md emisii ges poli (

8/17/2019 Md Emisii Ges Poli (

1/16

1

EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘIPOLITICILE DE ATENUAREa acestora în Republica Moldova

EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘIPOLITICILE DE ATENUAREa acestora în Republica Moldova

Chișiău, 2013Chișiău, 2013


2/16

2

Ameninţările şi costurileschimbării climei

COSTURI

În vederea excludeii unor schimbări climatice catastrofalepentru omenire, emperaura globală rebuie limiaă la ocreșere de 2° Celsius faţă de nivelul preindustrial. Evident,un aare efor cosă. Bunăoară, investiţiile necesare pentrumenţinerea concentraţiei de gaze cu efect de seră rezonabile

s-ar ridica la aproximativ 0,5 % din produsul intern brut(PIB) global pentru perioada 2013-2030. Creterea PIB-ului global ar scădea numai cu 0,19 % pe an până în 2030.Totodată, lipsa unei acţiuni suficiente pentru combatereaschimbărilor climatice ar duce la costuri economice isociale foarte mari, cuprinse între 5 i 20 % din PIB-ulglobal.

EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI POLITICI LE DE ATENUAREA ACESTORA îN REPUbLICA MOLDOvA


3/16

3

AMEnInţĂRI

Oamenii de şiinţă: „…schimbările

climatice sunt cauzatede emisiile de gaze cuefect de seră generatede activităţileumane. Acesteemisii sunt, într-adevăr, responsabilepentru creşterea

temperaturilor, înurmătoarele deceniiajungând la niveluricuprinse între +1,4° Celsius şi +5,8° Celsius la nivelglobal până în 2100în comparaţie cu

temperaturile din1990.”

Creşterea temperaturilor

Topirea gheţarilor

SeceteInundaţii



4/16

4

AnGAJAmentele rePubliciimolDoVA

Cu 25% mai pu ţine emisii de

CO2 în 2020 faţă de 1990

Cu 20% mai p uţine emisii deCO

2 în 2020 faţă de sce nariul

„dezvoltării economiei înritmurile curente”

PRIVIND REDUCEREA DE EMISII DE GAZECU EFECT DE SERĂ

EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI POLITICIL E DE ATENUAREA ACESTORA îN REPUbLICA MOLDOvA


5/16

5

În vederea depăşirii unui viitor sumbru, fiecare dintreţări şi-a luat angajamentul să contribuie la reducerea deemisii de gaze cu efect de seră (GES). În rândurile acestorase numără şi Republica Moldova. Prin acordul de la

Copenhaga, ea şi-a asumat un obiectiv de reducere a GEScătre anul 2020 cu nu mai puţin de 25% faţă de anul 1990,iar conform proiectului de Strategie de Dezvoltare cu EmisiiReduse a Republicii Moldova până în anul 2020 (SDER),– o reducere şi mai pronunţată către acest an, – cu nu maipuţin de 20% comparativ cu scenariul păstrării evoluţieicurente. SDER vine să culeagă acele acţiuni sectoriale careau şi un impact evident de atenuare a emisiilor.



6/16

6

Instrumente economice: Taxeşi Impozite

Politici sectoriale

Politicile Țării

CU IMpACT AS UpRA ATEnUĂRII

EMISIILOR DE GES



7/16

7

Taxele sunt recunoscute ca cele mai influente instrumentepentru reducerea de GES. Până la momentul actual, puţinepârghii de acest gen au fost utilizate în Republca Moldova.

Următoarele sectoare, stabilite de Convenţia-cadru a

Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei,cauzează sau sechestrează emisiile de gaze cu efect de seră:Energetica, Procesele industriale, Agricultura, Industriaforestieră, Deşeurile, iar gazele provocatoare ale efectului deseră, adică GES, sunt: bioxidul de carbon (CO

2), metanul

(CH4), protoxidul de azot (N

2O), gazele – F (gaze cu efect

de seră fluorinate).

Strategiile şi legile ţării suntdocumentele de bază carestabilesc politicile statuluiîn dezvoltarea unui sau altuisector. Promovarea lor serealizează prin intermediulprogramelor şi planurilorde acţiuni.



8/16

8

Politicile Țării

CU IMpACT AS UpRA ATEnUĂRIIEMISIILOR DE GES

Dintre politicile cele mai importante ale R. Moldova cuimpact şi asupra reducerii de gaze cu efect de seră fac parte:

În Energetică obiectivele trasate pentru perioada până în

2020 sunt: reducerea intensităţii energetice cu 10%;

reducerea consumului de energie în clădiri cu 20%;

asigurarea ponderii producţiei anuale de energieelectrică din surse de energie regenerabile de 10%;

asigurarea ponderii biocarburanţilor din totalulcarburanţilor de 10%;

În Transporturi, pe lângă obiectivele menţionate pentrusectorul energetic, se prevede ca ţara să dispună de 38%drumuri foarte bune şi de 42% bune, fapt ce va duce lareducerea de carburanţi până la 20%.

În afară de promovarea eficienţei energetice în Industrie,aici urmează să se reducă şi gazele -F, obiectiv urmat a fiatins în baza Acordului internaţional semnat de RepublicaMoldova privind substanţele ce distrug stratul de ozon,precum şi a legii respective.



