masterat nutritia copilului sanatos (1)

149

Upload: mihaicristian

Post on 05-May-2017

300 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)
Page 2: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

NUTRITIE SI ALIMENTATIE PEDIATRICA

NUTRITIA = totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dez-asimilare a alimentelor in orgs. prin care se asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunza-toare varstei, o activitate fizica si intelectuala adecvata, promovand o buna stare de sanatate.

Page 3: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

NECESITATILE ENERGETICE(CALORICE):

Valoarea energetica a alimente-lor se exprima in kilojouli(kj) sau kilocalorii(kcal).

O kilocal.reprez.cant de caldura necesara pt.a creste temp. unui litru de apa de la 14,5°C la 15,5°C

1 kcal = 4,184 kj.

Page 4: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Surse de energie principale pt. orgs. sunt: glucidele si lipidele.

1g.proteine furniz. aprox. 4 kcal. 1g.lipide furniz. aprox. 9 kcal. 1g.glucide furniz. aprox. 4 kcal. Necesitatile energetice la copil treb. sa

acopere cheltuielile zilnice necesare pt.: metab. de intretinere+pt. proc. de termoreglare+pt. activitatile fizice +pt.nevoile de crestere.

Page 5: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

METAB. DE INTRETINERE= METAB. BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE

NECESITATI ENERGETICE GLOBALE - nn. - 80 kcal/kg/zi - 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi - 3-6 luni – 110 kcal/kg/zi - 6-12 luni – 100 kcal/kg/zi - copil mic – 90 kcal/kg/zi - prescolar – 80 kcal/kg/zi - scolar – 50-60 kcal/kg/zi

Page 6: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

APORTUL ENERGETIC GLOBAL: - 1-3 ani – 1300 kcal/zi - 4-6 ani – 1700 kcal/zi - 7-9 ani – 2200 kcal/zi - 10-12 ani – baieti 2700 kcal/zi - fete 2300 kcal/zi - 13-15 ani - baieti 3100 kcal/zi - fete 2600 kcal/zi - 16-19 ani – baieti 3600 kcal/zi - fete 2800 kcal/zi.

Page 7: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Accelerarea cresterii in per. prepu-bertara necesita un aport caloric supli-mentar.

La un aport caloric de 40 kcal/kg/zi cresterea ponderala se opreste.

Ratia alim. hipercalorica la sugar det. stimularea sistemului enzimatic al lipido-genezei, ceea ce va duce la hipertrofia si hiperplazia celulelor adipoase in perioada de sugar. Aceasta va determina obezitate precoce, cu prognostic nefavorabil.

Page 8: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Ratia alim. hipocalorica va deprima sistemul nervos simpatic, copilul va economisi energia pt. nevoile de intretinere si termoge-neza. Aceasta va fi urmata de diminuarea pana la oprire a cresterii ponderale si staturale cu aparitia malnutritiei.

Page 9: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

NECESARUL DE APA: Cantitatea de apa din orgs. este invers

proportionala cu varsta: - la embrion apa reprez. 90% din greutatea

corporala - la copil – 70-75% - la adult – 60-65%. Turnover-ul apei la sugar este mai rapid decat

la adult. Ca urmare, si necesarul de apa/ unitate de greutate este mult mai mare ca la adult( de cca. 3 ori mai mare).

Page 10: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Nevoile de lichide depind de varsta si de continutul caloric al alimentelor.

La sugar, consumul de lichide se realizeaza prin:

- pierderi insensibile care se raporteaza la suprafata corporala mare a sugarului;

- incapacitatea de concentrare a urinei cu pierderi urinare care depasesc 40-50% din vol. de lichide ingerat;

- temp. ambianta crescuta/fototerapie; - cond. patologice( pierderi digestive, lipsa de

aport).

Page 11: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ROLUL APEI IN ORGANISM:• intra in compozitia celulelor si tesuturilor;• reprez. mediul intern in care se desfasoa-ra reactiile

biologice;• intervine in reactiile de cataliza, hidroliza,

tamponare;• realizeaza solutii;• reprez. calea de transport a numeroase substante;• intervine in termoreglare;• face leg. intre mediul intern si cel inconju-rator.

Page 12: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

NECESARUL DE PROTEINE: Sursa de proteine in primele luni de

viata este exclusiv lactata. Alimentatia naturala ofera sugarului un aport proteic ideal d.p.d.v. cantitativ si calitativ.

Laptele de vaca are un aport proteic crescut dar utilizare digestiva scazuta.

Page 13: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

In alimentatia diversificata se recom. ca 50% din prot. din alim. sa fie de orig. animala( lapte, carne,oua,branza,peste).

Nevoile de proteine:• La sugarul alim. exclusiv la san(in

primele 6 luni) : 1,8-2,3 g/kg/zi.• Sugar alim. artificial : 3-3,5 g/kg/zi.• Peste 6 luni : 1,5-2 g/kg/zi.

Page 14: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Rolul proteinelor in organism:• constituenti ai tuturor celulelor;• asigura reinnoirea tuturor celulelor si

tesuturilor;• intra in compozitia hormonilor si enzi-melor;• asigura forta fizica si intelectuala;• intra in compozitia anticorpilor, asigu-rand

apararea orgs. impotriva infectiilor;• mentine pres. coloid-osmotica si echilbrul

acido-bazic;

Page 15: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co, Ca, Fe, I, Zn), sau al unor pigmenti (bilirubina).• pot deveni sursa energetica

(neeconomica insa). Deficitul aportului proteic: - incetinirea cresterii; - scade sinteza de enz.,h.,Ig. - apar edeme hipoproteice si malnutritia

proteica.

Page 16: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Excesul de aport proteic: - tulb. digestive( diaree de putrefactie); - suprasolicitarea functiei renale(cata-bolismul

proteic crescut va det. form. de uree in cantitate mare ce treb. eliminata renal, solicitand ,astfel, rinichiul);

- amoniul rezulta din catabolismul proteic si este neurotoxic in cant. mare; daca amoniemia este crescuta timp indelungat va determina un coeficient de inteligenta scazut la acel copil;

- se formeaza celule mari care se vor incarca, ulterior, cu grasimi.

Page 17: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

NECESARUL DE LIPIDE Surse de lipide pt. orgs.: alim. de orig.

animala si vegetala. Lipidele alimentare sunt reprezentate de

trigliceride, fosfolipide, colesterol, derivati metabolizati ai grasimilor (AG saturati, AG nesaturati, glicerol, corpi cetonici).

AG polinesaturati de tipul acid linoleic, acid arahidonic sunt esentiali, adica nu pot fi sintetizati de catre orgs., sursa lor fiind exogena.

Page 18: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Trigliceridele pot fi: - cu lant scurt (au putere calorica scazuta

– 5,3 kcal/g) - cu lant mediu (cu putere calorica medie -

8,3 kcal/g) - cu lant lung (cu putere cal. mare – 9

kcal/g). TG cu lant scurt si mediu se absorb usor

digestiv. De aceea intra in compozitia unor preparate dietetice pentru sugari.

Page 19: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Rolul lipidelor in organism:• principala sursa de energie pt. orgs.• participa la formarea unor celule si tesuturi

(membrane celulare, tes. nervos);• intra in structura unor hormoni,

prostaglandine, leucotriene,anticorpi;• rol in mentinerea integritatii tegumentelor si

fanerelor;• transporta taurina care este absolut necesara

integritatii fotoreceptorilor;• favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile;• rol antitoxic.

Page 20: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Minimum de lipide in ratia alimentara: 1,5 g/kg/zi.Lipidele acopera 35% din ratia calorica.

Nu se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar pt. ca este nece-sar pt. dezvoltarea SN.

Carenta de lipide in alimentatie determina: oprirea cresterii;lez.trofice ale pielii,fanerelor si mucoaselor,lez. oculare; creste adezivit. plachetara.

