media systems curs3

7/25/2019 Media Systems Curs3

http://slidepdf.com/reader/full/media-systems-curs3 1/29

Sistemele media: Fixarea agendei(agenda setting) şi Framing

Concepţii cu privire la media=> demersuri distincte A: Liberal pluralist : media- ‘piaţă a ideilor’ (Ginsberg !"#)$ %&edia ‘'inele de baă al demo'raţiei’*: +riti'a marxistă a sistemelor politi'e : natura so'ietăţilor baatepe 'lase , legile şi politi'ile adoptate % menţinerea dominaţiei

'lasei dominante şi a exploatării



Opinia publică &Mass media

./GA012A311 4.L151+6

4artide politi'e

.rganiaţii publi'e (sindi'ate7 grupuri de'onsumatori7 'orporaţii)Grupuri de presiune.rganiaţii teroriste

Gu8erns

&ass &edia

49*L1+9L

.pinion pollsLetters

6ditorial+omments

0es/eports+olumnists

6ditorial+omments0es/eports+olumnists

Statements

4rograms4ubli'it;4ubli' /elations

Sour'e : *rian &'0air7 <oo=



4ippa 0orris and Sina .dugbemi7 68aluating &edia 4er>orman'e7<??



&anu>a'turing +onsent 5@e 4oliti'al

6'onom; o> t@e &ass &edia7 !""Tema : O critică instituţională a performanţei media ('omportamentul media)

Cum funcţionează Modelul propagandei? filtre !imensiunea "i structura de proprietate ale media #orientate spre profit$

=> limitarea subie'telor 'are 8or >i tratate (proprietarii- elite)%'orporaţii %ublicitatea =prin'ipala sursă de 8enit : Balori ale publi'ităţii la ni8elulprodu'erii de ştiri

undamentarea "tirilor pe %'(ul guvernamental sau al intereselor de grup#menţinerea flu)ului informaţional$

Critica acerbă ca o manieră de a asigura controlul social: instituţiile Cntăres' dis'iplina

*deologie care să corespundă intereselor elitelor (anti'omunism7'apitalism)

Cum poate fi analizat modelul propagandei? 6xemple pere'@i de e8enimente istori'e din a'eeasi perioadă de timp 6xplorarea marginilor opiniilor permise spre a >i exprimate 'u pri8ire la anumite

subie'te (mainstream 8s opinii marginale)



4rin'ipalele 'riti'i ale &odelului de 4ropagandăpropus de +@omsD;Eerman

+, Teoria consipiraţiei- diminuează rolul elitelor plurale "i faptul că massmedia implică un proces de producţie =construcţii sociale- produsenegociate

Caracterul idiosincratic: modelul nu este universal aplicabil .n toatesistemele media in ciuda pretenţiilor sale

/)cesul structuralist: ignorarea celor care lucrează .n sistemul depropagandă "i ignorarea unei analize .n profunzime a sistemului deproducţie al media,!ependenţa de sursă nu implică .n mod necesar "iconformismul comportamental

0, 1specte metodologice, /ste dificil de estimat care este pondereadiverselor filtre "i importanţa acestora

/ste ignorată distincţia dintre agenda naţională "i locală #accesibilă$ "iagenda internaţională

*gnoră parte a literaturii cu privire la agenda setting "i framing



/e>erinţe 'riti'e la modelul

+@omsD;-erman *arsD;7 /obert <??#$ ‘Anar'@ism7 t@e +@omsD; 6>>e't and t@e Hes'ent >rom t@e 18or;5oer$’ +riti'al Studies in &edia +ommuni'ation7 <=(I): JJ#I<

6ntman7 /obert !!?b$ ‘Hissent on &anu>a'turing +onsent: A /epl; b; /obert 6ntman$’Kournal o> +ommuni'ation7 J?(Summer): !?<$

lae@n7 Ke>>er; <??=b$ ‘Hebate: &odel +onstru'tion and Barious .t@er 6pistemologi'al+on'erns A /epl; to Ko@n +orner’s +ommentar; on t@e 4ropaganda &odel$’ 6uropean

Kournal o> +ommuni'ation "(=): =MM"=$ lae@n7 Ke>>er; <??<$ ‘A +riti'al /e8ie and Assessment o> erman and +@omsD;’s

‘4ropaganda &odel$’ 6uropean Kournal o> +ommuni'ation M(<): JM"<$ Lang7 urt and Gladis 6ngel Lang <??J$ ‘0oam +@omsD; and t@e &anu>a'ture o>

+onsent >or Ameri'an Foreign 4oli';$’ 4oliti'al +ommuni'ation <: !=?$ &ullen7 Andre and Ke>>er; lae@n <??$ ‘5@e erman+@omsD; 4ropaganda &odel: A

+riti'al Approa'@ to Anal;sing &ass &edia *e@a8iour$’7 So'iolog; +ompass JNJ: <I<<!