9/16

9

Gazele cu efect de seră din sectorul Agricol al republiciiau trei surse de provenienţă: fermentarea enterică,managementul deşeurilor şi solurile agricole. Reducereade GES va fi realizată prin îmbunătăţirea fondului genetical animalelor şi păsărilor agricole, precum şi promovareapoliticilor de conservare a solului şi utilizarea biogazului dindeşeurile animaliere.

Politicile de atenuare a emisiilor de GES în sectorul Deşeurisunt orientate spre descurajarea stocării deşeurilor îndepozitele respective şi încurajarea reciclării lor.



10/16

10

În urma promovării politicilor şi măsurilor de

atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră, vaavea loc o evoluţie a emisiilor de GES în RepublicaMoldova, după cum este reflectată în Figura 1(Scenariu cu măsuri).

În anii după 2010 se prevede descreşterea în continuarea emisiilor de GES, atingând 27% către anul 2020 faţăde nivelul emisiilor de CO

2eq, înregistrat în anul de bază

1990. Cu alte cuvinte, angajamentul Republicii Moldovaîn Acordul de la Copenhaga de reducere către anul 2020 a

emisiilor cu nu mai puţin de 25% faţă de anul 1990 este şi va fi mult supra îndeplinit.

emisiile De Ges Ale ţării AştePtAte în Anii ce urmeAză



11/16

11

De menționat că pe parcursul anilor structura gazelorprovocatoare ale efectului de seră se modifică considerabil,cele de bioxid de carbon având tendinţa de micşorare, iarcelelalte (CH

4 , N

2O, gaze - F) – spre majorare.

Cea mai importantă pondere a emisiilor de GES îi revine

Energeticii. Totodată, valoarea ei scade de la 80% în 1990până la 62% în 2020.

F i g

u r a 1 . C

o n t r i b u ț i a

s e c t o a r e l o r l a

v o l u m u l

t o t

a l d e

G E S a

ț ă r i i ,

%



12/16

12

Experţii naţionali propun şi un scenariu de reducere a

emisiilor, numit Scenariu cu măsuri adiţionale, care este

o reflecţie a dezvoltării economiei ţării într-un ritm mai

avansat şi mai eficient decât în Scenariul cu măsuri.

După cum putem observa din Figura 2, sectorul Păduri vaavea o contribuţie foarte însemnată la reducerea nivelului

de GES, către 2030 micşorându-le pe cele înregistrate în2010 cu 27% în Scenariul cu măsuri şi 41% în Scenariul cumăsuri adiţionale.În comparaţie cu nivelul emisiilor naţionale de GES (fărăcontribuţia sectorului Păduri) înregistrate in anul 2010,către anul 2030 se preconizează o majorare a emisiilortotale de GES cu circa 44% în cazul Scenariului Liniei de

bază (o dezvoltare a economiei în ritmurile curente), cu

22% în cazul Scenariului cu măsuri şi cu circa 14% în cazulScenariului cu măsuri adiţionale.

scenArii AlternAtiVe De reDucere A emisiilor De Ges în ţAră



13/16

13

F i g u r a 2 . P

r o s p e c ţ i u n i a g r e g a t e

p r i v i n d

e m i s i i l e

n a ţ i o n a l e

d e

G E S î n

R M :

c u

c o n t r i b u

ţ i a

P ă d u r i l o r ş i

f ă r ă

c o n t r i b u ţ i a

P ă d

u r i l o r .



14/16

14

Atingereaobiectivelorsus-menţionatenu este posibilăfără o voinţă

politică,precum şi fărăimportanteeforturifinanciare,intelectuale,organizatoriceşi de altă natură,

orientate spredepăşireaconstrângerilordin caleadezvoltării,printre celemai importantenumărându-se:

AtinGereA obiectiVelor DereDucere A Ges în rePublicAmolDoVA



15/16

15

Informaţiimaidetaliatepe

temareectatăînaceastă

broşurăpotgăsiteîn

ComunicareaNaţionalăTrei

aRepubliciiMoldovacătre

CONUSC,2013,www.clima.md.

Capaciaea de plaă redusă a consumatorilor.Majoritatea măsurilor orientate spre reducerea emisiilorde gaze cu efect de seră necesită investiţii care conducla creşterea preţurilor la resursele energetice, ceea ce nu

asigură durabilitate economiei. Uilizarea biocarburanţilor concurează cu poliica

asigurării securiăţii alimenare, ținând cont de faptulcă ambele activităţi cer terenuri arabile şi resurse de apăpentru irigaţie.

Lipsa unui mediu de afaceri favorabil este, deasemenea, o barieră în calea transferului tehnologic.

Agriculura în Republica Moldova ese oaciviae volailă şi foarte vulnerabilă la riscuri, fiindsusceptibilă în special la factorii climatici (precumsecetele, îngheţurile, inundaţiile, căderile de grindină,eroziunile). Reducerea dependenţei de astfel defenomene este o provocare majoră pentru acest sector.Fragmentarea excesivă a terenurilor agricole şi lipsa deinvestiţii pentru redresarea sectorului zootehnic sunt,

de asemenea, specifici acestui sector. Moniorizare şi managemen foresier insuficien

pentru combaterea deforestrărilor înregistrate până înprezent în ţară.

Gesionarea deşeurilor în RM ese deocamdaăsubdezvolaă, necesitând o restructurare a cadruluilegal şi instituţional, precum şi crearea unui sistem

integral de reciclare şi de recuperare a deşeurilor.


md emisii ges poli (

Documents