materie logopedie

Download materie Logopedie

Post on 17-Jul-2015

712 views

Category:

Documents

71 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

SUPORT DE CI]RS

TULBURARI DE PRONT]NTIE

lef lucriri dr. GEORGETA BURLEA

tr

"r''""r

"i

d"

cE8lTrilT.tr#

DISLALIAdis-lipsi-deficienldlalie

-

vorbie, glas, voce

Dislalia: este cea mai frecventi tulburare intdlniti. Etimologia cuvAntului, inseamntr: dia = a trece prin, a trece de question = cunoagtere, recunoagterea bolii prin semnele bolii descrise de bolnav sau terapeut. Se mai traduce gi astfel: dis = dificil, defrcienfi padiald; lalie = vorbire, glas, voce.

Dislalia este tulburarea de pronun{ie, articubre, provocstl de afec{iuni organice sau func{ionale ale organelor periferice ale vorbirii 9i care constl in imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete (combina{ii de sunete). Ea cuprinde nu numai deformarea sunetelor, ci gi substituirea, omiterea,inversarea unor sunete ln vorbirea spontan[ sau reprodusi2. Dacd pAnd la 4 5 ani pronuntiile defectuoase se intilnesc frecvent, ftrd a fi considerate patologice intrucdt depind de ritmul propriu al dezvoltirii, deci natura fiziologici, cele ce persisti dupd vfusta de 6 -7 ani au aspect patologic, at6t din punct de vedere etiologic c6t gi psihofiziologic. Din punct de vedere simptomatologic dislalia poate fi diferit5 in funclie de aspectele cantitative, calitative, fonematice (fonemele implicate) Si morfo-structurale (punctul de articula{ie).

-

funcfie de gradul de extindere (numiirul de sunete alterate) sunt dislalii care se limiteazi numai la nivelul utror sunete izolate 9i in genere se referi la sunete din aceeagi clasii fonetici, acestea fiind dislalii simple sau monomorfe. Atunci insi cAnd sunt afectate majoritatea sunetelor gi chiar grupe de silabe, prin deformare, omitere, srbstituirii, inversiri sau inlocuiri, ea este denumiti dislalie polimorfii

in

(generaltr sau totali).

literatura de specialitate frecvenpa gi gravitatea dislaliei se raporteazi la specificul limbii, la etiologie c6t 9i la existenla altor handicapuri qi particularitiili

in

psihoindividuale ale persoanei.

Dupi modul de afectare a aparatului verbo-motor se poate distinge dislalia organici, datorati anomaliilor organelor periferice ale vorbirii (din{i, limb6, boltii, buze, maxilare) 9i dislalia funcfionali catrzati de func{ionarea defectuasi a aparatului verbo-articulator (atrofia mugchilor linbii, buzelor, vilului palatin, maxilare deformate, inerva{ie nedeterminattr)' traseu gregit al curentului de aerexpirat, insuficienti dezvoltare a auzului fonematic gi a aten{iei auditive.

n

"r

ru"'r;

0". c

nlHc?H""ff

ffi

Dupi intinderea Si structura fonemului afectat, vom intiilni diferitediftongi, triftongi sau consoane compuse'.

aspecte

marcate prin omitere, prin alterarea sunetului deficitar, prin inlocuirea lui (para-). Tot din acest punct de vederre sunt fiecvente dislaliile de cuvinte, prin alterarea unor silabe cu

Dupn C. Piunescu, urmitoarele forme clinice:

in

func{ie de cele trei zone de articulafie, lnt0lnim

-

de articulare: pitacismul (p), betacismul (b), mutacismul (m), datorate insuficientei inchideri a

A. in prima zoni

buzelor; fitacismul qi vitacismul (f; v) produs prin alterarea acestor labiodentale, cauza fiind malformarea buzei superioare (scurti) a incisivilor superiori (rari sau lipsd) c6t $i a prognajiei (mugciturd deschistr).

Prognatismsuperior Prognatisminferior MuScdturddeschisd(progenie) cea de.a doua regiune de articulare reprezentatii prin arcada dentard 9i regiunea mediopalatali: Aici limba este pa(icipant6 in diferitele ei p6(i. Se atticuleazd linguadentalele t - d - n gi din alterdrile lor apar urmitoarele forme dislalice: tetacismul (t), cind ocluzia este mai posterioare, foarte rar intilnit; detacismul (d), cauzat de mutarea locului de articulare spr partea mediani a palatului gi "d" sunt inlocuite cu "l"sau cu "n" cdnd dur. in aceste cazuri, fonemele vdrful limbii este apdsat pe incisivii superiori, llsAnd aerul liber pe pnrfile laterale sau este dirijat pe cale nazal6. Alteori inlocuite tot cu "1" - "n" se pronunfd interdental; nutacismul, tulburarea sunetului "n" se datoreste inlocuirii lui cu "d" - "1" sau chiar cu "m". Tot in aceasti regiune apar majoritatea signatismelor, pentru sunetele: s, l, t, 9, j, ce, ci, datoritd locului gregit de articulare; )'s" "2" suferl deformlri sau sigmatismul adental qi interdental, cdnd sunetele lipsesc cu totul. $i alte sunete se produc interdental: l, t, d, n, r, cdnd limba se prelunge$te intre din{i gi buze in loc sd se facd articularea la baza incisivilor superiori; sigmatismul palatal se produce prin ridicarea vdrfului limbii spre palat; adesea aceastii abatere se produce in prognalie qi progenie (vezi figurile de mai sus) sigmatismul -

B. in

-

"t"

-

-

-

-

1. Pdunescu

"Tulburarile de limbaj la copil' Ed. Medicale Buc. 19E4, Pag. 29 -38

n

er

ru"*"i

or.

