material pentru proiect - zidarie

of 11/11
Perioada 50-60 Perioada interbelica Măsurile considerate în anul 1941, spre “a ţine seama de efectul cutremurelor; învăţămintele trase de pe urma cutremurului ,din 10 noiembrie 1940”. Nivelul de cunoaştere ştiinţifică al perioadei respective nu a permis o interpretare corectă a comportării construcţiilor la acţiunea seismului din 10 noiembrie 1940. Majoritatea degradărilor şi avariilor au fost considerate că s-au datorat “viciilor” de construcţie. Totuşi, după aceea au fost impuse unele măsuri constructi ve pentru a ridica nivelul de asigurare al construcţiilor la acţiuni seismice. Câteva dintre acestea sunt enumerate mai jos. realizarea zidurilor de caramidă pe muchie (pe cant) numai cu mortar de ciment şi pe cât posibil folosirea cărămizii celulare cu nut şi feder, legată cu armătură; realizarea de “grinzi de centură” la nivelul plăcii de planşeu, inclusiv pe pereţii de la casa scării; prevederea de centuri de beton armat de 20-25cm grosime, cu o arie de armătură de 1% din secţiunea de beton, pe toată lăţimea zidurilor interioare şi exterioare la clădirile cu mai mult de 4 etaje (16 m deasupra solului), realizarea unui schelet de beton armat sau metalic, calculat pentru încărcări orizontale prescrise, pentru clădirile mai înalte de 4 etaje; pe cât posibil se va realiza un schelet simplu, în care stâlpii să fie continui pe toată înălţimea clădirii; armarea secţiunilor stâlpilor s-a considerat cu procent minim 1% şi cu etrieri deşi la baza şi capătul de sus al stâlpului; alegerea agregatului pentru beton şi prepararea acestuia va fi îngrijită; verificarea axării pe verticală, a umplerii cofrajelor, iar la clădiri înalte vibrarea betonului cu mijloace mecanice; realizarea de calcane la podurile înalte de o cărămidă grosime şi cu mortar care să conţină ciment; ancorarea de zidărie a acoperişurilor ; ornamentele din faţadă să fie legate de zidărie; prevederea numai de buiandrugi din beton armat deasupra golurilor de uşi şi ferestre, cu o lungime suficientă de rezemare pe zidărie; limitarea folosirii zidăriei americane; zidăria din cadrele de beton armat realizată cu mortar de var gras- ciment, cu 150-200 kg de ciment la m 3 şi eventual şi cu legături din bare orizontale din stâlp, cu diametru de 15-20mm la fiecare metru înălţime ; Cărămidă; grosimi de zidărie. -cărămidă uzuală (de presă sau de mână) cu dimensiuni efective de 68x130x270mm; stratul de mortar orizontal este de 1-1,5cm grosime, iar cel vertical de 1cm; (figura 2.24); -cărămidă dublu presată pentru zidăria aparentă de faţadă cu dimensiuni de 40x140x270mm; -cărămidă dublu presată italiană pentru căptuşirea exterioară a pereţilor de zidărie; 30x80x280; - grosimea zidurilor de cărămidă; ½ cărămidă (14cm); 1 cărămidă (28cm); 1şi 1/2 cărămidă (28 cm); 2 cărămizi (56cm); -greutatea unui m 3 de zidărie din cărămidă obişnuită este de 1650- 1800 kg/m 3 ; din cărămidă cu goluri 1100-1300 kg /m 3 ; -zidărie din pereţi dubli, uşori, de tip “american”; pereţii sunt alcătuiţi din 2 pereţi de cărămidă aşezată pe muchie, cu spaţiu de aer la mijloc şi legaţi cu cărămizi aşezate pe lat la 6 rânduri; se întrebuinţează la bowindouri şi ca umplutură între cadrele de beton armat, la interior şi la exterior; peretele are 28 cm grosime şi este mai bun izolant termic; (figura 2.26). Mortarele folosite au fost cu liant de var (cu rezistenţa de 15 kg/cm 2 la 28 zile) şi liant de ciment (cu rezistenţa de 275 kg/cm 2 la Zidărie americană

Post on 20-Jan-2016

248 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Perioada 50-60 Perioada interbelica Msurile considerate n anul 1941, spre a ine seama de

    efectul cutremurelor; nvmintele trase de pe urma cutremurului ,din 10 noiembrie 1940.

    Nivelul de cunoatere tiinific al perioadei respective nu a permis

    o interpretare corect a comportrii construciilor la aciunea seismului din 10 noiembrie 1940. Majoritatea degradrilor i avariilor au fost considerate c s-au datorat viciilor de construcie.

