Streptococcus pyogenes

Apartine genului Streptococcus si are un inalt grad de patogenitate. Habitat: organismul uman, sunt prezenti in mucoasa rinofaringiana, la adulti, si in tonsile, la copii; pe piele. Purtatorii sanatosi sau cu infectie inaparenta de tulpini virulente de S. pyogenes reprezinta 5-15% din totalul populatiei

Conform clasificarii Lancefield, care se bazeaza pe structura diferita a unui carbohidrat de perete, numit C, care are cel putin 18 structuri diferite la streptococi, S. pyogenes este incadrat in grupa A. S. pyogenes grup Lancefield A este impartit in 57 de tipuri pe baza structurii variate a proteinei M si in 27 de tipuri pe baza proteinei T.

CARACTERE MORFOTINCTORIALEsunt coci sferici, cu un diametru de circa 1m o asezati in lanturi lungi (in bulion), in lanturi scurte si perechi (in produse patologice si culturi pe medii solide) o gram-pozitivi o prin metoda cu tus de China, in frotiuri de 2-4 ore, se poate pune in evidenta capsulao

CARACTERE DE CULTURA

Necesita pentru dezvoltare numerosi factori de crestere, aminoacizi, purine, pirimidine, vitamine si glucoza, favorabile sintezei de proteina M; De aceea, cresc bine pe medii cu ser, sange, glucoza, la temperatura optima de 37C, in incubare anaeroba si aeroba Pe medii lichide nu formeaza pelicula, tulbura initial bulionul, apoi cultura sedimenteaza formand grunji si mediul ramane limpede;

Pe geloza-sange (in placi Petri) formeaza colonii mici, 0,1-1,2 mm , inconjurate de o zona clara de hemoliza de tip beta (distrugerea completa a eritrocitelor cu eliberarea de hemoglobina)

CARACTERE DE CULTURAExaminate cu lupa, pot fi diferentiate: Colonii M (mucoid): cele mai mari, stralucitoare rotunde, sau cu contur neregulat, ca picaturi de apa, date de tulpinile capsulate; prin uscarea gelului capsular, coloniile M devin mate (matt), turtite, zbarcite; Colonii S (glossy, netede): mai mici, conice; sunt date de tulpinile necapsulate, dar care au proteina M; Colonii R (rough): sunt date de tulpinile necapsulate si lipsite de proteina M.

REZISTENTA FATA DE FACTORII FIZICI SI CHIMICI

streptococul piogen este distrus in 30 de minute la 56C caldura umeda; moare repede in conditii de mediu extern, la uscaciune, UV; in 2-3 luni la 4C; in cateva minute in prezenta antisepticelor la concentratii uzuale

CARACTERE DE PATOGENITATE

Exotoxine eritrotoxinele A, B, C = eritrotoxina este o veritabila exotoxina, proteica, responsabila de eruptia rosie caracteristica scarlatinei; foarte antigenica, determina aparitie de antitoxina si imunizare Factori de patogenitate: 1. Corpusculari (factori de structura) - proteina M, de perete : este cel mai important factor de virulenta; structura asemanatoare pililor, cu rol in aderenta specifica la epiteliul faringian (sau la tegumente), proprietate care favorizeaza colonizarea mucoasei, si cu rol antifagocitar, ceea ce-i favorizeaza invadarea in tesuturi; tulpinile lipsite de proteina M sunt avirulente - capsula de acid hialuronic: are rol antifagocitar

2. Extracelulari (agresine eliberate extracelular) 2 hemolizine: Streptolizina O proteina oxigen-labila, in incubare aneroba produce hemoliza clara tip beta; puternic antigena Streptolizina S stabila la oxigen, responsabila de hemoliza care inconjoara coloniile pe geloza-sange incubata aerob; slab antigenica Ambele streptolizine si in special O, poseda si activitate leucolitica, dar si actiune cardiotoxica. Streptochinaza (fibrinolizina) - transforma plasminogenul din serul normal de om in plasmina activa proteolitic, care lizeaza cheagurile de fibrina si alte proteine; este un factor de favorizare a extinderii infectiei prin prevenirea formarii barierei de fibrina; Hialuronidaza datorita efectului litic asupra acidului hialuronic din tesutul conjunctiv, favorizeaza difuzarea infectiei Dezoxiribonucleaza (streptodornaza) este o enzima care depolimerizeaza ADN-ul rezultat din dezintegrarea leucocitelor (care da vascozitate exudatelor purulente)

PATOGENIE. BOALA LA OM

Incidenta si tipul infectiilor depinde de climat, sezon si conditiile de viata. Infectiile de piele apar mai frecvent in timpul sezoanelor cu temperaturi crescute, vara si toamna, iar infectiile faringiale cu precadere in lunile de iarna. Copiii cu varsta cuprinsa intre 5-15 ani sunt grupul predominant afectat de aceste infectii. Pe langa infectiile cutanate si faringiale, S. pyogenes da nastere la o varietate de infectii sistemice (bacteriemii, septicemii, sepsis streptococic) si boli poststreptococice.