Page 21: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Excesul de lipide in alimentatie determina: obezitate; steatoza hepatica; diaree.

Excesul de AG nesaturati – carenta de vitamina E si hemoliza.

Excesul de AG esentiali – formare de calculi biliari.

Page 22: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

NECESARUL DE GLUCIDE Glucidele trebuie sa asigure 25-55% din aportul

caloric total. Glucidele sunt reprez. de: - monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza) - polimeri ai glucozei, dizaharide (mal-toza,lactoza,

zaharoza) - polizaharide(amidon, glicogen, fibre alimentare). Lactoza este principalul glucid din lapte.

Page 23: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Fibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza, hemiceluloza, pectine, lignina. Ele intra in alimentatia sugarului de la varsta de 4-5 luni.

Aportul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca: ateroscleroza, dislipidemii, litiaza biliara, diabet, obezitate,cardiopatie ischemica,apendicita, diverticulita, cc. de colon.

Page 24: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ROLUL glucidelor in orgs.:• principala sursa de energie;• rol plastic: intra in structura glicoprot.,

glicolip.,participa la procesul de mielinizare si dezvoltare a creierului;• sursa de caldura pt. organism;• sustinerea activitatii musculare. Excesul de glucide determina: obezi-tate,

diabet zaharat, carii dentare.

Page 25: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE: Este mai mare in perioadele de crestere ale organismului,efort fizic, stari febrile. SODIU:-principal cation extracelular - nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi. -surse:lapte de vaca,lapte matern,legume, fructe, carne ,peste. -rol:in mentinerea echilibrului acido-bazic,a pres. coloid-osmotice.

Page 26: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

CLOR:-este anion extracelular; -necesar: 0,3-0,5 g/zi.POTASIU:- principalul cation intrace-lular; - nevoi: 2,5 mmol/100cal. - surse:carne,lapte,cartofi, fructe. - rol: - in mentin. echilibrului acido-

bazic,a pres. coloid-osmotice. - intervine in contractia musculara

Page 27: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

CALCIU:- principal constituent al osului; -rol: - reglarea excitabilitatii neuro-musc.; - participa la procesele de coagulare; - activ. tripsina si lipaza pancreatica; - transmite influxul nervos; - mentine echilibrul acido-bazic; - realiz. contractia miocardului. - surse: - lapte si derivate de lapte; -oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe - nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar - deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteo-poroza,

mineraliz. deficitara a dintilor.

Page 28: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

FOSFOR: - este constituent principal al oaselor si muschilor;

- surse:lapte,carne,peste, viscere,galbenus de ou.

Absorbtia si eliminarea fosforului din organism este dependenta de vitamina D.

Raportul Ca/P in organism este de 1,7 la nastere si creste la 2 la adult, raport ce nu se regaseste in majoritatea surselor alimentare.

Page 29: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

FIER: - intra in structura Hb,mioglobinei,a unor enzime celulare, citocrom C, ATP.

- necesar: 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9 mg/zi la sugar cu GN normala; peste 4 luni- 0,5-1 mg/kg/zi; la pubertate 12-24 mg/zi.

! Rezervele de Fe ale organismului se constituie in ultimele luni de sarcina. Ele acopera nevoile sugarului in primele 3-4luni de viata. De aceea prematurii nu au/ au rezerve reduse de fier la nastere.

- surse:carne,ficat,galbenus de ou,lapte,legume,fructe.

Page 30: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• Carenta de Fe – anem. hipocroma, microcitara.

• Excesul de Fe in tesuturi – hemosideroza.CUPRU: - rol in sinteza Hb; - stimuleaza cresterea; - surse: ficat,carne,peste,nuci,legume.FLUOR: - intra in structura dentara si osoasa. - deficitul de fluor – carii dentare; - surse: alim. vegetale,apa de baut.

Page 31: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

MAGNEZIU: - este cation intracelular; -surse: din abundenta in legume verzi; - rol: - in metabolismul Ca; - scade excitabilitatea neuro-

musculara; - favoriz. patrunderea vitam.B6 in

celula nervoasa; - are actiune trofica vasculara. - necesar: 60 mg/zi pt. sugar; 300-400

mg/zi la adolescent. - deficit de Mg: convulsii,osteoporoza,

diaree.

Page 32: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ZINC: - constituent al unor metaloenzime si al unor depozite hepatice;

- se gaseste in cantit. mare in colostru; - are efect protector impotriva

acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii intarcati.

IOD: - rol : in sinteza h. tiroidieni; in metab. energetic.

- surse: sarea de bucatarie imbogatita cu iod; - absenta in alim.- gusa endemica.

Page 33: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

NECESAR DE VITAMINE VITAMINA A (retinol):-rol: - la niv. celulei retiniene; - in troficitatea mucoaselor si

tesuturilor; - in proc. de crestere ale oaselor si

dintilor.- surse: lapte,untura de peste,ficat,

galbenus de ou,morcov,spanac, varza,ardei.

Page 34: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

VITAMINA D: - rol: in metab. fosfo-calcic, ca factor antirahitic.

- surse: - exogene: ou,lapte,unt,ficat, ulei de peste.

- endogene: sinteza in piele sub actiunea razelor UV.

- nevoi: 400-800 UI/zi.VITAMINA E (tocoferolii): - rol:-antioxidant,in metab. si functia org. de

reproducere, ale glendelor endocrine, muschi, SN, in procesele de crestere.

-surse:plante verzi,orez,griu,drojdie de bere.

Page 35: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

VITAMINA K (K1-7): - rol: - in proc. de coag. a sangelui; - in biosinteza colesterolului. - surse: - spanac,urzici,ficat de porc..VITAMINA C (acid ascorbic): - rol: - in formarea colagenului, substantei

intercelulare. - favoriz. absorbtia fierului. - surse: citrice, fructe, legume verzi. Se

distruge prin preparare termica a alim. Deficit – scorbut. Excesul – oxalurie.

Page 36: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

VITAMINA B1: - rol in asigurarea functiei SN; rol in proc.de oxidoredu-cere.

- surse: cereale,ficat,peste,carne,oua. VITAMINA B2: - rol: in proc. de

oxidoreducere; in functionarea SNC, a aparat. vizual, a epidermei.

- surse; lapte,oua,viscere, crustacee, fasole, mazare verde,spanac,rosii.

Page 37: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

VITAMINA B6: - rol in proc. de oxido-reducere.

- surse: cereale, legume verzi,carne,peste,galbenus de ou;

- deficit de B6: convulsii,anem. hipo-croma.

VITAMINA B 12: - rol in hematopoieza - surse: ficat, creier,splina, crustacee. - deficitul de B12 – anem.pernicioasa.

Page 38: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ALIMENTATIA COPILULUI ALIMENTATIA SUGARULUI

In primele 4 luni de viata→alimentatia este exclusiv lactata.

Dupa modul de alimentare a sugaru-lui se descriu 4 tipuri de alimentatie:

ALIMENTATIE NATURALA: alim. cu lapte exclusiv matern in primele 4-6 luni de viata.

Page 39: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. in primele 4 luni de viata cu laptele altei specii, de obicei un lapte adaptat, avand ca sursa laptele de vaca.

ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4 luni de viata cu lapte de mama+ un preparat de lapte adaptat, atunci cand secretia lactata a mamei este insuficienta.

ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea terptata de la o alim. exclusiv lactata la o alim. variata. Sugarul primeste si alim. nelactate, de consistenta semisolida, ca o etapa de trecere spre o alim. completa.

Page 40: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ALIMENTATIA NATURALA Calitatile superioare ale laptelui de

mama:1. Furnizeaza o ratie alim. echilibrata. Cuprinde

toate principiile nutritive necesare dezvoltarii somatice si cerebrale a copilului.

2. Asigura protectia antiinfectioasa si antialergica.

3. Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului.

