Însuşirea matematicii presupune ascensiunea unor trepte spre moduri de gândire tot mai sofisticate, cu fiecare pas elevul învaţă anumite operaţii ca structuri mentale organizate: noile achiziţii nu le exclud pe cele anterioare şi, dacă nu s-au însuşit anumite operaţii, dificultăţile de învăţare vor fi inerente.

Cum scopul nostru, al învăţătorilor, constă în a crea situaţiile propice învăţării folosind o varietate de mijloace şi procedee, descoperim în poveştile copilăriei acea constantă reciprocă între procesul de asimilare şi adaptare: prin asimilare elevul corelează obiectele din imediata sa apropiere cu schema operaţională (stadiul operaţiilor concrete cuprins între 6-11 ani), prin adaptare îşi modifică perceperea schemei conform intereselor dictate de mediul înconjurător. Poveştile ne pot ajuta să punem în echilibru procesul de asimilare cu cel de adaptare şi astfel să favorizăm înţelegerea noţiunilor, teoremelor şi legilor matematice.

Şi dacă suntem de acord cu rolul semnificativ pe care-l joacă poveştile în educaţia copiilor, vom crea cu uşurinţă un mediu care să încurajeze elevii, în care aceştia să se simtă confortabil şi să-şi poată împărtăşi experienţele şi descoperirile lor ca ucenici matematicieni.

De exemplu, Scufiţa Roşie, oprindu-se (la îndemnul lupului) să culeagă floricele în poiana din pădure, aşează în coşuleţul ei mai întâi o floare: 0 + 1 = 1

Apoi alta: 1 + 1 = 2 Încă una: 2 + 1 = 3

Şi aşa mai departe, până la

=10.

Formarea numerelor de la 10 până la 20, citirea şi scrierea acestora, poate fi introdusă cu „Povestea celor 12 lebede”.

Poveştile pot constitui cadrul evaluării individuale sau în grup. Învăţătorul are prilejul să cunoască competenţele fiecărui copil, efortul propriu este stimulat de condiţii favorizante aplicării în practică a cunoştinţelor din programa de matematică. Prin intermediul sarcinilor structurate pe conţinutul unei poveşti elevii au posibilitatea să-şi fixeze şi să-şi extindă propriile cunoştinţe. Iar când doi sau mai mulţi elevi cu nivele diferite de competenţe stabilesc un parteneriat, efortul reunit spre rezolvarea unei sarcini de lucru generează eficienţă în demersul didactic. Competiţia capătă valenţe pozitive, probele incluse în firul basmului ales în scopul evaluării fiind exemple ale căilor de motivare spre învaţarea matematicii.

Pentru evaluarea numerelor naturale 0-30; adunarea şi scăderea numerelor naturale din acest concentru (fără trecere peste ordin) am folosit motive din basmul „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici”.

-se numără cărămizile din zidul castelului în care trăia mama vitregă a Albei ca Zăpada (0, 1, 2, 3 .........., 30);-se numără descrescător (30, 29, 28, ........., 0);-se numără crescător şi descrescător: din 10 în 10; din 2 în 2; din 5 în 5;-se spun două numere cele mai apropiate de: 8 (7 şi 9); 13 (12 şi 14); 25 etc.-23 este mai aproape de 20 sau de 30 ? 17 este mai aproape de 10 sau de 20?-Care este perechea de numere a căror sumă este 10 ? ... 14 ? 26 ? etc.-Care este perechea de numere a căror diferenţă este 2 ? 10 ? 20 ? etc.-Spuneţi două numere a căror sumă să fie mai mare ca: 10; 25; 8; 12 etc.-Spuneţi două numere a căror sumă să fie mai mică decât: 9; 10; 25 etc.

4 + = 24

20 30

28 - = 20

188

Albă ca Zăpada face Albă ca Zăpada face 18 de prăjituri pentru 18 de prăjituri pentru pitici. Seara, piticii pitici. Seara, piticii mănâncă 7 prăjiturele.mănâncă 7 prăjiturele. Câte prăjiturele au Câte prăjiturele au rămas pentru a douarămas pentru a douazi?zi?

1113

Rezultatul adunării numerelor vecine cu 13 este...

26 29

Dacă îl micşorez pe 16 cu 11 obţin...

255

Dacă îl măresc pe 21 cu 6 obţin...

1727

26 - = 14

412

20 30

30 - =10

Pentru ca Albă ca Zăpada să fie salvată, trebuie potrivite merele două câte două astfel încăt numerele scrise pe ele să formeze o zece. Mărul fără pereche este otrăvit.Scrieţi 7 termeni ai unui şir de numere care începe cu 10 şi fiecare termen este mai mic/mare decât succesorul său cu 1.Avem şirul: a + 2; a + 2 +2; a + 2 +2 +2. care sunt termenii şirului dacă a = 1 ? dar dacă a = 2 ? a = 10 ? a = 11? A = 20 ? a = 21 ?

Relaţia firească între copilul mileniului III şi computer poate fi valorificată în mod evident prin intermediul poveştilor. Conţinând o delimitare clară a temelor tratate în fiecare lecţie, materialele realizate de INFOMEDIA / INTUITEXT pot fi aplicate integral sau parţial la clasă, sau pot fi folosite ca sursă pentru elaborarea unor lecţii în stil propriu.

-Aproximează câte ore a stat ursul cu coada in baltă, dacă acea noapte era la echinocţiu...?

-Dacă distanţa la care se afla capra de casă era de 800 m, iar 100 m erau parcurşi de capră într-un minut, în câte minute ajungea la iezi, dacă îi auzea zbierând?

-Greutatea unui ban de aur era de 10 grame. Dacă în punguţă erau 10 bani de aur, iar cocoşul, cântărind 3 kg, nu poate duce decât jumătate din greutatea sa, i-ar mai duce comoara găsită moşului ?

Vă mai aşteptăm în Vă mai aşteptăm în lumea poveştilor!lumea poveştilor!