BOLI STREPTOCOCICE1. Toxiinfectia scarlatinoasa (scarlatina) reprezinta boala streptococica pe careo face copilul dupa prima contaminare cu S. pyogenes, daca tulpina produce si eritrotoxina; - Raspandirea sistematica a toxinei in organism are ca rezultat temperatura mare, enantem si o eruptie cutanata rosie, difuza , pe fata, trunchi, interiorul bratelor si picioarelor si chiar pe limba - In 10 zile, eruptia dispare si apare o descuamare caracteristica bolii.

2. InfectiiFaringita streptococic - cea mai obisnuit infectie datorat streptococilor betahemolitici; acestia ader la epiteliul faringian prin intermediul acidului lipoteichoic ce acoper suprafata cililor. Boala se manifest cu durere n gt, rinofaringit, amigdalit rosie si purulent, ganglioni limfatici cervicali mriti si durerosi, febr mare. Exist (n special la copiii mici) tendinta extinderii infectiei ctre urechea mijlocie, mastoid si meninge. Alte complicatii supurative: adenite cervicale, sinuzite, abcese peritonsilare, brohopneumonii. De mentionat ca 20% din infectii sunt asimptomatice.

BOLI STREPTOCOCICE

Infectii cutanate: piodermite (impetigo), erizipel, infectia plagilor, angulus infectiosus oris (zabala), cheilita, intertrigo, etc. Si acestea pot produce complicatii: fasceite necrozante, celulite , flegmoane, miozite, limfangite, flebite, etc. Impetigo streptococic reprezint o infectie local a straturilor superficiale ale pielii. Se mai cunoaste si sub denumirea de bube dulci. Este foarte contagioas, apare mai ales la copii sub 5 ani sub forma unor vezicule care devin pustule si apoi se acoper cu cruste. Localizarea leziunilor este cu precdere pe fat si extremitti unde persist timp ndelungat n lipsa unui tratament adecvat.

3. Bolile poststreptococice, alergice gravitatea infectiilor streptococice netratate precoce consta in posibilitatea aparitiei complicatiilor tardive alergice, nesupurative; acestea se instaleaza la 1-4 saptamani dupa debutul infectiei (timpul necesar aparitiei de anticorpi) indiferent daca streptococii mai sunt sau nu prezenti la poarta de intrare. Glomerulonefrita acuta - in nefrita acut apar hematurie, proteinurie, edeme, hipertensiune arterial, retentie de uree; nivelul complementului seric este sczut. Reumatismul articular acut (febra reumatismala) - reprezint cea mai serioas sechel a infectiei streptococice, deoarece duce la afectarea valvelor si a muschiului cardiac. Apare dup infectia faringian netratat, mai ales la copii cu vrste cuprinse ntre 6-15 ani. Complicatii: CR (cardita reumatismala), eritem nodos, coree.

DIAGNOSTICUL DE LABORATORDiagnosticul este bacteriologic Produsele patologice (exudat faringian in scarlatina si angine, exudate purulente sau seroase din piodermite, erizipel, plagi) sunt insamantate pe geloza-sange; Dupa 24 de ore, coloniile apar tipice, cu halou de hemoliza clara pentru streptococii producatori de hemolizine S. Identificarea grupului A se face, prezumtiv, prin testul de sensibilitatela bacitracina, si serologic prin precipitare folosind seruri imune de grup.

Diagnosticul infectiei streptococice inaparente este serologic si retrospectiv; in alegerea momentului pentru recoltarea de ser, orientarea o dau cazurile clinice (angine, scarlatine) aparute in aceeasi colectivitate; cel mai folosit test serologic este determinarea titrului antistreptolizinei O (ASLO).

TRATAMENTTratamentul de electie al persoanelor cu infectii de Streptoccus pyogenes este penicilina, iar pentru persoanele alergice la acest antibiotic pot fi utilizate eritromicina, claritromicina, azitromicina, cefalosporine, dar sub controlul antibiogramei.

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. CONTROL.

Sursa de infectie n cazul streptococilor beta-hemolitici de grup A este de regul o persoan purttoare sau o persoan care are o infectie clinic ori subclinic. Transmiterea se realizeaz prin picturi de secretie naso-faringian, saliv, contact cu leziuni cutanate. Pentru a preveni accidentele legate n special de contaminri si infectii streptococice n urma interventiilor chirurgicale pe tractul respirator, gastrointestinal si urinar care conduc la aparitia unei bacteriemii, la persoanele care prezint probleme valvulare cardiace cunoscute se administreaz antibiotice n scop profilactic. In maternitati si spitale de pediatrie, depistarea si decontaminarea purtatorilor de S. pyogenes este obligatorie Multe vaccinuri polimicrobiene foarte utilizate au in compozitia lor diferite tipuri de S. pyogenes Procedurile de control n ceea ce priveste infectiile streptococice sunt dirijate n principal spre sursa uman, constnd n identificarea si terapia antimicrobian precoce a infectiilor respiratorii si cutanate cu streptococi de grup A si n profilaxia cu antibiotice antistreptococice la persoanele care au suferit un atac de RAA.

BIBLIOGRAFIE:

Microbiologie medicala Eugenia Duca, M. Duca, G. Furtunescu (Editura Didactica si Pedagogic, Bucuresti 1979) Bacteriologie medicala Felicia Toma Sacarea (2006) Foundations in Microbiology Kathleen Park Talaro, Arthur Talaro (2002)