Salmon7 +@arles !"!$ ‘/e8ie o> &anu>a'turing +onsent b; erman and +@omsD;$’Kournalism Ouarterl; ##(Summer):J!JI$



/valuarea %erformanţeiMass Media:

2C3inele de pază al democraţieisau un instrument pentru a

configura opinia publică?



uncţiile clasice ale Mass Media#'ecapitulare$

*rian &'0air7 An Introduction to Political Communication (=rd edition)7 London: /outledge7 <??=

funcţii ale media:$ He a in>orma 'etăţenii % supra8eg@ere şi monitoring 6du'a % sensul şi semni>i'aţia >aptelor Furnia plat>orme pentru dis'ursul politi' publi' % expresie a nemulţumirii %noţiunea 'onsensului

demo'rati' 4ubli'itarea instituţiilor gu8ernamentale şi politi'e % 'ine de paă al demo'raţiei % Purnalism +analiarea a'ţiunilor de ad8o'a'; a pun'telor de 8edere politi'e susţinerea a'ti8ă a unui partid NN

dimensiunea persuasi8ă a media

Ha8id *oorstin7 The Image: A Guide to Pseudo-Events in America7 !# Fabri'area 'onsensului % >orţă dominantă la ni8elul so'ietăţii 4seudo-e8eniment % spe'ularea 'u pri8ire la >apte % >apte nereale7 e8enimente 'reate şi

imaginate7 8eşti sinteti'e

J 'ara'teristi'i: 0u sunt spontane7 4lani>i'ate Cn prin'ipal (nu Cntotdeauna Cn mod ex'lusi8) Cn s'opul de a >i redate şi reproduse Cn media7 He8oltnd o relaţie ambiguă pentru ae8idenţia realitatea unei situaţii 7 A8nd drept s'op să de8ină pro>eţii autorealiate

Astăi etapa postpseudoe8ents :Q$ Lan'e *ennett7 4e5ond %seudoevents: /lection 6e7sas 'ealit5 T8- Ameri'an *e@a8ioral S'ientist7 American Behavioral Scientist <??IR J!R =#J



'esponsabilităţile media= o măsură aperformanţei presei

/aportul de la s>rşitul anilor !J? ut'@ins +ommission7 in Statele 9nite A Freeand /esponsible 4ressT

!e a furniza 2o redare corectă- cuprinzătoare "i inteligentă a evenimentelorzilnice .ntr(un conte)t care le furnizează un sens9- un angaament garantatparţial de redarea obiectivă a "tirilor;

2un forum unde se sc<imbă comentarii "i critici-9 Cnsemnnd 'ă iarele artrebui să >ie transmităţori ai dis'uţiilor publi'e7 'el puţin Cn sensul limitat de a ilustraopinii 'ontrare;

%roiectarea 2 unei imagini reprezentative a grupurile care formeazăsocietatea9;

2%rezentarea "i clarificarea scopurilor "i valorilor societăţii9;

urnizarea unui 2acces nelimitat la descoperirile momentului9- respect3ndastfel dreptul publicului la informare

sarcini sunt centrale .n .ndeplinirea rolului politic al media: >urniarea de

in>ormaţii7 iluminarea publi'ului ast>el Cn't să >ie 'apabil de auto-gu8ernare7 săser8eas'ă drept 'ine de baă la adresa gu8ernului



+, erviciul %ublic de 'adio "i televiziune televiziunea si radio(ul de stat 'aredomină Cn mod dire't şi tele8iiunea şi

radiourile 'omer'iale7 'onse'inţainexorabilă a >orţelor pieţii@, %rincipii, Conţinutul programelor0, tructură "i autonomie

1n ori'e 'omunitate lo'ală7 la ni8el de stat sau naţional7 'on'entrarea stru'turii deproprietate media 'reeaă posibilitatea 'a un de'ident indi8idual să exer'ite oputere enormă7 inegală şi prin urmare nedemo'rati'ă7 Cn mare măsură ne8eri>i'atăşi potenţial iresponsabilă$$$Hi8ersi>i'area 't mai extinsă a stru'turii de proprietate

redu'e ris'ul de abu al puterii 'omuni'ati8e7 Cn alegerea şi 'ontrolul gu8ernului$Hispersia stru'turii de proprietate media are rol de proces constituţionalindependent de ori'e dependenţă pe 'are media o produ'e şi o distribuie ilni'$T(+$ 6din *A6/7 &edia +on'entration and Hemo'ra';7 Cambridge niversit!Press" <??M7 p$#)



Controlul media şi legislaţia

PRINCIPII Aniversalism % 5ele8iiunea si radioul publi' trebuie să >ie a''esibil >ie'ărui 'etăţean al unei