Page 41: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

4. Creaza o legatura afectiva fundamentala(mama-copil).

5 Are implicatii economice foarte importante.

6 Asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice.

Page 42: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• Masuri de incurajare a alimentatiei naturale (UNICEF, OMS ) in spital -materiale informative asupra superioritatii alimentatiei naturale ,-documente medicale privind tehnica alaptarii ,-aducerea nou-nascutului la sin in prima ora dupa nastere ,-nou-nascutul sa stea in acceasi camera cu mama lui , un contact skin-to-skin

si in afara orelor de masa ,-evaluarea alaptarii si incurajarea continua si invatarea mamei cind este

necesar ,Mama trebuie sa invete ;-pozitia corecta de alaptere , de siguranta ,-suptul corect si inghititul ,-producerea laptelui si repaosul intre supturi ,-frecventa alaptarii si indici de foame a sugarului ,-notiuni asupra statusului nutitional a sugarului ,-cind trebuie mers la pediatru .

Page 43: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• Ajutor atunci cind intervin intrebari asupra lactatiei ,• Sugarul trebuie pus la sin de 8-12 ori in 24 de ore ,• Trebuie evitat un termen orar pentru fiecare alaptare, copilul

trebuie pus la sin la fiecare masa , ambii sini ,• Nu se da apa sterila , glucoza sau formule de lapte daca nu

sunt indicate ,• Daca este necesara alimentatie suplimentara cu formule , se

dau cu lingurita sau cu seringa ,• Se evita suzetele , cu exceptia manevrelor dureroase ,• Se evita medicamentele care scad secretia lactata.

Page 44: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• Avantajele laptelui de mama fata de cel de vaca -IgA secretorii –actiune antiinfectioasa ,-lactoferina –imunomodulare , chelatoare de fier ,actiune antimicrobiana ,

antiadeziva , factor de crestere pentru mucoasa intestinului ,-caseina –antiadeziva ,stimuleaza dezvoltarea florei bacteriene saprofite din

intestin ,-oligozaharidele –previn atasarea bacteriilor ,-citochinele-antiinflamatorii, functie de bariera epiteliala ,-factorii de crestere ,-epidermal –supraveghere a lumenului , de reparare a

intestinului ,-factori de crestere a nervilor –promoveaza cresterea neurala ,-enzime –acetilhidrolaza –factor de activare a plachetelor –blocheaza factorii

de activare plachetara ,-glutation peroxidaza –previne oxidarea lipidelor ,-nucleotidele –accentueaza raspunsul anticorpilor , stimuleaza dezvoltarea

probioticelor .

Page 45: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• Afectiuni pe care laptele de mama le previne :-boli acute –diareea , otita medie , infectia

urinara , enterocolita necrotica ,septicemia ,botulismul infantil ,

-boli cronice –diabetul zaharat de tip 1,boala celiaca,boala Crohn ,limfomul , leucemia ,otita medie recurenta , alergii.

-obezitatea si supraponderabilitatea , -spitalizari prelungite ,-mortalitatea infantila .

Page 46: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Compozitia laptelui de mama: Laptele de mama se prezinta in 3

variante: colostru,lapte de tranzitie si lapte matur.

COLOSTRUL: - este un lichid galbui; - este secretat din ultimul trim. de sarcina

si cateva zile dupa nastere - este produs in cantitate de 10-100ml/zi.

Secretia creste in fiecare zi progresiv. Compozitia se modifica treptat spre laptele de tranzitie si apoi matur.

Page 47: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Caracteristici(colostrul): - are densitate crescuta; - este bogat in proteine; - are continut scazut in lactoza,grasimi si

vitamine hidrosolubile; - are vitamine liposolubile si Ig in cant.

mai mare decat laptele matur; Ig.asig. aparare antiinfectioasa;

- este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de catre rinichiul imatur.

Page 48: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

LAPTE DE TRANZITIE: - dureaza de la ziua 4-6-a pana la ziua

10-30-a de viata; - creste concentratia de lactoza,

fosfor,vitamine din complexul B; - scade concentratia de proteine si

saruri minerale.

Page 49: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

LAPTE MATUR: - se formeaza intre a 10-30-a zi dupa

nastere; - compozitia lui nu este constanta pe

parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul aceluiasi supt si intre cei doi sani ai mamei. Laptele de mama este mai apos la inceputul suptului(atenueaza senzatia de sete a sugarului) si mai bogat in grasimi la sfarsitul suptului (da senzatia de satietate sugarului).

Page 50: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Laptele matern contine: 87-95% apa 5-13% substanta uscata (proteine,

glucide,lipide,saruri minerale). Laptele uman este un lapte de tip

albuminos.

Page 51: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• PROTEINELE din laptele de mama:- nu sunt influentate de variatiile aportului alim. al mamei.

- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur; - sunt alcat.din- cazeina 40% - prot.lactoserului 60% Acest raport(40/60) s-a demonstrat a fi

variabil in functie de momentul lactatiei.

Page 52: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Cazeina: - este o fosfoproteina - este usor de digerat (este

dispersata in micelii mici); - contine taurina (f. imp. in

dezvoltarea creierului si meta-bolismul colesterolului).

Proteinele lactoserului:1. Alfalactalbumina- intervine in

digestia lactozei;

Page 53: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

2. Lactoferina: - este o glicoprot. -are rol – bacteriostatic - in absorbtia Fe protectia ►

sugarului alimentat la san impo-triva anemiei feriprive in primele 6 luni de viata.

3. Albuminele serice: conc. este max. in colostru.

Page 54: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

4. Ig. din laptele de mama:IgA secretor, IgM,IgG,IgE.

IgA secretor - este diferit de IgA seric - se gaseste in cant. foarte mare in colostru; - are rol in apararea antiinfectioasa a nn.,atat

la nivelul mucoasei digestive cat si respiratorii; - nu impiedica colonizarea tub. dig.cu flora

saprofita. In caz de deficit de IgA secretor in laptele

matern este favoriz. aparitia inf. resp. si a diareilor cronice.

Page 55: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

5. Enzimele din laptele matern: - rol in digestia laptelui si in apararea

antiinfectioasa; - sunt: - lizozimul – rol bactericid - alfa amilaza - lactoperoxidaza – rol

bactericid asupra E.coli si Salmonelei.

Page 56: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• Glucidele (hidratii de carbon) din laptele uman:

- in cant. de 70 g/l – 60 g/l lactoza - 10 g/l oligozaharide Lactoza este un dizaharid

(glucoza+galactoza). Reprezinta principalul constituent osmotic al laptelui.

Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectioasa. Reprez. factor de crestere pt. Lactobacilul bifidus.

Page 57: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• Lipidele din laptele de mama: - in cant. de 38-40 g/l - sunt alcatuite din TG (98%),

colesterol,fosfolipide,AGL. Laptele matern contine AG polinesaturati cu

lanturi lungi in cantitate mare. Dintre AG din laptele matern cel mai imp. este

acidul linoleic. Acesta este in cantitate de 5 ori mai mare decat in laptele de vaca.El intervine in maturarea SN a copilului.

Page 58: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• Sarurile minerale din laptele matern: - 2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo); - Na – este in cantitate mai mica in laptele

matern. Ca urmare scade riscul de HTA. - Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica decat in

laptele de vaca, dar sunt in raport optim absorbtiei Ca. (Ca/P este2/1 in l.m. si 1,2/1 in l.v.).

- Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata de l.v., dar cu absorbtie foarte buna.

Page 59: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• Vitaminele din laptele de mama: - variaza in raport cu aportul lor in alimentatia

mamei. Vitamina A: 1000 ui/L- este cantitate suficienta

pt. a proteja nn. de infectiile cutanate. Vitamina D:- D3-22UI/l-cantitate insuficienta

pt. a proteja sugarul de aparitia rahitismului. - sulfat de vitamina D1 care este

hidrosolubila; este in cant. de 850 UI/l cantitate suficienta pt. a proteja sugarul alim. natural impotriva rahitismului.