*8Hclrll

?""f

ltr

-

lateroflex, situat intr sigmatismul interdenal gi adental, care se evidentiazb prin dirijarea curentului de aer lateral cu vdrfirl limbii; sigmatismul guierat, cdnd sunetul iese guierat din cauza suflului prea tare al aerului printr-un jgheab median prea mic intre incisivi sau cdnd intre incisivii superiori 9i inferiori distanla este prea mare; sigmatismul labio-dental, care apare cdnd incisivii superiori se aplictr pe buza

inferioard deqi limba pistreazd pozifia corectii penhu "s" sunetul produs este aproape un "f '; sigmatismul "cacuminalis", cAnd sunetul "'s" este articulat cu v6rful ei (cacumen) care atinge partea superioari a palatului, mult posterior fap de pozilia normal6. Din tulbur[rile ce apar in aceaste a doua regiune de articula]ie, determinatii de func{ionarea defectuoasd a vilului palatin fac parte: sigmatismul nazal, cdnd aerul iese la articularea sigmaticelor prin canalul nazal (total sau par{ial); sigmatismul sforiit, cdnd sunetele se formeazd pe peretele posterior al faringelui (sigmatism velaris) gi iese pe ambele cdi (nazal - oral) sau numai nazali; sigmatiosmul faringian, cdnd sunetele apar r6gugite, ugor nazal, articulate tot pe peretele posterior al faringelui; sigmatismul laringian produs cu participarea epiglotei, ceea ce face ca sunetul "'s" s6 apari uneori normal, alteori "'pulbit". $i tot la acest nivel se produc parasigmatismele, concretizate prin inlocuirea lui "s" cu alti consoand (h, t, d, f, v,

-

-

-

zitacismul este modificarea lui "'2" modificarea perechii sale "'s"; in plus, "'2" poate fi desonorizat, pronunlat ca un ' ' 's'' modificat. care se datore$te Defofindrile africatelor: se produc in cazurile sunetului de putemicA, iar aerul nu impinge cu destull fo46 pentru a o ocluziei ce nu este destul inchide; Alterarea prepalatalelor I - intri tot in grupa signratismelor. Diferenfa dintre ele, consti in faptul cd "g" este surd6, iar "j" sonor6; una se produce apical, alta dorsal aspectul sonor fiind recunoscut ca guierdtoare.

etc);

"'p"

j

Alteririle lor apar cdnd distanla dintre dinli e prea mica, sunetul devine slab, alteori, ocluzia nu se realizeazl, cici limba e prea ridicatii 9i lipse$e Sanlul mijlociu de scurgere a se simte bine pe dosul miinii: la "'s" suflul emis este aerului. Deosebirea intre rece, la "'9" este cald. Sigrnatismele consoanei "J" sunt aceleaqi ca pentru "'s". Parasigmatismele se produc prin inlocuirea unuia cu celdlalt sau cu "s" - "2". De asemenea, sunetul "'ce" combinatia intre "'t" 9i "'s" (ts) 9i perechea lui sonori "'ge" (combinalie intre "'d" 9i "J") prezinti acelea5i forme de sigmatism ca 9i sunetele dinacest nivel de articulare apar ratacismele concretizate prin tulburarea prepalatalei vibrante "'r". CAnd "r" se produce cu varful limbii mult inapoi 9i vilul palatin vibreazi, se produce rotacismul palatal: rotacismul uwlar sau graseiat este produs de numai prin vibrarea vdlului palatin; rotacismul dorsal este produs prin vibralia pddii dorsale a limbii; (' cel laringual, se produce printr-un "'r vibrant (foarte rar intilnit' scdrpiit);care sunt compuse.

Tot la

-

n

"r

ro"x"i 0".

crSrl[off ??f

tr

-

h6r6it (aerul iese pe nas); cel nazal, apare ca un cel bucal se produce prin vibrarea obrajilor; cel lateral se produce prin vibrarea din marginile limbii; cel lingual este lipsit de sonoritate, se produce prin emiterea unui cel uvular, f6rd sonoritate;

"'r"

"'r"

monovalent gi

cel faringian, reprezintii vibratia peretelui faringian la trecerea aerului prin canalul format cu ajutorul luetei; rotacismul bilabial este produs de vibrarea buzelor sunetul semdndnd cu sforiitul calului sau opritul cailor "prrr"; rotacismul interdental, esle produs prin vibralia limbii agezatd inue dinli.

Tot la nivelul acestei a doua regiune a articulirii se produc tulburdrile de pronuntie a consoanei "l"respectiv lambdacismele. Locul ei de articulare poate fi regiunea alveolard sau regiunea prepalatald sau mediopalatald. Se articuleazi cu partea dorsald a limbii ridicatii spre palat. Este sunetul ce prezinti cele mai puline tulburdri: lambdacismul lacunar, in care sunetul este omis; lambdacismul semi-muiat, cdnd aerul se scurge pe pddile laterale 9i sunetul igi pierde

-

-

sonoritatea;

lambdacismul nazal, cdnd aerul trece in cea mai mare parte pe cale nazald gi asta pentru cd vdlul nu inchide suficient trecerea spre cdile nazale, din cauze organice sau funclionale; lambdacismul bilabial, c6nd sunetul este pronunlat cu limba intre buze; lambdacismul interdental, produs de limba in form6 de lopati, cu vArful prins intre dinli sau chiar iegit in afartr qi ridicat pe incisiv