    Totui, dup aceea au fost impuse unele msuri constructive pentru a ridica nivelul de asigurare al construciilor la aciuni seismice. Cteva dintre acestea sunt enumerate mai jos. realizarea zidurilor de caramid pe muchie (pe cant) numai cu mortar

    de ciment i pe ct posibil folosirea crmizii celulare cu nut i feder, legat cu armtur;

    realizarea de grinzi de centur la nivelul plcii de planeu, inclusiv pe pereii de la casa scrii;

    prevederea de centuri de beton armat de 20-25cm grosime, cu o arie de armtur de 1% din seciunea de beton, pe toat limea zidurilor interioare i exterioare la cldirile cu mai mult de 4 etaje (16 m deasupra solului),

    realizarea unui schelet de beton armat sau metalic, calculat pentru ncrcri orizontale prescrise, pentru cldirile mai nalte de 4 etaje; pe ct posibil se va realiza un schelet simplu, n care stlpii s fie continui pe toat nlimea cldirii;

    armarea seciunilor stlpilor s-a considerat cu procent minim 1% i cu etrieri dei la baza i captul de sus al stlpului; alegerea agregatului pentru beton i prepararea acestuia va fi ngrijit; verificarea axrii pe vertical, a umplerii cofrajelor, iar la cldiri nalte vibrarea betonului cu mijloace mecanice;

    realizarea de calcane la podurile nalte de o crmid grosime i cu mortar care s conin ciment;

    ancorarea de zidrie a acoperiurilor ; ornamentele din faad s fie legate de zidrie; prevederea numai de buiandrugi din beton armat deasupra golurilor de

    ui i ferestre, cu o lungime suficient de rezemare pe zidrie; limitarea folosirii zidriei americane; zidria din cadrele de beton armat realizat cu mortar de var gras-

    ciment, cu 150-200 kg de ciment la m3 i eventual i cu legturi din bare orizontale din stlp, cu diametru de 15-20mm la fiecare metru nlime ;

    Crmid; grosimi de zidrie. -crmid uzual (de pres sau de mn) cu dimensiuni efective de 68x130x270mm; stratul de mortar orizontal este de 1-1,5cm grosime,

    iar cel vertical de 1cm; (figura 2.24);

    -crmid dublu presat pentru zidria aparent de faad cu dimensiuni de 40x140x270mm;

    -crmid dublu presat italian pentru cptuirea exterioar a pereilor de zidrie; 30x80x280;

    - grosimea zidurilor de crmid; crmid (14cm); 1 crmid (28cm); 1i 1/2 crmid (28 cm); 2 crmizi (56cm); -greutatea unui m3 de zidrie din crmid obinuit este de 1650-1800 kg/m3; din crmid cu goluri 1100-1300 kg /m3; -zidrie din perei dubli, uori, de tip american; pereii sunt alctuii din 2 perei de crmid aezat pe muchie, cu spaiu de aer la mijloc i legai cu crmizi aezate pe lat la 6 rnduri; se ntrebuineaz la bowindouri i ca umplutur ntre cadrele de beton armat, la interior i la exterior; peretele are 28 cm grosime i este mai bun izolant termic; (figura 2.26).

    Mortarele folosite au fost cu liant de var (cu rezistena de 15 kg/cm2 la 28 zile) i liant de ciment (cu rezistena de 275 kg/cm2 la

    Zidrie american

  • ziduri la casa scrii de minim 28 cm grosime; la cldirile cu schelet, scrile au fost prevzute ca scri monolite

    ridicate odat cu stlpii; se admit trepte ncastrate n ziduri numai la cldiri cu cel mult 3 etaje;

    prevederea de centuri intermediare de beton armat i stlpi de beton la cldiri nalte sau cu caracter special (sli de teatru, cinematograf, biserici, sli de conferin);

    interzicerea betonrii pe timp friguros, cu pericol de nghe.

    28 zile).

    Pardoselile folosite prezint urmtoarele soluii: -pardoseal de mozaic (turnat sau n dale) de 12-15mm grosime, pe un strat suport de mortar de aproximativ 5 cm grosime;

    -duumele de brad de 3-4cm grosime btute pe grinzioare de tufan de 8x10cm, sau 6x8cm la distane de 50-55cm; -pardoseal din parchet de stejar, nuc, frasin, cu lamb i uluc, btut pe duumea oarb de 2,5cm grosime, care este montat pe cusaci de lemn de 4x6cm; ntre acetia exist umplutur fonoizolant din sprturi de crmid sau moloz; -pardoseli din beton sclivist la subsoluri.

    -sub placa de planeu exist de multe ori plafon suspendat , din rabitz cu tencuial, care mascheaz conductele i sifonul de la baie.