Page 60: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Vitamina K – in cant. mica in colostru. De aceea se adm. Vit.K fiecarui nn., in doza de 0,5-1 mg, pt. a preveni aparitia bolii hemoragice a nn.

Vitamine din grupul B: - B1,B3,B6 – in cant. mica in l.m. - B2, B12 –in cant. suficienta in l.m. Vitamina C–acopera nevoile sugarului. Alte substante ale l.m.: hormoni,PGE2 si

F2; subst.exogene excretate prin lapte.

Page 61: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

FACTORI DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI MATERN:

Factori celulari( macrofage, PMNn,limf.),Ig,lactoferina, lizozim, lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4, factor antistafilococic( inhiba cresterea Staf. auriu); subst. cu rol antiviral; factori bifidus( favoriz. coloniz. intestin. gros al sugarului alim. la san cu lactobacilul bifidus).

Page 62: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Tehnica alimentatiei naturale

Pregatirea pt.alim. naturala incepe inca din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-ca a viitoarei mame. In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la san.Daca nasterea s-a produs pe cai naturale si nn este sanatos,atunci acesta va fi pus la san in primele 6 ore dupa nastere. Cu cat copilul este mai precoce pus la san cu atat va creste in timp durata alaptarii.

Page 63: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii sani, la interval de 3 ore(pt. a stimu-la secretia lactata), cu pauza de 6 ore in cursul noptii. NU se va lua nn de la sanul mamei dupa cele 5 min.(contact mama-copil).

In a 2-a zi nn va suge 10 min. In zilele urmatoare durata suptului se va

mari la 20-30 min. La inceput sugarul suge des,dupa meto-da“la

cerere”.Se favorizeaza secretia lactata.Apoi sugarul isi regleaza mesele singur.

Page 64: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi. Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7 mese/zi. In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa. Intre - 1-2 luni – 120-150 ml/masa; - 2-3 luni – 150-170 ml/masa; Peste 4 luni – 160-180 ml/masa. Dar cantitatea de lapte ingerata nu este

aceeasi la toate mesele. De aceea, pt. aprecierea secretiei lactate a mamei se face media cant. de lapte primite/24 ore.

Page 65: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Pt. alaptare: - sugarul infasat in scutece curate;

- mama – spala miinile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt.

- in primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu picioarele sprijinite pe un scaunel.

- pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei a.i.palma mamei sa cuprinda fesele sugarului.

Page 66: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi conta-minate cu germeni.Se atinge obrazul copilului cu sanul - apare reflexul de orientare pt. supt - mama va introduce mamelonul in gura copilului.

Sanul este tinut de mana libera a mamei intre index si medius pt. a nu se obstrua narinele sugarului.

Page 67: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta sa eructeze.

Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favori-za evacuarea stomacului si reaparitia senzatiei de foame.

La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a lor si pt. a stimula secretia lactata.

Page 68: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Durata alimentatiei naturale Alimentatia naturala este obligatorie in

primele 3 luni de viata si este optima daca dureaza pana la 6-9 luni.

Ablactarea se poate face brusc sau treptat. Ablactarea treptata – este ideala; - se va inlocui un supt cu cate o masa de

diversificare; - dureaza saptamani sau luni; - este bine suportata si de catre copil si de

catre mama.

Page 69: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Ablactarea brusca - este mai greu suportata - se face in caz de imbolnavire a mamei

sau de deces al copilului; - necesita adm. de preparate medica-

mentoase:antagonisti de prolactina (Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile).

Page 70: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• Contraindicatii absolute si relative ale alimentatiei naturale :-infectia HIV sau HTLV (in unele tari nu )-tuberculoza –-infectia cu virusul varicelo-zosterian-sa nu vina in cotact direct cu leziunile ,

poate primi Ig specifice ,-infectia cu herpes simplex – cotraindicat venirea in contact cu leziuni active

pe sin ,-CMV –se gaseste in laptele mamei seropozitiva , se transmite prin

intermediul laptelui de mama .-VHB –nou-nascutii trebuie sa primeasca Ig specifice si vaccinare daca mama

este Ag HB s pozitiva . Nu se intirzie alaptarea -VHC –se poate alapta .-ingestia de alcool –limita maxima admisa este de :-2 halbe de bere , sau 2

pahare de vin sau 30 ml de lichior .-fumatul –trebuie descurajat dar nu este o contraindicatie .-chimioterapia sau radioterapia – este contraindicat alaptatul .

Page 71: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

CONTRAINDICATIILE alim. naturale: C.I. materne permanente: TBC pulmonar activ,

septicemie,eclampsie, neoplazii,boli psihice grave, IRen.,IC, DZ decompensat, tireotoxicoza, sarcina peste 20 sapt., trat.cu citostatice,diazepine, anticoagulan-te; mama cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv.

C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor, ragade mamelonare sangerande,inf.acute tratate ca antibiotice (cloranfenicol, tetraci-clina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin).

Page 72: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

C.I. permanente din partea copilului: galactozemie, intoleranta secundara la AG

nesaturati. C.I. tranzitorii din partea copilului: sd.

icteric cu BI crescuta.

Page 73: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ALIMENTATIA ARTIFICIALA COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA: - apa 87,5% - substanta uscata 12,5% Este un lapte cazeinos –precipita in

flocoane mari; -necesita un timp mai

mare pt. digestie.

Page 74: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

PROTEINELE din l.v.: - 34 g/l; - l.v. este de 3 ori mai bogat in proteine

decat l.m. Excesul de prot. este transformat la niv. ficatului determinand hipertrofie hepatica.

- se solicita rinichiul pt. excretia incarcaturii osmotice mari(uree) determinand hipertrofie renala.

- cazeina reprez. 80% din prot. l.v.

Page 75: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

- Proteinele lactoserului: - imp.este βlactoglobulina – ea este puternic

antigenica. Este incriminata in alergia la prot. l.v.

- Lactoferina este in cant. Redusa in l.v.→aparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati cu .l.v.

- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului.

- Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv. la nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in E.coli.

Page 76: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. →l.v. se va zahara 5% inainte de a fi administrat.

LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG saturati(74%), fata de AG nesaturati(26%).

SARURILE MINERALE – in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand

osmolaritatea crescuta a l.v. - raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie

intestinala redusa de Ca.

Page 77: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut.

Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecoman-dabil sugarilor pana la 6 luni.

Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi alimentat cu o formula de lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari).

Page 78: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

FORMULE DE LAPTE:

Se administreaza in urmatoarele situatii: - hipogalactia materna; - mame cu activ. socio-profesionala care

nu-si pot permite o alaptare prelungita; - sugari din leagane. Desi sunt apropiate calitativ de

compozitia l.m.(prin interventia com-plexa a producatorului),form. de lapte nu vor fi niciodata identice ca rezulta-te cu cele ale l.m.

Page 79: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari. Laptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule),se prepara instant (fara preparare termica),nu necesita nici un fel de adaos.

Valoarea calorica e apropiata de a l.m. Prin indepartarea unei cant. de saruri

minerale, are osmolaritatea mai mica decat a l.v.,protejand functia renala redusa a sugarului mic.

Page 80: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• Glicidele sunt reprez. de lactoza.• Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide

vegetale (floarea soarelui,soia, cocos,germeni de griu).• Se adauga vitamine si oligoelemente in

cant. egale cu necesarul zilnic al sugarului.

Page 81: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

TIPURI DE FORMULE DIETETICE

• FORMULE DE START(de inceput): - pt. sugari 0-4 luni - pot fi – adaptate: Humana1,Nutrilon,

NAN1. - partial adaptate:difera de prep.

adaptate prin compozitia in glucide→se adauga polizaharide la lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac.