ţări$ Asigurarea >aptului 'ă >ie'are poate Cnţelege şi să urmăreas'ă programele propuse$!iversitatea % Un pri8inţa tipurilor de programe o>erite7 audienţele 8iate şi subie'teledis'utate*ndependenţa % libertatea de a di>ua 8s presiuni 'omer'iale sau in>luenţe politi'eCaracter distinct % ino8ati8ă7 de a 'rea noi genuri şi de a atrage noi alte reţele de di>uare$

Conţinuturile programelor, %roblema calităţii .n televiziunea "i radioul public1n>ormarea 'ore'tă şi lămuritoare1nteresul general şi programe puse Cn sluPba 'etăţeanului4rograms t@at Lea8e 5@eir &arD4rodu'ţii interne+onţinut naţional-'are să 8iee problemati'i interesante pentru toţi 'etăţenii

Reglementarea conţinului televiziunilor private: Germania 1991 Curtea Constituţională(Nort Rine!"estpalia# $ Guvernul a creat o listă de valori care tre%uie să &ie onoratede către di&uzorii privaţi



*ndependenţa: !imensiunea finanţării

'istenţa unei legături puternice )ntre nivelurile de &inanţare şi a%ilitatea de amenţine o audienţă su&icientă şi de a menţine in&luenţa asupra pieţii$

Care este &inanţarea ideală *:(a# multianuală + garantată pe mai mulţi ani, ast&el )nc-t oamenii politici să nu poată interveni.(%# /u&icientă pentru a conduce la indeplinirea activităţile multiple pe care di&uzorul pu%lictre%uie să le )ndeplinească.(c# Permite anumite mecanisme care să veri&ice responsa%ilitatea )n celtuirea %anilor #

Sursele standard de >inanţare: taxa de li'enţă- fonduri de la bugetul de stat- publicitate "icontribuţii voluntare ale contribuabililor #donaţii caritate- sau spectatori(ascultători $

+BB anc<etă cu privire la finanţarea difuzorilor realizat de &'inse;E+o:

!ependenţa de veniturile rezultate din publicitate => poate genera un conflictde interese 'are impiedi'ă postul să realiee 8o'aţia de ser8i'iu publi'R

!onaţii => nu generează o finanţare suficientă pentru a susţine un post mareR

inanţare directă specificată .n bugetul anual tendinţă de des'reştere7 depindede 8eniturile 'ole'tate la bugetul de stat7 diminuarea >inanţării7 mai ales Cn anii "? a'ondus la des'reşterea 'alităţii programelorR

Ta)e(licenţe- 8ariaă de la ţară la ţară7 'ele mai mi'i dea8antaPe,



VForma de proprietate pe 'are Gre'ia a dorit să o restri'ţionee Cn mod Cnţeleptpermite trusturilor să-şi urmăreas'ă interesele e'onomi'e sa'ri>i'nd Cn s'@imbintegritatea operaţiunilor sale media$ +@iar şi trusturile media Cn >orma lor pură

sunt supuse unei ast>el de 8ulnerabilităţi$ Companiile media ."i v3nd .n generalprodusele media pretinz3nd că reprezintă udecăţile unei preseindependente "i creative ( către public- v3nz3nd .n acela"i timp publiculcelor care fac publicitate, A'est lu'ru poate să nu >ie ade8ărat pentru un numărlimitat de >orme media7 dar astăi plasarea de produse a in8adat Cntr-o maremăsură >ilmele şi Cşi 'onstruieşte drumul 'ătre 'ărţi$ Ameste'ul dintre publi' şi 'ei'are >a' publi'itate 'reaă o 8ulnerabilitate 'u pri8ire la presiunile 'e pot 'ondu'ela 'oruperea 'onţinutului din partea 'elor din urmă7 o problemă 'onstantă$$$$A >iun trust media exa'erbeaă a'eastă problemă$ . entitate externă sau un grup7 >ieun gu8ern 'are o>eră li'enţe sau o 'orporaţie de publi'itate sunt adeseori 'apabilisă impună o presiune pe un element al trustului media pentru a obţine reultatuldorit sau pentru a pedepsi o a treia parte$ %re"edintele 6i)on- dorind să serăzbune .mpotriva "asington Post pentru dezvăluirea cu privire la

subiectul atergate a .ngreunat obţinerea de către %ost a re.nnoiriilicenţelor de difuzare, +el mai mare peri'ol este Cnsă 'ă a'eastă 8ulnerabilitate8a in>luenţa7 adeseori la ni8el sub'onştient7 de'iiile iniţiale ale Purnaliştilor - o>ormă de auto'enură$T(+$ 6din *A6/7 &edia +on'entration and Hemo'ra';7 Cambridge niversit!Press" <??M7 p$=")