    Materiale termo i fonoizolatoare folosite n perioada respectiv

    izorel : panouri izolante fono i termo, din fibr de lemn , de dimensiuni 1,55-3.0m, grosime de 5,8,10,12 i 20mm ; =0,029 ; = 250 kg/m3 ;

    asko : panouri din plut expandat i impregnat, termo i fonoizolatoare, folosite la perei i pardoseli ; grosimi de 2,3,4,5 si 6 cm ;

    stabilit : plac izolatoare, neinflamabil, folosit la perei ; grosimi de 2, 5, i 7cm ;

    vat de sticl : materiale izolatoare termo si fono ; =0,03 ; = 100 kg/m3 ; celotex :material american, termo i fonoizolator ; dimensiuni ale panourilor de

    3,60x1,20m i grosime de 11 si 22mm ; ; = 260 kg/m3 ; =0,041.

    1. Valoarea rezistenei de proiectare la compresiune pentru pereii solicitai la ncovoiere cu for axial (fd) se ia egal cu rezistena medie de rupere la compresiune a zidriei (fm) mprit la factorul de ncredere CF..

    n lipsa unor date obinute prin ncercri la lucrarea respectiv, rezistena medie la compresiune a zidriei se poate lua:

    - fm = 1,3 fk, unde fk este rezistena caracteristic la compresiune a zidriei stabilit conform CR 6-2006;

    - din standardele de proiectare bazate pe calculul n stadiul de

    REZISTENTELE ZIDARIEI DIN CARAMIDA PLINA- REZISTENTA Rc (fk) (N/mm2) la compresiune axiala

    Marca

    mortar

    MARCA CARAMIZII

    C200 C150 C125 C100 C75 C50

    10.0(N/mm2) 7.5(N/mm2) 5.0(N/mm2)

    M5 4,4 3,6 3,4 3,0 2,6 2,0

    M2,5 3,6 3,0 2,8 2,6 2,2 1,8

    M1,0 3,2 2,6 2,4 2,0 1,8 1,4

    M0,4 2,8 2,4 2,2 1,8 1,4 1,2

  • rupere (STAS 1031-50, STAS 1031-56, STAS 1031-71) utiliznd

    rezistena medie a crmizilor i a mortarului determinate prin ncercri in-situ la lucrarea respectiv.

    Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu crmizi pline din argil ars 240 x 115 x 63 mm

    Rezistena crmizii

    fmed

    (N/mm2)

    esere Rezistena medie a mortarului (N/mm2)

    M10 M5 M2.5 M1

    10.0 fig.a 4.30 3.50 2.85 2.15

    fig.b 3.45 2.80 2.30 1.75

    7.5 fig.a 3.50 2.85 2.30 1.75

    fig.b 2.80 2.30 1.85 1.40

    5.0 fig.a 2.65 2.15 1.75 1.35

    fig.b 2.10 1.70 1.40 1.05

    CF

    mf

    df

    Marca

    Mortar

    Ri Rm R2

    (ft)

    Rt

    (fvk0) Rezistenta

    din

    intindere

    centrica

    Rezistenta

    din

    incovoiere

    Rezistenta

    din

    eforturi

    principale

    Rezistenta

    la efort

    tangential

    M5 0,180 0,270 0,270 0,355

    M2,5 0,110 0,180 0,180 0,245

    M1,0 0,065 0,090 0,090 0,110

    M0,4 0,020 0,045 0,045 0,045

    Rc(fk)

    Rc

    Rm

    R2

    R2 V

    V

    Ri

    Ri

  • 2. Valoarea rezistenei de proiectare pentru pereii solicitai la for tietoare se stabilete n funcie de mecanismul de rupere: - Pentru rupere prin lunecare n rost orizontal (fvd):

    CF

    ff

    M

    vmvd

    unde fvm este rezistena medie de rupere la forfecare n rost orizontal iar M este dat mai jos. n lipsa unor date obinute prin ncercri in-situ la lucrarea respectiv, rezistena medie de rupere la forfecare n rost orizontal (fvm) se

    poate lua egal cu: - fvm = 1,3 fvk

    unde fvk este rezistena caracteristic de rupere determinat conform CR 6-2006; - pentru zidriile vechi cu crmizi pline i cu mortar de var, fvk se calculeaz cu relaiile (4.3a) i (4.3b) din CR 6-2006 n care

    rezistena unitar caracteristic iniial la forfecare a zidriei se ia: fvk0 = 0,045 N/mm2.

    Conform CR6-2006 (vezi tabel de mai jos)

    Pentru zidrie cu elemente din grupa 1

    fvk= fvk0+0,4 d

    fvk= (0,034 fb+0.14 d)

    - Pentru rupere n scar sub efectul eforturilor principale de ntindere (ftd):

    CF

    f04.0f

    M

    mtd

    unde fm este rezistena medie de rupere la compresiune a zidriei stabilit ca mai sus.