Page 82: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• FORMULE DE CONTINUARE: - pt. sugari cu varsta peste 4 luni; - se adm. in paralel cu diversificarea

alimentatiei pana la varsta de 1 an: Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.• FORMULE SPECIALE(adevarate preparate

medicament-se folosesc in diferite afectiuni): - formule cu continut redus in lactoza/fara

lactoza:Milupa HN 25, Morinaga NL33.

Page 83: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

- preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.

- formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.

- formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.

Page 84: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE

PRINCIPII de introducere a alimentatiei artificiale:

- noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina stare de sanatate;

- fiecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive.

Page 85: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena suplimentara fata de alim. naturala, in ceea ce priveste pastrarea,prepararea si manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf (biberoane,tetine).

Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt. ca exista riscul aspirarii laptelui in caile respiratorii si exista posibilitatea aparitiei otitei.

Biberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie plina cu lapte.

Page 86: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

La sugarul alimentat cu lapte de vaca:- la sugarul mic NU se da lapte de vaca

integral,ci diluat cu mucilagiu de orez: - in prima luna dilutia este de ½ (o parte

lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu 5% zahar);

- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti lapte,o parte M.O. + 5% zahar);

- in luna a 3-a dilutia este de ¾ (3 parti lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).

- din luna a 4-a se poate da lapte de vaca integral ( cand nu se poate adm. un preparat de lapte adaptat).

Page 87: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ALIMENTATIA MIXTA

Este acceptata in urmatoarele situatii: nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata. apoi sporul ponderal este sub 150 g/sapt.

Page 88: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala se elimina 3 posibilitati:

• Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese administrate la intervale mari de timp).

• Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide, program de odihna pt. mama,reducerea starii de incordare a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare supt).

• Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san.

Page 89: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

In caz de hipogalactie reala se trece la alim. mixta.

Alimentatia mixta poate fi: - complementara - alternativa. Metoda complementara: - copilul suge la ambii sani, apoi se

completeaza masa cu lapte praf. - este o metoda fiziologica.

Page 90: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Metoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf.

Dezavantaj: in timp scurt secretia lactata scade si mai mult ( laptele stagneaza mult in sani).

Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul, pt.a mentine secretia lactata.

Page 91: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ALIMENTATIA DIVERSIFICATA Diversificarea pt. sugarul eutrofic si

alimentat la san se incepe la 6 luni. Pt. sugarul alimentat artificial,

diversificarea se incepe la 5 luni.

Page 92: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Reguli pt.diversificarea alimentatiei:• diversificarea incepe cu copilul in

perfecta stare de sanatate;• se introduce alimentul nou pro-

gresiv,prin tatonarea tolerantei digestive;• alimentul nou se adm. cu lingurita,

din plastic pentru a putea fi incalzita inainte de alimentare.

Page 93: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• nu se adm. simultan 2 alimente noi;• daca la introducerea unui aliment nou

apar semne de intoleranta digestiva (diaree, varsaturi), atunci se suprima acel aliment 1- 2 saptamani, pana la refacerea digestiva si apoi se va incerca reintroducerea lui cu prudenta• nu se insista cu introducerea unui

aliment nou daca sugarul il refuza. Exista riscul anorexiei psihogene la sugar.

Page 94: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• 1. Ce reprezintă diversificarea alimentaţiei?• Alimentele complementare sunt considerate toate alimentele lichide sau

solide, altele decât laptele de mamă sau laptele de vacă, nemodificat sau adaptat, formula de început sau de continuare.

• Organizaţia Mondială a Sănătăţii (în continuare OMS) consideră că ”perioada diversificării este perioada in care alte alimente lichide sau solide sunt furnizate sugarului odata cu laptele matern”.

• “Alimentaţia exclusiv la sân exclude orice alt aliment lichid sau solid cu excepţia medicamentelor, a picăturilor sau siropurilor de vitamine sau suplimente minerale luând în considerare că este permisă furnizarea de apă sau soluţii pe baza de apă, de exemplu soluţii de rehidratare orală“.

• Această formulare extrem de strictă are la baza raţiunea de a stimula alăptarea, ca fiind prima şi singura variantă buna, fiziologică, în alimentaţia sugarului mic, până este nevoie de diversificare.

Page 95: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• . De ce este necesară diversificarea?• Intestinul nou născutului şi al sugarului mic îndeplineşte unele funcţii

esenţiale, diferite de a sugarului mare, fiind principalul organ implicat în nutriţie. Toate funcţiile acestuia digestia, secreţia, absorbţia şi motilitatea fiind adaptate pentru un singur aliment, laptele.

• Dar, începând cu vârsta de 6 luni, laptele de mamă nu mai poate asigura necesarul de energie, micronutrienţi sau de proteine pentru cresterea corespunzătoare a sugarului.

• Necesarul de energie în primul an de viaţă este crescut. După 6 luni necesarul energetic creşte la aproximativ 800 kcal/zi intre 6-8 luni şi la 950 kcal/zi între 9-11 luni .

• Laptele furnizează o cantitate de energie din ce în ce mai scăzuta de la 500 kcal/zi între 6-8 luni până la 375 kcal/zi între 9-11 luni.

Page 96: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• În aceste condiţii este necesară o suplimentare de energie prin cea furnizată de alimentaţia complementară de la 200 kcal/zi la 450 kcal/zi între 9-11 luni.

• Nou nascutul primeşte prin alimentaţia lactată 50% din necesarul energetic din lipide, dar după 6 luni proporţia scade la 25 %, însă încă un procent important din necesarul energetic.

• Dar dupa 6 luni şi necesarul de proteine, fier, zinc, vitamina D şi A nu mai poate fi susţinut doar de aportul de lapte de mamă, cantitatea ingerată de sugar fiind insuficientă pentru a asigura cerinţele crescute ale sugarului mare.

• Copii alimentaţi artificial, cu preparate de lapte adaptate, au o cantitate corespunzătoare de proteine, fier si zinc prin adaosul industrial. De asemenea, sugarii alimentaţi cu formule de lapte au tendinţa de a consuma o cantitate de lapte mai mare decât cei alăptaţi

Page 97: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• Astfel ar putea fi indicat ca diversificarea să fie făcută la aceştia mai devreme. (1. Foote KD, Marriott LD. Weaning of infants. Arch Dis Child2003;88:488–92.

• Propunere neagreată de ESPGHAN, pentru a nu crea confuzii în rândul pacienţilor sau a părinţilor (ESPGHAN Committee on Nutrition-Complementary Feeding: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition-Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition 46:99–110 # 2008 by European Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition and North American Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition )

• După vârsta de 6 luni, necesarul de fier creşte mult, de la 0,27 mg/zi până la 6 luni la 11 mg/zi după această vârstă. La sugarul alăptat 90 % din necesarul de fier este asigurat prin alimentaţia complementăra. În aceeaşi situaţie fiind şi zincul, necesarul crescând de la 2mg/zi la 3 mg/zi după 7 luni.

Page 98: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• Când se începe diversificarea?• Fiziologic funcţia renală şi cea gastrointestinală se maturizează după vârsta de 4

luni putând procesa alte alimente decît laptele, iar dezvoltarea neuromotorie a sugarului îl face competent pentru procesele de masticaţie şi deglutiţie tot după această vârstă .(. Michaelsen K,Weaver L, Branca F, et al. Feeding and Nutrition of Infants and Young Children. WHO Regional Publications, European Series, No. 87. Geneva:World Health Organization, 2000.)

• După vârsta de 4 – 5 luni sugarul poate sta în poziţie şezândă, iniţial sprijinit şi apoi singur după 5-6 luni, devenind astfel pregătit pentru o poziţie propice pentru a primi şi alimente semisolide şi apoi solide. Dezvoltarea neuromotorie îl ajută să deprindă abilităţi motorii de apucare cu ajutorul buzelor şi a limbii alimentul oferit cu linguriţa, iniţial semisolide, şi apoi, dupa 8 luni, cele firimiţate în bucăţi mai mari , putând mesteca şi înghiţi bucăţi cu dimensiuni mai mari.