tructură "i 1utonomie

Organizarea posturilor publice

!e diferenţiat structura administrativă Cntre două ni8eluri de management :a'ti8ităţile de i 'u i pe de o parte7 şi politi'ile generale pe termen lung7 pe de altă parte+onsiliul administraţie este de obi'ei responsabil pentru politi'ile generale (aprobăbugetul şi politi'ile di>uorului publi' şi Cşi numeşte personalul exe'uti8 al a'estora-dire'torii)$!irectorul e)ecutiv este responsabil pentru managementul ilni' atun'i 'nd este 8orba

despre resursele umane şi materiale sau de'iiile legate de programe$4entru a e8ita inter>erenţa politi'ă Cn >un'ţionarea ilni'ă a di>uorilor publi'i7 dire'toruleste responsabil Cn >aţa +onsiliului administaţie$ A'esta din urmă preintă a'ti8ităţilegenerale autorităţilor politi'e$

'esponsabilitatea

Asigurarea 'onţinutul şi 'ara'terul ser8i'iilor di>uate ast>el Cn't să re>le'te ne8oile şidorinţele publi'uluiSă asigure 'ă posturile publi'e Cndeplines' un important rol politi' şi so'ialSă asigure 'ă există miPloa'e pentru o alo'are Pudi'ioasă şi me'anismele de a răspundela plngerile publi'ului

'/%O614*D*T1T/1



'/%O614*D*T1T/1 vs*6T/'/'/6T1 %OD*T*C1

S'opul este transparentiarea relaţiei dintre di>uorii publi'i şi gu8ern şi des'uraPareaori'ărei Cn'er'ări a gu8ernului de a inter8eni, En teorie postul public trebuie să fieresponsabil .n faţa %arlamentului- nu .n faţa e)ecutivului "i să elaboreze rapoate laintervale regulate- .n general anual,

&ulte ţări au de asemenea un organism responsabil pentru reglarea şi supra8eg@ereaa'ti8ităţilor de di>uare$ A'estea au un mandat a'ordat de 'ătre legislati8 pentru a

'ondu'e şi a supra8eg@ea toate 'omponentele di>uării şi sistemului de tele'omuni'aţii7a'est organism poate să >ie un alt bu>>er Cntre gu8ern şi di>uorul publi'$

(6x: +anada % organismul regulator elibereaă li'enţe şi 'omenteaă maniera Cn 'arepostul publi' Cşi Cndeplineşte obie'ti8eleR 5@e +anadian *road'asting +orporation (+*+)a 'reat organismul ombudsmanului$ +etăţenii pot prin urmare să-şi >a'ă 'unos'utepun'tele de 8edere la ni8elul ombusmanului şi să >a'ă auite 'riti'ile lor$ 1n Franţa

Conseil sup$rieur de l%audiovisuel e8alueaă la ni8elul raportului său anual 'um reţelelepubli'e şi-au Cndeplinit obligaţiile 'are le re8in prin lege$



!e ce "i Cum? Corpurile regulatoare ale media+urtea +onstituţională germană a enunţat trei moti8e 'are pot Pusti>i'a tratamentul spe'ial aldi>uorilor$ A'estea sunt:$ +ara'terul potenţial peri'ulos al puterii şi in>luenţei transmisieiR Lipsa >re'8enţelorR Lipsa resurselor e'onomi'e$

Un s'opul monitoriării al exigenţelor di>uorilor publi'i7 legile au o>erit două organe interne :+onsiliul de Hi>uare (&und'un(rat ) % pentru a asigura pluralismul şi monitoriarea independenţei şidi8ersităţii programelor

+onsiliul Administrati8 ()er*altungsrat ) % pentru a asigura 'ă administrarea şi >inanţareamanagementului Cn a'ord 'u legislaţia$

&ai pre'is +urtea a statuat:

. dată 'u de8oltarea te@nologiei tele8iiunii7 di>uorii au de8enit unul dintre 'ele mai puterni'e miPloa'e de'omuni'are7 pre'um şi unul dintre 'ele mai importante mass media$ Hin pri'ina Cntinderii potenţialului şie>e'tului său7 şi 'a urmare a peri'olului de a >i prost instrumentat Cn s'opul de a exer'ita o in>luenţă

unidire'ţională asupra publi'ului7 di>uorul nu poate >i lăsat la Cndemnă a Pu'ătorilor liberi$T

