9 789737 304452

Merişor G. DOMINTE

Merişor G. DOM

INTE

MATILA C. GHYKA ŞI FRUMOSUL VIZUAL

MATILA C. GHYKA ŞI FRUMOSUL VIZUAL

REPERE ÎN ISTORIA FILOSOFIEI ŞI ARTELOR PLASTICE

REPERE ÎN ISTORIA FILOSOFIEI ŞI ARTELOR PLASTICE

Impregnată de fascinaţia Numărului de Aur şi Armoniei atotcuprinzătoare, concepţia estetică a lui Matila C.Ghyka,(1881-1965), un “uomo universale” al timpurilor moderne,pledează direct şi indirect pentru triumful frumosului în totceea ce suntem şi ne înconjoară. Ea ne reaminteşte că în universul frumosului pe care îl preconizăm a se înfăptui nu trebuie să uităm ideea că viitorul şi prezentul îşi funda-mentează vigoarea şi pe valorile autentice din trecut.

MERIŞOR G. DOMINTE

MATILA C. GHYKA ŞI FRUMOSUL VIZUAL (Repere în istoria filosofiei şi artelor plastice)

Editura Performantica 2007

Această formă-matrice de prezentare a subiectului „Matila C. Ghyka şi frumosul vizual

(Repere în istoria filosofiei şi artelor plastice)” urmează a fi în continuare prelucrată pe secţiuni, ulterioare abrevieri şi dezvoltări aşteptându-şi răgazul de a perfecţiona actuala fază de prospectare şi analiză cu nuanţe empatice.

Spre a ne reaminti Unitatea Triadei Trecut-Prezent-Viitor

Editura PERFORMANTICA Institutul Naţional de Inventică, Iaşi performantica@inventica.org.ro Iaşi, Bd. Carol I nr. 3-5 tel/fax: 0232-214763 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DOMINTE, Merişor MATILA C. GHYKA şi frumosul vizual repere în istoria filosofiei şi artelor plastice / Merişor G. DOMINTE – Iaşi: Performantica, 2008 ISBN 978-973-730-445-2 Referent ştiinţific: prof. univ. dr. Petre Dumitrescu Facultatea de filosofie, Universitatea "Al. I. Cuza", Iaşi Consilier editorial: prof. dr. Traian Stănciulescu Secretar de redacţie: Octav Păuneţ Coperta: Stelian Onica Tehnoredactare: Valentin Grosu Irinel M. Dominte

EDITURĂ ACREDITATĂ DE CNCSIS BUCUREŞTI, 1142/30.06.2003

Copyright © 2008 Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului

5

CUPRINS

PREFAŢĂ........................................................................................................................ 9 CUVÂNT ÎNAINTE ..................................................................................................... 11 INTRODUCERE .......................................................................................................... 16

Despre frumos..................................................................................................... 16 Frumosul vizual .................................................................................................. 22

I. FRUMOSUL ÎN FILOSOFIA LUI MATILA C. GHYKA

(GENERALITĂŢI) .......................................................................................... 28 I. 1. ARGUMENT ............................................................................................. 28 I. 2. RECUPERĂRI, RESTITUIRI .................................................................. 29 I. 3. FRUMOSUL ÎN ORIZONTUL MARII TEORII ...................................... 32 I. 4. ANTECEDENTE, CREZ, REALIZĂRI ŞI SEMNIFICAŢII .................. 38 I. 5. FRUMOSUL CA INVARIANT ............................................................... 51

II. NUMĂRUL ŞI ARMONIA ÎN NATURĂ, FILOSOFIE ŞI

ARTELE PLASTICE....................................................................................... 54 ANTET ............................................................................................................... 54 II. 1. NUMĂRUL, ARMONIA ŞI ALTE CONCEPTE ADIACENTE........... 57 II. 2. DEFINIRI ................................................................................................ 60

II.2.1. Numărul...................................................................................... 60 II.2.2. Armonia...................................................................................... 60 II.2.3. Natura ......................................................................................... 61 II.2.4. Arta............................................................................................. 61

II. 3. NUMĂRUL ŞI ARMONIA ÎN VIZIUNEA ESTETICĂ A LUI MATILA C. GHYKA ............................................................................... 62

II. 4. DESPRE ARMONIE ŞI FRUMOS......................................................... 64 II. 5. NUMĂRUL ŞI ARMONIA – PARTE ŞI ÎNTREG................................ 70

II. 5. 1. Aspecte matematice.................................................................. 71 II. 5. 2. Aspecte naturale şi ştiinţifice ................................................... 72 II. 5. 3. Aspecte artistice - plastice........................................................ 74

II. 6. EXPRESII ÎN CONTEXT ISTORIC ALE FILOSOFIEI ŞI MISTICII NUMĂRULUI..................................................................................... 78

II. 7. NUMĂRUL, ORDINEA ŞI ARMONIA ÎN VIZIUNEA FILOSOFICO-MATEMATICĂ A LUI MATILA C. GHYKA ....................................... 93 Modernitatea artistică şi rigurozitatea....................................................... 93