Page 99: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• După vîrsta de 9 luni pot apuca alimente direct cu mâna sau cu linguriţa, pe care o poate manevra cu ambele mâini , mesteca şi înghiţi alimente tăiate în bucăţi mici dar nepăsate, de asemena pot şi doresc, de obicei, să bea din pahar .

• În această perioadă, 9-12 luni , este cel mai bine să introducem în alimentaţia sugarului, de acum mare, a alimentelelor solide, taiate în bucatele .

• Dacă trecem de această perioadă făra a introduce alimentaţia diversificată este posibil ca ulterior sugarul să accepte cu dificultate alimentele solide.(Northstone K, Emmett P, Nethersole F. The effect of age of introduction to lumpy solids on foods eaten and reported feeding difficulties at 6 and 15 months. J Hum Nutr Diet 2001;14:43–54.)

Page 100: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• OMS consideră că laptele de mamă nu mai poate furniza cantitatea optimă de energie după vârsta de 3-4 luni, deşi recent tot această organizaţie revine aratând că până la vârsta de 6 luni copilul poate fi alimentat exclusiv natural.

• ESPGHAN (Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică ) consideră că vârsta de peste 4 luni (17 saptămâni) este momentul la care, din punct de vedere fiziologic, aparatele implicate direct in diversificare, digestiv şi renal sunt pregatite pentru trecerea la alimentaţia complementară, din punct de vedere neuropsihic existând o diferenţă de la sugar la sugar în deprinderea abilităţilor practice .

• După această vârstă sugarul poate digera şi asimila principiile alimentare ce se găsesc în alimentele introduse în diversificare.

Page 101: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• Cum se face diversificarea?• Daca mama care alăptează are o dietă vegetariană sau vegană şi nu

primeşte suplimente minerale şi de vitamine, sugarii alimentaţi vegetarian sau cu un aport scazut de produse animale au riscul de a dezvolta deficieţe nutriţionale, de energie, proteice, vitamina B12, B6 , D şi calciu. Repercursiunile se manifestă prin deficienţe în creştere şi în dezvoltatrea neuromotorie.

• La aceşti copii sunt necesare suplimente, minimum o dată pe saptamână, de produse alimentare de origine animală, lapte şi peşte. (. Dagnelie PC, van Staveren WA. Macrobiotic nutrition and child health: results of a population-based, mixed-longitudinal cohort study in The Netherlands. Am J Clin Nutr 1994;59 (5 Suppl):1187S–96S.)

Page 102: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• Mama care alăptează continuă alăptarea în timpul introducerii diversificării şi dupa aceasta.

• De altfel, este recomandat ca mama să ofere ca un supliment alimentar suptul după masa de aliment de diversificare.

Page 103: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• Ca reguli generale:• - nu se adaugă suplimentar sare sau zahar în

alimentele de diversificare;• - introducerea unui aliment nou, necunoscut de

copil, se face doar în condiţii de sănătate a copilului;• - noul aliment se oferă intodeauna cu linguriţa, iar,

aceasta trebuie să fie din plastic şi încalzită în prealabil în apa caldă;

• - alimentele nu trebuie să fie reci sau prea calde;

Page 104: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• cantităţile trebuie să fie mărite progresiv, dublate zilnic până se ajunge în 4-6 zile la cantitatea corespunzătoare unui prânz;

• - nu se introduc odată, două sau mai multe tipuri de alimente noi;

• - se respectă ora la care s-au introdus alimentele de diversificare;

• - dacă sugarul refuză noul aliment nu se insistă, se asteaptă 2-3 zile, uneori mai mult 2-3 saptămâni şi apoi se introduce din nou, pentru a evita apariţia anorexiei nervoase;

Page 105: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• - după vârsta de 8 -10 luni sugarul poate participa la masa adultului;

• - e bine să folosim cana pentru administrarea alimentelor lichide sau semisolide, de diversificare;

• - atenţie pentru vârsta de diversificare a prematurului care are vârsta efectivă diferită de cea cronologică.

Page 106: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• Laptele de vacă trebuie introdus în alimentaţia sugarului alaptat cât mai târziu, pentru a preveni apariţia anemiei sugarului. De obicei, trebuie introdus ca atare în alimentaţie abia după vârsta de 2 ani.

• Preparatele adaptate din lapte de vacă pot fi introduse încă din primul an de viaţă dar e bine ca aceasta sa se facă după vârsta de 8-10 luni. Dar în niciun caz nu trebuie ca laptele de vacă să fie alimentul lichid principal sub vârsta de 1 an.

Page 107: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• Unele alimente pot determina alergii: peştele, ouăle, nucile şi, mult mai putin folosite in diversificarea alimentaţiei la noi, fructele de mare. Intoducerea de mai mult de 4 alimente noi sub vârsta de 4 luni se asociază cu un risc crescut de apariţie a dermatitei atopice şi mai târziu, chiar dupa vârsta de 10 ani, a alergiilor.(Fergusson DM, Horwood LJ, Shannon FT. Early solid food feeding and recurrent childhood eczema: a 10-year longitudinal study. Paediatrics 1990;86:541–6.)

Page 108: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• Efectele introducerii alimentaţiei diversificate în creşterea şi dezvoltarea sugarului.

• Efectele diversificării asupra creşterii .• Sunt autori care recomandă introducerea diversificării mai devreme la

sugarii cu o greutate mai mare şi mai tardiv pentru cei cu o greutate mai mică. (Ong KK, Emmett PM, Nobles S, et al. Dietary energy intake at the

• age of 4 months predicts postnatal weight gain and childhood body mass index. Pediatrics 2006;117:e503–8.

• Morgan JB, Lucas A, Fewtrell MS. Does weaning influence growth and health up to 18 months? Arch Dis Child 2003;89: 728–33.)

• Alimentele de diversificare nu trebuie să aiba un conţinut în lipide prea scăzut pentru a nu induce o creştere prea lentă a sugarului, ele lipidele ,nu trebuie să fie mai puţin de 22 % din totalul pe o zi .

Page 109: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• Deşi ESPGHAN nu a recomandat o scădere a concentraţiei de lipide din laptele de vacă consumat de copii pâna la 3 ani, totuşi în practica este bine să recomandăm consumul de lapte parţial smântânit, respectiv cu o concentraţie de lipide de 1,5-2 % ca masură de scădere a incidenţei obezităţii în rândul copiilor şi a prevenirii apariţiei aterosclerozei precoce. (Aggett PJ, Haschke F, HeineW, et al. Committee report: childhood diet and prevention of coronary heart disease. ESPGHAN Committee on Nutrition. European Society of Paediatric Gastroenterology and Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr 1994;19:261–9.)

Page 110: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului .

• Consumul unor alimente cu un conţinut ridicat energetic şi de lipide se asociază cu un risc de 2-3 ori mai mare de apariţie a obezităţii în rândul copiilor de vârsta scolară. (Baird J, Fisher D, Lucas P, et al. Being big or growing fast: systematic review of size and growth in infancy and later obesity. BMJ 2005;331:929–34.

Monteiro PO, Victora CG. Rapid growth in infancy and childhood and obesity in later life: a systematic review.Obes Rev 2005;6:143–54.

Ong K, Loos R. Rapid infancy weight gain and subsequent obesity systematic reviews and hopeful suggestions. ActaPaediatr 2006;95:904–8.

Şi conţinutul de proteine trebuie adaptat la vârsta şi astfel o cantitate de 4 grame de proteine pe kilogram şi pe zi, adică mai mult de 16% din necesarul caloric zilnic consumat în grupa de vârsta de 8-24 luni se asociază cu obezitate mai târziu. Actual recomandările sunt ca proteinele sa reprezinte 15 % din totalul caloriilor ingerate intr-o zi.