Liberatetea de di>uare este Cn prin'ipal libertateaWCn ser8i'iul libertăţii >ormării opiniei$ 1n 'ondiţiile 'omuni'ăriimoderne de masă7 libertatea de di>uare 'onstituie un supliment ne'esar şi sporirea libertăţii >ormării de opinie7libertatea de di>uare ser8eşte obie'ti8ului de a garanta >ormarea opiniei libere şi 'uprinătoare prin di>uare$+a şi ser8i'iu 'e spriPină libertatea7 libertatea de di>uare este garantată nu doar pentru a protePa interesuldi>uorilor7 'i mai ales pentru >ormarea opiniei indi8iduale şi publi'e$ Legislati8ul este7 prin urmare7 sub'onstrngerea de a stru'tura sistemul publi' de radio şi tele8iiune publi'ă Cntr-o ast>el de manieră Cn't săgarantee 'ă s'opul a'esteia este atins$T



Situaţie mai 'ompli'ată de ex: Qas@ington 4ost l-a susţinut pe.bama pe perioada 'ampaniei ele'torale >ara a >i in modne'esar un iar al 4artidului Hemo'rat

A1#

La Libre *elgiXueLe Soir 4elgiumI

1l Giornale1l &ani>esto (+omunist)La /epubbli'a

*tal5J

6l &undoLa /aon A*+

6l 4aispain=

Le FigaroLe &ondeLa LiberationL’umanite

rance<

Hail; 5elegrap@5ribune (saptamanal)&orning Star ('omunist)5@e Guardian

AF

!'/1%T1T16G1T1'1

/), Hiare "i politici editoriale



Compoziţia comisiilor de monitoring a activităţii televiziunii :G/'M16*1

Comisia cuprinde 0+ de membri

Femeile trebuie să >ie Cn mod 'ore't repreentate$ &embrii suntsele'ţionaţi 'on>orm legii şi sunt responsabili pentru asigurarearepreentării tuturor poiţiilor politi'e şi so'iale$

4ro'esul de sele'ţie: membrii sunt aleşi de 'ătre parlament

" membrii sunt sele'tionaţi dintre următoarele organiaţii (un membru din>ie'are 'ategorie)$ 4rotestanti7 'atoli'i7 e8rei7 membri ai sindi'atelor7 angaPaţiai statului7 angaPatori7 mun'itori ne'ali>i'aţi şi >ermieri7 pro>esionişti7 membriiadministraţiei oraşelor şi regiunilor7 persoane a'ti8e Cn opere de bine>a'ere7atleţi7 'onsumatori7e'ologişti7 tineri7 organiaţii tradiţionale şi >ol'lori'e7persoanele 'u disabilităţi7 grupuri >eministe7 reidenţi străini

membrii sele'ţionaţi din domeniile publi'isti'ii7 'ulturii7 artei şi ştiinţelordupă 'um urmeaă : un s'riitor 'are este membru al sindi'atului unei editurisau iar7 un membru al sindi'atului di>uorilor de >ilm sau a organiaţieia'torilor de teatru7 un mui'ian7 un Purnalist7 un antreprenor de >ilm7 uns'ulptor7 o persoana 'are lu'reaă Cn Cn8ăţămntul superior7 un manageredu'aţional7 un editor de iar7 un membru al So'ietăţii Germane pentru4edagogia &edia şi +ultura +omuni'ării7 'ine8a a'ti8 Cn a'est se'tor la ni8el

lo'al sau 'entral$



Marea 4'*T16*/

Trei organizaţii au avut un rol central .n guvernanţa televiziunii britanice,

+, 'esponsabilitatea guvernului pentru difuzare ţine de !epartamentul Mo"tenirii 6aţionale care nume"te

membrii tuturor organismelor regulatoare- supraveg<ează politica de dezvoltare #uneori laolaltă cu MinisterulComerţului "i *ndustriei$ "i iniţiază legislaţie "i dezbateri .n %arlament,

@, Consiliul celor +@ Guvernatori care are drept sarcină să conducă Corporaţia de !ifuzare 4ritanică cu respectareainteresului public #reglementarea 44C$

=$ .ri'e post de tele8iiune 'are se >inanţeaă pe baa publi'ităţii se a>lă sub Purisdi'ţia +omisiei 1ndependente de5ele8iiune 'uprinnd < membri numiţi de 'ătre gu8ern

%rincipalele obiective: franciza companiilor de televiziune comercială printr(un proces "i urmărirea condiţiilor deatribuire a licenţelor

Gu8ernul propune măsuri radi'ale Cn Q@ite 4aper: 'rearea unui singur organism de reglementare pentru 'omuni'aţii şiindustria media- un .>i'iu de +omuni'are .F+.& 'are 8a a'operi tele'omuni'aţiile7 tele8iiunea şi radio$ &andatul său 8a8ia att 'onţinutul 't şi reţelele de 'omuni'are$ Ba promo8a 'ompetiţia şi 8a gera >re'8enţele$T

C161!15oate posturile de tele8iiune din +anada sunt de'larate ser8i'iu publi'7 esenţial pentru menţinerea şi Cntărirea identităţiinaţionale şi a su8eranităţii 'ulturaleT ( +anadian *road'asting a't7 !!7 art$=)