    Pentru evaluarea siguranei cldirilor existente coeficientul parial de siguran pentru zidrie se ia egal cu:

    M = 3,0 pentru zidriile vechi cu crmizi realizate manual i mortar de var (orientativ, anterior anului 1900);

    M = 2,75 pentru zidriile vechi cu crmizi presate i mortar de var-ciment / ciment-var (orientativ, ntre ani 19001950);

    M = 2,5 pentru zidriile recente (orientativ, dup anul 1950).

    n cazul zidriei confinate i/sau armate n rosturi, pentru calculul capacitii de rezisten se folosesc valorile medii ale rezistenelor betonului i oelului, determinate conform STAS 10107/0-90, 3.1.7.

  • Rezistena unitar caracteristic la forfecare n rost orizontal fvk a zidriei cu elemente pentru zidrie din argil ars din grupa 1 fb

    N/mm2

    Mortar Efort unitar de compresiune d (N/mm2)

    0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0

    10.0 M10 0.340 0.368 0.382 0.396 0.410 0.424 0.438 0.452 0.466 0.480

    M5/2.5 0.240 0.280 0.320 0.360 0.400

    M1 0.140 0.180 0.220 0.260 0.300 0.340 0.380 0.420 0.460

    7.5 M10 0.269 0.283 0.297 0.311 0.325 0.339 0.353 0.367 0.381 0.395

    M5/2.5 0.240 0.280

    M1 0.140 0.180 0.220 0.260 0.300

    5.0 M5/2.5 0.184 0.198 0.212 0.226 0.240 0.254 0.268 0.282 0.296 0.310

    M1 0.140 0.180

    Module de elasticitate, de deformatie

    Ez- Modulul de elasticitate secant de scurt durat

    Tipul calculului

    (situaia de proiectare)

    Zidrie cu elemente din argil ars sau din beton

    Stabilirea caracteristicilor dinamice 1000 fk

    Deformaii n ULS 500 fk

    Deformaii n SLS (numai pentru sisteme static nedeterminate)

    800 fk

    fk rezistena caracteristic a zidriei la compresiune

    Gz- Modulul de elasticitate transversal, pentru zidria nearmat Gz = 0.4 Ez

    Valori ale factorului de comportare adoptate n metodologia de nivel 1

    Tipul de structur q

    - structuri din zidrie simpl (nearmat) q = 1,5

    - structuri din zidrie confinat (inclusiv cele proiectate conform P2-75: Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din zidrie)

    q = 2,0

    Prevederi conform P2-62-Instructiuni tehnice privind masurile constructive la cladirile cu zidarie portanta,

    situate in zone seismice

  • -adoptarea unei scheme de plan simpla, cu asezarea cat mai simetrica, in raport cu axele principale ale cladirii, a peretilor de rezistenta;

    -lungimea cladirii, sau a tronsoanelor san u depaseasca 60m;

    -rosturile antiseismice vor fi si rosturi de tasare;

    -inaltimea cladirii de la sol pana la ultimul planseu va fi de maxim 15m;

    -zidurile vor fi continue pe toata inaltimea cladirii; grosimea minima va fi de 25cm;

    -planseele sa fie alcatuite ca diafragme rigide;

    -distanta intre zidurile transversale de rigidizare nu trebuie sa depaseasca 12m;

    -pentru spaletii mai mici de 1.0m se va realize armarea zidariei in rosturile orizontale cu bare de 6-8 la cate 3-4 randuri; -prevederea unoe samburi de beton armat in grosimea zidariei legati de century; legatura samburilor cu zidaria spaletilor se realizeaza cu bare

    6mm la 5-6 randuri; -in toate zidurile se va prevedea mortar de ciment-var cel putin marca 25;; zidaria se va executa cu caramida avand cel putin marca 75;

    -se vor prevedea centuri antiseismice la nivelul tuturor planseelor, pe toti peretii de rezistenta,cu grosime minima de 25cm; va fi prevazuta

    centura la nivelul podestului intermediar si stalpisori la casa scarii;

    -buiandrugii prefabricate vor avea rezemarea de cel putin 35cm de fiecare parte a golului; in cazul planseelor monolite, buiandrugii peste

    golurile zidurilor exterioare se pot executa din beton armat monolit, o data cu centura antideimica;

    -buiandrugii peste golurile din zidurile interioare puternic solicitati, se vor executa din beton armat monolit cu rezemare de cel putin 50cm de

    fiecare parte;

    -peretii despartitori de c care leaga zidurile portante se vor executa concomitant cu cestea.

  • Rezistente zidarie perioada interbelica

  • Rezistentele zidarie -1950-1975

  • Rezistentele zidariei -1975-2005