Page 111: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Dezvoltarea neuropsihică este şi ea influenţată de alimentaţie.• Deşi alimentaţia naturală are un impact pozitiv asupra

dezvoltării cognitive, mai important decât alimentaţia artificială, diversificarea stimulează dezvoltarea neuropsihică a sugarului diversificat.

• Carnea, peştele şi uleiul vegetal au un impact în stimularea dezvoltării psihomotorii a sugarului prin aportul de fier, zinc şi acid arahidonic.(Krebs NF, Westcott JE, Butler N, et al. Meat as a first complementary food for breastfed infants: feasibility and impact on zinc intake and status. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2006;42:207–14.)

Page 112: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Introducerea Na Cl în alimentaţia sugarului se face dupa vârsta de 1 an deşi sunt autori care recomandă aceasta după vârsta de 2 ani. Fiind cunoscută relaţia între adaosul de sare în alimente, formarea gustului şi chiar a “dependenţei de sare“ a copilului şi apariţia afecţiunilor cardiovasculare. (. Kallio K, Jokinen E, Puotsaari T, et al. Salt intake in youngn children. Nord Med 1998;113:222–5.)

Page 113: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Glutenul poate fi introdus în alimentaţia sugarului alăptat încă de la vârsta de 5 luni în cantităţi mici crescătoare, pentru ca s-a dovedit efectul protector faţă de apariţia bolii celiace.(Akobeng AK, Ramanan AV, Buchan I, et al. Effect of breast feeding on risk of coeliac disease: a systematic review and meta-analysis of observational studies. Arch Dis Child 2006;91:39–43

• Introducerea după vârsta de 7 luni a glutenului se asociază cu un risc crescut de apariţie a bolii celiace.(Norris JM, Barriga K, Hoffenberg EJ, et al. Risk of celiac disease autoimmunity and timing of gluten introduction in the diet of infants at increased risk of disease. JAMA 2005;293: 2343–51.)

Page 114: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Continuarea alaptării în timpul introducerii glutenului în alimentaţie şi menţinerea ei şi după introducerea acestuia in alimentaţie are cu certitudine un efect protectiv cum de altfel are şi asupra apariţiei diabetului zaharat de tip I. (Ziegler AG, Schmid S, Huber D, et al. Early infant feeding and risk of developing type 1 diabetes associated autoantibodies. JAMA 2003;290:1721–8. )

Page 115: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Diversificarea are o influenţă importantă şi asupra educării preferinţelor alimentare şi asupra gustului de mai târziu, în timpul vieţii.

• Copii având o predispoziţie genetică pentru preferinţa alimentelor sărate şi dulci şi de respingere a celor acre şi amare .

• Preferă alimentele cu un conţinut energetic bogat şi au tendinţa generală de a respinge noile alimente ceea ce face uneori diversificarea o incercare extrem de dificilă pentru familie.

Page 116: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Părinţii având un rol esenţial în educarea gustului sugarului încă din primele zile de viata prin evitarea oferirii de soluţii alimentare dulci.

• A insista în oferirea unui aliment nedorit de copil este o greşeală, îl face să fie puţin tolerant cu orice nou aliment, iar variantă “impusă“ de sugar , în a zahara sau săra alimentele de diversificare are un efect nefast asupra sănătăţii de mai târziu.

Page 117: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Introducerea mierii de albine în alimentaţia sugarului se face doar dupa 12 luni sau mai devreme dacă produsul este tratat termic şi sub presiune crescută pentru inactivarea sporilor de clostridium botulinum

Page 118: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Practic:• -diversificarea incepe intre 5- 6 luni in functie de dezvoltarea

sugarului si de greutatea acestuia .• Supa cremă de legume – este primul aliment introdus în

alimentaţia diversificată la ora 13-15. Iniţial este sub forma supei, de fapt un piure mai lichid care treptat în câteva zile se transformă în piure mai dens. Se pot folosi orice fel de legume cu excepţia cepei care poate fi folosită la fierbere, dar apoi scoasă sau chiar pasată dupa fierbere dacă anterior a fost coaptă la cuptor. După vârsta de 7 luni se adaugă în acest piure uleiul de măsline extravirgin, initial 0,5ml apoi crescător până la 5 ml pe zi.

Page 119: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Atenţie la obiceiul unor mame de a da aceeaşi supă/piure mai multe zile sugarului, este interzis şi trebuie subliniat acest lucru mamei. În general, copii genetic orientaţi pentru dulce si sărat şi nepregătiţi de către mamă din timpul vieţii intrauterine primesc cu dificultate acest aliment şi atunci îi schimbăm gustul şi mirosul prin adăugare de frunze verzi de mărar, pătrunjel, ţelină etc.

Page 120: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• după 2 saptămâni, adică la 5 luni şi 2 saptămâni - 6 luni se introduce iniţial sucul de fructe şi legume, la ora 9-11, care rapid, în câteva zile, se transformă în piure de fructe cu suc de legume crude.

• Fructe interzise: kiwi, căpşuni, caise, piersici, fructe de pădure – potenţial alergizant crescut. Se introduc dupa vârsta de 1 an .

• Legume sub formă de suc – morcov, ţelină, sfeclă roşie, pătrunjel. Se respectă că fiecare nou fruct sau legumă sub forma de suc urmează să fie introdus într-o cantitate de 5 ml pentru testarea toleranţei.

Page 121: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• NU se dau copilului sub 1 an : zmeura, capsuni, fragi. Sunt alergizante.• masa de fructe se adm. imediat ce

este preparata.• nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza

vitaminele.

Page 122: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• după 2 saptamini se înlocuieşte masa de lapte de la ora 16-18 cu iaurt, mamaligă cu brânză şi smântână de 2 -3 ori pe săptamână, cereale cu lapte. Glutenul, cum de altfel am subliniat anterior, se introduce încă de la vârsta de 5 luni şi 2 saptămâni prin cantităţi mici, la cei alimentaţi natural.

Page 123: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• după 2 saptămâni, adică spre 6 luni şi 2 saptămâni se introduce în piureul de legume, carnea de pasăre sau cea de curcan şi de vită. Cantităţile sunt crescute succesiv de la 1 linguriţă de carne fiartă şi pasată, câte o linguriţă zilnic pâna la 10 lingurite pe zi, aceasta fiind cantitatea optimă până la 1 an.

Page 124: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• după 2 saptămâni se introduce gălbenuşul de ou iniţial ¼ zi, apoi carne o zi, apoi ½ de galbenuş , carne şi apoi 1 gălbenuş, urmând ca de 2 ori pe saptămână să-i dăm gălbenuş şi de 5 ori pe săptămână carne. Oul trebuie să fie fiert tare, separat. Folosim oul de gaină.

Page 125: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• după 2 saptămâni se introduce ficatul de pasare cu aceeaşi procedură ca gălbenuşul.

Page 126: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Rezultă în final – până la un an îi dăm în piureul de legume de la ora 13-15 de 3 ori pe saptămână carne , de 2 ori gălbenuş de ou şi de 2 ori ficat .

• -după vârsta de 10 luni putem introduce în alimentaţie peştele alb, indigen sau chiar cel oceanic proaspăt. La masa de ora 16-18 cu legume sau cu paste fainoase, de 2 ori pe saptămână

Page 127: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• O alternativă foarte bună pentru mesele de legume sau fructe este reprezentată de sucurile, piureurile de fructe şi mesele din legume cu carne, peşte sau ficat gata preparate, industrial. Avantajul acestora este controlul deosebit sanitar-veterinar al produselor, îmbogăţirea produsului cu fier şi uneori vitamine, usurinţa în administrare.

Page 128: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Nu vom da în alimentaţia sugarului până la 1 an: miere de albine, zahăr, sare, carne de vânat, miel, porc , ciocolată, cacao.

Page 129: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

- dupa 1 an – chiftelute de carne preparate in ulei.