Sistem unitar 'uprinand elemente publi'e7 pri8ate şi ale 'omunităţiiHeţinute şi 'ontrolate de 'ătre 'anadieni (proprietatea străinilor este restri'ţionată la <?Y per di>uor)

Supra8eg@erea şi implementarea a'estora de 'ătre o autoritate publi'ă independentă pentru regulariarea şisupra8eg@erea sistemului de di>uare 'anadian7 +/5+



C'O1T*1 Da7 on Croatian 'adio and Television #I'T$- Hagreb- @J ebruar5 @KK+

+onsiliul /5 8a repreenta şi 8a protePa interesele tele8iiunii şi radio-ului publi' Cn 'eea 'e pri8eşteprodu'erea şi supra8eg@erea 'analelor

<I membri$ 9n membru pentru >ie'are dintre următoarele :1cademia Croată de Ltiinţe "i 1rte- 1sociaţia Aniversităţilor- ocietatea Centrală Culturală "i de%Ablicare Croată- *nstitutul de /migraţie Croată- Aniunea criitorilor Croaţi- 1sociaţiaurnali"tilor Croaţi- Comitetul Olimpic Croat- minorităţile naţionale croate- 4iserica catolică- altecomunităţi religioase- sindicate- asociaţii patronale- asociaţii profesionale de filmografie-asociaţii profesionale teatru- asociaţii profesionale arte frumoase- iniţiative civice "i ecologice-asociaţii de muzicologi- asociaţii ale războiului pentru apărarea patriei- asociaţii de prizonieri-

asociatii consumatori- asociatii tarani,

5rei membri dintre demnitarii respe'tabili >ără a>iliere politi'ă 8or >i numiti de 'ătre SpeaDer-ul4arlamentului +roat7 'u a8iul unui grup de lu'ru 'ompentent al unui organ al +amerei in>erioare7 al4rimului ministru şi al 4reşedintelui /6publi'ii : +andidaţii din +onsiliul Audio8iualului +roat trebuie să>ie demnitari respe'tabili 'are s-au >ă'ut remar'aţi Cn 8iaţa publi'ă prin promo8area respe'tăriiprin'ipiilor demo'rati'e şi a statului de drept7 'rearea şi Cntărirea 'elor mai Cnalte 8alori ale sistemului'onstituţional al /epubli'ii +roaţia stabilit de 'ătre +onstituţia /epubli'ii +roate7 apărarea drepturiloromului şi libertăţilor7 pre'um şi apărarea libertăţii de exprimare$T

Trendul /uropean, T<e /uropean Anion- t<e Council of /urope and Trends in %ublic ervice 4roadcasting

Hi>uorii trebuie să >urniee7 prin programele lor7 un pun't de re>erinţă pentru toţi membrii publi'ului şiun >a'tor al 'oeiunii so'iale şi integrarea tuturor indi8iilor7 grupurilor şi 'omunităţilorR trebuie să>urniee un >ormum pentru dis'utarea publi'ă Cn 'are să >ie exprimate 'ele mai 8ariate opinii şi

poiţionări 7 şi trebuie să de8olte programe pluraliste7 ino8atoare şi 8ariate 'are respe'tă standardeimportante eti'e şi de 'alitate 'are nu trebuie sa'ri>i'ate7 respe'tarea 'alităţii >orţelor pieţii et'$



Hin'olo de dimensiuneastru'turalistă$ /olul sistemelor

media$ 4artea

AG60HA S65510G Zi F/A&10G



Fun'ţiile media Cn demo'raţiile

'ontemporane4ippa 0orris and Sina .dugbemi7 5@e 4ubli' Sentinel7<??

C-ine de pază + responsabilitatea de a ap,ra interesul public i a de vegheaasupra responsabili.area 'actorului politic % 'reşterea transparenţei şi a e>i'ienţeigu8ernării ('@e'Ds and balan'es 'u pri8ire la liderii politi'i şi 'ei pri8aţi)

1genda setters(cei care &iează agenda# + responsabilitatea de a aduce /ncontiinţa public, problemele sociale ma0ore %a$ +@estiuni de interes publi'R b$1n>ormarea gu8ernanţilor 'u pri8ire la ne8oile 'etăţenilorR '$in>ormarea 'omunităţiiinternaţionale 'u pri8ire la problemele de8oltării$