6

II. 8. PROPORŢIA DE AUR ÎN ARMONIA IMAGINII

CORPULUI UMAN............................................................................... 108 II.8.1. Proporţii (canoane) ale corpului uman ....................................... 120 CANOANE DE REPREZENTARE A CHIPURILOR ÎN ICONOGRAFIA CREŞTINĂ ( RĂSĂRITEANĂ ŞI APUSEANĂ)..... 129 CANOANE DE TRADIŢIE BIZANTINĂ PENTRU IMAGINEA

PERSOANEI SFINTE................................................................ 131 PROPORŢIONĂRI ALE IMAGINII CORPULUI UMAN ................... 132

II. 9. SECŢIUNEA DE AUR ÎN NATURĂ (aspecte vizuale)....................... 157 II. 10. NUMĂRUL ÎN RELAŢIA FILOSOFIE – ŞTIINŢĂ - ARTĂ ........... 159

STRUCTURAREA GEOMETRICĂ A UNUI MODUL ................................................................................... 166

II.10.1. Contestarea şi reabilitarea Numărului de aur......................... 188 III. FILOSOFIA, ARTA ŞI FRUMOSUL VIZUAL ............................................. 198

III.1. LABIRINTUL FRUMOSULUI VIZUAL (REFERIRI ISTORICE ŞI EXCERPTE ESTETICE) ............................................................. 210 III.1.1. Structurări ideatice comparative (Frumosul şi Măsura)......... 213

A. Strategia frumosului vizual ................................................. 213 B. Idealitate, structuralitate şi semnificaţie. Matila Ghyka şi Umberto Eco despre artă şi frumos .......................................... 215

IV. MATYLA C. GHYKA, PREZENŢĂ VIE ÎN ESTETICA ŞI FILOSOFIA

ROMÂNEASCĂ ............................................................................................. 274 CONCLUZII ............................................................................................................... 296 ( PERENITATEA FRUMOSULUI, ACTUALITATEA DESIGN-ULUI) ................. 314 POST- SCRIPTUM .................................................................................................... 320 BIBLIOGRAFIE: ....................................................................................................... 330

LUCRĂRI AVÂND CARACTER GENERAL ŞI DE SPECIALITATE.. 330 LUCRĂRI DE SINTEZĂ, ATLASE, DICŢIONARE, ENCICLOPEDII........ 336 STUDII, ARTICOLE, REVISTE..................................................................... 338

7

ANEXĂ: DOCUMENTAŢIE VIZUALĂ ................................................................. 340 1. SECŢIUNEA DE AUR.............................................................................. 342

SECŢIUNEA DE AUR ÎN NATURĂ, ARHITECTURĂ ŞI SCULPTURĂ ............................................................................. 342

SECŢIUNEA DE AUR ÎN PICTURĂ, GRAFICĂ ŞI DESIGN ......... 355 2. GEOMETRIZĂRI, PROPORŢIONĂRI ŞI RITMĂRI ÎN NATURĂ,

ARHITECTURĂ ŞI ARTE PLASTICE .......................................... 378 3. MODERNITATE VIZUALĂ ............................................................434-463

Matila C. Ghyka şi frumosul vizual

9

PREFAŢĂ

Creator şi cadru didactic în domeniul artelor plastice, la secţia Patrimoniu

cultural (Artă Sacră) a Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Univ. „Al. I. Cuza”, din Iaşi, d-na Dominte G. Merişor s-a aplecat cu dăruire şi talent asupra operei complexe a lui Matila C. Ghyka, printr-un travaliu extraordinar ce s-a concretizat în această carte de excepţie. Lucrarea se înfăţişează astfel, în substanţa celor patru capitole ale sale bine susţinute, argumentate şi însoţite de o documentaţie vizuală laborioasă şi adecvată, ca un permanent dialog cu opera lui Matila C. Ghyka, căutându-se în ea lămuriri şi justificări pentru ceea ce d-na Dominte G. Merişor realizează în plan pedagogic şi artistic. În desfăşurarea întregului demers, autoarea porneşte de la ideea că Matila C. Ghyka a încercat în lumea noastră, a dislocărilor, a rupturilor, a supralicitării dualismelor şi a opoziţiilor ireconciliabile, să coreleze ordinea discursului ştiinţific, fundamentat matematic, cu reprezentările, cu fantasmele şi imaginarul lumii trăite în dimensiunile şi profunzimile ei. În acest fel se dezvăluie că Matila C. Ghyka îşi structurează creaţia pe unul dintre filoanele esenţiale ale spiritualităţii româneşti, caracterizată printr-o viziune sincretică, capabilă să evidenţieze interferenţele dintre varietatea valorilor culturii atât în orizontul sincronic cât şi diacronic. În realizarea întreprinderii sale bogate şi complexe, autoarea a introdus un spirit de rigoare şi sistemicitate prin utilizarea modelului sau metodei numită inspirat a labirintului organic, care îi îngăduie să recepteze opera lui Matila C. Ghyka ca pe o realitate vie, într-o permanentă facere şi desfacere. S-a intrat astfel într-o empatie şi o rezonanţă cu creaţia spiritului enciclopedic a lui Matila C. Ghyka, opera gânditorului român fiind un prilej de a-i susţine elanul creator. Una dintre ideile lucrării care ne-a reţinut atenţia este aceea că prin cultivarea matematismului, a ideii de armonie, autoarea a reuşit să surprindă semnificaţia teoretică, metodologică şi practică, de o valoare inestimabilă pentru înţelegerea unor trăsături ale artei şi creaţiilor lumii actuale. În acest context ni se arată că universul uman şi social pot fi gândite, asumate şi construite într-un alt mod de apropiere faţă de nevoile stringente, atât spirituale cât şi concrete ale omului, decât cel pe care ni-l propun unii gânditori şi artişti ai zilelor noastre, care sunt atraşi ori prea seduşi de a oglindi sau reflecta situaţia existenţială a omului dezvrăjit, îndepărtat de forţele sacre. Analiza conceptului estetic de frumos, şi îndeosebi al frumosului vizual în orizontul Marii Teorii clasice, îngăduie autoarei să explice mai bine punctul de vedere matematic al lui Matila C. Ghyka despre frumos, în cadrul căruia numărul şi/sau secţiunea de aur se relevă drept invariant al realităţilor din natură şi al creaţiilor umane. Descoperirea frumosului invariant, ca substrat al fenomenelor din natură şi creaţiilor