- dupa 3 ani – carne de porc sau oaie. - dupa 6 luni – galbenus de ou fiert tare

( de 2 - 3 ori/saptamana). - dupa 1 an – albusul de ou (este alrgizant). - dupa 5 luni – branza de vaci ( in piureul

de legume sau OP+BV).

Page 130: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Dupa vârsta de 6-9 luni sugarul poate, şi este bine, să ia masa odată cu familia. Îi oferim lichide din cana, dupa 6-8 luni, în funcţie de dezvoltatea acestuia.

• Treptat pasăm mai mare, firmiţăm alimentele, legumele , pentru a-l stimula să mestece, cu rol deosebit în apariţia dinţilor şi a vorbirii, iar după 9-12 luni îi oferim bucatele din care să muşte.

Page 131: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• După vârsta de 1 an deşi preferinţa pentru anumite alimente este formată ea încă poate fi influenţată de către mediul familial şi ulterior prin ieşirea copilului în afara colectivităţii familiale, în alte grupuri în care se ia şi masa, creşe, gradiniţe, la bunici sau alte rude, gustul se poate diversifica.

• Tendinţa este ulterior, la scolari, de a consuma alimente rapid pregătite, uşor de mâncat, de tip “fast –food“.

Page 132: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• Concluzii:• 1. alimentaţia la sân, exclusiv, în primele 6 luni

de viaţă.• 2. introducerea diversificării după 17 saptămâni

dar nu mai târziu de 26 de saptămâni. • 3. alimentele de diversificare sunt alimentele

solide sau lichide, altele decât laptele de mama sau laptele da vacă adaptat.

Page 133: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• 4. deşi nu s-a demonstrat că introducerea peştelui sau a ouălelor nu are un efect protectiv în apariţia alergiei la acestea, totuşi este bine să păstrăm limita de vârstă în introducerea lor.

• 5. în prevenirea anemiei sugarului un rol deosebit îl are diversificarea, dar trebuie folosite alimente cu un conţinut corespunzător de fier biodisponbibil şi evitarea folosirii laptelui de vacă neadaptat înainte de 12 luni.

• 6. glutenul trebuie introdus dupa 5 luni dar nu mai târziu de 7 luni pentru a prerveni apariţia bolii celiace, a alergiei la grâu şi a diabetului zaharat de tip I.

Page 134: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Alimentatia complementara a sugarului

• 7. sugarii şi prescolarii nu trebuie să primească dieta vegetariana. Dacă totuşi familia insistă în această abordare, trebuie să primească zilnic o cantitate de 500 ml de lapte de mamă sau de vacă şi sau produse din lapte.

Page 135: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL AN DE VIATA

INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA:INCIDENTE DATORATE MAMEI:

1. Engorjarea sanilor : apare in primele zile dupa nastere cand se produce “furia laptelui”.

Sanii se maresc mult de volum,devin grei si durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate apuca mamelonul in gura; se form. un cerc vicios.

Page 136: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Se recomanda – golirea manuala a sanilor; - comprese calde pe san; - adm. de ocitocina.2. Mastita: este produsa de stafilococul auriu. Se recomanda trat. cu antibiotice.3. Mamelonul ombilicat sau scurt: - poate determina abandonarea alaptarii; - se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit in

timpul sarcinii.4. Hipogalactia – se verifica daca e reala prin “proba

suptului”. Se va accepta ca fiind reala numai daca se coreleaza cu o curba ponderala nesatisfacatoare.

Page 137: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Incidente din partea sugarului:1. Malformatii ale cavitatii bucale a

copilului: vor determina supt imposibil. Se va adm. lapte de mama cu biberonul sau cu lingurita.

2. Prematurii care nu au reflex de supt sau de deglutitie vor fi hraniti prin gavaj sau cu biberonul cu lapte de mama ( este cel mai bun lapte pt.prematuri, fiind f. bogat in proteine).

Page 138: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

3. Regurgitatiile sunt eliminari in cantitati mici de lapte nemodificat( aprox. 10 ml) in timpul eructatiilor. Apare la sugarii lacomi, care inghit aer in timpul suptului.

4. Varsaturile – apar tot la sugarii lacomi cu reflux gastro-esofagian;

- apar intr-o ora dupa alaptare; - sunt diferite de varsaturile de origine

organica; - tratament: - pozitia sugarului pe plan

inclinat la 30°; antispastice.

Page 139: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

5. Colicile abdominale: - sunt dureri abdominale aparute brusc si insotite de agitatia sugarului, cu tipat strident, congestia fetei, emisie de gaze.

-apar in primele 4 luni de viata.6. Diareea postprandiala (diareea de san): sunt

scaune moi,de culoare galben-verzuie, emise in jet,cu zgomot,in timpul mesei sau imediat dupa supt +/- eritem fesier.Apare numai la sugarii alimentati natural.Curba ponderala este ascendenta.

Page 140: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA SI MIXTA:

1. Anorexia: este consecinta concentratiei uniforme de lipide in laptele praf.

2. Subalimentatia: apare datorita diluarii necorespunzatoare a laptelui de vaca sau a prepararii inadecvate a laptelui praf.

3. Supraalimentatia: se prepara l.p. in concentratii mai mari decat cele corespunzatoare.

Page 141: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

4. Colicile abdominale: se datoreaza prezentei βlactoglobulinei in laptele de vaca.

5. Constipatia: se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din laptele de vaca.

6. Scaune de fermentatie: datorita excesului de fainoase.

7. Diareea acuta infectioasa: apare prin suprainfectia laptelui.

8. Alergia la proteinele laptelui de vaca.

Page 142: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI Nevoile energetice in aceasta perioada

sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile necesare activitatii fizice.

Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi. Ratia de proteine: 2g/kg/zi. Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1 ou

la 2-3 zile; 50 g carne de pasare,vita,peste; ficat,creier; proteine vegetale.

Page 143: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei vegetal,smantana,frisca, margarina.

Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase, gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume, produse zaharoase.

Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei, mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.

Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza. Copilul va prima 3 mese principale si 2 gustari/zi.

Page 144: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR Se vor asigura zilnic prin alimentatie: - 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-30%

lipide, 55-60%glucide); - lichide 80 ml/kg/zi; - proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3 prot. de

orig. animala si 1/3 prot. de orig. vegetala. Surse de proteine: lapte si produse lactate,

carne (de pasare,vita,porc, peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile) fierte sau ochiuri.

Page 145: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt, smantana, margarina,frisca,uleiuri vegetale.

Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse: piine,produse de panificatie,paste fainoase,prajituri,fructe, legume.

Zilnic va primi 3 mese principale si 2 gustari.

Page 146: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ALIMENTATIA COPILULUI SCOLAR - 50-60 kcal/kg/zi din care 15%

proteine, 30% lipide, 55% glucide. - lichide 60 ml/kg/zi - 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice. Din alimentatia copilului nu trebuie

sa lipseasca carnea,ouale,lactatele si cruditatile.

Page 147: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI Ratia calorica a adolescentului difera in

functie de sex si activitatea fizica depusa. In medie – pt. baieti 2800-3000 kcal/zi; - pt. fete 2100-2400 kcal/zi. Necesar de lichide: - 50-60ml/kg/zi pt.fete; - 60-85 ml/kg/zi pt.baieti. Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica

zilnica; - unt,uleiuri vegetale.

Page 148: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

Proteine: -asigura 13-16% din ratia calorica zilnica.

- sunt reprezentate de 70% prot. animale si 30% prot. vegetale.

- surse: carne ( aprox. 200g/zi); lapte (500ml/zi); branza (50g/zi); oua (1 ou/zi).

Glucide: piine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri rafinate (in proportie mica).

Page 149: Masterat Nutritia Copilului Sanatos (1)

• Se va respecta un program fix de servire a meselor, cu atmosfera calma, fara discutii in timpul meselor.• Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2 gustari

zilnice.• Sunt interzise la aceasta varsta:

consumul de alcool, tutun, cafea, condimente.