual de tip pianjen
Conversatia Euristica
Conversatia Euristica
Conversatia dirijata
Explicatia
Utilizarea documentului istoric
nvarea prin descoperire
Conversatia Euristica
Dezbaterea
Conversatia dirijata
Explicatia
Utilizarea documentului istoric
Problematizarea
Conversatia Euristica
Conversatia dirijata Explicatia Dezbaterea
Invatarea prin descoperire
Philips 6/6
Conversatia dirijata
Explicatia
Philips 6/6
Dezbaterea
Invatarea prin descoperire
Utilizarea documentului istoric
Conversatia dirijata
Explicatia
Dezbaterea
Problematizarea
Conversatia dirijata
Explicatia
ATLAS ISTORIC
TABLA
CRETA
HARTA
FISE DE LUCRU
TEXT ISTORIC
MANUAL
ATLAS ISTORIC
TABLA
CRETA
HARTA
FISE DE LUCRU
TEXT ISTORIC
MANUAL
ATLAS ISTORIC
TABLA
CRETA
FISA DE EVALUARE
4. Apreciere si notare cu privire la desfurarea activitii ( 2)
Apreciaz si noteaza rspunsurile date de elevi;
Solicit aprecierile elevilor legate de modalitatea de desfurare a leciei.
Apreciaz modul n care au rspuns i n care s-a realizat lecia
Conversatia dirijata
NOTARE
CATALOG
5. TEMA PENTRU ACAS
(1)
Propune elevilor tema pentru acas exercitiile de la pagina 121.
Solicit informaii legate de rezolvarea temei.
Conversatia
MANUAL
Fia nr.2 Realizai o hart conceptual de tip ,,pnza de pianjen- FORMAREA STATULUI NATIONAL UNITAR
FORMAREA STATULUI NATIONAL UNITAR
FISA NR. 3
Formarea statului naional unitar romn
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
B
1.S-a unit la 15/28 noiembrie 1918 cu Romnia.
2.S-a unit cu Romnia la 1 decembrie 1918.
3.Instituie care a hotrt unirea Basarabiei cu Romnia.
4.Conductorul Consiliului Dirigent.
5.S-a unit cu Romnia la 1 decembrie 1918.
6.Rege al Romniei n timpul domniei cruia s-a realizat Marea Unire din 1918.
7.Ora n care s-a hotrt unirea Transilvaniei i a Banatului cu Romnia.
8.Tratat internaional prin care a fost recunoscut unirea Transilvaniei i a Banatului cu Romnia.
9.Stat care a recunoscut prin tratatul de la Saint Germain unirea Bucovinei cu Romnia.
A_B: Prima provincie romneasc care s-a unit cu Romnia.
FISA NR. 4. Construiti harta Romniei dup Marea unire din 1918 din acest puzzle.
FISA NR. 5
Telegrama prin care sunt ncunotinate guvernele strine despre unirea Bucovinei cu Romnia
Domnul Ministru,
Congresul General al Bucovinei, n virtutea dreptului popoarelor de a hotr singure de soarta lor, a votat astzi n unanimitate realipirea Bucovinei n vechile ei hotare pn la Ceremu, Colacin i Nistru la regatul Romniei.Ptruni de adnc admiraie pentru mreele principii de libertate i dreptate de care a fost cluzit ara D-voastr n acest rzboi i de sincera recunotin pentru jertfele desinteresate aduse de nobila D-voastr naiune pentru triumful acestor principii v rugm s binevoii a notifica guvernului D-voastr votul unanim al Congresului general al Bucovinei a-i tlmci sentimentele noastre de venic mulumire i recunotin.Totodat ne folosim de acest prilej de a exprima Excelenei Voastre i personal mulumirile noastre cele mai clduroase pentru dragostea cu care ai mbriat i sprijinit cauza noastr dreapt n vremile de cea mai grea cumpn i n clipele hotrtoare pentru viaa noastr naional.
Clauzele tratatului de la Saint-Germain cu privire la recunoaterea reunirii Bucovinei la Romnia
Romnia
Art. 59
Austria renun, n ceea ce o privete, n favoarea Romniei la toate drepturile i titlurile asupra prii fostului Ducat al Bucovinei cuprins dincoace de fruntariile Romniei, astfel precum vor fi fixate ulterior de Principalele Puteri aliate i asociate.
Art. 60
Romnia consimte la inseriunea ntr-un Tractat cu Principalele Puteri aliate i asociate al unor dispoziiuni pe cari aceste Puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti n Romnia interesele locuitorilor ce se deosebesc prin ras, limb sau religiune, de majoritatea populaiunii.
Romnia consimte de asemenea la inseriunea ntr-un Tractat cu Principalele Puteri aliate i asociate a unor dispoziiuni pe care aceste Puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti libertatea transitului i a aplica un regim echitabil comerului celorlalte naiuni.
Art. 61
Proporia i natura sarcinelor financiare ale fostului Imperiu al Austriei pe cari Romnia va avea s le ia pe seama sa pentru teritoriul pus sub Suveranitatea ei, vor fi fixate conform articolului 203, Partea IX (Clauze financiare), a Tratatului de fa.
Conveniuni ulterioare vor regla toate chestiunile cari n-ar fi regulate prin Tractatul de fa i cari ar putea lua natere din cesiunea zisului teritoriu.
Hotrrea Consiliului Suprem al Congresului de pace prin care recunoate unirea Basarabiei cu Romnia
Principalele Puteri Aliate s-au vzut pn acuma n imposibilitate de a lua o hotrre definitiv n chestiunea basarabean, pentru c au considerat-o ca o parte din problema general romn, a crei aranjri a fost mpiedecat de dificultile avute cu anteriorul Guvern Romn, i pentru c au sperat, c se va putea gsi un aranjament prietenesc ntre Romnia i Rusia. Principalelor Puteri Aliate li se pare, c nul mai este nici un motiv pentru a ntrzia i pe mai departe hotrrea definitiv. Guvernul romn a dat dovezi despre dorina sa de a aranja n interesul Romniei i al Europei n general chestiunile nerezolvate nc, i a supus hotrrii Consiliului Suprem chestiunea retragerii trupelor sale din Ungaria, bazndu-se pe asigurarea dat de Principalele Puteri Aliate. Guvernele aliate i dau seama c interesul cel mai mare al Romniei, precum i al Statelor nvecinate cere ca chestiunea Basarabiei s nu rmn i pe mai departe nedecis. Dup ce s-au luat pe deplin n considerare aspiraiunile generale ale populaiei basarabene, i caracterul moldovenesc, din punct de vedere geografic i etnografic al acestei regiuni, precum i argumentele istorice i economice, Principalele Puteri Aliate se pronun n favorul reunirei Basarabiei cu Romnia, reunire proclamat n mod formal de reprezentanii basarabeni, dorind totodat a ncheia un contract cu privire la aceast recunoatere, ndat ce condiiunile amintite vor fi fost ndeplinite. Ele cred, c prin aceast reunire interesele generale i particulare ale Basarabiei vor fi salvgardate i n special relaiunile ei cu Statele nvecinate i drepturile minoritilor sale, vor fi garantate n aceleai condiiuni ca drepturile acelora, cari triesc n celelalte pri ale Regatului Romn. Principalele Puteri Aliate i rezerv dreptul de a supune arbitrajului Ligei Naiunilor orice dificultate viitoare, provenit din menionatele dou chestiuni.