Gate0eepers (iltre de acces# + responsabilitatea de a re'lecta i de a incorpora o

pluralitate de puncte de vedere i de a ma1imi.a diversitatea argumentelor pentru a/mbog,ţi s'era public, (Apli'ată prima oară de 'ătre +asa Albă Cn !I?)$ Se re>erăla pro'esul de sele'ţie >ie la ni8el mi'ro de'iiile editoriale 'u pri8ire la titlurile deprimă pagină7 imaginile şi subie'tele tratate7 sau la un ni8el ma'ro 'u pri8ire lae'@ilibrul opinilor exprimate7 repreentarea a'torilor politi'i



etarea agendei "i problema temelordominante #issues sallience$

4remia tare a teoriilor 'u pri8ire la setarea agendei ( >aă): 4roblemele expuse de 'ătremedia trebuie să subliniee importanţa temelor expuse pentru publi'ul larg şi pentrupoliti'ieni$ 4resa >un'ţioneaă 'a un dispoiti8 de alarmă Cn momente de 'riă$

2emersul : Ce su%iecte sunt tratate de către media* &'+ombs and S@a (!M<R S@aE &'+ombs7 !MM)6xpunerea media % predi'tor al importanţei per'epute 'u pri8ire la anumite teme la ni8elul

opiniei publi'e % in>luenţa intera'ţiunii dintre mass media7 de'idenţi şi publi' Cn 8edereaidenti>i'ării temelor prin'ipale la un anumit moment (issue salience$ Agenda setting% un tip de Cn8ăţare so'ială$ +etăţenii Cn8aţă 'are este importanţa relati8ă adi8erselor subie'te la ni8elul so'ietăţii Cn >un'ţie de gradul de preentare al a'estor teme Cnmedia1n 'e măsură mass media determină sau 'o-determină agenda politi'ă[1genda politică depinde de specificul naţional

+, Teme simbolice = >ără 'onse'inţe la ni8el pra'ti' %sensibile la expunerea media Teme substanţiale = pro'es legislati87 alo'ări bugetare %'u 't e mai substanţialăagenda 'u att este mai puţin sensibilă expunerii media

Histin'ţie Cntre '@estiunile non 8iibile %e>e'te maximale de agenda setting

*mportanţa obiectelor la nivelul relatărilor media =>transferul dinspre "tiri cătrepublicul larg (&'+ombs E /e;nolds7 <??<)$



+onstru'ţia imaginilor din mintea noastrăT

tudiile de a doua generaţie cu privire la setarea agendei: Cum atenţia media cuprivire la anumite obiecte din "tiri poate fi relaţionată cu atitudinile publiculuiviz3nd acelea"i obiecteObiectul de analiză: +um relateaă presa anumite e8enimente

1stăzi: influenţa importanţei acordate atributelor= attribute salience (ex atributeleliderilor politi'i portretiaţi la ni8elul relatărilor presei 'oin'id 'u atributele pe 'are 8otanţiile identi>i'ă atun'i 'nd sunt interogaţi 'u pri8ire la anumiţi 'andidaţi)+um relatarea anumitor teme primeaă Cn indi8idualiarea portretelor unor lideri(1;engarEinder7 !"M)$ +um sunt 'onstruite imaginile 'andidaţilor şi prioritiate pentrupubli'ul larg

%unctul de plecare: .bie'tele din ştiri au di8erse 'ara'teristi'i 'are al'ătuies' imaginealor$ Atenţia media asupra unora dintre a'estea determină importanţa pe 'are publi'ul oa'ordă a'estor atribute (&'+ombs !!#)

/elaţia dintre importanţa a'ordată unor anumite subie'te de 'ătre media şi per'epţiile şia>e'tul 8otanţilor % o 'orespondenţă puterni'ă Cntre 8alenţa expunerii media (poiti8ă7neutră7 negati8ă ) a atributelor 'andidatului (ideologie7 poiţionări7 'ara'teristi'i biogra>i'e7'ali>i'ărea sa7 personalitate şi imagine) şi 8alenţele atribuite de 'ătre 8otanţi$ < marie>e'te ale expunerii mediati'e pot >i identi>i'ate Cnsă : dispersia % apariţia unor atitudini'are nu este neutră7 b$ %olarizarea atitudinilor 'reşterea intensităţii poiţionării >aţă de

subie't7 >ie Cntr-o maniră poiti8ă7 >ie negati8ă



%riming "i construcţia agendei #agendabuilding$

%riming #efect al setării agendei$: 'on'entrarea atenţiei media asupra '@estiunilro politi'e>urnieaă 'riterii Cn e8aluarea liderilor politi'i de 'ătre opinia publi'ă

&'+ombs and /e;nolds (<??<): e>e'tul de baă al priming-ului% importanţa a'ordată'andidaţilor pe agenda media obligă 'etăţenii să exprime opinii 'onturate 'u pri8ire la a'eştia%riming 'u pri8ire la atribute- pri8eşte in>luenţa mass media 'u pri8ire la 'ompetenţae8aluati8ă a publi'ului W$anumite atribute identi>i'ate de 'ătre presă de8in dimensiuni

semini>i'ati8e ale e8aluării$T im et all (<??<: <)Schimbarea atitudinilor vs Intensitatea atitudinilor a$ /elaţia este mai puterni'ă 'u pri8ire laintensitatea atitudinilor de't la ni8elul s'@imbării a'estora b$ Legătura dintre importanţaa'ordată de 'ătre media şi atitudinile publi'e se >a'e la ni8elul e8aluati8