Merişor G. Dominte

10

umane, permite reliefarea componentei optimiste, funciară creaţiei autorului de origine română.

Referirile privitoare la „Numărul şi armonia în natură, filosofie şi artele plastice”, se fundamentează pe prezentarea conceptelor de număr şi proporţie de aur, a relaţiei parte-întreg, a simetriei în sens clasic, ca analogie, a modulărilor şi ritmurilor, euritmiei şi armoniei care definesc viziunea lui Matila C. Ghyka cu privire la înţelegerea articulaţiilor şi structurărilor, adică a codului genetic al fenomenelor din natură şi cultură în diferite momente ale istoriei lor. În acest sens, d-na Dominte G. Merişor, dezvoltând atitudinea proprie gânditorului român, observă că Matila C. Ghyka cugetă, dincolo de orice suferinţă şi mizerie umană, într-un mod optimist, caracteristic spiritualităţii româneşti, în vederea realizării saltului către bucuriile sublime ale vieţii, care constau în posibilitatea deschiderii acesteia către spiritual şi etern. În receptarea şi valorizarea operei bogate a lui Matila C. Ghyka, s-a ţinut seama permanent de faptul că filosofia care se practică în lumea de azi este una care a coborât din Empireul abstracţiilor, al formulelor ideale, categorice, în viesparul vieţii concrete, trăite, simţite; acestei lumi cotidiene, unii gânditori, printre care şi Matila C. Ghyka, îi caută totuşi o coerenţă, un sens, o semnificaţie, nu neapărat dintr-un punct de vedere universal ci pornind mai degrabă de la elementele particulare, de la parcele, de la domenii, cărora li se descoperă mecanisme de concordanţă dar şi de unificare. Astfel, pe parcurs, exprimarea matematizată a lui Matila C. Ghyka ne aminteşte de un liant şi un limbaj universal. Înscrierea sa pe linia marilor gânditori români, care au căutat un element de sprijin, chintesenţă a demersurilor lor (ex. forţa la Conta, energia la C.R.Motru, misterul la Blaga, sacrul la Eliade, afectivitatea la Lupaşcu, ş.a.m.d.) se realizează, după cum apreciază şi autoarea, prin însuşi axul gândirii lui Matila C. Ghyka, care este conceptul de armonie. Lucrarea „Matila C. Ghyka şi frumosul vizual (Repere în istoria filosofiei şi artelor plastice)”, de o amploare şi o comprehensiune evidentă, se distinge printr-o abordare personală şi larg documentată, reuşind să ne înfăţişeze coordonatele esenţiale ale operei lui Matila C. Ghyka şi semnificaţia acestora pentru o înţelegere mai adâncă a structurii fenomenelor naturale şi a fondului de coerenţă şi de consistenţă a creaţiilor artistice pe parcursul istoriei artelor. Ni se oferă astfel, o imagine adecvată şi totodată interesantă şi incitantă asupra creaţiei lui Matila C. Ghyka, punând în valoare actualitatea şi mai ales semnificaţia deosebită, pentru înţelegerea şi potenţarea experienţei şi creaţiei artistice, a ideilor dezvoltate de acest plurivalent român, cunoscut şi apreciat mai mult în străinătate decât în ţara unde s-a născut, pe care a reprezentat-o în lume, prin multilateralitatea sa, cu un asiduu devotament şi abnegaţie profesională.

Prof. Univ. Dr. PETRE DUMITRESCU