&'+ombs (<??J) există I >ae ale 'er'etării 'u pri8ire la setarea agendei- 'orespund e8oluţiei

'ronologi'e (a) e>e'tele de baă ale setării agendei (b) 'er'etarea 'u pri8ire la atribute şie>e'tele lor7 (') 'ondiţiile 'ontingente 'u pri8ire la apli'area teoriilor 'u pri8ire la agendasetting7 (d) sursele 'onstruirii agendei media% agenda %uilding g2ndit ca 3/ntregul proces alcre,rii agendei media-intera'ţiunea dintre Purnalişti şi spe'ialiştii in 4/ ai partidelor Cn urmărires'opului 'omun de relatare a 'ampaniilor ele'torale % e>orturile surselor de in>ormaţii de a'rea7 de a modi>i'a agenda prin diminuarea 'osturilor-e>orturilor Purnaliştilor de a aPunge lain>ormaţiiT (e) 'onse'inţele e>e'telor setării agendei la ni8elul presei şi al sistemului politi'



Framing şi 'onstruirea e8enimentelorpoliti'e

etarea agendei prive"te .n principal importanţa temelor dezbătute- framingul vizeazămodul .n care acestea sunt portretizate .n media

raming: 6ntman (!"!7 !!=7 <??=)7 media au puterea de a sele'ta7 de a interpreta şi de ade>ini 'adrele ştirilor (>rames)

4rima de>iniţie: A 'adra Cnseamnă a sele'ta anumite aspe'te ale realităţii per'epute şi de a le

a'orda o mai mare importanţă la ni8elul 'omuni'ării textului ast>el Cn't să promo8ee oanumită de>iniţie a unei probleme7 o interpretare 'auală7 o e8aluare morală sau soluţie-re'omandare pentru subie'tul Cn 'auă/olul iniţial : a'ela de a pune un anumit a''ent Cntr-un tablou general (ung@iul de tratare alsubie'tului)7 determinarea agenţilor 'auali şi ai surselor a'estora7 e8aluarea a'estora şigăsirea unor posibile soluţii

A doua de>iniţie <??=: +adrarea presupune sublinierea unor >aţete ale e8enimentelor sautemelor şi realiarea de 'onexiuni Cntre a'estea pentru a promo8a o anumită interpretare7e8aluare sau soluţieR 9tiliarea anumitor 'u8inte şi imagini puterni'e la ni8elul 'ulturii politi'e7memorabile şi 'u putere emoţională

Consecinţele efectelor stabilirii agendei: depă"irea analizelor .n termeni de agendă ,tudiul capacităţii publicităţii- a declaraţiilor de presă "i a evenimentelor de a influenţaagenda media (.0Guri7 grupuri de interes7 elite gu8ernamentale)



Framing4ro'es 'are impli'ă mai multe >ae: ()+onstru'ţia 'adraPului4rame-building % >a'torii 'are in>luenţeaă 'alităţile stru'turaleale 'adrelor ştirilor (rolul Purnaliştilor) ,>a'tori externi (elite) sauGrupuri de interes (<) Setarea 'adrelor 4rame-setting+interacţiunea dintre cadrele media i cunoaterea prealabil, i

predispo.iţiile auditorului

+um pot >i identi>i'ate 'adrele[6ntman: ‘4reenţa sau absenţa unor 'u8inte '@eie7 >rae şo'7 imagini stereotipi'e7 surse de in>ormaţii saupropoiţii 'are susţin anumite raţionamente5anDard (<??) me'anisme de >raming:( $ titluri <$ subtitluri =$ >otogra>ii7 J$ instantanee I$ introuri7 #$sele'tarea surselor7 M$ sele'tarea 'itatelor "$ 'itate eludate !$ loggo-uri7 ?$ statisti'i şi gra>i'e $de'laraţii

>inale şi 'on'lui8e)$6x: Ztirile strategi'e din perioada ele'torală portretiarea unui >ront de luptă (() >ormulări Cn termeni de Cn8ingători 8s perdanţi (<) limbaP de luptă7 Po'uri şi 'ompetiţie (=) impli'ă 'riti'i7 audienţe şi a'tori 'entrali(J)se 'on'entreaă asupra stilului 'andidaţilor şi a per'epţiei a'estora (I) a'ordă importanţă sondaPelor şia>irmaţiilor 'andidaţilor (Kamieson7 !!< in +laes $ de Breese(<??I) )$

media systems curs3

Documents